SCHIZOFRENIA

Este una din cele mai tragice boli cu care se confrunt psihiatria. Debutul are loc la vrste
tinere iar evolutia prelungitii pe 0 lunga durata de timp afecteaz calitatea vietii pacientilor.
Etiopatogenie: - factorul genetic (ereditar)
- factori constitutionali - personalitatea psihologica schizotim -schizoida
- factori socio-familiali ~ modeleaza simptomatologia bolii
Manifestairile clinice:
Semnele premorbide-aceste semne apar inainte de declansarea bolii. Tabloul tipic este
reprezentat de indivizi cu personalitate schizoida sau schizotipala. Acesti indivizi se
caracterizeaza prin lipsa de comunicare, introversiune si pasivitate. Persoana respectiva are
putini prieteni, evita persoanele de sex opus si nu participi la activitati de grup.
Debutul schizofreniei-este observant de regula de catre anturaj, care caracterizeaza
pacientul ca fiind schimbat. lndividul nu mai are acelasi randament in activitatile zilnice,
apare ca dezinteresat de ceea ce se intampla in jur si cu propria persoana. Poate deveni
interesat de idei abstracte, filosofce, religioase, oculte. Treptat, acesti indivizi pierd
contactul cu realitatea si dezvolta urmatoarele fenomene:
- perplexitate~la debutul afectiunii, pacientii declara ca experientele zilnice par stranii. Ei
nu realizeaza care este motivul schimbarilor cumportametale si al personalitiitii precum si
de unde provin simptomele pe care le traiesc
- izolarea -pacientul se retrage in singuratate, are sentimentul ca este diferit fata de cei din
jur si evita compania celor care erau apropiati
- anxietea-apare un sentiment de disconfort generalizat, anxietatea invadand trairile
zilnice. Anxietatea atinge paroxismul atunci cand pacientul percepe realitatea ca fiind
amenintatoare si atribuie aceste pericole unor surse exteme.
Tabloul clinic:
Aspectul general:
Aspectul exterior ai pacientului schizofren acopera un spectu larg de manifestari de la
agitatie psihomotorie la comportament linistit, caz in care pacientul pare doar indispus,
cufundat in propriile ganduri. Schizofrenii sunt imprevizibili, trec usor de Ia o stare de
liniste la un componament violent, neprovocat, sub influenta halucinatiilor.
Comportamentul agitat constrasteaza cu starea de stupoare catatonica, pacientul fiind
imobil, nu raspunde la stimulii exteriori si nu vorbeste. Deseori, pacientul schizofren are un
aspect neingrijit, expresie a ignorarii regulilor de igiena corporala si a dezinteresului fata: de
Iumea exterioara si propria persoana.
Tulburirile de perceptie aspectul clinic comun in cazul schizohenilor este reprezentat de
halucinatii. Acestea pot fi proiectate asupra oricarui analizator. Cele mai frecvente
halucinatii sunt cele auditive sub forma vocilor amenintatoare cu continut obscen,
acuzatoare si foarte rar cu continut placut. O important clinica deosebita o au halucinatiile
imperative care influenteaza comportamentul pacientului. Halucinatiile vizuale, tactile,
gustative si olfactive pot aparea in tabloul clinic al schizofreniei, dar de obicei sunt expresia
unui proces organic. Halucinatiile cenestezice sunt deseori raportate de pacientii,
schizofeni. Ei afirma ca Ie-a luat foc creierul, ca au un sarpe in intestine, ea nu au inima,
etc.
Atentia si memoria in cazul schizofieniei se evidentiaza tulburirile cantitative ale atentiei,
interesand componentele voluntari si spontan.
Gandirea- in schizofrenie se intilneste un spectru larg de tulburiri ale gandirii, ele putand
fi tulburari ale ritmului gandirii, ale coerentei, ale continutului, ale expresiei. Cursul gandirii
poate fi accelerat sau redus; pot exista baraje ale gandirii. Coerenta este variabila si expresia

ajunge uneori pana la salata de cuvinte. Tulburarile de limbaj-crearea de noi cuvinte cu

inteles special sau atribuirea de noi intelesuri unor cuvinte obisnuite.

