Cuprins

lntroducere ih ,,Planeta PimAnt" 9

l0
Zilele 9i anotimpurile l2
lnteriorul gi exteriorul l4
Continente in migcare l6
Cutremurele l8
Povestea PimAntului

Vulcanii 20

Mun{ii 22
(

Ghefarii 26
Oceane ti miri 28
RAuri gi lacuri 30
(bi

Peisajul se transformi 32
Cum este vremea 34
r;, Prognoza vremii 36
Nori si fronturi 38
Ploaie 9i zipadi 40
Furtuni, cicloane &, Co. 42
*i, Clima pe glob 44

Polii gi tundra 46
Pidurile 48
Preriile 50
De;erturile 52

Si ajutim PimAntul 54

#
*.

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58

lrurRoDUcERE IN

))Planeta
PimAnt))
Cu milioane de ani in urmi, o enormi minge
din roci incandescenti se rotea in jurul
Soarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a
format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit din
aceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit au
apirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata.
Pe planeta

noastri au luat na;tere peisajele pe care

le cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii
;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfa
procesului de creafie a Pimintului ;i, chiar ;i in zilele
noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(ei
vAntului, ghefii ;i apei.

Pmruern PAuArur

Povestea Pimflntului
&P,"n"ta

noastri este o sferi enormi,

care se rotegte in jurul unei stele: Soarele.
PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliarde
de ani in urmi, din gaze fierbinfi
gi praf, care au devenit o sferi din roci

topiti

gi incandescenti.

in milioane de ani,

Ve oe nr DrN Senlru
Vizut de pe Luna, PamAntul pare rotund,
dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doi
poli si bombat la mijloc. O mare parte din
suprafata sa este acoperita de apa, ceea ce

il face sa pari de culoare albastra.

temperatura din centrul PimAntului a

coborAt pAni Ia 5 500 'C, iar gazele iegite
la suprafafi din adAncuri s-au adunat in
jurul acestuia formAnd un balon gazos,
numit atmosferi.

CUM s-A

4
I

in primii sii ani, PimAntul era o sferi de roci

topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta,

gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd o atmosfera in

jurul planetei.

PimAntul vizut de pe Luni

Fonunr PAvrArurul
I
L

PamAntul s-a

ricit treptat, iar roca topiti,

prezentA la suprafata, a devenit solida. ln noua

atmosfera s-au format nori si a inceput si ploui;
oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.

PovesrEA

PATUATTULUI

StsrEnnul, Sor,qR
intr-o parte a spa[iului, denumitd Sistemul Solar,
PdmAntul se roteqte in jurul Soarelui, impreund cu
alte opt planete. Este singura planetd din Sistemul
Solar pe care se qtie cd existd viald. Sistemul Solar face
parte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.

soare

2
t)

"*."\

ln urmi cu circa 3 milioane de ani, in oceane

,-,

au aparut primele forme de viata. La inceput

erau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele,
animalele au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat
:reptat din api pe uscat.

t
4l

in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe

plante si animale diferite. Planeta s-a ricit, dar

nucleul sdu este inca foarte cald. Existi inca vulcani

si furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci cAnd
PamAntul era inca in formare.

Dnt
*

UruroARE

Soarete este atit de mare,

inc6t in interioruI siu ar
putea intra mai bine de
1 miLion de p[anete de
dimensiunea Pim6ntutui.

t$' 6a,urA $r DEscoPERA

q
pp.
t
_ -DtNozAURu:

cAlAronre

iru

10-1

snalrU: pp. 20-21

{n rr

Pmrurrn PAruArur

nilele $i anotimpurile
&Anotimpurite

sunt cete

patru

Pdm,6ntul este
uSor inclinat

ilH;;,:llTX,X1:r,

toamni in cea sudici

perioade in care este impirf it anul
(primivara, vara, toamfld, iarna).
Alternan{a lor este dati de pozifia
inclinati a PimAntului, in timp ce se
rotegte in jurul Soarelui: anotimpul cald
va fi in ernisfera cea mai expusi la Soare,
cel rece in cealalti. PimAntul mai
efectueazi gi o rota{ie in jurul propriei
axe, in 24 de ore: aceasti miscare
determini alternarea zilei li a noptii.

I
I

SOARE

PdmAntul
se roteste in

jurul Soarelui in
aceasta directie

Mzl

Legendi
N : Nord

l7'rlNl

ffi
ffi @)
ffi ffi

S:Sud

lunie: vari
in emisfera
nordici, iarni
in cea sudici

Anotimpurile anului
s

qf,r,

RNAREA

AruorMpu

Rr

LoR

inclinarea PAmAntului pe propria axi face

ca, in perioade diferite ale anului, unele
locuri sa fie mai expuse Soarelui decAt
altele. in locurile cele mai expuse Soarelui
este mai multa lumini si caldura (vara), iar
in cele care nu sunt indreptate spre Soare
este mai frig si mai intunecat (iarna).

Tttete $r ANonMPURILE
Decembrie:

iarni

in emisfera nordici,
vari in cea sudici

3.

.r.--:.ri*'i.,i.i:'
:a::B=--:,::"

Decembrie:

iarni in
America

de Nord

gi

in Europa,
in emisfera
nordici
Ecuatorul
imparte
PamAntul in
emisferele de
nord si sud

Decembrie:

vari in
Australia,

in emisfera
sudici

Soarele ddruiegte
lumind 5i culoare

*'
PdmAntul se rote;te
in jurul propriei axe
o data la 24 de ore.
Se rotette numai
spre est

ANonMPURtLE
Ecuatorul imparte Pamdntul in doui
jumatali, numite emisfere. Aproape peste
tot exista patru anotimpuri: primavara,
vara, toamna 5i iarna, dar in apropierea
celor doi poli, la extremititile nordici si
sudicd ale planetei existi doar iarna si vara.
Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord)
este vari, in emisfera australi (de sud) este
iarna si invers.

Septembrie: toamni
in emisfera nordici,
primivari in cea sudici

Noapte

Dnrr UTUITOARE

PamAntului

p;mantul se
deplaseazi cu aproape
105.000 km/h in timp
ce se rotegte ?n jurut

'ZruA st Nonprrn
Sunt n...rur. 24 de ore pentru
ca Pimintul si se roteasci in jurul
axei sale (linia imaginari care trece
prin centrul planetei 5i unegte Polul
Nord de Polul Sud). Pe suprafata
Pimintului indreptati catre Soare
este zi; insa in timp ce Pimdntul se

roteite, aceeagi zoni se indepirteaza

de lumina si intri in intuneric. Dacd
pe o parte a PimAntului este zi,
pe cealalta este noapte.

Soarelui.

tu
s..6nurA
q
i
I

Zorii: se na;te
o noui zi

$t DEscoPERA

cAuronte iru snnytU: pp. 1o-11_

$rttruTa iru .luRul NosrRU: pp.2o-21

.!f.te

PmruErA PAruArur

Interiorul
$i exteriorul
&Ptrntntul

este format din roci si

metale foarte fierbinti. PimAntul este

,,invelit" cu strate de gaze care formeazd,
atmosfera. Atmosfera controleazi
temperatura PimAntului gi fu rnizeazd,
fiintelor aerul pe care acestea il respiri.
in ptus, tine la distanfi anumite raze
solare, care ar putea diuna planetei.

Srnnrr
gr

DE RocA

Mrrnl

Pamantul este format din trei strate

principale. Scoarta exterioard subtire,
pe care locuim, este alcatuita din
roci solida si rece. Dedesubt se
afla un strat foarte gros gi fierbinte,
mantaua. in centrul PimAntului
se afla nucleul: nucleul intern este

format din metal solid, cel extern

din metal lichid foarte cald.

Manta de rocd
incandescentd

Nucleu exterior
din metal lichid

O parte a crustei
este uscatul

terestru, iar solul

..

format deasupra
rocii este fertil

r.&"

4:'g,,F*

Cn

o PlrnsrcA

Stratele Pimantului sunt

asemandtoare celor ale unei
piersici. Coaja subtire a
piersicii este scoarta terestri,
pulpa moale este mantaua,
iar sAmburele tare este
nucleul alcatuit din metale.

.Si1

%*rr**,

.,.

,---..

Pirtile
unei piersici

parte a crustei este ,--

acoperita de mari si
oceane

Stratele PimAntului si atmosfera

lrurenroRul gl ExTERIoRUL

Srnnrr DE GAzE
in atmosfera se afla cinci strate
principale de gaze: troposfera,
stratosfera, mezosfera, termosfera
si exosfera.

Gravitalia este
care atrage
obiectele citre
PimAnt

fo(a

Exosfera:
stratul cel mai
subtire de gaz

..-'

-'-:

^.-

".'ln

Termosfera:
stratul cel mai
cald de gaz

f[]

Mezosfera:
stratul cel mai

FonrA
GRAVTTATTET
'faci

rece de gaz

salturi la trambulini, o fortA

numiti gravitatie te atrage in jos. in acelasi
fel, gravitatia Pamintului atrage totul catre
Cand

Stratosfera:
in acest strat de gaz zboara

centrul sau, impiedicand ca lucrurile sa

zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa
cadi pe pimant.

avioanele supersonice

Troposfera:
acest strat de gaz

determind clima

\,f
DNrr UUIIIARE
Uergind firi oprire,
ar fi nevoie de 10 siptimini
pentru a ajunge in centrul

Pi mA ntu tu i.

tu

,}' ({nurA gr DEscoPERA

q

i
I

grrNTA

itu

;unul NosrRU: pp.28-29

cAlAronte

iru

sralu:

pp.

21

lrrs

Pmrurrn

Continente
rn mt$eare
A

&S.o"rta

Fnlu lr

doui placi vecine se deplaseazi in

directii opuse, in roci se formeazi o mare
cripdtura (falie). Pe coasta occidentali a
Americii de Nord se afli o falie lungi,
numita San Andreas. De-a lungul liniei
faliilor se produc de obicei cutremurele.
Cand

terestri este impirfiti in

blocuri gigantice care se imbini ca un

joc de puzzle. Cind roca fluidi se migci
in adAncurile Pimintului, plicile
tectonice aluneci, ficAnd ca enormele
zone de uscat terestru (continentele)
care se afli deasupra si se migte.

