CAPITOLUL 3

PROCESELE MECANISMULUI DE OBTINERE A VALORII

CUPRINS
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5

Comportamentul ntreprinderii ca sistem

Activitatea economica
Procesele antrenate n obtinerea valorii
Activitati tutoriale
Lectura suplimentara

CONCEPTE
Procesele mecanismului de obtinere a valorii
Procese naturale, sociale si economice
Fenomen economic
Activitatea economica
Productie; Consum
Repartitie; Schimb
Produs; Serviciu

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

3.1 Comportamentul ntreprinderii ca sistem

Regulile
generale de
comportament
ale sistemului

ntreprinderea, ca sistem, se comporta dupa regulile generale

evidentiate de teoria sistemelor. Astfel, sistemul va trece de la starea de
echilibru spre starea de proces sub impulsul unor forte interne si
externe. La rndul sau, starea de proces se va exterioriza sub forma unor
evenimente vizibile care formeaza continutul categoriei de fenomen.
nainte de a analiza comportamentul sistemului ntreprindere, sa ne
familiarizam cu aceste etape pe exemplul redat n modelul din
figura nr. 3.1.

Figura nr. 3.1

Starea de proces
si de fenomen

n etapa initiala, sistemul, format din elemente si legaturi, cuprinde

n interiorul sau forte capabile sa-i uneasca elementele si sa-i determine
stari dinamice. La aceste forte interne se adauga si forte exterioare
sistemului. Sub impulsul acestor doua categorii de forte, sistemul intra
n faza de proces (etapa a doua), capatnd stari dinamice (sisteme n
actiune).
Iesirea n zona vizibilului a acestor stari dinamice este destul de
spectaculoasa; evenimente de natura fizica sau chimica, biologica sau
sociala, economica sau combinata pe care le vom receptiona cu toate
simturile noastre (etapa a treia din figura nr. 3.1). Pentru exemplificare
vezi asocierea 3.1.

Asocierea 3.1
Toti cunoastem fenomenul meteorologic de furtuna; el cuprinde evenimente din cele mai
diverse: ploaie, vnt, tunete, fulgere. n spatele acestor evenimente sta procesul complex n
care intra sistemul atmosferei sub impulsul caldurii primite de la soare si al diferentelor de
presiune din diferite zone ale atmosferei.

Finan tele ntreprinderii

Economia - un
caz particular
al actiunii

ntelegerea acestor fenomene presupune depasirea "tabloului"

atractiv al fenomenului si patrunderea n continutul proceselor care l-au
determinat si, mai departe, spre cauzele care au pus sistemul n miscare.
Este drumul pe care l vom parcurge de fiecare data cnd va trebui
sa explicam formele concrete de manifestare a fenomenului financiar, a
activitatii financiare n general.
Trecnd la sistemul ntreprindere, va trebui sa abordam mai nti
sistemul general al economiei. Vorbind despre economie,
T. Kotarbinski, parintele praxiologiei, considera "ca economia este un
caz particular al actiunii, iar actiunea este un caz particular al unui
proces de schimbare, al unui proces de transformare a unui ntreg" 1
(sau sistem, am adauga noi).
ntreprinderea, ca parte componenta a economiei, va fi supusa
proceselor de transformare de tip productie, consum, repartitie, schimb.
Aceste procese sunt studiate de Teoria evenimentelor (vezi
Cadrul 3.1).

Cadrul 3.1
Teoria evenimentelor studiaza tipologia proceselor carora li se supun ansamblurile, adica
obiectele compuse, indiferent de domeniul de existenta al obiectului respectiv: obiecte
compuse din parti nevii sau din parti vii; ansambluri sociale compuse din oameni (familie,
natiune); ansambluri sociale compuse din oameni si obiecte nevii (ntreprinderi, institutii).

Evenimentele forma vizibila a

proceselor

Evenimentele generate de procesele n care intra ntreprinderea sunt

cuprinse n continutul fenomenului economic. Pe baza modelului din
figura nr. 3.2 sa precizam comportamentul ntreprinderii ca sistem.
Liniile de forta din interiorul si din afara sistemului ntreprindere (vezi
figura nr. 2.5.) pun sistemul n starea de transformare. Procesele care au
loc sunt productia, repartitia, lichidarea, ca procese complexe si
schimbul si consumul, ca procese primare de transfer. Asupra
continutului si importantei lor vom reveni mai departe (vezi
paragraful 3.3); ce putem spune acum este ca productia, consumul si
lichidarea sunt procese de baza, repartitia si schimbul fiind procese
intermediare.
Pe estrada realitatii vor fi vizibile evenimentele generate de aceste
procese, evenimente adecvate fiecarui tip de proces.
n cazul ntreprinderii, evenimentele apar sub forma activitatilor
umane, n principal (ce ne intereseaza pe noi), dar si sub forma unor
manifestari n domeniul realitatii fizice, chimice, biologice, sociale,
deloc neglijabile.

T. Kotarbinski, Tratat despre lucrul bine facut, Editura P olitica, Bucuresti, 1979, p. 464.

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

Figura nr. 3.2

Generaliznd, putem spune ca fenomenul economic care ns oteste

comportamentul sistemului bio-social al ntreprinderii pe parcursul
proceselor de baza si intermediare apare ca o suma de evenimente care
intra n componenta categoriei complexe de activitate economica.

