(instrucţiuni pentu administrarea testului)

1.Luaţi cele 8 cartoane co1or şi puneţi-le - cu1oarea în sus

- în faţa dvs.
2.Priviţi-le şi decideţi care vă place cel mai mult. Nu
încercaţi să asociaţi culorile cu altceva, ca materiale de
îmbrăcăminte, mobile, automobile, etc.Alegeţi culoarea pentru
care simţiţi cea mai mare atracţie dintre cele 8.
3.Luaţi cartonul ales şi plasaţi-l -culoarea în jos- deasupra
şi în stânga celor rămase .
4.Priviţi culorile rămase, allegretto pe cea care acum vă place
mai mult dintre cele vizibile şi plasaţi-o - culoarea în jos –
lângă şi la dreapta alegerii precedente.
5.Repetaţi alegerea cu cele 4 rămase, una câte una, până
când toate vor cu faţa în jos, cea mai plăcută la stânga, cea mai
nesimpatizată la dreapta.
6.Citiţi de la stânga la dreapta numerele care apar pe
spatele cartoanelor şi scrieţi-le în ordine pe o bucată de hârtie.
7.Culegeţi cele 8 cartoane cololate reamestecaţi-le
aşezaţi-le jos din nou - culoarea în sus - în faţa dvs.
8. Repetaţi operaţiile 2-6. Nu încercaţi în mod conştient să
vă amintiţi sau să reproduceţi prima dvs. selecţie (nu trebuie
făcut nici un efort conştient pentru a nu reproduce). Alegeţi
culorile ca şi cum le-aţi vedea pentru prima dată.
 9.Scrieţi numerele celei de-a doua selecţii pe hârtia
folosită anterior, dedesubtul numerelor deja alese. (Nu pierdeţi
acea bucată de hârtie deoarece veţi avea nevoie de aceasta
când veţi citi textul.

Interpretarea preliminară
1.Odată realizate cele doua selecţii, veţi avea două şiruri
unul sub celălalt de exemplu:
51432067
14523607
2. Împărţiţi fiecare şir în perechi, prima fiind notată cu
+, a doua cu x, a treia cu =, a patra cu –. De exemplu vor rezulta
următoarele grupe:
+5+1 x 4 x 3 =2 =0 -6 -7
+1 +4 x5 x 2 =3 =6 -0 -7
3. În plus, prima şi prima şi ultima cifră din fiecare şir
constitue un al cincilea grup marcat cu + - . Aceasta duce la
încă două grupe :
+ 5 - 1 şi +1 -7
4.Priviţi tabelul 1 din tabelele de interpretare (pag. ),
care dă interpretările pentru funcţiile “ +" şi citiţi interpretările
pentru grupele + 5 şi + 1 + 4.
5.Tabelul II (pag. ) va furniza interpretările pentru funcţia “x”
Tabelul III (pag. ) dă interpretarea pentru funcţia
“=”
Tabelul lV (pag. ) dă interpretarea pentru funcţia
“-”
Tabelul V (pag.. ) dă interpretarea pentru funcţia
"+ - “
(Notă : a doua alegere apare de obicei mai spontan, de
aceea e mai validă decât prima, mai ales în cazurile nesigure).
6.Acum selecţiile dvs. fiind înregistrate continuaţi cu
citirea textul. Apoi daca alegeţi, puteţi,regrupa şi nota selecţii
în funcţie de descrierea din capitolele III şi IV,. realizând o mai
pătrunzătoare analiză.
A. Autoadministrarea testului
1. Luaţi cele 8 cartoane colorate. Amestecaţi şi
puneţi cartoanele într-un semicerc în faţa dvs.
2. Priviţi cele 8 culori şi decideţi care este culoarea
care vă place cel mai mult
3. Ridicaţi-o pe cea aleasă şi, plasaţi-o – culoarea
în jos – deasupra şi la stânga celor rămase.
4. Priviţi la cele 7 rămase, alegeţi pe cea care este
cea mai simpatică din cele vizibile şi plasaţi-o –
cu faţa în jos- lângă şi la dreapta celei
precedente.
5. Operaţia 5 se repetă cu cele 6 culori rămase
6. Citiţi de la stânga la dreapta numerele care
apar pe spatele cartoanelor şi scrieţi-le în
ordine, pe o bucată de hârtie.
7. Culegeţi cele 8 cartoane, reamestecaţii-le şi mai
puneţi-le odată în jos dinaintea dvs.
8. Repetaţi operaţiile 2-5 cu această nouă serie de
culori. Nu încercaţi să vă reamintiţi sau să
reproduceţi prima selecţie (nici nu trebuie să
faceţi un efort conştient de a nu reproduce).
 Alegeţi culorile ca şi cum le-aţi vedea pentru
prima oară.
9. Când al doilea şir este complet citiţi numerele de
la stânga la dreapta şi scrieţi-le pe aceeaşi
bucată de hârtie de la început, dedesubtul
numerelor deja înregistrate.
10.Grupaţi şi notaţi cele două selecţi, după cum s-a
descris în cap. IV.
11.Completaţi şirurile marcate cu “C” sau cu “A”
sau cu “X“ după regulile din cap. V.
12.Analizaţi testul (vezi exemplele din cap. VIII.

Dacă administraţi testul altcuiva procedaţi astfel:

1.Cele 8 cartoane colorate sunt aranjate în faţa

subiectului.
2. Spuneţi-i ceva de felul “fără să încercaţi să legaţi aceste
culori de ceva, care din ele vă place mai mult”. Lăsaţi persoana
să aleagă culoarea preferată, reamintiţi-vă să-i mumlţumiţi.
3.Puneţi acest carton –cu faţa în jos – la începutul unui şir
plasat în faţa dvs.
4.Apoi spuneţi-i: “Din aceste culori rămase, care vă place
cel mai mult? “ Când acest lucru a fost indicat, confirmaţi, luaţi
cartonul şi – cu faţa în jos- după şi la dreapta primului.
5.Continuaţi în acest fel cu cartoanele rămase .
6.Înregistraţi pe o hârtie numerele celor 8 cartoane în
ordinea care apar de la stânga la dreapta.
7.Luaţi cele 8 cartoane reamestecaţi-le şi aranjaţi-le din
nou în faţa subiectului.
8.Începeţi a doua serie, spunând : “Vreţi să priviţi. aceste culori
ca şi când nu le-aţi mai fi văzut înainte. Să nu faceţi un efort
de a vă reaminti sau de a repeta ceea ce aţi văzut. Ce culoare
vă place cel mai mult?”
9. Repetaţi punctele 3-5.
10 Înregistraţi numerele selecţiei a doua dedesubtul celor
deja înregistrate.
11.Grupaţi, notaţi şi analizaţi selecţiile (ca la itemii 11-12
din metoda 4 de administrare a testului.)