Delirul-este cea mai importantii tulburare, avand o tematica variata, in ordinea frecventei,
avem urrmatoarele tematici:
- grandoarea pacientului afirma ca poseda averi imense , are aspect fizic placut , capacitati
deosebite. are prietem sus-pusi sau este o personalitate
- persecugia-pacientul acuza ca este persecutat de prieteni, vecini, partener
- somatica-pacientul are convingerea ca unele organe inteme fie nu mai exista, fie nu mai
functioneaza sau au putrezit.
Afectivitatea-dispozitia depresiva poate fi intalnita atat in episodul acut cat si in cel
rezidual. Emotiile sunt instabile, cu imprevizibile alunecari de la bucurie la tristete.
Faciesul este imobil si exprima tocirea afectivitatii. Sentimentele sunt inadecvate, necoordonate cu
continutul comunicarii se mai observa stari de extaz mistic, sentimente de omnipotenai sau
anxietate.
Alte simptome: - constiinta bolii lipseste, pacientul neaga ca este bolnav si insista asupra
veridicitatii ideilor delirante si a halucinatiilor, exista cazuri in care pacientul schizofren
poate admite ca este bolnav, dar nu percepe dimensiunea procesului patologic, unii pacienti
pot acuza tulbuairi de somn si tulburari ale activititii sexuale.
Forme clinice
1. Schizofrenia dezorganizati (hehefrenia)
Se caracterizeaza prin discurs si comportament dezorganizat, inadecvare afectiva, absenta
comportamentului catatonic. ldeile delirante si halucinaiiile sunt fragmentare. ln mod tipic,
hebefienia debuteaza in adolescenta, cu dezorganizarea insidioasa a unei abulii, tocire
afectiva, halucinatii si delir. Dispozitia este superticiala si inadecvata, Existe tendinta de a
ramane solitar, iar comportamentul pare lipsit de scop. Aceast form de schizofrenie are un
prgnostic rezervat datorit dezvoltarii rapide a tulburarilor de afectivitate precum si
pierderea vointei.
Z. Schizofrenia catatonica domina in acesta sehizofrenie cel putln doua fenomene:
imobilitate motorie de tip stupuros cu agitatie extema, negativism, mutism, stereotipii,
ecolaiie (imitarea a tot ce aude) si ecopraxie. Evolutia acestei forme de schizoiienie este cea
mai lunga dupa cum si nivelul de fnmctionare social este cel mai redus.
3. Schizofrenia paranoida-forma clinica este caracterizata prin preocupari si convingeri
delirante, insotite sau nu de halucinatii auditive. Comportamentul, dezorganizarea
discursului si tocirea afectival sunt mai putin pregnante. in acest forma clinica pacientii au
0 varsta mai avansata la debut, o functionabilitate premorbida mai buna si un prognostic
favorabil. Pacientii au sanse mai mari si evolueze bine, sa se integreze social si sa-si
intemeieze o familie. Este cea mai intalnita forma de schizofienie.
Clinic, se manifesta prin:
idei delirante de persecutie, misiune speciala, halucinatii auditive. Evolutia schizofieniei
paranoide poate ti episodica cu remisiuni partiale complete sau poate fi cronica, in care
simptomatologia se intinde pe mai multi ani si nu se pot identifica episoadele acute.
4. Schiznirenia simpla-este cea mai pugin intalnita forma. Debuteaza insidios prin
bizarerii comportamentale. Pacientii sunt incapabili de a indeplini cerintele societatii,
precum si diminuarea globala a performantelor. Tocirea afectiva si pierderea vointei se
dezvolta fire a fi precedate de simptnme psihotice de orice natura, Deteriorarea sociala
devine manifesti si apoi poate urma vagabondajul.
Diagnostieul de schizofrenie-DSM IV propune 2 grupe de simptome: pozitive si
negative. Cele pozitive includ halucinatii, delir, incoerenta, idei ilogice, componament

