Cauzometria

Toti avem propriile noastre masini ale timpului. Unele, ne duc inapoi, se numesc
amintiri. Unele ne duc inainte, se numesc visuri.
Jeremy Irons

Introducere

Metoda cauzometriei reprezint operaionalizarea principalelor

noiuni ale concepiei cauzal-teleologice (teleos = scop) asupra
timpului psihologic.

Din punct de vedere diagnostic, cauzometria urmareste identificarea reprezentrilor persoanei despre caracterul legturilor
cauzale i teleologice dintre evenimentele vieii sale.

Este

Introducere

o metoda biografica

Analizeaza

insa ansamblul vietii: trecut, prezent,

viitor.
Poate

fi folosita ca metoda de psihodiagnostic, dar

si ca instrument de cercetare.

Aplicarea tehnicii

Ancheta cauzometric se realizeaz individual. Durata anchetei este

de 40-60 minute. Etape:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Discuia preliminara
Alctuirea inventarului de evenimente
Datarea i ordonarea cronologic a evenimentelor
Analiza cauzala a relaiilor ntre evenimente
Analiza teleologica a relaiilor ntre evenimente
Precizarea domeniilor de apartenena a evenimentelor

Discutia preliminara

Intervievatorul

ncercnd:

face cunotina cu intervievatul

s stabileasc cu acesta o relaie de ncredere

reciproc;
sa-i trezeasc interesul pentru autocunoatere;
sa activeze procesul de contientizare a traseului vieii,
stimulnd reflecii despre trecutul, prezentul i viitorul
persoanei.

Discutia preliminara
Efectul

de protectie a biografiei este tolerat.

Discutia preliminara ar trebui sa preceada
desfasurarea celorlalte etape cu 1-2 zile.
Intervievatul participa ca expert al propriei vieti.
Testul cercurilor timpului (Cottle,1976)
Alcatuirea inventarului de evenimente

Orice schimbare, transformare este un eveniment (in societate, in

natura, in lumea interioara a individului, la serviciu, in comportament
sau in activitate etc)

Ne referim la momente nu la intervale.

Evenimentele notate pot fi din trecut, prezent si viitor.

Datarea si ordonarea cronologica a evenimentelor

Indicai, cu o exactitate maxim data (anul, luna, dac e posibil i

ziua) pentru fiecare dintre evenimentele pe care le-ai indicat
anterior.
Daca evenimentul a avut loc deja, aducei-va aminte cnd anume.
Daca este un eveniment viitor, indicai pe fi data presupusa.
Fiecare dintre evenimentele pe care le-ai indicat trebuie s fie o
schimbare, de aceea fiecare eveniment trebuie sa aib o singur
dat care corespunde momentului n care aceast schimbare a avut
loc sau se va ntmpla.

Datarea si ordonarea cronologica a evenimentelor

 Dup

datarea tuturor evenimentelor intervievatul le

ordoneaz n ordine cronologic, indicnd n dreptul
fiecrui eveniment numrul cronologic al acestuia.

Nu

trebuie s existe evenimente cu acelai numr

de ordine.
Analiza cauzala a relaiilor dintre evenimente

nainte de a ncepe analiza cauzal fiele sunt puse mpreuna una

peste cealalt i sunt ordonate astfel nct fia cu ultimul eveniment
cronologic (fia 15) s se afle deasupra, urmnd n ordine
descresctoare toate celelalte fie (fia 1, fia care conine primul
eveniment cronologic va fi ultima n aceast serie).

Subiectul d la o parte prima fia i ncepe s analizeze toate

legturile cauzale posibile ale acestui eveniment (fia 15) cu
celelalte evenimente.

Analiza cauzala a relaiilor dintre evenimente

Ai putea spune c evenimentul 15 se va ntmpla (s-a ntmplat)

datorit faptului c s-a ntmplat (o sa se ntmple) evenimentul
14?. Dac rspunsul este afirmativ acest lucru nu indic c
evenimentul 14 este singura cauz a evenimentului 15 ci doar ca
ntre acestea exist o relaie cauzal. M intereseaz doar opinia
Dvs. personal, sentimentul subiectiv despre existena sau absena
unei relaii de tipul cauz-efect ntre evenimentul 14 i 15. Trebuie
s rspundei da, dac credei c o asemenea relaie cauz-efect
exist sau nu, n cazul n care considerai c o asemenea relaie nu
exist.

Analiza teleologic (de tipul mijloc-scop) a relaiilor

dintre evenimente
n

cadrul acestei etape se identific relaiile

teleologice existente intre evenimentele vieii
evocate, relaii de tipul mijloc-scop. Pentru analiza
acestor relaii fiele se aranjeaz astfel incit fia 1
sa se afle deasupra iar fia 15 dedesubt. n rest,

modul de lucru cu fisele este acelai ca i n cazul

analizei cauzale.
Analiza teleologic (de tipul mijloc-scop) a relaiilor
dintre evenimente

Sa ncepem cu evenimentul 1. Punei va rog aceasta fia la o parte i gndii-va asupra

motivului pentru care acest eveniment a avut loc, ce scopuri ai urmrit atunci cnd ai
realizat acest eveniment/aceasta schimbare. Bineneles, referitor la anumite evenimente
aceasta ntrebare s-ar putea sa nu aib nici un sens, dar n anumite cazuri ea este
concludent. Suntei de acord cu afirmaia c unul din scopurile evenimentului 1
este evenimentul 2 sau, altfel spus, primul eveniment s-a ntmplat pentru ca sa
se ntmple cel de-al doilea eveniment ? Se poate rspunde doar prin da sau nu,
lundu-se n consideraie ceea ce vi se pare corect din perspectiva actual. Dac, de
exemplu, n momentul realizrii evenimentului 1, Dvs. nu-l considerai ca mijloc
pentru realizarea evenimentului 2, dar acum, privind retrospectiv napoi
remarcai c totui acesta a fost un scop dei anterior fie nu ai putut sau nu ai
dorit sa recunoatei fa de sine nsui acest lucru, n acest caz trebuie sa
rspundei da, adic evenimentul 2 este unul din scopurile evenimentului 1 .

