CENTRUL ANTIC

Forul lui Traian I Columna lui Traian / Forul lui Cezar / Forul lui Augustus / Forul lui
Nerva / Forul lui Vespasian / Forul Roman / Palatinul / Colosseum / Arcul lui Constantin
perioada tfirzie a Republicii i in timpul irnperiului, cei cu stare isi construiau v ilae,
locuinte mad, desfurate pe mai multe terase, cu gradini decorate cu lacuri, lantani i
statui. Acelai recensamant inregistra 1790 de palate i case individuale, construite
indeosebi pe
dep4ea. Artisti ai tuturor popoarelor au fost adusi s lucreze Ia Roma.
Grandoarea Romei a atins apogeul in perioada dintre domnia lui Vespasian i cea a lui
Hadrian (70-140).
In secolul al III-lea, un mare incendiu a distrus numeroase cladiri. Desi s-a
Palatin i in jurul lui.
reconstruct mult, a inceput o perioada de
FORURILE IMPERIALE
din zona forurilor 'And la zidul lui
Sutele de monumente. In perioada
decdere. Dupd invaziile barbare, forurile
Splendorile Romei antice
Aurelian, ale crui vestigii le vedem 1
imperials, Roma devenise un oras i Palatinul, cu splendidele sale palate, au
Incepem itinerariul in centrul antic cu
astazi. Poporul de rand locuia in cladiri
Forurile Imperiale, , pentru ca apoi sa
mad, multietajate, cu mai multe
impresionant prin monumentele i prin
intinderea sa. 0 descriere din secolul al
fost ldsate in ruins. In Evul Mediu i in
perioada Renasterii sau lust din ruine
trecem la Forul Roman, la vestigiile de pe apartamente, cladiri numite insulae,
IV lea semnaleaz ca in ora se aflau
materiale de constructie pentru ridicarea Palatin i
la Colosseum, departandu-ne avand la parter ateliere i pravalii. in
cloud circuri
pentru cursele de care, in noilor cladiri, car peste uncle structuri de punctul de plecare
din Piazza Venezia. secolul I d.Ch. existau in Roma 46.600 de
care puteau intra
180.000 de spectatori,
care mai erau utilizabile, s-au construct
Insulae. Domus-uri. Vitae. Roma astfel de constructii. Cetatenii bogati
antics era un oras imens, intinzandu-se locuiau in case individuale, dontus-uri. In
(loud amfiteatre gigantice, trei biblioteci,
11 terme (bai publice), 36 arcuri de
biserici sau fortarete. Zona a devenit
pasune, cameo vacino, iar pe stancile
triumf din marmura i 420 de temple
Capitoliului (monte caprino), pasteau
4" Forurile imperiale, Forul Roman i Palatinul
(Matt L., 1952). Monumentele din Forul caprele. Abia in secolul al XIX-lea s-au
FORUL LUI TRAIAN

Cel mai recent dintre foruri. Din Piazza

Venezia, V ia dei Fori Imperiali strabate zona fostelor foruri imperiale de la nordvest la sud-est. Pornind din Piazza Venezia, primele vestigii pe care le intalnim apartin
Forului lui Traian, cel din urma construit dintre forurile imperiale, dar i cel mai maret eel
mai impresionant. Pe partea stanga a strazii vedem resturi de coloane din basilica lui
Traian, iar dincolo de Via Alessandrina, Columna i vestigiile pietei comerciale,
Mercato Traiani.
Desi vestigiile forurilor imperiale pe care le vedem azi in situ sunt extrem de
sarace, ne propunem sa facem o descriere
destul de detaliata a infatisarii for de altadata (folosind documentele scrise si arheologice),
pentru a ne putea imagina in cat mai mare mdsura maretia si splendoarea lor.

Opera lui Apolodor din Damasc. Forul lui Traian a fost proiectat de Apolodor din Damasc,
eel care a realizat
i podul de peste Dundre, de la Drobeta. Inceput de Traian in anul 113, acest forum a fost
terminat de Hadrian. Era eel mai mare si eel mai frumos dintre forurile
i mperiale. Era constituit dintr-o
esplanade dreptunghiulard imensa (300 x
185 m), care avea pe laturile lungi ate o
ex edra. Aceste laturi erau flancate de-a lungul for de portice, pe al caror acoperis erau
statui aurite de cai. In mijlocul esplanadei se afla o admirabild statuie ecv estrd a lui
Traian, din bronz aurit. La intrarea in esplanade era postat un magni- fic arc de triumf cu
trei deschideri, ridicat de senat in 116, anul mortii lui Traian, pentru a comemora victoria
lui asupra
dacilor. II vedem reprodus pe monede, incununat de un car cu vase cai, in care se afla
imparatul incoronat de Victorie.

Basilica Ulpia. La capatul nord-vestic al esplanadei se afla B asilica Ulpia, dispus

transversal, cu cate o absidd pe laturile scurte. Coloanele care delimitau nava centrals,
inalte de 10,65 m, erau din granit cenusiu. Urmtorul rand de coloane, ceva mai scurte, era
din cipollino. Bazilica avea cinci nave.
In spatele bazilicii, lipite de zidul ei, se aflau doud biblioteci, una latind si alta greac. Intre
acestea, in mijlocul unei cut-0 interioare, se afla Columna. Scarf duceau pe acoperisul
bazilicii si al bibliotecilor, de unde puteau fi privite reliefurile columnei. Sub imparatul
Hadrian, forul a fost completat cu un tern- plu dedicat lui Traian (Divus Traianus).

In fats celor trei intrari ale bazilicii Ulpia se aflau trei statui ale impratului, ale caror baze
cu inscriptii s-au pastrat pans in zilele noastre. Este posibil ca Traian sa fi fost reprezentat
in trei ipostaze: ca genaral, cu armura, ca functionar civil, in toga, i ca Pontifex Maximus,
cu capul acoperit, on in nuditate eroica.
Mercato di Traiani. Alturi de forum se afla plata comerciala, Mercato di Traiani (Hala
lui Traian), care repeta forma semicirculard a absidei bazilicii. Din aceasta plata au rmas
vestigii mai consistente. Vastul edificiu se ridica in paliere, construit din cardmida pe sase
etaje. Se observe golurile usilor ferestrelor cu ancadramente de travertin, care apartineau
pravaliilor i birourilor.
Vestigiile pe care le vedem sunt
Singurul monument intact. Columna lui Traian este singurul monument din for care a
supravietuit aproape intact. Impresia pe care o produce este si astazi foarte puternica. Este
un fits cilindric, lucrat in marmura de Paros, cu diametrul de 3,25 m la \rad si 3,65 m la
baza, inalt de 29,78 m, compus din 18 tamburi. 0 bands in spirala reprezinta 155 de scene
din cele doua razboaie dacice, cu peste
2.500 de figuri. Inaltimea benzii este de
0,9 m la bald si creste treptat pan g la 1,25 m la varf. In varful columnei se afla la inceput
un v ultur de bronz , inlocuit apoi cu statuia lui Traian, care a fost la randul ei inlocuita, in
1587, cu statuia de bronz a Sf eintului Petru. Baza cubica a columnei, decorate cu trofee,
adapostea urna de our cu cenusa lui Traian, care a disprut in ti mpul invaziilor barbare. In
interior este sapata o scars spirals.
40 Columna lui Traian
uficiente pentru a ne da seama de
g
randoarea constructiei.
Turnul Militiilor. In spatele Halei lui
Traian se ridica Turnul Militiilor, onstruit de papa Grigore al IX-lea in ecolul al
XIII-lea, denumit de traditie
Treus rnul lui Nero, fiindca de pe acest loc pectivul imparat ar fi privit incendiul
care a mistuit Roma.
Inscriptia de deasupra u0i spune ca
senatul poporul roman au dedicat acest monument lui Traian si la 0AI-sit adaugA:
reprezentati de asemenea construind drumuri, ridiand intarituri, strAnga'nd
nutret pentru cai, actiuni care le asigurau
pentru a ardta pans la ce inltime dealul a fost taiat spre a face loc unei astfel de
constructii " . Se crede ca aceasta se refers
la inltimea pintenului din colina Quirinal, care a fost excavat pentru a nivela locul in care
a fost construit Forul lui Traian si Hala lui Traian.

Scenele pe care le reprezint columna au folosit ca izvor Comentariile lui Traian,

referitoare la cele doud rdzboaie dacice, lucrare care din pdcate nu ni s-a
pdstrat. De asemenea, au servit ca modele
schitele executate pe campul de luptar pentru a fi folosite la realizarea picturilor ce urmau
s fie purtate in procesiunea triumfald, asa cum se obisnuia la Roma.
Redarea desfasurdrii razboaielor dacice scoate in evidentd superioritatea armatei romane
datorit conceperii rationale a diferitelor actiuni, disciplinei si hmiciei soldatilor. In afard
de scenele in care sunt
desfdsurarea cu succes a luptelor.
Imaginea impiratului. Impratul apare ca find capul care dirijeaz toate actiunile. El este
reprezentat in scene de adlocutio (adresndu-se soldatilor), in scene de sacrificiu, ca de
exemplu inainte de trecerea Dundrii in cel de-al doilea rzboi dacic, cnd sacrifice lui
Jupiter un juncan in fata podului construit de Apolodor din Damasc, ca si primindu-i pe
soldatii care ii arat capete de daci tdiate sau pe dacii ingenuncheati inaintea lui,
implordndu-i mila.
Detalii. Firul narativ. Detaliile
reproduse in reliefurile columnei ne oferd cunostinte despre echipamentul militar, viata de
tabr, tehnicile de asediu, componenta etnic a armatelor.
Istorisirea incepe cu reprezentarea unei tabere romane pe malul Dundrii, pazita de
sentinele, aprovizionat cu ajutorul
in lupt directs cu inamicul, romanii sunt
Detaliu de pe Columna lui Traian
brircilor. Romanii tree Dunarea in primulrazboi dacic pe un pod de pontoane, in timp ce un
zeu personificand fluviul sprijind podul.
Scenele de luptd infatiseaz inclestri
ale infanteriei cavaleriei, atacuri asupra fortaretelor
asediate,
capitularea
inamicilor in fata imparatului.
Se face o selectie semnificativa a evenimentelor celor mai importante, naratiunea este
coerentd, structurat in etape usor de inteles. Reliefurile erau pictate, iar armura lui
Traian era aurita,
favorizand fixarea privirii asupra sa.
Dacii, cu stindardele for cu capete de lup cu gura deschisa, sunt redati cu figuri mai
rudimentare, dar mult mai evoluati deck ceilalti barbari din nord. Ei au catapulte, asezrile
for sunt fortificate si aparate, dau pradd focului asezrile pe care nu le mai pot mentine
populatia fuge in munti spre a continua rezistenta.
numai baza, care se afla in muzeele Vaticanului. Ea este decorata cu apoteoza cuplului
imperial, Antoninus Faustina, o admirabild compozitie, si cu o parade

