Mic îndrumar spiritual

MIC INDRUMATOR SPIRITUAL

(Prin bunavointa domnului ONETE – Pitesti- Romania)

Cuvant inainte

Materialul pe care il prezentam are scopul de a ne ridica gradul

de constientizare al rostului omului in univers si de a incerca o
indrumare pentru ca fiinta umana sa-si implineasca un destin fericit aici
pe Pamant cat si in vesnicie.
Se prezinta la inceput ultima lucrare editata in anul 2003 de
Institutul Mondial pentru Politica Ecologica a Planetei, a carei lectura
trebuie sa ne sensibilizeze sufletul in asa fel incat sa ne consideram
responsabili de faptul ca suntem complici la cataclismele ce au loc pe
planeta, ce produc moartea a milioane de oameni sau ii duc in pragul
saraciei si disperarii. Acest fenomen creste progresiv si sansa
stapanirii lui este din ce in ce mai redusa. Sa facem ce se mai poate face
pana cand nu va fi prea tarziu! Ne cladim fericirea pe nenorocirea
altora iar copiii si nepotii nostri ne vor blestema pentru dezastrele
planetare ce le vor mosteni din vina noastra. Savantii au avertizat de
20 de ani, prin studii laborioase asupra consecintelor poluarii, si inca
din 1993 - cand Clubul de la Roma a editat "Prima revolutie globala" -
si-au exprimat concluzia ca nu se poate face nimic deoarece omul fara o
credinta autentica este iresponsabil si egoul care este luciferian este
atras si inrobit de materie spre nenorocire.
Se consoleaza multi cu ideea ca guvernele si stiinta vor rezolva
problema, dar trebuie sa stim ca Dumnezeu a creat echilibre in natura, si
dezechilibrele pe care omul le face din lacomie si imoralitate vor fi
aspru pedepsite. Fortele naturii sunt uriase si omul nu este facut pentru
a se razboi cu creatia lui Dumnezeu ci pentru a o iubi, altfel va fi lovit
fara mila.
Orice muritor este deci obligat sa constientizeze aceasta foarte grava
problema, declarata deja ca fiind numarul unu a omenirii, si sa
ingenunchezein rugaciune in fata lui Dumnezeu facandu-si datoria de a
salva Pamantul. Chiar daca Dumnezeu va decide altfel, ne-am facut
datoria si vom scapa de chinurile Iadului, constienti fiind de faptul ca
viata este o tragedie jucata cu eroi comici si ca adevarul se afla nu in
ceea ce oricum dispare ci in vesnicie.
In continuare se prezinta vreo 70 de personalitati - din care mare
parte incluse in dictionarele enciclopedice - cu preocupari stiintifice,
filozofice, ezoterice si religioase pentru a nu ne simti singuri in
actiunile noastre de spiritualizare a noastra si a semenilor.
O prezentare aparte i se face lui Rudolf Steiner, creatorul Antropozofiei
si al unei educatii spirituale a omului prin pedagogia Waldorf. Este
filozoful care a avut marele har de a vedea cel mai bine si cu o mare
luciditate in lumea cealalalta si a putea sa ne transmita o adevarata
stiinta spirituala, cuprinsa in peste 400 de carti.
Spre deosebire de mistici care vad franturi, in mod confuz si nu pot
relata cele vazute, Rudolf Steiner ca un adevarat inainte mergator, ca
si Ioan Botezatorul ne prezinta o adevarata stiinta spirituala cu ajutorul
careia, sa devenim cu adevarat credinciosi in religia in care ne-am
nascut, si sa -L intampinam pe Mantuitor la a doua venire, ca adevarati
crestini vrednici de Imparatia Cerului.
Rudolf Steiner ne prezinta cunostinte teoretice cat si practici
meditative, si ne asigura ca citirea oricarei lucrari de a sa ne
introduce fara sa ne dam seama in lumea spirituala. Pentru a constata
acest lucru prezentam cateva pagini din cartea sa '"Stiinta Spirituala -
evolutia cosmica si fiinta umana'' La o prima citire par niste naivitati,
dar un ganditor ce este mentionat in toate dictionarele enciclopedice nu
poate fi naiv.
Sa se incerce ca aceste 3 pagini sa fie invatate nu doar citite si apoi
se va observa ca este o adevarata stiinta ; cu o bogatie de idei, cu o
expunere pe care Dumnezeu i-a revelat-o astfel ordonata incat atentia si
inteligenta sa fie folosite la nivel inalt, pentru a fi dezvoltate
fortele sufletesti necesare asimilarii cunostintelor si patrunderii in
lumea spirituala.
Se pot provoca si pariuri cu cei ce considera ca sunt naivitati care nu
au coerenta.
Pentru usurarea intelegerii prezentam si un rezumat al acestor pagini cat
si intrebari sistematizatoare. Dorinta noastra ar fi sa se recurga la
aceste elemente ajutatoare numai dupa un efort sustinut prin lectura
repetata a paginilor astfel ca sa avem maximum de beneficiu in
dezvoltarera fortelor sufletesti. In continuare se face o incursiune in
probleme religioase aratandu-se lipsa de exemplu personal al
indrumatorilor spirituali, ascunderea adevarului, lipsa sinceritatii,
pregatirea superficiala, fanatismul religios si ce ar trebui sa facem
pentru a fi credinciosi adevarati si intelepti.
Pentru cei ce se considera ca sunt in ordine cu comportamentul de
crestini am selectat si niste reguli de spovedanie astfel ca citindu-le cu
luare aminte fiecare sa se vada ca intr-o oglinda si sa se corecteze.
Pentru intarirea credintei si a curajului de a ingenunchea cu
demnitate, umilinta, uimire si iubire in fata lui Dumnezeu asa cum facea
filozoful Nae Ionescu in biserica, si cum fac multe alte persoane cu
constiinta bine trezita, prezentam si niste dovezi ale existentei lui
Dumnezeu.
In final se dau niste rugaciuni ce trebuiesc citite in genunchi, cat mai
des cu putinta pentru a intretine relatia vie cu Tatal Ceresc si a
interveni in rezolvarea problemelor noastre acum si in vesnicie. Puterea
rugaciunii o motivam astfel :
Medicul, parapsihologul, si terapeutul rus Nicolai Sergheevici Lazarev, in
cele 8 carti publicate pana acum in care relateaza despre vindecarea
rapida, in cateva luni, a bolnavilor de cancer in stadii foarte avansate,
ne descrie modul sau de tratament care se poate rezuma prin exemplul
urmator :
Se prezinta la consultatie o femeie care se plange ca singura sa fiica
de 23 de ani are cancer cu metastaze de grad IV. Lazarev priveste in
campurile subtile ale neamului pana ce depisteaza ca o stra-strabunica in
urma cu 250 de ani a tradat iubirea prietenului ei casatorindu-se din
interes material cu altcineva. El vede cum de atunci pacatul a lovit in
neam unii frati, copii, nepoti, stranepoti, care s-au imbolnavit si unii
au murit din aceasta atingere a pacatului ce a venit de la ea ca o bila de
biliard si urmeaza sa loveasca in continuare in stranepotii nenascuti
inca.
Mentionandu-se fapte, nume, si date calendaristice, interlocutorul
ramane uluit de aceasta si intreaba ce trebuie sa faca.
Atunci Lazarev ii spune ca pentru a se produce vindecarea o persoana din
neam trebuie sa se transforme, adica sa devina in mod autentic
credincioasa. Privind din nou in campurile subtile constata ca persoana
care este in stare de acest efort nu este nici mama, nici fiica bolnava
ci un un anume frate al sotului.
Indrumarea incepe si printr-o cunoastere ezoterico-filozofico-
religioasa si o asceza intensa persoana se transforma si fata bolnava se
vindeca complet, orice tumora disparand in 3 - 4 luni de zile. Printre
indrumari un loc esential il ocupa rugaciuni chiar de sute de ori pentru
iertara pacatului facut de stra-strabunica in urma cu 250 de ani, cat si
depistarea pacatelor altor morti si vii din arborele genealogic si
rugaciuni foarte multe pentru iertarea lor.
De asemenea se fac rugaciuni si pentru ceilalti, inclusiv pentru
sanatatea stranepotilor nenascuti inca. Misiunea lui Lazarev este de a
privi mereu in campurile subtile ale persoanelor implicate si a le indruma
corespunzator.

Nu parasi pagina!
Urmeaza:

Politica ecologica a planetei

(Lucrare editata de Institutul pentru Politica Planetei).

La 12 aprilie 2002, Coreea de Sud a fost inghitita de o uriasa furtuna

de praf din China. Scolile au fost inchise, cursele aieriene anulate,
clinicile invadate de pacienti cu tulburari respiratorii. Pentru multi
era aventuros sa iasa afara din cladiri. Daca furtuni de praf se mai
manifestau in Coreea acestea nu puneau probleme fiind foarte rare si doar
suparatoare, acum au devenit mai dese si ceea ce este grav sete faptul ca
sunt sufocante, astfel ca daca iesi afara din casa trbuie sa pui o masca
de panza la nas.
Ocazional, chiar si Statele Unite sunt afectate. In aprilie 2001, o
uriasa furtuna de praf masurand 1800 de km. de la est la vest
si 1200 km de la nord la sud, a traversat Pacificul acoperind cu praf
vestul Statelor Unite de la granita cu Arizona pana in Canada.
In martie 2002, o alta furtuna pornita din China a traversat vestul S.
U. A .
Bineanteles ca in China situatia este si mai grava . Cand incepe'' al
-5-lea anotimp'' locuitorii oraselor estice precum Beijing si Tiajin se
pregatesc de vremuri grele. Soferii s-au deprins sa circule cu farurile
aprinse in timpul zilei, iar locuitorii isi acopera in mod obisnuit fetele
cu masti chirurgicale, esarfe sau batiste. Pe langa respiratia dificila
si praful care irita ochii, mai este si efortul neintrerupt de a scoate
praful din locuinte si de a curata intrarile de praf si de nisip. Dar cel
mai greu este de pastori si agricultori.
 O furtuna de praf si nisip la 5 mai 1993, in nord-vestul Chinei a
redus vizibilitatea ca noaptea, a distrus 170.000 de hectare cultivate, a
avariat 40.000 de arbori , a ucis 6700 de animale, a spulberat 27.000 de
hectare de sere de plastic, a ranit 278 de oameni si a ucis 49 si s-au
anulat 42 de trenuri.
In 5 aprilie 1998, in Mongolia Inferioara, o furtuna de praf si nisip
ce a durat 12 ore a distrus 10.600 de hectare cultivate, 134 sere de
plastic, a astupat 400 de puturi cu nisip, 130 ha de livezi devastate, 800
tone de furaje spulberate, 600 de adaposturi pentru oi distruse si 7000 de
oi ucise. Din cauza furtunilor repetate in Mongolia Inferioara , peste
3.000.000 de ha de pasuni sunt degradate,
( din care 60% in mod grav), productia de furaje din regiune a scazut cu
43% si capacitatea pasunilor s-a redus cu 46%.
Fapt graitor este ca greutatea corporala medie a animalelor de
tractiune a scazut aproape la jumatate, fiind niste animale costelive.
Suprafata impadurita a regiunii care in 1950 era de 1,13 milioane ha s-a
redus acum la 530 ha majoritatea intr-o stare precara.Acest gen de
deteriorare a ecosistemului poate fi intinlit in numeroase prefecturi si
districte din nordul si vestul Chinei.
Desertificarea din China este rezultatul presiunii excesive a oamenilor si
a septelului asupra pamantului intr-o tara a carei populatie va atinge
anul viitor 1,3 miliarde - aproape la fel de mult ca populatia de 1,5
miliarde a globului la inceputul secolului 20.
Sub aceasta presiune demografica China acumuleaza deficite ecologice pe
numeroase fronturi : pasunatul excesiv, araturile excesive, defrisarile
excesive ale padurilor si pomparea excesiva a apei din sol.
Ramanand prea putina vegetatie, in unele parti din nordul si vestul
Chinei, vinturile puternice de la sfirsitul iernii si inceputul primaverii
pot genera furtuni de praf care indeparteaza literalmente intr-o singura
zi milioane de tone de sol fertil, a carui refacere poate sa necesite
secole prin masurile foarte costisitoare luate de om; altminteri se
transforma in deserturi.
Transformarea suprafetelor fertile in deserturi nu este noua in China.
Noua insa este frecventa si scara lor. Iata numarul furtunilor majore de
praf si nisip din China intre 1950 - 1999, cu perspective pana in anul
2009:
Deceniul 1950 - 1959 = 5 furtuni; 1960 -1969 = 8 furtuni; deceniul 1970
- 1979= 13; dec. 1980 - 1989 =16; dec 1990 - 1999 =23; dec 2000 - 2009
= 100 ( estimare preliminara pentru acest deceniu, bazata pe faptul ca in
cei doi ani , 2000 si 2001, au existat peste 20 de furtuni majore).
Procesul de desertificare afecteza direct 40% din suprafata Chinei,
fiind concentrata in sase provincii si se raspandeste in inca patru. S-
a creat primul institut din lume privind cercetarea desertificarii -
CAREERI - si savantii spun ca fenomenul desertificarii este una din cele
mai grave probleme de mediu.
Cercetarile arata ca in anii 1950 - 1970 rata medie de raspandire a
deserturilor a fost de 1560 km patrati pe an, in 1970-1980, a fost de
2100 de km patrati pe an, iar in 1980 - 1990 de 2460 km. Agentia Chineza
de Protectie a Mediului raporteaza ca intre anii 1994 - 1999 desertul Gobi
s-a extins cu 52.400 km patrati, o suprafata egala cu aproape jumatate din
Pensylvania ( peste un sfert din Romania). Aceste cifre nu includ
extinderea marelui desert Taklamakan, aflat mult mai la vest, nici cele
cinci deserturi mai mici din Mongolia Interioara sau numeroasele
deserturi noi care incep sa se formeze.
 Desertul Gobi aflandu-se acum la numai 245 de km de Beijing, liderii
chinezi incep sa realizeze gravitatea situatiei. Procesul desertificarii
se concentreaza indeobste la marginile deserturilor existente, pur si
simplu deoarece acestea sunt zonele care marcheaza limita ploilor si cu
vegetatia cea mai redusa. Dar mai ingrijoratoare sunt noile suprafete
desertice , pline cu dune de nisip, care se formeaza spontan in atit de
multe comunitati din nord-vestul si nordul Chinei. Dunele de nisip care se
formeaza la 80 de km de Beijing alarmeaza deja oficialitatile
guvernamentale. O tendinta clara de desertificare arata si alte cca 90 de
milioane de ha, ale Chinei, suprafata care consta in majoritate din
pasuni, dar si unele suprafetwe cultivate, si care este aproximativ egala
cu suprafata cultivata cu cereale in China. Acest proces de desertificare
gindit in temeni lineari poate sa ia un aspect nelinear de evolutie mult
accelerata datorita aglomerarii de oameni si animale care fugand din calea
desertului, aglomereaza peste masura alte zone distrugindu-le rapid si
angro ecosistermul. Exista unele dovezi ca tocmai acest lucru se intampla
acum in China.
De asemenea coreenilor a inceput sa le fie groaza de sosirea a ceea
ce ei numesc '' al 5-lea anotimp, adica sezonol furtunilor de praf ce
ocupa lunile de la sfirsitul iernii si inceputul primaverii. Japonia de
asemenea, desi mai putin, sufera de pe urma acestor furtuni de praf,
plingindu-se de zapada galbena si ploaia maronie care le brazdeaza
parbrizele si ferestrele. Frustrarile coreene si japoneze fata de praful
chinezesc, au dus la lansarea unei consultari mininsteriale trilaterale
intre Coreea de Sud , China si Japonia in anul 1999.
Industrializarea Chinei afacut ca o serie de suprafete sa fie smulse
circuitului biologic iar culturile sa fie mutate pe zone putin prielnice
din care unele pe parcurs au si fost abandonate . Industrializarea si
urbanizarea au dus la un consum excesiv de apa ceea ce a facut ca panza de
apa freatica sa coboare foarte mult si multe izvoare si parauri sa sece
ceea ce accentueaza si mai mult ecosistemele. Dupa 1978 cand China a
trecut la o economie de piata, nu au mai fost luate masuri de echilibrare
a septelului de animale astfel ca , acestea inmultindu-se peste masura,
prin pasunatul excesiv, alaturi de araturile si despaduririle excesive,
produc dezechilibre ecologice foarte importante cu consecinte grave acum
si in viitor, tinand seama si de cresterea intensa a populatiei.
Fluviile Hai, Fluviul Galben si Huai au un deficit annual de 37 miliarde
de tone de apa. Presupunand ca sunt necesare 1000 de tone apa pentru a
produce o tona de cereale, deficitul acesta este echivalent cu 37 tone de
cereale ce ar putea hrani 111 milioane de chinezi. Deficitele de apa se
accentueaza si datorita incalzirii generale a climei ce cuprinde planeta.
Statul a inceput sa aloce sume substantiale pentru impiedicarea
desertificarii . Ministerul Padurilor a fost desemnat pentru aceasta.
Fermierii din provincie sunt platiti sa renunte la culturile de cereale si
sa planteze copaci. Pentru aceasta guvernul federal le plateste
fermierilor cate 1500 kg de grau de hectar impadurit, cu conditia ca rata
de supravietuire a copacilor sa fie de 80% in primul an, dar foarte greu
se obtine acest procent din cauza pamintului nisipos, astfel ca
randamentul plantarilor poate scadea chiar pina la 20%.
Nu se stie sigur daca metoda va da rezultate deoarece furtunile de
nisip au loc in special in lunile inuarie-mai cand copacii sunt
desfrunziti si nu pot opri eficient vantul. In luna mai 2002 guvernul a
anuntat ca va aloca 12 miliarde de dolari pentru impaduriri, in urmatorul
deceniu, dar presedintele Comisiei pentru Mediu si Resurse din Congresul
National al Poporului arata ca remedierea terenurilor acolo unde acest
lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, ar costa 28,3 miliarde
dolari .
Pentru ca pasunile sa se refaca trebuie scazut foarte mult numarul
oilor si caprelor care distrug crusta solului ce apoi este usor spulberat
de vant. Acest fapt este greu de realizat deoarece o buna parte a
populatiei rurale, traieste din cresterea acestor animale (sub pragul
saraciei).
Este posibil ca din cauza desertificarii in viitorul apropiat zeci de
milioane de chinezi sa emigreze inafara tarii, caci in interior nu mai
gasesc loc.
Baza agricola a Chinei se restringe mereu datorita planului
guvenamental de impadurire a 10,5 milioane ha de pamant arabil,
abandonarii pamanturilor de productivitate din ce in ce mai slaba,
acoperirea de dunele de nisip sau de nisipurile miscatoare ( De exemplu un
document al Bancii Asiatice pentru Dezvoltare raporteaza ca intr-o zona
din Gansu, 133.000 de ha de pamant arabil au fost abandonate nisipurilor
miscatoare). Septelul si economia pastorala a Chinei va scadea dramatic in
urmatorii ani datorita desertificarii pasunilor, cit si a masurilor
speciale de a reduce numarul animalelor vinovate de distrugerea
vegetatiei.
Pierderea de pamant productiv, saracirea straturilor de apa si
devierea apei de irigatie catre orase si industrie face tot mai dificila
cresterea productiei de hrana. Aceste tendinte se combina cu evolutiile
economice - inclusiv reducerea subventiilor pentru preturile cerealelor in
ultimii ani, salariile mai mari din alte domenii care indeparteaza forta
de munca din agricultura si orientarea catre culturi mai rentabile, cum ar
fi legumele- pentru a reduce recolta de cereale a Chinei.
Tara are un consum de 390 milioane tone de cereale annual, si anul 2002
va fi al treilea an consecutiv in care acest deficit nu poate fi acoperit
deoarece de la 392 milioane tone in 1998 ea nu mai poate reliza decat cca
345 tone anual si daca acum a consumat din rezerve, intr-un viitor
apropiat va trebui sa importe cereale. Daca China va trebui sa importe
cereale aceasta ar fi o afacere buna pentru exportatori, care ar mari
preturile, dar va duce la saracirea si mai mult a tarilor sarace sau a
oamenilor saraci din celelalte tari, intr-o perioada de timp mai scurta
decat orice alt eveniment din istorie.
De fapt China care este o tara ce castiga anual din exporturile cu
S.U.A., 80 de miliarde de dolari, se va descurca. Dar intrand pe piata
de import a cerealelor si solicitand o cantitate mare de cereale avand in
vedere populatia ei de 1,3 miliarde de locuitori, va face ca pretul
cerelelor sa creasca si sa afecteze grav alte tari cu economie slaba.
Nici o tara nu s-a confruntat vrerodata cu o catastrofa ecologica
potentiala la scara Gavanului de praf care se formeaza acum in China. Se
iau cateva masuri corecte cum ar fi cel de a plati fermierii sa planteze
arbori pe terenurile fragile dar China mai are multe de facut pana sa
reduca septelul la un nivel suportabil de sistemele naturale si sa
stabilizeze straturile acvifere. In momentul de fata nu exista nici un
plan in desfasurare sau pe planseta capabil sa opresca inaintarea
deserturilor. Probabil ca nu-si face mari griji, deoarece economia ii va
permite sa importe cerealele necesare asa cum Japonia importa 70% din
necesar. Dar cum se vor descurca alte multe tari cu economii slabe, la
cresterea preturilor cerealelor?
 Economia mondiala este acum atat de mare incat cresterea ei in anul
2000, un singur an, a depasit-o pe cea din intreg secolul al XIX-lea.
Cresterea populatiei Globului dupa anul 1950 este mai mare decat cea din
precedentii 4 milioane de ani. Venitul individual a sporit de la 2582
dolari in 1950 la 7454 in 2001, aproape triplandu-se. In ciuda cresterii
extraordinare a economiei globale in ultima jumatate de secol, 1,2
miliarde de oameni adica o cincime a omenirii, traiesc intr-o saracie
abjecta. Nici o tara nu si-a stabilizat consumul, oricat de mare ar fi
acesta. Cu toate ca economia globala s-a marit de aproape 7 ori intre
1950 si 2001 ecosistemul Pamantului nu s-a marit ci dimpotriva suporta
presiuni din ce in ce mai mari privind necesitatile de apa, de pasuni, de
teren arabil, de taiere de paduri, de depozitare a deseurilor, de pescuit
oceanic etc.
Extinderea deserturilor, frecventa marita a furtunilor de praf,
cresterea temperaturii, adancirea straturilor de apa, rodarea solurilor,
colapsul populatiei piscicole, topirea ghetarilor si cresterea nivelului
marilor afecteaza nemijlocit perspectivele alimentare. Semnele acestea de
tensiune, sunt in mare masura esecul pietelor. Piata are multe puncte
forte , aducand lumii o bogatie pe care stramosii nostri nu si-ar fi
putut-o imagina, dar are si cateva slabiciuni care nu au fost evidente
arata timp cat intreprinderea umana era la o scara mult mai mica. Trei
slabiciuni ale pietii se detasaza : lipsa de respect pentru pragurile de
durabilitate ale sistemelor naturale, incapacitatea de a pretui adecvat
serviciile naturii si esecul de a incorpora costurile indirecte ale
furnizarii de bunuri si servicii in preturile acestora.
Intr-un fel deficitul ecologic fundamental cu care se confrunta lumea
este pierderea solului prin eroziunea vantului si apei. Ceea ce este
foarte rau este faptul ca aceasta eroziune nu este reversibila la scara
de timp semnificativa din perspectiva umana. Din regiunea Sahelului din
Africa vor pleca in urmatorii 20 de ani, daca nu se iau masuri , 60 de
milioane de oameni, fugind din calea desertului. Dar amenintati de
desert sunt peste 1,4 miliarde de oameni, care traiesc nemijlocit de pe
urma pamantului lor.
Eroziunea solului nu este ceva nou dar pana in secolul trecut ea era
depasita prin formarea de soluri noi prin dezagregarea rocilor si fixarea
de vegetatie . Problema este ca acum relatia este inversa si ne cofruntam
cu un deficit de sol masurat in miliarde de tone pe an si care reduce
productivitatea pamantului. La inceputul anilor 1950 , 250 de oameni de
stiinta din 21 de regiuni ecologice au tras concluzia ca 2 miliarde de ha
de pamant, incluzand suprafete arabile, paduri si pasuni au fost degradate
intr-o masura sau alta. Acestea depasesc de aprox. trei ori
cele cca 700 de milioane de ha cultivate cu cereale in intreaga lume.
Desi productia nu a scazut datorita noilor tehnologii agricole pana la
un moment dat , cultivarea terenurilor care pierd stratul de sol fertil
devine in cele din urma nerentabila, indiferent de nivelul tehnologic. In
anul 1985 Statele Unite a creat C. R. P. ( Programul de Conservare a
Rezervelor) care a scos din circuitul agricol 10% din suprafata arabila
(14 milioane ha), pentru a fi plantate cu iarba si copaci, si a le salva
atfel de eroziune.
Exista putine oportunitati de extindere a productiei la noi suprafete
arabile care sa compenseze pierderile. Cum necesarul de hrana al omenirii,
s-a triplat in ultimii 50 de ani datorita cresterii populatiei,
agricultura a fost fortata sa se extinda pe suprafete ce nu ar trebui
arate. Poate ca cel mai dramatic exemplu in acest sens este Kazahstanul.
Aceasta fosta republica sovietica a fost in anii 1950 terenul unui vast
proiect al pamanturilor virgine o initiativa prin care adeptii ei au
promis ca productia de cereale va creste suficient
pentru a face din Uniunea Sovietica , o supraputere agricola. In cativa
ani, suprafata pasunilor arate si cultivate cu grau in Kazahstan le-a
depasit pe cele din Canada si Australia la un loc. A fost un efort masiv
dar pana la urma sortit esecului
Pana in 1980, eroziunea solurilor cauzata de vant a facut ca peste
jumatate din suprafata ( egala cu cea plantata cu grau de Canada) sa fie
abandonata deoarece devenise nerentabila, in numai doua decenii. Recoltele
de pe terenurile care inca se mai cultiva abia daca ajung la o tona pe
hectar, in timp ce Franta obtine 9 tone / ha. In ciuda acestor experiente
cateva eforturi de expansiune al aratului excesiv sunt in desfasurare.
Unul consta in inlocuirea padurilor tropicale din Indonezia si Malaysia
cu plantatii de palmieri de ulei care vor devasta diversitatea biologica a
regiunii, fara nici o garantie ca se va putea planta pe termen lung. Un
plan cu mult mai ambitios este in curs in Brazilia, unde fermierii ara o
vasta savana semiarida situata la sud si la vest de bazinul Amazonului.
Entuziasmul din Brazilia fata de potentialul acestei regiuni seamana in
mod remarcabil cu cel manifestat de sovietici acum 45 de ani in timpul
proiectului Pamanturilor Virgine din Kazahstan.

In timp ce deficitul de sol creste lent, cel de apa are o crestere

rapida, si este cea mai subestimata problema de resurse cu care se
confrunta lumea in prezent. In 18 tari cresterea populatiei a redus apa
proaspata pentru o persoana la mai putin de 1000 metri cubi pe an
cantitate minimum necesara. Momentan 533 de milioane de oameni sunt
hraniti cu cereale produse cu un consum de apa care nu poate fi suportat
de straturile acvifere. Deficitul mondial de apa este concentrat in China,
subcontinentul Indian, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de
Nord.
Cand pomparea apei din fantani depindea de puterea omului si animalelor,
cantitatea pompata era limitata, dar acum cu dispozitivele mecanice
puternice, acviferele pot fi epuizate in cativa ani. Locuitorii capitalei
Yemenului ar putea fi curand fortati sa se mute altundeva in tara sau
sa migreze in strainatate ingrosand randurile refugiatilor apei. Cei trei
mari producatori de cereale - China, Statele Unite si India care impreuna
reprezinta aproape jumatate din productia mondiala depind in diferite
grade de irigatii ; in China 70%, in S U A 15%, iar in India 50%. In
fiecare din aceste zone agricole cheie, nivelul apei freatice scade
continuu. Fara irigatiile respective productia agricola scade la jumatate.
Desi se spune adesea ca viitoarele razboaie din Orientul Mijlociu
se vor purta probabil pentru apa si nu pentru petrol, competitia pentru
apa din regiune se pare ca are loc pe piata mondiala a cerealelor. Acest
lucru se poate vedea in Iran si Egipt care au depasit-o pe Japonia,
principalul importator de cereale, ambele tari acoperind din importuri 40%
din consumul de cereale. Numeroase alte tari lipsite de apa importa mare
parrte dein cereale : Marocul 50%, Algeria 70%, Arabia Saudita 70%,
Yemenul 80% Israelul peste 90%.
Valorificarea apei in industrie poate fi cu usurinta de 50 de ori mai
mare ca in agricultura , asa ca industria va consuma apa din ce in ce mai
mult. India oarecum independenta de importul de cereale ca si China la
inceputul anilor 90 a obtinut aceasta cu pretul scaderii rezervei
stratului de apa freatica, dar cit timp se va putea aceasta . Crizele
nationale de apa nu sunt evenimente izolate. Daca tari mari ca China
, India si Pakistan au deja deficite de apa ce se va intampla daca
populatia lor va continua sa creasca asa cum este prevazut cerand si mai
multa apa intr-un moment in care consecintele drastice ale epuizarii
acviferelor sunt iminente? Daca tarile mari vor ajunge a importe
cereale , pretul acestora se va dubla asa cum s-a intamplat in perioada
1972-1974, ceea ce va duce desigur la ingrosarea masiva a randurilor celor
infometati si subnutriti care acum numara 815 milioane. Numao daca singura
China va importa si numai 10% din necesarul de cereale - adica 40 de
milioane de tone - va deveni peste noapte cel mai mare importator de
cereale exercitand o presiune intensa asupra disponibilitatilor de export
si marind preturile mondiale. Daca se va intampla acest lucru, probabil ca
nu trebuie sa-l aflam din ziare. Va fi evident in magazinele alimentare.
In economia apei, lumea a intrat pe un teritoriu necunoscut. Cererea de
hrana fiind in crestere iar pomparea excesiva a apei din straturile
freatice, deopotriva in tarile industrializate si in tarile in curs de
dezvoltare, lumea este amenintata in urmatorii cativa ani de epuizarea
concomitenta a acviferelor in zeci de tari. Cand se va intampla acest
lucru pomparea va fi redusa in mod necesar la rata de refacere. Din
nefericire, lumii ii lipseste experienta pentru a raspunde deficitelor de
apa la scara in curs. Agricultura mondiala, deja impovarata cu deficitele
de sol si apa, este amenintata de o crestere mare a numarului de locuitori
la care se adauga miliarde de oameni doritori sa urce pe lantul trofic
si sa consume cat mai multe produse animale.

Deoarece 70% din toata apa scoasa din rauri si din subsol este
folosita pentru irigatii, investitiile in practici si tehnologii care sa
utilizeze mai eficient apa sunt esentiale pentru orice strategie eficienta
de ridicare a productivitatii apei.
Pentru cei care consuma cantitati excesive de produse animaliere, ''
coborarea '' pe lantul trofic le va imbunatati starea de sanatate
concomitent cu un consum mai mic de cereale si prin urmare de apa. Se
reduce de asemenea obezitatea si costurile asociate ale tratarii bolilor
aferente acesteia.

Previziunile O. N. U. arata o crestere a populatiei pana in 2050, de 8-

10 miliarde locuitori ai planetei.
Agricultura mondiala asa cum este ea astazi s-a dezvoltat in ultimii
11.000 de ani intr-o perioada in care clima a fost remarcabil de stabila.
Pamantul se incalzeste. Cei mai caldurosi 15 ani au fost toti dupa 1980.
Cu greu trece o saptamana fara noi stiri despre topirea gheturilor,
temperaturi record sau furtuni distrugatoare. In Alaska si Anzi ghetarii
se retrag tot mai rapid iar date recente despre Himalaya arata ca si acolo
ghetarii se topesc intr-un ritm alarmant. Odata ce anumite praguri sunt
depasite, schimbarile pot surveni rapid si imprevizibil, lasand in urma o
lume deconcertata si inspaimantata.

Uraganul Alicia a facut primul mare dezastru cu daune de 1,3 miliarde

dolari ce a avut loc in 1983. La sfarsitul anului 2001, numarul
catastrofelor cu daune de mai mult de un miliard de dolari a crescut la
34, din care 32 au fost legate de atmosfera iar 2 au fost cutremure.

Un studiu efectuat cu cativa ani in urma arata ca si o crestere de

numai o jumatate de metru a nivelului marii ar produce daune si pierderi
ale proprietatilor de pe coasta S. U. A. intre 20 si 150 de miliarde de
dolari.
Printre orasele foarte jos situate care ar trebui sa investeasca masiv in
protectia contra apelor in situatia ca nivelul marii ar creste cu un
metru, se numara New Orleans, Miami, Washington D. C. si New York
Oare, mostenirea actualei generatii catre generatiile viitoare va consta
in milioane de refugiati din calea cresterii apelor marii si megaproiecte
de lucrari publice prin care comunitatile de coasta incearca sa se apere
de nivelul in crestere al marii ?

Valurile intense de caldura pot provoca oamenilor intense suferinte sau

chiar moartea. Un val de caldura cu temperaturi de 45 grade din estul
Indiei, in mai 2002 a omorat 1030 de oameni numai in statul Andhra
Pradesh, iar multi altii au murit in alte state invecinate. La Islamabad,
si Pakistan, temperatura a atins in ziua de 14 iunie 2002, un dogoritor 48
de grade.
Valurile de caldura devasteaza de asemenea recoltele. In vara lui 1988, S.
U. A. au cunoscut efectele secetei si arsitei ce au redus recolta de
cereale pentru prima data in istorie sub nivelul consumului intern.
Din fericire pentru cele peste 100 de tari dependente de cerealele
americane, S.U.A. au fost in masura sa rezolve problema din marile rezerve
de cereale. Daca o asemenea criza s-ar repeta azi , lumea ar fi in
dificultate deoarece S.U.A. nu mai dispun de rezerve atit de mari de
cereale.

Costurile si beneficiile arderii combustibililor fosili pot fi de

asemenea separate in timp. Beneficiile sunt imediate dar furtunile
distrugatoare, cresterea nivelului marii, seceta si arsita se pot
manifesta cu intarziere de decenii sau generatii.

Electricitatea eoliana este acum competitiva cu cea generata din alte

surse chiar fara a include costurile deteriorarii climei asociate cu
producerea de electricitate din combustibilii fosili. De asemenea energia
eoliana poate fi folosita la prodicerea hidrogenului prin elctroliza apei.
Trecerea de la o economie bazata pe combustibili fosili la una bazata pe
energie regenerabila este in curs. Provocarea este acum de a accelera
aceasta tranzitie inainte ca schimbarea climei sa scape de sub control.

Chinezii au invatat pe pielea lor valoarea serviciilor de control al

inundatiilor pe care le ofera padurile. In vara lui 1998, in cateva
saptamani inundatiile au produs un prapad ce a afectat 120 de milioane de
oameni, cu pagube materiale de 30 miliarde de dolari
( depasind valoarea productiei de orez si grau a Chinei, care este cel mai
mare producator mondial la aceste cereale) fiind aproape sa destabilizeze
economia chineza.
In cele din urma s-a stabilit si cauza si aceasta a fost distrugerea a
85% din padurile ce acopereau initial bazinul fluviului Yangtze.
S-a interzis taierea in continuare a padurilor bazinului si s-au luat
masuri de reampadurire justificate prin faptul ca un copac in picioare
este de trei ori mai valoros ( in dolari) decat unul taiat.

Piata este o institutie remarcabila. Ea aloca resurse putine cu o

eficienta pe care nici o planificare centrala nu o poate egala. Piata
echilibreaza cu usurinta cererea si oferta si fixeaza preturile. Cu toate
acestea ea are si neajunsuri . In cea mai mare parte a istoriei au fost
putine motive de de preocupare pentru neajunsurile pietei, dar odata cu
cresterea de 9 ori a economiei mondiale din secolul trecut, esecul de a
solutiona aceste neajunsuri ale pietei vor fi costisitoare.
Piata are trei slabiciuni fundamentale :
1. Esecul de a incorpora in preturi costurile indirecte ale furnizarii de
bunuri si servicii. Exemplu : Pretul unui litru de benzina nu include si
cheltuielile pentru tratarea bolilor respiratorii, cresterea temperaturii
globale, inmultirea furtunilor etc. , datorita poluarii prin motoarele ce
consuma benzina.
2 Incapacitatea de a aprecia la justa lor valoare, serviciile naturii.
Exemplu : oficialitatile din New York au constatat ca pentru purificarea
apei necesara orasului numai prin mijloace tehnologice, sunt necesare 10
miliarde de dolari in cca. 10 ani pe cand daca se lasa natura sa-si faca
lucrarea de purificare, costul este de numai 2 miliarde de dolari..
3. Lipsa de respect fata de pragurile durabile ale sistemelor naturale
cum ar fi locurile de pescuit, padurile, pasunile si straturile
acvifere. Exemplu : Daca pescuitul oceanic intr-o anumita zona creste in
timp ca urmare a cresterii cererii, pana cand depaseste cantitatea
suportabila de peste a zonei si efectivele incep sa scada, pretul
pestelui va incepe sa creasca.
Raspunsul pietei la aceste preturi marite va fi sa investeasca mai
mult in pescadoare, raspuns care va duce la colapsul zonei piscicole.
Populatia globului, a urcat in 2002, la 6,2 miliarde de locuitori, cu
aproape 80 de milioane ( sau cu 1,3%) mai mult decat in 2001.
Sase tari sunt raspunzatoare de jumatate din cresterea anuala a populatiei
globului : India ( 16 milioane), China ( 9 milioane), Pakistan ( 4
milioane), Nigeria ( 4 milioane), Bangladesh ( 3milioane), si Indonezia (
2 milioane).
Cele 48 de tari, calificate drept cele mai putin dezvoltate au rate de
crestere apopulatiei si mai mari. Daca tendintele continua, populatiile
insumate ale acestor tari aproape ca se vor tripla la jumatatea secolului-
de la 658 de milioane la 1,8 miliarde.
Printre tarile cu rate ale natalitatii extrem de ridicate ( sapte copii de
femeie sau mai mult ), se numara Afganistanul, Angola, Burkina Faso,
Burundi, Liberia Mali, niger, Somalia, Uganda si Yemen.
Cresterea populatiei intr-un ritm necontrolat si in zone sarace este
un fapt ce agraveaza problemele omenirii si de aceea la conferinta
Internationala asupra Populatiei si a Dezvoltarii tinuta la Cairo in 1994,
s-a convenit finantarea unui program pe 20 de ani privind populatia si
sanatatea reproducerii, tarile in curs de dezvoltare acoperind doua treimi
din costuri, iar tarile donatoare platind restul.
Totalul cheltuielilor era prevazut sa fie de 17 miliarde dolari pana in
2000 iar apoi sa urce la 22 miliarde pana in 2015. In timp ce tarile in
curs de dezvoltare si-au onorat in mare parte promisiunile, tarile
donatoare nu au contribuit decat cu o treime din partea ce le revenea.
Consecinta a fost ca 122 milioane de femei au ramas insarcinate fara sa fi
dorit. O treime au facut avorturi, 65 de mii au murit la nastere si 844 de
mii au suferit leziuni cronice sau permanente ca rezultat al sarcinii.

Este de asteptat ca zonele urbane sa absoarba tot excedentul populatiei

din urmatorii 30 de ani. Dupa secole de migrare de la sat la oras, 3/4
din locuitorii lumii industrializate locuiesc la orase. Tarile in curs de
dezvoltare urmeaza aceeasi tendinta. In 1950, 18% din locuitorii lumii
in curs de dezvoltare erau oraseni. Acest proces s-a dublat in 2000,
ajungand la 40%, si se prevede ca in 2030 sa ajunga la 56%, cand in
intreaga lume 60% din populatie va locui la oras.

In 2001, economia globala a crescut cu abia 2%, cea mai mica rata
dupa multi ani. Cu crestere economica ce o depaseste doar cu putin pe cea
a populatiei, Produsul Intern Brut pe persoana a urcat de la 7392 $ la
7454 $ un castig de sub 1%. Mare parte din incetinirea globala a putut
fi pusa pe seama Statelor Unite, fiindca este de departe cea mai mare
economie din lume si fiindca este peincipala piata de export pentru atat
de multe tari. Dupa o crestere cu un robust 4,1% in 2000, economia
S.U.A. a crescut cu numai 1,2% in 2001. Intre timp economia canadiana a
scazut sincronizat, de la o crestere de 4,4% la 1,5%.
In Europa Apuseana, toate cele patru tari industrializate mari au
cunoscut declinuri ale cresterii in 2001. Franta, Italia si Marea
Britanie au scazut de la 3% sau mai mult, la in jur de 2% , in timp ce
Germania-cea mai mare din cele patru- a cazut de la 3% la sub 1%.
Cresterile economiilor mari din America Latina s-au incetinit, de
asemenea, substantial. Brazilia, cea mai mare economie din regiune, si-a
incetinit cresterea de la 4,4% la 1,5%. In Argentina, economia a scazut
cu 5%, iar in Mexic, cealalalta economie importanta din regiune, cresterea
s-a redus de la 6,6% in 2000 la zero in anul 2001- una din cele mai
drastice scaderi inregistrate printre economiile mari ale lumii.
Cresterea economica a fost in pierdere de viteza si in Orientul
Mijlociu. Pentru Arabia Saudita, principalul exportator de petrol din
lume, scaderea a fost de la 4,5 % in 2000 la 2,2 % in 2001. Pentru Iran
cresterea s-a mentinut la 5% insa Egiptul a scazut de la 5% la 3%. In
Asia, Japonia a continuat seria performantelor slabe, trecand de la o
crestere modesta de 2,2% in 2000, la un declin real in2001, de minus
0,4%. Pana nu va intreprinde reforme economice majore, incluzand
solutionarea unei poveri primejdios de mari de credite bancare
neperformante, Japonia va avea greutati in a sustine cresterea economica.
Coreea de Sud care a realizat in 2000 o crestere de 9% si-a vazut
acest procent redus la 3% in 2001. Tarile in curs de dezvoltare din Asia
de Sud-Est nu s-au descurcat nici ele prea bine in aceasta perioada. Pe
ansamblu, cresterea lor economica a cunoscut un declin. Indonezia de la
5% la 3%, Thailanda de la 4,6% la 1,8% iar Malaysia a primit o lovitura
mare, de la 8% la aproape zero. India a scazut de la 5,4% la 4,3%,
Bangladesh de la 5,5% la 4,5% Pakistanul stabil la 4%.
China a continuat sa fie vedeta performantelor economice ale
regiunii, cu o crestere de 8% in 2000 si doar o usoara scadere la 7,3% in
2001. Raman inca dubii in ce priveste statisticile economice din China,
mai multi indicatori indirecti sugerand ca aceasta crestere a fost masiv
supraestimata. Rusia 9% - 5%, Ucraina 6% - 9% (creste), Algeria 2,4%
- 3,5%, Marocul 2,4% - 6,3%, Nigeria ramane constanta la 4%.
Progresul economic si cel social nu s-au produs cu usurinta in
Africa. Desi in ultimul deceniu economia regiunii si-a reluat cresterea,
aceasta nu a fost capabila sa egaleze cresterea populatiei. In consecinta,
venitul pe persoana din Africa Subsahariana s-a redus cu aproximativ 12%
din 1980 pana in 1999. Speranta de viata, poate cel mai bun indicator
social al progresului, este de numai 50 de ani si ea poate sa mai scada in
acest deceniu pe masura ce epidemia HIV scurteaza milioane de vieti.
Ce nu arata aceste date despre cresterea economica de la F.M.I. este
proportia din produsul economic care nu este durabila in ceea ce priveste
mediul. Datele de care dispunem sugereaza ca pana la 8% din recolta
mondiala de cereale s-ar putea baza pe o utilizare nedurabila a apei. La
un moment dat, pomparea in exces a apei se va opri, fie din cauza ca este
prea costisitoare pomparea ei dintr-un strat freatic tot mai adanc, fie
mai probabil din cauza epuizarii acviferelor. Daca este vorba de un
acvifer regenerabil, epuizarea inseamna ca pomparea va fi redusa
obligatoriu la rata de refacere. Daca este vorba de un acvifer fosil-deci
neregenerabil- pomparea va lua sfarsit.

