2LaoTzu PDF

Traducerea si comentariul capitolului 2 din Lao Zi /Translation
and commentary of Chapter 2 of Lao Tzu/Traduction et

commentaire du chapitre 2 de Lao Tseu
Dincolo de dualitate: Stiinta eliberarii/ Beyond Duality: The Science of
Transcendence
Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune
Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and
action
Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life /
Le chemin vers la source de la vie
de Dan Mirahorian
autorul metodei de relaxare pilotata pt trezire/author of the method of guided

relaxation for awakening
auteur de la mthode de relaxation guide pour l'veil:
http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html
About/Despre Mirahorian: http://www.danmirahorian.ro/despre/p1.html
Content /Cuprins/ Contenu/ Inhalt/ Contenido /Contenuto
Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de

aciune/Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge
and action/Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life / Le
chemin vers la source de la vie
Traducerea capitolui 2/Translation of Chapter 2/Traduction du chapitre 2
vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note
Note i comentarii
Eliberarea din programarea conceptual(contientizarea definiiilor,
credinelor care se substituie realitii i genereaz separarea de
adevarata dvs identitate)/
Ce inseamn expresia "concepia comand percepia, gndirea i
aciunea" ?
Transcend your limitations means deconditioning using awareness of
definitions preconceptions and belief system that generate a
substitute reality, a second reality that separate you from your true
identity
Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de ieire din timp i
spaiu/Three ways to transcend time and space that are known to all
highly advanced civilisations
Unificarea ochilor i Ochiul atotvztor al lui Dumnezeu /Unifying eyes and
All-seeing eye of God/Unifier les yeux et L'il de la Providence ou l' il
omniscient
"De va fi ochiul tu este Unu, tot trupul tu va fi luminat"(Matei 6:22)
"If therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of light".
(Mathew 6:22)
"Si ton oeil est Un (unique, entier, simple; ne regardant pas de deux
cts la fois), tout ton corps sera pleine de lumiere." (Matthieu 6.22)
Cuplurile de contrarii /The pairs of opposites/Les Couples d'opposs
Cuplul Yin[ ] i yang[ ] i principiile care guverneaz contrariile
Yin [ ] -Yang [ ]
"Un Yin, un Yang, acesta este Tao"/ "One Yin and one Yang this is the
Tao"/"Un Yin, un Yang, voil le Tao".
Clasificarea pe categorii a lucrurilor n conformitate cu yin i yang/ La
catgorisation des choses selon le yin et le yang/
Diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu)/ Le symbole Yin - Yang(Taijitu)
Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin
and Yang - a different world view /Le Dualisme du Yin et du Yang - une
autre vision du monde
Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations
entre le yin et le yang
Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia
capacitatea de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels
sont les principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne
la capacit de engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/
WhIch are the principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which
gives it the ability to produce all of our phenomenal reality?
Interaciuni intre yin si yang /Interaction between yin and yang/ Les
interactions entre le yin et le yang
Nonaciunea Nefptuirea wi w wi
Conexiuni:
Nonaciunea sau actiunea fara reactiuni (naishkarmya) in Bhagavad
Gita
Ce nu trebuie sa aflati niciodata ? Dezinformarea cu privire la
Nonaciune ( wi w wi)/ What you should never know ?
Misinformation about Non-Action / Qu'est-ce que vous ne devriez
jamais savoir? La dsinformation au sujet de la non-action
In ce mod a fost redata non-actiunea ( w wi) de diferiti
traducatori
Dicionar de termeni
Bibliografie
Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de

aciune/Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge
and action/Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life / Le
chemin vers la source de la vie
Intr-un univers holografic modelul realitii verticale(al controlului
nemijlocit) i orizontale (al controlului mijlocit) este omniprezent; il regsim
la nivel galactic(vedei structura toroidala a stelelor, galaxiilor i emisiile
jet), atmosferic(vedei structura toroidala in straturi a cicloanelor, a
uraganelor, trombelor, furtunilor i emisiile blue jet), la nivel atomic, al
corpurilor(inveliurilor; koshas; observati corpul energetic) i al strilor de
contiin.
Realitatea proieciilor/Periferia/Suprafaa/Zona conflictual(War Zone)
Heraclit: "Tot ceea ce vedem dup ce ne trezim este mort ( proiecii; umbre); ceea ce
vedem in timp ce suntem adormii este un vis(iluzia unei realiti; oglindiri;
reflecii); /"When you are awake you see death all around. What we see in sleep is a
dream"/"Mort est ce que nous voyons veills, rve ce que nous voyons en dormant "
DK B21 BY 64
Realitatea orizontal spaio-temporal, in timp(in succesiune permanent,
diacronic); Ciclul Karmic; Roata vieii; The Wheel of Life; Samsara
Realitatea dualist(in care se manifest alternana/oscilaia contrariilor; luminintuneric) i in care totul curge i se transform permanent
Realitatea multi-stratificat/ Multi-Layered Reality
Realitatea surs, cauzal, vertical/Centrul/Ochiul ciclonului/Centrul vrtejului/The
Eye of the Cyclone
Axa lui ACUM/Realitatea atemporal (sincronic) hiperspaial/hyperspace
Realitatea nondualist( in care se suspend alternana contrariilor; in care se
manifest lumina
permanent ) i inceteaz deriva orizontal (succesiunea, transformarea;

cauzalitatea)
Inelegerea structurii reale a universului deschide accesul fiinelor umane la
eliberare( accesul la propria lor identitate; in actuala situaie fiinele umane triesc
separate de ele insele i de realitate, prizoniere intr-o realitate secund; degeaba
btem la ua lor, c nu sunt prezente acolo; "prezeni sunt abseni"; "au ochi i urechi
dar nu vd i nu aud"; Heraclit/ Heraclitus/ Hraclite: "Cei( ce dorm in stare de veghe
DK B1 BY 2 ) aud () i nu ineleg () seamn () cu
surzii();...ei sunt abseni () cnd sunt prezeni ()". /Those
(who are fast asleep even while awake DK B1 BY 2) although they hear, are like the
deaf;..whenever they are present they are absent"./ "(Ceux qui sont profondment
endormis, mme lorsqu'ils sont veills DK B1 BY 2), quand ils entendent, sont comme
des sourds ;...ils sont absents quand ils sont prsents" DK B34 BY 3; comunicarea
direct/telepatic cu astfel de fiine nu este posibil dect in cmpuri de
inducere/simulare a coerenei). O civilizaie care inelege structura real a universului
are acces la hiperspaiu, la invulnerabilitate, teleportare, cltorie in timp
(Teleportation; Hyperspace Travelling; Time Travel);
Mai jos este imaginea din i: Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de
ieire din timp i spaiu/Three ways to transcend time and space that
are known to all highly advanced civilisations
Simboluri ale realitii surs/Symbols of the Source Field:

Nume alternative ale realiii surs/Alternative names of the Source
Reality:
Muntele primordial (Primordial Mountain); Piramida (cu ochiul lui Dumnezeu

in vrf- vedei unificarea ochilor); Centrul sau buricul lumii /Navel of the
World (Omphalos); Axa lumii; Axis Mundi; "Casa lui Dumnezeu"/ House of
God(Beth-El; Baetyl); Coloana Infinitului a lui Brncui
Shankara ( cel mai important reprezentant al Advaita Vedanta, unul dintre cele trei
sisteme de gndire ale Vedanta) a scris urmtorul vers despre natura realitii : "O
fraz rezum tot ceea ce gsim in mii de cri: singur Brahman este real,
lumea nu este dect o aparen, Sinele(Atman) nu este altul dect insui
Brahman(Sinele universal; Absolutul; Dumnezeu) "/ "Une phrase rsume ce
que l'on trouve dans mille livres: seul Brahman est rel, le monde n'est
qu'apparence, le Soi n'est autre que Brahman lui-mme". Pentru a inelege
acest lucru Shankara ne d exemplul unei funii dintr-o plas, care pe intuneric este
luat drept arpe( in acest caz nu exist doar ignoran, ci i superpoziie (vikshepa) a
unei imagini( creat de imaginaie) peste imaginea declanat de percepia unui
obiect care exist( in halucinaie nu exist un obiect de sprijin). Frica, spaima, btile
de inim sunt declanate de un arpe care nu a existat niciodat in realitate, ci doar in
imaginaia noastr. Dac se face lumin [indirect(solara, tehnologica) sau
direct(iluminare; trezire)] i descoperim c acel arpe nu a fost dect o funie dintr-o
plas ( aluzie la realitatea reea, matrice), acea iluzie nu-i mai face apariia niciodat.
Advaita Vedanta susine c omul in ignorana sa ii petrece viata suprapunand
cordajului(Brahman) imaginea arpelui ( traiete in lumea sensibil a proiectiilor din
realitatea secund i nu observ ecranul, realitatea suport, temelia, ci doar filmul,
oscilaiile, valurile, oglindirile, vrittis, umbrele proiectate pe ecranul mental).
1. In Babilon muntele primordial era locaia de pe pmnt unde zeii contacteaz

umanitatea/in Babylon primitive montain was the location on Earth where gods
contact humanity
Axis mundi(Axul lumii), primordial mountain(muntele primordial din Babilon) ,The
Omphalos (Navel of the World); Baetyl Stone( House of God; sacred stone);
The baetyl ultimately was the House of God - a Beth-El. These stones were venerated
as having the god living or the god's soul residing within the sacred stone. They were
believed to have supernatural powers as in giving the gift of prophecy. The word itself
seems to be both Mediterranean and Semitic in origin. As a historical note the term
baetyl for the first time was used by the author Pliny the Elder.
http://firstlegend.info/3rivers/thetreeoflifeomphalos.html
2. Piramida simbolul lui Dumnezeu (cu ochiul lui Dumnezeu in vrf- vedei
unificarea ochilor);
A symposium for lost pyramids, ancient artifacts, alien skulls and other anomalous
objects from around the world. For a more deeper analysis go to
http://www.youtube.com/watch?v=OzmdYVNDC7w&NR=1
Coloana de lumin aprut din vrful piramidei de la Chichen Itza/ Chichen
Itza pyramid light beam. Chichen Itza Misterioso Rayo de Luz Que Salio De La
Piramide http://www.youtube.com/watch?v=L11rLha6hb8&feature=related
Chichen Itza ("at the mouth of the well of the Itza") is a large pre-Columbian
archaeological site built by the Maya civilization located in the northern center of the
Yucatn Peninsula, in the Municipality of Tinm, Yucatn state, Mexico.
3. Centrul sau buricul lumii de la Delphi are in interior un canal cilindric,
care se lrgete la baz, in forma conic, ca i imaginea muntelui primordial din
Babilon(1)
Omphalos the "navel" of the world was the cult image of the Zeus at the oracle in
Delphi that was placed in adyton (Greek: ; in Greek, it means "inaccessible" or
"do not enter"; a space reserved for oracles, priests or acolytes, and not for the
general public) or adytum (Latin), a restricted area within the cella of a Greek or
Roman temple. Omphalos (; in Greek, it means "navel") is an ancient
religious stone artifact, or baetylus stone (also Bethel, or Betyl a Semitic word
denoting a sacred stone) which is a reproduction of the pineal gland (with a hollow
centre, which widens towards its base; the same as the "primordial mountain" from
Babylon at the left) that was said to allow direct communication with the gods.
Deplasarea n plan orizontal ( in zona de alternan i de succesiune a

contrariilor Yin [] -Yang [] i a strilor de contiin dualiste (veghesomn) i deplasarea n plan vertical (perpendicular; orthogonal) in zona
singularitilor (i a strilor paradoxale de contiin: starea paradoxal de
veghe (turiya; lit.:"a patra"; trans auto sau hetero hipnotic, mistic) i
starea paradoxal de somn(visul). Intrarea se face prin starea paradoxal de
veghe iar ieirea prin starea paradoxal de somn (invers in nidra yoga sau
"somnul contient"). Stri de contiin: 1. starea de veghe; 2. starea de
somn profund; 3. starea paradoxal de somn(visul); 4 starea paradoxal de
veghe : turiya(lit : "a patra"; transa auto sau hetero hipnotic, mistic).
Rezumat/Abstract/Summary / Rsum/ Astratto/Resumen
Acest articol reprezint o alt abordare a Cmpului Surs"( "Source Field") despre
care vorbete i David Wilcock in ultima sa carte i in filmul "Cercetri asupra
Cmpului Surs"( "Source Field Investigations" "http://www.youtube.com/watch?
v=nR-klTa1y54) unde se consider c fraza ["Dac ochiul tu este Unu, tot trupul
tu va fi plin de lumin" (Matei 6:22)/"If therefore thy eye be single, thy
whole body will be full of light. (Mathew 6:22)] se refer la al treilea ochi(glanda
pineal). Aceasta este o abordare superficial i materialist, care caut s localizeze
in plan material i s ascund un alt regim de funcionare informaional accesibil
fiinelor umane.
Toi maetrii spirituali pe care i-a avut omenirea s-au referit la trecerea la acest regim
de funcionare holografic sau divin sub diferite denumiri. Iisus s-a referit la
unificarea ochilor(i a celor dou emisfere cerebrale), prin "intoarcere" (in lb.
aramaic: teshuvah) i prin "prezen contient" (in lb. greac: ), dar mesajul
sau a incput pe mna celor care l-au deformat i cenzurat. Cuvntul grecesc
hamartia (), tradus in Noul Testament prin "pcat"( pt a face posibil
manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba
greac clasic: lipsa prezenei, lipsa contienei; absena; "a lipsi"(atenia), "a rata
inta(obiectivul)", "a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)". Cum se afirm in
Dhammapada 2, "contiena( prezena; atenia) conduce la imortalitate; in
timp ce aceia lipsii de contien(prezen; atenie) sunt deja mori"/ As
stated in the Dhammapada, "awareness(attention) leads to immortality, while those
deprived of awareness(attention, consciousness) are already dead"/ "Comme est
indiqu dans le Dhammapada 2, la prsence (l'attention) mne l'immortalit,
tandis que ceux qui n'ont pas conscience (prsence; attention), ils sont dj morts"/
"Come indicato nel Dhammapada 2, "consapevolezza (presenza, l'attenzione) conduce
all'immortalit, mentre quelli privi di coscienza (assenti; disattenti) sono come gi
morti" [ Sanderson Beck , Dhammapada (The Path of Truth ) 2. Awareness English
version by Sanderson Beck http://www.san.beck.org/Dhammapada.html
"Awareness is the path of immortality; thoughtlessness is the path of death.
Those who are aware do not die. The thoughtless are as if dead already"]
"Atenia in Acum este poarta ctre Dumnezeu/Attention in the present is the doorway
to God"
Atenia in prezent nu este o ateptare a lui Dumnezeu, ci o intrare in tramul lui
Dumnezeu/ Attention in the present is not an expectation of God but an entering in
the realm of God "
(Mirahorian)
"Contiena/atenia/prezena in cel mai inalt grad, este acelai lucru cu rugciunea/
Lattention, son plus haut degr, est la mme chose que la prire"(Simone Weil,
uvres, Gallimard, coll. Quarto , 1999, VI-2, 297)
"Important nu este s crezi in Dumnezeu, ci doar s nu ne druim iubirea unor fali
zei/Il ne dpend pas de nous de croire en Dieu, mais seulement de ne pas accorder
notre amour de faux dieux/ It is not up to us to believe in God, but only to not grant
our love to false gods (Simone Weil)
"Rugciunea este fcut din atenie. Este o orientare ctre Dumnezeu a intregii atenii
de care sufletul este capabil. Calitatea ateniei determin calitatea rugciunii. Cldura
inimii nu o poate inlocui/La prire est faite d'attention. C'est l'orientation vers Dieu de
toute l'attention dont l'me est capable. La qualit de l'attention est pour beaucoup
dans la qualit de la prire. La chaleur du coeur ne peut pas y suppler/Prayer is made
of attention. It is the direction towards God of all the attention that the soul is capable
of. The quality of the attention makes for much of the quality of the prayer. It cannot
be replaced by the heart's warmth".(Simone Weil)
Iisus a utilizat, in expresia "Intoarcei-v(in loc de: "Pocii-v"), cci Impria
cerurilor este aproape(acum i aici)" [Matei 3:1-2; 4:17], termenul aramaic teshuvah (lit.
"rentoarcere; a se intoarce inapoi"), care are aceeai semificaie (literally means 'to return')
in lb. ebraic (teshuvah )i in lb.arab (tawbah). Acest termen a fost tradus eronat
drept "pocin"(din lb. greac: metanoe), dei rdcina cuvntului grecesc
pentru "pocin" nseamn "a merge dincolo"( meta) de minte ( noe) sau de
realitatea secund, in care am czut prizonieri"; observai conexiunea cu filmul Matrix unde
eroul principal poart acest nume (noe) inainte de eliberare. (vedei continuarea in ultimul
capitol despre Non-actiune (wu wei). Doar intoarcerea la lumea cauzala, din ratacirea in
lumea secunda a proiectiilor (efectelor) sustine localizarea data de Iisus, atunci cand a
raspuns la intrebarea : "unde se afla Imparatia lui Dumnezeu?. Iisus a spus ca Imparatia lui
Dumnezeu se afla inlauntrul tau ?
"Impria lui Dumnezeu nu vine n aa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o
aici! sau: "Uite-o acolo!" Cci iat c Impria lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca
17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)].
Lao Tzu s-a referit in capitolul 1 la calea vertical[ "calea care poate fi parcurs (prin
succesiune; in timp) nu este calea vertical(Tao)"] i la eliminarea tririi in viitor prin
expectaii ["Iat de ce, ntotdeauna golii de dorine, vom vedea esena sa(realitatea
sursa sau cauzala); Iar ntotdeauna plini de dorine, i vom vedea doar
suprafaa(periferia; afiarea; lumea efectelor)"].
In capitolul 2, a crui traducere este redat mai jos, Lao Tzu se ocup de transcederea
dualitii, de eliberarea din cercul vicios al contrariilor, atunci cnd a scris despre Nonactiune (wu wei), despre trirea in acum, adic fr dorine, ateptri, expectaii. In cap. 4
i 56 Lao Tzu se refer la ceea ce ne preocup in acest articol (unificarea ochilor), atunci cnd
spune "unific luminile tale"(, h q gung). In lipsa unificarii/alinierii celor trei atenii
ramnem ancorai in realitatea tranzitorie a proiectiilor/efectelor/timpului. Fiindc acolo unde
ii este comoara, se afl i inima (atenia)
In aceeai direcie vine i mesajul lui Heraclit, un Buddha al Occidentului (de la termenul
sanskrit "boddhi": trezit), care a vorbit despre identitatea dintre contrarii, despre
transcederea dualitii i a luptei, despre trecerea dincolo de permanenta
schimbare/transformare/curgere [ (panta rhei) "Totul trece/curge/ se transform).
Timp de milenii mesajul lui Heraclit a fost deformat, ridiculizat, amputat ( redus la maxime de
genul: "totul curge"; lupta dintre contrarii/rzboiul este izvorul transformrii/progresului;
necesitatea este criteriul realittii) i ascuns (nu cunoatem azi dect 139 fragmente, in care
alii citeaz din lucrarea lui Heraclit, care se gsesc la adresele din Bibliografie ) pentru a
menine instrinarea i dezrdcinarea fiinei umane de izvorul su, pentru a impiedica
intoarcerea acas(la starea de funcionare divin).
Heraclit vorbete despre mai multe modaliti de transcedere a dualitii i
procesualitii :
-contientizarea identitii polaritilor i a tot ce exist ("totul este Unul i Unul este tot");
aceasta este o problem de reprogramare conceptual, de contientizare a definiiilor pe care
le-am dat proceselor. Aplicm incontient o cale eronat de eliberare din
procesualitate(curgere permanent) prin inghearea a tot ce ne inconjoar (prin etichetare
verbal transformm procesele in lucruri imuabile, in realiti permanente, dei in fiecare clip
"un ru este altul", iar intregul univers se sfrete i incepe).
Acelai proces este compartimentat i etichetat drept noapte i zi, drept urcare i coborre
["Drumul () in sus () i in jos () este unul () i acelai()";
Fragment DK B60 YB 69] ; "ziua i noaptea sunt una" DK B57 BY 35 "Ins Heraclit
zice c nici intunericul i nici lumina, nici rul i nici binele, nu sunt diferite, ci unul i acelai
lucru" Fragment DK58 BY 57,58; "Heraclit spune c pt Dumnezeu toate lucrurile sunt
frumoase i bune i drepte, chiar dac oamenii cred c unele sunt corecte, iar altele
greite( ca urmare a programrii, dresrii, condiionrii)"DK B 102 BY61 "Inceputul i
sfritul sunt una, intr-un parcurs la periferia unui cerc" DK B 103 BY70
Intre fericire i suferin nu este dect o problem de polarizare a aceleiai energii,
care poate fi utilizat creativ(iubire, bucurie, regenerare) sau autodistructiv ( fric,
mnie, ur).
Intre aciune i reaciune nu este nici o deosebire. Aciune este intrebarea, iar
reaciunea este rspunsul realitii care se comport ca o oglind. Realitatea
fenomenal care are consistena imaginilor dintr-o oglind poate fi controlat dac
realizm auto-controlul, controlul emisiilor noastre(acest lucru il comunic Bashar, un
mesager al unei civilizatii extraterestre http://www.bashar.org/fundamentals.html ). Pe
Lao Tzu nu-l intereseaz controlul, ci eliberarea, inrdcinarea in realitatea surs,
ieirea din lumea oglinzilor, incetarea instrinrii. Tot ceea ce primim din realitate sunt
rspunsuri la aciunile/emisiile noastre grosiere i subtile( concepii, definiii, credine,
prejudeci, gnduri, emoii). Plngem, cnd ne identificm cu efemerul sau levitm
cnd intrm in starea eliberat(extaz mistic). Fie c tim sau nu tim suntem cocreatori ai realitii in care trim. La acest lucru s-a referit i Heraclit cand a afirmat:
"Chiar i cei adormii sunt creatori a ceea ce se petrece in univers/Even sleepers are
workers and collaborators in what goes on in the universe" DK B75 BY 90
Realizarea identitii contrariilor permite accesul la egalitatea mental (la atentia impartial)
prin eliberarea din mintea care analizeaz, compartimenteaz i ne menine ancorai in
realitatea secund a umbrelor proiectate pe ecranul mental/ Identity of Contraries The
Unity of Opposites DK B10 BY 59 BY 63 B10 | B15 | B50 | B57 | B88 | B99 | B106
-prin trire in Acum, ceea ce inseamn abandonarea dorinelor, speranelor i
ateptrilor( eliminarea tririi in viitor) ["Dac () tu nu ( ) atepi ()
neateptatul (), tu nu vei () descoperi () ceasta(adevrul);
fiindc el este () greu de gsit () i dificil () de atins";
Fragment DK B18 BY 7]
-prin abandonarea luptei[ "rzboiul este izvorul tuturor lucrurilor (transformrii; progresului;
meninerii dualitii)"/ "all things come about by strife" DK B8 BY 46 ;Toate lucrurile au
in ele acest rzboi al contrarilor- existena lor depinde de aceast lupt/All things
have this war of the opposites going on inside of them -- they depend on this strife for
their existence. Fragment BY43; DK B 53 BY 44;
E nevoie s inelegem c doar realitatea periferic (lumea efectelor; proieciilor) este
prizonier in dogma/tiparul luptei: "Trebuie s tim c rzboiul este sursa comun a
tuturor, c lupta inseamn restabilirea echilibrului/justitiei, c toate lucrurile apar i se
distrug/dispar prin lupt"/ We must know that war is common to all,.. and that all
things come into being and pass away (necessarily) through strife. (John Burnet )/ Il
faut savoir que la guerre est commune, ... que tout se fait et se dtruit par discorde.
DK B80 BY62 ; DK B51 BY 45, 56]
-prin impcare i linitire ["linitirea este izvorul transcendenei (dizolv i duce
dincolo de dualitate)"]; Ceea ce conduce duce spre natere i moarte se numete
rzboi i ceart [DK B80 BY62] iar ceea ce duce spre dizolvare (trecere dincolo de
dualitate) se realizeaz prin nelegere i pacificare.
"Dintre contrarii, cel care duce spre natere se numete rzboi i ceart, iar
cel ce duce spre dizolvare prin foc se numete nelegere i pace". Diogenes Laertios,
Despre vieile i doctrinele filosofilor IX, 8 [2]
"Parmi les contraires, ceux qui poussent la production sont la guerre et la discorde;
ceux qui produisent l'embrasement sont la concorde et la paix". Diogne Larce, Vies
des philosophes, IX, 8 [3]
"Of the opposites that which tends to birth or creation is called war and strife, and that
which tends to dissolution by fire is called concord and peace. Diogenes Lartius, ix.
8[4] [ Cf. Fr. 80 D., 62 B]
- prin acces la lumina permanent a obscurului dup stingerea umbrelor(in skrt.:
"vrittis"). "Intunecnd ntunericul" (Nichita Stnescu) este calea ctre Lumina
necreat.
- prin ascultare; Ascultarea sau scufundarea in tcere era fundamental pentru
Heraclit. "Dac nu sunt versai n ascultare/tcere, ei nu tiu nici s vorbeasc/ Ntant
pas verss dans lcoute, ils ne savent pas non plus parler/ "Not being versed in
listening, they do not know about." Intlnim golirea de efemer prin atitudinea de
ascultare a rspunsului la o intrebare paradoxal (koan) in buddhismul zen sau in
mesajul lui Iisus, dar nu in sens pasiv, ci ca arztoare " vigilen a servitorului care-i
ateapt stpnul s se intoarc acas"/ "vigilance du serviteur tendu vers le retour
du matre"
O dezvluire a mesajului lui Heraclit despre transcederea dualitii o reprezint cartea
lui Osho: "Armonia ascuns/ The Hidden Harmony /L'harmonie invisible" pe
care o gsii in format pdf i audio la adresele din Bibliografie
Despre calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune
Calea orizontal, temporal(diacronic) a dualitii (samsara; the war zone)

Calea vertical, atemporal(sincronic) a lui Acum i a identitii (subiectobiect)
Exist dou tipuri de micare(regimuri de funcionare). "i acesta este sensul crucii lui
Iisus: indic dou micri, o rscruce de drumuri" /"There are two types of movement.
And that is the meaning of Jesus' cross: it shows two movements, a
crossroads"(vedeti:/see also: Armonia ascuns, comentariu al fragmentelor lui
Heraclit/ The Hidden HarmonyTalks on Heraclitus L'harmonie invisible, les Fragments
d'Hraclite par Osho Rajneesh)
Trecerea de la micarea(funcionarea) orizontal(diacronic), la cea
vertical(sincronic; holografic) este cunoscut in toate tradiiile drept trezire,
iluminare, eliberare, moarte mistic, calea care conduce la "natere din nou", la
botezul in lumina Sfntului Duh, calea de a realiza uniunea mistic sau profunda
identitate( xun tng) cu realitatea adnc [Tao] din cap 1 si 56.
1. Funcionare diacronic, liniar, dualist, creat prin cderea in realitatea
secund, in minte, in cunoaterea mijlocit de proiecii (umbre, impulsuri
senzoriale, reflecii, concepte, modele, vorbe, de dorine i de
expectaii( vedei "Alegoria peterii lui Platon" in: O realitate separat/ A
Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/)
const dintr-o micare orizontal in lumea orizontal a timpului(in planul diacronic in
care se manifest succesiunea, permanenta transformare intre contrarii). Este o
micare in planul minii i al dualitii (aciune-inaciune; activitate-repaus; aciunereaciune) Acesta este micarea in planul somnului (the plane of sleep) sau al visrii
(in care sunt prizoniere toate fiinele inainte de trezire), in lumea proieciilor iluzorii(in
limba sanskrit: maya);
2. Funcionare sincronic, holografic, divin, nondualist
2. o micare vertical in planul lui Acum(realitatea surs, izvorul, "Impria lui
Dumnezeu", axa paradoxal in care totul este prezent ca identitate acum i aici;
mijlocul; centrul; miezul; temelia realitii), care desemneaz lumea vertical a
realitii atemporale ( in care se manifest simultaneitatea, sincronicitatea,
identitatea; unificarea; alinierea; depirea dualitii subiect-obiect ). Acesta este
planul non-minii, existenei i al contienei (the plane of awareness) in care este
aezat non-aciunea(aciunea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune;

wi w wi) sau aciunea nemijlocit.
"Cunoaterea inseamn putere" /"Knowledge is Power"/ "Scientia potentia

est"
dar fiecare regim de funcionare al fiinei umane conduce la un tip diferit de
cunoatere i de putere( capacitate de actiune).
Din plana de mai sus se observ c cele dou regimuri de funcionare

conduc la dou tipuri de cunoatere( de percepie) a realitii:
- mijlocit(indirect, progresiv, in care se manifest "privirea" periferiei
lucrurilor, orbirea, ignorana: avidya) i
- nemijlocit(in care se manifest "vederea", vidya i apare odat cu
trezirea, eliberarea sau iluminarea).
Aceste dou tipuri de cunoatere sunt insoite de dou tipuri de aciuni,
fore sau puteri:
- mijlocite( care las urme, genereaz reaciuni, se mic in planul timpului,
diacronic sau al succesiunii i al dualitii subiect-obiect)
- nemijlocite( directe, divine, holografice, care nu las urme, nu genereaz
reaciuni i se mic in planul surs atemporal, sincronic al identitii
subiect-obiect)
Fazele trecerii de la funcionarea dualist la funcionarea nondualist sau

de la dualitate la identitate;
Se observ din poziia relativ a celor dou cercuri trecerea de la separare, la

tangen, intersecie i in final la identitatea contrariilor. Doar in ultimile dou faze
coexist aciunea i inaciunea i ele apar in strile paradoxale de contiint: starea
de veghe paradoxal [ toate tipurile de trans reprezint scara, pe care se
poate cobori (transa centrifug ; auto sau hetero hipnotic, shamanic) sau urca
( transa centripeta; transa mistic)] i in starea paradoxal de somn(visul; starea
oniric; unde coexist ritmurile cerebrale din starea de veghe i cele din starea de
somn).
Dou direcii de deplasare intre cele dou axe ale existenei:
1. Cderea in dualitate(multiplicitate) - pierderea lui "acum"(realitatea surs,
cauzal, Impria lui Dumnezeu) i cderea in timp, dualitate i minte (realitatea
secund) se produce prin lips de prezen/contien [ cuvntul grecesc hamartia
(), tradus de obicei prin pcat in Noul Testament ( ceea ce face posibil
manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba
greac clasic: "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", "a pierde marca(nivelul
cerut; starea de martor)"]
2. Eliberarea; trezirea; Cderea in Unu(identitate) Unificarea
ochilor /Unifying eyes /Unifier les yeux- indic eliberarea din realitatea secund a
proieciilor, a efectelor, a timpului, dualitii, minii, somnului i se realizeaz prin
prezen, constien, atenie unificat; "Mai lesne este s treac o camil prin
urechea unui ac, dect s intre un om bogat n mpria lui
Dumnezeu!"( Marcu 10:25)]; "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i
inima(atenia; ochiul tu) ta". (Matei 6: 21).
-cercul alb- Yang[] desemneaz : prezena [ yu], aciunea( wi), activitatea,

lupta, rzboiul, zgomotul, starea de veghe, lumina, ziua, masculinul, tarele,
inaintarea(micarea ctre exterior; centrifug; cucerirea), ataarea (inerea, lupta pt.
poziie, form, imagine)
-cercul negru-Yin[] desemneaz: absena[ w] , inaciunea( b wi),
inactivitatea, pasivitatea, pacea, tcerea, repausul, somnul, intunericul, noaptea,
femininul, moalele, retragerea(micarea ctre interior, centripet),
cedarea(renunarea la poziie, form),
- suprapunerile/interseciile cercului alb Yang[] i a celui negru Yin[]
reprezint intervalele/momentele, care se manifest periodic in cursul proceselor i
indic intrarea in regimul paradoxal de dincolo de aciune i inaciune, de prezen i
absen, din cursul wi w wi. Aceste intervale de aliniere desemneaz zonele
paradoxale unde cele dou realiti [care in mod obinuit se succed i se transform
una in cealalt, ca ziua in noapte ] coexist sau se manifest simultan. Aceste
suprapuneri infinitezimale (pori de acces) se lrgesc prin practica contientizrii
proceselor alternative (succesiuni de gnduri; respiraii), prin aezare in acum i aici
(vedei cele dou modaliti de micare/funcionare). In realitate nu ele se lrgesc, ci
noi de deplasm in starea aliniat, unificat ; atenia fracturat, pe dou realiti
simultan impiedic alinierea[de aceea Iisus spunea: "Mai lesne este s treac o
camil prin urechea unui ac, dect s intre un om bogat n mpria lui
Dumnezeu!"( Marcu 10:25 Versiunea Dumitru Cornilescu )], "Cci unde este comoara
ta, acolo va fi i inima(atenia; ochiul tu) ta". (Matei 6: 21). Intrarea in celalalt
regimul de functionare nondualist este indicat prin: "ochiul unic": "Dac ochiul tu
este Unu(unificat, intreg, simplu; inocent; nedeformat; dintr-o bucat), tot trupul tu
va fi plin de lumin" (Matei 6:22); in care se manifesta aciunea nemijlocit, nonaciunea(aciunea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune; wi w wi).
Cderea sau ieirea din dualitate se face parcurgnd aceeai scar/drum
dar in sens invers Transa centrifug (care a condus la cdere) i transa
centripet ( care duce la eliberare din realitatea secund) folosesc acelasi
drum ( scar), dar in sens contrar.
Heraclit: Fragment DK B60 YB 69

hods no kto ma ka hout
Drumul () in sus () si in jos () este unul () i acelai().
The way up and the way down is one and the same.
The way () up () and the way down () is one () and the same ().
(G.W.T. Patrick; John Burnet; William Harris translation)
Le chemin () en haut(), et le chemin en bas() sont un() et le
mme() .
"The way up and the way down are one and the same" (qtd. in Wheelwright 78).
Sources: Hippolytus, Ref. haer. ix.
Hippolyte, Rfutation de toutes les hrsies, IX, 10, 4.
Traducerea capitolui 2/Translation of Chapter 2/Traduction du

chapitre 2
Capitolul 2 Chapter 2 Chapitre 2 d r zhng
Lao Zi
Lao Tzu
Dao De Jing
Tao Te Ching
Pinyin
Wade-Giles
Lao Tseu
Tao Te King
EFEO
Este utilizat acelai cod de culori, ca i in dicionar, pt a separa cele trei

transliterri
Textul in lb. chinez in caractere tradiionale i simplificate [in paranteza
dreapt]
Textul transliterat in Pinyin(tonuri si numere)/The original text of Lao Zi in
Pinyin Romanization:
Textul transliterat in Wade-Giles/The original text of Lao Tzu in Wade-Giles
Romanization:
Textul transliterat in EFEO/The original text of Lao Tseu in EFEO
Romanisation:
Text tradus in limba romn/Translation in Romanian language
Titlu/Title /Titre /Titel/ Ttulo /Titolo: Eliberarea din lumea diacronic prin
aciunea sincronic, nondualist( wi w wi: aciunea fr aciune );
Plaseaz-te dincolo de contrarii, precum aciunea i inaciunea pt a accesa aciunea
paradoxal, nondualist ( w wi); Pstreaz-i starea de martor imparial*; Nu
separa realitatea n contrarii -contrariile sunt dou fee complementare ale aceleai
realiti; vedei realitatea ca ntreg, iar nu mprit/compartimentat n contrarii **
[Este prezentat a doua condiie : eliberarea din dualitatea artificial creat de
minte(emisfera analitic care separ i compartimenteaz realitatea indivizibil)]
Conexiuni: 63 ("Consider micul ca i marele i puinul ca multul"/Considre le petit
comme le grand et le peu comme le beaucoup")
Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard
yng shn / Hrnirea trupului/ Cultivarea de sine / Autodezvoltare
Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/
The Nourishment of the Person/ Self-Culture/ Self Development
[] yng yang3 R: a nutri, a hrni, a crete; a cultiva; a susine; vedei: 34.24;
Titluri date de ali traductori i comentatori :
Unitatea contrariilor/The Unity of Opposites/Die Einheit der Gegenstze (Hilmar
Klaus)
Nourishing Oneself / Soignons soi-mme; Nourrir son corps
Dialectica naturala a tuturor lucrurilor/La Dialctica Natural de Todas las Cosas;
Asimilacin(Onorio Ferrero)
Imensul cerc/L'immenso Cerchio (Piero Righetti); Nutrire la Persona(Luciano
Parinetto)
2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo
versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni
2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi ( Wng B) (226 249
e.n):
http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Uni-WB_TTK.html
WB:

2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong ()(202-157

i.e.n.):
HG:
2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi ()(555 - 639 e.n.)