CAPITOLUL I

PSIHOLOGIA CULORII

În timp ce cu1oarea a înconjurat lumea peste tot şi a supus-o

influenţei sale din vremuri imemoriale, comparativ, numai
recent, am fost capabili să producem şi să folosim culoarea atât
de uşor, precum o facem astăzi. Înainte de sec. XIX numai un
număr limitat de vopsele şi pigmenţi se cunoşteau şi acestea
erau în principal de origine organică. Erau în acelaşi timp foarte
scumpe, aşa încât fabricara culorii şi a materialelor decorative
era prerogativul bogăţiei. Sute de mii de melci au fost
sacrificaţi pentru ca un împărat roman să-şi poată purta roba
de purpură în timp ce supuşii trebuiau să fie mulţumiţi cu
bumbac sau lenjerie nea1bită.
Numai în cadrul ultimei sute de ani această situaţie s-a
schimbat material, la început cu sinteza vopselurilor de anilină,
mai apoi cu derivatele cărbunelui şi cu oxizii metalici, astfel
încât astăzi puţine lucruri pe care le facem au rămas la stadiul
iniţial fără a fi vopsite, pictate sau colorate în parte sau în
întregime.
Această folosire în creştere a culorilor, combinată cu
competiţia şi ea în creştere între manufacturi pentru ridicarea
vânzărilor a condus la o mare dezvoltare pe tărâmul psihologiei
culorii. De exemplu, cei care produc zahăr ştiu că nu trebuie să
păstreze produsul în ambalaj verde. Culorile îşi au influenţa lor
asupra noastră şi această influenţă este localizată în
profunzimea materialului nostru fiziologic. În cazul lucrurilor pe
care le cumpărăm suntem liberi să alegem conform
preferinţelor proprii. Din această cauză producătorul trebuie să
studieze, să se asigure că alegem produsele sale, preferându-l
produselor celorlalţi competitori. Dacă produsul său este
zahărul atunci ştie că trebuie să îl împacheteze în albastru, sau
cel puţin să aibă undeva pe pachet predominant albastru, că
trebuie să evite cu orice preţ verdele, dar foarte probabil că nu
ştie de ce se face astfel. Totuşi, senzaţia fiziologică asociată
culorii albastru, este “dulceaţa”: verdele, pe de altă parte, este
“astringent“ şi cine ar prefera zahăr astringent? Liniile aeriene
ai căror pasageri refuză să coboare cu orce altă linie, fie că au
cel mai mare record de siguranţă, fie cea mai bună îndemânare
(meserie), dar cauzele cresc dacă se folosesc de serviciile unor
buni consultanţi pentru culori.
Acolo unde culorile folosite în decorul interior au fost bine alese,
tensiuni care se asociază zborului, chiar şi la cei mai nepăsători
pasageri impun mai puţin stres nervos şi ajung la destinaţie
într-o stare relaxată.
Cînd privim o pictură sau fotografii colorate, semnificaţia
psihologică a culorii apare de obicei mai puţin, deoarece mulţi
alţi factori sunt implicaţi – subiectul, echilibrul de forţe şi
configuraţia, echilibrul culorilor însăşi, educaţia şi exerciţiul
celui care priveşte şi aprecierea estetică a acestuia.
Uneori este posibil a deduce caracteristicile personalităţii
pictorului când acesta pune un mare accent pe 2-3 culori, de
exemplu, obsesia lui Gauguin pentru galben – dar în general,
când sunt folosite multe culori pentru a crea un întreg,
determinînd dacă ne place sau nu , decât reacţia psihologică la
culorile respective.
În cazul unei singure culori, este posibil să fie mult mai
specifică, mai ales când culorile au fost alese cu exactitate,
datorită directei lor asocieri cu trebuinţele fiziologice şi
psihologice, aşa cum este cazul în testul color Luscher.
 În acest caz preferinţa pentru o culoare şi nepreferinţa
pentru o alta semnifică ceva definit şi reflectă o stare
sufletească existentă a echilibrului glandular sau ambele
aceste lucruri. Pentru a vedea cum este posibil ca această
relaţie să fie universală şi de ce există independent de vârstă
sex sau mediul cultural, e necesar să privim înapoi, la lunga
expunere a omului la culorile naturii.

Originea semnificaţiei culorilor

La început, viaţa omului a fost dictată de doi factori aflaţi

dincolo de controlul sau: noaptea şi ziua, întunericul şi lumina.
Noaptea aduce un mediu în care acţiunea trebuie să înceteze,
astfel încât omul să se refacă în peştera lui aşteptând venirea
somnului. Ziua aduce un mediu în care acţiunea este posibilă,
astfel încât omul se străduieşte să-şi reîmprospăteze în
continuare proviziile, s-au vânează pentru hrană. Noaptea
aduce pasivitate dublată de linişte, o încetinire generală a
activităţii metabolice şi glandulare. Ziua aduce cu ea
posibilitatea de acţiune, o creştere a nivelului metabolic şi o
mai mare secreţie glandulară, aprovizionându-le cu energie şi
stimulare. Culorile asociate cu acestre două medii sunt
albastrul închis al cerului de noapte şi galbenul strălucitor al
luminii de zi.
Albastrul închis este de aceea culoarea liniştii şi
pasivităţii, galbenul strălucitor este culoarea speranţei şi a
activităţii. Dar, deoarece, aceste culori reprezintă noaptea şi
ziua aceste culori controlează mai degrabă omul, decât omul
pe ele, de aceea sunt descrise ca şi culori "heteronome" – deci,
culori care reglează din exterior. Noaptea (albastrul închis)
forţează activitatea să înceteze şi întăreşte liniştea; ziua
(galbenul strălucitor) permite activităţii să producă, dar nu o
forţează.
Pentru omul primitiv, de regulă, activitatea ia una sau
două forme - fie că vânează sau atacă, fie că este atacat şi se
apără împotriva atacatorului. Aşadar activitatea este îndreptată
spre luptă achiziţie sau spre autoconservare. Acţiunile pornite
spre exterior, de atac şi cucerire, sunt universal reprezentate
de culoarea roşie, iar autoconservarea de complementara sa,
verdele.
Deoarece, acţiunile sale, de atac (roşu) sau de apărare
(verde) erau în cele din urmă sub controlul său; aceşti factori şi
aceste culori sunt descrişi ca "autonomi" sau “autoreg1atori”.
Pe de altă parte, atacul fiind acţiune achizitivă şi îndreptată
spre exterior, e considerat ca fiind activ, în timp ce apărarea
fiind implicată doar în autoprotejare, este considerată pasivă.

Fiziologia culorii

Experimentele în care indivizilor li se cere să "contemple

psihogic roşul pur în expuneri variate, au arătat că această
culoare are un efect stimulativ decisiv asupra sistemului nervos
-presiunea sângelui creşte, nivelul respiraţiei şi al bătăi1or ini-
mii creşte. Roşul este de aceea, ca efect asupra sisternului
nervos un "excitator", mai ales asupra ramurii simpatice a
sistemului nervos autonom. Expuneri similare ale albastrului
pur au aratat că acesta are un efect invers prin scăderea
presiunii sanguine, bătăile inimii şi respiraţiile se domolesc. De
aceea, albastrul închis este "calmant” în efect şi operează mai
ales prin ramura parasimpatică a sistemului nervos autonom.
Complicatele reţele de nervi şi fibre prin care corpul şi
părţile componente sunt controlate, pot fi incluse în cele două
sisteme principale - sistemul nervos central şi sistemul
nervos autonom. Sistemul nervos central poate fi considerat cu
o exactitate rezonabilă ca ocupându-se cu acele funcţii fizice şi
sonzoriale care apar la/sau deasupra pragului conştiinţei.
Sistemul nervos autonom, pe de altă parte, trebuie să opereze
pe baze autonome, autoreglatoare. Bătăile inimii, ridicarea şi
coborârea plămânilor, digerarea hranei, de fapt toate procesele
complexe ale corpului care trebuie să continue fără vreun efort
conştient sunt funcţii ale sistemului nervos autonom.
Sistemul nervos autonom compus din două ramuri
complementare care acţionează în principal în opoziţie una faţă
de alta. Sistemul nervos simpatic şi sistemul nervos
parasimpatic, fibrele ambelor sisteme mergând la fiecare organ
pentru care autoreglarea este esenţială. Bătaia de inimă, de
exemplu, apare de obicei la un anumit nivel ţinut între anumite
limite de echilibrul dintre cele două ramuri ale sistemului
nervos autonom dar, sub influenţa efectelor fizice (teama,
furia, excitarea) sau emoţionale, sistemul simpatic va copleşi
parasimpaticul şi bătaia de inimă se va accelera. În termeni
genera1i, sistemul nervos parasimpatic este copleşit de
sistemul nervos simpatic sub influenţa excitării, încordării sau
necesităţii. Sistemul nervos parasimpatic acţionează prin
readucerea lucrurilor 1a normal atunci când condiţiile de stres
au fost îndepărtate. Este ramura dominantă a sistemului nervos
autonom în condiţii de calm, mulţumire şi relaxare.
Chiar şi astăzi mecanismul prin care culoarea este văzută
şi recunoscută este imperfect cunoscut. Când o simplă
întrebare, ca “cum vedem culoarea”, dă naştere la atât de
multe teorii în căutarea răspunsului atunci sunt şanse să nu
putem înţelege dacă punem o întrebare greşită sau dacă
pornim de la premise false. În orice caz, teoria contrastelor a
fizio1ogului Horing pare să se potrivească cel mai bine cu ceea
ce s-a observat până în prezent, în folosirea testului culorilor.
Hering a demonstrat că purpura vizuală (cunoscută şi sub
numele de rodopsină) este albită sub inf1uenţa culorilor
strălucitoare şi se reconstituie când este expusă culorilor
întunecate - că "lumina" are un efect catabolic în timp ce
întunericul are un efect anabolic. După Hering, albul supune
purpura vizuală la catabolism şi o distruge ; pe de altă parte,
negru aduce anabolismul şi restaurează purpura vizuală la
stadiul iniţial. Aceleaşi efecte au fost găsite ca apărând la roşu-
verde şi galben-albastru, ducând la un efect de contrast
aplicabil tuturor culorilor, în funcţie de strălucirea şi
întunecimea lor.