Prin defrisarea padurilor se cunoaste ce pagube pot fi pe termen mai

lung.

Cam 3/4 din din locurile de pescuit oceanic sunt exploatate la limita
sau peste limita suportabila, rezultatul fiind scaderea pe ansamblu a
cantitatii de peste.
Aceste tendinte si multe altele scot clar in evidenta riscurile
asociate dependentei de niste date economice care nu fac distinctie intre
productia durabila si cea nedurabila. Omiterea acestei distinctii duce la
un exagerat simt al progresului si la un fals sentiment de securitate.

Nivelul apei freatice este acum in scadere in principalele zone

producatoare de hrana : Campia Chinei de Nord, Punjab in India si sudul
Marilor Campii din S.U.A.

Recoltele de cereale dezamagitoare din 2000 si 2001, au redus

stocurile mondiale prevazute de cereale din acest an, altfel spus
cantitatea din silozuri la inceputul noii recolte,a scazut la 24% din
consumul anual, cel mai scazut nivel din ultimii 20 de ani.
Un nou deficit de cereale in 2002, duce la cresterea pretului painii,
carnii, oualelor si altor produse obtinute direct sau indirect din
cereale. ( Ceea ce se intampla deja deoarece seceta din 2002 si 2003, a
dus la dublarea pretului graului, fapt nemaiantanlit inca din 1974).
Intrucat o tona de cereale se produce consumand 1000 de tone de apa,
tarile care au apa putina, stiind ca in viitor apa se va imputina si mai
mult, recurg la importul de cereale care implicit inseamna si import de
apa.
Astfel, in ultimii ani Iranul si Egiptul importa 40% din cerealele
necesare, fiecare, luand-o inaintea Japoniei care de mult timp era cel mai
mare importator de grau din lume. Populatia Iranului si Egiptului continua
sa creasca, semnificativ, dar nu si rezervele de apa. Exportatorii de
cereale sunt deci si exportatori de apa. Canada exporta anual 18 milioane
tone de cereale deci 18 miliarde tone de apa. Similar exportul anual de
cereale al Statelor Unite, de 90 milioane tone, reprezinta 90 miliarde
tone de apa, cantitate care depaseste debitul anual al fluviului
Missouri.
Adecvarea resurselor de hrana si a celor de apa sunt strans legate
intre ele. Aproximativ 70% din apa pompata din subsol sau captata din
rauri este folosita pentru producerea hranei, 20%, este utilizata in
industrie si 10% revine consumului casnic. In conditiile in care 60% din
recolta mondiala de cereale este produsa pe terenuri irigate, tot ceea ce
reduce cantitatea de apa pentru irigatii, reduce si cantitatea de hrana.
Importurile de cereale de catre China reprezinta principala cauza a
lipsurilor cerealelor pe piata cat si marirea preturilor. Intr-o tara ca
China, in care recolta de cereale depinde in proportie de 70% de
irigatii, insuficienta apei devine rapid o problema de siguranta
nationala.

Cantitatea de peste prins in intreaga lume in anul 2000, ultimul an

pentru care sunt disponibile date globale, a fost de 94,8 milioane tone.
Dupa decenii de crestere constanta, cantitatea de peste oceanic s-a
plafonat si de la finele anilor 1980 a fluctuat intre 85 si 95 de
milioane tone. In jur de 3/4 din locurile de pescuit oceanic sunt
exploatate la limita sau peste limita de suportabilitate. O
treime din acestea rezervele sunt in declin.
Cantitatea de peste oceanic prins in intraga lume s-a redus cu 60.000
tone annual.
Dovezi recente indica un declin rapid al productiei in Atlanticul de
Nord, unde cantitatile din multe specii populare de pesti s-au redus la
jumatate in ultimii 50 de ani, desi eforturile de pescuit s-au triplat.
Colapsuri inflamante au existat anterior, dar la scara locala, pe cand de
data aceasta declinul este la nivelul oceanului planetar.

Cel putin 2,5 miliarde de dolari din fondurile guvernamentale sunt

cheltuiti anual pentru subventionarea pescuitului in Atlanticul de Nord,
suportand veniturile si parte din combustibilul si echipamentul vaselor de
pescuit. In intreaga lume, subventiile pentru pescuit totalizeaza cel
putin 15 miliarde dolari, dar este posibil sa fie substantial mai mari.
In 1993, O.N.U. a raportat ca toate costurile de operare ale pescuitului
din intreaga lume au depasit cheltuielile comerciale cu peste 50 miliarde
dolari annual. Fara subventii, industria mondiala a pescuitului ar da
faliment.
Aproximativ 350 de milioane de oameni din intreaga lume se bazeaza pe
peste ca principala sursa de proteine. Pe langa aceasta, pescuitul
oceanic si industriile asociate furnizeaza mijloacele de subzistenta a
inca 200 de milioane de oameni. Este un numar mare care trebuie
intretinut de o industrie falimentara. Subventiile ascund faptul ca
practicile curente ale pescuitului sunt nedurabile atat economic, cat si
ecologic. Banii din subventii au ajutat la construirea unei flote de
pescuit avansate tehnologic, numarand mai mult de 23.000 de vase in
greutate de peste 100 de tone fiecare.
Navele masive cum ar fi traulerele, trag plase mari, prinzand rapid
cantitati mari de peste. Unele vase au la bord facilitati de prelucrare.
Vapoarele consuma cantitati mari de energie : este nevoie de doua ori mai
mult combustibil pentru a captura o tona de peste in prazent decat in
urma cu 20 de ani. Pe ansamblu flota mondiala de pescuit, are capacitatea
de a prinde de doua ori mai mult peste decat o pot suporta oceanele
lumii.
In ultimii ani s-a pus un accent deosebit pe acvacultura si acum
aceasta asigura 27% din piata mondiala de peste. Pentru a proteja
populatiile de peste, consumatorii isi pot reduce consumul general de
peste sau cel putin sa cumpere in mod responsabil pesti erbivori ( fiindca
un kg de peste carnivor are nevoie de 5 kg de peste consumst), sau prinsi
din locuri de pescuit corect exploatate. Consiliul de Administratie
Marina, o organizatie internationala independenta de acreditare, a
certificat sase locuri de pescuit ca durabile. Exploatarea atenta a
locurilor de pescuit poate fi asemuita cu utilizarea prudenta a unei
investitii: pastrand capitalul fix, oamenii pot trai indefinit din
dobanzi.

Suprafata globala a padurilor este un indicator cheie al sanatatii

planetei. O padure recicleaza nutrientii, regularizeaza clima,
stabilizeaza solul , trateaza deseurile, asigura habitat si ofera
oportunitati de recreere. Conform unei evaluari conservatoare, aceste
servicii valoreaza peste 4 ,7 trilioane de dolari suma egala cu o zecime
din produsul mondial brut. In intreaga lume, padurile acopera in jur de
3,9 miliarde de hectare, aproape o treime din suprafata uscatului, daca
se exclud Antarctica si Groenlanda.
Pierderile de paduri in deceniul 1980-1990 au fost urmatoarele : Africa
7,8%, Asia 7%, Oceania 1,8%, America de Nord si Centrala !%, America de
Sud 4,1%. In intreaga lume s-au pierdut 94 milioane ha.
In zonele tropicale despadurirea se accelereaza, depasind probabil 13
milioane de ha anual. In timp ce in multe parti ale lumii taierea
copacilor se accelereaza, aproape jumatate din padurile ramase sunt
periclitate. Institutul pentru Resurse Mondiale estimeaza ca in 10-20 de
ani, daca nu mai repede, in jur de 40% din padurile intacte ale lumii,
daca nu se iau masuri, vor fi disparut, considerand ratele actuate ale
despaduririlor.
In intreaga lume , numai in jur de 290 milioane de ha sunt protejate,
dar chiar si acestea sunt amenintate de exploatare ilegala.
Din 200 de zone cu diversitate biologica ridicata din intreaga lume,
taierea ilegala a copacilor ameninta 65%. Pe scurt defrisarile ilegale au
defrisat paduri publice de pe intreg globul, reducand interesul
localnicilor de a investi intr-o economie forestiera durabila si acumuland
pierderi anuale de venituri pentru guvernele din jur de 15 miliarde de
dolari annual.
Plantatiile de paduri acopera mai bine de 187 milioane de ha mai putin
de 5% din totalul suprafetelor impadurite, dar contribuie cu 20% din
productia mondiala curenta de lemn. Pe masura ce padurile naturale sunt
epuizate sau intra sub protectie, in viitor o proportie tot mai mare din
cererea de lemn va fi satisfacuta din fermele de arbori. Niste plantatii
bine planificate si conduse pot satisface eficient cererea de cherestea.
Din nefericire, lumea a vazut multe plantatii aparute pe seama unor paduri
seculare sau cu o mare diversitate naturala. In unele cazuri guvernele
garanteaza concesiuni de paduri companiilor forestiere, cu conditia
replantarii cu arbori, dar, dupa ce defrisaza, companiile lasa locul
dezgolit si se muta altundeva.
In Indonezia, de exemplu, au fost alocate pentru dezvoltare ca
plantatii de cherestea industriala 9 milioane de ha, dar din acestea au
fost replantate numai 2 milioane ha. Zonele lipsite de ecosistemele
forestiere originare si de habitatul asociat au pierdut vegetatia care
stabilizeaza solul, recicleaza nutrientii si previne eroziunea. Aceste
terenuri isi pierd repede utilitatea si devin un pasiv.
Chiar daca sunt inlocuite de plantatii, functionarea unei plantatii de
monocultura este departe de a unei paduri seculare, unde un numar de
specii de diferite varste joaca un rol biologic particular, procesele
ecosistemului fiind astfel obligate sa se modifice.

In ultima jumatate de secol cererea de apa s-a triplat. Printre

indicatorii cei mai raspaniti ai lipsei de apa sunt secarea cursurilor de
apa, a fantanilor si disparitia lacurilor. Printre fluviile care au
inceput sa sece o parte a anului se numara Colorado in S.U.A( cel mai mare
din sud-vest), Amu Darya in Asia Centrala, Fluviul Galben ( unul din
cele doua fluvii majore ale tarii), Hai si Huai in China raul Fen deja nu
mai exista), Indusul in Pakistan.
In Africa Centrala lacul Ciad si-a micsorat suprafata cu 95% in ultimele
decenii. In China, aproape o mie de lacuri au disparut numai in provincia
Hebei.
Coborarea nivelului apei freatice cu 8 metri numai in 2001, in unele
parti din rasaritul Iranului, a cauzat secarea multor fantani si din
aceasta unele sate au fost evacuate. Puturile de apa ce extrag apa de sub
campia Chenaran fac ca rezervele de apa sa scada cu repeziciune, depasind
mult rata de refacere. In Yemen, tara cu 19 milioane de locuitori, nivelul
apei freatice coboara cu peste 2 metri in fiecare an. In bazinul unde
este capitala, extractia apei depaseste refacerea cu un factor de cinci,
coborand nivelul apei freatice cu 6 metri anual . Foraje recente pana la
2 km nu au gasit apa, asa ca in absenta unor noi resurse capitala
Yemenului va ramane fara apa la sfarsitul acestui deceniu.
In 1995, 166 milioane de oameni locuiau in 18 tari unde disponibilul
mediu de apa era sub 1000 metri cubi annual de persoana- cantitate
necesara pentru satisfacerea nevoilor fundamentale de hrana, baut, si
igiena. In viitor aceasta situatie se va agrava continuu astfel ca alte
sute de milioane de oameni vor suferi efectiv datorita lipsei de apa.
Datorita lipsei de apa, e posibil ca suprafetele irigate ale lumii sa fi
ajuns la final sau sa fi intrat in declin.

Desi in 2001 cresterea economica s-a incetinit in mare parte a lumii,

emisiile de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili si-au
continuat neabatut tendinta ascendenta, depasind 6,5 miliarde de tone. In
1950 nivelul emisiilor de carbon a fost de 1,6 miliarde tone, in 1977 de
trei ori mai mari, iar in 2000 de patru ori mai mari. Aceste emisii sunt
raspunzatoare de topirea ghetii, ridicarea nivelului marii si un numar
sporit de furtuni distrugatoare. Patru sectoare majore produc emisiile de
carbon. Generarea

electricitatii 42%, transporturile 24%, procesele industriale 20% si

utilizarile casnice 14%. S.U.A. sunt raspunzatoare de 24% din emisii,
China de 14%, Rusia de 6%, Japonia de 5%, si India de 5%.
Au fost propuse diferite masuri politice pentru a contracara
schimbarea climei si a reduce concentratiile de bioxid de carbon si alte
gaze cu efecte de sera. Cel mai proeminent este Protocolul de la Kyoto
care cere statelor industrializate sa-si reduca emisiile cu cel putin 5%
sub nivelul din 1990. Pentru a intra in vigoare, tratatul trebuie
ratificat de 55 de tari industrializate si din fostul bloc rasaritean,
reprezentand 55% du\in emisii. Pana la inceputul lui iunie 2002, 74 de
tari raspunzatoare de 35,8% din emisiile de CO2 au ratificat protocolul,
incluzand Japonia si toate statele din Uniunea Europeana. Dar S.U.A si
Australia refuzand ratificarea, asa ca probabilitatea ca el sa intre in
vigoare este considerabl diminuata.
Potrivit Consiliului American pentru o Economie Eficienta Energetic,
intensitatea carbonului din economia americana a fost redusa cu 17% intre
1990 si 2000, dar emisiile totale au crescut in acea perioada cu 14% din
cauza unei cresteri cu 39% a activitatii economice. Folosirea altor forme
de energie in viitor, cum ar fi energia vantului, geotermala, a
hidrogenului, se asteapta ca sa contribuie la rezolvarea acestor probleme
cu care se confrunta omenirea.

De asemenea transportul pe biciclete este unul din importantele obiective

pentru reducerea poluarii prin carburanti.
Un numar important de orase, mai cu seama in tarile industrializate,
promoveaza bicicleta ca o forma durabila de transport, dezvoltand benzi
pentru ciclisti si oferind stimulente pentru folosirea bicicletelor la
naveta. S.U.A., Danemarca, Germania, India, Spania, Canada, China,
Italia ,Olanda, Suedia, Franta, Japonia,etc., si-u marit foarte mult
productia de biciclete. In Copenhaga, o treime din populatie se
deplaseaza la locul de munca pe biciclete.
In 2004, programul inovator City Bike din Copenhaga va oferi 3000
de biciclete pentru utilizare gratuita in oras. Parcul total de biciclete
se asteapta sa creasca, pe masura ce urbanistii intentioneaza sa creasca
taxele de parcare pentru masini, deja mari, cu cate 3% anual, in
urmatorii 15 ani, sa impuna taxe ridicate pentru carburanti si
inregistrarea autovehicolelor si sa concentreze in viitor dezvoltarea in
jurul liniilor ferate.
In Suedia, in toate zonele urbane , o deplasare din zece se face cu
bicicleta , ca acelasi numar cu mijloacele de transport in comun si
aproape 40% pe jos. Numai 36% din deplasari se fac cu masina.
In Olanda, bicicletele sunt folosite pentru 27% din deplasari.
Productia de bicicletepe glob s-a dublat fata de cea de automobile.
Totusi lansarea pe piata a unei game foarte variate de autoturisme face ca
multi oameni sa prefere acest mijloc de transport astfel ca in unele tari
scade transportul pe bicicleta. Este vorba in primul rand de
constientizarea fsau nu a faptului ca bicicleta inseamna multe avantje :
economie financiara, intretinerea sanatatii, nepoluare, limitarea
intinderii asfaltarilor pentru sosele si parcari, riscul redus de
accidentare, etc.

Cei 15 ani, cei mai caldurosi de dupa 1867 de cand se fac

masuratori, au survenit cu totii dupa 1980. Datele arata ca tremperatura
creste continuu. In intervalul 1899-1901, temperatura medie globala era de
13,88 grade C iar in intervalul 1999-2001, era de 14,44 grade C. Patru
cincimi din aceasta crestere a survenit in ultimele doua decenii ale
secolului.
Previziunile Comisiei Intrrguvernamentale pentru Schimbarile Climatice
( IPCC) sunt insa mult mai ingrijoratoare, in acest secol temperatura
urmand a creste cu 1,4 - 5,8 grade deci de 2 - 10 ori fata de secolul
trecut. Chiar daca in lume se iau masuri de protejare a ecosistemelor
convertindu-le in parcuri sau rezerve, daca cresterea temperaturii nu va
putea fi controlata, nici un ecosistem de pe pamant nu va putea fi
salvat. Putem trece de la o economie bazata pe carbon la o economie bazata
pe hidrogen. Avem tehnologia pentru a face acest lucru. Avem oare
intelepciunea si vointa de a restructura economia energiei inainte ca
schimbarea climei sa scape de sub control ?

O serie de studii noi raporteaza ca gheturile de pe pamant se topesc

mai repede decat a prevazut IPCC in raportul de referinta emis la
inceputul anului 2001. Un studiu al USGS arata ca ghetarii se retrag
acum in toate cele 11 lanturi muntoase din Alaska, si ca numarul
ghetarilor a scazut de la 150 in anul 1850, la 50 astazi. El prevede ca
ghetarii ramasi vor disparea in 30 de ani.
Oamenii de stiinta au constatat ca ghetarii se topesc accelerat in mai
multe regiuni muntoase incluzand Anzii din America de Sud, Alpii
Elvetieni, Pirineii Francezi si Spanioli. Vasta masa de zapada/gheata din
Himalaya, a treia dupa Antarctica si Groenlanda in ceea ce priveste
cantitatea de apa proaspata depozitata, este de asemenea in retragere din
ce in ce mai accelerata.
Pe masivul Kilimanjaro intinderea de gheata s-a redus cu 33% numai
intre 1999 - 2000 , si se considera ca ea va dispare complet in urmatorii
15 ani. In ultimii 5 ani, banchiza Larsen B din Peninsula Antarctica a
pierdut mai mult de 5700 km patrati de gheata din care jumatate a disparut
in primele luni ale anului 2002. Iceberg-uri cu dimensiunea statului
Delaware care s-au desprins, sunt o amenintare pentru vapoarele din zona.
In timp se Polul Sud este acoperit de un continent de gheata, Polul Nord
este acoperit de Oceanul Arctic. Gheata pe Marea Arctica se topeste cu
repeziciune. In ultimii 15 ani stratul de gheata s-a subtiat cu 42% - de
la o medie de 3,1 m la 1,8 m . De asemenea el s-a retras cu 6% din 1978.
Impreuna, retragerea si topirea au redus la jumatate masa ghetii.
Inexistenta ghetii chiar si numai in perioada de vara va face ca razele
solare sa nu mai fie reflectate de gheata ci sa fie absorbite de apa,
astfel ca temperatura sa creasca si fenomenul incalzirii se
autoalimenteaza. Dovada o reprezinta descoperirea de ape deschise la
Polul Nord de catre un spargator de gheata in august 2000. De asemenea
cercetatorii au observat ca si intinsa calota de gheata a Groenlandei a
inceput sa se topeasca. Generatia noastra este prima care are capacitatea
de a schimba clima Pamantului si de asemenea prima care se confrunta cu
problema etica daca avem sau nu dreptul s-o schimbam.

Obezitatea este un fenomen ce ia amploare in societatea umana. Astfel

procentul de supraponderali este de 61% in S.U.A., 54% in Rusia, 51% in
Marea britanie, 50% in Germania, peste 50% in Europa. Numarul obezilor
creste si in tarile in curs de dezvoltare in raport de prigresul economic
: Brazilila 36%. China 15%. Ceea ce de asemenea este foarte ingrijorator
este faptul ca ritmul obezitatii creste tot mai mult, si cuprinzand si
tinerii. In S.U.A. cel putin un tanar intre 6 si 17 ani este obed.

Tarile industrializate detin 4/5 din cele 520 de milioane de

automobile ale lumii. Milioane de hectare de pamant arabil din lumea
industrializata au fost asfaltate pentru sosele si parcari. Fiecare masina
din S.U..A. necesita 0,07 ha de teren asfaltat pentru drumuri si spatii
de parcare. Pentru fiecare 5 masini, o suprafata cat a unui teren de
fotbal este acoperita cu asfalt. Odata asfaltat, pamantul nu mai este usor
de recuperat. Asa cum a observat odata specialistul in problemele
mediului Rupert Cutler, '' asfaltul este ultima recolta a pamantului.''
Suprafata asfaltata in America pentru drumuri si parcari este de cca 16
milioane ha, iar cea cultivata cu grau de fermierii americani este in
medie de 21 milioane ha. In S.U.A. sunt 3 automobile la 4 oameni iar in
Europa apuseana si Japonia sunt de regula unul la doi oameni. Tarile in
curs de dezvoltare cresc masiv achizitionarea de automobile, din cele 11
milioane produse anual. Aceasta inseamna ca razboiul dintre masini si
recolte se poarta pe ogoare si orezarii din tari unde foamea este la
ordinea zilei. In India si China, doua tari care impreuna au 38% din
populatia globului, rezultatul acestui conflict va afecta securitatea
alimentara de pretutindeni.
Desi China are o suprafata aproximativ egala cu a Statelor Unite, cei
1,3 miliarde de locuitori ai ei sunt concentrati intr-o treime a tarii -
o fasie de o mie de mile de pe coasta estica si sudica unde este
localizata suprafata arabila.
Suprafetele cultivate cu orez in China dau doua recolte pe an si deci
pierderea oricarui hectar in favoarea automobilului inseamna o dubla
lovitura. Sa nu uitam ca China a depasit Statele Unite la productia de
otel, utilizarea ingrasamintelor chimice, si productia de carne de vita
si ca este o economie uriasa, din 1980 cu cea mai rapida crestere din
lume. Asfaltarile pentru parcurile de masini si sosele sunt deci in
plin avant.
Situatia din India este similara. Desi India are numai o treime din
suprafata Chinei, si ea are peste un miliard de locuitori si dispune in
prezent de 8 milioane de vehicule cu motor. Satele si orasele Indiei in
rapida crestere inghit deja ogoarele.
Competitia pentru pamant dintre masini si agricultura tinde sa devina o
competitie dintre bogati si saraci, intre cei care-si pot permite
automobile si cei care se lupta sa-si asigure hrana. Guvernele care
subventioneaza o infrastructura pentru automobile cu veniturile colectate
de la intreaga populatie aduna efectiv bani de la saraci pentru a sustine
masinile celor bogati.
Daca, asa cum pare acum probabil, in tarile in curs de dezvoltare
posesia unui automobil nu depaseste o minoritate instarita, aceasta devine
un transfer continuu si in mare parte invizibil de venituri de la saraci
la bogati.
Intr-o lume avida de pamant, a venit timpul de a reevalua viitorul
automobilului, de a proiecta sisteme de transport care sa ofere mobilitate
intregii populatii, nu doar minoritatilor instarite, si sa faca acest
lucru fara sa ameninte securitatea alimentara.
De asemenea trebuie avuta in vedere actiunea automobilului asupra
schimbarii climei, poluarii aerului, aglomerarea traficului, accidentele
de circulatie etc.
Securitatea alimentara a viitorului depinde acum de resstructurarea
bugetelor pentru transporturi - mai putine investitii pentru autoturisme
si sosele si mai multe pentru cai ferate si biciclete.
Cresterea populatiei impune cresterea numarului de animale, pasunatul
excesiv, si distrugerea pasunilor prin calcarea lor frecventa de copitele
animalelor, spulberarea si eroziunea solului si deci transformarea
pasunilor in tinuturi aride, fara vegetatie.
O evaluare a regiunilor aride ale Pamantului facuta de O.N.U. in 1991
estima pierderile productiei animale din cauza degradarii pasunilor la
peste 23 miliarde de dolari.
New Yok-ul produce zilnic 11.000 tone de gunoi, si primarul orasului
propune sa se inceteze reciclarea metalului, sticlei si plasticului pentru
a economisi bani. Problema gunoiului orasului are trei fatete : problema
economica, provocare pentru mediu si un posibil cosmar in relatiile
publice. Cand groapa de gunoi, Fresh Kills, a New York-ului a fost
inchisa definitiv in martie 2001, gunoaiele au trebuit carate catre locuri
indepartate din New Jersey, Pennsylvania, si Virginia - unele la 480 km
departare.
Presupunand o incarcatura de 20 tone pentru fiecare din remorcile
folosite la transportul pe distante mari, ar fi nevoie de 550 camioane
zilnic pentru indepartarea gunoiului din New York. Acestea ar forma un
convoi lung de 14 km impiedicand traficul, poluand aerul si crescand
emisiile de carbon. Acest convoi zilnic l-a determinat pe viceprimarul
orasului, care a supervizat inchiderea gropii de gunoi, sa spuna ca a
scapa de gunoaiele orasului este acum '' ca o operatiune militaea
cotidiana''.
Gropile de gunoi ocupa loc. Pentru fiecare 40.000 de tone se ocupa 40
de arii, deci pentru cele 11.000 de tone de gunoaie zilnice ale New york-
ului se ocupa 11 arii zilnic respectiv 40 de ha anual. Se pierde de
asemenea o mare suprafata inconjuratoare deoarece groapa de gunoi cu
potentialele ei deseuri toxice trebuie izolata de zonele rezidentiale.
Biroul primarului New York-ului a propus incinerarea ca solutie la
problema gunoiului. Dar arderea zilnica a 11000 tone de gunoi nu va face
decat sa mareasca poluarea aerului orasului, deja nesanatos. Ca si
caratul , incinerarea trateaza simptomele nu si cauza muntelui de gunoi al
New York-ului.
Produsele consumabile, de unica folosinta, explica mare parte din
gunoiul pe care-l producem. Este usor sa neglijam cate produse de unica
folosinta exista pana cand facem o lista. Provocarea cu care ne confruntam
acum este de a inlocui economia de consum cu o economie a reducerii, a
reutilizarii si a reciclarii. Pamantul nu mai poate tolera poluarea,
risipa de energie, daunele aduse de minerit si despaduririle pe care le
pretinde economia de consum. Pentru orase ca New York-ul, principala
problema este nu ce sa se faca cu gunoiul ci cum sa se evite producerea
lui. New York-ul recicleaza numai 18% din deseurile sale municipale, Los
Angeles 44%, Chicago 47%, Seattle si Minneapolis 60%. Dar nici acestea nu
sunt aproape de potentialul maxim al reciclarii gunoaielor.
Exista multe posibilitati de a reduce muntele zilnic de gunoi. Una
este sa se interzica recipientele de unica folosinta pentru bauturi, ceea
ce Danemarca si Finlanda au facut-o deja inca din 1980. Exista si alte
castiguri ale reutilizarii recipientelor pentru bauturi. Astfel,
recipientele refolosibile sunt transportate inapoi la firma de imbuteliere
a bauturilor racoritoare sau a berii de aceleasi camioane care furnizeaza
bauturile, reducand nu numai gunoiul, ci si congestionarea traficului,
consumul de energie si poluarea aerului.
Dispunem de tehnologia necesara pentru a recicla practic toate
componentele gunoiului. De exemplu Germania, obtine acum 72% din hartie
din fibre reciclate. In cazul sticlei, aluminiului si plasticului, ratele
potentiale de reciclare sunt si mai mari.
Trebuie numai ca fiecare individ sa vrea acest lucru . Dar daca dorim sa
ne consideram ''foarte civilizati'' si sa folosim cat mai multe lucruri
de unica folosinta, sigur ca vom evita materialele reciclabile. De fapt
asa ne-a invatat reclama facuta si acum este greu sa ne dezvatam. Iata ce
consecinte poate avea o reclama gindita special pentru consumul imediat,
fara a evalua consecintele pe termen lung si se stie ca acesta este unul
din neajunsurile economiei de piata.
Utilizarea cat mai intensa a taxelor ecologice reprezinta solutia
pentru protectia mediului ambiant, diminuarea risipei si formarea unui
comportament corespunzator. Spre exemplu printr-o taxa mai mica pentru
motorina cu continut ultraredus de sulf, Marea Britanie a reusit la
finele anului 1999 sa treaca complet la utilizarea acestui tip de
motorina.
De asemenea Danemarca, folosind cele mai ridicate taxe din lume pentru
combustibilii fosili si energie, a reusit dezvoltara celei mai mari
industrii eoliene. Scopul restructurarii taxelor este de a face piata sa
spuna adevarul ecologic. Pana in prezent, deplasarile de taxe au fost de
proportii reduse si au dat rezultate pozitive, chiar daca modeste. Crearea
unei eco-economii pretinde deplasari de taxe mult mai semnificative,
astfel incat preturile sa reflecte pe deplin costurile si sa produca
mutatiile dorite in comportamentul individual si colectiv

Mari personalitati
cu
preocupari stiintifico-filozofico-ezoterico-religioase:

THOMAS MOORE Cunoscut psihoterapeut si scriitor din New

England. A publicat multe articole in domeniul psihologiei arhetipale si
jungiene, al mitologiei si al artei. Moore si-a petrecut 12 ani intr-un
ordin religios catolic, fiind calugar. Si-a luat doctoratul in studii
religioase la Universitatea Syracuse, a absolvit cursurile de teologie ale
Universitatii din Windsor, si pe cele de muzicologie ale Universitatii din
Michigan si de muzica si filozofie ale Universitatii DePaul.
In America de Nord si in Europa este considerat un lector si un scriitor
important in psihologia arhetipala, al mitologiei si al artelor.

JOACHIM WACH (1898-1955) Doctor in filozofie, precursorul lui

Mircea Eliade la Catedra de Istorie a Relig. din Chicago.
Ceea ce ne propune el este o sinteza foarte elaborata privind relatiile
dintre religie si societate, si implicatiile sociale ale fenomenului
religios la nivel economic, juridic, cultural si institutional.

FRITJOF CAPRA Fizician, contemporan, cercetator in fizica

cuantica.
''Cu 5 ani in urma am trait o experienta care m-a determinat sa o apuc pe
un anumit drum si care a condus la redactarea cartii
Taofizica -o paralela intre fizica moderna si mistica orientala.
Ma aflam pe malul oceanului intr-o dupa-amiaza de vara tirzie, priveam
valurile rostogolindu-se si-mi ascultam propria respiratie cind, deodata,
am avut revelatia intrgului meu univers angajat intr-un dans cosmic
gigantic. Fiind fizician, stiam ca nisipul, pietrele apa si aerul din
jurul meu sunt formate din molecule si atomi in vibratie, iar acestea la
rindul lor, din particule care interactioneaza producind sau distrugind
alte particule.
Stiam de asemenea ca atmosfera terestra este permanent bombardata de
fascicole de ''raze cosmice'', particule de mare energie care sufera
multiple ciocniri. Toate acestea imi erau familiare din cercetarile mele
in fizica energiilor inalte, dar pina la acel moment le receptasem numai
la nivelul graficelor, diagramelor si teoriilor fundamentate matematic.
Acolo pe acea plaja experienta mea trecuta se insufleti; am
''vazut''cascade de energie revarsindu-se din spatiul in care particulele
erau create si distruse ritmic; am ''vazut'' atomii elementelor si pe
aceea ai propriului meu corp prinsi in dansul cosmic al energiei; i-am
simtit ritmul si i-am ''auzit'' muzica si in acel moment am stiut ca
acesta era dansul lui Shiva, zeul dansatorilor cel divinizat de hindusi.
Am petrecut multi ani desavirsindu-mi studiile de fizica si am fost
implicat alti citiva ani in munca de cercetare. In acelas timp am ajuns sa
ma interesez de mistica orientala si sa constat asemanarile acesteia cu
fizica moderna. Ma fascinau mai ales enunturile paradoxale din Zen care-mi
aminteau de paradoxurile teoriei cuantice. La inceput, a face legatura
intre ele era un exercitiu pur intelectual. Depasirea prapastiei care
exista intre gindirea rationala, analitica, si experienta meditatiei
asupra adevarului mistic a fost si este inca foarte dificila pentru
mine.''
Cartea savantului in fizica cuantica Fritjof Capra ''Taofizica'',
reprezinta o inedita explorare a paralelismelor dintre fizica moderna si
filozofiile orientale, avansind ideea conform careia traditiile misticii
orientale pot constitui un cadru filozofic coerent celor mai avansate
teorii din fizica.

BERTRAND RUSSEL (1872- 1970) . Filozof si logician britanic. A

fundamentat logisismul si teoria tipurilor in ''Principia matematica''
scrisa in 3 volume in colaborare cu A. N. Whitehead.
S-a implicat social fiind democrat liberal, impartasind vederile
socialistilor englezi, dar a criticat bolsevismul dupa o calatorie in
Rusia in 1920. A militat pentru pace si a luptat impotriva pericolului
nationalismului si a utilizarii armelor nucleare in scopuri militare. A
creat un tribunal international( Tribunalul Russel) pentru judecarea
crimelor din razboiul american in Vietnam.
Lucrari publicate: ''Probleme de filozofie'', ''Introducere in filozofia
matematica'', ''Analiza spiritului'', ''Analiza materiei'', ''Educatie si
ordine sociala'', '' Icar sau viitorul stiintei''.
A scris de asemenea un singur roman : ''Satan in suburbii'' pentru care a
luar Premiul Nobel pentru literatura (1950)
Despre lucrarea in trei volume scrisa in colaborare cu A. N. Whitehead
spune cu un umor amar : ''Am muncit amindoi atit de mult, si totusi nu am
putut sa demonstram ca intr-adevar 1+1=2.

BOGDAN PETRICEICU HASDEU ( 1838-1907). Scriitor, lingvist ,

folclorist si istoric roman. Membru al Societatii Academice Romane. ''
Hasdeu a fost un smerit si devotat muncitor. A fost un om genial, a
dispus de cunostinte neobisnuite in toate domeniile, a cutezat sa viseze o
mare enciclopedie nationala, incercata prin ''Magnum Etymologicum''.
In atitea ramuri ale stiintei istorice si filologice, el a fost un
deschizator de cale.'' ( N. Iorga)
'' A fost un geniu universal si a izbutit aproape peste tot. In vremea
lui el stia tot si era la curent cu toate''. (G. Calinescu)
''Geniu de o inspaimintatoare vastitate, unul din cele mai uluitoare genii
pe care le-a zamislit neamul romanesc'' (M. Eliade)
Tragica moarte a fiicei sale , Iulia l-a facut sa se indrepte spre
filozofia oculta, lasindu-ne ca marturii ale cercetarilor sale cartile
''Sic cogito'', ''Protocoalele sedintelor de spiritism'', fotografii ale
spiritelor, mormintul-poema al Iuliei din Cimitirul Belu si Castelul
spiritist Cimpina ( ambele construite dupa indicatiila date de Iulia din
lumea cealalalta).

EMANUEL SWEDENBORG (1688-1772). Om de stiinta suedez, o autoritate

in metalurgie, inginer de mine, militar, astronom , medic, zoolog,
anatomist, economist si deputat; era o adevarata enciclopedie. A studiat
de asemenea teologia si i s-a prezis o cariera stralucita. Era fiul unui
episcop protestant si inclinat in mod natural spre introspectie si
experienta religioasa.
Doctor in filozofie la 21 de ani, Swedenborg a calatorit in intreaga
Europa, pentru a se intinli cu somitatile stiintifice ale timpului sau.
Cind s-a intors in Suedia in 1714 cunostintele sale universale si
teoriile sale stiintifice indraznete , care-l fac si azi sa apara in
postura unui precursor de geniu, i-au adus faima si onoruri.
In anul 1743, el scria: ''Domnul mi s-a aratat si mi-a dat puterea de a
comunica cu spiritele si cu ingerii.''
Din acel moment, Swedenborg a renuntat la stiinte si s-a consacrat
descrierii lumii spirituale, care i se dezvaluia progresiv, si pe care a
facut-o cu precizia pe care o dobindise, gratie formatiei sale
stiintifice.
Cartile lui i-au influentat pe : Goethe, Lavater, Jung. Insusi Kant a
dovedit capacitatile de clarvazator ale lui Swedenborg si a vorbit despre
aceasta peste tot in lucrarea sa Visurile unui vizionar . Este celebra
viziunea incendiului din Stockholm in 1759, de la 500 de km distanta.

SRI AUROBINDO ( 1872- 1950) . Nascut la Calcuta, la 7 ani este

trimis de tatal sau, ce era medic, la ''studii serioase'' in Anglia
Timp de 13 ani Sri Aurobindo se va ''scalda'' in cultura occidentala care
de altfel ii va recompensa cu prisosinta aptitudinile academice. In 1893 ,
cu diploma de la Cambridge sub brat, se intoarce in India ca profesor de
franceza si engleza la Colegiul de stat din Baroda , avind si un post la
secretariatul particular al Maharajahului statului. Avea o capacitate de a
studia iesita din comun citind o lada de carti intr-o saptamina. Apoi se
instaleaza la Calcuta si se avinta in politica, urmarind eliberarea
Indiei de sub englezi. In acelas timp se adinceste in experiente
interioare, pentru a dobindi puteri revolutionare. Este inchis un an din
cauza activitatii revolutionare, si-n aceasta izolare si meditatie isi da
seama ca ocupatia tarii sale de catre o forta straina nu este decit o
latura a unei probleme mai vaste : aceea a transformarii naturii umane.
Se retrage la Pondichery in 1910 si va incepe adevarata munca , pentru a
cobori la radacina problemei umane, in constiinta celulelor.

G. I. GURDJIEF (1877-1949 ) A facut studii stralucite de teologie

si medicina, la scoala greceasca si apoi la cea ruseasca. Dupa aceea a
intrprins, in Asia Centrala lungi calatorii impreuna cu un grup de
''cercetatori ai adevarului'', calatorii ce au fost hotaritoare pentru
formarea gindirii sale. A fondat in nordul Caucazului, un ''Institut
pentru Dezvoltarea Armonioasa a Omului'', dar revolutia din 1917 l-a
obligat sa se expatrieze la Istambul, apoi in Franta. In 1922 s-a stabilit
in mica manastire din Avon, linga Fontainbleau, unde faima i-a atras un
cerc de discipoli proveniti din mediile intelectuale engleze si franceze.
In 1933 s-a stabilit definitiv la Paris.
Aici a continuat sa predea in continuare invatatura sa ezoterica,
intreprinzind in acelas timp frecvente calatorii in S. U. A. unde avea
numerosi discipoli. Lucrari scrise: ''Tot si toate'', ''Povestirile lui
Belzebut catre nepotul sau'', ''Intinliri cu oameni remarcabili''

P. D. USPENSKI (1878-1947)
Fizician si filozof rus, discipol al lui G. I. Gurdjief . Prin grija
lui, invataturile Maestrului au fost publicate in 4 carti : ''Fragmente
dintr-o invatatura necunoscuta'', ''A patra cale'', ''Tertium Organum'',
''Psihologia evolutiei posibile a omului''.

ANTON DUMITRIU (1905- 1992 ) Filozof si logician roman, Profesor

universitar la Bucuresti. Valorifica traditiile filozofice greco-latine,
indeosebi ontologia aristotelica. Preocupari pentru fundamentarea
filozofica a epistemologiei, pentru paradoxele logico-matematice si
logicile polivalente.
La 24 de ani este licentiat in Matematici si la 29 de ani este
asistent la cursul de geometrie descriptiva de la Politehnica din
Bucuresti. La 33 de ani isi sustine doctoratul in ''Litere si
filozofie'' cu teza ''Bazele filozofice ale stiintei'' si devine asistent
la cursul de Logica, la Facultatea de litere si filozofie - Bucuresti,
urcand treptat gradele universitare pina la Profesor titular al Catedrei
de Logica. In 1946-1948 este deputat in Parlament, dar in 1948 este
inlaturat din Universitate impreuna cu toti marii dascali ai
Universitatii.
Dupa o absenta de 16 ani din viata sociala, in 1964 este numit
cercetator la Centrul de logica al Academiei, iar putin mai tirziu seful
sectorului de cercetari. Scrie lucrarea ''Mecanismul logic al
'matematicilor'', publicata de Editura Academiei in1968.
Intre 1942 si 1947 a fost director al publicatiei universitare Caiete
de filozofie.
A colaborat la cele mai importante reviste romanesti de filozofie si
cultura: Revista de Filozofie, Revista Fundatiilor Regale, Revistele: Azi,
Facla, Dacia Noua, Acta Logica, Revue Roumaine des Sciences Sociales, si
altele.
Publica de asemenea la revistele: Scientia (Milano), International
Philosophical Quarterly (New York), Notre Dame Journal of Formal Logic
(Notre Dame, S. U. A. ) The Journal of History of Philosophy
( Washington), Il Dialogo (urbino), International Logic Reviev (Bologna),
Il Contributo (Roma) etc.
A fost ales membru al Academiei Mediteranea del Dialogo ( Roma), al
Academiei Marchese ( Ancona), si al Centrului superior de Logica si
stiinta comparata. De asemenea a fost cooptat in Consiliul Stiintific al
revistelor: Il Contributo (Roma), Theotia (Geneva-San Sebastian) si
International Logic Reviev (Bologna).
Este Profesor onorific la Facultatea libera de filozofie comparata
(Paris) si la Institutul superior de stiinte umane ( Urbono).
A primit pentru opera sa numeroase premii: Marele premiu de Stat,
acordat de Academia Romana pentru cartea Logica noua (1940), Premiul
Societatii Gazeta Matematica, pentru intreaga activitate stiintifica
(1947), Premiul Academiei Romane pentru cartea Solutia paradoxelor
logico-matematice (1968), Premiul Revistei Saptamina (1981), Premiul
Academiei Romane pentru cartea Aletheia (1984), Premiul Revistei Flacara
(1984), Premiul Revistei Atheneu (1985) .
Profesorul Anton Dumitriu a fost decorat cu medalia 23 August pentru ca
a semnat memoriul profesorilor universitari prin care se cerea iesirea
noastra din razboi (acordata in 1969).
A scris 21 de carti din care 11 de logica 7 de filozofie si 3 de
istoria culturii. (Bazele filozofice ale stiintei, Logica polivalenta,
Solutia paradoxelor logico-matemetice, Istoria logicii, Orient si
Occident, Philosophia mirabilis, Aletheia, Eseuri, Culturi eleate si
culturi heracleitice, Homo excelsus, Teorie si sistem, Mecanismul logic al
matematicilor, Eseuri, Curs de istoria logicii s. a. ) De asemenea a
scris 22 de studii in limba romana si 34 de studii in limbi straine, pe
teme de matematica, logica, si filozofie.