Fu Yi:
, , , , ,
2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Wang Tui ( Mwngdu ) din

anul 168 i.e.n..
2.4.1. Mawangdui A [versiunea A]
MWD A:

2.4.2. Mawangdui B[versiunea B]
MWD B:
2.5. Textul in lb. chineza in versiunea Kuo Tian ( Guodian) datat inainte
de 300 i.e.n.
GD:
vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note

3.1. Traducerea analitic (convergent) /Analytical (convergent) translation/
Traduction analytique(convergente)/ Analytische (konvergenten)
bersetzung / Traduccin analtica (convergente) /Traduzione analitici
(convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and
processes information in an analytical and sequential way
Acest capitol abordeaz 3 subiecte:
A. crearea simultan a contrariilor(izvorul conflictului, luptei,
transformrii permanente);
B. principiul generrii mutuale a contrariilor care ne ine prizonieri
in cercul vicios al transformrii permanente, a timpului i a realitii
secunde a minii;
in loc de a vedea identitatea (cele dou maluri ale unui ru sunt
unite de temelia comun de sub ele) i complementaritatea
contrariilor(ziua, noaptea), cei ce sunt prizonieri in realitatea
secund vd entiti separate, care se lupt intre ele:
"lupta(conflictul; rzboiul) intre contrarii reprezint izvorul
progresului i al transformrii permanente";
C. prezentarea cii de eliberare: un mod sincronic [centrat pe
prezen/contien in Acum ( adic fr motivaii, dorine,
expectaii, gndire, vorbire, cunoatere mijlocit)] de aciune i de
comunicare direct, holografic sau paradoxal, de dincolo de
aciune i inaciune (care nu produce reaciune), numit nonaciune
sau aciunea din mijlocul inaciunii( wi w wi).
A. Subiect: Intregul capitol este dedicat eliberrii din lumea dualitii, a contrariilor
care se genereaz unul pe celalalt i se succed neincetat. Aceasta este lumea
tranzitorie, realitatea in care totul curge i se transform. Pe seama lui Heraclit este
pus faimoasa expresie: (panta rhei) "Totul trece/curge/ se
transform"("All things pass", "everything flows") pe care o gsim in citate, care pt a
evita paradoxul, redau parial ceea ce a afirmat Heraclit, de genul : "Nu putem
trece/intra de dou ori prin acelai ru" / "nu ne putem sclda de dou ori in acelai
ru, fiindc mereu este o nou ap" /
< > / "Into the same river you could not step twice,
for other <and still other> waters are flowing" [Sources: Plutarch, Qu. nat. 2, p. 912.
Context:--For the waters of fountains and rivers are fresh and new, for, as Heraclitus
says, "Into the same river," etc.].
In fragmentele rmse intlnim intreaga formulare a lui Heraclit care este paradoxal
( "ne scldm i nu ne scldm de dou ori in apa acelai ru"/"Nous entrons et
n'entrons pas, nous sommes et ne sommes pas dans les mmes fleuves" (49), doar
dac ignorm faptul c suntem permanent scufundai in oceanul din care i-au natere
i in care se intorc toate manifestrile, in realitatea surs, atemporal, care este
imuabil, etern, permanent [ "cum se poate ascunde cineva de ceea ce nu apune
niciodata/How can one hide from that which never sets ? (27)?]
, ca un cod genetic(plan informaional) al universului. O realitate in care rsritul nu
este urmat de apus este descris in Fragmentul 16 : "Comment pourrait-on se cacher
de ce qui ne se couche jamais ? (Burnet, traduit par Reymond); How () can one
() hide () from that which never () sinks to rest ( )? Este
cerut doar eliberarea de ceea ce ne umple, de ceea ce ne retine, doar receptivitatea,
iar nu concepte, doctrine ori filosofii i aceasta se realizeaz prin golire ( vedei cap
11), prin let go(a da drumul; relaxare). O parte nu poate s cuprind intregul, dar se
poate acorda rezonant cu el. Un fragment poate s devin poarta ctre infinit, flautul
in care cnt divinitatea, templul in care coboar permanentul (cei ce au personificat
realitatea surs omniprezent, ca o fiin localizat- Dumnezeu au creat un blocaj,

care a indeprtat numeroase fiine umane de la calea de cunoatere direct).
Existena(realitatea surs) este etern. Niciodat nu apune. Cum ar putea cineva s
se ascund vreodat de ea ? Este permanent (etern) in timp i
spatiu(omniprezent). Cum ar putea cineva s se lupte cu ea ? Este stupid, ridicol i
absurd ca cineva s lupte ca s posede realitatea surs, oceanul in care st ca un
pete. In ea se intr ca in somn prin abandonare, let go, predare, prin relaxare(de aici
metoda de relaxare pilotat) iar nu prin lupt. [The only wisdom consists in a letgo, a
surrender]. Si apoi tot ce este frumos incepe s se petreac. A se petrece ori a se
intmpla nu reprezint o aciune subiectiv ( It is a happening, it is not a doing.) Prin
aciune putei crea bariere, obstacole, dar nu o putei aduce mai aproape. Putei
scapa de ea, putei inchide ochii, dar nu o putei crea, fiindc aceast realitate este
deja peste tot, toi suntem scufundai in ea. Nu o vedei fiindc stai cu ochii inchisi,
fiindc suntei abseni(prizonieri in realitatea secund; ateni la umbre), fiindc nu
suntei prezeni, contieni in Acum (singura realitate care nu este inc umbr) i
fiindc v indoii (stai in dualitate , adic in minte). Indoiala nu se combate prin
credin oarb, prin intoarcerea in Evul Mediu, ci prin rectigarea increderii in noi
inine, prin experimentare.
Indoiala se comport ca un drog(ca i dorina de putere), ca o substan care
intoxic, care inchide ochii, indoiala inchide inima, face s se piard increderea,
inocena copilului, iar fluiditatea este transformat in rigiditate, in ingheare, in
moarte in via, in adormire, in prelungirea prizonieratului in realitatea secund.
Propoziiile 2.01-02 se ocup de crearea simultan a contrariilor in plan senzorial

estetic( frumos- urt) i moral(bine-ru), iar aceasta compartimentare a realitii se
afl la originea falsei ierarhizri(valorice) i a luptei, conflictului i razboiului la care se
face referire in capitolul 3 / Sentences 2.01-02 are dealing with the simultaneous
creation of opposites in sensory-aesthetic plane (beautiful-ugly) and in moral plane
(good-bad), and this separation is the origin of the false hierarchy, referred to in
Chapter 3
2.01. Prima propoziie din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]
[]
,
(text in
caractere chineze)
tin xi ji
zh mi
zh
wi
mi ,
s
y (text in
pinyin)
tian1 xia4 jie1 zhi1 mei3 zhi1 wei2
mei3 , si1 e3 yi3(text pinyin
cu numere pt tonuri)
T'ien Hsia Chieh Chih Mei
Chih Wei Mei,
Ssu E
I
(text in
Wade-Giles)
T'ien hia
Kie Tche Mei Tche Wei Mei,
Sseu Ngo Yi (text in
EFEO)
cer sub toi
tiu frumos a lua ca i frumos, astfel urt la fel (text
tradus in lb. romn)
2.01. [], tin xi ji zh mi zh wi/wi mi , s
//w y ;
Aici jos sub Cer (In lume) toat lumea percepe frumosul drept frumos i din asta [i
are obria] i urtul [definirea frumosului sau a unei referine/ierarhii estetice creaz
simultan i apariia contrariului su (urtul); concepia comand percepia];
in the world all the people know the beautiful in its effect as beauty then [arises the
recognition of ugliness], as well;
auf der Welt jeder wei von des Schnen Wirkung als Schnheit dann vom
Hsslichen wohl auch;
dans le monde tous savent que la beaut comme belle.Voila ce qui fait sa laideur.
2.02. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]
[]

(text in caractere
chineze)
ji
zh shn zh wi/wi shn, s
b shn y (text transliterat
in pinyin; tonuri)
jie1
zhi1 shan4 zhi1 wei2
shan4, si1 bu4 shan4 yi3 (text pinyin cu
numere pt tonuri)
Chieh Chih Shan Chih Wei
Shan Ssu Pu Shan I (text in WadeGiles)
Kie
Tche Chan Tche Wei
Chan Sseu Pou chan Yi (text in EFEO)
toi
tiu binele a lua ca i bun,
astfel nu bun la fel (text tradus in
lb. romn)
2.02. [][],[tin xi] jie1 zhi1 shan4 zhi1 wei2
shan4, si1 bu4 shan4 yi3
[Aici jos sub Cer (In lume) tin xi ] toat lumea percepe binele drept bine i din
asta [apare] i ceea ce nu e bun [rul] [definirea binelui sau a unei referine/ierarhii
morale aduce dup sine i apariia contrariului binelui; concepia comand percepia];
everybody knows the good in its effect as goodness then the not good[evil], as well.
jeder wei von des Guten Wirkung als Gte dann vom Bsen wohl auch.
Tout le monde sait que le bien est bien. Voila ce qui fait son imperfection.
"Heraclit spune c pt Dumnezeu toate lucrurile sunt frumoase i bune i drepte, chiar
dac oamenii presupun(cred asta ca urmare a unei programri, dresari, condiionri)
c unele sunt corecte, iar altele greite"/"Heraclitus says that to God all things are
beautiful and good and right, though men suppose that some are right and others
wrong. [Fragment 61 G.W.T. Patrick's 1888 translation of the fragments of Heraclitus,
based on the Greek text of Bywater. Schol. B. in Iliad iv. 4, p. 120 :Bekk. Compare
Hippocrates, peri diaits i. 11.]
"Este nelept pentru cei care aud, nu pe mine, ci Cauza universal, care afirm faptul
c toate lucrurile sunt unul"/"It is wise for those who hear, not me, but the universal
Reason, to confess that all things are one".[Fragment 1 G.W.T. Patrick's 1888
translation of the fragments of Heraclitus, based on the Greek text of Bywater.
Sources--Hippolytus, Ref. haer. ix. 9. Context:--Heraclitus says that all things are one,
divided undivided, created uncreated, mortal immortal, reason eternity, father son,
God justice. "It is wise for those who hear, not me, but the universal Reason, to
confess that all things are one." And since all do not comprehend this or acknowledge
it, he reproves them somewhat as follows: "Ei nu neleg modul n care ceea ce separ
i unete cu sine; este o armonie a contrariilor, ca i aceea a arcului i a lirei"/ "They
do not understand how that which separates unites with itself; it is a harmony of
oppositions like that of the bow and of the lyre" (=frag. 45)].
Iisus vorbeste despre aceeasi atitudine de egalitate mentala: "Ca s fii fii ai Tatlui
vostru care este n ceruri; cci El face s rsar soarele Su peste cei ri i peste cei
buni, i d ploaie peste cei drepi i peste cei nedrepi. (Matei 5.45; Iov 25.3;)
B. Subiect: Propoziiile 2.03-08 se refer la principiul generrii mutuale, care ne ine
prizonieri in cercul vicios al realitii secunde (i al vederii dualiste):
Complementaritatea contrariilor / Complementarity/ Complmentarit/
Gegenseitige Ergnzung
[]
(text in caractere chineze)

g
yu
w
xing/xing
shng , (text transliterat in pinyin;
tonuri)
gu4 you3 wu2
xiang1/xiang4 sheng1, (text pinyin cu numere pt
tonuri)
Ku
Yu
Wu
Hsiang
Sheng (text transliterat in Wade-Giles)
Kou Yeou Wou
Hiang
Cheng (text transliterat in EFEO)
astfel a avea a nu avea reciproc
genereaz (text tradus in limba romn)
2.03. []g yu w xing/xing shng,
Tot astfel You [existena; prezena; plinul; a fi; a avea ] i Wu[nonexistena; absena;
vidul; a nu fi; a nu avea] se creaz mutual [unul pe cellalt]; indic principiul generrii
reciproce H gn
That's why ...being and non-being mutually create [each other],
Weshalb ...Sein und Nichts sich wechselseitig erzeugen,
Ainsi, l'tre et le non-tre (le nant) s'engendrent l'un l'autre.

[]

nn/nn y xing/xing
chng (text transliterat in pinyin; tonuri)
nan2,4
yi4 xiang1,4
cheng2,
(text pinyin cu numere pt tonuri)
Nan
I
Hsiang
Ch'eng
(text transliterat in Wade-Giles)
Nan
Yi
Hiang
Tch'eng
(text transliterat in EFEO)
dificil
uor reciproc
transform (text tradus in limba romn)
2.04.[] nn/nn y xing/xing chng
dificilul i uorul se transform unul in cellalt [dificilul devine uor; xing chng:
"unul se transform in altul" este o referire la [] zhun hu: Principiul
transformrii reciproce];
difficult and easy turns into one another [ xing chng: "one turns into another" it
is a reference to [] zhun hu: The Principle of Mutual transformation
between one another],
Le difficile et le facile se transforme l'un dans l'autre [une rfrence []
zhun Hua: le principe de transformation mutuelle]
die schwierige und einfach biegteinen in die andere
Difficile e facile si trasforma l'una nell'altra
Lo difcil y lo fcil mutuamente se convierten.
[]
,
chng dun
xing/xing
xng,
(text transliterat in pinyin
tonuri)
chang2 duan3 xiang1/xiang4
xing2,
(text pinyin cu numere pt
tonuri)
Ch'ang Tuan
Hsiang
Hsing,
(text transliterat in WadeGiles)
Tch'ang touan
Hiang
Hing,
Lung
scurt
reciproc
se descriu/msoar (text tradus in lb. romn)
2.05., chng dun xing xng
Lungul[marele] i scurtul [micul] se msoar/ descriu/ definesc unul din cellalt
(mutual) 3
Long and short mutually generate/measure [each other],
Lnge und Krze sich gegenseitig ermessen,
Long et court se dfinissent lun lautre.
Lungo e corto si definiscono luno con laltro/ si compimento/ si danno misura fra loro
Lo largo y lo corto mutuamente se perfilan/ se forman.

go
xi
xing
qng (text pinyin cu tonuri)
gao1
xia4 xiang1 qing1 (text pinyin cu numere pt tonuri)
Kao
Hsia Hsiang Ch'ing (text in Wade-Giles)
Kao
Hia
Hiang
K'ing (text in EFEO)
Inaltul josul reciproc curg/se apleac (text tradus in lb. romn)
2.06., go xi xing qng
Inaltul i josul [umilul] curg/se apleac unul spre cellalt
High and low mutually lean towards,
Hohes und Tiefes sich einander zuneigen.
Haut et bas se rglent/rencontrent lun lautre.
alto e basso si fanno dislivello fra loro
,
(text in caractere
chineze)
yn
shng/shng xing/xing
h/h/hu/hu,
(text in pinyin
tonuri)
yin1
sheng1,3
xiang1,4
he2,4/huo2,4,
(text pinyin cu
numere pt tonuri)
Yin
Sheng
Hsiang
Giles)
Yin
Cheng
Hiang
voce/sunet tcere/ecou reciproc
romn)
He
Ho
se armonizeaz
(text in Wade(text in EFEO)

(text tradus in lb.
2.07. /, yn* shng/shng) xing h

vocea(sunetul; vorbele) i tcerea(ecoul; semnificaia) se armonizeaz reciproc. 7
voice (sound) and silence (echo) harmonize each other.
la voix (son) et le silence (l'cho) s'accordent/s'harmonisent lun lautre.
voce (suono) e il silenzio (eco) si accordano/armonizzare lun laltro
La voz (el sonido; palabra) y silencio (eco; significado) se armonizan uno a
otro(mutuamente; recprocamente)
Nota: vedei in nota 7 alte traduceri i plana cu imaginea caracterului shng
sheng3: a tcea; a ine gura inchis /to keep the mouth shut; to be careful how one
speak, to examine; to watch; 7
[]
[]
qin
hu
xing/xing su
(text in pinyin tonuri)
qian2 hou4
xiang3
sui2
Ch'ien Hou
Hsiang
Sui
(text in Wade-Giles)
K'ien
heou
Hiang
souei
(text in EFEO)
Inainte dup
reciproc se urmeaz
(text tradus in lb. romn)
2.08. qin hu xing su.
Trecutul (inainte; fa; inceputul, calea) i viitorul (dup; spate; sfritul, scopul,
destinaia) se urmeaz unul pe cellalt
the past(before; the beginning) and the future(after; the end) follow [each other].
Davor und Danach sich wechselseitig folgen.
Avant et aprs se suivent lun lautre.
Prima e dopo si seguono lun laltro
Nota: Termenii folosii de Lao Tzu se refer att la succesiunea in spaiu, ct i la cea
in timp care caracterizeaz orice transformare. Orice inceput este un sfrit i acest
lucru se petrece att intr-o realitate circular, ct i intr-o realitate temporal
discontinu - in fiecare clip vechiul se sfrete, ii inceteaz existena i incepe o
alta, intr-o succesiune rapid de cadre, ca intr-un film, se creaz in fiecare clip o
nou realitate. Vedei in note cele trei ci de ieire din succesiune i din timp,
cunoscute de civilizaiile avansate.
Aceeai circularitate se petrece i in domeniul direciilor ( "dac mergi prea mult la
rsrit, ajungi in apus; "Trop loin l'est, c'est l'ouest") i al oricrei activiti, care
sfete in contrariul su, in epuizare i inactivitate,(activitatea devine repaus;
creterea devine descretere). In 44.05. este ilustrat transformarea acumulrii in
risipire: du cng b hu wng: "prea mult acumulare conduce la grele
pierderi [cel ce strnge merge spre ruin]/too much hoarding incurs heavy loss/ zu
sehr sammeln sichert schwere Verluste/Qui trop amasse subit de lourdes pertes.
C. Subiect: Propoziiile 2.09-2.16 ne arat concluzia: eliberarea din cercul vicios al
succesiunii ciclice( xing =ciclu) intre contrarii sau trecerea dincolo de dualitate, se
realizeaz prin deplasarea intr-un alt mod de funcionare(holografic; nondualist,
sincronic, divin) caracterizat de un alt tip de aciune, care nu genereaz reaciune (o
aciune care nu este nici aciune i nici inaciune, este o aciune nemijlocit, numit
de Lao Tzu non-aciune sau vid de aciune mijlocit w wi) i printr-o alt
modalitate de comunicare( direct, nemijlocit).
Ceea ce sesizeaz oamenii despre aciunea nemijlocit sunt efectele miraculoase ale
acesteia: pare non-interferen( dar produce aciune fiindc toti care acioneaz in
direcia armoniei consider c ceea ce fac vine din ei), nu intmpin rezisten
(produce deplasare holografic a tuturor atomilor unui corp, dei nu genereaz
reaciune, inerie), pare non-posesie (dei posed tot ce exist), pare non-control( dar
este adevaratul control, la care ajung civilizaiile superavansate creatoare de
universuri, care se deplaseaz de la controlul manifestrilor/efectelor ctre controlul
sursei informaionale(codul genetic al universului) .
[]
[]
[] []
,
(text in caractere
chineze)
sh y
shng rn ch/ch
w wi/wi zh
sh,
(text in pinyin)
shi4 yi3 sheng4 ren2 chu3/chu4 wu2 wei2,4 zhi1
shi4, (text pinyin cu
numere pt tonuri)
Shih I
Sheng Jen
Ch'u
Wu
Wei
Chih
Shih
(text in WadeGiles)
Che Yi
Cheng jen
Tch'ou Wou Wei Tche
Che
(text in EFEO)
de aceea sfnt om aeaz non aciune ale sale treburi (text tradus in
lb. romn)
2.09. , sh y shng rn ch
w wi zh sh,
De aceea sfntul[neleptul] aeaz prin nonaciune afacerile[ Wu-Wei; aciunea
nondualist; indistincie, imparialitate nondiscriminare; lipsa de prtinire;
nondualitate; non-interferen; contien n starea de martor imparial],
Therefore: wise men stay with non-interfering affairs,
Daher: weise Menschen bleiben bei nicht-eingreifenden Ttigkeiten
Nota: Nu intmpltor propoziia anterioar ("Trecutul i viitorul se urmeaz unul
pe cellalt") este plasat ultima, in seria de contrarii prezentate de Lao Tzu. Ea este
"cea din urm i cea dinti", fiindc ne indic modalitatea de acces la eternitate prin
trirea in Acum.
Dei oamenii cred ca prezentul aparine liniei timpului(imprit mecanic in trecut
prezent i viitor), in realitate prezentul este altceva, fiindc are dimensiune temporal
nul (are o durat egal cu zero). "Acum" aparine realitii surs, realitii
atemporale, realitii sincronice. Acum este punctul de intersecie omniprezent(este
prezent holografic; se afl in fiecare punct al universului manifestat) intre lumea
temporal (diacronic; unde totul ne apare in succesiune) i lumea atemporal
( sincronic; unde totul exist simultan). Cu alte cuvinte eliberarea din cercul vicios al
succesiunii contrariilor (din lumea permanentei transformri) este trirea in ACUM.
Doar in acum sfarsitul unui proces este identic cu inceputul.
"Acum" este scnteia divin care se afl in miezul fiecrei particule din universul
manifestat. Exist dou fluvii sau dou ape: un fluviu al morii permanente i altul al
vieii permanente (eterne; atempoare) la care se face referire in capitolul 7. O
rugciune sau o meditaie care nu v scufund in fluviul de lumin al vieii venice,
care nu produce botezul transformator al nasterii din nou este moart. Speciile vii au
elaborat un program de reparare i regenerare, o strategie de prelungire a vieii prin
reintoarcerea la izvor, prin scufundarea periodic in fluviul vieii (somnul profund;
relaxarea; vedei capitolul 78). Exist civa oameni venerai de mii de ani, de ctre
miliarde de oameni, al cror mesaj a trecut dincolo de epoca i de spaiul in care au
trit fiindc au descoperit ceva etern. Ei au afirmat c degeaba ne scufundm zilnic in
izvor dac dormim, dac suntem morii, dac nu suntem contieni de contactarea
realitii surs.
Degeaba ne intoarcem acas in adpostul invulnerabil dac nu putem s ne
adpostim acolo planeta in cursul catastrofelor galactice. Ins ei nu au vorbit despre
contiena i incontiena egoului, despre succesiunea prezenei("a fi") i absenei("a
nu fi"), ["A fi sau a nu fi"/ "to be or not to be" William Shakespeare], ci despre
trecerea dincolo de ambele, care se produce in momentul funcionrii
nondualiste(cnd dispare prpastia subiect-obiect; cnd inceteaz prizonieratul in
realitatea secund, un prizonierat finanat de cunoaterea mijlocit de
umbre(impulsuri senzoriale) i de trirea in viitor(expectaii, dorine, sperane), in
cursul regimului paradoxal de funcionare, cnd succesiunea yin- yang este inlocuit
de simultaneitate. Dualitatea cunoatere-ignoran nu poate fi depit prin
cunoatere mijlocit (care se apleac doar asupra lumii efectelor, a umbrelor), ci prin
cunoatere nemijlocit a realitii, care este noncunoaterea despre care vorbea
Socrate.
Oprirea succesiunii diferitelor umbre (gnduri; percepii) se face prin inlocuire cu o
singur umbr asupra creia ne indreptm atenia(obiectul meditaiei: gnd,
rugciune permanent, mantra; koan, focalizare pe un singur lucru: intrebare,
respiraie). Fr golire de aceast umbr i fr ascultarea tcerii din spatele intrebrii
paradoxale, umbra devine un drog, o ancorare in periferie, o rupere de Acum. Eckhart
Tolle, care a purtat cu el 30 de ani cartea de care ne ocupm (Tao Te Ching), dup
cum declar in videoclipul de la adresa din parantez (Eckhart Tolle on "Tao Te
Ching": http://www.youtube.com/watch?v=mAXSUZFqmQQ) a descoperit acest lucru
intr-o noapte, cnd a trit evenimentul care l-a transformat i l-a trezit la adevrata
realitate, un eveniment pe care l-a descris in cartea sa "Puterea lui ACUM" /"The
Power of NOW".
Toate porile de acces in realitatea surs se afl in Acum, inainte ca sfritul clipei s
devin un nou inceput(mijlocul; spaiul median; intervalul dintre gnduri, respiraii..).
Astfel descoperim o caracteristic esenial a nonaciunii (i a cii expuse de Lao Tzu),
care o deosebete de tot ceea ce tim despre aciunile i cile din planul temporal:
aparine lumii atemporale, sincronice, situate in ACUM.
xng/hng
b
yn
zh
jio/jio (text in pinyin tonuri)
xing2/hang2 bu4 yan2 zhi1 jiao1,4 (text pinyin cu numere pt tonuri)
Hang
Pu
Yan Chih Chiao
Hang
Pou Yen Tche
Kiao
(text in EFEO)
practic
non verbal a sa instruire (text tradus in lb. romn)
2.10. xng b yn zh jio.
Si practic Bu Yan ( comunicarea direct nonverbal)in a sa instruire 6; 7
they practise the wordless teaching.
und praktizieren ohne Worte zu lehren.
[]
[] (text in caractere chineze)

wn
w
zu/zu/zu yn r b
c (text in pinyin tonuri)
wan4 wu4
zuo4
yan1 er2 bu4 ci2 (text pinyin cu numere pt
tonuri)
Wan
Wu
Tso
Yan Erh Pu Tz'u (text in Wade-Giles)
Wan Wou
Tso
Yen Eul Pou Ts'eu (text in EFEO)
Toate lucrurile
apar
acolo dar fr control (text tradus in lb.
romn)
2.11. wn w zu yn
r b c*.
Toate lucrurile din lume apar fr ca sfntul s se simt autor[sfntul accept apariia
i curgerea lucrurilor fr s se identifice; fr s le direcioneze, s aleag sau s
resping; le privete egal] ;
All things unfold there, yet not controlled by them!
Alle Dinge entfalten sich darin, doch nicht von ihnen kontrolliert!
Tous les tres du monde surgissent sans qu'il en soit l'auteur. (Liou Kia-Hway 1967,
1969)
Alors tous les tres se mettent en mouvement, et il ne leur refuse rien. (Stanislas
Julien,1842)
Il laisse tous les tres, devenir sans les contrecarrer(Lon Wieger, 1913 ),
Multitudes dtres apparaissent Quil ne rejette pas( Ma Kou, 1984 ).

shng r b
yu ,
sheng1 er2 bu4 you3 ,
Sheng Erh Pu
Yu
Cheng Eul Pou Yeou
(text in EFEO)
creaz dar fr
s posede (text tradus in lb. romn)
2.12. , shng
r b yu,
creaz (fptuiete; hrnete], dar fr s posede 8
They emerge, yet don't possess,
Sie treten hervor, doch nicht besitzergreifend,
Il produit sans s'approprier.
2.13. Propoziia 13 din
[]
wi/wi
r
b
wei2
er2 bu4
Wei
Erh Pu
capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]

sh ,
shi4,
Shih
Wei
Eul Pou Che
(text in EFEO)
acioneaz dar fr s atepte (text tradus in lb. romn)
2.13. , wi r b sh,
acioneaz, dar fr s atepte
act, yet don't claim,
wirken, doch nicht darauf pochend,
Il agit sans rien attendre.

gng chng
r
f
j
gong1 cheng2 er2 fu2 ju1
Kung Ch'eng Erh Fu Chu
Kong Tch'eng Eul Fou Kiu
(text in EFEO)
lucrarea mplinit dar nu se ataeaz (text tradus in lb. romn)
2.14. gng chng
r f j.
Iar odat lucrarea sa mplinit, el nu se ataeaz [ ii d drumul; nu se consider autor;
nu se laud; opera sa dinuie pentru c nu-i atribuie realizrile]. 9
their tasks are accomplished, yet they won't take any credit.
Aufgaben vollenden sie, doch werden sie nichts beanspruchen.
Son uvre accomplie, il ne s'y attache pas.

