Cap.

1
1 Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, imparatul Ierusalimului.
Ecclesiast 1.12;Ecclesiast 7.27;Ecclesiast 12.8-10;
2 O, desertaciune a desertaciunilor, zice Eclesiastul, o desertaciune a desertac
iunilor! Totul este desertaciune.
Ps 39.5-6;Ps 62-9;Ps 144.4;Ecclesiast 12.8;Rom 8.20;
3 Ce folos are omul din toata truda pe care si-o da supt soare?
Ecclesiast 2.22;Ecclesiast 3.9;
4 Un neam trece, altul vine, si pamintul ramine vecinic in picioare.
Ps 104.5;Ps 119.90;
5 Soarele rasare, apune si alearga spre locul de unde rasare din nou.
Ps 19.5-6;
6 Vintul sufla spre miaza-zi, si se intoarce spre miaza-noapte; apoi iaras se in
toarce, si incepe din nou aceleasi rotituri.
Ioan 3.8;
7 Toate riurile se varsa in mare, si marea tot nu se umple: ele alearga necurmat
spre locul de unde pornesc, ca iaras sa porneasca de acolo.
Iov 38.10;Ps 104.8-9;
8 Toate lucrurile sint intr-o necurmata framintare, asa cum nu se poate spune; o
chiul nu se mai satura privind, si urechea nu oboseste auzind.
Prov 27.20;
9 Ce a fost, va mai fi, si ce s-a facut, se va mai face; nu este nimic nou supt
soare.
Ecclesiast 3.15;
10 Daca este vreun lucru despre care s-ar putea spune: Iata ceva nou!" de mult l
ucrul acela era si in veacurile dinaintea noastra.
11 Nimeni nu-si mai aduce aminte de ce a fost mai inainte; si ce va mai fi, ce s
e va mai intimpla mai pe urma nu va lasa nici o urma de aducere aminte la cei ce
vor trai mai tirziu.
12 Eu, Eclesiastul, am fost imparat peste Israel, in Ierusalim.
Ecclesiast 1.1;
13 Mi-am pus inima sa cercetez si sa adincesc cu intelepciune tot ce se intimpla
supt ceruri: iata o indeletnicire plina de truda, la care supune Dumnezeu pe fi
ii oamenilor.
Gen 3.19;Ecclesiast 3.10;
14 Am vazut tot ce se face supt soare; si iata ca totul este desertaciune si goa
na dupa vint!
15 Ce este strimb, nu se poate indrepta, si ce lipseste nu poate fi trecut la nu
mar.
Ecclesiast 7.13;
16 Am zis in mine insumi: Iata ca am sporit si am intrecut in intelepciune pe to
ti cei ce au stapinit inaintea mea peste Ierusalim, si mintea mea a vazut multa
intelepciune si stiinta.
1Imp 3.12-13;1Imp 4.30;1Imp 10.7-23;Ecclesiast 2.9;
17 Mi-am pus inima sa cunosc intelepciunea, si sa cunosc prostia si nebunia. Dar
am inteles ca si aceasta este goana dupa vint.
Ecclesiast 2.3-12;Ecclesiast 7.23-25;1Tes 5.21;
18 Caci unde este multa intelepciune, este si mult necaz, si cine stie multe, ar
e si multa durere.
Ecclesiast 12.12;

Cap. 2
1 Am zis inimii mele: Haide! vreau sa te incerc cu veselie, si gusta fericirea."
Dar iata ca si aceasta este o desertaciune.
Luc 12.19;Isa 50.11;
2 Am zis risului: Esti o nebunie!" si veseliei: Ce te inseli degeaba?"
Prov 14.13;Ecclesiast 7.6;
3 Am hotarit in inima mea sa-mi veselesc trupul cu vin, in timp ce inima ma va c
irmui cu intelepciune, si sa starui astfel in nebunie, pina voi vedea ce este bi
ne sa faca fiii oamenilor supt ceruri, in tot timpul vietii lor.
Ecclesiast 1.17;
4 Am facut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sadit vii;
5 mi-am facut gradini si livezi de pomi, si am sadit in ele tot felul de pomi ro
ditori.
6 Mi-am facut iazuri, ca sa ud dumbrava unde cresc copacii.
7 Am cumparat robi si roabe, si am avut copii de casa; am avut cirezi de boi si
turme de oi, mai mult de cit toti cei ce fusesera inainte de mine in Ierusalim.
8 Mi-am strins argint si aur, si bogatii ca de imparati si tari. Mi-am adus cint
areti si cintarete, si desfatarea fiilor oamenilor: o multime de femei.
1Imp 9.28;1Imp 10.10;
9 Am ajuns mare, mai mare de cit toti cei ce erau inaintea mea in Ierusalim. Mi-
am pastrat chiar intelepciunea.
Ecclesiast 1.16;
10 Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima dela nicio veselie
, ci am lasat-o sa se bucure de toata truda mea, si aceasta mi-a fost partea din
toata osteneala mea.
Ecclesiast 3.22;Ecclesiast 5.18;Ecclesiast 9.9;
11 Apoi, cind m-am uitat cu bagare de seama la toate lucrarile pe cari le facuse
m cu minile mele, si la truda cu care le facusem, am vazut ca in toate este numa
i desertaciune si goana dupa vint, si ca nu este nimic trainic supt soare.