dezorganizat sau bizar. Cele negative cuprind tocirea afectiva, tulburilri de limbaj contact
social scazut, apatie, hipoprosexie si ahulie. Pentru fomaularea diagnosticului pozitiv de
schizoiienie trebuie sa tie prezente 2 sau mai multe simptome caracteristiee, fiecare din ele
trebuind sa fie prezente pe o durata semniticativ de timp, pe parcursul unei luni. Ideatie
delirant, halucinatie, discurs dezorganizat, comportarnent dezorganizat major sau
catatonic. Formularea diagnosticului pozitiv trebuie sa se faca dupa o perioada de cel putin
6 luni in care manifestarile tulburarii au fost constant prezente.
Tratamentul urmareste atenuarea fenomenelor psihotice, readaptarea gradata si reintegrarea
in mediul socio-familial si profesional.
Tratamentul schizofreniei
Medieatia obligatorie A antipsihotica
l _ Medicatia clasica:
a. Haloperidol
- isi mentine utilitatea
- sterge simptomatologia in max. 14 zile
- se gaseste sub forna de tablete, picaturi, fiole
- doza ~ 30 50 mg./24 ore - adult
- se adreseaza in special simptomelor pozitive - halucinatiilor
- daca insa predomina ideiile delirante - obligatoriu:
b. Triflouperazina
- sub forma de tablete, picaturi, fiole
- doza ~ 20 ~ 25 mg/24 ore
- pentru tulburarile componamentale - neuroleptice sedative
c. Clorpromazina `
- doza- 100 ~ 150 mg./24 ore
2. Medicatie autipsihotica tipica
- nu are efecte secundare (impregnare neuroleptica - rigiditate, tremor de tip
parkinsonian)
a. Risperidona (Rispolept) - tablete
- pentru simptome pozitive
- doza 8 - 9 mg./zi
- pentm tratament de lunga durata
- remisiune foarte buna
b. Olanzapina (Zyprexa)
~ pentru simptome negative
- doza - 5 - 20 mg./24 ore; priza mica - seara
- doza scade cu varsta
C. Clazupina (Leponex)
- sub forma de tablete de 25 - 100 mg.
- Pacientul trebuie monitorizat obligatoriu timp de 16 saptamani
- Are actiune pe trombocite, leucocite trombocitopenie, leucopenie
- Doza se face dupa realizarea hemogramei
- Seara se administreaz 300 - 800 mg./24 ore

Paranoia
Psihoza cronica endogena caraeterizata prin evolutia continuia a unui delir
sistematizat, durabil. Debut la varsta adulti, poate ti precipitat de o psihotrauma. in afara
delirului pacientul se poate comporta normal, unii bolnavi pot avea incadrare buna in
societate.

 inrudita cu schizofenia
- aparitia unui tip de delir foarte sistematizat, nebizar si care are o evnlugie cronica
persistenta, putin influentatii de medicatie
- afecteaza in special barbatii
- toti pacientii isi sustin ideile aparent reale
- tema frecvent intalnita este gelozia
- pacienlul este imposibil de convins
- alta tema delirama este tema persecutiei
- spre deosebire de schizofrenie - in Paranoia - bolnavul are o idee deliranta - !
procesomzmii autentici
- sunt prezente si alte teme delirante: delir mistic, delir erotoman, delir de boala
somatica.
Tratament - chiar in condigiile intemarii rezultntele sunt modeste, pacientul fiind lipsit
de critica bolii, refuzi medicaiia. Se indica o cura indelungata (luni, ani) cu neuroleptice +
psihoterapie.