Dezvoltarea vederii cromatice

La un nou născut dezvoltarea capacităţii de a vedea va

începe prin a fi în stare să distingă contrastul, care este,
«strălucire » şi « întunericul ». Apoi vine capacitatea de a
distinge mişcarea şi pe urmă forma şi configuraţia.
Recunoaşterea culorii este ultima în evoluţie. Distingerea
contrastului este de aceea cea mai timpurie şi mai primitivă
formă de percepţie vizuală. La om cea mai sofisticată
interpretare a ceea ce îi spun simţurile, apare ca fiind funcţia
celei mai educate părţi a creierului - cortexul. A fi capabil să
recunoşti şi să distingi un parfum de altul, dar reacţia
instinctivă la un miros « urât » este tocmai aceasta – instinctivă
şi reactivă, duce în cele din urmă la o strâmbătură din nas şi în
cel mai rău caz la greaţă şi vomă. Acestea nu sunt reacţii
corticale ci apar în centrele cele mai vechi şi primitive ale
creierului, aşezate mai central şi care sunt cele mai strâns
legate evolutiv de creierul strămoşilor noştri.
Vederea culorilor este în mod asemănător legată de
creierul educat şi primitiv, precum a arătat Becker în 1953,
când a demonstrat că o reţea de fibre nervoase duce direct de
la un nucleu din retină spre creierul mijlociu (mezencefal) şi la
sistemul pituitar (pituitara este o glandă endocrină situată
aproape de centrul creierului, care secretă în sânge mai mulţi
hormoni importanţi. Importanţa sa reiese clar din denumirea de
« conducător al orchestrei endocrine » şi din funcţia de control
al altor glande endocrine având şi alte funcţii, ca de pildă în
controlul creşterii).
Distingerea culorii, identificarea ei, denumirea şi orice
reacţie estetică la ea, sunt toate funcţii ale cortextului. De
aceea ele sunt mai degrabă rezultatul dezvoltării şi educaţiei
decât al răspunsului instinctiv şi reactiv. Funcţiile vizuale
instinctive şi reflexive pe de altă parte, par să urmeze reţeaua
neuronală a lui Becker, spre un mult mai primitiv creier
mijlociu, operând în termeni de contrast şi afectând sistemele
fizice şi glandulare din glanda pituitară într-un mod care nu
este în întregime înţeles.

Daltonismul nu produce nici o diferenţă

Tocmai acest ultim factor - răspunsul instinctiv la culoare

în termen de contrast – este cel care face testul Luscher un
instrument valid chiar în caz de deficienţe în receptarea
culorilor sau chiar în daltonism, deoarece acceptarea unei
anumite culori este somatocă (de la grecescul “soma” = corp,
somatic înseamnă deci: avînd de a face cu corpul) legate de
gradul în care anabolismul sau catabolismul este necesitate în
organism. Dacă există o nevoie fizică sau psihică de pace,
linişte emoţională, o regenerare fizică şi o relaxare din
tensiunea psihică sau stres, atunci răspunsul instinctiv va fi
alegerea culorilor închise. Dacă organismul doreşte să
împrăştie energie prin activitata exterioară sau în activitata
mentală, atunci răspunsul instinctiv va fi pentru culorile
strălucitoare. O examinare cu testul Luscher în eventualitatea
daltonismului a fost realizată de L. Steince ( folosind subiecţi
normali şi indivizi suferind de daltonism pentru culorile roşu-
verde atât parţial cât şi total). Descoperirile sale arată că
“vederea culorilor nu trebuie să fie deloc luată în consideraţie
pentru testul Luscher”.
 Testul Luscher

În realizarea preferinţelor pentru una sau alta dintre

culori, alegerea este deseori hotărâtă de circumstanţă. Dacă
circumstanţele sunt de pildă alegerea unei încălţăminţi,
alegerea unui tapet pentru sufragerie, unei vopsele pentru
dulăpioarele din bucătărie, atunci selecţia rezultată nu este
numai rezultatul unei preferinţe psihologice sau de dorinţa
fiziologică (deşi aceasta va juca inevitabil un rol), ci de
considerente estetice: se va potrivi îmbrăcămintea cu forma
sau culoarea generală?, care este legătura dintre culoarea
draperiilor şi cea a furnirului mobilei?
Când, ca în testul Luscher, culorile sunt prezentate pentru
selecţie fără interferenţe una cu alta, atunci judecata estetică
devine subordonată preferinţei personale, fără vreo dorinţă de
a încerca o armonizare între ele sau fără a se relaţiona culoarea
la un cadru de referinţă. Este de dorit în acelaşi timp, când
testul este dat altcuiva, să se sugereze că selecţia culorilor
trebuie realizată luându-se ca atare, numai ca culori, fără vreo
judecată de valoare în legătură cu potrivirea lor la materialele
de îmbrăcăminte, la mobilă sau tapiţerie.
În “întregul” test Luscher sunt şapte panouri diferite de
culori conţinând în total 73 de culori formate din 25 de nuanţe
diferite şi cerând 43 de selecţii diferite de realizat. Protocolul
obţinut permite o mulţime de informaţii în legătură cu structura
psihică, conştientă şi inconştientă a individului, ariile de stres
psihologic, stadiul echilibrului şi al dezechilibrului, şi multe
informaţii de mare valoare pentru medic, fie pentru psiho-
terapeut. Testul complet ia numai 5-10 minute, lucru ce-l face,
probabil, să aibă cel mai mare record de viteză. Învăţarea
testului întreg cere calificare şi o considerabilă intuiţie
psihologică. Din acest motiv, această carte include numai unul
din cele 7 panouri – aşa numitul « panou de 8 culori ».
Această versiune prescurtată este cunoscută sub numele
de « testul rapid » sau « testul Lucher scurt » şi, deşi nu este
atât de cuprinzător şi relevant ca testul întreg, are totuşi o
considerabilă valoare pentru punerea în lumină a aspectelor
semnificative ale personalităţii şi în atenţionarea asupra ariilor
stresului psihologic şi fiziologic. Medicii europeni folosesc
această versiune scurtă a testului ca un ajutor preţios în
diagnoză, deoarece s-a descoperit că astfel de apar în testul
Luscher, deseori mult înainte ca efectele fiziologice să le facă
vizibile ; de aceea testul îi aprovizionează cu un incomparabil
« sistem timpuriu de avertizare » asupra suferinţelor datorită
stresului încă din faza lui iniţială – ca o proastă funţionare
cardiacă, un atac cerebral, dezordini ale traectului gastro-
intestinal. Medicul este un om ocupat care nu are timp de
pierdut pentru un diagnostic adăugat acelora cu care este
obişnuit şi nici pentru învăţarea unor complicate metode de
interpretare. Cu testul rapid Luscher, poate cu puţin deranj să
dea administrarea testului prezent sorei care primeşte
pacientul, şi cu o scurtă practică din partea sa să vadă dacă
pacientul are un test normal sau dacă sunt semne de stres în
arii care trebuiesc investigate ulterior.
Citim din articolul doctorului Erbslah, în legătură cu
folosirea testului color Luscher în practica medicală: « trebuie
să mulţumim profesorului Luscheor pentru clara recunoaştere a
semnificaţiei psihologiei culorilor şi pentru realizarea unui test
de culori al cărui avantaj special este simplitatea lui. E
administrat de moaşe, surori de gardă la naşteri. Interpretarea
culorilor rămâne tărâmul medicului”. După ce dă o mulţime de
exemple şi de avantaje ale testului pentru o timpurie
avertizare, când alte metode de diagnostic s-au dovedit
neproductive, continuă: ”testul depinde de înţelegerea de
către doctor a construcţiei psihologice a pacientului şi îl face
capabil să se bazeze mai puţin pe judecăţile proprii. Dă indicaţii
importante în diagnoză şi terapie şi de asemenea pentru
prognoza anumitor boli. Datorită simplităţii sale şi a încrederii,
testul poate fi recomandat folosirii generale ».
Folosirea lui în educaţie este variată şi estensivă.
Resursele investigatorii ale acestui aspect au fost realizate de
Karl Fleinghaus şi alţii. Testul mai este folosit în psihologia
religiei, gerontologie şi în orientarea maritală. În plus serviciile
de personal Luscher au aplicat testul pentru nevoile orientării
profesionale şi selecţiei personalului din industrie şi comerţ.
Testul a fost rafinat şi îmbunătăţit de la începuturile lui,
dar astăzi este asemănător cu cel de la început. Interpretarea
s-a îmbunătăţit şi a devenit mai cuprinzătoare, dar premizele
iniţiale au rezistat probei timpului.
S-a făut deja o menţiune asupra celor 4 culori : albastru,
galben, roşu şi verde. Acestea sunt « psihologic primare » şi
constituie ceea ce numesc « culorile fundamentale ale
testului ». Culorile auxiliare ale testului sunt :violet (mixură de
roşu şi albastru), maro (mixură de galben-roşu şi negru), un gri
neutru, neconţinând culoare şi de aceea liber de orice influenţă
afectivă, în timp ce intensitatea îl plasează la jumătatea
drumului între lumină şi întuneric, încât nu dă naştere la un
efect catabolic – este psihologic şi fiziologic neutru; şi în fine
negru, care este negarea tuturor culorilor.