Falia San Andreas din

f'

California (Statele U nite),

cu o lungime de I 125 km,
s-a format in urma alunecdrii a
doud placi vecine in sens opus

ScHTMBARTLE PArvrArrrruLur
Cu mai bine de 200 de milioane de ani in
urmi, pe planeta noastri exista un singur
continent, pe care oamenii de gtiinla il
numesc Pangea. incet, acesta s-a spart in
bucati care s-au deplasat pana au format
cele gapte continente de astdzi. in fiecare
an, continentele se misci usor.

Pangea s-a

divizat formAnd
continentele de
astizi

r64l'

Continentele,
ata cum apar astizi

incet, continentete s-au deplasat

pe toati suprafafa Pimintului

Falia San Andreas

Antarctica
Rift Valley din estul
Africii s-a format in urma
separdrii a doud placi

CorurrNENrE iw MtgcARE
&ffi
W
ft

**a

MT5cAREA Pl-AcrLoR
CAnd doua placi tectonice se afla
aproape, se pot ciocni, separa sau
aluneca in directii opuse.

-/,

)t

nt-fr
t

O mare parte a

plicilor

se separi

sub oceane, iar

roca fluidi urci
pentru a acoperi

gaura

l/
Faliile si cutremurele
apar cAnd doui plici
vecine aluneci in

Fosa Marianelor este punctul cel mai

adAnc al PamAntului. S-a format atunci
cAnd s-au ciocnit doua placi, iar una
dintre ele s-a scufundat in P|ment

sens opus

Muntii pot
lua nastere
din ciocnirea

koata

plicilor
tectonice
\

Cangur

Donn ix AusrRALrA
Oceania

Australia et devenit o insuld

cu circa 'rir de n-rilioane de erni
in urmr-r. Marni ferele ol-liqnuite,
car

elelan[ii ;i ur;ii, au inlocuit

rnarsupialele (rnami l'erele cu

Lantul Himalaya
a ltrat nastere din

ciocnirea a doua placi

tectonice ale caror

margini s-au indoit

in sus

l-ruzunare) in multe alte parli arle

glol-rului, detr uu ;i in Australia.
Aici, vechile merrsupiale au
evoluert ;i atr l'ormat sltecii noi,
culn sunt koalzr ;i cangurii., care
llu se intlilnesc in niciun alt loc
clin luure.

Dnrr UturToARE
*

Continentete se
deptaseazi cu circa 2 cm
pe an.

61;;;-;l-DEscoPERA
P,T[-A$; pp. 50-51
MAf!{IFERELI : pp. 12-13

Pmruern PArvrArur

Cutremurele

1,,,*,*,r,.,,,u.u,
propaga dintr-un punct
se

din adAncul Pimdntului

Dar pagubele
& Cutr"rnurut este o clitinare neprevizutd a (hipocentru).
mari au loc intr-un
scoa4ei terestre. Multe cutremure au toc cind
::l:i:'
i"
marginite a doui ptici vecine
i"lT:ffJi"ll,3titlu,uo,"u
"lun".l
opui". Roca zvAcnegte sau vibreazi dintr-o dati, |]H]:iH'" deseoripe
ficind ca suprafala PimAntului si tresalte.
in fiecare an au loc circa o jumitate de milion
Ericopterete survoreazd

r""i"ri

de cutremure, dar numai o mie cauzeazi pagube

grave. Cutremurele marine (cutremurele care
au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri
uriage, numite tsunami in Japonia.

':;:,',:';:{,:J:i"'"'u"

\ .,

;;i

crddirite moderne sunt

.*:ll

Proiectate astfel incat sa

reziste la cutremure

;:!
il.::r

tl
-*..-- $

;TH,

id

,/

utrtu rllLlr
q.rrF- tlt!:.

;dkcg*. li$*:ffi

Clddirile vechi

"::oh
-ffi
'. :ryi*.,

ffif,
r.i'ffiffij
iEffiffiilleT

'yl\

r1i

tLl

t|rar{

nrEf,i
. Etxt
i3m
;;JX.ryh*
fl3-a
-*fdr
1S4:: i*-3

Efectele cutremurului de la
Kobe (Japonia), din 1995

sa crdpdturd

a,

oartei terestre

,-ir;,
',t

Epice
este punctul
deasupra
de la supra

hipocentrului

EruencrA CUTREMURU;LuI
7.

Scala Richter mAsoari energia

eliberatA
rDerata de
zsuduiturile qhui
u6ui
eliberati
zguduiturile
oe zguourtunre
9nur

cutremur ca/e are

2 sau mai nJica pe
scala Richter nu se simtel insd,
daca valoarea este de 7 lau mai
ridicatl, poate provoca d catastrofi.
curtremur. Un

o valoare de

re
I

CulneMURELE

Fonln

CUTnEMURULUT
Scala Mercalli mdsoard forla
unui cutremur prin evaluarea
pagubelor provocate. Scala
are 12 grade.

3
grade

Abia se simte:
tavanul se misc5

r*

'

incet

s
grade

it simte toati lumea:

se varsb apa

din pahar

9
grade

Pagube grave:

turnurile se
prbbusesc, releaua

Dupd un cutremur
au loc deseoil incendii

de conducte se

sparge
12

grade

Catastrofe:
PEm6ntuI atunecS
si se deptaseaz5

,:)

fuii

Patru din cete 12 grade

de pe scala Mercalti

#'tif

^tr
f

,: --,

Dnrr UTUITIIARE
Transamerica Pyramid din
San Francisco (Statele Unite)

*'

Un cutremur imaginar
in San Francisco
(Statele Unite)

CI-Aornr Srcunr

* Unete animate au un
comportament ciudat
inainte de un cutremur.
C6inii tatri disperat pentru
ci pot simli cutremurele
inaintea oamenilor.

Anumite clidiri sunt astfel proiectate

pentru a rdmine in picioare in timpul
unui cutremur. Au fundatii solide si se
pot misca putin dacd plmAntul se
cutremura. Forma de piramida a
clidirii Transamerica Pyramid din San
Francisco (Statele Unite) impiedica
pribusirea cladirii.

$rs

Pmruern PArvlArur
Magma sub presiune
erupe din crater si se ---_

Yuleanii

scurge la suprafata sub

forma de lava

&Vutcanul

Cosul central

este o deschizituri in
scoarta terestri prin care iese Ia
suprafati roca topiti 9i incandescenti

din interiorut PimAntului. CAnd se

ricegte, roca formeazil dealuri si
munti. O mare parte a vulcanilor se
afli pe marginile brazdelor terestre.
Din cAnd in cAnd, ur vulcan activ
erupe sau explodeazi. Despre un
vulcan care nu a mai erupt de mult

cos

Magma urcd in cog

-L.

taterat

----*

-/./i:'

ffi
f,i
z'

.,

",:

,,r,

.r,t'' "" ;.
.,/,' ;,'; | ' - .

';

...:-1"

:'^-*",.E':'.-.1; -':---:- ffi

;;.";f.W
compacta 'UN MUruff bf t6yA -.--,-,--

lavA

sub
forma de con

se solidifica

-;:-_." - ;=afli un cuptor

--,' vulcani se
Sub

'_-j

magmatic, un rezervor de roci topita-='

si incandescenti (magma). CAnd
'.
presiunea din cuptorul magmatic I
creste, magma se ridica Ia suprafata -i
printr-un cos central 5i iese prin
crater. Magma care ajunge la
i
suprafata se numeste lavi.
i

scut, plat

ffi:$#f,:
stratele de lavd
fluida se solidifica

cuptorul magmatic

n /\

/t\ /

/it,

al unei eruptii mai vechi

I

Dnrr UUIToABE
4o**,.,v,,.o",.*;.;,,;.;.;iJLulffi.,'-:.-.,)'.,.

gj;:tii:#[r*;;r'j:ru:

::,,.ff]

fluidi
di na5tere vulcanilor plati, in forma
de scut: cea densa da nastere
de departe a curs lava. Lava

vulcanilor inalti, ?n formi de

con.

* Lava poate si atunece

cu o vitezi de p6ni [a 100 km
pe ori.

i:ii,Hi':;;"f iffi; -, I',", ***'

magrnatic ptin t ,,,

I \y' I ""
I
tava este
de circa 12
2 ori
ori I
estede

,/, | *'t Lava

decat apa
apa |
ffi
I mai fierbinte dec6t
j
1

(\ '\\

I ctocotiti.
ctocotiti.

-'

derotabpifit '

5i inlandescente'

'.

'

.t

,,

zo4fr

li.'

Vur-cRturr

I;
- Crater

*-

Jr:

-t

-\--

Sec!iune a unui
vulcan in eruptie

S..
'((

Curgere de lavd

Gheizerul este un

jet

de

f,

!-

de crater Kelimutu (lndonezla)

VAnrul Snnr iru Arn

OavrBNr DE $rrrNlA
iN SIIoPETA
Oamenii de gtiin[d care studiazd
vulcanii trebuie sd poarte salopete
speciale pentru a se proteja de lava
incandescent[. EEantioanele de lavd
ii ajutd sd afle rnai multe despre
rocile din interinrul PdrnAntului
Examinarea unei scurgeri
Ei sd prevadd noi eruptii.
de lavi

O eruptie violenti poate face ca vdrful

vulcanului si explodeze, astfel formAndu-se
un crater sau un bazin (caldera) care se poate
umple cu apa, devenind un lac de crater.
Dacd craterul ramane uscat, alte eruptii vor
putea forma pe fundul siu plat mici conuri
de cenusa si lavA.

!r'zr

PmruErA PAruArur

Muntii
)

&Aoroape

toti mun{ii

FonunREA LnruruLur HrunlAYA

s-au format

in urma unor migciri ale plicilor terestre.

Sunt de trei tipuri: cu strate cutate,
munfi-bloc ti munti-cupoli. Majoritatea
muntilor mai inalli, cum este Himalaya
(Asia), sunt de increfire ti se intind in

4
I

Cu circa 45 de milioane de ani

in urma, placa tectonica ce transporta

lndia a inceput sa se miste spre cea care

transporta restul Asiei.

India

Ocean

giruri lungi (lanfuri). Unii munti inci se

mai inalti, in timp ce al{ii s-au erodat
(distrus) in urma fenomenelor
atmosferice.

Asia
I

'41--=
al-

"4

4-t
I

.u

{fi''\-'.r
Ocean mai mic

ir.

Miqcarea pldcii
Asia

India
Formarea munlilor

rI Cu circa 4O de milioane
/. a, ani in urmA, placa
indiana s-a ciocnit de cea
asiatica, iar rocile de pe fundul

oceanului s-au incretit in

formind cute gigantice.