Modelul protocolului pentru analiza cauzal i

teleologic
Precizarea domeniilor de apartenena a
evenimentelor

Coninutul evenimentelor traseului vieii poate fi total necunoscut pentru

cercettor
n dependenta de scopurile cercetrii respondentului poate s i se ofere variante
diferite de clasificare. Autorii tehnicii au utilizat urmtoarea clasificare:

S - schimbri n societate
N - schimbri n natur
V - modificri n gndire, sentimente, valori
Sa - modificri n sntate
F - schimbri n familie i n viaa cotidiana
M - schimbri n serviciu, activitatea de nvare (colarizare)
L - schimbri n modul n care se petrece timpul liber, comunicarea cu ceilali, hobby

Recomandri pentru intervievatori

Pentru interviu trebuie s se aleag un loc linitit i care nu creeaz celui

intervievat anumite asociaii care ar direciona ntr-un anumit fel refleciile sale
asupra vieii.
n timpul interviului subiectul apare n calitate de expert n problemele vieii
personale i n acest domeniu nu exista nimeni mai competent dect el nsui.
Intervievatorul trebuie sa ocupe o poziie neutr i binevoitoare, fr a emite
judeci de valoare.
Printre evenimentele evocate pot fi i unele destul de neplcute, analiza crora
poate trezi o puternica rezistenta intern care poate ajunge i pn la refuzul de a
mai continua.

Obiectivarea de ctre intervievat a reprezentrilor pe care acesta le are despre

propria sa viaa poate avea i un efect psihoterapeutic i poate ajuta persoana n
cauza s fac fa mai uor unor greuti n via.

Studiu de caz

Examinm evenimentul E8 (admiterea la facultate"): n opinia lui Marian apariia lui va surveni ca o
consecin imediat a evenimentului E6" (a nvat sa nvee"), dar si a evenimentului E4" (studiul
intensiv, inclusiv al limbilor de circulaitie). Admiterea la facultate' serveste n optica lui drept una din
cauzele cunoaterii adevratei prietenii" (E9), a incheierii unei cstorii" (E12) si a naterii copiilor"
(E13). Este considerat, pe de alt parte, cauza angajrii profesionale" (E14) i a efecturii unei
descoperiri importante" in domeniul su de munc (E15).

Desigur, pentru admiterea la facultate'' (E8) a fost necesar parcurgerea unui ir" de evenimente
pregtitoare : nceputul colii (E1), studiul" (E4), dobndirea ncrederii n sine (E2) etc.

De pe urma studiilor universitare (E8) se ateapt, n continuare, realizarea vieii personale in propria
familie (E9, E12, E13) , precum i practicarea profesiei dorite"(E14) la un nivel superior de competen
si autorealizare (E15). Astfel spus, admiterea la facultate" (E8) este conceput de subiect ca un mijloc
de realizare si mplinire a personalitati in ansamblul su (E9, E12, E13, E14, E15)

Studiu de caz
Cauzograma

indica o persoana analitica si

introspectiva
Evenimentele grupate in 3 categorii: lume
interioara, munca si profesie, pasiune artistica.
Se disting evenimente ce au marcat evolutia
individului si merita investigate: castigarea
increderii in sine, prima prietenie.

Cauzometria

Concluzii

pune in valoare semnificatia

subiectiva a evenimentelor (experientele,
convingerile, expectantele asociate).
Ofera o perspectiva asupra traseului de viata, a
momentelor de cotitura, a genezei personalitatii
individuale.
Se constituie ca un bun pretext pentru formularea
investigatiilor psihologice ulterioare.

Observaia

Intelepciunea constituie totalitatea adevarurilor dobandite de mintea omeneasca prin observatie si

experienta si transpuse in viata.
Ivan Alexandrovici Goncearov

Definiie

Aciunea de a privi cu atenie fiinele, lucrurile, evenimentele,

fenomenele pentru a le studia, supraveghea i a trage concluzii
asupra acestora
Ca metod tiinific observaia = nregistrarea sistematic, prin
simuri, a caracteristicilor i transformrilor obiectului studiat
A observa = a nelege, nu un act pasiv de nregistrare
Observaia empirica
Observaia stiintifica, ghidat de ipoteze

Ce se observ?

Comportamente ansamblul actelor, accesibile observaiei directe.

Conduita ansamblul de acte caracterizate printr-o organizare
impusa de finalitatea urmarita, constient sau nu, rational sau nu, de
catre organism.
Gndurile
Sentimentele

Observatia sistematica

Observaia sistematic pretinde:

- Selectarea i definirea comportamentului int n termeni
concrei, observabili (operaionalizare)

- Utilizarea unor proceduri sistematice, standardizate,

pentru observarea comportamentului i nregistrarea
observaiilor ntr-o manier adecvat

Selectarea si definirea comportamentelor

(operaionalizarea)

Cum recunoatem un comportament care ne intereseaz? Se utilizeaz criterii:

Concrete (descriptive)
Teoretice (interpretative)
Criterii concrete: referitoare la form, referitoare la efecte
Referitoare la form localizare n spaiu, orientare, topografia tridimensional, proprieti
intrinseci ale corpului sau epidermei
Referitoare la efecte deplaseaz, deformeaz etc. este un nivel mai general (se pierde
informaie)
Criterii teoretice i abstracte se aplic teorii, ipoteze, postulate pentru a interpreta indici
direct observabili. Aplicarea acestor criterii clasificri cauzale i funcionale ale
comportamentului:
Clasificare cauzal: se atribuie aceeai etichet comportamentelor care au aceeai cauz
(atribuit): ex. Comp. Sexual, materne, de competiie, etc.
Clasificare funcional se clasific comportamentele dup funcia acestora:
comportamente alimentare. Adeseori clasificrile cauzale i cele funcionale se ntreptrund.

Grile de observaie

Instrument ghid de lectur a realitii

Asigur caracterul sistematic al observaiei
Cuprind mai multe uniti de comportament ce urmeaz a fi observate.