f wi/wi f
j ,
fu2 wei2/wei3 fu2 ju1,
Fu
Wei
Fu Chu
Fou Wei
Fou Kiu
(text in EFEO)
doar fiindc nu se ataeaz
2.15. , f wi f j,
tocmai fiindc nu acumuleaz nimic [nu se ataeaz; nu-i nsuete meritele ce
decurg din implinirile sau din faptele sale];
For only not piling up anything,
Denn nur, da sie nichts anhufen,
Puisqu'il ne s'y attache pas,

sh y
b
q (text in pinyin tonuri)
shi4 yi3 bu4 qu4 (text pinyin cu numere pt tonuri)
Shih I
Pu Ch'u (text in Wade-Giles)
Che Yi
Pou K'iu
(text in EFEO)
De aceea nu pierde (text tradus in lb. romn)
2.16. sh y b q.
De aceea el nu are nimic de pierdut [meritele nu-l prsesc niciodat].
therefore they have nothing to lose.
daher haben sie nichts zu verlieren.
son oeuvre ne passera pas
3.2.Traducerea analogic(divergent) / Analogic (divergent) Translation/La
traduction analogique(divergente)/ Analogisch
(divergent)bersetzung/Traduccin analgica (divergente) /Traduzione
analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive;
...................................................................................................................
.............................
Note i comentarii :
1. Evola Julius1923: "Contiina uman, introducand frumosul, creaz n mod necesar

in sine ceea ce este urt"/ "La coscienza umana, ponendo il bello, cre
necessariamente insieme ad esso il brutto". Evola Julius1959: "Pentru toi de sub cer,
conceperea frumosului da natere (as correlative ) urtului" /"Per tutti sotto questo
cielo, concepito il bello Nasce(come correlativo) il brutto"
Realizarea imparialitii i a strii incolore din propoziia 2.9 nu este posibil fr
schimbarea mentalitii sau a programrii conceptuale, ce comand percepia,
atitudinile, aciunile i reaciunile noastre fa de contrarii.
Contrariile sunt dou fee ale aceleiai realiti; cel ce se oprete doar la unul dintre
aspectele polarizate, pierde intreaga realitate, care este alctuit din ambele
polarizri; Complementaritatea a dou aspecte contrare, ce par imposibil de mpcat
si de imaginat o ntlnim n cazul "luminii", care este simultan att o realitate continu
( delocalizat; ondulatorie; und), ct i o realitate discontinu (localizat;
corpuscular; particul);
Ceva care este n acelai timp att un proces localizat [particul material], ct i un
proces delocalizat [cmp; und] este dificil de conceput i de exprimat verbal, dar
tocmai aceste caracteristici paradoxale le intlnim n realitate.
Suntem prizonierii unei programri conceptuale limitative(care ne orbete i ne
blocheaz capacitile divine);
Lao Tzu incepe capitolul 2 cu evidenierea programrii dualiste in plan senzorial sau
estetic. Atunci cnd definim ceea ce este frumos, definim automat i ceea ce nu este
frumos.
Intre nori, oceane, pruri, fluvii, gheari i fulgii de zapad nu exist nici o deosebire
profund, fiindc toate sunt in esen ap. Unii nori sunt percepui drept frumoi i
alii drept uri, din cauz c suntem programai s percepem lucrurile prin
intermediul filtrului reprezentat de credinele i concepiile noastre (s nu uitm c
intotdeauna "concepia comand percepia"). Ce ar fi dac am avea puterea s
aruncm tot ce e urt la gunoi ?
Am rmne doar cu norii frumoi i sterpi din care nu plou niciodat.
Intre noroi i aur nu exist nici o diferen profund, fiindc in esen toate corpurile
materiale sunt formate din acelai fluid nuclear(alctuit din protoni, neutroni i
electroni), care la rndul su nu este dect o form de manifestare a energiei (o form
impachetat sau localizat a luminii). Dac am avea puterea s aruncm tot ce nu e
aur la gunoi am muri de foame i de sete.
Atunci cnd realitatea umbrelor proiectate pe ecranul mental este abstractizatseparat-compartimentat printr-o simpl etichetare a unei pri, drept frumoas,
dm natere i la urt. Abstractizarea-separarea-ierarhizarea ori selecia contient
sau incontient, implicit sau explicit, a unui sistem de referin estetic,
genereaz apariia simultan a frumosului i a urtului. In lipsa unei programri
senzoriale i estetice, care s comande percepia realitii, unde am mai putea s
descoperim deosebirea dintre frumos i urt ?
Credinele care ne-au fost implantate, ntiprite prin "impriting" n prima copilrie,
chiar se substituie realitii, devenind nsi realitatea, ca i in transa hipnotic.
Inocularea sugestiei post-hipnotice, c nu se mai poate percepe culoarea rou a fcut
obiectul unui spectacol i a unei tiri la televiziunea din Rusia; vedei filmul pe adresa:
http://www.youtube.com/watch?v=XmZ5vt8pd6o&feature=player_embedded
O inelegere a artificialitii ierarhizrilor i diferenierilor estetice(frumos-urt) este
facilitat de faptul c n fiecare zon etno-geografic ntlnim alte criterii
estetice(buzele subtiri apreciate in Franta nu sunt apreciate in Africa).
2. Evola Julius(1923): "definirea binelui d realitate in mod necesar i
rului"/"definendo il bene, dette in uno necessariamente realt anche al male".
Evola Julius(1959): "Fixand binele ia form non-binele"/ "Fissato il bene Prende forma il
non-bene".
Atunci cnd o parte a realitii este etichetat, abstractizat, separat, ierarhizat,
considerat drept bun ori benefic, apare simultan i o parte a realitii pe care o
respingem sau pe care distrugem, fiindc o considerm rea sau nociv; de aici
distrugerea echilibrului ecologic planetar; azi constatm cu ngrijorare dispariia unor
specii de plante, de o inestimabil valoare medical i agricol, dar uitm c aceast
decimare a avut drept suport credina (concepia; programarea conceptual) c
aceste plante sunt duntoare sau inutile: "buruienile sunt azi apreciate ca surs de
remedii n boli incurabile sau ca bnci genetice, pentru plantele care i-au pierdut
rezistena n faa maladiilor, dup ce au fost intensiv utilizate . In acelai mod nu s-au
pierdut numai specii de plante i de animale, ci i ntregi culturi(tezaure de
experien; tradiii ale civilizaiilor care ne-au precedat) ale unor popoare etichetate
drept barbare, de ctre cei care aveau nevoie de o justificare, pentru faptele
inumane pe care le-au svrit ulterior, fiindc sub eticheta de civilizare sau
cretinare s-a ascuns de cele mai multe ori "genocidul, terorizarea, adic colonizarea
contiinelor, prin "splarea sau tergerea creierelor" (braiwashing) i reprogramarea
conceptual"; La fel procedm i cu copiii notri sau cu prerile ori descoperirile
noastre sau ale semenilor notri, atunci cnd le cenzurm, sau cnd le ucidem n fa,
nainte de a le examina potenialul (inerea in rezerv a cenzurii este condiia de baza
in creterea creativitii i in brainstorming).
Generaii nesfrite de fiine umane au fost invate in coli s se supun, s asculte,
s se conformeze i aa a fost ucis creativitatea, copilria, iubirea,
diversitatea(Reamintii-v permanent cuvintele lui Antoine de Saint Exupry : " Cel
diferit de mine, departe de a m leza m imbogete"/"Celui qui diffre de moi, loin
de me lser menrichit ").
In acelai mod suprimm ansele salvrii omenirii de la autoanihilare.
Normele, regulile sunt implanturi informaionale, care ne limiteaz percepia,
procesarea informaiilor i raza de aciune, pentru a deveni celule specializate ale unui
organism social cu interese strine de realizarea menirii noastre ca fiine care s-au
trezit la contien, un organism social care se indeprteaz chiar de propria sa
menire: asigurarea supravieuirii speciei umane.
Se tie c n fiecare zon etno-geografic ntlnim alte ierarhizri estetice(frumosurt), valorice(bine-ru) i alte coduri morale(benefic-nociv); aceste tipare sau
programe au fost implantate, inoculate prin "impriting" n prima copilrie - ceea ce
este interzis intr-o zon este permis n alta. Recompensat in 1973 cu Premiul Nobel,
Konrad Lorenz descoperitorul procesului de imprinting i creatorul tinei
comportamentului animalelor(etologiei/ethology/thologie) a demontat dogma c
domesticirea este benefic sau a existenei unui bine absolut; puii de ra slbatic
abia ieii din goace se ataau de primul obiect in micare pe care-l vedeau (om;
minge; ceas; lumnare), ca de supremul binefctor-propria mam, dei aceast
ataare era nociv, o adevrat condamnare la moarte ( lumnarea pe care o urmau
le provoca durere, suferin i pierderi: de pild se pierd numeroase capaciti, cum ar
fi acelea de hrnire, de a zbura i de a migra).
Decretarea drept bune/benefice a anumitor specii de plante i de animale a condus la
distrugerea celorlalte specii(considerate: rele/nocive/dunatoare), ceea ce a alterat
echilibrul ecologic planetar. Astzi se fac eforturi de salvare a unor specii pe cale de
disparitie i prin crearea de bnci genetice(s-au pierdut buruieni de leac, s-au pierdut
specii de cereale slbatice imune la bolile ce au afectat soiurile cultivate intensiv];
Procesul de selecie sau cel de ierarhizare uman n buni(valoroi) i n ri(lipsii de
valoare) a condus la ntrzieri grave n evoluia civilizaiei de pe Terra; numai o
ntmplarea fcut ca muli din cei considerai eronat ca lipsii de valoare (Michael
Faraday; T. A. Edison) s se afirme i s schimbe faa secolului n care trim(poate c
i aceasta este una din cauzele pentru care SUA se afl acum n fruntea ierarhiei
planetare); dac criteriile de ierarhizare valoric ar fi fost corecte atunci eful de
promoie de la coala de Arte i Manufacturi din Paris nu ar fi ajuns un bcan, iar
Eiffel, Alexandre-Gustave, ultimul clasat in ierarhia valoric, s devin un celebru
inginer, un pionier al construciilor metalice i al aerodinamicii (mecanicii fluidelor),
cunoscut mai ales pentru turnul care-i poart numele].
3. In propoziia 2.03. "A fi(prezena) i a nu fi(absena) "( "to be or not to be" William
Shakespeare) se genereaz reciproc(veghea/activitatea genereaz
somnul/inactivitatea)
Evola Julius1923: "Existena i non-Existena, se nasc astfel una din alta printr-o
difereniere de "esen"/"Essere e non-essere nascono dunque l'un dall'altro dalla
differenziazione dell' essenza";
4. Evola Julius1923: "posibilul i imposibilul apar din diferenierea experienei
senzoriale"/ "possibile e impossibile dalla differenziazione della esperienza sensibile";
5. In propoziia 2.05. Cel ce arunc/dispreuiete micul/scurtul/infinitezimalul pierde
automat i marele/lungul fiindc ele sunt dou fee ale aceleiai monede; universul
mare are drept origine i temelie universul infinitezimal, nemanifestat, lumea
subcuantic; Inaltul i josul[umilul] se ating i curg unul ctre cellalt [ stelele
neutronice sunt dup chipul i asemnarea unui nucleu atomic; trim ntr-o realitate
circular "cel din urm este i cel dinti"].
Evola Julius(1923): "marele i micul (apar) din diferenierea spaiului"/"grande e
piccolo dalla differenziazione dello spazio";
6. Evola Julius1923: "naltul(susul) i josul apar prin difereniere n direcie"/ "alto e
basso dalla differenziazione nella direzione";
Heraclit spunea: (hods no kto ma ka hout)
"Drumul n sus i n jos sunt/este unul i acelai ".

"The way upward and downward are one and the same".(G.W.T. Patrick translation;
Oxford, 1877)
"The way up and the way down is one and the same" (John Burnet translation
London,1920; William Harris translation). "Le chemin ascendante et descendante
sont/est une seule et mme chose"; "La route qui monte et qui descend est une seule
et la mme". Fragment BY 69 DK 60
Euripides says, "The parched earth loves the rain, and the high heaven, with moisture
laden, loves earthward to fall." And Heraclitus says, "The unlike is joined together,
and from differences results the most beautiful harmony, and all things take place
by strife." Fragment BY 46
Note la text
Transa centrifug (care a condus la inrobire, cdere in realitatea secund) i transa
centripet ( care duce la eliberare din realitatea secund) folosesc acelasi drum
( scar), dar in sens contrar.
Un () mme () chemin () en haut (), en bas ().
Le chemin en haut, et le chemin en bas sont un et le mme
The way () up () and the way down () is one () and the same ().
Surse/Sources:
Numrul fragmentului in ordinea BY i DK / Greek texts in BY and DK
Numrul fragmentului in ordinea BY/BY number order: din lucrarea lui Bywater, Ingram
"Heracliti Ephesii Reliquiae", Oxford, 1877]
Numrul fragmentului in ordinea DK /DK number order: din lucrarea "Diels and
Kranz's Die Fragmente der Vorsokratiker". Diels a inchis fragmentele cu numar peste
126 ca nesigure
Hippolyte, Rfutation de toutes les hrsies, IX, 10, 4. Hippolytus, Ref. haer. ix. 10.
Context:--Up and down he (Heraclitus) says are one and the same. "The way upward
and downward are one and the same."
Diogenes Laert. ix. 8. Context:--Heraclitus says that change is the road leading upward
and downward, and that the whole world exists according to it.
Cleomedes, p. metern i, p. 75, Bak.; Maximus Tyr. xli. 4, p. 489.
Plotinus, Enn. iv. 8, p. 468.; Tertullian, adv. Marc. ii. 28.; Iamblichus from Stob. Ecl. i.
41.; Compare Hippocrates, peri trophs 45.; M. Antoninus vi. 17.; Philo, de Incorr.
mundi 21, p. 508.
Idem, de Somn. i. 24, p. 644.; Idem, de vit. Moys. i. 6 p. 85.
Musonius from Stob. Flo. 108, 60.
7. In propoziia 2.07 in variantele[WB][HSG][FY] [MWD B] intlnim:
[in varianta GD: avem un caracter omofon / shng (sfnt;
sacru) in loc de / shng(sunet, voce, zgomot; ton; muzica; ecou)]:
In varianta Mwngdu A ( MWD A):
este inlocuit de = "semnificaia i sunetul"/ "meaning and sound" /
Bedeutung und Laut. y : gnd; idee; semnificaie; dorin/thought; idea,
meaning, opinion; think ; wish, desire,
Ceea ce vrem i ceea ce spunem ar trebui s fie in unitate(mesajul explicit i implicit
s indice acelai lucru)/what you want and what you say should be the same
man(Ho Kwok)
In actuala formulare folosit in variantele[WB][HSG][FY] [MWD B]
[ [] yn shng xing h
este dificil s stabilim termenii cuplului intre yn (sunet; ton, voce; pronunare;
silab; fonem) i [] shng(sunet, voce, zgomot; ton; muzica; ecou)]
Din cauza evidentei abateri de la regula din text aceast propoziie este omis din
traducerea capitolului de ctre Chao-Hsiu Chen; Tang Zi-Chang
Aceast propoziie a fost tradus drept:
"vocea(sunetul) i tcerea(ecoul) se armonizeaz reciproc " (Mirahorian, Tao
Jian Wen, Bratila, 1992). Tinnd cont de principiile care guverneaza contrariile
avem perechea principal "voce-tcere/sunet- tcere( de tip lumin-intuneric;
prezen-absen), iar perechea secundar voce-ecou/sunet-ecou(de tip aciune i
reaciune).
Am gsit o singur traducere care sesizeaz cuplul primordial ("vocetcere/sunet- tcere) , dar aezat invers dect ordinea you-wu, yu -
w (a fi- a nu fi; a avea- a nu avea),
lumina-intuneric, activitate-inactivitate:
"Tcerea i sunetul se fac vizibile reciproc"/ Silence and sound make each
other conspicuous/ "le silence et le son(bruit) se rendent mutuellement
visibles " ( Hua-Ching Ni).
Perechea secundar: voce-ecou/sunet-ecou (de tip aciune i reaciune; intrebarerspuns) indic deja calea de trezire("marea revelaie este tcerea"), pstrarea i
adncirea golului creat dup punerea intrebrii, ca in tehnica koan(vedei capitolul
11), a intrebrilor paradoxale, care sparg dualitatea intrebare - rspuns: "sunet i
ascultare"/sound and hearing".[Xiaolin Yang];
Ascultarea era fundamental i pentru Heraclit. "Dac nu sunt versai n ascultare, ei
nu tiu nici s vorbeasc"/L'coute est aussi fondamentale pour Hraclite: "Ntant
pas verss dans lcoute, ils ne savent pas non plus parler "./Listening is also
fundamental to Heraclitus. "Not being versed in listening, they do not know about."
"ecoul (reaciunea) este rspunsul/indic prezena sunetului(aciunii)"/Echo
affirms sound(Chou-Wing Chohan) sau "sunetul i ecoul ii rspund in
armonie unul altuia" [Su Yan, Herald, 2009]
Majoritatea traducerilor existente cupleaz dou aciuni [vocea i sunetul (muzica)],
ca i cum aceste s-ar afla in raport de opoziie, ca i perechile anterioare:
"Vocea i sunetul (muzica) se armonizeaz reciproc /Voice and sound harmonize each
other" (John C. H. Wu; Gia-Fu Feng; Tien Cong Tran; Tao Huang; . ) sau in
ordinea invers "Sunetul i vocea se armonizeaz reciproc /Sound and voice
harmonize each other "(Ren Jiyu; Paul J. Lin; Yi Wu; Ha Poong Kim; Wing-Tsit Chan; .
)
"Sunetul i glasul se acord reciproc". [Crarea si virtutea, Editura Ram, AninoasaGorj, 1932]
"Voce i sunet impreun intr in armonie"[Dinu Luca, Humanitas, 1993]
In traducerea realizat de Mira i Constantin Lupeanu(1997) avem:
"sunetul(instrumentelor muzicale) i glasul se imbin armonios"
ce sun i ce rezoneaz /what sounds and what resonates(Liu Qixuan)
"Rezonana armonizeaz sunetele/Resonance harmonizes sound(Chu Ta-Kao)
"Vocea(notele) i sunetele se acordeaz"/Voix (notes) et sons saccordent( Ma Kou,
1984 )
"Consoanele i vocalele armonizeaz unele cu altele /the consonants and vowels
harmonize with each other(Gu Zhengkun)
Armonia mutual intre ton i voce/The mutual harmony of tone and voice(Robert G.
Henricks)
"Notele i sunetele se acordeaz"/Note and sound harmonize with each other(D. C.
Lau)
"Pitch and tone harmonize each other".( R. L. Wing; Han Hiong Tan)
"That the musical notes and tones become harmonious through the relation of one
with another"( James Legge)
"Muzica i zgomotul se armonizeaz intre ele /music and noise harmonize one
another(David Hinton)
"Muzica i vocea se armonizeaz reciproc /Music and voice mutually
harmonize(Chichung Huang; Michael Lafargue . . );
"Muzica i vocea rspund una la cealalt/
"(. . )
"Tonurile i vocea depind reciproc pt a crea armonia /tones and voice interdepend in
harmony(Lin Yutang; Chang Chung-Yuan; Henry Wei )
"Vocile i instrumentele(muzica instrumental) se armonizeaz intre ele /voices and
instruments harmonize with one another(Ellen M. Chen)
"Sunete instrumentale i tonurile vocale depind unele de altele pt a crea armonie
/instrumental sounds and voice tones depend on one other for harmony(Richard John
Lynn; Thomas Z. Zhang ; . . )
"Tune and sound are distinguished by [the rule whether a stream of sounds has
internal harmonization]; Lee Sun Chen Org
"Melodia i ritmul in mutual armonie /Melody and rhythm of each other
harmony,/ (. . )
"Sunete i muzica in acord unele cu alta/Sounds and music agree with one another/
( . . )
"Sunetele inalte i cele joase/shrill and bass,(Walter Gorn Old, Self-Perfection)
pitch and mode give harmony to one another.(Arthur Waley)
"Vocea inalt si joas genereaz armonia/ voix haute basse fait harmonie;
(. . )
In traducerea lui Ian Hin-Sun in lb. romn, din 1953 au disprut cei doi termeni care
trebuiau pui intr-un tip de opoziie(vedeti relatiile intre contrarii): " ....contopinduse, ajung la armonie"
In variant in lb. rus apare: " sunetele, care fuzioneaz, intr n armonie"(,
, ), [Ian Hin-Sun, - 1950]. Tradiia de a nu
sesiza cuplul se continu cu Vladimir Antonov : "diferite sunete se amestec i creaz
armonia" /"Different sounds mix and create harmony" i cu Lok Sang Ho: "armonia
este produs atunci cnd sunetele se combin in unison"/harmony is produced when
sounds combine in unison.
Octavian Srbtoare traduce: "Vocea se sprijin pe sunet"
Evola Julius (1923): "sunetul articulat i glgia(zgomotul) prin diferenierea
sunetului"/ "suono articolato e rumore dalla differenziazione del suono";
In concluzie, actuala variant de transmisie este eronat fiindc se pierde seria
cuplurilor de contrarii anterioare. Se poate corecta eroarea dac pstrm raportul
manifestat-nemanifestat de pn acum (you-wu; prezen-absen). Dac ne gndim
cine este contrariul luminii (lipsa luminii= intunericul), inseamn c in opozitie cu
sunetul, vocea, glgia i zgomotul asurzitor (alte semnificaii ale caracterului 2.39:
yn yin1 yin i ale caracterului gu kua; care apare in unele variante de
transmitere) suntem obligai s folosim termenul "tcere"(lipsa sunetului), care este
redat de caracterul omofon shng sheng 3 (redat in imaginea de mai jos) n locul
variantelor transmise eronat i care folosesc caracterul 2.40: shng scheng: ton,
voce; sunet; muzic; E: sound, voice, tone, reputation;
Adevratul caracter din capitolul 2 in poziia 40, care se afl in cuplu de opoziie cu
2.39: yn yin (sunet, voce, zgomot, glgie; ton, inlime/frecven) sau gu
kua(glgie; a asurzi; zgomot asurzitor); nu este: 2.40 shng sheng1scheng[R: ton,
voce; sunet; muzic; E: sound, voice, noise; tone; music reputation], ci caracterul
omofon Unihan U+35C2 redat mai sus: shng sheng3, care are semnificaia: a tace; a
pstra tcerea; a ine gura inchis; a fi atent cum vorbete cineva; variant nonclasic
a caracterului U+7701; shng sheng3: buze lipite; a examina; a urmri; a parcurge;
a cutreiera(in cantonez) ; English definition: to keep the mouth shut; to keep silence;
to be careful how one speak, (non-classical form of U+7701 ) tight-lipped ; to
examine; to watch; to scour (esp. Cantonese)
imaginea acestui caracter:
http://ctext.org/dictionary.pl?if=en&char=%E3%97%82
http://www.mdbg.net/chindict/chindict.php?popup=1&cdqchid=%E3%97%82
http://www.chine-informations.com///chinois/dictionnaire/?q=sheng&champs=pinyin
Apare in dicionare in urmtoarele poziii:
<Hanyu Da Zidian> 'Great Chinese Character Dictionary' (in 8 Volumes).
Hubei and Sichuan Dictionary Publishing Collectives, 1986-1990. ISBN: 7-5403-0030
2/H.16 volume 1, page 652, character 16
KangXi dictionary, 7th edition published by Zhonghua Bookstore in Beijing, 1989 page
198, position 32
Cheung Kwan-hin and Robert S. Bauer, The Representation of Cantonese with Chinese
Characters, Journal of Chinese Linguistics, Monograph Series Number 18, 2002
030/09;;saang2
page 368, position 8
Unicode code point (dec / hex): 13762 / 35C2
Transcrierea tradiiei orale prin caracterul omofon 2.40: shng scheng[R: ton, voce;
sunet; muzic; E: sound, voice, tone, reputation] este o eroare innd cont att de
cuplurile anterioare (manifestat-nemanifestat; mare-mic; plin-gol, fa-spate), ct i
de faptul c vocea[glasul; glgia, manifestarea ori aciunea verbal] se afl n
opoziie i complementaritate cu tcerea, aa cum micarea i agitaia se afl in
opoziie cu repausul, plinul se afl in cuplu cu golul.
Tcerea este ecranul pe care se proiecteaz filmul vorbirii i al muzicii, la fel cum
nemanifestatul w este oceanul (32.11-12: "Tao este pentru lumea manifestat
ceea ce sunt fluviile si marea pentru torente i ruri/Tao est au monde ce que sont les
fleuves et la mer aux torrents et rivires"), realitatea suport, ecranul pe care se face
proiecia cinematografic a realitii manifestate yu. Perpetuarea acestei erori
este datorat faptului c exist i cuplul dintre voce i sunetul instrumentelor
muzicale, dar acest cuplu nu respect legea de baz din orice succesiune de
comparaii ( se pstreaz constant o singura ax de tip aciune si inaciune(de aici i
concluzia: 2.9: "De aceea sfntul/neleptul se aeaz in nonaciune WuWei);
Importana opririi vorbirii exterioare i interioare (i a proceselor mentale asociate)
este recunoscut n toate traditiile de centrare tcerea este de aur; interiorizarea
cere tcere, adic suspendarea exteriorului interiorizat prin vorbire; tcerea apare i
n tradiia pitagoreic, inspirat de coala antic egiptean. Fr sincop dispare
armonia muzical; la fel de important este tcerea, pauza i sincopa n retoric;
Dac Lao Tzu nu s-ar fi referit la tcere atunci nu se justific concluzia din
afirmaiile care urmeaz dup succesiunea de cupluri de contrarii:
De aceea sfntul[neleptul] consider nonaciunea [ wu-wei (la nivel mental);
nondiscriminarea; lipsa de prtinire; contienta n starea de martor imparial] drept
ntia sa datorie i practic Bu Yan (lit.: "fr cuvinte", tcerea,
comunicarea nemijlocit de cuvinte sau instruirea nonverbal);
Sfntul(neleptul) contacteaz realitatea fr abstractizare-separare n contrarii i i
nva pe alii fr s apeleze la vorbe. ;[2.9-10]
In capitolul 26 gsim o alt confirmare a traducerii adoptate: Greul (dificilul) este
izvorul (i temelia) uorului; Calmul (linitea; tcerea; repausul) este stpnul
agitaiei (micrii; glgiei) [26.1-2.] .
8. Propoziia 2.08. Inainte [n fa ; nceputul] i dup[n spate; sfritul] se
urmeaz reciproc.
[ nainte i dup sunt separri-abstractizri, in timp i spaiu dintr-un proces; ntr-o
secven circular nceputul i sfritul sunt identice]. "inainte i dup" (in timp i
spaiu) este preferabil cuplului "in fa i in spate"(se urmeaz reciproc)/before and
after (in space and time), better than front and back (mutually following) / Davor
und Danach (in Raum und Zeit), besser als vorn und hinten (einander folgen).
Aici ar fi bine s observm c Lao Tzu se refer la lumea efectelor fiindc ceea ce se
afl in fa, att in spaiu ct i in timp, este realitatea manifestat, lumea efectelor;
locul unde ne ducem
( viitorul), iar ceea ce se afl in spate reprezint locul de unde am venit (trecutul).
Singura cale de a ne elibera din acest cerc vicios, in care totul este captiv in cicluri,
care se repet la nesfrit, este s contactm realitatea suport ("temelia"), realitatea
atemporal i invariabil din spatele filmului (ecranul, lumea cauzal). Acest lucru se
realizeaz prin aezare in Acum-Aici, adic prin eliminarea agitaiei somatice, psihoafective, intrnd in actiunea paradoxal ( w wi) in care se manifest
cunoaterea nemijlocit i actiunea direct (comunicarea direct), care merge dincolo
de aciune i inaciune, dincolo de glgie i tcere.
Dualitatea dintre cale i destinaie sau dintre mijloacele de a ajunge i scop nu apare
dect in cazul ruperii de "acum i aici", ca urmare a intoarcerii in minte(dorine,
ateptri, sperane, fric de eec, indoial, preocupare de rezultat). Picasso s-a
inelat, fiindc important nu este "gsirea"(scopul), ci cutarea(intrarea in
cale)/Picasso sest tromp, ce nest pas "la trouve" qui importe, cest bien "la cherche"
!
Evola Julius1923: antecedent(precedent; cauz) i ceea ce urmeaz (consecin,
efect)apar din diferenierea continuitii"/ "antecedente e conseguente dalla
differenziazione della continuit"
Orice inceput este un sfrit i acest lucru se petrece att intr-o realitate circular, ct
i intr-o realitate temporal discontinu - in fiecare clip vechiul se sfrete, ii
inceteaz existena i incepe o alta, intr-o succesiune rapid de cadre, ca intr-un film,
se creaz in fiecare clip o nou realitate.
Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de ieire din timp i spaiu
Three ways to transcend time and space that are known to all highly
advanced civilisations
1. Calea divin: realizarea menirii fiinei umane, eliberarea din realitatea secund,
trezirea, trecerea la regimul divin(holografic; sincronic; direct ) de
funcionare(conduce la realizarea invulnerabilitii i a capacitilor divine:
teleportare, cltorie in timp i spaiu, trecerea prin obstacole) . Aceasta se realizeaz
prin oprirea in acum a contienei(care are aceeai natur cu realitatea surs
imuabil) i inseamn eliberarea din antrenarea la care ne-a condus faptul c am
czut in fluviul realitii fenomenale i al minii (eliminarea identificrii cu mintea,
eliberare din realitatea secund, din planul dualitii i al transformrii permanente).
Aceast eliberare conduce la un alt tip de aciune, la o aciune nemijlocit,
holografic, pe care Lao Tzu a numit-o wei wu wei(aciunea din mijlocul
inaciunii) i este prezentat pe larg pe situl dedicat trezirii prin relaxare
pilotat: http://www.psi-sciences.com/
Time stop now; One of the many 'forbidden' truths of consciousness?
http://www.youtube.com/watch?v=KKgaMLly_Ko&feature=player_embedded
http://www.youtube.com/watch?v=kF8As1waXog&feature=related
Bashars Principles http://www.youtube.com/watch?v=eQws138jTwM&feature=related
2. Calea tehnologic (magic; mijlocit) simuleaz calea divin(nemijlocit)
i are vulnerabiliti in ambele verigi: veriga care mijlocete accesul
( vulnerabilitate la fluctuai locale i galactice) i veriga uman (s ne
amintim ce au pit cei ce au fost teleportai in Experimentul Philadelphia
fr o pregtire prealabil in detaare/izolare).
2.1. atingerea vitezei luminii coincide cu viteza de schimbare a cadrelor i
produce ieirea din realitatea spaiului( contractarea spaiului) i a
timpului(dilatarea timpului), adic rotaia planului materie-energie (E=mc2).
2.2. realizarea ecranrii fa de generatorul extern de timp din centrul galactic
a condus alte civilizaii la crearea de incinte in care curgerea timpului este
modificat ("casele zeilor" din legende). Dac o zon din realitatea spaiotemporal (nav cosmic, vapor, corp uman, planet, sistem stelar) este confinat
intr-un cmp electro-magnetic auto-susinut cu geometrie sferic, acea zon se
elibereaz din curgerea exterioar a timpului ( devine invizibil i invulnerabil
precum nava din experimentul Philadelphia; incintele Faraday, Reich, structuri
morphogenetice(piramide; T antenna - Montauk Project ; Bashar Space-Time
Antenna; Grebennikov AntiGravitation and Invisibility
http://keelynet.com/greb/greb.htm; Mirahorian; Holy Grail Technology
http://www.danmirahorian.ro/) i oul lui Paracelsus indeplinesc parial o astfel de
funcie; nucleele atomice au o durat de via de ordinul minutelor in cazul in care
lipsete ecranarea care este realizat de pturile electronice. Deosebirea intre
hidrogen i proton este de un electron, ins timpul de injumtire al atomului de
hidrogen este de ordinul miliardelor de ani, in timp ce dezintegrarea protonilor in
repaus ar trebui s fie situat in zona minutelor, ca aceea a neutronilor (a free
neutron will decay with a half-life of about 10.3 minutes), dar este f. dificil de
observat intr-o lume format din materie, in experimente care nu au cum s
extrag electronii liberi; vidarea de electroni liberi este posibil intr-o lume din
antimaterie; am putea deduce timpul de viata al protonului, dup cel al
antiprotonului/antiproton decay lifetime).
2.3. realizarea unei noi surse de timp care acoper generatorul extern
Cltoria in timp, invulnerabilitatea planetei i ieirea din timpul dictat de nucleul
din centrul galactic, este posibil prin crearea de generatoare locale de timp de
tipul microgurilor negre. Large Hadron Collider(LHC) al European Organization
for Nuclear Research (CERN) de lng Geneva va face posibil construirea
primelor maini de cltorit in timp i hiperspaiu (John Titor's Time Machine used
miniature black holes being created by CERN; maina timpului a lui John Titor
folosea micro guri negre create sau descoperite de ctre CERN).
3. Calea hibrid (uman i tehnologic) de ieire din timp i spaiu a permis cltoria
pe alte planete din univers prin deschiderea de portaluri de teleportare cu ajutorul
unui medium. Aceast cale a fost testat in cadrul Proiectului Montauk i Pegasus /
Montauk Project si Pegasus Project (Alternativa 3) pt a realiza teleportarea oamenilor
pe planeta Marte (http://www.projectpegasus.net/
http://www.disclose.tv/action/viewvideo/80979/Mars_Inhabited___Teleportation_secrets_Espan
ol_1/
Toate dispozitivele de realizare a invizibilitii i teleportrii zeilor i extrateretrilor,

care au ajuns in mna oamenilor sunt hibride ( vedei: inelul lui Gyges/Ring of Gyges;
braara de teleportare a Dr. Jonathan Reed/Johnathan Reed 'link bracelet'
teleportation device; realizarea invizibilitii vimana/The secret of making vimanass
invisible' in Chapter 3 of Samarangana Sutradhara; The Vaimanika Shastra).
Cltoriile in timp fcute de shamani, sibile, se concretizau prin profeii, divinaii,
oracole si se realizau folosind calea hibrid(vedei: omphalos, piramide, substane
psihotrope/Psychotropic Substances: The Sacred Mushroom: amanita muscaria)
9. Exist separat o prezentare a non aciunii wei wu wei(aciunea din mijlocul

inaciunii)
Evola Julius(1959): "Deci, Omul real rmne n non-aciune, "/ "Cos l'Uomo Reale
permane nel non-agire",
Evola Julius (1923): "Deci: Omul perfect triete fr scop, conduce fr a ordona,
acioneaza fr impulsivitate, creeaz fr a da form, concepe dezinteresat,
realizeaz fr a aciona"/"Cos: Il Perfetto vive senza scopo, dirige senza ordinare,
agisce senza impulso, crea senza dar forma, concepisce disinteressatamente, compie
senza agire"
10. Propoziia 2.10. Bu Yan [fr cuvinte, comunicare nemijlocit, transmisie
nonverbal sau direct a cii fr a apela la cuvinte; in tcere] este o caracteristic
comun n taoism i n buddhismul zen. Termenul zen este prescurtarea cuvntului
zenna(sau zenno), transcripia japonez a termenului chinez "chan-na (prescurtat
chan), el nsui derivat de la cuvntul sanskrit Dhyna , care desemneaz starea de
meditaie, n care se manifest o asemenea concentrare i reculegere a spiritului nct
este abolit orice distincie ntre Eu i Tu, subiect i obiect, adevrat i fals. Termenul
sanskrit Dhyna este definit de Patanjali n Yoga-Sutra ca a VII-ramur(anga) din calea
cu opt ramuri [ashtnga], care conduc la iluminare i eliberare[moksha].
Caracteristicile buddhismul zen se pot rezuma n patru principii eseniale:
1. O transmisie direct n afara Scrierilor[orthodoxe](Kyge-Betsuden*);
2. Nici o dependen fat de cuvinte i de simboluri grafice(Fury-Monji*);
3. S se ndrepte direct ctre sufletul omului(interiorizare + contien) (JikishiNinshin*);
4. Se practic doar aezarea(zazen) pn se realizeaz absorbia in contemplarea
propriei naturi i starea de funcionare nondualist in care se petrece trezirea
(Kensh-Jbutsu*).
Aceasta definire foarte exact a buddhisnului chan este n mod tradiional atribuit lui
Bodhidharma, primul patriarh al buddhismul zen. Numeroi erudii moderni consider
ns c aceasta definire eman de la un maestru tardiv, Nan-chan Pu yan *(jap.:
Nansen Fugan).
Evola Julius(1959): "Instruiete fr s vorbeasc" /"Insegna senza parlare"
11. Propoziia 2.11. in versiunea Wng B i Heshang Gong: ; in
versiunea Fu Yi ; in versiunea Mwngdu B: ; caracterul
este inlocuit cu: sh ("a incepe; begin, start; then, only then"); Propoziia 2.11
apare in 34.03. in formularea :
34.03. , wn w sh zh
r shng r b c;
12. Ultimele propoziii 2.12-2.16 apar in cap 10 i 51 i desemneaz Puterea
profund(vertical; nemijlocit; divin; miraculoas; supranatural,
cunoscut in alte tradiii drept siddhis, vibhuti)
2.12. , shng r b yu,
2.13. , wi r b sh, acioneaz, dar fr s atepte
2.14. gng chng r f j. lucrarea mplinit dar nu se ataeaz
2.15. , f wi f j, fiindc nu acumuleaz nimic [nu se ataeaz; nu-i
nsuete
2.16. sh y b q. de aceea nu pierde
apar i n capitolele
10(10.14-10.16),
10.14. , shng r b yu,
10.15. , wi r b sh,
10.16. , chng r b zi,
51(51.15-51.17)
77 (77.13-14)
sh y shng rn wi, r b sh*, Therefore: wise men act, yet

not claiming
i reprezint o definiie a Puterii profunde
10.17; 51.18: sh wi xun daceasta se numete Puterea profund
that is called deep Power. [ xun d desemneaz puterea adnc i
misterioas sau Virtutea Mistic i se refer la capacitatea de aciune direct]
14. Propoziia 2.14. gng chng r f j apare n cap. 77(77.14) cu o
diferen de un singur cuvnt.
77.14. , gng chng r b ch, their tasks are accomplished by them,
yet not dwelling on it;
Unificarea ochilor /Unifying eyes /Unifier les yeux