Ecclesiast 1.3-14;
12 Atunci mi-am intors privirile spre intelepciune, prostie si nebunie. -Caci ce
va face omul care va veni dupa imparat? Ceeace s-a facut si mai inainte. -
Ecclesiast 1.17;Ecclesiast 7.25;
13 Si am vazut, ca intelepciunea este cu atit mai de folos de cit nebunia, cu ci
t este mai de folos lumina de cit intunerecul;
14 inteleptul isi are ochii in cap, iar nebunul umbla in intunerec. Dar am bagat
de seama ca si unul si altul au aceeas soarta.
Prov 17.24;Ecclesiast 8.1;Ps 49.10;Ecclesiast 9.2-11;
15 Si am zis in inima mea: Daca si eu voi avea aceeas soarta ca nebunul, atunci
pentru ce am fost mai intelept?" Si am zis in inima mea: Si aceasta este o deser
taciune."
16 Caci pomenirea inteleptului nu este mai vecinica de cit a nebunului: chiar in
zilele urmatoare totul este uitat. Si apoi si inteleptul moare, si nebunul!
17 Atunci am urit viata caci nu mi-a placut ce se face supt soare: totul este de
sertaciune si goana dupa vint.
18 Mi-am urit pina si toata munca pe care am facut-o supt soare, munca pe care o
las omului care vine dupa mine, ca sa se bucure de ea.
Ps 49.10;
19 Si cine stie daca va fi intelept sau nebun? Si totus el va fi stapin pe toata
munca mea, pe care am agonisit-o cu truda si intelepciune supt soare. Si aceast
a este o desertaciune.
20 Am ajuns pina acolo ca m-a apucat o mare desnadejde de toata munca pe care am
facut-o supt soare.
21 Caci este cite un om care a muncit cu intelepciune, cu pricepere si cu izbind
a, si lasa rodul muncii lui unui om care nu s-a ostenit deloc cu ea. Si aceasta
este o desertaciune si un mare rau.
22 Caci, drept vorbind, ce folos are omul din toata munca lui si din toata strad
uinta inimii lui, cu care se trudeste supt soare?
Ecclesiast 1.3;Ecclesiast 3.9;
23 Toate zilele lui sint pline de durere, si truda lui nu este de cit necaz: nic
i macar noaptea n-are odihna inima lui. Si aceasta este o desertaciune.
Iov 5.7;Iov 14.1;
24 Nu este alta fericire pentru om decit sa manince si sa bea, si sa-si invesele
asca sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am vazut ca si aceasta vine
 din mina lui Dumnezeu.
Ecclesiast 3.12-22;Ecclesiast 5.18;Ecclesiast 8.15;
25 Cine, in adevar, poate sa manince si sa se bucure fara El?
26 Caci El da omului placut Lui intelepciune, stiinta si bucurie; dar celui paca
tos ii da grija sa stringa si s-adune, ca sa dea celui placut lui Dumnezeu! Si a
ceasta este o desertaciune si goana dupa vint.
Iov 27.16-17;Prov 28.8;

Cap. 3
1 Toate isi au vremea lor, si fiecare lucru desupt ceruri isi are ceasul lui.
Ecclesiast 3.17;Ecclesiast 8.6;
2 Nasterea isi are vremea ei, si moartea isi are vremea ei; saditul isi are vrem
ea lui, si smulgerea celor sadite isi are vremea ei.
Evr 9.27;
3 Uciderea isi are vremea ei, si tamaduirea isi are vremea ei; darimarea isi are
vremea ei, si zidirea isi are vremea ei;
4 plinsul isi are vremea lui, si risul isi are vremea lui; bocitul isi are vreme
a lui, si jucatul isi are vremea lui;
5 aruncarea cu pietre isi are vremea ei, si stringerea pietrelor isi are vremea
ei; imbratisarea isi are vremea ei, si departarea de imbratisari isi are vremea
ei;
Ioel 2.16;1Cor 7.5;
6 cautarea isi are vremea ei, si perderea isi are vremea ei; pastrarea isi are v
remea ei, si lepadarea isi are vremea ei;
7 ruptul isi are vremea lui, si cusutul isi are vremea lui; tacerea isi are vrem
ea ei, si vorbirea isi are vremea ei;
Amos 5.13;
8 iubitul isi are vremea lui, si uritul isi are vremea lui; razboiul isi are vre
mea lui, si pacea isi are vremea ei.
Luc 14.26;
9 Ce folos are cel ce munceste din truda lui?
Ecclesiast 1.3;
10 Am vazut la ce indeletnicire supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.
Ecclesiast 1.13;
11 Orice lucru El il face frumos la vremea lui; a pus in inima lor chiar si gind
ul veciniciei, macarca omul nu poate cuprinde, dela inceput pina la sfirsit, luc
rarea pe care a facut-o Dumnezeu.
Ecclesiast 8.17;Rom 11.33;
12 Am ajuns sa cunosc ca nu este alta fericire pentru ei decit sa se bucure si s
a traiasca bine in viata lor;
Ecclesiast 3.22;
13 dar si faptul ca un om maninca si bea si duce un trai bun in mijlocul intrege
i lui munci, este un dar dela Dumnezeu.
Ecclesiast 2.24;
14 Am ajuns la cunostinta ca tot ce face Dumnezeu dainuieste in veci, si la ceea
ce face El nu mai este nimic de adaugat si nimic de scazut, si ca Dumnezeu face
asa pentru ca lumea sa se teama de El.
Iac 1.17;
15 Ce este, a mai fost, si ce va fi, a mai fost; si Dumnezeu aduce iaras inapoi
ce a trecut.
