PIAA CAFELEI

Proiect MARKETING

1. Produsul

1.1. Scurt istoric la nivel naional / internaional

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000
de ani.
In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este
consumata de toate paturile sociale inca din vechime.Prima referinta la cafea, din
surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau
multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput
cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau
boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe
care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului
pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.
Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in
chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin
fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in
Peninsula Arabiei si din secolul 11
aici cafeaua a fost
preparata ca bautura calda.

Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei

cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in
Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul
cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care
practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il
reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.
Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de
cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte
bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor
restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa

ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei

in India.
Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc
schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul
populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in
oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii
europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.
n Romnia, obiceiul de a bea cafea dateaz din perioada domnitorilor fanarioi. n
Bucureti, prima cafenea s-a deschis n anul 1667, iar proprietarul era un turc
originar din Constantinopol, pe nume Kara Hamie. Localul era amplasat pe locul
unde astzi se afl Banca Naional.
n cursul secolului al XVIII-lea sunt amintite localurile lui Gheorghe cafegiul (n
1734), Oprea cafegiul (n 1741) i Stanciu cafegiul (n 1746). Negustorii de cafea i
proprietarii de cafenele s-au constituit n bresle. Potrivit listei Divanului din 1812,
toi cei din breasla cafegiilor trebuiau s plteasc o dare anual de 850 de taleri.
n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, cele mai cunoscute cafenele din Bucureti
erau Cafeneaua Fieschi din elari, cutat n special de studeni, pentru c avea i
biliard, Cafeneaua La Brener, de pe strada Stavropoleos, locul unde se ntlneau
agricultorii i juctorii de cri, Cafeneaua Labes, de pe strada German, deschis
de Jacques i Henry Labes, frecventat mai ales de tineri.
Mult mai renumit a fost Cafeneaua Fialkowski, de lng Teatrul Naional, deschis
de polonezul Fialkowski n 1853. Aceasta avea o sal de biliard i o alta cu mese
pentru table i domino. Ea devine o adevrat instituie, fiind locul preferat de
ntlnire al literailor i altor oameni de cultur.

1.2. Gama sortimental existent pe piaa cafelei

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale
urmatoarele trei tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua
Liberica .

Cafeaua Arabica
Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai
apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America
Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este
deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma
alungita si culoare verzuie - albastruie.

Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura

constanta de aprox. 20C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta
are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.
Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului
arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia.
Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai
putin rafinata.

Cafeaua Robusta
Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste
mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul
nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in
Africa, India si Indonezia.
Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica,
care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever,
este rezistenta la boli si daunatori.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu
- galbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si
este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

Cafeaua Liberica
Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o
rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si
Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa
intre 20 si 25C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la
galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

2.Analiza ofertei
2.1. Prezentarea principalilor ofertani
Piaa cafelei este o pia dinamic prin numeroasele mrci care propun o
gama larg de sortimente i prin numrul crescut al consumatorilor cu
gusturi din ce n ce mai sofisticate.
Principalii productori de cafea de pe piaa romneasc sunt: Kraft
Foods( Jacobs, Nova Brasilia)care este cel mai mare juctor pe piaa cafelei,

urmat de Strauss (Doncafe- Elite), Tchibo Romania (Tchibo, Eduscho),

Panfoods (Amigo).
Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea
Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor
zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu
cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi.
Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum
Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat
1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2010, iar in 2011 i s-a
acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New
Products. Cafeaua Jacobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei, iar
Jacobs Kronung este lider in segmentul cafelei premium.ELITE Romania a fost
infiintata in anul 1994. In ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in
Romania, avand consum de 30000t pe an si un profit de 60 milioane euro.

Elite Romania si-a inceput activitatea in 1995 cand fabrica care produce
cafea prajita si macinata a fost construita.
1995 si 1996 au fost ani dificili pentru intreprindere in principal din cauza
climatului economic advers. La sfarsitul anului 1996 Elite Romania avea o
cota de piata de 5% si o situatie financiara precara.
1997 a reprezentat o cotitura pentru Elite Romania care a operat schimbari
in toate domeniile incepand de la produse si investind in echipamente de
macinare si ambalare, construind reteaua de distributie, structurarea
departamentului de vanzari, schimband marcile, schimband designul,
revizuind portofoliul de produse. In noiembrie 1997, bazandu-se pe cresterea
cotei de piata in domeniul cafelei parajite si macinate pana in jurul valorii de
9.3%, Elite Romania a intrat si pe piata cafelei solubile atingand o cota de
piata de 4.7%
In 2011 firma devine lider pe piata cafelei macinate atingand o cota de piata
de 45% si 35% pe piata cafelei instant.
In 2013, conducerea Elite a continuat efortul de a intari pozitia de lider a
firmei pentru cafeaua macinata, atingand in acel an o cota de piata de
52.4%. Tot in acel an Elite devine lider si pe piata cafelei instant atingand o
cota de piata de 36.4%.
2.2. Volumul produciei i volumul vnzrilor