Alegerea unitilor trebuie s ndeplineasc mai multe condiii:

Unitile s fie discrete i exclusive
Categoriile trebuie s fie omogene
Fiecare unitate de comportament s fie bine precizat i definit operaionalizare criterii de
identificarea i clasificare a comportamentelor; elementele contextuale
Criteriile concrete - la nceputul investigaiei; doar cnd studiul fenomenului este suficient de
avansat se recurge la criterii abstracte
Numrul de uniti dintr-o gril trebuie s fie limitat funcie de obiectivele cercetrii: multiplicare;
fuzionare
Dimensiunea temporal a definiiei unitilor de comportament cnd ncepe i se termin un
comportament?

nregistrare i eantionare
nregistrarea comportamentelor (msurarea comportamentelor)
- Descriere calitativ (narativ)
- nregistrarea frecvenei anumitor comportamente (contabilizare) + nregistrarea
frecvenei ntr-o unitate de timp
- nregistrarea unor aspecte temporale ale comportamentelor:
- Secvenialitatea
- Durata comportmentului
- Latena durata dintre nceputul observaiei sau al stimulului i declanarea
comportamentului
- Intervalul durata scurs ntre finalul unui comportament i nceputul altuia

- nregistrarea intensitii comportamentului

- Evaluarea unor atribute cu ajutorul unor scale de notare

Eantionarea

Este vorba de alegerea comportamentelor care vor fi introduse n gril.

Eantionarea trebuie s asigure reprezentativitatea descrierii.
Tehnici:
- Eantionarea timpului (ex. obs. la clas: observarea fiecrui elev,
timp de un minut, din cinci n cinci minute). Depinde de:
- variabilitatea comportamentului
-frecvena comportamentului
- specificul situaional
- complexitatea sistemului de nregistrare
- Eantionarea subiecilor (cnd sunt prea muli)
- Eantionarea situaiilor

Bibliografie
Chelcea, S., 1997, Metoda observaiei n Cercetarea Sociologica Metode si tehnici,
Chelcea, Mrgineanu, Cauc (coord.), Ed. Destin.
Dafinoiu, I., 2002, Personalitatea. Metode calitative de abordare: Observatia si
interviul, Polirom.

Grila de observatie
Condiitii
Alegerea unitilor trebuie s ndeplineasc mai multe condiii:
Unitile s fie discrete i exclusive
Categoriile trebuie s fie omogene
Fiecare unitate de comportament s fie bine precizat i definit operaionalizare
criterii de identificarea i clasificare a comportamentelor; elementele contextuale
Criteriile concrete - la nceputul investigaiei; doar cnd studiul fenomenului este
suficient de avansat se recurge la criterii abstracte
Numrul de uniti dintr-o gril trebuie s fie limitat funcie de obiectivele cercetrii:
multiplicare; fuzionare
Dimensiunea temporal a definiiei unitilor de comportament cnd ncepe i se
termin un comportament?

1. Identificarea variabilei de observat

Ex: violenta la prescolari
2. Definirea acestei variabile cu claritate i precizie

Exemplu: Violena la precolari reprezint suma

actelor de agresivitate fizic sau verbal care iau

loc n cadrul interaciunii dintre copiii unei clase de

grdini, etc.
3. Alegerea i precizarea dimensiunilor variabilei

Exemplu:
Agresivitate verbal
Agresivitate fizic
4. Operaionalizarea dimensiunilor n indicatori ct mai precii i mai
observabili;

Exemplu:
Agresivitate verbal:
ipat (ca form de agresiune);
injurii;
etc.
Agresivitate fizic:
lovituri cu palma
lovituri cu piciorul
5. Alegerea parametrilor indicatorilor
frecvena
durata
absena/prezena
canitatea
ordinea apariiei
etc.

6. Testarea grilei, pentru a sesiza dac rmn

comportamente care nu pot fi ncadrate ntr-una
din categoriile grilei sau dac unele
comportamente sunt ncadrabile n dou
categorii simultan.

Continutul si structura interviului

clinic
Intrebari

Continutul intrebarilor

referitoare la experiente/ comportamente

Daca as fi fost cu tine in situatia X, ce as fi observat din

ceea ce ai facut?
Daca te-as observa intr-o zi obisnuita, ce anume as
vedea din ceea ce faci?

Intrebari

referitoare la opinii/valori

Ce anume crezi/ gandesti despre?

Continutul intrebarilor
Intrebari

referitoare la sentimente/emotii

Ce simti in legatura cu aceasta?

Intrebari

referitoare la cunostinte: pt a culege date

factuale
Intrebari referitoare la caracteristici sociodemografice (ex: varsta, ocupatie, educatie)

Ordinea intrebarilor
1.

Intrebari despre activitati, experiente comportamente;

2. intrebari despre interpretari, opinii, sentimente
1. Intrebari despre activitati; 2. Intrebari despre cunostinte
si deprinderi.
1. Intrebari despre momente prezente (ex: ultimul episod
problematic); 2. Aprofundari catre trecut; 3. Eventuale
solutii pt viitor.
Intrebarile despre caracteristici socio-demografice
intercalate sau la sfarsit.

Formularea intrebarilor

 Deschise
Singulare
Clare
Neutre

Formularea intrebarilor intrebari deschise

Intrebarile

nu trebuie sa contina raspunsuri predestinate

Cat de multumit ai fost in situatia x? NU

Ce ai simtit in situatia X? - DA
Care este parerea ta despre situatia X? - DA
Intrebarile nu trebuie sa fie dihotomice
Sa nu fie deschise pana la nespecifice: Ce
Folosirea presupozitiilor

mai faci?

