DREPT PENAL licenta iulie 2010

1. Care sunt trsturile esentiale ale infractiunii ?

a. latura obiectiv si latura subiectiv
b. vinovtia, rspunderea penal si pedeapsa
c. fapta care prezint pericol social savrsit cu vinovtie si prevzut de legea
penal
d. termenii infractiunii si pericolul social
ANS:C

2. Unde sunt prevzute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se

aplic infractorilor ?
a. n legi penale si hotrri ale guvernului
b. n legi speciale, hotrri ale guvernului si decrete ale presedintelui Romniei
c. numai n legi penale
d. n hotrri ale Presedintiei
ANS:C

3. n ce trebuie s constea o fapt care prezint pericol social, pentru a

constitui infractiune ?
a. s fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate n art. 1 C.p.
b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate n art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea
unei pedepse
c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n
art. 1
C.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse
d. s fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n
Constitutia Romniei
ANS:B

4. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei

infractiuni ?
a. instanta de judecata atunci cnd solutioneaza cauza penala
b. legiuitorul, atunci cnd a ncriminat-o n legea penala
c. administratia locului de detinere, atunci cnd cel condamnat este liberat
conditionat
d. participantii n procesul penal
ANS:A

1
5. Care sunt factorii care compun vinovtia ?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de
catre subiect a urmarilor socialmente periculoase
b. numai factorul volitiv care consta n vointa subiectului de a savrsi fapta si
dorinta de a produce n realitate urmarile socialmente periculoase
c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
d. doi factori, unul volitiv si dolul
ANS:C

6. Cnd exist vinovtie n cazul unei actiuni sau inactiuni care prezint
pericol social ?
a. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita cu
intentie sau din culpa
b. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita numai
cu intentie
c. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita cu
intentie directa si praeterintentie
d. cnd actiune sau inactiune care prezint pericol social este svrsit numai cu
intentie calificat prin scop
ANS:A

7. Cnd exist intentie direct ca form a vinovtiei ?

a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta,
socotind fara temei, ca el nu se va produce
b. n cazul n care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste
producerea lui, prin savrsirea acelei fapte
c. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accept si nu-l
urmreste
ANS:B

8. Cnd exista intentie indirect ca form a vinovtiei ?

a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta,
socotind fara temei ca el nu se va produce
b. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l
urmareste, accepta producerea lui
c. n cazul n care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l
prevada
d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l
urmreste, socoteste, fr temei, c el nu se va produce
ANS:B

2
9. Cnd exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?
a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
b. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si
putea sa l prevada
c. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste
producerea lui si crede fara temei, ca acest rezultat nu se va produce
d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si accept producerea
lui
ANS:C

10. Cnd exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?

a. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si
putea sa-l prevada
b. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste
accepta producerea lui
c. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea
sa-l prevada
d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l
urmreste, socoteste fr temei c el nu se va produce
ANS:A

11. n care situatii exist praeterintentia ca forma a vinovatiei ?

a. situatia n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si
putea sa-l prevada
b. situatia n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. situatia n care faptuitorul doreste si accepta producerea unor urmari
periculoase, nsa n realitate se produc din culpa urmari mai grave (pe care fie ca
le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut,
desi putea si trebuia sa le prevada)
d. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea s-l prevad
ANS:C

12. Cnd o infractiune are un continut agravat sau calificat ?

a. cnd cuprinde numai conditiile pentru existenta ei n forma tipica
b. cnd pe lnga conditiile necesare pentru existenta ei n configuratia tipica,
cuprinde si alte circumstante de agravare
c. cnd este savrsita de un infractor recidivist
d. cnd subiectul activ este calificat
ANS:B

3
13. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?
a. bunul sustras sau distrus prin savrsirea faptei
b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savrsirea faptei
c. obiectivul urmarit de infractor prin savrsirea faptei
d. persoana mpotriva creia este ndreptat actiunea sau inactiunea
ANS:B

14. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica s fie subiect activ al
unei infractiuni ?
a. sa aiba vrsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere
penal
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere
penal
c. sa aiba vrsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea
de a decide libera si neconstrnsa asupra savrsirii infractiunii
d. persoana fizic s fie circumstantiat de text
ANS:C

15. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?

a. statul
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune
c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune
d. numai persoana fizic care a suferit un ru produs prin infractiune
ANS:A

16. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?

a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia
d. termenii infractiunii si raportul cauzal complex
ANS:B

17. n ce se materializeaz urmarea imediata ce se produce prin savrsirea

unei infractiuni ?
a. fie ntr-un rezultat, fie ntr-o stare de pericol
b. numai ntr-un rezultat palpabil
c. n consecintele subsecvente ale infractiunii
d. printr-o consecint vizibil
ANS:A

4
18. n cazul cror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de
cauzalitate n dreptul penal?
a. infractiunile formale
b. infractiunile formale de atitudine
c. infractiunile de rezultat
d. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat
ANS:C

19. Ce desemneaz mobilul unei infractiuni ?

a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la
nasterea n mintea faptuitorului a ideii savrsirii unei infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savrsirea infractiunii
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si nsoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS:A

20. Ce desemneaz scopul savrsirii unei infractiuni ?

a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea
n mintea faptuitorului a ideii savrsirii unei anumite infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita prin savrsirea faptei
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si nsoteste fapta
infractionala si urmarile ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS:B

21. Ce cuprinde perioada externa a savrsirii unei infractiuni intentionate ?

a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza
urmarilor
b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor
c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat
d. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmrilor
ANS:B

22. Care este teza adoptat de Codul penal romn, n legatura cu regimul
actelor preparatorii ?
a. teza incriminarii actelor preparatorii
b. teza neincriminarii actelor preparatorii
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
d. teza incriminrii partiale a unor acte preparatorii
ANS:B