CAPITOLUL II

PSIHOLOGIA FUNCŢIONALĂ

Numele de psihologie funcţională a fost dată de

teoreticienii care au legat alegerea culorilor de psihologia
personalităţii. În testul culorilor Lucher structura unei culori
rămâne constantă; ea este definită ca “înţelesul obiectiv” al
culorii respective şi rămâne acelaşi pentru oricine - albastru
închis, de exemplu, înseamnă linişte, indiferent dacă cuiva îi
place sau nu culoarea. Unul poate prefera o culoare, altul o
poate găsi plictisitoare, un al treilea rămâne indiferent la ea, în
timp ce o a patra o poate găsi ca fiind lipsită de gust.
În test subiectul alege culorile în ordinea descrescătoare a
preferinţelor;
culoarea care îi place cel mai mult o plasează pe prima poziţie,
aceasta fiind astfel cea pentu care are cea mai mare simpatie;
cea aleasă ultima şi plasată în a opta. Poziţie are cea mai mare
antipatie. Observând în ce poziţie din şir apare culoarea putem
determina ce funcţie reprezintă culoarea respectivă.
La începutul şirului atitudinea este aceea de preferinţă
decisă, urmată de o arie care este încă cea a preferinţei, dar
aceasta este mai puţin marcată, vine apoi o arie privită cu
indiferenţă, urmată în final de o arie de antipatie şi refuz.
Simbo1urile folosite pentru a nota aceste arii sunt:
Preferinţa puternică pentru o culoare simbol +
Preferinţa peatru o culoare simbol x
Indiferenţa faţă de culoare simbol =
Antipatie sau respingere a culoru simbol –

Semnificaţiile celor 8 culori

Ţinând minte că este necesară gruparea culorilor corect

selecţionate, în general pot fi stabilite urătoarele atitudini,
”funcţii” odată ce culorile au fost plasate în ordinea
preferinţelor:
Poziţia I: cea mai plăcută (simpatică) culoare reprezintă o
“orientare către” şi este indicată de +. Indică metoda esenţială,
modus-u1 operandi al persoanei care a ales, semnificaţii1e
spre care se orientează sau pe care le adoptă pentru a reuşi să-
şi atingă obiectivul. De ex.: albastrul închis în prima poziţie
semnifică un modus oporandi "calm".
Poziţia II: notat, cu + pentru a indica că este obiectivul actual.
Cu albastru închis în această poziţie, ţinta spre care se
îndreaptă va fi "pace şi linişte”. Depinzând de gruparea şi
notarea testului prezent, în orice caz, a doua poziţie poate fi
notată cu un x şi are un înţeles definit (vezi mai jos poziţiile III
şi IV). Când e notată numai culoarea din prima poziţie cu +,
atunci modul oporandi şi obiectivele sunt aceleaşi, cu alte
cuvinte mijloacele adoptate au devenit un obiectiv în sine.
Astfel, o persoană este de o obicei calmă, pentru că
doreşte să atingă un obiectiv particular fiind calmă, ca de
exemplu, asigurarea că raţiunea sa trebuie să prevaleze sau să
menţină un mediu stabil - dar acolo unde albastru închis este
singura culoare notată cu +, acolo calmul a devenit un obiectiv în sine.
Poziţiile III-IV: de obicei notate cu “x", care arată starea
prezentă a lucrurilor; situaţia în care simte că se află acum, sau
maniera în care circumstanţele sale prezente îl obligă să
acţioneze. Albastrul închis în această poziţie ar putea arăta că
subiectul se simte într-o situaţie liniştitoare, sau în una în care
trebuie să acţioneze cu calm.
Poziţiile V-VI: aceste poziţii reprezintă indiferenţă şi sunt
notate cu “ = “. Culorile din acestă arie arată că subiectul nici
nu respinge dar nici nu sunt în mod specific proprii situaţiei
actuale ci sunt ţinute în rezervă, pusă în păstrare pentru
siguranţă şi nu în acţiunea prezentă. O culoare “indiferentă”
este deci o ca1itate nestabi1ă, suspendată ca nepotrivită, dar
dar este în rezervă şi poate fi adusă repede înapoi în acţiune, la
orice moment de schimbare a circumstanţe1or. Albastrul închis
într-una din aceste poziţii îi arată că “pacea" s-a suspendat,
aşa încât o situaţie neliniştită sau iritantă trebuie adusă sub
control, sau cel puţin făcută mai tolerabilă.
Poziţiile VI –VII : notate cu “–“ şi reprezentând o “ întoarce
de la" culori1e care sunt respinse ca nesimpatice reprezintă o
dorinţă particulară pentru care există un motiv specia1 să fie
inhibat, (pentru că o acţiune de acest fel ar fi dezavantajoasă).
Cu alte cuvinte aceste culori reprezintă o trebuinţă care este
reprimată în chip necesar. Cu albastrul închis într-una din
aceste poziţii dorinţa pentru pace, linişte, trebuie să rămână
nesatisfăcută pentru că datorită unor circumstanţe
nefavorabile - orice relaxare, orice abdicare, orice încercare de
a aduce relaţiile mai apropiate şi mai armonioase ar putea avea
consecinţe nesatisfăcătoare.
Dacă interpretările din tabele se citesc în conjuncţie cu
aceste descrieri, este posibil să se ajungă la o analiză
exhaustivă, satisfăcătoare atât lectorului mediu, cât şi
specialistului.