Volum producie
(mii tone)
Volum vnzri
(mii RON)

2010

2011

2012

2013

10

16

24

30

43,963

55,763

62,350

68,014

Cafeaua a detinut in perioada 2010-2013 o pondere de 52.3% in volumul

productiei si o pondere de 35% in volumul vanzarilor .

2.3. Stabilirea elementelor care individualizeaz cele mai importante mrci

Ambalajul de prezentare i vnzare are un rol promoional deosebit de
important. Prin form, culoare, grafic i materiale de ambalare utilizate,
acesta ofer identitate produsului, comunic natura coninutului i
evideniaz denumirea sau marca acestuia . Culorile ambalajului reprezint
un important instrument de marketing. n primul rnd, culorile auriu (Jacobs,
Nescaf Gold), albastru intens (Tchibo) i negru (Lavazza) indic nivelul
premium al cafelei, a unei mrci puternice, autoritare. Textul alb pe fond rou
(Elita) sau pe fond verde (Selected, Nescaf Montego, Nescaf 3n1, Jacobs
Krnung), alb pe negru (Nescaf Gold, Nescaf 3n1), galben pe albastru
(Tchibo Exclusive, Tchibo Family),auriu pe negru (Lavazza) sunt combinaii de
culori care permit consumatorului s le citeasc sau recunoasc de la
distan. Ambalajul rou (Doncafe i Nescaf) simbolizeaz fora, vivacitate
i dinamism, exprim demnitate i este ncnttor, atrgnd incontestabil
privirea. Ambalajul verde (Doncafe Selected i Jacobs) este simbolul
speranei, iar combinat cu culoarea galben sau aurie capt fora i viaa.
Ambalajul Tchibo, fiind o combinaie a culorilor albastru i galben,
simbolizeaz extravagana, calmitate, profunzime.
3. Analiza cererii
3.1. Definirea unitii de consum a unitilor de cumprare, a unitii de decizie
Potrivit datelor disponibile, Romnia ocup locul 24 dintre cele 27 de ri din
Uniunea European n funcie de consumul anual de cafea pe cap de locuitor,
conform informaiilor Organizaiei Mondiale a Cafelei. Cu o medie anual de
2,3 kilograme pe cap de locuitor, consumul e de trei ori mai mic comparativ
cu cel din Germania i la jumtate fa de cel din Austria.Romania este n

urma Bulgariei i Ungariei, ca i nivel al consumului de cafea, ns naintea

Poloniei sau Ucrainei.
n momentul deciziei de cumprare, doar 8,44 % dintre romani aleg cafeaua
n funcie de pre i 30,61% n funcie de firma productoare. 60,95% dintre
romni sunt influenai n decizia de cumprare de aroma i tria cafelei.
Conform unei cercetri privind principalele caracteristici ale consumatorului
de cafea, s-a observat c aceasta este achiziionat n cadrul unei gospodrii
de ctre soie, de dou ori pe lun, cei cu venituri medii i peste medie
prefer cafeaua ambalat de marc, n principal n pachete de 250g, n timp
ce cei cu venituri sczute consum cafea vrac, cafeaua superpremium fiind
preferat de persoanele cu un venit ridicat. Chiar dac, achiziionarea este
fcut n general de soie, produsul este consumat de ntreaga familie. Tinerii
(15-29) consum cafeaua n combinaie cu lapte, fric, ngheat n timp ce
persoanele cu vrst peste 30 ani , prefera
cafeaua tare, cu puin zahr
iar btrnii consum cafeaua slab n amestec cu naut. De asemenea, tinerii
spre deosebire de celelate segmente nu sunt fideli unei marci de cafea, fiind
tentai s consume mai multe produse pe baza de cofein. Cafeaua este
consumat cu predilecie dimineaa, dar n funcie de profesie consumul
variaz .
Deoarece, in Romania cafeaua se consuma frecvent de numai 12-14 ani si
coroborat cu un nivel de trai scazut nu putem vorbi de unitati specializate pe
aceasta piata (Starbrucks un spatiu in care oricine poate sa serveasca o
cafea de calitate, intotdeauna proaspata intr-un mediu special creat pentru
consumul de cafea).

