L4ae*ru4

64-4

CATALI|O
1001

BURGHIE

ELICIIIDALE
lndica!ii tehnice

G01{TrlrUT:
Pug.

tL
l.
d

Pnoesl de burghiere
eqghie elicoidale-nofiuni si terminologie
f,aracteristicile constructive ale burghielor elicoidale
erecteristicile gdurilor executate prin burghiere cu burghie

5. Hcatii perrtru alegerea burghielor

i. hplicarea burghielor

I. ffi,inerea burghielor
L Tsble anexii
t- bNdex alfabetic

el'ieoidale

10

12
15
24
27
48

1. PROCESUL DE BURGHIERE
I,j':- :3 !A se reaiizeazi integral de cdtre cele doui tii;uri
r-'r::
5 ie cSrre tiigul transversal (ultimul produce mai
fru;: '?re
!:--iere a materialului),
r-:*:*r:r :: :-rghiere prezinti urmitoarele
il,rr;a iE a:a :-::edee de aschiere:

PARTICULARITATI

r arir*r*- ;.:l:iuIui realizat este sensibil egal cu

Procesul de burghiere a unei geuri (stripunse) parcurge rrei

ETAPE: intrarea virfului burghiului in material
burghierea
din plin cu toate tii;urile
pitrunderea virfului burghiului
prin
material. Diagramele forlei- ;i ale momentului de aschiere se prezinti principial astfel:

diametrul

q'

:r-: burghiere nu se poate defalca in prelucrare

- Ire.rr:-li.::-z
d* *rcs;":- s ce fini1ie
* a i,rL?* 3-: s3 pct regla numai viteza $i avansul de agchiere,
ar.tiln: me; :: -c:,iere (egali cu 112 din diametrul burghiului)
r'*t r r -:g z: i
-

ai'

i- il:-:ie variazi in lungul tdi;urilor fiind zero in lun_

u is-! :--E- I ll 5i maxim la virful tii;urilor _ rezultind
:irTrt n :: ?::i ere extrem de variate (cauza principald care
r*t:i -: :iie: carburilor metalice la burghiere)
uns:n

lf

'r1-r

is'iliarll!r*!
!;*rtrr l*fii

r::- .r sl a cildurii din zona de aschiere ridici

:* - 'a::ui ci aschierea are loc in suprafege inchise

;ll *=ilL *

'sq*T,rtil.:I -.RFIJ[-UI BURGHIULUI iN MATERIAL

*
-b:.u :-r.-r{e-Eat aringe materialul, procesul de burghiere
TL:ertre,

,r*t

gI-+

:"':

:" I

-auur :-a-giesal pitrunde in material, forla de

agchiere
-:a-= rEpede iriisul transyersal produce 45+5|o/o
r r i:*:e::-i
Cie a5chiere) tensionind puternic sistemul
m'd t--E- r rnasini gi producind arcuirea sa (arcuire
rT,n4*r-r r-::ccr.ralE. cu rigiditatea sistemului), momentul
ilE il:,:t :*' cfESte neesen!ial.

momentul de agchiere cre;te considerabil, tensionarea deci

$i arcuirea sistemului cresc in

ln aceasti fazl burghierea este

continuu,
indeosebi INFLUENIATA

:-==--s

de: simetria virfului burghiului (ascutirea pe masini),

valoarea unghiului virfului gi a unghiului de asezare
lateral, lungimea tiigului transversal (asculire tip A la
burghiele mari gi burghiele ascutite repetat) 9i zveltelea
(d/L) burghiului (burghie cit mai scurte).

3*:*:I

instabil gi pot apare vibrafii torsionale ale burghiulu i

Evacuarea a;chiilor poate deveni chiar imposibili (pericol
de rupere a burghiului), fiind necesari retragerea bur-

3.]N FI-INI CU TOATE TAISURILE

e:rs:: "- as:ast.i fazi trebuie si fie constanti forta si
-:rs-:_ :3 +c--e!-e.
- m[ :|r- ;r: -: i]rrez giurii este relativ mici (fati de diarrn*rt-u 1.,r*g- - "r'ir. forla si momentul de aqchiere cresc
'i:al-:s tl"-- - ,n_rluenta frecirii pe fa!ete gi a efortului
rEnulls tei::, -{aclrarea aSchiilor pe canale).
r\uiii]r: nr,aa gi..r:' face problematici evacuarea aSchiilor,
:ssa:s :-:= ? o cresrere foarte variabili a fortei si a
n,rr]mirsrl.r - -e a;chiere. Procesul de burghiere devine