5
23. Cnd exista tentativa perfecta ?
a. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii
obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci cnd faptuitorul ncepe executarea elementului material al laturii
obiective a infractiunii, nsa pe parcursul desfasurarii executarea este ntrerupta
si nu poate fi dus pna la capat
c. atunci cnd faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita
modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor
cauze
d. atunci cnd fptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectat s se consume, totusi aceasta nu se consum datorit
modului absurd de concepere a infractiunii
ANS:A

24. Cnd exista tentativa imperfecta ?

a. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii
obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci cnd faptuitorul ncepe executarea elementului material al laturii
obiective a infractiunii, nsa pe parcursul desfasurarii executarea este ntrerupta
si nu poate fi dusa pna la capat
c. atunci cnd faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea
proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului
defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
d. atunci cnd fptuitorul execut n ntregime elementul material al laturii
obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmrit nu se produce
datorit modului gresit de concepere
ANS:B

25. Cnd exista tentativa improprie ?

a. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar
n cazul concret n raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din
locul unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci cnd mijlocul folosit pentru savrsirea infractiunii, prin natura lui, nu
era apt n nici o mprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci cnd infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt
de a produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului
ca obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla

6
d. atunci cnd fptuitorul execut n ntregime elementul material al laturii
obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmrit nu se produce
datorit modului gresit de concepere
ANS:C

26. Cnd exista tentativa relativ improprie ?

a. atunci cnd prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savrsirea
infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar n cazul concret, n raport de
conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori n situatia cnd
obiectul material al infractiunii lipsea n mod accidental din locul unde acesta
stia ca se afla
b. atunci cnd faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului
defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
c. atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata
mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare sa produca
rezultatul urmarit de faptuitor
d. atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorat modului
absurd de concepere a infractiunii
ANS:A

27. Cnd exista tentativa absolut improprie ?

a. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar
n cazul concret, n raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din
locul unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci cnd mijlocul folosit prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare sa
produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii
obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
d. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt s produc rezultatul,, dar
n cazul concret n raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau
defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din
locul unde fptuitorul credea c se afla
ANS:B

28. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?

a. la infractiunile savrsite cu intentie indirecta
b. la infractiunile continuate
c. la infractiunile savrsite din culpa
d. la infractiunile complexe
ANS:C

7
29. Cnd nu se pedepseste tentativa ?
a. numai atunci cnd faptuitorul s-a desistat de la savrsirea faptei pusa n
executare, mai nainte ca organul de urmarire penala sa o descopere
b. atunci cnd faptuitorul a mpiedicat mai nainte de descoperirea faptei
producerea rezultatului
c. atunci cnd faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a mpiedicat producerea
rezultatului mai nainte de descoperirea faptei
d. atunci cnd fptuitorul s-a mpcat cu persoana vtmat
ANS:C

30. Care fapt nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?

a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale mpotriva careia a
fost ndreptata
b. fapta savrsita care este n mod vadit lipsita de importanta
c. fapta savrsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale
mpotriva careia a fost ndreptata, este lipsita n mod vadit de importanta iar prin
continutul ei concret este lipsita de pericol social
d. fapta este lipsit n mod vdit de important pentru c a produs un prejudiciu
redus
ANS:C

31. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea

penala ?
a. observarea, mustrarea, amenda
b. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda
c. munca n folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda
d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca n folosul comunittii
ANS:B

32. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?

a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata
b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviat
d. infractiunea simpl, infractiunea complex si infractiunea deviat
ANS:C

8
33. Care este data savrsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul cnd se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a
avea o semnificatie penala
b. momentul la care a ncetat actiunea/inactiunea infractionala
c. momentul n care s-a produs rezultatul
d. momentul cnd autorul faptei a nceput realizarea elementului material al
infractiunii
ANS:B

34. Cnd se epuizeaza o infractiune continua ?

a. n momentul producerii rezultatului
b. n momentul ncetarii actiunii/inactiunii infractionale
c. coincide cu momentul consumarii infractiunii
d. coincide cu momentul svrsirii infractiunii
ANS:B

35. Care este momentul n raport cu care se aplica beneficiul gratierii n

cazul savrsirii
unei infractiuni continue ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. momentul epuizarii activitatii infractionale
c. momentul producerii rezultatului
d. momentul descoperirii infractiunii
ANS:B

36. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?

a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
d. infractiunea complex, infractiunea continu, infractiunea progresiv
ANS:C

37. Cnd o infractiune este continuata?

a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii
obiective se prelungeste n timp, in chip natural, chiar dupa momentul
consumarii
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau
inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi
fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele

9
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in
realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte
continutul aceleiasi infractiuni
d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau
inactiuni care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite
ANS:C

38. Care este data la care se considera savrsita infractiunea continuata ?

a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni
b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta
infractiunii continuate
c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii
continuate
d. data cnd a fost descoperit infractiunea
ANS:C

39. Care este momentul n raport cu care se aplica beneficiul amnistiei n

cazul savrsirii
unei infractiuni continuate ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
c. momentul producerii rezultatului
d. data rmnerii definitive a unei hotrri de condamnare
ANS:B

40. Cnd o infractiune este complexa ?

a. numai atunci cnd n continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau
inactiune care constituie prin ea nsasi o fapta prevazuta de legea penala
b. cnd n continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta
agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea nsasi o fapta prevazuta de
legea penala c. cnd elementul material al laturii obiective se repeta de mai
multe ori n aceeasi mprejurare
d. atunci cnd o persoan svrseste la diferite intervale de timp actiuni sau
inactiuni care prezint fiecare n parte continutul unor infractiuni diferite
ANS:B

41. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?

a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva
b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala
d. pluralitatea intermediar, concursul de legi penale, recidiva
ANS:B

10
42. Cnd exista concurs de infractiuni ?
a. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite printr-o
unica actiune, de aceeasi persoana
b. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite prin actiuni
sau inactiuni distincte de aceeasi persoana, nainte de a fi condamnata definitiv
pentru vreuna din ele
c. atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite printr-o unica
manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, nainte de a fi condamnata
definitiv pentru vreuna dintre ele
d. numai atunci cnd dou sau mai multe infractiuni au fost svrsite printr-o
unic actiune de dou sau mai multe persoane
ANS:C

43. Cnd exista concurs real de infractiuni ?

a. atunci cnd o actiune sau o inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita
mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
b. atunci cnd o actiune sau o inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita
mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste
elementele constitutive ale unor infractiuni diferite
c. atunci cnd mai multe infractiuni au fost savrsite de aceeasi persoana prin tot
attea actiuni ori inactiuni distincte nainte de a fi fost condamnata definitiv
pentru vreuna din ele
d. atunci cnd numai o actiune svrsit de aceeasi persoan datorit
mprejurrilor n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs, ntruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
ANS:C

44. Cnd exista concurs ideal de infractiuni ?

a. atunci cnd mai multe infractiuni au fost savrsite de aceeasi persoana, nainte
de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
b. atunci cnd o actiune sau inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita
mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs ntruneste
elementele constitutive a mai multor infractiuni
c. atunci cnd o actiune sau inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita
mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
d. atunci cnd numai o actiune svrsit de aceeasi persoan datorit
mprejurrilor n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs, ntruneste
elementele constitutive a mai multor infractiuni
ANS:B

11
45. Cnd exist recidiva postcondamnatorie ?
a. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la
pedeapsa nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savrseste din nou o
infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul
executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege
pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an
b. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la
pedeapsa amenzii sau nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savrseste
din nou o infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n
timpul executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de
lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an
c. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la
pedeapsa nchisorii mai mare de un an, cel condamnat savrseste din nou o
infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul
executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege
pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de sase luni
d. atunci cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare la
pedeapsa nchisorii mai mic de sase luni, cel condamnat svrseste din nou o
infractiune din culp, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul
executrii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevzut de lege
pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an
ANS:A

46. Exist recidiv dac o persoana a fost condamnata la pedeapsa

nchisorii mai mare de sase luni pentru savrsirea unei infractiuni
intentionate, dar cu suspendarea conditionata a executarii, iar n termenul
de ncercare savrseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede
pedeapsa nchisorii mai mare de un an ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista stare de recidiva
c. exista recidiva postexecutorie
d. exist pluralitate intermediar
ANS:A
47. Exist recidiv n cazul n care dupa condamnarea definitiva la
detentiunea pe viata, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul
executarii ori n stare de evadare, cel condamnat savrseste din nou o
infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu nchisoarea
mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima
c. legea nu prevede o asemenea situatie
d. exist concurs de infractiuni
ANS:A

12
48. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei
postcondamnatorii ?
a. sa existe o hotarre de condamnare pentru savrsirea unei infractiuni
intentionate la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
b. sa existe o hotarre de condamnare definitiva pentru savrsirea unei
infractiuni intentionate, la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau
detentiunea pe viata
c. sa existe o hotarre de condamnare definitiva pentru savrsirea unei
infractiuni intentionate la pedeapsa nchisorii mai mare de un an sau detentiunea
pe viata d. s existe o hotrre de condamnare pentru svrsirea unei infractiuni,
svrsit din culp la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe
viat
ANS:B

49. Cnd exista recidiva postexecutorie ?

a. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede
pedeapsa nchisorii mai mare de un an
b. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea
prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 3 luni
c. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea
prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni
d. s existe o hotrre de condamnare pentru svrsirea unei infractiuni svrsite
n timpul minorittii la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea
pe viat
ANS:A

50. Ce se va retine de ctre instant daca n privinta primului termen al

recidivei mari postexecutorii, constnd n executarea unei pedepse cu
nchisoarea mai mare de 6 luni pentru savrsirea unei infractiuni
intentionate, s-a mplinit termenul de reabilitare ?
a. c aceast condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei
b. c aceast condamnare poate constitui primul termen al recidivei
postcondamnatorii
c. referitor la aceast condamnare problema este controversata n literatura
juridica de specialitate
d. c aceast condamnare poate constitui primul termen al pluralittii
intermediare de infractiuni
ANS:A

13
51. Din ce este compus primul termen n cazul micii recidive
postcondamnatorie?
a. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la un an, pentru savrsirea
unor infractiuni intentionate
b. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la sase luni, pentru
savrsirea unor infractiuni intentionate
c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa nchisorii de pna la sase
luni, pentru savrsirea unor infractiuni intentionate
d. din trei condamnri rmase definitive la pedeapsa nchisorii de pn la sase
luni, pentru svrsirea unei infractiuni svrsite din culp
ANS:C

52. Care este temeiul rspunderii penale ?

a. svrsirea unei fapte prevzute de legea penal
b. svrsirea unei infractiuni
c. numai gradul de pericol social al unei fapte
d. existenta vinovatiei
ANS:B

53. Crei forme de participatie i este specific contributia directa si

nemijlocita la savrsirea faptei prevazuta de legea penala ?
a. instigatorului
b. coautorilor
c. complicelui
d. fptuitorul
ANS:B