India
Mi;carea pldcii
citre Asia

5 *

inci

mai
creste cu circa 1 cm
pe an.
Himal,aya

ta 5-;au
unit

final, nd
'oc
ro
3:
a( arut. rla
La
a

lr

CU
u

Asia, iar

CC;antul

a dissppi
Un lar
annt
rur
impu
im
tnrAtor de m
MU
nuJnlti
de innc retire, Hlin
imi
maal;ay.a
marc'ch eaza purncl
ma
n ctr
ctu
,ul inI Catre
rut
aeAVL
A
U1 loc cioc-n
nrire
irt'eardiintr'e
ir
cele d ouA plAc_ii
cel
,

Placa este incd

in miscare catre
cea asiatica

sus,

Murupr

Aenul on MUNrE
Atmosfera Pdmdntului
este formatd din aer, un
amestec de azot, oxigen
;i alte gaze. La munte,
la altitudine mare, aerul
este,rarefiat": gazele
sunt mai pu{in dense
decAt la nivelul rndrii,
cleci existd rnai pu(in
oxigen pentrul a respira.

Falie

"

Farie-_______-__

'#
de
---t=-=-=

o masd

impinsa in sus
intre doua falii

Formarea

mun!ilor-bloc
Magma
impinge

Peruanii sunt obignuili

rocile in

cu aeruI rarefiat din Anzi

sus

Formarea
munf ilor-cupoli

Drvrnsr TIPURI DE MUNTI

Muntii in blocuri se formeazi atunci cAnd o
masi de roca este impinsA in sus intre doua
linii de falie; la cei cu cupola, magma impinge
?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra,
formand o protuberantd.

Un model de
munte-cupoli
realizat din
plastilini
\

th

.'5 Arl

i")

fi
:;;
11
u

F : A.!-t .r-l

Himalaya este un mare

Iant de munti formati
prin incretire, care
cuprinde si Muntele
Everest

tl)F*
Roci

increlite
+cry*ri:lrWF:{t-

lr

PIaca asiaticd
se impinge catre

+'-

$t DEscopERA
A q 6nurA
pp.
LocuRt

cea indiana

Linia faliei marcheazd

intAlnirea placilor

18-19 /

cELEBRE:
PLANTELE: pp. 38-39

Qlza

Pmruern PArvlArur

*'

Bocile
fosilele
ffi{i

Rocr Rncrre
Rocile vulcanice se formeaza
atunci cAnd magma, roca
lichefiata, se rAceSte 5i se

intire5te. Unele roci vulcanice

se formeazi in subsol, altele
din lava care ajunge Ia suprafata
terestri.

ry

Gabbroul este o

roci vulcanici ce
formeazi atunci
cind magma se
se

ricegte

Rocile de pe scoar{a
terestri se forme azd, gi se consumi
neincetat, intr-un proces lent.
CAnd magma ajunge la suprafa{i
se solidifici in roci vulcanice.
Acestea sunt erodate (firAmitate)
in parfi mai mici (material
detritic), care sunt purtate de

Magma care se rdceqte deasupra

sau in apropierea scoartei terestre
:I:-::.-.-:
t
,t
-^t:,1
-:,-^ sot
se
id ifica in'T:

-:,

Hry
'.!
-,

rAuri citre mare ca sedimente.

CAnd stratele de sedimente se
acumuleazi prin depunere 9i
se intiresc, se formeazi rocile
sedimentare.

?tr;;l

Magma

Multe roci sunt formate din amestecul

diferitelor minerale. Mineralele prezente
intr-o roci pot fi recunoscute pe baza
culorii, duritifii gi a tipului de cristale
pe care le formeazi.

este impi,

in sus din
interio
PamAn

Multe roci confin

cristale de cuar-t,
cel mai rispindit
mineral

Cdldura gi presiunea
pot transforma rocile
sed i mentare sau vu lcan ice

in roci metamorfice

qf"
'Roc

SE TRANSFO
lcanice sau sedimentare
prafata terestrd sunt

CAnd

preze

listul

este o roci

metamorfici formati
din comprimarea
argilelor sedimentare

24

supusgFKtnei pfusiuni puternice sau

unei edlduri ridieate, se transformi

in metamorfice. Rocile din zonele

vdlcanice sunt supuse frecvent acestei
sch im

biri

Rocte gr FoSTLELE
Cuvr sE FoRMEAZA

C,q,nBUNELE
Huila

-'Fd-*g{g.

inceput sd se
formeze cu circa 3()0 de
milioane de ani in urmd.
Este compusd din plante
moarte, ingropate gi
comprimate incet, pAnd
s-au trasformat in rocd
a

1. Plante de
mtagtin5, moarte
9i scufundate

at

FosrLE LE

in noroi
9i presate, formeazi
2. ingropate

Fosilele sunt resturi de plante

si animale conservate mai ales

turba
3. Turba,

formeazi tignitut
in cete din urmi,
ia nastere cirbunete

4.

negru, lucios si
compact

Ghelarii, rAurile, ploaia gi

vAntul

RAU ri Ie

toate erodeazd rocile

in rocile

sedimentare. Pentru a deveni fosile,

plantele sau animalele trebuie si fie
ingropate in grabi de sedimentele care,
de-a lungul milioanelor de ani, s-au
intirit in piatri. PIanta sau animalul
se descompune lisAnd o urmi pe piatra
sau se fosilizeaza acolo.

ingropati

mai ad6nc si presatS,

durd.

Fosili de
amonit, un
animal marin

transportd rocile

erodate cdtre mare, sub

forma de sedimente
Ciclul rocilor

':''*o.
'- a4
+

&r

.:l:c
_:+q
-i,.

l1i

! ri:
il*Lqlits+
--!acr
-:f * :l

*'
..'

w
\

-1

Stratele de sedimente
si de animhle marine.

Sedimentul

Rocrue SrnnrrFrcATE
Rocile sedimentare s-au format
dupa compactarea stratelor
de sedimente. Unele
sedimente provin din
eroziunea diferitelor roci, altele
sunt de origine organica, cum
sunt fragmentele de cochilii si
de corali marini.

se depoziteazd

acolo unde

fluviile

se

varsa tn mare

Calcarul este o roci sedimentari,

formati sub api, din scheletele gi

din cochiliile animalelor marine

lrzs

Pmruern PAuArur
Zdpada cdzutd pe ghelar
se preseaza, transformAn d u -se

Ghetarii
&G^",

in gheata

ftuvii enorme de

^lrsuntdin zipada cizuti

ghea{i, formate

la inil{ime mare. Ei erode azd, rocile,

migcAndu-se incet spre vii. Cind
temperatura cregte gi capitul
ghefarului (limba) aluneci spre

o zoni mai caldi, incepe si se

topeasci. in aceasti f azil, rocile
sfirAmate incep se se depuni.

*#

Limba
ghetarului

d-

GHrnrA sl Rocr ir.r Mrscnnr

Un ghetar t. risci la vale cu *tiuu
centimetri pe zi, impins de propria sa
greutate, care ii conferi o mare forta.
ln timp ce inainteazi, desprinde bucati
de roci, agitandu-le si inglobandu-le
in gheatA.

Rocile erodate

Morena, pdmlntul
modelat de gheata in

se pravalesc la

mi5care, este formatd

din fragmente de rocd

vale, intre doi

ghetari uniti
PArAU

format

dupa topirea
ghetarului

Materialele detritice
sunt sedimentele de
roca pe care un

le

lasa

ghetar.

.)

iA

in urma sa atunci

r".1
8-r

cand Se.tope5te
l?1
l-

+"
i-

Valurile mprenice"
.sunt grame2i de nislp,.

pietris si prundis
depozitate de ury'

..

*
de ' lru Unnnn GHffnRuLUI

Marmitele gigantilor sunt

cavititi circulare, pline

'
apd, care se formeaza cAnd rUn
tn ghetar
ryhorr" +,,*,
transporti
*-'.-r"' milioane de bucAti
blocurile de gheata se L,I.LJL
topesc de
;^ roci,
:^-=' care
-_.- sunt depozitate acolo unde
:
se topegte gheata. Aceste acumulari de
i.^rl--J^
.--t-L:
-^-:
-^ pot
^^+
. -pe o suprafati
roci
se
intinde ^^
mare
pot
gramezi
sau
alcatui
sub forma unor

^^^^::':::'j:--

i
"

-^-:

|.-L'-.^

valuri morenice.

-l-.--

'*

GnETARU
Capdt sau inceput
al ghetarului

FcnanAREA
VATLoR

'^,

r'

I
t
I
I

I
i
I
I
I
I

4
I

tl

ghetarilor, un rAu curgea, sapAnd o vale cu

marginile asemdnitoare literei,,V".

,
'
\ .. ,i,,'
.

in perioade mai calde, inainte de formarea

Spdrturile adAnci
din ghetar se
numesc crevase

-1

Un ghe{ar care
se topegte

r)
L

Cand clima a devenit mai rece, s-a

format ghetarul care a umplut valea.

CoborAnd, ghetarul a sapat o vale largita

mai adAnca.

si

,t.:t
-{
7

Pietre ;i roci transportate

in si sub ghetar
cu un

r-

}' 6nurA gr DEscoPERA

pp.
?t
I

ArLAS:

54-55

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 48

!rzz

Pmruern PAuArur

Oeeane $i

miri

f'

bM"i

Sue ApA
Fundul marilor si al oceanelor nu
este deloc plat. Exact ca suprafata

bine de doui treimi din suprafafa

PimAntului sunt acoperite de apa oceanelor
gi a mirilor. Existi trei oceane: Pacific,
Atlantic, lndian, gi numeroase miri. Oceanele
gi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufli
gi formeazi valurile; Luna 9i Soarele atrag
apa mirii gi provoaci mareele.

pamAntului, are propriul relief, munti

si fose. Multe dintre aceste forme de

relief au luat nastere ca urmare a

miscarii placilor si din activitatea
vulcanica subterana, exact cum se
intampli si pe uscat.

Uscat

PovArnigul
continental este
punctul in care
platforma
continentala se incl i na
cdtre fundul oceanului

Fundul oceanului
Petrolier

i
I

\r
'

t,:

..;'/
/'

a,

PI

j
| .1,'.:;,::i1','.
i i;:' , :)
Forare

atf o rm a

co

nti n e ntald

este o zona de pe fundul..

marii, usor inclinata

pentru

;i
dinmare

extragerea gazului

aPetrorurui

\'''
in fosa oceanicd, fundul

T:;::!:,#:#';t'#Wi

CnneuRANTUL SuBMARIN
Petrolul si gazul se afla in adAncul PamAntului
chiar si sub fundul marilor si oceanelor. Sunt
formate din resturi de plante si animale care
au trait cu milioane de ani in urmi. Oamenii
foreaza solul pentru a ajunge la acesti carburanti
fosili, utilizati pentru a produce energie.

