Electrocardiogram

EKG. La ce foloseste?
Def: inregistrarea activitatii electrice a inimii cu ajutorul
unor electrozi plasati la suprafata corpului.
Prima descriere in 1903 - Willem Einthoven
Unealta de diagnostic in
Tulburarile de ritm cardiac
Durerea toracica infarct miocardic? Ischemie miocardica?
Dispnee

EKG. Cum se inregistreaza?

Cu ajutorul unor electrozi pozitionati pe suprafata tegumentului

care capteaza electricitatea generata de cord.

Electrozii sunt conectati la un aparat care masoara diferenta de

potential si o reda grafic.

Pacient alungit in repaos

Temperatura camerei: confortabila

EKG. Cum se inregistreaza?

EKGul apare inregistrat pe hartie milimetrica

Viteza de derulare = 25 mm/s

1 mm = 0,04 seconde ou 40
ms

1 patrat mare = 5mm = 0,2sec

2,5 cm = 1 seconde

10 mm = 1 mV

Etalonarea amplitudinii:

Derivatiile EKG
Derivatia reprezinta linia
de tensiune dintre doi
electrozi intre care avem o
diferenta de
activitatea electrica a
cordului se inregistreaza
cu o serie de 12 derivatii
6 derivatii periferice
6 derivatii precordiale

Derivatiile EKG
Cele 6 derivatii periferice
sau standard (I, II, III,
aVR, aVL, aVF) exploreaza
cordul in plan frontal
Cele 6 derivatii
precordiale (V1, V2, V3,
V4, V5, V6) exploreaza
cordul in plan orizontal

Derivatiile

DI
D II
D III

Derivatiile

AVL
AVR
AVF

Sistemul triaxial al lui

Bailey

Sistemul hexaxial al lui

Bailey

Ce vad derivatiile periferice?

D I, D II, aVL vad fata
laterala stanga a inimii
D III, aVF vad in special
fata inferioara
aVR vede in special AD

Derivatiile precordiale standard (V1-V6) si suplimentare

Ce vad derivatiile precordiale?

V1 si V2 vad VD

V3 si V4 vad SIV

V5 si V6 vad VS

Cine genereaza curentul

electric?
Potentialul inregistrat de electrozii
EKG e reprezentat de suma tuturor
potentialelor de actiune ale
miocitelor propagat de la inima
spre suprafata tegumentului.
Curentul electric e un vector,
adica are:
Valoare!
Directie!
Sens!

Ce inseamna deflexiunea in jos/sus

pe EKG?

O deflexiune in jos reprezinta un curent care se indeparteaza de

electrod
O deflexiune in sus reprezinta un curent care se apropie de
electrod!

Ce reprezinta undele de pe
EKG?

Activitatea electrica a inimii

Impuls initiat la nivelul nodulului sinoatrial
Traverseaza peretii atriilor cu viteza de

1m/s
Traverseaza jonctiunea dintre AD si
nodulul atrio-ventricular cu viteza de 5
cm/s
Traverseaza nodulul AV cu viteza de 2 cm/s
Traverseaza fasciculul Hiss cu viteza de
1,5m/s
Traverseaza fibrele Purkinje cu viteza de
4m/s

Ce urmarim la un EKG?
Frecventa cardiaca
Ritmul (sinusal sau nu)
Aspectul undelor de
depolarizare si (P, QRS, T)
Intervalele (PR, QT, ST)

P = depolarizare atriala

QRS = depolarizare ventriculara

ST, T = repolarizare ventriculara

Repolarizarea atriala nu e vizibila

Depolarizarea NSA, NAV si a fasciculului His nu sunt vizibile

Frecventa cardiaca
Frecventa normala = 60 100
/min
Frecventa > 100/mn : tahicardie
Atriala (tahicardie atriala, FIA,
Flutter atrial)

Ventriculara (TV, Flutter V, FV,

torsada varfurilor)

Jonctionala
Frecventa < 60/mn : bradicardie
sinusala
bloc sino-atrial
BAV

Ce frecventa cardiaca?