military ocazionata de funeraliile oficiale

(decursio), realizata intr-un stil diferit, care a fost denumit barocul antonin. Se pare ca fusul
acestei coloane nu avea decoratii, iar deasupra se afla o statuie.
TRAIAN
In scena intins a capitularii dupe
primul razboi, Decebal in extrema
Alaturi de columna lui Traian se inalt biserica S. Nome di Maria (1738), si
Traian (Marcus Ulpius Traianus, 53116, imprat intro 98-116) era fiul unui om de vaza de origine hispanica. Tata! sau indeplinise
functii importante, intre care si cea de guvemator in Siria.
Traian si-a inceput cariera in armata,
ca tribun militar in Siria, apoi in armata de la Rin, de unde a venit la Roma, indeplinind diferite
magistraturi sub Domitian. A fost guvemator in Hispania, apoi in Germania.
In anul 97 a fost adoptat de imparatul
Nerva, caruia i-a urmat la conducerea imperiului, incepand din anul 98. Ducand o politica
ofensiva, Traian a merit mult limitele imperiului, acesta atingand in timpul sau cea mai mare
extindere. Dupe ce a cucerit Dacia (101102, 105-106), a supus Armenia si
intreaga Mesopotamie, ajungand pans la Golful Persic.
In interior a condus statul cu multa
infelepciune, intr-o buna intelegare cu Senatul, spre deosebire de Domitian (81-96), care
instalase un regim monarhic absolutist, inlaturandu-i pe senatori din treburile publice, chiar
executandu-i pe unfi dintre ei.
Comportarea lui Traian a fost mult
haudata. Plinius cel Tana:- (62-113), scriitor care a ajuns consul, spune in panegiricul lui Traian
(discurs care elogia in fata senatului faptele imparatului) ca acesta nu s-a situat pe sine deasupra
legilor, ci s-a supus singur legilor. Poetul Martial (40-104), apreciind diferenta dintre domnia
lui Traian si cea a tut Domitian, spune:
A ici nu-i nimeni domn, ci imparat, Un senator mai drept decat oricare, Ce de pe malul Styxului
adus-a
L a el acasa iarasi adev arul
Ce/ din topor, neparf umat pe par." (citat de Hannestad, 2, pag.12)
Traian a intronat pacea interns, a luat masuri pentru dezvoltarea agriculturii, comerfului pentru
asigurarea securitatii pe carte de comunicatie. El a dezvoltat un sistem de asigurari sociale
denumit alimenta, care fusese creat de Nerva. In cadrul acestui sistem se preleva o parte din
veniturile marilor proprietati agricole, cu care se ajutau cool/I din familia saiace, se inzestrau
fatale acestor familii, se asigura hrana color saraci. Sistemul a continuat si sub imparatii
urmatorL
Traian a realizat o mulfime de

constructii valoroase: forul care ii poarta numole, columna, termele, un nou apeduct (Aqua
Traiani), podul peste DunSre de la Drobeta, o noun sosea intro Beneventum Brundisium, arcul
de triumf de la Beneventum, un nou port la Ostia, ca si la Ancona si Centum- caelle
(Civitavechia). S-a preocupat indeaproape de buna administrare a provinciilor.
Toate aceste calitati si realizari ale lui
Traian au facut ca senatorii sa salute instalarea viitorilor imparati cu urarea
sa fii mai fericit decat Augustus si mar bun decat Traian."
dreapta, in spatele dacilor ingenuncheati,
sty pe o stance ridicata la nivelul stindardelor cu capete de lup, intr-o atitudine demna, cu o mans
intins inainte, intr-un gest de salut usor condescendent, dominand scena tot atat de mult ca si
impratul Traian, care st y in mijlocul insotitorilor sai in partea opus.
La sfarsitul celui de-al doilea razboi, and orice speranta a fost spulberata, Decebal este infatisat
infigandu-i pumnalul in piept, iar dacii care nu au reusit sa fuga sunt reprezentati sinuciganduse in masa.
Reliefurile columnei ii reprezinta pe daci ca un adversar puternic demn, facand din victoria
romanilor un triumf cu atat mai mare.
Monument propagandistic. Columna lui Traian este o opera originals, din care s-au inspirat alte
trei similare: columna lui Marcus Aurelius, care exists Inca, cea a Iui Arcadius si cea a lui
Theodosius, ridicate la Constantinopol, care nu ni s-au pastrat. Ea este un monument de arty
istoric propagandistic tipica pentru
p
erioada imperiului. La Muzeul de
Istorie Nationale din Bucuresti se poate vedea de aproape copia intregii columne.
coColoana Iui Antoninus Pius. 0 alts lumna, cea a lui Antoninus Pius (138161), nu are rol istoric-propagandistic, ci uh nul onorific, fata de omul pasnic, bland, otarat sau
chibzuit, care fusese acest
Im drat. Din aceasta coloane a ramas
langd ea, S. Maria di Loreto (1507).
In continuarea forului lui Traian se afla Forul lui Caesar, al lui Nerva si Forul lui Vespasian sau al
Neil.
FORUL LUI CAESAR
Sub semnul zeitei Venus. Forul lui Caesar avea forma unei marl curti alungite, de 150 x 43 m, Ia
capatul careia se afla templul zeitei V enus Genitrix (Creatoarea), din care Caesar pretindea ca
ar descinde prin intermediul lui Eneas (fiul lui Anchise i al Venerei) si al fiului acestuia, lulus.
Templul adapostea statuia Venerei (opera a sculptorului Archesilaos) i avea Ia intrare o statuie
ecvestra a lui Caesar.

Forul lui Caesar, din care se mai vad astazi doar cateva resturi ale porticului care II inconjura si
cateva coloane din templu, cuprindea i spatii comerciale. El a fost terminat de Augustus, care a
inceput apoi sa ridice complexul care ii va purta numele.
FORUL LUI AUGUSTUS
Sub semnul lui Marte. Forul lui Augustus masura 118 x 125 m. Laturile lungi erau flancate de
colonade, iar in capatur dinspre nord-est se afla templul lui M ars Ultor (Marte Razbunatorul),
gratie caruia Augustus i-a putut pedepsi pe asasinii lui Caesar.
58 Roma
Centrul Antic
59
CAESAR
Hemiciclurile. In capatul dinspre templu al esplanadei se aflau doua
printre zei. In anul 42 I.Ch., Senatul I-a declarat zeu: Divus Caesar.
Caius Julius Caesar (100 i. Ch. - 44
I. Ch) aparrinea unei familii de patricieni care pretindea ca se trage din lulus, fiul lui Eneas (ai
carui parinti au fost, dupe
'agenda, Anchise zeita Venus).
In 82 i.Ch., Caesar se casetoreste cu fiica lui Cinna, fruntas al popularilor si dusman al lui Sulfa,
ceea ce it pune pe Caesar in conflict cu acesta din urma. Pentru a scapa de mania lui Sulfa,
Caesar pleaca in Asia Mica, unde se distinge in luptele impotriva lui Mithridates. Dupa aceea a
urmat studii in Rhodos.
in anul 70 i.Ch. iii incepe cariera
politica la Roma, indeplinind diferite magistraturi ca apropiat al taberei popularilor. In 60 i.Ch.
incheie o infelegere cu Crassus si Pompei, denumit primul triumvirat. Obtine succese marl in
luptele din Galia, Britania si Germania, care ii maresc popularitatea la Roma.
Pane in anul 51 I.Ch. cucereste
intreaga Galie, fapt ce ii da prilejul scrierii admirabilei lucrari Comentarii de bello Gallico.
Vesnicele contlicte dintre optimati si
populari duc la framantari politico continue. Acestea, impreuna cu gloria lui Caesar in Galia si
cu moartea lui Crassus, in anul 53 i. Ch, duc la
inf rnge apoi pe f iul lui Mithridates in A sia Mica, rav ine la R om a .i apoi pleac in S pania,
unde ii inv inge la Munda, in 45 I.Ch., pe f ill lui Pompei, punnd astf el capat raz boiului civil.
In 49 i.Ch., Caesar f usese numit de
S enat dictator, in 46 I.Ch. dev ine dictator pentru z ece ani, iar in 44 i.Ch., dictator pe v iata. El
este comandantul tuturor armatelor, dispune de f inantele statului, decide asupra pacii sau raz
boiului, recomanda candidatii pentru alegeri de magistrati.
Mentionm ca traditia republicans