3.2 Activitatea economica

ntreprinderea
cuprinde sisteme
vii si nevii

Conditionarea
sociala si
naturala a
economicului

Acceptnd asertiunea ca sistemul ntreprindere cuprinde att

subsisteme vii (ntre care se afla si omul), ct si subsisteme nevii, atunci
va trebui sa extindem continutul categoriei de activitate economica
dincolo de actiunile pur umane si sa ncorporam n activitatea
economica totalitatea evenimentelor generate de procesele economice
amintite, indiferent de calitatea de viu si neviu a subsistemelor
ncorporate n ntreprindere.
Pe de alta parte, localiznd economicul n cuprinsul socialului, va
trebui sa-i legam continutul si cauzele care l genereaza de ntregul
ansamblu de forte si legi care ne conditioneaza si conduce existenta.
Tentatia de a ramne doar n zona economicului si a socialului este
mare; dar acest mod de abordare nu explica nici continutul si nici
cauzele activitatii economice, ale proceselor care o determina.
De aceea, preciznd locul economicului (figura nr. 3.3), vom sesiza
conditionarea multipla a acestuia - din social, din biologic, din fizic si
din chimic - ct si reactia sa de raspuns asupra acestor domenii.

Finan tele ntreprinderii

Figura nr. 3.3

Pe baza acestor constatari, putem conchide continutul activitatii

economice sub forma Definitiei 3.1.

Definitia 3.1
Activitatea economica cuprinde comportamentul vizibil al sistemului biosocial al
ntreprinderii determinat de procesele mecanismului de obtinere a valorii, procese naturale,
procese sociale, procese economice n care intra ntreprinderea sub impulsul fortelor interne si
exterioare sistemului n cauz a.

Motivatia
activitatii
economice

Dupa cum am vazut n capitolul I, motivatia activitatii economice

este de a aduce n societate potentialul necesar mentinerii ntregului
sistem al societatii n postura departe de echilibru .
Acest potential, cuprins n formele elementare ale materiei,
substanta (s), energie (e) si informatie (i), este supus unor transformari
si conser vari repetate, realizabile prin procesele de baza (productie,
consum, lichidare), procese care au loc n mediul natural, n societate
si n economie (vezi figura nr. 3.4).

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

Figura nr. 3.4

Prin procesul de consum, sistemul (natural, social, economic) se

"ncarca" cu potential economic. Acest potential se conserva sub forma
de servicii, regula dupa care se combina substanta (s), energia (e) si
informatia (i) fiind:
Relatia de definire a serviciului
e--------s-------> i
Serviciul (prestat de om, spre exemplu) este energie (e), pusa n
slujba unei informatii (i), cu ajutorul substantei corpului (s).

n privinta productiei, procesul respectiv are menirea de "a scoate"

potentialul conservat n structura firmei si de a-l conserva sub forma de
produs. (vezi figura nr. 3.5).
Relatia de definire a produsului
i----------e--------- > s
Produsul este o informatie (i) implementata n substanta(s) cu
ajutorul energiei (e).

Finan tele ntreprinderii

n cazul procesului de lichidare, acesta are rolul de a dezmembra

sistemul n cauza, obtinndu-se componente de tip produs sau servicii
(sau componentele elementare ale materiei) ce sunt transferate altor
sisteme:
Sistem -------------> s + e + i
Figura nr. 3.5

3.3 Procesele participante la obtinerea valorii

Procese primare si procese complexe

Largirea
gamei de
procese

Reconsiderarea
categoriei
de proces

Teoriile valorii-munca si valorii-utilitate au considerat ca valoarea

rezulta doar din procesele care au loc n sistemele economice. Aceste
procese se refera la cel de productie (starea dinamica a sistemuluiproducator), de consum (starea dinamica a sistemului-consumator) si la
cel de schimb (starea dinamica a sistemului pietei).
Prin extinderea geografica permisa de teoria valorii-entropie, n
sensul atragerii de noi sisteme n mecanismul de obtinere si gestionare a
valorii, se impune sa investigam si procesele care au loc n aceste
sisteme.
Pentru a realiza acest lucru, este necesara o reconsiderare a
categoriei de proces n sensul cel mai general! Acest demers l vom
realiza pe exemplul sistemului general al Naturii.

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

Transformarea

Primul proces primar: Conform scenariului Marii Explozii, n secunda

10-43 (sau timpul lui Plank) s-a produs un prim proces care a permis
transformarea energiei pure initiale n particule elementare si forte
primare. Dupa primele 3 minute si trei sferturi, materia era deja asa
cum o cunoastem azi! Explozia initiala a fost un proces de transformare,
prin care s-a realizat o organizare a materiei sau, altfel spus, a aparut
entropia joasa.

Conservarea

Al doilea proces primar: particulele si radiatiile produse de primul

proces au intrat n procesul de conservare a acestor produse primare sub
forma structurilor stabile ale materiei: substanta (s), energie libera (e),
informatie (i).

Transferul

Al treilea proces primar: pe baza observatiilor privind fenomenele din

Natura emitem ipoteza ca exista si un al treilea proces primar sub forma
transferului. Produsele primelor doua procese primare sunt miscate n
spatiu si timp prin intermediul celui de-al treilea proces primar, devenind
iesiri, pentru un sistem, si intrari , pentru alt sistem. Am putea considera
acest proces primar de transfer ca fiind un proces de comunicare
general n Natura!
Aceste trei procese primare le-am reunit n sinteza numita Modelul
general al Naturii. Acest model cuprinde cele trei etape ale existentei
Universului:
I.

Marea Explozie;

II.

