Termodinamic - Laborator

Msurarea temperaturilor

MSURAREA TEMPERATURILOR
NOIUNI GENERALE
Starea de agitaie termic a moleculelor unui corp si energia intern a acestui corp pot
fi caracterizate printr-un parametru de stare ce poart numele de temperatur.
n natur exist mai multe fenomene fizice de dependen a unor parametrii fizici cu
temperatura. Aceste fenomene pot fi definite matematic prin funcii, care se numesc funcii
termometrice i care trebuie s aib urmtoarele caracteristici:
- s fie continue n domeniul de temperaturi utilizate;
- pentru o valoare a temperaturii trebuie s corespund o singur valoare a funciei;
- s fie ct mai general (aplicabil pe un domeniu ct mai larg de temperaturi);
- s urmreasc variaia temperaturii att n procesele de rcire ct i n cele de
nclzire (conditia de fidelitate a funciei);
- la variaii minime ale temperaturii s corespund valori maxime ale funciei (conditia
de sensibilitate).
ntre fenomenele fizice ale cror funcii matematice ndeplinesc condiiile de mai sus
pot fi enumerate:
- dilatarea corpurilor;
- efectul termoelectric;
- variaia rezistenei electrice cu temperatura;
- radiaia corpurilor;
- alte fenomene fizice.
SCRI DE TEMPERATUR
Scara de temperaturi construit pe baza principiului al doilea al termodinamicii,
singura scar de temperaturi corect, poart numele de scar termodinamic de temperatur i
este n acelai timp scara de temperatur acceptat pe plan internaional. Temperatura
msurat dup aceast scar se noteaz cu T, iar valorile numerice sunt urmate de semnul K
(ex. 273,15 K). Originea scrii se gsete n punctul de zero absolut, adic n punctul n care
nceteaz agitaia molecular. Construcia scrii se face pe baza a ase puncte fixe principale
definite astfel conform STAS.
n mod curent n practic se folosete scara termodinamic centigrad (scara Celsius),
care este construit pe baza a dou puncte principale, pentru presiunea de 1 atm:
1. punctul de topire a gheii
0C
2. punctul de fierbere a apei 100C
APARATE DE MSURAT TEMPERATURA
Aparatele de msurat temperatura pot fi clasificate n funcie de mai multe criterii:
fenomenul fizic de baz, precizie, de indicare a temperaturii etc.
n funcie de fenomenul fizic care st la baza construciei aparatului avem:
Aparate care folosesc dilatarea corpurilor
Corpul care se dilat poate fi un corp solid, lichid sau gazos. Aparatele care care sunt
construite pe principiul dilatrii corpurilor, numite termometre, sunt aparate simple, precise,

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea temperaturilor

cu un domeniu larg de temperatur i care pot fi folosite ca aparate indicatoare sau circuite de
semnalizare sau reglare.
Caracteristicile funcionale ale termometrelor
Tipul termometrului

Domeniu de
utilizare

Caracteristici

Termometru cu tij metalic

Corpul
termometric
Al, alama, Ol

Termometru cu arc bimetalic

Al, alam, Ol

-100 ... +100C

Aparate robuste de tip

regulator sau indicator

Termometru cu lamel bimetalic

Alama/Ol + invar

Termometre cu lichid

Galiu
Mercur
Toluen
Alcool etilic
Hexan
Alcool
Mercur
Etan sau propan
Butan
Eter etilic
Apa
Azot, argon, CO2

Termometre manometrice cu
lichid
Termometre manometrice cu
vapori
Termometre manometrice cu gaz

0 ... +1100C
-30 ... +700C
-90 ... +100C
-100 ... +75C
-80 ... +320C
-50 ... +320C
-35 ... +600C
-40 ... 0C
+20 ... +150C
+60 ... +160C
+120 ... +200C
-60 ... +600C

Aparate de tip indicator,

semnalizare, regulatoare

Aparate ce transmit indicaia la

distan (max 100 m)

Termometrele ce folosesc dilatarea solidelor pot folosi dilatarea unui singur metal sau
dilatarea a doua metale cu coeficienti de dilatare diferiti, sub forma de lamele sudate pe toata
lungimea. Aluminul, alama si otelul in aliaj cu 25% nichel au coeficienti de dilatare mari, iar
invarul are un coeficient de dilatare mic. Aceste aparate sunt robuste, au ca dezavantaje
oboseala materialului in timp, precum si dezlipirea partiala a lamelelor in cazul bimetalelor.

