S-aniscut in 20 marti 1977, in Bumbept iu, jud. Gor} Mihail UDROIU 1 Studi: Facultates de Drept, Universitatea Bucuresti (999); Universitatea Bucuresti ~ Facultatea de Drept ~ Studi postuniversitare: Stinte penale — criminologie (2000), Institurul National al Magistraturli (2002); doctor {1 drept, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Drept, Scoala Doctoralé (julie 2011, tezi ,,Administrares probelor in, procesul penal”, coordonarea stiintifica: prof. unlv. dr. Nicolae Volonciu}; doctorand fn economie, Academia Roman’, Institutul National de Cercetéri Economice (incepind cu 1 noiembrie 2008); doctorand in drept penal, Acedemia Romani, Institutul de Cercetiri Juridice (incepand cu | noienibrie 2008), 1 Activitate prfesionali: conser al procuroruligef DCO (ncepand eu 1 iulie 2019; Hudettor la Tbunalul Bucuret, sectia a Hea penal (2006 ~ prezent; membr al Comisie! ce elborare a proiectulus Lg pent Funerea in apicae a Codi de procedurd penals si pent modiicarea st completarea unor acte normative cate Siprind diporiti procedural penae (septembrie 2110 - septembrie 2011 membra al Comisiei de elaborare a proieculi Legit pentra punerea in aplicere a Cod = 1 penal si pentru modificarea gi completaen tnar ace normative care euprind fo grees mo omnia wet oe ematic oe ce! FS DE PROCEDURA PENALA Projeculut Nouiui Cod penal si al Proiectlui Noului Cod de proved penal . 5 (iulie 2007-2008); formator in’ cadrul Institutului National al Magistraturit la Noul Cod de procedura penala disciplina drept procesual penal (2006 ~ prezent). TD Pubticati: autora peste 60 de studi gl articole. Autor al lucrrilor:,Drept penal. Partea general. Noul Cod penal", Ed, CH. Beck (2014); ,Drept penal. Partea special Nou! Cod penal”, Ed. CH. Beck (2014) ,Procedura penal. Parten general. Noul Cod de procedurs penald", Ed. CH. Beck (2014); ,Fige de dept penal. Partea general”, Ed. UniversulJurdic (ed. 1 ~ 2012, ed 2~ 2013); .Fise de drept penal Partea specials”, Ed. Universul juridic (ed. 1 2012. ed. 2~-2013);,Fige de proceduré penala”, Ed. Univers Juridie (ed. 1~2012, ed. 22013); Teste geld. Drept penal proceduri penal”, Ed. Universul Juridic (patra edit); ,Drept penal. Partea Senerala.Partea specinl8®, Ed. CH. Beck (ed. I~ 2010,ed.2.s13~2011, ed. 42013) ‘Proceduré penal’. Partea generals. Partea special”, Ed. CH, Beck (ed. 1 ~ 2010, $42 ~ 2011, ed. 3 ~ 2013) ,Diefonar de drept penal si de procedur’ penal”, Ed, CH, Beck (2008), Coast a lucririlor:, Tene spasile de investigare tn jstiia penal", Ed, CH. Beck (2009); ,Protectia europeand a crepturilor omului si proces penal roman, Trotat”, Ed. CH. Beck (2008); ,Conventia european’ a drepturilor Comulutsclrepeul procesual penal roman’, Ed. CH Beck (2007). 1B Premii: Premiul ,Simion Birnutiu” al Academiei Romane (2010) pentru lucrares _Protectia europeans a drepturilor omului gi procesul penal roman. Tratat’; premit! "Vint Dongoroz" al Unis Juristilor din Romésia (2009) pentru: lucrarea {Dictionar de drept penal si de proceduri penals"; premiul fon Tanoviceans” al Uniunit Juristlor din Roménia (2008) pentru Licrarea ,Protectia european’ 2 Universul Juridic drepturilor omului gi procesul penal roman. Tratat’; premiul , Vintild Dongoroz” al Bucuresti Uniunii Juristilor din Romania (2007) pentru lucrarea ,Conventia european a -2014- drepturilor omului gi dreptul procesual penal romén”Editat de S.C. Universul Juridie S.R.L. Copyright © 2014, 8.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei editii apartin S.C. Universul Juridic S.R. ‘Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatd firé acerdul scris all S.C. Universul Juridic $.R.L. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT _DECAT _iNSOTIT DE _SEMNATURA SI_STAMPILA _EDITORULUI, APLICATE PE _INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Desrirea CIP a Bbotei Naina a Roms Rot, sinat ye de procedarh pena: partes general parton specail Naul Cod de prover penal Mitel Uae. | Bucurest Univer Jule, 2014 ISBNS 3(498) EA peer teeters everest ect orc REDACTIE: tel./fax: 021.314.93.13 tel 0732.320.666 redactie@universuljuridic.ro 021.514.93.15 021.314.93.16 distributieduniversuljuridic.ro DEPARTAMENTUL DISTRIBUTIE: www.universuljuridic.ro ~ Pentru Mare 2)Cuprins Abrevieri. FIA nt. 1. Logica gi principille procesului penal FISA nx. 2, Participantii in procesul penal. Organele judiciare FISA nx. 3. Participant in procesul penal. Partile .. FISA nx. 4. Participantii in procesul penal. Avocatul FISA nr. 5. Actiunea penals... FIA nr. 6. Acfiunea civilé . FISA nr. 7. Competenta. Forme... FIGA nr.8. Verificarea competentei de citre organele judiciare Lipsa de competenta a organelor judiciare. FISA nr. 9, Prorogarea de competent’ FISA nr. 10. Incompatibilitates organelor judiciare... FISA nr. 11. Strimutarea cauzelor penale FISA nr. 12, Teoria generala a probelor FISA nr. 13. Declaratiile partilor si ale subiectilor procesuali principal FISA nr. 14. Martorit FISA nr. 15. Perchezitia.. FIA nt. 16. Constatirile gi expertizele - FIA nt. 17, Cercetarea la fata locului i reconstituirea FISA nr. 18. Retinerea gi arestarea preventiv FISA nr. 19. Arestul la domiciti. FISA nr. 20. Controlul judiciar i FIA nz.21. Controlul judicia pe cautiune. FISA nr. 22. Masurile asiguritorii, Kestituirea lucrurilor. restabilirea situatiei anterioare.. FIA nr.23. Termencle.. FISA nr. 24, Sanctiunite procesual penale BISA tu 25, Sesivarce: fncepereeiurmAnieli penale FISA nr. 26. Desfaigurarea urmaririi penale. FI$A nr. 27. Terminarea urméririi penale, Solutii, Reluarea urmaririi penale : FISA nr. 28, Plangerca impotriva actelor procurorului de neurmarire sau denetrimitere in judecata (art. 340 NCPP) a 29 39 49 57 68 97 104 m 122 130 143, 162 170 179 193, 196 239 1-260 272 289@ | Cuprins SECTS METS eetaea daa tH Pee Pee eee EH ISA nr. 29. Camera preliminara wun er) FISA nr. 30, Desfigurarea judecarii cauzelor penale in prima instanfé (procedura de drept ComUA) sn 396 FISA nr. 31. Judecata in cazul recunoasterii invinuirii (procedura abreviata) ...412 FISA nr. 32. Hotararea judecdtoreascd. Soluti la judecata in prima instant&....420 FISA nr. 33. Caile extraordinare de atac. contestatia in anulare SHTeVIZUEREA one 3 FISA nr. 34, Acordul de recunoastere a vinovatiei.. FISA nr. 35. Executarea hotararilor penale definitive. BIBLIOGRAFIE JURISPRUDENTA alin, art. CAL pen. C.proc.pen. CSI. dec. dec. pen, DmIcoT DNA dos.inst. dup. Ed, ICC]. JDL icp lit MAP NCP CPP nr ous. PB pet RIL s. s. pen. su. Trib. TMB. TS. Abrevieri ~ alineat (ul) = articol (ul) Curtea de Apel = vechiul Cod penal = vechiul Cod de procedura penal Curtea Suprema de Justitie decizia decizia penala = Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizaté si Terorism = Directia National Anticoruptie = dosar instanté = dosar de urmarire penal = Editura = Inalta Curte de Casatie = judecitorul de drepturi gi libertati ‘= judecitorul de camera preliminara litera = mandat de arestare preventiva = noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) = noul Cod de procedur& penalé (Legea nr. 135/2010) =numar(ul) = Ordonanta de urgenta a Guvernului = pagina ibunalul municipiului Bucuresti = Tribunalul Suprem ‘FISA nr. 1 LOGICA $I PRINCIPIILE PROCESULUI PENAL 1, PARTEA TEORETICA L Proces penal ss Procedura penala Tare patra faze —» -—————— © Proces penal + proceduri 1. ummdtirea penali|| jn faza de executare (de are ca moment de debut ordonanta de in- cepere a urméririi pe- | nale gi ca moment final | trimiterea sau _netri- miterea in judecat’; exemplu: contestatia la executare, intreruperea executirii pedepsei etc.) + proceduri in cadrul | cBilor extraordinare de atac 2, camera preliminard = cu procedura de| judecaté previzuta de noul Cod de proceduré penalii 3, judecata incepe la momentul — incepetil judecatii, dupa trecerea cauzei prin camera | preliminar’, respectiv sesizarea instanfei cu acordul de recunoas- tere a vinovatiei, gi are’ | ca moment final pro- | nuntarea hoticarii defi- nitive;12_|_ Logica si principiile procesului penal 4. punerea in execu- tare a hotfracilor: in-| cepe cu primele acte de| punere in executare a| hotirarii judecdtoresti definitive si se fina-| fizeaz’ cu sesizarea organului judiciar de| executare. Y ordinea activitatilor judiciare procesuale in cadrul fazelor procesului penal este presta- bilita de lege; Y nu este necesar ca procesul penal si treacd prin toate cele trei faze procesuale; ~ _ fiecare faz a procesului penal are una sau mai multe etape procesuale, dup’ cum urmeaza urmirirea penal are trei etape procesuale: etapa de investigare a faptei (odaté cu inceperea ‘urmiririi penale pani la punerea in migcare a actiunii penale), cea de investigare a persoanei (dupa punerea in migcare a actiunii penale) gi rezolvarea cauzei de cétre procuror; camera preli- minaré are o singurd etapa: judecata in camera preliminara; faza judecatii cuprinde: judecata in prima instant gi judecata in apel (singura cale ordinars de atac), iar faza executirii: punerea fn executare a hot&rarii penale gi, daca este cazul, modificari ce ar putea interveni in cursul exe- cular, @® opservaTi: 1. in cadrul procesului penal organele judiciare ii desfigoard activitatea in vederea descoperirii infractiunilor, identificarii participantilor la acestea gi tragerea lor la réspundere penal’; 2. sunt organe judiciare: a) organele de cercetare penald; b) procurorul; ¢) jude- cAtorul de drepturi si libertati sau de camera preliminard; d) instanfele judecatoresti 3, pe lang’ organele judiciare, sunt angrenate in activitatea judiciara: partile procesuale (inculpat, partea civili, partea responsabila civilmente), subiectii procesuali principali (suspectul si persoana vatimata), precum $i alti participant (avocati, martori, expert etc). ¥ principiile procesului penal se aflé intr-o legatura indisolubila unele cu altele. Principiul legalitatii constituie un principiu cadru din care decurg celelalte principii. Aflarea adevarului se aflf, de asemenea, in legituré cu toate celelalte principii. PRINCIPI PREVAZUTE EXPLICIT DE NOUL COD DE PROCEDURA PENALA > 1. PRINCIPIUL LEGALITATM [art. 2 NCPP] ¥ legiuitorul trebuie si prevada normele procedurale in mod explicit in vederea satisfacerii exigentei de previzibilitate; Y desfégurarea. intregului proces penal si a procedurilor penale trebuie realizat8 cu respectarea legii (nullum iudicium sine lege, nemo iudex sine lege); ¥ se aplic& atét in cursul urmairii penale, al procedurii de cameré preliminara gi al judecdti, cit gi dupa rimanerea definitiva a hotararii; Y asigurarea respectarii principiului legalitatii este realizata prin instituirea ‘unor sancfiuni procesuale (nulitatea, excluderea probelor nelegal sau neloial administrate etc), dar si prin prevederea unor obligatii procedurale pozitive in sarcina procurorului, judecétorului de cameré preliminari sau a instanfei de judecata (supravegherea urmatirii penale14 | Logica si principiile procesului penal de procuror, verificarea legalitatii sesizarii instantei, a actelor procesuale sau procedurale sau a probelor din cursul urmaririi penale in cadrul procedurii de camer preliminaré, verificarea legalititii sentintei penale in cdile de atac ete.) >" 2. PRINCIPIUL SEPARARII FUNCTULOR JUDICIARE fart. 3 NCPP) ¥ potrivit art. 3 alin. (1) NCPP, in procesul penal se exercitd urmatoarele functi judiciare: functia de urmarize penali; functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmérire penal; functia de verificare a legalitstii trimiterii sau netrimiterii in judecat’; functia de judecata. 1. Funetia de urmarire penala (de ancheta) ~se realizeaza de procurorul si de organele de cercetare penal ~ potrivit art. 3 alin. (4) NCPP, in exercitarea acestei functii, procurorul si onganele de cercetare ale politiei judiciare strang probele pentru a se constata daci existé sau nu temeiuri de trimitere in judecata a inculpatului; ~ in confinutul funetiei de urmarire penala intré: desfasurarea investigatiei faptei dup’ momentul sesizarii si al inceperii urmaririi penale, continuarea efectuarii urméririi penale fata de suspect, supravegherea urmaririi penale efectuate de organele de cercetare penal de citre procuror, stringerea de probe, punerea in migcare a actiunii penale, extinderea cercetarit sau 2 actiunii penale, aprecierea cu privire la necesitatea trimiterii sau a dispune: ‘unei solutii ce clasare ori de renuntare la urmirirea penala; = procurorul este actorul principal al functiei de ancheté, conducind si supraveghind activitatea organelor de cercetare penalé ale politici judiciare siale organelor de cercetare penald speciale, 2. Functia de dispozitie asupra drepturilor gi libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penal ~ se realizeaza de catre judecatorul de drepturi si libertati: = asupra actelor si masurilor din cadrul urmaririi penale, care restring drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, dispune judecdtorul de dreptuti si libertati (cu exceptia cazurilor previzute de lege) 43. Functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata - se realizeazs de judecitorul de camera preliminaré; - judecitorul de camer preliminara efectueaza un control de legelitete atat actului de trimitere in judecati, cat gi a probelor pe care se bazeaz’ acesta, respectiv a actelor efectuate in cursul urmaririi penale 4, Functia de judecata - se realizeaza\ de catre instanta de judecata in complete legal constituite [art. 3 alin. (7) NCPPI; + consti in administrarea probatoriului, evaluarea probatoriului administrat in vederea pronunfirii unei hotdrari cu privire la temeinicia acuzatiei penale formulate de procuror impotriva inculpatului, precum gi pronunterea unei hotirdrijudecdtoresti prin care si fie rezolvat conflictul de drept penal dedus judeci 5. Separatia/cumulul de functii judiciare - art. 3 alin. (3) NCDP prevede cu titlu de principiui 4, in desfigurarea aceluiasi proces penal, exercitarea unei functii judiciare este incompatibilé cu exercitarea tunel alte functii judiciare; agadar, legand separatia functilor judiciare de conceptul de imparfialitate functionala, noul Cox de proceduré penalé consacra faptul c& existenta unei situatit de cumul a functilor judiciare genereaza, in principiu, o situatie de incompatibilitate; cu toate acestea, teza finals a alin. (3) a art. 3 NCPP stipuleazi ci nu se poate refine o situafie de incompatibilitate intre exercitarea functiei de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata $i cea de judecata, aceeasi ppersoand putind fi in aceeagi cauza atat judecitor de fond, cat si judecitor de camera preliminari, ee a 3, PREZUMTIA DE NEVINOVATIE (art. 4 NCPP) mee eras rere + orice persoand este consideraté nevinovata pana la stabilirea vinovatiet sale printr-o hotérare penala definitivs; in acest fel se acorda o protectie indivizilor impotriva unor acuzatii arbitrare sau abuzive:16 \_ Logica si principiile procesului penal Y este garantat prin reglementarea separatiei functilor judiciare gi se afl intr-o legaturd indisolubilé cu alte garantii procedurale ca: imparfialitatea instantei, dreptul la tcere gi privilegiul impotriva autoincriminarii; Y nu constituie o incalcare a prezumtiei de nevinovatie Iuarea unei misuri preventive faté de suspect sau inculpat; nu este incompatibilé cu incheierea unui acord de recunoastere vinovatiei sau cu judecarea in cazul recunoasterii invinuirii; 1. Garantie procedurala (preponde- rent de proba): Y organele de urmarire penala trebuie| 8 dovedeasca pe baz de probe legal si loial administrate acuzatia formulats ‘impotriva suspectului sau inculpatului care poate uza de dreptul la ticere (actoriincumiit probatio); Y suspectul sau inculpatul nu este obligat s& probeze nevinovatia sa, iar in cazul cind existé probe de vinovatie, acesta are dreptul s8 probeze lipsa lor de temeinicie; Y art. 4 alin. (2) NCPP prevede cu titlu de principiu cé, dup adminis- trarea intregului probatoriu, orice fndoial& in formarea convingerit orga- nelor judiciare se interpreteazi in favoarea suspectului sau inculpatulti; ¥ art. 396 alin. (2) NCP prevede ci se pronunta condamnarea dacé instarra constatd, dincolo de orice indoiala rezo- nabila, c& fapta exist, constituie infrac- tiune $i a fost savargita de inculpat; Y este o prezumtie relativa ce poate fi rasturnati numai prin realizarea unei probatiuni complete din care si rezulte dincolo de orice dubiu vinova nuitului sau inculpatului. 2. Regul de fond: are natura| ‘unui drept subiectiv al suspec-| ftului sau inculpatului care tre-| buie respectat de toate auto-| ritatle si persoanele; vatémarea acestui drept subiectiv da nag-| tere unui drept la despagubire. Ohimite Em |v © _ 4, PRINCIPIUL AFLARI ADEVARULUI (art. 5 NCPP) organele judiciare au obligatia de a asigura, pe baz& de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele gi imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana suspectului sau inculpatului (art. 5 alin. (1) NCP]; ¥ situafia de fapt se stabileste fn procesul penal pe baza probelor legal si loial administrate; subiectii procesuali principali sau partile pot propune probe si cere administrarea lor in tot cursul procesului penal; potrivit art.5 alin, (2) NCPP, respingerea sau neconsemnarea cu rea-credintS a probelor propuse in favoarea suspectului sau inculpatului se sanctioneaza; ¥ organele de urmirire penala au obligatia de a strange gi de a administra probe atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau inculpatuluis procurorul procedeaza la rezolvarea cauzei penale atunci cind constats ch au fost respectate dispozitiile legale care garanteazi aflarea adevarului, c& urmarirea penal este completa gi exist’ probele necesare silegal administrate (art. 327 NCPP); ¥ instanfa de judecata solufioneaza cauza dedusd judecitii cu garantarea respectirii drepturilor subiectilor procesuali gi asigurarea administrarii probelor pentru lamurirea complet a imprejurarilor cauzei i scopul Aflirit adevdirului, cu respectarea depliné a legii (art. 349 alin, (1) NCPP]. 1. existenta unei cauze de disponibilitate (un impediment la| punerea in muigcare sau exercitarea actiunil penale); 2. imposibilitatea folosirii in procesul penal @ probelor nelegal sau neloial administrate, daca se aduce atingere astfel dreptului la un proces echitabil; 3. neagravarea situatiei in propriul apel (on reformatio in| eins)18 | Logica si principiile procesului penal Se = 5. NE BIS IN IDEM (ART. 6 NCPP) ¥ art. 6 NCPP prevede cé nicio persoana nu poate fi urmarita sau judecat pentru svarsirea unei infractiuni atunci cénd fata de acea persoand s-a pronuntat anterior o hotarare penala definitiva cu privire la aceeasi fapta, chiar gi sub alta incadrare juridicd; Y pentra a se putea invoca incidenta ne bis in idem, trebuie intrunite cumulativ urmatoarele corditit 4) existenfa unei hotérari definitive; +b) naul proces penal sé se indrepte in contre aceleiagi persoane; ©) 88 priveasca fapte identice ori fapte care sunt in mod substantial aceleagi ¥ scopul acestui principi este acela de a interzice reluarea procesului penal ce a fost inchis printr-o hotirére definitiva, pentru ca persoana cu privire la care s-a pronuntat o hotirare cefinitiva si nu fie nevoitd si trdiaseé cu temerea ci un nou praces penél va putea fi pornit impotriva sa pentru aceleagi fapte Us SUHES Sad NER BEER PQDaL sneer WEREEYADRIERLIIESBEE. SOSESESENONESSEC “= > 6. PRINCIPIUL OFICIALITATI [art. 7 NCPP] ie trimiterea in judecata se dispune din oficiu; 5. instanfa judeca procesele penale din oficiu, iar hotirarile acesteia sunt puse in executare din oficiu. @ osservatu: 1. procesul penal se stinge fie prin constatarea unei cauze care impiedic& exercitarea actiunii penale ori ca efect al aplicdrii principiului oportunitatii, fie prin pronuntarea unei hotarari judecdtoresti definitive: 2. obligativitatea exercitiri actiunii penale a fost atenuata prin introducerea prineipiului oportunititi’ urmeririi penal, in baza c€ruia procurorul va putea renuinfa motivat la urmarirea penal in cazurile gi conditille strict gi limitativ prevzute de lege; 3, art. 7 alin, @) NCPP prevede faptul cé in cazurile si in conditile previzute expres de lege (infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani), procurorul podie remota la exercitarea actiunii penale dacd, in raport cu elementele concrete ale cauzei, nu exist wn interes public i realizarea obiectului acesteia. fn aceste ipoteze, procurorul va dispune solutia de tenunfare la urmaire penala, ca efect al principiului oportunitatit ¥ noul Cod de procedura penala nu prevede explicit principiul oficialitai, previzdnd ins obligativitatea punerii in migcare gi a exercitérii acfiunit penale in cadrul principiilor generale, care include in realitate aspecte ce fin de principiul oficialitati Yin procesul penal nu se aplica principiul disponibilitatii ca in procesele civile; ¥ actele necesare desfagurdrii procesului penal se indeplinese din oficu: .procesul penal incepe, de regula, din oficiu; 2, dup& inceperea urméririi pensle, actele procesuale se efec- tueaza din oficius 3. in principiu, paitile sau subiectii procesuali principali nu pot ‘pri desfigurarea procesultui penal; EXCEPTI (CAZURI DE DISPONIBILITATE) |» 1. cénd pentru punerea in migcare a actiunii penale este necesara plangerea prealabila; + este posibild retragerea plangerii prealabile; ¥ legiuitorul a previzut posibilitatea punerii in migcare a actiunié penale si din oficiu la infractiumile pentru care legea prevede cerinfa plingerii prealabile in cazul in care persoana vatimatd este lipsit de capacitate de exercitiu oti cu capacitate de exerc restrins&; actiunea penal poate fi pusi in migcare si ditt ofici in situatia in care persoana juridicé vatimaté prin savarsirea infractiunii este reprezentaté chiar de cétre infractor; deopotriva,20 |_ Logica si principiile procesului penal art. 157 alin, (5) NCP a prevazut ci in situatia in care persoana vatimati a decedat sau persoana juridici a fost lichidat, inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile, actiunea penali poate fi pusi in migcare din fica; ¥ in caz de retragere a plangerii prealabile, suspectul/inculpatul poate s& ceara continuarea procesului penal. © oBSERVATIE: solicitarea suspectului/inculpatului de continuare a pprocesului penal in caz de retragere a plangerli prealabile nu atrage aplicarea din nou a regulilor ofiialitSti, intrucat, in ipoteza in care se constaté cl fepta de care acesta este acuzat este infractiune, nu se va putea dispune trimiterea in judecati sau condamnarea, i numai clasarea/incetarea procesului penal ca efect al cauzei de disponibilitate. 2, in cazul infractiunilor pentru care desi acfiunea penal se pune in migcare din oficiu, legea permite impicarea (de pilda, inseluciunea (art. 244 NCP); |__. 