Formarea de sisteme din ce n ce mai complexe;

III. Marea Implozie si ntoarcerea la energia pura.

Figura nr. 3.6

II

ep
ep
ep

S
I
S
T
E
M
E

s, e, i

III

entropie , miscare ,
forte

ep
ep
ep

Finan tele ntreprinderii

Cele trei etape din existenta Universului sunt tot attea procese
complexe formate prin combinarea celor trei procese primare.
1.
Proces complex de transformare-conservaretransfer de substanta (s), energie libera (e),
Procese
informatie (i), avnd ca materie prima energia pura,
complexe:
ep (etapa I sau Marea Explozie);
o combinatie de
2.
Proces complex de formare de sisteme prin
procese primare
atragerea (transfer) de s, e, i si transformarede transformare,
conservare n structura sistemelor respective,
conservare,
precum si n iesiri sub forma de entropie nalta,
miscare, forte. Tot acest proces va transfera
transfer
iesirile-rezultate catre alte sisteme (etapa II);
3.
Proces complex de destramare a sistemelor prin
Marea Implozie (etapa III). Se ajunge, din nou, la
energia pura (ep) si la forma de sistem la echilibru.

Prima stare
dinamica

A doua stare
dinamica

A treia stare
dinamica

Primul proces complex reprezinta starea dinamica n care a intrat

sistemul la echilibru al Universului. Marea Explozie a transformat
energia pura (ep) n particule si radiatii; apoi, acestea au fost conservate
sub forma de substanta, energie libera si informatie (s , e, i). Aceste
produse au fost transferate n spatiu si timp, devenind, la rndul lor,
materie prima pentru sistemele n formare.
Al doilea proces complex utilizeaza, de asemenea, cele trei procese
primare (transformare, conservare, transfer) pentru a realiza formarea
de structuri complexe. Sistemele formate transfera spre ele s, e, i si le
transforma n entropie joasa corespunzatoare ca organizare cu
necesitatile sistemului n cauza. Apoi, aceasta entropie joasa se conserva
n structura materiala, n miscare, n forte si n entropie nalta.
Aceste rezultate sunt serviciile pe care procesul respectiv le produce, ca
forme de conservare a materiei, si pe care le transfera n spatiu si timp.
Al treilea proces complex ncheie ciclul Universului, ducnd sistemele
departe de echilibru (materia vie) si sistemele aproape de echilibru spre
un sistem la echilibru. Si n acest caz au loc procesele primare. Sunt
atrase (transferate) spre procesul complex sistemele structurate ale
Naturii pentru a fi supuse unui proces de transformare sau Marea
Implozie. Rezultatele transformarii sunt conservate sub forma de
energie pura (ep). Acest produs, caracterizat printr-o entropie nalta,
este transferat n spatiu si timp.
Acum dorim sa emitem o noua ipoteza, extinznd aceasta clasificare
de procese primare si procese complexe la sistemele angajate n
mecanismul obtinerii si gestionarii valorii.

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

Ipoteza 3.1
Procesele primare si procesele complexe, specifice sistemului general al Naturii, se
produc si n sistemele angajate n mecanismul de obtinere si gestionare a valorii, sub
formele: procesul de productie, procesul de consum, procesul de lichidare.
Fiind vorba de sisteme formate n a doua etapa din Modelul general
al Naturii, aici ordinea proceselor complexe este alta; primul proces
complex va fi procesul de consum, urmat de procesul de productie si, n
final, de procesul de lichidare.
Procesele din Mediul Natural nconjurator (MNI)
Mediul natural nconjurator, ca sistem complex ce cuprinde att
subsisteme aproape de echilibru (materia nevie), ct si subsisteme
departe de echilibru (materia vie), intra n stari dinamice sau procese sub
influenta unor forte interne sau (si) externe.

Starea
dinamica
de consum

Procesul de consum este starea dinamica care permit e formarea,

refacerea sau dezvoltarea sistemelor cele mai diverse, de la planete si
galaxii, la structuri de relief si atmosfera, de la plante la animale.
Aceleasi elemente ale substantei, energiei si informatiei se reunesc
pentru a forma munti si ape, dar si pentru a forma materia vie.
Acest proces complex transforma si conserva materia n substanta
necesara formarii structurilor materiale ale sistemelor, dar si n miscare,
forte (cum ar fi vntul, n sistemul atmosferei sau gravitatia,
electricitatea, magnetismul, n sistemul planetelor). Daca vom avea n
vedere sistemele vii, aici vom avea substanta vie, miscarea n spatiu,
forte diverse, produse si servicii ce vor putea fi atrase n procesele
economice ca intrari de entropie joasa.

Starea
dinamica de
productie

Procesul de productie este prezent att n sistemele aproape de

echilibru, ct si n cele departe de echilibru. De exemplu, n sistemele
nevii cum ar fi Soarele sau chiar Terra continua productia de substanta,
energie, informatie prin transformari de natura fizica (reactia din Soare:
2H He + e) sau chimica.
Sistemele vii fabrica permanent produse sub forma de fructe, pui,
lapte, oua etc. Majoritatea produselor date de acest proces vor deveni
intrari pentru sistemele economice aflate n starea de consum.

Starea
dinamica de
lichidare

Procesul de lichidare este mai ncet n sistemele nevii. Dar si aici

suntem martori la degradari de relief sau la stingerea unor stele! Acest
proces este mai vizibil n cazul sistemelor vii; plantele si animalele mor
ntr-o perioada relativ scurta, reintrnd n circuitul natural sub forma de
substanta, energie si informatie.