Ecclesiast 1.9;
16 Am mai vazut supt soare ca in locul rinduit pentru judecata domneste nelegiui
rea, si ca in locul rinduit pentru dreptate este rautate.
Ecclesiast 5.8;
17 Atunci am zis in inima mea: Dumnezeu va judeca si pe cel bun si pe cel rau; c
aci El a sorocit o vreme pentru orice lucru si pentru orice fapta."
Rom 2.6-8;2Cor 5.10;2Tes 1.6-7;Ecclesiast 3;
18 Am zis in inima mea ca acestea se intimpla numai pentru oameni, ca sa-i cerce
 Dumnezeu, si ei insisi sa vada ca nu sint decit niste dobitoace.
19 Caci soarta omului si a dobitocului este aceeas; aceeas soarta au amindoi; cu
m moare unul, asa moare si celalt, toti au aceeas suflare, si omul nu intrece cu
nimic pe dobitoc; caci totul este desertaciune.
Ps 49.12-20;Ps 73.22;Ecclesiast 2.16;
20 Toate merg la un loc; toate au fost facute din tarina, si toate se intorc in
tarina.
Gen 3.19;
21 Cine stie daca suflarea omului se suie in sus, si daca suflarea dobitocului s
e pogoara in jos in pamint?
Ecclesiast 12.7;
22 Asa ca am vazut ca nu este nimic mai bun pentru om decit sa se veseleasca de
lucrarile lui: aceasta este partea lui. Caci cine-l va face sa se bucure de ce v
a fi dupa el?
Ecclesiast 3.12;Ecclesiast 2.24;Ecclesiast 5.18;Ecclesiast 11.9;Ecclesiast
2.10;Ecclesiast 6.12;Ecclesiast 8.7;Ecclesiast 10.14;

Cap. 4
1 M-am uitat apoi la toate asupririle cari se fac supt soare; si iata ca cei apa
sati varsa lacrami, si nu este nimeni sa-i mingiie! Ei sint prada silniciei asup
ritorilor lor, si n-are cine sa-i mingiie!
Ecclesiast 3.16;Ecclesiast 5.8;
2 Si am gasit ca mortii, cari au murit mai inainte, sint mai fericiti decit cei
vii, cari sint inca in viata.
Iov 3.17;
3 Dar mai fericit decit amindoi am gasit pe celce nu s-a nascut inca, fiindca n-
a vazut toate relele cari se petrec supt soare.
Iov 3.11-21;Ecclesiast 6.3;
4 Am mai vazut ca orice munca si orice iscusinta la lucru isi are temeiul numai
in pizma unuia asupra altuia. Si aceasta este o desertaciune si goana dupa vint.
5 Nebunul isi incruciseaza minile, si isi maninca insas carnea lui.
Prov 6.10;Prov 24.33;
6 Mai bine o mina plina de odihna, decit amindoi pumnii plini de truda si goana
dupa vint.
Prov 15.16-17;Prov 16.8;
7 Am mai vazut o alta desertaciune supt soare.
8 Un om este singur singurel, n-are nici fiu, nici frate, si totus munca lui n-a
re sfirsit, ochii nu i se satura niciodata de bogatii, si nu se gindeste: Pentru
cine muncesc eu, si-mi lipsesc sufletul de placeri?" Si aceasta este o desertac
iune si un lucru rau.
Prov 27.20;1Ioan 2.16;Ps 39.6;
9 Mai bine doi decit unul, caci iau o plata cu atit mai buna pentru munca lor.
10 Caci, daca se intimpla sa cada, se ridica unul pe altul; dar vai de cine este
singur, si cade, fara sa aiba pe altul care sa-l ridice!
11 Tot asa, daca se culca doi impreuna, se incalzesc unul pe altul, dar cum are
sa se incalzesca daca e singur?
12 Si daca se scoala cineva asupra unuia, doi pot sa-i stea impotriva; si funia
impletita in trei nu se rupe usor.
13 Mai bine un copil sarac si intelept decit un imparat batrin si fara minte, ca
re nu intelege ca trebuie sa se lase indrumat;
14 caci el poate sa iasa din temnita ca sa domneasca, macarca poate chiar sa se
fi nascut sarac in imparatia celui din urma.
15 Am vazut pe toti cei vii, cari umbla supt soare, inconjurind pe copilul, care
avea sa urmeze dupa imparat si sa domneasca in locul lui.
16 Fara sfirsit era tot poporul, in fruntea caruia mergea el. Si totus, ceice vo
r veni dupa el nu se vor bucura de el. Caci si aceasta este o desertaciune si go
ana dupa vint.
Cap. 5
1 Pazeste-ti piciorul, cind intri in Casa lui Dumnezeu, si apropie-te mai bine s
a asculti, decit sa aduci jertfa nebunilor; caci ei nu stiu ca fac rau cu aceast
a.
Exod 3.5;Isa 1.12;1Sam 15.22;Ps 50.8;Prov 15.8;Prov 21.27;Osea 6.6;
2 Nu te grabi sa deschizi gura, si sa nu-ti rosteasca inima cuvinte pripite inai
ntea lui Dumnezeu; caci Dumnezeu este in cer, si tu pe pamint, de aceea sa nu sp
ui vorbe multe.
Prov 10.19;Mat 6.7;
3 Caci, daca visurile se nasc din multimea grijilor, prostia nebunului se cunoas
te din multimea cuvintelor.
Prov 10.19;
4 Daca ai facut o juruinta lui Dumnezeu, nu zabovi s-o implinesti, caci Lui nu-I
plac cei fara minte; de aceea implineste juruinta, pe care ai facut-o.