Interpretarea funcţiilor

Se poate vedea că însăşi culoarea nu-şi schimbă

înţe1esu1 ei de bază, structura rămâne constantă. Poziţia ei în
şir, în orice caz, alternează considerabil interpretarea, când
ana1izăm caracteristicile de personalitate revelate de test.
Aceste interpretări se dau în tabelele de la sfârşitul cărţii. Orice
profesie care foloseşte acest test, are limbajul ei special; nu
numai psihologul ci şi psihiatrul, medicul, specialistul în
educaţie, criminologul. Fiecare poate dori să aibă aceste tabele
reprezentate în propriu său limbaj. În plus, lucrări speciale sunt
de dorit pentru cercetarea condiţiilor de vârstă şi sex pentru
condiţionarea sociologică şi pentru diagnostic, pentru scopurile
medicale sau pentru cele de orientare profesională. Încercarea
de a face aşa ceva ar încărca serios tabelele şi de aceea au
fost condensate cât s-a putut mai mult. Acolo unde apar
cuvintele “el, lui, pentru el", trebuie să fie interepretate, dacă e
cazul ca "ea, ei, pentru ea”. Aceasta evită conştientizarea lui
“el (sau ea)".
 CAPITOLUL III

CULORILE FUNDAMENTALE ŞI CULORILE AUXILIARE

Codul culorii pentru cele 8 culori

În panoul acestor 8 culori sunt date numerele tuturor

pentru uşurarea referirii ele sunt:
1) Albastru întunecat
2) Albastru - verde
3) Portocaliu - roşu – cele 4 culori fundamentale
4) Galbenul strălucitor
5)Violet
6) Maro
7) Negru – cele 4 culori auxiliare
8) Gri neutru

Categorii1e celor patru culori fundamentale

În timp ce descrierea genera1ă a structurii tuturor celor 8

culori, redată în capito1ul VI, cele 4 culori fundamentale au o
importanţă specială şi au semnificaţii particulare, după cum
urmează:
Nr. 1. Albastru întunecat – reprezintă “adâncimea
sentimentelor” şi este
 concentric–pasiv–incorporal–heteronom–perceptiv–sensibil–
unificator ;
Aspectele sale afective sunt următoarele:
1inişte–mulţumire–tandreţe–dragoste–afecţiune.

Nr. 2. Albastrul - verde - reprezintă “elasticitatea voinţei” şi

este :
pasiv–defensiv–autonom–posesiv–neschimbător–
reţinut;
Aspectele sale afective sunt:
persistenţa–afirmarea de sine–încăpăţânarea–
aprecierea de sine.

Nr. 3. Roşu - oranj - reprezintă "forţa voinţei" şi este:

excentric–activ–ofensiv–agresiv–autonom–locomotor–competitiv;
Aspectele sale afective sunt:
dorinţa–excitabilitatea–dominarea–sexualitatea.

Nr. 4. Galbenul strălucitor: reprezintă “spontaneitatea şi este:

excentric–activ–proiectiv–heteronom–expansiv–investigator–
aspirând (care aspiră);
Aspectele sale afective sunt:
variabilitatea–expectanţa–originalitatea–veselia.

Concentric înseamnă: ” preocupat subiectiv" şi deşi aceasta

are anumite aspecte de "introversie,, nu este acelaşi lucru şi nu
ar trebui confundate. Oamenii introvertiţi sunt concentrici, dar
cei care sunt concentrici nu sunt în mod necesar introvertiţi în
sensul obişnuit al cuvântului. A fi preocupat subiectiv înseamnă
a fi exclusiv interesat în ceea ce este o extindere proprie,
precum şi interesul pentru sine. O persoană care este în
continuă cornunicare cu alţii poate fi la considerat în mod
superficia1 ca extrovertit. Dacă ne dăm seama că topica
conversaţiei rămâne invariabil în legătură cu colecţia lui de
stampe sau cu familia lui, soţia lui, casa lui, slujba 1ui, excursia
sa prin Europa atunci putem spune că individul îşi afişează
concentricitatea deoarece priveşte toate aceste lucruri ca
extensiuni ale sale. Încercând să se aducă în conversaţie
probleme de interes mai general, fie va întrerupe, fie va înceta
să asculte.
Excentric înseamnă: ”interesat obiectiv” şi este mult mai
aproape de extroversie decât concentricitatea. Un individ
excentric este interesat de mediu, de lucrurile şi oamenii din
jur, fie din punct de vedere al contrastelor sau cauzării de
efecte asupra mediului, fie extrăgându-şi stimulii din mediu; în
primul caz este cauzativ şi deci autonom faţă de mediu; în al
doilea caz este efect al mediului şi de aceea heteronom.
Autonomia este astfel echivalentul lui "fiind o cauză" în
timp ce heteronomia este echivalentul cu “fiind un efect".
Pasiv şi activ au un înţeles mult asemănător lui concentric
şi excentrie.

Combinarea culorilor fundamentale

Se va deduce că numerele 1 şi 2 (albastrul şi verde) sunt

ambele concentrice (pasive); acolo unde apar împreună în test
este puternic accentuată concentricitatea; dar, dacă acesta
este un patern comportamental dorit, un patern actual, un
patern latent sau un patern respins depinde desigur de poziţia
acestei combinaţi în şir.
Similar numerele 3 şi 4 (roşu şi galben) sunt ambele excentrice
(active) şi direcţionate spre exterior; acolo unde apar împreună
est subliniată pornirea spre exterior.
Numerele 1 şi 4 (albastru şi galben) sunt ambe1e hetoronome
(reglare din surse exterioare), acolo unde apar împreună
subliniindu-se "determinarea din exterior".
Numerele 2 şi 3 (verde şi roşu) sunt ambele autonome
(autoreglatoare, cauzative); acolo unde apar înpreună
subliniindu-se iniţiativa şi autodeterminarea, dar, din nou,
maniera în care ele sunt subliniate, va depinde de locul unde
apar.
Fiecare din perechile de mai sus implică acolo unde apar.
Împreună în acelaşi grup funcţional (ambele +, x, = sau -),
imp1ică
deci o anumită supraaccentuare a unei caracteristici
concentricitate autonomie
excentricitate sau heteronomia.
Se obţine un echilibru mai bun prin combinarea albastrului şi
roşului (l şi 3), în care heteronomia concentrică echi1ibrează
şi armonizează cu autonomia excentrică a roşului. Combinaţia
de verde şi galben (2 şi 4) nu produce un întreg echilibrat pentru
că încearcă echilibrarea autonomiei concentrice a verdelui
împotriva heteronomiei excentrice a galbenului. Aceasta şi
datorită faptului că speranţa expansivă a galbenului nu
armonizează cu încăpăţânarea centrată pe sine a verdelui;
această combinaţie poate produce uneori propriile ei conflicte.

Ar trebui preferat culorilie fundamentale

Cele 4 culori de bază: albastrul, verde, roşu1, galbenul,

reprezintă trebuinţe psihologice fundamentale - trebuinţa
pentru mulţumire şi afecţiune trebuinţa de afirmare, trebuinţa
de a acţiona, de a avea succes şi trebuinţa de a privi înainte şi
a aspira - sunt tratate dându-li-se o importanţă specială. De
aceea, ele ar trebui să apară toate în primele 4-5 locuri ale
testului, când selecţia este făcută de către un individ sănătos,
normal echilibrat, eliberat de conflicte şi represii.

Culorile auxiliare

Culorile auxiliare: violet, maron, negru şi gri (5, 6 ,7, şi 8) sunt

într-o categorie destul de diferită. Negrul şi griul nu sunt, stricto
senso , deloc culori – negru fiind negarea culorii, iar griul testului fiind
strict neutru şi fără culoare. De aceea acestea sunt două
acromatice (nocolorate). Violetul este o mixtură.
De albastru şi roşu, în timp ce maroul este o mixtură de oranj-
roşu şi negru, dând o culoare întunecată, relativ fără viaţă
(uneori de asemenea numită acromatică). Preferinţa pentru una
din cele trei culori acromatice poate fi considerată ca indicând
o atitudine negativă în faţa vieţii; aceasta va fi mult mai
complet descrisă în capitolul asupra “anxietăţi1or".
Nici maroul, nici violetul nu sunt psihologic primare şi sunt
selecţionate pentru test după un mare număr de încercări şi
erori, ca fiind culori reprezentative pentru alte caracteristici pe
care individul le va plasa în mod normal în aria funcţională
indiferentă a testului sau chiar le va respinge; dar care sunt
frecvent exagerate şi frecvent se ridică către începutul şirului
pe seama uneia sau alteia din culorile fundamentale.
Un alt scop pentru care s-au inclus cele 4 culori auxiliare este
creşterea utilităţii universale a testului, prin adăugarea culorilor
găsite avea o aplicabilitate universală, lărgind astfel gama în
care culorile de bază sunt cuprinse. Aceasta permite o
semnificaţie mult mai clar definită a aşezării culorilor în şir.