Ghideaza interviul
Normalizeaza situatia

Formularea intrebarilor sa contina o

singura idee
Intrebarile
Intrebarile

multiple provoaca tensiune si confuzie

multiple permit subiectului sa fie evaziv
oferind informatii nerelevante pt problema aflata in
discutie
Intrebarile singulare necesita cunaosterea
problemei

Formularea intrebarilor - claritatea

Cuvintele

utilizate pt formularea intrebarilor

Usor de inteles
Din cadrul de referinta utilizat de client

 Limbajul

tehnic, desi corect, poate cauza confuzie

si anxietate
Evitarea intrebarii de ce
Vehiculeaza presupozitia unei relatii cauzale
Induce ideea unui raspuns anterior inadecvat

Formularea intrebarilor neutralitatea

Utilizarea

unor exemple ilustrative

O paleta larga de raspunsuri posibile

Doar ex de raspunsuri extreme (poate orienta raspunsul)
A se folosi cu prudenta
Intrebari

care invita la

Joc de rol (varianta: autorul se disociaza de pers care

adreseaza intrebarea)
Simulare: solicita resp. sa devina observator

Formularea intrebarilor neutralitatea

Afirmatii

si anunturi introductive permit:

Focalizarea atentiei

Organizarea ideilor

Fluenta interviului
Anunturi de tranzitie (varianta: formularea rezumativa
tranzitiva)
Anuntul direct: Permite-mi acum sa te rog sa te
gandesti
Atentionarea: Urmatoarea intrebare este deosebit de
importnata pt prog terapeutic

Formularea intrebarilor neutralitatea

Intrebari

de urmarire si aprofundare

Afirmatii

suportive

Mijloace verbale: Cine? Ce? Unde? Cand? Cum? Vrei sa-mi spui
mai multe despre aceasta? Poti sa-mi dai mai multe detalii?
Mijloace paraverbale: hmm, ihm
Mijloace nonverbale
A se evita de ce

Explicarea obiectivelor (interviul de cercetare)

Indicatori privind evolutia interviului
Intariri/ recompense
Feedback adecvat

Metamodelul pentru limbaj

Arta de a pune intrebari

Folosind metamodelul, psihologul:

Accede la structura profunda a limbajului
Identifica o serie de violari semantice in procesul

comunicarii
Utilizeaza o serie de intrebari pertinente in raport
cu omisiunile, generalizarile si distorsiunile
identificate

De la structura profunda la structura

superficiala:

 Omisiuni
Distorsiuni
Generalizari

Omisiunile

Fenomen

de modelare a experientei care ne

permite sa ignoram anumite informatii in
detrimentul altora.

Obiectivul

intrebarilor:

Recuperarea informatiilor lipsa

Reconstituirea mai precisa a continutului experientei
Verbele

Omisiunile

nespecifice: ea m-a intristat; ma bucur de toamna;

Intrebari: cum?; cum anume te-a intristat?; ce anume te-a

intristat?; cum te bucuri?

Substantivele

nespecifice: copilul a avut un accident; casa

a fost construita.
Intrebari: cine sau ce, mai precis

Comparatiile:

sunt mai putin pregatit; sunt cel mai

ghinionist om
Intrebari: Mai putin pregatit decat cine..?; Comparativ cu cine
(ce)?

Fragmente

Generalizarile

sau elemente ale modelului lumii sunt

detasate de experientele sale pt a exprima o
intreaga categorie; un singur ex devine regula.
Cuantificatori universali
Operatori modali
Judecati de valoare fara origine specificata.

Generalizarile

 Cuantificatorii

universali: tot, toata lumea, nimeni,

nimic, niciodata, totdeauna, tot timpul. nimeni nu ma
intelege
Metode de contestare:
Reluarea cuv intr-o maniera interogativa: nimeni?
Constructie paradoxala: Nimeni niciodata nu v-a inteles
Intrebari care vizeaza specificarea contextului sau a exceptiilor:
nu a existat niciodata un moment in care..

Operatorii

Generalizarile

modali: stabilesc limite postulate de

reguli nescrise: nu pot sau nu trebuie.
De necesitate: reguli de conduita (trebuie sa curat
zilnic); reguli morale (nu trebuie sa minti)

Ce s-ar intampla daca ati face/nu ati face?

De posibilitate: Asa sunt eu nu ma pot schimba. Imi
este imposibil sa il ascult.

Ce va impiedica sa? Ce s-ar intampla daca?

De ce? - interzis

Judecatile

Generalizarile

de valoare (afirmatiile) fara origine

specificata: originea este ignorata.: Asta nu se
face!
Ce anume nu se face?
Cine spune asta?
Cine face aceasta afirmatie si pe ce se bazeaza ea?

Modelarea

Distorsiunile

experientei cu efecte neasteptate

asupra hartii despre realitate.

Nominalizarile
Echivalentele complexe
Presupozitiile
Relatiile cauza-efect
Lectura gandurilor

Distorsiunile - Nominalizarile

 Realizeaza

conversia unei actiuni in ceva static prin

inlocuirea verbelor cu subst.
Doresc reusita copiilor mei. - Cum anume doriti ca ei sa
reuseasca?
Doresc sa imbunatatesc comunicarea mea cu ceilalti.
Cum doriti sa comunicati mai bine?
Imi propun o schimbare in relatiile mele cu sotia. Ce
anume doriti sa schimbati?

Distorsiunile Echivalentele complexe

Stabilesc

analogii intre o propozitie specifica si una

mai generala. Nu zambeste; nu se distreaza. Nu ma
priveste; este suparat pe mine. Mereu intarzie, nu
ma iubeste.
Identificarea unor contraexemple si disocierea celor doi
termeni ai echivalentei

Daca te-ar privi ar insemna ca nu este suparat?

Cunosti oameni care, cand sunt suparati, isi privesc

interlocutorul?

Distorsiunile - Presupozitiile

Credinte,

asteptari, ipoteze care ne pot limita

comportamentul si capacitatea de decizie.
Cand vei fi matur vei intelege.
Sotul meu e la fel de speriat ca si tine.
De ce nu zambesti mai mult?

Ce va face sa credeti ca ?

Distorsiunile Relatiile cauza-efect

Explicatiile securizeaza, dar adesea distorsioneaza.
Ex: X ma enerveaza. Compania la care lucrez ma impiedica

saAs pleca in concediu, dar nu am masina..

Solicitarea unei descrieri a procesului prin care un stimul extern
provoaca o stare afectiva. Cum anume poate X sa va enerveze?
Credinta ca ceilalti sunt responsabili de starile noastre tb vizata:
Cum anume faceti sa va simtiti rau auzind ce spune el?

