Aminoacizi

Peptide
Proteine

Aminoacizi

Aminoacizii
sunt uniti chimice de baz care intr n
alctuirea peptidelor i proteinelor,
produi eseniali ai vieii
reprezint baza material a existenei i
manifestrilor specifice acesteia, alturi de lipide,
glucide i acizii nucleici.
n natur sunt cunoscui peste 300 aminoacizi
diferii, ntre care majoritatea sunt -aminoacizi

Aminoacizii neeseniali sunt sintetizai

de mamifere din precursori metabolici
Aminoacizii eseniali sunt obinui de
acestea din diet.

Aminoacizi standard eseniali i neeseniali

Aminoacizi standard
eseniali
Val
Leu
Ile
Lys
His

Phe
Trp
Thr
Met

Aminoacizi standard
neeseniali
Arg
Pro
Glu
Gln
Asp
Asn

Cys
Tyr
Ser
Gly
Ala

Aminoacizi standard
Dintre aminoacizii cunoscui, 20 sunt
denumii standard, deoarece particip
direct la procesul biosintetic proteic.
Ceilali aminoacizi ntlnii n proteine se
obin din aminoacizii standard, prin
derivatizarea resturilor acestora
prezente de-a lungul lanurilor
polipeptidice, dup ce acestea au fost
biosintetizate conform codului genetic
(modificri posttranslaionale).

Clasificarea aminoacizilor standard

Dependent de structura radicalilor pe care
sunt grefate gruprile carboxil i amino:

aminoacizi cu radicali hidrofobi

aminoacizi cu radicali polari nencrcai electric
aminoacizi cu radicali ncrcai electric

Aminoacizi cu radicali
hidrofobi

Aminoacizi cu radicali polari

nencrcai electric

Aminoacizi cu radicali ionici

Proprietati aminoacizi
legturi de hidrogen intermoleculare,
substane cristalizate
puncte de topire anormal de ridicate sau se
descompun termic nainte de topire
sunt substane solubile n apa i sunt insolubile n
solvenii organici nepolari.

O
COOR - CH

NH3+

C - CH - R

R - CH - C
-

OOC
HC - R

H3N+ - CH - COO-

H-O

NH2

O-H

O
NH2

legatura de hidrogen
H-O

H3N+

C - CH - R
O
NH2

Proprietati aminoacizi
Caracterul amfionic (bipolar) al
aminoacizilor se datoreaz prezenei gruprilor
funcionale amino i carboxil n moleculele
acestora

Caracter amfoter
interacia cu acizii ct i cu bazele
cationul i respectiv anionul corespunztori.

Structura aminoacizilor in functie de pH

Structura aminoacizilor in functie de pH

sarcina electrica
+
0

pH

pI
_

la pH < pI - sarcin electric pozitiv deplasare spre catod (-)

la pH = pI - sarcin global nul nu se deplaseaz n cmp
electric continuu
la pH > pI - sarcin electric negativ deplasare spre anod (+)

CH3 - CH - COOH
NH3+
cation

HOH+
pK1

CH3 - CH - COONH3+
amfion

HOH+
pK2

CH3 - CH - COONH2
anion

pI
sarcina = +1

sarcina totala = 0

sarcina = -1

H2C - CH2 - CH2 - CH2 - CH - COOH

NH3+

NH3+
pK2=9,0

pK1=2,1

NH3+

NH3+

H2C - CH2 - CH2 - CH2 - CH - COO

NH3+

H2C - CH2 - CH2 - CH2 - CH - COO-

NH2

pK3=10,5

H2C - CH2 - CH2 - CH2 - CH - COONH2

NH2

HOOC - CH2 - CH - COOH

pK1=2,1

HOOC - CH2 - CH - COO-

NH3+
pK2=3,9

NH3+

OOC - CH2 - CH - COO

NH3+

pK3=9,8

OOC - CH2 - CH - COONH2

H2N+

C - NH - CH2 - CH2 - CH2 - CH - COOH

H2N
pK1
H2N+

C - NH - CH2 - CH2 - CH2 - CH - COO-

H2N
pK2
H2N+

pK3

H2N

NH3+

C - NH - CH2 - CH2 - CH2 - CH - COO-

H2N

HN

NH3+

NH2

C - NH - CH2 - CH2 - CH2 - CH - COONH2

Curba de titrare a aminoacizilor total protonai

Caracter acid
a.

R - CH - COOH
-Is NH2

b.

R - CH - COOH
-Is NH2

>
<

R - CH2 - COOH
+Is

R - CH - COOH
-Is OH

Proprietati aminoacizi
Absorbie UV ndeprtat: sub 220nm
Trp,Tyr, Phe - abs. in UV apropiat: 260
-280nm

Seriile absolute D si L ale aminoacizilor

Reactivitatea aminoacizilor
- Deaminare
- Decarboxilare
- Transaminare

a.betaine; b.acid hipuric;

c.carbaminoderivai

Transaminarea n prezena -cetoacizilor

Transminarea
GOT - GPT

 Produii rezultai n reacia cu ninhidrina au

coloraii variabile de la roz la albastru
violet, cu excepia prolinei care formeaz
produi colorai n galben.