54. Ce form de participatie svrseste persoana care promite nainte de

savrsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa
savrsirea ei, nu-si mai tine promisiunea ?
a. complicitate
b. nu are semnificatie penala
c. o fapt lipsit de pericol social
d. tinutor
ANS:A
55. Ce se va retine n cazul faptei persoanei care nainte de savrsirea
infractiunii, promite
faptuitorului ca l va favoriza ?
a. infractiunea de favorizare a infractorului
b. nu are semnificatie penala
c. complicitate
d. tinuitor
ANS;C

14
56. Care sunt conditiile atacului n cazul legitimei aprri ?
a. material, direct, imediat, injust si proportional
b. material, direct, imediat si injust
c. material, direct si injust
d. material, direct, proportional, imediat
ANS:B

57. mpotriva cui trebuie s fie ndreptat atacul n cazul legitimei aparari ?
a. celui care se apara sau altei persoane
b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun
important
c. celui care se apara, altei persoane sau mpotriva unui interes obstesc
d. celui care se apr, altei persoane sau mpotriva unui bun important
ANS:C

58. Cine este n pericol n cazul legitimei aprri ?

a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
b. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul
obstesc
c. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia
ori interesul obstesc
d. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia
ANS:B

59. Va beneficia de legitim aprare persoana care dup dezarmarea

agresorului continu
riposta lovind victima cu cutitul cauzndu-i moartea?
a. va beneficia de legitima aparare, n conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 C.p.
b. va beneficia de legitima aparare, n conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 C.p.
c. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune n
discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii
d. va beneficia de legitim aprare, n conditiile prevzute de art. 44 alin. 1 C.p.
ANS:C

60. mprejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o n

momentul savrsii faptei
poate constitui o circumstant agravant ?
a. nu poate constitui o circumstanta agravanta
b. poate constitui o circumstanta agravanta
c. ramne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta
d. .poate constitui primul termen al recidivei
ANS:A

15
61. n cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre
participanti se rsfrng asupra celorlalti participanti ?
a. se rasfrng asupra celorlalti participanti
b. nu se rasfrng asupra celorlalti participanti
c. se rasfrng numai n masura n care au fost cunoscute de toti participantii
d. se rsfrng asupra tuturor participantilor chiar dac nu au stiut de
circumstantele personale ale unui participant
ANS:B

62. n cazul participatiei penale, circumstantele reale se rsfrng asupra

tuturor participantilor ?
a. nu se rasfrng asupra tuturor participantilor
b. se rasfrng asupra tuturor participantilor
c. se rasfrng asupra participantilor numai n masura n care acestia le-au
cunoscut sau le-au prevazut
d. se rsfrng asupra participantilor chiar dac acestia nu le-au cunoscut sau nu
le-au prevzut
ANS:C

63. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o

infractiune intentionata poate fi liberat conditionat?
a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege
b. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor
c. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in
munca, disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si
de antecedentele sale penale
d. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei
ANS:C

64. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?
a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta
b. numai pedepsele si masurile educative
c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare
d. pedepsele, msurile educative, msurile de sigurant si sanctiunile
contraventionale
ANS:A

65. Din ce se compune termenul de ncercare n cazul n care pedeapsa a

carei executare a fost suspendata este nchisoarea ?
a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un an
b. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi ani
c. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani

16
d. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval egal cu jumtatea
din pedeapsa aplicat
ANS:B

66. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale?

a. inchisoarea pe viata
b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani
c. amenda de la 50 lei la 100.000 lei
d. inchisoare de la 15 zile la 30 ani
ANS:D

67. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor

drepturi?
a. dupa pronuntarea sentintei
b. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
c. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa ori dup prescriptia executarii pedepsei
d. in momentul incarcerarii condamnatului
ANS:C

68. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea

masurilor de siguranta dispuse fata de inculpat?
a. da
b. nu
c. atrage numai masura de siguranta a internarii medicale
d. atrage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii
ANS:B

69. Dac minorii cu vrsta cuprins ntre 14 si 16 ani svrsesc fapte

prevzute de legea penal vor rspunde penal?
a. nu rspund niciodat din punct de vedere penal
b. fat de aceast categorie de persoane care svrsesc fapte prevzute de legea
penal se iau numai msuri de ocrotire prevzute de legislatia n vigoare
c. rspund penal, dac se dovedeste c au svrsit fapte penale cu discernmnt
d. fat de ei se pot lua doar msuri educative
ANS:C

70. Ce este excesul scuzabil ?

a. cauza care nltur caracterul penal al faptei
b. cauza care nltur rspunderea penal
c. circumstanta atenuant
d. circumstanta agravant
ANS:C

17
71. Care este cauza care genereaz starea de pericol datorit creia se
dispune msura de sigurant a interzicerii unei functii sau profesii ?
a. lipsa atitudinii de care a dat dovad persoana care a svrsit o fapt prevzut
de legea penal de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea n
exercitarea creia a svrsit fapta
b. exercitarea functiei sau profesiei n mod abuziv
c. gravitatea faptei svrsite
d. nedemnitatea persoanei care a svrsit fapta prevzut de legea penal
ANS:A

72. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?

a. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala
b. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de
stupefiante
c. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara,
care au savarsit o infractiune
d. persoanelor declarate non grata
ANS:C

73. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care svarsesc

infractiuni?
a. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate
b. inchisoarea
c. amenda
d. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate
ANS:D

74. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a

mplinit varsta de 60 de ani n timpul executarii pedepsei?
a. se deduce partea de pedeapsa executat si execut n continuare pedeapsa
nchisorii de 30 de ani
b. se aplic pedeapsa nchisorii de 25 de ani
c. se aplic pedeapsa nchisorii de 30 de ani
d. detentia pe viata se nlocuieste cu nchisoarea pe timp de 25 de ani
ANS:D
75. De ctre cine se realizeaz individualizarea judiciar a pedepsei ?
a. de ctre legiuitor n faza de elaborare a legii penale incriminatorie
b. de ctre instanta de judecat n momentul solutionrii cauzei cu care a fost
investit
c. de ctre administratia locului de detinere a condamnatului
d. de ctre judector mpreun cu procurorul
ANS:B

18
76. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei
sub supraveghere in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din
contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni concurente savarsite in
anul 2005, daca anterior in anul 2004 acesta mai suferise o condamnare de
1 an nchisoare pentru infractiunea de ucidere din culp?
a. nu
b. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment
pentru condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara
executarea pedepsei
c. poate, dar numai daca se retin circumstante atenuante
d. poate, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudiciul
ANS:B

77. Care sunt efectele retinerii circumstantelor agravante in cazul

inculpatului persoana fizica?
a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul special
b. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani, iar in cazul amenzii
se aplica un spor de cel mult o treime din maximul special
c. instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest
maxim este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la
5 ani care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se
poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special
d. instanta aplica intotdeauna peste maximul special un spor de 3 ani
ANS:C

78. Care este obiectul material al infractiunii de omor?

a. corpul persoanei
b. actiunea ucigtoare
c. corpul persoanei n viat
d. corpul persoanei decedate
ANS:C

79. Ce implic omorul svrsit cu premeditare art. 175 lit. a) C. pen.?

a. implic numai o simpl chibzuire anterioar asupra faptei
b. implic exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregtire a
infractiunii
c. implic existenta unui interval de timp ntre luarea hotrrii de a comite
infractiunea si svrsirea acesteia, chiar dac fptuitorul nu a chibzuit asupra
faptei si nu a pregtit-o
d. nu presupune un interval de timp ntre adoptarea hotrrii de a ucide si
materializarea acesteia
ANS:B

19
80. n ce conditii se poate retine omorul svrsit din interes material art.
175 lit. b) C. pen.?
a. se poate retine indiferent dac fptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea
interesului urmrit
b. se poate retine si cnd mobilul omorului a fost gelozia, dac n urma
infractiunii fptuitorul realizeaz un avantaj material
c. nu se poate retine dac interesul material urmrit este legitim
d. se poate retine numai dac interesul material a fost satisfcut
ANS;A

81. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de omor?

a. numai prin acte comisive
b. prin acte comisive sau omisive
c. numai prin acte omisive
d. numai prin amenintarea subiectului pasiv
ANS:B

82. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de

omor calificat?
a. n timpul noptii
b. cu premeditare
c. de ctre o persoan avnd asupra sa o arm, o substant narcotic sau
paralizant
d. prin cruzimi
ANS:B

83. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de

omor deosebit de grav?
a. profitnd de starea de neputint a victimei de a se apra
b. asupra sotului sau unei rude apropiate
c. de dou sau mai multe persoane mpreun
d. asupra unei femei gravide
ANS:D

84. Ce solutie se retine dac fptuitorul a ucis n aceeasi mprejurare, cu

intentie, dou persoane?
a. dou infractiuni de omor simplu aflate n concurs
b. o infractiune de omor
c. o infractiune de omor deosebit de grav
d. o infractiune de omor calificat
ANS:C

20
85. n ce conditii se comite infractiunea de pruncucidere?
a) reprezint suprimarea vietii unui nou-nscut comis de un printe;
b) se svrseste imediat dup nastere;
c) are un subiect activ necircumstantiat, putnd fi orice femeie;
d) se svrseste de ctre mama aflat ntr-o stare de tulburare pricinuit de
nastere.
a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. b+d
ANS:D

86. Care este forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de

pruncucidere?
a. culpa
b. intentia
c. praeterintentia
d. intentia indirect
ANS:B

87. Care este limita legal de mbibatie alcoolic a crei depsire

antreneaz rspunderea
persoanelor care conducnd neglijent autovehicule pe drumurile publice
ucid o persoan?
a. 1,00 g/l alcool pur n snge
b. 0,80 g/l alcool pur n snge
c. 0,60 g/l alcool pur n snge
d. 0,40 g/l alcool pur n snge
ANS:B

88. Care sunt consecintele prevzute de lege pentru ca o fapt concret s

constituie infractiunea de vtmare corporal grav?
a) vtmarea integrittii corporale sau a snttii care necesit pentru vindecare
ngrijiri medicale cel mult de 60 de zile;
b) slutirea;
c) punerea n primejdie a vietii persoanei;
d) pierderea unui simt sau organ.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. b+c+d
ANS:D

21
89. Care este ncadrarea juridic a faptei agentului care loveste intentionat
cu aceeasi ocazie dou persoane?
a. o infractiune de lovire sau alte violente
b. dou infractiuni de lovire sau alte violente aflate n concurs
c. o infractiune de lovire sau alte violente n form continuat
d. o vtmare corporal din culp
ANS:B

90. n ce forme este permis participatia penal la svrsirea infractiunii de

viol?
a. coautorat, instigare, complicitate
b. instigare si complicitate
c. coautorat
d. coautorat si instigare
ANS:A

91. n ce modalitate a vinovtiei se poate comite violul care a avut ca

urmare moartea sau sinuciderea victimei?
a. intentia
b. culpa
c. praeterintentia
d. intentia indirect
ANS:C

92. n ce moment se consum infractiunea de furt?

a. deposedrii victimei de bun
b. mposedrii autorului cu acel bun
c. nceperii executrii actelor de sustragere
d. pregtirii actiunii de luare
ANS:B