SOLOMON MARCUS ( 1925-) Matematician roman, profesor universitar

membru corespondent al Academiei
Contributii in domeniul semioticii, lingvisticii matematice, istoriei
stiintei si poeticii matematice.
Teme abordate: ''Viziunea poetica si viziunea stiintifica'', ''O teorie
cuantica a constiintei'','' Omul ca persoana si cosmos,'' ''Cultura nu
poate fi decit totala ''. ''Utopia cuceririi naturii'','' Emotionalul,
suport al liricului '','' Inainte de nasterea universului'','' Citeva
principii ale poeticii bacoviene'', ''Timpul psihologic la Thomas Mann''

GEORGE BALAN ( 1929 ) Licentiat in filosofie si teologie;

absolvent al Conservatorului din Bucuresti; doctorat in estetica la
Universitatea din Moscova, obtinut cu teza ''Despre continutul filozofic
al muzicii'' (1960)
A fost o prezenta marcanta deosebit de activa, in viata muzicala
romaneasca, pina la sfirsitul anilor 1970; stralucit profesor, s-a
straduit sa faca muzica inteligibila celor multi prin cartile sale, prin
comentarii radiofonice si lectii publice ( dintre care cele din 1973-1977
de la Atheneul Roman sint memorabile). A fost initiatorul Antropozofiei
in Romania, si a scris 65 de carti in limbile romana, germana , engleza,
franceza si spaniola, pe teme de muzica, cultura etc.
Prin preocuparile sale cu continut ezoteric a cazut in dizgratia
regimului comunist si este nevoit sa ia calea exilului. Stabilit in
Germania, infiinteaza in orasul Sankt Peter ( in tinutul Padurea Neagra) o
scoala , o comunitate si o miscare ce poarta denumirea ''Musicosophia'',
asezamint destinat melomanilor, cu iradiere larg europeana, bine cunoscut
pe plan international, avind filiale si sustinind congrese si seminarii in
numeroase tari.

RAIMOND MOODY Fost profesor de filozofie, doctorul Raimond Moody,

a abandonat catedra pentru a deveni medic psihiatru. Facind investigatii
despre fenomenul supravietuirii constiintei dupa moarte, el a cules
marturiile unor oameni care au fost readusi la viata dupa ce fusesera
considerati morti din punct de vedere clinic. Raymond Moody si-a publicat
rezultatul cercetarilor in cartile ''Viata dupa viata'', si ''Lumina
vietii de dincolo''lucrari care s-au bucurat de un mare succes in S. U. A.
si strainatate.
Dupa comunicarile lui, si alti medici au facut astfel de cercetari
ajungind si ei la aceleasi concluzii si anume ca exista viata dupa moarte.
Amintim pe medicii : MELVIN MORSE, MICHAEL SABOM, MICHAEL
GROSSO, KONNETH

RING, si ROBERT SULLIVAN.

DAVID BOHM Profesor emerit la Universitatea din Londra si laureat

al Premiului nobel pentru fizica. Este autorul lucrarilor: Teoria
cuantica, Cauzalitate si sansa in fizica moderna, si Totalitatea si
ordinea implicata
In dialogul sustinut cu marele lider spiritual indian, iluminatul
Krisnamurti, in cartea Sfirsitul timpului, se releva faptul ca omenirea
evolueaza pe o cale gresita, si ca ea nu poate iesi decit mergind de la
interesele inguste si particulare, spre ceva general si in cele din urma
sa mearga inca si mai adanc in puritatea compasiunii, a iubirii si a
inteligentei care-si au originea intr-o sursa primordiala aflata dincolo
de gindire, dincolo de timp, chiar si dincolo de spatiul gol al mintii.

JAMES PIKE Episcop de san Francisco, a fost una din

personalitatile religioase cele mai celebre din S. U. A. In 1966, fiul sau
mai mare, Jim, se sinucidea la virsta de 20 de ani. Cincisprezece zile
mai tirziu, reverendul Pike constata misterioase deplasari de obiecte in
camera sa. Ideea ca fiul sau mort incerca ''sa-i vorbeasca'' sfirsi
prin a i se mpune si in cursul a cinci sedinte conduse cu ajutorul
mediumurilor, episcopul putu intr-adevar, sa se intretina cu cel mort.
Condus si de formatia sa de jurist James Pike se inconjura de toate
precautiile posibile pentru a evita riscurile de a fi inselat si avu grija
sa-i puna fiului sau intrebari al caror raspuns mediumurile nu le puteau
cunoaste.
In verificarea fenomenelor, episcopul colaboreaza cu o serie de
specialisti: J. Phinem directorul la Institutul de studii asupra omului,
Jan Stevenson, psihiatru si neurolog, profesor la facultatea de medicina
de la Universitatea din Virginia, Karlis osis, directorul cercetarilor de
la Societatea americana de cersetare psihica, Gardner Murphy directorul
Fundatiei Menninger si presedintele Societatii americane de cercetare
psihica, Chester Carlson, inventatorul Xerox-ului, si membru al
Consiliului de administratie al Centrului de studii al institutiilor
demicratice.
In cartea sa , Dialog cu cei de dincolo, episcopul si juristul James
Pike demonstreaza existenta vietii de dupa moarte, una din comunicarile
facute cu fiul sau mort, Jim, fiind facuta cu cel mai mare medium
american Arthur Ford, si fiind realizata la televiziunea canadiana.

FRANCOIS BRUNE Nascut in 1931 este licentiat in teologie si

scrieri sacre, si a fost profesor de dogmatica si de scrieri sacre la
marile seminarii din Nantes, Rodez, si Bayeux. A scris Mortii de vorbesc
( 1994 ), Pentru ca omul sa devina Dumnezeu (1992), In direct cu lumea
cealalalta (1993, in colaborare cu prof. Remy Chauvin)
A citit peste 300 de carti in domeniul paranormalului, si a asistat la
numeroase experiente ce i-au confirmat existenta celeilalte lumi.
CARLOS WARTER Doctor in medicina (psihiatrie), si filozofie are dreptul
de libera practica in S.U.A. si Chile. Este psihoterapeut si autor de
carti si de conferinte publice. Din 1985 este presedintele Fundatiei
Mondiale de Sanatate pentru Dezvoltare si Pace si vicepresedintele
Programului de Studii Externe al Universitatii Internationale din Hawaii.
Intre alte distinctii si premii, Dr. Warter a primit titlul si
misiunea de Mesager al Pacii din partea Natiunilor Unite in 1987 si
Distinctia Pax Mundi a Academiei Diplomatice Dag Hammasskjold in 1989. A
scris peste 15 carti in limbile engleza si spaniola. A vorbit ca invitat
de onoare la numeroase intruniri si conferinta academice, stiintifice sau
de constientizare.
 Calatoreste foarte mult, pe la zeci de Cercuri Initiatice ( in noptile
petrcute in singuratate in piramidele din Mexic, A avut parte de fenomenul
extracorporalizarii) pentru a promova activitatile in slujba umanitatii
si mentinerea procesului evolutiv al rasei umane prin centrarea pe
valorile esentiale. Sursa acestei abordari a Lucrului Interior este
asemanatoare cu cea a tuturor scolilor active, de constientizare, din
cursul istoriei.
Maniera sa unica de integrare a cunoasterii stravechi si a esentei
personale s-a dezvoltat in contextul invataturilor psihologice si
spirituale cu care a intrat in contact. Aceasta sinteza unica numita
psihosinergie - sinergia mintii si sufletului- este prezentata in tara si
in lume in cadrul unor tabere sapientiale, semunarii, cursuri, si
grupuri de studiu care integreaza aspectele majore ale activitatii
psihologice si spirituale.
A condus cercetari privind constiinta si prin folosirea valorilor
esentiale, a dezvoltat o metoda de vindecare individuala si sociala care
pregateste in cadrul unor comunitati, grupuri care sa se poata adresa, la
rindul lor, unor cercuri mai largi. In ultimii 20 de ani a pregatit peste
70.000 de persoane din diferite medii sociale, inregistrind rezultate
intr-un spectru larg de la accelerarea constientizarii proprii si
cresterea imunitatii la imbunatatirea starii emotionale si a relatiilor de
familie si de serviciu, precum si a relatiilor de afaceri si din
administratie. Poate fi contactat la: HYPERLINK
http://WWW.CARLOSWARTER.COM WWW.CARLOSWARTER.COM
CWARTERMD(around)CARLOSWARTER.COM Tel 305-532 5850 Sau : Dr Carlos Warter
c/o Health Communications, Inc. Miami Beach, FL 33140 S. U. A.

WILLIAM BRUGH JOI Doctor in medicina, autor al cartii

''Transformarea'' in care scrie:
''Iubirea, radiatia neconditionata emanind din chakra inimii, are o
asemenea putere incit ii antreneaza si pe cei mai sceptici in Procesul
Transformational . Energia este aceea care ridica privirile abatute,
vindeca suferinta anilor de stradanie, hraneste sufletul in pornirea lui
de unire cu spiritul, anima materia si transforma ceea ce nu trebuie sa
fie inceea ce trebuie. Esenta fortei de coeziune leaga totul de Dumnezeu.
Aceasta iubire este non-afectiva, non-sexuala, non-mentala. Ea are putere
sa spiritualizeze instantaneu, impregnind fiecare individ cu o traire
superioara a legaturii universale si a valorilor universale. Senzatia este
divina si nu are importanta daca starile rationale o inteleg. Aceasta
Iubire este energia care te aduce acasa: o intoarcere la comuniunea cu
Dumnezeu''
A avut parte de fenomenul extracorporalizarii, intr-o noapte petrecuta
in marea Piramida a lui Keops, cit si de asemenea de a potoli cu ajutorul
fortelor paranormale, intr-o imprejurare anume, suflarea vintului.
Poate fi contactat la adresa : Sky Hi Ranch, Lucerne Valley,
California.

MARCUS GOSSLER Astronomul care in cartea Dictionarul stiintelor

de granita face o inventariere a fenomenelor paranormale afirmind: ''Am
dorit sa arat ca un anumit''skepsis sanatos'' este necesar si in
ezoterism, dar ca pe de alta parte o atitudine spirituala critic-
stiintifica nu inseamna nicidecum o respingere a gindirii ezoterice''
(1995)
 BENDER HANS (1907-1993) Medic si psiholog, este considerat
parintele parapsihologiei in tarile de limba germana. A creat la
Freiburg, in Germania Institutul pentru Zone de frontiera ale Psihologiei
si Psihoigienei; In 1953 a tinut catedra de parapsihologie de la
Universitatea din Freiburg, care actualmente este tinuta de catre
profesorul Yohannes Mischo.

BENEDETTO AL XIV-lea ( Prospero Lambertini, 1675-1758) Numele

acestui papa, este legat de parapsihologie prin cercetarile pe care le-a
efectuat pe cind inca era cardinal, asupra fenomenelor asa-zise
supranaturale si pe care le-a expus in lucrarea sa De Canonizatione, pe
care nu putini astazi o considera primul text deschis si stiintific
dedicat fenomenelor paranormale. Analizind ''miracolele'' persoanelor
propuse pentru canonizare, el a anticipat de fapt multe pareri de baza ale
parapsihologiei moderne si a eliberat aceste fenomene de aura divina sau
diabolica pe care epoca sa le-o atribuise.

BROWN ROSEMARY Medium englez, prin intermediul caruia marii

muzicieni din trecut (Liszt, Schubert, Berlioz, Bach, Beethoven etc. ) ar
continua sa-si transmita operele lor. In realitate, Brown, care are in jur
de 70 de ani ( in 1997), este cvasi ignoranta in muzica. Cu toate
acestea, in stare de transa, scrie compozitii nuzicale foarte complexe, in
stilul respectivilor autori, pe care nu este in stare sa le cinte.
Expertii in muzica au estimat in mod pozitiv compozitiile sale.

EDGAR CAYCE (1877-1945) A fost unul din mediumii cei mai dotati ai
timpului respectiv.
A fost bolnav, a cazut in transa si s-a vindecat datorita indicatiilor pe
care le primea prin propria persoana din lumea cealalalta.
Mii de diagnosticuri si de retete au fost indicater de catre Cayce in
cursul carierei sale.
El a afirmat , in transa, ca informatiile sale veneau din
subconstientul bolnavului insusi si dintr-un fel de subconstient colectiv
sau memorie a naturii. Exista in S.U.A. in Virginia Bich, asociatia de
rugaciune si vindecare ''Edgar Cayce'', care se bazeaza pe cele cca 12.000
de lecturi pe care Cayce le-a facut in stare de transa.

CASSOLI PIERO (1918) Medic si parapsiholog s-a numarat printre

fondatorii Centrului de Studii Parapsihologice din Bologna, al carui
presedinte este. De asemenea este unul din cei doi membri italieni ai
Parapsihology Assocciation si a studiat numerosi senzitivi italieni si
straini. Dintre numeroasele sale opere amintim in mod deosebit
Vindecatorul, rod al experientelor de zeci de ani cu vindecatori ce
abordeaza problema pranoterapiei.

SIR WILLIAM CROOKES (1832-1919). Fizician englez foarte renumit

pentru activitatea sa stiintifica si pentru descoperirile facute:
elementul chimic taliu, tuburile cu raze catodice, radiometrul. S-a
interesat intotdeauna in mod activ de fenomenele paranormale si a fost
presedintele Societatii pentru cercetare Psihica din Londra A studiat cu
foarte mare grija unii din vestitii mediumi ale timpului sau printre care
D. D.Home si Florence Cook, sustinind buna credinta si nevinovatia
acestora. A publicat diverse opere despre fenomenele spiritiste si este
considerat unul dintre pionierii cercetarii psihice, cit si cel care a
initiat experimentarea stiintifica pe mediumi.

UGO DETTORE (1905-1992) Licentiat in istorie si filozofie, autor

de romane si povestiri, initiator al unor importante opere enciclopedice.
S-a interesat mult de parapsihologie , in special de aspectele ei istorice
si epistemologice si este autorul a numeroase opere. In mod deosebit
amintim Celalalt regat, marea enciclopedie Omul si necunoscutul ,
Normalitate si paranormalitate s. a.
DI SIMONE GIORGIO (1925) Profesor de arhitectura al Universitatii din
Napoli, se ocupa inca de foarte tinar de parapsihologie. A contibuit la
fondarea Centrului Italian de Parapsihologie si a revistei Informatii de
parapsihologie. A scris: Experiente inafara corpului, Dialoguri cu
dimensiunea X, Convorbiri cu A, Adevaratul Christ. Este fondatorul si
presedintele Institutului Gnosis pentru studiul ipotezelor supravietuirii.

HANS DRIESCH (1867-1941) Filozof german, profesor al Universitatii

din Koln. Specializat in embriologie, a dezvoltat teoria ''vitalismului'',
adica a finalismului implicit in creatie. Membru al Societatii pentru
cercetare psihica din Londra, al carrui presedinte a fost timp de doi ani
( 1926-1927). Experimentind cu mediumi valorosi, intre care fratii
Schneider, s-a covins de realitatea fenomenelor mediumice, si cu caracter
psihic. A dedicat paranormalului numeroase lucrari, intre care amintim
Memoriile.

DUCASSE CURT JOHN (1881-1969) Filozof american, profesor

universitar. In domeniul parapsihologiei s-a dedicat in special problemei
supravietuirii si a fenomenelor (bilocatie, transa, semnificatii
incrucisate etc.) care par sa o sustina. Lui ii revina in mare parte
interesul stirnit pentru tema supravietuirii, astazi atit de raspindita
intre parapsihologii mai deschisi si mai angajati. Printre lucrarile sale
amintim : Fenomenele paranormale, Stiinta si supravietuire.

DU PREL KARL (1839-1899) Filozof si cercetator german al

stiintelor naturale, a aderat mai intii la teoria lui Darwin, dar studiul
spiritismului l-a purtat spre o conceptie diferita a realitatii, care
intelege si dimensiunile spirituale. Sustinator convins al supravietuirii
si a posibilitatii de contact intre dimensiunea terestra si cea
transcedentala, Du Prel a aderat la doctrina lui Alain Kardec, marele
spiritist. A dedicat lucrari acestor teme.
EDISON

THOMAS ALVA (1847-1931) Inginer american, devenit celebru datorita

inventiilor sale, printre care fonograful. Mereu s-a preocupat cu mare
interes de fenomenele paranormale si era convins de posibilitatile de
comunicare cu cei morti incercind sa proiecteze si un aparat de comunicare
cu mortii dar pe care n-a mai apucat sa-l realizeze.

ALBERT EINSTEIN (1879-1955) Matematician, fizician si filozof

care a formulat faimoasa teorie a relativitatii care a modificat in mod
hotarit gindirea secolului nostru. S-a dovedit totdeauna foarte deschis in
consultarile fenomenelor paranormale, dupa cum demonstreaza prefata pe
care a scris-o la lucrarea lui Upton Sinclair Radio mental.

MIRCEA ELIADE (1907-1986) Savant roman, cunoscut prin opera sa in

domeniul istoriei religiilor, a studiat la Bucuresti, si in India apoi a
predat la diferite universitati europene si americane. A scris numeroase
lucrari de mare valoare stiintifica despre fenomenologia religioasa si
despre marile mituri ale omenirii intre care amintim Tratat de istoria
religiilor si Samanismul si tehnicile extazului.

JULIUS EVOLA (1898-1974) Ezoterist, filozof, orientalist, poet si

pictor din Roma.
A scris: Traditia ermetismului, Misterul Graalului, Doctrina trezirii,
Yoga potentei.

NATUZZA EVOLO (1924) Nascuta la Paravati in Calubria , Natuzza (

Fortuna) Evolo are de cca 40 de ani semnele stigmatizarii si retraieste
patimile lui Hristos in fiecare Post Mare. Pe prosopul cu care sterge
singele apar inscrisuri si desene reprezentind motive religioase. Natuzza
vorbeste cu mortii si cu sfintii reusind sa diagnosticheze bolile si sa
aline suferintele

EILEEN CAADY. Americanca ce a realizat in Findhorn , sat de pe

coasta septentrionala a Scotiei, la inceputul anilor 1960, o comunitate
pe baza invataturilor spirituale primite in stare meditativa.
Datorita acestor invataturi Eileen si sotul ei au reusit sa transforme
un pamint nisipos, rece si trist intr-o gradina plina de viata ale carei
flori si zarzavaturi au stirnit stupoarea agronomilor din jumatate din
lume. Toate acestea ar fi fost realizate cooperind cu ''deva'' ,
spiritele naturii ce guverneaza fiecare specie vegetala in parte. La
Findhorn s-a creat o comunitate care lucreaza astazi pentru un mai bun
viitor al umanitatii, pentru o viziune diversa si mai spirituala a
lucrurilor, pentru pace.

CAMILLE FLAMMARION (1842-1925) Celebru astronom francez, mare

populrizator al materiei. In ultimii ani ai vietii sale a aderat la
cercetarea psihica spiritualista si a strins o vasta cazuistica pe care a
publicat-o in diverse carti. In 1923 a fost presedinte al Societatii
pentru Cercetare Psihica din Londra. Printre operele sale cele mai vestite
sunt: Moartea si misterul si Casele bintuite.

GUSTAVE GELEY . Medic francez de origine poloneza , impreuna cu

alti cercetatori a fondat Institutul Metapsihic International din Paris al
caror director a fost ani de zile. A experimentat cu mediumi si
clarvazatori, a fost initiatorul mulajelor mediumice ca probe ale
materializarilor . A fost animat de o mare rigoare stiintifica si sub
conducerea sa institutul a dobindit faima de institut de cercetare
valoros si serios.

VICTOR HUGO (1802-1885) Renumit scriitor francez ce credea in

clarviziune si in reincarnare. Sunt celebre experientele sale spiritiste
conduse ani de zile pe insula Jersey unde a fost exilat din motive
politice.

WILLIAM JAMES (1842-1910) Psiholog si filozof, a fost profesor al

Universitatii Harvard si este unul din exponentii majori ai filozofiei
americane. S-a numarat printre membrii fondatori ai Societatii Americane
pt. Cercetare Psihica din New York.
A condus doi ani si societatea asemanatoare din Londra. Faima sa de om de
stiinta serios si autoritatea sa de necontestat au convins pe multi de
realitatea fenomenelor paranormale de care se ocupa si au atras asupra
acestora interesul lumii academice. Are numeroase scrieri in revistele de
specialitate.

CARL GUSTAV JUNG (1875-1961) Mare psiholog american care a avut

mereu un mare interes pentru fenomenele paranormale. Si-a sustinut
examenul de diploma in medicina cu o teza asupra ''fenomenelor oculte''
rezultat al sedintelor mediumice cu o bucatareasa si si-a cultivat toata
viata acest interes, care l-a impins si spre filozofiile orientale, spre
alchimie, spre astrologie. A fost in legatura cu cei mai mari
parapsihologi si de asemenea bun prieten cu Mircea Eliade.

WEBSTER CHARLES LEADBEATER (1847-1934) Monah englez, devine

teozof si episcop al bisericii catolico-liberale fondata de ei insusi. A
fost si clarvazator si in operele lui a descris rezultatele
investigatiilor sale de clarviziune: lumi invizibile, omul interior, etc.
A trait mult in India si a fost colaboratorul lui Annie Besant. El l-a
descoperit pe Krisnamurti.

SIR OLIVER JOSEPH LODGE (1851-1940) Fizician englez cu realizari

deosebite mai ales in domeniul electricitatii. A fost mai multi ani
presedintele Societatii pentru Cercetare Psihica din Londra. A comunicat
cu spiritul fiului sau decedat, si este considerat unul din exponentii cu
autoritate ai spiritismului stiintific. A lasat nenumarate opere dedicate
cercetarii psihice.

CESARE LOMBROSO (1835-1909) Antropolog si psihiatru, profesor al

Universitatii din Torino. Initial materialist si sceptic, a fost impotriva
fenomenelor spiritiste pina in momentul in care are ocazia sa
experimenteze cu mediumul Paladino, dupa care a publicat o serie de
articole in favoarea fenomenelor si teoriilor spiritiste, si de asemenea
ale telepatiei.

WILLIAM MACKENZIE (I877-1970) Nascut in Anglia , a trait mult in

Italia si a fost un celebru filozof, biolog si specialist in metapsihica.
De la inceputul secolului a experimentat cu cei mai mari senzitivi
europeni, dar nu a aderat niciodata la spiritism; isi sustine teoria sa
evolutiva asupra capacitatilor paranormale. A vorbit de psihismul
colectiv (sau polipsihism), raspunzator de marile fapte ale umanitatii
si a considerat marile personalitati ale artei, religiei, stiintei ca
mediumi capabili de a capta si interpreta acest psihism colectiv. Amintim
printre operele sale principale Marile aventuri spirituale.

MATTHEW MANNING (1956) Unul din cei mai celebri senzitivi

actuali. Nascut in Anglia, a prezentat inca de copil fenomene de
poltergeist, de scriere si desene automate. In aceasta ultima activitate a
atins nivele artistice foarte inalte, realizind desene in stilul marilor
maestri ai trecutului (Durer, Matisse, Picasso, etc.) . Intr-o anumita
perioada s-a dedicat indoirii metalelor si altor experimente de
psihokinezie, supunindu-se mereu de buna voie, controalelor stiintifice.
De mai multi ani, Manning s-a decis sa-si puna capacitatile in slujba
omului si sa se dedice cu succes activitatii de vindecator. In cursurile
si seminarele sale, el ii invata si pe ceilalti sa se vindece singuri
dirijindu-si in mod oportun propriile energii si servindu-se de
vizualizari.

EDGAR MITCHELL (1930) Licentiat in inginerie si astronautica, a

fost cel de-al saselea om care a pus piciorul pe Luna in 1971, in timpil
zborului Apollo 14. In cursul acestei misiuni, Mitchell a realizat din
initiativa personala, experimente de telepatie Pamint-Luna stabilite
dinainte cu patru persoane. Rezultatele au fost pozitive, si au demonstrat
ca perceptia extrasenzoriala ignora barierele spatiale. Actualmente
Mitchell s-a retras din aeronautica si a fondat Institutul de Stiinte
Noezice, un centru care studiaza constiinta si potentialul uman si
realizeaza in acest domeniu o importanta munca de pionierat.

ALLAN ROBERT MONROE (1915) Comerciant american , celebru din

1950 pentru ale sale calatorii inafara trupului, pe care le studia
sistematic. Iesirile sale din corp au fost studiate in laborator
evidentiindu-se analogii intre acestea si starea onirica. De asemenea,
Monroe a dezvoltat tehnici pentru a iesi de buna voie din corp, pe care
le-a expus in cartile sale.

STAINTON WILLIAM MOSES (1839- 1892) Pastor protestant englez, a

fost un mare medium si un exponent cu autoritate al spiritismului
stiintific. Si-a descoperit propriile capacitati in timpul sedintelor cu
alti mediumi si a experimentat ani de zile cu cercetatori valorosi,
producind o foarte vasta gama de fenomene: aporturi, levitatii, scriere
automata, voce si scriere directa, lumini si muzica paranormala.
Totdeauna a fost considerat ca fiind de o absoluta seriozitate si stimat
de contemporanii sai. A fondat in 1881 si a condus pina la moarte revista
Light, o autentica si bogata sursa de informatii asupra marii mediumitati
din acel timp. Avea diferite calauze spirituale, care i-au dictat opera sa
fundamentala, Invataturi spiritiste.

GARDNER MURPHY (1890-1983) Psiholog, profesor al Universitatii

din New York, a fost tot timpul interesat de parapsihologie si este
considerat unul din cei mai valorosi cercetatori moderni. A organizat
experimente de telepatie Paris-New York impreuna cu Warcollier; sunt
importante si studiile sale despre clarviziune, aparitii, preziceri. A
prezidat atit Societatea pentru Cercetare Psihica din Londra cit si pe cea
din New York si a fost presedintele celebrului Congres International de
Parapsihologie din Utrecht, patronat de Fundatia de Parapsihologie in
timpul caruia a fost adoptat oficial termenul de ''parapsihologie''.
Murphy a fost un cercetator senin deschis si legat de metoda stiintifica.
A scris diferite carti si numeroase reviste de specialitate.

HENRY F. W. MYERS ( 1843-1901) Specialist in limbi clasice , a

trait la Cambridge si s-a numarat printre fondatorii Societatii pt.
Cercetare Psihica din Londra. Este considerat unul dintre cei mai mari
teoretici eni ai cercetarii psihice caruia i-a dedicat toata energia sa. A
experimentat in domeniul hipnozei, telepatiei, clarviziunii, si
mediumitatii; a initiat ancheta din care s-a nascut celebra carte
Fantasmele celor vii, clasica pentru fenomenele de aparitii si mai ales a
creat un sistem filozofic asupra paranormalului pe care si l-a exprimat in
opera sa fundamentala publicata postum, Personalitatea umana si
supravietuirea sa. Dupa moartea sa , s-a manifestat - pe cit se pare - in
diferite automatisme, producind fenomenul corespondentelor incrucisate
( cross-corespondence) considerat unul din cele mai importante fenomene in
sustinerea supravietuirii dupa moarte.

THERESE NEUMAN (1898-1962) Vizionara si stigmatizata germana ce

a trait in Konnersreuth. Clarvazatoarea retraia in fiecare vineri
suferinta lui Hristos, suferind dureri si singerind din abundenta. S-au
relatat despre ea fenomene paranormale extraordinare: xenoglosie,
clarviziune, telepatie, levitatie, bilocatie. A stat pentru mai bine de 36
de ani fara sa manince, luind numai putina anafura. Dupa moartea sa au
fost relatate numeroase miracole legate de invocarea ajutorul sau.

STEEL HENRY OLCOTT (1832- 1907) Functionar oficial si avocat

american, ziarist si cercetator al fenomenelor mediumnice. In America a
cunoscut-o pe Helena P. Blavatky si a fondat cu ea Societatea Teosofica.
A trait mult timp in India, contribuind decisiv prin marile sale
capacitati organizatorice, la raspindirea teosofiei; a condus Societatea
pina la moartea sa, dupa care a fost luata de Annie Besant. Lui i se
datoreaza multe insemnari importante despre Blavatky.

PASQUALINA PEZZOLA (1908) Traieste la Civitanova Marche

( Bologna) si a demonstrat inca de foarte tinara extraordinare capacitati
de clarviziune indreptate mai ales spre scopuri de diagnosticare. Ea cade
in transa si calatoreste cu corpul astral pina la pacient. Ea a fost
cercetata indelung de contele Lorenzo Mancini, de sora acestuia Giuseppina
care era medic; mai recent au experimentat pe ea doctorul Piero Cassoli,
dr. Enrico Marabini si Massimo Inardi, toti trei medici bolognezi, care au
facut relatari in reviste si conferinte. Azi, Pasqualina nu mai face
diagnosticari la distanta, care o obosesc mult, ci se limiteaza sa
viziteze direct pacientii. Totusi, capacitatile sale de clarviziune sunt
inca prezente.

CORRADO PIANCASTELLI (1930) Sociolog si jurnalist napolitan,

cunoscut de multi ani ca ''mediumul entitatii A'', dupa numele entitatii
care se manifesta in timpul transelor sale. Acestea au inceput pe cind
Piancastelli era un baietel si s-au manifestat mereu printr-un inalt nivel
intelectual, mai mult decit s-ar astepta de la un baietel. La ora actuala
conduce Centrul Italian de Parapsihologie din Napoli. Cazul sau a fost
cercetat indelung de profesorul Giorgio di Simone.

PIPER LEONORE (1859-1950) Celebru medium american, apreciata mai

ales pentru transele in timpul carora demonstra extraordinare cunostinte
de clarviziune. Prin intermediul ei se manifestau entitati ale
decedatilor care furnizau date foarte precise, si de asemenea a avut o
contributie importanta la faimoasele corespondente incrucisate. A fost
cercetata de ilustri cercetatori din Statele Unite si Anglia, printre
altii de faimosul filozof William James care s-au convins de sinceritatea
si seriozitatea faptelor.

HARRY PRICE (1881-1948) Cercetator englez, care si-a dedicat

viata studiului senzitivilor si mediumilor si cazurilor de bintuire. In
special s-a ocupat d e studierea fratilor Schneider, Eileen Garrett si a
faimoaselor bintuiri a parohiei din Borley, care a durat ani de zile si
careia I-a dedicat numeroase articole. A fost mereumfoarte critic,
riguros, si acut in judecata, suspectind trucurile. A scris diverse
carti, rodul propriilor cercetari ( Casa cea mai bintuita din Anglia,
Confesiunile unui vinator de spirite )

FRNCESCO RACANELLI (1904-1978) Vindecator foarte dotat inca de

copil, licentiat in drept, a obtinut apoi o adoua licenta in medicina
pentru a-si putea exercita in liniste activitatea sa de vindecator: i-au
fost intentate mai bine de 5 procese pentru exercitarea abuziva a meseriei
de medic. Originar din Puglia, Racanelli a trait aproape mereu la
Florenta, unde si-a desfasurat si activitatea benefica in favoarea
suferinzilor. Numai prezenta sa si simpla atingere a minilor sale alinau
durerile si vindecau boli de diferite origini. Racanelli era foarte
religios si intelegea activitatea sa de vindecator ca pe un serviciu pus
in slujba aproapelui, in spiritul caritatii. A scris si citeva carti
despre felul sau deosebit de a vindeca bolnavii. Este amintit ca una
dintre personalitatile cele mai deschise si generoase din intregul domeniu
al paranormalului.

RESCH ANDREAS (1934) Sacerdot de origine italiana, din

congregatia Mintuitorului, cu resedinta la Innsbruck.. Licentiat in
psihologie clinica, se ocupa de parapsihologie de multi ani. Are o editura
proprie (Resch Verlag), unde publica o revista specializata si cartile din
seria Imugo Mundi si un institut de cercetare dotat intre altele cu o mare
biblioteca parapsihologica. Incepind din 1970, Resch tine cursuri de
paranormalogie la Academia Alfonsiana din Roma, care face parte din
Universitatea Luterana. Este secretarul general de la Imugo Mundi si
organizeaza la fiecare doi ani un mare congres international.

BANKS JOSEPH RHINE (1895-1982) Psiholog american, care este

considerat parintele parapsihologiei stiintifice intrucit experimentele
sale celebre cu metoda statistico-cantitativa dezvoltate timp de mai bine
de 50 de ani la Universitatea Duke din Durham (Carolina de Nord) au
conferit parapsihologiei o demnitate stiintifica, incit a fost primita in
Asociatia Americana pentru Progresul Stiintelor (A A A S). Experimentele
au inceput in 1930 sub calauzirea profesorului McDougall al carui asistent
era Rhine si foarte curind au dus la infiintarea Laboratorului de
Parapsihologie si la crearea Jurnalului de Parapsihologie, unde erau
publicate rezultatele experimentelor. Rhine si-a inceput cercetarea sa
asupra telepatiei pentru a trece apoi si la alte fenomene de perceptie
extrasenzoriala ( clarviziune, precognictie) si la psihokinezie. In
general Rhine nu experimenta cu senzitivi ci cu studenti si se servea de
carti de joc si zaruri in evaluarea statistica. A trebuit sa infrunte
criticile si ostilitatile a destui oameni de stiinta, si cu toate acestea
a stiut sa depaseasca aceste dificultati si sa se bucure, datorita
experimentarii sale foarte riguroase, de stima generala.
Incepind din 1965 , Laboratorul de Parapsihologie intra in cadrul
Fundatiei pentru Natura Omului, creata de insusi Rhine pentru promovarea
cercetarii parapsihologice la nivel international. Rhine a scris mai
multe lucrari in care descrie experimentele sale: Noile frontiere ale
mintii, Puterile spiritului, Perceptia extrasenzoriala.

CHARLES RICHET (1850-1935) Medic si filozof , laureat al

Premiului Nobel in 1913 unul din cercetatorii cei mai stimati ai timpului
sau. A fost un precursor in multe domenii si s-a dedicat cu pasiune si
cercetarii paranormalului indeosebi hipnozei, fenomenelor mediumnice si
celor de perceptie extrasenzoriala. A experimentat cu mediumi si
senzitivi, intre care Eusapia Paladino, si, in 1905 a fost presedintele
Societatii pentru Cercetare Psihica din Londra. A contribuit la fondarea
Institutului Metapsihic International din Paris, in 1919, al carui
presedinte onorific i-a si fost. El a inventat termenul de ''metapsihica''
care astazi in general este preferat celui de ''parapsihologie''. Onest si
curajos, a fost mereu animat de un spirit pionieristic si de o mare
initiativa, astfel incit nu ezita sa-si puna in pericol propriul nume
pentru apararea cercetarilor carora se dedica cu pasiune. Printre operele
sale amintim in mod deosebit Tratat de metapsihica.

JAN STEVENSON (1918) Profesor de psihiatrie al Universitatii din

Virginia, se ocupa de multi ani de parapsihologie, si indeosebi de
telepatie, precognictie, aparitii si mai ales ''inregistrarea vietilor
precedente'', respectiv ipoteza reincarnarii. Amintirile cercetate de
Stevenson sunt de tipul: copii foarte mici , abia invatind sa vorbeasca
isi amintesc alte vieti, alte situatii, alte ambiante care nu au nimic de-
a face cu ambianta actuala. Analizind si controlind aceste amintiri, avind
o cazuistica foarte vasta , din toata lumea, a fost posibila constatarea
unei ample analogii intre amintirile copiilor si situatiile intimplate in
mod real.
Au existat recunoasteri de persoane , de case, de obiecte. In plus, acesti
copii care isi amintesc prezinta pe corp adeseori semne de cicatrici
numite semne de nastere corespunzind ranilor care ar fi dus la moartea
personalitatilor precedente.
Dupa ce a studiat sute de astfel de cazuri, Stevenson a ajuns la concluzia
ca nu se poate vorbi de coincidente si ca , in schimb, este mai probabil
ca cele ce-si amintesc copiii sa apartina efectiv vietilor precedente.

RENE SUDRE (1880-1968) Cercetator francez, s-a ocupat cu mare

acuratete si competenta de toate ramurile parapsihologiei, schitind un
cadru clar in lucrarea sa binecunoscuta Tratat de parapsihologie. A
promovat atit cercetarea calitativa, cit si pe cea cantitativa si s-a
ocupat si de psi-ul animalelor. A fost directorul Institutului Metapsihic
International din Paris si a Revistei de Metapsihica. Este considerat unul
din cei mai importanti cercetatori ai parapsihologiei din acest secol.

CARL H. W. TENHAEFF (1894-1981) Psiholog francez, primul care a

avut o catedra de parapsihologie la Utrecht ce i-a fost incredintata in
anul 1953 dupa ce functionase acolo vreme de 20 de ani ca docent. S-a
ocupat de spiritism din frageda tinerete si a studiat temeinic numerosi
mediumi folosind cu precadere metoda calitativa. Subiectul sau cel mai
renumit a fost, fara nici o indoiala Gerard Croiset, cu care a efectuat
lungi si memorabile experiente.
 PIETRO UBALDI (1886-1972) Profesor de limbi straine, senzitiv, a
scris inspirat de ''inteligente externe'' lucrari cu un continut net
superior culturii sale. Deosebit de originala si de puternica este Marea
Sinteza , scrisa in 1930, unde apar cunostinte, chiar
stiintifice, care anticipeaza epoca sa, si sunt profund inovatoare.
Operele lui Ubaldi se detasaza prin profunzime, intuitie, originalitate
si o spiritualitate sincera si adevarata.

VLADIMIR SOLOVIOV (1853-1900) Cunoscut filozof si ginditor rus. A

avut prima viziune mistica la 9 ani dupa care a traversat o perioada de
ateism . La 18 ani, o lectura atenta a lui Spinoza l-a familiarizat cu
filozofia speculativa , consolidindu-i totodata gustul pentru misticism si
panteism. Ceea ce l-a influentat insa definitiv a fost gindirea
postkantiana. La Univversitatea din Moscova, unde tatal sau era profesor,
a studiat, rind pe rind, matematica, fizica, istoria, filologia, si
teologia. In Anglia pe cind se afla la Britsh Museum, a avut o a doua
viziune mistica . Pe a treia si ultima a avut-o in Egipt. Doctoratul si
l-a luat cu o dizertatie despre Critica principiilor absracte, la
Universitatea din Sankt- Petersburg. Tot aici sustine Prelegeri despre
divino-umanitate, prezentind un sistem complet despre cosmologie
speculativa si teologie filozofica avind printre audienti pe Tolstoi si
Dostoevski.
In lucrarea Rusia si biserica universala , redactata in franceza, cu toate
ca ramine fidel ortodoxismului, Soloviov recunoaste primatul Apostolului
Petru si al bisericii catolice. Din aceasta cauza avut mari conflicte cu
autoritatile ecleziastice rusesti trebuind sa se impartasasca la preotii
greco-catolici dar nu a abandonat niciodata credinta pravoslavnica. In
unele din scrierile sale a fost mai platonic decit Platon si mai hegelian
decit Hegel; in altele, fascinat de conceptia organicista vede omenirea
ca un organism individual., Absolutul insusi aparindu-i sub specia
organicitatii.
In Fundamentele filozofiei teoretice Soloviov ne apare ca un precursor al
fenomenologiei husserliene, mai cu seama cind insista asupra faptului ca
experienta imediata nu ofera nici o baza pentru distinctia intre
perceptiile veridice si cele iluzorii, ori intre starile de reverie si
cele de trezie. Din punctul lui de vedere daca adevarul ar fi oferit de
constiinta imediata nu ar mai trebui sa-l cautam, iar filozofia s-ar
dovedi inutila sau imposibila, ceea ce nu este adevarat.
Nae Ionescu, N. O. Lossky si Berdiaev ii acorda un loc important in
operele lor, Rozanov, Florenski, Bulgakov sau Sestov neputind fi intelesi
fara acest precursor extraordinar, care nu a trait suficient pentru a-si
incheia sistemul .

NICOLAI ONUFRIEVICI LOSSKI (1870 -1965). Filozof rus stabilit in

S.U.A. autor al unui sistem filozofic ce cuprinde elemente de platonism,
personalism si mistica. Opere principale: Fundamentarea intuitionismului,
Lumea ca tot organic . Filozof rus, profesor universitar la Moscova. Din
1922 a trait la Paris. Fondatorul doctrinei''noul crestinism'' (Un nou Ev
Mediu) varianta a existentialismului crestin. Gindirea sa este o critica
a rationalismului si o meditatie asupra posibilitatii de implinire a
omului, in concordanta cu spiritul profund al credintei crestine.

JOHANNES ECKHART (1260-1328) Supranumit Meister. Filozof si

teolog german, calugar dominican. A ilustrat o conceptie pantrista cu
elemente rationaliste, egalitariste si umaniste. A fost judecat de
Inchizitia din Koln si tezele sale au fost condamnate printr-o bola papala
dupa moarte cu mentiunea : ''a dorit sa sunoasca mai mult decit se
cuvenea''.

ANDREI PLESU ( 1948 ) Filozof roman. Discipol al lui Constantin

Noica. Lucrari privind filozofia artei ( Pitoresc si melancolie, Limba
pasarilor ) si pe teme morale ( Minima Moralia). Monografii ( Francesco
Guardi). Autor al Jurnalul-ui de la Tescani.
Ministru al Culturii; ministru de Externe. Autor al cartii Despre ingeri
. Ed. Humanitas 2003

BERNARD LIEVEGOED (1905- 1980) Medic psihiatru si arhitect

indonezian, doctor in medicina. A imbratisat Antropozofia pe care o aplica
in unele din cele 21 de carti al caror autoe este cu aplicatii in
domeniul psihiatriei, psihologiei, pedagogiei curative si sociale,
dezvoltarea organizarii, educatiei, arhitecturii etc.

CONSTANTIN ENACHESCU Doctor in psihiatrie si psihologie, roman,

contemporan,autor a mai multor carti. In cartea ''Experienta vietii
interioare si cunoasterea de sine'' ne prezinta aspecte ale psihicului si
constiintei umane in cazul unor experiente limita, paranormale. Autorul
este si un bun cunoscator al filozofilor si al sistemelor filozofice

Reamintim ca FUNDATIA MIRABILIS promoveaza Terapiile naturale, un

stil de viata sanatos, pentru a nu ne imbolnavi, o viata echilibrata de
ordin personal si interuman, dar si la nivel planetar, omenirea sa
traiasca in armonie cu toate celelalte specii animale si vegetale, peste
care omul a fost pus stapan, nu sa le asupreasca sau sa le distruga, ci cu
intelepciune sa le controleze, sa le ocroteasca. Descoperirile uimitoare
din ultimii ani, intuite inca din antichitate de ilustri filozofi si de
marii oameni religiosi, demonstreaza ca Adevarul este UNIC, si stiinta
trebuie sa slujeasca acestui Adevar.