prev edea CS senatul poate acor'cla puteri ex traordinare in conducerea statului unei persoane
care dev ine dictator numai in caz uri ex ceptionale: raz boaie, rascoale, calamitati si numai
pentru maxim case luni.
Pe f ang calitatile de care a dat dov ada ca om politic, organiz ator si conducator de osti, Caesar
s-a distins si in domeniul literatudir Dintre lucrrile sale ne-au ram as din pacate num ai doua:
Comentarii de bello Gallico si Comentarii de bello civili. In prima, el prez inta cu dstul
obiectiv itate
hemicicluri acoperite, folosite ca Ali de
lecture. In hemiciclul din stanga se afla un grup statuar care il reprezenta pe Eneas cu fiul sau,
lulus, de mans, i tatal, Anchise purtat pe umar, prsind Troia, grup care este cunoscut din mai
multe copii i din picturi. Alaturi erau statuile regilor din A lba L onga si ale unor membri de
frunte ai gintei Julia. In hemiciclul opus se afla o statuie a lui R om ulus, flancata de regii R om
ei oameni de vaz ai Republicii.
Cella templului. In cella templului lui Marte Razbunatorul erau plasate trei statui: in mijloc,
Marie Rdz buncitorul, in armura complete cu cununa de stejar, la stanga sa, V enus, i la
dreapta, Caesar, care purta o stea pe frunte ca semn al divinizarii. La patru luni dupe moartea
lui Caesar, in timpul unei sarbtori a lui Venus Genitrix, strabuna gintei, a fost vazuta pe cer o
comets, o zi intreaga. Multimea a interpretat fenomenul ca un semn ca fostul dictator isi ocupase
locul
Vestigii ale Forului lui Augustus
Frontonul templului. Pe frontonul templului, reprodus pe un relief care a fost descoperit, Marte
este in mijloc, cu bustul gol, la dreapta sa se afla V enus si Romulus, acesta in chip de pastor
sezand pe o stance, iar la stanga, Fortuna, cu cornul abundentei, i Roma, costumata ca
amazoana, sezand. In colturi erau culcate personificarile Tibrului si Palatinului, zona in care
Romulus a intemeiat Roma.
Vestigiile Forului lui Augustus. Asa cum A ra Pacis (Altarul Pacii) a fost dedicat pacii aduse de
Augustus, forul a fost dedicat victoriilor sale i de aceea templul a fost inchinat lui Marte
Rzbunatorul i a devenit sediul sedintelor consacrate problemelor de pace i rdzboi.
Forul era aparat catre cartierul de locuinte Subura de un zid lung de 450 m si inalt de 30 m,
pentru a evita propagarea incendiilor. 0 parte din zid este vizibild si azi, impreuna cu cateva
coloane ale templului lui Mars Ultor.
destramarea triumviratului si la
apropierea lui Pompei de senat, care, in
52 i.Ch. it numeste consul sine colega.
La instigarea lui Pompei, care lupta pentru a avea in man y toata puterea, senatul it demite pe
Caesar, in 49 i.Ch. din functia de guvemator al Galiei comandant al trupelor de acolo.
Caesar trece Rubiconul cu trupele sale, infra in Roma si declanseaza razbolul civil impotriva lui
Pompei si a Senatulul Dupa ce it invinge pe Pompei la Farsala, in Grecia, in 48 i.Ch., ocupa

Alexandria si o sprijina pe Cleopatra impotriva fratelui ei, Ptolemeu al VIII-lea pentru ocuparea
tronului Egiptului.
cucerirea Galiei, iar in cea de-a doua
justif ica inevitabilitatea raz boiului civil pe care l-a declansat. A ceasta din urma lucrare are un
caracter mai apologetic.
Conv ingerile republicane, care mai ex istau in buns m asura in societatea romans, au f acut ca
dictatura lui Caesar sa nu f ie acceptata de unii, in ciuda incontestabilelor sale realiz ari. Intro
cei cu puternice convigeri republicane s-au af irm at Caius Cassius L onginus si Marcus Junius
B rutus. A cesta din urma a initiat asasinarea lui Caesar, la 15 martie 44 T. Ch.
AUGUSTUS
latifundiarul cel mai important al
Romei.
El a cheltuit insa in beneficiul statului
sume atat de man, Inc& la moarte ii
cu cea m ai gre y pedeapsa cunoscuta de societatea romans: damnatio
Augustus (Caius Octavianus Thurinus, iar dupa adoptiunea de catre Caesar,
Caesar
fost inscrise tale patru virtuti cardinals
ale lui Augustus: virtus, clementia,
justitia, pietas.

Caius

Julius

ramasese doar o mica parte a imensei sale

bogatii.
In Momumentum
memoriae, condamnarea memoriei,
stergerea oricaror amintiri despre
existenta lor. Augustus a stiut sa-si
Octavianus; 63 i.Ch. 14 d.Ch.) era
Pacea adusa de Octavian era
Ancyranum se spune Ca suma pe care a
impuna cu un tact deosebit viziunea si
dintr-o familie aristocrats. Tata' sau
benefits pentru toate categoriile
dat-o tezuaurului, plebei si soldatilor
obiectivele, lasand impresia 0 pastreza fusese senator,
iar mama era sora lui
sociale, de la membri clasei senatoriale
hasati la vatra
era de 2,4 mid. sesterli.
o seama de traditii republicans, foarte
Julius Caesar. In 45 i,Ch., a fost adoptat
si cavalerilor, carora le dadea posibilitati
Cu toata marinimia lui, Augustus nu a
agreate de popor in timpurile vechi.
de acesta ca mostenitor principal.
crescute de imbogatire, pan g la
fost un inger sau un inocent. El a qtiut
Augustus a facut studii de literature, retorica si filosofie, avind ca dascali
multimile carora le oferea grau /a prat redus, astfel incat nimeni nu i s-a

Din tot ce a facut, istoria a pastrat

sa isi invinga dusmanii, pe care i-a /ovit
doar faptele luminoase ale lui Augustus.
reputafi ganditori greci.
A participat alaturi de Caesar la razboaiele din Africa si Hispania. Dupe
asasinarea Jul Caesar (44 i.Ch.), a facut
impotrivit, toti fiind partizanii noii ordini si
ai traiului sigur. Armatei, care asigura Pax Augustana, i s-au oferit de asemenea conditii mai mult
deaf
In Forul lui Augustus exists scum un Antiquarium, in care se afla macheta forului si unele vestigii
arhitecturale.
Domitian in 97 si tenninat de Nerva. El era intercalat intre Fowl lui Augustus si Fowl lui
Vespasian, de unde si numele de
o intelegere cu Lapidus si Marcus
satisfacatoare.
intre
Fowl lui Augustus si Fowl lui Forum Transitorium. Avea
o forma
Antonius
(al doilea triumvirat),
Desi politica extema a lui Augustus
Traian se afla Casa dei Cavaleri di Rodi,
dreptunghiulara alungita, cu colonada pe
impartindu-si cu acestia provinciile
era defensive, el recomanda ndu-le
vechiul sediu al Cavalerilor ordinului SI laturile lungi si cu templul Minerv ei in imperiului.
urmasilor sai sa nu isi extinda mai mult
loan din Ierusalim, care adaposteste capat.
Fowl lui Nerva a fost dedicat
In anul 32 i. Ch., Octavianus infra in
conflict cu Marcus Antonius, pe care it invinge un an mai tarziu la Actium. Dupa acest eveniment
este numit in fiecare
an consul cu puteri exceptionale.
stapanirea, imperiul sau a continuat sa
se extinct& atingand aproape limitele maxime.
Augustus a intocmit o lists a
realizarilor sale, pe care dorea sa o
vestigii din for si din templul lui Marte.
Domnia lui Augustus. Domnia lui Augustus se caracterizeaza prin impor- tante lucrari executate
nu numai in forul
Minervei ca protectoare a meseriasilor instalati in cartierul Subura, vecin cu absida tcmplului
sail
Din Forum Transitorium ne-au ramas
Fara de domnia lui Caesar, care
inscrie pe piaci de bronz care sa fie
care ii
poarta numele, dar i in Fowl doua colo g ne si antablamentul de
devenise dictator pe viata cu puteri
asezate la intrarea in mausoleul sail de
Roman, unde a renovat o multime de deasupra ]or, cu foarte frumoasa nelimitate militare

si civile, Octavianus a
pe Campul lui Made. Placile originale,
constructii, si pe
Palatin, unde a ridicat decoratie arhitecturald i sculpturala in restaurat organismele
republicane,
cuprinza nd Res Gestae, nu s-au
templul lui Apolo. In Campul
lui Marte a basorelief, si fragmente dintr-o friza
repuna nd in drepturi in primul rand
senatul, cu care a impartit, cel putin aparent, guvemarea. In notate sale
pastrat, dar s-a gasit o copie a textuiui
for gravata pe peretii templului Romei si al lui Augustus de la Ancyra, din fosta
construit Ara Pads (Altarul Pacii, p. 136)
i propriul sau mausoleu. A fost larg
acceptata afirmatia 0 Augustus a gasit
reprezentand legenda Minervei, inalta de
0,775 m, facand parte dintr-un ansamblu care la origine depasea lungimea de 400
autobiografice Res Gestae (Fapte
implinite), e/ spune ca in activitatea sa
nu s-a bazat pe potestas (foga), ci pe
provincie Galatia, actuala Ankara din
Turcia.
Acest
text,
denumit
Monumenturn Ancyranum, dezvluie
Roma din caramidd
marmurd.
In
si a
lasat-o din
m, real izat in perioada 81-96. Toate acestea le vedem in situ.
auctoritas, autoritatea pe care i-a dat-o
realizrile si gandirea imparatului
acelasi timp se observe orientarea
indeplinirea nenumaratelor servicii
roman, fumizand o serie de informatii
diferitelor opere catre afirmarea FORUL PACII
aduse patriei. Este de remarcat insa 0
interesante,
definitorii
pentru
divinizrii lui Caesar si a originii proprii (FORUL LUI VESPASIAN)
avea intotdeauna alaturi de el armata.
Octavianus.
de
nature divin g , ca flu al lui Caesar, ca si Forul lui Vespasian a fost construit dupa
I anul 27 i. Ch., senatul i-a acordat
Astfel, urmatorul fapt ilustreaz
insusirea unor titluri care ii aduc puterea
victoria din anul 71 asup ra iudeilor i se
titlul de Augustus (cal slavit printr-o
pietatea si modestia sa.
Se spune 0 in

