Lcul de cumulre de l Coteti-tnc

Brjul de l tnc-Coteti, din judeul Botoni, ridict pe rul Prut, e

ituez pe locul l doile n r din punct de vedere l volumului de p,
dup Porile de Fier I.
Cu o cpcitte de 1,4 milirde de metri cubi de p, lcul de cumulre de
l tnc-Coteti trge teni i prin ntindere . El ocup o uprf
de 6.000 de hectre, l nivel norml de retenie, n pote junge i l 9.000 de
hectre, n itui n cre coeficientul de umplere ete mxim, fiind i l cet
cpitol ntre primele trei din r.

Potrivit ctului de ntere, cre fot emnt l 1971, brjul re doi

prini, unul Guvernul Romniei, ir celllt Guvernul fotei Uniuni
Republicilor ocilite ovietice (UR).
fot nevoie de trmutre ptru te. ntierul brjului fot
demrt n 1973 i finlizt cinci ni mi trziu. Inugurre oficil
menjrii vut loc pe 4 noiembrie 1978.
Brjul, cre re o nlime de 43 de metri i o lungime
coronmentului de 300 de metri, ete ingurul din Romni
contruit nu dor din beton, ci i din pmnt. Din punct de vedere
tehnic, ete o combinie de brj cu contrfori, brj de greutte din
pmnt, dr i de brj din cete de beton umplute cu blt.
Deverorul de pe mri, itut pe mijlocul u, re form unui pod.
cum, importntul nod hidrotehnic ete explott n comun de
utoritile romne i cele din Republic Moldov. Cele dou pri
tbilec de comun cord cre unt debitele de p deverte n vl,
dr i orice lt ciune cre re c cop controlre pei n interiorul
cumulrii i n vl de cet.
n iulie-ugut 2008, viiturile puternice din monte prute c urmre
unor ploi bundente produe n Ucrin u genert un devrt tet
pentru contruci ridict n urm cu pete 30 de ni. pecilitii
uin c viitur vut cel mi mre debit nregitrt vreodt pe Prut,
conducnd, implicit, l o olicitre extrordinr brjului. Volumul

de p din brj - propit de cpcitte mxim, tingnd un nivel

itoric de 98,2% din volumul totl l cumulrii.
Brjul re i dou centrle hidroelectrice, cre produc, cum,
cte 10 MW/h.
Lcul fot proiectt pentru ndeplini nu dor funciile de combtere
inundiilor i de producere energiei electrice, ci fot gndit i
pentru irigii, picicultur u pentru limentre cu p potbil
zonei.
Contruci ete i pod pete Prut, ntre Romni i Republic
Moldov. L un cpt i l celllt unt punctele de trecere frontierei
de l tnc, pe mlul romnec, i de l Coteti, pe mlul
moldovenec. L jumtte contruciei fot ridict C
prieteniei, un piu dminitrtiv getiont n comun de romni i
moldoveni. ici vut loc, n 1990, cnd fot cret Podul de
Flori, prim ntlnire dintre efii celor dou tte, Ion Iliecu i
Mirce negur.
Din pcte, impreionnt contrucie hidrotehnic de pe Prut nu
ete explott din punct de vedere turitic. utoritile pun t pe
em infrtructurii rutiere precre, dr i lipei cpcitilor de
czre n zon.