P.ff[R.I.![$)ER,EA VIRFULUI BURGHIULUI PRIN

lliqbfiTEru,Ai_

B-C Tiiqurile principale intri treptat in agchiere, forta de

agchiere cregte, in continuare insi mai pu!in accenruat,

Tiir*uil srir,lsversal inc'epe

ghiului pentru a evacua aschiile.

in aceasti fazi burghierea este ?ndeosebi INFLUENIATA

de: calitatea Iichidului de agchiere, dirijarea unei cantitdli

corespunzd.toare de lichid de ricire pini Ia tiisurile aflate
in a;chiere (aten!ie la burghiere orizontali), evacuarea
agchiilor (giuri adinci), ricirea virfului burghiului inainte
de fiecare burghiere.
In cazul executerii giurilor ?nfundate, procesul de burghiere

se terminA cu aceastd fazi.

Ia o cre;tere brusci a momentului de aschiere (pericol

de rupere a burghiului sau de desprindere a burghiuiui

sau a

si pitrundi prin material.

G-ffi,6 Tiicuui transrersal pitrunde prin material, forla de afchiere

qi tensionarea sistemului piesS-burghiu-magini
-deci
descresc brusc, sistemul arcuiegte ?napoi dind nagtere -la
o mirire instantanee a avansului burghiului, ceea ce duce
la infigerea virfurilor tiigurilor ?n material Si prin aceasta

piesei).

G-H Pini la iegirea completi

a virfului burghiului din material,

forla gi momentul de agchiere descresc incontinuu, obser-

vindu-se la momentul de agchiere influenta frecirii pe falete.

in aceasti fazd, burghierea este indeosebi INFLUINTAiA
de: fixarea burghiului;i a piesei, rigiditatea ma;inii, construclia (rob.ustelea), tenacitatea gi lscu{irea burghiului 9i
'
de avansul de lucru.
:

2, BURGHIE ELTCOIDALE

NOTTUNI 9t TERMTNOLOGTE

2.1 ELEMENTE CONSTRUCTIVE:

BURGHIU ELICOIDAL CU COADA CILINDRICA

BURGHIU ELICOIDAL CU COADA CONICA

ldttmea
Cap de
elecae"e

2.2 GEOMETRTA PARTil A$CHTETOARE:

Pasu/ e/hei cana/e/or

Cana/ e/batAa/

Bif

tranare,.sa/

Dbmetru/
fet'e/or de
afezare
6ecundare

lni(inea
fat'etei

Fet'a de
pnnc,fo/i

a1ezare

Gnt/mea

mrezu/ui

Wrfil tii1ului
Fat'a de

vtrfal telfu/al
fransverea/

2ep/asarea artb/i
tiqari/or pnncrpa/e

dega-1are

4
rotunlTt
T;i$ prnctpa/
aSezare secqndara'

I ung mea

ti i7u /ui pnbc ipal

2.3 UNGHIURILE BURGHIULUI:

in funcgie de sistemul de referinli (constructiv sau functional)

in

qi de planul

misoari, se definesc la burghie urmltoarele

care se

unghiuri:

SISTEMUL DE REFERTNTA FUNCTTONAL

srsrEMUL DE REFERTNTi CONSTRUCTIV

Unghiurile de pozitionare
Pfanul de

bazi:

Unghiul de atac

Planul tdigului:

Pr

Er

Unghiul de atac

ale tiigului, misurate

Planul de bazi

Ps

funclional:

fu nc-tional

P."

_-

Kre

nctional

fu

Planul tlisului

P."

Unghiul de atac

tn:

Unghiul de atac com-

complementar tfr
I

plementar funcgional Vre

Unghiul de inclinare
Ise
funclional

Unghiul de inclinare Is

Unghiul de virf r
U nghi u ri le

Plan

normal pe
tiig : Pn

Planul

de pozitionare ale suprafefei de degajare ;i de

Planul

Planu

Posterior

ortogonal

de lucru
constructiv

'

Planul

fu

Pn:

PI

Pnu

Po

Pp

normal
tii s,

Pe

nclional

Pne

Unghiul de degajare
normal

lateral

]n

^,r
lr

normal

lateral

9+l3nu

9r

n6rmal

lateral
d.l

posterior .l

ortoSonal

Unghiul de asculire

9plP"

posterior I
.Pp

ortogonal

ortogonal

fu

DE

ate ral
funcgional

fu ncgi on al

ateral
nc!ional

REFERINTA

: diametrul burghiului
: pasul .elicei canalelor
Din reialie rezulti ci variazi in lungul tiigurilor
maxim la virful tiiEului.