Lanturile muntoase din ocean

sunt formate din magma care
isi face loc catre suprafata intre
doua placi

OcenruE Sr MAnl
PAntecul

valului

MnnEELE
Nivelul apelor din oceane
.si urdri se ridicd in mareele
inalte Ei cobclard in rnerreele
joase. Mareele sunt cauzate,
in principal, de LunIt, cilre,
iu uriqcarea szl in jtrrul
Pi-rmAntuI ui, atrage oceatuele.
.\t unci cind PlturAntul,
Luner ;i Soarele sunt
lulinierte, Luua ;i Sourele
crerci ti-r irnpreu l'li-r o at rac[ie
irs

Lr

przr oceittt el or, ltrtlvttcliu

nlrree

Atractie
exercitatd de

Atracfia Lunii si

Lund asupra

Soaretui cauzeazi
maree foarte inalte

apelor

Spargerea

Maree inaltd
Maree joasd

Soarele
Lu na

)
Mi;carea valului
este circulari
Atractia Lunii este
mai puternicd decAt
cea a SoareLui

cl

0rbita Lunri

Miscarea valului

in juruL

;i rlai inalte.

Muntii submarini

Punctul cel mai inalt

(creasta) valului

PdmAntuLui

+,Vnlu

RrLE
Valurile se misca pe suprafata

Muntii submarini care

cu

vArfurile plate sunt

denumiti guyot

razbat din mare

formeaza insule

marii. PAntecul si creasta sunt

formate de forta vantului
care sufla peste api. CAnd
valul ajunge la tarm, ,,se
sparge" pe plaja.

Munte
submarin

impins in

sus

de magma
de dedesubt

'/

Dnrr UturToABE
*

\-

\
.\.'\
)-._.'

Peisajul fundului
oceanrc

AOancimea fosei
Marianelor (11kml, din
OceanuI Pacific, este egati
cu de 29 oriinittimea Empire
State Buitding din New York.

f)-a--+\

6;;;-;,;;;;;;;--l
pp.22-23 (\
Y
sPAriur- cosMlc:

-'-:r,

duze

Pmruern PArvrArur

Bfluri $i laeuri
&Un

rau este apa care curge

la vale pe un drum drept, numit
formati din doui maluri de

RAurile igi au de obicei

izvorul la munte, unde
ploua din abundenta si
unde se topeste zapada

albie,

Jt

1..__ j

i 1

piatri;i
fo*J j
ffiT::T:':.,:",1TfJ",:T;'.:*,,

, $|iF

;i poate

schimba forma peisajului.

RAUrile Sapi Vii ;i CfeeaZi laCUfi gi
cascade. Aduc cu ele rocile erodate

_l

1i",,,,,,i:'J

lt;a,/i+i
ti=-.

pe ftuviul Gange, lndia

Ambarcatiuni
rmuarcatiuninettuviutcanse,rndia

.. r' j

1i.

,
,,,,,

't

loplrn
l[
in
ndrii,
rdul
din munti ;i depoziteazi o parte din
.,ii.r ,
l:::l:.X::"llllljiljj_
i[
vileza
acestea inainte de a se virsa in mare.
j
nisip, noroi
..o;il;i;,';,:,;.
"i,i,,,,, "",,r. tl::#.
DELTA

apropierea

rndreqte
sedirnente:
|

igi

Ei depoziteaz'/a
s;i

argild.

lAcestrnater.irrl.nttmit,,lttvi.tn,,r.il,r'}},'"'
Acest material, nurnit erluvionur,
j'
qi l'ormeazd
ilJ.:',,1"1 o "
3 rz-rspAndeqte ;,',1
I se

T",:J,illil'

"'' h i/Y,il,' l
piit :"9;gi .

qi
i.
rni.scaror;i
f+..:i.:::'.
Iumed.delta.

pamrinr rni;cdtor
,,,n5 de pdnAnt
| zond

.1

umed, delter.

C'CuRsut-

RAulul

Izvorul unui rdu se afli de obicei in

munti, acolo unde ploaia cade in
cantitati mai mari. Apa curge mereu
in jos, urmand cel mai scurt parcurs
citre mare. La inceput, riul sapa
valeadAnca, insi cind ajunge
campie se largeste. Matca
largeste si formeaza meandre.
intio vaie largA.

se

reren

-l*'i*Xri]

-:

mtdrtinos

in formd de

.. ,,.}"-)-

..1.:: .
fr;l;.:;-=i: {
' , " '':*"{-.;r";';'l

semiluna

Meandru

o
la

:.'

--4. .-- -;-_*.--,..,::,:

-..._,... . ,'-)
,...
-ir'
..- ;t ,(
.:1',.'.1:
al r-6ulu|

-*:_ .j:'.,.n$1q::-_-....
-;:, - )

t=

-::'.:,i:i:-

d-;.-l.l:,r *-..-.
....... :'r'': --. i .- "-.:..*-.1,.-.r."..*".
--.--*+i
i ';:'.-'. -'i
'
.:L-':t'---,,'i::" =\
.... ., ...;=r;-;t. --:-'----_ ' '
"
.
_
,(:1t-{\:.,=--....."'.:-':'---.-.-'.-'=*.t
ss---.*.-.ra-:;.11 1;.,,....
-- =..i;
.:.i.: .
" .n . l. .- '';r';:
..

'-

._=

este

locul

in

-r..'

;,

-,,=.-*

-;1-r-..;i-t',

care

) -l.,Ia5iil

' -t
,

'

,--"''-:'"'.:,,-

rAul se varsd in

mafe

--t

sedimentele, care vor

Cilmpiile aluvionare y'

sunt formate din
sedimentele depuse

forma noul

de

Delta se formeazd -/
atunci cAnd rAul depune

uscat

rAu

-'<

"

,.:

-:

caracteristicile unui fluviu

RAuRr gr Lncunt

Cuvl FonuEAZA
o CASCADA
O GROAPA

:'
I.

Dnrr UTuITOARE

Rocd
dura

\ *

Ce[ mai tung f Luviu din

5tume este Nitu[, din Egipt,
care depigegte 6/*00 km.

Rocd

moale

i''

Repezi;urile sunt zonele cu apd

inspttntati, in care rAul curge pe
un pat de rocA nu foarte adAnc

O cascadi curge pe
un strat de roca dr-rr-a,
care nu se erodeazA usor',
si ajunge pe unul de roca
mai moale, care se afla la
baza caderii de apA.

Cascadele se formeazd in zonele

in care rAul, care curge peste roci
dure, se pravaleste dintr-odata

1,,.

/l
I

Marmitd

.
---"/

.)

*.--!--__

)L

Crednd yn vArtej in
lurul rocr mor, apa

sapa o gaura adancA,

o marmita.
Groapd

-.\;
--\ CAnd roca durd 5e
sfarAma, cascada 5e

Un lac de crater tn
vArful unui vulcan

ntuti mai

r)
r)

l\.

Lncu

Rr LE

CAnd apa se

aduni intr-o cavitate

:erenului, se formeaza un lac. Acest

lucru poate avea loc in mai multe
rroduri: craterul unui vulcan se umple
:Lr apa; un fluviu lsi schimba cursul si
,asa in urma sa un teren mlastinos; un
_ihetar sapi un bazin care se umple cu
:pa unui fluviu sau a unui torent.

Belciug in
Itrnca unui

t.

sus

rAu

Dupa mai mult timp

fluviul erodeaza

si roca rezistenta, iar

cascada se deplaseaza
mai sus, lasAnd in urma
sa o groapa.

cAurA $r DEScoPERA
i^ilci.f H! CELISfiH: pp. 12-13, 54-55

Lac

format intr-un bazin

de un ghetar

creat

Pmruern PAvtArur

Peisalul se
&,fnansformn
ft,y'

Rocile dintre dealuri au fost

erodate de rAuri si de ploaie,
care au lasat in urmd turnuri

inalte,

stS.ncoase

\ffi/a-, r>pectul peisajului se schimbi

?ncontinuu sub efectul apei, al ghefii
;i al vAntului care sfirAmi roca. Acest
proces, numit eroziune, este in
general foarte lent, dar roca moale,
cum este calcarul, se sfirAmi mai
repede decAt cea duri, cum este
granitul. Rocile acoperite de plante
sunt mai protejate impotriva
eroziunii.

rOt

J'r'i

Rocile calcaroase rotii din Bryce Canyon,

din Statele Unite, au fost modelate in forme
ciudate care se aseamini cu nigte castele de
piatri. Mii de ani de ploaie, api curgitoare,
ger 9i dezghet, precum gi substanlele chimice
din aer le-au erodat astfel.
-"

II

it'

1
t
-J

"\*---*
4n'4r

:.
Turnurile calcaroase din Guilin
(sud-estul Chinei)
;::;

Mope LArE or ApA

Marele Canion (Statele Unite ale Americii)

324&

Apa poate sfarAma roca,

curgAnd peste ea, sau o poate
dizolva chimic. Eroziunea
chimica poate duce la formarea
unor peisaje impresionante,
cum sunt turnurile si grotele
calcaroase din Cuilin, in China.

PetseruL sE TRANSFoRMA
Vilrtul colinelor

era:,

intr-un

f.

Fonrn VAruruLUr
Eroziunea vintului este obi;nuita in zonele
uscate, cum sunt degerturile, din cauza
absentei plantelor care ar putea sa ii
diminueze forta sau si protejeze rocile.

in deserturi, vdntul sufld cu violenta nisipul

peste roci, modelAnd forme cum sunt
coloanele si arcurile.

CAmpiile care
inconjoara

fluviul
Coloane de rocd
erodate de vAnt
.t
*-{,t

Sculpturi de roci formate de eroziunea vintului

rv)
t - ydnurA gr DEscoPERA

r___ 4>

q
r

14-15 A
PLANTELE: pp.16-17
\\

LocuRt cELEBRE: pp.

{pra

Puruera PAruArur

um e s te vreme a? T*,','^",*

&So"r.le

este cel care determini vremea

pe PimAnt: incilzegte atmosfera, migcAnd
aerul sub formi de curenfi sau vAnt gi
determini ciclul apei pe PimAnt ti curenfii
oceanici. impreuni, curenfii, vAnturile 9i ciclul
apei cree azd, diferitele tipuri de climi din
lume.