CAPITOLUL IV
 GRUPAREA ŞI NOTAREA SECVENŢEI DE 8 CULORI

Când cele 8 culori sunt selectate prima dată, în ordinea lor

de preferinţă, de la cele mai plăcute la cele mai neplăcute, nu
există o altă a1ternativă decât gruparea lor în perechi - primele
două culori fiind notate cu "+", urmând perechea « x » apoi perechea
« = » şi perechea finală « - ». Deoarece, aceasta duce deseori la
o interpretare de acurateţe rezonabilă, există mai multe
avantaje în repetarea selecţiei. Ori de câte ori este posibil,
trebuiesc făcute două serii de selecţii cu un scurt interval de
câteva minute între ele. Nu trebuie făcută nici o încercare la a
doua selecţie de a repeta sau reproduce în mod deliberat prima
selecţie a celor 8 culori. Alegerile la cea de-a doua selecţie
trebuie făcută ca şi când cele 8 culori sunt atunci abia văzute
prima dată. Uneori se crede că trecerea pentru a doua oară
prin cele 8 culori e un tip de « test din memorie », că se
aşteaptă de la subiect ca acesta să reproducă cu exactitate
ceea ce a ales prima dată. Nu numai că nu este aşa, dar în
genere se poate spune că o a doua selecţie care reproduce
exact prima selecţie indică existenţa unei anumite rigidităţi a
atitudini şi o inflexibilitate de natură afectivă.
Presupunând o posibilă selecţie (1 roşu, 2 albastru, 3 violet, 4
galben, 5 verde, 6 maro, 7 gri, 8 negru atunci protocolul testului va fi :
3 1 5 4 2 6 0 7
dacă nu se face o a doua selecţie, atunci secvenţa celor 8 culori
va fi grupată şi notată astfel :
 3 1 5 4 2 6 0 7
+ + x x = = - -
Obligatoriu vor trebui consultate tabelele de interpretare la acest grupuri.
Când se face după un scurt interval de 2-3 minute a doua
selecţie, aceasta este de presupus că va fi puţin diferită de
prima şi unele din culori vor fi alese la fel în timp ce altele vor
mişca înainte sau înapoi în şir. Acolo unde două sau mai multe
culori îşi schimbă poziţia, dar stau tot lângă culoarea care le-a
fost vecină în prima selecţie, acolo se formează un grup şi acel
grup trebuie încercuit şi marcat cu simbolul potrivit funcţiei.
Presupunând că a doua selecţie a fost făcută de a doua
persoană care a făcut-o şi pe prima, putem avea situaţia
următoare :
Selecţia I : 3 1 5 4 2 6 0 7
Selecţia II : 3 5 1 4 2 6 7 0
 CAPITOLUL V

ANXIETĂŢI, COMPENSAŢII ŞI CONFLICTE

Surse de stres
S-a mai menţionat că cele 4 culori fundamentale reprezintă
trebuinţe psihologice de bază ; de aceea într-un protocol de
test normal, ele trebuie să apară la începutul şirului sau cel
puţin în cadrul primelor 5 locuri. Când nu apar astfel, aceasta
este un indiciu al prezenţei unor anumite deficienţe fiziologice
sau psihologice, care poate fi considerată cu atât mai serioasă
cu cât poziţia culorii fundamentale este mai spre sfârşitul
şirului. Dacă o culoare de bază este respinsă fiind plasată în
spatele secvenţei, dincolo de poziţia 5, atunci această culoare
fundamentală a rămas nesatisfăcută, datorită circumstanţelor
nefavorabile. O astfel de trebuinţă fundamentală nesatisfăcută
este o sursă de stres ducând astfel la anxietate. Sursa de stres
al unei culori fundamentale respinse arată de aceea o sursă
încărcată de anxietate, de tulburări psihice şi fiziologice.
Datorită acestui fapt când una din culorile de bază este
găsită în ultimile 3 poziţii ale secvenţei, poate fi considerată ca
o respingere şi i se dă notarea «-».
sur8~
Orice culoare care apare mai apoi în şir trebuie de
asemenea notată cu «-» aşa încât o culoare de beznă apare în
poziţia 6, culorile din poziţiile 7-8 vor fi notate ambele cu « -
m » şi trebuie de asemenea, să fie privite ca respingeri care
produc un grad de anxietate.
Toate respingerile reprezentând surse de anxietat sunt în
plus notate prin plasarea literei A dedesubtul lui “-”, atrăgând
atenţia asupra faptului că anxietatea rezultând din sursa de
stres este indicată de protocolul testului.
Ca un exemplu, să presupunem că roşul (3) apare în
poziţia 6 urmat de maron (6) în poziţia 7 şi negru (7) în poziţia
8. Acum cu roşul în poziţia 6, indicând prezenţa anxietăţii face
ca şi maroul şi negrul care îi urmează să fie privite ca încărcate
de anxietate. Acest lucru este evidenţiat de notarea ultimelor
trei poziţii, după cum urmează :
- - - - - 3 6 7
- - -
A A A

Compensaţii

Deseori, trebuinţele nesatisfăcute şi anxietatea rezultată

fiind suprimate ca neplăcute emoţional, aşa încât ele nu mai
sunt conştientizate (conştient recunoscute) şi deseori apar doar
ca vagă nelinişte. În afară de măsura în care pot fi
conştientizate, o astfel de sursă de stres cere un tip de
comportament compensator care este indicat în test prin
culoarea aleasă în prima poziţie, metoda esenţială, trebuie
privită ca fiind compensatorie, în cazul în care o culoare de
bază este respinsă. Pentru a atrage atenţia asupra acestui fapt,
litera C trebuie să fie scrisă dedesubtul primei cifre ori de câte
ori apare A la sfârşitul şirului.
Existenţa unei asemenea surse de stres şi anxietat la care
dă naştere, duc todeauna şi se exprimă într-un mod
compensator de comportament care este compulsiv, excesiv,
nepermiţând vreo alegere şi apărând ca tendinţă generalizantă.
Deoarece, o compesaţie de acest gen este chiar prin natura ei
ca activitate substituită, rareori duce la o satisfacţie reală,
ducând în schimb la o activitate nepotrivită sau excesivă, la
prejudecăţi şi la preferinţe pronunţate, la perfecţionism şi la
tendinţa de a moraliza pe alţii, la diletantism compulsiv, la
argumentare speculativă sau la alt mod de satisfacere
substituită.
Când apar anxietăţile şi sursele de stres, poziţia I poate să
fie ocupată de una din cele 4 culori fundamentale. În acest caz,
deşi compensaţia a fost cerută de stres, fiind totuşi
reprezentată printr-o culoare fundamentală este considerată a
fi mai mult sau puţin „normală”, totuşi, trebuie să ne reamintim
că orice substituire compensatorie implică o depărtare de
comportamentul optim datorită caracterului său obsesiv care
împiedică libertatea de a evalua condiţiile existente şi de a
acţiona corespunzător. Raţionalitatea a devenit subordonată
unei compulsii de a acţiona într-un mod particular.

Compensaţii exagerate
 Din cele 4 culori auxiliare s-a spus deja că preferinţa
pentru aşa numitele culori acromatice – maro, gri sau negru –
implică o atitudine negativă în faţa vieţii. Dacă oricare dintre
ele apare în primele 3 poziţii ale secvenţei de 8, atunci nu
numai că este prezentă compensaţia, ci tipul de compensaţie
nu poate fi considerat ca normal, implicând în schimb un grad
specific de comportament exagerat. Aceste culori şi oricare le-
ar preceda în şir trebuie notate cu plus şi subscrise cu litera C.
Dacă, de exemplu, gri (0) stă pe al 3 loc şi de aceea este
calificat cu + şi cu C, atunci cele două culori precedente
trebuie, de asemenea, notate cu + şi cu C, astfel:
3 4 0…
+ + +
C C C
Uneori se va întâmpla ca griul, maroul sau negrul să apară
pe unul din primele locuri fără ca o culoare fundamentală să
apară în poziţiile 6,7,8. Când se întâmplă astfel, ultima culoare
din şir trebuie privită ca o anxietate, chiar dacă aceasta ar fi
locul obişnuit de aparţie pentru culoarea respectivă. Cu alte
cuvinte, când există o compensaţie, trebuie să existe o
anexietate, iar când există o anexietate, trebuie să existe o
compensaţie.