Termometru
cu tij metalic

Termometru
cu arc bimetalic

Termometru
Beckmann

Termometru
cu contact fix

Termometru
Wertex

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea temperaturilor

Termometrele ce folosesc dilatarea lichidelor sunt construite din sticla speciala, fiind
simplu de manevrat, precise si ieftine. Se remarca termometrele speciale cu contacte electrice
(cum ar fi termometrul Beckmann, termometrul cu contact fix si termometrul Wertex), ce
permit inchiderea unui circuit exterior, putand fi astfel utilizate ca elemente de semnalizare,
reglare sau actionare.
Termometrul Beckmann este un termometru cu scara variabila si rezervor suplimentar
si este destinat masurarilor diferentelor de temperatura. Intervalul de temperaturi se poate
modifica prin scurgerea unei cantitati de mercur din rezervorul suplimentar in capilarul
termometrului, astfel incat scara este gradata in sens invers.
Termometrul Wertex este un termometru cu contact deplasabil. Astfel, unul din
contacte este constituit dintr-un fir de platina ce se poate deplasa in interiorul capilarului
termometrului pana in dreptul reperului de temperatura dorit. Deplasarea are loc datorita
faptului ca firul de platina este legat de o piulita care se afla pe un surub ce se poate roti prin
intermediul unei chei magnetice plasate in partea de sus a termometrului. Piulita se deplaseaza
de-a lungul unei scari de temperatura auxiliara, identica cu prima, pozitia piulitei
corespunzand, pe aceasta scara, cu pozitia contactului mobil (capatul liber al firului de
platina).
Termometrele manometrice reprezinta aparate de masura ce folosesc drept principiu
de functionare variatia presiunii cu temperatura.
Termometru manometric
Alcatuirea aparatului
1 - rezervor continand corpul termometric, care se introduce in
mediul caruia i se masoara temperatura;
2 - tub capilar de legatura;
3 - element elastic;
4 - dispozitiv de transmitere a miscarii;
5 - dispozitiv indicator sau inregistrator.

Prezinta avantajul transmiterii indicatiilor la distante relativ

mari (maxim 100 m).

Aparate ce folosesc efectul termoelectric

Efectul termoelectric const n apariia unui curent electric n circuitul nchis format
din dou conductoare din materiale diferite, dac sudurile sunt supuse unor temperaturi
diferite.
n mod obinuit se msoar tensiunea aprut n circuitul termocuplului cu ajutorul
unui milivolmetru, ce poate avea scala etalonat direct n grade.
n funcie de natura materialelor utilizate la construcia termoelectrozilor, avem:
- Termocupluri cu termoelectrozi din metale mobile. Sunt folosite pentru etalonri i
verificri. Cele mai rspndite sunt cele din aliaje de Pt-Rh cu diferite procente ale Rh.
- Termocupluri cu termoelectrozi din metale obinuite. Cele mai utilizate combinaii n
construcia termoelectrozilor sunt: Fe Const., Cromel Alumel, Cromel Copel, Cu
Const.,W Ta, Mo Ta (ultimele trei pentru valori pn la 2000C) etc.

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea temperaturilor

- Termocupluri cu termoelectrozi nemetalici (un termoelectrod metalic i unul

nemetalic sau ambii electrozi nemetalici). Combinaiile frecvente sunt: carbur de siliciu
grafit, sau grafit grafit Construcia este de tipul teac baghet central.
Termocuplurile sunt folosite la msurtori de temperaturi ridicate. Termoelectrozii
termocuplurilor se confecioneaz din srm cu diametre cuprinse ntre zecimi de milimetrii si
3 mm i se izoleaz folosind cauciuc pentru temparaturi pn la 80C mtase pn la 120C,
email pn la 150C, sticl pn la 1000C i porelan pn la 1500C. Tuburile din cuar sau
porelan sunt utilizate pentru temperaturi ridicate cnd metalele devin permeabile pentru unele
gaze.

Circuitul termocuplului

Modul de izolare

Teaca de protectie

Cnd diferena de temperatur ntre sudura cald i cea rece este prea mic, deci cnd
f.e.t.m. are o valoare sczut se utilizeaz legarea n serie a termocuplurilor.
Pentru msurarea diferenei de temperatur se vor racorda dou termocupluri n
opoziie.