TULBURARI DE PERSONALITATE
(psihopatia) =personalitate infelxibila. maladaptativa care
determina o afectare semmficatlva functlonala
sau simptome subiective.
DENUMIRII
= dezechilibru mintal;
= PSIHOPATIE;
= sociopatie
ETIOLOGIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE
II, TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA.
x MULTIFACTORIALA.
I. FACTORI BIOLOGICI: Genetici = concordanta
crescuta Ia gemenii monozigoti
- Valori modificate ale testosieronului,
esiradiolului, endorfine, modificari EEG.
II. FACTORI PSIHOSOCI/\LI:= Pslhopatii
marginale ( probleme in relatiile
Intrafamiliale, educatie).
TULBURAREA DE I. TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA.
Neincredere si suspiciune; asteapta sa fie inselat. .
se actioneze impotriva sa; gaseste intelesuri ascunse
in evenimenle banale; pastreaza constant
resentimente fata de jigniri ( colectionari de
nedreptati).
Hipersensibiliiaie
Imposibilitatea de a se relaxa.
Recl, lipsiti de simlul umorului, orgoliosi.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = Tulburarea deliranis; =
COMPLICATII: Depresie, Tulb. delirante, Tulb,
anxioase. Abuz de toxice.

Schizufrenia paranoida; = Alte lulburari de personaliate.

TULBURARI DE PERSONALITATE SCHIZOIDA
Detasat de relatiile sociale.
Nu doreste si nu-i fac placere relatiile apropiate.
Alege aproape intotdeauna activitati solitare.
Interes redus sau absent fata de relatiile
sexuale,
Raceala emotionala, detasare afectiva.
Pare indiferent Ia laudere sau criticile altora.
DIAGNOSTIC DIFERENTIALI Tulb. de
personalitate paranoida, evitanta (pacientul
doreste relatii cu semenii), schizotipala
(ciudatenii, excentricitati).

TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALA.

- TRASATURI CLINICE
Deficite sOciale si interpersonale, capacitale redusa
pentru relatii apropiate.
- Credinte ciudale sau gandire magica - influeteaza
comportamenlul _
~ Experiente perceptuale neobisnuite, iluzii corporale.
- Suspiciozitate, ideatie paranoida.
~ Afect inadecvat
~ Comportameni ciudal, excentric sau neobisnuit.
~ Lipsa prietenilor apropiati; anxietate sociala.

IV. TULBURAREA DE PERSONALITATE

ANIUSOCIALA
- Comportament maladaptativ din copilarie, nu
recunoaste drepturile altora.
- Neconformare Ia regulile sociale, comiterea
repetata de fapte antisociale.
- Minciuni repetate, escrocherie, inselatorie pentru profitul sau placerea personala.
- lmpulsivitate, iritabilitate, agresivitate.
- Iresponsabilitate persistenta( incapacitatea
sustinerii unei activitati profesionaie, a onorarii
obligatiilor financiare)
Lipsil de remuscan, de senslbilitate pentru altii.
V, TULBURAREA DE FERSONALITATE BORDERLINE
Instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor
Jmpulsivitate - incepand in perioada adultului tinar
Relatiile cu ceiialli sunt tumultuoase;
Frecvent: gesturi, amenintari sau acte
autodistructive, automutiante sau suicidare.
Nu tolereaza sa fie singuri, eforturi de a evita

abandonul real sau imaginat,

Frecvent: abuz de substanie, sofat periculos,
hiperfagie compulsiva
Sexualitate haotica.
Afecie instabile, "furturi de afecte
DIAGNOSTIC DIFERENTUALI Tulb. psihotica
Vl.TULBURAREA DE PERSONALITATE
HISTRIONICA: comportament dramatic,
teatral, impresionant.
Cauta sa fie in centrul atentiei, seducatori.
Comportament dependent.
Afectiv sunt imaturi, superficiali, nesinceri
Foarte sugestionabili
Egocentrism si autosupraevaluare.
Relatiile interpersonaie sunt perturbate.
VII TULBURAREA DE PERSONALITATE
NARCISICA: model de granziotate si
hiperpreocupare pentru stima de sine
x Model grandios al importantei proprii
x Reactioneaza la critica sau infrangere cu
furie sau depresie
profita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile
x Lipsitde empatie
x Comportamente sau atitudini aroganle sau
superloare
VII.TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIVCOMPULSIVA:
~ Preocupat de reguli, ordine, programe, in asa
masura incat pierde scopul major al activitatii
~ Hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil ln
probleme de morala, etica sau valori.
- Rigid, incapatmat.
- Circumstantial, sclav al amanuntelor prefera rutina
sau ritualul in detrimentul noutatii. Meticulos.
-Lipsil de umor, de ablitatea relatiilor
interpersonale, de caldura afectiva.
~ Aduna obiecte, incapabil de a se debarasa de ele,
zgarcit.
- DiaGNOSTIC DIFERENTIAL = Tulburarea Obsesivcompulsva.
ASOCIERI MORBIDE
Dependenta fata de toxice
EXPERTIZA MEDICO LEGALA (Discernamant
responsabilitate)
TRATAMENT
FARMACOLOGIC
Neurolepuce propericiazina( Neulepul)