Num 30.2;Deut 23.21-23;Ps 50.14;Ps 76.11;Ps 66.13-14;
5 Mai bine sa nu faci nicio juruinta, decit sa faci o juruinta si sa n-o impline
sti.
Prov 20.25;Fapt 5.4;
6 Nu lasa gura sa te bage in pacat, si nu zice inaintea trimesului lui Dumnezeu:
M-am pripit." Pentruce sa Se minie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, si sa
nimiceasca lucrarea minilor tale?
1Cor 11.10;
7 Caci, daca este desertaciune in multimea visurilor, nu mai putin este si in mu
ltimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu.
Ecclesiast 12.13;
8 Cind vezi in tara pe cel sarac napastuit si jafuit in numele dreptului si drep
tatii, sa nu te miri de lucrul acesta! Caci peste cel mare vegheaza altul mai ma
re, si peste ei toti Cel Prea Inalt.
Ecclesiast 3.16;Ps 12.5;Ps 58.11;Ps 82.1;
9 Dar un folos pentru tara in toate privintele, este un imparat pretuit in tara.
10 Cine iubeste argintul, nu se satura niciodata de argint, si cine iubeste boga
tia multa, nu trage folos din ea. Si aceasta este o desertaciune!
11 Cind se inmultesc bunatatile, se inmultesc si ceice le papa: si ce folos mai
are din ele stapinul lor decit ca le vede cu ochii?
12 Dulce este somnul lucratorului, fie ca a mincat mult, fie ca a mincat putin;
dar pe cel bogat nu-l lasa imbuibarea sa doarma.
13 Este un mare rau, pe care l-am vazut supt soare: avutii pastrate spre neferic
irea stapinului lor.
Ecclesiast 6.1;
14 Daca se perd aceste bogatii prin vreo intimplare nenorocita, si el are un fiu
, fiului nu-i ramine nimic in mini.
15 Cum a iesit de gol din pintecele mamei sale, din care a venit, asa se intoarc
e, si nu poate sa ia nimic in mina din toata osteneala lui.
Iov 1.21;Ps 49.17;1Tim 6.7;
16 Si acesta este un mare rau, anume ca se duce cum venise; si ce folos are el c
a s-a trudit in vint?
Ecclesiast 1.3;Prov 11.29;
17 Ba inca, toata viata lui a mai trebuit sa manince cu necaz, si a avut multa d
urere, grija si suparare.
Ps 127.2;
18 Iata ce am vazut: este bine si frumos ca omul sa manince si sa bea, si sa tra
iasca bine in mijlocul muncii lui, cu care se trudeste supt soare, in toate zile
le vietii lui, pe cari i le-a dat Dumnezeu; caci aceasta este partea lui.
Ecclesiast 2.24;Ecclesiast 3.12-22;Ecclesiast 9.7;Ecclesiast 11.9;1Tim 6.1
7;Ecclesiast 2.10;Ecclesiast 3.22;
19 Dar daca a dat Dumnezeu cuiva avere si bogatii, si i-a ingaduit sa manince di
n ele, sa-si ia partea lui din ele, si sa se bucure in mijlocul muncii lui, aces
ta este un dar dela Dumnezeu.
 Ecclesiast 2.24;Ecclesiast 3.13;Ecclesiast 6.2;
20 Caci nu se mai gindeste mult la scurtimea zilelor vietii lui, de vreme ce Dum
nezeu ii umple inima de bucurie.

Cap. 6
1 Este un rau, pe care l-am vazut supt soare, si care se intilneste des intre oa
meni.
Ecclesiast 5.13;
2 Este, de pilda, un om caruia i-a dat Dumnezeu avere, bogatii, si slava, asa ca
nu-i lipseste nimic din ce-i doreste sufletul; dar Dumnezeu nu-l lasa sa se buc
ure de ele, ci un strain se bucura de ele: aceasta este o desertaciune si un rau
mare.
Iov 21.10;Ps 17.14;Ps 73.7;Luc 12.20;
3 Chiar daca un om ar avea o suta de copii, si ar trai multi ani, - oricit de mu
lt i s-ar mari numarul zilelor anilor lui, dar daca nu i se satura sufletul de b
unatatile agonisite de el, si daca nici de inmormintare n-are parte, eu zic ca o
starpitura este mai fericita decit el.
2Imp 9.35;Isa 14.19-20;Ier 22.19;Iov 3.16;Ps 58.8;Ecclesiast 4.3;
4 Caci aceasta din urma piere odata cu venirea ei, se duce in intunerec, si nume
le ii ramine acoperit cu intunerec;
5 n-a vazut, nici n-a cunoscut soarele; si de aceea este mai bine de ea decit de
omul acela.
6 Si de ar trai chiar de doua ori o mie de ani un astfel de om, fara sa se bucur
e de fericire, nu merg toate la un loc?
7 Toata truda omului este pentru gura lui, si totus poftele nu i se implinesc ni
ciodata.
Prov 16.26;
8 Caci ce are inteleptul mai mult decit nebunul? Ce folos are nenorocitul care s
tie sa se poarte inaintea celor vii?
9 Mai bine ce vezi cu ochii decit framintare de pofte neimplinite: si aceasta es
te o desertaciune si goana dupa vint.
10 Ce este omul, se cunoaste dupa numele care i s-a dat de mult: se stie ca este
din pamint, si nu poate sa se judece cu celce este mai tare decit el.