5, cand pent: punerea in migcare a actiunii penale este necesara 0 fncuviinfare sau autorizare prealabila (imunitatea diplomatic, imu- nitatea parlamentard, imunitatea prezidentiala, imunitatea membrilor guvernului, inamovibilitatea judecitocilor, autorizarea prealabild a procurorului general al parchetului de pe léngii curtea de apel in a cirej raz teritoriald se afla parchetul mai inti sesizat sau, dupa caz, a procurorului general al parchetului de pe lang fnalta Curte de Casatie si Justitie la aplicarea legii penale in temeiu principiului personalitSti [art. 9 alin. (3) NCP], reszectiv autorizarea prealabilé a procurorului general al Parchetului de pe langé fnalta Curte de Casatie gi Justitie in ipoteza aplicarii legii penale in baza principiului realitiii (art. 10 alin. (2) NCP] C1 cauze penale: 1. de acuzare publicé: principiul _oficiali- {iti se aplic’ pe tot parcursel procesului 2 de acuzare privatas actiunea penalé se pune fin migcare la plangerea prealabil a persoanei 3. de acuzare publica $i [privaté: actiunea penal jse pune in migcare din| oficiu, dar este posibild penal. [vatamate; este posibila| |impacarea (ingelaciunea, retragerea plingerii pre-| |sau ingelaciunea privind labile. asigurarile) = 7. CARACTERUL ECHITABIL $1 TERMENUL REZONABIL AL PROCESULUI PENAL (art. 8 NCPP) organele judiciare au obligatia de a desfisura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor procesuali, astfel incit sA fie constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie trasi la infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, intr-un termen rezonabil; Y titularii dreptului la un proces echitabil sunt atat partile, cit si subiecti procesuali principal; termenul rezonebil: 1 dies a quo: momentul in care este formulata in mod oficial o ,,acuzatie in materie penal” impotriva unei persoane’2. dies acl quem: momentul pronunfirii unei hotirari judecdtoresti definitive de condamnare sau de achitare, respectiv incetarea procesului penal sau a uunei solutii de netrimitere in judecata dispusa de catre procuror (clasare sau renuntare la urmérirea penal); Y- aprecieren caracterului rezonabil al procedurilor se face in concreto in functie de turmidtoarele crterii: a) comportamentul partilor; b) importanta pentru parti 2 obiectului proceduri; <) comportamentul autoritatilor; d) complexitatea cauzei; : yundere penalé, iar orice persoand care a sivarsit 022_|_ Logica gi principiile procesului penal ¥ potrivit art. 488° alin, (1) NCPP, daci activitatea de urmérire penalé sau de judecata nu se indeplineste intr-o durati rezonabild, se poate face contestatie, solicitindu-se acceleraren procedui ¥ nol Cod de procedura penal vizeaz& numai contestatia in accelerare, nu gi pe cea in despigubisi, care potrivit jurisorudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului trebuie s& existe cumulativ in dreptul intern, peace St it ee eee > g GARANTAREA DREPTULUI LA LIBERTATE $1 SIGURANTA (art. 9 NCPP) ¥ in cursul procesului penal nicio persoand nu poate fi refinutd, arestata preventiv sau la domiciliu sau privaté in alt mod de libertate si nic supusi vreunei forme de restringere a libertatii decat in cazurile si conditiile strict gi limitativ prevazute de lege: Y misurile privative sau restrictive de libertate sunt dispuse numai de ‘magistrati, cu exceptia retinerti, care poate fi dispusi si de organele de cercetare penala; ¥ orice persoand arestata are dreptul de afi informata in cel mai scurt timp si inte-o limba pe care o intelege asupra motivelor arestérii sale si are dreptul de a formula contestatie impotriva dispunerii masurii; ¥ persoana arestati preventiv sau la domiciliu are posibilitatea de formula cerere de inlocuire a masurii privative de libertate cu misura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune; ¥ atunci cand se constata cd o masurd privativa sau restrictiva de libertate a fost dispusé in mod nelegal, organele judiciare competente au obligatia procedural pozitivi de a dispune rovorarea masurii si, dupa Caz, punerea in libertate a celui refinut sau arestat; ¥ orice persoani fat de care s-a dispus in mod nelegal, in cursul procesului penal, o masuei privativa de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile art. 538-542 NCPP. hh = 9. GARANTAREA DREPTULUL DE APARARE (art, 10 NCPP) ¥ dreptul la aparare este garantat suspectului, persoanei vatimate, inculpatului si celorlalte parti in tot cursil procesului penal; apararea se poate exercita atat personal, edt si prin avocat; © opservats ¥ oricare parte sau subiect procesual principal are dreptul sa fie asistat’i de avocat in cursul urmaririi penale gi al judecdtiis Y pirfile, subiectii procesuali principali gi avocatul au creptul sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii; ¥ suspectul si inculpatul beneficiazd de anumite drepturi specifice: 1. dreptul de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal, atrigandu-i-se atentia cé dact refuzs si dea declaratii nu va suferi nicio consecinté defavorabila, iar dacé va da declaratii, acestea vor putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa; inainte de a fi ascultati, organele judiciare trebuie si pund in vedere suspectului si inculpatului ca au dreptul de a mu face nicio declaratie; nerespectarea acestei obligatii atrage sanctiunea excluderii probei nelegal administrate; 2. dreptul de a fi informat de indata si inainte de a fi ascultat despre fapta pentru care se efectueaz urmarirea penel& si incadrarea juridicd a acesteia. Inculpatul are dreptul de a fi informat de indats despre fapta pentru care s-a pus in migcare actiunea penala ‘impotriva lui si incadrarea juridiea a acesteia; 3. dreptul de a consulta dosarul, in conditiile prevazute de art. 94 NCPP; 4. dreptul de a propune administrarea de probe in conditiile prevazute de lege, dea ridica exceptit si de a pune concluzii; 5. dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionatea laturii penale gi civile a cauzei; 6. dreptul de a beneficia in mod gratuit de wn interpret atunci cénd nu fnfelege, nu se exprima bine’sau nu poate comunica in’ limba romana; 7. dreptul de a ape la un mediator, in cazurile permise de lege; 8. dreptul de afi informat cu privire In drepturile sale. ¥ organele judiciare sunt obligate s& asigure pirtilor deplina exercitore a drepturilor procesuale in conditile prevazute de lege si si administreze probele necesare in aparare. incdlcarea dispozitillor referitoare la asistares suspectului ‘au inculpatului de un avocat cand aceasta este obligatorie potrivit legii este sanctionat& cu nulitatea absolut.24 | Logica si principiile procesului penal 10. PRINCIPIUL RESPECTARM VIETU PRIVATE (art. 11 teza INCPP) Se Y respectarea vietii private, a inviolabilititit domiciliului gi a secretului corespondengei sunt garantate in cadrul procesului penal; vin principiu organele judiciare nu trebuie ca prin activititile procesuale pe care le efectueaza si ad.icd atingere dreptului la viapd privati; ingerinfele in drepturile garantate (supravegherea tehnic’, perchezitia domiciliard etc.) reprezinté o limitare a exercitiului drepturilor la viatd rivata, la corespondenta sau domiciliu si poate fi permis’ numai in situafille in care aceasta este previzutd de lege, a urmirit un scop legitim, este necesard intr-o societate democraticd si este proportionali cu scopul urmarit; ¥ in cazul in care ingerinfa in dreptul la viafd privat nu este realizat& in Conditille strict si limitativ previzute de lege, poate atrage incidenta | legit penale, fapta putind intruni elementele constitutive ale | infractiunii de: violare a domiciliului (art. 224 NCP), violare a sediului Profesional (art. 225 NCP), violare a vieti private (art. 226 NCP). IL. RESPECTAREA DEMNITATU UMANE. (art. 11 teza a H-a NCPP) Y rice persoand care se aflk in curs de urmasire penal sau de judecata trebuie tratati cu respectarea demnitatii umane, faird a fi supusd la rele tratamente; ~ pe parcursul procesului penal este interzis% intrebuintarea de violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe. De asemenea, nu pot fi folosite ‘metode sau tehnici de ascultare care afecteazi capacitatea persoanei de asi aminti si de a relata in mod. congtient si voluntar faptele care constituie obiectul probei, aceasta interdistie aplicindu-se chiar dact Persoana ascultata isi dé consimfimantul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare; Y supunerea la rele tratamente in cadrul procedurilor penale are caracter penal, puténd fi refinute infractiunile de cercetare abuziva (art. 280 NCP), supunerea la rele tratamente (art. 281 NCP) ori tortura (art. 282 NCP); Y probele obtinute prin supunerea persoanei la rele tratamente urmeazi a fi excluse, neputind servi la stabilirea adevarului in cauza penal; Y respectarea demnitatii umane se realizeaz si prin intermediul urma- toarelor institutii procesuale: suspendarea urméririi penale, suspendarea judecitii, amanarea sau intreruperea executiri inchisori ‘> 12. PRINCIPIUL FOLOSIRU LIMB MATERNE $1 AL RESPECTARI DREPTULUI LA INTERPRETARE 1 TRADUCERE (art. 12 NCPP) Y intreaga activitate procesuala penala, scris& si oralé, trebuie si se efectueze in limba romana, care este limba oficiala in cadrul procedurilor penale; Yau drept le asistentit gratuita din parten unui interpret: © pirtile si subiectii procesuali care nu vorbesc sau nu infeleg limba romani ori nu se pot exprima in limba roman& art. 128 alin. (4) din Constitufie, art. 12 alin, (3) NCPP]; © cetiitenii roméni apartinand minoritatilor nationale care doresc si igi exercite dreptul de a se exprima in limba maternd in faja instantelor de judecat&; ss ¥ activitatea de interpret gi reducttor se efectueaza de persoane atestate in profesie si autorizate de Ministerul Justtic. ®osservatu: cheltuelle judiciare cu interpretul gi traducitorul vor rimane in sarcina statulu,indiferent de solutia dispusé de procuror sau pronuinfaté de instant in cauz, esistenta find gratuit 2. pentna situatii excepfionale in care se impune Iuatea urgenti a unei misuri procesuale sau atunci cind nut se poate asigura un interpret autorizat, audiezea poate avea loc in prezenta orice persoane care poate comunice cu cel scl, orgenul judiciar evind inst obigaia ce a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este posibils;26 | Logica si principiile procesului penal 3, daci persoana audiata este surda, mut sau surdo-muta, audievea se face cu participarea unei persoane care are capacitates de a comunica prin limbajul Epecial In aceasta situatie, comunicarea se poate face gi in scris; In eazuri exceptionale, dacé nu este prezenti 0 persoana autorizat care poate comunica prin limbajul special, iar comunicarea nut se poate realiza in scris, audierea acestor persoane se va face cu ajutorul oricdrei persoane care are aptitudini de comunicare, organul judiciar avand ins’ obligatia de a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este posibil; 4. potrivit art 12 alin. (8) NCPP, este asigurata pirtilor si subiectilor procesuali principal, in mod gratuit, posibilitatea de a lua cunostingi de piesele dosarului, dea vorbi, precum si de a pune concluzii in instants, prin interpret; 5. art. 329 alin. (3) NCPP prevede ci in situatia in care inculpatul mu cunoaste limba romang, se vor lua misuri pentru traduceren autorizatt a rechicitoriului; cand nu existi traducétori autorizati, traducerea rechizitoriului se face de o ppersoans care poate comunica cu inculpatul; 6. incalcarea dreptului parfii sau a subiectului procesual principal la asistent# gratuitd din partea unui interpret poate atrage incidenta sanctiunii nulitatit relative, PRINCIPTI [MPLICITE ALE PROCESULUI PENAL Nene SS = |, PRINCIPIUL EGALITATI PERSOANELOR iN PROCESUL PENAL |__IN PROCESUL PENAL ¥ art. 4 din Constitutie prevede egalitatea intre cctiteni fara deosebire de’ rasa, de nationalitate, de origine etnicd, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine socialé; Y justitia se infaptuieste in mod egal peniru toate persoanele, fara a se| face vreo discriminare in sensul interdictiilor prevazute de legea fundamentala [art.2 alin. (1) din Legea nr. 304/2004], Yin procesul penal, indiferent de partile cauzei, ii desfagoara activitatea aceleasi organe judiciare, stabilite explicit in lege, potrivit acelorasi reguli procedurale prevazute de Codul de proceduri penala sau de! legile speciale; instituirea unei competenje personale sau a unor proceduri abreviate in ipoteza recunoasterli vinovatiei nu este incompatibilé cu principiul egalitati NA Il, PARTEA PRACTICA AUB min adoptarea prezumfii de nevinoviie ca prncipi de baz distinct de celelalte drepturi care garanteaza si ele libertatea persoanei ~ dreptul la apicare, respectarea demnititii umane ~ s-au produs o serie de restructurati ale procesului penal si a conceptiei organelor judiciare, care trebuie si rspund’ urmatoarelor cerinfe: 1) vinovatia se stabileste in cadrul unui proces, cu respectarea garantilor procesuale, deoarece simpla invinuire nu jnseamna gi stabilirea vinovatiei; 2) sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face in fiecare etapa procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind cbligatorii si definitive pentru urmatoarea faz a procesului; la adoptarea unei hotaréri de condamnare, pand la raménerca definitiv’, inculpatul are statutul de persoand nevinovaté; 3) la adoptarea unei hotérari de condamnare definitive prezumtia de nevinovatie este ristumata cu efecte erg omnes; 4) hotérarea de condamnare trebuie si se bazeze pe probe certe de vinovatie, iar in caz de indoialf, ce nu poate fi inlaturaté prin probe, trebuie s& se pronunte solutie de achitare. Toate aceste cerinfe sunt argumente pentry transfor- area conceptiei asupra prezumtiei de nevinovitie dintr-o simpla regula, garantie a unor drepturi fundamentale, intr-un drept distinct al fiecirei persoane, de a fi tratata ca nevinovata pand la stabilirea vinovatiei printe-o hotedre penalé definitiva. Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional care reflects modul in care principiul aflarii adevarului se regaseste in materia probatiunii. Ea se explicé prin aceea cé, in masura tn care dovezile administrate pentru sustinerea vinovatiei celui acuzat contin o informatie indo privire la vinovatia Riptuitorului in legaturd cu fapta imputata, autoritiile judecdtoresti penale nu-gi pot forma o convingere care si se consti intro certitudine si, de aceea, ele trebuie 54 concluzioneze in sensul nevinovitiel acuzatului gi si- achite. fnainte de a fio problems de drept, regula in dubio pro reo este o problema de fapt. Infiptuirea justtii penale core ca judecdtorii sa nu se intemeieze, in hotararile pe care le pronunt’, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobindité pe baz’ de probe decisive, complete, sigure, in masurd s8 reflecte realitatea obiectiva (fapta supus judecati). Numai aga se formeazi convingerea, izvorati din doverile administrate in cauzé, ci realitatea obiectiva (fapta supusd jucecatii) este, faré echivoc, cea pe care o infatigeaz’ realitatea reconstituité cu ajutorul28 | Logica si principiile procesului penal probelor in scopul cunoasterii. Chiar dacé in fapt s-au administrat probe in sprijinul invinuiri, iar alte probe nu se intrevd ori pur si simplu nu exista, i totugi indoiala persista in ce priveste virovatia, atunci indoiala este sechivalenta cu 0 proba pozitiva de nevinovatie» si deci inculpatul trebuie achitat (LC.CJ, s. pen, dec. nr. 3465/2007). ADD nstaya cote obligath si dea cuvéntul tuturor pltilor, neecordarea cuvantului constituind o violare a dreptului de aprare (TS., 5. pen., dec. nr. 2669/1976). ah Dreptului oricareia dintre parti de a fi asistaté de aparator ii corespunde obligatia corelativa a orgenelor judiciare de a asigura pértilor deplina exercitare a drepturilor procesuale, in conditiile prevazute de lege (Trib. Bucuresti, s. I pen., dec. nr. 1673/2004). UB Sisson ssi wltonibe cot ot incilpatl ete smell nulitatea relativa, aceasté misurd fiind necesari pentru aflarea adevarului gi justa solufionare a cauzei (C.A. Bucuresti, s.a Ta pen., dec. nr. 890/2005).. AWD cand persoana vitimatd este un aurdomt,cerageesplnger prealabile faicuti prin declaratie consemnati in incheiere nu este valabilé, acd aceasta nu s-a facut prin interpret sau printr-un inscris depus la dosar (CSI, s. pen, dec. nx. 1397/1992). | | ADB sotosieainterpraio se asigur fede oganul de urmdsce pana as | instanta de judecata, fie prin desemnare sau alegere de citre parti. Legea precizeazi expres c&, in cazul desemnérii sau alegerii de citre parti interpretul trebuie sé fie autorizat potrivit legii (LCCJ., s. pen., dec. nr. 4219/2005). AB omisianea organului de urmarire penala de a asigura in mod gratuit | folosirea unui interpret, in cazurile prevazute de lege, atrage nulitatea relativa a actelor efectuate in cursul urmaririi penale (LC.CJ, 5. pen, dec. nr. 3039/2006).. FISA nr. 2 PARTICIPANTIL IN PROCESUL PENAL. ORGANELE JUDICIARE J]. PARTEA TEORETICA ‘ _1.CADRU GENERAL 7 cepe cena _________ ‘—*|v Participantii in procesul penal sunt: organele judiciare (instanta de judecats, judecdtorul de drepturi si libertiti, judecitorul de camera preliminard, Ministerul Public gi organele de cercetare penal), avocatul, pérfile (inculpatul, partea civil si partea responsabila civilmente), subiecti| procestali principali (persoana vatimati si suspectul), precum si alti subiecti procesuali (martorii, experi, interpretii etc); ¥ Succesorii intervin numai in cadrul laturi civile a procesului penal; in Jcazul in care decedeaza pirfle laturii penale a procesului (inculpatul sau persoana vitimat8), acestia nu vor putea fiinlocuiti de succesori; Y Reprezentanfii participa in cadrul procesului penal in baza unui mandat legal sau conventional in numele si in interesul. suspectului, persoanei vitimate, inculpatului sau a altor parti reprezentate. Repre- Zentanjii pot indeplini toate actele procesuale pe care gi participantii reprezentati le puteau face, cu exceptia acelora care au caracter strict personal (de exemplu, instanfa nu poate asculta in locul inculpatului absent pe reprezentantul acestuia). Masurile Tuate de organele judiciare vizesza\ persoana reprezentaté; Y Reprezentant legal (ope legis): repre- [> zentantii persoanelor vatimate Lpsite de capacitate de exercitiu: ori cu capacitate de exercifiu restrans§, reprezentantii persoanei juridice suspect sau inculpat; avocatul din| oficu care reprezint inculpatul arestat la instanfa care va realiza un act procedural prin comisie rogatorie;301 Participantii tn procesul penal. Organele judiciare orice persoan& ce are capacitate deplind de exercitiu; in cazul in| care reprezentantul conventional este apiritorul, ecesta are gi dreptul de a pune| concluzii Y Substituifii procesuali sunt subiecti care actioneaz’ in procesul penal fn temeiul unui drept propriu, dar in interesul unet parti (formularea uunei plangeri penale de copilul major pentru périntii sii ~ persoane vatimate ~ ori de un sof pentru celdlalt); au numai o facultate, nu o| obligatie procedurala pozitiva de a actiona. calitati procesuale active, ct ie celei pasive; 2, fn cazul in care um mumtr mare de persoane cnre nw au interese contrat s-a1 caiisttuit parte civil, acestea pot desemna o persoani care si le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. in cazul in care pirtile civile mu sau dlesemnat un reprezentant convo, pentra buna desfagurare a procesulut penal, procurorul sau instanfa de judecaté poate desemna, prin ordonanta, respectiv prin incheiere motivat’, um cuucat din ofc pentru a le reprezenta interesele. Incheierea sau ordonanta va fi comunicaté pirtilor civile, care trebuie s& fncunogtinfeze procurorul sau instanfa in cazul in care refuzi s& fie reprezentati prin avocatul desemnat din oficu. Partie vile pot fi citate prin reprezentantul legal sau printr-o publicatie de circulafie nationalé. Toste actele de procedur’ comunicate reprezentantalui sau de care reprezentantul a luat cunostinf& sunt prezumate a fi cunoscute de citre persoancle reprezentate; 3. fn situafia in care in cauzd existd un mumidr mare de persoane watimate care mi au interese contrari, acestea pot desemna o persoani care s& le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. fn cazal in care persoanele vatimate nu giau desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfégurare a procesullui penal, procurorul sau instanja de judecata poate desemna, prin ordonanfa, respectiv prin incheiere motivat, un avocat din oficiu pentru a 4 es le reprezenta interesele. fncheierea sau ordonaita va fi comunicat& persoanelor vatdmate, care trebuie sf incunostinjeze, in termen de 3 zile de la primirea comunicatii, procurorul sau instanfa in cazul in care refuzi s& fic reprezentati prin avocatul desemnat din oficiu. Persoanele vatamate pot fi citate prin reprezentantul legal sau printr-o publicatie de circulatie nationals. Toate actele de procedura comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunostinté sunt prezumate a fi cunoscute de catre persoanele reprezentate. Reprezentantul persoanelor vatamate exercita toate drepturile recunoscute de lege acestora; existi gi situatii in care legea prevede posibilitatea persoanei in favoarea careia 5-a efectuat actul procesual de citre substituitul procesual s& nu gil ‘nsugeasca (de exemplu, in cazul in care plangerea penalé este formulati de tre unul dintre soti pentru celilalt sot, persoana vatimata poaté sA declare ca nu igi insugeste plangerea); {ntre reprezentant si substituitul procesual exist urmatoarele deosebiri: a) reprezentantul are obligatia de actiona, in vreme ce substituitl procestial are facultatea de a actiona; b) reprezentantul actioneaz in numele si in | interesul reprezentatului, in vreme ce substituitul procesual actioneaza in | rnume propriu, insé pentru velorificarea unui interes al parti; | actiunea civili rimane in competenta instantei penale in caz de deces, reorganizare, desfiinfare sau dizolvare a p&rtii civile, dac& mogtenitorii sau, dup’ caz, succesorii in drepturi ori lichidatorii acesteia isi exprimd optimen de 2 continua exercitaren actinnii civil, tn termen de cel mult dowd luni de Ja data ocesuui sa a reorganizirii, desfintdrti ori dizolwdrié; in cazul in care | mogtenitorii/succesorii nu opteazd pentru continuarea exercitérii actiunii | civile in termenul de doua luni, instanta penal va Isa nesolvtionatt actwnen civild, aceasta putind fi exercitata in fata instantei civile; in caz de deces, reotganizare, desfiintare sau dizolvare a partii responsabile ivilmente, actiunea civilé rimane in competenta instanjei penale dac’ partea | Gvild indick mostenitorii sau, dupa caz, succesorii in drepturi ori lichidatorit partii responsabile civilmente, ir fermen ce cel tilt dow uni de ln data la enre a Iuat cunostinga de fmprejurarearespectiv.32 Participansii tn procesul penal. Organele judiciare = 12. ORGANELE JUDICIARE Ere me A. Instantele judecitoresti po a eg B. Ministerul Public + justitia se realizeazA prin urmatoarele instange judecttoresti: fnalta Curte de Casatie si Justitie; curti de apel; tribunale; tribunale specializate; instante militare; judecitorii; [in fiecare jude} functioneaz’ mai multe judecdtorii si un tribunal; in circumscrip fiecirui tribunal sunt cuprinse toate judec toriile din judet sau, dupa caz, din muni- Gipiul Bucuresti; circumscriptiile curtilor de apel cuprind mai multe tribunale; [> este interzisi infiinjarea de instante extraordinare; [> nstanfele de judecata sunt independente de puterea executiv, de Ministerul Public sau de puterea legislativa; [> Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, pentru o durata de 6 ani gi este garantul independentei justitiet (are dreptul si obligatia de a se sesiza si din oficiu pentru a apfra judecstorit impotriva oricdrui act care le-ar putea afecta inde- pendenfa sau impartialitatea ori ar crea suspitiuni cu privire la avestes), De ase- menea, Consiliul Superior al Magistraturit para reputatie profesionala a judecatorilor. => Ministerul Public reprezintsé in activitatea judiciard interesele generale ale societatii si apird ordinea de drept, precum si drepturile silibertatilecetatenilor; [> Ministerul Public igi exercita atributiile prin procurorii constituiti in parchete in condifille legit a |: | ————+ parchetele sunt constituite pe lang fiecare instang’: parchetele de pe lang’ judecttori, parchetele de pe langa tribunale, parchetele de pe langa curtile de apel, Parchetul de pe angi inalta Curte de Casatie si Justitie, precum gi Parchetul Militar de pe’ lang’ ‘Curtea Militard de Apel Bucuresti, Parchetul militar de pe lang& Tribunalul Militar, Parchetul militar de pe langi Tribunalul Militar Teritorial; [> Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are urmatoarea structuri: a) sectia de urmarire penal gi criminalistica; b) sectia judiciard; c) sectia parchetelor militare; d) sectia de resurse umane si documentare; [+ ha Parchetul de pe lang Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaz’ doua unitati specializate: DIICOT (structura specializata in combaterea criminalitatii organizate si terorismului) si DNA (structur’ specializata in combaterea marii coruptii), conduse de procurori-sefi; [> Procurorii igi destaigoara activitatea potrivit principiilor legalitati, impartialititi, contro- lului ierarhic, unicitati ¢i indivizibilitii; [> Codul de procedura penalé foloseste noti- tunea de ,procuror”, iar nu pe aceea de «Minister Public”; procurorul este magistrat si nu este parte in proces, avand calitatea de participant. + C. Judecitorul de drepturi gi libertati +> reprezinta in activitatea judiciara garantul ‘impotriva arbitrariului in dispunerea masu- rilor ce presupun ingerinte in drepturile gi bertitile fundamentale;34 1 Participansii in procesul penal. Organele judiciare or. 2 ee + poate proceda la audierea martorilor in [> <. misurile preventive (1. luarea/ ‘cursul urméririi penale in cadrul procedurii prelungirea/revocarea/inlocuirea masurii audierii anticipate; arestarii preventive, sau a arestului la domiciliu; 2. confirmarea mandatului de arestare preventiva emis in lips’; 3. > este garantul dreptului la un proces echitabil fintrun termen rezonabil, solutionind con- testatia cu. privire depigirea_termenului rezonabil al urmaririi penele; este posibil ca in cadrul unei instante unl sau mai multi judecdtori s& functioneze ca judecitori de drepturi gilibertati ‘SE PRONUNTA CU PRIVIRE LA: > a. incwviintarea perchezitiilor domiciliare! informatics; . incuviinfarea folosirii metodelor i tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare (1. solutionarea cererii procu- ronulai de emitere a mandatului de supraveghere tehniea/prelungitit cererii de supraveghere tehnic§; 2. confirmarea | ‘misurii supravegherii tehnice autorizate in conditii de urgenta de procuror; 3, solutionarea propunerii procurorulut de autorizare a obtinerii datelor generate seu prelucrate de citre fumizorii de refele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicit de comunicati electronice destinate publicului, altele decit continutul comunicatiilor, si refi- ute de citre acestia; 4. solutionarea propunerii procurorului de autorizare a obtinerti de date privind situatia finan- ciard a unei persoane); finlocuirea masurii controlului_ judiciar sau controlului judiciar pe cautiune cu misura arestului la domiciliu sau a arestirii preventive, respectiv a masurii arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive; 4. solutionarea cererilor de constatare a incetirii de drept a masurii arestului la domiciliu sau a arestarii preventive, respectiv a contestatiilor formulate de procuror sau de inculpat ‘impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul urméririi penale; 5. plangerea formulati de inculpat impottiva ordo- nanfei procurorului prin care sa Iuat misura controlului judiciar/controtului judiciar pe cautiune etc); |. masurile asiguratorii (1. solutionarea contestatiei formulate impotriva ordo- nantei procurorului vizind mésurile asiguratorit: 2. solutionarea propunerii procurorului de valorificare a bunurilor sechestrate, cand nu existi acordul proprietarului, respectiv a contestatiei formulate impotriva incheierii, privind valorificarea bunurilor sechestrate, cind nu exist acordu! proprietarului): luarea/ridicarea obligarii provizorii la tratament medical/internariimedicale provizorii a suspectului sau inculpa- tului in cursul urmaririi penale;36 | Participansii in procesul penal. Organele judiciare |» f, Iuarea/prelungirea/revocarea misurii internarii nevoluntare in vederea efec- tuirii expertizirii_medico-legale psi- hiatrice; [> g. incuviinjarea examinarii fizice a per- Soanei in absenta consimfimintului celui examinat; | h. emiterea mandatului de aducere la soli- citarea procurorului. D, Judecstorul de camera preliminard E, Organele de cercetare penal ¥ efectueazi un control de legalitate « posteriori atat a rechizitoriului, cét gi a probelor pe care se bazeaz8 acesta, respectiv a actelor efectuate in cursul urméririi penale; ¥ este aceleagi judecitor care va exercita si functia de judecata. V urmirirea penalé este realizati de procuror si organele de cercetare penalai ¥- sunt ongane de cercetare penal’ 1. organele de cercetare penal ale politi judiciare: Vatributiile organelor de cercetare penalal ale polifiei judiciare sunt indeplinite de lucratori specializati din Ministerul Admi- nistrafiei gi Internelor anume desemnati in conditiile legii speciale, care au primit avizul conform al procurorului general all Parchetului de pe lang inalta Curte de Casatie i Justijie ori avizul procurorului desemnat in acest sens; 137 ¥ organele de cercetare ale polite judiciare sunt organizate gi functioneaza in structura aparatului central al Ministerului Adminis- tratiei si Internelor, in structura Inspec- toratului General al Polifiei Romane, Inspectoratului General al Politici de Frontiera Romane gi a unititilor teritoriale ale acestora. Ca exceptie, in scopul efectudii cu celeritate gi in mod temeinic a activi- tijilor de descoperire si de urmérire a infractiunilor de coruptie, in cadrul Dixectiei Nationale Anticoruptie functioneazi prin detagare ofiferi de politic, constituind politia judiciara a Directiei Nationale Anticoruptie; ¥ politistii care nu fac parte din politia judiciaré au dreptul si obligatia de a efectua orice act de constatare a sivarsirii infractiunilor, conform legii. Acestia au obligatia de a incunostinta de indata procurorul sau organele de cercetare ale olitiei judiciare cu privire la constatarea sivargirii infractiunilor si de a le inainta, totodata, actele de constatare. 