3.2. Identificarea principalelor segmente de pia i analiza acestora

Segmentarea socio-demografica
Analiznd vrsta celor care consum cafea au rezultat urmtoarele: cei care
consum cel mai frecvent sunt persoanele cu vrste cuprinse ntre 35 i 44
de ani (mai exact reprezentnd 28.1%), fiind urmai de cei cu vrste cuprinse
ntre 25 i 34 de ani a cror pondere este de 27.8%, al treilea loc fiind ocupat
de cei cu vrste cuprinse ntre 45 i 54 de ani, procentajul fiind de
18.6%.Ultimul loc este ocupat de persoanele ntre 55-65 ani a cror pondere
este 10.6% S-a constatat c femeile consum cafea ntr-o proporie mai mare
dect brbaii.

 Segmentarea psihografic
n funcie de stilul de via pe care l au consumatorii de cafea s-a constatat
c 67,44% obinuiesc s consume cafea acas, 44,96% la petreceri, 41,86%
n baruri, cafenele sau terase i 37,2% la serviciu.
Segmentarea comportamental

3.3. Capacitatea pieei

Consumul de cafea din Romania este printre cele mai scazute din Europa, cu
o medie de 1,5 de kg pe cap de locuitor in 2003, comparativ cu o medie de
7% din Uniunea Europeana, in timp ce in Norvegia si Suedia un locuitor a
consumat in 9,4% respectiv 8,6% in 2003. In Franta, Anglia si Spania,
consumul este de 4 kg de cafea pe an per capita, in timp ce italienii, desi
sunt foarte agitati, consuma doar 3,7 kg de cafea pe an.
Analizand piata, pot fi considerati potentiali consumatori persoanele cu
varsta intre 15 si 75 de ani.,in valoarea absoluta reprezentand 17.364.840
persoane.
In ceea ce priveste numarul efectiv de consumatori, nu sunt date clare
datorita inexistentei datelor cu privire la consumul in mediul rural.
In SUA si in Europa se constata o crestere puternica a vanzarilor de cafea.
In America, zilnic, se consuma mai mult de 400 milioane cesti de cafea, fiind
considerat cel mai popular stimulent. Acest produs se afla pe locul doi in
comertul mondial, imediat dupa petrol. Consumul total anual de cafea in
Romania a crescut considerabil de la 9.700 de tone in anul 1994 la 41.148 de
tone in anul 2003, insa cresterea ar fi putut fi mai consistenta ajungind la
60.000 de tone in 2003 daca nu ar fi fost introdusa accizarea pe produse
determinate in 1998.
In perioada ianuarie august 2004 consumul casnic de cafea boabe,
macinata, instant si cappuccino a crescut in volum cu 7,3%, fata de aceeasi
perioada a anului trecut. O crestere substantiala a fost inregistrata la
cafeaua boabe, al carei consum s-a situat cu 11,6% peste cel de anul trecut.
Se apreciaza ca motorul acestei cresteri a fost varianta vrac, aceasta
reprezentand peste 90% din piata de cafea boabe. In schimb, cafeaua vrac
prajita si macinata a pierdut teren in acest an, in favoarea celei de marca.

Lider pe segmentul branded este Elite Romania, dar si ceilalti mari

producatori, cum sunt Kraft Foods si Tchibo au inregistrat un trend ascendent
al vanzarilor.
Din punctul de vedere al calitatii si pretului, se poate realiza o impartire pe
cinci segmente a pietei cafelei comercializate in Romania. Este vorba de vrac
(cafeaua varsata), de segmentul economic, in care intra cafeaua de marca
ambalata, cum ar fi Fort si Nova Brasilia, de categoria medium (mainstream),
cu branduri ca Elita, Jacobs si Aroma, de premium - cu Selected si Jacobs
Kronung si superpremium, cu Lavazza, Illy etc. Cu siguranta, cel mai mare
consum se inregistreaza in segmentele de cafea vrac, economy si
mainstream, in principal din cauza puterii scazute de cumparare a romanilor.
Pe piata cafelei ambalate de marca, se constata o segmentare din punctul de
vedere calitate/pret, dupa cum urmeaza: economy 19%, mainstream
34%, premium 45% si superpremium 25% portofoliul de produse al
companiei Elite.

3.4. Dezvoltarea pieei extensiv, intensiv i mixt

Cele dou ci de cretere a dimensiunilor pieei, respectiv extensiv i
intensiv intervin n propor ii diferite de la un produs la altul. Astfel pot
exista produse la care una din ci s
fi fost epuizat,accentul urmnd s cad n continuare pe utilizarea celeilalte
ci.
Romnii au nceput s ii doreasc gustul unei cafele superioare calitativ,
acest lucru explicndu-se prin creterea puterii de cumprare a populaieii
oferta diversificat a competitorilor.