deplina i exclusive: Princeps, Augustus,

compunea dintr-o
pia ta
pat eta
inaltare divine) si de Princeps Senatus
(primul intre senatori, primul intro egali),
anul 27 i.Ch. au fost ridicate la Roma 80
de statui din argint, care it reprezentau
Pater
Patriae, Pontifex Maximus.
inconjurata de portic i un
templu al zeitei
datorita Oa interne, Pax Augusta, pe
pe Octavianus in picioare, in carul de
C ultivarea
div
impratilor ca trimisi ai
Pax (Pacea), destinat sa adaposteasca
care a instaurat-o dupa multe decenii de
lupta sau pe cal. El le-a indepartat si, cu
initatii pe pamant va continua
timpul
in tot
prada Inata dupa distrugerea templului lui
razboaie civile, cu masacre si
banii batuti din materialul topic, a adus
Imperiului.
Solomon din Ierusalim.
nedreptati. Mai tarziu a primit titlul de
ofrande de aur in templul lui Apolo, in
In templu sau atasat lui era biblioteca
Pontifex Maximus (sef al religiei de scat)
numele sau si al color care 1-au onorat
FORUL LUI NERVA
Pacis, in care erau plasate multe comori
si de Pater Patriae . Pe sediul senatului a fost plasat un scut de aur pe care au
cu statui.
Augustus era omul cel mai bogat Si _ I
Forum
f
transitorium. Forul lui Nerva,
aduse din Ierusalim si opere de valoare

rul de tracers, a fost inceput de

ale artistilor greci.
62
Roma
Centrul Antic
63
40 Forul Roman
FORUL ROMAN
pe un soclu din travertin puternic indltat,
Strilucirea de altadati. Tristele ruine dand constructiei o alura maiestuoas.
1. Templul lui Antoninus
ale Forului Roman *i ale Forurilor
Coloanele i arhitrava au fost pastrate
*i al Faustinei;
Imperiale nu ne prea ajutd sa ne de la vechiul templu, impreund cu
r
5
4
k
2. Arcul lui Septimius
descrise de seriitorii antici i clocotul

Faustina ex S (enatus) C(onsulto)

3. Templul lui Saturn;

imaginam splendoarea constructiilor inscriptia Div o A ntonino et Div a

Pt P
Severus;
vietii publice de aici, cu aprigele dueluri
divinului Antoninus i divinei Faustina,
'-'-'
4R
Or . .
Templul Concordiei;
oratorice, cu straduintele plebeilor pentru prin decret al Senatului. Biserica nu se
5. Templul lui Vespasian;
obtinerea de drepturi politice, cu lupta
poate vizita.
Porticus Deorum
continua dintre optimati "
i populari
Antoninii.
Perioada
i mpdratilor Consentius;
cu lupta permanents pentru putere, cu Antonini (Nerva, Traian, Hadrian,
g,..
.
.
/
7. Templul Dioscurilor;
mdretele procesiuni care sarbatoreau Antoninus Pius, Marcus Aurelius), dintre
triumful impratilor pentru extinderea i 92 i 180, a fost una dintre cele mai
.
.
8. Templul Vestei; 9. Casa Vestalelor;
apararea imperiului roman.

prospere a Romei. Du pd cucerirea Daciei

),

10. Biserica Sf. Cosma

Foml Roman era situat intr-o vale
i S iriei, imperiul atinge extinderea sa
i Damian;
aflata intre dealurile Capitoliu i Palatin. maxima, sporind afluxul de bogtii catre
I Mal
11. Templul Venerei *i al
Aceasta vale, initial mlatinoas, Roma. Starea economics, inzestrarea
denumita cloaca m ax im a, a fost drenata arhitecturala *i urbanistic infloresc in
!
la inceputul erei republicane printr-o intregul imperiu. Atat in Roma, cat i i ,
Romei
(Biserica Santa Francesca Romana).
canalizare care colecta apele de ploaie
diferitele provincii, vedem astazi
0
din zona Capitoliului i Palatinului i vestigiile unora dintre aceste marl
care functioneaza i astazi. Initial, Forul
realizari.
Roman a fost loc de schimburi de pro'svu,
duse, pentru a deveni apoi piata publics.
Intrarea in Forul Roman. Intrarea in 4' Biserica San Lorenzo in Miranda

Forul Roman este din Via dei Fori

I mperiali, marti-sambata, intre orele 918, duminica 9-13. in timpul iernii, orarul
r
este 9-15 i 9-13.
San Lorenzo in Miranda. I mediat
dupd intrare, avem in stanga templul lui

A ntoninus .i al Faustinei, ridicat de imparat in anul 141 i dedicat imparatesei

Faustina. Dupa moartea imparatului, la
numele Faustinei s-a adaugat i numele
sau. In secolul al
XI-lea, templul a fost
transformat in biserica, dandu-ise
.numele San Lorenzo in Miranda. In
1602, i se fac modificari in stil baron Se crede ca aici a fost condamnat la moarte
Cele 10
coloane corintice ale
pronaosului, inalte de 17 m, sunt

monolite, lard caneluri, executate din cipolino. Ele au bazele *i capitelurile lucrate din marmura
alba i sunt instalate
augurs texperti in divinatie) anuntau
9 Arcul lui Septimius Severus.
Ba silica Aemilia . Ii n partea dreapta a
Via sacra. Forul avea o forma
intr rii in forum vedem vestigiile aproximativ
d reptunghiulark cu axe

vointa zeilor. In interior era decorate cu

Basorelief pe baza uneia dintre
bazi icii Emilia (Aemilia), fondat in longitudinala orientate vest-est, de sub
valoroase basoreliefuri si statui. Secole
coloanP anul
179 i. Ch. de consulul Paulus Capitoliu (extrema vestic) pans la arcul
de-a
randul ea a fost folositd ca biserica, Thus, cel care a cucerit Macedonia, lui Titus (extrema
estica). Constructiile se
A fost refacut in forma initiald in anul
invi igfindu-1 pe regele Perseu la Pydna,
intindeau de-a lungul Caii Sacre (Via
1930. Usile de bronz pe care le vedem in 1 18 i.Ch. Basilica avea o lungime de Sacra), care
strbtea forul de la un capdt
sunt copii, originalele find mutate de
100 m, f atada avand un portic cu dou
la altul.
Boromini la biserica San Giovanni in
le, marginit de un sir de incaperi
Curia. Mergand pe Via Sacra in
Laterano (p.
83).
i..,.
inate comertului. Interiorul era dreapta spre Capitoliu, vedem, alaturi de
In fata
Curiei se afl Lapis Niger, onivedestimp irtit in patru nave prin coloane din
bazilica Emilia,
Curia. Este o cladire
place mare de marmura neagr, care
ma Lnufa africand si din cipollino. A fost asemandtoare unui hambar, intre putinele
acoperea un loc considerat a fi dem olata aproape total in timpul Renacare au
eamds intregi, construita initial de
mormantul lui Romulus.
terii , furandu-i-se marmura pretioas.
Tulius Hostilius, dupe care i s-a dat
Arcul lui Septimiu Sever. in dreapta izilica era folosit pentru adunki numele de Curia
Hostilia, mrita de Sulla
vedem A rcul lui Septimiu Sever, ridicat in
pub rice, activiati administrative si juri- in anul 80 i.Ch., restaurata de Caesar si
anul
203 in onoarea impratului i a fiilor
die . Planul de constructie al bazilicilor a apoi de Domitian in secolul al III-lea
sai,
Caracalla si Geta. El are o lungime de
,
fost preluat de primele Muse crestine.
d.Ch. Aici se intrunea Senatul, si tot aici,
23,27 m, o adancime de 11,20 m si o
compozite, fixate pe baze sculptate cu basoreliefuri reprezentand soldati romani care duc in
captivitate soldati parti legati
numeroase statui de personaje ilustre Rostra a fost sediul unor dueluri oratorice aprinse in
timpul rdzboaielor civile si a
unde trimite ploile necesare sem- naturilor. Era asimilat cu zeul grec Cronos, tatal lui Zeus si al
altor zei.
3,5 metri, separate de coloane dorice. Nivelul al doilea avea probabil coloane ionise. In interior,
tabulariul era strabatut
in lanturi. Remarcam o buns calitate a diferitelor conflicte politice.
Templul Concordiei. In spatele arcului de o galerie malts de 10,50 metri si lata