Finan tele ntreprinderii

Si acest proces este benefic pentru procesele economice. Prin

lichidarea unor sisteme vii sau nevii din mediul natural, sistemele
economice si fac rost de intrarile de entropie joasa necesare proceselor
de obtinere a valorii (sacrificarea animalelor, taierea arborilor sau a
plantelor, extragerea minereurilor din sistemele de relief etc.).
Procesele din sistemul Societatii
Sistemul Societatii este, la rndul sau, un produs al Mediului
Natural. El integreaza sisteme departe de echilibru (omul, dar si unele
plante si animale), precum si sisteme nevii (constructii, terenuri, ruri).
Avnd rolul principal, sistemele vii vor da tonul n privinta
comportamentului, a starilor dinamice n care intra societatea.

Starea
dinamica
de consum

Procesul de consum este prezent aici pentru a permite formarea

structurilor materiale si a serviciilor sub forma de miscare, forte. n
societate apar, datorita acestui proces complex, scoala, administratia,
institutiile de cultura, institutiile de apar are, institutiile privind
sanatatea etc.
Structurile formate transforma o parte din intrari n servicii
specifice (de nvatamnt, de administratie, de aparare, de cultura etc.),
rezultate care au o entropie joasa adecvata viitoarelor procese economice
de obtinere a valorii (sau potential tip societate, Ps).

Starea
dinamica
de productie

Procesul de productie din subsistemele societatii consta n

transformarea-conservarea-transferul de structuri organizate necesare
functionarii sistemului social, n ansamblu, dar si sistemelor economice:
copii, oameni instruiti, informatii stiintifice si tehnice, informatii
culturale etc. Toate aceste produse cuprind potential tip societate, Ps.

Starea
dinamica
de lichidare

Procesul de lichidare este prezent si n viata societatii. Atunci cnd

subsistemele societatii nu mai pot functiona, ele intra ntr-un proces
distructiv, disponibilizndu-se personal, mijloace, materiale, constructii
etc. Aceste produse ale lichidarii mai au un grad de organizare suficient
de atractiv pentru a intra, partial, n alte sisteme economice sau sociale.
Daca nu corespund, atunci vor intra n circuitul natural, sub forma
componentelor primare ale materiei (s, e, i).
Procesele din sistemele economice
Cu toate ca sistemele economice fac parte integranta din sistemul
societatii, le vom trata distinct, ele avnd rolul dominant n
transformarea potentialului atras n valoare.
Si n cadrul acestor sisteme vor fi prezente cele trei procese
complexe (consumul, productia, lichidarea), formate, la rndul lor, din
cele trei procese primare (transformarea, conservarea, transferul).

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

Procesul de consum este procesul complex prin intermediul caruia se

formeaza, reface, dezvolta sistemul activitatii economice,
ntreprinderea. Ca sistem, ntreprinderea este o combinatie de
subsisteme vii (oameni, plante, animale) si nevii (unelte, constructii,
materiale, combustibili, informatii).
Procesul de consum cuprinde urmatoarele procese primare:

Procesul de
consum:
o combinatie de
procese primare
de transformare,
conservare,
transfer

Procesul de
productie:
o combinatie
de procese
primare de
transformare,
conservare,
transfer

transferul sau atragerea de intrari (potential natural,

social si economic) prin repartitie, schimb, preluare
directa. Sursele sunt reprezentate de sistemele mediului
natural nconjurator, societate si sisteme economice
(micro, macro, mondo, cosmoeconomie).

transformarea intrarilor prin activitati ca investitiile,

formarea de stocuri, cumpararea si asimilarea de
informatii, perfectionarea personalului.

conservarea rezultatelor transformarilor sub forma

elementelor structurii (personal, mijloace de productie,
informatii etc.) si a capacitatii acestei structuri de a face
servicii (miscare, forte).

transferul acestor consecinte ale existentei sistemului

(miscare, forte, structura, entropie nalta) spre interiorul
sistemului respectiv si spre alte sisteme (economice,
societate, mediu).

Procesul de productie este procesul pentru care s-a pregatit sistemul

economic prin parcurgerea procesului de consum. Productia se
declanseaza sub influenta unor forte din societate, mediu, dar si din alte
sisteme economice (fie micro, macro sau mondoeconomice). Si aici au
loc procesele primare de transformare, conservare, transfer:
-

transferul prin repartit ie, schimb, preluare directa de

potential din propria structura sau din societate si mediu.

transformarea intrarilor atrase n conformitate cu

tehnologia firmei (topire, taiere, macinare, coacere etc.).

conservarea rezultatelor transformarii n produse cu o

entropie joasa superioara intrarilor, precum si n deseuri
cu o entropie nalta.

transferul de produse si deseuri spre alte sisteme si

autoconsum.

Finan tele ntreprinderii

Procesul
de lichidare:
o combinatie
de procese
primare de
transformare,
conservare,
transfer

Alte
subsisteme
de natura
economica

Procesul de lichidare se manifesta sub forma unor etape succesive:

dezinvestire, conservare, lichidare partiala, faliment, lichidare finala. Si
acest proces complex cuprinde cele trei procese primare:
-

transferul de informatii de pe piata (informatii care

confirma imposibilitatea functionarii firmei respective) si
de produse si servicii care vor fi folosite n operatiunile
de lichidare.

transformarea structurii sistemului economic n

componente prin actiuni ca disponibilizarea personalului,
dezmembrarea utilajelor, disponibilizarea stocurilor etc.

conservarea rezultatelor transformarii sub forma de

active ce pot fi vndute, someri.

transferul produselor lichidarii spre alte sisteme

(societate, pentru someri, alte ntreprinderi, pentru
activele ce pot fi vndute, mediu, pentru pierderi).