*r,,.,! r,#J*,^,","^

"0.,
de pe Pamant spre cer, si invers. incepe
atunci cAnd soarele incalzeste apa de pe
pamant sau din mare, transformAnd-o
in vapori de ap^a, un gaz invizibil
prezent in aer. ln atmosfera, vaporii
de api se rdcesc, transformAndu-se in
picaturi de apa si in cristale de gheata,
care se unesc, formAnd norii.

Ploaia si zdpada
cad din nori

//

//

\\

\\

Polul
Nord

Ecuator
O

*
*

*'

vantuil estice

parte \

a apei se

Polul

infiltreaza

Sud

insol

Legenda

polare

-*',,,,'.i,,.,

tt

VAnturi de vest

Vanturi alizee din nord-est si din sud-est

VAtrttuRtLE DtN Lurur

VAntul influenteazi clima. Existi
trei zone ale vAnturilor in jurul
PimAntului: alizeele sufla catre
Ecuator, vAnturile de est bat
dinspre est, iar cele de vest bat
dinspre vest.

apa si cristale de
gheata, care se unesc
si formeaza norii

l'W

Principalele zone ale vAnturilor

rffi

Vaporii de apd din

atmosfer| se racesc 5i
formeaza picaturi de

Ciclul apei

Curu Esre Vneuee?

EppcrELE Lur er Nrxo

Aerul

Aerul

cald

rece

Mir;carezr curentiltrr ()cerurici influen[eaz-r clima. I)e

exemplu, pe c()ir\ta n()rLl-\.esticir a Americii de Sud, lzr
intervale cle cati\ a iu'li. iqi face aparitia ull curent calcl,

urcd

coboara

cerre se

llulneste

l-l \ir1o. Apa

apropiererr coastci.

cltre Australia

caldh se adunr-r in

in loc sr-l se cleplaseze

spre vest,

-si

une

Incloneziu. Acest

Iucru schitnlri-r
czrn t i tatea ci-rlcltr

ri

cauzirncl

Presiune

ndtcata- -'

/"/

i ;i

a umicliter(ii aerului

in juruI

Pr"rmiint uIu

,.,

f.

*fut*-*

i,,

inunda(ii in
seceta-r in

PnesruNe JonsA 5r RrorcnrA

America ;i
Australia.

Aerul cald urcA, formAnd zone cu pr"es -;-=

scazuta. Aerul rece, mai greu, coboarA, :r-=* zone cu presiune ridicata. VAnturile surfla
din zonele cu presiune ridicata catre cele:presiune joasa, unde este, in general, o :,' ---,
umeda si cu mult vAnt, in timp ce in pri;:-= =
este o clima uscata.

lnundatie in San Diego

lStatete Unitel

Dnrr

UturToARE

Cantitatea de api de pe
Pim6nt rimine intotdeauna
aceeagi, nu se schimbi
niciodati. Aceasta se misci
incontinuu, urm6nd un ciclu
natura[.

.Apa din rAuri

) ),

,I
(l

si din ntari
se evapori 5i

formeaza vapori
de apa

,
L

-\--

'.

Apa curge
in fluvii cdtre
oceane si mari

$r ors-coPERA

ftr.es

Pmruern PAruArur
Satelitii din spaliu

Prognq?a

fac fotografii ale

fenomenelor de

pe PamAnt

vremil

O stalie meteorologicd
unde se mdsoard
temperatura,
p reci pitati i le, p resi u nea
atmosfericd si vAntul

Pr"ul ziunile vremii sunt

elaborate pe compute6 misurAnd
temperatura, precipita{iile,
presiunea atmosferici gi vAntul,
dar ti tinAnd cont de ceea ce s-a
intAmplat in trecut.
Schimbirile de vreme pe planeta noastri
se pot observa de pe uscat, de pe mare,
din cer 9i chiar din satelifii din spatiu.
Satelilii meteorologici transmit fotografii
despre situafia norilor 9i misoari
temperaturile pe tot PimAntul.
Fenomenele atmosferice importante,
cum sunt uraganele, se vid clar
in fotografiile de pe satelifi.

*1-#

,&

.'*

4"r-rcrREA

,*ro**fi"3-

lnformatiile asupra schimbarilor vremii

provin de la miile de statii meteorologice
de pe uscat, de pe nave gi geamanduri de
pe mare si de la planoarele si baloanele
aerostatice lansate spre cer. Computerele
combina aceste informatii cu cele
provenite de la satelitii din spatiu gi pun

fiD'ii*-,
i
t-eE ' j

Uraganul Gladys fotografiat

de un satelit din spatiu

lJllf,'f Jf!:ii,'^",,,,,
meteoroloeice tnmtt
meteorologtce
trimi

informatii prin satelit cdtre

computerele de pe uscat
...'"^,-i

Pnocru ozA Vneurr

Zond de joasd presiune

lzobard
Front oclus, unde
frontul rece se

Front

intAlneste cu
frontul cald

cald

Zond
de inalta
presiune

Avioanele speciale
si cele de linie
inregistreaza

conditiile vremii
din troposfera

Hartd meteorologici

*6
-'- f".*b'

gF
'.

dsli\

rrl

f6q r*
\

Front rece

,$q

*W.wY

' ScHTTAREA Vnrnnu

Previziunile sunt vizualizate pe harti
speciale. Liniile (izobare) unesc locuri
cu aceeasi presiune atmosferica. Alte

simboluri arati fenomene ca fronturile,

precipitatiile, soarele gi norii.

+
t

IxsrnuMENTE DE MAsURARE
intr-o sta[ie meteorologicd

se afld diverse
instrumente: barograful mdsoard presiunea
atmosfericd, termometrul mdsoerrd temperatura,
pluviometrul mdsoard cantitertea de precipita!ii
Ei anemometrul vileza vAntului

\r'

I
I

1 ;.r.i
{
I

-**fr

{"lo^ne aerostatice
Baloane
aerostatice speciale
speciale transportd
transportd
"P
#4,
i lq+,,
-)

t:ft-*'

Ba rog

raf

Termometru Ptuviometru

Anemometru

_ instrumente pentru a mdsura temperatura,

viteza vAntului 5i presiunea atmosferica in

troposferd si in stratosfera
t

* i'd'_rt*s--;

'
!''r
r*.6

J* ,

1 ...s:
l
6.

l;

nf
13 'l

i:
-t+ '*

p\6"urA
-

'q4 .
-

'f ! 'i

Geamandurile
Observafii
meteorologice

meteorologice aduna
informatii de la
suprafata oceanului

';

$ ;*gj

gr DEscopERA i
53 I

$pATiul cosuic: pp.

CCMUNICATIII-H:

I
f
t_t

.-{i{
,s..
.tt

PP.42'43

*fu"e2

PmruErA PArvrArur

Nori $i fronturi

Norii cirrus se formeazd

in zonele inalte ale
cerului si sunt alcatuiti
din cristale de gheata

&Norii

sunt formati din picituri mici

de api sau din cristale de gheafi care se
forme azd, cind apa caldi se ridici gi se
ricegte. Acest lucru are loc, de obicei,
intr-un front atmosferic, unde o masi
de aer cald se ciocnegte cu o masi de aer
rece. Aerul cald este mai utor 9i se migci
intotdeauna deasupra aerului rece care este
mai greu. intr-un front existi deseori nori,
ploaie gi furtuni.

Trpunr DE Nonl
Norii se impart in zece tipuri, in functie
de iniltimea lor de la sol. Cele patru
tipuri principale sunt: cirrus, cu strate gi cu
moluri, cumulonimbus, care se inalti spre
cer ca ni;te turnuri; stratus, norii care se
intind unul deasupra celuilalt; si cumulus,
care formeazi grimezi pufoase, cu partea
inferioara plata.

Norii stratus se
intind pe cer ca o
patura cenu5ie

Dnrr UrutToARr
* Norii acoperi mereu
circa jumitate din ceruI
din juruI planetei.

Norii cumulus
sunt albi 5i moi
ca bumbacul

CUM sE FonuenzA uru Non

Aer mai rece

Nivelul Ia care
vaporul de apa

^.1r1.'

-rS.i1A'.

ry:ll,

se transformd in
picaturi de apa

Aer mai cald

Cildura de pe PimAnt

incalzeste aerul, formAnd

un balon de aer cald.

38.-ffifu

rl

Balonul de aer cald

Ca1{.U_alonul care

/.se

ridica asemeni unui

balon aerostatic, se intinde

IQ se rrdrca se racegte,
um

si se raceste.

in picaturi de apa, care

id

itatea se transforma

formeaza norul

Nonr gr FnoruruRr

Cumulonimbus sunt nori

: -- ':-',ri . alungiti, care se
.
'-- -- =::i intr-un front rece

a #:i;

' FRoNTURT Cnloe sr Rrcl

4'.str:

intr-un front rece, o ruia de aer rece

aluneci pe sub o masi de aer cald.
intr-un front cald, o masi de aer cald
alunecd pe sub o masi de aer rece.
in ambele cazuri, aerul cald urcd gi
se rice;te, formind nori 5i ploaie.
Un front atmosferic poate fi lung de
sute de kilometri.

Aerul cald
se ridica 5i se

raceste, formAnd

nori si ploaie

Aerul rece alunecd

pe sub cel cald intr-un
front rece

-S==
\\5

,.&;irdsiffi,"

Ploaie intensd

O ZT DE CEATA
Ceala reprezintd un nor
apropiat de sol. Se formeazd
rutunci c0ncl un strert gros
cle aer

la nivelul solului este

plmdntul de
cledesut-rt. VaprlruI cle apa
rr"rcit de

clin aer concletrseaza-r. aclicir

l'tlrmAncl ceu!ir.

fra---

6i;

se

transforrler in mici pici-r1uri

rle api-r cerre stilu susltenclate,

+\q
Camion care se deplaseazi prin

ceati

gTiit.jl-r

i-;;

-;;; ;;; ;;;-

i
41 A
\\

tvCsTRU: pp.
'.U -rUnUL
rdlJlqlAcfil ilF Tsi,&Fr$psFir: pp. 40-41

l---

---re/D
---,-.-,-\
.,,39

Pmruern PAuArur

Ploaie $i rapadn
&Plo"la

ti zipada cad pe pimAnt

din nori. Acest lucru are loc atunci cAnd

piciturile de api sau buci{elele
minuscule de gheafi prezente in nori
devin prea mari gi prea grele ti se
precipiti din cauza gravitafiei. Daci
aerul este cald, ploui, daci este rece,
ninge sau cade grindini. Uneori, in
coborAre , zdpada se incilzegte 9i,
topindu-se, devine ploaie.