Iov 9.32;Isa 45.9;Ier 49.19;
11 Caci chiar daca face multa vorba, care doar inmulteste desertaciunea, ce folo
s are omul din ea?
12 Caci cine stie ce este bine pentru om in viata, in toate zilele vietii lui de
vietuire desarta, pe cari le petrece ca o umbra? Si cine poate sa spuna omului
ce va fi dupa el supt soare?
Ps 102.11;Ps 109.23;Ps 144.4;Iac 4.14;Ps 39.6;Ecclesiast 8.7;

Cap. 7
1 Mai mult face un nume bun de cit untdelemnul mirositor, si ziua mortii de cit
ziua nasterii.
Prov 15.30;Prov 22.1;
2 Mai bine sa te duci intr-o casa de jale de cit sa te duci intr-o casa de petre
cere; caci acolo iti aduci aminte de sfirsitul oricarui om, si cine traieste, is
i pune la inima lucrul acesta.
3 Mai buna este intristarea decit risul; caci prin intristarea fetei inima se fa
ce mai buna.
2Cor 7.10;
4 Inima inteleptilor este in casa de jale, iar inima celor fara minte este in ca
sa petrecerii.
5 Mai bine sa asculti mustrarea inteleptului de cit sa asculti la cintecul celor
fara minte.
Ps 141.5;Prov 13.18;Prov 15.31-32;
6 Caci risul celor fara minte este ca piraitul spinilor supt caldare. Si aceasta
este o desertaciune.
Ps 118.12;Ecclesiast 2.2;
7 Averea luata prin sila inebuneste pe cel intelept, si mita strica inima.
Exod 23.8;Deut 16.19;
8 Mai bun este sfirsitul unui lucru de cit inceputul lui; mai bine cel bun la su
flet de cit cel ingimfat.
Prov 14.29;
9 Nu te grabi sa te minii in sufletul tau, caci minia locuieste in sinul nebunil
or.
Prov 14.17;Prov 16.32;Iac 1.19;
10 Nu zice: Cum se face ca zilele de mai inainte erau mai bune de cit acestea?"
Caci nu din intelepciune intrebi asa.
11 Intelepciunea pretuieste cit o mostenire, si chiar mai mult pentru cei ce vad
soarele.
Ecclesiast 11.7;
12 Caci ocrotire da si intelepciunea, ocrotire da si argintul; dar un folos mai
mult al stiintei este ca intelepciunea tine in viata pe cei ce o au.
13 Uita-te cu bagare de seama la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate sa indrepte c
e a facut El strimb?
Iov 12.14;Ecclesiast 1.15;Isa 14.27;
14 In ziua fericirii, fii fericit, si in ziua nenorocirii, gindeste-te ca Dumnez
eu a facut si pe una si pe cealalta, pentruca omul sa nu mai poata sti nimic din
ce va fi dupa el.
Ecclesiast 3.4;Deut 28.47;
15 Tot felul de lucruri am vazut in zilele desertaciunii mele. Este cite un om f
ara prihana, care piere in neprihanirea lui, si este cite un nelegiuit, care o d
uce mult in rautatea lui.
Ecclesiast 8.14;
16 Nu fi prea neprihanit si nu te arata prea intelept: pentru ce sa te pierzi si
ngur?
Prov 25.16;Rom 12.3;Iov 15.32;Ps 55.23;Prov 10.27;
17 Dar nu fi nici peste masura de rau si nu fi fara minte: pentru ce vrei sa mor
i inainte de vreme?
18 Bine este sa tii la aceasta, dar nici pe cealalta sa n-o lasi din mina; caci
cine se teme de Dumnezeu, scapa din toate acestea.
19 Intelepciunea face pe cel intelept mai tare de cit zece viteji, cari sint int
r-o cetate.
Prov 21.22;Prov 24.5;Ecclesiast 9.16-18;
20 Fiindca pe pamint nu este nici un om fara prihana, care sa faca binele fara s
a pacatuiasca.
1Imp 8.46;2Cron 6.36;Prov 20.9;Rom 3.23;1Ioan 1.8;
21 Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s-auzi pe slu
ga ta vorbindu-te de rau!
22 Caci stie inima ta de cite ori ai vorbit si tu de rau pe altii.
23 Toate acestea le-am cercetat cu intelepciune. Am zis: Ma voi intelepti." Dar
intelepciunea a ramas departe de mine.
Rom 1.22;
24 Cu mult mai departe decit era mai inainte, si ce adinca! Cine o va putea gasi
?
Iov 28.12-20;1Tim 6.16;Rom 11.33;
25 M-am apucat si am cercetat toate lucrurile, cu gind sa inteleg, sa adincesc,
si sa caut intelepciunea si rostul lucrurilor, si sa pricep nebunia rautatii si
ratacirea prostiei.
Ecclesiast 1.17;Ecclesiast 2.12;
26 Si am gasit ca mai amara de cit moartea este femeia, a carei inima este o cur
sa si un lat, si ale carei mini sint niste lanturi; cel placut lui Dumnezeu scap
a de ea, dar cel pacatos este prins de ea.
Prov 5.3-4;Prov 22.14;
27 Iata ce am gasit, zice Eclesiastul, cercetind lucrurile unul cite unul, ca sa
 le patrund rostul;
Ecclesiast 1.1-2;
28 iata ce-mi cauta si acum sufletul, si n-am gasit. Din o mie am gasit un om: d
ar o femeie n-am gasit in toate acestea.