93. Cnd intervine ntelegerea ntre fptuitori la infractiunea de tinuire?

a. posterior infractiunii principale
b. concomitent infractiunii principale
c. anterior infractiunii principale
d. anterior sau concomitent infractiunii principale
ANS:A

94. Care sunt consecintele pe care trebuie s le pricinuiasc o fapt

concret pentru a fi ncadrat ca infractiune de vtmare corporal grav?
a) pierderea unei proteze;
b) pierderea cunostintei;
c) pierderea unui simt sau organ;

22
d) slutirea.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. c+d
ANS:D

95. La ce infractiuni contra vietii, integrittii corporale si snttii, cu

exceptia faptelor prevzute n art. 179 C.pen. si 185 C.pen., este posibil
tentativa?
a. ucidere din culp
b. lovituri cauzatoare de moarte
c. omor calificat
d. vtmare corporal din culp
ANS:C

96. n ce mprejurri lipsirea de libertate este mai grav?

a) prin simulare de calitti oficiale;
b) n timpul noptii;
c) prin simulare de calitti mincinoase;
d) de o persoan narmat.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
d. a+d
ANS:D

97. n ce const elementul material al asocierii pentru svrsirea de

infractiuni?
a) initierea constituirii unei asocieri;
b) constituirea unei asocieri;
c) aderarea la o asociere;
d) sprijinirea unei asocieri.
a. a+b
b. a+b+c
c. a+c+d
d. a+d
ANS:C

23
98. Care sunt mprejurrile care agraveaz rspunderea n cazul
infractiunii de violare de domiciliu?
a) n timpul unei calamitti;
b) prin folosire de calitti mincinoase;
c) prin simulare de calitti oficiale;
d) n timpul noptii.
a. a+b
b. b+c
c. b+d
d. a+b+d
ANS:C

99. ntre ce categorii de persoane se realizeaz raportul sexual la

infractiunea de incest?
a) rude apropiate;
b) rude n linie direct;
c) membrii de familie;
d) frati si surori.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+d
d. b+d
ANS:D

100. n ce modalitate a vinovtiei se poate svrsi infractiunea de hrtuire

sexual?
a. intentia
b. intentia direct
c. intentia indirect
d. praeterintentia
ANS:B

101. Care este obiectul material al infractiunii de furt?

a. orice energie care are o valoare economic
b. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius)
c. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae)
d. corpul omului sau anumite prti ale corpului ct omul este n viat
ANS:A

24
102. Care sunt elementele circumstantiale de agravare n cazul furtului
calificat?
a. luarea unui bun mobil de dou sau mai multe persoane
b. sustragerea unor bunuri n timpul unei calamitti
c. sustragerea unui bun de la o persoan aflat n imposibilitate de a-si exprima
vointa sau de a se apra
d. luarea unui bun mobil n timpul noptii
e. toate variantele de mai sus
ANS:E

103. n ce ipoteze normative tlhria se svrseste cu praeterintentie?

a) a avut ca urmare moartea victimei;
b) a avut vreuna dintre urmrile artate n art. 182;
c) a avut ca urmare vtmarea corporal a victimei;
d) a fost comis prin ntrebuintare de amenintri.
a. a+c
b. a+b
c. b+c
d. a+d
ANS:B

104. n ce const elementul material al infractiunii de tlhrie, n varianta

tip?
a) furtul svrsit prin ntrebuintare de insulte;
b) furtul urmat de ntrebuintarea de amenintri pentru pstrarea bunului furat;
c) furtul svrsit asupra victimei aflate n stare de inconstient sau neputint de a
se apra;
d) furtul urmat de ntrebuintarea de violente pentru nlturarea urmelor
infractiunii.
a. a+b
b. b+c
c. b+d
d. a+d
ANS:C

105. Care sunt mprejurrile agravante n cazul infractiunii de tlhrie?

a) a avut vreuna din urmrile artate n art. 181 C. pen;
b) a fost svrsit prin efractie;
c) a fost svrsit ntr-un mijloc de transport;
d) a fost comis ntr-o locuint sau n dependinte ale acesteia.
a. a+b
b. b+c
c. b+d

25
d. c+d
ANS:D

106. Ce infractiune reprezint nsusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu

orice titlu?
a. furt
b. gestiune frauduloas
c. abuz de ncredere
d. delapidare
ANS:C

107. Care este forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de

abuz de ncredere?
a. intentie direct sau indirect
b. praeterintentie
c. intentie sau culp
d. culp
ANS:A

108. n ce ipoteze gestiunea frauduloas se retine n varianta agravat?

a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credint
b. fapta este svrsit cu ocazia administrrii ori conservrii bunurilor
c. fapta este svrsit n scopul de a dobndi un folos material
d. fapta este comis cu intentie
ANS:C

109. Care este obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloas?

a. doar un bun mobil
b. doar o sum de bani
c. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile
d. doar un bun imobil
ANS;C

110. n ce poate consta obiectul material al infractiunii de nselciune?

a. un bun mobil sau imobil
b. doar un bun mobil
c. o actiune sau o inactiune
d. doar un bun imobil
ANS:A

26
111. Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de
nselciune?
a) comiterea n scopul de a obtine un folos material injust;
b) pricinuirea unei pagube;
c) svrsirea prin folosire de nume sau calitti mincinoase;
d) producerea de consecinte deosebit de grave.
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+b+c
ANS:C

112. Sub ce modalitti normative se poate nftisa elementul material al

infractiunii de delapidare?
a. nsusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
b. nsusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
c. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
d. nsusirea, degradarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
ANS:A