2.organele de cercetare penal special: a) alribufiile sunt indeplinite de ofitert anume desemnati in conditiile legii, care au primit avizul conform al procu- rorului general al Parchetului de pe Langa inalta Curte de Casatie si Justitie; 'b) isi desfigoar’ activitatea de urmarire penal sub conducerea si supravegherea procurorului:38 |. Participantii in procesul penal. Organele judiciare ©) efectueazi acte de-urmérire penal’ cores- punzator specializarit structurii din care fac parte, in cazul sivargirii infractiunilor de citre militari sau in cazul sivarsirii infractiunilor de coruptie si de serviciu prevazute de Codul penal sivarsite de catre personalul navigant al marinei civile, daca fapta @ pus sau a putut pune in pericol siguranta navei sau navigatiei ori a personalulai. = FISA nr. 3 PARTICIPANTII iN PROCESUL PENAL. PARTILE |. PARTEA TEORETICA 1. CADRU GENERAL ¥ in latura penali a procesului penal parte este doar inculpatul, iar in latura civild sunt prt: inculpatul, partea civilé i partea responsabilé civilmente; ¥ potrivit noului Cod de procedura penala, victima infractiunii nu mai este parte procesuald, ci subiect procesual principal; ¥ jn aceeasi cauzi pot exista mai multi inculpati, mai multe persoane “vitimate/civile sau mai multe pérti responsabile civilmente; + parjile au drepturi si obligatii procesuale gi pot realiza acte procesuale; ¥ fiptuitorul este persoana care a sivargit o fapti previzuti de legea ‘penalé, cu privire la care nu a fost inc& inceput urmarirea penal; nu este parte procesual ori subiect pasiv al actiunii penale; noul Cod de proceduri penalii face referire la notiunea de ,,fiphnitor” in art. 44, 48, 61, 62, 147, 148, 154, 158, 252!, 289, 293, 296, 310, 321, 360; suspectul este persoana’cu privire la care, din datele si probele existente fn cauzé, rezulté binuiala rezonabila 4 a sAvarsit o fapti previzuti de legea penali; dup’ inceperea urmnaririi penele in rem, procurorul poate dispune continuarea efectuarii urmaririi penale fafa de suspect.40_|_ Participantii tn procesul penal. Pactile @ osservati: Spre deosebize de inculpat, suspectul: 1. nu poate fi arestat preventiviarestat la domiciliu ori supus mésurii controlului judiciar sau pe cautiune; 2._nu poate fi trimis in judecata. intr-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmaririi penale, la cererea sa expresi, cu conditia de a indica 0 adresé pe teritoriul Roméniei, 0 adresa de posta electronic sau mesagerie electronic’, la care aceste informatii si fi fie comunicate; dreptul de a fi informati, la cerere, cu privire la punerea inculpatului in libertate in orice mod, in cazul in care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la pedeapsa privativa de libertate. > _2. PERSOANA VATAMATA Y este persoana fizicd sau juridicé care a suferit prin fapta penal o vatimare fizic’, moral sat material?, dacé participa in procesul penal; ac persoana vatimata nu doreste sf partiipe Ia procesul penal, trebuie si ingtiinteze despre aceasta organul judiciar, care, daci apreciazi necesar, 0 va putea audia in calitate de martor; organul de urmarire penalé, fnainte de prima ascultare a persoanei vittémate, ae obligatia procedurald pozi:iva de a-i aduce la cunogtint persoanei vatimate urmétoarele dreptur’ si obligati: a. dreptul de a fi asistaté'de avocat, iar in cazurile de asistenté obli- gatorie, dreptul de a i se desemnaun avocat din oficiu; Greptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege; dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica cexceptii gi de a pune concluzii in conditiile previzute de lege; dreptul de a fi incunostintats ea privire la desfaguraren procedurii, dreptul de a formula plingere prealabili, precum si dreptul de a se constitui parte civila; €. obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare; f. obligatia de a comunica orice schimbare de adres8, noul Cod de procedurd penala stipuleaz’ o paletd larga de drepturiin favoarea persoanei vatamate de natura a conduce la respectarea mai ficient’ a dreptului acesteia la un proces echitabil; dintre drepturile procesuale relevante, mentiondm: dreptal de a fi informata cu privire la drepturile sale; dreptul de a consulta dosarul; dreptul de a propune | administrarea de probe de citre organele judiciare, de a ridica | b. a. exceptii si de a pune concluzii; dreptul de a adresa intrebari inculpatului, martorilor si expertilor; dreptul de a fi informaté, | © opservatu: 1. persoana vatdmaté nu participa in procedura de camera preliminara si nici in procedurile desfigurate in fafa judecitorului de drepturi si libertit referitoare la masurile preventive; 2. victima infractiunii poate avea in procesul penal atat calitatea de persoand vatimat’, cit si pe cea de parte civilé; renuntarea la despagubiri nu conduce la pierderea calitatii de persoand vatamaté > 3, PARTILE PROCESULUI PENAL 1. Inculpatul ¥ este persoana (fizicd sau juridic’) impotriva cérela a fost pus in migcare acfiunea penala in vederea tragerii la raspundere penal pentru participarea (in calitate de autur, coautos, complice, instigator) la comiterea unei infractiuni (tentativa incriminata, fapté consumata sau epuizati); ¥ drepturle procesuale ale incuilpatului sunt prevazute de legiuitor in vederea garantirii dreptului la un proces echitabil, vizdnd, in esentai dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat 51 fincadrarea juridic’ a acesteia; dreptul de informare cu privire la acuzatia penal formulata impotriva sa; dreptul la aparare; dreptul la ticere; dreptul de a propune probe in apérare; dreptul de a consulta dosarul, dreptul de a asista personal sau prin avocat la efectuarea actelor de urmarire penala; dreptul de a primi comunicarea copiei certificate a rechizitoriului sau, dup& caz, a traducerii auitorizate aa2 Participansii in procesul penal. Partile acestuia; dreptul de a formula, in scris, in termenul stabilit de judecitorul de camer& preliminard, cereri si exceptit cu privire le legalitatea administririi probelor si a efectuarli actelor de citre organele de urmarire penal; dreptul de a avea ultimul cuvant ete; ¥ noul Cod de procedurk penal stipuleazd o serie de obligati procesuale ‘n sarcina inculpatului, dintre care meationdm: obligatia de a exercita cu bund-credinta drepturile procesuale conferite de lege; obligata de a se prezenta la chemiérile organelor judiciare, atrigandu-ise atentia i, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, se poate emite mandat de aducere-impotriva sa, iar in cazul sustragerii, judecitorul poate dispune arestarea sa preventivé; obligntin de a comanica, in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrigindu-i-se atenfia ci, “in cazul neindeplinirii acestei obligatii, citatiile si orice alte acte ‘comunicate la prima adres riman valabile gi se considera ci le-a luat Ja cunostinté; obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, atrignditi-se atentia cf, in cazul neindeplinitii acestei bligati, se poate emite mandat de aducere impotriva so, iar in cazul sustrageri, judectitorul poate dispune arestarea sa preventiv’. 2, Partea civil Y este persoana (fizich sau juridici) vathmata care exercité actitnea Gvilé in cadrul procesului penal, solicitind daune-interese materiale sifsau morale suspectului, inculpatului ori parti responsabile civilmente; ¥ pentru ca persoana vatimuali si se constituic parte civil in proces! penal, trebuie ca infractiunea 2 cirei victima a fost si fi produs un prejudiciu material sau moral, cert, ectual sau viitor si care nu a fost deja reparat; ¥ pot avea calitatea de parte civié fn procesul penal: 1. persoana care a fost nemijlocit vatémata prin infractiunea comisd; 2. vnititile spita- licesti pentru cheltuielile de spitalizare efectuate cu victima infractiunti 3, persoanele care au suportat cheltuielile de inmormantare a victimel; ‘4 mostenitorii victimet infractiunii; 5. orice persoane care au suferit un prejudiciu direct din comiterea infractiunii (de pilda, concubina care primea in mod constant intretinerea de la victima infractivni) EE ¥ organele judiciare au 0 obligatie procedural pocitiod de a informa ppersoana vitamati, inainte de ascultarea acesteia, cA se poate constitu parte civila; de asemenea, i se atrage atentia ci declaratia de participare fn proces ca parte civilé se poate face in tot cursul urmaririi penale ori in faza de judecatd pan’ la inceperea cercetirii judecitoresti; ¥ constituirea ca parte civil’ se poate face fn scris sau oral, in cursul urmérirli penale ori in fata instantel de judecata, pad In inceperea corcetiri udectoresti (nu doar pan la citiren actului de sesizare); ¥ in declarajia de constituire de parte civil8, persoana vatamatd trebuie si indice natura sifntinderea pretentilor, motivele si probele pe care acesten se intemeiazd; in cazul in care constituirea ca parte civil se face orcl, organele de urmérire penali au obligatia de a consemna aceasta fntr-un proces-verbal, in vreme ce instanta va consemna constituirea de parte civilé in incheierea de gedint&; ¥ daca persoana vtimaté sau succesorii acesteia nu s-au constituit parte civilé inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, ulterior mi ‘mai pot exercita actiunen civili in cadrul procesuilui penal, chiar dac& exist& acordul inculpatului: Y atunci cdnd actiunea civild a fost exercitata in mod legal in procesul penal, pang la terminarea cercetarii judecdtoresti si chiar in absenta consimfimédntului inculpatului, partea civila poate: a) indzepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilé; b) mari sau micsora intinderea pretenfiilor; c) solicita repararea prejudiciului ‘material prin plata unei despagubiri binesti, dac& repararea in natura nu mai este posibila; ¥ atunci cand persoana vétimaté este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restrans&, actiunea civilA se exerciti im numele acesteia de c&tre reprezentantul legal sau, dup§ caz, de citre procuror; ¥ partea civila poate renunfa total sau in parte la exercitarea actiunii Givile in procesul penal, personal sau prin mandatar special; renuntarea are caracter definiti, partea civil neputénd reveni asupra ¢i chiar daca revenirea ar fi fécuti inainte de inceperea cercetarii judecatoresti;44 | Participantii in procesul penal. Partile Y dacé fn cursul procesului penal partea civild decedeaza/isi inceteari existenja, mostenitorii sau succesorii in drepturi ori lichidatorii poi continua actiunea civila exercitati de partea avila daci isi exprimal optiunea in acest sens in termen de cel mult doud luni de Ia data decesului sau a reorganiaiiri, desfiintrié ori dizolutr'; Y drepturile procesuale ale partii civile sunt prevazute de legiuitor in vederea garantirii dreptului la un proces echitabil, dintre care enumerim urmatoarele: dreptul de a fi informati cu privire lal Grepturile sale; dreptul de a propune edministrarea de probe de citre onganele judiciare, de a ridica exceptii si de a pune concluzii; dreptul de a fi ascultats dreptul de a adresa intrebari inculpatului, martorilor si expertilor; dreptul de a fi informata, intr-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmaririi penale. © onsevape 1. persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau avand capacitate restrinsi trebuie si fie reprezentate sau asistate la constituirea ca parte civilé in procesul penal in conditiile noului Cod civil; 2. nu se poate realiza constituirea ca parte civil in procesul penal de cite creditorii persoanei v imate, pe calea actiunii oblice; 3. dack persoana vatimaté a transmis pe cale conventional dreptul la repararea prejudiciului unei alte persoane, inainte de constituirea ca parte civils, dobanditorul dreptului litigios nu va putea exercita actiunen ciild fn cadrul procesului pene, ci mumai in fafa instantel civile. Daci transmiterea conventionala 2 dreptului la repararea prejudiciului are loc dupa consti- tuirea ca parte civil, actiunea civila poate fi solutionaté in cadrul proce- | |___sului penal sau disjunsa, pentru a fi solutionaté separat de instanfa penalé. 3, Partea responsabila civilmente este persoana (fizicd sau juridica) care, potrivit legii civile, are obligatia legal sau conventional (de exemplu, societatea de asigurdri) de a repara in intregime sau in parte, singurd sau in solidar, prejudiciul ‘cauzat prin infractiune gi care este chemati s& rispunda in proces; ¥ potrivit Codului civil, poate fi parte responsabila civilmente: }— | 1. persoana care in temeiul legii, al unui contract ori al unet hotéirari este obligatd si supravegheze un minor; ‘— | 2. comitentii pentra pagubele produse de prepusii lor. + partea civilmente responsabila participa in procesul penal |-+ | 1. prin introducerea in cauza la cererea parfii civile (nu sia inculpatului ori a altei parti responsabile civilmente, dispozitiile procedurale fiind edictate in favoarea creditorului, iar nu a debitorului); intro- ducerea in cauzi se face in tot cursul urmétriii iar in cazul judecitii numai inainte de inceperea corcetirii judecdtoresti la prima instant; procurorul sau instanga ‘mt pot dispune din oficiu introducerea partii responsabile cioilmente in procesul penal: \_, [2 prin interventia din propre iva. pand Ia terminarea cercetérii judecdtoresti la prima instanta, Iudnd procedure din stadiul in care se afla in ‘momentul interventiei ¥ cand exercitarea actiunii civile se face de procuror, acesta este obligat st introduct parten responsabild civilmente in proces in cursul urmaririipenale sau s& ceara introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente in fata instantei de judecatd, pana la inceperea cercetirii judecttoresti; ¥ fn caz de deces al partii responsabile civilmente persoand fizica, respectiv de incetare din orice motiv previzut de lege a existentei pirtii responsabile civilmente persoand juridica, actiunea civilé se exercit& in continuare in cadrul acestui proces penal impotriva mostenitorilor universali sau cu titlu universal ai acesteia care au acceptat succesiunea ori a statului, in caz de vacanta succesorala, satt a succesorilor in drepturi sau lichidatorilor acesteia, daca partes civil46 | Participansii in procesul penal. Partile indicd mostenitorii sau, dup& caz, succesorii in drepturi ori lichi- datorii partii responsabile civilmente, in termer de dow luni de la date decesuui sau a reorganiziri, desfiintirii ori dizol ¥ partea responsabila civilmente are, tn ce priveste actiunea civil, toate drepturile pe care legea le prevede pentr inculpat; toate actele procesuale/procedurale sau probele din latura civil sunt in aceeagi ‘misuré favorabile sau defavorabile inculpatului si partii responsabile civilmente; Y partea responsabilé civilmente poate formula aparéri si in nume propriu in vederea demonstrisii inexistentei unei rispunderi civile pentru fapta altuia; ¥ partea responsabila civilmente nu poate formula in procesul penal actiune in regres impotriva inculpatvlui pentru recuperarea sumei de bani la care aceasta urmeazi a fi obligati la platé pentru fapta ilicité a inculpatului: ¥ cénd intr-o cauza penal sunt mai multi inculpati, precum si cite 0 parte responsabila civilmente pentru fiecare inculpat, numai inculpatii vor réspunde solidac, in vreme ce fiesare inculpat va rispunde solidar cu partea responsabili civilmente ce fi este aferenti doar in limitele pirtii din prejudiciu ce fi este imputati inculpatului in raport de gravitatea culpei sale. AIA Il, PARTEA PRACTICA AD cenit generate de asistenia medial acordtsvcimel nracuni pt constitui, in procesttl penal, object al tragerii la rispundere civil a inculpatului sia partii responsabile civilmente. Institutia samitara careia i sa cauzat prin fapta penal o vatimare material, daca particip’ in procesul penal $i exercité actiunea civilé in cadnuil procesului penal, dobandeste calitatea de parte civila (LC.CJ, s. pen., dec. nr. 167/ 2010). Laz ADB consttuirea a parte cvilé in fata instante este valabilt chiar dacé, la momentul Ja care a avut loc, procedutta de citare a inculpatului la judecata nu era completi, acesta nefiind prezent in instant datorité nelegalei sale citiri (TS, s. pen., dee. nr. 2030/1971). ADB tinstanga penatt nu este in drept si solufioneze actiunea civilé cand obligatia de dezdaunare ia nastere ca urmare a sivarsitii unui fapt ilicit extrapenal (TS, s. pen, dec. nr, 616/1976) SD pebinanoral de bund-redings al er fra ce a fot rida incurs unmasst penal del cumpitor gi predat piri vatimate, are aitatea de pate cid in procesol peal ack cere ce fSptitoral 8 eesti peta pls (TS, pen, dc. 81/183) ATA ue ce poate constitu parte vid alatusi de persona vitimaté dinte-un accident intreprinderea la care aceasta era incadrat pentru suma ce reprezinta despagubiri, acoperind timpul cét inculpatul, gi el accidentat, a avut nevoie de ingrijiri medicale (TS. s. pen. dec. nr. 1110/1978). AD consiire de parte civil este posits uiterior une decarpi expres prin care persoana vétimaté renunté la despgubiri numai in ipoteza in care se stabileste cf aceasta a fost in eroare sau a fost supusi unui dol ori unei violente care a determinat declaratia (TS, s. pen, clec, nr, 872/984). ADD tnruct a feutdovada ck parten vitimati care a deeds pe prcursul procesului, a suferit un prejudiciu prin actiunea inculpatilor (vitamari comporale consecutive actiunii de lovire intt-o infractiune de talharie), ‘mogtenitorii acesteia sunt subiecti activi ai actiunii civile. Mostenitorit pot exercita actiunea civilé nomine et iure proprio, cAnd infractiunea a cauzat moartea victimei, sau itr hereditats, aitei cauze decat infractiunea. Cum in cauzi mostenitorii victimei se aflé in cea de-a doua situatie, ei sunt indreptatiti a primi ceea ce ar fi primit si ind moartea partii civile s-a datoratipantii in procesul penal. Parsile victima dacd ar fi trait, iar trauma psihicd provocata acesteia justfic acordarea sumei de 2000 lei cu titha de daune morale, suma la plata cireia au fost obligati inculpafii in solider (Trib. Bucuresti, s. I pen, sent. FISA nr. 4 ‘nr. 99/2006). PARTICIPANTIL IN PROCESUL PENAL. AVOCATUL AA, procesul penal, Fondul de protectie a viciimelor strizii are calitatea de parte responsabilé civilmente si poate fi obligat singur, iar nu in solidar cu inculpatul, la plata despagubirilor civile c&ire persoanele pagubite prin accidente de vehicule neasigurate (LC.CJ,, $. U, dec. nr. 3/2010) 1 pares TeoRETICA = 1. CADRU GENERAL ¥ avocatul nu are calitatea de parte in procesul penal, fiind insi unul dintre participantii ce joaca un rol important; Y apirarea poate f realizata in procesull penal prin propria persoani sau prin avocat (persoana specializaté apt si realizeze o apirare tehnic8) ales sau desemnat din oficit in vederea protectiei intereselor persoanei vatimate, suspectului, inculpatului sau a celorlalte parti prin asigurarea asistengei juridice sau reprezentaii; Y pactile sau subiectit procesuali principali au dreptul si fie asistati de uunul oti de mai multi avocati; in jpoteza in care sunt angajati mai multi avocati alesi, asistenta juridicd este asigurata gi atunci cand cel putin unul dintre avocati este prevent; ¥ asistenfa juridick se acorda, potrivit legii, numai de avocatul ales sau desemnat din oficiu inscris intr-un barou ce face parte din UN BR: Y mu poate fi desemnat ca avocat din oficiu sau angojat avocat ales al unei arti sau al unui subject procesual principal sau, daca a fost angajat, nu poate asigura asistenfa juridicd sau reprezentarea in fata organclor judiciare: 4) soful ori ruda pant la gredul al IV-lea cu procuraru sau cu judectorul 8) martorul citat in cau; ©) cel care a participat tn aceeasi cauzit in calitate de judectior sau de procuror; 4) alta parte sau wn alt subiect procesual.pangii in procesul penal. Avocatul 50 1 Parti 51 > 2, ASISTENTA JURIDICA V Asistenfa juridicd reprezint’ una dintre componentele dreptului la apirare gi este 1. facultetiod, in majoritatea cauzelor, partile ‘sau subiectii procesuali principali putand si isi angajeze un avocat ales; 2. obligatorie, in cazurile strict gi imitativ previzute de lege, Y- Cazuti in care asistenta juridic’ a suspectului sau inculpatului este obligatorie (art. 90 NCFP): ete L> 4. cat timp suspectul sau incalpatul este minor in cursul urmariei penale; |» 2. an ipoteza in care Ja momentul sesizarii instantei inculpatul era minor; L_, 5, numai in procedura de cameri preliminara sau in cursul judecati, in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea (fapt consumat) sivargiti pedeapsa detentiunti pe vint sau pedeapsa inchisorié ai mare de § an; |» 4, pe tot parcursul procesului penal, atat timp cat suspectul sau inculpatal este internat fntrun centru de detenfie sat intr-um centru educatio (indiferent daca suspectul sau inculpatul este rminor sat a implinit varsta d2 18 ani); |_-+ 5, ori de cate ori suspectul sau inculpatul este refinut sau arestat (preventiv/la domicliu sau in executarea _unet_pedepse privative), chiar in alt& cauz; |__, 6, cand suspectul sau inculpatuleste supus masurii de siguranta @ intemArii medicale chiar in alts cauza; Ly 7, ori de cite ori organul de urmarire penal’, judecitorul de drepturi gi libertitijudecitorul de camera preliminars sau instanta apreciaz’ ci suspectul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. | | | @ opservati: 1. suspectul sau inculpatul are dreptul sé fie asistat de unul ori de mai multi | avocafi in tot cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara | si al judecdtii; in ipoteza in care inculpatul are angajati mai multi avocati | alesi, asistenta juridica este asiguratd si atunci cénd cel putin unul dintre | avocati este prezent; 2. incilearea normelor procesuale privind asistenta juridic& obligatorie a suspectului sau inculpatului este sanctionata cu nulitatea absoluté; 43. organele judiciare au obligatia si incunostinteze pe suspect sau inculpat, inainte de ai se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un avocat, intocmind in acest sens un proces-verbal; 4. in cursul judecatii instanta stabileste existenta sau inexistenfa vreunui caz de asistent& juridic& obligetorie tn functie de tncadrarea juridic& din rechizitoriu/acordul de recunoastere a vinovatiei sau, dupa caz, in functie | de noua incadrare juridicd rezultaté in urma schimbarii incadrévii juridice dispuse de instant; 5. cand asistenta juridicd este obligatorie, dac& suspectul sau inculpatul nu si-e ales un avocat, se iau masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu; 6. delegatia avocatului din oficiu inceteaza la prezentarea avocatulul ales; 7. in tot cursul procesului penal, cand asistenta juridicd este obligatorie, dact avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigurd substituirea sau refuzé nejustificat s& exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care s& il inlocuiascd, acordandw-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, ficdndu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in fncheierea de sedinta, 8. in cursul judecatii, edn asistenta juridica este obligatorie, dacs avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecati, nu asiguré substituirea sau refuzi si efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat | din oficiu care s8 Ml inlocuias:’, acordéndu-i un termen de minimum 3 zile | pentru pregatirea apararii,52_|_Participanjii in procesul penal. Avocatul Y Cazuri de asistenta juridica obligatorie a persoanei vatimate, partii civile sau partii responsabile civilmente: a. cand persoana vatimati sau partea civila este o persoand lipsit’ de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restrans3; b. cénd organul judiciar apreciaz’ c& din anumite motive persoana vatimata, partea civilé sau partea responsabil& civilmente nu si-ar putea