executiei tehnice.
Careers Mamertin, situat in spatele
lui
Septimius Sever si cu spatele care
de 7 metri.
Intregul atic al arcului este ocupat de o
arcului lui Septimiu Sever, poarta
Capitoliu se afla templul Concordiei,
Deasupra primului nivel al tabulariului inscriptie cu litere din bronz aunt, care amintiri lugubre.
Ea a fost sapat in rocs construit in 337 i.Ch. pentru a celebra a fost construit in secolul al
XII-leamentioneaz numeroasele titluri aleimparatului si spune ca Senatul si dintre
patricieni si plebei, dupa adoptarea legilor licilene, si refacut
Palatal Senatorial, care a fost apoi marit la sfarsitul secolului al XIV-lea si
poporul roman i-au inchinat lui si celor legendar al Romei, de origine Sabina
in
vremea lui Augustus (10 d.Ch.). El are restaurat in secolul al XVI-lea de catre
mai buni i mai viteji principi " (fiii sai) (641-616 i. Ch.). Mai tarziu, regele
intrarea pe una din laturile lungi, marcata Giacomo della Porta si Girolamo acest arc,
pentru ca au instaurat Servius Tulius i-a adaugat dedesubt una si
de un portic.
Sant prezente astzi doar
Rainaldi, care 1-au imbracat cu o fatada in stapanirea romans si au
largit imperial
mai oribild. Aceasta nu avea scar y si
trei coloane. Cella sa, de mari
dimensiuni stil Renastere catre piata Capitoliului (p.
poporului roman, prin marile for virtuti,
inlauntru si in afara".prizonierii erau coborati printr-o gauradin plafon. Acolo erau
strangulati(45 x 74 m) nu a servit pentru cult, ci pentru sedintele Senatului. Mai tarziu,
35). Astazi el adaposteste primariaRomei.
Arhivoltele celor trei deschideri ale dusmanii statului, ca de exemplu
Tiberius a folosit-o ca muzeu, pstrand
Bazilica Iulia. Vis-a-vis de bazilica
arcului sunt decorate in basorelief cu complicii lui Catilina, care Meuse diverse
aici sculpturi grecesti, atat de apreciate la Aemilia, in ceea ce se numeste Piazza del
Victorii, alegorii ale anotimpurilor si ale
incercari sa is puterea in mod fraudulos si
Roma in timpul Imperiului.
Foro, vedem ruinele baz ilicii Julia, care fluviilor.
pe care 1-a demascat in discursuri celebre
Alaturi de templul Concordiei, tot cu era
sediul justitiei civile. Construita de Zonele dintre arhivoltele deschiderilor Cicero. Tot aici a
pierit Iugurtha, regele
spatele catre Capitoliu, se afla templul lui Caesar in anul 46
i.Ch., bazilica Iulia era laterale si inscriptia aticului sunt decorate Numidiei, invins de
Marius, ca si
V espasian, iar langa el, Porticus Deorum un edificiu vast, cu doua
etaje de arcade cu patru relief uri (doua pe fiecare fat a- a Vercingetorix, capturat de Caesar
dupa ce
Consentium, cu cele 12 coloane care se deschise si un plafon plat din
lemn arcului) reprezentand scene din razboiul i-a rsculat pe gali impotriva romanilor.
vad si acum, dedicat celor 12 mari zei
deasupra prtii centrale. Acolo era Joe
impotriva partilor: asedii ale unor orase,batalii
si adlocutio
(cuvantarea
Prizonierii erau executati in ti mp cetriumfatorul asupra for urea pe Capitoliu
care figurau in timpul serbarilor publice si care trebuiau consultati inainte de a se

pentru patru curti de justitie. Edificiul continea, de asemenea, mici incaperi

imparatului catre soldati). Nivelul tehnic pentru a aduce sacrificii lui Jupiter. Aici a
lua once hotarare importantd. El a fost
pentru negot (tabernae).
al decoratiei sculpturale este scazut,
redarea detaliilor este rudimentar y , figurile sunt greu de deosebit. Calitatea
icestor reliefuri este cu mult mai slabs deck a celor de pe bazele coloanelor, pe care le-am
semnalat.fost incarcerat si SJ. Petru. In solul carcerei este o fantand care, dupa legend
a- , a izvorat miraculos si i-a permis Sfantului Petru sa ii boteze pe temnicerii
sai, Procesus si Martinianus. DeasupraCarcerei Mamertine s-a constriut o mica
reconstruit in 367 d.Ch.Tabularium. In spatele templului
Concordiei, templului lui Vespasian si a Porticului Deorum Consentium se ridica pe Capitoliu
impresionantul edificiu,
denumit Tabularium. El a fost construit
Piazza del Foro este locul forului initial, care servea ca piata comerciala si loc de adunare in
perioada republicana. In piata se afla Coloana lui Focas, ultimul monument ridicat in forum in
608, in onoarea imparatului rsaritean
Sub fiecare din cele patru panouri se biserica, San Pietro in Carcere.
de
Sulla in anul 78 i.Ch. in partea estica a Nichifor Focas, care a donat Pantheonul afla sate o
band a- ingusta cu basoreliefuri
Templul lui Saturn. Pe partea opus a
Capitoliului, cu fatada spre Forul Roman bisericii, in perioada in care Imperiul de
reprezentand procesiuni, prada, captivii, Viei Sacra se afla templul lui Saturn,
pe
care it inchide in captul sail vestic,
Rsarit reusise sa cucereasca Italia. In
i ele de slabs calitate, cu figuri care se
inaugurat in 497 i.Ch. si refacut in 42
devenind un element de organizare a
varful coloanei trona statuia de bronz repeta in mod
schematic. Se apreciaza Ca i. Ch., unul dintre cele mai importante din
ansamblului.
Axa lui lung, de 70 m., este aunt a imparatului Focas. In apropierea este o perioada in care
stilul marii traditii
Roma antics. In el a fost depus in timpul
perpendiculars pe axa
lung a bazilicii
coloanei se afla statuia ecvestra a lui a reliefurilor narative este in decadere.
lui Caesar tezaurul statului, cuprinzand
Emilia. Tabulariul a servit la pastrarea
Constantin si cea a lui Domitian.
Rostra. In stanga arcului lui Septimiu
19 tone de aur, 114 tone de argint si 30 de
legilor i tratatelor de stat (tabulae),
Anaglypha Hadriani. Langd coloana Sever se afla
Rostra, tribuna de la care se milioane de sesterti (moneda romans).
adapostite
anterior in templul lui Saturn.
lui Focas se afla si doua panouri de rosteau discursurile. Ea a
fost ridicata in Cele zece coloane de granit ale lui, pe
Tabularium a fost ridicat
deasupra unor marmurd sculptate, A naglipha Hadriani.
338 i.Ch., renovata de Augustus in 31i. Ch., dupa lupta de la Actium, i decorat cu ciocurile de
metal de la pupa si prora corabiilor egiptene distruse si cu care le vedem azi, dateaza din
secolul alIII-lea d.Ch.
Saturn era protectoral semanaturilor, zeu al adancimilor terestre ascunse, de

substructii monumentale, inalte de 15 m, Si avea doua nivele, din care s-a pastrat numai unul. La
primul nivel se \rad 11 arcade mari, inalte de 7,5 metri si late de
Ele au fost asezate probabil candva pe balustrada care inconjura Rostra. Pe una dintre fetele
panourilor sunt sculptate o scroard, un berbec si un taur. In
ceremoniile publice se fcea acest triplu sacrificiu, numit Suovetaurilia. Pe fata opus sunt
scene din activitatea lui Hadrian i o scend care evoc probabil o alitnenta (inzestrare a fetelor
srace i ajutorare a copiilor), realizata de Traian, ceea ce a facut ca panourile sa fie denumite
mai intdi Anaglipha Traiani. Fundalul arhitectonic reprezentat pe aceste reliefuri ne arata
splendoarea forului in acel timp.
Tempio dei Castori. Alkuri de bazilica Iulia este templul Dioscurilor (Tempio dei Castori),
construit in 484 i. Ch. pentru a comemora infringerea etruscului Tarquinius Superbus (care vroia
sa-i recastige tronul pierdut, aliindu-se cu cetatile latine impotriva Romei) i in onoarea
Dioscurilor. In noaptea bataliei de la lacul Regillus (496 i. Ch.), Dioscurii au fost vdzuti de
trupele romane i apoi au fost vdzuti de cetateni addpandu-i caii la rantana Iuturnei (zeita
arhaia din Latium, protectoare aSanta Maria Antigua. In spatele templului Dioscurilor, catre
Palatin, se biserica Santa Maria Antigua, cea mai veche biserica din for, construi% in secolul al
VI-lea deasupra unei constructii pe care Caligulla o dorea s fie un vestibul monumental ctre
forum al palatului Flaviilor de pe Palatin. In interior are cateva fresce de la inceputul
crestinismului (secolele VII-VIII), in care se armonizeaz arta oriental% i arta romans.
Templul divinului Iulius Caesar. In fata templului Dioscurilor este templul
inchinat de Augustus divinului Iulius Caesar (Templum Divi Iulii) in anul 29 i. Ch., ridicat pe
locul unde a fost incinerat corpul lui Caesar i unde Marc Antoniu a tinut faimosul discurs
i mpotriva asasinilor. A fost primul sanctuar ridicat la R om a pentru
z eif icarea unui suv eran. Din acest templu, care era orientat paralel cu podiumul de beton
care avansa in fata pronaosului pe care se afla un altar circular, situat chiar pe locul rugului.
Templul Vestei. Spre est fats de tern- plul Dioscurilor se afla templul circular al Vestei i, araturi,
Casa Vestalelor.
Vesta era o veche divinitate personificare a focului in general i a cminului casnic, protejand f
ocul vetrei, identifica% mai tfirziu cu zeita greaa Hestia. Originea divinitatilor focului de van%
se afla in nevoia triburilor primitive de a mentine focul viu, pentru a evita dificila reaprindere a
lui prin frecarea lemnelor.
Conform traditiei, templul Vestei a fost
realizat oda% cu fondarea cetatii. Era executat din lemn, in plan circular. El a fost reconstruit
din piatr in perioada dictaturii lui Sulla (82-79 i.Ch.). Vestigiile pe care le vedem astki provin
din restaurarea facutd in anul 191, in ti mpul lui Septimiu Sever.
fantbilor i izvoarelor, considerata a fi
40 Statuie din Casa Vestalelor
unclim.a tAcunna, nu a
lanuta t.s ,,aL
III 1.,111pLu, --.
e afla focul sacru i
fiica lui Volturnus, divinitate patronald a

Tibrului), de la poalele Palatinului. Ei au adus populatiei vestea victoriei.