4. Distribuia
4.1. Determinarea tipurilor de uniti comerciale prin care se realizeaz vnzarea ctre
consumatori
S-a constatat c Jacobs este marca preferat de cafea a romnilor, urmat
de Doncafe, Tchibo, Amigo i Lavazza. Consumatorii de cafea natural beau

n medie 1.9 ceti pe zi, n timp ce consumatorii de cafea instant i

cappuccino consum n medie 1.4 respectiv 1.3 ceti pe zi. Nestl estimeaz
consumul local de cafea la 285 de ceti pe cap de locuitor pe an, ceea ce
nseamn c, n medie, un romn bea mai puin de o cafea pe zi.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarketuri si hypermarket-uri (68,54%). Magazinele specializate de distributie a
cafelei sunt vizitate cu intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii
de cafea si numai 11,10 cumpara de la taraba din piata.
4.2. Evaluarea modului de distribuie pe diferite mrci
Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau
cafea Jacobs. ELITE se situeza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54% .
Tchibo, Amigo si Lavazza detin cote de 7,21% ; 4,54% respectiv 5,36%.
10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar
23,07% nu beau cafea.
In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg cafeaua
in functie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare, 60,95% dintre
romani sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeaua
naturala, 11,49% prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata
de 8,62%, cea decofeinizata de 2,47%, iar ciocolata calda de 15,90%.
Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici una dintre bauturile de mai sus.
5. Preul
5.1. Determinarea segmentului de pre cu identificarea principalelor mrci incluse n fiecare
segment
Preul este un puternic factor de influen asupra deciziei de achiziie a
consumatorului. Dac un nivel ridicat al preului de cele mai multe ori denot
o calitate superioar, acest aspect poate diferenia segmentul de pia, adic
publicul int.
De asemenea,introducerea unui produs nou, unui brand este puternic
condiionat de preul de intrare. Un produs cu o promovare intens va avea

i un pre mai ridicat (Doncafe), ns un produs ce se dorete s ptrund

rapid pe pia va avea un pre mai accesibil.
Pe de alt parte, un lider de pia poate comercializa produse diferite, unele
scumpe, altele mai accesibile. n acest caz se situeaz Elite, practicnd la
majoritatea produselor, preuri convenabile, ns la produsele puternic
mediatizate, preuri mai mari.

5.2. Dterminarea variaiei preului n ultimii 3 ani

Preul trebuie determinat printr-un cumul de mai multe considerente cum ar
fi: costurile totale aferente producerii produsului, calitatea oferit, cererea pe
pia, necesitatea produsului n coul zilnic de bunuri, efectul inovator i
altele. Preul n consecin este un factor determinant n alegerea
consumului. In 2011, pretul mediu al cafelei macinate la 250g nu s-a
modificat, rmnnd la fel cu cel din 2010, la un nivel de 11.62 lei. n 2012,a
crescut foarte puin, pn la 12 lei. n perioada 2012-2013, preul a crescut,
ajungnd n 2013 la 13.10 lei. n consecin, putem explica creterea preului
cafelei din ultimii ani prin mrirea consumului pe cap de locuitor.

6. Promovarea produsului
6.1. Identificarea modalitilor prin care se face promovarea produsului

Mediile publicitare folosite n general pe piaa cafelei constau n primul rand

n televiziune, fiind urmat de presa periodic, dar i cotidian, apoi de
afisaj, tiprituri, internet i radio. n general, spoturile TV evideniaz
atributele cafelei,atribute precum aroma(Jacobs,Nescaf),tradiii,marca
cunoscut sau se creaz emoii prin execuii legate de viaa de cuplu, de
familie (Elite,Tchibo).