Distorsiunile Lectura gandurilor

Fenomenul

care face ca unele persoane sa se

comporte ca si cum ar sti ceea ce cred sau gandesc
ceilalti.
Exista doua modalitati:
O persoana crede ca stie ce gandeste altcineva: X este
deprimat Era enervat, dar i-a fost greu sa o
recunoasca. Tb sa creada ca ii consum timpul.

Este posibil, dar cum va dati seama de acest fapt?

Distorsiunile Lectura gandurilor

Persoana are impresia ca ceilalti pot citi in mintea ei:
Daca m-ai iubi ai sti ce doresc. Ar trebui sa stii ca-mi
place acest lucru.

Cum ar putea sa stie ce-ti doresti?

Interlocutorul

Concluzii

nu stie cum, nu poate sau nu vrea sa

isi dezvaluie trairile.
Stabilirea unei bune relatii cu pacientul inainte de a
pune intrebari sensibile: Nu inteleg prea bine. Ai
putea sa-mi explici cum x determina y?

Analiza tematic-categoriala
Analiza tematic-categoriala

n cea mai simpl form a sa presupune

identificarea i descrierea principalelor teme
care strbat un corpus discursiv

Caracteristica frecventa => importanta pt

locutor

Analiza tematic-categoriala

Textul este decupat in unitati de sens numite

teme.

Tema = unitate de semnificatie psihologica

Grila de analiza tematica

Rezultatul aplicarii unei teorii (grila Rorschach)

Rezultatul analizei documentului insusi

Standardizarea documentului

Etapele analizei de continut

Decuparea in unitati de analiza si alegerea

modelului de analiza

Codarea si stabilirea protocolului care va fi supus

prelucrarii statistice.

I. Standardizarea documentului

Reguli de identificare a documentului

Data
Locul
Numele persoanei intervievate
Numele intervievatorului
Consemnul interviului
Reguli de transcriere a interviului
Organizarea raspunsurilor in fct de intrebari etc

II. Decuparea doc in unitati de analiza

Acestea se stabilesc in fct de metoda de analiza

folosita.

Pt analiza tematica:

Enunturile care se raporteaza la o tema.

III. Grilele de analiza

1. Descoperirea regularitatilor datelor pt

stabilirea categoriilor

2. Evaluarea categoriilor pt a determina:

Omogenitatea interna
Heterogenitatea externa

3. Reconstituirea grilei daca:

Numeroase date nu pot fi incluse intr-o categorie

Unele categorii se suprapun frecvent

Conditii pt un bun sistem de categorii

Verosimilitate interna si externa:

capacitatea de a integra verosimil datele analizate.

Capacitatea de includere rezonabila:

Absenta datelor care nu pot fi incluse in nicio categorie

Acoperirea tuturor aspectelor problemei studiate

(obiectivele cercetarii)

Conditii pt un bun sistem de categorii

Reproductibilitatea de catre un alt cercetator

competent

Simplitatea: nr de categorii nu trebuie sa fie prea

mare.

IV. Codificarea si stabilirea protocolului

Operatia prin care analistul atribuie fiecarei

unitati de analiza codul categoriei in care aceasta
este repartizata.

Verificarea fidelitatii prin codaj dublu (se

calculeaza un coeficient de fidelitate):

Acelasi analist, 2 codificari succesive (coef. de fidelitate

intra-codor)

2 analisti, acelasi document (coef. de fidelitate intercodor)

V. Tratamentul statistic al datelor si

interpretarea

In functie de ipotezele cercetarii se aleg:

Instrumente statistice descriptive

Instrumente statistice inferentiale

Metoda studiului biografiei

Metoda Thomae

Protocolul se analizeaza prin:

 Categorii formale
Categorii cognitive
Tematica existentei
Tehnica existentei

mijloace pt atingerea scopurilor

I. Categorii formale
Timpul

de munca

Timpul

liber

1. Repaus vs activitate

Repaus:

activitatea este restransa. Se fac dese

pauze pentru odihna

Activitate

la extrem: activitate mereu prezenta si

lipsa pauzelor repetate in cadrul activitatii
sustinute.

2. Uniformitate vs Schimbare

Uniformitate:

repetarea frecventa a unor moduri

de comportament similare. O puternica tendinta
spre rutina (introversiune).

Schimbare:

schimbari in modul de actiune si

comportament (extraversiune).

3. Dependenta vs Independenta

Dependenta:

modurile de comportament sunt

declansate de conditii exterioare. Exista un cadru
care limiteaza initiativa subiectului. Conformism.
Independenta: nu exista comport total
independent, dar in acest caz comport sunt

declansate in mod predominant de initiativa proprie

a subiectului.

4. Neangajare vs Angajare

Neangajare:

persoana manifesta izolare

emotionala si afectiva fata de situatii.

Angajare:

persoana participa din pct de vedere

afectiv. Poate fi implicata nu doar in situatie ci si
fata de persoanele sau de obiectivele actiunii.

5. Perturbare vs Armonie

Perturbare:

apare cand in calea aspiratiilor

individului se pun obstacole. Situatia este
incordata, apar stresul si conflictul.

Armonia:

concordanta intre scop si realizare.

Echilibru tensional si relaxare.

6. Tonalitate afectiva negativa vs

pozitiva (are legatura cu 5)

Tonalitate

negativa: situatie prejudiciata de

sentimentul de neplacere si aversiune. Situatia este
respinsa nu cautata.

Tonalitate

pozitiva: sentimente favorabile, sub

participa cu placere si se incadreaza usor in
situatie, dorind sa o mentina.

7. Inchidere vs deschidere fata de

situatie (are leg cu 3)

Inchidere:

subiectul e lipsit de orientare, nu

raspunde la solicitarile reale, nu intelege rolul

asteptat de la el, nu vede mijlocul adecvat pt a

domina situatia.
Deschidere: buna intelegere a cerintelor situatiei;
stie cum sa domine situatia.
Se refera la angajare intelectuala fata de situatie,
cu posibile legaturi cu inteligenta generala.