face singur& apararea. © oBsERVATIE: incalcarea normelor procesuale privind asistenfa juridicé obligatorie a partii civile gi parfii responsabile civilmente este sanctionata cu nulitatea absolut, iar incilcarea normelor procesuale privind asistenfa juridicd obligatorie a persoanei vitimate poate fi sanctionata cu nulitatea relativa in condifiile art, 282 NCPP. > _ 3. DREPTURILE AVOCATULUL ‘A. fn cursul urmaririi penale T. dreptul avocatului partilor sau al subiecilor procesuali principali si asiste la efectuarea oricirui act de urmarire penala cu exceptia: a. situatiei in care se utilizeazd metodele speciale de supraveghere ori cercetare; b. perchezitei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante; ¥ avocatul p&rfilor sau al subiectilor procesualt principal poate solicita s& fie incunostinfat de data si ora efectuarii actului de urmarire penal ori a audierii realizate de judecitorul de drepturi gi liberta ¥ lipsa avocatului nu impiedicd efectuarea actului de urmirire penal sau 2 audierii, daci exist dovada ci acesta a fost incunostinjat; incunostintarea se face prin notificare telefonici, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal; in cazul efectuarii perchézitiei domiciliare, incunostintarea avocatului se poate face si dupa prezentarea organului de urmérire penalé la domiciliul persoanei ce urmeazd sa fie perchezifionaté; Ls3 ¥ fn cazul in care avocatul este prezent la efectuarea unui act de urmarire penal, se face mentiune despre aceasta gi despre eventualele obiectiuni formulate, iar actul este semnat si de avocat; dreptul si beneficieze de timpul gi inlesnirile necesare pentru pregitirea si realizarea unei apariri efect 3. dreptul avocatului de a lua contact cu suspectul sau inculpatul refinut sau arestat, asigurdndu-ise confidentialitatea con- vorbirilor, cu respectarea masurilor necesare de supra- veghere vizual8, de paza si securitate, fird si fie interceptat’ sau inregistrata convorbirea dintre ei; 4. dreptul apirdtorului de a formula, in scris, plangeri, cereri $i dea depune memorii pe parcursul urmarinii penale; ¥ avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul s& patticipe la audierea oricirei persoane de citre judecd- torul de drepturi si libertati, s& formuleze plangeri, cereri simemori; ¥ cand procurorul a respins cererile formulate de avocat, acesta din urm& poate formula plangere la procurorul ierarhie superior; daci plangerea vizeazi nerespectarea reptului avocatulu de a participa la orice act de urmérire penala, dea consulta dosarul sau de a-i fi asigurat contactul confidential cu suspectul sau inculpatul, procurorul ierarhic superior este obligat si rezolve plangerea si si comunice solufia, precum gi motivarea acesteia, in cel mult 48 de ore de la data formulait: 5. dreptul avocatului de a consulta dosarul in conditile art. 94 NCPP. B. in cursul procedurii de camera preliminara ¥ avocatul are dreptul sé-l asiste pe inculpat, 58 exercite drepturile procesuale ale acestuia, si ia cunostint formuleze ceteri sau exceptii (de pilda, nulitatea actului de sesizare, restituirea cauzei la procuror, excluderea anumitor probe nelegal administrate etc), iar in cazul cand inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta; de intregul dosar, 53EE) ss 54 |, Participangii tn procesul penal. Avocatul 1. inregis Lee] Cin cursul judecttit % dreptul avocatului de a-l sista pe inculpat, de a exercita drepturile procesuale ale acestuia, de a ua cunstint pe tot parcursul judecits de intregul dosax, de a formula cereri sau except, iar in cazul cAnd inculpatul este arestat, de a lua contact cu acesta. ©® osservati: strarea convorbitilor dintre avocat si parten pe care o reprezinté sau fi folosita ca mijoc de proba decit dack din te sau informaticoncidente guile privitoare de citre avocat a une infractiuni dintre cole td sau 0 asisté in proces nu poate cuprinsul acesteia rezulta dat la pregatirea sau sAvargirea previzute in art. 139 alin. (2) NCPP; proceduralé pozitiva in sarcina organelor de jedere avocatului dreptul de a participa la sxistand o prezumtie c& acesta igi cunoaste 9. legea nu instituie gi o obligatie urmarire penalé de a-i pune in v toate actele de urmarire penalé, © drepturile. NA Il, PARTEA PRACTICA TD ack apeatrat ses a icupatu, cae asst la efectnren ecto de ‘urmirire penalA, refuz% si semneze vreun acl, indemnéndw-l si pe inevipat parisegte biroul, organul de urmérire ‘88 procedeze in aceeagi maniera, $i intrucat o astfel de atitudine a penal poate desemna un avocat din oficiu, vocatul ales echivaleaza cu lipsa de aparare (C.A. Bucuresti & I pen. dec nr. 279/1998). ADB pesemnarea uni singor aptritor pentat mai malt inculpat cae a8 in cauzd interese contrare echivaleazi cu neasistarea acestora de citre aparitor in cazurile in care asistenfa jurdicl este obligatorie potrivit legit (FS, s. pen., dec. nr. 90/1976). de amanare a cauzei in vederea angajiril unui avocat. Respingerea cererii, cand prezenta apiritorului este obligatorie, cu motivarea ci inculpatul a avut suficient timp pentru angajarea unui avocat, precum si judecarea ‘cauzei cu desemnarea unui apiritor din oficiu, echivaleaza cu o judécata fn lipsa aparatorului (LC.CJ, s. pen. dec. nt. 1122/2002), AD tn czzut tn care, dep intereseleinculpatilor erau contradictori,aceta au fost asistafi de acelasi avocat ales, intervine nulitatea absolut a hotirarit (.C.CJ.,s. pen, dec. nr. 2638/2004). ID cniona cuvant al inculpatalui prilejuieste deci acestuia posibilitates de asi expune atitudinea fafi de faptele ce i se imputi, fat& de procesul care s-a desfigurat i de modul cum priveste tragerea sa la rispundere penal. Prin incalearea prevederilor Codului de procedurs penalé, unul dintre aspectele esentiale ale dreptului la aparare, neacorderea ultimului cuvént all inculpatului, poate afecta aflarea adevarului si solufionarea corecté a cauzei (LCC, s. pen, dec: nr. 1801/2008). Le a a recurenta inculpati gi aparatorul situ: ales nu constituie 0 incalcare a dreptului la aparare, intrucat faza de urmérire penal este nepublici, iar adresarea de intrebiri de citre apardtorul ales al inculpatei martorilor reprezinti o facultate a organului ce urmarire penali/procurorului, $i nu 0 obligatie conferita expres de lege, astfel cur este prevzut in cazul fazei de cercetare judecitoreasc’, unde partile pot adresa intrebari martorilor prin intermediul pregedintelui completului, cu respectarea principiului contradictorialitatii (LC.CJ,, Completul de 5 judecatori, dec. nr, 160/2012, nepublicata).56 | Participantii in procesul penal. Avocatul &S I), MODELE DE ACTE EFECTUATE IN PROCESUL PENAL 1. CERERE FORMULATA DE AVOCATUL INCULPATULUI DE A PARTICIPA LA ACTELE DE URMARIRE PENALA DOMNULE PROCUROR, Subsemnatul X, avocat ales/ desernnat din oficiu al inculpatului Y in dosarul penal nr... al Parchetului de pe langa Judecitoria Z, avand ca obiect acuzatia de a fi sAvarsit infractiunea de furtcalificet, SOLICIT Si fiu informat in timp util cu privire la data, ora gi locul efectuarii oricérui act de urmérire penala in cauza (atat de organele de cercetare penalé, cit si de [procuror) pentru a putea participa la efectuarea acestora. | -Mentionez ca pot fi contactat la urmétorul nr. de tel/fax fn drept, imi intemeiez cererea pe disporitile art. 92 alin. (1) NCPP DATA SEMNATURA 2. ADRESA BAROU PENTRU DESEMNAREA UNUI AVOCAT DIN oFICIU Judecitoria X DOSAR PENAL NR... (C&tre BAROUL X ~Serviciul Asistenta Juridica VA solicitim desemnarea unui avocat din cadrul Baroului dvs, pentru a acorda asistenfa juridica inculpatului (Gate de identificare)trimis in judecata in stare de libertate/arest sub acuzatia de a fi sivarsit infractiunea de viol previzuté de art.218 alin. (1) NCP. JUDECATOR FISA nr. 5 ACTIUNEA PENALA |, PARTEA TEORETICA = _1.CADRU GENERAL Actiunea penala — element central al procesului penal: | +1. Notiune: este mijlocul procesual prin care se realizea2’ tragerea la rispundere penal a autorului sau a participantilor la comiterea uni infracfiuni, |_+2.subiece fal [> 3. Obiect: tragerea la réspundere penalé a infractorului prin aplicarea ‘unei sanefiuni penale. activ: statul, prin Ministerul Public, sau anumite autorititi publice in cazurile explicit prevazute delege; pasiv: inculpatul. [> 4. Temei de fapt: fapta concreta sivarsita {+ 5, Temei de drept:incilcarea dispozitiei normei de incriminate B. Trasdturi: | 1. actiune publici: este exercitatd de citre stat; | 2. actiune obligatorie: statul trebuie s& o exercite ori de céte ori sunt ‘ndeplinite conditiile prevazute de lege, avand in vedere caracterul ei punitiv;= 38 |_Acfiunea penala |—> 3, actiune personala: nu poate fi exerci:at’ decit impotriva subiectilor activi ai infractiunii; |_»4. actiune indivizibila: statul trebuie si 0 exercite impotriva tuturor participantilor la ivargirea infractiunii Lvs, actiune irevocabilé si indisponibila: statul mux o mai poate retrage sau nu poate renunfa la exercitarea ei, aceasta trebuind si fie conti- nuata pang la solutionarea ei prin hotirare judecitoreasc definitiva, fe Aaa woe tnsinses tel ee ‘= 2, PUNEREA IN MISCARE A ACTIUNI PENALE ¥ constituie momentul de inceput al acfiunii penale care se dispune prin intermediul unui act de inculpare; ¥ se dispune intotdeauna in personam in ipoteza in care se constat’, dupé inceperea urmiririi penale, c& exist probe din care rezultd ei! 0 persoond a sdvirsit o infractiune gi nu exist vreunul dintre cazurile de impiedicare, prevazute la art. 16 alin. (1) NCPP; ¥ Procurorul dispune punerea in migcare a actiunii penale prin: < a. ordonané, in cursul urmaririi penale; 'b. declaratia oral consenmati in incheierea de gedingi jn cazul infractiumilor de audienté (art, 360 alin. 2) NCPP}. ¥ actiunea penal mai poate fi pusi in migcare de camerele reunite ale Parlamentulid, in gedinti comund, cénd decid punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta trédare. @ onservatir: 1. mu se poate dispune punerea in migcare a actiunii penale: a) odat cu {nceperea urméririi penale; b) prin rechizitoriu; c) prin incheierea instantei sata judecatorului de camera preliminar’, Em | Z. pe de o pare, este posibil ca in cadrul unui proces penal si fie exercitate mai multe acfiuni penale, pe de altS parte, este posibil ca in mai multe procese penale si fie exercitat o singurd actiune penal 3, in cazul unititii de infracfiune sau al participatiei penale la acceagi infractiune, se va exercita o singura acfiune penal; 4. dup’ punerea in migcare a acjiuni penale, organele de urmarire penal trebuie si il cheme pe inculpat in scopul aducerii la cunostinta a drepturilor prevazute de art, 83 NCPP, precum si in vederea incheierii unui posibil acord de recunoastere a vinovatiei sau pentru a proceda la ascultarea inculpatului; 5, la cerere, inculpatului i se elibereaza o copie a ordonantei de inculpare; 6, punerea in miscare a actiunii penale reprezint& o conditie pentru luarea masurii controlului judiciar, controlului judiciar pe cautiune, arestului la domiciliu, arestirii preventive sau pentru incheierea unui acord de recunoastere a vinovitiei; 7, in urma extinderii urmaririi penale, procurorul poate dispune gi extinderea actiunii penale cu privire la fapte sau persoane noi. oe 3, EXERCITAREA ACTIUNII PENALE, 1 esa eee res acre Pee ¥ este activitatea ce se destigoac’ in procesul penal in vederea tragerii la rispundere penal a persoanei care a comis 0 infractiuune (administrarea de probe, formularea de cereri in cursul judeciti ete.) SEnSESnSSEER apes EsSEISESSHsnEME SEEESEEIEESEESIBNONEBY PnP? Seerwes cree E tL > 4, CAZURILE CARE IMPIEDICA PUNEREA IN MISCARE SAU EXERCITAREA ACTIUNII PENALE 1. fapta nu exista [art, 16 alin. (1) lit.a) NCPPI; ¥ opereaza in rem si presupune inexistenta faptei in materialitatea ei sau lipsa unei probatiuni din care s& rezulte dincolo de orice dubiu rezonabil cd existi o fapti prevazuta de legea penal’:Aciunea penala 2. fapta nu este prevazuti de legea penald ori nu a fost sivarsiti cu vinovatia prevazuta de lege [art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP]; YY opereaza in rem si se poate refine fie atunci cind fapta concreti comis& nu indeplineste conditille privitoare la latura obiectiva sau subiectiva a infractiunii, fie in cazul in care fapta a fost dezincriminati; 3. nu existd probe ci o persoand a sivargit infractiunea [art. 16 alin, (1) lit. o NCPPI; Y opereaza in personam si se poate retine atunci cand din probe rezult ca fapta exist, constituie infractiure, ins nu a fost sivargitt de persoana fata de care a fost formulats sesizarea, de suspect sau inculpat, ci de o alta persoana (determinat& sau nedeterminaté), ori c& exist’ un dubiu cu privire la fap-ul c& suspectul sau inculpatul este persoana care a sivarsit infractiunea; 4. existi o cauzd justificativa sau de neimputabilitate [art, 16 alin. (1) lit. €) NCPPI; Y teza La art. 16 alin, (1) lit. €) NCPP cpereazd int remt si presupune ch din probele administrate rezulti 0 cauz& justificativ’ generalé (art, 19-22 NCP) sau speciald fart. 201 alin. (6) NCP, art. 203 alin. (2) NCP, art. 272 alin. (2) NCP, art. 277 alin. (4) NCP, art. 302 alin. (5) NCP}; YY teza a Ila a art. 16 alin. (1) lit. e) NCPP opereaza, in general, in ‘personam (eu exceptia cazului fortuit eare produce efecte iit rem) gi presupune c& din probele administrate rezult& vreuna dintre cauzele generale de neimputabilitate prevézute in art. 23-31 NCP ori vreo cquzii speciald de neimputabilitate [de pild, constrangerea la darea de miti prevazuté de art. 290 alin. (2)NCP]; 5. lipseste plingerea prealabili a persoanei vatimate, autorizarea sau sesi- zarea organului competent ori o alté conditie previzuti de lege, necesar pentru punerea in migcare a actiunii penale [art. 10 lit. &) NCPPI; Ylipsa plangerit prealabile: presupune faptul cA persoana vatmata sau tun mandatar special al acesteia nu a Jormulat plangere prealabil ori ss a formulat-o cu nerespectarea condifiilor prevazute de lege in materia infractiunilor pentru care punerea in migcare a actiunii ppenale se face la plangerea prealabilé a persoanei vatimate; in cazul fn care persoana vatimati este lipsita de capacitate de exercitiu ori are capacitate de exercitiu restransi, actiunea penalA se poate pune in migcare gi din oficiu; Y —lipsa autorizatei prealabile:lipsa autorizarii prealabile a procurorului general al parchetului de pe Inga curtea de apel in a cirei razi teritorialé se afla parchetul mai inti sesizat sau, dupa caz, a procurorului general al parchetului de pe Langa inalta Curte de Cosatie gi Justitie in cazul aplicarii legit penale in spatiu in temeiul principiului personalitatii fart. 9 alin. (3) NCP, respectiv lipsa autorizatti prealabile a procurorului general al Parchetului de pe ingé fnalta Curte de Casatie si Justitie in ipoteza aplicdrii legii penale in baza principiului realitafii [art 10 alin. (2) NCP}; deopotriva, se poate refine: lipsa aprobiirii Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau al Preyedintelui Roméniei pentru trimiteréa in judecati a unui judecitor al Curtii Constitutionale; lipsa incuviintérii prealabile a CSM. pentru refinerea, arestarea sau efectuarea unui perchezitii domiciliare cu privire la un magistrat etc; spre deosebire de plangerea prealabila, autorizarea prealabila nu poate fi retrasé ulterior; Y-lipsa sesizirit orgamutii competent: pentra punerea in migcare sau exercitarea actiunii penale pentru infractiunile previzute de art, 413-417 NCP, actiunea penala se pune in migcare la sesizarea comandantului unitatii militare; 6. a intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului ori al incul- patului persoana fizicd sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoand juridica [art. 16 alin. (1) lit.) NCPPI; Y inainte de inceperea urméririi penale ori in cursul procesului penal trebuie s& f intervenit amnistia antecondamnatorie sau sA se fi implinit termenul (general sau special) de prescriptie al rispunderti penale ori si fi survenit decesul suspectului ori al inculpatului persoana fizici ori radierea persoane’ juridice; ‘62_|_Actiunea penala 7a fost retrasa plangerea prealabil in cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteia inlaturd raspunderea penali, a intervenit impécarea ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii [art. 16 alin. (1) lit. g) NCPPI; Yretrageren plangeritprelabile: trebuie S& fe explict8, neconditionata si ve intervind pana la judecarea definitiva a cauzei; poate & realizaté ral sau in scris in fata organelor judiciare; in cazul infractiunilor pentru care punerea in migcare a actiunii penale este conditionaté Fe mtroducerea unei plingeri prealabile, dar actiunea penali a fost ppusé in migcare din oficiu in conditile legi, retragerea plangeri Broduce efecte numa dact este insupit de procuror prin ordonanti produce efecte it personant; 1 Inptearen pirtlor. trebuie si.fie personals, explicit, total (atit ou privire la latura penal, vit st'ca privire Ia Tatura civil a cauzel), Peconditionatd, definitiva si poate firealizaté pe tot parcursul wrest penal, in faza camerei preliminare sau in faza judecsti, pad a citires Retulul de sesizare a instantei numai cu privire la infractiunile la care dctiunea penall se pune in migcare din oficiu, in cazurile in care aceasta este previzuta explicit de lege; in cezul in care inéractiunen este savarsité de reprezentantul persoanei juridice vatamate, impécarea va produce efecte numai dack este insugité de procuror prin ordonanta; produce efecte in personane V ncheierea unui acord de mediere in conditile legii, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plingeril sau impécarea pirtlor inlaturé Paspunderea penals; daca procedura medierii se desfigoaré dupi inceperea urmaririi penale, urmérirea penal sau judecsta se suspend pe o perioada de maximum 3 luni; ‘sexist o cauzd de nepedepsire prevaruts de lege [art. 16 alin. (1) lit. b) NCPPI; 7 _ trebuie 68 se constate interventia unei cauze de nepedepsire general [art. 34 NCP, art. 51 NCP] oi special art 220 alin. (6) NCP, art. 269 alin. (3) NCP, art. 273 alin. (3) NCP} 9, exist autoritate de lucru judecat [art, 16 alin. (1) lit.) NCPPI; V trebuie s& se constate existenta unei fiotdrrijudecitoresti definitive (de condamnare, renunfare la aplicarea pedepsei, amanare a aplicérii ppedepsei, achitare sau de incetare a procesului penal), precum # identitaten de personnd (inte cea in privinta cireia s-a pronuntat hotirdrea definitiva si persoana in privinga céreia se intentioneazd | 2 cazurile previzute de at. 16 it e})) NCPP implic ipsa de obiet# actin} inceperea urmaririi penale sau punerea in migcare a actiunii penale) si identitaten de obiect (Intre fapta materiala pentru care s-a pronuntat hotdrérea definitiva si fapta materiala de care este acuzaté din nou aceeasi persoani ~ fapte identice ori fapte care sunt in: mod substarafi aceleasiy; 163 40. a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii [act 16 alin. (1) lit. j) NCPPI; ¥ dupi ce transferul procedurii penale a fost aprobat de statul solicitat, nicio alt& proceduré pentru aceeasi fapta nu mai poate fi inceputd de autoritatile judiciare roméne, transferul de proceduri constituind un impediment la punerea in migcare sau exercitarea actiunii penale; statul roman redobandeste dreptul de a incepe sau, dup caz, de a relua urmérirea penal pentru acea fapti: dct a) statal solicitat il informeaza c& nu poate finaliza urmérirea penal ce i-a fost transferata; b) ulterior, ia cunostinta de existenta unui ‘motiv care ar impiedica cererea de transfer al procedutii penale; 11. exista o imunitate politic’ ori de jurisdictie; Y inunitaten poitick: este conferité Pregedintelui Romanie! pe durata mandatului, pentri infractiunile comise inainte de inceperea ‘mandatului prezidential ori pentru cele sivargite in cursul acestuia, cu exceptia inaltei trédari; ¥ fimunitaten de jurisdicte: este conferité reprezentantilor diplomatici ai statelor strine, precum si altor persoane care, in conformitate cu tratatele internationale, nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului romén. @® osservatii: 1. cazurile previzute de art. 16 lit. a)-d) NCPP implicd lipsa temeiului de drept al actiunii penale, intrucat infractiunea constituie unicul temei al rispunderii penale; | | penale; 3, spre deosebire de plingerea prealabils, autorizarea prealabilé ori sesizarea organului competent nu pot firetrase ulterior.64_|_Actiunea penala_ = s5.sOLwuyu ‘A. In cazul in care constati exstenta unui impediment de la art 16 NCP, PROCURORUL dispune: Bae Clasarea - prin: << ordonanp rechiaitoriu, © onservatu: 1. judecitorul de drepturi si libertiti poate evalua existenta/inexistenta impedimentelor prevézute de art. 16 NCPP la momentul in care se pronunta cx privire la masurile preventive, fard a putea dispune o solutie pe fondul cauzei: 2. judecttorul de camera preliminara nu poate analiza in procedura de camera preliminaré dact exist vreun impediment dintre cele prevazute de art. 16 NCPP gi nici nu poate dispune o solutie cu privire la actiunea penal; 3. in cazurile prevazute de art. 16 lit. b), d) NCPP, procurorul care dispune clasarea, daca apreciaza c& fapta ar putea atrage masuri ori sanctiuni, altele dct cele prevazute de legea penalé, sesizeaza organul competent; 4. in cazul in care se constatd existen{a unui impediment dintre cele prevazute de art. 16 NCPP, procurorul nu poate dispune renunfarea la urmérirea penalf, iar instanfa renunjarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicirii pedepsei. B. in situatia in care constati existenfa unui impediment de la art. 16 NCPP, Ipoteze: Foe ee 2. Incetarea procesului penal pentru cauzele prevazute de art. 16 lit.) NCPP sau a vreunui caz de imunitate, prin: [> contin Gn urea judecsi in prin insta Ly decicie (ix urma judect = 6. ORDINEA DE PRIORITATE A RETINERIU CAUZELOR PREVAZUTE DE ART. 16 NCPP INSTANTA DE JUDECATA dispune: |—» 1. Achitarea pentru cauzele previzute de art. 16 lit. a)-d) NCPP Brin: <> sentin ura judecsitn pred instant); decizie (in urma judecdti in apel), [—— 1. cénd se constati existenta atat a unui caz dintre cele previzute de art. 16 lit. a)-d) NCPP, cat si a unuia dintre cele previzute de art. 16 lit. e}j) NCPP: se refine cxzul de la art. 16 lit.a)-d) NCP gi se dispune mumai clasarea/achitarea; 2. cand se constata existenta mai multor cazuri dintre cele pre- vizute de art. 16 lit. a)-d) NCPP: se refine prim dintre acestea prin raportare Ia ordinen fn care acestea sunt enumerate in art. 16 NCPP (nu ta succesiunen in timp a constatiriéimpedimentelor gi se dispune clasarealachitarea pe un sigur tei; >> 3. cind se constaté existenfa mai multor cazuri dintre cele prevazute de art. 16 lit. e),) NCPP: se retine primal dintre acesten prin raportare In ordinea in care acestea sunt enumerate in art. 16 NCPP (nu ta suecesiumen in timp a constatirié impedimentelor) gi se dlispune clasarewincetarea procesului penal pe wn singur temei: — 4. cand se constati atat existenta mai multor cazuri dintre cele previzute de art. 16 lit. a)-d) NCPP, cat si existenta mai multor cazuri dintre cele prevazute de art. 16 lit. e){) NCPP: se retine primul caz de la art, 16 lit. ald) NCDP si se dispune mumai clasarenlachitarea po un singur temei.65.1 Actiunea penala & 7, CONTINUAREA PROCESULUI PENAL LA CEREREA. SUSPECTULUI SAU INCULPATULUL DUPA STINGEREA ACTIUNT PENALE jf 1. cecte un drept al suspectului sau inculpetului cu privire la care se poate dispune clasarea (dup inceperea urméririt penale) sau incetarea procesului penal @(m cursul judeciti), ca urmare a intervenfiei ‘amnistiei antecondamnatorti, prescriptiei rispunderii penale, retragerit plingerii prealabile ori a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori in cazul dispuneri fata de suspect sau inculpat a solufiei de renuntare la urmarirea penal8y nu poate solicita continuarea procesusi penal Hipfuitoral, persoane vit, parta civil sau partes responsabilé civilmente; suspectul sau inculpatul care solicité continuarea procesului penal urmareste dovedirea nevinovatiei sale gi retinerea de organul judiciar a unui caz ce impiedicd punerea in migcare sau exercitarea actiunii penale prévizut de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) ipoteza | NCPP; cand dup continuarea procesului penal se constata existenta vreunuia dintre cazurile previzute in art. 16 alin. (1) lit. a}-d) ipoteza I NCPP, procurorul dispune clasarea, iar instanta de judecats achitarea, avand in vedere unul dintre aceste temeiuri; _ deci dup continuarea procesului penal nu se constati existenfs greunuiia dintre cazurile previzute in art. 16 alin. (1) lit. a)<) ipoteza | NCPP, procurorul dispune clasarea, iar instanta de judecaté incetares procesului penal ca urmare a interventiei amnistiei antecondamnatori prescriptiei rispunderli penale, retvagerii plangerit prealabile ort « tunei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate sau solutia de renuntare la urmérirea penala AA Il. PARTEA PRACTICA BUA daca tovir sau actele de violets sivargite din culpi au pricinuit vatimare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale ce foes 10 3 ijiri medicale ce nu depagesc 10 zile, fapta nefiind incriminat’ referitor la vat&marea corporal din caps si deci nefiind prevazuta de legea penala, instanta dispune achitarea inculpatului (TMB, s.a Ila pen., dec. nr. 79/1998), A dca tapta constitute contraverie, inculpatul va fi achat pentru cl fapta nu este previzuth de legen penal, gnu. pentru ialksta fapel Cb, Brasov, s pen, de. nt. 610/972) ATA exstenja unor hotirri judecttoegs contadictort privind dreptul de proprietate asupra unui imobil da nastere, pentru partea care a folosit ferenul despre care credea ci este al sits, unei erori invincibile, care inlatura caracterul penal al faptei (C.A. Bucuresti s.I pen., dec. nr, 633/2003). AA in situatia in care inculpatul decedeaz pe parcursul judecitii cauzei, instanfa va dispune, pentru acest motiv, incetarea procesulti penal, chiar daca anterior decesului fapta de care este acuzat inculpat a fost emnistiata (TS, s, pen, dec. nr, 3220/1974). BB jn vy we ro oe ch inscris depus la dosar (CSJ, s. pen, dé nr. 1397/1992). saeFISA nr. 6 ACTIUNEA CIVILA |. PARTEA TEORETICA > 1, CADRU GENERAL A. Actiunea civil |___.4. Notiune: mijlocul procesual prin care se realizeazi tragerea la rispundere civilé a inculpatului, a piiti responsabile civilmente ori a succesorilor in drepturi ai acestora; este actiunea cu caracter accesoriy acfiunii penale; activi: partea civilé sau Ministeral Public in cazul exercitirii actiunii civile pentru persoanele lipsite de capacitate de exercfiu sau cele care au capacitate de exercitiu restrins’; inculpatul, partea responsebil’ civilments mosteniterii inculpatului sau ai parfil res: ponsabile civilmente care au acceptat succe siunea ori succesorii in drepturi ai persoa’ nelor juridice care si-au incetat existenta fn oricare dintre modalitatile previzute de lege ori, dupa caz, au fost reorganizate; |__» 2. Subic pasivi: |__+3, Object: tragerea la rispundere delictuala a inculpatului, a parti responsabile civilmente ori a succesorilor in drepturi ai acestora tn vederea repararii prejudiciului produs prin infractiune; | -+ 4, Temei de fapt:faptaiicitt concreti cauzatoare de prejudiciu; L__+ 5. Temei de drept: incilcarea disporitei legale ce 4% dreptul la repe rarea daunei civile 1. acfiune privata: este exercitaté de persoana care a suferit un prejudiciu prin sivargirea infractiunii; 2. actiune facultativa: este la latitudinea persoanei prejudiciate exer- itarea actiunii fat de caracterul ei reparatoriu; 3. actiune patrimoniala: poate fi exercitat& atat impotriva participantilor la sivarsirea infractiunii, cit sia persoanei responsabile civilmente ori a ‘mostenitorilor, respectiv a succesorilor in dreptur ai acestora; 4, actiune divizibila: persoana prejudiciata poate solicita tragerea la raspundere civil a uneia ori a mai multor persoane care au produs prejudiciul; 5. actiune disponibila: persoana prejudiciata poate renunta la exerci- tarea actiunii = 2,.conpiyn Pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal este necesar s& fie indeplinite urmitoarele conditiis 1 infractiunea comisa sa fi produs un prejudiciu ‘material sau moral; Y prejudiciul trebuie si fie cert, actual sau viitor sisi nu fi fost deja reparat; unea savargita si prejudiciul produs; 's. si existe vinovatia inculpatului 1a producerea prejudiciului; Y infractorul va réspunde civil pentru culpa cea mai ugoari (culpz levissima) in producerea prejudiciului; 4, persoana prejudiciata sa se constituie parte civil in procesul penal; Y vultima cerinj& nu este necesard in situatia in care acfiunea civild este exercitata de procuror.veer 70 | Actiunea civila © osservatit: 1. constituie criterti pentru aprecierea vinovétiei civile: imprejurarile in care 2 produs prejudiciul, strdine de persoana autorului faptel, precum st faptal cf prejudiciul a fost cauzat de un profesionist in exploatares unei {nireprinderi (art. 1358 NCC); 2. cand victima a contribuit cu intentie sau din culpa Ia cauzarea or la mérizea prejadiciului sau nu Fa evita in tot sau in parte, dest putea si o fack, cel Ghemat sf rispunda va fi finut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o fart. 1371 alin. (1) NCC}; 3, inculpatul (persoand fizica/juridicd) poate fi obligat la plata daunelor morale parti civile persoand fizica seu juridica. a } 3, EXERCITAREA ACTIUNII CIVILE iN PROCESUL PENAL DE CATRE PROCUROR |. 