In vivo, n cataliz enzimatic, aminoacizii

pot suferi deaminri i decarboxilri
simultane cu formarea alcoolilor primari
corespunztori.
n prezena bacteriilor de putrefacie
triptofanul poate suferi degradri avansate
cu formarea scatolului i indolului care
sunt produi de eliminare ai organismului.

Compui rezultai prin transformarea

radicalilor specifici aminoacizilor

Formare baze Schiff

Aminoacizi importanti
Leucina, izoleucina si valina.
Acesti trei aminoacizi sunt cei mai importanti dintre cei esentiali si sunt
cunoscuti sub numele de BCAA sau aminoacizii cu catene ramificate.
Deseori veti gasi suplimente formate exclusiv din BCAA, efectul
anabolic al celor trei fiind foarte puternic atunci cind sint cuplati.
Leucina este prezenta in structura tuturor proteinelor, reprezentind
aproximativ o treime dintre toti aminoacizii.
BCAA constituie una din cele mai importante surse de energie
musculara.
Surse naturale: toate produsele animaliere, dar in special carnea si
zerul (unul din motivele pentru care proteinele din zer sunt foarte
bune).

Aminoacizi importanti
Treonina
Este un aminoacid cu rol detoxifiant ajutind foarte mult ficatul, atit de
incercat in alimentatia hiperproteica. Surse naturale: lapte (cea mai
mare cantitate), dar si cereale, soia si cartofi.

Metionina
Aminoacid cu rol detoxifiant si precursor al creatinei, reduce
colesterolul si creste nivelul antioxidant din corp. Surse naturale:
brinza de vaca si gelatina.

Lisina
Ajuta la sinteza colagenului si, impreuna cu vitamina C, formeaza
carnitina. Surse naturale: toate proteinele, dar in special cele din
carnea pestilor si din laptii acestora, sunt foarte bogate in lizina.

Aminoacizi importanti
Fenilalanina
Reprezinta materia prima in sinteza hormonilor tiroidieni,
fiind de asemenea o componenta importanta si in
sinteza colagenului.
Surse naturale: toate proteinele de origine animala si
majoritatea celor de origine vegetala.

Triptofanul
Este un aminoacid de importanta majora, lipsa lui din
structura proteinelor putind declansa tulburari grave ale
organismului.
Surse naturale: toate proteinele de origine animala si
vegetala.

Aminoacizi importanti
Histidina
Aminoacid ce intra in constitutia pielii, jucind un rol
important si in sinteza de globule albe si rosii. Surse
naturale: toate proteinele de origine animala, in
special carne.

Aminoacizi importanti
Glutamina
Dintre aminoacizii neesentiali cel mai important pentru
sportivi
cel mai abundent aminoacid dintre cei neesentiali,
gasindu-se in masa musculara in proportie de circa 60%.
Are actiune anabolica puternica si depaseste ceilalti
aminoacizi in ceea ce priveste recuperarea dupa efort,
inlaturarea rapida a durerii musculare, acumularea de
masa musculara de calitate.
Surse naturale: toate proteinele animale (mai ales carne
si zer) si vegetale (cantitati importante in drojdie).

Metabolism
Fenomenele metabolismului trasnformarea si
catabolismul alimentelor in scopul obtinerii energiei chimice
si al sintezei substantei proprii celulei.
Metabolism = schimbul de substante care are loc intre
organism si mediul inconjurator, precum si ansamblul
transformarilor fizico-chimice, care are loc la nivelul fiecarei
celule.
Metabolismul intermediar = totalitatea reactiilor fizicochimice care se petrec la nivelul fiecarei celule dupa
absorbtia substantelor alimentare si pana la obtinerea de
produse finale- precum si totalitatea acestei succesiuni
de produse intermediare si de modificari chimice si
fizico-chimice, care intervin in schimburile dintre
protoplasma si substantele din mediul exterior.

Metabolismul intermediar
Anabolism
Ansamblul trasformarilor chimice, care reprezinta
fenomene de sinteza in organism, adica fenomene
de constructie.
Procesele anabolice (de asimilatie, de transformare
a materiei nevii in materie vii) sunt in general
procese chimice ce se petrec cu consum de
energie (procese endergonice si eendotermice). Ele
folosesc energia eliberata in reactiile catabolice.

Metabolismul intermediar
Catabolism
Totalitatea fenomenelor de degradare care
au loc in organism
Are rolul de a asigura organismului energia
necesara functiilor sale vitale (fenomene de
constructie a edificiului atomic).
Procese de dezasimilatie, de transformare a
materiei vii in materie nevie.

Degradarea aminoacizilor
Degradare prin deaminare
- oxidativa
- hidrolitica
- reductiva
Degradare prin transaminare (tesutul
muscular, creier, ficat, rinichi, mucoasa
intestinala) aminotransferaze
Degradare prin decarboxilare

Transminarea
GOT - GPT

Ciclul glucoza -alanina

Destinatia gruparii amino din

aminoacizi

Vieuitoarele excret din organismele lor excedentul

de azot aminic, rezultat din metabolismul
aminoacizilor, prin trei ci:
- animalele acvatice excret amoniac (amonotelice);
- vertebratele terestre excret uree (ureotelice);
- reptilele terestre i psrile excret acid uric
(uricotelice).

Destinatia gruparii amino din

aminoacizi