Iov 33.23;Ps 12.1;
29 Numai, iata ce am gasit: ca Dumnezeu a facut pe oameni fara prihana, dar ei u
mbla cu multe siretenii.
Gen 1.27;Gen 3.6-7;

Cap. 8
1 Cine este ca cel intelept, si cine pricepe rostul lucrurilor? Intelepciunea om
ului ii lumineaza fata, si asprimea fetei i se schimba.
Prov 4.8-9;Prov 17.24;Fapt 6.15;Deut 28.50;
2 Eu iti spun: Pazeste poruncile imparatului, din pricina juramintului, facut in
aintea lui Dumnezeu.
1Cron 29.24;Ezec 17.18;Rom 13.5;
3 Nu te grabi sa pleci dinaintea lui, si nu starui intr-un lucru rau: caci el po
ate face tot ce vrea,
Ecclesiast 10.4;
4 pentruca vorba imparatului are putere. Cine poate zice: Ce faci?"
Iov 34.18;
5 Pe cine pazeste porunca, nu-l va atinge nici o nenorocire, dar inima inteleptu
lui cunoaste si vremea si judecata.
6 Caci pentru orice lucru este o vreme si o judecata si nenorocirea paste pe om.
Ecclesiast 3.1;
7 Dar el nu stie ce si cum se va intimpla, caci n-are nici cine-i spune.
Prov 24.22;Ecclesiast 6.12;Ecclesiast 9.12;Ecclesiast 10.14;
8 Omul nu este stapin pe suflarea lui ca s-o poata opri, si n-are nicio putere p
este ziua mortii; in lupta aceasta nu este izbavire, si rautatea nu poate scapa
pe cei rai.
Ps 49.6-7;
9 Toate acestea le-am vazut, si mi-am indreptat inima spre tot ce se face supt s
oare. Este o vreme cind un om stapineste peste alt om, ca sa-l faca nenorocit.
10 Atunci am vazut pe cei rai ingropati si ducindu-se la odihna lor, iar pe ceic
e lucrasera cu neprihanire departindu-se de locul sfint si uitati in cetate. Si
aceasta este o desertaciune!
Iov 14.5;
11 Pentruca nu se aduce repede la indeplinire hotarirea data impotriva faptelor
rele, de aceea este plina inima fiilor oamenilor de dorinta sa faca rau.
Ps 10.6.50.21;Isa 26.10;
12 Totus, macarca pacatosul face de o suta de ori raul si staruieste multa vreme
in el, eu stiu ca fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu, si au frica
de El.
Isa 65.20;Rom 2.5;Ps 37.11-19;Prov 1.32-33;Isa 3.10-11;Mat 25.34-41;
13 Dar cel rau, nu este fericit si nu-si va lungi zilele, intocmai ca umbra, pen
tru ca n-are frica de Dumnezeu.
14 Este o desertaciune care se petrece pe pamint: si anume sint oameni neprihani
ti, carora le merge ca si celor rai cari fac fapte rele, si sint rai, carora le
merge ca si celor neprihaniti, cari fac fapte bune. Eu zic ca si aceasta este o
desertaciune.
Ps 73.14;Ecclesiast 2.14;Ecclesiast 7.15;Ecclesiast 9.1-3;
15 Am laudat dar petrecerea, pentru ca nu este alta fericire pentru om supt soar
e de cit sa manince si sa bea si sa se veseleasca; iata ce trebuie sa-l insoteas
ca in mijlocul muncii lui, in zilele vietii pe cari i le da Dumnezeu supt soare.
Ecclesiast 2.24;Ecclesiast 3.12-22;Ecclesiast 5.18;Ecclesiast 9.7;
16 Cind mi-am pus inima sa cunosc intelepciunea si sa ma uit cu bagare de seama
la truda pe care si-o da omul pe pamint - caci omul nu vede somn cu ochii, nici
zi nici noapte, -
17 am vazut atunci toata lucrarea lui Dumnezeu, am vazut ca omul nu poate sa pat
runda ce se face supt soare; oricit s-ar trudi el sa cerceteze, tot nu va putea
afla; si chiar daca inteleptul ar zice ca a ajuns sa inteleaga, tot nu poate sa
gaseasca.
Iov 5.9;Ecclesiast 3.11;Rom 11.33;Ps 73.16;

Cap. 9
1 Da, mi-am pus inima in cautarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate ace
ste lucruri, si am vazut ca cei neprihaniti si intelepti, si faptele lor, sint i
n mina lui Dumnezeu, atit dragostea cit si ura. Oamenii nu stiu nimic mai dinain
te; totul este inaintea lor in viitor.
Ecclesiast 8.14;
2 Tuturor li se intimpla toate deopotriva: aceeas soarta are cel neprihanit si c
el rau, cel bun si curat ca si cel necurat, cel ce aduce jertfa, ca si cel ce n-
aduce jertfa; cel bun ca si cel pacatos, cel ce jura ca si cel ce se teme sa jur
e!
Iov 21.7;Ps 73.3-13;Mal 3.15;
3 Iata cel mai mare rau in tot ce se face supt soare: anume ca aceeas soarta au
toti. De aceea si este plina inima oamenilor de rautate, si deaceea este atita n
ebunie in inima lor tot timpul cit traiesc. Si dupa aceea? Se duc la cei morti.
4 Caci cine este scutit? Oricine traieste, tot mai trage nadejde; caci un cine v
iu face mai mult decit un leu mort.
5 Cei vii, in adevar, macar stiu ca vor muri; dar cei morti nu stiu nimic, si nu
mai au nicio rasplata, fiindca pina si pomenirea li se uita.