Cele trei coloane prezente azi apartin reconstructiei din vremea lui Augustus (10 d.Ch.)
dovedesc inspirarea din sursele grecesti. In capitelul compozit al
+ Statuile Vestalelor
coloanelor se impletesc vrejuri, ca cand
ar simboliza prietenia legendar y a gemenilor DioscurL
Lfinga templul Dioscurilor se vede Ffintfina Iuturnei, azi un bazin cu un ghiz de marmurd cu
inscriptie i decor sculptural din mitul Dioscurilor. In mijlocul bazinului, placat cu marmurd pe
partea interioark este un postament pe care probabil ea se aflau statuile Dioscurilor, cu caii lor,
din care s-au glsit doar fragmente. In colturile din nord-est
i nord-vest ale bazinului sunt dould
izvoare care 1-au alimentat dintotdeauna.
erau pastrate diferite obiecte sacre, intrevechilor regi i apoi a marelui preot ni de omriagrtiine
siriand), hind primul
Centrul Antic
bazilicii lui Maxentius sau a lui
care Palladium, statuia zeitei Palas Atena, adus dupd legends de Enea de la Troia i care
constituia o garantie pentru cetate i pentru imperiu.
Casa Vestalelor se afla langa templul
Vestei i era rezidenta vestalelor, preotese virgine care pastrau focul sacru intretinut in templu i
executau ritualurile legate de cultul vetrei. Erau alese la varsta de 6-10 ani de catre Pontifex
Maximus, autoritatea religioasa supreme, i trebuiau s slujeasc Limp de 30 de ani, dupd care
primeau dreptul de a se castori.
(Pontifex Maximus). Aici se pastrau lancile sacre ale lui Marte, arhivele statului, cartile i
ustensilele rituale.
Biserica Sfintii Cosma i Damian. In fata Casei Vestalelor, pe partea opusa a caii Sacre, se afla
templul circular al lui Romulus, dedicat de Maxentius fiului sail, care purta acest nume.
Arhitectura acestui templu marcheaza tendin t ele
baroce " din perioada finalsa Imperiului. El era flancat de doua constructii
terminate cu abside, care nu se mai vad
acum. Se pastreaz Inca uile originate de Templu pagan transformat in biserica.
Interiorul este decorat cu admirabile mozaicuripaleo-crestine. Intrarea bilerich se afla spre Via dei Fori Imperiali.
In absida bisericii Sf. Cosma i Damian, mozaicurile datand din secolul al VI-lea, dar
mutt restaurate, it reprezinta in centru pe Iisus, in picioare. La picioarele sale curge Iordanul,
simbol al botezului. De partea sa slang, Sf Petru it prezinta pe Sf. Damian, Tanga care se afla
Sf. Teodor. De partea dreapta, Sf . Pavel it prezinta pe Sf . Cosma, Tanga
Constantin. Ea a fost inceputd deMaxentius i terminate de Constantin in315, dupd ce 1-a
invins pe Maxentius in312 la podul Milvian. Edificiul avea trei nave,, cu o suprafata totals de
6.000 mp . Spre vest avea o absida cu inaltimea de37 m, in care era asezatd statuia colosald a lui
Constantin ezand pe tron. Bazilica avea intrarea dinspre Via Sacra printr-o deschidere in nava

laterals. In prezent, vedem numai boltile cilindrice casetate ale uneia dintre navele Telerate, dar
ele sunt suficiente pentru a ne da seams de
Preotesele trebuiau sa vegheze zi i noapte pentru intretinerea focului sacru i
bronz, flancate de antablament.
doua
coloane
i un
care se afla papa Felix al IV -lea, care a
sfintit biserica i tine in man y macheta ei.
caracterul grandios al constructiei. Fiecare dintre aceste bolti are 20,5 m x
sa-i pastreze castitatea. incalcarea
acestor obligatii le aducea condamnarea
la moarte.
Vestalele se bucurau de onoruri deosebite, intre care acela de a fi insotite
de lictori, privilegiu pe care it mai aveau doar consulii, i li se asigura o viata materials aleasa,
find deservite de slujitoare.
Casa Vestalelor, construita in secolul al
VI-lea i.Ch., reconstruita de Augustus, de Nero, de Domitian i apoi de Septimiu Sever, era foarte
eleganta i confortabila, organizata in jurul unei curti interioare. Casa avea toate dotarile
necesare, rnclusiv bdi i bucatarii. Se pot cunoaste i acum bucatdriile, morile pentru
Mina, cuptoarele. Se mai vad i astazi statuile de vestale care decorau
curtea interioard.
Casa Vestalelor a fost considerate ca prototipul mdmistirilor cre.Ftine, organizate in cu r l unei
curti interioare, inconjurate pc margini de o colonada. Toate camerele de la parter se deschideau
in aceste galerii. camerele private se aflau la etaj i erau dotate cu bai i facilitati pentru
incalzire.
Regia. In fata Casei Vestalelor, ctre
Via Sacra, se afla Regis, reedinta
Impreuna cu cldirea din spate,
Templum Sacrae Urbis, construita in anul
73, in care erau depuse planurile orasului
i registrul de cadastru, templul circular al lui Romulus a fost transformat, la
inceputul secolului al VI-lea, in biserica
Sf intii Cosma si Damian (medici i
Portalul templului lui Romulus
In partea de jos se afla mielul divin i alti
miei reprezentandu-i pe apostoli iesind din Ierusalim i din Betleem. Pe bolts este reprezentat
mielul divin pe tron, cartes cu sapte peceti (Apocalipsa, cap.
5), cele apte sfenice, patru ingeri i simbolurile evanghelitilor.
Se observe in acest mozaic atat reminiscente ale artei antice in drapajele

i structura personajelor, cat i puternice influente bizantine in privinta compo- zitiilor,

atitudinilor i coloritului, incat s- a spus despre el ca este ultimul mozaic antic la Roma i
primul mozaic bizantin". Mozaicul a fost mutt utilizat in decorarea bisericilor paleocretine, continuand i extinzand la decorarea zidurilor (indeosebi a suprafetelor curbe)
mozaicul utilizat de arta romans mai ales pentru pardoseala. Mai intai, divinitatea crestind are o
reprezentare apolinice, zeiasc, apoi Iisus este reprezentat ca un imparat roman i dupa
aceea repre- zentarea Sa capata fastul caracteristic monarhilor orientali. Mozaicurile i5i
insusesc particularitatile artei bizantine.
Altarul principal, in stil baroc, pastreaza o veche madona bizantina'.
Bazilica lui Maxentius. Lange biserica
Sf. Cosma i Damian se afla vestigiile
17,5 III, cu o inaltime de 24,5 m. Ea a
constituit un model pentru arhitectii Renasterii, atunci cand au proiectat arhitectura bazilicii San
Pietro i alte capodopere.
Trei bolti care incrucipu nava centrals aveau inaltimea de 35 m. Una dintre coloanele acestor
bolti a fost amplasata in piata din fata bisericii Santa Maria Maggiore, in anul 1613, sub papa
Paul al V-lea. In varful ei a fost instalata statuia Sfintei Fecioare.
Santa Francesca Romana. Langd extrema estica a bazilicii lui Constantin, cateva trepte duc la
biserica Santa Francesca Romana, construita in secolul al IX-lea, care incorporeaz o parte din
templul V enerei .yi al Romei, proiectat de imparatul Hadrian, ridicat pe o platforms de 145 x
120 m a fostului vestibul al palatului lui Nero, Domus Aurea. Se spune ca proiectul facut de
Hadrian a stamit aspre critici din partea arhitectului grec Apolodor, ceea ce i-a adus acestuia din
urmaIondamnarea la moarte.
Templul era o constructie giganta, de
105 x 48 m, cu doua celle largi de 20 m, cu terminatii absidale aezate cap la cap, precedate
fiecare de Cate un pronaos cu patru coloane. Una dintre abside,
72
Roma
Centrul Antic
73
orientate spre Forum, era dedicate zeitei Roma i adapostea statuia acesteia, iar cealaltd, orientate
eatre Colosseum, era dedicate Venerei, adapostind statuia sa.
In incinta templului erau si alte statui.
Un altar pe care aduceau jertfe cuplurile proaspt casatorite era decorat cu statuia Minervei.
Pe frontonul de vest, din care s-au gasit
fragmente, erau reprezentati in relief Marte v iz itnd-o pe R hea S ilv ia i lupoaica alciptandu-i
pe gemeni.
propagandei imparatilor Flavii, cons zit dupa moartea lui Titus, survenita in A 1. Inscriptia
dedicatorie nu specified aAul ridicarii arcului, ci spune numai ca a A1st dedicat de Senatul si
poporul roman AAi- ficatului Titus, fiul divinului VespasiaA.