Linia de inghef
delimiteaza
inaltimea de la care
incep si se formeze
cristale de gheata

'r!-l: .:t:.i',;i

Picdturi

-:

de apa

Picdturile cad

ApA Snu GnrnrAr

in zonele calde, picaturile mici de apa
din nori se unesc si formeazd picaturi
mai mari. Cand sunt prea grele, cad
pe pamAnt sub forma de ploaie. in
zonele reci, picaturile ingheati sub
formi de cristale care, reunindu-se,
dau nagtere fulgilor de zapada; sau
strAng in continuare api si ingheata
din nou, formAnd grindina.

oe

rl $s

&

+A

,,

'\

,/

I Ploaie
fina

,tJ ,/
--tt +

' ar'

,J

Picdturile mici
unite formeaza
picaturi mai mari

Cum se

formeazi
ploaia gi
zipada

Dnrr UTUITOARE
Se poate misura ploaia
cizutd, colectAnd-o intr-un
borcan de sticli

Cet mai mare griunte de

grindini din Iume a cizut in
Bangladesh: cintirea 1 kg.

40.4&
)

PloarE $r ZApaoA
Cristale de gheatd

. : -;- .:

si mici prc:,-

fi

i' Yr,, \tr,-

t''?)
.

l.

,,u_t

^,

lr

Grindini adunati in mAnE

Plonra ixcnEATA
(irinclirla

se lormeuzi-i

\ ,/'

Formele futgilor
de zipadi

in nori.

clincl cristalele de ghea[a surtt

inrpitrse in sus qi in jos cle

*.'*!{.

ttttit'=_==-f*F

1-fr;.-=-{:': :: r

'!g:ti

car
F#

*6-'.

-,4
/

z\//

W
Cnrsrnle DE DrvrRsE
-iffi

curenLii puternici cle aer.

Picaturile cle apir ingheali-r in
strate pe cristalele cerre cresc
piini-r cacl sub l'ormI cle

Cristalele

cotoand

/4\

Fonmr
Fulgii de

zipadi

sunt clasificati

in functie de formi: plati, in

grinclinz-r.

formd de stea sau de coloana.

Formele si dimensiunile depind
de temperatura, de cantitatea
de apa prezenti in nor si de
altitudine. Niciun fulg de zapada
nu este identic cu altul.

0,i.\

..1\.. Hs

,t

I r,)
,\

+'

lr
t

Picdturi de

.::i
''-i'

r-\----\
T''-\---

Vrl:

#. *
gheald

'. Fulgi de zdpadd

*'

Stradi inundati dupi

trecerea unui muson
in Nepal

DupA MusoN

Ploile intense care cad in unele

tari tropicale, ca lndia si Nepal,
sunt cauzate de musoni, vinturi
care sufli din directii opuse in
*" "diverse perioade ale anului.
CAnd un muson sufla dinspre
mare este plin de api gi aduce
cu el catastrofe si aluviuni.

}' @nurA gr DEscoPERA

q
pp.
-

t
I

sPonrunr:

$TllNJA

Im JUR[JL

46,48

N0STHU: pp. 48-49

Quot

'

Pmruern PAnnArur

Furtuni,

Un nor enorm
de furtuna (de tip

cunulonimbus)

eieloane & Co.

&Frrtuna

este un fenomen cu vreme

intunecati, nori negri, ploaie violenti sau
grindini, tunete ti fulgere ti vAnt puternic.
in zonele mai reci se dezlinfuie de obicei
de-a lungul fronturilor atmosferice; in cele
mai calde se formeazi nori gi ploaie,
deoarece aerul cald se ridici 9i se riceste.
Cicloanele (uraganele ti taifunurile) gi
tornadele sunt fenomene atmosferice
mult mai violente decAt o furtuni.
In vArful
vArtejului,
sufla citre

vAntul
.

Curentii puternici de aer

in sus si in jos
in interiorul norului '-,.

se indreapta

\ \

Electricitatea se
formeaza din frecarea
picaturilor de apd si a
cristalelor de gheata in
curentii de aer

FA;iile de nori de furtund

produc ploi violente

exterior

TurrrETE

5t Fulcrnr

Un fulger este o uria5i scinteie

electrica, ce se formeazi in norii

t f
Mai

rt
jos, "/

:.j,

. Aerul coboard

de furtuna atunci cind picaturile

de api 5i cristalele de gheati se
freaca unele de altele. Fulgerul
incAlzeste gi dilati aerul, trasAnd
un parcurs 5i cauzand o expozie
puternica, tunetul

in centrul calm

al ciclonului,
numit ,,ochi"

vAntul sufla

catre interior

Sectiunea unui ciclon

Fulgerul care incepe

VAnrrJURt Grcnrurrcr
Cicloanele, care pot fi taifunuri sau uragane,
sunt furtuni uriase, tipice zonelor cu mari
tropicale. Aerul cald si umed al marii se

si se termina pe
pamAnt este numit

,,in furca", datorifi

formei

sale

ridica si se raceste, formAnd nori care se

rasucesc intr-un imens vAr-tej. VAnturile din
jurul ochiului uraganului pot atinge chiar
320 km pe ora.

42r$f*

:F
&

rr)

'.."y,l*.
,.,.

,}.';::.:'

.e.
_{\s.,
"ii,i[

,:t

r'{'
t'

.r>

* -'i

*.

,..
'

..*:

'

'1...

r"-Jl *.t,,.*$

. '-'t'
:l

".

;wr

1;,,,i*

,,' "l^t-.. ,

.:

:-r'1,

Funruu, CIcLoANE & Co.

_dt
qs

Furtuni intr-un
cumulonimbus

Colonrur RorlroARE
Tornada este un vArtej de
aer care se extinde de la baza
unui nor de furtuna. Aerul

din interiorul tornadei

este

rotit (poate ajunge la 480 km

pe ora) de vAnturile puternice
prezente in partea superioara
a norului.
O

tornadi

se abate

pimint

pe

Lumina unui fulger

se formeazd

in interiorul
unut nor

MASUnAREA VANTULUI

Fulgerul poate lovi

din nor in nor, precum
si din nor in aer

Scala Beaufort mdsoard electele

vAntului asupra mediului

inconjurdtor. Se imparte pe Ii3
niveluri (forqe), de la vAnt calm
(forqa 0) la urargan (lorqa l2).
Gradut 1
Adiere a

F'

r;ti.{.'

iir

..,Liri

;.ir)!

Gradul 4
V6nt
moderat
21-29 km/h

fAtfiie, iar
praful se
inatt5

8
Furtuni
62-7l,kmlh

Se rup
rSmurete
din

Steagurite

copaci

Gradut 12

C t5 d

Uragan

suferE

18 km/h

sau mai mult

Ii

l:;:::f #

Gradul

.r"

si

1-5 km/h

vintului

e$:'l

Fumutse

misci

pag

-'--

irite

be

importante

l,

l j.

Dnrr UrutToARr
-t

in f ieca re za,in tume se

deztintuie circa 50.000 de
fu

-t

rtu ni.

in Java, in tndonezia,
tuni in 220 de zite pe an.

g!

?I

t-

pp.23 /

MARr pEH$CIN,ALilAri:
$TllNTA IN JURUL NOSTRU: pp. 36-37

!t

,*
I

*at,,,,

@*ot

Pmruern PAvtArur

Clima

ctMAtcE

DtN Lurur

tipuri
Clima de pe glob prezintl
"?"-rlr
ncipale: tropicali, subtropicali,
5ase

pri

temperat caldi, temperat rece,

de desert si polari. Pe planiglob
formeazi zone ample.

ffi,,,ff,f,l3"lzn,i
ittorferice

care
totalut condifiilor
se repeti, aseminitor, de la un
an la altut. in generat, este cald
in apropierea Ecuatorului, frig in
apropierea polilor gi temperat in
regiunile de mijloc. Clima este
influenfata gi de relief, de vAnturi ;i
de curentii oceanici prezen{i in zoni.
De milioane de ani, clima este in continui
schimbare, din cauza divergilor factori, cum
ar fi varialiile de cilduri de la Soare, marile
erupfii vulcanice 9i poluarea provocati de om.
in trecut au existat perioade reci, de lungi
durati, numite perioade glaciare.

Comparafie intre calota de

gheati din timpul ultimei

perioade glaciare gi astizi

in timput ultimei perioadd

glaciare, cu circa 20000 de
ani in urmd, gheala acoperea
o mare parte a Europei 5i a
Americii de Nord

44{p

Astdzi, clima este mai

calda 5i existd mai
putina gheatd

Planisfera indici
zonele climatice

^--v\

-:
Y.'"8

a:J
<&?-g
f,Z;- +Og{(fL^

_,u,r^___J _1\:rFr-L

Clima de tip tropical

este, in general, toridi
gi

a*

ploioasi tot anul,

ridicati

cu umiditate

Clima de tip subtropical se

caracteri zeaz6, prin cilduri
;i usciciune pe tot parcursul

anului, iar anotimpurile

ploioase au cam aceea;i
durati cu cele uscate

YG

{*

Polul Nord

--_]
I

Ecuator

temperati caldi
evidentiazi prin patru
anotimpuri: vari caldi
Clima
se

iarni rece
umedi,
toamni 9i
9i
primivari
gi uscat5,

___l

Polul Sud
Clima polari este, in
general, uscati, cu
ierni lungi ;i reci ;i
veri scurte, cildufe

qlo

Raze
sotare

Cum

incilzeste Soarele PimAntul

Esrr Rorurup

c2 ca

"il*Arurur

Diversele regiuni ale Pamdntului primesc

cantititi diferite de caldura de la Soare.
La Ecuator, razele solare incdlzesc o zond
mici, unde se atinge o temperaturi foarte
ridicati: la poli se risfring pe o suprafati
mult mai mare, ficind ca aceste regiuni sd
fie reci. Zonele intermediare au o climi mai

pulin extremi.