8. Slaba tematizare vs Puternic

tematizare (are leg cu 3)
Slaba

tematizare: un mod de comportament care

nu ne permite sa sesizam un centru de greutate;
activitatea pare determinata de moment.

Puternica

tematizare: activitatea serveste unui

scop.

Grafic categorii formale

II. Categorii cognitive (modul de percepere

a lumii)

Spatiul de viata

Atractie, exictatie, intensitate

Perturbare vs Armonie
Inchis vs Deschis
Dusmanos vs prietenos
Revendicativ vs increzator in sansa

Imaginea de sine

Slab vs puternic
Antipatizat vs iubit
Dependent vs autonom
Ghinionist vs norocos

Spatiul de viata: Atractie, intensitate

Intensitatea

trairii sentimentelor

Spatiul de viata: perturbare vs armonie

 Persoana

se simte multumita si implinita de ceea

ce face?

Spatiul de viata: inchis vs deschis

Inchis:

situatiile in viata sunt privite ca piedici

Deschis:

individul iubeste viata si vede situatiile ca

sanse pentru sine.

Spatiul de viata: dusmanos vs prietenos

Atitudinea fata de cei apropiati
Dusmanos: rece, distant
Prietenos: cald, apropiat.

Spatiul de viata: revendicativ vs

increzator
Atitudinea fata de societate si mediu.
Revendicativ: atitudine activa de a provoca

si a

combate societatea.
Increzator:

incredere in sansa.

Imaginea de sine
Slab sau puternic sau in fata
Antipatizat sau iubit
Dependent sau autonom
Ghinionist sau norocos

vietii

Notam felul in care se vede persoana si nu parerea

noastra.

Grafic categorii cognitive

III. Analiza tematica a protocolului

 Pune

in evidenta sensul existentei unui individ,

aspiratiile sale, canalizarea eforturilor.

III. Analiza tematica a protocolului

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

tematica
tematica
tematica
tematica
tematica
tematica
tematica

reglativa
relgarii anticipatiei
activarii existentei
integrarii sociale
ridicarii sociale
creativa a ridicarii de sine
normativa

1. Tematica reglativa
Cuprinde

actiunile ce urmaresc sa inlature o

perturbare a echilibrului fizic sau psihic.

2. Tematica reglarii anticipatiei

Trebuintele

nu sunt active, ci anticipate si persoana

ia masuri ca ele sa nu apara.

Teama

de o pedeapsa, mentinerea armoniei in

familie, mersul la cumparaturi.

3. Tematica activarii existentei

Dorinta

de activitate, de a trai evenimente variate

si importante, de expansiune a spatiului de viata.
Distractii, calatorii, angajarea in activitati de tot
felul.

4. Tematica integrarii sociale

 Dorinta

de a avea aceleasi roluri sociale ca ale

persoanelor de aceeasi varsta.

5. Tematica ridicarii sociale

Tendinta

de dominatie sociala, de a se ridica pe

scara sociala prin activitatea sociala, profesionala,
artistica, tendinta de exhibitie, dorinta de a fi auzit
si vazut.
Dorinta de a fi mai mult decat majoritatea de
acelasi fel.

6. Tematica creativa a realizarii de sine

Intensificarea

stradaniei, sporirea energiei proprii,

sporirea pregatirii profesionale, tendinta de a
imbogati experientele.

7. Tematica normativa
Preocupari

si actiuni ce vizeaza respectarea

normelor sociale
Persoana isi ghideaza comportamentul dupa
regulile sociale cerute de context.

IV. Mijloace prin care isi atinge

scopurile
Aspectele instrumentale ale comportamentului

Tehnici implicand actiunea

Adaptarea

Tehnici defensive (rationalizarea, negarea, represia,

evitarea)

Reactii de agresiune si starea de evadare (evadare

imaginativa sau fuga de acasa, demisie, tehnici
agresive)
Interviul clinic psihiatric
1. Structura si obiectivele interviului psihiatric
- Interviul clinic psihologic si interviul clinic psihiatric sunt necesare si
complementare
- Dobandesc caracteristici specifice in functie de obiectivele urmarite si
de teoriile care le fundamenteaza
o Psihiatrul intreaba despre elemente clinice aparente pe care
apoi le raporteaza la un sistem nosografic pentru a stabili
diagnosticul
o Psihologul isi propune sa inteleaga functionarea psihologica a
unui individ, raportand conditiile acestuia la un anumit context.
o Psihologul individualizeaza, psihiatrul introduce mai multi indivizi
in aceeasi categorie.
- Obiectivele interviului psihiatric sunt :
o Identificarea tulburarilor psihopatologice faza diagnostica
o Stabilirea conduitei ulterioare faza terapeutica
- Interviul clinic centrat pe insight : de inspiratie psihodinamica, centrat
pe clarificare si intelegere
- Interviu clinic centrat pe simptom :
o Nestructurat
o Semistandardizat
Date de identificare
Motivul internarii
Istoria bolii actuale
Factorii precipitanti care au condus la evenimentul
actual
Imprejurarile in care au inceput simptomele, durata
si intensitatea
Simptomele cu efectele invalidante cele mai grave
Cum a afectat boala viata sociala, profesinala si
familiala a bolnavului
Castiguri secundare ale bolii
Atitudinea bolnavului fata de boala sa.
Boli anterioare : inregistrarea cronologica a simptomelor
anterioare, internarilor anterioare, durata fiecarei boli,
efecte ale tratamentelor, gradul de conformare la
tratament.
Anamneza (istoria personala)

Informatii despre parinti si alti membri apropiati ai

familiei
Antecedente heredocolaterale de ordin somatic si
psihopatologic
Experiente si evenimente deosebite referitoare la
dezvoltatrea infantila
Sexualitatea
Evolutia scolara si profesionala
Experiente sociale, maritale, militare si legale
importante.
Examinarea statusului mental
Descrierea generala : impresia generala,
comportament si activitati psiho-motorii, atitudinea
fata de exeminator.
Dispozitie, stari afective si gradul de adecvare a
acestora la situatie.
Vorbire
Tulburari perceptive
Gandire procese, forme, continuturi.
Procese senzoriale si cognitive : ritmul si nivelul
constiintei, orientare spatio-temporala, memorie,
concentrare, gandire abstracta, nivel informational
si inteligenta.
Capacitatea de autocontrol.
Coerenta, claritate, spirit critic.