Intensitatea anxietăţii şi a compensaţiei

Intensitatea deficienţelor psihologice sau fiziologice existente

care dau naştere la anxietate este considerată a fi relativ
serioasă atunci când culoarea fundamentală este în poziţia a 8
şi relativ uşoară când se află în poziţia a 6. Aceasta permite
adoptarea unei metode simple de măsurare a acestei
intensităţi, prin aşezarea semnului „!” la sursa de stres în
concordanţă cu următoarele reguli: 1. când o culoare de bază
apare în poziţia a VI-a 1!
2. când o culoare de bază apare în poziţia a VII- a
2!!
3. când o culoare de bază apare în poziţia a VIII-a
3!!!
Pentru măsurarea intensităţii compulsiei asociată de
compensaţii se adoptă o metodă similară:
1. când o culoare de fundamentală sau violet aparea ca şi
compensaţia nu se dă nici o notare;
2. când gri, maro sau negru apar în poziţia a III-a
1!
3. când gri, maro sau negru apar în poziţia a II-a
2!!
4. când gri, maro sau negru apar în poziţia a I-a
3!!!
După gruparea şi notarea obişnuită a protocolului testului,
literele C şi A trebuie subscrise dacă e cazul şi semnul „!” pus
în concordanţă cu regulile enunţate.
Exemplu:
!!! !! ! !! Total=8!
C C A A A
+ + x x = - - -
 0 6 5 1 3 4 2 7
7 0 6 1 5 2 4 3
+ + + x x - - -
C C C A A A
!!! !! ! ! !! !!! Total=12!
Prognoze

Exemplul de mai sus este al unui caz extrem demonstrând

maximum posibil de alocaţii de „!”, dat pentru a II-a selecţie.
Aceasta arată existenţa multor anxietăţi pentru care
compensaţiile se exprimă printr-un comportament intens şi
iraţional. Deoarece, a II-a selecţie este mai validă pentru
interpretare decât prima, o comparare a celor două indică
modul în care se aşteaptă să evolueze situaţia.
Când selecţia a II-a prezintă mai puţine „!” decât prima,
atunci prognoza generală poate fi considerată favorabilă. În
cazul invers prognoza este mai puţin favorabilă.
Această regulă a lui „!” ne poate permite să anticipăm
răspunsul unui anumit individ la condiţii îmbunătăţite care
impun mai puţin stres, sau la o cură de psihoterapie. Când
numărul de „!” alocat pentru a II-a selecţie este mai mare decât
cel alocat primei selecţii, atunci condiţiile îmbunătăţite sau
terapia pot rezolva mai puţine probleme sau deloc. Când o
parte sau toate anxietăţile care apar în prima selecţie dispar în
cea secundară, atunci prognoza e mai bună, tulburarea este
mai puţin implantată şi de aceea este mai accesibilă unui
tratament de remediere sau unei schimbări de condiţii de
mediu. În ultimul exemplu dat prognoza nu este favorabilă.
 În tabelele de interpretare pot fi găsite cifre care indică
numărul de „!” de la 0 la 12 apărut pentru un lot de 1000 de
adulţi, normali, bărbaţi şi femei. Aceste cifre se bazează pe
normele engleze.

Rezumat a regulilor de notare pentru A şi C

a) – poziţia 8 din şir reprezintă totdeauna o trebuinţă

reprimată (care poate sau nu constitui o anxietate) şi de aceea,
totdeauna primeşte simbolul „-”;
b) – dacă o culoare fundamentală (1,2,3,4) apare în poziţiile
6,7,8 aceasta împreună cu oricare altă culoare care îi urmează
reprezintă o anxietate furnizând motiv pentru o compensaţie.
Orice culoare de acest gen trebuie marcată cu „-” şi litera C
subscrisă. Ele reprezintă baza sau bazele pentru tulburări
funcţionale sau psihice (surse de stres).
c) – când apar culorile cu A, cel puţin una din culorile primei
poziţii trebuie privite ca o compensaţie şi subscrise cu C.
Culoarea primei poziţii este notată întotdeauna cu „+”;
d) – dacă una din culorile 0, 6,7 apare în poziţia 1,2,3
aceasta şi cele care o preced reprezintă compensaţii trebuie
toate notate cu „+”, litera C fiind subscrisă dedesubtul lor;
e) – dacă apar culori cu C, cel puţin culoarea din poziţia 8
trebuie privită ca anxietate şi subscrisă cu A;
f) – intensitatea anxietăţii sau compensaţiei este notată cu
„!”, precum urmează: dacă o culoare de bază apare în poziţia a
VI-a se alocă un „!”, în poziţia a VII-a se alocă „!!” iar în poziţia
a VIII-a „!!!”. Dacă oricare din culorile 0,6,7 apare pe primele 3
poziţii semnul „!” se alocă astfel: poziţia III, !; poziţia II, !!;
poziţia I, !!!.

Problema actuală

Existenţa unor trebuinţe fundamentale nesatisfăcute

împreună cu acea compensaţie prin care se încearcă
rezolvarea ei relevă tipul de conflict implicat. Astfel A şi C pun
în evidenţă problema actuală, conflictul, pun în evidenţă
elementul de sprijin pentru indicarea unei terapii medicale sau
psihologice.
Puţini dintre noi sunt aceia care trec prin viaţă cu lipsa de
dorinţă a unui adept a lui Budha şi de aceea majoritatea cer
ceva şi încearcă să evite altceva. Acest lucru induce un anumit
stres în viată, dar aceasta este destul de normal şi nu este
calificată ce „problemă” sau „conflict”.
Ceea ce dorim este indicat de culoarea din prima sau primele două
poziţii; ceea ce dorim să evităm este arătat de culoarea din
ultima poziţie. Combinarea a două funcţii diferite (funcţia + şi
funcţia - ) ne furnizează metoda adoptată pentru a opera cu
sursele de stres (fie normal fie exagerat) şi tabela V care
cuprinde această funcţie a fost inclusă în tabelele de
interpretare pentru a arăta că problema actuală există pentru
orice combinaţie posibilă.
Se ştie în general ce este o problemă. Soţia cuiva sau soţul
cuiva sunt o problemă, soacra este o problemă, delicvenţa
juvenilă este o problemă, şi criminalitatea – toate sunt
probleme. Dar pentru studiul prezent nici una nu este privită
problemă. O problemă nu este niciodată o chestiune a altcuiva;
pentru a fi o problemă trebuie să includă o „ nevoie să fie
rezolvată”, trebuie să existe o parte care să-şi spună „cum pot
rezolva sau înlătura problema”. Astfel soacra cuiva nu poate fi
ea însăşi o problemă, problema trebuie să includă atât soacra
cât şi persoana care încearcă să descopere cum să
convieţuiască cu această, cuvântul operativ pentru problemă
fiind „cum”.
„Problema actuală”, aşa cum apare în testul Luscher, se
supune acestei reguli. Culoarea sau culorile respinse şi
anxietăţile relevate de test indică sursa de stres pe care
persoana nu doreşte să fie nevoită să o tolereze. Indiferent
dacă este reprimată sau nu sub nivelul conştiinţei, rămâne încă
o nelinişte care determină o încercare de a opera cu ea într-o
anumită manieră compensativă. „Cum”-ul acestei încercări este
cel mai adesea indicat prin culoarea cea mai favorizată sau de
grupul cel mai favorizat. Această combinaţie de sursă de stres
cu modul de lucru, cu starea de încordare care îi dă naştere
împreună constituie chiar problema. Faptul că este doar o
„încercare de rezolvare” şi nu o soluţie actuală subliniază
existenţa în continuare a problemei şi , de aceia efortul
continuu de a o rezolva prin metoda adoptată.
Interpretările date in tabelul V indică componentele
„problemei actuale” – sursa de stres şi metoda adoptată în
încercarea de a o rezolva.
Cea mai semnificativă „problemă actuală” va fi acea
cuprinsă între culoarea din prima poziţie şi din a 8 poziţie. Cea
mai puţin semnificativă „problemă actuală” va fi cea care
cuprinde compensaţia cea mai îndepărtată de primul loc şi
anxietatea cea mai depărtată de ultimul loc.
Într-un protocol mediu, rar va fi necesar să fie căutate mai
mult de 4 de astfel de „probleme actuale”. Într-adevăr, se
poate spune că nu este necesar, pentru că problema principală
le va scufunda pe celelalte, dându-le o importanţă comparativ
mai mică. În orice caz, dacă avem de analizat care indică atât
de serios o atitudine negativă, atunci priorităţile care urmează
a fi numite „probleme actuale” sunt tocmai cele de mai sus”