Pentru cei care vor sa afle mai mult:

De vizitat site-ul Asociatiei Romane de Psihologie Transpersonala
WWW.arpt.home.ro
 RUDOLF
STEINER (1861-1925) .

Filozof austriac, naturalist, pedagog, matematician, creatorul doctrinei

antropozofice. A fondat la Stuttgart scoala Waldorf. ( Dictionar
Enciclopedic). Inca de mic fiinta sa manifesta un dublu caracter :
Adincirea simultana in universul sensibil si cel suprasenzorial. Treptat
elementele suprasenzoriale i se dezvaluie cu o forta si o putere tot mai
crescinda.
Pentru privirea-i de copil mortii nu mai sunt umbre invizibile. La
scoala primara este impresionat de geometrie si desen iar preotul satului
ii trezeste interesul pentru sistemul copernician si pentru slujbele
religioase. Cunoaste mai apoi pe Carl Haeckel care-i transmite dragostea
pentru literatura germana. Ochii deschisi spre lumea sensibila ii
transmit imagini mai cenusii decit privirea launtrica dar el stie ca ele
se completeaza si cea mai mare dorinta a lui este aceea de a face tuturor
cunoscute aceste doua lumi. La virsta de 14 ani il descopera pe Kant si
se adinceste in studiul ''Criticii ratiunii pure'', in studiul dogmaticii,
simbolisticii si istoriei ecleziastice. Studiaza cartile de initiere
matematica ale lui Heinrich Borchert Lubsen luind contact cu geometria
analitica, trigonometria, calculul diferential si integral.. Datorita
profesorului Hugo von Giim are preocupari in domeniul fizicii si chimiei.
Citeste ''Istoria universala'' a lui Karl von Rotteck, fapt ce-i trezeste
interesul pentru Johannes von Miller si Tacit. La 15 ani isi cistiga
existenta meditind elevi si se adinceste in lucrarile lui J.F. Herbart.
La 18 ani studiaza filozofia lui Fichte, Shelling si Hegel. Se
adinceste in continuare in filozofia lui Kant si citeste '' Istoria
filozofiei''de Thilo. Intra la Scoala Tehnica Superioara din Viena
cunoscind pe Felix Koguzki pe care-l considera ''trimisul Maestrului''.
Preocupat de Spatiu si Timp studiaza pe F. T. Vischer. Urmeaza cursuri la
Facultatea de Medicina, fiind in acelas timp atras de fizica lui J. R.
Mayer.
Citeste de asemenea lucrarile de estetica ale lui Schiller. La 19
ani aprofundeaza opera literara a lui Goethe, ;;Metafizica'' de Herbart,
''Estetica - stiinta formei '' de Zimmerman, si ''Morfologia generala ''
de E. Haeckel. La 21 de ani este preocupat indeosebi de lucrarile
stiintifice ale lui Goethe. Se apuca de studiul temeinic al anatomiei si
fiziologiei, elaborind o teorie a metamorfozelor. La 23 de ani studiaza
filozofia lui Eduard von Hartmann. La 25 de ani ca urmare a publicarii
primei sale carti Bazele unei teorii a cunosterii la Goethe (1886) , a
fost chemat la Weimar, pentru a pregati editarea Operelor stiintifice ale
lui Goethe. A depus o bogata activitate culturala in Viena, Weimar si
Berlin, ca editor al operelor lui Goethe, scriior, redactor si pedagog.
Frecventeza cercuri de artisti si intelectuali remarcabili. La 27 de
ani i se incredinteaza redactarea Revistei Saptamanale Germane, fapt ce-i
prilejueste contacte cu diferite personalitati politice. De asemenea
cunoaste pe pastorul evanghelic Alfred Forney si anturajul intelectual al
acestuia. La 29 de ani incepe studierea operei filozofului Nietzsche si
devine colaborator al arhivelor din Weimar. La 30 de ani isi da
doctoratul in filozofie. La 33 de ani publica ''Filozofia libertatii ''
si ''Nietzsche-un adversar al epocii sale''. La 36 de ani conduce revista
''Magazinul Literturii'' si in cadrul ''Societatii literare independente''
tine un ciclu de conferinte pe tema ''Marile curente ale literaturii
germane de dupa 1848''. La 37 de ani este preocupat de studierea operei
lui Max Stirner comparativ cu filozofia lui Hegel. Il cunoaste pe Bruno
Wille si Wilhem Bolsche , impreuna cu care participa la fundarea
''Universitatii libere'' De asemenea frecventeaza Liga''Giordano
Bruno''si ocupa un post de profesor de istorie la Universitatea populara
din Berlin ceea ce-i prilejueste cunoasterea indeaproape a mediilor
muncitoresti si a problemei sociale. La 39 de ani realizeaza o serie de
opere: ''Ideile si Doctrinele secolului XIX'', ''Egoismul in filozofie'',
''Mistica la inceputurile timpurilor moderne'', ''Crestinismul ca fapt
mistic''. Devenind si un conferentiar foarte apreciat a fost numit in
1902 Secretarul general al sectiei germane a Societatii Teozofice fara sa
fi fost membru al acesteia.
A primit, cu scopul de a promova crestinismul ca virf al unei
spiritualitati stiintifice considerindu-i pe teozofi mai apti pentru
aceasta decit ceilalti oameni, dar orientarea Societatii Teozofice in
special spre mistica orientala l-a facut sa renunte la Societatea
teozofica destul de repede si creaza in 1913 o noua asociatie,
Antropozofia, cu sediul la Dornach, in Elvetia, unde s-a construit, pe
baza planurilor lui, Goetheanum, vasta sala destinata reprezentatiei
dramelor-mistere ale lui Goethe, cit si altor activitati antropozofice.
La 50 de ani publica''De la Buddha la Hristos'' iar peste un an
''Bhagavad Gita si Epistolele Sf. Pavel''. Tine numeroase conferinte
publice in toata Europa si publica numeroase alte carti. Dupa sfirsitul
secolului, s-a indreptat in special spre fundamentarea Stiintei spirituale
orientata antropozofic.
Prin conferintele sale tinute in intreaga Europa, prin relatiile sale
cu artisti, oameni politici, savanti si mistici, Steiner a exercitat in
timpul sau, o influenta discreta dar profunda asupra contemporanilor.
Aceasta s-a mentinut pina in zilele noastre, cind, Antropozofia are
centre in 57 de tari; in Franta exista numeroase institute de cercetare si
scoli antropozofice, foarte active. Rudolf Steiner, a fost un luptator
neobosit pentru spiritualizarea umanitatii, scriind 29 de carti, si
sustinind conferinte in toata Europa ce au fost editate in peste 400 de
carti. Daca opera sa reia, numeroase elemente din stravechile traditii
initiatice si mistice, principala ei importanta si originalitate este
aceea ca a redat-o foarte complex, conform clarvederii cu care a fost
dotat inca de la nastere, insotita de spiritul critic al omului de
stiinta , astfel ca el este creatorul stiintei spirituale.
Antropozofia deschide celor care o studiaza o noua imagine despre om
si lume. Rezultatele spiritual stiintifice obtinute de Rudolf Steiner isi
arata efectele lor practice in impulsul de innoire a multor domenii de
viata ca : pedagogie (scolile Waldorf) medicina, terapeutica,
arhitectura, decoratie, pictura, sculptura, giuvaergerie, euritmie,
plastica vorbirii, arta dramatica, muzica, poezie, agricultura ( metoda
biodinamica), domeniul social (tripartitia organismului social) etc.
Lucrari aparute in limba romana : Scrierile de stiinte naturale ale
lui Goethe ( 5 vol. ) Linii fundamentale ale unei teorii a cunoasterii in
conceptia despre lume a lui Goethe, Adevar si stiinta, Filozofia
libertatii, Friedrich Nietzsche, un luptator contra timpului sau,
Conceptia despre lume a lui Goethe, Mistica la inceputurile vietii
spirituale ale epocii noi si legatura ei cu conceptia moderna despre lume,
Teozofie. Introducere in cunoasterea suprasensibila a lumii si menirea
omului, Cum se dobindesc cunostinte despre lumile superioare, Din
cronica Akasha, Treptele cunoasterii superioare, Stiinta spirituala,
Patru drame-mister, Conducerea spirituala a omului si a omenirii,
Calendarul sufletesc antropozofic, Un drum catre cunoasterea de sine a
omului, Pragul lumii spirituale, Enigmele filozofiei, Despre enigmele
omului, Despre enigmele sufletului, Geniul spiritual al lui Goethe
manifestat prin ''Faust'' si prin basmul ''Sarpele verde si crinul'',
Punctele centrale ale problemel sociale in necesitatile vietii
contemporane si in viitor, Structura tripartita a organismului social si
situatia momentului, Cosmologie, religie si filozofie, Principii
antropozofice, Arta vindecarii, Povestea vietii mele, Apocalipsa lui
Ioan, Arta educatiei, Arta recitarii si declamatiei,

Arta si cunoasterea artei, Bazele spiritual-stiintifice pentru

prosperarea agriculturii, Bhagavad-Gita si Epistolele lui Pavel,
Christos si lumea spirituala, Consideratii ezoterice asupra legaturilor
karmice ( 5 vol.), Crestinismul ca fapt mistic si misterele Antichitatii,
Cum se dobindesc cunostinte despre lumile superioare? , Cunoasterea
initiatica, Cunoasterea lui Hristos, Cunoasterea sufletului si a
spiritului, De la Iisus la Hristos, Dezvoltarea sanatoasa a fiintei
umane, Educarea practica a gindirii, Entitatile spirituale in corpurile
ceresti si in regnurile naturii, Ezoterismul crestin, Comentarii asupra
evangheliilor (4 vol ) , Evanghelia a-V-a, Evolutia oculta a omului,
Fiziologie oculta, Ierarhiile spirituale, Impulsurile stiintei spirituale
in dezvoltarea fizicii (2 vol.), Istorie oculta, Indrumari pentru o
educatie ezoterica, Lumea simturilor si lumea spiritului, Macrocosmos si
microcosmos, Manifestarile karmei, Metamorfozele vietii sufletesti. ( 2
vol.), Metodica si fiinta modelarii vorbirii, Misiunea lui Mihael,
Misterul biblic al genezei, Misterul temperamentelor omenesti, Mistica.
Gind uman, gind cosmic, Mituri si mistere egiptene, Noua spiritualitate
si trairea lui Hristos, Observarea naturii. Matematica. Experimentul
stiintific si Antropozofia, Omul in raport cu animalele si spiritele
elementelor, Omul suprasensibil si conceptia antropozofica, Orientul in
lumina Occidentului, Pazitorul Pragului, Poarta initierii, Pragul lumii
spirituale, Puncte centrale ale problemelor sociale, Reincarnare si
karma, Stiinta initiatica si cunoasterea astrilor, Taina Sfintei Treimi,
Teosofia rosicrucienilor, Trezirea sufletelor, Un drum spre cunoasterea
de sine, Universul, Pamintul si Omul.
Sa nu fi fost si ocultist , astazi , ar fi studiat in toate
universitatile, sociologul, savantul, filozoful de geniu, inspiratorul de
scoli si clinici, innoitorul artei teatrului, a cuvintului si a gestului,
a sunetului si a formei, a liniei si a culorii, etc. Dar el este de
cealalalta parte a baricadei. El vede fiintele si lucrurile in realitatea
lor suprasensibila, necunoscuta de noi. Aceasta lume in care el se misca
cu aceeasi usurinta cu care ne miscam noi acasa sau pe strada ne este
inchisa si la nivelul actual actual al simturilor noastre sau al ratiunii
care se bazeaza pe ele, ea pare din primul moment ceva imposibil, deoarece
scapa controlului facut cu simturile obisnuite. In acelasi timp,
vastitatea acestei priviri tulbura, nelinisteste.
O prezicatoare are o a doua vedere, instinctiva, pe care nu o poate
intelege si care, foarte adesea , are drept pret un dezechilibru organic
sau psihic. In ceea ce-i priveste pe clarvazatorii care se ridica la
viziuni la fel de grandioase ca cele ale unui Swedenborg sau ale lui
Wiliam Blake, in viziunile lor intra o parte de bizarerie de neinteles
care face sa se nasca reticenta si neincredere in cititorul captivat de
frumusetea imaginii. Cum sa discerni intre stralucirile adevarului si
creatiile proprii adevarului? Aceste probleme la rezolva aparitia in lume
a lui Rudolf Steiner care se ridica cu viziunea la cele mai mari inaltimi
dar cu o luciditate atit de mare incit pune de acum baze stiintifice
stiintei spirituale.
Dupa Rudolf Steiner, gindirea umana poate deveni insreument al noii
''clarvederi''. Conditia va fi extinderea si intensificarea ei. Ea va
garanta astfel claritatea constientei care va conferi valoare cercetarilor
spirituale. Gindirea umana se va uni cu actul creator care ''a gindit
Universul'' Ea se va identifica cu fenomenele vietii. De pilda , va urma
etapele unei metamorfoze, oricare ar fi schimbarile aparentelor. Recreind
astfel unitatea intre lucruri, ea va avea o viziune globala si perpetua a
ideii. Ca urmare o va constientiza ca pe o forta cosmica, o forta care
''gindeste in ea''. In raport cu aceste idei durabile si vii, cugetarile
noastre cerebrale, vor aparea ca umbre proiectate, ca niste scheme.
Ori, tocmai a fost descoperit creierul electronic, caculatorul, cel
care manipuleaza aceste scheme si aceste umbre. El ofera formule
instantanee, capodopera a tehicii. S-a pierdut insa constienta faptului ca
fenomenul gindirii in om isi are originea in Ideea suprasensibila care se
stinge producind undele fizice si subfizice pe care le capteaza sistemul
nervos. In urmele lasate in creier, aceste umbre ale gindirii reale sunt
deja moarte. calculatorul nu inregistreaza decit gindire moarta; de
altminteri ,tocmai ca este moarta , de aceea o poate inregistra, o poate
cifra. Dar cine a sapat aceste urme? Cum s-au produs aceste umbre? Ideea
cosmica pe care o percepe gindirea vie nu este de aceeasi natura cu aceea
a unui calculator. Calculatorul nu poate decit sa macine praful
rationamentelor legate de conditiile pamintesti, el insusi fiind un produs
al acestei supraproductii a gindirii.
 Halucinogenele demonstreaza ca intr-adevar exista aceasta gindire vie,
aceasta cunoastere directa. Dar crearea unor disocieri artificiale, intre
sensibil si suprasensibil , in care nu i se acorda cunoasterii ezoterice
locul cuvenit si in care conditia luciditatii nu este luata in seama ,
prin centrarea pe un ''Eu ''constient in stare atit sa le provoace cit si
sa le opreasca si, mai ales, sa aiba controlul moral asupra lor, aceasta
imprudenta deci este pedepsita de Dumnezeu, distrugindu-se coeziunea
sufletului si organismului.
In ciuda prodigioaselor succese ale stiintei si tehnicii, datorita
unei gindiri moarte , nu vii, popoarele se afunda intr-o criza a
civilizatiei care ameninta toate structurile : dezumnizare, lipsa de
comunicare, egoism, ipocrizie, poluare, consum ezagerai, nedreptate,
coruptie, saracie, foamete, lipsa asistentei sociale, somaj, robotizarea
omului program prelungit de munca , lacomia de bani, incultura, lipsa de
credinta sau religiozitate de forma, dispret fata de intelepciune , fata
de filozofie, superficialitate, destramarea familiei, scaderea
natalitatii, criza de timp, luarea in desert a lui Dumnezeu. Ceea ce ni
se prezinta drept triumfuri ale unei societati mecaniciste poarta
intotdeauna la urma urmei, aceeasi pecete : distrugerea, moartea la nivel
planetar. Ceea ce se infaptuiste dupa metodele inaugurate de Rudolf
Steiner duce dimpotriva, la viata : viata solurilor carora le reda
fertilitatea, viata trupurilor care reinvata arta vindecarii, cea a
constientelor care se echilibreaza pe masura ce se deschid intelepciunii.
Acel '' rau de a trai'' care roade generatiile noi, aruncate prea
repede pe drumuri fara iesire, se transforma intr-o bucurie grava, aceea
de te simti responsabil de Pamint si de viitorul lui, de rasa umana si de
destinul ei unic in sinul unui univers armonios ierarhizat. Dar desigur ca
aceasta prin insusirea , cu destul efort asa cum ne-a destinat Dumnezeu, a
teoriei si practicii antropozofice.
Departe de a fi de domeniul trecutului, Antropozofia lui Rudolf Steiner ne
ofera solutia ideala, a dezvoltarii unei gindiri vii, a unei clarvederi in
suprasensibil cu luciditate, astfel incit sa putem trai atit in lumea
ingeilor cit si a oamenilor asa cum el a demonstrat-o.

Texte extrase din cartea ''Povestea

vietii mele'' - de Rudolf Steiner

Pentru mine Goethe, a fost un spirit care a stut sa uneasca fiinta umana
de restul universului, dind naturii locul cuvenit in activitatea omului.
Bineinteles nu sunt de condamnat cei care dobimdesc convingeri
teoretice in privints reincarnarilor sau a multor alttor fenomene a caror
studiere nu ar putea fi posibila decit cu mijloace suprasensibile: caci in
acest domeniu, o convingere pe deplin valabila poate fi dobindita si
printr-o judecata sanatoasa, lipsita de idei preconcepute, lucru posibil
chiar si atunci cind spiritul nu a ajuns inca la contemplarea fenomenelor
respective; totusi in aceasta privinta eu nu am urmat niciodata calea
teoretica.
Incercam sa aflu din ce cauza idealismul unei filozofii curajoase ca a lui
Fichte si Hegel nu reusise nicidecum sa atinga spiritul viu.
Imi spuneam ca nu reprezentarea intr-o forma sensibila constituie
frumosul , ci reprezentarea materiei intr-o forma spirituala. Scopul artei
mi se parea a fi acela al transportarii universului spiritual in cel
senzorial.

Inaintind tot mai mult in lumea simturilor, se manifesta tendinta de a

obtine intr-un fel o prelungire a sensibilului dincolo de perceptibil; ca
si cind traind cu ajutorul imaginatiei, cineva ar incerca sa afle cauza
iluziilor sale in alte iluzii.

Lumea e iluzorie pentru oricine o percepe prin simturi; dar daca

gindirea libera se alatura perceptiei senzoriale, atunci iluzia este
saturata de realitate; spiritul uman devenind constient de sine,
intilneste spiritul universului. Si in acel moment, omul isi da seama de
faptul ca spiritul universal nu se ascunde sub valul material, ci
actioneaza chiar in profunzimile sensibilului. Pentru mine aflarea
spiritului lumii nu depindea de concluzii logice si nici nu-l cautam
prelungind activitatea simturilor. Aceasta revelatie s-a produs atunci
cind omul, in timpul evolutiei sale, s-a inaltat de la perceptie la
experienta gindirii libere de sensibil.

Inaltarea pina in regiunile obiective ale spiritului , inlatura

luciditatea constienta; insa meditind cu rabdare, informatiile percepute
sunt reintegrate mai tirziu in domeniul constientei. Unul din motivele
care m-a determinat sa scriu ''Filozofia Libertatii'' a fost acela de a
demonstra ca universul sensibil este in realitate de esenta spirituala si
ca omul traieste deja in spirit daca intelege cu adevarat natura, facand
din sufletul sau un instrument de cunoasterii.
De asemenea am cautat sa arat felul in care lumea morala se infatisaza
dintr-odata inaintea ochilor sufletului, atunci cind acesta se deplaseaza
pe plan spiritual; in plus era vorba de o mai buna punere in evidenta a
faptului ca lasindu-se dirijat de legile eticii, omul nu renunta citusi
de putin la libertatea sa.
.....Numeroasele serate muzicale ce se tineau la Weimar au dus la
cunoasterea celor mai apreciati artisti si a operelor lor.

Cine manifesta un interes obiectiv in privinta spiritismului, fara a

urmari intrebuintarea lui in propriile cercetari, acela poate intelege
deplina importanta a intentiilor si greselilor spiritelor. Cautarile mele
au urmat intotdeauna alte cai decit cele ale spiritismului indiferent de
forma acestuia.

Toate conceptiile au luminat in acea epoca adevarul general ca

fiintele si evenimentele lumii nu pot fi lamurite daca gindirea este
folosita pentru ''explicare''; dimpotriva acest lucru este posibil prin
dobindirea puterii de a contempla -in gindire-fenomenele in raportul sub
care ele se explica reciproc, unul devenind problema iar celalalt solutia-
si sub care insusi se descopera ca solutie a enigmei universului exterior
perceput.
In acelas timp, mi s-a infatisat adevarul ca in lume si in evenimentele
sale dominant este Logosul, Intelepciunea, Cuvintul.
....Bineinteles, in creier spiritul se naste din materie dar inainte de
aceasta creierul material este zamislit de spirit.

Un singur motiv ma facea sa resping teoriile fizice si fiziologice:

intr-adevar acestea atribuiau elementelor spirituale - a caror putere
foonta umana o simte in ea- o origine pur imaginara caci oamenii de
stiinta nu cunosc direct, empiric, materia ci doar au gindit-o
reprezentindu-si-o in asa fel incit nu poate fi atins punctul in care ea
devine spirit.
O asemenea materie a carei realitate este sustinuta de aceste teorii,
nu exista nicaieri. Experiente de acest gen sunt aidoma situatiei cind
esti nevoit sa urci un virf greu accesibil. Incerci tot felul de cai si
dupa eforturi zadarnice iti dai seama ca te afli in acelas loc.

Aflindu-ma in fata unor reprezentari extrase din universul sensibil,

nu pot afirma realitatea experientei mele imediat cunoscute decit daca
observarea unui subiect sau aunui obiect, simturile mele ii garanteaza
adevarui\l. Cu totul altfel stau lucrurile atunci cind intru in legatura
cu fiinte sau fenomene apartinind lumii spirituale, cu ajutorul
cunoasterii prin idee si spirit. Fiecare privire aruncata in acest
univers, imi impune o convingere imediata: durata obiectului
contemplarii mele depaseste la nesfirsit momentele contemplarii. De
exemplu daca se cunoaste intuitiv ''Eul'' fiintei omane ca formind cea
mai intima esenta a omului, se intelege faptul ca acest ''Eu'' exista deja
inainte de a se fi invesmintat intr-un corp fizic si ca nu vapiei odata cu
venirea mortii.
Ceea ce simtim astfel este o manifestare directa, asa cum este pentru
privirile noastre manifestarea culorii rosii a unui trandafir.
Am inteles toate aceste lucruri sub influenta vietii meditative.
O asemenea cunoastere empirica nu se poate impaca cu niciuna cu nici
una din acele teorii ale cunoasterii care confera constiitei umane anumite
limite, dincolo de care situeaza''cauza primara '', ''lucrurile in sine''
inaccesibile cunoasterii .

Studiul atent al crestinismului a lasat in sufletul meu urme adinci

uneori suficient de valoroase. Experienta a inceput odata cu plecarea din
Weimar, incheindu-se cu redactarea lucrarii ''Crestinismul ca fapt
mistic''
.... Cine contempla universul spiritual cind este nevoit sa-si exprime
opiniile, are de fiecare data impresia exteriorizarii propriei lui fiinte.
El nu patrunde in domeniul spiritului prin intermediul unor abstractii, ci
cu ajutorul unei contemplari vii. Insasi natura, replica
sensibila a spiritualului, nu se exprima in concepte sau teorii, ea
infatisaza lumii formele-i multiple si devenirea sa. Dezvoltarea mea
spiritualaa a fost intotdeauna independenta de imprejurarile particulare.
De fapt am ferma convingere ca lucrurile s-ar fi intimplat la fel si daca
viata mea exterioara ar fi avut un curs cu totul diferit.
Pe timpul vacantelor, la 14-16 ani continuam cu inflacarare sa-l citesc pe
Kant. Erau pagini pe care le reluam de 20 de ori la rind. Voiam sa-mi fac
o idee despre legaturile dintre gindurile umane si natura creatoare. Pe
cind Kant patrundea in sfera reflexiilor mele, nu aveam nici o idee
despre locul ocupat de acest filozof in evolutia spiritului omenesc. In
acea vreme atitudinea mea fata de Kant era lipsita de orice spirit
critic: insa filozofia lui nu m-a ajutat nicidecum sa progresez.
... Consideram ca fiind o datorie faptul de a cauta adevarul cu ajutorul
filozofiei. Trebuia sa studiez matematica si stiintele naturale, iar
convingerea mea e ca nu puteam percepe adevarata lor natura decit cu
ajutorul unei solide baze filozofice. Cu toate acestea, priveam universul
spiritual ca pe o realitate, individualitatea spirituala a fiecarei fiinte
dezvaluindu-mi-se cu toata limpezimea necesara. Corpul fizic impreuna cu
activitatea, nu era decit manifestare exterioara.

Imi amintesc de studiul filozofiei lui Eduard von Hartman cu o

permanenta impotrivire launtrica. Ma dezgusta profund situarea adevaratei
relitati in inconstienta, dincolo de experienta sufletului constient si
transformarea constiintei intr-o imaginara si vaga reflectare a relului.
Dupa parerea mea experientele sufletului constient au puterea de a
patrunde in realitatea adevarata ; insa cu conditia ca aceasta activitate
sa fie intarita launtric.
Rinduirea exterioara a lumii ajunge la o etapa a desfasurarii sale in
care termina de realizat binele si raul intre lucruri si evenimente. Doar
in acest moment fiinta umana se trezeste la constienta , continuidu-si
evolutia catre un tel liber ales, independent de lucruri si fapte,
extragindu-si sensul izvorului intregii finte. Chiar si punerea problemei
pesimismului si optimismului imi pare o jignire adusa liberei entitati
umane.

Participam la reuniunile de simbata seara unde puteau fi vazuti si alti

istorici ai bisericii, sau teologi citeodata filozoful Adolf Stohr.
Intr-o conversatie cu parintele catolic Wilhem Neuman vorbeam despra
natura lui Cristos, exprimindu-mi parerea ca datorita unei influente
supraomenesti, Christos se intrupase in Isus din Nazareth si ca de la
misterul Golgotei, fiinta sa spirituala asista la evolutia omului, traind
in el. La aceasta conversatie intre mine si preot, participa si un spirit
astral ce reprezenta dogma catolica, si care atunci cind preotul se
departa de dogma il batea pe umar iar preotul se indrepta din nou spre
dogma.

Oare un trandafir frumos desfrunzit de un vint nemilos nu si-a

indeplinit misiunea si anume de a-i cinta privirile oamenilor? Ce s-ar
intimpla daca miine natura ar distruge cerul instelat? Nu existenta in
timp ci'' esenta lucrurilor ''este cea care da fiintelor perfectiunea.
Idealul spiritului formeaza un univers aparte, ce trebuie sa aiba o
existenta proprie, si pe care nici o natura induratoare nu-l poate salva.
Este vrednic de mila omul ce nu-si afla propriile satisfactii in sinul
universului sau spiritual, fara a fi mereu obligat sa apeleze la natural!
Ce ar ajunge libertatea noastra divina daca natura ne-ar tine intr-
una de mina ca pe niste copii? Natura trebuie sa ne refuze totul, pentru
ca, ajungind in posesia fericirii, acest lucru sa constituie recompensa
eforturilor noaste launtrice si libere.

Goethe a aspirat la o conceptie spirituala despre lume, asa incit poate

oferi un sprijin serios in sensul afirmarii spiritualitatii naturii, insa
nu gasesti referiri la universul spiritual, caci nu si-a dus conceptia
spirituala despre natura, pina la o viziune clara a spiritului,el
ajungind doar pina la nivelul ideii.
....L-am cunoscut de asemenea pe remarcabilul doctor Breuer, care in
colaborare cu dr. Freud ajutase la nasterea Psihanalizei; impartasea
insa doar cercetarile de inceput ale psihanalizei. Dr. Breuer vorbea
despre Shakespeare in cel mai surprinzator mod cu putinta. Era interesant
sa-l auzi aplicindu-si teoriile pur medicale operelor lui Ibsen sao
sonatei Kreutzer a lui Tolstoi.

Laistner era unul dintre putinii oameni cu care puteam discuta despre
idealismul filozofilor germani, cum ar fi Hegel , Fichtre, Schelling si
altii. El cauta pe cineva care sa se ocupe de editarea operelor complete
ale lui Schopenhauer si ale operelor alese ale lui Jeam-Paul. Asa incit am
acceptat aceasta dubla insartcinare, adaugind astfel preocuparilor mele
obisnuite si studierea si studierea filozofului pesimist Schopenhauer si
a filozofului paradu\oxal Jean Paul.
De altfel pentru mine era o acytivitate foarte pasionanta : caci
intotdeauna am simtit o placere deosebita sa ma adincesc in studiul unor
opinii contrare convingerilor mele.

Ma confruntam cu tot felul de pareri materialist-stiintifice,

idealiste etc. si in tot felul de variante. Simteam nevoia sa-mi aplec
atentia asupra lor, sa ma misc in mijlocul lor; insa la drept vorbind nu-
mi luminau citusi de putin lumea spirituala. Pentru mine ele erau doar
aparente , si nu realitati. Cele spuse ar putea da senzatia ca de fapt
totul imi era indiferent; dar nu este asa. Aveam absolut alte sentimente.
Fiecare lucru imi trezea cel mai viu interes si nimic nu-mi era strain
caci ma feresc sa gresesc, o judecata sau o impresie introducind inca de
la inceput un element personal.
.... Citi oameni nu cad victime aspectului fascinant al
intelectualismului! Acestia inving foarte repede opiniile ce le sunt
contrare. Insa cine traieste in universul contemplarii - cum trebuie sa
fie lumea spirituala - vede justetea relativa a celor mai diferite puncte
de vedere trebuind mereu sa evite a percepe- in adincul sufletului-
lucruri sub un singur aspect in detrimenrul altuia. ''Esenta'' lumii
exterioare se dezvaluie de indata ce se realizeaza o apropiere patrunsa de
dragoste si renuntare pregatind o retragere catre patria spirituala a
sufletului. Asa se invata adevarata vietuire in spirit.
Punctele de vedere intelectuale diferite dau nastere la confruntari in
timp ce contemplarea spirituala vede in ele doar niste ''puncte de
vedere'' Lumea isi modifica infatisarea in functie de modul in care este
privita.
... Se crede ca pentru a cunoaste sufletul sau ''Eul'' trebuie sa se
deosebeasca de obiectul cunoasterii. Insa e foarte posibila o respectare a
acestei cerinte, pastrind totusi ideea unei uniri psihice cu spiritul,
fapt pentru care este suficient a-i imprima sufletului un fel de miscare
oscilatorie facindu-l cind sa atinga spiritul, cind sa mediteze asupra
lui insusi .
Inaltarea pina in regiunile obiective ale spiritului inlatura luciditatea
constienta; insa meditind cu rabdare informatiile percepute sunt
integrate mai tirziu in domeniul constientei.
Nietzsche considera ca orice idee generala trebuie sa se bazeze pe
stiinta asa ca in 1896 exemplul lui mi-a demonstrat clar pericolul
reprezentat de unele idei pozitiviste, pentru cei aflati in cautarea
spiritului.
El nu intelegea ca , inaltindu-te la nivelul spiritului, ceea ce este pur
omenesc, ramine; nu isi dadea seama cum se poate trai in domeniul
intelectului; credea ca acolo este posibil doar sa gindesti, ratacind
astfel in raceala abstrctizarii.
Intr-un anumit moment al vietii mi-a fost dat sa ma apropii de doua
suflete omenesti in regiunile universului in care patrunsesera dupa ce
pasisera pragul mortii.

Dovezi ale existentei lui

Dumnezeu

Daca pentru a se feri de dusmani unele animale au forme sau culori

asemanatoare cu mediul, este de inteles, cum sa intelegem si faptul ca
multe animale au aranjate aceste forme si culori in mod artistic, cu
desene si picturi care uimesc si incanta prin frumusete si complexitate.
Ele nu sunt facute pentru a functiona ci sunt facute pentru a fi frumoase.
Admiram fluturii cu aripile lor minunate, admiram pestii de acvariu sau
florile, si ne miram de formele , desenele si culorile lor. Al cui este
acest autograf pus pe minunatele creaturi ?

Zebra de ce are dungile negre si albe in parti egale si simetrice, fara a

sti daca este negru pe alb sau alb pe negru ?

Cine ii spune cameleonului care este culoarea mediului si cum reuseste sa

si-o schimbe imediat ?

Imprastiati o cantitate mare de mazare pe podea de oricate ori vreti

si veti observa ca niciodata nu se vor aduna in desene minunate. Priviti
insa fotografiile marite ale fulgilor de zapada si veti constata ca sunt
incredibil de perfecti.
Zapada cade sub forma a miliarde si miliarde de astfel de fulgi
hexagonali. Cineva inteligent i-a construit cu broderii splendide, cum n-
ar putea sa teasa nici o femeie, si facand sa nu existe doi fulgi de
zapada cu acelas desen.

De ce canta cocosul noaptea la anumite ore perturband somnul gainilor

si al altor animale ?
Nu cumva daca vom cunoaste aceste fenomene curioase vom ajunge sa-l
cunoastem cat mai bine si pe Dumnezeu ?

De ce anumite animalele carnivore mananca numai anumite specii de animale,

dupa care alearga cu multa perspicacitate, incordare, dorinta si viteza,
desi alte specii, usor de prins, si preferate de alte carnivore, le pot
trece ''pe sub nas'' neinteresandu-le si nemancandu-le nici daca ar muri
de foame ?

Ce avantaj are animalul numit ''Lenesul'' de la miscarea foarte

inceata, care daca este sa luam in seama evolutia speciilor cu adaptarea
si selectia naturala, aceasta lentoare este foarte paguboasa pentru
existenta acestui animal.
Si totusi animalul n-a disparut de-a lungul mileniilor.
Cum au putut unele persoane ca Giri Bala si Tereze Newman sa traiasca
fara sa manance nimic si nici sa bea apa chiar 20 de ani ?
Ele au trait in secolul 20 si au fost cercetate de oamenii de stiinta.
De unde stia Tereze Newman limba aramaica atunci cand curgandu-i sange din
stigmate, vedea si descria scena rastignirii lui Hristos in aceasta limba
ce se vorbea pe vremea aceea ?

La stigmatizati de ce sangele curge pe talpa piciorului asezat in pat ,

culcat cu fata in sus, de la calcai spre degete in sensul invers al fortei
gravitationale, asa cum este pozitia in cazul rastignirii ?

De ce omul are un intelect cu un potential mult mai mare decat este

utilizat ? Geniile folosesc numai 10 % din acest potential ?
Daca ar fi fost opera evolutiei ar fi trebuit ca potentialul sa fie la
nivelul nevoilor si nu cu 90% mai mare.

Dupa teoria evolutionista parul de pe corpul omului a disparut datorita

purtarii hainelor si deci nemaiavand nici un rost.
Dar problema este de ce nu a disparut de tot?! Nu exista de loc pe toata
fata la femei, si o parte a fetei la barbat iar in regiunea barbii la
barbat creste viguros.
Oare fata care este expusa intemperiilor si care la toate animalele
este protejata, nu trebuia protejata si la om ?!
Pe de alta parte de ce parul pubian si cel din regiunea axilara creste
viguros desi este acoperit de vestimentatie ?
Pentru a proteja capul parul trebuie sa creasca continuu si sa aiba
asemenea culori si aspect incat este numit podoaba capilara ?
Daca nu are nici o logica privind viata organismului, nu cumva fiindca
pur si simplu asa vrea sa se semneze Dumnezeu pe corpul nostru ?

De ce un sarpe sta nemancat timp de 6 luni de zile? S-a constatat la o

gradina zoologica ca un sarpe piton a stat nemancat 2 ani si 6 luni de
zile.

Cum de poate sa stea nemancat un crocodil timp de 3 ani de zile ?

Ce inseamna pe corpul omului '' cusatura '' de pe pielea cuprinsa intre

anus si sex ?
Nu cumva exista pentru a ne trezi curiozitatea si cercetand aceasta sa
ne implicam atat de mult in cunoastere incat implicit vom ajunge sa-l
cunoastem si pe Dumnezeu ?

Cum de reusesc unele pasari migratoare sa revina exact la cuibul din

anul anterior ?

Este de inteles ciripitul pasarilor in paduri ca limbaj de comunicare

dar de ce si canta de incanta si pe om ?
Cine a invatat-o pe privighetoare sa cante asa de complex si frumos ?

Daca hibernarea este buna de ce nu hiberneaza decat foarte putine animale,

si cine le-a invatat sa hiberneze ?
Ce-i face pe mistici sa paraseasca intreaga creatie , orice preocupari
lumesti , sa-si inchida toate simturile pentru a nu mai avea nici o
senzatie de la mediul exterior, si indreptandu-se inspre un anumit simt
interior ? Ei se roaga astfel : Nu ma intereseaza creatia Ta cu tot
Pamantul, stelele, si florile ci in aceasta grota eu Doamne te vreau doar
pe Tine.

De ce atunci cand sunt atinse anumite parti ale corpului, omul se gadila
si rade fara un motiv anume ?

De ce miriapodele au atat de multe picioare, iar serpii niciunul, si cu

toate acestea si unii si altii se deplaseaza fara probleme ?

De ce sunt atat de multe fenomene paranormale ?

De ce cainele se detasaza net de alte animale prin afectivitate, si

devotament, cand ar putea foarte bine sa traiasca fara aceste
caracteristici ca si foarte multe alte animale ? Nu avem aici dovada ca
Dumnezeu creaza diversitate dupa cum voieste El ?

Stiu ca Podisul Tibet exista desi eu nu l-am vazut. Pot crede deci si in
Dumnezeu chiar daca mie nu mi s-a aratat dar ascultand marturia altora

Cunoastem particulele elementare in starea de bombardare cu fotoni in

reactoarele nucleare, dar cum or fi ele in realitate, in starea lor
naturala ?

De ce pisica se spala pe unde poate ajunge desi nu este necesar

deoarece si restul corpului este la fel de curat si de ce in raport cu
marea majoritate a animaleleor isi acopera neaparat excrementele ?

De ce porcului ii place sa se scalde in noroi ? De ce este lacom la

mancare si se ingrasa peste masura fapt ce nu se observa la alte animale ?

Datorita persistentei in necredinta, nu numai ca ajungem sa ne indoim de

posibilitatea vietii de dupa moarte dar incetam chiar sa o dorim asa cum
un om in grva foamei pierde senzatia de foame dupa 5 - 6 zile.

Daca am sta la o distanta de cineva de o palma si fiecare am avea 1%

mai multi electroni decat protoni, forta de respingere ar fi atat de mare
incat ar fi suficienta pentru a ridica o greutate egala cu cea a
Pamantului. Cine a echilibrat aceste particule atat de perfect ?

Astronomii spun ca Pamantul a fost si este mereu in pericolul de a fi

distrus de corpuri ceresti ce ratacesc prin univers. Cine il apara de
atatea miliarde de ani ?

Un ulm produce la a patra generatie atatea seminte incat s-ar putea umple
intreg sistemul solar cu ulmi daca toate semintele ar rodi.
De ce aceasta risipa ?

Intr-o lingurita de apa sunt tot atatea molecule de apa cate lingurite
de apa sunt intr-un ocean. Iata cum doreste Dumnezeu sa-si arate puterea
si sa ne uimeasca!
 Pamantul este ca un bob de nisip de pe toate plajele lumii daca este sa-
l consideram sub raport numeric.
Se estimeaza ca-n galaxia Calea Lactee sunt peste 100 de miliarde de
stele. Daca ar trebui sa ne uitam la fiecare cate o secunda ne-ar trebui
10.000 de ani. Si sa ne amintim ca sunt peste 50 de miliarde de galaxii in
univers.

Pentru fiecare particula elementara exista si o antiparticula ; unde este

Hrist este si anti-Hrist.

Miracolele reprezinta materializarea intentiilor lui Dumnezeu. Nu

oricine a vazut miracole dar oricine a vazut coincidente stranii.
Acestea sunt mici miracole in care Dumnezeu ramane anonim.
Orice cladire este dovada prezentei unui maestru constructor sau a
unui arhitect. Casa noastra comuna este Cosmosul. S-a determinat
stiintific ca lungimea zilei creste cu 0,002 secunde pe secol. Numarand
inapoi ajungem la ''Big-Bang-ul'' ce a dat nastere Universului si
Pamantului. Dar cine a produs ''Big-Bangul ?

Daca energia soarelui nu ar fi perfect stabilita, Pamantul ar ingheta sau

ar fi inundat de topirea ghetarilor. Cine tine acest echilibru ?

Apa are una din cele mai simple molecule pentru ca sa poata strabate
membranele celulelor vii si sa determine metabolismul. Nu trebuia ca o
minte ascutita sa faca aceasta ?

Ochiul , aceasta bijuterie a organismului a fost creat de la inceput sa

poata vedea. Nu l-a creat lumina treptat.

Exista 50.000 de feluri de paianjeni, unii mari incat pot manca un

soarece, altii mici incat abia pot fi vazuti cu ochiul liber. Unii pot
tese o panza cu un fir cu un diametru de doua milionimi dintr-un
centimetru. Cine i-a invatat sa-si teasa panza din fire extraordinar de
elastice si rezistente, in comparatie cu care chiar si otelul este slab ?
Panzele la inceput nu puteau fi reusite dar atunci cum de au putut fi
prinse insecte, pentru a se hrani ?
Au fost luati paianjeni in sateliti si s-a constatat ca si in conditiile
lipsei de informatie data de forta gravitationala si-au tesut panza. Cine
i-a progrmat astfel ?

De ce fiecare om are o amprenta unica ?

De unde aceasta extraordinara capacitate a omului de a putea deosebi

orice fizionomie umana intanlita de-a lungul intregii sale vieti, de a
deosebi un individ de altul, imediat, la prima vedere ?
Ce importanta are aceasta performanta in sustinerea teoriei
evolutioniste ?

Evenimentele nu se desfasoara la intamplare ci ele au un scop anume. Sa

ne gandim la o biocenoza si la un ecosistem.

Omul este in competitie cu ceilalti pentru a supravietui si in

consecinta este rau si imoral. Dar de ce totusi dragostea, blandetea si
celelalte virtuti au supravietuit ? Constiinta iluminata nu poate fi decat
vocea lui Dumnezeu.

In univers totul este in miscare. Cine a dat impuls si a pornit miscarea ?

Exista destule persoane ce pot cunoaste evenimente ce se vor desfasura

in viitor ( premonitie, previziune, profetie ).
Unele profetii au fost consemnate in carti, printre care Biblia,
Profetiile lui Nostradamus, Profetiile lui Edgar Cayce etc., si s-au
implinit de-a lungul timpului.

De asemenea multor persoane li se dezvaluie in vis sub forma de

simboluri sau in mod direct, evenimente viitoare fara nici o legatura cu
preocuparile sau gandurile lor.

