Sunteți pe pagina 1din 3

Activitatea misionar

a Sfinilor Chirii i Metodie, apostolii slavilor


Marele grup <il popoarelor slave locuia de la Elba i Saale pin
l,i Don i Ural i de ia Marea Baltic pin la Marea Adriatic. Credina
lor U incepuL <i losl simpl, o religie natural, la care mai tirziu s-au
adugat elemente imprumutate din mitologici romanii.
Dup concepia
lor, intreaga natur era plin de zeiti. Mai venerai i mai temui erau
Perun, zeul tunetului, Radegast, zeul ospitalitii i .11 rzboiului, Svantevit,
zeul rzboiului i al semnturilor, Trigluf, Siva, /oia vieii i
Lado, zeia frumuseii ; sacerdoii slavilor erau venerai asemenea unor
principi. Slavii pgini practicau i jertfe omeneti. Femeia ca i copiii
erau socotii ca bunuri ale brbatului; puteau li vindui sau arendai,
Odat cu migraia slavilor in Bale.mi, s-a produs in acest col de
lume o insemnat transformare etnic, dei nu se poate vorbi de o slavizare
a inuturilor greceti. Sub presiunea slavilor, vechea populaie
btina s-a retras spre interior sau spre coastele mrii, contribuind
ca elementul romanic s se menin in prile apusene, iar in cel rsritean
i sudic elementul grecesc. Peninsula Balcanic a devenit in
schimb o ar a popoarelor slave
O parte din slavii stabilii in Balcani, respectiv cei ce ptrunseser
printre greci, au inceput s se elinizeze i s accepte cretinismul.
Unii slaviti accept c la aceti slavi europeni a fost adoptat mai
inainte, pentru folosire laic, o scriere proprie, orientat dup alfabetul
grecesc minuscul (numit apoi glagolitic) ii cu unele semne proprii
de factur oriental; scrierea a aprut apoi in trei redacii, dup
felul migrrii slavilor, una in rus, alta sudic macedonean i una
vestic dalmalin.
Misiunea incretinrii slavilor a fost dirijat din dou pri : de grecii
ortodoci din Bizan i de germano-latinii din Apus. Ambele pri
aveau in aceasta interese politice, culturale i bisericeti.
Cit privete misiunea bizantin, ea s-a concretizat in activitatea frailor
Constantin i M etod ie din secolul IX. Originari de la Tesalenic, din
mediu greco-slavo-valah, fraii au urmat studii inalte la Constantinopol.
De aceea patriarhul Ignatie le-a incredinat misiunea la slavi, in care
scop ei au alctuit, pe la 855, in minstirea din Olimpul Bitiniei, alfabetul
bisericesc pentru slavi, orientat, firete, dup uzul strict bizantin
al vremii, numai dup literele majuscule greceti. Alfabetul era la
inceput numit azbuka, i mai tirziu kurilovia dup Sfintul Kuril
sau Chirii, adic cirilica, dup ce Constantin i-a luat numele de Chirii.

Fraii i-au organizat un grup de ucenici i cu noul alfabet, uor i


maiestuos, au inceput s scrie traduceri din principalele cri bisericeti,
necesare unei misiuni de cretinare, adic dup texte bizantino-ortodoxe.

Prima activitate a desfurat-o Constantin la hazari, dup 858, i Metodie


la bulgari. Cu aceasta ei s-au fcut cunoscui i dincolo de aceste
ri, pentru c indeplineau misiunea in limba slav i cu cri slave.
Apoi, in drumul lor spre Moravia, din 863, cei doi frai au trecut prin
Bulgaria (Filipopol-Sardica) i prin Serbia (Ni-Singidunum-Sirmium),
ajungind in Panonia (pe ling lacul Balaton) (azi in R. P. Ungaria) i
la Velehrad (= Oraul cel Mare) in Marea Moravie.
Intrucit ucenicii lor
au ajuns apoi i in Cehia, Polonia, Rusia kievean, activitatea frailor
Constantin-Chiril i Metodiu a primit chiar caracter de ctitorie a literaturii
naionale pentru toi slavii, i in consecin au fost cinstii ca
apostoli ai slavilor. Unii ucenici au ajuns i intre valahii din Ardeal,
unde au fost numii aici apostolii schieilor.
Bulgarii, dup statornicirea lor in Balcani, au imprumutat multe
din obiceiurile i limba slavilor. In secolul IX, ei reuiser s-i intemeieze
un stat puternic, a crui capital a fost aezat la .Preslav.
La incepui, misiunea cretin n-a fcut progrese intre bulgari, cu
toate c principele T e le r o s i episcopul Manuel s-au ostenit in aceast
privin. Dup moartea de martir a episcopului Manuel, monahul Kyphara

s, a ajuns in robie la bulgari, i o sor a cneazului Boris


(852889), ajuns in captivitate bizantin i convertit la cretinism
au continuat misiunea printre bulgari. La inceput Boris a trimis o delegaie la fr
anci, cerind preoi misionari, dar apariia unei armate bizantine
la hotarele Bulgariei, l-a determinat pe Boris s. abandoneze legturile
cu regatul francilor i s primeasc cretinismul din partea Bisericii
greceti.

Cneazul Boris a primit botezul la Constantinopol in 864 luind numele


deJylihail, dup cel al impratului din Bizan, care i-a fost na.
Dup indicaiile patriarhului Fotie, clerul grecesc a pornit la convertirea
bulgarilor i la organizarea Bisericii bulgare.
Astfel cretinarea oficial a bulgarilor a fost pentru supuii lui BorisMihail de o mare insemntate, ducind la hun sfirit consolidarea
unitii naionale, precum i la inceputul culturii lui.

Ptrunderea in profunzime a cretinismului slavo-orIodox la bulgari


s-a realizat apoi dup 885, prin venirea ucenicilor Sfinlului Metodie
din Moravia, in frunte cu episcopul Gorazd i Clement, Sava, Naum,
Laureniu i Anghelar i alii, cuprini apoi in cadrul cinstirii celor
apte sfini. Au fost organizate centre puternice chirilo-melodiene la
Ohrida i Preslav.

4. Sirbii s-au stabilit in timpul domniei impratului Heraclie (610

641) la sud de croai. Curind au fosl forai s treac la cretinism, dar


aciunea misionar iniiat de Heraclie n-a fost trainic. in 827, cind
sirbii s-au dcsfcut de Imperiul bizantin, pginismul a ajuns din nou
la putere. Dar trecerea frailor misionari Constantin i Metodie prin
Serbia de nord-est, in anul 863, a prilejuit ca aceti sirbi s cunoasc
cretinismul ortodox-bizantin in forma slavon. Deci cind sirbii s-an
impcat la 868 cu Bizanul, in timpul impratului V a sile I M a ced on ean u l
(867 886), au imbriat i cretinismul ortodox.
La sfiritul secolului IX i inceputul secolului X, misiunea ortodox
a fost intrit prin ucenicii chirilo-metodieni, alungai din Moravia
i venii in prile sirbeti. Atunci s-au cretinat i ultimele rmie
ale populaiei sirbeti.
In secolul X corespunztor organizrii politice a
vremii Serbia propriu-zis a fost incorporat in jurisdicia Arhiepiscopiei
bulgare de la Ohrida, i apoi, prin aceasta, a ajuns in cadrul
Patriarhiei de Constantinopol. Pentru sirbi a fost organizat, in centrul
regiunii, episcopia de la Raca (Rascia).