113. La ce infractiuni contra patrimoniului se pedepseste tentativa?

a) abuz de ncredere;
b) gestiune frauduloas;
c) delapidare;
d) nselciune.
a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. c+d
ANS;D

114. n ce const obiectul material la infractiunea de distrugere?

a. un bun mobil sau imobil
b. doar un bun mobil
c. o actiune sau o inactiune
d. doar un bun imobil
ANS:A

115. n ce constau formele infractiunii de tulburare de posesie?

a) elementul material este reprezentat de actiunea de ptrundere fr drept ntr-
un imobil;
b) tentativa este posibil, dar nu este incriminat;
c) consumarea are loc instantaneu, la momentul intrrii fptuitorului n imobil;

27
d) epuizarea are loc fie la momentul cnd fptuitorul a ncetat actiunea ilicit din
proprie initiativ, fie la data pronuntrii hotrrii de condamnare.
a. a+b
b. b+c
c. b+d
d. a+d
ANS:C

116. n ce const obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie?

a. un bun imobil
b. un bun mobil sau imobil
c. ocuparea fr drept a unui imobil aflat n posesia altuia
d. un bun mobil
ANS:A

117. Care sunt modalittile normative sub care se poate nftisa elementul
material al infractiunii de tinuire?
a) transformarea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte
penale;
b) sustragerea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte
penale;
c) pretinderea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte
penale;
d) primirea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte
penale.
a. a+d
b. b+c
c. a+b+c
d. b+d
ANS:A

118. Care este limitarea special fixat de legiuitor n cazul pedepsei

aplicate tinuitorului prin raportare la cea prevzut pentru autorul faptei
din care provine bunul?
a. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate depsi pedeapsa prevzut de lege
pentru infractiunea din care provine bunul tinuit
b. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate fi mai mare dect aceea care s-a
aplicat autorului faptei din care provine bunul
c. pedeapsa aplicat tinuitorului se reduce dac pentru autorul faptei din care
provine bunul s-au retinut circumstante atenuante
d. pedeapsa aplicat tinuitorului poate depsi pedeapsa prevzut de lege
pentru infractiunea din care provine bunul tinuit
ANS:A

28
119. Cu ce modalitate a vinovtiei se poate comite tinuirea?
a. intentia direct sau indirect;
b. numai cu intentie direct
c. numai cu intentie indirect
d. intentia sau culpa
ANS:A

120. Care este obiectul material al infractiunii de ultraj n varianta tip?

a. corpul functionarului public ultragiat
b. un bun mobil sau imobil
c. numai un bun mobil care se afl asupra subiectului pasiv
d. obiectul material lipseste
ANS:D

121. Care va fi ncadrarea juridic a faptei de lovire a unui politist aflat n

exercitiul functiunii dac acesta si-a depsit atributiile de serviciu?
a. ultraj
b. ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente
c. lovire sau alte violente
d. vtmare corporal din culp
ANS:C

122. n ce conditii sunt incidente variantele agravate ale infractiunii de

ultraj?
a. dac mpotriva victimei se exercit o lovire sau alte violente ori o vtmare
corporal sau o vtmare corporal grav
b. dac functionarul public ce ndeplineste o functie care implic exercitiul
autorittii de stat se afl n exercitiul functiunii
c. dac fapta este svrsit de dou sau mai multe persoane
d. dac fapta este svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun
ANS:A

123. Cu ce form de vinovtie se poate svrsi infractiunea de sustragere

sau distrugere de nscrisuri?
a. doar sub forma intentiei
b. doar sub forma culpei
c. att sub forma intentiei, ct si a culpei
d. doar n modalitatea intentiei directe
ANS:C

29
124. n ce const urmarea imediat la infractiunea de abuz n serviciu
contra intereselor publice?
a) ntr-o stare de pericol;
b) ntr-un rezultat si acesta este n mod obligatoriu concretizat ntr-o pagub;
c) ntr-un rezultat, dar nu este obligatoriu s se retin existenta unei pagube;
d) ntr-o tulburare nsemnat bunului mers al unei unitti din cele la care se
refer art.
145 C. pen. sau ntr-o pagub patrimoniului acesteia.
a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. c+d
ANS:D

125. Care este forma de vinovtie n cazul infractiunii de neglijent n

serviciu?
a. numai culpa
b. numai intentia
c. att intentia, ct si culpa
d. numai praeterintentia
ANS:A

126. Cum se poate nftisa din punct de vedere al normei de incriminare

elementul material
al infractiunii de luare de mit?
a) darea de bani ori alte foloase;
b) promisiunea sau oferirea de bani;
c) acceptarea promisiunii unor foloase;
d) nerespingerea promisiunii unor foloase.
a. a+b
b. c+d
c. a+d
d. b+d
ANS:B

127. Cnd se consum infractiunea de luare de mit?

a. n momentul realizrii actiunii sau inactiunii incriminate
b. doar n momentul n care fptuitorul intr n posesia folosului necuvenit
c. n momentul producerii pagubei
d. dup ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu
ANS:A

30
128. Care este natura juridic a constrngerii mituitorului de ctre cel care
a luat mita?
a. o cauz de nepedepsire
b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei
c. o cauz de reducere a pedepsei
d. o circumstant atenuant
ANS:B

129. Cnd are loc actiunea caracteristic elementului material al

infractiunii de dare de mitraportat la efectuarea sau neefectuarea actului
de serviciu de ctre cel mituit?
a. se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu
b. se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu
c. se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de
serviciu
d. se comite numai concomitent cu efectuarea sau neefectuarea actului de
serviciu
ANS:A

130. Ce reprezint din punct de vedere al naturii juridice denuntarea de

ctre mituitor a faptei mai nainte ca organul de urmrire s fi fost sesizat?
a. o cauz special de nepedepsire
b. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei
c. o cauz de reducere a pedepsei
d. o cauz general de nepedepsire
ANS:A