Multi atei cand sunt in pericol de moarte devin credinciosi. Invers, nu

s-a constatat niciodata ca un credincios aflat in pericol mare sa devina
necredincios.

Existenta unui organ de simt este o dovada a existentei unei realitati

pe care el s-o perceapa.
Multi oameni sunt inzestrati cu aptitudini metafizice. De ce daca lumea
suprasenzoriala nu ar exista ?

Totul in lume este schimbator si trecator, dar trebuie sa fie si ceva

neschimbator caci altfel forta ce a facut universul ar depinde de
schimbare si nu ar mai fi atotputernica ea ci schimbarea. Dar nici
schimbarea nu ar fi atotputernica fiindca nu poate fi neschimbatoare.
Dar nici neschimbarea nu e atotputernica daca nu va putea sa se schimbe.
Concluzia este ca Dumnezeu este schimbare si neschimbare si mai presus de
ele.

Stiinta nu face decat sa descopere ceea ce a facut deja Cineva.

Un mecanism nu functioneaza cu exceptii, ci stereotip conform legilor

naturale. Dar noi constatam ca in natura exista si anumite exceptii :
toate combinatiile cu hidrogen inafara de apa sunt otravitoare , toate
corpurile se contracta la rece, inafara de apa ( era necesar pentru ca
vietatile din apa sa fie protejate de ghiata ce prin marirea volumului se
asaza deasupra ca o plapuma ce mentine dedesubt apa lichida ; toate
minunile, profetiile, extracorporalizarile, telepatia, somnambulismul,
clarvederea, clarauditia, premonitia, etc. sunt exceptii de la legile
naturii. Exceptiile de la legile naturii sunt o dovada a existentei lui
Dumnezeu. El este atotputernic si face ceea ce voieste.

Biblia spune ca va imprastia pentru o perioada de timp poporul izrael

si apoi il va aduce din nou in tara lui. Faraonul Egiptului Meneptah se
lauda intr-o inscriptie ca samanta lui Izrael nu mai exista. Pe Arcul de T
riumf construit de Titus cu ocazia distrugerii Ierusalimului in anul 71
e.n., scrie : '' S-a sfarsit cu Iudeea '' ; Hitler a incercat sa-i
extermine. Totusi evreii se plimba azi linistiti pe sub Arcul de Triumf,
statul Izrael a luat din nou fiinta dupa 1877 de ani, fiind prin sine si
diaspora cea mai mare forta politica si financiara din lume iar Dinastiile
Faraonice ale Egiptului , cat si Imperiul Roman au disparut. Cate popoare
n-au disparut in istorie si cate teritorii n-au ramas pustii !
Dar lui Izrael Biblia i-a prezis ca va exista, va prospera , va avea mari
necazuri ca prin ele sa-l recunoasca pe fiul lui Dumnezeu.

Legea a-2-a a termodinamicii arata ca intr-un sistem inchis totul ar

evolua de la ordine la dezordine, haos, anarhie, acestea fiind
ireversibile. Daca universul ar fi din vesnicie asa cum sustin unii oameni
de stiinta ar trebui sa ne aflam in acest haos ireversibil. Iata insa ca
Atotputernicul Dumnezeu pastreaza ordinea, contra legii entropiei

Fiecare ovul si spermatozoid uman contin informatii ce ar putea fi

cuprinse in 2000 de carti. Si totusi aceste informatii sunt inscrise pe
doua minuscule celule. Cine a putut realiza aceasta performanta de
informatie si ordine decat Dumnezeu ?

Toate elementele radioactive se transforma in final in plumb, si

oamenii de stiinta au determinat chiar si durata scestor transformari
pentru diferite elemente. Daca universul ar fi existat din vesnicie, toate
ar fi numai plumb.

Afirmatia materialismului dialectic ca realitatea, numita in stiinta

''spatiu-timp continuu'' este singura existenta este contrazisa de
existenta gaurilor negre, care reprezinta granita dintre realitatea
noastra, si o alta realitate care este inafara de timp adica eterna.

Ceva este fierbinte in raport cu ce este mai fierbinte ca el iar

acesta tot asa in raport cu ceva si mai fierbinte s. a. m. d. pana la un
maxim. Acest maxim de fierbinte, de bun, de puternic, de mare, de
inteligent etc. este Dumnezeu.

Infinitatea de forme nu poate elimina ceea ce numim perfectiunea

absoluta. Asa cum infinitul exista ( si chiar matematica opereaza cu el)
si perfectiunea absoluta trebuie sa existe, deci si Dumnezeu.

Orice lucru este folosit intr-o conexiune , deci are un scop. Cine l-a
facut asa decat Scopul Suprem !?

Nimeni nu a inchinat opere de arta, capodopere, ateismului, in schimb

exista atatea opere, inchinate credintei deci lui Dumnezeu.
Cine le-a inspirat ?

De secole si milenii oamenii se roaga. Daca o parte din ei nu ar fi

primit raspuns nimeni nu s-ar mai fi rugat. Acest raspuns la rugaciuni mai
ales cand totul pare imposibil este inca o dovada a existentei lui
Dumnezeu.

Toate suferintele umane nu sunt o dovada a ateismului ci ca exista o

lege a actiunii si reactiunii si un Tata Ceresc ce are in vedere
pedepsirea dar si mangaierea noastra.

Exista multe lucruri fara ca noi sa le cunoastem. Anumite plante si

animale au fost descoperite recent cum sunt cele de pe fundul marilor,
unele animale si plante din tinuturi mai putin explorate, vietatile
microscopice, etc.

Frederic Engels, conducatoeul propagandei ateiste, s-a intors la

Dumnezeu la batranete. In tratatul desore teologul David Struss, el a
scris : ''Viata trebuie readusa la Cel ce a murit de bunavoie pe cruce
pentru toti oamenii''.

De ce copiii si puii de animale se joaca foarte mult ?

De ce baietelul se joaca cu masinute iar fetita cu papusi ?

De ce orice copil iubeste animalele si vrea sa se joace cu ele ?

De ce unele comportamente ale animalelor nu au nici o legatura cu

perpetuarea speciei ? Cine le-a facut pe toate intr-un anume fel?

Cercetarile fizicii cuantice au ajuns la concluzia ca materia provine din

spirit.

Rudolf Steiner prin Antropozofia sa bazata pe vedere in Cronica Akasa ne-

a descris in zeci de carti in spirit stiintific cum a luat nastere si care
este evolutia viitoare a omului si universului.

Prin cultura spre Dumnezeu

Randurile de mai jos scrise destul de lapidar au numai rostul de a ne pune

pe ganduri si a ne indrepta spre Dumnezeu
In istoria omenirii, raman personalitati ale caror idei urmasii le
studiaza in universitati. Despre aceste personalitati scriu apoi alte
personalitati, impresionate de profunnzimea ideilor lor.
Daca in general dupa moartea majoritatii oamenilor nu mai ramane mai
nimic, inseamna ca aceste personalitati intr-un fel traiesc, sunt ca si
contemporane cu noi. Daca citim o poezie de Eminescu, sau ascultam un
concert de Bach ii percepem ca si contemporani, spre deosebire de
strabunicii nostri care de fapt pentru noi parca n-au existat niciodata .
Este lucrarea lui Dumnezeu aceasta prin care isi trimite solii sa schimbe
omenirea si sa fie ''nemuritori''.
Cand ne vom prezenta la judecata de apoi si ne va intreba Dumnezeu despre
ei , ce vom putea spune ? Ne va felicita ca nu ne-am insusit valorile
umanitatii ce dainuie in istoria lumii, sau ne va privi ca pe niste
sarmani lenesi. Este foarte posibil sa ne trimita la rescolarizare, dar in
astfel de conditii, ca sa nu mai putem fi captati de ceea ce nu ramane ca
valoare. Viata ne implica in cotidian din ce in ce mai mult, si scapam din
vedere marile valori. Nu au ramas indiferenti la toate acestea,
Patapievici (doctor in fizica), Anton Dumitriu (logician), Solomon Marcus
(matematician) Fritjof Capra ( cercetator in fizica cuantica), David Bohme
( laureat al premiului Nobel pentru fizica), Andrei Plesu etc., etc.,
etc., etc., .......
Deci esrte bine sa stim cel putin cate ceva despre :
Alfred Binet, Francois Boucher, Andre Breton, , Calvin, Emile Charcot ,
Teilhard de Chardin, Frederic Chopin, Yogananda, Cicero, Auguste Comte,
Perugino, Picasso, Confucius, Antonio Corelli, Francois Couperion, Cuvier,
Salvador Dali, John Dalton , Dante, Aristofan, Aristotel, Democrit,
Dumas, Durer, Aurobindo, Einstein, Epictet, Epicur, Mathieu, Matisse,
Anton Dumitriu, Pirandello, Balan George, Anaximandru, Faraday, Freud,
Bossuet, Gauguin, Andre Gide , Gobineau, , Eliade, Engels, Gurdjief,
Guicciardi, Haeckel, Haydn, Mozart, Maupassant, Hegel, Plesu, Pascal,
Heidegger, Ernest Junger, Krisnamurti, Ibsen, E. Ionescu, Eliade, James,
Jung, Kafka, Kant, Mircea Florian, Nae Ionescu, Kipling, Lamarck, Cioran,
Celsus Toma d-Aquino,, Lamartine, Berdiaev, Descartes, Dickens, Bachelard
Lobacevski, Balzac, Baudelaire, Lao-Tzi, Laplace, Lawrence, Brukner,
Fichte, Fidias, Saint-Simon, Sappho, Bouchrdon , Seneca, Sf. Augustin,
Rodin, Rolland, Delacroix, La Bruyere, Leibnitz, Euclid, Euripide,
Stravinski, Brecht, Schopenhauer, Teocrit, Tiziano, Lessing, Goethe,
Gogol,, Lenin, Diderot, Duchamp , Chateaubriand, Flaubert, Fontenelle,
Vivaldi, Wagner, Locke, Loyola, Camus,, Alexis Carel, Anaximene, Rossini,
Lully, Lumiere, Darwin, Defoe, Luther, Botticelli, Machiavelli,
Malebranche, Schumann, Shakespeare, Ceaicovski, Wach Joachim, Turgheniev,
Twain, Champaigne, Champollion, Soloviov, Dumezil, Frazer, Mallarme,
Buffon, Manet, Thomas Mann, Cehov, Feuerbach, Fourier Maharishi Poussin,
Ptolemeu, Marx, Tolstoi,Tucidide, J. Stuart Mill, Ronsard, Rontgen,
Cantacuzino, Cagliostro, Gorgias, Weber, Wilde, Greco, Modigliani, Moise,
Monet, Montaigne, Montesquieu, Noica, Cervantes, Sorel, Spengler,
Cezanne, Origen, Petrarca, Pitagora, Diogene, Ramakrisna, Dostoievski,
Stendhal, Strauss, Platon, Erasmus, Eschil, Poe, Plutarh, Karl Popper,
Puskin, Quetzaquatl, Meister Eckhart, Rabelais, Ravel, Remarque,
Rembrandt, Frazer, Renoir, Reynolds, Iosif Flavius, Mediccis,
Michelangelo, Paul Ricoeur, Rilke, Manzoni, Marcus Aurelius, Rousseau,
Jaspers, Rubens, J. P. Sartre, Steiner, Schonberg, Bernard Schaw,
Shellei, Sostskovici, Kierkegaard, Sosrate, Parhon, Purcell, Sofocle,
Lermontov, Solon Spinoza, Racine, Rameau, Pitagora, Polictet, Schubert,
Tacitus, Titeica, Schelling, Schiller, Van Eyck, Velasquez, Verlaine,
Vigny, Villon, Leonardo da Vinci, Voltaire, Wittgenstein, Schonberg,
Scarlatti, Wright, John Protagoras, Proust, Whycliff, Xenofon, Young.
Zenon, Ulrich Zwingli, etc., etc., etc., etc., etc., .....

Mic indreptar pentru spovedanie

1 Am zis ca voi frecventa Biserica atunci cind voi ajungela batrinete.

2 Am cosiderat ca Dumnezeu este milostiv si - mi va ierta pacatele.
3 N-am dat invatatura despre credinta celor nestiutori.
4 Am privit la privelisti pacatoase, jocuri, risete in hohote etc.
5 M-am rusinat a ma ruga la Dumnezeu.
6 Nu mi-am facut semnul Sf. Cruci cind am trecut pe linga Biserica, sau
troita sau cruce.
7 Am facut semnul Sf. Cruci cu capul acoperit cind am trecut pe linga
locurile sfinte.
8 Am slujit mai mult decit lui Dumnezeu, fapturilor Lui: parintilor,
copiilor, fratilor, sotiei, prietenilor etc.
9 Am ris de cei ce nu se duceau la distractii dracesti, cu bauturi,
tigari, dansuri, glume si cintece curvesti.
10 M-am pudrat, m-am parfumat, m-am spalat cu sapunuri scumpe
parfumate.
11 M-am dus la descintatoare, vrajitoare, fermecatoare.
12 Am citit si tinut in casa carti de descintece, de vraji, de farmece si
de dezlegarea farmecelor, de explicarea viselor, a zodiilor
13 Am crezut in srigoi, vircolaci, descintece, vraji, farmece, si-n
ghicitul cu zodia, cu Psaltirea, cu cafea , ghicirea cu mortii, etc.
14 Am purtat rosu ca sa nu ma deochi, am uns toate cu usturoi de Sf.
Andrei, am purtat pelin la Rusalii.
15 Am purtat cercei, inele, bratari, margele, salba.
16 Mi-am facut alunite pe fata.
17 Am jurat drept la judecata fara sa fi fost silit, si m-am oferit
deseori sa jur.
18 Am obiceiul de a zice "zau'' sau ''stie Dumnezeu''
19 Obisnuiesc sa dracuiesc
20 Am suduit de cele sfinte...singur, in fata copiilor, sau adultilor.
21 Am lucrat Dumineca si alte sarbatori, la mine si la altii; am fost la
vinatoare in astfel de zile.
22 Am facut praznuiri dracesti cu jocuri si cintari curvesti, betii,
glume curvesti, risete zgomotoase, sfezi, sudalme etc.
23 Am stat in biserica fara evlavie.
24 N-am cercetat regulat Sfinta Biserica.
25 Am venit prea tirziu la Sf. Biserica, am iesit mai inainte de
savirsirea Sfintei Liturghii.
26 N-am citit si n-am ascultat cuvintele Dumnezeiesti din Sf. Scriptura
in Dumineci si Sarbatori.
27 Am vorbit in Biserica sau m-am uitat inapoi.
28 Am oprit copiii si pe altii de la rugaciuni si de la ascultarea
Dumnezeiestelor invataturi.
29 N-am laudat pe Dumnezeu de 7 ori pe zi , dupa datorie.
30 Cind n-am putut lua parte la Sf. Liturghie, nu m-am rugat acasa in
timpul acela.
31 N-am fost regulat la Biserica in zilele Sfinte zicind ca ma pot ruga
si acasa.
32 Am stat la masa si m-am sculat de la masa fara rugaciune si fara
blagoslovenie.
33 La masa am mincat cu lacomie, am vorbit orice, am ris si alte
neorinduieli am facut.
34 Nu am invatat copiii, rugaciunile pe care trebuie sa le stie orice
crestin: Imparate Ceresc, Prea Sf. Trime, Tatal nostru,
Crezul, Psalmul 50, Poruncile Dumnezeiesti, Poruncile Bisericii,
Fericirile.
35 Nu i-am invatat pe copii faptele milosteniei trupesti si sufletesti,
pacatele de moarte, pacatele impotriva Duhului Sfint si cele
strigatoare la cer si alte invataturi si rugaciuni folositoare de
suflet.
36 Nu am certat copiii nici nu i-am pedepsit pentru faptele rele, nu i-am
oprit a pleca noaptea de acasa vagabondind.
37 Nu mi-am cinstit parintii cu cuvintul si cu fapta.
38 Am pacatuit in intelegere cu sotia (sotul), contra Legii lui Dumnezeu
pentru a nu face copii.
39 Am mincat si am baut peste masura la ospete, petreceri, jocuri, baluri
etc.
40 Am platit slujbe la preot pentru dusmani sa se roage la Dumnezeu sa-i
pedepseasca.
41 Am avut cugete si pofte trupesti necuviincioase
42 Am citit carti, si am vazut filme curvesti, necuviincioase.
43 Am pacatuit cu sotia mea (sotul meu) simbata, Duminnica, lunea,
miercurea, vinerea, in cele 4 posturi si in ajunurile din cursul anului.
44 Am avut mare pofta de a ma imbogati.
45 Am vindut marfa cu un pret mai mare decit facea.
46 Am furat din averea publica.
47 Nu m-am tinut de invoiala, tocmeala, contractul si de fagaduintele
facute cu altii.
48 N- am dat milostenie celor pe care i-am vazut in lipsa.
49 Am banuit pe altii de pagubirea averii mele a cinstei etc.
50 Am judecat si osinditi pe altii pe nedrept.
51 N-am intors paguba facuta aproapelui meu.
52 Am rapit pacea aproapelui meu.
53 Am mostenit avere de la parinti, facuta necinstit.
54 Am grait minciuni cu care am pricinuit altora paguba sufleteasca si
trupeasca.
55 Am vorbit cu doua intelesuri.
56 Ma falesc cu rudenii bogate si de cinste.
57 Am purtat rochie prea scurta sau prea lunga, si pantofi sau ghete cu
tocuri inalte.
58 Mi-am impodobit casa cu obiecte luxoase.
59 Am cautat sa fiu dupa moda lumii.
60 Am lasat pe altii sa pacatuiasca pentru ca eu sa am cistig de pe urma
lor.
61 Am plins cu lacrimi amare cind am piernut bunuri materiale, sau cinste
lumeasca si am cazut in deznadejdie.
62 Am vorbit vorbe spurcate si am facut glume pricinuitoare de curvie.
63 Am jucat, dansat, batut pinteni, chiuit, plesnit din palme, am pasit
si saltat curveste.
64 Am avut visuri necurate care mi-au venit din inchipuirile patimase,
din imbuibare si betie.
65 Am purtat corespondenta cu scopul desfrinarii.
66 N-am salutat pe cei cu care m-am invrajbit, sau n-am raspuns la
salutul lor.
67 Am lacomia pintecelui.
68 M-am dus la circiuma.
69 Am mincat peste masura, ba chiar si inainte si dupa prinz si dupa cina
tot la fel.
70 M-am judecat cu rudele mele.
71 Am scuipat pe altii.
72 M-am injurat, ocarit, sau batut cu fratii si surorile .
73 Am cirtit impotriva lui Dumnezeu cind am fost in necazuri.
74 Am batut animalele, le-am injurat si le-am impovarat peste puterile
lor.
75 N-am avut rabdare, n-am avut blindete.
76 Am tinut minte raul.
77 Am mustrat cu nemilostivire.
78 M-am lenevit a ma ruga lui Dumnezeu.
79 M-am culcat neinchinat seara si dimineata, am plecat la treaba fara a
ma ruga mai intii.
80 Nu mi-am facut rugaciune la sculare.
81 Am stat la masa fara a-mi face rugaciune si Sf. Cruce.
82 M-am lenevit a ma ruga lui Dumnezeu noaptea cind m-am trezit din somn.
83 M-am lenevi in a-mi cerceta si marturisi pacatele.
84 M-am lenevit a face fapte bune.
85 M-am lenevit a aprinde candela, luminarea si tamiie sfintita, la
facerea rugaciunilor.
86 M-am lenevit a face Sfestanie in casa la fiecare zi intii a lunii sau
macar odata pe an.
87 N-am sfintit casa cind am intrat intii in ea, nici fintina, nici
vasele ce s-au spurcat.
88 Am lasat mormintul rudelor mele, neingradit.
89 Am fost tovaras sau prieten cu cei ce iau in batjocura Sfinta
Credinta si Sfintele Taine ale Bisericii ortodoxe.
90 Am aminat pocainta de pe o zi pe alta, de pe una an pe altul.
91 M-am lenevit a certa si pedepsi pe fiii mei trupesti si sufletesti
pentru abateri de la vietuirea crestineasca.
92 M-am lenevit a-mi spovedi toate pacatele de 4 ori pe an, nici de 3, 2
sau macar odata pe an.
93 N-am indemnat pe pacatos sa paraseasca pacarul si sa petreaca o viata
mai buna.
94 N-am invatat pe cel neinvatat si nepriceput.
95 N-am sfatuit bine pe cel ce avea trebuinta de sfat.
96 Nu m-am rugat lui Dumnezeu pentru aproapele meu.
97 Nu l-am mingiiat pe cel intristat.
98 Nu am suferit ocarile in rabdare.
99 N-am iertat greselile celor ce mi-au gresit.
100 Nu am mers sa cercetez pe cei din inchisoare.
101 N-am cercetat pe cei bolnavi.
102 N-am primit pe cel strain in casa mea.
103 Nu ma preocupa problemele omenirii : saracia, lipsa apei, foametea,
poluarea, asistenta medicala, lipsa de instruire etc.
Despre credinta

Observam cu mirare ca Francmasoneria spre exemplu, a existat si exista

''in spatele usilor inchise'', si ca in ea activeaza mari oameni politici
si conducatori de state.
Rosa-Crucis, Francmasoneria, Gnoza simoniana, Hermes Trismegistus,
Zoharul, Cabala, Aritmozofia, Alchimia, Astrologia, Geomantia,
Fiziognomia, Chiromantia, Taumaturgia, Goetia, Iluminarea, Calatoriile
extatice, Teodoxia universala, Spiritismul, Dedublarea, Erotismul
diabolic, Sabatul , toate acestea sunt manifestari oculte ale unor
cercuri secrete despre care omul de rind nu stie nimic.
In ceea ce priveste Biserica, desi este considerata separata de stat,
statul o foloseste totusi in politica lui . Papa, nu este primit in orice
tara ortodoxa, iar dusmania dintre Biserica ortodoxa si catolica, a durat
peste 900 de ani.
Exista peste 3000 de culte si secte religioase.
Biblia contine numeroase contradictii dar foarte interesant este
faptul ca extrem de putini oameni le cunosc!
Marea majoritate a oamenilor considera ca fiecare cuvint din Biblie
exprima adevarul dar daca ar fi asa nu ar exista atit de multe confesiuni.
Fiecare cult se bazeaza pe accentuarea unor parti din biblie si
neglijarea altora cit si pe interpretarea in anumite moduri a diferitelor
texte biblice. Aceste interpretari s-au facut in urma unor analize in
cadrul intrunirilor religioase (concilii, sinoade s.a.) si s-au fixat in
dogme.
Dar ca si in politica au existat opinii diferite si s-au constituit dogme
diferite, si deci culte diferite.
Datorita comportamentului necorespunzator al clericilor au existat
reforme si contrareforme cu crude si mari varsari de sange.
Pana la urma diversitatea religioasa a invins si ea exista. Ca acesta nu
este un lucru rau se poate constata din faptul ca in toate tarile s-a
ajuns la concluzia ca o institutie fara opozitie, cum a fost mult timp
Biserica, devine foarte imorala. De aceea constitutiile statelor au decis
ca Biserica trebuie sa fie separata de stat, si ca omului trebuie sa i se
garanteze libertatea religioasa. Fiecare religie se pretinde a fi curata
ca o domnisoara neprihanita dar cercetand istoria unei biserici pe langa
faptele bune te poti ingrozi de imoralitatea ierarhilor si
superficialitatea lor. Privind Biserica Ortodoxa, greu se va gasi o carte
care sa mentioneze documentar, imoralitatile deoarece aceasta ar insemna
slabirea sentimentului national ceea ce este foarte rau pentru un stat.
 In cartea ''Picatura de istorie '' acad. Razvan Teodorescu,
aminteste de multimea prea putin cultivata dar foarte rigorista a
clericilor ortodocsi, care datorita, faptului ca o parte din clericii din
dinastia Paleologilor era filo-occidentala si trecusera de la ortodoxism
la catolicism, au considerat jaful asupra Constantinopolului din anul
1204, al cruciadei a patra catolice asupra ortodocsilor, ca fiind o
pedeapsa divina
Pe de alta parte alte carti spun ca occidentalii catolici au jefuit pe
ortodocsi deoarece ii considerau scapatati de la credinta si ca
transformasera Constantinopolul intr-un cuib de negustorie. Taranul roman
stie ca bancile care il executau silit de bunurile materiale din cauza
datoriilor, ruinandu-l, erau in casele preotilor, ce aveau de asemenea
relatii financiare cu bancile, si ca preotii erau de regula fii ai
boierilor pe mosiile carora el taranul trudea din greu. Mosiile
bisericilor erau de asemenea in timpurile trecute avere buna pentru preot
iar el taranul napastuit, privea cu amar la ele iar la Craciun din porc
trebuia sa dea preotului din porc ''soldul popii'' Pentru cine cauta mai
insistent se gasesc inserate in anumite carti pagini in care se vorbeste
de patima bauturii si a lacomia pantecelor specifica preotilor ortodocsi
de-a lungul vremii si ea se poate constata si acum in multe cazuri.
Calugarul Nicolae Steinhardt relateaza in cartea sa ''Jurnalul fericirii''
ca in inchisoare pocaitii adventisti erau foarte tari sufleteste si asa de
cunoscatori de Scriptura ca preotii ortodocsi erau de departe depasiti..
Am vazut cu totii la televizor ca preotii rusi in cardasie cu tarismul
prosperau pe baza poporului si nesuferiti fiind de popor, au fost
eliminati din viata societatii de catre revolutia bolsevica si astfel a
aparut comunismul cu ateismul lui ce a facut din biserici cluburi de
jocuri distractive. Iata unde a dus comportamentul imoral al preotilor!
De asemenea tot in cartea ''Picatura de istorie'' se arata ca
sociologul german Max Weber (1864 - 1920), in urma unor anchete
sociologice facute in ultimul deceniu al sec. XIX , a tras concluzia ca
mentalitatea protestanta produce mai multa bogatie decat cea catolica iar
cea catolica mai multa bogatie decat cea ortodoxa.
Azi se constata ca dupa statisticile O.N.U. , primele 6 tari din
lume cu cel mai inalt venit ''per capita'' sunt protestante, iar din cele
22 de tari cu venit de peste 600 de dolari , 7 sunt protestante; pentru a
completa acest aspect se arata ca potrivit acelorasi date oficiale, dintre
tarile cu venit anual al locuitorilor intre 200 si 600 de dolari
majoritatea sunt catolice, pentru a cobori in zonele acestui spectru
mondial unde ortodocsi, musulmani, hindusi, budisti isi impart limita de
jos care este una a saraciei. Se poate adauga ca de 300 de ani
protestantismul si catolicismul domina economic ortodoxismul. Este de
remarcat faptul ca si intrarea in Uniunea Europeana cat si investitiile de
capital se fac astfel ca tarile ortodoxe sunt lasate la urma.
Nesiguranta comportamentului moral al oamenilor si institutiilor a facut
ca si in stat puteririle sa fie separate, si sa se schimbe din 4 in 4 ani
prin alegeri.
Cel mai ascutit instinct al omului este acela de a avea dreptate;
pentru aceasta omul isi da chiar si viata. Au existat martiri si impotriva
crestinismului ce s-au urcat pe esafod cu acelas curaj ca si crestinii.
Curios este faptul ca literatura ateista este aproape necunoscuta, Biblia
nefiind deci cunoscuta in mod critic asa cum ar trebui pentru a fi cat mai
aproape de adevar. In cadrul cultelor catolic si ortodox nu se studiaza
Biblia de catre mireni, si foarte multi nu au citit-o niciodata.
 Cum sa stii atunci care-i adevarul daca de fapt esti destul de
ignorant in problema respectiva ? S-ar mai infrunta cu atita inversunare
oamenii daca ar sti ca in Biblie au fost incluse doar o parte din texte si
ca mai sunt multe altele ce au fost considerate ca nefiind revelate si au
fost numite texte apocrife? Atita timp cat chiar si in textele existente
in Biblie exista multe contradictii si ambiguitati ce dau nastere la
interpretari diferite cum de nu avem intelepciunea de a fi retinuti in a
trage concluzii categorice, si de a nu intra in conflicte chiar pina la
cruzime?
Ca Biblia da nastere la contradictii o dovedeste faptul ca nu se
predica decit fragmentar, neglijindu-se foarte multe parti, ca nu
intinlesti decat extrem de putine persoane care sa fi cunoscut-o critic
citind carti ateiste, si ca nu exista carti care sa combata ateismul.
Atunci daca omul accepta comportamentul religios prin credinta si nu prin
cautarea in mod critic a adevarului, ce rost mai au conflictele
religioase?
Adevarul este ca Dumnezeu raspunde omului dupa parerea pe care omul o
are despre El.
Platon scria : 7 ani de cercetare in tacere ii sunt necesari omului
pentru a cunoaste adevarul, insa are nevoie de 14 ani pentru a invata cum
sa-l faca cunoscut semenilor sai.
O afirmatie unanim acceptata poate fi doar in parte adevarata, deoarece
adevarul are mai multe fatete.
Filozoful Francis Bacon scria : ''Daca un om va incepe cu certitudini,
el va sfarsi in indoiala; dar daca va fi gata sa inceapa indoindu-se, va
sfarsi in certitudine. De aceea incepe cu indoieli''.
In timp ce ateismul este religia recunoscuta a comunistilor, necredinta
este tot atat de raspandita si in lumea libera.
Din 100 de copii englezi numai 40 cunosc doar inceputul rugaciunii
''Tatal nostru'', 17 nici macar atat, 40 nu stiu cine a fost Iisus, 73 nu
stiu nimic despre Rusalii. In Paris numai 5% din populatie frecventeaza
servicii religioase, iar in Londra doar 3%.
Nu putem condamna categoric ateii, deoarece exista destula necredinta in
cei ce se declara credinciosi asa cum o dovedesc faptele .
Mare parte din critica adusa religiei este din pacate adevarata. Credinta
nu duce totdeauna la sfintenie. Calitatea credintei in Dumnezeu depinde de
conceptia pe care o ai despre El si de faptele pe care le savarsesti.
Nu se poate spune adevarul absolut. Domnul Hristos a vorbit in parabole,
Sfantul Pavel marturiseste ca imparte doze diferite de adevar : lapte
spiritual celor ce sunt inca copii, si hrana tare celor maturizati. Ce ar
putea face un iubitor al pacii cu numele lui Dumnezeu de ''Domnul
ostirilor''?( in ebraica ''Dumnezeu -Armate'').
Orbul are doar patru simturi in loc de cinci ca restul oamenilor. Nu
cumva ateilor le lipseste un simt pe care il au credinciosii ? Pentru
ateu, credinta in Dumnezeu este un mit desi pentru credincios este tot
atat de naturala ca toate celelalte simturi.
Religia te chiama la lupta si sacrificiu si religia care nu primeste
tragicul, nu este religie.
Este bine sa mai stim ca parintele arhimandrit Teofil Paraianu , in
cartea sa '' Amintiri despre duhovnicii pe care i-am cunoscut''- Ed.
Teognos 2003 , spune ca majoritatea calugarilor din manastiri sunt ca
niste chiriasi ce au credinta nesemnificativa dar le convine modul acela
de viata cat si statutul social pe care li-l da postura de calugar. De
asemenea spune ca singurul calugar ce a avut har divin a fost Arsenie Boca
(spune ca nici chiar parintele Cleopa nu avea har divin) dar si el dadea
gres in sfaturile ce le dadea pe baza intuitiei si de asemenea daca la
inceput sfatuia lumea sa se calugareasca mai spre sfarsitul vietii le
spunea sa stea in lume.
Se constata din aceasta carte o toleranta mare la spovedanie a staretului
arhimandrit Arsenie Papacioc de la Manastirea Techirghiol, si putinele
carti citite datorita ocuparii timpului cu spoveditul mirenilor. Parintele
arhimandrit Teofil Paraianu fiind mai sever are mai putini enoriasi la
spovedit fiindca dandu-le canoane acestia nu mai vin a doua oara.
Totusi sa nu uitam ca o foarte mica parte din credinciosi au fost si
sunt crestini autentici care au facut si fac mari sacrificii pentru
credinta, devenind pustnici si acestia reprezinta poarta stramta, forta,
minunea prin care Dumnezeu a lucrat si lucreaza cu harul sau.

Intrebari despre credinta

De ce nu este cunoscuta Biblia de oameni si chiar in amanunt?

Ce spun numeroasele texte religioase apocrife?
Ce spun manuscrisele de la Marea Moarta?
De ce nu sunt cunoscute numeroasele contradictii din Biblie?
De ce multe texte biblice nu sunt comentate niciodata?
De ce nu sunt cunoscute doctrinele diferitelor culte?
De ce nu exista curajul de a merge la diferite culte pentru a le cunoaste?
De ce la unele culte nu adera nici un filozof?
De ce lumea nu stie mai nimic de filozofia oculta?
De ce sunt extrem de rari cei care au citit critici ateiste ale Bibliei?
De ce s-au dusmanit peste 900 de ani Biserica ortodoxa si catolica?
De ce Papa, nu este primit in multe tari ortodoxe?
De ce preotii sunt foarte lacomi de avere?
De ce sunt atit de multe obiceiuri in ortodoxie?
De ce obiceiurile ortodoxe variaza de la un loc la altul?
De ce foarte putina lume cunoaste istoria religiilor?
De ce Biserica catolica are un Institut de parapsihologie iar altele sunt
impotriva?
De ce sunt asa de costisitoare ceremoniile ortodoxe?
De ce o mare parte din bani nu intra in fondul bisericii ci al preotului?
De ce unele culte neoprotestante se considera fratesti dar totusi nu se
unesc?
De ce a fost separata biserica de stat ?
Ortodoxie intr-adevar.