Iov 14.21;Isa 63.16;Iov 7.8-10;Isa 26.14;
6 Si dragostea lor, si ura lor, si pizma lor, de mult au si pierit, si niciodata
nu vor mai avea parte de tot ce se face supt soare.
7 Du-te, dar, de maninca-ti pinea cu bucurie, si bea-ti cu inima buna vinul; cac
i de mult a gasit Dumnezeu placere in ce faci tu acum.
Ecclesiast 8.15;
8 Hainele sa-ti fie albe, in orice vreme, si untdelemnul sa nu-ti lipseasca de p
e cap.
9 Gusta viata cu nevasta, pe care o iubesti, in tot timpul vieti tale deserte, p
e care ti-a dat-o Dumnezeu supt soare, in aceasta vreme trecatoare; caci aceasta
iti este partea in viata, in mijlocul trudei cu care te ostenesti supt soare.
Ecclesiast 2.10-24;Ecclesiast 3.13-22;Ecclesiast 5.18;
10 Tot ce gaseste mina ta sa faca, fa cu toata puterea ta! Caci, in locuinta mor
tilor, in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, n
ici intelepciune!
11 Am mai vazut apoi supt soare ca nu cei iuti alearga, ca nu cei viteji cistiga
razboiul, ca nu cei intelepti cistiga pinea, nici cei priceputi bogatia, nici c
ei invatati bunavointa, ci toate atirna de vreme si de imprejurari.
Amos 2.14-15;Ier 9.23;
12 Caci omul nu-si cunoaste nici macar ceasul, intocmai ca pestii prinsi in mrea
ja nimicitoare, si ca pasarile prinse in lat; ca si ei sint prinsi si fiii oamen
ilor in vremea nenorocirii, cind vine fara veste nenorocirea peste ei.
Ecclesiast 8.7;Prov 29.6;Luc 12.20-39;Luc 17.26;1Tes 5.3;
13 Am mai vazut urmatoarea intelepciune supt soare, si mi s-a parut mare.
14 Era o mica cetate, cu putini oameni in ea; si a venit asupra ei un imparat pu
ternic, a impresurat-o, si a ridicat mari intarituri impotriva ei.
2Sam 20.16-22;
15 In ea se afla un om sarac dar intelept, care a scapat cetatea cu intelepciune
a lui. Si nimeni nu se gindise la omul acela sarac.
16 Atunci am zis: Mai buna este intelepciunea de cit taria!" Totus intelepciunea
saracului este dispretuita, si nimeni nu-l asculta.
Prov 21.22;Prov 24.5;Ecclesiast 7.19;Ecclesiast 9.18;Marc 6.2-3;
17 Cuvintele inteleptilor, ascultate in liniste, sint mai de pret decit strigate
le unuia care stapineste intre nebuni.
18 Intelepciunea este mai de pret de cit sculele de razboi; dar un singur pacato
s nimiceste mult bine.
Ecclesiast 9.16;Ios 7.1-12;

Cap. 10
1 Mustele moarte strica si acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot asa, p
utina nebunie biruie intelepciunea si slava.
2 Inima inteleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stinga lui.
3 Si pe orice drum ar merge nebunul, peste tot ii lipseste mintea, si spune tutu
ror ca este un nebun!
Prov 13.16;Prov 18.2;
4 Cind izbucneste impotriva ta minia celuice stapineste, nu-ti parasi locul, cac
i singele rece te pazeste de mari pacate.
Ecclesiast 8.3;1Sam 25.24;Prov 25.15;
5 Este un rau pe care l-am vazut supt soare, ca o gresala, care vine dela celce
cirmuieste:
6 nebunia este pusa in dregatorii inalte, iar bogatii stau in locuri de jos.
Est 3.1;
7 Am vazut robi calari, si voivozi mergind pe jos ca niste robi.
Prov 19.10;Prov 30.22;
8 Cine sapa groapa altuia, cade el in ea, si cine surpa un zid, va fi muscat de
un sarpe.
Ps 7.15;Prov 26.27;
9 Cine sfarma pietre, este ranit de ele, si cine despica lemne este in primejdie
.
10 Cind se toceste ferul, si ramine neascutit, trebuie sa-ti indoiesti puterile;
de aceea la izbinda ajungi prin intelepciune.
11 Cind musca sarpele, fiindca n-a fost vrajit, vrajitorul n-are niciun cistig d
in mestesugul lui.
Ps 58.4-5;Ier 8.17;
12 Cuvintele unui intelept sint placute, dar buzele nebunului ii aduc pieirea.
Prov 10.32;Prov 12.13;Prov 10.14;Prov 18.7;
13 Cel dintii cuvint care-i iese din gura este nebunie, si cel din urma este o n
ebunie si mai rea.
14 Nebunul spune o multime de vorbe, macarca omul nu stie ce se va intimpla, si
cine-i va spune ce va fi dupa el?
Prov 15.2;Ecclesiast 3.22;Ecclesiast 6.12;Ecclesiast 8.7;
15 Truda nebunului oboseste pe celce nu cunoaste drumul spre cetate.
16 Vai de tine, tara, al carei imparat este un copil, si ai carei voivozi benche
tuiesc de dimineata!
Isa 3.4-12;Isa 5.11;
17 Ferice de tine tara, al carei imparat este de neam mare, si ai carei voivozi
maninca la vremea potrivita, ca sa-si intareasca puterile, nu ca sa se dedea la
betie!