Pentru realizarea proceselor primare de transfer, activitatea

economica a sintetizat si alte tipuri de subsisteme de natura economica.
Aceste subsisteme se gasesc n microeconomie (piata, pentru realizarea
transferului sub forma de schimb), n macroeconomie ( pentru repartitie
financiara sau prin credit) si n mondoeconomie (pentru schimb si
repartitie).
Si aceste subsisteme parcurg procesele complexe de consum,
productie, lichidare, formate, la rndul lor, din procesele primare de
transformare, conservare, transfer.
Concluzie

Indiferent de tipul de sistem din Natura (mediu, societate, economie), starile dinamice n
care intra aceste sisteme sunt aceleasi: consum, productie, lichidare. La rndul lor, aceste
procese complexe au n componenta lor, n diferite proportii, procesele primare de
transformare, conservare, transfer.

Potentialul atras din mediu, societate, dar si din structura firmei,

ncarcata cu potential ntr-un proces de consum anterior, este
transformat n valoare prin contributia unui lant continuu de procese tip
productie, consum, productie etc. (vezi figura nr. 3.7).

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

Figura nr. 3.7

Alte procese de
tip economic:
repartitia,
schimbul

Rolul
repartitiei si
al schimbului

n economie, ca si n societate, apar si alte tipuri de procese, cum ar

fi repartitia, schimbul. Daca procesele reale de transformare si
conservare de potential natural si economic sunt reprezentate de
productie si consum, atunci ce rost mai au si alte forme ale activitatii
economice, reprezentate de repartitie si de schimb, mentionate mai
nainte?
Daca schimbul a fost generat de primele etape ale diviziunii muncii
n societate, repartitia s-a impus mult mai trziu, atunci cnd societatea
s-a structurat si mai mult, aparnd activitati si interese care nu puteau fi
satisfacute prin schimbul direct de produse sau ale caror rezultate nu
puteau fi vndute direct sau imediat pe piata (servicii sociale, politice,
militare, dezvoltarea economica etc.).
Intercalate att ntre productie si consum, ct si ntre consum si
productie (figura nr. 3.8), repartitia si schimbul contribuie la:
a) distribuirea de valoare n economie, societate si pentru mediu;
b) dimensionarea prognozata si efectiva a valorii sub impulsul
factorilor participanti la mecanismul de obtinere si gestionare a
valorii.

Figura nr. 3.8

Finan tele ntreprinderii

Valoarea
influentata
indirect de
repartitie si
de schimb

Daca n privinta primei contributii nu sunt semne de ntrebare, cea

de a doua contributie ridica totusi ntrebari justificate. Daca productia si
consumul, n contextul legilor naturii, sunt responsabile de obtinerea si
dimensionarea efectiva a valorii, atunci care este contributia n acest
domeniu a repartitiei si a schimbului?
Valoarea este determinata de potentialul mentinut n societate sub
forma de produse si servicii n lupta permanenta cu legile drastice ale
naturii si economiei; n aceste conditii, repartitia si schimbul sunt de o
mare utilitate. n procesul continuu de obtinere si transformare a valorii,
n primul rnd, aceste procese vor "comunica", de la productie la
consum si invers, conditionarile care dimensioneaza n mod efectiv
valoarea; n al doilea rnd, ele vor dirija valoarea conservata n produse
sau servicii spre acele zone ale economiei, societatii si mediului natural
nconjurator n care transformarea se realizeaza cu randamente bune,
eliminnd risipa si utilizarea neeficienta a valorii n societate (vezi
Cadrul 3.2).

Cadrul 3.2
Paul Bran - Economica valorii: "Teoria si legea valorii-entropie sustin ca: procesele
economice, procesele sociale si tot mai multe procese din mediul natural se desfasoara, n
privinta dimensiunii valorice, n limita potentialului economic posibil de mentinut n economie
pe parcursul lantului de procese de productie, consum, lichidare.

Repartitia obiect principal

al manualului
de fata

Pentru cursul Finantele ntreprinderii, atentia hotartoare se

ndreapta asupra procesului de repartitie, dar si asupra proceselor
economice, sociale si naturale care l genereaza. Caracterul integrativ al
realitatii, ca si al modului nostru de tratare, ne impune sa privim
repartitia n corelatie permanenta cu celelalte procese n care este
angrenat sistemul biosocial al ntreprinderii.

3.4 Activitati tutoriale

Orientarea modului de nvatare este cuprinsa n modelul de la

capitolul 1.