Ritmul
Ritm sinusal sau nu?
Ritm sinusal = bataie
cardiaca initiata printr-un
impuls provenind din nodul
sino-atrial.
DA daca fiecare complex
QRS este precedat de o
unde P si fiecare unde P
este urmata de un
complex QRS

Studiul undelor

Durata
Ax (QRS)
Amplitudine (mV)
Morfologie

Studiul intervalelor
PR (=PQ)
QT
ST

durata(PR, QT)
Pozitia in raport cu linia
izoelectrica:
supradenivelare
subdenivelare (PR, ST)

Urmarim:

Unda P

Durata

< 0,12 s

Ax

0-75

Morphologie

Convexa, simetrica, pozitiva

Negativa in aVR, V1

< 0,25 mV (2,5 mm)

Amplitudine

P anormal

HAD cresterea amplitudinii in special in DII, DIII, aVF, V1

HAS creste durata si apare un aspect de dubla cocoasa;

amplitudinea ramane normala; aspect bine vizualizabil in DI, DII,
aVL, V1

Intervalul PR (PQ)
De la inceputul undei P si
pana la inceputul
complexului
Reflecta timpul de conducere
la nivelul:
atrii,
nodul AV,
fasciculul HIS cu ramurile sale,
reteaua Purkinje

Intervalul PR (PQ)

Intervalul PR (PQ)
Durata: 0,12 0,20s

Creste in BAV
Scade in sdr de preexcitatie, efort
Isoelectric
Subdecalaj in epansamentul pericardic

Complexul QRS
Durata: 0,06 - 0,08 s (1,5 2mm)
Amplitudine:
Q< 1/3 din QRS, < 40ms
R creste de la V1 la V6
Morfologie: dubla unda R,
dubla unde S
Ax: 0-90 (max -30 120)

Durata QRS
Normal: 0,08ms
> 0,10s suspectam un bloc
de conducere
Pentru a vedea unde e blocul
ne uitam in V1.
V1
Tot ce vine din VD apare pozitiv
Tot ce vine din VS apare negativ

Durata QRS
Finalul complexului QRS in
V1 ne arata ce ventricul este
in intarziere.
V1 se termina cu o unda
negativa BRS

V1 se termina cu o unda
pozitiva BRD

Amplitudinea QRS
Variaza in functie de mai multi factori: varsta, sex,

greutate, morfologia toracelui, pozitia inimii

Exista tabele cu valori normale
Cu cat volumul miocardic este mai mare cu atat semnalul
electric va fi mai amplu si invers.
Cresterea amplitudinii QRS hipertrofie ventriculara
Diminuarea amplitudinii cardiopatie fibrozanta,
epansament pericardic

 Unda R creste de la V1 la V6
Zona de tranzitie este intre V3 si
V4 (R=S)
Indicele Sokolov SV1 + RV5 sau V6
> 35 mm HVS

Axul QRS
Ax normal al QRS = 0 +90
Reprezinta rezultanta sumei
vectorilor in plan frontal
Cea mai mare parte a masei
miocardice se gaseste la nivelul
VS astfel incat axul se va gasi
undeva in cadranul inferior stang
Valori maxime tolerate: 30
120

Axul QRS
Influentat de pozitia inimii in torace
Vertical la subiectul longilin, tanar, slab
Orizontal la subiectul scund, obez sau la femeia insarcinata

Influentat de varsta
Se deplaseaza spre orizontal cu varsta
Un ax QRS la 0 trebuie considerat ca anormal la copil sau adolescent
Un ax QRS la +120, inca normal la copil este adesea pathologic la
adult.

Calculul axului QRS

Axul QRS se calculeaza in plan frontal cu ajutorul derivatiilor

periferice!!!
Daca QRS pozitiv in DI, DII si DIII ax normal
Daca QRS negativ in DII si DIII si pozitiv in DI ax deviat la
stanga
Daca QRS pozitiv in DII si DII si negativ in DI ax deviat la
dreapta
Axul este perpendicular pe derivatia unde QRS este isodiafazic
(R=S).

Cum este axul QRS?

Morfologia complexului QRS

Segmentul ST
Segmentul cuprins intre finalul

QRS si inceputul undei T

Reprezinta faza de platou a
potentialului de actiune
transmembranar
Normal isoelectric
Supradenivelarea leziune
subepicardica
Subdenivelarea leziune
subendocardica

Unda T
Durata: fara valoare in sine;
conteaza durata QT
Amplitudine: fara limite patologice
clare; foarte ampla, ascutita
tulburari ionice
Ax: -10 +70
Morfologie:
Asimetrica, pozitiva (negativa in aVR,
V1)

Simetrica, negativa ischemie,

tulburari ionice

Intervalul QT
Semnalul cuprins intre debutul QRS
si finalul undei T
Reflecta depolarizarea si
repolarizarea ventriculara
Durata variaza in functie de:
Frecventa cardiaca (scade cand
frecventa creste)

QTc = QTm / RR1/2

QTc normal
< 0,45 sec la barbat
< 0,47 sec la femeie

Unda U
Unda pozitiva de mica
amplitudine care apare
uneori dupa unda T
Semnificatie neclara
(tulburari ionice?)

Tehnici speciale EKG

Holter EKG: 24, 48, 72h

Holter implantabil
Proba de efort
Electrograma endocavitara