"Dac ochiul tu este Unu [ unificat; intreg; simplu; inocent; nedeformat;
dintr-o bucat; [] p; in loc de: bun, clar, curat, sntos], tot trupul tu
va fi plin de lumin" (Matei 6:22)
"If therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of light".
(Mathew 6:22)
"Si ton oeil est Un (unique, entier, simple; ne regardant pas de deux cts
la fois), tout ton corps sera pleine de lumiere." (Matthieu 6.22)
oun
o ophthalmos sou
aplous olon
to sma sou
phteinon
estai
therefore be
eye
of you single
whole the body of you full of light
will be
de aceea a fi
ochi
ai ti unu
intreg
corp al tu plin
de lumin va fi
Iisus vorbete din starea de funcionare holografic sau nondualist (in care se
manifest transcederea separrii subiect- obiect) atunci cnd afirm: "Eu i Tatl
meu una suntem"(Ioan 10:23,10:30). "I am One with God the Father" "I and My
Father are One"(John 10:23;10:30)
vedei articolul: Marile Ziceri (Mahavakya) i Universul Holografic
http://www.scribd.com/doc/28005586/
Propoziia din titlu "Dac ochiul tu este Unu(unificat; aliniat; fr vluri; intreg), tot
trupul tu va fi plin de lumin(luminos; iluminat)" sun la fel de paradoxal i a fost
tradus i comentat eronat. David Wilcock in filmul "Cercetri asupra Cmpului
Surs"( "Source Field Investigations" http://www.youtube.com/watch?v=nRklTa1y54) consider c fraza [ "if therefore thy eye be single, thy whole body will be
full of light. (Mathew 6:22)] se refer la al treilea ochi(glanda pineal).
Ochiul unic este un simbol pe care i-l revendic multe tradiii i micri,
care susin c este ochiul omniprezent al lui Dumnezeu. In realitate este
ochiul oricrei fiine umane care s-a ridicat la un statut divin sau care a
intrat in regimul de funcionare holografic. Nu aruncm acest simbol, aa
cum nu renunm la ap sau la aer, doar fiindc din intoleran i ignoran
alii au decretat c acest simbol este pgn, masonic ori malefic, ci incercm
s-i regsim semnificaia la care se refer i alte civilizaii din univers,
pentru a ne indica calea de eliberare din starea de vulnerabilitate, de
salvare din starea de ignoran i de neputin a civilizaiei actuale de pe
Terra in faa transformrilor catastrofale, care au loc ciclic in acest col al
galaxiei.
Trecerea de la "a privi" la "a vedea", de la vederea mijlocit, la cea nemijlocit

este exprimat in mai multe moduri de diferii deschiztori de drumuri.
Cu mult timp in urm Lao Tzu a vorbit in capitolul 2 despre funcionarea nondualist,
unificat, despre aciunea paradoxal direct sau nemijlocit, care este simultan
aciune i inaciune(adic aparine realitii atemporale, sincronice), adic o
nonaciune sau o aciune in mijlocul inaciunii( wi w wi), dar nu a fost
ineles, fiindc oamenii care auzeau sau citeau mesajul erau in regimul de funcionare
dualist (care separ i compartimenteaz realitatea in cupluri de contrarii diacronice,
care se succed, precum activitatea i repausul). Fr trecerea dincolo de cei doi ochi,
care reprezint cele dou emisfere cerebrale, adic dualitatea analiticanalogic(masculin-feminin; raional-aristic) nu exist eliberare din realitatea
secund, trecerea dincolo de minte (i nu putem vorbi despre meditaie). Vedei
articolul O realitate separat/ A Separate Reality

Fr inelegerea acestei fraze, situat in capitolul in care Iisus ne indic cum s ne
rugm(Matei 6), s nu ne mirm c "rugciunea nu mai produce focul", despre care
vorbea Anthony de Mello (in cartea sa Awareness/Contiena), acel foc al Sfntului
Duh in care are loc botezul dup "naterea din nou", cunoscut in alte tradiii
spirituale drept eliberare(in lb. sanskrit: moksha), iluminare sau trezire(in lb.
sanskrit: bodhi; de aici buddha: "cel trezit").
vedei: Contiena /Awareness de Anthony de Mello, traducere de Dan
Mirahorian
http://www.scribd.com/doc/36597538/Constienta-Awareness-Anthony-deMello
http://www.docuter.com/viewer.asp?
documentid=3579101424c7ca61cac3811283237404
Compartimentarea conceptual a realitii in aspecte contrare(frumos-urt; bine-ru;
mare-mic) conduce la o vedere dualist, colorat de atracie-respingere, simpatieantipatie. Acesta reprezint un obstacol in faa tuturor ochilor care i-au pierdut
simplitatea, claritatea, limpezimea inocena (nedeformarea). Un proverb arab spune:
"Dragostea(atracia) i ura(repulsia) sunt un vl n faa ochilor: una nu ne las s
vedem dect binele, cealalt dect rul/L'amour et la haine sont un voile devant les
yeux : L'un ne laisse voir que le bien, l'autre que le mal.
vedei: Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea,
Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ? http://www.scribd.com/doc/21537363/
Calea de unificare a ochilor este intoarcerea(s ne amintim capitolul 40 din Lao Tzu:
"40.01. , fn zh do zh dng: Rentoarcea este micarea lui Tao").
Patanjali a folosit termenul sanskrit: " pratyahara" care inseamn intoarcerea
curentului sau retragerea simurilor(withdrawal of senses).
Iisus a utilizat in expresia "Intoarcei-v(in loc de: "Pocii-v"), cci Impria cerurilor
este aproape " [Matei 3:1-2; 4:17] termenul aramaic teshuvah (lit. "rentoarcere; a
se intoarce inapoi"), care are aceeai semificaie (literally means 'to return') in lb.
ebraic (teshuvah )i in lb.arab (tawbah). Acest termen a fost tradus eronat
drept "pocin"(din lb. greac: metanoe), dei rdcina cuvntului
grecesc pentru "pocin" nseamn "a merge dincolo"( meta) de minte (
noe) sau de realitatea secund in care am czut prizonieri"; observai conexiunea cu
filmul Matrix. (vedei continuarea in ultimul capitol despre wu-wei ).
Principala practic care produce intoarcerea Acas(in Impria lui Dumnezeu) este
revenirea la prezen/contien in Acum, iar nu pocina, regretele, intoarcerea in
trecut, ori spre viitor prin ateptarea venirii unei Imprii, care este aici i acum [
cuvntul grecesc hamartia (), tradus de obicei prin pcat in Noul
Testament ( ceea ce face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri,
indulgene), inseamn in limba greac clasic: "a lipsi"(atenia), "a rata
inta(obiectivul)", lips de prezen/contien; "a pierde marca(nivelul cerut; starea
de martor)"] . De aceea singurul pcat este lipsa de contien in Acum, ratarea
ansei oferit de existena in trup ( doar cei aflai in via au acces, fiindc doar ei
sunt in curentul creaiei permanente: "Dumnezeu nu este Dumnezeul celor mori,
ci a celor vii " Marcu 12: 27)
Oricine se poate elibera dac ii mut atenia i prezena de pe efemer pe adevrata
comoar: poarta ingust a lui Acum: "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i
inima ta". (Matei 6: 21).
Lao Tzu in cap. 4 i 56 se refer la ceea ce ne preocup in acest articol (unificarea
ochilor), atunci cnd spune "unific luminile tale"(, h q gung). Heraclit
vorbete despre accesul la lumina permanent a obscurului prin a vedea identitatea in
tot ce exist. "Intunecnd ntunericul" (Nichita Stnescu) este calea ctre Lumina
necreat.
Propoziia din titlul acestui articol, in care Iisus indic trecerea la funcionarea
nondualist, holografic sau nemijlocit, al crei feedback este iluminarea(umplera de
lumin), trezirea sau "natere din nou", este tradus eronat in toate ediiile din limba
romn consultate, introducndu-se virusarea reprezentat de dualitatea bine-ru,
care este artificial i convenional, fiindc ceea ce in trecut a fost decretat drept
ru(buruieni, specii de animale nocive; adevruri pt care oameni au fost ari pe rug,
de ctre totalitarismul ideologic, care a fost principalul susintor al intoleranei,
rzboaielor de colonizare i a crimelor impotriva umanitii- fiindc concepia
comand percepia, gndirea i aciunea), s-a dovedit azi a fi o grav eroare, care a
condus la inghearea progresului spiritual al omenirii, la pierderea unor remedii

inestimabile pt repararea genetic a speciilor exploatate intensiv i la distrugerea
echilibrului ecologic planetar); aceast virusare este rupt de context, fiindc textul
are drept el prezentarea celor dou fee ale realitii[ lumea efemer a
efectelor(realitatea secund) i lumea etern a cauzelor(realitatea surs)] i a
consecinelor practice(transcederea dualitii; iluminarea; trezirea; eliberarea).
In prima propoziie( Matei 6:19: "Nu v strngei comori pe pmnt, unde le mnnc
moliile i rugina i unde le sap i le fur hoii") este vorba de lumea
tranzitorie(diacronic; temporal; procesual) in care totul se schimb, curge i este o
succesiune de stri efemere. Ataarea tezaurizarea sau investirea in aceast lume
iluzorie (in limba sanskrit : maya) a umbrelor produce suferin( trud la obinere;
durere la pierdere, dac ne identificm cu ceea ce avem, in loc de ceea ce suntem),
fiindc in aceast realitate a efectelor nu exist obiecte, ci doar procese(curgeri). In
propoziia care urmeaz ( Matei 6:20: "Ci adunai-v comori n cer, unde nici molia,
nici rugina nu le stric, unde hoii nu le sap i nu le fur") Iisus vorbete despre
Cer(Impria cerurilor), ca ca despre o realitate atemporal a lui Acum, o lume
invariant, cauzal, etern, in care se manifest sincronicitatea i
unitatea(transcederea dualitii).
Propoziia urmtoare ( Matei 6:21:" Pentru c unde este comoara voastr, acolo va fi
i inima voastr") este esenial fiindc indic cauza pentru care fiinele umane sunt
prizoniere in lumea efectelor(transa centrifug), motivul pt care rmn ancorate in
realitatea de la periferie, constituit din umbrele proiectate pe ecranul
mental(peretele din alegoria peterii lui Platon): fiindc acolo unde se afl ceea ce
preuim, se afl i inima (atenia) noastr ("unde i-e averea, acolo ii va fi i inima")
"And what the eye is to the body, the intention is to the soul".
Trecerea dincolo de dualitate din propoziia utilizat drept titlu(Matei 6:22:"Dac
ochiul tu este Unu, tot trupul tu va fi plin de lumin") este indicat prin termenul
(haplous): unic, unit, intreg/single; particle of union; whole; care se refer la
un singur/nedivizat focar al ateniei; "ne regarder pas de deux cts la fois"), lucru
care face trimitere la transa centripet (mistic).
In traducerile actuale propoziia care o urmeaz(Matei 6:23: "dar dac ochiul tu este
ru, tot trupul tu va fi plin de ntuneric. Aa c, dac lumina care este n tine este
ntuneric, ct de mare trebuie s fie ntunericul acesta!") introduce aberant rul, ca
opus lui unic, unit, intreg ( haplous), dei in text este folosit termenul
(ponros: orbire; laborios; trud, suferin; derivat de la pnos: durere, tulburare), iar
acest lucru vine in contradicie cu propoziia definitorie (Matei 6:24: "nimeni nu poate
servi la doi stpni simultan"), care ne indic despre ce fel de ochi este vorba in
propoziiile anterioare.
De ce unii se umplu de lumin, iar alii rmn in intuneric i suferin ?
Fiindc doar unii privesc in direcia din care vine lumina, in timp ce altii stau cu
spatele la realitate( ca urmare a condiionrii, programrii, dresrii, virusrii, castrrii
i privesc doar umbrele proiectate pe ecranul mental(peretele peterii) .
Nu o s primim lumina privind peretele peterii pe care sunt proiectate umbrele
lucrurilor (afiarea impulsurilor senzoriale)
Propoziia (Matei 6:24), care in traducerea actual reprezint o deformare dualist a
mesajul lui Iisus(pe placul celor care au inlocuit aderratul mesaj al lui Iisus cu
manipularea prin culpabilizare), este definitorie fiindc ea vorbete i despre cauza
pierderii statutului divin al fiinelor umane (spargerea ateniei; cderea in transa
centrifug)
De ce ? Cei doi stpni sunt dou lumi diferite, o lume a ordinii i
vieii(negentropiei; in care ne scufundm zilnic cu ocazia somnului profund, pt a ne
regenera) i o lume a distrugerii i morii( a luptei, conflictelor, a creterii entropiei
sau dezordinii).
Cei ce rmn ancorai in lumea efectelor i a dualitii(bine-ru), sunt inlnuii de
periferie, i nu pot intra in lumea cauzelor, in centru.
Un vapor ancorat la mal nu poate s ias in larg.
Transa mistic(moartea mistic, care este urmat de "a doua natere"), ca i
somnul(mica moarte zilnic, care este urmat de regenerare) presupun detaarea de
lumea de la suprafa.
Pe scurt exist dou ci despre care vorbea i Lao Tzu in capitolul 76.
1. o cale care poart pecetea morii(a tarelui; incordrii, rigiditii) i
2. o cale care poart pecetea vieii(a moalelui; relaxrii, flexibilitii)
vedei imaginea realizat pt acest capitol
http://www.flickr.com/photos/dmtao/308422752/in/photostream
Insomnia, agitaia, anxietatea, imbtrnirea precoce, degradarea sistemului
imunitar(creterea vulnerabilitaii terenului) i accelerarea timpului sunt efecte ale
pierderii echilibrului prin amplificarea ancorrii in lumea de la periferie, promovat de

o civilizaie care culpabilizeaz femininul, moalele, slabul, repausul, somnul,
meditaia, eternul i preuiete masculinul, tarele, puternicul, activitatea, micarea,
efemerul (de aici pierderea feminitii sau masculinizarea femeilor, ataarea de starea
de veghe, identificat eronat drept via i excesul de stimulente) -de aceea in
propoziiile care urmeaz (Matei 6:25) suntem indemnai s trim in acum(realitatea
atemporal), iar nu in viitor(griji) ori in trecut( temeri; repetarea experienelor
dureroase).
Matei 6: 25: " De aceea v zic vou: nu v ngrijorai pentru viaa voastr, gndinduv ce vei mnca sau ce vei bea; nici de trupul vostru, gndindu-v cu ce v vei
mbrca. Oare nu este sufletul(viaa) mai mult dect hrana, i trupul mai mult dect
mbrcmintea?
Matei 6: 26: "Privii la psrile cerului, c nu seamn, nici nu secer, i nici nu adun
n grnare, i totui Tatl vostru Cel ceresc le hrnete. Oare nu suntei voi cu mult
mai presus dect ele?"
Cuplurile de contrarii /The pairs of opposites/Les Couples

d'opposs
Contrariile sunt aspecte complementare ale aceleiai realiti. Nu poi arunca o

fa(inactivitatea, somnul; moartea) a unei monede fr ca simultan s nu o arunci i
pe cealalt(activitatea, starea de veghe; viaa). Separarea lumii n contrarii este o
abstracie, o compartimentare a realitii i o intrare ntr-o lume iluzorie n care este
pierdut/rupt contactul cu realitatea suport ( care se petrece tomai in cursul activitii
neacaparate de ego din timpul somnului profund).
Fiecare entitate( proces; lucru) care exist n lume nu este reperabil, in ceea ce
privete poziia sa( estetic, moral, fizic), dect in relaie cu o alta. De pild
aspectul Yin[] ( precum faa umbrit a unui munte) i cel yang [] ( precum faa
insorit a aceluiai munte) nu sunt entiti separate, ci dou fee/polarizri ale
aceleiai realiti (acelai munte).
In acest fel, Cerul tin tien este caracterizat drept yang(masculin; solar), in
raport cu Pmntul d ti, care este deci yin( feminin, lunar).
Faptul c cele dou polariti sunt menionate impreun( ca in cazul "Cer-Pmnt"
tin d i "yin-yang"), atest faptul ca ele nu pot existenta separat. Dup cderea in
realitatea secund s-a construit apoi o ierarhizare valoric artificial, intemeiat pe
preferina pt unul din termenii cuplului: pt a detrona matriarhatul, femininul i a da
valoare patriarhatului, masculinului - oamenii au fost invai s preuiasc latura
yang (activitatea, exteriorizarea) i s dispreuiasc latura yin(repausul, interiorizarea.
Lao Tzu[Lao Zi] se refer in acest capitol la eliberarea sau deplasarea dincolo de
lumea temporal, diacronic, in succesiune ciclic in care se manifesta dualitatea sau
oscilaia intre poli contrari [aciune- inaciune, micare-repaus, vorbire-tcere, maremic, inainte-inapoi, realitate manifestat-realitate nemanifestat, via-moarte, yangyin, plin- vid, umplere- golire, extern-intern, exteriorizare- interiorizare, avers -revers,
cald-rece, tare(rigid)- moale(flexibil), incordat-relaxat ]. Eliberarea sau deplasarea
dincolo de lumea temporal(diacronic) ne conduce in lumea atemporal, care este
lumea identitii i sincronicitii ( in care se suspend subiectivitatea, separarea
subiect -obiect), care impiedic aciunea holografica sau nemijlocit.
Eliberarea din starea de prizonierat in lumea temporar [ tranzitorie in care intrarea in
via inseamn condamnarea automat la ieire prin moarte] inseamn accesul la
nemurire(lumea atemporar) i se realizeaz prin aciunea paradoxal, numit i
aciunea din mijlocul inaciunii, wei wu wei - cunoscut simplificat drept non-aciune,
nefptuire sau wu-wei w wi; wu-wei; in versiunea Guodian: wng wi (lit.:
"nonaciune; nefptuire").
w wi desemneaz aciunea nondualist, paradoxal, holografic in care se
suspend dualitatea subiect-obiect, in care dispare subiectivitatea exprimat prin
dorine, ateptri, expectaii, sperane, care conduc la delocalizare, adic la ruperea
de "acum i aici"; ideal fixat in Tao Te Ching pt cei ce guverneaz; Vedei in note
Nonaciunea Nefptuirea( wi w wi)
In taoism i in tradiia medicala chinez toate perechile de contrarii pot fi inlocuite de
cuplul yin yang, pe care il abordam mai jos.
Cuplul Yin[] i yang[] i principiile care guverneaz contrariile

Yin [ ] -Yang [ ]
"Un Yin, un Yang, acesta este Tao"/ "One Yin and one Yang this is the
Tao"/"Un Yin, un Yang, voil le Tao".
catgorisation des choses selon le yin et le yang/
Diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu)/ Le symbole Yin - Yang(Taijitu)
Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin and
Yang - a different world view /Le Dualisme du Yin et du Yang - une autre
vision du monde
Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations entre
le yin et le yang
Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia capacitatea
de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les
principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacit de
engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/ WhIch are the
principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability
to produce all of our phenomenal reality?
Bibliografie / Bibliography/ Bibliographie
Yin [] -Yang []
Yin i Yang desemneaza toate perechile de contrarii a cror alternan i interaciune
d natere universului. Yin si Yang sunt manifestri bipolare ale lui Tao, adic ale
Ultimului Suprem( Tai Ji ti j T'ai-chi sinonim cu Tai-yi ti y T'ai-i: Unul
Suprem; vedei Nota de la capitolul 42 ).
Infirile sau aspectele lor concrete sunt Cerul( pt Yang) i Pmntul( pt Yin). Din
amestecul de Yin i de Yang s-au nscut cele cinci elemente vibratorii sau faze de
micare ( w xng Wu-Hsing), care la rndul lor, au servit drept baz pentru
formarea "Celor zece mii de lucruri" (Wan-Wu wn w; vedei: 1.21).
Acest proces de producere a fenomenelor este conceput de manier ciclic, ca o
succesiune etern de nateri i de stingeri din via; fiecare lucru(proces) trece in
contrariul su, adic basculeaz ctre polul su opus(creterea devine descretere,
atunci cnd ajunge la apogeu).
Principala calitate a cuplului de contrarii Yin i Yang este de a pune in lumin aceast
schimbare sau mutaie perpetu, care are loc la nivelul lumii manifestate( yu:
lumea tranzitorie; non-permanent). Schimbarea este micarea realitii tranzitorii, a
lumii manifestate in permanent TRANSFORMARE ( yu), iar nu a lumii
nemanifestate( w: vidul; nonexistena; cum se poate schimba vidul sau ceea ce
nu are caracteristici ?) ori a lui Tao, care joac rol de temelie imuabil, de realitate
sursa sau cauzal, invariabil, ca i codul genetic al universului.
Invariaa, constantul, paradoxul, intoacerea la izvor i aciunea(micarea) din mijlocul
non-aciunii (nemicrii) este micarea lui Tao.
Construcia de hexagrame din Cartea Schimbrilor ([] y jng; yi jing; Wade
Giles: I Ching; EFEO: Yi King: Cartea Mutaiilor; Canonul schimbrilor/transformrilor )
care reprezint o consemnare a fazelor de transformare(o alt form a tabelului lui
Mendeleev) care apar din perechea de contrarii Yin i Yang, reflect ideea c fiecare
lucru din univers, i fiecare situaie/stare provine dintr-o combinaie de Yin(simbolizat
de o linie intrerupt ) i de Yang(simbolizat de o linie continu sau plin: ).
Dou din cele opt trigrame : b gu(sau din cele 64 hexagrame) reprezint Yang
pur (denumit: qin ch'ien k'ien: Cerul ) i Yin pur (denumit: kn k'un
kouen: Pmntul); celelalte trigrame(sau hexagrame) sunt combinaii ale acestor
dou energii primare. vedeti: http://de.wikipedia.org/wiki/I_Ging
Iniial, termenul Yin desemna versantul nordic al unui munte, faa care nu vedea
niciodat soarele; el a fost asociat cu ideea de vreme intunecat, rece i de cer
acoperit de nori. Yang desemna versantul sudic expus la soare al unui munte i a fost
asociat cu ideea de lumin i cldur.
[] yin1 yn yin inn R: latura/partea lunar (), feminin a naturii; Luna(
yue4); versantul umbrit de nord; partea umbrit; vale montan; feminin; secret;
ascuns; misterios; intern; interiorizare; umbr; culoare nchis; intuneric; ntunecat,
obscuritate; ignoran, netiin; form; timp; rece, imobil; glacial; pmnt; teluric;
negativ, pierdere; golire; partea stng (cenzurat; emisfera dreapt); yin li:
calendar lunar; yin tao: vagin; puterea cosmic feminin yin aflat n
complementaritate cu principiul masculin [] yng yang ; E: the moon; shady or
north side of the mountain; shade, northsite of a hill; internal; darkness; female; earth;
form; of weather; overcast; feminine; cloudy; negative (electric; shady; the polar
complementing principle to yang, female - male, negative - positive, moon - sun, right
-left, north - south, overcast, private; female parts; today; modern; time; present;
current; this; now; F: le yin () est associ la Lune( yue4) qui reprsente la part
fminine de la nature; principe fminin (yin), couvert, nuageux; sombre, ombre, dos,
sournois; sinistre(gauche); yin tao: vagin; G: in der chinesischen
Weltanschauung: das Weibliche - das Mnnliche ergnzende Prinzip - es ist immer die
Polaritt des Verhltnisses gemeint - es ist nicht absolut gemeint. Dunkelheit ( zu
Licht), Mond (zu Sonne), bewlkt (zu: sonnig, klarem Himmel), Nsse ( zu
Trockenheit), Schatten (zu Licht), verborgen(zu offen), geheim(zu aufdeckend), kalt(zu
warm), Rckseite(zu Vorderseite), innen(zu auen), unten(zu oben), Unterwelt(zu
Oberwelt), Tod (zu Leben), Norden(zu Sden, Nordseite eines Berges, Sdseite eines
Flusses, rechts, weibliche Geschlechtsteile, Vagina; 42.17;
[] yng yang2 yang yang R: latura/partea solar(), masculin a naturii;
soare( ri 4); versantul nsorit de sud al unui munte; partea nsorit de miazzi; sud,
strlucire, scnteietor; caldur; ceresc; cer, pozitiv(in electricitate); yng j yang
ki: polul pozitiv; anod; mobil; extern; exteriorizare; lumina zilei; fr de form; spaiu;
puterea cosmic yang-masculin aflat n complementaritate cu [] yn yin :
feminin; lunar; intern; yang li calendar solar; masculin; yang tao: penis; E:
the sun; sunny or south side of the mountain; masculine, external; daylight; male;
heaven; formless; space; the polar complementing principle to yin. sun, light, positive,
clear, bright, heat, pertaining to this world, superior, front, the north of a river, the
south of a hill; F: le Yng () est associ au Soleil ( ri4) qui reprsente la part
masculine de la nature: le principe mle; lumire et chaleur; le soleil; yang li:
Calendrier solaire; yang ki: anode; lectrode positive; le pole avec charge
lectrique positive; G: chinesische Weltanschauung : das Mnnliche, - das Weibliche
ergnzende Prinzip - es ist immer die Polaritt des Verhltnisses gemeint - es ist nicht
absolut gemeint. Licht, Sonne, Tag, hell, offen, warm, vorn, oben, auen, Oberwelt,
Leben, Sden, Sdseite des Berges, Nordseite eines Flusses, links; 42.20;
"Un Yin, un Yang, acesta este Tao."/ "One Yin and one Yang, this is the Tao"/
"Un Yin, un Yang, voil le Tao".
Prima menionare a acestui simbol al tututuror cuplurilor de contrarii, att ct putem
s o localizm istoric, se gsete in al cincilea capitol al comentariului Hsi-tz'u (a se
vedea Shih-i) din Cartea Schimbrilor (I Ching). Textul spune: "Un Yin, un Yang,
acesta este Tao."
Natere fiinelor din combinaia dintre Yin i Yang, din lumin(clar) i
ntuneric(obscur), este descris n L-shih Chun-chiu/ Lushi Chunqiu* (literal:
"Primavara i toamna Domnului L" este o lucrare filosofic a secolului III .e.n.
compus de L Pu-Wei/ Lu Buwei; citm din cartea a cincea, cap 2):
"Marele Unu produce cei doi poli [adic Cerul i Pmntul]. Cei doi poli dau
natere forelor feminine obscure sau centripete [Yin] i masculine,
centrifuge sau ale luminii [Yang]. Energia obscurului i a luminii se
transform; o parte urc spre inlimi, cealalt coboar n adncuri.
Ele se reunesc pentru a forma fiinele, nelinitite i in deriv (transformare
permanent).
Odat ce acestea[prile yin i yang] sunt separate, ele se reunesc. Odat ce
acestea sunt reunite, ele se separ. Astfel este mersul etern al Cerului.
Cerul i Pmntul sunt antrenate ntr-un ciclu. La fiecare sfrit, urmeaz un
inceput, la fiecare capt, o rennoire. Fiecare este acordat cu tot ce exist.
Elementul care este la originea tuturor fiinelor, care le d natere, este
Marele Unu; elementul de la care fiinele se formeaz i se implinesc, este
dualitatea alcatuit din ntuneric [Yin] i lumin [Yang] ". Nota 1
Nota 1. Citat dup "Primvara i toamna seniorului L" (Frhling

und Herbst des Lu Bu We), 1979, p.56 , tradus de Richard Wilhelm;
Publisher: Du sseldorf : Diederichs, 1979. Series: Diederichs

gelbe Reihe, 25
Fru hling und Herbst des Lu Bu We ; Author: Buwei Lu ; Richard
Wilhelm, Publisher: Jena, E. Diederichs, 1928.
Energiile opuse i complementare ale Yin i Yang, joac de asemenea, un rol
important n medicina tradiional chinez. Numai echilibrul dintre Yin si
Yang poate asigura starea de sntate a organismului((in lb. sanskrit:
sattva). Un exces de Yang poate provoca o hiperactivitate a organismului(in
lb. sanskrit: rajas), iar predominana Yin (sau un exces de Yin) conduce la
o insuficien a funciilor organismului (in lb. sanskrit: tamas)"
catgorisation des choses selon le yin et le yang/The categorization of
things according to yin and yang
In sistemul chinez de corespondene cosmice, ntr-un mod destul de general, Yin i
Yang desemneaz diferite tipuri de fenomene.
Yin [] yn yn yin1,4 n an1 simbolizeaz latura feminin, receptiv, pasiv,
ntunecoas i moale. Simboluri ale Yin sunt: Luna, apa, norii, tigrul, broasca estoas,
culoarea neagr, nordul, plumbul i numerele pare.
Yang [ ] yng yang2 desemneaz latura masculin, activ, creativ,
luminozitatea i tarele. Simboluri ale Yang sunt: Soarele, focul, dragonul, culoarea
rou, sudul, mercurul i numerele impare.
Yin
Yang
negru
hi
alb
bi
intunecat
luminos
ling
noaptea
he y ziua
bi tin
Luna
yu
Soarele
iarna
dng
vara
xi
nord
bi
sud
nn
stnga
zo
dreapta
yo
Pmntul
Cerul
tin
femeie
brbat
nn
vid
plin
sh
introversiu
ni
ne
extraversiu
wi
ne
pasiv
bidng
activ
zhdng
par
impar
Diagrama Yin-Yang(simbolul Ultimului Suprem - ti j t T'ai-chi t'u )/ Le