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

NTREBARI RECAPITULATIVE

Care sunt etapele comportamentului unui sistem sub influenta cauzelor interne si externe
acestuia?
Cum se defineste economia din punct de vedere praxiologic?
Ce se ntelege prin fenomen economic si prin activitate economica?
Care este pozitia economicului n ansamblul realitatii n care traim si cum se influenteaza
reciproc economicul cu restul naturii?
Care sunt procesele de baza angajate de mecanismul de obtinere si de gestionare a valorii?
Ce caracteristici au subprocesele de productie si de consum din cadrul celor trei procese de
baza, naturale, sociale, economice?
Ce rol ndeplinesc subprocesele de repartitie si de schimb n economie si n societate?
De ce credeti ca este necesar sa analizam repartitia, ca obiect de studiu al Finantelor
ntreprinderii, n corelatie permanenta cu procesele de baza si cu subprocesele de
productie si de consum?
TESTE DE AUTOVERIFICARE
3.1. Care sunt etapele prin care trece un sistem viabil: 1. starea initiala,
de echilibru; 2. starea de proces; 3. starea de indiferenta; 4. starea
de fenomen; 5. starea de respingere a influentelor externe.
Care este gruparea reala: a) 1, 2, 5; b) 1, 2, 3; c) 1, 2, 4; d) 2, 3, 4;
e) 3, 4, 5.
3.2. n ce procese complexe de baza intra sistemul ntreprinderii:
1. Productie; 2. Consum; 3. Schimb; 4. Lichidare; 5. Repartitie.
Care grupare este cea reala: a) 1, 2, 3; b) 1, 2, 4; c) 2, 3, 4;
d) 3, 4, 5; e) 1, 3, 5.
3.3. Care din procesele enumerate mai jos sunt considerate de TVE ca
fiind procese primare: 1. transformarea; 2. conservarea;
3. productia; 4. consumul; 5. transferul: a) 1, 2, 3; b) 1, 3, 4;
c) 1, 4, 5; d) 1, 2, 5; e) 2, 4, 5.
3.4. Care sunt procesele complexe ntlnite n Societate sau Mediul
natural nconjurator: 1. proces tip productie; 2. proces de transfer;
3. proces tip consum; 4. proces de transformare-conservare;
5. proces de destramare de sisteme. Care grupare este cea reala:
a) 1, 3, 5; b) 1, 2, 3; c) 2, 3, 4; d) 3, 4, 5; e) 1, 4, 5.
3.5. Repartitia si schimbul realizeaza: 1. distribuirea de valoare n
economie; 2. distribuir ea de valoare n societate; 3. dimensionarea
prognozata si efectiva a valorii; 4. distribuirea de valoare n
economie, societate si mediu. Care este gruparea completa:
a) 1, 2; b) 2, 3; c) 3, 4; d) 1, 4; e) 2, 4.
Nota: fiecare ntrebare este evaluata cu 2 puncte. Nota 10 = 10 puncte.

Finan tele ntreprinderii

STUDII DE CAZ SI EXERCITII

3.1 Dezbatere
Supuneti dezbaterii n grupa comportamentul unui sistem sub
influenta unor forte interne si externe sistemului n cauza. Enumerati
aceste forte, lund ca exemplu sistemele: om, firma, economie,
societate, mediu. Comentati tipurile de procese pe care le pot determina
fortele respective.
3.2 Tratare praxiologica
ncercati sa conturati elementele principale ale unei actiuni
economice, folosind cunostintele de praxiologie nvatate la disciplina
Filosofie. Utilizati n acest scop lucrarea Tratat despre lucrul bine facut,
T. Kotarbinski, Editura Politica, Bucuresti, 1979, precum si lucrarea
Economica valorii, citata n cuprinsul capitolului, paginile 77-78.
Precizati si elementele principale ale unei activitati de nvatamnt, de
cultura, de protectie a mediului, de politica etc. ncercati sa desprindeti
eventualele deosebiri cantitative si calitative.
3.3 Puncte de vedere
n cadrul teoriilor clasice ale valorii, singurele procese angajate n
obtinerea si dimensionarea valorii erau cele economice. ncercati sa
gasiti explicatii plauzibile pentru acest mod de a pune problema.
Apoi analizati modelul teoriei valorii bazate pe entropie joasa si
spuneti-va punctul de vedere n legatura cu extinderea gamei de sisteme
si procese antrenate n mecanismul de obtinere si gestionare a valorii.
3.4 Referat
ntocmiti un referat prin care sa individualizati ct mai concret
manifestarea proceselor de consum, de productie si de lichidare din
cadrul celor trei sisteme (mediul natural, societate, economie) angajate
n mecanismul de obtinere si gestionare a valorii.
Precizati legaturile directe si inverse dintre cele trei tipuri de
sisteme si contributia acestor legaturi la circuitul de potential spre
sistemul economic si de la acesta spre celelalte doua. Subliniati
contributia acestor legaturi pentru obtinerea de valoare n economie.

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

3.5 Intermediere
Din lectura capitolului trei rezulta ca procesul de repartitie este util
pentru ntregul mecanism de obtinere si gestionare a valorii.
Folosind o firma reala, precizati ct de important este rolul de
intermediere al repartitiei ntre procesele de productie si de consum
pentru bunul mers al ntregii activitati economice si sociale din unitatea
respectiva. De asemenea, comentati ce consecinte ar avea lipsa
repartitiei sau desfasurarea necorespunzatoare a repartitiei respective.

RASPUNSURILE TESTELOR DE AUTOVERIFICARE

3.1. c; 3.2. b; 3.3. d; 3.4. a; 3.5. c.

3.5 Lectura suplimentara

Selectiuni din Capitolul VI din Economica valorii

6.2 Stiinta despre lucrul bine facut

Parintele
praxeologiei

Activitatea omului n general a constituit obiect de cer cetare, fiind

sintetizate principii si legi ale actiunii eficiente, rationale. Printre
cercetatori se afla si T. Kotarbinski, parintele praxeologiei.
Aceasta stiinta cuprinde:
- o teorie descriptiva, referitoare la trasaturile generale ale
activitatii umane, un fel de gramatica a actiunii;
- o teorie normativa, ca un ansamblu de prescriptii sau
recomandari pozitive sau negative privind conditiile
actiunii umane (vezi Cadrul 6.3).

Cadrul 6.3
"Orice munca exterioara ar face cineva", spune T. Kotarbinski, "exist a ntotdeauna un
autor, un impuls intentionat, un material, un produs, un instrument sau o unealta, un mod de
actiune, un scop si o opera."