"B

lrA
@#'@.p
q^\
Q6:7p

#o

F&
l----- t
5

1)frZr;HF
va,'c
de;ertici se
remarci prin foarte
pufini ploaie, zile
toride gi nopfi reci
Clima

\,/
v

Clima

temperati rece prezinti

patru anotimpuri: vari caldi,

iarni lungi gi rece, primivari
9i toamni. Ploaia cade pe tot
parcursul anului

:,&
:':.-

Cumn MorurnruA
Clima montani este deseori
umedi pe un versant 5i uscata pe
celilalt. Cand aerul urcd, se
riceSte gi formeazi nori din care
cade ploaie sau ninsoare. Aerul
care se deplaseazi in jos de pe
celilalt versant este uscat si se
incilzeste in coborare.

Se formeazd

eft.e;

Versantul uscat
este ferit de ploaie

nori, iar

ploaia sau zdpada cad

in apropierea virfului
"q,

r'*:

__r___r

I-

q
:

; 1_-_
,

12-13

- AruAS: pp.
gflrNTA ilu .lunul NosrRU: pp. 2o-21

A
\\

-ft/D

*r.w

Pmruera PAruArur
Acvila de mare

Polii $i tundra

-"1

&Polul

Nord si Potul Sud sunt locuri

inghetate, Ia extremitetile opuse ale
PimAntului. in jurul Polului Nord este
Arctica: un ocean inghetat, inconjurat
de pimAnturi reci gi intinse: tundra.
in jurul Polului Sud este un continent
ingropat de o caloti de ghea{i,
numit Antarctica. Antarctica
gi Arctica au veri foarte scurte
;i ierni lungi 9i intunecate.

.:*

{L ",,

.rJ

&
Ur;i polari

VAntul gi valurile
desprind blocuri rotunde
si plate din gheata

Cea mai mare parte

a aisbergului esfe
ascunsd sub

apa\

\
\

GnETURTLE DrN Nono

Decorul arctic este in continui schimbare,
deoarece apa de sub stratul de gheald
(gros de circa 4 m) se mi5ci, provocind
ruperea 5i desprinderea acesteia. Ursii
polari, singurele animale terestre care
triiesc pe gheala, tin companie focilor,
balenelor 5i celorlalte vietuitoare marine.

-.4t

Narval

Animalele
din Arctica
si din tundri

Por-u $r TUNDRA

Dnrr UUIIIARE

ANTanCTICA

Antarctica este aproape

de doui ori mai mare
dec6t Australia 9i este
acoperiti de un strat de
gheali gros de /r km.

Antarctica este un
continent neloctrit
gi ingheqat. cu ntunli,
vulcani qi gheqari.
L,ste populat drtar cu
animale capabile sir
reziste la cliltler rece.

Futgiigi un strat de grisime protejeazi

pinguinii de gerut din Antarctica

RAulete la
Balena

polari

Permafrostul este
un strat de sol ce nu

se

dezgheata niciodata

Sol
noroios

|.

Secliune a unei po(iuni

de tundri in timpul verii

fASol ltrtcHETAT
Un strat al solului de tundra

(permafrost) rdmine inghetat pe

Se topeste
doar la suprafati, in timpul verii:
devine noroios, iar apa se aduna

toati perioada anului.

Boi muscafi
'#..

Vrnln

LA PoLUL NoRD

Tundra din Arctica cuprinde

zonele din nordul Asiei, Europei
si Americii de Nord. Este atat de
rece 5i de vintoasi, incat doar

putine plante gi animale,

precum boul muscat, pot
supravietui acolo.

in vii.

G'-

ft

gr DEscoPERA
$.6nurA
q
ArLAS: pp. 54-54

__

MAMIFERELE: pp.24-25

Lemming

$ot

Pururrn

PAvrArur

dutim Pf,mantul

Sn
&O*ul

modifici echilibrut naturat

al Pimintului. Din cauza exploatirii

Raze solare

a,
GAURTLE DrN SrnnruL DE Ozotrt
in stratosferd este prezent un strat de gaz
(ozon), care protejeazi pimAntul de cele
mai periculoase radiatii solare, cele

resurselor PimAntului, clima se

schimbi, iar habitatele naturale sunt
din ce in ce mai mult in pericol.
Pentru a ajuta PimAntul gi
viefuitoarele si supravie{uiasci,

ultraviolete. Anumite produse chimice,

emise mai ales de spray-uri si de
dispozitivele de ricire provoaci giuri in
stratul de ozon" ?n special la poli.

trebuie si poluim mai pufin,

si folosim mai bine energia
gi si
reciclim mai mult ceea
ce producem.

;i resursele naturale

Stratul de ozon absoarbe

in mare parte razele solare
ddundtoare
O mare

parte

a razelor solare
daunatoare ajunge

Gaura din stratul de ozon

pe PamAnt

lasa sd treacd razele solare

ddundtoare

parte din cdldurd

revine inapoi in spatiu

et
O parte din cdldurd
este captata de gazele

din atmosfera

PdmAntul este
incalzit de Soare
si radiaza caldura

Secfiune a unei pa4i

din atmosfera terestrd

ErrcruL

DE SenA

Anumite gaze, ca dioxidul de carbon care

provine din industrie, centrale electrice ;i
automobile, se stratifica in atmosfera. Ele
impiedica raspandirea caldurii emise de
PimAnt in spatiu, provocAnd o incalzire
usoara dar constanta a PAmAntului, fenomen
cunoscut sub numele de efect de sera.

DEsj.*-T=*U.S*lufu*?w;
Ploaia cade
peste munti

--:
\o

o'a
ii\

Apa se adund gi

,';;.';::"-,
un de;ert

'%-;fr
Y

Apa se scurge
desert

sib

a,
-

Apn DrN De5enr

Oazaeste o regiune din degert in

care se gisegte apa, adunati in vai ale
[erenului, sipate de vint. Apa provine

din furtunile care se dezlintuie in

desert sau de la ploaia care cade
in muntii apropiali. Apa de ploaie
pitrunde in profunzime prin roci
si se aduni in oaze.

\---l'
-G

fl{ryr:-:**-**

Duna transversald
este dispusd orizontal
pe directia vAntu,lui

er-

Fi-

\.
-

ffiGF'

Finffreff

EFt*"f*

rtes'

fuh-i{

kqr-<{.i ."r_
i-r

*d"r -,

utI
i&lr,

'^

fS' I

--::i

t-*

\Ii

Duna stelard are diverse

care se intAlnesc intr-un

./
n"

creste--\-h-

wnct
\'4\

\**

Dunele sunt acumuldii'%,""

mari de nisip transportat
de vAnt

fu

n q6ourA
i

----:t=:*:::.-:#
gr
DEscoPERA
pp. 32-33
pp.32, 42

MAMTFERELE:
PLANT_ELEI

-t-.Hza

este o regiune depresionard

s-a adunat apa, care permite
cre5terea vegetatiei

in care

dF5,3'*

Pmruern PAvtArur

De$erturile

Dnrr UTUITOARE

&D"r"rturile sunt locuri aride, ?n care

Deserturil,e acoperi
circa o treime din
suprafata Pimintului.

ploui foarte rar. in majoritatea zonetor

degertice este foarte cald ziua gi foarte
frig noaptea; in altele este mereu frig.
Uneori, de;erturile au un sol nisipos,
dar in majoritate sunt acoperite de
pietre, prundig 9i roci golati. Pufine
plante supravie{uiesc pe solul arid din
degert. Rocile, sub acfiunea vintului
gi a ploii, sunt erodate in forme ciudate.

Cete mai inatte dune de

nisip din tume se gisesc in
Degertut Sahara 9i ajung
ta /'65 m.

>t in degertul Atacama

lAmerica de Sudl nu a
plouat de 400 ani.

Rocile care seamdnd cu nigte

ciuperci se formeazd, atunci cAnd
vAntul sufla nisipul de la baza,
erod1nd si lasAnd o coloana
subtire de roca

Uedul este valea uscatd a unui

rAu, sapata de in u,ndatii
cauzate de rarele furtuni

tt\

Familie din degertul Gobi (Asia)

*'

SuPRAVTETUTREA iN Desrnl
Degertul Cobi din Asia Centrali are ierni
foarte geroase, cu temperaturi care scad
pani la -40' C. Chiar si vara, dupa zilele
cilduroase, urmeazi nopti friguroase. in
desert, ploaia este atat de rara, incAt
plantele si animalele s-au adaptat la
supravietuirea cu putina apa. ln medie,
in desertul Cobi cad 25 de centimetri de
ploaie pe an.

s24l'

*'
Duna mobild, in
formd de semiluna,
se numette barcand

Peisaj din degert

dq{1*

"

PETSAJELE DrN De5rnr

De;erturile sunt locuri in majoritate
stdncoase, cu forme ciudate sApate in
roci de nisipul suflat de vint. Tot din
cauza actiunii vAntului se pot forma
acumuliri de nisip (dune). Citeodata,
se dezlantuie furtuni, iar ploaia violentl
sapd rapid vai si erodeazi roca mai
moale.

Balti
g
api '.F-

de

Dnrr UturToARE

ln pampasul din America de Sud

triiesc multe animale

>t in [ume existi circa

10.000 de specii de iarb5.

Pnnnpns 5r Pnrnrr

BamUusut spinos din lndia

cregte p6ni ta 37 mi este cea
maiinalti iarbi din [ume.

Mai umede si temperate, pampasul sudamerican gi preria din America de Nord au

iarba inaltA si verde. Pampasul adaposteste
multe specii de mamifere precum iepurele
de Patagonia, si de pisari mAncatoare de
seminte, precum nandu. in pampas traiesc
5i termitele, care construiesc cuiburile in
musuroaie inalte.

,f
f

\
rdbr

* t iF-l

Yl7/,

Animalele mai mari,

ca girafele, se hrdnesc cu
'91

Micile animale din

savand se refugiazd

frunzele rare ale copacilor

si ale arbustilor si beau apa

din balti

sub pamAnt

f
.

ilncendiu intr-o prerie din Dakota

de Nord (Statele Unite)

PnrRu iN F[cAnl
in timpul anotimpului secetos, in prerii
izbucnesc deseori incendii cauzate de
fulgere sau chiar de om. Copacii tineri
si arbustii sunt distrusi, impiedicand
dezvoltarea pidurilor. Dupa un incendiu,
iarba cre5te insi mai verde si mai grasa.

tI

,A

't\r\,il\'rj

w
Vv
\o,5

$'t N*'/'I;,$#i \./ VI,

|

cAUTA $t DESCOPERA
MAMIFERELE: pp. 40-41

)d/N)V

;lfn

Puruern PAruArur

Preriile
&Pr.riite

sunt zone intinse

de pimAnt, slab inclinate gi utor
denivelate, acoperite de iarbi,
cu putini copaci 9i cu o fauni
bogati. larba cregte bine in aceste
spafii deschise, in ciuda vAntului,
a secetei gi a animalelor care pasc.
Preriile, in care cresc diverse tipuri
de iarbi, iau numele de savani,
stepi sau pampds, in funcfie de
regiunea de pe glob in care se afli.