symbole Yin - Yang(Taijitu)
Yin si Yang sunt reprezentate prin diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu), de
mai jos:
Acest simbol exprim diviziunea universului in contrarii, simbolizate prin yin(negru;

inactivitate; somnul profund) i yang(alb; activitate; veghea profan); in lumea
fenomenal reunirea acestor dou principii, care formeaz un ntreg, se realizeaz in
TIMP prin succesiune (pe parcursul unui ciclul diurn). Cele dou puncte nu indic doar
faptul c fiecare din cele dou energii poart n sine germenele contrar( n care
aceasta basculeaz de ndat ce a ajuns la apogeu), ci i existenta a dou zone in care
se manifest prezena simultan a contrariilor(functionarea sincronic i accesarea
izvorului atemporal din ACUM). Este vorba de cele dou stri paradoxale de contiin
(veghea paradoxal: transa centripet i somnul paradoxal: somnul cu vise; starea
oniric) in care sunt prezente simultan ritmurile cerebrale din starea de veghe i cele
din somnul profund. Acestea sunt exact porile de eliberare din dualitate, de intrare in
regimul de funcionare holografic, de manifestare natural a aciunii directe sau
paradoxale ( w wi), de intrare in lumin, de trezire. Sunt dou realiti diferite
in aceast diagram. O realitate surs, care circul in ACUM(perpendicular pe planul
orizontal al timpului) i o realitate a efectelor sau proieciilor care curge ciclic in planul
yin-yang al timpului(vedei imaginea in manualul de relaxare pilotat).
[]
ti j t tai4 ji2 tu2 t'ai chi t'u tai chi tu R: simbolul(diagrama)

supremului ultim("diagrama supremei puteri"); termen care se refer la oricare dintre
simbolurile chineze pentru conceptul de Yin i Yang (Taiji; tai chi; t'ai chi), extins la modele
geometrice similare folosite n trecut de ctre culturi diferite; Conceptul de Taiji "supremul
ultim" apare n ambele filosofii chineze, taoist i confucianist unde reprezint fuziunea sau
mama Yin-ului i a Yang-ului ntr-o reprezentare unic final, numit simbolul Taijitu. Acesta
diagram a fost popularizat in perioada dinastiei Song de gnditorii neoconfucianiti, in

special Zhu Xi, sub forma indicat mai jos, cel mai adesea inconjurat de cele opt trigrame
b gu; pa kua) Exist i alte forme printre care aceea descris de Zhou Dun yi
Chou Tun-i (1017-1073), utilizat in practica alchimiei interne taoiste( ni dn nei tan) pt a
vizualiza procesul de creaie a "celor zece mii de lucruri"( wn w); E: supreme ultimate
symbol("diagram of ultimate power"); a term which refers to any of the Chinese symbols for
the concept of yin and yang (Taiji; tai chi; t'ai chi), which is sometimes extended to similar
geometric patterns used historically by various cultures. The concept of the Taiji "supreme
ultimate" appears in both Taoist and Confucian Chinese philosophy where it represents the
fusion or mother of Yin and Yang into a single ultimate, represented by the Taijitu symbol;
Zhou Dunyi: The Metaphysics and Practice of Sagehood
http://www2.kenyon.edu/Depts/Religion/Fac/Adler/Writings/Chou.htm
F: Le tij (pinyin : ti j, Wade-Giles : t'ai-chi; japonais : taikyoku,), que l'on pourrait
traduire en franais par fate suprme reprsente aussi la poutre fatire d'une habitation
et l'ide d'ultime. C'est un des principaux symboles taostes. Il est reprsent graphiquement
par le diagramme de taiji ou taijitu, et est dans la philosophie taoste trs li au symbole []
w du vide ou non-existant, un cercle vide, et au symbole du tao ( do). Le taiji est aussi le
nom donn au symbole du yin-yang; le figure du fate suprme, encore appel symbole du Yin
et du Yang ou symbole taoste, est un symbole chinois associ au taosme et au noconfucianisme. Ce sont les penseurs no-confucianistes, en particulier Zhu Xi, qui lont
popularis partir des Song sous la forme ci-contre, la plus gnralement connue, parfois
entoure des huit trigrammes ( pinyin: b gu; pa kua) . Dautres formes existent, dont
celle dcrite par Zhou Dunyi ( ), utilise pour la pratique de lalchimie interne taoste
neidan ( ni dn nei tan); Le terme taiji, ou fate suprme, apparait dans le Zhuang
Zi. Bien quil puisse recevoir diffrentes interprtations, la plupart dentre elles
drivent de la phrase suivante du xici (), commentaire du Yi Jing : Les
mutations ont un fate suprme, qui donne naissance aux deux aspects [yin et yang],
qui donnent eux-mmes naissance aux quatre figures, qui donnent elles-mmes
naissance aux huit trigrammes qui dterminent le favorable et le dfavorable, qui
donnent naissance aux vnements humains [
]. Souvent considr comme quivalent au Tao, il est
parfois associ au concept du wuji: "sans-fate".
[] ti j t t'ai chi t'u al lui Lai Zhide (1525-1604)

La figure ci-contre est couramment appele laishi taijitu ( ) daprs le nom
de son crateur Lai Zhide ()1525-1604), no-confucianiste et pratiquant
taoste de la dynastie Ming, auteur du Zhouyi jizhu () (1598), important
commentaire du Zhouyi dans lequel se trouve son diagramme. On lappelle aussi
figure circulaire de monsieur Lai Qutang (). Elle schmatise le rle
pivotal du principe li (), lopposition des deux catgories yin et yang et la circulation
du qi.
[] ti j t t'ai chi t'u al lui Zhou Dun yi Chou Tun-i

(1017-1073)
La figure ci-contre, appele zhouzi taijitu ( l), est la forme la plus

anciennement connue, celle du Commentaire du taijitu de Zhou Dun yi Chou Tun-i
[] (1017-1073). Particulirement associe la pratique taoste de lalchimie
interne, elle aurait t cre selon la tradition sous le nom de wujitu (figure du sansfate), en mme temps que dautres diagrammes rituels, par Chen Bo ( ), n sous
les Cinq dynasties et mort sous les Song. L'ensemble aurait t transmis Zhong
Fang (), puis Mu Xiu () (979-1032) et Li Gai (), avant d'aboutir entre les
mains de Zhou Dunyi. Le taoste des Song du Sud Xiao Yingsou () et le 43e
Matre cleste Zhang Yuchu () l'inclurent dans leurs ouvrages.
Lue de haut en bas elle reprsente le processus par lequel le Tao donne naissance aux
dix-mille tres et choses de la cration ; dans le sens inverse, il sagit du parcours
alchimique de retour au Tao au cours duquel le pratiquant transforme son "vieux" qi
anctre en qi originel pur.
Le cercle du bas reprsente le champ de cinabre infrieur xia dan tian () encore
appel porte de xuan pin ( ) ou de qiao (), site du qi anctre zuqi ( ).
Le deuxime cercle reprsente le processus lianji ( ) (auto-alchimie) de
transformation du jing () (essence excessivement yin) en qi ( q), puis du qi en
shen () (constituant des esprits divins). Le troisime diagramme reprsente la fusion
he he () des cinq lments, chacun associ un viscre (foie-bois cur-feu, rateterre, poumon-mtal, rein-eau).
Le cercle suivant reprsente la compltion du trigramme li () par le trigramme kan
( ) pour former le trigramme qian ( ) entirement yang.
Le dernier cercle reprsente le retour au wuji (sans-fate), libration et atteinte de
limmortalit.
Dans son commentaire du diagramme, Chou Tun-i dit: "Inconditionn este aussi l'Un
suprme
L'Un suprme se met en mouvement et cre le Yang. Aprs avoir atteint son degr
extrme, le mouvement revient au calme. De ce calme nat le Yin. Aprs avoir atteint
son degr extrme, le calme redevient mouvement. Mouvement et calme alternent et
se conditionnent mutuelment. Quand le Yin et le Yang agissent sparment, on
reconnat clairement les Deus Forces(Liang-i).
L'union du Yin et du Yang produit une mutation en Cinq lments: le feu, l'eau, le bois,
le metal et la terre(wu-hsing). Ces cinq souffles( q ch'i) ou lments se repandent
dans l'ordre harmonieux et creent le quatre saisons. Les Cinq lments sont la mme
chose que le Yin et le Yang; le Yin et le Yang sont la mme chose que l'Ultime
Suprme. L'Ultime Suprme est originellement
l'Inconditionn. Quand les Cinq lments apparaissent, chacun possde sa nature
spcifique.
La ralit de l'Inconditionn, allie l'essence des deux forces et des Cinq lments,
constitue une unit miraculeuse. Le principe Ch'ien devient principe masculin, le
principe K'un principe fminin. Par leur fusion, les deux forces Yin et Yang engendrent
les Dix Mille tres. Par leur incessante production et reproduction, les Dix Mille tres
se transforment sans jamais s'puiser."
http://jacques.prevost.free.fr/cahiers/cahier_21.htm
http://fr.wikipedia.org/wiki/Taijitu#Taijitu_de_Zhou
Zhou Dunyi: The Metaphysics and Practice of Sagehood
http://www2.kenyon.edu/Depts/Religion/Fac/Adler/Writings/Chou.htm
Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin and
Yang - a different world view/ Le Dualisme du Yin et du Yang - une autre
vision du monde
Dualismul Yin Yang este diferit de cel maniheist pe care il cunoatem in Occident care
nu este doar eronat i superficial, ci i nociv, fiindc reprezint suportul ideologic
care a finanat intolerana, dictatura dogmelor( cenzurarea i uciderea "noului"
care a ingheat progresul civilizaiei terestre), conflictele interne i
internaionale(rzboaiele), i a condus la distrugerea ecosistemului la nivel
planetar( s-au pierdut specii de plante etichetate drept buruieni i specii de
animale etichetate drept duntoare).
Prin "maniheism" se inelege un dualism redus la principiul contrariilor: ntunericul,
care se opune luminii, rul, care se opune binelui, albul, care se opune negrului, cei
buni, care se opun celor ri. Aceasta conduce la o viziune simplist i reducionist
care cel mai adesea s-a dovedit plin de consecine nefaste.
Dualismul taoist al yin-yang, care genereaz fr lupt multiplele aspecte ale
ansamblului realitii noastre fenomenale, reflect realitatea vieii, ceea este opus
dualismului artificial din "maniheism", o viziune virusat care impregneaz toate
religiile monoteiste. S ne reamintim c Mani (secolul III e.n.), s-a nscut in Persia, o
ar n care la acea vreme se practica Mazdeismului (religia dualist predicat de

Zarathustra). El a trit timp de 20 de ani ntr-o comunitate religioas, pe jumtate
iudaic i pe jumtate cretin, numit "Boteztorii" (inspirat de Sf. Ioan
Boteztorul). El credea c este o intrupare a Duhului Sfnt, prezis de Hristos, i a
fondat propria sa religie, bazat pe pe lupta dintre lumin i ntuneric. Aceasta
virusare a principiului dualitii, care nu sesizeaz identitatea contrariilor(intunericul
nu este dect o lips a luminii), a fost o rtcire de la calea de eliberare prin WuWei(aciunea direct paradoxal de dincolo de aciune i inaciune) i o ancorare in
lumea de la periferie prin practica aciunii subiective (lupta dintre bine i ru).
Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations entre
le Yin et le Yang
Ar putea s fie descrise n termeni de Yin i Yang, tot ceea ce exista:
- n relaie de opoziie, tiind ins c, aa cum se arat n diagrama YinYang(Taijitu), fiecare dintre cele dou contrarii poart n ea germenul celeilalte;
- n relaie de interdependen, unul nu se poate concepe fr celllt; excesul
sau deficitul unuia conduce la efecte asupra celuilalt i la un dezechilibru al ntregului;
- n relaie de generare i transformare mutual(a unuia in celallt), cum ar fi
atunci cnd ziua face loc nopii
Yin-ul i Yang-ul pot fi mprite fiecare n sub-elemente Yin i Yang; astfel, dac nu
distingem dect dou categorii, n conceptul de temperatur, recele este yin i
cldura este yang , dar este posibil s subdivizm conceptul de cldur n dou
categorii, n conformitate cu un criteriu oarecare(de pild tolerana), i s distingem o
cldur yin i o cldur yang.
Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia capacitatea
de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les
principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacit de
engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/ WhIch are the
principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability
to produce all of our phenomenal reality?
Inainte de a face nenumrate i infinite liste care cuprind lucruri( procese) contrare
asociate conceptelor de Yin i Yang este esenial s se neleag c acestea dou nu
sunt dect manifestri ale unei micri, deci ale unui proces dinamic. Acest dinamism
respect patru principii:
1. Polaritatea: "Marele Unu produce cei doi poli [adic Cerul i Pmntul]. Cei doi
poli dau natere forelor feminine obscure sau centripete [Yin] i masculine,
centrifuge sau ale luminii [Yang]". Yin i Yang sunt dou aspecte opuse care alctuiesc
toate lucrurile, faa i spatelel aceleiai monede. Yin i Yang sunt dou polarizri ale
aceleiai realiti, legate una de cealalt printr-un sistem complex de atracie respingere.
2. Interdependena: "Totul(fiecare) este acordat cu tot ceea ce este: 1." Universul
este o estur n care fiecare fenomen este conectat la toate celelalte fenomene. n
acest context, Yin-ul unuia poate fi Yang-ul altuia.
3. Complementaritatea: "Un Yin, un Yang, acesta este Tao.1" Yin i Yang sunt
entiti procesuale(nu lucruri ingheate) complementare. Ele nu pot exist separat,
una fr cealalt. Impreun cu Principiului primordial din care acestea ii au izvorul,
Yin i Yang reprezint motorul creaiei i al permanentei schimbri.
4. Regenerare: Prin cuplajul care le ine impreun, Yin(femininul) i Yang(masculinul)
creaz noi fenomene i regenereaz lumea.
5. Fluctuaia/Permanenta schimbare: "Energia obscurului[Yin] i a luminii[Yang]
se transform; o parte urc spre inlimi, cealalt coboar n adncuri. Ele se reunesc
pentru a forma fiinele, nelinitite i plutitoare". "Yin si Yang sunt n perpetu micare
una in raport cu cealalta. Echilibrul perfect nu exista. Viaa este o permanenta
insiruire de stari, mereu n schimbare.
6. Ciclicitatea: "Odat ce acestea[prile yin i yang] sunt separate, ele se
reunesc. Odat ce acestea sunt reunite, ele se separ. Astfel este mersul etern al
Cerului. Cerul i Pmntul sunt antrenate ntr-un ciclu. La fiecare sfrit, urmeaz un
inceput, la fiecare capt, o rennoire". n aceast lume, toate procesele sunt ciclice.
Omul trebuie s respecte aceast stare a lucrurilor pentru a nu perturba cursul
evenimentelor i ca s nu afecteze grav ordinea universului.
Aspectele yin i yang n cadrul unui obiect sau fenomen nu sunt diviziuni pur i simplu
arbitrare, ci interaciuni constante care au mai fost etichetate drept principii. Astfel
de interaciuni ntre yin i yang, diverse ca manifestare, conduc la iniierea,
dezvoltarea i la transformarea lucrurilor.
Ceea ce urmeaz este o scurt descriere a celor majore.
1. Principiul opoziiei ( Du L) sau al perechilor formate din termeni
antagonici(situai simetric sau diametral opus pe aceeasi ax) / The
Principle of Opposition /Le Principe d'Opposition (dui li) ou d'axe oppos.
Yn Yng Du l --> Opoziia diametral Yin i Yang/ Diametrical
opposition of Yin and Yang/L'opposition diamtrale du Yin et du Yang
Ar trebui remarcat faptul c aceast opoziie diametral pe aceeasi ax definete o
regul esenial care este aceea de a compara doar ceea ce este comparabil(ce
aparine aceleiai axe).
Se pot lua n considerare cupluri sau perechi Yin/Yang de genul: pmnt/cer;
noapte/zi; rece/cald; femeie/brbat; imobilitate/mobilitate; moarte/via, greu/uor;
gravitaie/levitaie; materie/energie; densificare/rarefiere; grosier/subtil;
coborre/urcare; jos/sus; Si aceasta la infinit.
Din contr, afirmaii cum ar fi "cerul este Yang i deci, un cartof este Yin" sau
"Pmntul este Yin i deci, o pasre este Yang" sunt excluse de acest prim principiu
i considerate drept complet arbitrare sau fanteziste, dac nu ridicole. Le regsim n
pofida a tot ce s-a spus n unele teorii contemporane, care au cauzat mari daune
dietei/dieteticii tradiionale chineze.
O aplicaie a acestui principiu la traducerea lui Lao Tzu este c putem pune in relaie
de opoziie existena cu nonexistena, prezena cu absena, inaltul cu josul, lumina cu
intunericul(dac scoatem lumina rmne intunericul), vocea/sunetul cu tcerea(dac
scoatem vocea/sunetul rmne tcerea, ecranul pe care il umplem cu vorbe), iar nu
vocea cu muzica(corul), cum fac comentatorii textului eronat al capitolului 2 din Tao
Te Ching(unde apare caracterul omofon shng (muzic) in loc de shng
sheng3(tcere)[vedeti mai jos in note].
2. Principiul generrii mutuale sau al interdependenei dintre contrarii (
H gn )/ The Principle of Mutual Generation (yin and yang rooting in each
other) /Le principe d'engendrement rciproque (Hu Gen).
Yn Yng H gn --> Engendrement rciproque du Yn Yang;
Interdpendance du Yn Yang; Interdependence between Yin and Yang;
Dei opuse Yin / Yang se genereaz reciproc. Activitatea(incordarea; starea de veghe;
prezenta) genereaz repausul(oboseala; absena; inhibiia care genereaz relaxarea i
somnul), iar acest ciclu este necesar pentru a susine viaa, activitatea. Activitatea
duce la repaus, dar repausul este necesar pentru reluarea activitii. Viaa genereaz
moartea, dar moartea este necesar pentru a susine viaa(mica moarte zilnica este
somnul; marea moarte care declanseaza nasterea din nou, trezire, este transa
mistica).
Cldura(yang) provoac transpiraia(yin), care se permite rcorirea(compensarea
cldurii excesive; pstrarea homeostaziei prin meninerea constant a
temperaturii interioare, unul dintre parametrii care fac posibil continuarea vieii).
Recele(yin) provoac tremuratul(yang) care, la rndul su, permite nclzirea(albinele
care se adun iarna in form de sfer i vibreaz, adic fac acelai lucru ca i in cazul
tremuratului). Ceea ce urc (Micul Yang) i produce Cerul (Marele Yang) provine iniial
de jos (Vechiul Yin), n timp ceea ce coboar (Micul Yin) i produce Pmntul (Marele
Yin)provine iniial de sus (Vechiul Yang).
Interdependena dintre yin i yang, indic faptul c fiecare termen al unui cuplu sau
pereche de contrarii ii are rdcina in cellalt si c depind unul de cellalt pentru a
exista. In concepia taoist, yin i yang trebuie s existe n pereche i nici o parte nu
poate exista separat (independent; solitar). Nu putem arunca o fa a unei monede,
fr a o pierde i pe cealalt. Acest principiu ar putea fi numit si al sumei nule.
Cineva scoate nisip de pe o plaj i face din el o movil, dar simultan el creaz o
groap de volum egal(suma celor dou este zero). Cam aa se petrec lucrurile cu
producerea particulelor elementare ori in generarea de valuri pe suprafaa unui ocean.
Particulele elementare se nasc in perechi (materie-antimaterie), fiindc crearea
oricrui surplus (a unui pozitron; partea de deasupra a valului sau undei) inseamn
crearea simultan unui deficit egal(electronul, valea, partea goal din spatele valului
sau undei), care la recombinare elibereaz energia(fotonul), care a creat fluctuaia in
substratul universal pe care noi il numim vid.
Unii cercettori consider c averea(imbogirea excesiv) i srcia( lipsa cronic de
resurse financiare) la nivel de individual sau organism social statal(ar; uniune de
state) sau planetar reprezint procese patologice(acumulare in exces; deficit), care
afecteaz ciclic sntatea organismului social prin perturbarea bunei circulaii a
sngelui, reprezentat de resursa financiar. O maladie cronic care s-a manifestat i in
trecut in crize i rzboaie, fiindc nu s-a inteles maladia
3. Principiul descreterii i creterii ( Xio zhng)/ The principle of
decline and growth/ Wane and wax Principle /Le principe de dcroissance et
croissance (Xiao Zhang).
Yn Yng Xio zhng : descreterea i creterea Yin [] Yang
[] / Dcroissance et croissance du Yin [] Yang [] /Wane and wax of
Yin and Yang
Dac unul(din termenii cuplului) se ridic sau se mrete asta inseamn ca se
disperseaz in timp ce cellalt coboar sau se micoreaza i deci se concentreaz.
Atunci cnd Yang(cldura; durata zilei) crete, Yin(frigul, durata nopii) scade. Atunci
cnd Yin(noaptea) crete, Yang(ziua) scade. Acest raport mutual cretere/scdere
permite realizarea unui echilibru dinamic.
4. Principiul transformrii reciproce ( Zhun hu). Mutual convertibility
of yin and yang; Mutual transformation between yin and yang /Le principe
de transformation mutuelle
= Yn Yng Zhun hu -- Transformation mutuelle du Yn Yang
se transform unul in cellat; turn one into another Principiul transformrii
reciproce( Zhun hu
Energie uoar i subtil devine (se transform n) Cer. Materia grea i dens devine
(se transform in) Pmnt. In concepia clasic, dac dorim s analizm un cuplu de
fore contrare e nevoie s fie luate n considerare dou aspecte: tipul de micare
(yundong) i tipul de transformare (bian hua). Orice micare (Tai Su sau "Marele
Flux") acioneaz n cadrul unitii de baz formulat astfel:
Unul urc in timp ce cellalt coboar
Unul devine luminos, n timp ce cellalt devine intunecat
Unul se extinde(dilat; rarefiaz) n timp ce cellalt se contract (concentreaz),
Unul crete in timp ce cellalt se micoreaz
Unul devine mobil in timp ce cellalt se oprete(transformarea energiei cinetice, in
energie potenial i invers; transformarea energiei magnetice in energie
electrostatic)
Unul se inclzete in timp ce cellalt se rcete
Unul se nate in timp ce cellalt moare
Si aa la infinit ...
In medicina tradiional chinez se studiaz manifestrile perechilor de contrarii,
simbolizate de cuplul Yin / Yang[ Materie( xu: snge) / energie( q ); frig / cldur;
rapiditate / lentoare; suprafa / profunzime] i, eventual, s fie reechilibrate prin
utilizarea raional a tonifierii / dispersiei.
Bibliografie / Bibliography/ Bibliographie
Anne Cheng, Histoire de la pense chinoise, Seuil, 1997 ;
Marcel Granet, la pense chinoise, Albin Michel, 1999 ;
Dictionnaire de la Sagesse Orientale, Robert Laffont, 1989.
Ingrid Fisher-Schreiber (qui a rdig tous les articles se rattachant la pense
chinoise),
Nonaciunea Nefptuirea wi w wi
Conexiuni:
vedei: Wei Wu Wei-Abandonarea luptei i intrarea in starea divin de

funcionare holografic
"A practica Non-Aciunea, ...aceasta este Calea(Tao)"( 63)
A aciona fr a aciona mijlocit permite accesul la Tao- gustarea a ceea
ce este fr gust(14)
Nonaciunea sau actiunea fara reactiuni (naishkarmya) in

Bhagavad Gita[BG]
In capitolul 3 din Bhagavad Gita[BG] intitulat Karma Yoga ( Yoga actiunii=
alinierea actiunilor) este explicata trecerea la regimul divin de functionare, in care
se realizeaza actiunea directa, nondualista sau holografica, actiunea fara reactiuni
(naishkarmya), care tradusa prin nefaptuire(inactiune) induce in eroare pe cititor
fiindca textul spune:
BG 3. 4. " Nu prin abtinerea de la actiuni(inactiune) ajunge omul la nonactiune
(naishkarmya; la actiunea fara reactiune) si nici doar prin renuntare (la lume)
cineva poate sa realizeze perfectiunea (siddhi; sa realizeze accesul la regimul de
functionare divin, nondualist, holografic; sa obtina acces la capacitatile de actiune
directa, considerate puteri paranormale, extraordinare sau divine )".
Adica avem de a face cu un alt tip de actiune, la fel de diferit de actiunea
obisnuita, cum este un un corp viu ( care are o nanostructura care asigura puntea
de legatura intre lumea cuantica si lumea macroscopica), fata de un fragment
alcatuit din aceleasi elemente, dar iesit dintr-o turnatorie.
In realitate nu putem opri actiunile prin fortare fara ca simultan sa ne pierdem viata
( oprirea respiratiei) atat timp cat suntem o parte a curgerii universale, dar putem
sa aliniem atentia la realitatea sursa si atunci actiunile mintii si ale corpului se
aseaza in matca. Asta inseamna sa scapam de obiceiul de a traii in viitor cautand
fructe( rezultate, efecte, profit; gratificare simturi) sa ne eliberam de
dependenta/inlantuirea de efecte.
BG 3.5: Nimeni, niciodata, nu sta macar o clipa fara sa savarseasca fapte, caci
savarseste fapte fara sa vrea, prin tendintele (guna) naturii (prakriti); de aceea
nimeni nu se poate opri din a face ceva, nici chiar pt o clipa.
BG 3.6: Cel care, stapanindu-si organele de actiune, sta [nemiscat], dar cu mintea
ancorata in obiectele simturilor(rataceste in realitatea in continua schimbare),
acela cu siguranta se insala singur si este numit prefacut.
BG 3.7: Pe de alta parte, daca o persoana sincera incearca sa-si retraga simturile
( de la obiectele lor) si mintea ramane fara atasare, atunci incepe karma yoga
(alinierea, conjunctia sau unificarea actiunii ) in planul organelor de actiune, iar
acela este mult superior [celorlalti].
BG 3.8: Savarseste datoriile prescrise fiindca actiunea este mai buna decat
inactiunea si chiar n-ai reusi sa-ti pastrezi nici trupul prin inactiune.
In chapter three of Bhagavad-gita, named Karma yoga( yoga of action =alignement
of actions) is explained the direct action or the action without reaction
(naishkarmya) as nonaction which is different from inaction, as we can see in:
BG 3.4: "Not by merely abstaining from action(inaction) can one achieve nonaction
(naishkarmya; freedom from reaction) , nor by renunciation alone can one attain
perfection(siddhi; holographic or divine functioning)".
BG 3.5: Everyone is forced to act helplessly according to the qualities he has
acquired from the modes( guna) of nature (prakriti); therefore no one can refrain
from doing something, not even for a moment.
BG 3.6: He who, restraining the organs of action sits[ still], but whose mind dwells
on sense objects certainly deludes himself and is called a pretender.
BG 3.7: On the other hand, if a sincere person tries to withdraw the senses ( from
their objects ) and the mind is without attachment, then begins karma yoga [the
alignement, conjunction or unification of actions in Krsna consciousness] with the
organs of action, and he is by far superior.
BG 3.8: Perform your prescribed duty, for action is better than inaction. One cannot
even maintain one's physical body prin inaction.
Alegoria carului [Bhagavad Gita-BG 3.42] dupa asezare in constienta(stanga)

si dupa realizarea alinierii/ conjunctiei/centrarii (dreapta)
BG 3. 42. Se zice ca simurile sunt superioare (corpului; obiectelor lor), s deasupra
simturilor este mintea(manas; simtul intern); deasupra mintii este intelectul
(buddhi; constienta; discriminarea); deasupra intelectului este Acela [Atman;
Sinele] .
BG 3. 42. They say that the senses are superior (to the body; sesnse objects);
superior to the senses is the mind( inner sense; manas);; superior to the mind is
the intellect (buddhi; intelligence) and one who is superior even to the intellect is
That(Atman ; the Self).
Ce nu trebuie sa aflati niciodata ? Dezinformarea cu privire la