2. Critici DSM :
- Nu exista un consens clar cu privire la ce anume se intelege prin
tulburare si boala si in ce conditii tratamentul cel mai adecvat este de
ordin medical, psihologic sau psihiatric.
- DSM-IV nu reuseste sa tina cont de contextul de viata al individului
localizand problemele doar in interiorul individului. Astfel tratamentul
este rupt de contextul psihosocial.
- Pe viitor se intrevede inlocuirea categoriilor diagnostice cu dimensiuni
psihologice adecvat masurate (ex : inteligenta, extraversiune,
nevrozism)

Test de completare asociativ-verbal

Testul Rotter

Experimentul asociativ-verbal

Cercetarea

psihologului englez F. Galton, la sfritul

secolului al XIX-lea, asupra asociaiilor de cuvinte a
artat c raportul dintre fiecare cuvnt indus i
cuvntul inductor nu este arbitrar, cuvntul indus
impunndu-se subiectului, i c numrul de cuvinte
induse de cuvntul inductor este limitat.

Sub

Experimentul asociativ-verbal

influena acestei cercetri i a metodei

psihanalitice a asociaiilor libere descoperit de
S.Freud

CG.Jung

inventeaz, n 1904, la Zurich, un test de

asociaii de cuvinte care va fi considerat primul test
proiectiv.

Experimentul asociativ-verbal
Jung

lucreaz iniial cu o list de 400 de cuvinte n

ideea de a oferi un cmp ct mai mare de stimuli.

Ulterior aceast list se reduce la 100 de cuvinte stimul.

Experimentul asociativ-verbal indicatorii de
complex
1 punct
1. TR - timpul de reacie prelungit (deasupra mediei probabile - medianei). Se calculeaz timpul mediu
de reacie - se adun toi TR i se face media; se poate calcula i abaterea standard - dac un indice
depete abaterea standard cu 2 uniti TR prelungit.
2. Nonreacia - atunci cnd se depesc 30 sec i nu d nici un rspuns - este f blocat
3. Falsa reproducere - n etapa II a experimentului cnd subiectul rspunde cu un alt cuvnt dect cel
iniial. Se ntreab subiectul - Eti sigur? - Da
4. Repetarea, nenelegerea, proast nelegere a cuvntului stimul
5. Indicatorii comportamentali - mimic, micri, rs
6. Greeli de pronunie
7. Reacii neconforme
8. Reacii prin ir de cuvinte sau propoziie
9. Neologisme, limbaj dur (ieire din contient)
10. Stereotipii - rspunde cu acelai cuvnt pentru mai muli stimuli

0,5

Experimentul asociativ-verbal

puncte
1. Perseverarea (n aceeai arie tematic)stereotipii mascate; de exemplu ap - pat; verde mas; geant - scaun
2. Rspuns n limbi strine
3. TR foarte scurt - indic un mecanism de aprare
Testul de completare testul Rotter
Dezvoltarea experimentului asociativ-verbal a dus
la construirea testelor de completare.
Rotter este primul care realizeaz un asemenea
test n SUA.
Testul lui Rotter a fost dezvoltat, transformnduse ntr-un test clinic, sub denumirea de Test de
completare asociativ-verbal.
Testul de completare testul Rotter

 Se

folosesc 80 de nceputuri de fraz ca, de

exemplu: mi place......., Nervii mei.......,etc.
Testul de completare testul Rotter

Testele care presupun completarea de fraze sunt printre cele mai

populare instrumente pentru evaluarea personalitatii folosite de
practicieni (28%le folosesc pt a evalua adulti si 19%pt adolescenti).
53% dintre clinicieni folosesc in general pt evaluare un test de
completare de fraze. Astfel de teste se claseaza pe locul 4 dupa
MMPI, Rorschach si TAT.
Majoritatea psihologilor care folosesc teste de completare de fraze
folosesc Rotter: 18% pentru copii, 32% pentru adolescenti si 47%
pentru adulti.

Perspective de cotare implicare afectiva

Gradul i sensul implicrii afective:

fiecare rspuns este cotat cu + = triri afective pozitive, rspunsuri pozitive;

VIITORUL suna bine pentru mine. CITITUL e o activitate care imi place.
- = depresiv, afecte negative, agresiv ADESEORI EU ma enervez vazand cat
de prosti sunt oamenii.
0 = rspunsuri fr ncrctur afectiv i personal. CITITUL este ok. MAMA
e diferita de tata.

Perspective de cotare structura tematica

sunt 7 strucutri tematice

P se refer la coninuturile legate de Ego - imagine de sine,
autoapreciere. ntrebrile pentru aceast structur tematic
reprezint 52% din total i sunt: 1, 4, 5, 6, 9, 15, 16, 21, 23, 25, 26,
28, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 48, 50, 51, 53, 57,
58, 59, 60, 64, 66, 67, 69, 72, 73, 75, 77, 79. Toate aceste ntrebri
vor fi analizate i din prisma afectivitii.

Perspective de cotare structura tematica

M

modul n care e reprezentat n proiecie

alteritatea (ceilali), prerile despre via ale

subiectului, relaiile cu alii. Itemii reprezint 12% i

sunt: 3, 10, 19, 33, 40, 49, 56, 76.
Perspective de cotare structura tematica
se

refer la formarea personalitii, la familia de

origine, la copilria subiectului. Itemii reprezint 7%
din total i sunt: 7, 11, 12, 14, 17, 37.
Perspective de cotare structura tematica

trecutul subiectului n general. Itemii reprezint

4% i sunt: 55, 70, 78.
Perspective de cotare structura tematica

familia posibil virtual / actual a subiectului.

Itemii reprezint aproximativ 2% i sunt: 27, 46.
N lucruri legate de patologie. Itemii reprezint
aproximativ 2% i sunt: 18, 63.