Prov 31.4;
18 Cind minile sint lenese, se lasa grinda, si cind se lenevesc minile, ploua in
casa.
19 Ospetele se fac pentru petrecere, vinul inveseleste viata, iar argintul le da
pe toate.
Ps 104.15;
20 Nu blestema pe imparat, nici chiar in gind, si nu blestema pe cel bogat in od
aia in care te culci; caci s-ar putea intimpla ca pasarea cerului sa-ti duca vor
ba, si un sol inaripat sa-ti dea pe fata vorbele.
Exod 22.28;Fapt 23.5;

Cap. 11
1 Arunca-ti pinea pe ape, si dupa multa vreme o vei gasi iaras!
Isa 32.20;Deut 15.10;Prov 19.17;Mat 10.42;2Cor 9.8;Gal 6.9-10;Evr 6.10;
2 Imparte-o in sapte si chiar in opt, caci nu stii ce nenorocire poate da peste
pamint.
Ps 112.9;Luc 6.30;1Tim 6.18-19;Mic 5.5;Efes 5.16;
3 Cind se umplu norii de ploaie, o varsa pe pamint. Ori incotro ar cadea copacul
, fie spre miazazi, fie spre miazanoapte, in locul unde cade, acolo ramine.
4 Cine se uita dupa vint, nu va samana, si cine se uita dupa nori, nu va secera.
5 Cum nu stii care este calea vintului, nici cum se fac oasele in pintecele feme
ii insarcinate, tot asa nu cunosti nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe t
oate.
Ioan 3.8;Ps 139.14-15;
6 Dimineata, samana-ti saminta, si pina seara nu lasa mina sa ti se odihneasca,
fiindca nu stii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau daca amindoua sint deopotri
va de bune.
7 Dulce este lumina si o placere pentru ochi sa vada soarele.
Ecclesiast 7.11;
8 Deci, daca un om traieste multi ani, sa se bucure, in toti anii acestia, si sa
se gindeasca ce multe vor fi zilele de intunerec. Tot ce va veni este desertaci
une.
9 Bucura-te, tinere, in tineretea ta, fii cu inima vesela cit esti tinar, umbla
pe caile alese de inima ta si placute ochilor tai; dar sa stii ca pentru toate a
cestea te va chema Dumnezeu la judecata.
Num 15.39;Ecclesiast 12.14;Rom 2.6-11;
10 Goneste orice necaz din inima ta, si departeaza raul din trupul tau; caci tin
ereta si zorile vietii sint trecatoare.
2Cor 7.1;2Tim 2.22;Ps 39.5;

Cap. 12
1 Dar adu-ti aminte de Facatorul tau in zilele tineretei tale, pina nu vin zilel
e cele rele si pina nu se apropie anii, cind vei zice: Nu gasesc nici o placere
in ei";
Prov 22.6;Plîn 3.27;2Sam 19.35;
2 pina nu se intuneca soarele, si lumina, luna si stelele, si pina nu se intorc
norii indata dupa ploaie;
3 pina nu incep sa tremure paznicii casei (minile), si sa se incovoaie cele tari
(picioarele); pina nu se opresc ceice macina (dintii), caci s-au imputinat; pin
a nu se intuneca ceice se uita pe ferestre (ochii);
4 pina nu se inchid cele doua usi dinspre ulita (buzele), cind uruitul morii sla
beste, te scoli la ciripitul unei pasari, glasul tuturor cintaretelor se aude in
abusit,
2Sam 19.35;
5 te temi de orice inaltime, si te sperii pe drum; pina nu infloreste migdalul c
u peri albi, si de abea se tiraste lacusta, pina nu-ti trec poftele, caci omul m
erge spre casa lui cea vecinica, si bocitorii cutreiera ulitele;
Iov 17.13;Ier 9.17;
6 pina nu se rupe funia de argint, pina nu se sfarma vasul de aur, pina nu se sp
arge galeata la izvor, si pina nu se strica roata dela fintina;
7 pina nu se intoarce tarina in pamint, cum a fost, si pina nu se intoarce duhul
la Dumnezeu, care l-a dat.
Gen 3.19;Iov 34.15;Ps 90.3;Ecclesiast 3.21;Num 16.22;Num 27.16;Iov 34.14;I
sa 57.16;Zah 12.1;
8 O, desertaciune a desertaciunilor, zice Eclesiastul; totul este desertaciune.
Ps 62.9;Ecclesiast 1.2;
9 Pe linga ca Eclesiastul a fost intelept, el a mai invatat si stiinta pe popor,
a cercetat, a adincit si a intocmit un mare numar de zicatori.
1Imp 4.32;
10 Eclesiastul a cautat sa afle cuvinte placute, si sa scrie intocmai cuvintele
adevarului.
11 Cuvintele inteleptilor sint ca niste bolduri; si, strinse la un loc, sint ca
niste cuie batute, date de un singur stapin.
12 Incolo, fiule, ia invatatura din aceste lucruri; daca ai voi sa faci o multim
e de carti, sa stii ca n-ai mai ispravi, si multa invatatura oboseste trupul.
Ecclesiast 1.18;
13 Sa ascultam dar incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si paze
ste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om.
Deut 6.2;Deut 10.12;
14 Caci Dumnezeu va aduce orice fapta la judecata, si judecata aceasta se va fac
e cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau.
Ecclesiast 11.9;Mat 12.36;Fapt 17.30-31;Rom 2.16;Rom 14.10-12;1Cor 4.5;2Co
r 5.10;