Nonaciune ( wi w wi)/ What you should never know ?
Misinformation about Non-Action / Qu'est-ce que vous ne devriez
jamais savoir? La dsinformation au sujet de la non-action
Muli autori i traductori, care nu au ineles nimic despre aciunea paradoxal
(directa; nondualista, holografica), care este dincolo de aciune i de inaciune,
folosesc termenul de "inaciune", in loc de nonaciune sau de nefptuire wi
w wi (lit.: "a aciona fr a aciona"; "action without action"; "agir sans agir" ).
Acesta este i cazul crii scrise de Anne Cheng, "Istoria gndirii chineze (Histoire de
la pense chinoise, ditions du Seuil, 1997), aprut in limba roman in 2001 la
Editura POLIROM, in traducerea realizat de Florentina Vian i Viorel Vian.
Anne Cheng inelege prin aciune(wei), acea fapt voluntar, care ine de Om, a
cuiva care caut s-i "impun eul" mergnd mpotriva cursului firesc al lucrurilor
( "aciunea care foreaz firea").
Dup ce spune c "nonaciunea apare n 57 din cele 81 de versete ale textului Lao
Tseu" (in realitate in toate capitolele este vorba despre wu wei) Anne Cheng definete
nonaciunea(wu wei) drept aciunea care merge n sensul lucrurilor ("aciunea
care se acord cu firea"), aciunea care nu impune nici o constrngere i ine
de firesc (adic de Cer sau de Tao), aciunea care se las dus de curent, asemenea
nottorului care "urmeaz cursul (Tao) rului, fr s caute s-i impun eul".
O astfel de definire nu are nimic de a face cu nonaciunea taoist, ci cu o inelegere
limitat la oportunism i defetism, care conduce la uciderea oricrei iniiative (chiar
vntul contrar ne poate propulsa pentru a naviga in direcia in care este nevoie).
Sigur c nonaciunea taoist presupune punerea in repaus a falsului guvernator(ego),
a prii din om care eticheteaz, analizeaz, care face distincii i compartimenteaz
realitatea, dar care nu reprezint dect partea periferic a fiinei sale( ego-ul; partea
implantat prin condiionare, dup tergerea adevratei identiti a fiinelor umane
de pe Terra, in urma colonizrii planetare este o iluzie sau un miraj cu care am fost
programati sa ne identificam, o umbra proiectata pe peretele din alegoria pesterii,
despre care vorbea Platon in Republica VII).
Numai cnd renun la acest centru fals (exterior interiorizat) omul i regsete
centrul real- scnteia divin(axa divin; centrul; miezul), care nu este doar o parte a
Cerului, ci chiar a intregului univers, fiindc acest centru este realitatea surs
prezent holografic in fiecare parte a sa.
Adic in aciune(wei) avem doar o parte periferic i superficial, care
acioneaz( mijlocit, din afar apelnd la instrumente, unelte; de aici opoziia,
reaciunea), in timp ce in nonaciune putem vorbi despre aciune holografic
( nemijlocit, venit din intreg asupra fiecreia din prile sale).
Afirmm c in realitate in toate capitolele este vorba despre wu wei. De pild, chiar
dac in primul capitol ni se pare, la prima vedere, c nu se abordeaz subiectul Wei
Wu Wei ("a aciona fr aciune" mijlocit; aciunea direct, nemijlocit sau
paradoxal, situat dincolo de aciune i de inaciune, tradus de obicei prin
nonaciune, sau nefptuire, pt a indica faptul c este diferit att de aciune, ct i de
inaciune), in realitate se vorbete chiar despre aceasta, fiindc Wu Wei este un mod
de a aciona ancorat in Acum(fr a avea expectaii, ateptri, sperane ori dorine),
astfel nct aciunile fiinei umane s izvorasc i s curg intr-un flux neintrerupt din
miezul real al fiinei sale. Dorinele(expectaiile, ateptrile, speranele, planurile,
motivaiile) fractureaz unitatea inimii [ xn entitatea minte-inim (psiho-afectiv)]
prin ruperea de Acum i blocheaz calea de a realiza o minte-inim clar sau
limpede, care este eliberat din realitatea secund ( eliberat din lumea proieciilor i
a identificrilor: ego, nume, forme, idei i concepte; realitatea secund este lumea
proieciilor de pe peretele peterii, descris de Socrate discipolilor si in alegoria lui
Platon din Republica VII);
Vedei articolul: O realitate separat/ A Separate Reality
Nonaciunea se poate inelege i practica pe mai multe planuri simultan: in realizarea
autocunoaterii i a autocontrolului( care este ceva diferit de cunoaterea dualist i
de controlul directiv exercitat de ego, adic este o experien a adevratei noastre
identitii), in guvernarea organismului social, n artele mariale, n cutarea unor
metode de prelungire a vieii [ incepnd cu dinastia Han, comentariile lui Heshang
gong (secolul al II-lea e.n.), Xiang'er (sfritul secolului al II-lea) i Jiejie (nceputul
secolului al IV-lea), au artat c in aluziile din mesajul lui Lao Tzu se face referire la
practicile viznd prelungirea vieii : "intreinerea principiului vital", meditaie, ascez,
"alchimie intern"].
Este fals s se incerce s se dateze acest text legat de ceva mereu actual(eliberarea
umanitii) pe baza faptului c rspunde unor preocupri dominante din epoca
Regatelor Combatante [ Zhan Guo Chan' Kuo Perioada State Combatante/Warring
States (-475/403- 221 .e.n.)] problema cea mai presant era de a ti cum s iei din
cercul vicios al violenei, cum s supravieuieti n mijlocul unor superputeri care se
distrug unele pe altele, intr-un context n care regatele cele mai puternice au ajuns n
situaia de a se lupta pe via i pe moarte pentru hegemonie.
Lao Tzu respinge explicit att moralismul voluntarist al lui Confucius, ct i activismul
interventionist i utilitarist al lui Mo zi, folosind n mod deliberat proprii lor termeni
pentru a arta c astfel de atitudini au provocat nlnuirea oamenilor in
periferie(efecte; imagine,virtui fr rdcin; faim; avere) i declinul ancorrii
oamenilor in realitatea cauzal (Tao: adevratul izvor al puterilor, virtuilor morale, al
iubirii autentice) :
Anne Cheng d urmtoarele citate din Lao Tzu i apoi ajunge la o concluzie
aberant, care indic neinelegerea cii taoiste:
"Pe cei mai vrednici nu-i mai preamri, i poporul nu se va mai glcevi[lupta] ( 3).
Inelepciunea i judecata la o parte las-i, i oamenii vor fi nsutit mai ctigai.
Alung-i simul omeniei[ineleas ca prtinire in cap 5] i pe cel al dreptii i taii i
feciorii din nou se vor iubi ( 19).
Din prsirea Cii celei mari s-au nscut simul omeniei i al dreptii.
Din nfiriparea inteligenei i a dreptii(justiiei) s-a nscut marea neltorie.
Din dihonia dintre cele ase nrudiri s-au nscut pietatea filial i dragostea patern.
Din confuzia i haosul din regat s-au nscut credina i loialitatea ( 18).
Din cauza neinelegerii cii taoiste care solicit trecerea la nonaciune (adic la
aciunea nemijlocit sau holografic, care restabilete puterea real divin a fiecrei
fiine umane) i la cunoatere direct (eliberare de orbire, ignoran; dac oamenii
rmn prizonieri in realitatea secund, in petera despre care i vorbea Socrate lui
Platon, atunci nu au dect vedere mijlocit de umbrele proiectate pe ecranul mental i
rmn orbi, vulnerabili la manipularea care ii transform pe band rulant in carne de
tun, in sclavi, in fiine care alearg dup lucruri efemere pe care le numesc: bogii,
bani, putere mijlocit, plceri).
Ann Cheng scrie la pagina 145 in cartea citat anterior:
Rspunsul dat de textul Lao Tseu const, orict de paradoxal ar prea, n "a nu face
nimic", a rmne n "inaciune" (wu wei). Aadar, cel mai bun mijloc de a pune capt
jafurilor, tiraniei, masacrelor, uzurprii ar fi acela de a nu aciona .
Ceea ce pentru Anne Cheng este paradoxal i o ocazie de a-i dovedi superioritatea
fa de Lao Tzu, este in realitate o eroare de inelegere datorat orbirii i condiionrii
confucianiste care cultiv efectele(virtutile morale) in locul cauzei acestora.
Rspunsul dat de textul Lao Tzu nu const in inaciune, ci in aciune direct, care
intotdeauna este precedat de cunoatere direct ( de vindecarea orbirii). Aa cum
cunoaterea mijlocit este insoit ca de o umbr de puterea mijlocit(magic;
instrumental; tehnologic; distructiv, fiindc altereaz mediul), tot aa cunoaterea
nemijlocit este insoit de puterea direct(divin; holografic), o putere care se
exercit prin intermediul aciunii paradoxale, nondualiste(in care dispare prpastia
dintre subiect i obiect), o aciune pe care Lao Tzu a numit-o wu-wei (nonaciune),
tocmai ca s o diferenieze de lumea periferic sau de planul in care se invrt in jurul
cozii aciunea(micarea; activitatea) i inaciunea(repausul, inactivitatea).
Fiindc nu a ineles nimic despre ieirea din minte(gndire) Anne Cheng se preface in
paragraful urmtor c ii mai acord o ans lui Lao Tzu (de fapt caut un rost palpabil
pt afirmaiile sale despre wu-wei), care este acum identificat cu un autor de
paradoxuri pt a ne nva s gndim:
Dincolo de aspectul intenionat provocator al paradoxului, cultivat ca art de a gndi
de-a lungul ntregii cri, trebuie s ncercm s discernem ce se nelege prin
"inaciune".
In al doilea rand paradoxurile nu ne invata sa gandim. Rostul lor in toate traditiile
spirituale este de a opri mintea de a ne scoate din gandire( vedeti nota din capitolul
11 privind folosirea koan in buddhismul zen in:
http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf).
In paragraful urmtor Anne Cheng sesizeaz esenialul c orice aciune genereaz o
reaciune, dar ii scap printre degete aciunea fr reaciune, aciunea holografic,
aciunea intregului asupra prii, ca in cazul cderii libere a corpurilor in cmpul
gravitaional ( observaie care a condus alte civilizaii la propulsia holografic), din
cauz c era ocupat s-si susin teza pacifist.
"Lao Tseu pornete de la constatarea, de altfel foarte simpl i la ndemna oricui, c
att n
lumea natural, ct i n cea omeneasc fora sfrete ntotdeauna prin a se ntoarce
mpotriva ei nsei:
"Nu ncerca s fii cel dinti prin puterea sabiei, Cci a fi cel dinti prin puterea sabiei
atrage dup sine dorina de nfruntare (NOTA DM: setea de rzbunare) ( 30).
"Cel ce acioneaz va distruge, Cel ce ia de la altul va pierde.
Sfntul, neacionand asupra nici unui lucru(NOTA DM: practicand doar aciunea
fr reaciune), nu distruge nimic, Nenstpnindu-se pe nimic, nu are nimic de
pierdut" ( 64).
Aadar, inaciunea are drept scop ruperea cercului violenei. Dar n ce fel ? Absorbind
agresiunea, abinndu-te s agresezi la rndu-i pentru a nu ajunge la exagerare, la o
escaladare fr sfrit a conflictului i, pn la urm, fcnd astfel nct agresiunea s
devin inutil".
Cu alte cuvinte Anne Cheng pierde din vedere principiul aciunii i reaciunii i il
reduce la o aplicaie ( ruperea cercului violenei prin abinere de la un rspuns
adecvat dat cotropitorilor, care astfel au ingenuncheat toate popoarele libere
existente pe teritoriul asiatic ocupat azi de China).
In mesajul lui Iisus ni se cerea s nu ne opunem/s nu luptm cu rul(" do not resist to
evil/ nu te opune raului") pentru a nu rmne prizonieri in planul aciunii i reaciunii
(identificare cu agresorul; finanare energetic a entitii cu care luptm); in
cretinismul alterat, de ctre cei ce l-au acaparat i care l-au transformat in ideologie
imperial(colonialist), in religie obligatorie aplicat popoarelor ocupate( colonizarea
minilor popoarelor ocupate prin implantare de credine false) se cerea "s ii iubeti
vrjmajul/ agresorul" prin transformarea empatiei (milei; compasiunii) in simpatie .
Iisus de pe cruce a aratat mil i compasiune(empatie): "Iart-i Doamne c nu tiu ce
fac(sunt inc orbi)", iar nu iubire(simpatie; identificare), cum ni se cere in varianta
alterat de cotropitori. Din cauza neinelegerii principiului aciunii i reaciunii

oamenii lupt, intresc obstacolul i sfresc in a fi infrni (transa accidental
declanat de ingustarea cmpului ateniei la obstacol, face imposibil ocolirea
acestuia; de aici: " de ce ii e fric nu scapi"; "i apoi, cine dintre voi, chiar
ngrijorndu-se, poate s adauge un cot la lungimea vieii lui?" - Luca 12. 25) ori in a
se identifica cu lucrul cu care se lupt (identificarea cu agresorul). Zeia Isis spunea:
"Nu luptai cu rul fiindc, il finanai, il intrii" (http://en.wikipedia.org/wiki/Isis). Prin
lupt cu insomnia aceasta nu se vindec, ci se intrete, se prelungete pn
dimineaa. Nici o dependen nu se vindec prin lupt (controlul se realizeaz, dup
deschiderea prilejuit de abandonarea luptei, adic prin nonaciune, prin noncontrol). vedeti: http://www.danmirahorian.ro/Atitudini-Trezire.pdf
Inelegerea principiului aciunii i reaciunii inseamn s trecem la aciunea
nemijlocit ( wi w wi), fiindc altfel rmnem prizonieri in cercul vicios al
aciunii mijlocite( orice aciune finaneaz o reaciune, o aciune invers).
Nonaciunea este o aciune paradoxal fiindc genereaz efectul contrar celui
ateptat de mintea liniar [Conexiuni : 22(golete-te i vei fi plin; coboar i vei
urca), 26(Greul este temelia uorului), 27 (Cel ce tie s mearg bine nu las urme)
36 (contract pt a dilata; urc pt a cobori) ]
Nonaciunea penetrez tot i este vecin cu aciunea feminin i fr form a apei
(moale; flexibil) din cap 8, 78 i cu aciunea infinitezimal a crei eficien este
utilizat n psihoterapie( influena subliminalului) i n homeopatie( influena
infinitezimalului).
43.3. Iar nimicul [ w yu: fr substan, fr atribute/caracteristici; cel mai mic;
imperceptibilul; vidul; nefiina ceea ce este fr form] ptrunde [intr pretutindeni]
(chiar i) n ceea ce nu are lacune[ jin: fisuri, interstiii; lipsuri; fracturi; falii guri ;
n ceea ce pare de neptruns].
43. 04. , w sh y zh
w wi zh yu y,
De aceea tiu c nonaciunea ( w wi; aciunea infinitezimal) are eficien [cci
nefptuirea este flexibil (moale; cedeaz) i vid (infinitezimal)].
Kai-Uwe Herthneck, in teza sa de doctorat intitulat "Principiul "aciunii fr aciune"
in filosofia din Orient si Occident i importana acesteia pentru psihologia
contemporan, psihoterapie i psihanaliz ["Das Prinzip des Handelnden
Nichthandelns in der Asiatischen und in der Westlichen Philosophie in seiner
bedeutung fr die zeitgenssische Psychologie, Psychotherapie und Psychoanalyse" ;
Le principe de "l'action sans action" dans la philosophie Orientale et Occidentale et
son importance pour la psychologie contemporaine, la psychothrapie et la
psychanalyse; The principle of "action without action " in the Eastern and Western
Philosophy in its importance for the contemporary psychology, psychotherapy and
psychoanalysis], care se poate descarca de la adresa de mai jos
(http://www.yangtaichi-form.de/Dokumente/Wu%20Wei%20Dissertation.pdf) ajunge la
o concluzie similar cu aceea a lui Mirahorian (Wei Wu Wei-Abandonarea luptei
si intrarea in starea divina de functionare holografica
http://www.scribd.com/doc/27238503/), c a aciona fr a aciona inseamn a
nu aciona mijlocit, ci direct, prin nonaciune sau aciune paradoxal, situat dincolo
de aciune i inaciune. In sprijinul aciunii nemijlocite autorul citeaz din Noul
Testament pasajul despre femeia vindecat care a atins roba lui Iisus(Marcu 5.25 Luca
8.43). Luca 8.43: "Si o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sange si
cheltuise cu doctorii toata averea ei, si de nici unul nu putuse s fie vindecat; 8.44.
Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si indat s-a oprit curgerea
sangelui ei; 8.45. Si a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toti tagaduind,
Petru si ceilalti care erau cu El, au zis: Invatatorule, multimile Te imbulzesc si Te
stramtoreaz si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine?; 8.46. Iar Iisus a zis: S-a
atins de Mine cineva. Cci am simtit o putere care a iesit din Mine. 8.47. Si, femeia,
vzandu-se vdit, a venit tremurand si, czand inaintea Lui, a spus de fat cu tot
poporul din ce cauz s-a atins de El si cum s-a tmduit indat; 8.48. Iar El i-a zis:
Indrzneste, fiica, credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace".
In cele 81 de capitole ale TTC combinaia de caractere "Wu Wei w wi " (sau
mai corect "wei-wu-wei wi w wi"), apare n mod explicit n capitolele 2, 3,
10, 37, 38, 43, 48 , 57, 63, 64 (dar se afl in subtext sau implicit la baza fiecrui
capitol al TTC)
Din interaciunea celor dou caractere Wu Wei au rezultat numeroase traduceri din
care citm cteva (in parantez este indicat numele autorului traducerii):
Expresia wu wei este tradus astfel n capitolele 2, 3, 10, 37, 38, 43, 48 , 57, 63, 64
din lucrrile aprute in limba roman( autorii sunt indicai in paranteze):
"De aceea sfntul se aeaz in aciune nondualist[ w wi: non-aciune

indistincie, imparialitate nondiscriminare; lips de prtinire; non-interferen;
contien n starea de martor imparial]"(2);
"Acionnd prin non-aciune( wi w wi: aciune direct) nimic nu rmne
nemplinit" (3); "Eti tu capabil s intri in starea de a face asta fr a aciona mijlocit
(w wi ) [i fr s apelezi la cunoaterea mijlocit( w zh)] (10);
"Tao [rmne constant in non-aciune (Wu-Wei; aciunea care declaneaz gravitaia
i curgerea timpului)" (37);
"Virtutea/Puterea(Te) superioar practic nonaciunea/nefptuirea [Wu-Wei; nonintervenia; non-interferena] i nu are un scop [acioneaz fr intenie; motivaie
subiectiv; fr gnd de fptuire; fr efort, nu ntmpin opoziii] "(38);
"De aceea tiu c nonaciunea ( w wi; aciunea infinitezimal) are eficien"(43
); Diminueaz i nc diminueaz [d drumul, micoreaz continuu fptuirea mijlocit
i cunoaterea indirect, orizontal]; Pn cnd ajunge s nu mai fptuiasc mijlocit
[ajunge la non-aciune (Wu-Wei)].(48);
"fr s intervin(prin nonaciune; aciune obiectiv) poporul/celulele se vindec firesc
"(57); "acioneaz fr s acionezi [mijlocit, ci direct, paradoxal]."(63);
"De aceea sfntul care acioneaz direct (nu interfereaz) i nu distruge"(64) ;
(Tao Jian Wen, Florin Bratila si Dan, Mirahorian, Cartea Cii spre Cer i
Putere, Editura Dragon Canp Fundamental, 1992).
"Iat de ce ineleptul practic doctrina Non-Aciunii"(2); "fr s acioneze, poporul
va fi bine crmuit"(3); Non-Aciunea(10); "Tao practic etern Non-Aciunea i totui,
nimic nu rmne nefcut" (37); "Virtutea superioar corespunde Non-Aciunii"(38);
"Puini oameni in lume pot instrui fr a vorbi, pot folosi fr a lucra"(43 notat eronat
44); "Cel care se ded studiului ii sporete zilnic agitaia. Cel ce caut Cararea
micoreaz nelinitea sufletului. O micoreaz neincetat pn cnd ajunge la NonAciune. Prin Non-Aciune, totul poate fi infptuit"(48 notat eronat 49); "cel ce
practic Non-Aciunea va obine impria"(57 notat eronat 58); "A practica NonAciunea, ...aceasta este Tao"(63 notat eronat 64); "urmeaz Non-Aciunea i nu se
teme de nereuit" (64 notat eronat 65) ; (Lao Tse, Crarea i virtutea, Editura
Ram, Aninoasa-Gorj,1932).
"De aceea ineleptul infptuiete lucrurile prin nonaciune i realizeaz invtura fr
mijlocirea cuvintelor"(2); " De aceea, crmuirea omului inelept caut mereu ca
poporul s nu aib cunotine i patimi iar cei care au cunotine s nu indrazneasc a
aciona. Realizarea nonaciunii [de ctre inelept] aduce intotdeauna linitea "(3); "
Dragostea pentru popor i guvernarea rii se infptuiesc fr a filosofa. Porile lumii
se deschid i se inchid, dac pstrm linitea. Cunoaterea acestui adevr face
posibil nonaciunea."(10); "Tao realizeaz in permanen nonaciunea i, prin
aceasta, nu exist nimic care s nu fie fcut de el." (37); "omul cu de superior este
inactiv i acioneaz prin nonaciune"(38); "Nefiina ptrunde pretutindeni i peste
tot. Iat de ce cunosc eu folosul nonaciunii. In lume nu exist nimic care s se poat
compara cu invtura tcerii i cu folosul nonaciunii"(43 ); Prin micorarea
continua, omul ajunge la nonaciune; Nu exist nimic care s nu poat fi fcut de
nonaciune. De aceea, cucerirea lumii se realizeaza totdeauna cu ajutorul nonaciunii.
(48); "Cucerirea lumii se realizeaz cu ajutorul nonaciunii. "(57); "Trebuie s
infptuim nonaciunea, s respectm linitea i s gustm ceea ce este fr
gust."(63); "Iat de ce omul inelept este inactiv i nu sufer eecuri. " (64) ; (Lao
Tz - Dao De Tzn, a lui Ian Hin-un aprut in lb. rus in 1950 i tradus in
lb. romn in lucrarea: "Filosoful antic chinez Lao Tz i nvtura sa";
Editura de stat pentru literatura tiintifica,1953).
"C'est pourquoi le saint adopte la tactique de non-agir et pratique l'enseignement
sans parole"(2);"Il agit en sorte que la caste De lintelligence nose pas agir. Il ny a
rien qui ne soit gouvern". (3); "En aimant le peuple et en gouvernant lEtat, Peux-tu
ne pas agir ?
En ouvrant et en fermant les portes du ciel, Peux-tu jouer le rle fminin ?"(10); "Le
Tao demeure toujours sans agir Et pourtant il ny a rien Qui se fasse sans lui." (37);
"La vertu suprieure nagit pas et na pas de but."(38); "Le plus tendre en ce monde
Domine le plus dur. Seul le rien sinsre dans Ce qui na pas de failles. A quoi je
reconnais lefficacit du non-agir. Lenseignement sans parole, Lefficace du non-agir
Rien au monde ne saurait les galer."(43 ); "Celui qui continue son tude Augmente
de jour en jour. Celui qui pratique le Tao Diminue de jour en jour. Diminue et diminue
encore Pour en arriver ne plus agir.
Par le non-agir, Il ny a rien qui ne se fasse. Cest toujours par le non-faire Que lon
gagne le monde entier "(48); "Mais cest par le non-faire Quon gagne le monde
entier."(57); "Pratique le non-agir, Fait le non-faire, Gote le sans-saveur,"(63); "Le
saint nagit pas et nchoue pas; Il facilite la spontanit de tous les tres, sans oser
agir sur eux." (64) ; (Lao Tseu, Tao T King Le Livre de la Voie et de la Vertu
de Lao Tseu Traduction de Liou Kia-hwai, Gallimard, 1967, 1969 ).
"Therefore the sage manages affairs without action And spreads doctrines without
words."(2);"He always causes his people to be without knowledge (cunning) or desire,
And the crafty to be afraid to act. By acting without action, all things will be in order.
". (3); "Can you love the people and govern the state without knowledge (cunning)?
Can you play the role of the female in the opening and closing of the gates of Heaven?
Can you understand all and penetrate all without taking any action?"(10); "Tao
invariably takes no action, and yet there is nothing left undone." (37); "The man of
superior virtue takes no action, but has no ulterior motive to do so"(38); "The softest
things in the world overcome the hardest things in the world. Non-being penetrates
that in which there is no space. Through this I know the advantage of taking no action.
Few in the world can understand the teaching without words and the advantage of
taking no action.
"(43 ); "The pursuit of learning is to increase day after day. The pursuit of Tao is to
decrease day after day. It is to decrease and further decrease until one reaches the
point of taking no action. No action is undertaken, And yet nothing is left undone. An
empire is often brought to order by having no activity. If one (likes to) undertake
activity, he is not qualified to govern the empire. "(48); "Administer the empire by
engaging in no activity...Therefore the sage says: I take no action and the people of
themselves are transformed. "(57); "Act without action. Do without ado. Taste
without tasting."(63); "He who takes action fails. He who grasps things loses them.
For this reason the sage takes no action and therefore does not fail. He grasps nothing
and therefore does not lose anything" (64) ; (Wing-Tsit Chan Tao Te Ching in A
Source Book in Chinese Philosophy, Princeton University Press ,1963).
In ce mod a fost redata non-actiunea ( w wi) de diferiti traducatori
"Fr a-face" (Debon) nu-face (Strauss) fr-aciune (Wilhelm), non-aciune (Moller);
neefectuarea (Bachofen)
(Mira illa sancti) actio sine actione, (ars sine arte, internum ac suave regimen sine
externa vi) nihil non obtinet efficacissime (1720 by French Jesuit Jean-Franois
Nolas).
Ohne-Tun (Debon) Nicht-Tun (von Strau) Ohne-Handeln (Wilhelm) Nicht-Handeln
(Mller)
Ohne-Wirken (unbekannt) Nichtwirken (Bachofen)
non-agir; pas agir; ne pas agir; sans agir; non-agir; non-faire (Liou Kia-hwai);
sans-faire (Debon) la non-action (Strauss) sans aucune action (nom inconnu) nonfonctionnement (Bachofen)
No-action (unknown author) non-operation (Bachofen);Without action (Crowley) Doing
nothing (Feng); Not-doing (Mitchell); without doing; without interfering (Hilmar Klaus);
Without-doing (Debon) non-action (Strauss)
El no-obrar (Hernn) Il non agire (Sanasi);
T'ang Yung-t'ung in lucrarea "Despre ko-yi[in pinyin: geyi], metoda prin care primele
texte ale buddhismului indian i ale gndirii chineze au fost traduse" indica cum au
fost traduse conceptele buddhiste pentru "a face s coincid sensul" sau "a
mperechea noiunile" cu cele din experiena mistic chinezeasc, n principal cea
taoist.[Whalen Lai, "Limits and failure of ko-i (concept-matching) Buddhism", in
History of Religions, 18, 3 (1979), pp. 238-257].
Trezirea (bodhi) sau iluminarea este neleas ca trecere la cunoaterea
nemijlocit a lui Tao, stingerea (nirvna) si nefaptuirea(naishkarmya) ca
nonaciune (wuwei),
arhatul budist este asimilat cu "omul adevrat" (zhenren) si
"omul divin sau sacru "(shenren si sheng ren ) taoist,
iar noiunea de "astfel" (tathat) este redat prin cea a "nonexistentului
originar" (benwu)[vedeti in capitolul 15 o prezentare a tipurilor de
nemuritori taoiti]
Cunoaterea intim, imediat, determin o aciune natural, fr efort, care amintete
de "inaciunea" taoist : cnd eti capabil s cunoti i s vezi [Principiul], cum ai
putea s nu te
compori [n funcie de aceast cunoatere] ?

Cnd orice aciune este fcut cum trebuie (suo dang), nu mai este nevoie s faci s
intervin intenionalitatea. Dac exist o asemenea nevoie este pentru c spiritul
se afl sub influena eului [Yishu 17, in Er Cheng ji, p. 181. De notat c Cheng Yi
vorbete despre "aciune conform cu inaciunea" (wei wuwei), cf. Yishu 18, in Er
Cheng ji, p. 226.]
2. Lista caracterelor din capitolul 2 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te

King] insoit de transcripie i semnificaie
d di4 ti: R: prefix numere de ordine; secven, categorie; clas; grad vedei:
capitolul 1
r er4 erh/r eul R: doi; 2; de dou ori; al doilea; ambele, cuplu; polaritate; dualitate;
vedeti: 42.6;
zhng zhang1 chang tchang R: capitol; seciune; paragraf; vedei: Dicionarul
capitolului 1
2.01. Prima propoziie din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]
[] ,
(text in
caractere chineze)
tin xi ji
zh mi
zh
wi mi ,
s
y (text in
pinyin tonuri)
tian1 xia4 jie1
zhi1 mei3 zhi1 wei2 mei3 , si1 e3 yi3(text pinyin
cu numere pt tonuri)
T'ien Hsia Chieh Chih Mei
Chih Wei Mei,
Ssu E
I
T'ien hia
Kie
Tche Mei
Tche Wei
Mei,
Sseu Ngo Yi (text in
EFEO)
cer sub toi
tiu frumosul a lua ca i frumos, astfel urt la fel (text
tradus in lb. romn)
2.1: tin tian1 tien tien: R: cer; vedei: 1.15 ;
2.2: xi xia4 hsia hia R: jos, sub; dedesubt; mic; inferior; coborre; a micora;
degradare; a depune ou; traducerea acestui termen poate fi spaial (sub; coborre)
temporal (dup) sau calitativ (degradare); a nscrie; a trece n contul cuiva; tin
xi: subcerescul; lumea, universul; E: down, below, under, lower, low, inferior,
subordinate, second, next, cut down, sit, lay down, lay (eggs), descend, get off, fall,
issue, put in, form an idea, finish work, give birth to, F: sous; ci-dessous, en bas,
diminuer; descendre; suivant-e; prochain-e; faible, infrieur, subalterne, deuxime,
prochaine, rduire, come, dposer, pondre des oeufs, de dpenser, a t adopte
(commandes); G:unten, unter, untere, hinab, niedrig, gering, minderwertig,
Untergebener, ich mein, zweite, nchste, senken, hinabsteigen, sich daranmachen,
anfangen, beginnen, ablegen, niederlegen, Eier legen, ausgeben, erlassen(Befehle),
ein Mal. ein Schlag; 2.2;
2.3: ji jie1 kie : R: toi; toate, fiecare, toat lumea; n toate cazurile; cu totul,
integral; mpreun ; E: all; every, everybody, each and every, in all cases; whole; F:
tous; tout, sans exception; tout le monde, tous et chacun, dans tous les cas; G: alle,
ganz, smtlich; 2.3;
2.4: zh zhi1 chih tchi/ tche R: a cunoate; a percepe; a fi contient; erudiie;
cunotine; a inelege; cunoatere mijlocit (in lb.skr: jnana), care e luat de
confucianiti drept inteligen, nelepciune, deteptciune, cand de fapt e doar o
acumulare, o memorizare de texte i intipriri transmise sau memorate(in lb.skr:
smrti); (influen confucianist care identific inteligena i inelepciunea cu
"umplerea cu invturi"); E:know, to percieve; be aware of, inform, notify, tell;
knowledge, wisdom; wise, clever; zh qng educated; F: savoir ; connatre ;
connaissance; zh dao savoir; connatre; zh ju sentiment; perception ;
conscience; connaissance; zh mng connu; clbre; zh qng tre au
courant d'une affaire

G: wissen, verstehen, kennen, erkennen, Kenntnis haben von-,
sich bewut sein, sich erinnern, bekannt, vertraut sein mit -, beherrschen, das Wissen,
die Kenntnis, die Erkenntnis; apare in: 2.4; in 3.55 este inlocuit de: zhi4;
2.5: me mei3 mei : R: frumos, frumusee; graios; graie feminin, excelent, bun;
bine, artistic, plcut din punct de vedere estetic, distins, pur, rafinat; purificat,
subtil;fin, superb; avantaj; me gu : America, american; United States of
America, USA; me gun: plcut ochiului, frumos, artistic; me ha : fain;
bine; fericit; fine, OK; me d: virtutea/calitatea/puterea frumosului(nu este in
ochi, ci in minte); me mn : fericit; beatitudine; E: beautiful, pretty; pleasing;
graceful, feminine beauty, excellent, good, artistically, aesthetically pleasing,
advantage, very satisfactory, good, America, american; me gun: pleasing to the
eye, beautiful, artistic; me ha : happy, fine, OK; F: belle, gracieuse, la beaut
fminine, excellent, bon, artistiquement, esthtiquement, Avantage, Amrique,
amricain; me gun: agrable l'oeil, beau, artistique; G: schn, anmutig,
weibliche Schnheit,vortrefflich,gut,knstlerisch,sthetisch, angenehm, Vorteil,
Amerika, amerikanisch; 2.5;
2.6: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv;
vedei: 1.17;
2.7: [] wi; wi wei2,4 wei wei R: a face, a lucra; a opera; a funciona; a
aciona ca i, a fptui; a cauza; a servi drept; a deveni; a fi; a administra; n numele;
pentru c; din pricin c; motiv; E: to do, to work (to operate), to act, to function, to
become (to) act as, serve as, make, let, make, form, to serve as, shall be construed
as, become, be, mean, together with [suo3 so actually;place]to indicate a passive
structure;indicating the object of one's act of service; F: faire, agir, en qualit de,
comme, devenir; pour; pratiquer, tre utiliss comme, sont considrs,pour; ; afin
de; en vue de; wi su y wi agir sa guise; se conduire en matre absolu;
se conduire en despote; G: tun, handeln, ben, machen, lassen, veranlassen, bilden,
sein, dienen als-, gelten als-, (4) zur Bestimmung als Objekt; wirken, handeln;
bewirken; werden (zu); 2.7;
2.8: me mei3 mei : R: frumos, frumusee; graios; bun; bine, artistic, plcut:
fericit; vedei: 2.5;
2.9: s si1 sse : R: particul fonetic; acest, aceasta; de aceea; cum ar fi, deci, aa
c, aa; astfel; ca i; aici; acum; atunci; apoi, particul emfatic, mpinge, a avea o
prere proast, puin, mic; jos; ndat, n curnd, imediat; n mod direct; desigur; n
consecin; a fractura; a despica; tiat; E: (phonetic), this, thus, such; to lop off;
emphatic particle such, as, then, thereupon, push off, to have a low oppinion, little,
straightway, directly; F: (phontique), ce, cela, tel, telles que, alors, de sorte, alors;
ensuite, peu, faible, basse; donc, par exemple, particule emphatique ; avoir une pitre
opinion, bientt; aussitt, immdiatement; directement; coup; G: dieser, solcher,
so, sodann, abhauen, gering, alsbald; 2.9:
2.10: [] e3,4 w w wu1,4; e ngo R: ("deformat n inim/suflet") ru; urt;
nedrept; imoral; vicios; a ur, a displace;cum; interjectie vicios; nociv; malign; rusinos;
odios; feroce; demn de dispre; hain; blestemat; : greos; grea; dezgust;
dezgustat; a respinge cu scrb; w: ur; a ur, a detesta; a respinge; a displace;
cum; interjectie; malign tumoare; cancer; E: "ugly-hearted": ugly; evil, vice,
wickedness, vicious, ugliness; fierce, ferocious; wicked, bad, foul; k w: (adj)
hateful; curseful; disgust: nauseated; w: to hate, to reject, to detest; to
loathe; abhor, dislike; F: "mal dans le cur", mal, mauvais, mchant; laid; vicieux;
crime, mfait, dtester rejeter; (rejet) en horreur; odieuse, honteuse; G: "hsslichHerz"; bse, schlecht, lasterhaft, Aussprache wu(4) hassen, zurckweisen (verwerfen),
verabscheuen. verabscheuen, abscheulich, schndlich; 2.10;
2.11: y yi2 i sau y yi3 i R: deja; ca i; de asemenea; la fel; stop; a opri;
sfrit; fcut; a nceta; atunci; pe urm, dup aceea; fr indoial; probabil; poate; in
final; in definitiv; n cele din urm; hei; iat!; e terminat! yi3[ particul final ce
indic finalitatea, opinia subiectiv decis]; b y: fr sfrit; neincetat; E:
already; as well; probably; no doubt; finished; to stop; cease, end!; then; afterwards;
oneself; personal; own; particle of completed action; used at the end of a sentence to
indicate completion of an sentence; after all; b y : endlessly, incessantly F:
dj; fini; arrter; puis; ensuite, soi-mme; personnels; propres; utilis la fin d'une
phrase pour indiquer la fin d'une phrase; particules finales; utilis pour indiquer la fin
d'une phrase; sans doute; peut-tre, vraisemblablement; possiblement, probablement,
environ, en fait, serait; pourrait; voudrait; G: Schlupartikel, die dem Satz subjektive
Bedeutung gibt: drfte, knnte mchte, wre, wrde wohl, wohl auch; zweifelnd:
vielleicht, wahrscheinlich, etwa, eigentlich, ausrufend: wre doch, mchte doch, wenn
nur erst; Subjektivitt uernd; aufhren, haltmachen, enden schon, beendigen, zu
Ende, letztlich, Zeichen der Vergangenheit, - sehr, uerst, ausrufende Finalpartikel.
vergl.: RS1696 = ki(3) selbst-Himmelstamm, RS5643 sse(4) Erdstamm 9-11 Uhr,