1. actiunea civild se exercité in procesul penal de catre procuror in cazul in care persoana vatimaté este 0 persoand lipsita de capacitate de exercitiu (ninorul care nu a implinit varsta de 14 ani sau interzisul judecatoresc) saut cu capacitate de exercitiu restransi (minorul care a implinit varsta de 14 aniy, |_, 2, dacé persoana vatimaté este un minor eésatorit sau un minor care @ dobindit capacitate anticipata de exerctiu, va trebui si uzeze de dreprul de optiune, intrucit in aceste ipoteze actiunea civil nu poate exercitati in procesul penal de citre procuror; Ministerul Public are calitatea de subiect activ al actiunii civile; chiar daci reprezentantii legali ai persoanei vatémate lipsite de capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exerctiu restransé exercité actiunea civila in procesul penal, acestia nu dobéndesc calitatea de subject activ al actiunii civile sau calitatea de parte civil fs. ss GG 71 @ 4, DREPTUL DE OPFIUNE AL PERSOANEI PREJUDICIATE PRIN SAVARSIREA UNEI INFRACTIUNI Y persoana prejudiciaté prin infractiune are dreptul de a opta intre exercitarea actiunii civile in fata instantei civile sau exercitarea acfiunii vile in cadrul procesului penal; Y persoana prejudiciati trebuie si reflecteze asupra optiunii alese, deoarece, odaté exercitat dreptul de optiune, acesta are in principiu caracter definitiv electa una via non datur recursus ad alteram). ‘A. Exceptii de la electa una via: [1 persoana prejudiciati prin infractiune care s-a constitiit parte civila in cadrul procesului penal se poate adresa instanfei civile daca: a. urmirirea penali sau judecata a fost suspendatd; b. procurorul a dispus clasarea; . instanta penal a lasat nesolutionata actiunea civila. ‘+2. persoana prejudiciata prin infractiune.care a exercita actiunea civild in fafa instanfei civile poate exercita ulterior actiunea civila in procesull penal daci: a. actiunea penali a fost pusi in migcare dupa ce persoana prejudiciata a inregistrat cererea de chemare in judecaté la instanta civila, b. urmarirea penali sau judecata a fost reluati dupa suspendare ori cand urmarirea penal a fost redeschis dupa dispunecea clasirii/renuntarii la urmarirea penal, cu exceptia situatiei in care instan{a civila a pronuntat deja 0 hotardre chiar nedefinitiva. B. Limite ale electa una via [+ 1. actiunea civilé se exerciti in procesul penal de citre procuror cind persoana prejudiciata prin infractiune este o persoand lipsiti de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrinsd;72_\_Actiunea civila (+ 2, actiunea se exercit’ numai in fata instantei civile dac& persoana prejudiciata prin infractiune a transmis dreptul la repararea prejudiciului pe cale conventional unei alte persoane, inainte de a se fi constituit partea civila in procesul penal. > 5, CAZURI SPECIALE DE EXERCITARE A ACTIUNI CIVILE LA INSTANTA CIVILA ¥- noul Cod de proceduri penalé prevede circ cazuri speciale de exercitare a actiunii civile in fafa instante civile [—— 1. daca instanfa penalé a Lisat nesolutionata actiunea civil dispundnd prin hotirare definitiva achitarea (art. 16 alin. (1) lit. b) teza I NCPP] sau inceterea procesulu penal art. 16 alin. (1) lt.) 8) i) sij) NCPP], |—»2. cind actiunea civilé a fost exercitata de procuror gi daci se constati din probe noi ci paguba gi daunele morale nu au fost integral reparate prin hotirarea definitiv8 a instantei penale, diferenis poate fi cerut& pe calea unei acfiuni la instanja civila |—+3. in cazul in care dupa constituirea de parte civil sau nascut ori s-au descoperit noi pagube materiale si/sau daune morale; |__y 4, daca instanta penala a Lisat nesolutionatd actiunea civilé in cazul in care mostenitori sau, dupa caz, succesorit in dreptuti ori lichidatorii p&r{ii dvile nu isi exprimé optiunea de a continua exercitarea actiuni civile sau, dupé caz, partea civilé rnu indicd mogtenitorii, succesorii in drepturi ori lichidatorii partii responsabile civilmente in termen de cel mult dowd Juni de la data decesului sau a reorganiz&rii, desiintacit ori dizolvarit parti dvle/pirfi responsabile civilmente, dup L__55. in cazul in care instanta edmite acordul de recunoastere a vinovatiei gi intre pirfi nu s-a incheiat tranzactie sau acord de mediere cu privire la actiunea civil, caz in care instanta penala lasi actiunea civild nesolutionata, (@ OBSERVATIE: dacd actiunea civild nua fost inca judecaté definitv, judecata fn fafa instanfei civile se suspenda dup! punerea in miscare a acfunti penale gi pind la rezolvarea in prim instanfé a cauzei penale, dar nu maa mult de wn a = 6, ALTE ASPECTE PRIVIND REPARAREA PREJUDICIULUI PRODUS PRIN INFRACTIUNE Y instanfa penala se va pronunta in limitele in care a fost exercitaté actiunea civila in procesul penal cu privire la repararea prejudiciului ‘material sau moral produs prin infractiune; Y raspunderea delictualé a inculpatului este guvemata de principiul reparirii integrale a prejudiciului produs prin infractiune, putind fi acordate daune pentra [art. 1385 alin. (1)-(4) NCC} |__, a. pierderea suferité de cel prejudiciat (damnum emergens); |__» b. castigul pe care in conditii obignuite partea civilé ar fi putut si il realizeze gi de care a fost lipsita (lucrum cessans); |___,¢. cheltuielile pe care partea civil le-a ficut pentru evitarea sau limitarea prejudiciuui; L___, d. pierderea gansei efective de a obtine un avantaj sau de a evita o pagubé. ¥ _repararea prejudiciului se face potrivit dispozitiilor legii civile [—> 1. in naturd prin: 7.SOLuyt Instanta de judecatd poate dispune urmétoarele solufii cu privire la actiunea civil& exercitatl in procesul penal: “admite in tot sau in parte actiunea civilé cind pronunté: $a, solufie de condamnare (eu exectaren pedepsei tn regim de detenie ori cu sspendaren sub supreveghere « execubirit peeps’), reopectv 0 solute de renuntare la aplicnren pedepsei sau de amdriare « opliciri pedepsei $i sunt ntrunite conditile rispunderii civile delictuale; |__4.p, achitarea in temeiul prevazut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza a Ia sau lit. d) NCPP; Ly. incetarea procesului penal in temeiul previzut de art. 16 alin. (1) Iit.h) NCP. 1 totodata instanta trebuie 9& examineze necesitatea gi proportionalitatea luarii de masuri asigurdtorii privind reparafiile civile, dac& acestea nu au fost luate anterior; ¥ in situafia in care instanfa dispune instituirea unui sechestru asigurator, dispozitiile din hot&rare sunt executorii in aceasta privint’, Fe Gl Goiecel ies ees pene deat adel hotararea, 7. respinge acfiunea civila ca neintemeiati cind pronunti: |__ ya. o solutie de condammare (cu executarea pedepsei in regim de detentie ori ct suspendarea sub supraveghere a executrii pedepsei), respectio 0 solute de renumtare la aplicarea pedepsei sau de amdnare a aplitrii pedepsei si nu sunt intrunite condifille rispunderii civile delictuale: |_rb, achitarea in temeiul prevazut de art. 16 alin. (1) lit. a), b) teza a Tax sau c), d) NCPP; L__se. incetarea procesului penal in temeiul prevazut de art. 16 alin. (1) lit. R) NCPP. ¥ totodata, instanta va dispune revocarea masurii asiguratorii luate in cauza. jas nesolutionata actiunea civild cand pronunté: |__, a, achitarea in temeiul prevazut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza INCPP; |. incetarea procesului penal in temeiul prevazut de art. 16 alin. (1) lit), g) i) sau lit.j) NCP; L__,.c. admite acordul de recmoastere a vinovatiei si intre parti nu sa ‘ncheiat tranzactie sau acord de mediere cu privire la actiunea civil. Y ac instanfa a lsat nesolutionati actiunea civilé, misurile asigurdtorii uate in cauzi se menfix; aceste masuri inceteazA de drept dac& persoana vatémata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de 2ile de la ramanerea definitiva a hotarari 4. ja act cf persoana vatimalé nu s-a constituit parte civila in procesul penal76 |_Actiunea civila @ onservatir 1. instanfa penala fie se pronunja prin aceeasi hotdrare atét asupra actiuni penale, cit si asupra actiunii civile, fie disjunge solutionatea actiunii civile, pronuntandu-se prin hotrari diferite; instanta are obligatia de a se pronunta din oficiu, chiar dac nu exista constituire de parte civil’, cu privire la desfiinfarea totalé sau partiald a! ‘unui inscris ori la restabilirea situatiei anterioare sAvargirilinfractiuniis . procurorulfjudecdtorul de drepturi si libertafijjudecitorul de camert preliminarg nu poate dispune vreuna din soiutiile de mai sus eu privire la actiunea civil& exercitaté in procesul penal, fiind necesar ca asupra acesteia si se pronun|e o instant’ independenta i impartialé; |. procurorul poate lua in cursul urmaririi penale masuri asiguratorii in vederea reparirii prejudiciului; in cazul in care se dispune trimiterea in judecati, procurorul poate solicita instanfei mentinerea mésurilor asiguratorii, >" 8, AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT A PENALULUI ‘iN CIVIL, RESPECTIV A CIVILULULIN PENAL ¥ potrivit art. 28 alin. (1) NCPP, hotirarea definitiva a instanfei penale (indiferent de sulutia dispusd) are auturitate de lucru judecat in fafa instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existena {aptei si a persoanei care a sivarsito; instanfa civil mu este legatd de hhotdrdrea definitiod de achitore sau de incetare a procesului penal in ceea priveste existenfa prejudiciului ori a vinovttiei autorului faptet iicite; Yin cazul in care actiunea civild a fost solutionat’ pan’ la inceperea procesului penal, hotirérea definitiva a instanfei civile nu are autoritate de lucru judecat in feta organului de urmétire penala sia instanfei penale, cu privire le existenta faptei penale, a persoanel care a sivargit-o gia vinovatiei acesteia [art. 28 alin. (2) NCP]; ¥ ack instanfa admite acordul de recunoastere a vinovatiei si tate pArfi nu s-a incheiat tranzactie sau acord de mediere cu privire la mm actiunea civil, instanta las nesolufionata ac{iunea civila. In aceast& situate, hotdrdrea prin care sa admis acordul de recunoagtere a vinoviei nu are autoritate de lueru judecat asupra intinderit prejudiciului in feta instanfei civile, mst va avea autoritate de Lucru judecat in fata instantei civile care judecd actiunea civila, cu privire la existenta feptei gi a persoanei care a stvargit-o; ¥ rezolutiile sau ordonanjele prin care procurorul dispune o solutie de clasare sau renuntare la urmérirea penalA (chiar mentinute de judecdtorul de camera preliminaré in urma respingerii plangerii formulate impotriva acestora) nu pot fi invocate cu autoritate de Iucru judecat in fata instantei civile, AA Il, PARTEA PRACTICA, ‘AD tne inadsvisibild actiunen civild avind ca obiect plata pénsici de fntretinere restante exercitati in cadrul procesului penal_privind infractiunea de abandon de familie, in cazul in care aceasti sum’ poate fi executati silit in baza unei sentinfe civile ce reprezinta titly executoriu, evitindu-se astfel pronuntarea a dou hotdrari care si reprezinte titluri executorii pentru aceeasi obligatie (T.M.B, 5. a Tha pen,, dec. nr. 355/2004). XA Existenfa vinovatiei sub forma culpei se evalueazé atat in raport cu criteriul obiectiv al posibilitatii oricérai om atent, aflat in aceleasi ‘imprejurari ca gi fptuitorul, de a prevedea rezultatul, cat gi cu criteriul subiectiv al posibilitatii fptuitorului de a prevedea rezultatul in report cu {nsusirile, capacitatea, experienta de viatA si starea psiho-fizica a acestuia in momentul sivarsiriifaptei In cazul uciderii unei persoane prin actiunea animalelor aflate in proprietatea inculpatului, lipsa culpei, constatata in raport cu aceste criterii, desi inlaturd existenta infractiunii de ucidere din culpi, nu inlaturd rispunderea delictuala pentru prejudiciul cauzat de animale, deoarece aceasti forma de rispundere se intemeiazi penm | integrale a prejudiciului material i moral cauzat prin fapta savarsit& si vee mare, cuantuml despfgubirlor mu poate fi imitet in raport cs posibilitatile de platé ale inculpatului (1.C.CJ,, s. pen., dec. nr. 2617/2009). 78.1 -Acjiunea civil® | prezumfia de culp& in supraveghere, de vinovatie in exerctares Pazsi juridice $i pe ideea de garantie din partea pazniculul juridical animalului | (.C.CJ,, s:pen, dee. ne. 2259/2005). AID ta cara in care, umare ingelicunt, a fost incheiat un contract de vanzare-cumparare, iar dobinditorul bunului vinde, la randul siu, acel un, prin contract, unui cumparitor de bund-credinta, ambele contracte trebuie anulate ca mésuri de restabilire a situatiei anterioare sivargiri infractiunii (C.SJ,, s. pen., dec. nr. 3100/2001), ADB ce reguta, gravitatea faptei nu constitale un criteria pentru stabilies caantumulai despSgubirilor, utorul faptei urménd a rispunde integral entra prejudicial cauzat, Cu toate cesta in cazul Tn care pagube a fost aoa atat din culpa autorulu fapti, cit gi din culpa victimel, adic din ala lor comund, nu exist niiun temeljurdic in baza chruiapartea din | ppaguba cauzat8 prin culpa victimel si fie reparald de autor Despagubirile vial, pe care trebue si le porte autorl, ru vor reprezenta in astel de | ‘Shia Hepararea integtld a pagubei, cl numal a uel pBrfi a acest Tatinderea et determinandwse in raport cx gravitatea culpelor autorulul g ita pe-baza probelor administrate de autoritailejudiciare AD pestabtivea stuatiei anerioaze, ca efect al anvlivi contract inchelat prin inducerea in eroare a pirfilor “Witimate, pentru cauzi ict, presupune anularea actelor de instrainare subsecvente, potrivit principiulut resoluto iure dant, resolvitur ius accipientis, Intrucdt acest principiu priveste cfectele nulitSti fata de tert, aplicarea sa nu se poate face automat, ci doar dup’ analizarea cazutilor de nulitate (absoluta sau relativa) cu privire la fiecare dintre contracte, Hotarérea instantei civile privind constatarea rulititii absolute a contractelor incheiate prin inducerea in eroare a plrtilor vatimate, pentru cauzailicta, nu are autoritate de lucra judecat in fata instantei penale (TMB, s.T pen. dec. nr. 525/204). victimei, stabi | (LCCJ,, s. pett, dec. nr. 167 /2010), ATA tnstanja penal tnvestiti cu judecarea acfiunii penale in cazul infraciunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpa si de Vatimare corporal din cup’ sAvargite de un conducitor auto, a fost favestth si juclece actiunea civil, alaturatd celei penale, prin constituirea persoanei vatimate ca parte civil, atat cu privite la pretenile formulate tn legitard ca decesul victimei sau cu vatimarile corporale suferite, cAt st cu privire Ia pretentile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiagi fapte (LC.CJ.,$.U. RIL, dec. nr. 1/2004) A in cagul sAvargirii infractiunii de omor, obligarea inculpatului la plata unei prestatii periodice c&tre copiii minori ai victimei, pind la majoratul acestora, are rolul de a acoperi piejudiciul cauzat minorilor prin lipsirea acestora de contributia lunara pe care viclima o avea I atare, obligarea inculpatului la plata unei sume globale, reprezentand prestatia periodic calculati cumulat pani Ia majoratul minorilor, este nelegalé (LC.CJ,s. pen., dec. nr. 822/2006) tretinerea lor. Ca ADD sore desire de desptgubine pet dane mates, cree stables pe bazi de probe, despigubirile pentru daune morale se stabilesc pe baz evaludrit instantei de judecatd. In cazul infractiunilor contra persoanci, | tevaluarea despgubirilor pentru daune morale ~ in scopul de a nu fi una | pur subiectivi sau de anu tinde cite oimbogitire Fira justtemel = trebuie fins seama de suferinflefizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta sivargiti de inculpat, precum si de toate co secinjele acesteia, relevate de actele mecicale ort de alte probe acim’ nistrate, Réspunderea delictuals este guvemati de princpiul reparéri ID snciterent de imprefurarea ci fapta este ori nu infractune ori fost sivarsiti cx intentie sau din culp3, rispunderea pentru repararea prejudiciului este, fn prineipiu, aceeagi. De aceea, simpla culp3, chiar vina cea mai ugoaré, alituri de celelalte .conditi, este suficient’ pentru angejarea integrala a raspunderii delictuale (C.CJ, s. civ,, dec. nr. 3602/2005) PesmeFISA nr.7 COMPETENTA. FORME 2) 1. PARTEA TEORETICA ‘A. Competenta functional ¥ este forma de competent’ prin raportare la care este stabilitt activitatea specific pe care 0 poate realiza un organ judiciar intr-o faz sau etapa procesuals; ¥ competenta functionali a instanjelor judecitoresti este regle mentati de norme imperative; ¥ incilearea competenjei funcfionale a instantei judecdtoresti atrage sancjiunea nulitiii absolute. [>| B.Competenta material ¥ este forma de competent prin raportare la care se determina care dintre organele juciciare de grade diferite (jerarhic ordonate) este competent s& urméreasci/solutiorezefjudece 0 cauzi penal in functie de obiectul acesteia; ¥ normele care reglementeaz competenta material’ a instantelor judecdtoresti sunt imperative, incSlearea lor, prin judecarea cauzei de o instanfi inferioaré in grad instantei competente material, atrgand sanctiunea nulititii absolute: Lat ¥ incilcarea dispozitiilor procedurale care reglementeazi competenja materiala a organelor de urmérire penal va putea atrage sanctiunea nulititii relative, daci sunt indeplinite condifiile prevazute de art. 282 alin. (1) NCPP. [+| C. Competenta personal: ¥ se referd la competenta determinati de o anumiti calitate a faptuitorului; ¥ determin’, prin derogare de la competenfa materials, care dintre organele judiciare de grade diferite este competent si ‘urméreascé/judece o anumité cauza penala ¥ © anume calitate personala a persoanei vitimate ori a piri civile/responsabile civilmente nu prezint’ importanté din punctul de vedere al determin’ competentei personae; ¥ competent instantelor reglementata de norme imperative; personala a judecitoresti este Y incilcarea dispozitiilor procedurale care _reglementeaz competenfa personal a instantelor judecitoresti atrage sancfiunea nulitatii absolute; ¥ incdlcarea competenta personald a organelor de urmacire penala va putea atrage sanctiunea nulititii relative, dack sunt indeplinite conditile prevlzute de art, 282 alin. (1) NCPP. dispozitiilor procedurale care _reglementeaz’, >| D.Competenta teritoriald ¥ forma de competenta prin raportare la care se determin’ care dintre organele judiciare de rang egal au competenta de a urmari/judeca o anumité cauzd ¥ incilcarea poate atrage sanctiunea nulitSii relative82_|_Competensa. Forme = 2, COMPETENFA FUNCTIONALA an) |_»[ A. Competenta functional a organelor de urmarire penal cefactueaza cercetarea penali |» 1, organele de cercetare penali L_» 2, procurorul: supravegheazi efectuarea cercetérii penale, efectueazi urmirirea penala in cazurile prevazute de lege, participa la gedintele de judecatd, exercita Bile de atac prevazute de lege B. Competenta functionalé a instantelor judecatoresti (civile) |_» 1. judecstoria: judecd in prima instant sau solutioneazé unele cauze date in competenta acestuia prin lege; tribunalul: judecd in prima instant sau solutioneaza unele cauze date in competenta sa prin lege; curtea de apel: judecd in prima instanté si in apel sau solutioneazi unele cauze date in competenta sa prin lege; | fnalta Curte de Casatie gi Justitie: judeck: a) in prima instant’, procesele gi cererile date prin lege in competenta de prima instanfi a Inaltei Carti de Casatie si Justitie; b) apelurile impotriva hotiravilor penale pronuntate in primé instanti de curtile de apel si de Curtea Militard de Apel ©) contestatile impotriva hotirarilor penale pronuntate in prima instant’ de curfile de apel, de Curtea Militara de Apel si de Sectia penalé a inaltei Curti de Casatie si Justitie @) apelurile declarate impotriva hotiratilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice ratura, care nu pot fi atacate pe nicio alt& cale, iar cursul judecitii a fost intrerupt in fafa ccurfilor de apel;e) recursurile in casatie impotriva hot&rarilor definitive, in conditiile previzute de lege; f) sesizarile tn vederea pronuntirii unei hotirari prealabile pentru dezle- garea unei probleme de drept; g) solufioneaza unele cauze date in competenta sa prin lege }-—+ 2. aerere Ls] c. Competenta functionalé a instantelor militare —— 1. tribunalul militar: judecé in prima instant sau solujioneaza unale cauze date in competenta acestuia prin lege; + 2. curtea militara de apel: judeci in primd instant si in apel sau solufioneaz’ unele cauze date in competenta sa prin lege. © oservaTi: 4. tribunal na jadecd fn apel: 2, inalta Curte de Casatie-$¢ fustif'nu are o sectie militaré in materie penala. Calle de atac declarate impotriva hotérarilor pronunfate de instanfele militate se judecd de sectia penal a instantei supreme. | D. Competenta functionala a judecitorului de drepturi gilibertiti | |—* 1. solufioneazd in prima instant cererile, propunerile, plangerile, contestatiile sau orice alte sesiz&ri cu privire la actele si mésurile care restrang drepturile si libertatile fundamentale ale persoaneii judecdtorul de drepturi si libertéti de la tribunal, curtea de apel sau fnalta Curte de Casatie gi Justitie solutioneaz’ contestatiile formulate impotriva solutiilor pronunjate de judecitorul de drepturi si Kbertiti de Ia instanta imediat ierarhic inferioaca, —*|_E.Competenta functionald a judecatorului de camera pretiminara |—+ 1. se pronunté in prima instanté asupra legalitatii actului de trimitere in judecata gi a probelor pe care se bazeaz acesta, precum gi asupra legalitstii solutiilor de netrimitere in judecata; —+ 2. judecatorul de camera preliminara de la tribunal, curtea de apel sau fnalta Curte de Casatie si Justifie solutioneazi de 541 Competenja. Forme as contestatiile formulate impottiva solutiilor pronuntate de ¥ judecd fn prima instant infractiunile strict gi limitativ judecitorul de cameri preliminard de Ja instanfa imediat prevazute de lege: ierarhic inferioar [> a infractiunile prevézute de noul Cod penal la art. 188-191 (omor, omor calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau inlesnirea = A 3. COMPETENTA MATERIALA sinuciderii), art. 209-211 (sclavia, traficul de ersoane, traficul de minori), art. 254 (distrugerea |_+[ A. Competenta materiala a organelor de cercetare penali : calificata), art. 263 (traficul de migranti), art. 282 (tortura), art, 289-294 (Iuare de mitd; dare de mit; trafic de influent’; cumparare de influent; Iuare sau dare de miti comise de membrii unei ¥ auocompetenté materialé generaliy Y pot efectua actele de cercetare penalé cu privire la orice instante de arbitraj sau in legdturi cu acestia; infractiune, cu exceptia color date de lege in competenta luare de miti, dare de mit, trafic de influent, | obligatorie a procurorului, cumpirare de influent’ comise de functionari strini sau in legaturd cu acegtia); art. 303, (divulgarea informatiilor secrete de stat), art. 304 (divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau epublice), art. 306 (obfinerea ilegala de fondu), art. 307 (detumarea de fonduri), art. 309 i; aed (infractiunile de serviciu incriminate mai grav instanta competent’ s4 judece cauza in prima instants atunci cind au produs consecinte deosebit -de Y procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua grave), art. 345 (nerespectarea regimului mate- in vederea efectudrii urméirii penale cauze care sunt date de rialelor nucleare sau a altor materii radioactive), lege in competenta materiala @ parchetelor ierathic inferioare, art. 346 (nerespectarea regimului materilor explo- ‘in dispozit .catorului parchetului ierarhic superior. zive), art. 354 (transmiterea sindromului imuno- em ean ie in deficitar dobandit) si art. 360-367 (infractiuni ii. sistemelor si contra sigurantei si integrit Eee a Cenmpesen fea esala n nstamdelor jusecstonea datelor informatice, precum si constituirea unui }+| B. Competenta materiala a Ministerului Public ¥ parchetul competent material este de regulé cel de pe lingi grup infractional organizat); [> 1. Competenta materiala a judecdtoriei [> b. infractiunile sfvarsite cu intentie depasité care au avut ca urmare moartea nei persoane [loviri sau ¥ judecd in prima instanta foaie infractiurile, cu exceptia celor| vatimari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), date prin lege in competenja altor instante (competent intreruperea cursului sarcinit care = avut ca turmare moariea femeii insircinate [art. 201 alin. (3) eza a 1-a NCP}, lipsirea de libertate care Y solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege. ‘a avut ca urmare moartea victimei fart 205 alin, (4) NCPJ, violul care a avut ca urmare rmoartea victimet [art. 218 alin. (4) NCP], agre- general); [> 2. Competenta materiala a tribunalului86 | Competensa. Forme siunea sexuala care a avut ca urmare moartea vietimei fart. 219 alin. (3) NCP], talhdria saw pitateria care au avut ca urmare moartea victimel (art. 236 NCP), tortura care a avut ca urmare moartea victimei [art 282 alin. (3) NCP) etc. L_+ . infractiumile cu privire la care trmarirea penal a fost efectuatt de sitre Directia de Investigare a Tnjractiunilor de Criminalitote Organizatt gf Terovism sau Directia National Anticoruptie, dack nu sunt date prin lege in competenja altor instanje ierarhic saperioare; | 4, infractiunile de spilare a banilor si infractiunile de ‘evaziune fiscal prevazute de art. 9 din Legea ne. lr 1241/2005 pentru prevenirea i combateres evaziunii fiscale, cu modificrile ulterioare; Ly alte infractiuni date prin lege in competenta sa. V solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege (de pilda, solutioneazd conflictele de competent ivite intre judecttoriile din circumscriptia sa) |_+ 5, Competenta materiald a curfii de apel ¥ judecd in prima instanfé infractiunile strict si limitativ previzute de lege: —— a. infractiunile previzute de art. 394-397 NCP, att 399-412 NCP [infractiunile contra securititi nationale, cu exceptia art. 398 (inalta trédare)) § art, 438-445 NCP (infractiuni de genocid, contra tumanititii gi de rézboi); [-— b. iniractiunile privind securitatea national’ Roméniei, prevazute in legi speciale; |_ yc. infractiunile sivarsite de judecdtorii de la jude" ‘Atorii, tribunale si de procurorii de la parchetele| care functioneaz’ pe langé aceste instante; |__, a. infractiunile sivirsite de avocati, notari public executor judecdtoresti, de controloriifinanciari ai Curfii de Conturi, precum si auditori publid| extern; 187 | e. inftactiunile savarsite de efit cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai inaltului cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; [+ f. infractiunile sivargite de magistratiiasistenti de la Inalta Curte de Casatie 5i Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militar’ de Apel, precum gi de procurorii de la parchetele de pe langi aceste instante; |» g, infractiunile savarsite de membrii Curtii de Conturi, de pregedintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjunctii Avocatului Poporului gi de chestori: (+h, cererile de strammiitare, in cazurile previzute de lege. ¥ judecd ca instanté de apel apelurile ceclarate impotriva sentintelor penale pronunjate in prima instanta de judecatorii gi tribunale; ¥ solutioneaza alte cazuri anume prevazute de lege. |» 4. Competenta materiald a inaltei Curti de Casatie gi Justitie ¥ judeca in prima instanta infractiunile de inalta tridare (art. 398 NCP), infractiunile sivargite de senatori, deputati si membri din Romania in Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecitorii Curtii Constitutionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturi, de juclecttorii Tnaltei Curfi de Casatie si Justitie si de procuronii de la Parchetul de pe léng& inalta Curte de Casatie si Justitie (competent personal); ¥ judecd ca instanté de apel: apelurile impotriva hot penale pronuntate in prima instant de curtile de apel, de curfile militare de apel si de Sectia penal8 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; ¥ judeca recursurile in casatie impotriva hotérarilor penale definitive, precum gi recursurile in interesu! legii ¥ solutioneaza alte cazuri anume previzute de lege. arilor88 |_Competensa. Forme 5. Competenta materialé a judecdtorului de drepturi si libertati Judecttorul de drepturi si libertiti solutioneaza, in cursul urmarisii penale, cererile, propunerile, plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind: . masurile preventive; b, misurile asiguritorii; ¢. misurile de siguranti cu caracter provizoriu; 4. actele procurorului, in cazurile expres prevazute de lege; ‘e. incuviinfarea perchezitilor domiciliare/informatice, a folosirii metodelor si tehnicilor speciale de supra. veghere sau cercetare ori a altor procedee probatori potrivit leg; f. procedura audierii anticipate; 'g. alte situatii expres prevazute de lege. 6. Competenta judecatorului de camera preliminara Judecttorul de camera pretiminar a. verifici legalitatea trimiterii in judecata dispuse de procuror; D. verificd legalitatea administraii probelor si a efec tmarii actelor provesuale de cétre organele de urmérire penal; ¢. solufioneaza plangerileimpotriva solufiilor de clasare sau renuntere la urmérirea penalé; “A. solutioneaza alte situatii expres prevazute de lege. © opservatit: 1. potrivit noului Cod de proceduri penal, tibunalul: a) va judeca toate infractiunile cu privize la care urmarirea perali a fost efectuata de citre Dizectia de Investigare a Infrectiunilor de Criminalitate Organizaté. si Terorism sau Directia National Anticoruptie, dacd mu sunt date prin lege in competenta altor instanfe ierarhic superioare; b) nu va mai avea| competenta material de a judeca talhiia carea produs consecints deosebit de grave sau ingeliciunea care a produs consecinte deosebit de grave, | variantele agravate ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, | fa | 3 infractiunea de viol cnd victima nu a implinit 15 ani ori cercetarea abuziva sau supunerea le rele tratamente, represiunea nedreapti, evadarea, jnlesnirea evadarii, infractiuni care vor intra in sfera de competenti a judecdtoriei; c) va avea competenta de a judeca variantele agravate ale delapidiri, abuz in serviciu, neglijentS in servicit etc; d) nu va mai judeca recursuri; €) va judeca contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie in cazurile prevazute de lege; 2. potrivit noului Cod de proceduri penal, Curtile de apel: a) nu mai au competenta de a judeca conflictul de interese; b) judecd infractiunile sivargite de auditori publici externi, de adjunctii Avocatului Poporului si de chestori; c) judecé apelurile formulate impotriva hotérérilor penale pronunfate, in prima instant, atét de judecttorii, cit i de tribunal. ‘= 4, COMPETENTA PERSONALA ¥ este necesar ca la momentul consumirii (epuizari) infractiunii s8 existe calitatea personal care determina competenta; Y cand competenja este determinati de calitatea suspectului inculpatului, pierderea calitatii dup’ sivargirea infractiunii nu determina modificarea competentei personale a instanfei/parchetului dac& fapta are legatura cu atributile de serviciu ale suspectului/inculpatului ori dact sa dat citie actu de sesizare a instante [art 48 alin. (1) NCP]; ¥ cand faptuitorul dobandste calitatea personala dupa savargires infractiunii, competenta se va stabili potrivit regulilor de la competenta materialé, iar nu potrivit celor de la competenta personalé, cu exceptia cazului in care fAptuitorul dobandeste 0 calitate care determina compctenta personalaia inaltei Curti de Casatie si Justitie. ‘A. Competenta personali a organelor de cercetare penal ¥ reprezinti competenta conferiti de lege dup’ calitatea persoanei organelor de cercetare penalé speciale si vizeazi competenta de efectuare a actelor de urmérire penalé corespunzStor specializat structurii din care fac parte; :90 | Competenja. Forme | B, Competenta personal a parchetelor | Y sunt in competenta personal de armirire penala proprie a procurorului: 2) infractiunile sivarsite de senator, deputafi gi membri din | Romania in Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecdtorii Curtii Constitutionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecitori fnaltei Curti de Casatie gi Justifie gi de procurorii de la Parchetul de pe langé fnalta Curte de Casatie si Justitie; }) infractiunile savarsite de judecitorii de la judecitori, tribunale side procurorii de la parchetele care funetioneaz’ pe langé aceste instante; ) infractiunile savarsite de avocati, notari publici, executori judecitoresti, de controlorii financiari ai Curtit de Conturi, precum gi auditori publici exterri; ) infractiunile sAvargite de gefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri oi inaltului cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; e) infractiunile savarsite de magistratii asistenti de la inalta Curte de Casatie si Justitie, de judecttorii de la curtile de apel si Curtea Militari de Apel precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante; ') infractiunile sivargite de membrii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjunctii Avocatultti Poporului si de chestori Competenta personal 1. Competenta personal a instantelor civile a. Competenta personali a judecatoriei si tribunalulut Y ca regula, nu au competent’ persorialé, cu exceptia cazurilor prevazute de legi speciale; a | b. Competenta personala a curtii de apel ¥ judecd in prima instant: a) infractiunile sivargite de judecdtorii de la judecdtorii, tribunale gi de procurorii de la parchetele care functioneaz& pe lang’ aceste instante; b) infractiunile sAvargite de avocafi, notari publici, executori judecdtoresti, de controlorii financiari ai Curtii de Conturi, precum si auditori publici externi; ) infractiunile savargite de sefii cultelor religioase organizate in conditile legii gi de ceilalti membri ai fnaltului cler, care au cel putin rangul de arhierew sau echivalent al acestuia; Wd) infractiunile sivargite de magistratii asistenfi de la fnalta Curte de Casatie gi Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militar de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe lang aceste instante; ‘e)_infracfiunile s&vargite de membrii Curyii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjunctii Avocatului Poporului si de chestori ¢. Competenta personals a inaltei Curti de Casatie gi Justitie Y judecd in prima instanta iniractiunile savarsite de senator, deputati si membrii din Romania in Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecitorii Curfii Constitu- tionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturis, de judecatorii inaltei Curti de Casatie si Justitie gi de procurorii de la Parchetul de pe langé inalta Curte de Casati si Justitie; ¥ ea instanté de apel judecd apelurile declarate impotriva sentinfelor penale prontunfate fn prima instanta de Curtea de apel ori de Curtez Militar de Apel, precum si apelurile declarate impotriva sentintelor penale pronunjate de Sectia penala a inaltei Curtin primé instants.92_|_Competenta. Forme (+ 2. competenta personala a instantelor militare Y toate instanfole militare din Romania judect potrivit competentei personale; ‘2. Competenta tribunalului militar ¥ judeca in prima instanta toate infractiunile comise de militari and la gradul de colonel inclusiv, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante: 'b. Curtea militard de apel ¥ judecd in prima instant a) infractiunile prevazute de art. 394.397 NCP, art. 399-412 NCP [infractiunile contra securitStit nationale, cu exceptia art. 398 (inalta trédare)] si art. 408-445 NCP (infractiuni de genocid, contra ‘umanitatii si de rizboi) sAvargite de militari; ») infractiunile privind securitatea_nafionali. a Romanici, previzute 'n legi speciale, sivarsite de %) infractiunile sévargite de judecatorii_ tribumalelor militare si de procurorii militari de la parchetele militare care functioneaz’ pe langai aceste instante; d) infractiunile sAvarsite de generali, maregali si amirali; ) cererile de stramutare a judecdrii unei cauze de la un tribunal militar la un alt tribunal militar; ¥ ca instanti de apel judeci apelurile declarate impotriva sentintelor pronunfate in prim instanji de tribunalele militare; ¥ solutioneaza conflictele de competenté ivite intre tribunalele militare din circumscriptia sa, precum gi contestatiile formulate impotriva hotirarilor pronuntate de acestea in cazurile previzute de lege, precum gi alte cauze anume prevazute de lege. @ OBSERVATIE: infractiunile sivarsite de judecttorii militari de la curtea nilltard de apel,respectiv de procurorii de pe ling& aceasta instan{a sunt judecate de curtea de apel (instanfa civil), iar nu de curtea militar’ de apel, care va avea in continuare competent personal. numai cu privire la infrafiunile sSvirgite de judecitorit militari de Ta teibunalul militar sau tribunalul militar teritorial, precum i cu privire la procurorit militar de la parchetele de pe langa acestea = 5, COMPETENTA TERITORIALA, Yau competenté teritorialé la nivelul intregit tri: organele de cercetare penala de la nivel central (de pilda, Directia de Investigatii Criminale sau Direcfia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane), Parchetul de pe lang Inalta Curte de Casatie gi justitie, precum gi inalta Curte de Casatie gi Justitie. A. Competenta teritoriald a organelor judiciare cu privire la infractiunile sivarsite pe teritoriul Romaniei Y competenta teritorialé pentru urmérirea/judecarea infractiunilor sa- vargite de persoane fizice sau juridice pe teritoriul Romaniei este determinats, IN ORDINE, de urmatoarele criteriilegale [art. 41 alin. (1) NePP|; > 1, Jovul unde s-a savaryit infractiunea; }— 2. locul unde a fost prins suspectul sau inculpatul persoand fizict locuinta suspectului sau inculpatului persoana fizic8 ori, dupa caz, sediul inculpatului persoand juridicd, la f—» 3, ‘momentul la care a svargit fapta; L—+ 4, locuinta sau, dupt caz, eadiul porcoanai vktimate Ordinea de prioritate se aplica: |—> 1. in cazul in care doud sau mai multe instante sunt sesizate simultan atunci cénd urmarirea penala s-a efectuat cu respectarea acestei ordini;94 1 _Competenta. Forme L_ + 2, cand urmirirea penal s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini (chiar daca exist sesiziri succesive ale mai multor instante). ‘Competenfa revine instantei mai intai sesizate: |_> 4. cand sunt sesizate succesiv doua sau mai multe instanfe dintre cele care ar avea competenta teritoriald si judece cauza potrivit ordinii de mai sus, iar urmarirea penal sa efectuat cu respectarea acestei ordini; L_5 2, cand niciunul dintre locurile previzute de art, 41 alin (1) NCPP nu este cunoscut. {nm cazul in care o infractiune a fost sivargité in circumscriptia mai multor instante, oricare dintre acestea este competenta si judece cauza; in ipoteza in care existi un conflict de competent’ intre aceste instante, competent va reveni instanfei mai intai sesizate. ¥ Determinarea competentei teritoriale a organelor ‘a. urmirirea penala se efectueaza de catre organul de urméire penalé din circumscriptia instantei competente 58 judece cauza; 'b. daci urmarirea penala s-a efectuat cu neres- pectarea ordinii prevazute de art. 41 alin. (1) NCPP, este obligatorie sesizarea instanfei competente potrivit acestei odin de urmirire penala: B. Competenta teritorialé a organelor judiciare cu privire la infractiunile sivargite in strainatate % este necesar ca intreaga infractiune si fie sivarsits fefectuarea unui singur act sau producerea rezultatului pe teritoriul Rominiei ficind ca fapta sf fie considerata a fi sivarsité in Romania; in strdinatate, ¥ urmarirea penal’ vc cfectueazd de parchetul in a cirui circumscripti¢ teritoriala se afld instanta competent’ teritorial, potrivit regulilor de mai jos, si judece cauza; ¥ sunt competente teritorial pentru judecarea infractiunilor sAvargite in strai- nitate: (>I. instanta in a cdrei circumscriptie se aflé locuinta suspectului sau inculpatului persoan fizica ori, dupa caz, sediul inculpatului persoan juridica 2, Judecitoria sectorului 2 Bucuresti, Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti, respectiv fnalta Curte de Casatie si Justitie (in functie de competenta material sau personala a acestora), in cazul in care inculpatul nu ocuiegte sau, dupa caz, nu are sediul in Roménia; judecdtoria sectorului 2 Bucuresti, Tribunalul Bucuresti Curtea de Apel Bucuresti (in functie de competenta ‘materiala a acestora), in cazul fn_enre féptuitorul nu are |, EXCEPTIA DE NECOMPETENTA Y este mijlocul procesual prin care se inveci necompetenta unui organ judiciar sesizat cu 0 cauz penala, solictindu-se totodata trimiterea ‘cauzel orgenului judiciar competent | 4. in cursul urméririi penale exceptia de necompetenta poate fi invocata din oficiu sau de parti ori de subiectii procesuali principali; |_<» aon faza de judecata, exceptia de necompetenti poate fi invocaté din oficiu, de parti, persoana vatdmati sau de procuror; |___5 5, exceptia de necompetenté materialé si cea dupa calitatea persoanei a instantei inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocaté in tot cursuljudecttii, pin’ la pronunfarea hotérarit definitive; 4, exceptia de necompetent materialé sau dupa calitatea persoanei a instanfei superioare celei competente potrivit legit poate f invocatd pana la inceperea cercetaniijudecttoresti; |___5-, exceptia de necompetenta teritoriali poate fi invocat& numai pan’ a inceperea cercetirii judecttoresti |—> 1.Procurorul a. respinge exceptia de necompetenté prin ordonant urmirirea penali continuti a fi efectuaté de parchetul sesizat; Ib. admite exceptia de necompetenté prin ordonanté gi dectind competenta de efectuare a urmériri penale parchetului competent; = declinarea de competenta atrage dezinvestirea pparchetului care a dispus aceasté masurd; 199 = dosarul este trimis in vederea continuatrii urmaririi penale la parchetul in favoarea caruia s-a dispus declinarea; - daca declinarea de competenta sa dispus ca urmare a necompetenjei materiale sau _per- sonale, parchetul ciruia i s-a trimis cauza are facultatea de a menfine probele administrate, actele indeplinite si masurile dispuse de parchetul care gi-a declinat competenta; = dack declinarea s-a dispus ca urmare a necom- petentei teritoriale, probele administrate, actele indeplinite*“F-miisurile dispuse de parchetul care 5. dezinvestit se mentin in mod obli- gatoriu, 2. Instanta de judecata a. respinge exceptia de necompetenti prin incheiere care poate fi atacat’ numai odaté cu fondul; judecata continua lainstanta sesizat; b. admite exceptia de necompetent& prin sentinta definitiva gi dispune declinarea competentei de judecare a cauzei cite o alld instant = declinarea de competenti atrage dezinvestirea intantei care a dispus aceasti misura; = sentinfa penal prin care se dispune declinarea constituie actul de sesizare a instantei la care a fost, trimisa cauza, = dosarul este trimis in vederea continuarii judecdtii la instanta in favoarea cireia s-a dispus declinarea; = daci declinarea de competent s-a dispus ca urmare a necompetentei materiale sau personale, instanta céreia i sa trimis cauza are facultatea de a mentine probele100 | Verificarea competentei de catre organele judiciare administrate, actele indeplinite gi mAsurile dispuse de instanfa care si-a declinat competenta: + daci declinarea s-a dispus ca urmare a necompetentei teritoriale, probele administrate, actele indeplinite gi misurile dispuse de instanta care s-2 dezinvestit se mentin in mod obligatoriu, 3, Judecitorul de drepturi si libertati/de camera preliminara poate admite/respinge exceptia de necompetenta prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. © osservati: 1. instanta de judecata nu isi poate declina competenta de judecata in favoarea unui organ nejudiciar roman sau a unui organ judiciar din strainatate; 2. instanfa la care a fost trimis in urma declinarii de competent’ poate sé | invoce din oficiu exceptia de necompetenté a se sau si pun’ in dezbatere 0 | astiel de exceptie invocati de persoana vatimaté, parti ori de procuror gi s8 | dlispund declinarea judecaritcauzei lao altdinstanté sau chiar la instanta de | la care a primit cauze prin declinare (in ultime situatie dnd nastere unui | conflict negativ de competenta); 43, sentinta definitiva prin care Inalta Curte de Casatie si Justtie isi declina competenfa in favoarea altei instante reprezinté att declinator, cat gi regulator de competenti, iar instanta in favoarea cfreia a fost dectinaté solufionarea cauzei nu-si mai poate declina la randul séu competenta, ca exceptia cezului in care, in urma refinerii unor noi imprejurdri rezultate din cercetarea judecitoreasca, se constaté ci fapta constituie o infractiune dati prin lege in competenta altei instante. SE to F 2, CONFLICTUL DE COMPETENTA Forme Conflictul de competent poate fi [+ 1. conflict pozitiv de competenta: cand dou’ sau mai multe organe judiciare sesizate simultan sau succesiv cu aceeasi cauza se declara competente si solutioneze o cauza penala; ‘> 2. conflict negativ de competenté: cin dou’ sau mai multe corgane judiciare isi declina reciproc competenta, unul in favoarea celuilat (@ omsenvait contin oe ponte ivi nama ines ongane judiciae cine an activitate procesual de acelasi fel (numai intre organe de urmarire penala, respectiv numai intre instante, nu si intre un organ de urmarire penalé si 0 instants) B, Solutionarea contlictului de competenta ;-——* 1. in faza de urmarire penala: & conflictul de competent ivit intre, dot sau mai mulfi procurori se rezolva de citre procurorul ierarhie superior comun celor aflati in conflict (de exemplu, conflictul de competenta dintre un procuror de la parchetut! de pe ling& judecatorie si un procuror de la parchetul de pe lings tribunal se solutioneazs de prim-procurorul parchetului de pe linga tribunal); . conflictul de competenta dintre coud su mai. multe ongane de cercetare penalise rezolvé de citre procurorul care exercité supravegherea activititii de cercetare a acestor organe.102 | -Verificarea competensei de catre organele judiciare Y sesizarea procurorului competent si solufioneze conflictul de competenfa se face de organul de urmérire penals care sa declarat fel din urma competent in cazul confictului pozitiv, respectiv de forganul de urmarire penal care sia declinatultimal competenta in cazul conflictului negativ de competent 2. fn faza de judecati: neconflictul dintre dou’ sau rai multe instante de judecaté se Solufioneazi de instanfa ierarhic superioari comuné instanfelor aflate in conflict; b, conflictul dintre 0 instant civilé si o instant militar’ se Solufioneazi de inalta Curte de Casatie si Justitie. /- sesizarea instantei ierarhic superioare comune se poate face atat de instanfa care s-a declarat cea din urmd competent in cazul con- flictului pozitiv, respectiv de instanfa care gia declinat ultima com petenta in cazul conflictulul negativ de competenté, cit si de procuror sau de pisti (nu de subiectil procesuali principal pain& la solufionarea conflctului poitiy de competent. ja cauzei se suspend Y instanta superioard comin’ celor fate in conflict soluijoneasA ‘onflictal in sedinf& publici cu citarea partilor, pronuntand 0 fncheiere definitiva (regulator de competent) care este obligatorie se trimite cauza spre judecata, afara de cazul situatii de fapt ce rezulta din completarea stati cd fapta constituie o infractiune \decarea < pentru instanta cireia i in care, in urma noi cercetitii judecttoresti, se con: dats prin lege in competenta altel instante @opservatu: 4. dacd instanta chemata s& so fn cauza este competent o alth instanta de onflictul de competent’ sifaté de cave nu es temite doserul instanfel Supertoare comune; 2, regulle prevazute de lege pentru