ortogonal
nc!ional

fu

Yoe

posterior

normal
fu

posterior

ortogonal

nclional

funclional

fu

ePe

&fe

ortogonal
nclional

fu

Fo"

PPC

lateral
nclional

ne

nc!ional
D

9t"

o(oe

virful tiigului).
F

2.4

l//rfu/
l?/vectrb

prncpa/i

UNGHIUL DE DEGAJARE LATERAL: tglr

posteri or

fu

Po"

Pp"

fu

ortoSonal
fu nclional

TPe

fu ncgional
c(

nc!ional

I le

normal
nc!ional

o"

SISTEM

fu

Pne:Pn

iN

PIan u I

posterior

Pne
Pn

normal
nclional

Curenj, burghielese caracterizeazl prin unghiurile laterale (mAsurate la

UNGHIURILE LATERALE
CONSTRUCTIV:

Plan

PIan u I

de lucru

Yne

Unghiul de agezare
.d.n

fu

YPITo

posterior -l

a$ezare, misurate in:

:;'*

rd/fu/u/
Unghru/

drec/ret
de aSthiere

unde: d

UNGHIUL DE A$EZARE LATERAL: Af

variazi de asemenea in lungul tiigurilor principale, fiind minim
la virful tiisului. Modul de varialie depinde de procesul de ascutire utilizat.

: 90'- (yt +
"t)

UNGHTURILE L+TERALE

iN

SISTEM

oc ayan?s

Dhecfub de apchfure

yt:'l.o
!JNGHIUL DIRECTIEI DE A$CHIERE' te
irnde s : avansul/rot
Din refapie rezulti ci 11 variazd in lungul tiigurilor fiind minim
la virful tiigului.

UNGHIUL DE ASCUTIRE LATERAL:

p1

2r1ect'ia

principale, fiind

DE

REFERINTA

FUNCJIONAL:

UNGHIUL DE DEGAJARE LATERAL FUNCTIONAL:

Varia-tia unghiului direcgiei de agchiere in funclie de raportul

s/d (deci atit in funclie de avansul utilizat, cit 5i in lungul tiigurilor) nu influenleazi esenlial unghiul de degaiare lateral funclional, are insi o influenli apreciabili asupra unghiului de agezare
lateral funclional, in special in cazul burghielor de diametre
mici (la care raportul s/d este mai mare in comparalie cu cazul
burghielor de diametre mari).

Varialia unghiurilor in lungul tiigurilor pentru un burghiu de

^Y1e:ft1)

d:17,5 mm, cu grosimea miezului de m:2,8 mm, pasul elicei

canalelor p:95 mm, in cazul utilizirii unui avans de s:0,25

UNGHIUL DE A$EZARE LATERAL FUNCJIONALI

&fe: rt -'fl

mm/rot rezulci a fi:

UNGHIUL DE ASCUTIRE LATERAL FUNCJIONAL:

0r" : 90'- (Y* * ot")

UNGHIURILE BURGHIULUI

iN

SISTEM DF REFERTNTA CONSTRUCTTV

*rrleregJ

4l

(P, )
.hrecNia printiPaii

constructiYi

N\
3

Vede?ea

(Ps)

y'edarea R
( p")

Pr : planul de bazd
Pt : planul d+ lucru constructiy

Pc:
ps :
P1 :
P" :

Punct tonstderat

;/

planul Posterior
planul teigului
planul normal pe

tdiTu/ui

&

lederea

---7D

t;is

r?

+T-

planul ortogonal

)i

5\

lntersectb
'p/ane,/pr

'Pe

sriPPo

.niEctti FnuPal4

:**""1

UNGH|URILE BURGHIULUI

iN

SISTEM DE REFER{NTA FUNCTTONAL

hrect'ia de
'aschfui'e

Lse\1

Pps:
P1q:

de bazd funcgional
planul de lucru

planul

: planul
: planul
pn" : planul
Peg: planul

Ppe

posterior funclional

PsE

tii;ului

func-tional

normal pe tiiS, functional

ortogonal funclional

.Drect'a prnapa/i
D

,,
.Tirecfia de aSchlve
.hrecf a

de

auans'
Sectrunea P-P

wh
{
htercecfu
plane/or

Pr"

fi

P.,

+"

ntrec/D

de