Sdost, vormittags 2.11;
[]

(text in caractere
chineze)
ji
zh shn zh wi/wi shn, s
b shn y (text
transliterat in pinyin)
jie1
zhi1 shan4 zhi1 wei2
shan4, si1 bu4 shan4 yi3 (text pinyin cu
numere pt tonuri)
Chieh Chih Shan Chih Wei
Shan Ssu Pu Shan I (text in WadeGiles)
Kie
Tche Chan Tche Wei
Chan Sseu Pou chan Yi (text in EFEO)
toi
tiu binele a lua ca i
bun, astfel nu bun la fel (text tradus
in lb. romn)
2.12: ji kie : R: toi; toate, fiecare, toat lumea; n toate cazurile; cu totul,
integral; vedei: 2.3;
2.13: zh zhi1 chih tchi R: a cunoate; a percepe; a fi contient; vedei: 2.4;
2.14: shn shan4 schan : R: bun; binevoitor, plin de buntate; amabil; legea
naturii; onest, cinstit, loial, integru; virtuos; destept; abil, priceput; ingenios, dibaci;
descurcret; a aproba, a ncuviinta; a se dovedi; a fi de acord; a accepta; E: good,
virtuous, charitable, kind; wise, satisfactory, friendly, familiar, be good at, be apt to,
do well, properly; G: Gte, gut, tugendhaft, edel, Wohlttigkeit, sich verstehen auf-,
gewandt, erfahren, vertraut, gut, jawohl, ganz heil; 2.14;
2.15: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i
atributiv; vedei: 1.17;
2.16: [] wi; wi wei2,4 wei: R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv;
vedei: 2.7;
2.17: shn shan4 schan : R: bun; benefic; binevoitor, a accepta; vedei: 2.14;
2.18: s si1 sse : R: acest, de aceea; deci, aa; n curnd, apoi, a tia; puin, mic;
vedei: 2.9;
2.19: b bu4 pu pou R: nu; non; fr; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; mai
puin, nu face; comand negativ, nu nc; termen folosit cu semnificaia lui w
(vedei: 1.13), pentru a indica aciunea nemijlocit nondualist sau paradoxal: [
] w wi non-aciunea ori nefptuirea (vedei: 2.52-53), atunci cnd e situat inaintea
unui verb: de pild expresia b yn lit.: "fr cuvinte", desemneaz "aciunea de
comunicare direct, nemijlocit de cuvinte" i a fost tradus drept: "instruire
nonverbal", "tcere"; fr s vorbeti; fr cuvinte; (b yn zhng): miezul (se
afl n ceea ce este) nespus explicit; comunicare nonverbal; nu se strduiete;
nu aspir s; nu ncearc s; y b y: "dorete lipsa de dorine/desire no
desire"[64.20]; b zhng : fr lupt (conflict; controvers)[8; 66]; b
yi l xian kang: fr for/ nu te opune cu fora/ do not resist with force; b dng:
fr micare; fr aciune; menine nemicarea, invariana ori imobilitatea
centrului(indic: w wi); b dng : nemicat/ motionless; b di b
dng: nici respingere, nici opoziie/No losing/rejecting, lose nor resisting/going against;
Do not lose contact and do not resist; b di dng jn ): puterea de a nu
respinge i de a nu te opune/ the Jin of no losing and no resisting; b c : nu e
prsit; nu e refuzat; fr control/fr direcionare; not refused; nicht abgewiesen;
b j b l : nici apucare(atracie; ataare; control) nici separare/ neither
controlling nor separating; b tio er tio : control fr control; coordonare
fr efort /regulation without regulation; b yu: fr s posede; b zi: fr
s domine; b sh: fr s atepte/reclame; b gn: fr flatare(laud;
indrzneal; intietate; practica modestiei; nonimportane, umilinei); b rn :
imparialitate, neutralitate, stare lips/eliberat de identificare, fr prtinire; b
ku: fr s priveti; , b ku yu, jin tin do: "Fr s priveti pe
ferestrele [casei; corpului: apelnd la simuri], se poate vedea Calea Cerului" (47);
(), b jin r mng: "Nu privete dar vede[47. 5]; bu xian bu hou: nici
inainte si nici dup; nici in trecut nici in viitor; not prior and not after; , b
xng r zh, fr s mearg/nu cltorete, dar cunoate[47]; , zh b zh
shng: A stii ca nu stii/a cunoaste ignoranta este cel mai inalt lucru/To know, not to
know the highest[71.01] b jin fr s vezi; : sh zh b jin Privim
fr s o vedem / On regarde sans le voir/We look at it without seeing it[14.1];
b zhng q - a fi infrnt; dezamgit, a nu reui s se ridice la nlimea ateptrilor;
bq: fr ridicare; Qi Bian Shen Qu Bu Sao Zhi : to circulate Qi
around the entire body without slight stagnation; png rn zh b bng
y: "un om cu egalitate mental/ linitit/impcat /calm nu se imbolnvete"/ "A

peaceful man will not get sick" unii comentatori consider c forma veche, care a fost
ulterior simplificat ca b este: [] hui: a gndi la; a nutri (un sentiment, o
speran); a pstra cu duioie, a pstra n suflet; minte; inim; sn; decizia de a
realiza eliberarea; /to think of, to cherish, mind, heart, bosom, breast; carry in
bosom; E: no, not; without; negative prefix: un-; negation, used to form a negative,
used to indicate non-action, indifference; used to indicate a choice to get free,
freedom within limits; : in-adequate, de-ficient; b g: without offending;
don't strive; never attempt"; F: ne pas (tre), non, la ngation, utilis pour former
un ngatif; ne... pas; ne doit pas tre ainsi, ne pas faire; ngation absolue, -moins; la
forme ngative de commande; n'a pas envie de faire; utilis pour indiquer le nonagir,
la nonaction, ce qui rend trs libre de se dtacher, l'indiffrence; utilis pour indiquer
un choix pour obtenir gratuitement, la libert dans les limites; plac avant un mot au
quatrime ton; G: grundstzliche, absolute Verneinung, nein, nicht, (nicht so sein,
nicht da sein, nicht tun), un-, -los, verneinende Befehlsform, wolle nicht, tue ja nicht,
noch nicht, gebr. fr erheblich, sehr sich frei machen, sich lsen, Freiheit in Grenzen;
: un-gengend, un-zulnglich. erstreben nicht; versuchen nie. 2.19;
2.20: shn shan4 schan : R: bun; benefic; binevoitor, a accepta; vedei: 2.14;
2.21: y yi2 i sau y yi3 i R: deja; stop; a opri; sfrit; fr indoial; probabil;
vedei: 2.11;
[]

g
yu
w
xing/xing
shng , (text transliterat in pinyin
tonuri)
gu4 you3 wu2
xiang1/xiang4 sheng1, (text pinyin cu numere pt
tonuri)
Ku
Yu
Wu
Hsiang
Sheng (text transliterat in Wade-Giles)
Kou Yeou Wou
Hiang
Cheng (text transliterat in EFEO)
astfel a avea a nu avea reciproc
genereaz (text tradus in limba romn)
2.22: g gu4 ku Kou R: baz, temelie, cauz, motiv, deci, prin urmare; aadar;
vedei: 1.25;
2.23: yu you3 yu Yeou R: a avea; a exista; plin; vedei: 1.19;
2.24: [] w wu2 wu wou R: nu exist, nu are; fr; nu; gol; vid; vedei: 1.13;
2.25: xing xing xiang1,4 Hsiang Hiang R: reciproc; mutual,
interdependen; complementaritate; (se genereaz) unul pe altul; (se
transform)unul in celalalt; relaie; impreun; ambele; este adesea precedat de
cuvinte care se refer la activitile reciproce, cum ar fi lupta, cearta, discuia(a
intreba; a rspunde), corespondena(rspuns); ciclu; shng xing: ciclul de
creaie intre cele cinci elemente vibratorii w xng [; ; ; ;
]; [] xing k: ciclul de distrugere sau control intre cele cinci elemente
vibratorii w xng[; ; ; ; ] impreun; indic cum se
comport o parte fa de cealalt; a observa; a fi atent la; a supraveghea; a privi fix; a
contempla; a ine cont de; semne distinctive; a avea grij ca; ajutor; pastor, preot,
executor al voinei cuiva; impreun; unite; E: mutually, mutual, reciprocal, each
other; one another; indicating how one party behaves towards the other; together;
cycle; F: mutuellement; l'un l'autre; rpondre; rciproquement, ensemble, est
souvent prcd des mots qui se rapportent aux activits rciproques, comme la
lutte, les bagarres, rpondre; G: gegenseitig, wechselseitig, zusammen, wird oft
Wrtern vorgesetzt, die sich auf wechselseitige Ttigkeit beziehen, wie kmpfen,
schelten, begegnen; 2.25;
2.26: shng sheng1 sheng cheng R:a tri; via; a da natere; genez in lb.
sanskrit: jati; sheng1 ming4: fora vieii; energia vital; trai; viu, a aduce la via
(supravieuire); brut; crud, natural, proaspt; nou, neobinuit; inedit; nvat; erudit;
savant; discipol; student, literat, maestru; relaia de genez in legea celor cinci
elemente vibratorii w xng (vedeti si k ke4 relatia/ciclul de dominare);
yng shng: a hrni/cultiva/intreine viaa; indic principiul generrii reciproce H
gn; E: existence, life, life (force); give birth to, bear, grow,get, light a fire, living,
unripe, green, raw, uncooked, unprocessed, unrefined, crude, unfamiliar,
unacquainted,strange, stiff, mechanical, used before a few words to express emotion
abs sensation: extremly, very, livlihood, pupil, student; yng shng:
nourishing/cultivation of life; life cultivation; body cultivation; F: vie; existence ; natre
; lve; accoucher; pousser ; vivre; cru ; inconnu; tranger; nourrir/entretenir la
vie/lexistence ; G: Leben, leben, lebendig, gebren, erzeugen, sich bilden, geboren
werden, entstehen, werden, wachsen, roh, frisch, unreif, unerfahren, unbekannt, neu,
fremd, wild, Schler, Jnger, der einen Beruf Ausbende, ein Schauspieler, sehr,
durchaus, bud. Existenz, Geburt skr. jakata, neue Geburt; skr.: jati; 2.26:
[]

nn/nn
y xing/xing
chng (text transliterat in pinyin)
nan2/nan4 yi4 xiang1/xiang4 cheng2, (text pinyin cu numere pt tonuri)
Nan
I
Hsiang
Ch'eng
(text transliterat in Wade-Giles)
Nan
Yi
Hiang
Tch'eng
dificil
uor reciproc
transform (text tradus in limba romn)
2.27: [] nn nn nan2,4 nan : R: greu; dificil, anevoios; nn d: greu de
dobndit (3.3.) obositor; dificultate, suferin; suprtor; a nu fi in stare; incapabil;
aproape imposibil, plictisitor, enervant, neperformant, hrui, pronunie dificil; nn
nan4: dezastru, primejdie, necaz, adversitate, dificultate, problem, durere, stres;
urgen; a certa/mustra; E: difficult, hard, arduous, unable; difficult (to...), problem,
difficulty, difficult, not good; almost impossible, tedious, annoying, non-performing,
harass, pronunciation; bad, unpleasant, put somebody in a difficult position; nn
nan4: disaster, distress, to scold; difficulty, trouble, sorrow, adversity, stress;
emergency; F: difficile, difficult, dsagrable, infortune, malheur; dur, ardu,
incapable; problme, pas bon, presque impossible, fastidieux, ennuyeux, non
performants, harceler, de la prononciation; mauvais, mettre quelqu'un dans une
position difficile; nn nan4: catastrophe, la dtresse, difficult, ennui, tristesse,
l'adversit, le stress; d'urgence; gronder; G: schwer, schwierig, kaum, unmglich,
mhsam, lstig, notleidend, belstigen, Aussprache; nan4: Schwierigkeit, Mhe, Leid,
Widerwrtigkeit, Not; 2.27;
2.28: y yi4 i yi R: uor; superficial; simplu; accesibil; calm; neglijent; neatent;
nepstor, a trata superficial; natura; nume de familie; casant; fragil; vulnerabil; y
dng: uor de ineles; b y: nu uor de fcut ceva; dificil; a schimba;
schimb(comercial); comer; tranzacie; transformare; mutaie; [] y jng; yi jing;
Wade Giles:I Ching; EFEO: Yi King: Cartea Mutaiilor; Canonul
schimbrilor/transformrilor; E: easy, simple, amiable, brittle, fragile; vulnerable;
transaction; change, trade; exchange; [] Y Jng; I Ching; Classic of Changes;
Book of Changes; F: lger; simple; calme; la nature; nom de famille; mutation;
changement; trasformation; [] Y Jng; EFEO: Yi King: le Livre des Mutations;
G: leicht, einfach, ruhig, sanft, verwandeln,austauschen, wechseln, Wandel, das Buch
der Wandlungen, die Wandlungen der Natur, Familienname; 2.28;
2.29: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu;
vedei: 2.25;
2.30: chng cheng2 ch'eng tch'eng R: a reui; a mplini, a desvri; a deveni;
a se transforma in; a duce la capt; a completa; a sfri; complet, perfect, ntreg;
rezultat; fruct(al unei actiuni); a prsi(eliberare; cderea din pom a fructului copt);
pregtit; terminat; gata; pe deplin crescut; copt; chng rn: omul
complet/implinit; totul s-a ncheiat; a zecea, zece Li ptrai, nume de familie; [
] chng y: proverb, zical; expresie fix; E: to complete, accomplish, finish; to
become; turn into, win, succeed, one tenth; completed, finished, fixed, perfect,
perfection; fully developed, fully grown, bring about, become, turn into, perform,
achievement; in considerable numbers or amounts; quit; get ready, the whole thing to
end, tenth, ten Li square; surname; [ ] chng y: proverb, idiom; F: devenir;
accomplir; russir; complet; completer; raliser; excuter; rsultat; fruit (d'un travail);
trs bien; parfait; d'accord; capable; tre prt, le tout la fin, dixime, dix carrs Li,
prnom; chng rn: lhomme complet; G: vollenden, beendigen, ausfhren,
zustandebringen, glcken, gelingen, werden, fertig, vervollkommnen, vollstndig, das
Ganze, zu Ende, Zehntel, zehn Li im Geviert, Familienname; 2.30; 47.36;
[]
,
chng
dun
xing/xing
xng,
(text transliterat in
pinyin tonuri)
chang2 duan3 xiang1/xiang4
xing2,
tonuri)
Ch'ang Tuan
Hsiang
Hsing,
Wade-Giles)
Tch'ang touan
Hiang
Hing,
EFEO)
Lung
scurt
romn)
reciproc
se descriu/msoar
(text tradus in lb.
2.31: [] chng zhng chang2 tschang tch'ang R: lung; lungime; mare;

mreie; larg, extins; mult timp; a dinui; dura; etern; venic; constant; continuu,
regulat, excelent, benefic, bine, putere personal; a depi pe cineva; a crete; a (se)
dezvolta; maturiza; a se face mare; a excela n; zhng: conducatori; oficiali; a
conduce; lider; mare[adult], senior; cel mai n vrst dintre fii; chng chng:
Marele zid; chng dun; EFEO: tch'ang-toen: lungul si scurtul; E: long, length,
forever, endure; always, constantly; of long duration, lasting, to grow; to develop;
mature; to raise; strong point, forte; leader; F: longue, large, grande, continue,
rgulire, toujours, constamment; de longue dure, ternelle, excellente, bnfique,
bon, le point fort, forte; force personnelle; guider; chef; chng ch fort ;
chng jing: Yangzi; le Fleuve Bleu; chng qing: lance; chng shu:
longvit; longue vie; chng t: longue distance; G: lang, lange, dauernd,
dauerhaft, regelmig, weit, ausgezeichnet, vorteilhaft, gut, persnliche Strke;
entwickeln, gro ziehen; 2.31;
2.32: dun;duan3; tuan toen: R: mic; scurt; mrunt; puin; incomplet;
insuficient; n minus; n lips de; chng dun; tch'ang-toen: lung-scurt; E: short,
lack, brief, short be short of, owe, weak point, fault; F: court; bref; manquer de;
faiblesse; dfaut; G: kurz, zu kurz, zu wenig, Mangel, fehlen, Fehler, fehlerhaft,
schulden; 2.32;
vedei: 2.25;
2.33bis: jiao4 clar; distinct; a compara
2.34: xng xing2 hsing R: A. form; contur; aspect; B. corp; entitate; organism;
C. a aprea, a se ivi; a da impresia; nftiare exterioar, aparen; D. a
compara(msura), a fi comparabil (cu); form asemntoare; neted, plat; comparaie;
a fi n contrast; a concura (la curse de care); test, a critica, disput; n general; n
ansamblu; loc de amplasare; w xng w xing: fr form fr imagine;
capitolul 41: d xing w xng: "marea imagine nu are form"; E: shape,
form, body, entity; appearance, to appear, to look; location, resembling; F: la forme,
le corps, l'apparence, l'emplacement, apparaissent, ressemblant; G: Form, Gestalt,
Krper; Erscheinung, Aussehen, Lage, erscheinen, sich bilden, hneln,-frmig glatt,
eben; 2.34;
[], (text in caractere chineze)

go
xi xing/xing qng,
gao1
xia4 xiang1
qing1
Kao
Hsia Hsiang
Ch'ing
Kao
Hia
Hiang
K'ing
(text in EFEO)
Inaltul josul reciproc
curg/se apleac (text tradus in lb. romn)
2.35: ga gao1 kao : R: nalt, mare; avansat; superior; n frunte; eminent; E:
high, tall; elevated advanced, superior; lofty; G: hoch, hochschtzen, erhaben,
hervorragend, gut, laut, gro, Familienname; 2.35;
2.36: xi xia4 hsia hia R: jos, sub; coborre; dedesubt; mic; a cobor; a micora;
vedei: 2.2;
vedei: 2.25;
2.38: [] qng qing1 king R: a tind a se nclina; a cdea; a se rostogoli; a ruina;
a se topi [a pierde forma]; a da fru liber; E: to incline; to lean, to tend, lean towards;
to pour out; empty, to overturn, to collapse, to pour out; collapse; F: incliner, pencher,
tendance, s'crouler, verser, s'employer ; G: neigen, umwerfen, strzen, zuneigen
umfallen, ausschtten, eingieen, sich ergieen,schmelzen, zerstren, zerrtten,
untergraben, verderben, gnzlich (Mensch schaufelt Kopf); 2.38;
in MWD si GD: yng ying2 ying : R: a umple; plin, abundent; exces; surplus;
depi; profit; vedei: 4.8;
[]
,
(text in caractere
chineze)
yn
shng
xing/xing
h/h/hu/hu,
(text in pinyin
tonuri)
yin1
sheng1,3
xiang1,4
he2,4/huo2,4,
(text pinyin cu
numere pt tonuri)
Yin
Sheng
Hsiang
He
(text in WadeGiles)
Yin
Cheng
Hiang
Ho
(text in EFEO)
voce/sunet tcere/ecou reciproc se armonizeaza (text tradus in lb. romn)
2.39: yn yin1 yin sau gua1 R: sunet, zgomot, glgie; voce, ton,
inlime/frecven(a unui sunet), muzic; cuvnt; comunicare; pronunare; raport,
referat, dare de seam; tiri; m yn: sunet mam; vocal; gua1: a asurzi;
zgomot asurzitor; strigt puternic; glgie; reclamaie, plangere zgomotoas; a
vocifera zgomot, vacarm; a bate capul cuiva cu ceva; a vocifera; a face zarv;
dezordine, nvlmeal; apare n loc de: yin1 yin n :2.39; E:sound, noise, tidings;
news ; tone, pitch, pronunciation m yn vowel; G: Laut, Schall, Ton, Klang,
Stimme, Aussprache, Anlaut, Reim, Nachricht; 2.39;
2.40: shng sheng1 scheng : R: sunet; voce; ltrat(80); ton, ecou; reputaie;
muzic; , d yn x shng (41.16): marea muzic celest/voce n-o putem
auzi/e inaudibil [iese din raza temporar de integrare a stimulilor senzoriali pentru a
deveni muzic (pentru a fi auzit)]; Great music[ or sound] cannot be heard/grte
Stimmen wie stille Klnge/La grande musique n'a gure de sons; shng q: voce;
ton; [] tcut; fr zgomot; linite, tcere; E: sound, voice, noise; tone; music
reputation; crowing and barking(80); G: Laut, Schall, Stimme, Klang, Ton, Note, Musik,
Ruf, Ruhm, aussagen, erklren, bekanntmachen, mndlich; Krhen und Bellen;
caracter gresit care apare in 2.40; (adevratul caracter Unihan U+35C2 shng
sheng3 este omofon omofon cu redat mai sus i inseamn "tcere"; vedei note);
2.40;
vedei: 2.25;
2.42: h; h; he2; 4; hu; hu huo2; 4 ho hounn: R: armonie; uniune;
coeren; impcare; panic pacificare; armonios, sociabil, prietenos; blnd; blajin;
pace; mpreun cu; japonez; etym.: orez(cereal) + gur; fr armonie=foame;
realizarea celor trei armonii externe (wai san he) presupune unitatea mental care
susine i genereaz integritatea energetic care permite corpului s acioneze
unificat; pt unificarea aspectelor externe se adopt poziii cheie care leag/unific
umerii cu oldurile (jian yu kua he), coatele cu genunchii (zhou yu xi h) i palmele cu
tlpile picioarelor (shou he zu he). E: harmony; harmonious, union; peace; gentle,
mild, kind, on good terms, and; together with; with; draw, tie, denoting relations,
comparison; F: ptrir; mler; hun h attnuer ; dtente ; soulagement ;
rmission ; lnifier ;radoucissement ; teindre ; dulcorer ; ddramatiser ; attnuer ;
attnuation ; apaiser ; adoucir ; assoupir ; calmer ; amortir ; dsarmer ; corriger ;
dcrisper ; dtendre ; assoupissement ; amortissement G: Eintracht, Einvernehmen,
Einklang, Zusammenstimmen, Friede, Freundschaft, einig, befreundet, friedlich, sanft,
bereinstimmen, sich vertragen, in Einklang bringen, zustimmen, wohlklingen, reimen,
passen; Holland(selten), Japan, Familienname; 2.42:
[]
[]
qin
hu
xing/xing su
qian2 hou4
xiang1,4
sui2
tonuri)
Ch'ien Hou
Hsiang
Sui
K'ien
heou
Hiang
souei
(text in EFEO)
Inainte dup
reciproc se urmeaz
2.43: qin qian2 tsien : R: nainte ( in timp i spaiu); n fa; anterior;
precedent; trecut; naintare; a preceda; n frunte; cel dinti; (faa ctre) sud; qin
rn: strmoi; strbuni; [] qin be: seniori, generaia in vrst; semnificaie
dup occidentalizare: viitor: qin chng: viitoarea (carier, etc); viitoare proiecte;
planuri; qin jn: a merge inainte; a avansa; qin sh: cunoaterea
soartei/originii; ghicirea norocului; a devenit: profeie; citirea viitorului;[]sh: a
recunoate, a inelege; a cunoate; cunoatere; intuiie; E: front, before, forward, in
front, ahead, preceding, earlier, former, previous, ago, past; first; south, proceed;
qin jn: to go forward, to forge ahead, to advance, onward; or: prophecy,
foretelling, fortune-telling; F: avant (dans le temps et l'espace), au sud, avant, plutt,
pass; l'ancien, prcdent, prcdemment; G: vor,vorn, voraus,vorwrts,
vorgehen,Vorder-,vor-,sdlich,vorher,eher, frher, ehemalig,vorig, vorerwhnt,

verstorben; Prophezeihung, Weissagung, Wahrsagung. 2.43;
2.44: [] ho ho hou3,4 hou heou R: dup (in timp si spaiu); ulterior; a
urma(in spate); n urm, spate, napoi; a fi puse deoparte; urmeaz (n spatele, dup);
mai trziu, viitor; posteritate; descendeni; succesori; pentru a seta anularea; nord,
nume de familie;n urm; n spate; aezarea in spate; modestie, umilin; cel din
urm; la nord; xu rn hu zh b z: "Cu ct studiem mai mult, cu att
mai mult descoperim ignorana noastr" Educaia este o descoperire progresiv a
ignoranei noastre; E: after (in time and space), later, future; afterwards; behind, to
follow (behind) back; rear, at the back, offspring; descendents; future posterity,to the
north, surname; ho zh: the latter the latter ho ch to pull back (an
army), to retreat; ho empress, queen, surname; ho: back, behind, rear,
afterwards, after, later; ho rn: later generation; y ho: after, later,
afterwards, following, later on, in the future; xu rn hu zh b z: "The
more we study the more we discover our ignorance"; The more you study, the more
you will find yourself ignorant. Education is a progressive discovery of our ignorance;
F: aprs (dans le temps et l'espace), derrire, le dos, la postrit, futur; plus tard,
l'ancien, prcdent, prcdemment; mettre de ct (des graines); tre mis de ct,
au nord, prnom; xu rn hu zh b z: "Plus on etudie, plus on voit que
l'on ignore de choses" L'ducation est une dcouverte progressive de notre ignorance
[Proverbes chinois recueillis par Paul Perny ; 1869); G: nach (rtlich und zeitlich),
hinter, hintere, hinten, hintan-sein, folgen (dahinter, hinterher); spter, knftig,
Nachwelt, Nachkommen, hintansetzen, nrdlich, Familienname; 2.44;
vedei: 2.25;
2.46: [] su sui2 sui souei R: a urma; a veni dup; a nsoi; a acompania; a fi n
acord cu; mpreun; simultan; succesiune de dinastii; atunci; mai tarziu; nume de
familie; E: to follow, to comply with, let somebody do as he likes; to allow; listen to;
submit; to accompany; subsequently; then; surname; F: suivre, accompagner;
respecter, laisser quelqu'un faire ce qu'il aime; permettre, couter; soumettre;
ensuite, puis, ds que - plus tard; nom de famille; G: folgen, nachfolgen,entsprechen,
gem, begleiten, zusammen, zugleich, sofort, sobald als -,darauf, spter; 2.46:
[]
[]
[] []
,
(text in caractere
chineze)
sh y
shng rn ch/ch
w wi/wi zh
sh,
(text in pinyin)
shi4 yi3 sheng4 ren2 chu3/chu4 wu2 wei2,4 zhi1
shi4, (text pinyin cu
numere pt tonuri)
Shih I
Sheng Jen
Ch'u
Wu
Wei
Chih
Shih
(text in WadeGiles)
Che Yi
Cheng jen
Tch'ou Wou Wei Tche
Che
(text in EFEO)
de aceea sfnt om aeaz non aciune ale sale treburi (text tradus in
lb. romn)
2.47: sh shi4 shih che R: desigur, da, corect, drept, a fi; este, sunt; pronume
demonstrativ: acesta, aceasta, acela; indic mijlocirea; particul pentru legtur;
sh y: de aceea; prin urmare; astfel, aa; deci; sh wi aceasta se cheam; asta
e numit; se afirm; se zice; sh fi adevrat i fals; bine i ru; discordie;
sh fu da sau nu; dac; E: correct, indeed, yes, right; to be; is, are, am,
demonstrative pronoun, this, that demonstrative pronoun, this, that; used as the verb
to be when the predicative is a noun, used for emphasis when the predicative is other
than a noun, used to indicate existence, used to indicate concession; sh y :
therefore; sh wi: this is called; it's called; is that; F: oui; d'accord; vrai; correct;
tre; il y a; n'importe; tout ; ce; cela; sh y : ainsi; c'est pourquoi; puisque;
sh wi: on lappelle; sh fi le vrai et le faux; le bien et le mal; discorde;
sh fu oui ou non; si G: richtig, Recht, ja, dieser, jener, solcher, so sein, der Fall sein,
sein, ist; sh y: darum; daher; sh wi: das nennt man; sie heit; 2.47;
2.48: y yi3 i R: a folosi; folos, n acord cu; pt.ca s; de, de ctre, de la; vedei:
1.29;
2.49: [] shng sheng4 sheng scheng : R: sfnt; sacru; divin; nelept; de prim
rang; imperial; religie; autoritti laice si religioase; caracterul shng este alctuit
din: wng suveran; imprat; rege, simbolul omului care a realizat alinierea celor
trei trmuri/planuri din geografia sacr ( sn): pamnt, om si cer(din cap. 25), in
cursul transei mistice ( sn mi : Samadhi); deasupra omului aliniat wng(care
si-a regasit centrul si axul universului) se afl dou simboluri: 1. r: ureche(pt. a
indica pe cel care are auzul divin; care aude muzica sferelor si cruia i se reveleaz
cuvntul sacru(in lb. sanskrit termenul "shruti" desemneaza textele revelate diferite
de textele memorate si transmise create de oameni: "smrti") si: 2. ku: gura(pt. a
indica c acea fiin a devenit flautul in care cnt divinitatea; existena acestui
caracter atasat la omul sfnt shng rn i a textelor revelate de cei prin care s-a
exprimat sau a cntat divinitatea, infirm traducerea actual a capitolului 56: "cel ce
tie nu vorbete"; shng rn sheng-jen : omul sfnt; ineleptul; cel care a trecut la
cunoaterea direct i la aciunea nemijlocit; E: the saint human being; the holy
human being; the wise; E: saint, holy, sacred; sage emperor; a sage of the first rank;
imperial; m shng prophet; shng rn sheng-jen: the saint human being; the
holy human being; the wise; F: sacr ; saint ; sainte, saintet; sage; plus haut degr;
plus haut degr d'excellence, sublime, parfait, infaillible, divin, imprial; shng
rn: le saint; le Saint homme taoste; une personne sacre; le sage ou lhomme
"ralis", cest dire se confondant avec la rgulation mutative de la ralit;
shn shng dignit ; G: hchster Grad der Vortrefflichkeit, heilig, hehr, vollkommen,
unfehlbar, gttlich, kaiserlich, konfuzianisch; 2.49;
2.50: rn ren2 jen jen R: om; oameni; fiina uman; omenire; toat lumea;
uman, fiecare; altcineva; ceilalii (n opoziie cu sine nsui); persoan; personalitate;
E: human being, homo, man, person; others (as opposed to oneself), people,
personality, character, everybody, each; mankind; someone else; F: homme; humain;
personne; personnel; peuple; jen wou: personne / personnage / protagoniste;
nou jen: femme; jen cheng vie; cheng jen tranger / inconnu; ch'eng jen:
adulte / majeur; jentao: humain; humanit; chien cheng jen: tmoin
oculaire; G: Mensch, Menschheit, Person, Leute, jemand, jemand anders; 2.50;
2.51: [] ch ch chu4 tschu : R: a sta; a locui; reedin; loc de edere; loc; a
(se) stabili; a se aeza; a fi intr-o anumit poziie; locuin; a avea de-a face cu;a
mnui, a manipula; a conduce; a trata (cu blndee, etc.); a trata (un subiect);
situatie, conditie, materie, substant; fond, subiect, continut; chestiune; a fixa un loc;
a se limpezi; a decide; a judeca, a pedepsi. E: to stay, to reside, to live, to dwell, to be
in [a certain position]; get along with somebody,to be in a position of, deal with place,
locale; department; handle, G: wohnen, bleiben, dauern, entscheiden, regeln,
verweilen, Manahmen treffen, zu einer Strafe verurteilen;
2.52: [] w wu2 wu wou R: nu exist, nu are; fr; nu; gol; vid; vedei: 1.13;
vedei: 2.7;
2.52-53: [] w wi; wu-wei; in japonez: mu i ; in versiunea Guodian:
wng wi;
R: (lit.: "nonaciune; non-aciune nefptuire"); aciunea fr lupt; aciunea fr
reaciune; a fptui/aciona fr a fptui/aciona; aciunea necondiionat; a aciona in
stare de inaciune (fr prtinire, alegere, preferine, expectaii, dorine, planificare);
aciunea nondualist(in care are loc uniunea i identitatea subiect-obiect); aciunea
paradoxal(aciunea care nu este nici aciune i nici inaciune; aciunea din mijlocul
inaciunii; aciunea sincronic in care aciunea este simultan cu inaciunea), aciunea
holografic(cu centrul peste tot) in care se suspend dualitatea subiect-obiect, in care
dispare subiectivitatea exprimat prin dorine, ateptri, expectaii, sperane, care
conduc la delocalizare, adic la ruperea de "acum i aici"; w wi este aciunea
centrat in Acum(fr planificare, ateptri), pura constien imparial sau prezent
in Acum; starea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune, in care se instaleaz
funcionarea nondualist, holografic, in care se deschide /manifest capacitatea de
cunoatere direct si de aciune nemijlocit. Miezul invturii taoiste este reprezentat
de conceptul de Wei Wu Wei [] termen tradus prin: non-aciune; aciunea
fr lupt i subiectivitate; aciunea fr reaciune, aciunea direct(nemijlocit; noninstrumental), aciunea nondualist( in care se suspend separarea subiect-obiect)
aciunea paradoxal ori holografic; aciunea din mijlocul inaciunii, care ne indic
atitudinea i modalitatea de a parcurge Calea (Tao) spre Centrul omniprezent al
universului holografic (care conine in fiecare parte intregul; invariant cu scara la care
este cercetat), centru situat inclusiv in noi inine; calea de a ne reintregii i de a
elimina separarea de izvorul care ne finaneaz. Ideal fixat in Tao Te Ching pt cei ce
guverneaz; starea nedomesticit, neconditionat; w wi desemneaz un regim
sau o modalitate de funcionare caracterizat de termenul [] w: golire, vidare,
indistincie, imparialitate, nondiscriminare, lips de prtinire, non-interferen,
contien n starea de martor imparial, stare incolor (in skrt.: "vairagya";
"naishkarmya"): "Prin modalitatea [] w accesm lumea cauzelor; prin
modalitatea yu yu abordm lumea efectelor (periferia; suprafaa) [capitolul 1];
cuplul [] w wi apare i in varianta: w sh; nefptuire, nonaciune,
noninterferen; non- [fr-] control, - fptuire -implicare, -ataare, interes
subiectiv; ocupare (48.6; 57.01); sh w sh: svrete fr s svreti;