Socieratea Misionara Romana, a editat in anul 1991, cartea lui Clive

Staples Lewis, - " Crestinismul redus la esente". Aceasta carte a fost
publicata in sute de mii de exemplare si le-a slujit multor intelectuali
drept calauza pentru intoarcerea la o credinta vie si mintuitoare in
Dumnezeu. Autorul a fost un savant cu o vasta cultura filozofica,
stiintifica si literara, unul din cei mai apreciati profesori ai
Oxfordului si a scris un numar de 58 de carti de o uimitoare varietate
tematica: apologetica crestina, filozofie, critica literara, romane,
poezie, etc. C. S. Lewis a trecut in tineretea lui printr-o perioada de
ateism, in anii de liceu, studentie si primii ani de profesorat la Oxford.
Prin cercetarile sale filozofice, prin lecturile sale teologice, si prin
convorbiri cu prieteni credinciosi, trecind prin stadii de gindire ca
romantism, idealism, si apoi crestinism, C. S. Lewis a revenit in anul
1929 in biserica, imbratisind credinta crestina.
In anul 1980, la mai bine de 20 de ani de la moartea sa, Clive
Staples Lewis este studiat intr-un numar impresionant de carti savante
care se scriu pe marginea lucrarilor sale si este prezentat prin epitete
ca:"una din cele mai logice minti ale secolului", "un exceptional cruciat
al credintei crestine", "unul din cei mai ascultati si mai cititi oameni
ai Angliei, "cel mai citit apologist crestin al secolului", etc.
In "Crestinismul redus la esente" pag. 108, se mentioneaza
urmaroarele: "Teologia este ca si o harta. A invata doar doctrinele
crestine si a medita doar la ele, fara a merge mai departe, este mai putin
real si atragator decit ceea ce poate a simtit cineva intr-un moment de
extaz intr-un desert. Doctrinele nu sunt Dumnezeu: ele sunt un fel de
harta. Dar harta este bazata pe experienta a sute de oameni care au avut
realmente legaruri cu Dumnezeu- experiente in comparatie cu care orice
emotii si sentimente pioase pe care le-am putea avea noi, sunt foarte
elementare si foarte confuze. In al doilea rind daca vrei sa mergi mai
departe trebuie sa folosesti harta.
Ceea ce se intimpla intr-o stare de extaz, chiar in desert se poate
sa fie real si inaltator, dar nu rezulta nimic din experienta aceea . Ea
nu duce nicaieri. Nu te determina la nici o actiune. De fapt, acesta este
motivul pentru care o religie vaga, sa-l simti pe Dumnezeu in natura si
asa mai departe, este atit de atragatoare. Este numai emotii, fara nici o
actiune din partea ta; este ca si cum ai privi valurile Atlanticului de pe
tarm. Dar studiind Atlanticul in felul acesta, nu vei ajunge niciodata in
America si nici nu vei obtine viata vesnica prin simplul fapt ca ai simtit
prezenta lui Dumnezeu in flori sau in muzica. De asemenea, nu vei ajunge
nicaieri nici daca doar privesti la harta fara sa iesi pe ocean. Dar pe
ocean nu vei fi in siguranta fara harta. Cita vreme te multumesti cu
plimbari pe plaja oceanului, ceea ce zaresti tu este mult mai placut
decit cind privesti la o harta. Dar daca vrei sa mergi in America, harta
iti va fi de mult mai mare folos decit plimbarile pe plaja. Daca
crestinismul nu este decit o doza in plus de sfaturi bune, atunci
crestinismul nu are nici o importanta. N-am dus lipsa de sfaturi bune in
ultimii patru mii de ani. Dar indata ce privesti la orice scrieri cu
adevarat crestine, descoperi ca ele vorbesc despre ceva cu totul diferit
de religia populara".
 Dar oamenii au ramas in acest mileniu al uriasei dezvoltari
intelectuale, la nivelul acestei religii populare in care se practica doar
cultul si se citesc- daca se citesc -scrieri cam copilaresti. Teologia
este vasta, si diversa, dar oamenii cit si preotii- ceea ce este foarte
grav- lenevesc in ceea ce priveste cautarea spirituala, cautarea lui
Dumnezeu.
Dovada o reprezinta sumele enorme care se percep la celebrarea unor
ceremonii religioase, in raport cu timpul si munca depusa, si fata de care
in primul rind preotii, dar si mirenii care sunt implicati in aceasta
murdarie, au pierdut demnitatea umana , ce decurge din poruncile crestine
de a fi insetati dupa dreptate, de a fi milostivi, de a fi umili, de a nu
fi lacomi, de a nu fi stapiniti de bogatie, de a nu crea precedente
nefaste, de a nu-si mari dorintele ci dimpotriva de a le tempera prin
asceza.
Din valoarea acestor plati de regula, ori intreaga valoare , ori 3/4
din ea intra direct in buzunarul preotilor fiindca ori nu se taie
chitanta de loc ori se taie doar pentru 1/4 din valoare. Dovada o
reprezinta imbogatirea lor rapida in mijlocul unor oameni in care foarte
multi fac fata traiului zilnic, cu foarte mare greutate neavind un loc de
munca. Se profita foarte mult exact de ceea ce reprezinta Lucifer si
anume de problema orgoliului, in mocirla caruia se scalda preoti si
mireni, si isi asigura astfel un loc in iad; preotii din pricina lacomiei
iar mirenii din cauza fricii, rusinii, sau mindriei de a se afisa.
Oamenii, in general sunt foarte lasi in problema de a atrage atentia
preotilor asupra comportamentului imoral ; dar si ei sunt fratii nostri si
trebuie ajutati sa fie mintuiti si nu sa fie clientii lui Satana. Vom fi
raspunzatori ca nu-i corectam! Nu poate pune nimeni monopol pe Ortodoxie,
si un crestin adevarat este doar cel ce se comporta corespunzator, fara
legatura cu functia pe care o ocupa in ierarhiile bisericesti. Ori,
adularea preotilor datorita frumusetii ceremoniilor religioase, pe care
ei trebuiesc sa o faca in virtutea functiei pe care o au, face ca mirenii
sa-i supraaprecieze si sa confunde in multe cazuri marfa cu ambalajul si
sa cada in aceeasi cursa in care toti isi inchipuiesc ca Dumnezeu are
nevoie de spectacole si de rugaciuni de cereri lumesti si nu de un
comportament indreptat spre sfintenie. Atunci cind comportamentul
preotului si al mireanului nu se schimba , participarea la ceremonia
religioasa, pote fi chiar periculoasa prin lipsa de responsabilitate si
seriozitate a celor care se culca linistiti pe o ureche, considerind ca
Dumnezeu le este dator sa-i ierte de toate imoralitatile, deoarece au
participat la serviciile religioase.
Ca si cind aceasta ar fi singura regula de comportament, cele mai
multe persoane religioase, spun ca sa nu judeci pentru a nu fi judecat.
Dar aceleasi persoane ca de altfel aproape toti oamenii judeca ba chiar
acuza, si pedepsesc. Dovada elocventa este violenta deosebita ce se
manifesta intre preotii si enoriasii diferitelor culte cu ocazia unor
situatii conflictuale intre Biserici, ca sa nu mai vorbim de cruzimile
facute de Inchizitie, de varsarile de singe ce au avut loc in numele
crestinismului de-a lungul istoriei. Si aici avem de observat
superioritatea celor ce-si zic pocaiti, care dau dovada de civilizatie,
datorita fortei credintei lor si a
rusinii de a se comporta cu niste instincte ce par animalice. Si totusi
parintele staret Arsenie Papacioc ne da exemplu pe Sf. Antonie cel Mare
care spune ca dintre virtuti cea mai importanta este Dreapta-judecata. Sa
ne amintim ca mai exista si o sfinta minie.
 De fapt ce s-ar intimpla cu un copil care ar fi lasat de capul lui,
si nu ar fi mereu corectat si educat?
Chiar si oamenii adulti traiesc intr-o continua analiza si corectare a
ceea ce fac, fiindca aceasta este esenta omului: de a fi o fiinta
rationala. Daca nu ar exista justitie, in societatea umana civilizata ar
fi anarhie, si tilharie. Chiar daca am spune ca l-am dat pe cineva pe mina
justitiei, este tot o judecata si inca una severa. De asemenea a lasa
tuturor faradelegilor numai pe seam organelor legii, este absurd ,
fiindca ele nu pot sti niciodata ce se intimpla in viata fiecarui fiecarui
om.
Filozoful austriac Karl Popper, la virsta de 80 de ani , in cartea sa
''Pentru ca lumea sa fie mai buna'', spune ca omul trebuie sa aiba
dezvoltat spiritul critic pe care sa-l aplice in viata cu tactul
corespunzator adaptat situatiei astfel ca lucrurile sa fie indreptate pe
fagasul cel bun de la inceput cind nu este prea tirziu. Fara implicarea
noastra nu se poate face mai nimic, asa ca avem datoria crestineasca de a
sesiza raul inca de la formarea sa , si de a lua toate masurila\e pentru
ca el sa nu se dezvolte. Si cea mai eficienta masura este de a educa omul
in spirit religios, dar nu facind din el un fanatic dogmatic ci un om de
cultura vasta care isi da seama , ca fiecare dogma cuprinde in felul ei o
fateta a adevarului, si-n toleranta cu toate confesiunile aprobate de
Constitutii, trebuie sa ne exercitam cultul religios in care ne-am
nascut, nu intimplator. Aceast sfat al Bibliei ''nu judeca sa nu fii
judecat'' trebuie interpretat in mod corect si in corelatie cu ''ferice de
cei insetati dupa dreptate'', ''mustra pe fratele tau'', minie-te dar la
apusul soarelui minia ta sa-ti treaca''.
Este bine sa stim ca este foarte greu sa definesti niste termeni sau
niste expresii. Spre exemplu cuvintului ''cultura '' s-au dat pina acum 60
de definitii, fara a se gasi inca definitia perfecta. Cititi carti
religioase, de polemica si o sa vedeti cum chiar la sfinti gasiti un
limbaj deosebit de violent, batjocoritor, sarcastic, acuzator etc. Stim
din Biblie ca Domnul Hristos i-a izgonit pe negustorii din templu cu
biciul, si se stie ce limbaj violent a avut atunci cind s-a adresat,
rabinilor evrei. Cum sa indrepti omul daca nu judeci situatia , nu-i arati
pacatele, si nu-l mustri, ( asa cum spune in Biblie)? Este mult mai comod
sa nu superi pe nimeni , sa nu-ti riposteze nimeni uneori destul de urit,
si toata lumea sa te flateze cu pretinsa ta bunatate. Dar , daca esti
constient ca semenul tau se duce in iad unde este ''scrisnirea dintilor'',
nu te mai poti considera bun ci te simti responsabil si vinovat de faptul
ca nu l-ai indreptat , si-ti dai seama ca din aceasta cauza si tu pierzi
mintuirea.
Stim de asemenea din Biblie ca Domnul Isus a spus : ''va dau pacea
mea'' , dar si : '' n-am adus pacea ci sabia fiindca voi desparti parinti
de copii, frate de frate etc.'' , ''propovaduiti evanghelia de pe
acoperisul caselor '' , '' imparatia cerurilor se ia cu navala si cei
curajosi pun mina pe ea'', ''pentru mine veti fi numiti nebuni si acesta
este semnul ca sunteti ai Mei, fiindca nebuni sunt ei'', ''cine se va
rusina de mine, ma voi rusina si eu de el la judecata inaintea Tatalui'',
''cine vrea sa fie mintuit sa ia crucea si sa ma urmeze'', ''plecati de la
Mine blestematilor, ca eu niciodata nu v-am cunoscut pe voi care lucrati
fara-de-lege (atitudine bisericoasa fara fapte)'', ''vinde totul, imparte-
l saracilor si urmeaza-Ma'', ''este mai bine sa-ti scoti ochiul care a
pacatuit decit sa-ti arda in foc tot trupul'', ''credinta ta te-a
mintuit'' etc.
 Parintele Cleopa ne sfatuia sa mergem in viata ca pe o carare intre
doua ziduri , unul fiind frica de Dumnezeu iar celalalt frica de moarte.
Nu se constata de loc acest aspect, al lipsei de teama, in bisericile
neoprotestante ale asa-zisilor pocaiti. Acolo pentru orice gresala atit
pastorul cit si mireanul este judecat imediat, ca o datorie, fara teama,
rusinea, indolenta si lasitatea din cadrul Bisericilor Ortodoxe.
Nu se doreste prin aceasta dizertatie raul preotilor, ci ajutorul lor.
Datorita unei vieti usoare, si indestulate, datorita unui respect prea
mare, preotul poate deveni ca un dictator ce crede ca tot ce face el este
exceptional. Ori, ar fi bine sa stie ca in spate foarte multa lume ii
acuza de neomenie, care este criteriul esential in mintuire; si de
asemenea stradania de a fi modest pina la umilinta in vorba si fapta,
fiinca Domnul Hristos a fost sarac si a spalat picioarele celorlalti. Nu
se pretinde chiar imposibilul dar coruptia si chiar intoleranta Bisericii
noastre Ortodoxe, sunt mult discutate intre oameni.
Cine se teme sa-i atrga atentia preotului despre neregulile observate,
considerind-o un pacat, trebuie sa-si verifice cite alte zeci de pacate
are, si ca in cele zece porunci nu se afla si teama de preot. Abia
atunci cind va atentiona pe preot poate observa daca acesta este modest,
intelegator sau ranchiunos.
Se stie cite certuri sunt intre preoti pentru posturi , functii si
venituri si ca pilele functioneaza bine in Biserica Ortodoxa.
Sa se observe cum multi oameni -mai ales la tara- il injura pe Dumnezeu in
modul cel mai urit, pornografic, si preotul, nu atrage decit foarte rar
atentia asupra acestui fapt, iar la spovedanie, cind omul marturiseste ca
injura cu cele sfinte, este iertat destul de usor, nefiind oprit de multe
ori de la impartasanie. Ori a injura oribil pe Dumnezeu este ca pacatul
impotriva Duhului Sfint. Deci Dumnezeu poate fi batjocorit in cel mai
scirbos mod, dar preotului nu i se atrage nici macar atentia asupra
greselilior.
Iata de ce este recomandat sa atragem atentia preotilor asupra
comportamentului imoral si chiar in mod sever, fiindca ei trebuie sa fie
neaparat cel mai bun exemplu in comportare deoarece slujesc in lacasul
Domnului, si dupa ce ne-am indeplinit aceasta datorie o perioada de timp
sa ne spovedim, asa cum se procedeaza pentru iertarea pacatelor, desi,
logica arata ca acesta nu este un pacat ci o fapta buna, o datorie. Asa
dupa cum gindim de sincer, asa sa ne ajute Dumnezeu! Doamne ajuta-ne sa ne
ducem la Biserica la fel de mult ca pocaitii neoprotestanti, si sa avem
toti preotii la fel de morali, ca pastorii lor, care sa ne sadeasca in
suflete setea arzatoare dupa Dumnezeu asa cum fac minunatii nostri
calugari si calugarite, o mica parte din mireni si o mica parte din
preoti !
In conditiile actuale, cu ce incredere si dragoste sa mai vina omul la
biserica?! Se construiesc si s-au construit biserici si ne amagim ca
sporeste credinta, dar omului caruia ii este greu sa mearga 15 minute cu
autobuzul pina la biserica , si vrea biserica "la scara "ii va fi greu in
aceste timpuri in care intelectul este dezvoltat, sa ramina statornic in
credinta, datorita ignorantei teologice in care traieste.
Insetarea dupa dreptate si dupa Dumnezeu nu poate veni in timpurile
actuale decit prin cunoastere teologica interconfesionala, prin filozofie,
experiente paranormale, cultura etc. Numai insotita de aceasta cunoastere,
evlavia va fi la nivelul timpurilor noastre - cu un intelect foarte
dezvoltat - o evlavie profunda , autentica, pentru care practicile
folosite la imbogatire prin intermediul cultului ar fi fapte strigatoare
la cer, fapte pierzatoare ce dau fiinta umana pe mina lui Lucifer.
Deci omul trebuie sa incerce din rasputeri sa elimine ignoranta
teologica, sa aibe deci harta cu care sa poata naviga, si nu doar sa
admire in larg, apa ce ne poate insela intocmai ca un miraj. Si nu este
greu de loc sa isi formeze cit de cit un bagaj teologic, cu care sa-si
mareasca luciditatea in aceste probleme arzatoare.
Sunt multe teologii, si trebuisc cunoscute citeva, sa nu fugim de ele
ca de ciuma fiindca in ele traiesc fratii nostri. Nu inseamna ca daca o
teologie se bazeaza pe mii de volume, celelalte nu se bazeaza si ele pe
mii de volume, argumentindu-si sustinerile, chiar in opozitie cu
celelalte, si fiind imbratisate nu numai de teologi, ce ar fi banuiti de
ambitii personale, ci si de mirenii respectivelor teologii, care le
considera perfect adevarate. Numai ca Adevarul este unul singur iar
teologiile sunt doar ca fetele unui poliedru . Bineinteles ca mai sunt si
fete deformate dar nu toate, asa cum pretinde fiecare dogma teologica.
Ca si celelalte teologii, si Ortodoxia noastra pretinde ca este
singura adevarata, dar oricind un musulman care nu bea, nu comite adulter,
nu insala, nu consuma carne de porc si mai ales miluieste, se roaga de 5
ori pe zi, tine ramadanul la nivel national etc. , oricind deci, acest
musulman va sustine ca teologia noastra nu este adevarata din moment ce a
condus la dezvoltarea unei Biserici cam nemilostive in practica. Cu 3%
populatie ortodoxa in lume, se poate considera ca 97% din populatia
globului este imbecila ceea ce e absurd, si chiar luciferian. Pe de alta
parte, sigur ca poarta poate fi strimta asa cum a fost secta esenienilor;
dar ei aveau bunurile in comun, se alimentau lacto-vegetarian, nu se
casatoreau, erau abstinenti, etc.; ori Ortodoxia noastra nu se poate lauda
cu asa ceva decit in cazul calugarilor.
Asta nu inseamna ca Ortodoxia , pentru cel nascut in ea, nu are
cea mai mare valoare. Toate structurile sufletesti ale ortodoxului
rezoneaza cel mai bine cu Ortodoxia si nu cu altceva. Este ca si cind ne-
am duce in China si am aborda modul de alimentatie de acolo. Nu ne-ar fi
prea placut si poate ne-am si imbolnavi dupa un timp. Acelas fapt se
poate observa cu acupunctura, care are eficienta exceptionala , doar
pentru chinezi, rezonind cel mai bine cu structurile lor psiho-somatice.
Asa cum nu poate fi confundata literatura cu profesorul ce nu este in
stare sa fie un bun pedagog, nici Ortodoxia nu se poate confunda cu
categoria unor preoti si altor ierarhi imorali, desi, se constata ca este
murdarita prin fapte, din ce in ce mai tare. Ortodoxia trebuie sa se
implice intr-o cunoastere integrala a problematicii spirituale, pentru a
face din mireni niste oameni intr-adevar credinciosi. Floarea ei rara cit
si forta ei o reprezinta monahismul , chiar cu o cunoastere simpla dar
sa nu uitam ca el se bazeaza pe asceza. In lume este nevoie de multa
cultura generala, de cunoasterea diferitelor teologii,, de filozofie, de
ajutarea directa a semenului, de modestie, de respectarea valorilor etc.
Dovada sta faptul ca nefiind satisfacute aceste cerinte se
accelereaza paginizarea lumii, cu Occidentul prosper in frunte. Cine a
auzit in Bisericile Ortodoxe predicindu-se despre zeciuiala prevazuta in
mod expres in Biblie, despre problema nr. 1 a omenirii care este poluarea,
despre violenta in familie, despre inrobirea omului de catre materie,
despre alimentatia corecta, despre stres, despre distractii, despre
invatamint, despre comportarea concreta a unor persoane, despre coruptie,
etc. ? Sa ne luam si noi dupa "pocaiti" caci ei
nu neglijaza aceste probleme!
Ce bine, si ce usor este atunci cind nu ne implicam, nu ne complicam si nu
ne explicam!
Asa se face ca unii mireni care vin in fiecare duminica la biserica,
si-au adormit de tot simtul responsabilitatii, al mustrarii de catre
constiinta, si distrindu-si sufletul cu frumoasa slujba ortodoxa capata
convingerea ca pacatele le vor fi iertate, datorita participarii la
slujba. Ei au uitat cu desavirsire ca-n Biblie scrie si:" Plecati de la
mine blestematilor ca Eu niciodata nu v-am cunoscut pe voi cei care
lucrati fara-de-lege''. In Biblie exista si multe contradictii, si
inadvertente, asa ca interpretarea ei in spiritul literii asa cum fac
neoprotestantii este paguboasa. Marele parinte al Bisericii ortodoxe
Origen, a interpretat-o foarte mult alegoric si crestinismul ii datoreaza
mult lui Origen pentru consolidarea doctrinei crestine, si combaterea
paginismului, si interpretarilor lui Celsus.
Cititi pe marii mistici ( Sf. Tereza d' Avilla, Meister Eckhart,
Evagrie Ponticul, Angelus Silesius, Sf. Ioan al Crucii, Dionisie
Areopagitul, Sf. Ioan Casian, Tauler, Sf. Caterina de Siena, etc.) si veti
constata cum nu mai sunt chiar robi ai fiecarui cuvint din Biblie, dar
toti pun pe primul plan comportamentul exemplar pentru a obtine mintuirea.
Ei nu asteapta iertarea decit facind mari eforturi pentru a o obtine.
Trebuie de asemenea sa ne amintim ca-n Biblie scrie si un episod in care
Domnul Iisus nu a putut sa vindece intr-o localitate pe bolnavi deoarece
acestia nu aveau credinta, si ca intotdeauna spune: ''Credinta ta te-a
mintuit. Du-te si sa nu mai pacatuiesti''! Dumnezeu face intr-adevar pasi
spre noi, dar si daca noi facem pasi spre El. De aceea trebuie criticata
nepasarea, fiindca fratii nostri impreuna cu preotul imoral se duc bine-
mersi in iad. Greselile nu se iarta toata ziua- bunaziua, ci conditia este
ca dupa spovedanie sa nu mai fie repetete. Sa nu ajungem cumva in
situatia urmatoare: '' Ma doare-n cot de Dumnezeu / Fac ce face si preotul
meu / Caci el ma iarta mereu''.
Se impune deci, in acest secol, al inteligentei, sa avem cit mai multa
informatie spirituala, cit mai multe actiuni crestine.
Printre alte multe preocupari ce pot fi spirituale, incercati-o si
pe cea pe care v-o propune creatorul Antropozofiei, Rudolf Steiner.
El spune ca Antropozofia nu este o religie, dar ea poate consolida
sentimentul religios al omului, in confesiunea in care s-a nascut.
Acest mare ginditor, filozof austriac a avut foarte rara sansa de a vedea
in lumea spirituala inca din copilarie, de a studia temeinic stiintele
naturii, filozofia , matematica, pedagogia,fizica, arta, religia etc.
( in citeva fiind doctorand ) pentru a veni in ajutorul omului si a
prezenta ca nimeni altul de complex aparitia , evolutia, rostul
universului si al omului. A avut o comportare exemplara, si a muncit ca un
rob pentru spiritualizarea omenirii. Pentru credibilitate, cautati-l in
orice dictionar enciclopedic si incercati sa cititi cartea lui "Filozofia
libertatii"( in care nu este nimic ,ezoteric, ocult ci pura filozofie).
Observati in librarii cum cartile lui au o vinzare foarte buna iar la
anticariate nu le veti putea gasi fiindca se vind "ca piinea calda".
Rudolf Steiner ne prezinta o teologie- sa-i spunem asa - primita direct
prin viziune in lumea suprasenzoriala.
Nu se poate ca sa nu te cutremuri atunci cind, in sfirsit, afli in
amanunt, ce este omul, universul, si Dumnezeirea, si care sunt conditiile
mintuirii, cit si lungul si greul drum al ei. Ce folos are pacatosul cind
de fapt va plati cu virf si indesat pentru toate nedreptatile facute?
Rudolf Steiner ne incredinteaza ca citind cartile lui, patrundem de
fapt de la inceput, desi inconstient, in lumea spirituala.
Pe masura aprofundarii cunoasterii antropozofice, la un moment dat,
omul poate singur, vedea in lumea spirituala , prin diferite exercitii de
practica spirituala, dar spre deosebire de alte tehnici mistice sau yogine
, avind la baza Antropozofia, va intra, nu confuz, eronat, ci foarte
lucid. De asemenea datorita cunosterii teoretice a Antropozofiei, mai
intii nu mai exista pericolul ca entitatile negative sa ne induca in
eroare. Datorita acestei luciditati de care misticii nu au parte, a
putut, Steiner sa ne prezinte, ce este omul, de unde vine si incotro
merge, in cca 30 de carti scrise personal si peste 400 de carti scrise in
urma conferintelor pe care le-a tinut in lume. Dar atentie! Desi la
prima vedere cartile lui , poate par simple, este nevoie de dezvoltarea
unor forte sufletesti speciale cu care sa poata fi intelese, si aceste
forte se dezvolta prin perseverenta in a le citi.
Este de asemenea nevoie de a sistematiza pemanent ideile, pe care
Sfinta Treime in mod special i le reveleaza lui Steiner, nu perfect
ordonat, pentru ca printr-o atentie marita si ordonatoare sa ne dezvoltam
fortele sufletesti si gindirea vie cu care suntem primiti in lumea
spirituala, chiar fara sa ne dam seama. Vom intinli in cartile lui Steiner
si teoria reincarnarii. Sa nu ne grabeasca Satana sa parasim studiul;
fiindca in timpurile noastre chiar crestinii , o treime, cred in
reincarnare.
Verificati in Biblie si observati ca desi multe texte au fost scoase
au mai ramas unele referitoare la reincarnare: Matei XI-14, XVII-10-13,
Marcu VI-14-16, VIII- 28, IX-11-13, Luca I-17, Ioan X-16, XXI-22-23,
Apocalipsa X-11. Desigur ca parintii bisericii n-au avut ginduri rele
cind au scos reincarnarea din biblie, ci au dorit sa sperie cit mai tare
pe om ca sa faca totul intr-o singura viata; dar iata ca firea omului s-a
dovedit a fi mai pacatoasa decit bunele intentii, si omul este azi un
lenes spiritual care crede ca se va mintui, cu destule pacate, si eventual
participarea din cind in cind la slujba.
Daca batem cu pumnul in masa ca suntem cunoscatori in probleme religioase,
putem face aceasta dupa ce am citit si analizat si toate textele apocrife,
care sunt destul de multe, o parte fiind incluse chiar si in unele Biblii
ortodoxe ( de ce doar in unele?).
Exista cca. 30 de evanghelii, din care 26 sunt declarate apocrife,
nerevelate, dar de unde avem aceste garantii cind noua ni se ascund,
pentru a nu le cunoaste? Biserica ar avea rolul de a le prezenta si
critica, si nu de a le ascunde asa cum de fapt procedeaza si cu o mare
parte din Biblie. A auzit spre exemplu cineva , predici din textele :
Ecleziastul, Ezechiel, Iov, Deuteronomul, Leviticul, Rut, Cartea lui
Tobit,Cartea Iuditei, Cartea lui Baruh, Cartea Macabeilor, etc. ? Ce au
vrut alte religii ca : Gnosticismul, .Maniheismul, Montanismul, Hiliasmul,
Arianismul, Nestorianismul, Bogomilismul, etc.? De ce nu avem voie sa
stim?
Pina la urma tot filozofii, par sa fie mai profunzi si mai sinceri,
fiindca ei ne atrag atentia asupra complexitatii fenomenului religios, si
vazind aceasta nu vom mai avea, ignoranta si violenta manifestata in
istoria crestinismului, prin atitea schisme, reforme, lupte, dusmanii,
intoleranta si varsare de singe.
Ca sa ne dam seama de slaba influenta a Ortodoxiei noastre, la mintuirea
oamenilor , trebuie sa ne gindim si la cuvintul biblic "pocait" care a
fost scos din vocabularul ortodoxilor ca o rusine desi alte culte il
onoreaza la maximum.
Cei ce spun ca sunt pocaiti onorind acest cuvint, au in multe
privinte, un mare avans fata de noi ortodoxii. Pastorii lor, de asemenea
cu inalte studii teologice universitare, spre deosebire de ai nostri ii
instruiesc temeinic pe toti membrii bisericii ( fata de noi, enoriasii lor
sunt ca niste profesori), si nu se vede aproape nimic care sa-i faca de
rusine. Predicile lor sunt deosebit de profunde si iata ca si omul este
transformat: nu bea , nu fumeaza, nu injura, nu jigneste, nu se judeca,
nu comite adulter, nu leneveste, studiaza, nu ia in desert numele
Domnului si este prezent in Biserica de 2-3 ori pe saptamina etc. Sa facem
si noi la fel, in Ortodoxia noastra care este de fapt mult mai completa,
avind in frunte monahi, pustnici, sfinti, moaste, arta bizantina,
liturghie, cintare sacra net superioara, taine, canoane, ceremonii,
obiceiuri frumoase etc.
Pacat ca nu avem invatatori din acestia care sa nu mai lase lumea
foarte ignoranta si in Ortodoxia noastra! Incearca cei de la "Oastea
Domnului" dar cite necazuri nu au din partea celorlalti preoti ! Satana nu
doarme!
Asa cum spune Domnul Iisus Hristos oamenii se cunosc ca si pomii
dupa roadele pe care le aduc si dupa cum se poate constata, ele sunt
foarte slabe in Bisericile Ortodoxe, unde nu sunt mai mult de 20% care sa
se comporte corespunzator, pe cind in bisericile neoprotestante ( asa
numitii "pocaiti" ) acest procent este de 80%. Exista deci 20% din
neoprotestanti, care nu se poarta corespunzator si lumea ii da exemplu ca
rezultat al religiei lor , dar de ce nu se ia in seama cele 80% de
procente de reusite deci de 4 ori mai multi decit la ortodoxi ? Fiindca
iata, daca analizam ''Indreptarul prntru spovedanie" al Bisericii
Ortodoxe constatam ca neoprotestantii ( pocaitii) nu au nevoie de el
fiindca ei de fapt respecta aceste reguli, desi sunt citeva sute.
Desigur ca trebuie sa tinem seama de doctrina lor teologica, si nu le
putem pretinde, ritualurile noastre sau alte reguli specifice fiecarui
cult, dar in ceea ce priveste majoritatea regulilor de comportament ei le
respecta ca pe litera de evanghelie.
Nu s-a vazut aproape de loc pocait care sa injure, sa se certe, sa nu
se roage intens si foarte des, sa nu se straduiasca sa-si educe copiii in
profunda credinta, sa nu se straduiasca sa invete si pe altii sa fie
profunzi credinciosi, sa nu puna pe locul intii pe Dumnezeu si apoi
familia, sa rida zgomotos, sa fumeze, sa fie beat, sa tipe de minie, sa
se ocupe de spiritism, sa poarte fel de fel de bijuterii, sa se fardeze,
sa se judece prin tribunale, sa zica "zau", sa lucreze in ziua de odihna,
sa nu se duca la Biserica de cel putin doua ori pe saptamina, sa danseze,
sa participe la petreceri cu bautura, joc , cintece curvesti si glume
deocheate, sa nu fie punctual la slujba, sa nu citeasca si sa nu cunoasca
"Sfinta Scruptura", sa stea la masa fara rugaciune, sa nu stie foarte
multe rugaciuni, sa nu compuna pe loc rugaciuni, sa nu faca milostenie, sa
nu dea zecimea din venitul lunar, sa nu-si cinsteasca parintii, sa se
abtina de la nasterea de copii , sa citeasca carti sau sa vada filme
necuviincioase, sa fure, sa minta, sa nu aiba cuvint, sa curveasca, sa-si
expuna trupul provocator, sa se laude, sa fie mindru, sa plinga amarnic,
sa se duca in circiumi, sa bata si sa injure animalele, sa nu aiba
rabdare, sa nu se impartasasca si sa nu-si spele picioarele lunar (dupa
exemplul Domnului Hristos ), sa nu se roage pentru aproapele si pentru
toti oamenii, sa nu ia in serios cercetarea celor din inchisori,
ingrijirea bolnavilor, sa nu-I multumeasca lui Dumnezeu la orice pas, sa
nu-L slaveasca in sute de cintece pe care fiecare le stie, sa nu compuna
numeroase cintece si poezii in slava lui Dumnezeu etc.
Dupa cum ne dam seama, ei pot si inca destul de usor , sa respecte
aceste reguli cu care noi ne luptam din greu, si nu prea reusim. Iata
deci ca se poate! Numai sa vrem.
Poate ca insistenta pe o cunoastere corespunzatoare a Sfintei Scripturi ii
ajuta.
Bineinteles ca nu exista padure fara uscaturi, si asa cum am spus un
procent de 20% din ei lasa de dorit si poate ca Satana ni-i scoate in cale
tocmai pe acestia, astfel incit sa nu ne mai intereseze nimic din cea ce
au bun.
De obicei acestia 20% sunt din cei convertiti de nu prea multi ani
neavind o baza puternica , care sa asigure o transformare cit mai
substantiala.
Comportamentul celor buni se aseamana in multe privinte cu cel al
calugarilor, si de asemenea, al credinciosilor de la "Oastea Domnului" ce
este un virf al Bisericii Ortodoxe. Iata deci ca nu mai trebuie sa ne
parasim religia noastra ortodoxa, pentru a merge la pocaitii
neoprotestanti, ci avem in Biserica ortodoxa, ceva asemanator pocaitilor
privind studiul Sf. Scripturi, slava prin foarte multe cintece, predici
mai lungi si mai profunde, unde alaturi de preot oricine poate predica.
Avem de asemenea mireni de foarte buna calitate: blinzi, instruiti,
binevoitori ca si la ceilalti pocaiti. Dar seriozitatea si severitatea
cu care pocaitul este tratat este maxima. Nu au voie sa intre in circiuma
pentru nici un motiv. Mirean sau pastor, pentru o gresala marunta esti
judecat exact asa cum recomanda Biblia : intii iti atrage atentia cel ce
ti-a observat gresala; daca nu te indrepti sau nu recunosti iti atrag
atentia 2-3 persoane, si daca nici atunci nu recunosti esti pus in
discutia intregii Biserici; daca nici atunci nu recunosti sau nu promiti
ca te vei indrepta esti eliminat din situatia de membru al Bisericii.
Poti ramine in postura de prieten, dar neincrederea din privirile
celorlalti iti creaza asa mustrari de constiinta incit de regula ori te
indrepti, ori pleci.
De ce sa aruncam cu noroi unii in altii, cind de fapt putem imprumuta
ceea ce este bun de la fiecare!? Din albie se arunca doar apa murdara nu
si copilul.
Se dau exemple anumite secte care fac lucruri oribile, dar acestea sunt o
parte din cele peste 3000 de categorii religioase, si asa cum nici
Biserica nationala nu le admite , nici celelalte confesiuni nu le admit,
cu atit mai mult cu cit blindetea le caracterizeaza.
Dar inseamna pur si simplu o ticalosie sa pui in spinarea oricarui cult
neoprotestant, ceea ce face o secta , ce-si tine cultul in mod ascuns,
nefiind aprobata de guvern. Unele culte, printre care si "Oastea
Domnului" nu sunt asa de severe, dar omul bine educat religios, care este
acolo, stie foarte bine sa pastreze dreapta masura. Nu este bine sa se
treaca de la o religie la alta, ci doar sa meditam la realizarile
diferitelor confesiuni si sa le avem si noi ortodoxii. Frumusetea si
bogatia Ortodoxiei nu mai trebuiesc dovedite si neoprotestantii (pocaitii)
au facut mare gresala cind au interpretat Biblia doar " ad literam'' si
sustin ''solo Scriptura'' fiindca traditia are radacini adinci in istoria
umanitatii si acestea sunt pline de sacralitate ( nu prea straine de unele
texte apocrife, sau necanonice). Prin aceasta stricta limitara doar la
Sfinta Scriptura, ei nu se pot lauda cu moastele ce reprezinta dovezi
supreme de sfintire a omului, si nici cu monahismul si pustnicia care,
prin renuntarile lor extraordinare la lume pentru Dumnezeu, te lasa pur si
simplu fara glas.
Dumnezeu a facut in asa fel incit sa existe o paleta foarte larga de fapte
pentru ca noi sa ne ocupam de ele, sa meditam asupra lor,
si sa ne straduim a ajunge la Adevarul care ne va face liberi. Dovada o
reprezinta Biblia Ev. Ioan X-16 unde Domnul Hristos spune: ''Am si alte
oi, care nu sunt din staulul acesta. Si pe acelea trebuie sa le aduc, si
vor auzi glasul Meu si vor fi o turma si un pastor''.
In acest sens fiecare om ar trebui sa cunoasca foarte multa istorie a
religiilor, filozofie a religiei, psihologie a religiei, sociologie a
religiei, multe teologii (nu numai una) , filozofie, psihologie,
psihiatrie, psihanaliza, ezoterism etc.
Sa incercam deci sa ne pocaim si in Ortodoxie asa cum spune Biblia, si
intr-un oras, cu doua milioane de oameni ca Bucurestiul sa avem cite o
biserica la doua sute de persoane adica zece mii de biserici, iar intr-un
oras de 200.000 persoane, sa avem, o mie de biserici. Daca ne-am duce la
biserica asa cum se duc "pocaitii" ( adventistii, baptistii,
penticostalii, martorii lui Iehova, evanghelistii etc. ) ne-ar trebui
practic cite o biserica la fiecare bloc. Putem sa invatam unii de la altii
si sa luam ce este bun, bineinteles fiecare cu Biserica si teologia lor
dar in loc sa facem asa, ne insultam cu dispret unii pe altii intocmai ca
pisica ce unde nu ajunge ii pute. Cu atita ignoranta ne imbatam cu apa
rece, prin construirea citorva biserici de care se vor bucura in primul
rind preotii. Sa nu semene mai tirziu- Doamne fereste!- cu niste muzee,
asa cum este in Occident, desi religia a fost libera!
Si, sunt ignoranti occidentalii in cultura si religie? Sunt, fara
indoiala.
Sa facem o incercare si sa vedem daca nu vom spulbera ignoranta ,
dezvoltindu-ne fortele sufletesti speciale pentru acces catre Dumnezeu,
si catre Ortodoxie invatind (nu doar citind) patru pagini extrase din
cartea "Stiinta oculta" de Rudolf Steiner, capitolul "Evolutia cosmica si
fiinta umana. Originea spiritulu- Faza saturniana"! Dumnezeu sa ne ajute!
I Pentru a intelege trebuie sa stim ca omul are de fapt pe linga corpul
fizic inca alte trei componente: corpul eteric, corpul astral si Eu-l .
Corpul fizic s-a format pe o planeta care cu miliarde de ani in urma era
formata din ceva extrem de subtil asemanator cu senzatia de caldura pe
care o simtim , nu in exterior, ci atunci cind spunem: ''Mi-e cald''.
Aceasta planeta stiinta spirituala a denumit-o Saturn. Dupa o perioada de
existenta planeta Saturn s-a metamorfozat intr-o alta planeta numita Soare
formata din elemente gazoase. Pe acest Soare vechi ( care nu este acelas
cu cel de acum), corpul omului evolueaza si i se adauga corpul eteric.
Dupa o perioada de timp si planeta Soare se metamorfozeaza, si devine
o alta planeta, numita Luna, formata din elemente lichide. Pe aceasta Luna
veche ( care nu este tot una cu Luna actuala), omul primeste corpul
astral. Dupa o alta perioada de timp, Luna se metamorfozeaza si ea si
devine solida adica este Pamintul nostru de astazi. Pe Pamint omul
primeste Eu-l.
II Avem deci pina in prezent urmatoarea evolutie planetara : Saturn,
Soare, Luna, Pamint. In viitor, Pamintul impreuna cu toate planetele vor
dispare si vor aparea metamorfozate ( asa cum spune si Apocalipsa lui
Ioan) pe rind in noi planete si anume : Jupiter, Venus , si Vulcan .
Toate acestea sunt vazute de Rudolf Steiner prin clarvedere in lumea
suprasensibila cu miliarde de ani in urma asa cum i-a dat harul Dumnezeu.
Multa lume a vazut la televizor emisiuni in care s-a aratat ca omul are
intr-adevar aceste corpuri.
Planetele actuale din sistemul nostru solar ce au aceleasi denumiri cu
cele ce au existat la inceput, au aparut si ele pe parcurs ce celelalte au
disparut si in cartea ''Stiinta oculta '' Rudolf Stener ne prezinta toate
detaliile.
III In ceea ce priveste Ierarhiile spirituale acestea sunt, de jos in
sus , urmatoarele:
Spiritele clarobscurului sau: Fiii vietii, Mesageii, Ingerii, Angheloi
etc.
Spiritele focului sau Arhanghelii
Spiritele personalitatii sau: Arhei, Sp. Timpului, Principi,
Principalitati, Primordiali, Eoni, Incepatori etc.
Spiritele formei sau: Exusiai, Puteri, Elohimi , Domnii, etc.
Spiritele Miscarii sau: Dinamis, Virtuti, Tarii etc.
Spiritele intelepciunii sau : Kyriotetes, Stapiniri, Dominari etc.
Spiritele vointei sau Tronuri
Spiritele armoniei sau Heruvimii
Spiritele iubirii sau Serafimii
IV Odata cu evolutia planetelor are loc si o evolutie a fiintelor umane
si a ierarhiilor spirituale, care se concretizeaza printra altele in
prigresul starilor de constienta, de luciditate. Progresiv, exista
urmatoarele stari de constienta :
- constienta de mineral , pe care o dobindeste fantoma umana pe vechiul
Saturn
- constienta de somn profund pe care o aveau ingerii la inceputul
evolutiei saturniene, apare la om ca stare permanenta pe vechiul Soare, o
are si acum, pe Pamint, atit omul cit si animalele, doar cind dorm
profund, o au plantele ca stare permanenta.
- constienta de vis care apare la om pe vechea Luna , o are omul pe Pamint
cind viseaza ( de asemenea animalele), apare la ingeri mai inainte de
vechea Luna si anume pe vechiul Soare.
- Constienta starii de veghe, a luciditatii omului ce apare la om pe
Pamint; la ingeri aparuse mai inainte pe vechea Luna, la Arhangheli
aparuse si mai inainte,pe vechiul Soare, iar la Arhai, aparuse si mai
inainte pe prima planeta, vechiul Saturn (unde omul avea constienta de
mineral, Ingerii de somn profund (la inceput, apoi clarobscura)
Arhanghelii de somn cu vise, Arhaii de stare de veghe , iar restul
ierarhiilor ( Puteri, Virtuti, Dominari, Tronuri, Heruvimi si Serafimi )
au o constienta supralucida , de clarvedere in grade din ce in ce mai
inalte, in functie de treapta, si apropiere de Dumnezeu.
- Constienta de clarvedere ( supraluciditate ) ce o au acum in urma
evolutiei planetei originare pina la starea de Pamint, Ierarhiile
spirituale de deasupra omului. Omul va evolua de asemenea trecind prin
toate treptele ierarhice de la Inger in sus si va ajunge dincolo de cele 9
trepte ale Ierarhiilor Spirituale, a zecea Ierarhie cea mai aproape de
Dumnezeu ca o cununa a chinului ce i-a fost dat spre a evolua prin
sprijinul lui Dumnezeu dar si prin vointa proprie de a invinge piedicile
pe care Satan le pune in fate omului, cele mai multe, ca niste miraje
foarte atragatoare. Daca raminem in aceste pofte ale mirajelor foarte
atragatoare, aducatoare de pacate tratindu-le cu multa superficialitate
( crezind gresit ca vom fi iertati de Dumnezeu) ne va chinui foarte tare
Satana cindva ; acum sau dupa moarte cit si in noi reincarnari pina la
distrugere fiindca Dumnezeu este iubire si tot ce nu se va contopi in
iubire, fiind ceva impur, se va desfiinta.
Ascultarea de Dumnezeu inseamna sa ne indreptam continuu numai spre El in
toate incercarile prin care trecem, si sa ne biciuim simturile care in
general ne duc spre Satana si deci spre pacate.

Intrebari privind ortodoxismul:

Cine a editat cartea "Crestinismul redus la esente" si in ce an?

Ce pregatire are autorul, cite carti a scris si in ce domenii?
Cum era perceput autorul la 20 de ani de la moartea sa?
Cu ce compara C. S. Lewis, scrierile sfinte?
Care este diferenta dintre extaz si cunoastere religioasa?
Cit cistiga pe ora un preot cu ocazia unei ceremonii religioase?
In slujba cui se afla preotul si mireanul, cind sunt de acord cu
ceremoniile foarte costisitoare?
Care virtute spune Sf. Antonie cel Mare ca este cea mai importanta?
Cum poti mustra pe cineva daca nu-i arati faptele rele?
Ce s-ar intimpla daca nu ar exista justitia intr-un stat?
Ce recomanda filozoful Karl Popper?
Mai este nevoie sa mustram sever daca am inlaturat raul inca de la
aparitie?
Cum poti fi insetat dupa dreptate daca nu judeci situatia ?
Cite definitii s-u dat cuvintului ''cultura''?
Ce atitudini manifesta mirenii si teologii in cazul conflictelor
religioase?
Este iubire adevarata cind nu indreptam omul si il lasam sa ajunga in Iad?
Pocaitii neoprotestanti sunt indulgenti cu pacatele fratilor?
Daca ne propunem sa ajutam semenul numai prin rugaciune, nu facem tot
analiza pactelor?
Cit de des ne rugam pentru iertarea pacatelor semenilor?
Cit de des ne rugam pentru iertarea celor decedati?
Ce a adus Domnul Iisus : pacea sau sabia?
Ce spune Domnul Hristos sa faci cu ochiul care pacatuieste privind?
Vorbiti despre credinta, acceptind ca pe un fapt normal sa vi se spuna
nebun?
Ce le va zice Domnul Hristos celor ce L-au slavit dar au lucrat fara-de-
lege?
Cum sfatuia Parintele Cleopa pe oameni sa se comporte in viata?
Cum sunt ajutati oamenii sa nu mai injure pe Dumnezeu si cele sfinte?
Ce cunoastere teologica are mireanul ortodox?
Ce procent cuprinde crestinii ortodoxi din intreaga lume?
Citi ortodoxi dau zeciuiala prevazuta de Biblie? Dar pocaiti?
Ce importanta are credinta omului in actiunea de vindecare facuta de
Domnul Iisus?
Care este conditia pentru ca boala sa nu mai revina?
Ce raport este intre religie si Antropozofie?
Cine a fost Rudolf Steiner?
Ce se intimpla daca citim cartile lui Rudolf Steiner?
Ce deosebire este intre practicarea misticismului si Antropozofiei?
Cite carti de Antropozofie s-au scris personal de R. Steiner, sau dupa
conferintele lui?
Ce forte dezvolta lectura cartilor lui R. Steiner?
Cite texte biblice apocrife sunt si cite ati citit?
In ce versete biblice se afirma despre reincarnare?
Cunoasteti teologia curentelor religioase cu care s-a confruntat
Ortodoxia?
Ce este iconoclastia si in ce secole s-a manifestat?
Ce pregatire au pastorii pocaitilor?
Ce stiti despre ''Oastea Domnului''?
Cit la suta din ortodoxi si neoprotestanti se comporta ca adevarati
crestini?
De cite ori pe an se spovedeste fiecare ortodox?
Cum se comporta ortodoxii, in general cu animalele?
Cum sunt sfintit de fiecare ortodox zilele de odihna si cele de
sarbatori?
Citi oameni se roaga inainte si dupa masa?
Ce procent din ortodoxi merg in mod regulat la Biserica?
Ce tema au cele mai multe cintece la petreceri, nunti etc.?
Cite cintece, poezii si rugaciuni stiu ortodoxii si pocaitii
neoprotestanti?
De cite ori ati citit Biblia pina acum?
Cite formatiuni religioase crestine sunt?
In ce consta frumusetea si importanta Ortodoxiei?
Cite staule spune Domnul Iisus ca are?
Ce domenii trebuie sa cunoasca un bun credincios pentru a fi tolerant?
Cite biserici ar trebui daca fiecare ortodox ar fi si un crestin
practicant?
Cit de religiosi sunt oamenii in Occident?