131. n ce moment se primesc bunurile de ctre functionar n cazul

infractiunii prevzute n art. 256 C. pen. (primirea de foloase necuvenite)?
a. bunurile au fost primite de functionar dup ce a ndeplinit un act, n baza unei
ntelegeri anterioare
b. bunurile au fost primite de functionar nainte de ndeplinirea unui act la care
era obligat n temeiul functiei sale
c. bunurile au fost primite de functionar dup ce a ndeplinit un act n virtutea
functiei sale
d. bunurile au fost primite de functionar dup ce a ndeplinit un act contrar
ndatoririlor sale de serviciu
ANS:C

31
132. Cu ce modalitate de vinovtie se poate comite infractiunea de trafic de
influent?
a. intentia indirect
b. intentia direct sau indirect
c. praeterintentia
d. intentia direct calificat prin scop
ANS:D

133. Sub ce form trebuie fcut nvinuirea mincinoas?

a) petitie;
b) memoriu;
c) denunt;
d) plngere
a. a+b
b. b+d
c. a+c
d. c+d
ANS:D

134. Ce infractiune reprezint producerea ori ticluirea de probe mincinoase

n sprijinul unei
nvinuiri nedrepte?
a. mrturie mincinoas
b. denuntare calomnioas
c. nedenuntarea unor infractiuni
d. favorizarea infractorului
ANS:B

135. Ce reprezint retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea

inculpatului sau n toate cauzele nainte de pronuntarea unei hotrri ori a
unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase?
a. o cauz special de impunitate
b. o cauz de reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen
c. o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei
d. o cauz general de nlturare a rspunderii penale
ANS:A
136. Care sunt formele de participatie penal la infractiunea de mrturie
mincinoas?
a. coautorat, instigare, complicitate
b. doar n forma autoratului
c. doar n forma instigrii si coautoratului
d. numai sub forma instigrii si a complicittii
ANS:D

32
137. Ce infractiune reprezint ajutorul dat fptuitorului, n urma
ntelegerii avute cu acesta anterior svrsirii faptei, pentru zdrnicirea
urmririi penale, a judectii sau a executrii pedepsei?
a. favorizarea infractorului
b. tinuire
c. complicitate la acea infractiune
d. nedenuntarea unor infractiuni
ANS:C

138. Care este forma de vinovtie cu care se poate svrsi favorizarea

infractorului?
a. intentia direct calificat prin scop;
b. intentia direct sau indirect;
c. culpa cu previziune;
d. praeterintentia.
ANS:B

139. Ce infractiune constituie mentinerea intentionat a strii de

arest/detinere dup expirarea duratei mandatului de arestare preventiv/de
executare a pedepsei?
a. lipsire de libertate n mod ilegal
b. arestare nelegal
c. represiune nedreapt
d. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor
ANS:B

140. Care sunt mprejurrile care agraveaz rspunderea penal n cazul

infractiunii de evadare?
a) fapta este svrsit prin folosirea de calitti mincinoase;
b) fapta este svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun;
c) fapta este svrsit n timpul noptii;
d) fapta este comis prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente.
a. a+b
b. b+c
c. b+d
d. a+d
ANS:C

33
141. Cu ce form de vinovtie se poate comite infractiunea prevzut n art.
262 C. pen. (nedenuntarea unor infractiuni)?
a. intentia direct sau indirect
b. culpa
c. intentia sau culpa
d. intentia indirect
ANS:C

142. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de falsificare de

moned sau alte valori?
a. doar prin contrafacere (plsmuire)
b. doar prin alterare (prefacere)
c. fie prin contrafacere, fie prin alterare
d. numai cu prilejul emiterii valorii respective de institutia abilitat
ANS:C

143. n ce const elementul material al infractiunii de fals material n

nscrisuri oficiale?
a. falsificarea unui nscris oficial, cu prilejul ntocmirii acestuia, prin
consemnarea unor fapte sau mprejurri neadevrate, ori omisiunea consemnrii
unor date sau mprejurri
b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau
prin alterarea lui n orice mod
c. folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecinte juridice
d. falsificarea unui nscris sub semntur privat
ANS:B

144. Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de fals

intelectual (art. 289 C. pen.):
a) numai prin comisiune;
b) numai prin prin omisiune;
c) att prin omisiune, ct si prin comisiune;
d) numai cu prilejul ntocmirii nscrisului oficial
a. a+b
b. b+c
c. c+d
d. a+d
ANS:C

34
145. Care este ncadrarea juridic a faptei de falsificare a unui nscris sub
semntur privat si de folosire a sa de ctre autorul falsului?
a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat n concurs cu
infractiunea de uz de fals
b. infractiunea de uz de fals
c. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat
d. o fapt nesanctionat de legea penal
ANS:C

146. Sub ce modalitti normative se poate nftisa elementul material al

infractiunii de proxenetism?
a) ndemnul la prostitutie;
b) nlesnirea practicrii prostitutiei;
c) tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei;
d) traficul de persoane pentru prostitutie.
a. a+b
b. b+c
c. a+d
d. a+b+c+d
ANS:D

147. n ce form a vinovtiei se poate comite asocierea pentru svrsirea de

infractiuni pentru a atrage incidenta art. 323 c.pen.?
a. praeterintentia
b. culpa
c. intentie
d. intentie sau culpa
ANS:C

148. Care este forma de vinovtie specific infractiunii de proxenetism

pentru a atrage incidenta art. 329 c.pen.?
a. culpa
b. intentia
c. praeterintentia
d. intentie sau culpa
ANS:B

35