Arcul are o singura deschidere si nueai prtile lui centrale sunt din antichitate. In Evul Mediu, el a
fost incorporal in
f ortdreata Frangipani, desch ide ea
centrala find utilizata ca poarta. Arc . a fost refacut ca atare in anul 1824 si .re
4 Arcul lui Titus
sapte brate este reprezentat pe un piedestal ornamentat
cu vultur si monstri IllUIIIII, Ill IIRIIIIGlil CICIIISIICa. re 0 killa litiera este masa de aur, cu
trompetele de argint legate de ea.
Ambele panouri cu basoreliefuri din deschiderea arcului sunt incadrate de un decor vegetal
elaborat, iar bolta deschiderii este lucrata cu casetoane. In
.04-centrul acesteia, in zona cea mai malts, se
afla un cadru in care apare Titus. Imparatul divinizat este purtat spre ceruri
ePlatfonna fostului vestibul al lui Nero a
fost imprejmuita cu siruri de coloane libere. Din vechiul templu a ramas pana azi o monumentala
absida de beton tratata cu casetoane, pe care o vedem
acum un aspect sobru, poate mai seAer
decat in antichitate. El are o strucera asemaeatoare cu arcul lui Traian dA la Benevento (in
Campania, la nord de Napoli), cu deosebirea ca nu este deer et
4f
..
,.
pe spatele unui vultur.
Reliefurile arcului lui Titus sunt expresia artei of iciale romane care s-a dezvoltat in cursul
primului secol dupa Christos, reprezentand virtutile si
langa frumosul turn romanic al bisericii
Santa Francesca Romana.
Biserica Santa Francesca Romana a fost restaurata in 1216 si 1612. Deasupra altarului se afla o
Madona miraculoasci, pictata in stil bizantin, atribuita dupa legends Sfntului Luca
Evanghelistul, care era pictor. In confesionar este o statuie a SE Francesca, iar dedesubt este
cripta care contine mormantul ei. In absida se afla un mozaic din secolul al XII-lea,
reprezentand Madona Sf inti.
cu reliefuri deck pe friza ingusta de Lib
cornisa si pe laturile interioare Ale deschiderii arcului. Fetele arcului au numai o decoratie
arhitecturald cu coloane corintice i cornise si s nt placate cu mannura.
Cele doua panouri de pe laturile
interioare ale deschiderii reproAuc procesiunea triumfald desfsuratd di pa victoria asupra
iudeila. Pe unul diree panouri, Titus, cu o stature majestuoAid, sta in picioare intr-un car
frumos
A;
calitatile imparatului sub forma unor zeitati minore,
ca Pax si Victoria, si
asociindu-1 pe imparat cu zeitati majore, ca Apolo sau chiar Jupiter.

Mica friza triumfal de sub aticul

arcului recta si ea aspecte din procesiune si reprezinta personificarea raului Jordan, purtata pe un
ferculum.
40 Via Sacra i Arcul lui Titus
In transeptul drept este mormcintul papei
Grigore al X I-lea (d. 1378), ridicat in
1584 in semn de recunostintd pentru Intoarcerea papilor de la Avignon, pe care el a realizat-o
dupa cei 70 de ani petrecuti de papi acolo. Un basorelief al lui Olivieri reprezinta intrarea
triumfald a papei in Roma.
In zid sunt incastrate doud pietre din Via Sacra, pe care, dupa traditie, genunchii Sf cintului
Petru si-au rasat amprenta cand el s-a rugat pentru pedepsirea lui Simon vrajitorul, care i-a
impodobit, tras de patru cai, tinand in maini probabil o Tamura de laur si un sceptru cu vultur. Pe
capul lui Titus se vad urmele unei cununi, tinuta de V ictoria din spatele carului. Carul eAte
condus de un personaj feminin deterioi at, V irtus, alegoria vitejiei. In fata carului stau in
picioare alte doud personificati : un tanar cu pieptul gol este personificarea lui Genius populi
romani, iar un bark cu barbs, Genius Senatus. In fata si in spatele cailor merg cei 12 lictori ai
triumfatorului, care poarta si ei cununa de
.... ...
. .. .
.
.
,,

.1.-7%*;
. ,.
..

.
,..
uimit pe romani zburand peste forum.
laur a victoriei.
... --l
Arcul lui Titus. La capdtul dinspre Colosseum al Forului se afla Arcul lui Titus, cal mai
cunoscut monument al
0 alts scene reprezinta prada din templul de la lerusalim, pusa pe un fel de litiere (ferculum).
Celebrul sfesnic cu

AAA...
.ArAAAnokii----

- , A Alyti.
sN

llef , ,,,,,s.
74
Roma
Centrul Antic

1.?\ tS
75

PAL ATINUL
(Ma-S 9-18 D 9-13, iarna intre 9-15, respectiv 9-13; casa de bilete pentru
Palatin este in dreapta arcului lui Titus) Palatinul este locul unde, dupd legenda, au fost gasiti
Romulus si Remus si locul sacru pe care s-a fondat orasul, locul pe care s-a construit Roma
quadrata". Unnele de locuinte primitive sapate in rock descoperite pe varful Germalus al colinei,
arata ca in secolul al VIII-lea
1.Ch. aici exista un sat. Cu timpul, Palatinul
- NIF1
,,t( a40
- 4*, A rco d.i Basi.lica
asezarea s-a extins pe colinele vecine, marea masa a populatiei pardsind Palatinul, unde nu au
rmas deck uncle monumente locuintele catorva familii instarite. Astazi, colina palatina este un
spatiu cu mult verdeat, in care se vad vestigiile unor palate antice. In timpul Republicii,
aristocratii si-au construit aici palate, iar apoi zona a devenit un domeniu imperial. In Evul
Mediu au fost construite cateva biserici si palate pc ruinele ramase.
In perioada Renasterii, Palatinul a intrat in atentia familiilor bogate. Cardinalul Alessandro
Farnese, de exemplu, a amenajat pe locul palatului lui Tiberiu, in spatele Casei Vestalelor din
Forul Roman, Orti Farnesiani, prima grading botanica din Europa. De aici avem o frumoasa
priveliste asupra Forului Roman i asupra orasului.
Casa Liviei. In secolul I, Augustus a locuit pe Palatin in asa-numita Casei a Liviei (sotia sa), care
avea o aripa privata si un corp mai fastuos destinat receptiilor oficiale. Complexul a fost privit
de-a lungul intregii epoci imperiale ca expresia felului modest de viata a lui
Criptoporticus, creat de Nero pentru a lega Domus Aurea cu celelalte palate.

Domus Aurea. Dupd incendiul din anul 64, Nero, folosindu-se de arhitectii Severus si Celer, a
construit un imens palat, Domus A urea (Palatul de aur), care se extindea in valea dintre colinele
Palatin, Oppius si Celium. Resedinta cuprindea doua corpuri de cladiri, avand in fata un
triplu portic si un parc imens cu livezi, vii si un lac. Cladirea avea numeroase apartamente si sali
de ospete. Se remarca sala octogonalei de ospete, vizibild si azi, cu o cupola mare si nise pentru
paturile de ()spat. Folosind arhitecti exceptionali, Casa de Aur a lui
/S ev ern
Colonna
, di Foca
Tio. di
. 4-;. " Satumo
Emilia
di A ntonio r'austina
Cosma
,
rniano

Pt/
Augustus. Casa Liviei era plasata langd
coltul sud-vestic al gradinii Farnese, iar la vest de ea era templul Cybelei.
Palatium. La sud-est de Casa Liviei se
Nero a reprezentat o etapa importanta in
evolutia arhitecturii romane, manifestand tendinte not in privinta organizrii spatiilor si
constructiei boltelor.
B iqa ".
Tio. di Castbre e'P011uce
aria della
o
Teo di estk,
asa d. Faro
V est/L
B asiliaca di
Massenz io'
n,ano
S. Francesca

ntiqu

----- ariuni
intindea enormul si somptuosul palat
imperial construit de Domitian in anul
80. El era denumit Palatium, dupa numele colinei, si se compunea din
Vestibulul casei se afla pe locul pe care il va ocupa mai tarziu templul Venerei si al Romei si apoi
biserica Santa Francesca
Romana. In fata intrkii, Nero a inaltat

Giorgio in V elabr:
,Isolazione tO"
?
San Teodoro

Orti Farnesiani
W oman

2
ib. di V enere
e di Roma ,1 di Tito

A rco di
Domus Flavia i Domus A ugustana.
In Dom us Flav ia se desfsurau activitatile oficiale, palatul dispunand de o bazilica in care
imparatul administra justitia, o said a tronului, o capeld privata
a imparatului i un triclinium (said de

propria statuie colosala de bronz, inalta de 30 m, cu cununa solara pe cap, divinizat ca Helios
(Sol). Locul acestui colos, cruia dui:6 moartea tiranului i s-a schimbat capul, este marcat
astazi in
pavaj in fata Colosseului, care se crede ca
,...
Tio ^di
ibele
x
f
Costantino
mese) care se deschidea catre doua nimfee. Domus Flavia era asezat pe doua
si-a primit numele de la colosul aflat acolo.
A rco di Giano'

Casa di L iv i/
y e'
Tio. dkA pkollo
\//\
A ntiquarium

xionnii
Flavia -t1/4
Domus (
/
A ugustana,

4.1.
4111
terase denivelate, cldirile find dispuse
6
in jurul unor curti cu peristil. Sala
tronului era acoperita cu una dintre cele mai mad bolti din ate s-au construit la Roma.
Alaturi era Domus A ugustana,

Decorarea casei cu picturi stralucitoare, cu stucaturi colorate puternic, cu pietre semipretioase

fixate in ziduri, i-a dat numele de Domus Aurea. Intr-una din Incaperile sale a fost gasit
celebrul grup
statuar al lui Laocoon.
/ .
Stadio I