solutionazes conflict de competent in tans de judecats se aplich in mod corespunzitor gin cazul in care confit satervine intre dot judecBtori de drepturi si Hberti sau inte dot judecstori de camer preliminara Jufioneze condlictul de competen(& apreciaz’ ci scat cele intre care a intervenit te instant’ superioara comund, Eo NA Il, PARTEA PRACTICA AUB otnstanssupetioar care nul prorogl competent in caz de schimbare a incadrarii juridice, declinandu-si competenta in favoarea instantei inferioare, poate crea un conflict negativ (T'S, s. pen., dec. nr. 481/1981) ATA conticnt de competent exists cind dou sau mai multe instante 9 recunose competente a judeca aceeasi cauza ori igi decliné reciproc competenta de a judeca aceeagi cauzi. Referirea la ,,instanfe” priveste rnumai instaniele judecitoresti prevazute in lege gi, in consecint’, nu exist conflict pozitiv sau negativ de competenta intre sectiile aceleiagi instante judecatoresti (C.J, 8. pen, incheierea nr. 70/2009). ; AUD ssrzca prin care 2 stbiit competenja de solutionare tn primt instani, inelisv in urma regulatorului de competent, este defnitva gi in mésura in care situafia de fapt ramane neschimbati, competenta materialé gi teritorialA a instantei astfel sesizate este definitiv determinata sia poate face obiectul unei cenzuri nici chiar fn calea de tac declaratt impotriva solufiei pronunfate in prima instanté asupra fondului pricinii (CA. Bucuresti, s.a Ia pen, dec. nt. 1572/2005), ADB sk excep de neimptnt real 2 fst eit dup npr cercetirii judecdtoresti, hotérarea prin care prima instant, considerandu-se necompetenté din punct de vedere teritorial, gi-a declinat competenta pe fest tel ete relegal, nue, odatd cu ineperea cere ude Greg prima insenh achat caiie,-pen rapenm, eek Competes trill de judered 2 caurel LCC}, pen, Incekres nr. 751/201, pe www.scj.r0). qFISA nr. 9 PROROGAREA DE COMPETENTA |, PARTEA TEORETICA ¥ _ prorogarea de competenta semnificé extinderea competentei unui organ judiciar si asupra unei cauze penale care nu este de competenta sa; ¥ _prorogarea de competent este legala, nefiind in niciun caz vorba deo prorogare de competent conventional; ¥ opereazi numai in favoarea unui organ judiciar de acelasi grad sau a unui organ judiciar ierarhic superior fn grad, nu in favoarea unui organ judiciar inferior, > _ 1. CAUZELEDE REUNIRE A Ipoteze de reunire obligatorie a cauzelor: (AWA ienesire Cee | T= i poe asia contnoney |__+ 2, in ipoteza concursului formal de infractiuni; — 3. in orice alte cazuri cind doua sau mai multe acte materiale alcdtuiese ‘o singur infractiune (infractiunea continua, complexa sau de obicei ori in ipoteza unitétii naturale colective} B. Ipoteze de reunire facultativa a cauzelor Instanta poate dispune reunirea cauzelor, dacd prin aceasta nu se intarzie judecata, in urmatoarele situatii: cand doua sau mai multe infractiuni au fost savargite de aceeagi [pessoa Conrad ft GER) | os |» cind la sivargirea unei infractiuni au participat in calitate de coautori, instigatori, complici dow’ sau mai multe persoane (participatia penal); Liv cand intre dou’ sau mai multe infractiuni existé legatur’ gi reunirea cauzelor se impune pentru buna infaptuire a justitiei ¥ prorogarea de competenta in situafia reunirii cauzelor va opera numai in urmatoarele situa: [— 1. toate cauzele se afl in faza de urmérire penal’; | 2. toate cauzele se afl in faza camerei preliminare; 1 3, toate cauzele se afld in faza de judecata, in etapa procesuala a judecatii in prima instanté,-< dup desfiintarea cu trimitere spre rejudecare; L+ 4, toate cauzele se afld in apel; este necesar ca instantele de apel si fe egale in grad. ‘Competenta in caz de prorogare Y Prorogarea de competent ya opera: -— 1. in favoarea instantei mai intai sesizate, daca toate instanfele in fata cBrora se afld cauzele sunt egale fn grad si de aceeasi natura (fie numai civile, fie numai militare); |_-+2, in favoarea instantei superioare in grad, in cazul in care competenta dup’ natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit; [——>5. in favoarea instanfei civile, daci una dintre Mstanje este evita ete ile fayette grad); daci instanfa militard este superioar’ in grad, competenta se prorogi in favoarea instantei civile echivalente“in grad cu instanta militar’; |106 | _Prorogarea de competent V- reunirea cauzelor ca urmare a prorogirii de competenti se dispune de Y dact instanfa militar’ este superioard in grad celei civile, reunirea L—+ 4, in cazul infractiunilor de t&inuire, favorizare a fptuitorului si nedenunjare a unor infractitni, competenta apartine instantei_ care judect infractiunea la care ecestea se refers, iar in cazul in care competenta dupa calitatea persoanelor apartine unor instanfe de grad diferi, compe- tenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad. instanta in favoarea cireia opercaza prorogarea de competenti, din oficis ori la cererea parfilr sau a procuromuli; cauzelor se dispune de instanta militari, care apoi trimite dosarul snstantei civile corespunzatoare in grad ccmpetente; Y- incazul in éare se dispune disjungerea, distingem: a. in cursul urmiricii penale: daci pentru fapta sau pentnt suspectul/inculpatul care a determinat competenja. prin prorogare a parchetului ferarhie superior, procurorul a dispus disjungerea, respestiv clasarea (urmati de disjungere), competenta de a efectua urméritea penalé pentru celelalte fapte/perscane nu rimane dobindité parchetului ierarhic superior in favoarea cdruia a operat proragarea de competent’, ci cauza se va trimite parche- tului ierachic inferior competent potrivit regulilor de drept comun; |__-+b, in cursul judecifii: competenta de a judeca rimane dobanditd instante: ierarhic superioare in favoarea circia a operat prorogarea de competent potrivit regulilor de mai sus, chiar dac& pentru fapta seu pentru inculpatul care a determinat competenta acestei instante sa dispus jungerea, “respectiv incetarea procesului penal ori achitarea (urmati de disjungere) Waa Ty 1. prorogarea de competenté va opera corespunzator regulilor de mai sus siin faza de urmarire penal’; 2. dacd se refine un caz de reunire intre infractiuni pentru care competenta apartine Direcfiei Nationale Anticoruptie, respectiv Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, competenta de a efectua urmérirea penala in cauzele reunite apartine organului de urmarire penald specializat mai inti sesizat, cu exceptia cazului in care s-a dispus disjungerea cu privire la infractiunea care atrage competenta celeilalte structuri, in acest caz acesteia revenindu-i competenta de a efectua | vurmérirea penal; = 3, instanta se pronunté cu privire la reunirea cauzelor prin incheiere, care poate fi atacat numai odaté cu fondul. oo > 2. CHESTIUNILE PREALABILE Chestiuni prealabile ‘Chestiuni preliminare 1. chestiuni extrapenale de a ciror solutionare depinde rezolvarea cauzei penale (pot privi situatia premisi a infractiunii, © cerinti esentiali a acesteia etc.) 1. chestiuni de natura penala de a ror solutionare NU depinde rezol- varea cauzei penale; 2, se solutioneaza de instanfa penal fnainte de pronuntarea unei solutii pe fond, chiar daca prin natura ei acea chestiune este de competenta altel instante, cx exceptia situatilor tn care competenta de solufionare mt apartine organelor juiciar; 12. se solutioneaza de instanta penal fnainte de pronuntarea unei solutit pe ford; 3. se solutioneaz’ potrivit regulilor si mijloacelor de proba _privitoare la 3. se solujioneazé potrivit normelor de procedurd penal108-1 Prorogarea de competensa materia civeia ti apartine; hotararile definitive ale altor instante decit cele penale asupra unei chestiuni prealabile, jn procesul penal, au autoritate de lucra judecat in fala instantei penale, ct cexcepfa imprejurtrilr care privesc exis ten infractin @osservatit: 1. NU va opera prorogarea de competenta in cazul chestiunilor prejudiciale care sunt chestiuni prealabile ce urmeazi a fi rezolvate inainte de solusionarea fondului cauzei penale de o alti instant’ decit instanta penal (de exemplu, exceptia de neconstitutionalitate, cererea privind Jormulares tnor intr preliminare pentru interpretarea dzeptului Uniunit Europene etc); 2, orice chestiune prejudicial’ este gio chestiune prealabila; 3, nu orice chestiune prealabild este gi o chestiune prejudiciala, [er sees cue sees Cee eee <> 3, sCHIMBAREA CALIFICARIL FAPTEL See Y calificarea faptei se refera la incriminarea ei prin lege sau ordonanta de urgent a Guvernului ca infractiune; ¥ dach in cursul judecarii cauzei intervine 0 lege care determin’ schimbarea calificérii juridice, iar noua calificare atrage competent material’ a altei instante, instanta initial sesi prin prorogares competentei pistreazi cauza spre judecare in continuare, afaré de cazul cind prin legea prin care a fost schimbaté califcarea s-ar dispune altfel. TE) | 109 @ OBSERVATIE: NU se va refine existenta unui caz de prorogare de competent’ daci in cursul urméririi penale intervine o lege care determina schimbarea calificdrii juridice, iar noua calificare juridica atrage competenta rmateriala a altui parchet, deoarece parchetul initial sesizat nu poate pistra cauza spre solutionare, ci va trebui si dispund declinarea competentei in favoarea parchetului devenit competent; in acest caz, dup finalizarea urmaririi penale, va fi sesizati instanta competent’ potrivit noii calificdri juridice. @ 4, SCHIMBAREA INCADRARIJURIDICE A FAPTEL ¥ “Teprezinta actul procesual prin care organul judiciar (procurorul, in ‘carsul urmiririi penale sau instanta de judecatd, in timpul judecdrii cauzei) schimb& infractiunea de care este acuzat suspectul sau inculpatul intr-o alt infractiune sau alt forma a infractiunii (forma agravat’, consumata in loc de tentativa etc.); va opera prorogarea de competent atunci cfnd instanta de judecata dispune schimbarea incadririi juridice, iar competenta material de judecare a cauzei prin raportare la noua incadrare juridicé apartine nei instantei ierarhic inferioare. ®osservatn: 1. judecitorul de drepturi gi libertéti sau judecstoral de camera preliminar’ nu poate dispune schimbarea incadr8eijuridice; 2. in ipoteza in care noua incadrare juridici atrage competenta materialé a instanei ierathic superioare, se va dispune declinarea competentei de judecare a cauzei la instanta superioara110 | Prorogarea de competent AYA Il, PARTEA PRACTICA DD perivea cauelor pentru 0 mai bund infpuie a jute ete poss rnumai daci intre cauze existi vreo legituré (TS. s. pen dec nr. 1726/1981). AVA nstanqa a procedat in mod nelegel disjungind aspectele referitoare la confiscarea special, considerdnd cf acestea fin de latura civil a cauzei, .ch in cadrul laturii penale cand Sn realitate rezolvarea lor trebuie si se procestlti (TS, s. pen., dec. nr. 1301/1977). FISA nr. 10 INCOMPATIBILITATEA ORGANELOR JUDICIARE a 1. PARTEA TEORETICA = 1. INCOMPATIBILITATEA JUDECATORULUI [Acconue_| |» 1, judecitorul este incompatibil s& judece cauza daci a fost reprezentant sau aparitor al vreuneia dintre parti ori all unui subiect procesual principal (suspect sau persoana vitimata), chiar iin altd cauza (art. 64 alin: (1) lita) NCPP}, |» 2, judecstorul este incompatibil s& judece cauza daci este ruda sau afin, pang la gradul al [V-lea inclusiv, ori se afld intr-o alt situatie dintre cele previzute la art. 177 NCP (membru de familie) cu una dintre parti, cu un subiect procesual principal (suspect sau persoan vitdmata), cu avocatul ori cu reprezentantul acestora [art 64 alin. (1) lit. b) NCPPY, |» 3, judecétorul este incompatibil s& judece cauza daci a fost expert sau martor, in cauzi [art. 64 alin. (1) lit.) NCPPJ, |__» 4, judecstorut este incompatibil s& judece cauza dacd este tutore sau curator al unei parti sau al unui subiect procesual principal (persoand vatamat8 sau suspect) fart. 64 alin. (1) lit. d) NCP]; |» 5, judecitorul este incompatibil si judece dac& a efectuat, in cauz’, acte de urmfrire penala sau a participat, in calitate de procuror, lant -—> 10. La Nu este incompatibil Incompatibilitatea organelor judiciare wie. procedura desfasurata in fata unui judecdtor sau a une instante de judecata (art. 64 alin. (1) lit e) NCP]; judecitorul este incompatibil si judece cauza daci existé 0} suspiciune rezonabila c& impartialitatea judecitorului este afectatt [art. 64 alin, (1) lit.) NCPP]; judecatorii care sunt soti, rude sau afini intre ei, pand la gradul al IV-lea inclusiv, ori se aflé intr-o alta situatie dintre cele prevézute Ia art. 177 NCP (membru de familie) nu pot face parte din acelasi complet de judecata fart. 64 alin. (2) NCP]; judecdtorul care a luat parte la solufionarea unei cauze nu mai poate-participa la judecarea aceleiagi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea sau casarea hotarérl [art 64 alin, (3) NCPPI; judecttorul de drepturi gi lbertiti nu poate participa, in aceeasi cauz4, la procedura de camera prelimirard, la judecata in fond sau in cle de atac [art. 64 alin. (4) NCPPI; judecitorul de camera preliminard cate a participat la solutionarea plangerii impotriva solufiilor de neurmérire sau netrimitere in jucecata nu poate participa, in aceeasi cauz8, la judecata in fond sautin efile de atac fart. 64 alin. (5) NPP], judecitorul care s-a pronunfat cu privire la 0 masurd supusi contestatiei nu poate participa la solutionarea contestatiei (art. 64 alin. (6) NCPP}. 1. judecdtorul de drepturi si libertiti care a solutionat penale propunerea de arestare preventiva/arest la domiciliu s& participe in cursul urmérisi penale prelungire a masurii arestirii_ preventive! arest la domiciliu, a cererilor de revocare, finlocuire sau incetare de drept a masuti in cursul urméririi la solutionarea propunerii de B, Abtinerea si recuzarea Hs arestirii-preventive/arestului la domiciliw sau la solutionarea unei alte propuneri_ de arestare preventiva a aceluiagi inculpat, intr alt cauza, . judecdtorul de drepturi gi libertiti care a solutionat 0 propunere de prelungire a masurii arestarii_preventive/arestului la domiciliu 58 participe la solutionarea unei alte propuneri de prelungire a arestarii preventive/arestului la domiciliu sau a cererilor de revocare, inlocuire sau incetare de drept a masurii arestirii preventive! arestului la doritiiu; judecttorul de drepturi gi libertati care a patticipat la judecarea contestatiei impo- triva incheierii prin care s-a dispus lnarea ori prelungirea masurii arestarii preventive/ arestului la domicitiu in cursul urmat penale s8 solutioneze 0 noité contestatie, avand ca obiect 0 alta incheiere, prin care sa dispus in aceeasi faz4 de urmirire penalé cu privire la masura arestaiii preventive/arestului la domiciliu, in aceeagi cauz’. Y in ipoteza in care constaté existenta unui caz de incompatibilitate, judecttorul are obligatia de a formula, de indata, in scris sau oral, declaratia de abfinere; abfinerea nu produce efecte prin simpla formulare a declaratiei, fiind necesar si fie dispusé o solutie cu privire la aceasta de catre organul judiciar competent; Y dac& judecdtorul nu consider’ cd se aflé intr-un caz de incompatibilitate gi nu formuleaz declaratia de abtinere, partile, subiectii procesuali principali sau procurorul pot formula in tot cursul procesuilui penal4 1 Incompatibilitatea organelor judiciate cerere de recuzare de indati ce afla de existenta cazului de incom. patibilitate; ¥ in cazul in care completul recuzat constata ci cererea de recuzare este inadmisibilé, o va respinge ca atare, faré 2 o inainta altui complet in vederea solutionarii; este inadmisibilé ceverea de recuzare formulati de 6 persoani care nu are calitatea de parte, subiect procesual principal sau procuror sau cea in care nu se invoca niciun caz de incompatibilitate ori care contine motive generale si echivoce sau cea prin care este recuzati intreaga instant& ori sunt recuzati aceiasi judecdtori care mai fuseser’ recuzafi far succes pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentra temeiuri de fapt cunoscute la data formulirii cererii anterioare; ¥ odaté formulati declafajia“de abtinere sau cererea de recuzare, judecdtorul nu va mai efectua niciun act in cauza; totusi judecdtorul de drepturi si libertati, judecdtorul de camera preliminard sau completul in fata céruia s-a formulat recuzarea, cu parliciparea juclecStorului recuzat, ‘se pronunté asupra masurilor preventive; ¥ competenta de solufionare: abtinerea sau recuzarea judecatorului de drepturi i libertati si a judecitorului de camera preliminara se solutioneazi de un judecator de la aceeasi instant’, iar abjinerea sau recuzarea judecitorului care face parte din completul de judecata se solutioneaz& de un alt complet de judecati ¥ solutionarea declaratiei de abtinere sau ¢ cererii de recuzare se face in cel mult 24 de ore de la data formularii cererii/declaratiei, in camera de 1, a fost re 1a in alt’ cauzi; pprocesual principal, in aceeagi cauzi sa | > este rudi sau afin, pank Ia gradul at TV-tea inclusiv, ori se afl Jnteo alt situatie dintre cele previzute la art. 177 NCP (membru de familie) cu tna dintre pri, cu un subiect procesual principal cu avocatul oti cu reprezentantul acestora 3 thneper aan co cascbed cata cael plein eras pnp 5. exist’ o suspiciune rezonabila c& impartialitatea organului de [B. Abtinerea gi recuzarea ¥ declaratia de abtinere si cererea de recuzare a organului de cercetare penal se pot formula oral ori in scris numai in faza de urmérize penalé; ¥ competenta de solutionate apartine procunnelui Gare supraveghea24 cercetarea penala, prin ordonanté, in cel mult 48 de ore de le data formularii; Y solutit - se poate dispune, prin ordonant, care mu este supusd niciunei cai de atac,-fie respingerea, fie admiterea declaratici de abtinere sau a cererii de recuzare; Y fn ordonanga prin care s-a admis cererea de recuzare sau declaratia de abtinere trebuie s& se indice persoana care va efectua cercetarea penal, precum gi actele efectuate sau masurile Iiate de organul de cercetare penal incompatibil care se mentin; Y impotriva ordonantei prin care a fost respinsi cererea de recuzare a onganului de cercetare penalé nu poate fi formulaté plangere in conditiile art. 336 NCPP la procurorul ierarhic superior celui care a dispus-o. ! AA Il, PARTEA PRACTICA AD jasecstorat are partici la jndecarea casein apel nu se af intan oz de incompatibilitate dacd anterior, in aceeagi cauz3, a facut parte din completal de judecata care a dispus, in apel, desfiintarea sentintei cu120 | Incompatibilitatea organelor judici: GETEND|i2s trimitere spre rejudecare la prima instanfi pentru motive de_nulitate relativa (LC.CJ,,s. pen., dec. nr. 2680/2009). AID sesibaren neat rie a apc face obec atl de sesizare instantei, prin incheiere pronuntati inainte de solutionarea cauzei, nu’ atrage incompatibilitatea judecstorului care a facut parte din completul de judecata (LC.CJ, SU., RIL, dec. ne. 1/2006). AID jacecitort care « participat la judecarea unui proces civil stabilind ci intre parti exist grave neinfelegeri locative, dispunand evacuarea uneia _edintre parti, nu poate judeca aceeagi cauza sub aspectul siu penal, al unor infracfiuni locative, pentru c& si-a exprimat anterior parerea (T.S,, dec. pen. nr, 1450/1967). AAA jasectora cre prin incheiere, admite plangerea, desfiinteazd ordonanta atacati si retine cauza spre judecare, apreciind c& probelé existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil s& solutioneze fondul acesteia (C.-C, S.U,, RIL, dec. nr. 15/2006). ADD pasonte eitpattat eudat x martor ra poate formula cereea de renizare neavindcaltatea de pate (I, s pen, dec ns 3239/1575) ADB juaectora te incompati si partie ljdecare aul in ape ale de atac prin care hotararea primel instante a fost criticat de catre inculpat cu privire la incadrarea juridica, dac& antericr a ficut parte din completul care a judecat recursul impotriva hotirdrii de restituire a cauzei pentru refacerea urméririi penale gi, prin decizia pronuntata in recurs, rezolvand problema referitoare la competenta organului de urmérire penala, si-t exprimat parerea cu privire la incedrarea juridicd a faptelor (LCCJq 8. pen, dec, nr, 3948/2011, pe www.scj.r0). BID judecttrat care a soluionat cauza conform procedurtabrevate a recu- © — noasterii vinovatiei cu privire la unii dintre inculpati nu devine incom- | __patibil si judece actiunea penalé si civilé cu privire la ceilalti inculpati, in ipoteza in care trimiterea in judecaté a tuturor inculpatilor s-a fcut prin acelasi rechizitoriu, pentru infractiuni intre care exist’ stare de conexitate sau indivizibilitate, Judecitorul devine incompatibil doar daci in consi- derentele hotararii pronunfate gi-a exprimat prerea cu privire la solutia ce ar putea fi dati in cauza digunsi (LC.CJ, RIL, dec. nr. 17/2012, pe wet se 70). AUD simp tpt cs judecttoral a actvat anterior ca procuror nu este suficient pentru a se considera cd se aducestingere aparentei de impartalitate, in absenfa unor elemente concrete care sa indice o incapacitate de a manifesta © atitudine obiectiva raportat la solutionarea cauzei de fata, neexistind temeiuri pentru a se constata, din acest motiy, incalearea dreptului la un proces echitabil (C.A. Bucuresti, s a Ia pen, dec. nf. 381/2011, nepublicat).FISA nr. 11 STRAMUTAREA CAUZELOR PENALE |. PARTEA TEORETICA => 1, STRAMUTAREA See ee a 1. exist 0 suspiciune rezonabilé c& impartia- litatea judecatorilor este afectati datorité impre- jurarilor cauzei sau a calitatii pirtlor; 2. existd pericolul de tulburare a ordinii publice. B. Procedura stramutirii | 1, cererea de strimutare ‘poate fi formulata de: a. partea interesat® (nu de subiectii \* procesuali principal b. de procuror. |» competenta de solutionare a cereri de stimutare apartine fie Inaltel Curti de Casafie si Justifie cind se solicits strimutarea judecdri tunel cauze de la curtea de apel competent la o ats curte de apel, fie CuI de apel cand oe colict’ stramutarea judectri unel cauze une! cauze de la un tribunal sau, dupa caz, de la o judecétorie din circumscriptia sau la 0 alt instanfi de acelagi grad din circumscriptia sa, respectiv curtii militare de apel cand se solicit strimutarea judecdrii unei cauze de la un tribunal militar la alt tribunal militar: j—>3. 