Animalele pasc in stepa asiatici

'STTPELE
Preriile temperate gi uscate din Asia Centrala
din Europa de Est se numesc stepe. Aici,
vara temperatura ajunge la +30'C, iar iarna. _
-n
coboara pana la -30'C. C, decenii in urmi,
il
hoarde de cai silbatici pigteau tufele joase de
si

iarba din stepi. Astizi, agricultorii cultiva aici

cereale si lasa oile sa

Crcrul

l,t
:.

VrETrr

in prerii nu se face risipd

in

savana
africand, de exemplu, iarba este mdncatd de cdtre
ierbivore, care sunt, la rdndul lor, prada

de mdncare.

lt

carnivorelor. Resturile ierbi vorelor sunt

,,curd!ate" de mAncdtorii de stArvuri. Ceea ce
rdm6ne este eliminat de insecte qi bacterii, iar
substantele nutritive revin in pdmdnt.
4. lnsectele si
1.

bacteriile elimind

Zebra mdnAncd

iarba care conline

substanle nutritive
continute de sol

resturile animale,
restituind soLului
substanlele
nutritive

&

3. CorpuL hienei\
devine hrand pentru
aLte animale

pasca.

\
2. Zebra devine

hrand pentru

animalele
carnivore,
ca hiena

,\

.!;
u!C

't

f'

Solul savanei
africane

Snvnrun
Preriile din Africa
tropicala se numesc savane.
Clima este calda tot anul, dar
exista anotimpuri uscate ;i umede.
larba savanei poate fi inalta (pAna la
4 metri si jumatate) sau joasi (circa
30 cm). Animalele, ca antilopele gnu
si girafele, se deplaseazi prin savani,
in ciutarea apei.

v\

Puruern PAuArur

Padurile
&Ptourile

sunt zone cu mutti

arbori. Existi trei tipuri de piduri:
umede, de foioase gi de conifere.
Pedurile oferi hrani ;i protecfie
plantelor gi animalelor. Ridicinile
copacilor fixeazi solul, iar frunzele
produc oxigfl, de care au nevoie
toate fiinfele. Dar omul taie copacii
pentru lemn ti elibereazd, terenul
pentru a-l cultiva ti pentru a construi.

Aonprnrr l-n Fnrc

Padurile de conifere cresc in zonele
reci din lume, cum sunt regiunile
nordice ale Asiei, Europei si Americii
de Nord. Coniferele au fructe in
forma de con, care contin numeroase

a,

seminte, si frunze aseminitoare

acelor care rezisti tot timpul anului.
Aceste plante mereu verzi
supravietuiesc foarte bine
iernilor lungi, cu multa zapadi.

Utrtor Cnrsc

PAoURTLE
Tipurile de pidure cresc in functie
de clima. Padurile umede cresc in
regiunile calde, la altitudine redusi sau
la baza muntilor, in fasia cuprinsi intre
tropice. Padurile de foioase cresc in
zonele cu climi temperati caldi, in timp
ce padurile de conifere se afli in zonele
cu climi mai rece. Exista insa si zone mult
prea reci pentru ca acolo sd creasci
plante.

Limita vegetatiei arborescente

Pdduri

Baza

48{L

ttdurile

;"{

\;"'\
Copncr Prrurnu To
AnonMPURtLE
Pidurile de foioase cresc in regiunile
supuse schimbdrilor climatice de sezon,
cum este zona Chinei, Japoniei, a
Europei 5i a Americii de Sud. Foioasele
isi pierd frunzele toamna sau inaintea
anotimpului uscat; astfel supravietuiesc
frigului si secetei.

pidure de
si clima

pidure de
conifere

&

Viata intr-o

muntelui

Viafa intr-o

foioase

q
"e.brige-

SA AlurAnn PArvrAturuL

Gazele nocive
ajung in nori

Plonrn AcroA

Anumite gaze nocive, emise de

automobile sau din industrie,
precum bioxidul de sulf si oxizii de azot,
se amesteci cu norii si fac ca ploaia si fie
mai acida decAt este normal. Ploaia acida
dauneaza animalelor si plantelor
si distruge piatra cu care sunt
construite cladirile. Daca poluarea
s-ar diminua, ploile acide ar
.:_. -'-'

inceta.

VAntul transportd
norii in alt loc
Ploaia acidd
cade din nori

:.t:+d&#

Ploaia acidi polueazi fluvii gi lacuri

W7
c

'RrcrCLAREA
HArtia, sticla, metalul, stofa si
plasticul p9t fi reciclate si
refolosite. ln afara de reducerea
productiei de noi materiale, acest
lucru previne acumularea de
deSeuri care distrug cdmpiile si
polueazi apa, aerul si solul.

Degeurile pot

fi

Cum este

a,VrcHr

replantati o pidure

PcNTRU

Nou

Pentru a-;i procura lemn sau pentru a avea

noi terenuri cultivabile sau pentru a construi
orase, oamenii distrug multe paduri. in
anumite cazuri, in locul copacilor doborAti
sunt plantati arbori noi. Padurile sunt
importante pentru ci influenteaza clima,
protejeazi solul si oferi hrana, oxigen si
refugiu plantelor si animalelor.

Dnrr UTUITOARE
*

Oin cauza efectului de ser5, se

o cregtere a nivetutui mirii
cu 15-46 cm in urmitorii 50 ani.

pretimini

MARTLE

INVENJu: pp.

54-55 /

PLANTELE: pp.50-51

impi(ite dupi tipurile

de materiale de reciclat

!rss

Pmruern PAuArur

Gtosar de cuvinte-eheie
Alizee: vdnturi care sufla
direct spre Ecuator, in zona
intertrop icala.

Atmosferi:

gazu I care

inconjoard o stea, o planetd

sau o lund.
Cirrus: nori inalti, subtiri
5i cu moturi, formati din
cristale de gheata.

Climi: totalul conditiilor

atmosferice care
caracterizeazd un loc pentru
o lunga perioadi de timp.

Cumulonimbus: nori enormi

de furtuni care aduc ploaie
violentd, tunete si fulgere.

Cutremur: zguduire a
solului cauzata de emiterea

se

depun aluviunile aduse

de un fluviu care se varsd
intr-o mare sau intr-un lac.

Efectul de seri:
incalzirea gradatd a

Continent: fiecare din cele

5apte zone principale in care
este im partit pamAntu I

atmosferei terestre,
datorati acumularii
unor gaze.

Continentele sunt: Asia,

Emisferi: jumdtatea

Oceania, America de Nord,

superioard sau inferioard

a globului pimAntesc.

America de Sud, Europa,

Africa 5i Antarctica.

de apa care se migcd intr-o

anumitd directie.

Ecuator: lin ie imaginari

care inconjoard Pdmantul
impartindu-l in doua
jumatati egale.

Cumulus: nori albi ;i moi care

inseamna de obicei timp frumos.

Eroziune: d istrugere gradati

sau miscare a rocii si a solului

Curent: masd de aer

'u*

sau

Falie: fracturd a rocii in

suprafata terestrd.

Fosili: resturi de plantd sau

animal conservat in piatra.

nea5teptatd a energiei
acumulate in roca de
su b suprafata terestrd.

Delta: arealul in care

in cauza ape i , a vAntu lu i sau

a ghetii.
d

Front: schimbare
meteorologica ce are loc
cand doud mase de aer,
unul cald si unul rece se
ciocnesc.

Gheizer: apd calda (sau

vapori) care ta;negte din
izvoarele calde subterane.

Ghefar: riu de gheat5., care

miSca incet spre aval.

se

Gravitafie: fo(d care impinge

orice obiect cdtre centrul unei
stele, al unei planete sau al
unei luni.

Lavi:

rocd topita

si

incandescenti care erupe

dintr-un vulcan 5i apoi se
ricegte ;i se solidifica la
su prafata Pimintu lu i.

Magmi: roci topita

si

incandescenti prezenta in
mantaua Pamantu lu i, care iese
la suprafata prin vulcani.

Manta: imbricimintea
stAncoasd a unei planete,

cum este PamAntul, pe care

se sprijind scoarta.

ochi de apd; de obicei este

ape suficienta pentru a
asigu ra su pravietu i rea

vegetatiei.

Permafrost: stratul de sol

din regiunile polare, care
rdmAne inghetat tot anul.

terestrd. Anumite minerale

sunt extrase si folosite pentru
prod ucerea altor materiale.

amestecatd cu gazele prezente

in aer, devine ddundtoare

Soarelu i.

pentru natu ra 5i med iu

in co nju rdto

Tundri: zond degertica

r.

Roci vulcanici: rocd ce se

Muson: vAnt care sufla din
d iverse d irectii in perioade
diferite ale anului.

Stratus: nori cenutii si farA

formd care cauzeaza deseori
perioade lungi de ploaie fina
Strat de ozon: patura de ga(ozon) din atmosfera terestrl
care absoarbe rad iatiile
u ltraviolete ddunatoare ale

Ploaie acidi: ploaie care,

Mineral: substanta fara

viatd care se afld in scoarta

de rocd gi resturi de vietu itoar:

transportate de api.

formeaza cAnd magma sau

lava se rice5te 5i se solid ifica.

regiunilor reci cu sol inghe'.a:

;i acoperit de gheata in me.r::
parte a anului.

Roci metamorfici: roci

Uragan: furtuni tropicala

violentd, care se formeaza

Moreni:

acumulare de
bucdti de rocd erodate si
transportate de un ghetar.

imentare
transformate d in cau za cdld u rii
ti a presiunii.

deasupra mirilor calde si in

apropierea, dar nu exact
deasupra Ecuatorului.

Nucleu: partea centrali

a PamAntu lu i

Roci sedimentari: rocd

doui strate: cel interior,

format din metale solide

cel exterior, format din
metale lichide.

ce

se formeazd prin acumularea

Are

vu lcan ice sau sed

si

Oazi: loc d in desert d in

jurul unui izvor sau al unui

si compactarea stratelor de
sed

mente.

Scoar.ti: partea exte rioard

a PamAntu lu i.
Sediment: fragmente mici

57