Perspective de cotare structura tematica

G

generaliti, rspunsuri fr raportare directa la

subiect. Itemii sunt n proporie de 21%: 2, 8, 13,
20, 22, 24, 29, 47, 52, 54, 61, 62, 65, 68, 71, 74,
80.

Perspective de cotare
E

raspunsuri direct erotice

- dac n rspunsurile subiectului gsim elemente

clar ilogice, stereotipii vdite n reacia de rspuns.

Perspective de cotare

Se

analizeaz fiecare categorie tematic, se judec

dac este ncrcat afectiv pozitiv, negativ sau
neutru i se calculeaz proporia lor.
Se nsumeaz n cadrul fiecrui grup tematic de
itemi, numrul itemilor cu aceeai valoare afectiv,
rezultnd trei sume, care se transform n procente

Se pot interpreta

Interpretare

Date structurale (timpi de reactie, lungimea raspunsurilor, stereotipiile,

blocajele)
Date tematice
Date comportamentale (reactia la itemi si interactiunea cu experimentatorul)
Limbajul
Difera

scris este formal/informal, coerent/ dificil de inteles, pretentios/simplu, insipid/dramatic.

limbajul scris de limbajul oral?

Studiu de caz

Elev de 16 ani placut, sociabil, aparent relaxat in timpul interviului

preliminar.

Dar raspunsurile sale la intrebari precum si la alte probe ca TAT si

Rorschach sunt scurte, si neinformative psihologic.

Parintii l-au adus pentru ca e tot mai retras si trist.

VREAU SA STIU de ce nu ma inteleg cu parintii mei.

ACASA eu si parintii mei ne certam mult.

CE MA ENERVEAZA cel mai mult e cand parintii mei ma deranjeaza.

TEAMA MEA CEA MAI MARE e ca parintii mei nu ma vor acasa.
CAND ERAM MAI MIC aveam o relatie grozava cu parintii mei.

AM

NEVOIE ca parintii mei sa ma inteleaga.

URASC sa ma cert cu parintii mei.
IMI DORESC sa am o relatie mai buna cu parintii
mei.
IMI IUBESC parintii desi ei cred altceva.

Testul arborelui
Ce proiectam intr-un arbore?
Copacul ca oglinda vegetala a omului
Imaginea de sine, conflicte interioare,
aspiratii,temeri
Viziunea despre lume
Relatia cu ceilalti

Consemn

V rog s desenai un arbore aa cum dorii, dar

s nu fie brad. (Bradul implic o form schematic
i, n consecin, proiecia este superficial.)
Instrumente: coli albe, creion.
Proba nu are limit de timp.

Interpretare imagine generala

Cum se simte acest copac?

Frumos/urat
Armonios/nearmonios
Schematic/bogat in detalii
Realist/nerealist
Organizat/haotic
Vesel/morbid

Interpretare analiza trasaturilor

grafice
Linii moi, sterse
Linii dezlanate, intrerupte
Linii ascutite, unghiuri

Interpretarea simbolica
Simbolismul spatiului
Radacina funcie de ancorare i de hrnire.
Trunchiul funcie de susinere, de mediere, conductor al
sevei.
Coroana - zona aspiraiilor, a nevoii de dezvoltare
personal, zona contiinei.
Accesorii ale coroanei

Testul omului

Deseneaza o persoana

Natura testului
n desenul unei siluete umane subiecii i
proiecteaz modul n care se percep pe ei nii, cu
problemele sau conflictele specifice care in de
imaginea de sine (Urban, 1967).

Natura testului

 Initial test de inteligenta sau de dezvoltare mentala

Mai tarziu s-a constatat ca indica si trasaturi de
personalitate, cat si tensiuni si conflicte care exista
in imaginea de sine.

Consemn
Desenai o persoan n ntregime. Dup ce
subiectul a terminat, i se spune: ntoarcei pagina
si desenati acum o persoan de sex opus primei
persoane desenate.

Interpretare - Impresia generala:

-

Ceea ce pare neobisnuit, nerealist

Cat e de complex sau de schematic
Expresia persoanei desenate
Varsta persoanei desenate
Detalii sexuale absente sau prea marcate

Interpretare Analiza trasaturilor

grafice

Liniile terse, moi, abia schiate sugereaz lipsa

de tonus, de energie.

Liniile ascuite sau zimate sugereaz ostilitate,

agresivitate.

Interpretare Analiza partilor

corporale

 Capul funcii: comunicare (inclusiv emoional), gndire, control

Cap mare/mic; fata goala.

Gura funcii: comunicare, hrnire, implicare n erotism

Deschisa concava/arc (semiluna)/expresie acra/buze senzuale/dinti/pipa; tigara

Ochii - funcii: recepionarea de informaii, discriminare perceptiv, funcie

expresiv emoional; contribuie la seducie; ancorare n realitate.
Fini cu gene/cercuri goale/ ochi mici/ privire crucisa.

Interpretare Analiza partilor

corporale
Parul - figurarea prului reprezint simbolic sexualitate i agresivitate.
Par abundent si hasurat/coafura ingrijita, elaborata

Urechile
Barba - masculinitate, prestan, nelepciune
Nasul - masculinitate, poten (atribut falic al feei).
Nari/mare/ mic/ turtit

Gatul - legtura ntre cap i trunchi, ntre centrul de control al impulsurilor i

sediul impulsurilor vitale; organ de mediere.
Gat lung/strangulat

Interpretare Analiza partilor

corporale
Trunchiul zona organelor vitale i a impulsurilor vitale, care trebuie satisfcute
prin membre i sunt controlate de cap.
Mic/umeri mari, patrati, mici/bat/organe interne/ musculatura

Sanii lipsa/ ostentativi

Burta tendinta orala a subiectului
Mare/talie marcata

Bratele si mainile - manipularea mediului

- brate omise/subtiri/lungi/deschise/hasurate/aascunse
- maini fara degete/degete ascutite/pumn/manusi/maini in buzunare

Interpretare Analiza partilor

corporale

Picioarele rol: stabilitate, deplasare, echilibru,

autonomie.
- Subtiri si scurte/coapse accentuate/lipsa picioare

 Accesorii
Siluete in miscare
Desene din profil