6.2. Promovarea vnzrilor

Mesajele transmise sunt unilaterale, menionnd exclusiv atuurile cafelei sau

mrcii,trecndu-se sub tcere eventualele slbiciuni, ca i punctele forte ale
concurenei.Doncafe i plaseaz argumentele cele mai importante ale
mesajului la sfrit (Bucuria de a tri!, Bucur-te de via!, Cafeaua ta la
ibric., Prospeimea unui nou nceput) receptorul avnd un grad ridicat de
interes vis--vis de reclam.
i Jacobs i plaseaz argumentele importante tot la sfrit (Puterea
Alintaromei!, Te-a alintat cineva astzi?) pentru c ntreaga atenie a
receptorului s ndrepte asupra produsului, astfel nct s se obin efectul
dorit, i anume, atragerea consumatorilor i creterea vnzrilor.
Bineneles, Tchibo i Nescaf adopt aceeai metod din acelai motiv
(Druiete ce-i mai bun! sau A nceput cu o cafea bun!, Cafeaua
numrul 1 n lume, 4.000 de cni/secund bute n lume, Bea o cafea cu
ntreaga lume!).
Pe piaa cafelei, participarea la trguri i expoziii ajut ntr -o msur mic
n promovarea vnzrilor. Totui, exist expoziii dedicate acestui segment.
Un prim exemplu de astfel de expoziii este Chocaf Zile delicioase la Sala
Dalles din Bucureti. Publicul era ateptat zilnic s deguste ciocolata sau s
savureze mbietoare arome de cafea. Cafeaua era vndut la un pre mai
ieftin dect se gsea pe pia. Un alt exemplu este cel al Festivalului Cafelei
i Ciocolatei gazduit de World Trade Center Bucureti (n aprilie 2007 a avut
loc ediia a cincea).

6.3. Identificarea principalelor campanii publicitare desfurate de competitori i analiza

adoptrii mesajului publicitar la segmentul de pia vizat
In perioada iunie 2012 mai 2013, pe posturile TV, radio si in print au fost
difuzate 34.013 reclame pentru produsele pe baza de cafea.
Cel mai dinamic segment este cel al specialitatilor/mixurilor, unde asistam la
un proces constant de inovare si renovare a portofoliilor, la extinderea
sortimentatiei, astfel incat oferta acopera in cea mai mare parte preferintele
consumatorilor in ceea ce priveste combinatiile de gust, intensitatea aromei
etc. Pe acest segment, piata este extrem de concentrata, primii cinci

competitori Nestl, Mondelez International, Tymbark, Strauss si retailerii

care detin marci proprii acoperind 98% din volumul si valoarea vanzarilor
(sursa: Nielsen, perioada de raportare iunie 2012 mai 2013, total retail).
Aceeasi cota de piata o detin, cumulat, si marcile Nescaf, Jacobs, La Festa,
Doncaf si marcile proprii ale retailerilor. Pentru aceste produse, comertul
traditional reprezinta aproape doua treimi din totalul vanzarilor (63% ca
volum, 68% ca valoare).
MediaTRUST Romania a realizat o analiza referitoare la cei mai activi
advertiseri pe segmentul produse pe baza de cafea.
Televiziunea a fost suportul media care a acaparat cea mai mare parte din
reclame: 97% ca numar de spoturi, respectiv 99% din valoare.
Referitor la topul brandurilor, primele cinci detin 95,5% din numarul total de
reclame/spoturi difuzate. Este vorba de Jacobs, Doncaf, Nescaf, Tchibo si
LaFesta.
In ceea ce priveste tipurile de cafea promovate, varianta instant detine
aproape jumatate din numarul de aparitii. Facem precizarea ca in acest
segment au fost incluse si mixurile/specialitatile.
Potrivit monitorizarilor MediaTRUST, observam o oarecare sezonalitate a
comunicarii categoriei produse pe baza de cafea. Astfel, lunile cu cele mai
multe aparitii au fost iulie 2012 (4.224), noiembrie 2012 (3.753), februarie
2013 (4.251) si aprilie 2013 (4.402), iar cele mai putine s-au inregistrat in
septembrie 2012 (587) si in decembrie 2012 (916).

7. Previziuni asupra pieei pe o perioad de 2 ani

Piaa cafelei a nregistrat creteri de preuri n anul 2012 fa de anul 2011,
iar n luna decembrie a anului 2013 s-au nregistrat chiar cele mai mari
fluctuaii de pre din anul 1994 ncoace(conform statisticilor Organizaiei
Internaionale a Cafelei).Dei n Romnia preul cafelei este dublu fa de
statele Uniunii Europene, reprezentanii din domeniu preconizeaz c n
perioada urmtoare, va fi o noua scumpire. Aceasta majorare este
cauzat,printre altele, de avantul far precedent al preului acestui produs pe
pieele internaionale.
Cu toate acestea, analitii Organizaiei Internaionale a Cafelei sunt optimiti,
susinnd c preurile se vor menine constante, deoarece problemele din
producie vor fi contrabalansate de o cretere a consumului.

8. Bibliografie

http://www.consodata.ro
http://www.daedalus.ro
http://www.elite.ro
http://www.AdMaker.ro
http://www.cafea.home.ro