Legarea in serie a termocuplurilor

Masurarea diferentelor de temperatura

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea temperaturilor

Msurarea forei termoelectromotoare

milivolmetrelor sau a compensatoarelor.

se

poate

realiza

prin

intermediul

Utilizarea compensatoarelor se
face opunnd forei electromotoare ce
trebuie msurat, o tensiune reglabil i
cunoscut astfel nct curentul n circuitul
de comparare s fie nul.
Schema
de
principiu
a
compensato-rului, prezentat n figura
alaturata, cuprinde sursa de curent
continuu C, reostatul de reglaj Rr,
reostatul R cu scara gradat n grade de
temperatur,
termocuplul
T,
un
galvanometru indicator de nul AN i un
element normalizat EN.
Prin deplasarea contactului D,
fortele t.e.m. ale termocuplului si sursei
pot fi echilibrate pe circuitul galvanometrului, astfel incat termocuplul va dezvolta f.t.e.m.:

e=

R AD
l
E = E = f (T )
R AB
L

Elementul normalizat serveste la controlul punctului de nul, astfel incat la introducerea

sa in circuit daca AN nu indica valoarea zero se va face compensarea prin intermediul
reostatului Rr.
Elementul normalizat este o pil galvanic reversibil ce dezvolt o f.e.m. constant pe
un timp ndelungat. Cel de tip Weston dezvolt la +20C o f.e.m. constant E = 1,0183 V.
Avantajele principale ale termocuplurilor sunt:
- precizia masurarii;
- posibilitatea de masurare a unor temperaturi destul de ridicate;
- posibilitatea inregistrarii automate a temperaturii;
- posibilitatea conectarii la un singur aparat de masura a mai multor termocupluri;
- posibilitatea de a fi utilizate pentru reglaj si in comenzi la distanta.
Aparate ce folosesc variaia rezistenei electrice cu temperatura
Aparatele se numesc termometre cu rezisten electric, msoar temperaturi ntre
-200 i + 850C i se compun din:
- termorezisten, care constituie elementul sensibil;
- conductoare de legtur;
- aparatul de msur.

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea temperaturilor

Termorezistenta trebuie sa fie realizata

dintr-un material pentru care rezistenta electrica sa
varieze cu temperatura dupa o lege cat mai simpla,
astfel incat sa putem calibra aparatul cu usurinta.
Pentru un fir de platina, dependenta rezistentei
electrice cu temperatura pentru donemiul 0 ...
+630C este de forma
R = R0 1 + At + Bt 2

unde R0 reprezinta rezistenta electrica la

temperatura de 0C, iar A si B sunt doua constante
determinate experimental.
Materialele metalice utilizate la constructia
termorezistentelor sunt: Pt, Cu, Ni, Fe.
Termometrele cu rezistenta electrica care utilizeaza semiconductoarele ca materiale
termosensibile se numesc termistoare; acestea se caracterizeaza printr-o lege de variatie
exponentiala, precum si prin faptul ca au o inertie termica practic nula.
Msurarea rezistenei se realizeaz cu ajutorul metodelor poteniometrice, a punilor
(echilibrate sau neechilibrate) i a logometrelor (aparate magneto-electrice).
Avantajele termometrelor cu rezistenta electrica:
- precizie ridicata;
- posibilitatea centralizarii controlului temperaturilor prin conectarea mai multor
termometre la un singur aparat de masura;
- posibilitatea inregistrarii automate a temperaturii.
Aparate care utilizeaza fenomenul de radiaie pentru msurarea temperaturii
Acest fenomen este aplicat n construcia pirometrelor ce msoar temperatura
corpurilor dup radiaia lor, atunci cnd valoarea acestuia trece de 700C. Principiul metodei
const n msurarea energiei radiante emis de surs folosin fie legea creterii intensitii
radiaiei monocromatice cu temperatura, fie legea radiaiei corpului negru.
n aceast lucrare se vor examina trei tipuri de aparate de msur:
- pirometre optice cu dispariia filamentului;
- pirometre de radiaie total;
- pirometre fotoelectrice.

Pirometrul optic cu disparitia filamentului

Principiul de functionare a pirometrului consta in compararea stralucirii sursei cu
stralucirea filamentului unei lampi a aparatului, pentru radiatii cu o anumita lungime de unda
( = 0.65 m), tinand cont ca stralucirea este direct proportionala cu intensitatea radiatiei
monocromatice.