STIINTA OCULTA
- de Rudolf Steiner

Evoluti
a cosmica si fiinta umana
Faza saturniana

18 Dacã vrem sã ne formãm o imagine aproximativã a condiþiilor existente

pe vechiul Saturn, trebuie sã avem în vedere fãptui cã în acea vreme nu
exista încã nimic din creaturile ºi lucrurile pãmîntene, din toate cîte
astãzi formeazã regimul mineral, vegetal ºi animal. Acestea au luat
naºtere abia în perioadele ulterioare ale evoluþiei..Dintre fiinþele
pãmîntene pe care le putem percepe fizic, exista numai fiinþa umanã, ºi -
dupã cum am spus - numai în calitate de corp fizic. Or, astãzi, în afarã
de minerale, vegetale, animale ºi oameni, existã ºi alte fiinþe care, deºi
nu se manifestã într-un corp fizic, aparþin totuºi Pãmîntului. Asemenea
entitãþi existau ºi pe Saturn, iar activitatera lor au avut ca efect
evoluþia ulterioarã a umanitãþii.
Dacã ne îndreptãm organele de percepþie spiritualã asupra perioadei de
mijloc a întrupãrii saturniene - ºi nu spre începutul sau sfîrºitul ei -
acesta ne apare ca fiind construitã în mod esenþial din cãldurã. Nu gãsim
nimic gazos, lichid sau solid. Toate aceste stãri ale materiei apar mai
tîrziu. Sã ne imaginãm cã un om înzestrat cu organele noastre senzoriale
s-ar apropia de lumea saturnianã ca observator; nu ar avea altã senzaþie
în afarã de cea de cãldurã. Intrînd în spaþiul ocupat de Saturn, el ar
percepe numai o cãldurã - diferitã de cea din exterior - neuniformã,
zonele calde alternînd cu altele mai reci; aceastã cãldurã i-ar apare ca
radiind potrivit anumitor linii nu întotdeauna dreptei. Diferenþele de
temperaturã ar da într-adevãr naºtere unor forme neregulate. Deci,
observatorul ar avea în faþa lui un fel de fiinþã cosmicã alcãtuitã numai
din cãldurã ºi cu o stare deseori schimbãtoare.
Omul de azi cu greu îºi poate imagina ceva alcãtuit numai din
cãldura; pentru el, aceasta nu este o stare, ci numai nivelul de
temperaturã a corpurilor gazoase, lichide sau solide. De exemplu,
fizicianul va considera absurd felul în care vorbim aici despre cãldurã.
Va spune: „Existã corpuri solide, lichide ºi gazoase; însã cãldura nu este
decît starea în care se aflã unul dintre aceste corpuri. Atunci cînd
particulele unui gaz se aflã în miºcare, aceastã miºcare este perceputã
sub formã de cãldurã. Ca urmare, acolo unde nu existã nici mãcar gaz, nu
poate fi vorba de vreo miºcare de acest gen, deci nici de cãldurã". Pentru
cercetãtorul spiritual lucrurile se prezintã însã altfel. El vorbeºte de
cãldurã ca despre un gaz, un lichid sau un solid, chiar dacã o considerã
drept substanþã mai subtilã decît cea a unui gaz.
Acesta din urmã nu este decît cãldurã condensatã, dupã cum lichidul este
gaz condensat ºi solidul, lichid condensat. 17 Pentru ºtiinþa spiritualã,
existã corpuri calorice tot aºa cum existã ºi corpuri gazoase sau
vaporoase..
Dacã vrem sã-l urmãrim pe cercetãtorul spiritual în acest domeniu,
este necesar sã admitem posibilitatea unei percepþii psihice. In lumea
accesibilã simþurilor fizice, cãldura se prezintã într-adevãr ca o stare
particularã a unui corp gazos, lichid sau solid; dar aceastã stare nu este
decît aspectul exterior al cãldurii sau, mai bine zis, efectul ei.
Fizicienii nu cunosc decît acest efect al cãldurii, ºi nu natura sa
lãuntricã. Incercaþi deci sã faceþi cu totul abstracþie de cãldura
emanatã de corpurile materiale ºi sã evocaþi numai senzaþia avutã atunci
cînd spuneþi: „Mi-e cald" sau „Mi-e frig". Aceastã experienþã interioarã
este singura care poate da o idee despre ceea ce era Saturn în aceastã
fazã a evoluþiei sale. Am fi putut strãbate întreg spaþiul ocupat de
Saturn, dar nu am fi întîlnit nici un gaz care sã poatã exercita vreo
presiune ºi nici un corp lichid sau solid care sã poatã produce o impresie
luminoasã, însã în orice punct al acestui spaþiu am fi avut, fãrã vreo
impresie din afarã, sentimentul existenþei unei anumite cãlduri. Mai este
oare necesar sã spunem cã presupunerea noastrã nu s-ar fi putut realiza
niciodatã? Un om din zilele noastre nu ar fi putut niciodatã juca rolul de
observator al vechiului Saturn. Ipoteza de mai sus a avut numai scopul de
a uºura înþelegerea lucrurilor despre care vorbim.
Pe un asemenea corp ceresc condiþiile nu erau deloc prielnice
animalelor, plantelor ºi mineralelor, în forma lor actualã. Fiinþele pe
care cunoaºterea supra-senzorialã le percepe din faza saturnianã, se aflau
la un nivel evolutiv cu totul diferit de cel al actualelor fiinþe
pãmînteºti perceptibile, în primul rînd, ele nu posedau un corp fizic ca
al nostru. Cînd vorbim aici de corp fizic, trebuie sã evitãm a ne gîndi la
corpul fizic al omului actual. Este important sã facem deosebire între
corpul fizic ºi cel mineral. Corpul fizic este supus unor legi pe care le
descoperim în lumea mineralã de astãzi. Dar corpul fizic al omului nu este
stãpînit numai de aceste legi; mai este strãbãtut ºi de substanþe
minerale. Or pe Saturn nu putea fi vorba de existenþa unui asemenea corp
fizic mineral, ci a unei corporalitãþi supuse unor legi fizice care nu se
manifestau decît prin efecte calorice. Deci, acel corp fizic era un corp
de cãldurã, diafan, subtil, de naturã etericã. ªi întregul Saturn era
alcãtuit din asemenea corpuri, rudimente primare ale corpului omenesc
actual, fizic, mineral, format mult mai tîrziu prin adãugarea de substanþe
gazoase, lichide ºi solide.
Dintre fiinþele - altele decît cele umane - ce se dezvãluie
conºtiinþei supra-senzoriale în momentul examinãrii perioadei sarurniene,
sînt ºi entitãþi care nici mãcar nu aveau nevoie de corp fizic. Cel mai de
jos element al lor era un corp eteric; în schimb posedau un altul,
superior tuturor elementelor umane. Cea mai înaltã parte constitutivã a
omului este Omul-Spirit.
Aceste fiinþe saturniene aveau însã un element superior acestuia; între
corpul lor eteric ºi Omul-Spirit existau ierarhizate toate elementele
descrise în prima parte a acestei cãrþi: corpul astral, „Eul", „Eul"
spiritual ºi Spiritul vieþii.
11 Ca ºi Pãmîntul nostru, Saturn era înconjurat de o atmosferã, cu
deosebirea cã aceasta era de naturã spiritualã, o emanaþie de fiinþe
dintre cele amintite ºi de multe altele.. Intre globul caloric al lui
Saturn ºi aceste fiinþe - care-ºi cufundau elementele naturii lor în
„corpurile de cãldurã" ale acestui glob - aveau loc schimburi continui. ªi
chiar dacã în înseºi aceste corpuri nu exista viaþã, în ele se manifesta
viaþa fiinþelor din mediul înconjurãtor. Le-am putea compara cu un fel de
oglinzi ce nu reflectau imaginile acestor fiinþe, ci stãrile lor de viaþã.
20 In Saturn nu am fi putut descoperi nimic viu, ºi totuºi el acþiona
însufleþind spaþiul ceresc înconjurãtor, reflectînd în acest spaþiu - ca
un ecou - viaþa ce o primea; întregul Saturn era o oglindã a vieþii
cereºti..
Printre fiinþele sublime a cãror viaþã era reflectatã în acest mod, se
numãrã ºi cele pe care le putem numi „Spiritele înþelepciunii"; pentru
ºtiinþa spiritualã creºtinã, ele sînt „Kyriotetes" sau „Dominãri".
Activitatea lor nu începe, ci se terminã în amintita perioadã de mijloc a
evoluþiei saturniene. Inainte de a deveni conºtiente de oglindirea
propriei lor vieþi în corpurile calorice ale Iui Saturn, fiinþele
respective au trebuit sã le facã pe aceste corpuri capabile de aceastã
oglindire. Din aceastã cauzã, activitatea lor intervine imediat dupã
începutul fazei saturniene, în perioada cînd substanþa globului era
haoticã, incapabilã de a reflecta ceva.
Pentru a descrie exact experienta avutã în timpul cercetãrii spirituale,
nu ar trebui sã se spunã: Saturn era înconjurat de o atmosfera", ci:
„Atunci cînd cunoaºterea supra-senzorialã devine conºtientã de Saturn, ea
devine conºtienta ºi de o atmosferã ce învãluie acest glob, ºi de fiinþe
de cutare sau cutare fel". Expresia „Existã un lucru sau altul" poate fi
permisã; cãci, de fapt ea se foloseºte ºi în limbajul obiºnuit, atunci
cînd se descrie ceea ce este în realitate o experienþã psihicã din timpul
unei percepþii senzoriale. Dar, în cele ce vor urma - trebuie sã avem
mereu în vedere aceastã remarcã. Ea rezultã de altfel din însuºi ansamblul
acestei expuneri.
2 Examinînd aceastã masã dezorganizatã, observaþia spiritualã ajunge
chiar la începutul evoluþiei saturniene. Ceea ce vedem aici nu posedã încã
proprietãþi calorice. Dacã vrem sã o caracterizãm, nu am putea-o compara
decît cu una dintre calitãþile omului, ºi anume cu „voinþa". Pe atunci nu
exista absolut nimic altceva decît voinþã, adicã o stare pur psihicã..
Dacã urmãrim de unde provine aceastã voinþã, aflãm cã ea constituie
emanaþia unor Fiinþe sublime care, parcurgînd trepte ce cu greu pot fi
imaginate, au ajuns atît de sus, încît la începutul evoluþiei saturniene
ele erau capabile sã extragã voinþa din propria lor naturã, revãrsînd-o
în afarã. 5 Dupã cîtva timp, acþiunea acelor „Spirite ale înþelepciunii" -
despre care am vorbit mai înainte - s-a exercitat asupra voinþei astfe
emanate. ªi aceastã voinþã, pînã atunci total lipsitã de însuºiri,
primeºte calitatea de a reflecta viaþa în spaþiul ceresc.. Fiinþele a
cãror fericire consta în emanarea vieþii în universul pe cale de a se
naºte al lui Saturn, le putem numi „Spirite ale voinþei". Ezoterismul
creºtin le cunoaºte sub numele de „Tronuri".
Odatã cu atingerea - sub acþiunea voinþei ºi a vieþii - unei anumite
etape din evoluþia saturnianã, îºi încep activitatea ºi alte entitãþi
aflate în atmosfera lui Saturn. Le putem numi „Spirite ale miºcãrii*.
Pentru ezoterismul creºtin, acestea sînt cunoscute sub numele de „Dynamis"
sau „Virtuþi". Aceste fiinþe nu aveau nici corp fizic ºi nici eteric. Cel
mai de jos element al lor era un corp astral. 8 Atunci cînd corpurile
saturniene au dobîndit facultatea de a reflecta viaþa, aceastã viaþã
reflectatã s-a impregnat cu proprietãþi ce îºi aveau locul în corpul
astral al „Spiritelor miºcãrii''. Urmarea a fost cã în acel moment, Saturn
pãrea cã aruncã în spaþiul cosmic senzaþii, sentimente ºi alte forþe
psihice. Intreaga planetã pãrea o fiinþã înzestratã cu suflet, ce
manifesta simpatii ºi antipatii. In realitate aceste .manifestãri psihice
nu erau decît reacþiile psihice ale „Spiritelor miºcãrii"..
19 ªi aceastã activitate a durat cîtva timp; apoi au început activitatea
altor fiinþe: „Spiritele formei" („Exusiai" sau „Puteri"), la care cel mai
de jos element era tot un corp astral; dar aflat pe un alt nivel evolutiv
decît corpul astral al „Spiritelor miºcãrii")..
Daca acestea din urmã nu produceau în viaþa reflectatã decît
manifestãrile unei sensibilitãþi colective, acþiunea corpului astral al
"Spiritelor formei" face ca aceste manifestãri sã parã aruncate în spaþiul
cosmic de cãtre fiinþe distincte. Am putea spune cã „Spiritele miºcãrii"au
fãcut ca întregul Saturn sã parã o fiinþã înzestratã cu suflet. 4 In ce
priveºte „Spiritele formei", ele se împart între fiinþe distincte, aºa
încît, în aceastã perioadã, Saturn apare ca un ansamblu de fiinþe
înzestrate cu proprietãþi psihice.. Sã ne imaginãm o murã alcãtuitã din
mici bobite, ºi vom avea o imagine a lui Saturn. Pentru viziunea supra-
senzorialã, acest glob pare a fi constituit - în aceastã etapã a evoluþiei
- din fiinþe distincte, bineînþeles fãrã viaþã sau suflet propriu, dar
care reflectã viaþa ºi sufletul fiinþelor sublime ce-1 populeazã.
In aceastã perioadã a evoluþiei saturniene intervin fiinþe al cãror
cel mai de jos element este tot un corp astral, dar înãlþat la un asemenea
nivel evolutiv, încît el acþioneazã ca un „Eu" omenesc de astãzi.
Strãbãtînd aceste fiinþe, „Eul" priveºte spre Saturn ºi-ºi transmite
natura fiinþelor vii care-1 populeazã. Astfel, ceva din Saturn este
proiectat în spaþiul universal, ceva asemãnãtor acþiunii personalitãþii
omeneºti în viaþa actualã. Entitãþilor care produc acest efect le vom da
numele de „Spirite ale personalitãþii" (în ezoterismul creºtin: „Archai"
sau „Principate"). Ele conferã micilor particule saturniene aparenþa
personalitãþii. Cãci personalitatea propriu-zisã nu existã pe Saturn;
numai imaginea, înveliºul ei exterior. Aceste spirite posedã adevãrata lor
personalitate în atmosfera saturnianã.
ªi tocmai din cauzã cã natura lor se reflectã - dupã cum am vãzut -
în corpurile saturniene, acestora li se acordã 16 substanþa subtilã pe
care am descris-o mai sus ca fiind de naturã caloricã. 7 Pe întreg
cuprinsul lui Saturn nu existã nici o viaþã interioarã, dar „Spiritele
personalitãþii' recunosc imaginea propriei lor vieþi interioare în ceea ce
le vine de la acest glob sub formã de cãldurã.. 13 Atunci cînd se produc
toate acestea, „Spiritele personalitãþii" se aflã la nivelul atins de omul
actual ºi trec prin „starea lor umanã"..
Dacã privim acest lucru în mod obiectiv, trebuie sã ne putem
reprezenta faptul cã o fiinþã poate fi „umanã" ºi fãrã a avem constituþia
omului din zilele noastre. Deci, „Spiritele personalitãþii" sînt „oameni"
pe Saturn. Cel mai de jos element al lor nu este un corp fizic, ci un corp
astral ºi un „Eu". De aceea, ele nu pot transmite experienþele acestui
corp astral unui corp fizic ºi unuia eteric, ca omul actual. Totuºi,
aceste „Spirite ale personalitãþii'', nu numai cã posedã un „Eu", ci ºi
ºtiu de el, datoritã cãldurii primite de la Saturn. Deci ele sînt „Oameni"
în alte condiþii decît cele de pe Pãmînt.
10,14 In continuarea evoluþiei, pe Saturn încep sã se desfãºoare
fenomene de altã naturã. Dacã pînã aici totul era numai oglindire a unei
vieþi ºi a unei sensibilitãþi exterioare, acum începe un fel de viaþã
interioarã. In lumea vieþii saturniene apar, ici ºi colo, lumini carese
aprind si apoi se sting.. In unele locuri apar licariri tremuratoare,
fulgere care brãzdeazã cerul în altele. Corpurile de cãldurã încep sã
scînteieze, sã strãluceascã ºi chiar sã radieze. ªi prin atingerea acestei
trepte a evoluþiei, noi entitãþi dobîndesc posibilitatea exercitãrii unei
activitãþi. 15,20 Este vorba de "Spiritele focului", cunoscute în
creºtinism sub numele de „Arhangheli". Aceste fiinþe posedã un corp
astral, însã la acest nivel al evoluþiei lor nu-i pot da nici un impuls;
9 dacã nu ar putea acþiona asupra corpurilor de cãldurã saturnianã,
„Spiritele focului" n-ar fi capabile sã trezeascã vreo senzaþie sau vreun
sentiment în corpul astral; aceastã activitate le dã posibilitatea
conºtientizãrii propriei lor existenþe.. Ele nu-ºi pot spune: „Exist", ci
doar: „Ambianþa mea îmi permite sã exist". Aceste entitãþi au percepþii ce
constau în amintitele fenomene luminoase de pe Saturn, fenomene care
constituie - într-un fel - „Eul" lor.
Ele trezesc în „Spiritele focului" o anumitã conºtientã, pe care o
putem considera ca „imaginativã", asemãnãtoare cu cea a omului aflat în
stare de vis, dar mult mai însufleþitã; este vorba de imagini nu coerente
ºi fugare, ci care au o adevãratã legãturã cu jocurile de lumini de pe
Saturn.. 27 Acest schimb între „Spiritele focului" ºi „corpurile calorice"
saturniene face sã aparã, pe calea evoluþiei, primii germeni ai organelor
senzoriale omeneºti..
Organele cu ajutorul cãrora omul percepe astãzi lumea fizicã, încep
sã se manifeste în prima lor formã de subtile rudimente eterice. Fantomele
omeneºti - la care nu am vedea altceva decît arhetipurile luminoase ale
organelor lor senzoriale - devin perceptibile viziunii clarvãzãtoare.
Aceste organe sînt deci rodul activitãþii „Spiritelor focului"; dar
acestea nu participã singure la formarea lor. ªi alte fiinþe pãtrund
odatã cu ele în universul saturnian. 6, 12 Sînt entitãþi aflate pe un
nivel evolutiv atît de ridicat, încît se pot servi de aceste organe
senzoriale rudimentare pentru a contempla manifestãrile vieþii saturniene,
le numim „Spirite ale iubirii" („Serafimii" creºtinismului).
Fãrã ele, „Arhanghelii" nu ar putea avea conºtienta pe care am
descris-o mai înainte. „Serafimii" observã aceste manifestãri într-o stare
de conºtientã ce le permite comunicarea lor „Arhanghelilor" sub formã de
imagini.. Ele înºiºi renunþã la toate avantajele ce le-ar putea obþine de
pe urma acestei contemplãri, la orice satisfacþie, la orice plãcere,
lãsînd totul în favoarea „Arhanghelilor".
Dupã aceste experienþe, o nouã erã se deschide în existenþa
saturnianã. Fenomenelor luminoase li se adaugã altele. Descrierea celor
dezvãluite viziunii supra-senzoriale din aceastã perioadã, ar putea sã
parã pentru mulþi ca fiind absurdã. 30,29 In interiorul lui Saturn se
produc un fel de frãmîntãri de senzaþii gustative; se resimt, în diferite
regiuni, gusturi dulci, amare sau acre, percepute în spaþiul ceresc sub
formã de sunete, ca un fel de muzicã.. Aceste fenomene dau unor noi
entitãþi posibilitatea sã desfãºoare o activitate pe Satura. 30 Este vorba
de „Fiii clarobscurului" sau „Fiii vieþii", pe care creºtinismul îi
numeºte „îngeri". Intre aceste fiinþe ºi frãmîntãrile de senzaþii
gustative - care au, în interiorul globului, o miºcare de du-te-vino - se
stabileºte un raport, fapt ce permite corpului eteric al acestor fiinþe sã
intre în acþiune, ajungînd la un fel de metabolism.
Ele fac sã pãtrundã viaþa în Saturn, ceea ce duce la producerea
proceselor de nutriþie ºi secreþie. ªi asta nu fiindcã aceste fiinþe ar
constitui cauza directã a. acestor procese -activitatea lor le provoacã în
mod indirect.
Aceastã viaþã internã oferã ºi altor entitãþi posibilitatea de a interveni
în globul saturnian; sînt 28, „Spiritele armoniilor", pe care creºtinismul
le numeºte „Heruvimi". Aceºtia transmit „Fiilor vieþii" - sau „îngerilor"
- un fel de conºtientã obscurã - mai vagã ºi mai obscurã decît conºtienta
de vis a omului din zilele noastre ..- asemãnãtoare cu cea pe care omul o
are în somnul fãrã vise (adicã este atît de lipsitã de intensitate, încît
nu putem fi conºtienþi de ea). ªi totuºi existã; ea diferã de conºtienta
din starea de veghe atît prin intensitatea, cît ºi prin natura sa. 21
Aceastã „conºtientã a somnului profund" o au ºi plantele actuale. Chiar
dacã nu transmite nici o impresie a lumii exterioare, ea coordoneazã
totuºi procesele vitale, armonizîndu-le cu fenomenele cosmice.
In faza saturnianã despre care vorbim, „Fiii vieþii" nu-ºi pot da seama
de aceastã activitate de coordonare; însã „Spiritele armoniilor" o cunosc
ºi, de aceea, ei sînt adevãraþii agenþi. Toatã aceastã viaþã se desfãºoarã
în ceea ce am prezentat ca „fantome umane". Acestea apar viziunii supra-
senzoriale ca fiinþe vii, însã viaþa lor nu este decît aparentã, în
realitate este vorba de cea a „Fiilor vieþii", care se folosesc - într-un
fel - de ele pentru a-ºi manifesta propria lor existenþã.
22 Sã ne îndreptãm acum atenþia asupra acestor fantome umane înzestrate cu
viaþã aparentã, în cursul perioadei saturaiene despre care vorbim, ele îºi
schimbã mereu forma; iau cînd o înfãþiºare cînd alta. Apoi aceste forme se
fixeazã, pãstrîndu-se temporar. ªi asta datoritã faptului cã ele încep sã
fie influenþate de acele spirite care au intervenit chiar la începutul
evoluþiei saturaiene, adicã de „Spiritele voinþei" (sau „Tronurile").. 23
Ca urmare, fantoma umanã însãºi se prezintã într-o stare de conºtientã
dintre cele mai rudimentare, mai simplã ºi decît cea a somnului fãrã vise.
Este starea de conºtientã a mineralelor din zilele noastre..
24,25 Ea stabileºte armonia dintre natura interioarã ºi lumea
exterioarã. Pe Saturn, coordonarea acestei armonii este realizata de
„Spiritele armoniilor", astfel încît omul apare ca o imagine a însãºi
masei saturniene. In aceastã etapã, ceea ce Saturn este la nivel macro,
omul este la nivel micro.. 40, 39 ªi astfel a apãrut, primul germen a
ceea ce ºi astãzi, la omul actual, se aflã în stare de germen: Omul-Spirit
sau Atma. In interiorul masei saturniene, aceastã voinþã umanã obscurã se
dezvãluie percepþiei supra-senzoriale prin manifestãri ce pot fi asemãnate
cu mirosurile.. 38 In interior, spre spaþiul cosmic, se manifestã ceva în
genul unei personalitãþi care, în loc sã fie dirijatã de un „Eu" lãuntric,
este mînuitã din afarã ca o maºinã iar cei care o mînuiesc sînt „Spiritele
voinþei"..
Dacã revedem expunerile fãcute pînã aici, vom observa cã, începînd cu
perioada de mijloc a evoluþiei saturniene, fazele acestei deveniri pot fi
caracterizate comparînd efectele lor cu impresiile noastre senzoriale. La
început Saturn se manifestã sub formã de cãldurã; apoi se produc
fenomenele luminoase, dupã care intrã în joc gusturile ºi sonoritãþile; în
sfîrºit apare ceva care se manifestã în interiorul globului sub formã de
senzaþii olfactive, iar spre exterior ca un „Eu" omenesc acþionînd
maºinal.
Dar ce era inainte de inceputul timpului? Dar ce era înainte de
apariþia stãrii calorice? Acele manifestãri saturniene nu se mai pot
compara cu nici una din realitãþile accesibile simþurilor exterioare.
Starea precedentã cãldurii de pe Saturn nu poate fi cunoscutã de omul
actual decît în viaþa sa interioarã. Atunci cînd se cufundã în gîndurile
sale, fãrã a fi constrîns de vreo impresie exterioarã, în ele se petrece
ceva imperceptibil simþurilor fizice, ceva accesibil numai viziunii
superioare, într-adevãr, starea caloricã a lui Saturn este precedatã de
manifestãri existente numai pentru cine percepe supra-sensibilul. Putem
numi trei dintre aceste manifestãri: cãldura pur psihicã - imperceptibilã
în exterior - lumina pur spiritualã - care în afarã este întuneric - ºi o
esenþã spiritualã de o perfecþiune absolutã, care nu are nevoie de nici o
existenþã exterioarã pentru a fi conºtientã de sine
O cãldurã pur interioarã însoþeºte apariþia „Spiritelor miºcãrii";
34 o luminã pur spiritualã este legatã de apariþia „Spiritelor
înþelepciunii".. ºi o purã spiritualitate însoþeºte prima emanaþie a
„Spiritelor voinþei". Odatã cu apariþia cãldurii pe Saturn, evoluþia
noastrã pãrãseºte deci domeniul vieþii interioare, a purei spiritualitãþi,
pentru a intra într-o existenþã manifestatã în exterior. Bineînþeles, este
foarte greu ca gîndirea contemporanã sã înþeleagã faptul cã 35 ceea ce
numim „timp" apare - pentru prima datã - odatã cu starea caloricã a lui
Satura..Intr-adevãr, stãrile anterioare sînt atemporale; ele aparþin
acelui domeniu din univers pe care ºtiinþa spiritualã îl numeºte
„Permanenþã". Din aceastã cauzã, atunci cînd va fi vorba - în aceastã
carte - de stãri ce fac parte din „Permanenþã", expresiile referitoare la
condiþiile temporale nu se folosesc decît comparativ, pentru o mai uºoarã
înþelegere. Limba omeneascã nu poate descrie ceea ce premerge „timpul"
decît cu ajutorul termenelor ce implicã noþiunea de timp.
De asemenea, trebuie sã mai spunem cã, chiar dacã primele trei faze
ale lui Satura nu s-au succedat - în sensul actual al cuvîntului - nu le
putem descrie decît una dupã alta; în plus, cu toatã „permanenþa" sau
simultaneitatea lor, ele decurg una din alta, în aºa fel încît aceastã
dependenþã poate fi comparatã cu o succesiune în timp. Aceste indicaþii
referitoare la primele stãri saturniene aruncã o razã de luminã ºi asupra
originii acestor stãri. Din punct de vedere pur raþional, ne putem
întreba, bineînþeles, de fiecare datã cînd ajungem la o origine, care este
originea acesteia. Dar în domeniul realitãþii acest lucru nu este posibil.
Pentru a înþelege sã luãm un exemplu.
Atunci cînd vedem niºte urme pe un drum, putem întreba de unde provin.
Rãspunsul ar putea fi: „De la o maºinã". Apoi putem întreba de unde venea
ºi încotro se ducea maºina respectivã. Iarãºi este posibil un rãspuns
întemeiat pe fapte. Apoi mai putem întreba cine se afla în maºinã, ce
intenþii avea, cu ce se ocupa, etc. In cele din urmã ajungem la un punct
în care însãºi faptele pun capãt, bineînþeles, acestui interogatoriu. Cine
îl continuã însã, deviazã de la intenþia iniþialã ºi nu ar face-o decît ca
rutinã, în exemplul ales este uºor de aflat momentul în care faptele impun
sfîrºitul întrebãrilor.
Dar cînd este vorba de probleme cosmice, acest lucru nu este la fel de
evident. Totuºi, privind mai atent, observãm cã orice întrebare
referitoare la „originea" stãrilor saturniene descrise pînã acum nu-ºi mai
are rostul; cãci am ajuns într-un domeniu în care fiinþele ºi lucrurile nu
se justificã prin ceea ce le precede, ci prin însele.
Rezultatul evoluþiei saturniene este deci germenul fiinþei umane,
format pînã la un anumit punct. El este înzestrat cu o conºtientã
elementarã, obscurã, despre care am vorbit mai înainte. Sã nu ne imaginãm
cã aceastã dezvoltare a început abia în ultima perioadã saturnianã.
„Spiritele voinþei" acþioneazã de-a lungul întregii evoluþii saturniene;
dar rezultatul activitãþii lor este mai vizibil percepþiei supra-
senzoriale îndeosebi în ultima perioadã. De altfel, nu existã nici o
delimitare între activitãþile diferitelor grupe de entitãþi spirituale.
Atunci cînd se spune cã mai întîi acþioneazã „Spiritele voinþei", apoi
„Spiritele înþelepciunii", etc., asta nu înseamnã cã aceste spirite sînt
active numai în mod succesiv; ele acþioneazã de-a lungul întregii evoluþii
saturniene, însã activitatea lor este mai clar observabilã în perioadele
respective, cînd avem - ca sã zicem aºa - conducerea evoluþiei.
37 Intreaga evoluþie saturnianã poate fi deci consideratã ca o
prelucrare sãvîrºita de „Spiritele înþelepciunii", „Spiritele miºcarii",
"Spiritele formei", etc., asupra emanaþiei „Spiritelor voinþei".. Prin
aceastã activitate, înseºi aceste entitãþi spirituale parcurg o
evoluþie. De exemplu, dupã ce viaþa le-a fost reflectatã de Saturn,
„Spiritele înþelepciunii" se înalþã cu o treaptã. Rodul activitãþii lor
dezvoltã facultãþile propriei lor naturi. Ca urmare, 36 dupã ce ºi-au
încheiat activitatea, ele trec printr-o stare asemãnãtoare somnului..
Perioadele lor de activitate pe Saturn sînt urmate de altele, în decursul
cãrora trãiesc, - într-un fel - în alte lumi. Atunci interesul lor nu mai
este îndreptat spre Saturn.
 Din aceastã cauzã, percepþia clarvãzãtoare distinge în evoluþia
saturnianã o pantã ascendentã, urmatã de una coborîtoare. Faza de urcare
dureazã pînã la formarea stãrii calorice. Apoi, odatã cu apariþia
fenomenelor luminoase, începe declinul. ªi atunci cînd -datoritã
„Spiritelor voinþei" - fantomele umane au cãpãtat formã, Entitãþile
spirituale încep sã se retragã puþin cîte puþin; lumea saturnianã piere ºi
apoi dispare. 31 Intervine un fel de pauzã, de timp de odihnã. Germenul
uman se dezorganizeazã; nu dispare, dar intrã într-o stare comparabilã cu
cea a unei seminþe care se odihneºte în pãmînt, aºteptînd germinarea ce va
da naºtere unei noi plante.
Astfel, germenul fiinþei umane se odihneºte în sînul Cosmosului,
aºteptînd o nouã trezire. Iar la sosirea acestui moment, Entitãþile
spirituale au dobîndite - în alte împrejurãri - facultãþi ce le vor
permite sã acþioneze din nou asupra germenului uman.. 32 „Spiritele
înþelepciunii" ºi-au dezvoltat - în corpul lor eteric - o facultate ce le
permite sã se bucure de viaþã (ca pe Saturn), cit ºi sã extragã din ea
propria lor naturã, pentru a o dãrui altor fiinþe. „Spiritele miºcãrii"
sînt acum pe aceeaºi treaptã evolutivã pe care se aflau „Spiritele
înþelepciunii" pe Saturn. Inainte, cel mai de jos element al lor era un
corp astral; acum ele posedã un corp eteric.
La fel, ºi celelalte entitãþi spirituale au atins un nivel evolutiv
mai ridicat; ca urmare, toate pot acþiona asupra germenului uman altfel
decît pe Saturn.. 33 Dar, la sfîrºitul evoluþiei saturniene, acest
germene uman se descompusese. Deci, pentru ca fiinþele spirituale -
evoluate între timp - sã-ºi poatã continua activitatea de unde au
întrerupt-o, germenul uman trebuie sã treacã din nou, repede, prin fazele
evoluþiei lui saturniene.. Intr-adevãr, percepþia supra-senzoriala
constata ca rudimentara fiinþã umanã reapare ºi începe sã se dezvolte ea
însãºi, datoritã forþelor primite pe Saturn. Ea apare din întuneric ca o
entitate-voinþã, dobîndeºte o aparenþã de viaþã ºi psihism, pînã la a se
manifesta sub forma personalitãþii maºinale pe care o avea la sfîrºitul
evoluþiei saturniene.

Cifrele ingrosate indica raspunsuri la intrebari

Intrebari ( sistematizeaza continutul )

Stiinta oculta- faza saturniana (pag. 107-119)

I Cite corpuri are fiinta umana?

II Care sunt starile planetare prin care a trecut si va trece in viitor
Pamintul?
III Care sunt Ierarhiile spirituale de sus in jos?
IV Cite forme de constienta cunoasteti?

11 Din ce era formata atmosfera lui Saturn?

2 Care este inceputul fazei saturniene?
3 Cum erau reprezentate plantele pe Saturn?
5 Ce fac Kyriotetes?
20 Reflecta ceva Saturn?
8 Care este actiunea Spiritelor miscarii?
19 In ce consta diferenta dintre corpul astral al Spiritelor formei si al
Virtutilor?
4 Care este actiunea Exusiailor?
17 Ce reprezinta caldura in stiinta spirituala?
35 Cind apare timpul?
16 Din ce era alcatuit corpul fizic uman pe Saturn?
7 Care este rolul caldurii pe Saturn?
13 Cine atinge constienta starii umane pe planeta Saturn?
14 Cind incepe un fel de viata interioara pe planeta?
10 Ce rol au luminile intermitente?
27 Cum apar primii germeni ai organelor senzoriale omenesti?
12 Ce rol au germenii de organe senzoriale omenesti?
15 Ce nivel de evolutie are corpul astral al Spiritelor focului?
 6 Care este actiunea Serafimilor?
9 In ce mod realizeaza Spiritele focului constienta imaginativa?
29 Ce reprezinta sunetele percepute in spatiul ceresc ca un fel de
muzica?
30 Cum apare metabolismul pe Saturn?
22 Cine fixeaza temporar fantomele umane?
21 Care este actiunea Spiritelor armoniilor si a ingerilor in raport cu
fantoma umana?
28 Ce constienta au Fiii vietii si cum apare ea?
25 Cum actioneaza Heruvimii asupra fantomei umane?
24 Cine stabileste armonia dintre interiorul si exteriorul fantomei
umane?
40 Cind apare Atma si in ce stare se afla?
23 Care este starea de constienta a fantomei umane?
39 Ce manifestari pot fi asemanate cu mirosurile pe Saturn?
38 Ce vizualizeaza mai clar, perceptia suprasenzoriala, privitor la
Spiritele vointei la sfirsitul evolutiei saturniene?
34 Aparitia caror spirite este insotita de o lumina pur spirituala?
37 Ce efecte au activitatile desfasurate de ierarhiile spirituale asupra
lor insile
36 Ce se intimpla cu ierarhiile dupa ce isi inceteaza activitatea pe
Saturn?
31 Ce se intimpla cu germenul uman in timpul pauzei dupa faza saturniana?
33 Ce se intimpla cu fiinta umana dupa pauza saturniana?
32 Ce se intimpla cu Spiritele intelepciunii si Spiritele miscarii dupa
pauza saturniana?

Intrebari ( nu sistematizeaza continutul )

Stiinta oculta- faza saturniana (pag. 107-119)

I Cite corpuri are fiinta umana?
II Care sunt starile planetare prin care a trecut si va trece in viitor
Pamintul?
III Care sunt Ierarhiile spirituale de sus in jos?
IV Cite forme de constienta cunoasteti?

17 Ce reprezinta caldura in stiinta spirituala?

35 Cind apare timpul?
16 Din ce era alcatuit corpul fizic uman pe Saturn?
7 Care este rolul caldurii pe Saturn?
13 Cine atinge constienta starii umane pe planeta Saturn?
31 Ce se intimpla cu germenul uman in timpul pauzei dupa faza saturniana?
10 Ce rol au luminile intermitente?
11 Din ce era formata atmosfera lui Saturn?
3 Cum erau reprezentate plantele pe Saturn?
39 Ce manifestari pot fi asemanate cu mirosurile pe Saturn?
27 Cum apar primii germeni ai organelor senzoriale omenesti?
22 Cine fixeaza temporar fantomele umane?
5 Ce fac Kyriotetes?
19 In ce consta diferenta dintre corpul astral al Spiritelor formei si al
Virtutilor?
37 Ce efecte au activitatile desfasurate de ierarhiile spirituale asupra
lor insile
12 Ce rol au germenii de organe senzoriale omenesti?
33 Ce se intimpla cu fiinta umana dupa pauza saturniana?
8 Care este actiunea Spiritelor miscarii?
14 Cind incepe un fel de viata interioara pe planeta?
15 Ce nivel de evolutie are corpul astral al Spiritelor focului?
24 Cine stabileste armonia dintre interiorul si exteriorul fantomei
umane?
36 Ce se intimpla cu ierarhiile dupa ce isi inceteaza activitatea pe
Saturn?
6 Care este actiunea Serafimilor?
9 In ce mod realizeaza Spiritele focului constienta imaginativa?
29 Ce reprezinta sunetele percepute in spatiul ceresc ca un fel de
muzica?
30 Cum apare metabolismul pe Saturn?
4 Care este actiunea Exusiailor?
21 Care este actiunea Spiritelor armoniilor si a ingerilor in raport cu
fantoma umana?
28 Ce constienta au Fiii vietii si cum apare ea?
20 Reflecta ceva Saturn?
25 Cum actioneaza Heruvimii asupra fantomei umane?
2 Care este inceputul fazei saturniene?
40 Cind apare Atma si in ce stare se afla?
23 Care este starea de constienta a fantomei umane?
34 Aparitia caror spirite este insotita de o lumina pur spirituala?
32 Ce se intimpla cu Spiritele intelepciunii si Spiritele miscarii dupa
pauza saturniana?
 Stii
nta oculta