123, cererea de stramutare se depune la instanfa de unde se solicité strimutarea gi trebuie si cuprinda: indicarea temeiului de strimutare, motivarea in fapt si in drept, mentiunea dacé inculpatul este supus unei mufsuri preventive (control judiciar sau pe caufiune, arest la domiciliu sau arestare preventiva); la cerere se anexeazi ‘nscrisurile pe care aceasta se intemeiaz’; procedura de informare: in vederea solutionirii cererii de stramutare este necesar& stringerea de informatii cu privire la cexistenfa cauzei de strimutare; Inalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel competenté poate soci informatii de la pregedintele instanfei de unde se solicitS strimutarea sau de la pregedintele instanfei ierarhic superioare celei la care se afld cauza a cirei strimutare se cere, coniinicindw-i, totodatd, termenul fixat pentru judecarea cererii de strimutare. Cand fnalta Curte de Casatie si Justitie este instanfa ierarhic superioar§, informatille se cer presedintelui curtit de apel la care se.af@ cauza a cre strmutare se cer. Cand curtea de apel competent este instana ierarhic superioar’, informatiile se cer preedintelui tribunatului fa care se afi cnuza a cei striiuitare se cere . pregitirea gedinfei de solutionare a cererii de strimutare: presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza ia masuri pentru incunostinfaren partilor despre introducerea cererii de strdmutare, despre termenul fixat pentru solutionarea acesteia, cu menfiunea c& pirtile pot trimite memorii si se pot prezenta la termenul fixat pentru solutionarea cererii; in informatiile trimise Inaltei Curti-de Casatie si Justiie sau curtii de apel se face mentiune ‘expres despre efectuarea incunostintarilor, atasdndu-se si dovezile de comunicare a acestora; ‘n caaul in care inculpatul se afld in stare de arest preventiv sau arest la domiciliu, {nalta Curte de Casatie gi Justitie sau curtea de apel competenté poate dispune aduczrea acestuia la judecarea stritmutdri, dec apreciazd cf prezenta sa este mecesard pentru: sol tionaree cereii; in ipoteza in care s-a apreciat necesari prezenta inculpatului arestat preventiv sau la domiciliu, presedintele com- pletului care judecé cererea de strmutare dispune desemnarea unui avocat din oficiu in cazul in care nu exist avocat ales sau acesta nu se prezinti124 | ‘+ 7, solutionarea cererii de strimutare: Stramutarea cauzelor penale a. examinarea cererii de strémutare se face in sedinta publica, in cel mult 30 de zile de la data inregistrari cererii, cu ascultarea concluziilor parfilor care sunt prezente; b, Inalta Curte de Casati gi Justitie sau curtea de apel/curtea militara de apel competent va solutiona cererea de strémutare prin sentinft motioat (jar nu prin incheiere), care nu este supusd niciunei ci de atac; %. inalta Curte de Casatie si justitie sau curtea de apel/curtea militara de apel competent poate dispune fie respingerea cererii de stri- ‘mutare, fie admiterea cererii de stramutare gi stabilirea instanfei la care se stramut catiza (curtea de apeVcurtea militaré de apel dispune strimutarea judecirii cauzei la tuna dintre instanfele din circumscriptia sa de acelagi grad cu instanta de la care se solicit’ strdmutarea; inalta Curte de Casatie i Justitie dispune strimutarea judectrii cauzei la o curte de apel inve- cinata curfii de la care se solicita strimu- tarea); daci admite cersrea de strdmutare, inalta Carte de Casatie si Justitie sau curtea de apeV/curtea militard de apel competenti trebuie sa stabileasc in ce masura se menfin actele indeplinite in fafa instantei de la care s-a strdmutat cauza. a. @ ossenvatne 1. strimutarea presupune mutarea unei cauze de la instanfa sesizat care potrivit leg este competenta si o judece lao alta instanfa egald in gra 2. este inadmisibilé strimutarea judecdrii unei cauze aflate pe rolul fnaltei Curti de Casatie gi Justitie, sectia penal, sau pe rolul completului de 5 judecdtori din cadrul instanfei supreme; 3, admiterea stramutarii nu atrage incidenta vreunei sanctiuni procedurale cu privire la actele de urmarire penal’; 4, este posibilé stramutarea judecatii in procedura de camera preliminara; 5. dacé inainte ca fnalta Curte de Casati si Justitie sau curtea de apeV/curtea militari de apel competent si se” pronunfe cu privire la cererea de strimutare instanta sesizati a procedat la judecarea cauzei, hotirdrea pronuntati este desfiiniaté de drept, prin efectul admiterii cererii de stramutare; 6, daca inalta Curte de Casatie 5i Justitie sau curtea de apel/curtea militara de apel competenti a respins 0 cerere de strimutare, 0 noua cerere de strimutare este admisibili numai daci se descoperd imprejuriri necu- | noscute de instanta suprema la momentul solutiondrii cererii anterioare sau ivite dup4 momentul solutionarii acesteia, ‘> 2, DESEMNAREA ALTEL INSTANTE PENTRU JUDECAREA CAUZEI iN PRIMA INSTANTA A. Cazuri Desemnarea altei instante pentru judecarea cauzei se poate dispune cind: instanfei este afectata datorita imprejurarilor cauzei ori calitatii partilor; L_+ 2. existé pericol de tulburare a ordinii publice. |_+1. existi o suspiciune rezonabili cé imparfialitatea judecdtorilor a126 | Stramutarea cauzelor penale B. Procedura desemnarii altel instante pentru judecarea cauzet | 1, cqrerea de desemnare a altel instante egale in grad cu cea cieia bar even, potrvit leg, competenta teritoralé sf judece cauza in primi instant§, care si fie sesizaté in cazul in care se va emite rechizitoriul poate fi formulaté mumai de procurorul care efectueazi sau supravegheaza urmarirea penal |__5 >. competenta: procurorul care efectueszi sau supravegheazi urmi- rirea penal poate cere: fnaltei Curti de Casatie si Justitie si desemneze 0 alta curte de apél decit cea cirela i-ar reveni competenta sesizati in cazul in care se va emite rechizitoriul, dact exist’ dovezi din care s rezulte vreunul din cazurile in care se poate dispune stramutarea unei cauze penale; ‘i. curtii de apel competente si deserneze un alt tribunal sau, dupf caz, 0 alti judecdtorie decat cea cireia iar reveni competenta si judlece cauza in prima instant, care ‘38 fie sesizate in cazul in care se va emite rechizitoriul dack exist dovezi din care si rezulte vreunul din cazurile jn care se poate dispune strmutarea unei cauze penale. |_+ 3, sotutionarea cererii de desemnare a altei instante: a. examinarea cererii se face in camera de consiliu, fai participarea partilor, in termes: de 15 zile; bb inalta Curte de Casatie gi Justitie sau curtea de apel competent se pronunfA prin incheiere motivata care ru este supusd niciunei ci ordinare sau extraordlinare de atac; «¢ inalta Curte de Casatie gi Justitie sau curtea de apel competent poate dispure fe respingerea cererit, fe admiterea cererii si desemnarea unei instante egale in grad cu cea cireia ar reveni competenta teritorialé si judece cauza in prim’ instant’, care si fie sesizata in situatia in care se va emite rechizitoriul ~eritoriald s& judece cauza in prima instants, care si fe | © opseRvatit: 4, pile nu pot solcta Inaltei Curti de Casafe si Justite sau curfii de apel F pmpetante danemnaren dll rn ca of dat tn snljiata cre ve} va emite rechizitoriul; 2. dup’ sesizarea instanfei nu poate fi formulata 0 cerere de desemnare a altei instane, putandu-se insé solicta numai strimutarea; anol fod ala dare sical oe ee Sea seeing etn pind tot | 4. spre deosebire de strimutare, procedura de desemnare a altei instante pentru | Judecaren cauzei mu presupune existe. etapei informrt qt nic | incunostintarea prtilor cu privire la data sGliifionii cererii procurorului; 5, dack admite cererea de desemnare a altel instante, Inalta Curte de Casatie si Justite sau curtea de apel competent nu trebuie sé stabileascé in ce mésura se menfin actele de urmarire penala efectuate; 7. daca fnalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel competent a respins o cerere de desemnare a altei instante, 0 noua cerere este admisibilé numai dacé se descopera imprejurdri necunoscute de instant la momentul solufiondrii cererii anterioare sau ivite dup momentul solutionarii acestela; 8. in situatia in care se dispune restituirea cauzei la parchet de cStre judecatorul de camera preliminaed, cauza se va trimite parchetului care a efectuat urmérirea penala ‘> 3, TRIMITEREA CAUZEI LA UN ALT PARCHET A. Cazuri ¥ trimiterea cauzei la un alt parchet se poate dispune cand existd suspiciune rezonabila c& activitatea de urmarire penald este afectata din pricina imprejurarilor cauzei sau calitafit pértilor ori a subiectilor procesuali principali ori existi pericolul de tulburare a ordinii publice.128 | Strimutarea cauzelor penale B. Procedura de trimitere a cauzei la un alt parchet | | | |—1. cererea de trimitere a cauzei la un alt parchet poate fi forrmulat de arti; msura poate fi dispusi gi din oficiu, ca urmare a invederirii existenfei unui caz de trimitere prin referatul procurorului care efectueaz’/supravegheaza urmarirea penala; . competenta de a dispune trimiterea cauzei la un alt parchet egal in grad, din alti circumscriptie teritoriel, apartine Procurorului General dela Parchetul de pe langg Inalta Curte de Casatie gi Justiti; . solufionare: Procurorul General de la Parchetul de pe lang inalta CCurte de Casati si Justitie poate dispune rin ordonanté motivaté fie respingerea cererii de trimitere a cauzei la alt parchet, fie admiterea cereri gi trimiterea cauzei la un alt parchet; . ack se dispune trimiterea cauzei la un alt parchet, instanta com- ppetenta teritorial s& judece cauza in ipoteza dispunerii unei solutii de trimitere in judecata este: ;—> a. instanta pe langa care functioneaza parchetul la carea fost trimisi cauza si care a efectuat urméirea penal, dacé acesta corespunde vreunuia dintre crteriile prevzute de art. 41 alin. (1) NCP; L_+ b. instanta corespunzitoare unitatii de parchet de la care a fost luat dosarul, dacé niciunul dintre locurile enu- merate in art. 41 alin. (1) NCPP nu se aflé in cir- cumscriptia teritoriala 2 instanfet pe langé care functioneaz& parchetul la care a fost trimisa cauza. [® opservarn: 1. in procedura de trimitere a cauzei la alt parchet se aplici in mod cores- punzator dispozitile din materia strdmut&ri (art. 73-74 NCP) referitoare la procedura de informare, de incunostintare a partilor, efectele asupra actelor efectuate in cauza de parchetul de la care a fost trimis& cauza; 2, procuromul din parchetul la care a fost trimisi cauza, care efectueazi sau supravegheaza urmirrea penal, poate cer inaltei Curt de Casate si juste ‘si desemneze o instant egala in grad cu cea cdreia iar reveni competenta sa judece cauza in prima instanté, care sé fie sesizata in cazul in care se va emite echizitoriul, AA Il, PARTEA PRACTICA, AD cin ea aispasstrkmutaresjadeciicouze in ape iar intana de contro judiciar a dispus rejudecarea cauzei de citre prima instant, competent si rejudece cauza este instanta de fond din raza teritoriald a instanei de control judiciar unde a fost stramutata judecarea cauzei in apel, iar nu instanga care 4 pronunjat sentinfa (C.J, s. pen. dec, nr. 739/2003). ADB cca insom i ove aft cin acre stimutare score a prosedat ine timp la judecarea cauzei, impotriva hotararii pronuntate de aceasta fiind declarat apel, prin efectul admiterii cererii de strimutare hotirarea este desfiinfata, acest efect prevaland asupra dispozitiei de mentinere a actelor indeplinite, cuprins4 in incheierea de admitere a cererii de strimutare (LCCJ, s. pen, incheierea nr. 2272/2006)1. orice element de fapt care serveste 1a consta- cexistenjei sau ine- sistenei unel infractiuni, la identificarea persoanei care a sivargit-o gi la cu- tarea oagterea rnecesare solutionare care conti adevarulul penal NCPPI; medi probi fart. 97 alin. (1) 2, probele mu se pot cobtine decit prin inter- TEORIA GENERALA A PROBELOR FISA nr. 12 |, PARTEA TEORETICA Mijloace de probs | Procedeu probatoriu Se ae 3. dacd procurorul con- stati c& au fost respec- tate dispozitille legale care garanteazi aflarea adevrului, c& urmérirea penal este complet, cexistind probele necesare gi legal administrate, proc deaza la rezolvarea cau- zelor; imprejurdrilor pentru justa cauzei gi ibuie la aflarea Ji in procesul 4, mijloaceprevazute 4. modalitatea prin care de lege prin care se sta- se obtine un mijloc de pilesc faptele sau impre- | prob’ juririle ce constituie probe; mijfoacelor de 2. administrarea pro- 2. mijloacele de prob belor se realizeazi prin sunt enumerate exer plificativ de noul Cod | diferite procedee proba de procedurt penal; | tori (de pildi, efectuares proba se obtine in pre- | unel expertize, perche- cesul penal prin orice ait | zitia). mmijloe de probit care mu 4, instanta isi formeazi convingerea pe baza probelor administrate in cauza = _1.CLASIFICAREA PROBELOR Sinan ae ae ee aE ‘A. In functie de raportul lor cu obiectul probatiunii [+1 probe directe - probele care se afla in legatura directa cu existenta infractiunii, proba directa este un fapt principal inovatia sau nevinovatia invinuitului sau inculpatului; L_»2. probe indirecte (indici) - probele care se afld in legaturd indirect’ cu existenta infractiunii, vinovatia sau nevinovatia tnvinuitului sau inculpatului; proba indirect® este un fapt probatorin @® oBsERVATH: dous sau mai multe probe indirecte pot servi la stabilirea | adeviruluiintr-o cauzd penalé chiar dacd nu sunt coroborate cu vreo probit direct, |132_| Teoria generala a probelor B.fnfunetiedeiavoral lor Faptelesauimpiejuririle care POT fi dovedit: +1. probe imediate - probele care ajung la cunostinta organelor judiciare ¥ Sunt fapte sau imprejurdri de fapt cu privire la care exist posibilitatea dintr-un izvor direct (nu obligatia) de a fi dovedite in procesul penal: ‘+2. probe mediate - probe care ajung la cunostinfa organelor judiciare (> 1. faptele auniliare - faptele sau imprejurarile de fapt care, dintr-un izvor derivat desi nu se refera direct 1a faptul principal, pot servi la dovedirea relevantei ori a admisibilitatii unor probe refe- ritoare la faptul principal; = 2. OBIECTUL PROBATIUNDL | 2. faptele similare - faptele asemandtoare (de aceeasi natur’) faptului principal; Y- potrivit art. 98 NCPP, constituie obiect al probe (—> a) existenta infractiunii si sévargirea ei de c&tre inculpat; |» b) faptele privitoare la raspunderea civila, atunci cénd exist parte civild constituita in cauza; \—> ©) faptele si imprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legii; L» d) orice imprejurare necesaré pentra justa solufionare a cauzei, A. Faptele sau imprejurarile care TREBUIE dovedite Y Sunt fapte sau imprejurari de fapt ce trebuie dovedite (obligatoriu) in — 3, faptele negative sau pozitive determinate (de pilda, alibiul). C. Fapte sau imprejurdri care NU TREBUIE dovedite Y- Exist dispensi de proba in ceza ce priveste: [+ 1. prezumtiile legale relative - in cazul acestora se poate face dovada contraré; nu exist’ dispensi de probé pentru prezumtiile judiciare; procesu! penal: |—+ 2. faptele notorii sau evidente; [1 faptele principale (res probanda} - faptele sau tmprejurarile + & faptele neconbestete Ge sactueul dintee pericioentli/ie de fapt referitoare la fapta previzutd de legea penal’ gi persoana care a sivargit-o; proces. D. Faptele sau imprejuririle care NU POT fi dovedite Nu este admisibila probatiunea in ceea ce priveste 1. prezumfille legate absolute; 2. faptele probatorii (res probantes} - faptele sau imprejurarile de fapt care, desi nu se referé direct la faptul principal, conduc totusi la stabilirea acestuia in mod indirect; ‘—* 3, faptele care se referd la normala desfagurare a procesului penal - de exemplu, cele referitoare la suspendarea procesului penal —a.134.1 Teoria generala a probelor @® opservaTil: 1. cispoziile legit penale si ale Jegii procesual penale su intra in oblectul probatiuni, cu exceptia dispozifillor legale din dreptul stein: 2, obiectul initial al probatiunii poate fi largit in cursul urmériri penale prin voxtinderea urmirirli si/sau a acfiunii penale cu privire la alte fapte sau [__persoane, <> 4, CONDITIULE NECESARE PENTRU ADMINISTRAREA UNEL PROBE Pontra cao proba s& fie administrati in procesul penal, este necesar c& 1. legala - sf fie prevazuti de lege sau sé nu fie __interzisa de lege; 2. pertinent’ - serveste la dovedirea unor fapte si mprejurdiri privind cauza aflat® in faza de urmérire penal sau judecata, avand legaturd cu acostea; aceasta si fie: 3, concludenté - contribuie la aflarea adevarului intr-o cauzi penala, fiind esentiala pentru solutionares cauzei penale; '4, util - este necesara pentru solutionarea cauzei, reciproca nefiind valabilé. = pottivit art 100 alin. (4) NCP, organele judiciae (de urmarire penal sau Tastanta de judecoti) pot respinge o verere privitaare ln administraren unor probe atunci cid: |» a) proba nu este relevanté in rapo:t cu obiectul probatiunit din cauza (probit nepertinenta sau neconcludenta; |__,. b) se apreciazd ci pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente miffloace de proba (proba inutit); |. @ proba mu este necesard, intruct faptul este notoriu (probt innutl); ET 3s | +d) proba este imposibil de obtinut; [—re) cererea a fost formulatd de o persoand neindreptatits L__5£ administrarea probei este contrars legit (probit nelegala) © osservatn 1. orice proba concludenta este si o probit pertinenté 2. nu orice proba pertinent este gi o proba concludent’; 3. orice probi utilé este gi o proba concludenté; 4. nu orice proba concludenta este si o probii ut ld. | = 5. SARCINA PROBEL |—»| A. inJatura penali a cauzei v sarcina probei (onus probandi) incumba in principal procurorulul si organelor de cercetare penal’ pentru realizarea obiectului urmaririi penale, organele de cercetare penal mv obligatia ca, dupa sesizare, si caute gi s8 stidnga datele ori informatiile cu privire la existenta infractiunilor si identificarea persoanelor care au sévarsit’ infractiuni limitarea consecinfelor acestora, 38 string& i 98 administroze probele cu respectarea prevederilor art, 100 gi 101 NCPP; sa ia misuri ‘pentru dupa inceperea urméririi penale, organele de urmérire penal strang si administreaza probele, att fn favoaren, ct si in defivoarea suspechlui ord inculpatului: interventia instantei are caracter subsitinr doar atunci cand admi- nistrarea probelor este imperios necesard formarii convingesti sale; cand actiunea penalise pune in migcare la plangerea prealabili 2 persoanei vitémate, sarcina probei incumba gi acesteia;136 | Teoria general a probelor Y suspectul sau inculpatul beneficiaz’ de prezumfia de nevino- vate, nefiind obligat s& igi dovedeascd nevinovatia; daca in cauza au fost administrate probe de vinovatie, suspectul sau inculpatul fare dreptul si probeze lipsa lor de temeinicie, putind solicita gel eve aereriti L B. in latura civila a cauzei V sarcina probei apartine partii civile, cu excepfia situatiei in care acfiunes civila este exercitati de procuror (in cazul in care persoana ‘vatimaté este lipsité de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exer citiu restréns’), c&nd sarcina probel incumbiin faza de urmérire penalé ‘ganelor de cercetare penala, iar in cursul judecdtii procurorului $i or procuroruli Y inculpatul si partes responsabilé civilments au posibiltatea de a doveai netemeinicia pretentilor civile prin propunerea de probe pertinent, concludente gi utile cauzei pete eS © osservatl 1. sarcina probei constituind o obligatie procesuals, au se confunda cu dreptul : tilor procesuali principali de a propune probe in pirfilor sau al subi procesul penal; 2, prin excepiie sarcina probel apartine pti care invocd o cauzi justiicativa tau de neimputabilitate (cu exceptia prezumtiei de legitim’ aparare) ori 0 chestiune prealabilé sau preliminard. > 6, ADMINISTRAREA PROBELOR dministrrea probelor reprezint& activitatea prin care sunt strdnse sau aduse in fata organului judiciar probele legale, pertinente, concludente si utile pentru stabilirea faptelor si imprejurdrilor a cAror existent sau inexistentitrebuie constataté in vederea afliri adevarului in cauz’. ie [isa or rincipii {in procesul de administrare a probelor trebuie respectate urmatoarele principi: ——» 1. principiul legalitatii: in procesul penal trebuie administrate probele objinute cu respectarea dispozitiilor legale; [2 principiul loialitatii: este interzisé utilizarea oricarei stra- tegii sau manopere ce are ca scop administrarea, cu rea-credintd, a unui mijloc de proba sau care are ca efect provocarea comiterii unei infractiuni in vederea obtinerti unui mijloc de prob, dact prin aceste mijloace se aduce atingere demnititii persoanei, drepturilor acesteia la un proces echitabil sau la viata privat; ¥ potrivit ‘art. 101 NCPP, este oprit a se intrebuinta violente, amenintéri ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuti in scopul de a se obtine probe; tot astfel, nu pot fi fol tehnici de ascultare care metode sau afecteaz’ capacitatea persoanei de a-gi aminti gi de a relata in mod constient, si voluntar faptele care constituie obiectul probei, chiar dac& persoana ascultaté isi di consimtamantul la uutilizatea unei aserenea metode sau tehnici de ascultare (de pilda, utilizarea hipnozei); deopotriva, este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea st provoace 0 Persoand sé sivargeasca ori 58 continue savargirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe; > 3, principiul libertatii: faptele sau imprejurarile ce formeaza obiectul probatiunii pot fi dovedite prin orice mijloc de proba care nu este interzis de lege; V ca exceptie, legea stabileste in unele cazuri obligati- vitatea administrarii anumitor mijloace de proba, limiténd astfel sfera mijloacelor de proba cu care se poate dovedi o anumit& fapta sau imprejurare (de138_|_ Teoria generala a probelor ‘exemplu, pentru dovedirea chestiunilor prealabile, se pot folosi numai mijioacele de probs din materia c&rcia fi apartine acea chestiune). © OBsERVATIE 1. pe Langa aceste principii, trebuie respectate i principiile generale ale procesului penal si in special principiul respectirit vietli private si principiul respectirii demnitajii umane. Avind in vedere jurisprudenta CEDO, trebuie asigurat si principiul respectirii secretului surselor jurnalistilor; cel 2: principiutloittait procesuale constituie un principiu corector al principiului fi Pe Whertitii probelor, astfel cum acesta rezult& din art, 97 alin. (2) NCPP, care permite folosirea oricdzor mijloace de prob cenu sunt interzise de lege; 3, nu constituie provocare activitatea desfagurati de organele judiciare in conditiile si imitele autorizate de procuror in cadrul procedeului probator al participarii autorizate la anumite activititi (ert. 180 NCPP), care jpresupune comiterea uneifapte similare laturi obiective a unet infracfiuni de cofuptie, efectuarea de tranzactii, operatiuni sau orice fel de infelegert privind un bun sau privind o persoand despre care se binuieste ci ar fi dlisparuta, cd este victima traficului de persoane ori a unei rapiri,efectuarea de operatiuni privind droguri, precum si prestarea unui serviciu, desfésurate cu autorizarea organului judiciar competent, in scopul obtinerit de mijloace | de probi B. Procedura administrarii probelor Yin cursul urméririi penale, procurorul sau organele de cercetare penal&, din oficiu sau la cererea partilor ori a subiectilor procesuali principal dlispun stcingerea probelor pertinente, concludente si utile solution Yin curs judeciti, instanta adiminieteencd probe la cererea procuroruli, a porcoanet vatimate sau a pArtilor gi, in mod subsidiar, din oficix, atunci cand considera necesar pentru formarea convingerii sale; 139 instanfa intreaba procurorul, partile si persoana vatamata daci propun administrarea de probe. fn cazul in care se propun probe, trebuie sii se arate faptele gi imprejurarile ce urmeazi a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar in ceea ce priveste martorii si expertii, identitatea si adresa acestora, Probele administrate in cursul urméririi penale gi necontestate de citre parfi nu se readministreaz3 tn cursul cercetarii judecatoresti. Acestea sunt puse in dezbaterea contradictorie a pirtilor si sunt avute in vedere de instanté la deliberare. Totusi probele administrate in cursul urmiririi penale gi necontestate de citre parti pot fi administrate din oficiu de,citre daca apreciaza ci este necesar pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei. Procurorul, persoana vatimaté gi partile pot ceré“administrarea de probe noi gi in cursul cercetarii judecatoresti. Instanta poate dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevérului si justa solutionare a cauzei; fn cazul in care procurorul Sau instanta 4 incuviintat administrarea tunei probe, poate reveni motivat ulterior in cursul procesului asupra acestei misuri cdnd proba anterior incuviinfata nu mai este utilé sau ru mai este posibila administraree ei; judecttorul de camera preliminard nu poate incuviinta administrarea de probe cu privire la obiectul cameret preliminare; in faa judecttorului de drepturi si libertati se poate proceda la ascultarea martorilor in cadrul procedurii de administrare anticipatd a probatoriului, care presupune audierea, in faza de urmarire penala, a martorului, de citre juclecdtorul de drepturi si libertati, la cererea procurorului, atunci cfnd exist riscul ca un martor si nu mai poata fi audiat in cursul judecati. > 7. APRECIEREA PROBELOR v principiul liberei aprecieri a probelor: organele judiciare au dreptul si aprecieze in mod liber atit valoarea fiecirei probe administrate indiferent de faza procesuald in care au fost administrate, cat si credibilitatea lor;140 | Teoria general a probelor Y probele nu au o valoare a priori stabiité de legiuitor, important acestora rezultand in urma aprecierit lor de organele judiciare conse. cutiv analizei ansamblului materialului probator administrat in mod legal sloial in cauza; ¥ _ potrivit art. 103 alin. (3) NCPP, hotirirea ée condamnare, de renunfare Ja aplicarea pedepsei sau de aménare a aplicdrii pedepsei nu se poate intemeia in masurd determinant& pe decaratille investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati(inclusiv in ipotezele in care persoanele vatmate sunt audiate cu asigurarea protectiei); ¥ aprecierea probelor se face in conformitate cu legea si intotdeauna motivat. NA Il, PARTEA PRACTICA AD sca instanta a admis oda o prob e nu mal poate reve aupra dis pozitiei decat daca s-ar stabili cA acea probi este neconcludentd, inutilé ori administrarea sa este imposibila (TS, s. pen., dec. nr. 3180/1974). UD sajoacee de probt pot A edministrate tn toate fazele proceslul penal legea meficénd nicio deosebire in ceea ce priveste forta lor probanté, in yprejurarea daci ele au fost administrate in cursul urmairt judecatoresti. Neexistand niciun temei legal pentru a se crea o ordine de preferin{a intre declaratille succesive ale inculpatului sau ale martorilor, instanta poate si considere, atunci cand declaratiile lor sunt contradictorii, ch numai una dintre ele este expresia adevirului, avand obligatia de a le inlatura motivat pe celelalte. Intr-o asemenea situatie, instanfa va refine c& sunt expresia adovérului acele declarajii care se coroboreazi cu fapte “si imprejurdri ce rezulté din ansamblul_probelor administrate in cauz& (CSI, 5. pen, dee. nr. 1634/1999). ADA Dac in probe administrate reruté ch incupata a svt infacnes imputati, desi acesta neag’ comiterea faptei, instanja nu poate respinge probele solicitate in apiirare, pe considerentul c3 administrarea lor ar fi inutila (T'S., s. pen,, dec. nr. 5799/1970) ADB rips ere apres a probelor ls insane de judeat erates sf aprecieze concludenfa tuturor probelor, indiferent de faza procesuala in care au fost administrate, iar principiul aflarii adevarului impune instantei de judecata s8 dea valoare acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprim4 adevarul. Din perspectiva celor aratate, curtea resine cA instantele au inléturat in mod nejustificat probe care dovedesc identitatea inculpatului ca autor al faptei gi vinovatia acestuia (LC.CJ, s. pen, dec. nr. 1975/2005). AD stage poste 34 retind numa o paste a. probelor ea find expresia realitatii, dar trebuie s& motiveze inlaturarea celorlalte. Simpla retractare sau modificare de cétre inculpati sau martori a unor declaratii nu poate insa duce 1a inl&turarea, in mod automat i nemotivat, a declaratiilor anterioare, cat timp acestea se coroborea7i gi cu alte probe ale dosarului (LCC, s. pen,, dec. ne, 4835/2004), AD rotosize uni invesigeto sub acoperie in scp surprner in Hagrant delict de trafic de droguri a faptuitorului nu constituie provocare. De vreme ce 0 persoana, consumatoare de droguri, a comis in mod repetat actiumi specifice traficului ilict de droguri, nu agentul sub acoperire este cel care o determina si comité sau si continue sdvargirea acestora, rezolutia in acest sens fiind luata anterior de faptuitor (IC.CJ,, s. pen., dec nr. 5169/2003). ADB avin in vedere cb probe nu valoare mai diainte sabi ca expresie a prlucipiuhi-in dubio pro reo — in sensul c& atunci cénd, umare a administrarit tuturor probelor necesare solutionarit cauzei, se ajunge 1a indoiala asupra vinovatiei inculpatului si aceasté indoiaia: i este