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea temperaturilor

Alcatuirea aparatului:
1 - luneta;
2 - lampa cu filament din Wolfram;
3 - diafragme;
4 - filtru ce permite trecerea radiatiilor de o
anumita lungime de unda;
5 - lentila;
6 - filtru absorbant;
7 - rezistenta variabila;
8 - sursa de curent;
9 - aparat de masura.

Principalul dezavantaj al aparatului

consta in faptul ca masurarile sunt
subiective (depind de caracteristicile
vizuale ale persoanei care efectueaza
masurarile).

Pirometrul de radiatie totala

Principiul de functionare se bazeaza pe actiunea termica a radiatiilor emise de corpul
sursa (caruia ii masuram temperatura).
Alcatuirea aparatului:
1 - luneta;
2 - lentila pentru concentrarea fluxului radiant;
3 - diafragma;
4 - organ termosensibil constituit din mai multe
termocupluri legate in serie;
5 - aparat de masura (milivoltmetru sau potentiometru);
6 - filtru pentru protectia ochilor de lumina puternica a
sursei.

Avantajul acestui aparat, spre deosebire de

pirometrul cu disparitia filamentului, consta in
eliminarea subiectivitatii masurarii (nu intervine
aprecierea subiectiva a observatorului). Aparatul
are insa o precizie scazuta, deoarece o parte din
energia radianta este absorbita de catre mediul dintre sursa si aparat

Pirometrul fotoelectric
Are ca element termosensibil o celula fotoelectrica al carei curent fotoelectric este
proportional cu fluxul luminos emis de corpul cald, care este la randul sau o masura a
temperaturii corpului.

Ghiaus A.-G.

Termodinamic - Laborator

Msurarea temperaturilor

Alcatuirea aparatului:
1 - luneta;
2 - lentila pentru concentrarea fluxului radiant;
3 - diafragma;
4 - organ termosensibil constituit din mai multe
termocupluri legate in serie;
5 - aparat de masura (milivoltmetru sau
potentiometru);
6 - filtru pentru protectia ochilor de lumina
puternica a sursei.

Aparatul se foloseste pentru inregistrarea

si reglarea temperaturii in procese termice
ce decurg cu viteza mare.

Alte mijloace de msurat temperatura

Conuri Seger (indicatori pirometrici)

Conurile Seger se folosesc pentru determinarea temperaturilor ridicate n cuptoarele
industriale. Acestea sunt piramide triunghiulare de 30 sau 58 mm nlime, confecionate din
diferite amestecuri de caolin, cuar, feldspat i ali fondani ceramici, alese astfel nct
diferitele indicatoare s aib temperatura de nmuiere ntre 600 i 2000 C cu intervale din 20
n 20 C. Se noteaz cu numere care corespund cu 1/10 din temperatura de nmuiere a lor (ex.
I.P. 130 nseamn c temperatura de nmuiere a acestuia este de 1300 C.) la care vrful
conului atinge planul bazei sale.
Culori termoscopice (indicatori de temperatur)
Principiul metodei are la baz proprietatea unor substane de a-i schimba culoarea n
funcie de temperatur. Fenomenul, numit termochromie, ofer posibiliti rapide i ieftine de
evaluare a temperaturii. Domeniul de utilizare este cuprins ntre +40C i +1350C. De
exemplu, iodura dubl de cupru i mercur este roie pt temperaturi pn la 55 C, devine
roie-brun pn la 63 C, brun pn la 70C i neagr peste 100C.
Temperatura magnetic
Pentru temperaturi foarte sczute care formeaz domeniul criogeniei, termometria
utilizeaz legtura dintre susceptibilitatea magnetic x i temperatura magnetic T* dat de
legea:
C
T* =
x
unde C este constanta Curie. Legtura dintre temperatura magnetic i temperatura
termodinamic este o funcie cunoscut pentru srurile paramagnetice utilizate.

Fototermometria
Metoda fototermometriei utilizeaz plci fotografice speciale sensibile la radiatiile
infraroii, care permit obinerea unei imaginii a distribuiei de temperatur prin nnegrirea
plcii fotografice funcie de acesta. Transparena zonei de pe placa fotografic developat se
msoar cu microfotometre speciale.
8

Ghiaus A.-G.