clorpromazina ( Clordelazln)
Carbamazepina 200 600 mg/z|
Simptomatice
PSIHOTERAPIC
TOXICOMANIA
Definitie consum patologic cronic sau
periodic, impulsiv, care modifica starea
afectiva sau de constiinta
Dependenga: se caracterizeaz prin
tendinta de crestere progresiva a dozelor
de substant si prin imposibilitatea de a
opri, chiar si pentru cteva zile, consumul
fiara ca aceasta si NU detennine aparitia
sevrajului

TOXICOMANIA
~ Sevrajul -stare de rau subiectiv, intens, In care pacientul
cauta sa obtina prin orice mijloace drogul, insotita de o
perturbare biologlca neurovegetativa si dismetabolica de
amploare, iar uneori de moarte
Drogurlle - sbs. naturale sau sintetice folosite de
consumatorl pentru actiunea lor asupra psihicului stimulente.sedative.
Clasilicarea toxicomaniei
- Dupa gravltatea efectelor
A. Majori - morfina, herolna, cocalna, LSD, halucinogene,
amfetamine, alcool.
B. Minora - tutun, oafea.
~ Dupa nr. drugurllor administrate- mono/poiltoxicomanie

CRAVING SAU APETENTA

Nevoia imperioaai pentru produsul respectiv si
cautarea compulsiva a acestuia este un
fenomen care joaca un rol important in aparitia
dependentei
Definifia OMS = dorinta de a experimenta din
nou efectele unei substanta anterior consumate
Crave (engl) = a dori ceva cu ardoare implicand
solicitare insistenta - sete de drog
Comportamentul devine expresia acestei trairi,
condensandu-se - in pofida oricaror riscuri si
neajunsuri spre pocurarea drogului
Apartine fenomenului de dependenta
Dependenta

Reprezinta tulburarea comportamenmlui deinita prin

dorinta puternica, compulsiva de a utiliza o substanta
psihoactiva
Diicultate de a opri prizele
Comportament de cautare al substantelor cu invadarea
progresiva a intregii existente de catre acest fenomen.
Adiqia - Addiction
notiune descriptiva, defineste comportamente
un camp cel al |comportamentelorr caractelizate de acte
repetate in care predomina dependenta fata de o
situatie sau un obiect material care este cautat si
consumat cu aviditata
In comportamenlul adictiv persoanele deviaza toate
celelalte centre de Interes, cu incapacltatea de a alege
si nu realizeze gestul adictiv. care nu constituie, de
astfel, o experiena agreabila (PEELE)

Modalitati de administrare a drogurilor

Fumat - nicotina, opiu, marijuana, hasis;
lnhalare de substante - solventi, gaze volatile, amfelamine
Prizare - cocaina
lngerare - alcoool, tranchilizante, barbiturice, amfetamine
Injectare - barbiturice, heroina. morfinaa, LSD
Absortie Iinguala - Ecstasy
Dupa efectul asupra SNC, drogurile se
clasilica In:
Psiholeptice - inhibitoare ale SNC - opiacee (opiu,
morflna, herolna, codeina), tranchillzante, barbiturice,
anxiolitice, solventi, gaze volatile, alcool.
Psihoanaleptice - stimulatoare SNC - cocaina,
amfetamlna, cofeina.
Pslhodisleptice - modificari psihice ln sfera cunoasterii si perceptiei
- derivati din canabis (hasis, marijuana),halucinogene (LSD , Ecstasy).