Faza saturniana - rezumat

Din punct de vedere pur raþional, ne putem întreba, bineînþeles, de

fiecare datã cînd ajungem la o origine, care este originea acesteia. Dar
în domeniul realitãþii acest lucru nu este posibil. Pentru a înþelege sã
luãm un exemplu.
Atunci cînd vedem niºte urme pe un drum, putem întreba de unde provin.
Rãspunsul ar putea fi: „De la o maºinã". Apoi putem întreba de unde venea
ºi încotro se ducea maºina respectivã. Iarãºi este posibil un rãspuns
întemeiat pe fapte. Apoi mai putem întreba cine se afla în maºinã, ce
intenþii avea, cu ce se ocupa, etc. In cele din urmã ajungem la un punct
în care însãºi faptele pun capãt, bineînþeles, acestui interogatoriu. Cine
îl continuã însã, deviazã de la intenþia iniþialã ºi nu ar face-o decît ca
rutinã. In exemplul ales este uºor de aflat momentul în care faptele
impun sfîrºitul întrebãrilor.
Dar cînd este vorba de probleme cosmice, acest lucru nu este la fel de
evident. Privind mai atent, vom observa cã orice întrebare referitoare la
„originea" stãrilor pe care le vom descrie nu-ºi mai are rostul; cãci
suntem într-un domeniu în care fiinþele ºi lucrurile nu se justificã prin
ceea ce le precede, ci prin însele.
1 Asa ca plecand de la un punct anume trebuie sa stim ca in cosmos exista
cu miliarde de ani in urma un fel de ''masa dezorganizata''.
Examinînd aceastã masã dezorganizatã, observaþia spiritualã vede cum
ea se organizeaza intr-un fel, capatand o caracteristica asemanatoare cu
vointa. Acesta este punctul de pornire al evolutiei si acestei mase i se
da denumirea de Saturn.care nu era nimic altcevat decît voinþã, adicã o
stare pur psihicã.. Dacã urmãrim de unde provine aceastã voinþã, aflãm cã
ea constituie emanaþia unor Fiinþe sublime, ingeresti, care, parcurgînd
trepte ce cu greu pot fi imaginate, au ajuns atît de sus, încît la
începutul evoluþiei saturniene erau capabile sã extragã voinþa din
propria lor naturã, revãrsînd-o în afarã.
Aceste fiinte se numesc Spiritele Vointei sau Tronuri, in ezoterismul
crestin, si se afla pe treapta a-7-a de evolutie.
2 Ca ºi Pãmîntul nostru, Saturn era înconjurat de o atmosferã, cu
deosebirea cã aceasta era de naturã spiritualã, o emanaþie de Fiinþe
sublime, ingeresti, care nici macar nu aveau nevoie de un corp fizic.3 Pe
un asemenea corp ceresc, cum era Saturnul, condiþiile nu erau deloc
prielnice animalelor, plantelor ºi mineralelor, în forma lor actualã si
trebuie sã avem în vedere fãptul cã în acea vreme nu exista încã nimic din
creaturile ºi lucrurile pãmîntene, din toate cîte astãzi formeazã regimul
mineral, vegetal ºi animal. Acestea au luat naºtere abia în perioadele
ulterioare ale evoluþiei.
4 In Saturn nu am fi putut descoperi nimic viu, ºi totuºi el acþiona
însufleþind spaþiul ceresc înconjurãtor, reflectînd în acest spaþiu, ca o
oglinda, viata Fiintelor spirituale ce-l inconjurau
Printre fiinþele sublime a cãror viaþã era reflectatã în acest mod, se
numãrã ºi cele pe care le putem numi „Spiritele înþelepciunii"; pentru
ºtiinþa spiritualã creºtinã, ele sînt „Kyriotetes" sau „Dominãri" si se
afla pe treapta a-6-a. Activitatea lor intervine imediat dupã începutul
fazei saturniene, în perioada cînd substanþa globului era incapabilã de a
reflecta ceva.
Inainte de a deveni conºtiente de oglindirea propriei lor vieþi în
Saturn, fiinþele respective au trebuit sã- l facã pe acest Saturn
capabil de aceastã oglindire. 5 Atunci cînd Saturn a dobîndit
facultatea de a reflecta viaþa, s-a impregnat cu proprietãþi ce îºi aveau
locul în corpul astral al spiritelor ce se afla pe treapta a -5-a si
anume „Spiritele miºcãrii'', sau ''Dynamis'' sau ''Virtuti''.
Urmarea a fost cã în acel moment, Saturn pãrea cã aruncã în spaþiul cosmic
senzaþii, sentimente ºi alte forþe psihice. Intreaga planetã pãrea o
fiinþã înzestratã cu suflet, ce manifesta simpatii ºi antipatii. In
realitate aceste .manifestãri psihice nu erau decît reacþiile psihice ale
„Spiritelor miºcãrii"..
6 Aceastã activitate a durat cîtva timp; apoi a început activitatea altor
fiinþe: „Spiritele formei" (Exusiai" sau „Puteri") ce se afla pe
urmatoarea treapta si anume a-4-a. Cel mai de jos element al lor era tot
un corp astral, dar aflat pe un alt nivel evolutiv decît corpul astral al
„Spiritelor miºcãrii".
Daca ''Spiritele Miscarii'' nu produceau în viaþa reflectatã decît
manifestãrile unei sensibilitãþi colective, acþiunea corpului astral al
"Spiritelor formei" face ca aceste manifestãri sã parã aruncate în spaþiul
cosmic de cãtre fiinþe distincte. Saturn seamana cu o mura ale carei
bobite reflecta viata in spatiu.
7 Dupa aceasta intervin fiinþe al cãror cel mai de jos element este tot
un corp astral, dar înãlþat la un asemenea nivel evolutiv, încît el
acþioneazã ca un „Eu" omenesc de astãzi. Strãbãtînd aceste fiinþe, „Eul"
priveºte spre Saturn ºi-ºi transmite natura fiinþelor vii care-1
populeazã. Astfel, ceva din Saturn este proiectat în spaþiul universal,
ceva asemãnãtor acþiunii personalitãþii omeneºti în viaþa actualã.
Entitãþilor care produc acest efect le vom da numele de „Spirite ale
personalitãþii" (în ezoterismul creºtin: „Archai" sau „Principate"). Ele
conferã micilor particule saturniene doar aparenþa personalitãþii, cãci
personalitatea propriu-zisã nu existã pe Saturn ci numai imaginea,
înveliºul ei exterior. Aceste spirite posedã adevãrata lor personalitate
în atmosfera saturnianã.
Si tocmai din cauzã cã natura lor se reflectã - dupã cum am vãzut - în
corpurile saturniene, acestora li se acorda o substanþa subtila de naturã
caloricã. Pe întreg cuprinsul lui Saturn nu existã nici o viaþã
interioarã, dar „Spiritele personalitãþii " recunosc imaginea propriei lor
vieþi interioare în ceea ce le vine de la acest glob sub formã de
cãldurã..
8 Atunci cînd se produc toate acestea, „Spiritele personalitãþii" se
aflã la nivelul atins de omul actual ºi trec prin „starea lor umanã".
Dacã privim acest lucru în mod obiectiv, trebuie sã ne putem reprezenta
faptul cã o fiinþã poate fi „umanã" ºi fãrã a avea constituþia omului din
zilele noastre. Deci, „Spiritele personalitãþii" sînt „oameni" pe Saturn.
Cel mai de jos element al lor nu este un corp fizic, ci un corp astral ºi
un „Eu". De aceea, ele nu pot transmite experienþele acestui corp astral
unui corp fizic ºi unuia eteric, ca
omul actual. Totuºi, aceste „Spirite ale personalitãþii'', nu numai cã
posedã un „Eu", ci ºi ºtiu de el, datoritã cãldurii primite de la Saturn.
Deci ele sînt „Oameni" în alte condiþii decît cele de pe Pãmînt.
9 Omul de azi cu greu îºi poate imagina ceva alcãtuit numai din
cãldura. Pentru el, caldura nu este o stare, ci numai nivelul de
temperaturã a corpurilor gazoase, lichide sau solide. De exemplu,
fizicianul va considera absurd felul în care vorbim aici despre cãldurã.
Va spune: „Existã corpuri solide, lichide ºi gazoase; însã cãldura nu este
decît starea în care se aflã unul dintre aceste corpuri. Atunci cînd
particulele unui gaz se aflã în miºcare, aceastã miºcare este perceputã
sub formã de cãldurã. Ca urmare, acolo unde nu existã nici mãcar gaz, nu
poate fi vorba de vreo miºcare de acest gen, deci nici de cãldurã".
Pentru cercetãtorul spiritual lucrurile se prezintã însã altfel. El
vorbeºte de cãldurã ca despre un gaz, un lichid sau un solid, chiar dacã o
considerã drept substanþã mai subtilã decît cea a unui gaz. Acesta din
urmã nu este decît cãldurã condensatã, dupã cum lichidul este gaz
condensat ºi solidul, lichid condensat. Pentru ºtiinþa spiritualã, existã
corpuri calorice tot aºa cum existã ºi corpuri gazoase sau vaporoase..
Dacã vrem sã-l urmãrim pe cercetãtorul spiritual în acest domeniu,
este necesar sã admitem posibilitatea unei percepþii psihice. In lumea
accesibilã simþurilor fizice, cãldura se prezintã într-adevãr ca o stare
particularã a unui corp gazos, lichid sau solid; dar aceastã stare nu este
decît aspectul exterior al cãldurii sau, mai bine zis, efectul ei.
Fizicienii nu cunosc decît acest efect al cãldurii, ºi nu natura sa
lãuntricã. Incercaþi deci sã faceþi cu totul abstracþie de cãldura
emanatã de corpurile materiale ºi sã evocaþi numai senzaþia avutã atunci
cînd spuneþi: „Mi-e cald" sau „Mi-e frig". Aceastã experienþã interioarã
este singura care poate da o idee despre ceea ce era Saturn în aceastã
fazã a evoluþiei sale. Am fi putut strãbate întreg spaþiul ocupat de
Saturn, dar nu am fi întîlnit nici un gaz care sã poatã exercita vreo
presiune ºi nici un corp lichid sau solid care sã poatã produce o impresie
luminoasã, însã în orice punct al acestui spaþiu am fi avut, fãrã vreo
impresie din afarã, sentimentul existenþei unei anumite cãlduri
interioare.
10 Ceea ce numim „timp" apare - pentru prima datã - odatã cu starea
caloricã a lui Satura..Intr-adevãr, stãrile anterioare sînt atemporale;
ele aparþin acelui domeniu din univers pe care ºtiinþa spiritualã îl
numeºte „Permanenþã". Din aceastã cauzã, atunci cînd va fi vorba - în
aceastã carte - de stãri ce fac parte din „Permanenþã", expresiile
referitoare la condiþiile temporale nu se folosesc decît comparativ,
pentru o mai uºoarã înþelegere. Limba omeneascã nu poate descrie ceea ce
premerge „timpul" decît cu ajutorul termenelor ce implicã noþiunea de
timp.
 De asemenea, trebuie sã mai spunem cã, chiar dacã primele trei faze
ale lui Satura nu s-au succedat - în sensul actual al cuvîntului - nu le
putem descrie decît una dupã alta; în plus, cu toatã „permanenþa" sau
simultaneitatea lor, ele decurg una din alta, în aºa fel încît aceastã
dependenþã poate fi comparatã cu o succesiune în timp. Aceste indicaþii
referitoare la primele stãri saturniene aruncã o razã de luminã ºi asupra
originii acestor stãri.
11 Dar ce era inainte de inceputul timpului? Dar ce era înainte de
apariþia stãrii calorice? Acele manifestãri saturniene nu se mai pot
compara cu nici una din realitãþile accesibile simþurilor exterioare.
Starea precedentã cãldurii de pe Saturn nu poate fi cunoscutã de omul
actual decît în viaþa sa interioarã. Atunci cînd se cufundã în gîndurile
sale, fãrã a fi constrîns de vreo impresie exterioarã, în ele se petrece
ceva imperceptibil simþurilor fizice, ceva accesibil numai viziunii
superioare. Intr-adevãr, starea caloricã a lui Saturn este precedatã de
manifestãri existente numai pentru cine percepe supra-sensibilul. Putem
numi trei dintre aceste manifestãri : cãldura pur psihicã -
imperceptibilã în exterior - lumina pur spiritualã - care în afarã este
întuneric - ºi o esenþã spiritualã de o perfecþiune absolutã, care nu are
nevoie de nici o existenþã exterioarã pentru a fi conºtientã de sine.
12 In continuarea evoluþiei, pe Saturn încep sã se desfãºoare fenomene de
altã naturã. Dacã pînã aici totul era numai oglindire a unei vieþi ºi a
unei sensibilitãþi exterioare, acum începe un fel de viaþã interioarã. In
lumea vieþii saturniene apar, ici ºi colo, lumini care se aprind si apoi
se sting..
In unele locuri apar licariri tremuratoare, fulgere care brãzdeazã
cerul în altele. Corpurile de cãldurã încep sã scînteieze, sã strãluceascã
ºi chiar sã radieze. ªi prin atingerea acestei trepte a evoluþiei, noi
entitãþi dobîndesc posibilitatea exercitãrii unei activitãþi. 13 Este
vorba de "Spiritele focului", cunoscute în creºtinism sub numele de
„Arhangheli". Aceste entitãþi au percepþii ce constau în amintitele
fenomene luminoase de pe Saturn, fenomene care constituie - într-un fel -
„Eul" lor. 14 Aceste fiinþe posedã un corp astral, însã la acest nivel
al evoluþiei lor nu-i pot da nici un impuls; dacã nu ar putea acþiona
asupra corpurilor de cãldurã saturnianã, „Spiritele focului" n-ar fi
capabile sã trezeascã vreo senzaþie sau vreun sentiment în corpul astral;
aceastã activitate le dã posibilitatea conºtientizãrii propriei lor
existenþe. Ele nu-ºi pot spune: „Exist", ci doar: „Ambianþa mea îmi
permite sã exist".
15 Luminile intermitente de pe corpurile de caldura trezesc în
„Spiritele focului" o anumitã conºtientã, pe care o putem considera ca
„imaginara", asemãnãtoare cu cea a omului aflat în stare de vis, dar mult
mai însufleþitã; este vorba de imagini nu coerente ºi fugare, si care au o
adevãratã legãturã cu jocurile de lumini de pe Saturn. 16 Acest schimb
între „Spiritele focului" ºi luminile de pe corpurile caloric saturniene
face de asemenea sã aparã, pe calea evoluþiei, primii germeni ai
organelor senzoriale omeneºti..
Organele cu ajutorul cãrora omul percepe astãzi lumea fizicã, încep
sã se manifeste în prima lor formã de subtile rudimente eterice. Fantomele
omeneºti - la care nu am vedea altceva decît arhetipurile luminoase ale
organelor lor senzoriale - devin perceptibile viziunii clarvãzãtoare.
Aceste organe sînt deci rodul activitãþii „Spiritelor focului"; 17 dar
acestea nu participã singure la formarea lor. ªi alte fiinþe pãtrund
odatã cu ele în universul saturnian. Sînt entitãþi aflate pe primul nivel
evolutiv, atît de ridicat, încît se pot servi de aceste organe senzoriale
rudimentare pentru a contempla manifestãrile vieþii saturniene. Ele
sunt „Spirite ale iubirii" sau „Serafimii" creºtinismului.
Fãrã ele, „Arhanghelii" ('' Spiritele Focului '') nu ar putea avea
conºtienta pe care am descris-o mai înainte. „Serafimii" ( Spiritele
Iubirii) observã aceste manifestãri într-o stare de conºtientã ce le
permite comunicarea lor „Arhanghelilor" sub formã de imagini. Ele
renunþã la toate avantajele ce le-ar putea obþine de pe urma acestei
contemplãri, la orice satisfacþie, la orice plãcere, lãsînd totul în
favoarea „Arhanghelilor".
18 Dupã aceste experienþe, o nouã erã se deschide în existenþa
saturnianã. In interiorul lui Saturn se produc un fel de frãmîntãri de
senzaþii gustative; se resimt, în diferite regiuni, gusturi dulci, amare
sau acre, percepute în spaþiul ceresc sub formã de sunete, ca un fel de
muzicã. 19 Aceste fenomene dau unor noi entitãþi posibilitatea sã
desfãºoare o activitate pe Saturn. Este vorba de „Fiii clarobscurului" sau
„Fiii vieþii", pe care creºtinismul îi numeºte „Ingeri". Intre aceste
fiinþe ºi frãmîntãrile de senzaþii gustative - care au, în interiorul
globului, o miºcare de du-te-vino - se stabileºte un raport, fapt ce
permite corpului eteric al acestor fiinþe sã intre în acþiune, ajungînd la
un fel de metabolism.
Ele fac sã pãtrundã viaþa în Saturn, ceea ce duce la producerea
proceselor de nutriþie ºi secreþie. ªi asta nu fiindcã aceste fiinþe ar
constitui cauza directã a acestor procese ci activitatea lor le provoacã
în mod indirect.
20 Aceastã viaþã internã oferã ºi altor entitãþi posibilitatea de a
interveni în globul saturnian; sînt , „Spiritele armoniilor", pe care
creºtinismul le numeºte „Heruvimi". Aceºtia transmit „Fiilor vieþii" - sau
„Ingerilor" - un fel de conºtientã obscurã - mai vagã ºi mai obscurã decît
conºtienta de vis a omului din zilele noastre - asemãnãtoare cu cea pe
care omul o are în somnul fãrã vise (adicã este atît de lipsitã de
intensitate, încît nu putem fi conºtienþi de ea). ªi totuºi existã; ea
diferã de conºtienta din starea de veghe atît prin intensitatea, cît ºi
prin natura sa. 21 Aceastã „conºtientã a somnului profund" o au ºi
plantele actuale. Chiar dacã nu transmite nici o impresie a lumii
exterioare, ea coordoneazã totuºi procesele vitale, armonizîndu-le cu
fenomenele cosmice.
In faza saturnianã despre care vorbim, „Fiii vieþii" nu-ºi pot da seama
de aceastã activitate de coordonare; însã „Spiritele armoniilor" o cunosc
ºi, de aceea, ei sînt adevãraþii agenþi. Toatã aceastã viaþã se desfãºoarã
în ceea ce am prezentat ca „fantome umane". Acestea apar viziunii supra-
senzoriale ca fiinþe vii, însã viaþa lor nu este decît aparentã, în
realitate fiind vorba de cea a „Fiilor vieþii", care se folosesc - într-
un fel - de ele pentru a-ºi manifesta propria lor existenþã.
22 Sã ne îndreptãm acum atenþia asupra acestor fantome umane înzestrate cu
viaþã aparentã. In cursul perioadei saturaiene despre care vorbim, ele îºi
schimbã mereu forma; iau cînd o înfãþiºare cînd alta. Dupa un timp aceste
forme se fixeazã, pãstrîndu-se temporar. ªi asta datoritã faptului cã ele
încep sã fie influenþate de acele spirite care au intervenit chiar la
începutul evoluþiei saturaiene, adicã de „Spiritele voinþei" (sau
„Tronurile"). 23 Ca urmare, fantoma umanã însãºi se prezintã într-o
stare de conºtientã dintre cele mai rudimentare, mai simplã ºi decît cea a
somnului fãrã vise. 24 Este starea de conºtientã a mineralelor din
zilele noastre..
 Ea stabileºte armonia dintre natura interioarã ºi lumea exterioarã. 25
Pe Saturn, coordonarea acestei armonii este realizata de „Spiritele
armoniilor", astfel încît omul apare ca o imagine a însãºi masei
saturniene. 26 In aceastã etapã, ceea ce Saturn este la nivel macro, omul
este la nivel micro. ªi astfel a apãrut, primul germen a ceea ce ºi
astãzi, la omul actual, se aflã în stare de germen : Omul-Spirit sau Atma.
27 In interiorul masei saturniene, aceastã voinþã umanã obscurã
( constienta de mineral) se dezvãluie percepþiei supra-senzoriale prin
manifestãri ce pot fi asemãnate cu mirosurile. 28 In exterior, spre
spaþiul cosmic, se manifestã ceva în genul unei personalitãþi care, în loc
sã fie dirijatã de un „Eu" lãuntric, este mînuitã din afarã ca o maºinã
iar cei care o mînuiesc sînt „Spiritele voinþei".
Dacã revedem expunerile fãcute pînã aici, vom observa cã, începînd cu
perioada de mijloc a evoluþiei saturniene, fazele acestei deveniri pot fi
caracterizate comparînd efectele lor cu impresiile noastre senzoriale. La
început Saturn se manifestã sub formã de cãldurã; apoi se produc
fenomenele luminoase, dupã care intrã în joc gusturile ºi sonoritãþile; în
sfîrºit apare ceva care se manifestã în interiorul globului sub formã de
senzaþii olfactive, iar spre exterior ca un „Eu" omenesc acþionînd
maºinal.
Intreaga evoluþie saturnianã poate fi deci consideratã ca o prelucrare
sãvîrºita de „Spiritele înþelepciunii", „Spiritele miºcarii", "Spiritele
formei", etc., asupra emanaþiei „Spiritelor voinþei". 29 Prin aceastã
activitate, înseºi aceste entitãþi spirituale parcurg o evoluþie. De
exemplu, dupã ce viaþa le-a fost reflectatã de Saturn, „Spiritele
înþelepciunii" se înalþã cu o treaptã. Rodul activitãþii lor dezvoltã
facultãþile propriei lor naturi. Ca urmare, 30 dupã ce ºi-au încheiat
activitatea, ele trec printr-o stare asemãnãtoare somnului. Perioadele lor
de activitate pe Saturn sînt urmate de altele, în decursul cãrora
trãiesc, - într-un fel - în alte lumi. Atunci interesul lor nu mai este
îndreptat spre Saturn.
Din aceastã cauzã, percepþia clarvãzãtoare distinge în evoluþia
saturnianã o pantã ascendentã, urmatã de una descendenta. Faza de urcare
dureazã pînã la formarea stãrii calorice. Apoi, odatã cu apariþia
fenomenelor luminoase, începe declinul. ªi atunci cînd -datoritã
„Spiritelor voinþei" - fantomele umane au cãpãtat formã, entitãþile
spirituale încep sã se retragã puþin cîte puþin; lumea saturnianã piere ºi
apoi dispare. Intervine un fel de pauzã, de timp de odihnã. 31 Germenul
uman se dezorganizeazã; nu dispare, dar intrã într-o stare comparabilã cu
cea a unei seminþe care se odihneºte în pãmînt, aºteptînd germinarea ce va
da naºtere unei noi plante.
32 Iar la sosirea momentului germinarii, Entitãþile spirituale au
dobîndit - în alte împrejurãri - facultãþi ce le vor permite sã acþioneze
din nou asupra germenului uman. „Spiritele înþelepciunii" ºi-au dezvoltat
- în corpul lor eteric - o facultate ce le permite sã se bucure de viaþã
(ca pe Saturn), cit ºi sã extragã din ea propria lor naturã, pentru a o
dãrui altor fiinþe. „Spiritele miºcãrii" sînt acum pe aceeaºi treaptã
evolutivã pe care se aflau „Spiritele înþelepciunii" pe Saturn. Inainte,
cel mai de jos element al lor era un corp astral; acum ele posedã un corp
eteric.
La fel, ºi celelalte entitãþi spirituale au atins un nivel evolutiv
mai ridicat; ca urmare, toate pot acþiona asupra germenului uman altfel
decît pe Saturn.. Dar, la sfîrºitul evoluþiei saturniene, acest germene
uman se descompusese. Deci, pentru ca fiinþele spirituale - evoluate
între timp - sã-ºi poatã continua activitatea de unde au întrerupt-o,
germenul uman trebuie sã treacã din nou, repede, prin fazele evoluþiei lui
saturniene. Intr-adevãr, percepþia supra-senzoriala constata ca
rudimentara fiinþã umanã reapare ºi începe sã se dezvolte ea însãºi,
datoritã forþelor primite pe Saturn. Ea apare din întuneric ca o entitate-
voinþã, dobîndeºte o aparenþã de viaþã ºi psihism, pînã la a se manifesta
sub forma personalitãþii maºinale pe care o avea la sfîrºitul evoluþiei
saturniene.

Cifrele ingrosate reprezinta raspunsuri la intrebari

Intrebari

Stiinta oculta- faza saturniana (pag. 107-119) - rezumat

I Cite corpuri are fiinta umana?

II Care sunt starile planetare prin care a trecut si va trece in viitor
Pamintul?
III Care sunt Ierarhiile spirituale de sus in jos?
IV Cite forme de constienta cunoasteti?

1 Care este inceputul fazei saturniene?

2 Din ce era formata atmosfera lui Saturn?
3 Cum erau reprezentate plantele pe Saturn?
 4 Ce fac Spiritele Intelepciunii ?
5 Care este actiunea Spiritelor Miscarii?
6 Care este actiunea Spiritelor Formei ?
7 Care este rolul caldurii pe Saturn?
8 Cine atinge constienta starii umane pe planeta Saturn?
9 Ce reprezinta caldura in stiinta spirituala?
10 Cand apare timpul ?
11 Ce era inainte de inceputul timpului ?
12 Cind incepe un fel de viata interioara pe planeta?
13 Ce rol au luminile intermitente?
14 Ce nivel de evolutie are corpul astral al Spiritelor Focului?
15 In ce mod realizeaza Spiritele Focului constienta imaginativa?
16 Cum apar primii germeni ai organelor senzoriale omenesti?
17 Care este actiunea Serafimilor?
18 Ce reprezinta sunetele percepute in spatiul ceresc ca un fel de
muzica?
19 Cum apare metabolismul pe Saturn?
20 Ce constienta au Fiii Vietii si cum apare ea?
21 Care este actiunea Spiritelor Armoniilor si a Ingerilor in raport cu
fantoma umana?
22 Cine fixeaza temporar fantomele umane?
23 Care este starea de constienta a fantomei umane?
24 Cine stabileste armonia dintre interiorul si exteriorul fantomei
umane?
25 Cum actioneaza Heruvimii asupra fantomei uman?
26 Cind apare Atma si in ce stare se afla?
27 Ce manifestari pot fi asemanate cu mirosurile pe Saturn?
28 Cine dirijaza Eu-l masinal al fantomei umane ?
29 Ce se intampla cu Ierarhiile spirituale prin actiunile lor ?
30 Ce urmeaza dupa faza saturniana ?
31 Ce se intampla cu germenele uman dupa pauza ?
32 Cum se prezinta Ierarhiile Spirituale dupa pauza ?
 Rugaciune
pentru vii si morti

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh, Amin! Slava Tie

Dumnezeul nostru, Slava Tie! Imparate ceresc, Magaietorule, Duhul
adevarului care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul
bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasueste intru noi si ne
curateste pe noi de toata intinaciunea si mintuieste Bunule, sufletele
noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare ,Sfinte fara de moarte,
miluieste-ne pe noi! ( de trei ori). Slava Tatalui si Fiului si
Sfintului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin! Preasfinta
Treime, miluieste-ne pe noi, Doamne curateste pacatele noastre, Stapane,
iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele
noastre pentru numele Tau. Doamne miluieste! Doamne miluieste! Doamne
miluieste! . Slava Tatalui si Fiului si Sfintului Duh si acum si pururea
si in vecii vecilor . Amin!
Tatal nostru care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie
Imparatia Ta , faca-se voia Ta precum in cer asa si pe pamint. Painea
noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi si ne iarta noua greselile
noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in
ispita ci ne izbaveste de cel viclean. Amin! Miluieste-ne pe noi Doamne
ca nepricepindu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca
unui Stapan, noi pacatosii, robii Tai, miluieste-ne pe noi. Slava Tie !
Doamne miluieste-ne pe noi ca intru Tine am nadajduit; Nu Te minia pe
noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un
Milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca tu esti Dumnezeul
nostru si noi suntem poporul Tau; Toti lucrul mainilor Tale si numele Tau
chemam.
Usa milostivirii deschide-o noua, Binecuvintata Nascatoare de
Dumnezeu, Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru Tine din
nevoi. Acela ce cu iconomia Ta cea nepatrunsa ai pregatit pacea spre
binele cel vesnic, hotarind tuturor vremea si felul sfirsitului, iarta,
Doamne, pacatele celor din veac adormiti. Primeste-i in lacasul luminii
si bucuriei si le deschide bratele parintesti. Auzi-ne, Milostive,
pe noi cei ce le facem pomenirea si strigam: Tatal nostru, Iubirea cea
nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai! Pe Adam cel
cazut si pe tot neamul izbavindu-l de pierzarea cea vesnica, ai trimis in
lume, Doamne, pe Fiul Tau rasadindu-ne viata vesnica prin Crucea si
invierea Lui.
Spre mila Ta nadajduim, asteptam Imparatia cea nestricacioasa, a
slavei, cerem impartasirea la Domnul celor adormiti si ne rugam : Tatal
nostru, fa ca sa uite ei toate scirbele si intristarile pamintesti. Tatal
nostru, veseleste sufletele celor chinuiti in valurile vietii. Tatal
nostru mingiie-i pe ei la sinul Tau precum mangaie mama copiii. Tatal
nostru graieste lor: ''Pacatele vi s-au iertat!'' Tatal nostru, primeste-i
in limanul cel fericit si linistit, deschide-le camarile ingerilor si
sfintilor. Tatal nostru, pe parintii nostri si fratii nostri cei adormiti
invredniceste-i vesnicelor Tale bunatati. Tatal nostru, Iubirea cea
nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!
Ne aducem aminte de cuvantul lui Isaac Sirul , care spune :''Inima
care iubeste si pe oameni si pe dobitoace se roaga intotdeauna cu lacrimi
pentru ca toata zidirea sa se curateasca.'' Deci si noi cu indraznire
cerem la Dumnezeu ajutor tuturor celor din veac adormiti, srigind unele
ca acestea : Tatal nostru, usureaza intristarea parintilor pentru
pierderea fiilor. Tatal nostru, cei ce nu Te-au cunoscut pe Pamint, sa te
cunoasca macar in Cer.
Tatal nostru miluieste pe cei ce au fost ingropati fara rugaciuni.
Primeste in lacasurile Tale pe cei ce au murit napraznic de scarbe sau de
bucurie. Tatal nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea si odihna
Sfintilor. Pentru rugaciunile celor ce au patimit fara vina iarta pe cei
pacatosi. Tatal nostru rupe zapisul pacatelor parintilor si fratilor
nostri raposati. Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste
sufletele adormitilor robilor Tai!
Doamne, daruieste, tuturor carora le-ai luat viata din frageda
tinerete, tuturor carora le-ai dat cununa cu spini, tuturor celor ce nu au
cunoscut fericirea pamanteasca, mila Ta cea nesfirsita. Tu le vei rasplati
cu razele iubirii Tale desavirsite dincolo de mormant iar noi strgam asa
:Tatal nostru, rasplateste celor ce au murit sub sarcinile grele ale
ostenelilor. Tatal nostru, primeste in camarile Raiului pe adormitii
prunci si fecioare. Invredniceste-i veseliei la Cina Fiului Tau. Tatal
nostru, odihneste-i pe cei singuratici, pe orfanii si strainii pentru
care nu are cine sa se roage. Sa se stinga pacatele lor de razele calde
ale iertarii Tale. Tatal nostru, daruieste robilor Tai mai inainte
preaslaviti parinti si frati ai nostri haina alba a biruintei. Tatal
nostru, iubirea cea nemarginita odihneste sufletele adormitilor robilor
Tai!
Tatal nostru, ne intristam pentru hulitorii de sfintenie si pentru
faradelegile lor; Tatal nostru , fa sa fie si asupra lor, voia Ta cea de
mantuire. Fie-Ti mila de cei raniti cu necredinta cea pierzatoare. Iarta-
i pe cei ce s-au sfirsit fara pocainta. Mintuieste pe cei ce s-au
pierdut in pacate grele si intunecate. Tatal nostru, fa ca sa se stinga
flacara necredintei in marea Bunatatii Tale. Izbaveste de osindirea in
Iad pe parintii si fratii nostri, cei mutati din lume.
Este grozav intunericul sufletului departat de Dumnezeu, chinuit de
constiinta, de scrasnirea dintilor , de focul cel nestins si de viermele
cel neadormit. Tremur si eu Doamne gindind ca poate aceea va fi si soarta
mea. Deci , eu pentru mine insumi ma rog si pentru cei ce sufera in Iad ca
sa se coboare peste noi mare Mila Ta. Hristoase Dumnezeule coboara-Te
din nou intre cele mai de jos ale pamantului si scoate intru bucurie pe
cei ce s-au despartit de Tine cu pacatele, insa de tine nu s-au departat.
Tatal nostru, miluieste pe cei ce au prigonit adevarul din nestiinta.
Tatal nostru, fie mijlocitoare Bisreica pentru cei morti sa le faca scara
catre cer. Tatal nostru indura-Te de ei pentru solia Preasfintei Fecioare
si a tuturor Sfintilor. Iarta Parinte ceresc parintii pentru nerautatea
pruncilor . Pentru lacrimile maicilor, rascumpara pacatele fiilor.
Va veni ziua vaietelor, ziua cea mare si infricosata a Judecatii de
Apoi cind se vor descoperi cele ascunse oamenilor si se va deschide
Cartea Cunostintei. Ajuta-ne Doamne sa ne impacam cu Tine mai inainte de
acea zi. Doamne ajuta-ne , si cu lacrimile celor vii, implineste
neajunsurile celor morti. Invredniceste-ne de mila cea aducatoare de
bucurie. Te rugam Tata Ceresc sa daruiesti adevarul celor ce s-au curatit
prin necazul lumii acesteia pamantesti, si sa incununezi cu slava pe cei
ce au suferit munci pentru tine si pentru aproapele. Tatal nostru,
iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor roblior Tai !
 Tatal nostru, invredniceste-i maririi Tale pe parintii si pe fratii
nostri si pe cei de aproape. Mintuieste pe cei ce mi-au binevestit mie
cuvintul Tau.
Asteptam bucuria intilnirii cu Domnul, asteptam razele luminoase ale
Invierii, asteptam scularea din morminte a celor apropiati ai nostri, si
imbracarea lor cu slava vie. Tatal nostru tu ai zidit lumea spre biruinta
bucuriei si a binelui. Ridica-ne Doamne din adincul pacatului la
sfintenie.
Fie ca Hristos Domnul sa fie , raposatilor lumina pururi aprinsa.
Tatal nostru da-ne si noua lumina ta ca impreuna sa praznuim Pastile
Nestricaciunii. O! Preaindurate Parinte, Cela ce esti fara de inceput si
voiesti ca toti sa se mantuiasca, Cel ce ai trimis la cei pierduti pe Fiul
Tau si Dumnezeul nostru , si ai turnat peste ei, Duhul cel de viata
datator, miluieste, iarta si mantuieste pe rudeniile noastre si pe toti
cei din veac adormiti, cu solirile lor, cerceteza-ne pe noi ca impreuna
cu ei sa cintam Tie, Mantuitorului si Dumnezeului nostru , cantarea
Aleluia!
O, Preasfinta Nascatoare, catre Tine Preacurata nazuim. Tu esti
cetatea tare si mijlocitoare si acoperamantul tuturor celor ce alearga la
tine cu credinta si nadejde. Ceea ce esti binecuvantata , te rugam,
asculta rugaciunea nevrednicilor robilor tai si soleste intotdeauna
pentru adormitii robii tai. Te rugam sa mijlocesti pentru cei ce te
cinstesc pe tine cu dreapta credinta, si care alearga sub acoperamantul
tau, si se roaga cu credinta pentru cei bolnavi, napastuiti si
intristati, insa mijlocirea Ta si rugaciunea Ta ne este si mai de
trebuinta dupa moarte. Maica a Domnului roaga pe Fiul tau si Dumnezeul
nostru sa daruiasca celor adormiti iertarea pacatelor. O, Presfinta,
Imparateasa si Stapana, tu esti podul care duce la cer pe cei de pe
pamant.
Tu esti deschiderea usilor Raiului si tie slava iti inaltam si Tatalui
si Fiului in vecii vecilor: Amin!
Doamne Isuse Hristoase , fiul lui Dumnezeu te rog ai mila de mine si
atunci cand sufletul meu se va infatisa inaintea Ta sa nu-l indepartezi
de la Fata Ta. Te rog Doamne sa binevoiesti a ma primi in lacasurile tale
ceresti ca in veci sa-Ti cant si sa te slavesc !
Amin!

Rugaciune pentru bolnavi

O, Spirit Divin, umple-ma,

Dor adanc de sanatate,
Umple-ma in sufletul meu;
Sanatate si curaj mare,
Sufletului meu da-i putere tare,
Curaj mare ce-mi strabate membrele,
Putere tare si inimii mele,
Le strabate ca un nobil dar divin,
Inimii mele care Te cauta
Dar divin de la Tine, Spirit Divin
Te cauta cu dor adanc,
O, Spirir Divin, umple-ma !
Psalmul 23

Al Domnului este pamantul si implinirea lui

La loc de pasune, acolo m-a salasuit;
La apa odihnei m-a hranit
Sufletul meu l-a intors,
Povatuitu-m-a pe caile dreptatii, pentru numele Lui
Ca de voi umbla chiar in mijlocul mortii,
Nu ma voi teme de rele; caci Tu cu mine esti
Toiagul Tau si varga Ta ,acestea m-au mangaiat.
Gatit-ai masa inaintea mea impotriva celor ce ma necajesc.
Uns-ai cu untdelemn capul meu
Si cu psharul Tau m-ai adapat ca Atotputernic ce Esti
Mila Ta ma va urma in toate zilele vietii mele,
Ca sa locuiesc in casa Domnului,
Intru lungime de zile

Domnul este pastorul meu,

Nimic nu-mi va lipsi
Pe iarba proaspata ma lasa sa ma culc;
Si spre curentul viu al vietii ma conduce.
Sufletul bolnav imi lecuieste,
Si ma ajuta sa umblu pe calea adevarului
In forta ce pulseaza a Eu-lui sau mare
Chiar de-as ajunge in abisul intunecatei umbre a mortii
Nu ma mai tem de-al Raului pericol,
Caci Tu esti langa mine.
Toiagul Tau mi-e reazem, mangaiere,
Si-n fata celor ce-mi vor raul,
Tu masa-mi pregatesti,
Si capul cu ulei mi-l ungi
Paharul Tu mi-l umpli pana sus.
O bunatate nesfarsita ma poarta-ntreaga viata,
Si-n casa Domnului ce-n mine Eu-l il rosteste,
Pe veci vreau sa raman.
Amin !

Psalmul 50

Milueste-ma Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si dupa multimea indurarilor

Tale, sterge faradelegea mea.
Mai vartos ma spala de faradelagea mea si de pacatul meu ma curateste ca
faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea.
Tie Unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, asa incat drept esti
Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu.
Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea.
Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale
intelepciunii Tale, mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi
curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi.
Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucurase-vor oasele mele cele
smerite. Intoarce fata Ta de la pacatele mele si toate faradelegile mele
sterge-le. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si duh drept
innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada de la fata Ta si
Duhul Tau cel sfant nu-L lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale
si cu duh stapanitor ma intareste.

Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se

vor intoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange, Dumnezeule, Dumnezeul
mantuirii mele; Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.. Doamne, buzele
mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit
jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui
Dumnezeu : duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va
urgisi. Fa bine, Doamne, intru buna voirea Ta, Sionului, si sa se zideasca
zidurile Ierusalimului.

Slujba pentru cei morti - de Rudolf Steiner

Voi, cei care vegheati peste sufletele din sferele cosmice!

Voi, care urziti la substanta sufletelor aflatoare in cosmos!
Voi care v-ati nascut din Intelepciune
Pentru a actiona in Iubire!
Voi care ocrotiti fiinta omeneasca
Cea aprinsa in stare de suflet!

SPIRITELOR!
Priviti iubirea noastra,
Ascultati rugaciunile noastre,
Ce voiesc a se impleti,
Fluviului fortelor voastre
Aducatoare de ajutor,
Spre a presimti mai bine Spiritul
Si pentru a radia Iubire!

Din Spirit izvoraste toata fiintarea,

In Spirit isi are radacinile intreaga viata,
Spre Spirit evolueaza toate fiintele.
Sa ne indreptam acum spre sferele spirituale,
Cu iubirea si fidelitatea pe care am trezit-o in noi
Spre a ne uni cu sufletul lui.........( numele )........
Tu suflete al lui..............
Cu iubire trebuie sa intilnesti gindurile noastre,
Cind din regiunea luminoasa in care planezi acum,
Dorinta ta te indreapta catre sufletele noastre
Spre a gasi aici ceea ce tu astepti de la noi.
Fie ca iubirea noastra sa fie primita ca o jertfa
Si intretesuta vesmintului care acum pe tine te invaluie
Racorind a ta fierbinteala
Incalzind ceea ce ca gerul invaluie fiinta ta
Inaltat de iubire
Strabatut de lumina,
Sa urci spre inaltimi!
Ceea ce in cosmos fiinteaza
Nu exista decit pentru a crea premisele unei vieti noi.

Sufletul nu cedeaza in fata mortii,

Decit pentru a evolua cu un elan nemuritor
Spre forme de viata mereu reinoite .
Ingeri, Arhangheli, Arhai,
Primesc in tesatura eterului
Destinul urzit pe Pamint de catre iubitul (a) nostru
......(numele)...........

Exusiai, Dynamis, Kyriotetes ,

Incorporeaza vietii astrale a cosmosului
Consecintele faptelor savirsite pe Pamant de catre iubitul
nostru...............
In sinul Tronurilor, Heruvimilor si Serafimilor,
Invie ca reflex al naturii lor,
Actiunile creatoare savirsite pe Pamant de catre iubitul nostru........

O, tu , ocrotitor al sufletului lui..............

Pazitor plin de grija!
Fie ca aripa ta
Sa duca iubirea imploratoare a sufletelor noastre,
Fiintei omenesti a lui...........

Care in sfere,
Este incredintata pazei tale,

Pentru ca rugaciunile noastre,

Unite cu puterile tale,
Sa ocroteasca prin iradierea lor
Pe ............ care cu dragoste te cauta!
Imi inalt privirile sore tine, iubitul (a) nostru..........

Le inalt in lumile spirituale unde te gasesti de acum incolo.

Fie ca iubirea mea,
Sa potoleasca senzatiile frigului care te chinuie!
Fie ca iubirea mea sa-ti aline arsurile!
Fie ca ea sa te patrunda si sa te asiste,
In timpul cand din intuneicul adincurilor
Tu te indrepti spre lumile spiritului!
Fie ca sufletul meu sa te poata urma
Prin regiunile spirituale
Cu iubirea si fidelitatea care il umplea pe
Pamant pentru tine,
Atunci cind ochii mei te mai vedeau inca!
Fie ca iubirea mea sa poata fi un balsam
Pentru ceea ce acum ca un sloi de gheata, te cuprinde
Fie ca ea sa poata trai pentru tine in unirea
Pe care nu a putut-o desface trecerea pragului!
In lumina gindurilor cosmice,
Actioneaza acum sufletul lui.............
Care pe Pamant a fost unit cu sufletul meu.
Fie ca viata ce arde in inima mea
Sa te ajunga ca un suflu de caldura
Ajutindu-te sa treci prin ceea ce ca gerul te asalteaza!
Sa te ajute ca suflul unui Zefir racoros
In tot ce asemenea flacarilor ca de foc te cuprinde
Incat gandurile mele sa traiasca in gindurile tale
Incat gandurile tale sa traiasca in gindurile mele!

II

Prin viata,
Spiritul nu-si manifesta decat forta
Prin moarte,
El isi manifesta puterea tainica
De a merge spre o viata mai inalta
Trecand prin fiecare moarte
Pentru a invia tot mai mult.

Ingerii, Arhanghelii, si Arhaii,

Primesc in tesatura eterului
Destinul urzit pe pamant de catre iubitul (a) nostru
......(numele)...........
Exusiaii, Dynamisii, Kyriotetesii
Incorporeaza vietii astrale a cosmosului
Consecintele faptelor savirsite pe Pamint de catre iubitul
nostru...............
In sanul Tronurilor, Heruvimilor si Serafimilor,
Invie ca reflex al naturii lor,
Faptele creatoare savarsite pe Pamint
De catre raposatul.....

P
La inceput era Cuvantul
Si Cuvantul era la Dumnezeu
Si un Dumnezeu era Cuvantul.
Acesta era la inceput la Dumnezeu
Totul prin El s-a facut

Si nimic nu s-a facut

Decit numai prin Cuvant.
In Cuvant era viata
Si viata era Lumina oamenilor,
Sine originara din care toate au purces,
Sine originara in care toate se intorc,
Sine originara care traiesti in mine,
Spre tine aspir eu.

Iubirea inimii se inalta

Devine iubirea sufletului
Caldura ce radiaza
Devine Lumina a Spiritului
Eu pot prin aceste etape
Sa ma apropii de Tine
Gandind cu Tine ale Spiritului ganduri!
Simtind impreuna cu Tine
Iubirea cosmica
Voind cu Tine vointele divine
Fiind una cu Tine

Raposatul ne vorbeste

In ceea ce straluceste ca lumina,

Acolo este actionanda viata mea,
Moartea m-a trezit din somn.
In duhul meu eu dormeam
Eu voi fi,
Eu voi face
Ceea ce Lumina va face
Sa straluceasca in mine

La inceput era puterea amintirii

Puterea amintirii trebuie sa devina dumnezeiasca
O fiinta dumnezeiasca, aceasta va fi puterea amintirii
Tot ce se naste in Eu
Trebuie sa devina astfel
Incat sa ia fiinta din amintirea
Transformata de Hristos,

Transformata de Dumnezeu.
In ea trebuie sa fie viata
Si in ea sa fie lumina care radiaza
Care din gandirea ce-si aminteste
Isi trimite razele in intunericul din prezent,
In tenebrele asa cum ele sunt azi.
Fie ca ele sa poata cuprinde lumina amintirii
Devenita dumnezeiasca!

Eram cu voi unit,

Ramaneti in mine uniti,
Impreuna vom vurbi
Cuvantul vietii vesnice.
Noi vom actiona impreuna
Noi vom trai in Spirit
Acolo unde gandurile oamenilor
Se integreaza cuvantului gandurilor vesnice.

III

Ingerii, Arhanghelii si arhaii

Primesc in tesatura eterului
Destinul pe care si l-a urzit pe Pamant
Raposatul.........

Exusiaii, Dynamisii si Kyriotetesii

Integreaza vietii astrale a cosmosului
Consecintele faptelor traite pe Pamant
De catre raposatul.........

In sanul Tronurilor, Heruvimilor si Serafimilor

Invie ca un reflex al naturii lor,
Faptele creatoare savarsite pe Pamant
De catre raposatul.......

Ex Deo nascimur,
In Cristo morimur
Per Spiritum Sanctum reviviscimus!
Amin!

Din Dumnezeu ne nastem,

In Hristos murim,
Prin Duhul Sfant ne renastem! Amin

Rugaciune
pentru sanatatea Pamantului

Doamne Dumnezeule, in genunchi te rugam, ajuta-ne caci suntem neputinciosi

si poftele ne imping continuu la pacate. Prin solii Tai ne-ai atras
atentia asupra pacatului suprem de a distruge aceasta bijuterie a
universului, singura planeta cunoscuta plina de viata si de frumusete,
care este Pamantul nostru. Suntem ticalosi, Doamne, si asemenea lui
Lucifer care a vroit sa se urce mai sus decat Dumnezeu, aceasta dorim si
noi. Gustul puterii ne face sa nu avem masura si intelepciune in ceea ce
facem si sa ne talharim unii pe altii si plini de ipocrizie sa urmarim de
fapt puterea si implinirea poftelor pe toate planurile.
In genunchi Te rugam Tata ceresc, sa ne dai inteleciunea de a fi
chibzuiti si de a nu distruge casa aceasta minunata pe care Tu ne-ai
daruit-o. Ne-ai avertizat prin solii Tai sa ne comportam cuviincios cu
planeta noastra si pana acum tot nu am vrut sa te ascultam. Ne bati cu
furtuni, cu extinderea deserturilor, cu inundatii, cu lipsa apei, cu
topirea ghetarilor, cu incalzirea climei, cu seceta, cu saracie, cu
impartirea lumii in bogati si saraci, cu foamete, cu boli, etc. si tot nu
intelegem.
Te rugam Tata Sfant sa ne ierti pentru ce am facut pana acum si sa ne
dai intelepciunea de a nu mai polua Pamantul nostru scump nici fizic si
nici moral astfel ca sa-ti fim placuti Tie si sa ne primesti in Imparatia
Ta cea plina de Lumina, de Bunatate , de Fericire , de Pace si Dreptate,
de Milostivire si Intelepciune in vecii vecilor. Amin !

Batrana cersetoare - de Gheorghe Blajan

Nu-mi aruncati,va rog,macar un leu,

Desi spre voi intinsa mi-e o mana.
N-aveti cum sti cat de bogata-s eu ,
Cand ma vedeti in zdrente si batrana.

Nu vreau sa va induiosez cu ea ,
O lacrima din ochi de-mi e prelinsa.
Ma rog in gand ca bogatia mea,
De nici un rau sa nu fie atinsa.

Saraca doar atunci as putea fi,

Cand as afla cumva Doamne fereste!
Ca mi-a plecat vreunul din copii
Sau ca vreunul din nepoti boleste.

Pana acum, din ce-am putut afla,

Pe unde-or fi, sunt sanatosi si bine
De-l paste vreun necaz pe careva,
Necazul sa se-drepte catre mine

Il duc mai bine eu,nu este-asa ?

Cu ele sunt de ani si ani deprinsa
S-apoi ce daca vantul va sufla
In lumanarea mea; i-aproape stinsa

Sa nu se-atinga insa de-ale lor,

De-abia au inceput sa se aprinda,
Si le va fi si lor pesemne dor
Sa-si vada copilasii dati de grinda.

Si totusi,nici un leu nu-mi dati va rog,

Dasi intinsa mana-mi este.
O bogatasa nu e un milog,
Si mi-am adus aminte fara veste,

Cum am putut uita asa de tot ?

De-o cumparati, in san am o icoana .
De vine pe acasa vreun nepot,
Sa nu-i dau si eu barem o bomboana ?

Conditia umana - de Adrian Paunescu

Conditia umana e-n pericol deci,

Cand se sfarseste veacul douazeci.
Nu numai armele care ne-au podidit,
Ci faptu-ngrozitor ca le-am gandit.

Inseamna ca primejdia-i aici in noi,

Degeaba amanam acest razboi.
Pericolul va doar trece-n clipa cand,
Ne vom spala pe creier de-acest gand.

Nu mai luptati cu fumul ca tot n-aveti noroc,

Intoarceti-va gandul catre foc.
Nu blocuri, tari sau oameni ci priviti lucid,
Conditia umana e la zid.

Si omul insusi moare,cat e el de om

Si parca nu avem nici un simptom.
Civilizatiile ne amageau mereu,
Si omu-n cer parea un ultim Zeu.
Ce bine poarta, iata,ca pe-un dulce dar,
Giocond, azi, vestonul militar.
Pamantul are un miros de glonte tras
Si surdo-mutii se intrec la glas.

Natura e bolnava de imprejurari

Si lumea-I numai ierarhii si scari
Pamantul nostru este tuns chilug ,
Si-l duc inchizitorii catre rug.

Lalele pot muri si pot si invia,

Dar nu-mpuscati ideea de lalea.
Ce-i grav nu-i raul meu si nu-I nici raul tau
Ci ca ne-am invatat cu acest rau

Tot inervam Pamantul de atatia ani

Si ne miram ca ne raspund vulcani.
O sa cadem, candva, in univers in bot
Cu masti cu scar, cu scaune cu tot