ocup-te fr s fii ocupat; f afaceri fr s devi sclavul lor; (63.02); vedeti articolul
din notele cap 2; E: in Guodian: wng wi: without action; non doing; non-action;
paradoxal action beyond action and inaction; non-interfering; "without pretension";
do-nothing, plan-nothing; unconditioned; un-domesticated; "Pure human awareness,
prior to experience or knowledge.", 'no thing', "nothingness"; [] w wi is also
presented as: w sh: non- [not-] controlling, -doing [ado], -involvement,
-busyness; (48.6; 57.01; 63.02 ); colourless state, nonattachment (in skrt.: "vairagya";
"naishkarmya"); F: sans action; non-action; non-agir; action sans lutte et subjectivit;
l'etat incolore, le non-attachement , sans agir, non-faire, (en les laissant suivre) leur
impulsion inne, sans subjuguer, sans avoir visit, sans-saveur : "Par la modalit
[] w on peut accder au monde des causes (Par le non-tre, saisissons son secret);
par la modalit yu yu nous abordons son accs (par l'tre, nous abordons le
monde des effets; la priphrie; la surface) [Chapitre 1], 2[sans qu'il en soit l'auteur; Il
produit sans s'approprier. Il agit sans rien attendre. Son oeuvre accomplie, il ne s'y
attache pas. Puisqu'il ne s'y attache pas,son oeuvre ne passera pas], 3, 10 [sans
tche; ne pas agir; te passer de toute connaissance? produire sans s'approprier, agir
sans rien attendre, guider sans contraindre], 15[peut subir l'usage sans se
renouveler], 23, 27, 29, 30, 32, 33, 37 ["tao insusi nu actioneaza si totusi totul se face
prin el/le tao lui-mme nagit pas, et pourtant tout se fait par lui "], 43, 47[sans sortir,
sans regarder, sans marcher], 48, 51, 57, 60, 63 64["sfantul nu actioneaza si nu
esueaza/le saint n'agit pas et n'choue pas"], 64, 75, 80, nu lupta; non-lupta/nonstrife/ne dispute point: 3, 7-9, 22, 24, 66, 73, 81 G: nicht-eingreifenden; NichtGeschftigkeit; 2.52-53; apare in capitolele: 2, 3, 10, 37, 38, 43, 48, 57, 63, 64;
2.54: zh zhi1 chih tchi R:el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i
2.55: sh shi4 schi : R: afacere, fapt; treab; munc; activitate; sarcin; aciune;
fptuire; w sh; nefptuire, nonaciune, noninterferen; non- [fr-] control,
- fptuire -implicare, -ataare, interes subiectiv; ocupare (48.6; 57.01); sh w
sh :svrete fr s svreti; ocup-te fr s fii ocupat; f afaceri fr s devi
sclavul lor; (63.02); ocazie; j sh: ocazie fericit(31); relaie, legturi, implicri;
ren shi: relaii umane; (abstract) lucru; ceva; materie, circumstan, incident,
aciune, slujb; job(loc de munc), accident; a executa; a face; a servi; sh tin:
servete cerul(59.01); a merge, inconvenient, problem, nelinite, a servi(a administra
afacerile n calitate de:); E: matter, affair, thing, item, deed; work; action; activity;
business, trouble, accident, job, work, responsibility, involvement, be engaged; to
serve; accident, incident; or: non- [not-] controlling, -doing [ado], -involvement,
-busyness; ren shi: human relations; sh tin serve Heaven; G:
Angelegenheit, Sache, Umstnde, Vorfall, Vorgang, Ttigkeit, Anlssen;
Beschftigung, Unternehmen, ausfhren, tun, dienen, etwas los, Ungelegenheit,
Schwierigkeiten, Unruhen, Hndel; Nicht-Kontrolle, -Getue, -Engagement,
-Geschftigkeit. 2.55;
xng/hng
b
yn
zh
jio/jio (text in pinyin tonuri)
xing2/hang2 bu4 yan2 zhi1 jiao1,4 (text pinyin cu numere pt tonuri)
Hang
Pu
Yan Chih Chiao
Hang
Pou Yen Tche
Kiao
(text in EFEO)
practic
non verbal a sa instruire (text tradus in lb. romn)
2.56: xng xng xing2,4 hng hang2 hsing hang hsin hang R: a merge; a
urma(a practica); a se mica(inainte); a pleca; a face, a executa; plimbare; mers;
traseu; cale; drum; cltorie(in capitolul 64: qin l zh xng sh y
z xi; o cltorie de o mie de leghe, incepe cu un pas); aciune, a aciona; conduit;
faz; a se comporta; comportament; purtare; funcionare; o firm; depozit; magazin;
serie; ir; rang; grad; element (dinamic; funcional; vibraional); in capitolul 69:
xng w xng "s progresezi fr s avansezi" going ahead without advancing xng
xng wu hsing: "Cele Cinci Micri/Faze/Elemente " [pmnt(, pinyin: tu),
metal(Chinese: , pinyin: jin), ap(, pinyin: shui), lemn(, pinyin: mu), foc(,
pinyin: huo)] considerate de antici c alctuiesc universul fizic. Medicina Tradiional
Chinez[MTC] utilizeaz relaiile dintre Cele Cinci Elemente pentru a explic diferitele
fenomene fiziologice si patologice dup relaiile/ciclurile de genez/creaie ( shng)
si de dominare/ distrugere/ inhibiie ( k ); E: go; walk; move, travel; circulate; do,
carry out, be all right, trip, behaviour, capable, competent; Five Elements, Movements,
Phases or Five Stages w xng wu3 xing2: " [Wood (Chinese: , pinyin: m),
Fire (Chinese: , pinyin: hu), Earth (Chinese: , pinyin: t), Metal (Chinese: ,
pinyin: jn), Water (Chinese: , pinyin: shu)] are chiefly an ancient mnemonic device,
in many traditional Chinese fields: TCM (Traditional Chinese Medicine, Feng Shui([
] fng shu; fengshui, geomancy); F: marche, marcher; agir; acte; conduite; faire;
pratiquer; appliquer; rang; range; file; d'accord; habituellement traduit par: lment;
xng xng Les 5 lments: w xng : jn : mtal, l'or. m : bois. shu :
eau. hu : feu. t : terre; G: gehen, reisen, es geht, gelingen, begehen, tun,
handeln, verrichten, veranstalten, ausben, vollziehen, vor sich gehen, stattfinden,
Betragen, Wesen, Wandel, zeitweilig, nicht feststehend, dient als Vorwort zur Bildung
von Zeitwrtern, die (fnf) Elemente ; Linie, Reihe(NCS 320); 2.56; 47.26;
2.57: b bu4 pu pou R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
vedei: 2.19;
2.58: yn yan2 yen jen; Canton: jin4: R: A. cuvnt, limb; vorbire; grai; B. a zice;
a afirma explicit; a vorbi; a spune; comunicare verbal; (b yn zhng): miezul
(se afl n ceea ce este) nespus explicit; comunicare nonverbal; C. caracter; simbol;
cuvnt (lucrarea are 5000 de caractere-cuvinte"/ wu qian yn/wen".);
yn y: aceasta inseamn; b yn bu4 yan2 comunicare non-verbal; tcere;
vedeti si capitolele in care apare [2, 5 (plus on en parle, plus vite on aboutit
l'impasse), 17(se garde de parler), 43, 56, 73 (La voie du ciel sait vaincre sans lutter,
rpondre sans parler)]; E: word, say, talk, speak, character; yn y this means; F:
dire; mot; parole ; opinion; propos; yn mng explicitement b yn r
y Cela va sans dire. / Cela se comprend. G: Worte, Sprache, Rede, sprechen, reden,
bedeuten; yn y Das heit: vedeti si capitolele in care apare [2, 5, 8, 17, 22,
23, 27, 31, 41, 43, 56, 62, 66, 69, 70, 74, 78, 81]; apare prima data in: 2.58;
2.57-58: b yn bu4 yan2 pu yen pu jen: R: "fr cuvinte", tcerea;
transmisia non-verbal; calea de comunicare nemijlocit de cuvinte este o
caracteristic comun n taoism i n buddhismul zen. Termenul "zen" este
prescurtarea cuvntului zenna(sau zenno), transcripia japonez a termenului chinez
"chan-na" (prescurtat chan), el nsui derivat de la cuvntul sanskrit Dhyna, care
desemneaz starea de meditatie, n care se manifest o asemenea concentrare i
reculegere a spiritului nct este abolit orice distincie ntre Eu si Tu, subiect i obiect,
adevrat i fals. Termenul sanskrit Dhyna este definit de Patanjali n Yoga-Sutra ca a
VII-ramur(anga) din calea cu opt ramuri(in lb.sanskrita: ashtnga), care conduc
fiecare la iluminare i eliberare[in lb.sanskrit: "moksha"]; E: wordless teaching;
silence; F: sans dire; silence; I: Il silenzio; G: ohne Worte zu lehren; Schweigen; sich
von selbst;
Caracteristicile buddhismul zen se pot rezuma n patru principii eseniale:
1. O transmisie direct n afara Scrierilor[orthodoxe](Kyge-Betsuden);
2. Nici o dependen fa de cuvinte i de simboluri grafice(Fury-Monji);
3. S se ndrepte direct ctre sufletul omului(Jikishi-Ninshin);
4. S-i contemple propria sa natur i s realizeze starea de "trezire" a unui
buddha (Kensh-Jbutsu).
Aceasta definire foarte exact a buddhismului chan este n mod traditional
atribuit lui Bodhidharma, primul patriarh al buddhismul zen. Numeroi eruditi
moderni consider ns c aceasta definire eman de la un maestru tardiv, Nanchan Pu yan (jap.Nansen Fugan).
2.59: zh zhi1 chih tchi R:el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i
2.60: jio jiao4 kiao : R: a preda; a instrui; a nva(pe altcineva); nvtur,
doctrin; instruire; instrucie; a comanda, a cauza, a face; E: teaching teach, instruct,
religion; G: lehren, belehren, unterrichten, Lehre, Glaube, Religion, Sekte, Lehrstze,
Erziehung, befehlen, veranlassen, lassen, Zeichen des Passivs;
[]
[] (text in caractere chineze)

wn
w
zu/zu/zu yn r b
c (text in pinyin tonuri)
wan4 wu4
zuo4
yan1 er2 bu4 ci2 (text pinyin cu numere pt
tonuri)
Wan
Wu
Tso
Yan Erh Pu Tz'u (text in Wade-Giles)
Wan Wou
Tso
Yen Eul Pou Ts'eu (text in EFEO)
Toate lucrurile
apar
acolo dar fr respingere/control (text tradus
in lb. romn)
2.61: [] wn wan4 wan wan R: zece mii; nenumrate; vedei: 1.21;
2.62: w wu4 wu wou R: obiect, lucru; vedei: 1.22;
2.63: zu zu zu zuo4,1,2 tso ts R: a face; a fabrica; factor; autor; a

ndeplini; a aciona; a se purta ca; a lua loc; a juca rolul de; a rsri; a apare; a
aduce; a fi; reprezint, servesc drept; pentru a scrie, mic atelier; munc manual;
manufactura; meteuguri; care urmeaz s fie cauza, vor fi luate n considerare; E:
to do; to make; to take (somebody) for, to grow; to write ; to compose ; write; act,
perform; work; production; to pretend; to regard as; to feel; writings or works;
prepare; build; act as, arise; be;[] w su zu we: without any
initiative or drive; to regard as; zu zh: author, writer; zu a : to make love
F: faire; agir; produire; effectuer; travail; se lever, atelier; composer, crire, soit, ce
que; considrer que, prendre (quelqu'un) pour; faire ( on dit mme en franais
faire sa demeure de tel ou tel lieu); G: tun, handeln, machen, herstellen, hervorrufen,
sein, werden, gelten als-, stehen fr-, dienen als -, schreiben, kleine Werkstatt,
Handwerk; 2.63;
2.64: yn yn yan1,2 yan yen R: A. el(neutru); B. aici; acolo; atunci; odat;
(b yn): n alt parte; minte absent; B. cum? de ce? cand ? unde? C. sufix adverbial;
particul final cu funcie descriptiv; D. i aa; astfel c; E: here; herein, there;
then; thereupon (adverb); it (pronoun) ; how? why? when ?, where? etc.
(interrogative); and so; so that (conjunctive) ; a final particle indicating numerous
senses rhetorical how... ; F: ici; il; cela, comment?, seulement; (employ la fin d'une
phrase); G: wie?, warum?, wie knnte! hier, dies, erst dann, nur wenn; 2.64;
2.65: r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei:
1.45;
2.66: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
vedei: 2.19;
2.67: [] c ci2 tz'u ts'eu tse: R: cuvnt; expresie; dicton; afirmaie; declaraie;
vorbire; mrturie; discurs; fraz; sentin; a controla; direciona; a acuza; acuzaie;
decizie; a pleda; a se scuza, abdica, a demite, a renuna; a decade; a se sustrage; a
abdica; a demisiona; a cobor; a decade; a se apleca; a abandona; a lua concediu; lua
rmas bun; la revedere, a refuza; a evita; od, form poetic; versiunea Fu Yi i in
versiunea Mwngdu B caracterul este inlocuit cu sh("a incepe); b c: a nu
vorbi/fr opoziie/fi dispus s/ fr refuzare/fr ezitare; fr control/fr
direcionare/stpnire; a nu prsi/a nu intoarce spatele; anu refuza; E: word; term;
speech, expression, words; phrase; diction; sentence; speech, statement; opinion,
poetic form; refined language; wording; poetic genre (so far, interchangeable with
[]); instruction; testimony, accusation, charge, abdicate, to resign; to leave; to take
leave; bid farewell, say goodbye, to dismiss; to decline; dismiss, abandon; avoid,
evade; vacation, to reject, to abstain, to be controlled by smth; bc: be willing to;
no opposition; without any hesitation F: mot; parole; terme; diction, expression,
sentence; ode, forme potique; , prendre cong, fuir, donner sa dmission; discours,
dclaration, mouvement; affirmation, accusation, abdiquer, dmissionner; dmission,
dclin; viter; se soustraire; licencier; Au revoir, adieu, fuir, vacances, rejeter, refuser;
abandonner, renoncer, s'abstenir; G: Worte, Ausdruck, Satz, Rede, Aussage,
Anweisung, Anklage, Abschied nehmen, abdanken, urlaub, ablehnen, verzichten,
aufgeben, Gedichtform; 2.67;

shng r b
yu ,
sheng1 er2 bu4 you3 ,
Sheng Erh Pu
Yu
Cheng Eul Pou Yeou
(text in EFEO)
creaz dar fr
s posede (text tradus in lb. romn)
2.68:
vedei:
2.69:
1.45;
2.70:
vedei:
2.71:
shng sheng cheng R:a tri; via; a da natere; genez; crud; natural,
2.26;
r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei:
b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
2.19;
yu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedei: 1.19;

[]

wi/wi
r
b
sh ,
wei2
er2 bu4 shi4,
Wei
Erh Pu
Shih
Wei
Eul Pou Che
(text in EFEO)
acioneaz dar fr s atepte (text tradus in lb. romn)
vedei: 2.7;
1.45;
2.74: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
vedei: 2.19;
2.75: sh shi4 shih che ; R: a se baza pe; a depinde de; speran; ateptare;
ncredere; a avea ncredere n; a se ncrede(n); a se bizui (pe); a depinde de; a se intemeia
pe, a fi sigur; a se sprijini pe; siguran; se rezema de; confiden, mrturisire; a se destinui
cuiva; siguran de sine; b sh: fr s se bizuie; fr s atepte sau s reclame;
E: rely on; rely upon; presume on, trust to; depend on; to claim; to depend on; to hold on /
F: compter sur, tre base sur, soutien; se fier indment , faire usage de; confiance; force;
G: vertrauenauf, sich sttzen auf,Sttze, sich unrechtmigerweise verlassen auf-, sich
zunutze machen, im Vertrauen auf, kraft-; fordern; abhngen von; voraussetzen;
festhalten an;

gng chng
r
f
j
gong1 cheng2 er2 fu2 ju1
Kung Ch'eng Erh Fu Chu
Kong Tch'eng Eul Fou Kiu
(text in EFEO)
lucrarea mplinit dar nu se ataeaz (text tradus in lb. romn)
2.76: gng gong1 kung kong R: [kung() este scris ca o combinaie a
caracterelor gng kung: a lucra, lucrtor; i l : putere; for] realizare, lucrare; a
lucra; munc; oper; merit, performan, succes, abilitate; capacitate; srguin,
activitate, exerciiu; fapt, efort; munc grea; cucerire; scop, int; efect; gng f
kung fu: practica kung fu: a exersa sau practica Qigong indemnare, capacitate;
talent; maiestrie; abilitate; realizare, rezultat; art, munc, efort; gng nng:
funcie; gng l: putere; yng gng: studios; E: meritorious deeds, work;
deed; achievement; merits; success; honor; credit; good result; ability, skill (of
dancers, gymnasts etc); diligence, activity, service, exercise, effort, hard work;
purpose; gng f kung fu: kung fu practice: to exercise or practice Qigong; skill;
achievement; result; art; labor; effort; F: mrite; exploit; effet; services; effort, travail;
uvre; habilet; adresse; gng f: exercer ou pratiquer Qigong; habilet;
comptence; ralisation; rsultat; art; travail; effort; gng l: puissance;
gng nng: fonction; yng gng: studieux; G: Verdienst, Leistung, Erfolg,
Fhigkeit, Flei, Ttigkeit, Dienstleistung, Zweck, harte Arbeit; 2.76;
2.77: chng tscheng: R: complet, perfect, ntreg; a mplini, a desvri; a reui;
vedei: 2.30;
2.77-78: gng chng R: a termina munca sa, a termina lucrarea, fapte implinite;
a atinge (a realiza; a implini) performane (merite); E: to finish one's work, to achieve
(accomplish) performances (merits); F: terminer son travail, atteindre (accomplir);
service accompli; performance (le mrite); G: die Arbeit beenden, Leistungen
vollbringen;
1.45;
2.79: f fu2 fu : R: nu; non; fr; termen folosit cu semnificaia lui w (vedei:
1.13), pentru a indica aciunea nemijlocit sau paradoxal: [] w wi nonaciunea ori nefptuirea (vedei: 2.52-53), atunci cnd e situat inaintea unui verb:
f j: fr acumulare; fr ataare; fr s se laude(2); inlocuiete in textele vechi
caracterul: b bu4 pu pu; E: not, no; G: nicht, nein, phys: Volt; 2.79;
2.80: j ju1 k: R: a locui; a ocupa (o poziie); a rmne; a se ataa; a se localiza;
a fi n(o poziie); acas; locuin, domiciliu; reedin, a tri(localizat; identificat); a
sta, a te opri ntr-un loc, cerere, reclama(merite); afirma, a stoca; a acumula; a ine; a
nu da drumul; a se odihni; repaus; a deine; inerent, intenie; prenume; f j: a nu
acumula(a sta peste); fr ataare; fr atrnare (localizare; identificare); a nu te
sprijini/bizui pe; a nu cere recunoastere merite; fr s se laude; (2); in mod
obinuit; viaa civil; in pace; viaa zilnic; lit.: loc de locuit; E: reside, dwell,
live, sit; occupy, remains; claim, assert, store up, lay by; in ordinary, civil life; in
peace; daily life; lit.: place to dwell; Located between
two eyes, it is the residence of the Chen (spirit). principal; F: rsider, habiter,
rsidence, domicile, occuper; prtendre;s'arrter; vivre; s'asseoir; occuper,
rclamation, s'affirmer, stocker jusqu', poser; en direct, appartement, logement,
sjour, rester; prendre, accumuler, tenir, inhrente, attentif , prnom; G: wohnen,
Wohnung, bleiben, dauern, anhufen, sich befinden, sein, innehaben, innewohnen,
bedacht auf, Familienname; in gewhnlichen, zivilen Zeiten; im Frieden; lit.: Ort
zum Wohnen. 2.80;

f wi/wi f
j ,
fu2 wei2/wei3 fu2 ju1,
Fu
Wei
Fu Chu
Fou Wei
Fou Kiu
(text in EFEO)
doar fiindc nu se ataeaz
2.81: f f fu1 fu : R: [deriv din caracterul pentru om ( rn ), avnd in plus
braele deschise larg i acul de pr al unui brbat adult ] brbat, so; masculin;
autoritate; maturitate; desvrire; miestrie; f q: so i soie; f zi: stpn;
maestru; f : hamal; da fu: doctor; [ ] y f: pescar; acela; aceia; cel
despre care se vorbete; (particul iniial): oh, da, "bine", cu adevrat ; da,
"acum", mai presus de orice; doar; tocmai; n special (de asemenea), deoarece;
pentru c; fiindc; n ce privete; f we: ins; doar; fiindc doar; tocmai fiindc;
pentru c numai; acest lucru se datoreaz faptului c; particul final(exclamaie); E:
husband, man; male adult; person; porter; (initial particle): oh; yeah, truly; well; for;
those; above all, because; f we: for only; yet only; for alone (just); f zi:
Master; gng fu: skill, art, kung fu, labor, effort; F: conjoint, personne, homme,
serviteur, le matre; (particule initiale): ah oui, bien, vraiment pour, ceux, surtout,
parce que; si; f we: parce que seul; c'est parce que; simplement; G: Gatte,
Person, Mann, Knecht, Meister, Weiser; (initial Teilchen): weil; ja, nun, wahrlich
vor allem (darber hinaus), f we: denn nur (gerade); 2.81;
2.82: we wei2 wei R: da; dar; doar, numai, singur; anume; doar cnd; numai n
cazul n care, doar pentru c; totui; cu toate acestea, adic; s ia n considerare;
particul care deschide o propoziie i face legtura; strict vorbind, numai, ns;
f we: acest lucru se datoreaz faptului c; pentru c numai; fiindc doar( tocmai); E:
just; only, alone; yes; only when, just because; however, to consider; -ism; f
we: for only; for alone (just); F: seulement, seul; cependant, toutefois,
considrer; f we: parce que seul; c'est parce que; G: nur, aber; allein; nur wenn,
gerade weil; gebraucht fr RS8385 wei(2) berlegen, betrachten, allein einzig,
nur,jedoch, aber, und, mit, ist, satzeinleitendes Wort RS8386 wei(2) Auenschnre
eines Netzes, Grenzen, binden, verbinden, zusammenhalten, festhalten, helfen,
satzeinleitendes Wort; 2.82;
2.83: f fu2 fu : R: nu; non; fr; inlocuiete caracterul: b pu; vedei: 2.79;
2.84: j k: R: a locui; a ocupa; locuin, a sta; a acumula; a rmne; a se ataa;
vedei: 2.80;

sh y
b
q (text in pinyin tonuri)
shi4 yi3 bu4 qu4 (text pinyin cu numere pt tonuri)
Shih I
Pu Ch'u (text in Wade-Giles)
Che Yi
Pou K'iu
(text in EFEO)
De aceea nu pierde (text tradus in lb. romn)
2.85: sh shi4 Shih Che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; sh y: de aceea;
sh wi aceasta se cheam; asta e numit; vedei: 2.47;
2.86: y yi3 i yi R: a folosi; folos, n acord cu; pt.ca s; de, de ctre, de la; vedei:
1.29;
2.87: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-;
vedei: 2.19;
2.88: q qu4 ch'u k'iu k : R: a pleca, a prsi; a pierde; a dispare; a fi
luat(furat); a (se) ndeprta; a (se) distana: xing q: distana intre; a evita; a
se dizolva; a inceta s existe; a muri, mort; apus; trecut; q nin: anul
trecut/apus; a alunga un gnd; a scpa de; a evita; a se elibera (de); a scpa (de
ceva); a respinge; respinge accept; a cobor; a abandona, a ndeprta, a
terge (o pat); a suprima (o virtute sau un abuz); a extirpa; a demonta; a demobiliza;
a scoate; a ridica (un sigiliu); a sustrage (un document); a goni; a concedia, a destitui;
zo q: a merge ctre; ctre(plasat dup un verb arat direcia sau destinaia);
in direcia la; pentru; dup; E: go away, leave, depart, leave, lose, remove, get rid of ,
to be taken away, the one before this; to reject to accept; F: aller; quitter;
enlever; hiang k'iu: diffrence entre; distance entre; tseou k'iu: aller vers;
(plac aprs un verbe pour marquer la direction ou la destination) vers ; dans la
direction de; pour
G: gehen, hingehen, weggehen, fortgehen, verlassen, aufgeben,
fort, ab-, vorbei, vergangen, der vorige, abgehen, absetzen, entfernen, verstoen,
entfernt sein von-; 2.88;
Bibliografie
1. Sanderson Beck , Dhammapada (The Path of Truth ) 2. Awareness
English version by http://www.san.beck.org/Dhammapada.html
"Awareness is the path of immortality; thoughtlessness is the path of death.
Those who are aware do not die. The thoughtless are as if dead already"
2. Diogenes Laertios, Despre vieile i doctrinele filosofilor" Traducere in lb. romn
de C.I. Balmus; Studiu introductiv i comentarii de Aram M. Frenkian, Editie ingrijit de
Bogdan Olaru , Colectia Plural Clasic Editura Polirom Iai, 1997
3. Diogne Larce, Vies et doctrines des philosophes de lAntiquit, tomes I et II
Traducteur Charles Zvort, Maison ddition Charpentier, Paris , 1847
4. Diogenes Laertius. Lives of Eminent Philosophers. R.D. Hicks. Cambridge.
Harvard University Press. 1972 (First published 1925).
5. G.W.T. Patrick, The Fragments of the Work of Heraclitus of Ephesus on Nature,
translated from the Greek text of Bywater by G.T.W. Patrick, Baltimore: N. Murray,
1889. This was originally Patrick's doctoral thesis at Johns Hopkins University, 1888. A
note states that this 1889 edition was reprinted from the American Journal of
Psychology, 1888.
http://classicpersuasion.org/pw/heraclitus/herpatu.htm
http://www.ellopos.com/study/default.asp?
h=http://classicpersuasion.org/pw/heraclitus/
6. Cele 139 fragmente rmase din opera lui Heraclit:
http://www.ac-nice.fr/philo/textes/Heraclite.pdf
http://philoctetes.free.fr/heraclite.pdf).
http://philoctetes.free.fr/heraclite.pdf
Heraclitus- The Complete Fragments
http://community.middlebury.edu/~harris/Philosophy/heraclitus.pdf
7. Osho Rajneesh The Hidden Harmony (in English)
cartea in format pdf se afla la adresa:
http://www.messagefrommasters.com/Beloved_Osho_Books/Western_Mystics
/The_Hidden_Harmony.pdf
discursul in format mp3 la adresa de mai jos
http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=75
8. situri unde gasiti variante de traducere ale capitolului 2
http://home.pages.at/onkellotus/TTK/_IndexTTK.html

2LaoTzu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2LaoTzu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Traducerea si comentariul capitolului 2 din Lao Zi /Translation

and commentary of Chapter 2 of Lao Tzu/Traduction et

autorul metodei de relaxare pilotata pt trezire/author of the method of guided

Content /Cuprins/ Contenu/ Inhalt/ Contenido /Contenuto

Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de

Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de

Realitatea proieciilor/Periferia/Suprafaa/Zona conflictual(War Zone)

permanent ) i inceteaz deriva orizontal (succesiunea, transformarea;

Simboluri ale realitii surs/Symbols of the Source Field:

Muntele primordial (Primordial Mountain); Piramida (cu ochiul lui Dumnezeu

1. In Babilon muntele primordial era locaia de pe pmnt unde zeii contacteaz

Deplasarea n plan orizontal ( in zona de alternan i de succesiune a

Rezumat/Abstract/Summary / Rsum/ Astratto/Resumen

Despre calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune

Calea orizontal, temporal(diacronic) a dualitii (samsara; the war zone)

aezat non-aciunea(aciunea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune;

"Cunoaterea inseamn putere" /"Knowledge is Power"/ "Scientia potentia

Din plana de mai sus se observ c cele dou regimuri de funcionare

Fazele trecerii de la funcionarea dualist la funcionarea nondualist sau

Se observ din poziia relativ a celor dou cercuri trecerea de la separare, la

-cercul alb- Yang[] desemneaz : prezena [ yu], aciunea( wi), activitatea,

Traducerea capitolui 2/Translation of Chapter 2/Traduction du

Este utilizat acelai cod de culori, ca i in dicionar, pt a separa cele trei

2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong ()(202-157

2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi ()(555 - 639 e.n.)

2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Wang Tui ( Mwngdu ) din

2.4.2. Mawangdui B[versiunea B]

vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note

realitatea surs omniprezent, ca o fiin localizat- Dumnezeu au creat un blocaj,

Propoziiile 2.01-02 se ocup de crearea simultan a contrariilor in plan senzorial

(text in caractere chineze)

2.04. Propoziia 4 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]

(text in caractere chineze)

(text in caractere chineze)

(text in Wade(text in EFEO)

2.07. /, yn* shng/shng) xing h

2.09. Propoziia 9 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]

[] (text in caractere chineze)

(text in caractere chineze)

(text in caractere chineze)

2.15. Propoziia 15 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY]

(text in caractere chineze)

1. Evola Julius1923: "Contiina uman, introducand frumosul, creaz n mod necesar

"Drumul n sus i n jos sunt/este unul i acelai ".

Toate dispozitivele de realizare a invizibilitii i teleportrii zeilor i extrateretrilor,

9. Exist separat o prezentare a non aciunii wei wu wei(aciunea din mijlocul

sh y shng rn wi, r b sh*, Therefore: wise men act, yet

Unificarea ochilor /Unifying eyes /Unifier les yeux

Trecerea de la "a privi" la "a vedea", de la vederea mijlocit, la cea nemijlocit

articolul O realitate separat/ A Separate Reality

condus la inghearea progresului spiritual al omenirii, la pierderea unor remedii

pierderii echilibrului prin amplificarea ancorrii in lumea de la periferie, promovat de

Cuplurile de contrarii /The pairs of opposites/Les Couples

Contrariile sunt aspecte complementare ale aceleiai realiti. Nu poi arunca o

Cuplul Yin[] i yang[] i principiile care guverneaz contrariile

Nota 1. Citat dup "Primvara i toamna seniorului L" (Frhling

Publisher: Du sseldorf : Diederichs, 1979. Series: Diederichs

Diagrama Yin-Yang(simbolul Ultimului Suprem - ti j t T'ai-chi t'u )/ Le

Acest simbol exprim diviziunea universului in contrarii, simbolizate prin yin(negru;

ti j t tai4 ji2 tu2 t'ai chi t'u tai chi tu R: simbolul(diagrama)

diagram a fost popularizat in perioada dinastiei Song de gnditorii neoconfucianiti, in

[] ti j t t'ai chi t'u al lui Lai Zhide (1525-1604)

[] ti j t t'ai chi t'u al lui Zhou Dun yi Chou Tun-i