Circo Massimo

CPS
0
rezidenta privata a imparatului (nu a lui Octavian Augustus), cu camere dispuse pc doua etaje in
jurul unui peristil.
Stadionul gi gradina de alaturi foloseau pentru festivitati gi activitati sportive.
Criptoporticus. La nord-est de Casa
Liviei, de-a lungul laturii sud-estice a
g
Dupa moartea lui Nero, uriasa constructie, care Inca nu fusese terminate, a fost demolata si
peste ea s-au construit termele lui Titus si cele ale lui Traian. Arhitectii si pictorii Renasterii au
studiat cu atentie vestigiile descoperite in acel timp.
radinii Farnese, se afla un portic lung,
76
Roma
Centrul Antic
77
COLOSSEUM
(Ma-S 9-18, si D 9-13; iarna, intre 9-15, respectiv 9-13)
Colosseum, amfiteatrul Flaviilor, fondat
de imparatul Vespasianus in anul 72 i inaugurat de fiul sau, Titus, in anul 80, este opera unui
arhitect necunoscut. Colosseumul a fost ridicat pe un teren de umplutura, pe care mai inainte
fusese un lac in gradinile ce inconjurau Domus Aurea, in valea dintre colinele Palatin, Celium i
Esquilin.
Cel mai cunoscut monument al Romei antice. Colosseum este una dintre cele mai
importante realizari ale arhitecturii Romei antice, monumentul cel mai cunoscut. Este un
amfiteatru cu o arena eliptica de 56 x 86 m, avnd in jur gradenele pentru spectatori, al cror
contur exterior eliptic are 156 x 188 m, cu o circumferinta de 530 m i o inltime de 48,5 m,
inaltimea unui bloc cu 18 etaje. El oferea locuri pentru 50.000 de spectatori.
Exteriorul. Zidul exterior este

acoperea cu nisip. Se spune ca putea fi transformata intr-un bazin cu apd, pentru a se oferi ca
spectacol adevarate batalii navale.
Interiorul Colosseului era placat cu
mannura si era divizat in trei paliere in care populatia isi avea locul in functie de situatia sociala.
Senatorii si magistrati aveau locuri rezervate in primele rdnduri, iar impdratul avea o lojd
deasupra lor.
Subteranele Colosseului, constand din
coridoare i incaperi pentru adapostirea animalelor salbatice Si a gladiatorilor, dovedesc o
organizare logica i ingenioasa a spatiilor in vederea asigurarii aducerii combatantilor in arena.
Pentru aceasta se foloseau o serie de mecanisme din lemn i fier, elevatoare actionate de franghii
pe scripeti, manevrate cu mult precizie.
In prezent, ruinele Colosseului ne ofera toate cele patru etaje numai pe jumatatea orientate
ate nord-est, pe cealalta jumatate pastrand numai primele
doud nivele. Statuile din arcade nu mai
C olosseum

'
V

s4414
i j,,m-it
II

--:. ra-

413

....
ir

"7 ral,L4,

construit din blocuri de travertin, asamblate cu crampoane. El are patru etaje, primele trei
contindnd arcade ornate in ordine cu coloane de tip doric, ionic si corintic. Cele 80 de arcade ale
primului nivel foloseau drept intrri, iar in interior erau urmate de galeriile de
distributie a publicului. Arcadele etajelor
II i III erau ornate fiecare cu ate o
exists i nici pardoseala, aka incat pot fi
vazute subteranele.
La inaugurarea amfiteatrului, serbrile au durat 100 de zile, cu mare risipa de animale salbatice i
gladiatori.
Marian de amfiteatru se ridica statuia colosald a lui Nero, din bronz aunt, inalt de 30 m,
sculptat de grecul Zenodoros. Gladiatorii. Pe arena Colosseului se
40 Colosseum. Vestigii ale gradenelor

4.
statuie. Nivelul al patrulea avea zidul
dadeau de obicei lupte intre gladiatori sau
plin, prezentindu-se ca o centurd. El era decorat cu semipilastri cu capiteluri corintice, iar la
jumatatea inaltimii sale se vdd in fiecare travee dintre pilastri die trei console pe care se
sprijineau catarge de bronz. De acestea se prindea o imensa prelate, pe care o echipa de marinari
o
intre gladiatori si animale salbatice. Gladiatorii erau de obicei prizonieri sau sclavi tines. Ei erau
instruiti in scoli speciale si aveau conditii de viata mult mai bune deck sclavii obisnuiti. Daca un
gladiator isi dezarma adversarul, atepta de la public sau de la imparat (dace acesta
' -4%., )1b.
-' _15.!!!Er----:
.
---
1

4
.


-4- '
Or
intindea deasupra intregii deschideri,
pentru a-i apara pe spectatori de ploaie sau arit.
Pardoseala arenei era din lemn i se
era prezent) sa hotarasca soarta victimei.
Daca se Acea semnul cu policele in jos, aceasta insemna moartea, in timp ce policele in sus
semnifica aprecierea
, .:4
ogok
..7.44c4
78
Roma
Centrul Antic

.!,.,-,

79

valorii celui invins, care era salvat. Luptele intre gladiatori si animalele slbatice erau
foarte apreciate de romani. Colosseum-ui si cretinii. In perioada persecutiei crestinilor, multi
dintre ei au
capul lui Constantin, ca i folosirea scenelor respective (de batalie, de triumf etc.) in folosul
noului imparat se datoreaz faptului ca in vremea respective exista o mare crizA de artisti
sunt inscriptiile "Liberatori Urbis" (Eliberatorului cetatii) i "Fundatori quiet's" (Intemeietorului
linistii). Constantin a folosit aceste reliefuri pentru a ilustra propriile sale fapte : lupta
arhitecturala al arcului se afla pe fiecare fats cate douci medalioane marl, cu diametral de 2 in,
deasupra deschiderilor laterale, i cate unul pe fetele laterale, provenind de la monumente din
vremea
fost dati prada fiarelor in Colosseum.
care s fi putut realiza opere originate.
impotriva lui Maxentius, terminate cu
lui Hadrian (130-138 d.Ch.). i aici,
Papii au considerat Colosseul un loc
Arcul are o decoratie arhitecturald
-victoria de la podul Milvius, si intrarea
capul lui Hadrian a fost inlocuit cu acela
sacru, in amintirea martirizrii crestinilor. foarte bogatd. Deschiderile sunt flancate
lui
in Roma ca aducator al pacii. i pe
al lui Constantin. Ele reprezinta scene de
In seara Vinerei Mari se desfasoard in jurul Colosseului o mare procesiune
de coloane cu capiteluri corintice, montate pe baze sculptate cu reliefuri
aceste reliefuri, capul lui Traian este
inlocuit cu acela al lui Constantin.

vanatoare: pornirea la vanatoare, sacrificiu lui Silvanus (divinitate a

religioasa in frunte cu papa, care poarta o reprezentand Victorii *i prizonieri. Aceste
Arhivoltele de deasupra deschiderilor
pamanturilor necultivate), vanatoare de
cruce, comemorand drumul Calvarului,
sculpturi sunt originate, din timpul lui
arcului sunt decorate cu alegorii ale unor ursi, sacrificiu adus Dianei, sacrificiu
Rastignirea lui lisus si jertfa martirilor crestini.
Constantin. A ticul arcului cuprinde in mijloc inscriptia *i aldturi de ea, de
fluvii etc.
Medalioane din timpul lui Hadrian.
adus lui Hercule, vanatoare de mistret, vanatoare de leu, sacrificiu adus lui
Ultimele spectacole in Colosseum au
avut loc in anul 523, sub regele ostrogot Theodoric, constnd numai din vanare de animate.
Luptele de gladiatori au fost abolite in 438.
Meta Sudans. In piata Colosseului,
inspre capatul Viei Sacra, era o lantana' construita in secolul I d.Ch., care avea
fiecare parte, cate doud statui de
prizonieri daci provenind probabil din forul lui Traian i cate doud panouri decorate in
basorelief provenind de pe tin arc de triumf al lui Marcus Aurelius, in care capul acestuia a fost
inlocuit cu acela al lui Constantin.
Mares frizi a lui Traian. Pe fetele
Sub antablamentul cu frumoas decoratie Apolo. Pe medalioanele fetelor laterale
44 Arcul lui Constantin
'WPM'
...
forma unei metae (borne pe care o
laterale ale aticului (la acelasi nivel c

ocoleau carele in cursa in circus, cand faceau intoarcerea). Din acest motiv, fantana se numea
Meta Sudans (Boma transpiratiei).
panourile provenite de pe arcul lui
, Marcus Aurelius) si
de asemenca pe
laturile deschiderii centrale a arcului a fost folosita "mareairiz a lui Traian" totalizand 18 m
lungime, cu o inaltime de
ARCUL LUI CONSTANTIN
3 in, luat probabil din forul lui Traian, cu
4'
Un monument bine conservat. In capatul Viei Sacra dinspre Colosseum se inaltd arcul lui
Constantin, ridicat probabil in anul 315. El impresioneaza prin proportiile \ desvdrsite
intre diferitele sale diviziuni arhitecturale * i

scene de lupta din razboaiele dacice i cu

ceremoniile triumfale care au urmat, asemanatoare celor de pe columns. I mparatul Traian
apare in doua scene plasate in deschiderea centrals a arcului, fund considerate cele mai
importante
prin buna conservare. Arcul a fost inglobat in Evul Mediu in fortareata
dintre reliefurile frizei. Pe una dintre
scene se desfasoara o lupta crancena in
.
,I
familiei Frangipani si a fost degajat si jurul imparatului, se vad soldati romani

6
;, :----Ii3O.1'
restaurat in 1804.
Decorate preluate. In cea mai mare parte, decoratiile sale sculpturale nu sunt originate, ci au fost
preluate de pe monumente mai vechi. Preluarea unor statui sau basoreliefuri de pe monumente
inaintand si un grup de prizonieri daci inlanturi. Cealaltd este o scene de adventusosirea
imparatului la Roma. Traian seaffa la portile Romei, condus in cetate de
V irtus i incoronat de V ictoria, care, tinand o ramura de palmier in mana
anterioare
si
inlocuirea
capului stanga, abia atinge pdnlantul cu varful
imparatului cruia ii fusesera dedicate cu picioarelor. Deasupra celor doud scene
4..!...-: