Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de licenta
ABSOLVENT
si clauzelor contractului.
Potrivit altor opinii, contractul individual de munca este intelegerea incheiata in scris
prin care o parte salariatul se obliga la prestarea, cu continuitate, in timp a unei munci in
folosul si sub subordonarea celeilalte parti angajatorul persoana juridica sau persoana fizica,
iar acesta este obligat, la randul sau, sa-i plateasca salariul si sa-i asigure conditii adecvate de
munca.
Din toate aceste definitii date asupra contractului individual de munca,tragem concluzia
ca acesta se caracterizeaza prin urmatoarele elemente : prestarea unor servicii de catre angajat
salariat, plata salariului de catre patron (angajator) si raporturile de subordonare dintre patron
angajator si angajat salariat.
Din aceste elemente, relatia de subordonare dintre patron (angajator) si angajat (salariat)
imprima contractului individual de munca nota de specificitate fata de alte tipuri de contracte.
Subordonarea angajatului (salariatului) fata de patron (angajator) sau se caracterizeaza
prin prestarea unor servicii sub autoritatea celui care angajeaza, acesta avand puterea de a da
ordine si directive angajatului (salariatului), de a controla indeplinirea sarcinilor de serviciu si de
a sanctiona abaterile de la disciplina muncii.
2. Notiune si caracteristici ale incetarii contractului individual de munca
Exista o deosebire majora Intre contractul individual de munca si alte tipuri de contracte in
ceea ce priveste modalitatile de incetare care, in privinta contractului din dreptul muncii, sunt
expres reglementate prin lege.
Cazurile in care inceteaza contractul individual de munca sunt strict determinate de lege,
ele putand interveni cu respectarea unei proceduri riguroase, supuse controlului judecatoresc.
Conventiile civile nu ofera calitatea de salariat prestatorului Spre deosebire de contractele
individuale de munca, acesta nu beneficiaza de salariu, ci de pret, activitatea prestata nu
constituie vechime in munca si nici stagiu de cotizare, iar subordonarea prestatorului este
minima.
Pentru incetarea conventiilor civile de prestari servicii le sunt aplicate regulile din
dreptul comun relative la reziliere, denuntare unilaterala sau prin acordul partilor, fara necesitatea
indeplinirii unor cerinte de forma sau de procedura, precum in cazul incetarii contractului
individual de munca.
1. Scurt istoric
Reglementarile facute cu referire la relatiile sociale de munca au aparut in Romania la
sfarsitul secolului al XIX - lea si inceputul secolulul al XX lea, ca urmare a dezvoltarii
industriale, a aparitiei si folosirii muncii salariate.
Prima data , contractul individual de munca a avut natura juridica a conventiei civile
care au fost reglementate de articolul 1470 pact 1 din Codul civil, fiind cunoscut sub numele de
contract de locatiune a muncii, potrivit dispozitiilor articolului 1413 alineatul 2 din Codul civil.
Desfiintarea contractului individual de munca de catre angajator a reprezentat o facultate
pentru acesta chiar in absenta unui motiv legitim. In timp, jurisprudenta a inceput sa admita
actiuni introduse de salariatii care puteau face dovada relei-credinte manifestate de patron in
incetarea relatiilor juridice de munca.
Legile meseriilor din anul 1902 si 1905 din recunosc dreptul de desfiintare imediata,
fara preaviz si fara despagubiri cazuri:
1). daca angajatul nu indeplineste conditiile contractului
2). daca angajatul este atins de o boala contagioasa ;
3). daca angajatul a lovit sau insultat grav pe patron sau pe orice al casei ;
4). daca angajatul a savarsit vreun furt, abuz de incredere sau escrocherie ;
Legea contractelor de munca din 1929 a fost reglementata, in mod distinct, contractul de
munca si a fost introdusa notiunea de culpa grava, receptionata din legislatia franceza,
prevazandu-se, in articolul 79 alineatul 3 .
In Codul muncii adoptat prin Legea nr. 3/1950 reglementeaza, in articolul 18,
modalitatile de incetare ale contractului indivdual de munca, dupa cum urmeaza :
a)
b)
c)
la cererea uneia dintre cele doua pri, n cazurile n care lege permite.
n articolul 19 din Legea nr. 3 din1950, angajatul putea cere pentru motive justificate
f) salariatul (angajatul) este condamnat pentru o fapta pedepsita de lege penal dac aceasta fapta
este n legatura cu munca sa i l face necorespunztor muncii sale;
g) salariatul (angajatul) se afla arestat mai mult de doua luni;
h)
salariatul (angajatul)
n 1950 Codul muncii a reglementat, in articolul 21, procedura incetarii contractului de munca.
In acest fel, desfacerea contractului de munca pentru cazurile prevzute de articolul 20 se face:
a)
b)
d)
de instanta judecatoreasca, pentru toate cazurile atunci cnd se refer la angajaii din
sectorul particular.
Pentru dezvoltarea principiilor stabilite de Codul muncii din 1950 au fost formulate o
serie de legi: Legea nr. 59/1968
In Legea nr. 59/1968 privind comisiile de judecata au reglementat infiintarea comisiilor
de judecata, printre ale caror competente exista si rezolvarea anumitor litigii de munca privind pe
angajaii organizaiilor socialiste dac obiectul lor avea o valoare de cel mult 5000 lei sau era
neevaluabil n bani.
Legea nr. 1/1970 care a reglementat organizarea si disciplina muncii, stabilind, in
articolul 13, sanctiunile disciplinare pentru inclcarea cu vinovie de ctre angajati (salariai) indiferent de funcia ocupata - a normelor de comportare, dupa cum urmeaza :
a). mustrare; b). avertisment;
c). retragerea unei sau mai multor gradatii ori trepte de salarizare pe o perioada de la 1-3
luni sau, n cazul celor ncadrai cu salariu de baza, diminuarea acestuia cu 5-10 la % pe aceeai
perioada;
d). retrogradarea n funcie sau categorie - n cadrul aceleiai profesii - pe o durata de 1, 2
sau 3 luni;
e). desfacerea disciplinar a contractului de munca.