Finan tele ntreprinderii

Componente
si relatii
directe si
inverse

Autorul
factor de
definitie
Informatia

Gasim n aceasta descriere a actiunii umane cea mai mare parte a

structurii sistemului activitatii economice. Aceasta structura cuprinde:
- componentele materiale: autorul, unealta, materialul supus
transformarii, informatia sau modul de actiune;
- legaturile interne si externe redate prin impulsul intentionat,
scopul;
- rezultatele existentei sistemului: opera, n sens de
eveniment transformator, produsul, ca rezultat al operei.
Aceasta structura s-a format n timp, prin atrageri succesive de
elemente materiale si prin cresterea n complexitate a legaturilor interne
si externe ale sistemului respectiv.
Prezenta autorului (omul) n acest sistem a fost absolut necesara
nca de la nceput. Chiar daca acum prezenta sa fizica se reduce treptat
pna la rolul de supraveghere a robotilor, omul face parte dintre factorii
de definitie ai sistemului.
Acest rol important l-a facut pe Adam Smith sa afirme ca, n
definitiv, activitatea omului creeaza n fiecare an masa bunurilor pe
care o consuma, nu fortele naturale, care, fara directia sa, ar ramne
nefecunde si nefolositoare.
Nu trebuie uitat ca omul este si principalul furnizor de informatii
privind opera, impulsul intentionat, scopul, produsul.
O alta componenta a sistemului activitatii economice care a aparut
nca de la nceputuri, precum zeita Athena din capul lui Zeus, este
informatia. Ea generalizeaza realitatea referitoare la unelte, animale
domesticite, plante de cultura, metale, combustibil, tehnologie, produs
etc. (vezi Cadrul 6.4).

Cadrul 6.4
"Pentru a transforma o buruiana n planta de cultura sau un animal salbatic n animal
domestic, pentru a scoate la iveala la una sau la celalalt nsusiri alimentare sau tehnologice
care lipseau la origine sau abia puteau fi banuite, pentru a face dintr-o argila nestabila, care
se sfarma, se pulverizeaza sau crapa cu usurinta, o oala solida si etansa ... au fost necesare,
fara ndoiala, un spirit ntr-adevar stiintific, o curiozitate asidua si totdeauna treaza, o sete de
a cunoaste pentru placerea de a cunoaste caci trebuie tinut seama ca numai o mica parte din
observatiile si experientele facute (despre care trebuie presupus ca erau inspirate n primul
rnd si mai ales de dorinta cunoasterii) puteau da rezultate practice si imediat utilizabile.

Obiect al
transformarii

Informatia este rezultatul transformarii semnalelor provenite din

mediul natural nconjurator sau din interiorul organismului omului.
Creierul sau este stomacul care transforma semnalele respective n
informatii utile actiunii umane, precum si existentei si adaptarii la
conditiile de mediu.
Fondul de entropie joasa atrasa din mediul natural este redat prin
conceptul de materiale supuse transformarii. Altfel spus, aceste
materiale reprezinta obiectul activitatii economice sau, n versiunea
teoriei valorii-munca, obiect al muncii.

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

Mijloace ale
activitatii

Prin combinarea informatiei despre unelte cu materialele supuse

transformarii, s-a obtinut un alt component al structurii sistemului
activitatii economice, mijloacele activitatii economice (utilaje, masini,
constructii etc.).

Cadrul 6.5
Pentru a nu merge mai departe cu concepte care nu mai corespund teoriei pe care o
conturam, va trebui sa corectam conceptele de mai sus. Acest lucru este necesar, datorita
faptului ca n modelul preconizat, munca nu mai are un rol exclusivist. Nu putem accepta nici
termenul de mijloace de productie, pentru ca aceste elemente, odata cuprinse n structura
ntreprinderii, participa nu numai la procesul de productie, dar si la cel de consum. De aceea,
vom insista pentru conceptul de obiecte si mijloace ale activitatii economice sau, mai pe
scurt, obiecte si mijloace economice .

Zestrea
naturala
pentru om
Mediul
natural
componenta
a sistemului
economic
Rolul
societatii
n sistemul
economic

Componentele redate le vom ntlni ntre zidurile fabricii. Sistemul

activitatii economice atrage direct sau indirect n structura sa
componente sau produse ale altor sisteme, cum ar fi societatea si mediul
natural nconjurator.
A trebuit ca Natura sa moara putin pentru ca oamenii
secolului al XX-lea sa recunoasca ca si-au neglijat cel mai bun partener
din procesele economice, mediul natural nconjurator. Zestrea
naturala a omului, arata N. Georgescu-Roegen, consta n doua elemente
complet diferite: 1) fondul de entropie joasa de pe glob si din interiorul
lui si 2) fluxul de energie solara. 1
Mediul natural intra, n anumite proportii, chiar n structura interna
a ntreprinderii sub forma terenului, a surselor de apa, aer, lumina,
caldura, dar si a plantelor si animalelor atrase n activitatea economica
(mediul natural intern). Cea mai mare parte a mediului natural ramne,
nsa, n afara sistemului activitatii economice (mediul natural extern),
avnd, totusi, un rol esential n mecanismul de obtinere si gestionare a
valorii.
n mod similar va trebui sa tratam si sistemul complex al societatii.
Acest sistem se va regasi n mecanismul de obtinere si gestionare a
valorii ca un furnizor important de entropie joasa sub forma de
informatii, oameni pregatiti pentru procesele economice, servicii de
protectie, administratie etc., dar si ca forta care pune n miscare opera
din sistemul activitatii economice.
Cu toate ca ntreprinderea are tot mai multe actiuni de genul celor
din sistemul societatii (nvatamnt, protectie sanitara, aparare etc.),
societatea ramne nca un sistem exogen sistemului activitatii
economice.

N. Georgescu-Roegen, Legea entropiei si procesul economic, Editura Economica, Bucuresti,

1979, p. 76.

Finan tele ntreprinderii

Linii de
forta
interne

Linii de forta
din partea
societatii

Liniile de
forta din
partea
mediului
Ecocmp

Pentru sistemul activitatii economice sunt la fel de importante si

legaturile interne si cele externe. Aceste legaturi sunt formele de
manifestare a unor forte ce apartin sistemului n cauza (legaturi interne)
sau provin din partea altor sisteme (legaturi externe).
n primul rnd, se vor face simtite liniile de forta interne. Odata
formata, ntreprinderea prinde viata. Componentele materiale se
influenteaza reciproc, att n procesele economice de productie si de
consum, ct si n cel de lichidare.
n al doilea rnd, sistemul activitatii economice (fie el ntreprindere,
economie nationala sau economie mondiala) va fi influentat de liniile de
forta ale societatii. Aceste legaturi redau interesele de sistem ale
societatii (interese sociale, politice, economice, de proprietate) si au rolul
de a ordona activitatea economica din sistemul activitatii economice,
sistem aflat n starile dinamice de productie, consum sau lichidare. Mai
mult, liniile de forta provenite dinspre societate determina chiar
formarea sistemelor economice si punerea lor n starile dinamice
amintite.
n al treilea rnd, sistemul activitatii economice se afla permanent n
raza de actiune a liniilor de forta emanate de mediul natural
nconjurator. Aceste legaturi transmit cerintele legilor Naturii, generale
sau specifice unor sisteme de referinta.
Totalitatea liniilor de forta ce se manifesta n sistemul activitatii
economice formeaza un cmp ordonator (fie n sens pozitiv, fie n sens
negativ). Acest cmp va fi redat n modelul nostru prin conceptul de
ecocmp.
Introducerea acestui concept a fost sugerata de o ipoteza lansata n
biologie de un grup de cercetatori americani (vezi Cadrul 6.6).

Cadrul 6.6
Observatiile si concluziile grupului de cercetare de la Universitatea Los Angeles din
California, ca si ale profesorului H. Burr de la Universitatea Yale, sugereaza "existenta unui
cmp energetic matrice, organizator pentru informatia genetica". Conform acestei teorii, "nu
ADN-ul detine primul loc n transmiterea informatiei genetice, ci el este doar mijlocul prin
care cmpul energetic originar transmite informatia genetica".
n mod similar cu atributiile materiei sub forma de cmp care
organizeaza sistemele biologice, ecocmpul va ordona sistemele
economice, de la nivel micro la nivel macro si mondo.

Procesele mecanismului de obtinere a valorii

6.3 Sistemul activitatii economice

Structura
pentru un
sistem

Subsistemele
activitatii
economice

Structura
interna a
firmei
Figura nr. 6.2

Activitatea economica si-a format, asa cum am vazut n paragraful

anterior, o structura specifica unui sistem: componente materiale si
legaturi interne si externe. Omul si-a adus n preajma sa produse ale
altor sisteme sau chiar sisteme vii si nevii pentru a face mai productiva
activitatea de obtinere si gestionare a valorii, att de necesara mentinerii
sistemului sau departe de echilibru.
n urma acestei actiuni de dezvoltare a activitatii economice si a
sistemului activitatii respective, s-a conturat un sistem complex ce
cuprinde:
- microeconomia (ntreprindere, institutie);
- macroeconomia;
- mondoeconomia;
- cosmoeconomia (nca ntr-o faza incipienta).
La nivelul microeconomiei, forma cea mai reprezentativa a sistemului
activitatii economice este ntreprinderea. Structura sa cuprinde toate
componentele materiale specifice unui sistem de natura economica
(omul, mijloacele si obiectele activitatii economice, informatia, mediul
natural intern, dar si componentele exterioare, mediul natural exterior,
societatea), precum si legaturile directe si indirecte din ecocmp (vezi
Figura nr. 6.2).

Finan tele ntreprinderii

Pentru a pune mai mult n evidenta componenta legaturilor din

componenta ecocmpului, va trebui sa localizam sistemul activitatii
economice n structura sistemului general al Naturii.
Astfel, conform celor redate n figura nr. 6.3, sistemul activitatii
economice, structurat pe componentele sale micro, macro, mondo si
cosmoeconomie, se afla, n majoritate, n cadrul sistemului societatii,
fara a exclude situarea partiala direct n sistemul mediului natural.
Figura nr. 6.3

Sistemul Mediului Natural

+/?

Sistemul
Societatii

Sistemul economic

Influente
reciproce,
pozitive si
negative

Sistemul activitatii economice primeste din af ara sa influente

pozitive, +? (de crestere) sau negative, - ? (de temperare sau de
distrugere). Aceste influente provin din partea sistemelor mediului
natural si al societatii. La rndul sau, sistemul activitatii economice va
transmite spre cele doua sisteme amintite influente pozitive (furnizarea
de produse si servicii) sau negative (poluare, distrugerea de subsisteme).
Principiile redate pentru microeconomie sunt similare si n cazul
macroeconomiei (cu subsisteme ca banci, societati de asigurari,
ministere economice etc. ) sau mondoeconomiei (cu forme de organizare
ca institutii financiar-monetare internationale, conferinte si uni uni
regionale sau mondiale etc.