Ambivalenţe

Se poate găsi un protocol în care o anumită culoare stă în

poziţia I sau II în prima selecţie şi în poziţia VII sau VIII în
selecţia a II a. Un astfel de protocol evidenţiază un grad de
ambivalenţă.
În protocolul de mai sus roşul apare în primul loc în prima
selecţie şi în locul VIII în a doua selecţie. Aceasta indică un
grad de ambivalenţă la roşu – caracteristicile pe care le
semnifică roşul sunt uneori favorizate alteori respinse.
Combinând roşul în poziţia I (+3) cu cel din poziţia a VIII-a (-
3), avem +3 –3; deoarece apar rar, aceste ambivalenţe sunt
incluse în tabelul funcţiilor + -. Grupul +3 –3 apare aici ca
având înţelesul „ denotă o atitudine ambivalentă variind între
dorinţa de a avea propriul drum şi dorinţa de a fi lăsat în pace”.
În acest test aceste ambivalenţe sunt de mai mică
semnificaţie deoarece procedurile testului au fost modificate
pentru a le face mai simple comparativ cu testul mare. Totuşi o
bruscă retragere sau avansare a culorii de la prima selecţie nu
trebuie ignorată. Ţinând minte că a doua selecţie este mai
validă, exemplul de mai sus ne poate spune că deşi individul
poate porni cu dorinţa de a avea propriu său drum, acesta se
dezintegrează rapid într-o atitudine de linişte cu orice preţ.
Vitalitatea roşului este repede epuizată chiar sub o presiune
uşoară. În acest caz chiar concentrarea pentru executarea
selecţiei este suficientă pentru a aduce această deplasare.

Caracteristici respinse sau reprimate

Din cele 8 poziţii în care culorile pot fi plasate, cea care

poartă cea mai mare cantitate de informaţie în legătură cu
individul este poziţia 8, adică grupul cel mai informativ este
grupul ”-„. De aceea, este posibil să se spună mai mult din
cunoaşterea acestor culori care îi plac cel mai puţin. Din acest
motiv tabela IV este de departe cea mai cuprinzătoare şi a fost
alcătuită într-un mod diferit.
Fiecare culoare sau fiecărei perechi de culori posibile i se
dau două interpretări. Prima dintre ele este interpretarea
fiziologică şi indică sursele de stres – care pot fi normale,
serioase sau foarte serioase. O sursă de stres normală este cea
care nu este clasată nici ca anxietate şi nici nu este însoţită în
tabel de 1.2.3 asterixuri. De exemplu, maro şi negru în poziţia
VII şi VIII reprezintă o sursă de stres normală, simbolizând o
„dorinţă de a-şi controla propriul destin” iar activitatea este
astfel orientată să permită aceasta. Un astfel de comportament
nu implică nici o aberaţie. O sursă de stres uşoară este cea în
care o culoare normală sau un grup normal a fost notat ca
anxietate nu datorită respingerii unei culori fundamentale, ci
pentru că griul, maro sau negru au apărut spre începutul
şirului. Sursele de stres serioase şi foarte serioase sunt cele
dedesubtul cărora sunt asterixuri în tabel.
A doua interpretare din tabel este cea psihologică şi descrie
caracteristicile unui comportament rezultat prin respingerea respectivei culoare
sau respectivului grup.
Într-un protocol mediu se poate marca cu „-„ 2, 3 sau chiar 4 culori. Cu
alte cuvinte caracteristicile reprezentate de aceste culori nu sunt în acţiune în
acel moment , ci sunt ţinute în rezervă. Ca urmare o parte din
aspectul emoţional – uneori o mare parte – este în supunere
nemanifestându-se până ce nu se vor schimba circumstanţele.
Acea parte a spectrului emoţional nu va fi stabilă din punct de
vedere emoţional şi nu va fi chemată în rol până nu va apărea
ceva destul de important care să facă necesară această
manifestare. O astfel de persoană va fi stabilă emoţional şi este
de presupus ca nu va manifesta aspecte de „emotivitate
indiferentă” fără să existe o cauză.
Anxietatea şi compensaţia dramatizează, în orice caz,
emoţiile. Din cele 8 culori posibile un număr maxim de 3 pot
apărea ca şi compensaţii şi tot 3 şi ca anxietăţi lăsând restul de
2 pentru aria funcţiei „x”. Nici o parte din spectrul emoţional nu
este în acest caz în supunere. De aceea este posibil ca emoţiile
să se manifeste foarte repede. De la un moment la altul
comportamentul este tot mai imprevizibil şi tinde să fie mai
puţin logic. Astfel unde conflictul a apărut din A şi C,
comportamentul emoţional este mult mai uşor provocat de
stimuli minori.
Conflict între obiectiv şi comportament

Analizând un protocol trebuie să luăm în consideraţie

obiectivele dorite (poziţiile +) şi situaţia sau comportamentul
actual (poziţiile x) pentru a vedea dacă există un conflict între
ele. De exemplul în protocolul:
1 2 3 4 5 0 6 7
+ + x x = = - -
pe întreaga suprafaţă există indicii de perfectă normalitate. Ce
este greşit, dacă în general este ceva? Grupul albastru-verde
(1-2) care este în acest caz modul operandi şi obiectivul dorit, e
exclusiv concentric şi preocupat subiectiv. Metoda esenţială
este liniştea (1), iar scopul este om autoposedare defensivă (2).
Totuşi situaţia existentă este caracterizată printr-o orientare
către exterior şi astfel, contrar faşă de cea ce doreşte, conflictul
poate apărea foarte uşor. În acest caz particular conflictul era
manifest persoana respectivă având nevoie de psihoterapie. Ea
de fapt se forţa să fie veselă, să urmeze toate modelele de
ultimă oră, să meargă la dans, să se distreze, simţind că
acestea sunt necesare pentru a menţine interesul soţului. De
fapt nu voia să facă toate aceste lucruri şi, cum s-a demonstrat
mai târziu, nici nu avea voie. Soţul s-a simţit profund mulţumit
o dată cu rezolvarea conflictului!

Instabilitatea şi sistemul nervos autonom

Un tip de tulburări de interes clinic pentru medic este

stabilitatea sau instabilitatea sistemului nervos autonom. Indicii
de instabilitate apar frecvent în test mult înainte ca efectele
patologice ale sale să se evidenţieze în mod obişnuit.
Mecanismul stabil de autoreglare a sistemului nervos autonom
fiind sub controlul ramurilor simpatice şi parasimpatice – care
lucrează împreună uneori alteori în opoziţie una faţă de cealaltă
– operează în mod normal în cadrul limitelor care nu pot fi
depăşite fără pericol. Reglarea biologică fie că se realizează
imperceptibil fie prin împingerea înapoi spre limită a unei
funcţii fiziologice care se apropie tare de această limită de
siguranţă. Când această autoreglare acţionează cum trebuie
sistemul poate fi considerat stabil.
Sistemul nervos autonom se ocupă cu reglarea acestor funcţii
ale organismului care în mod normal nu sunt sub control
conştient; procesele digestive, musculatura netedă, secreţiile
diferitelor organe şi glande, inima şi plămânii,mişcările
peristaltice ale tractului alimentar,funcţiile genitale, ş.a.m.d.
De aceea, instabilitatea acestui sistem poate avea o mulţime
de efecte negative. O astfel de instabilitate poate duce la o
funcţionare proastă, serioasă dacă nu se iau măsurile necesare.
Testul furnizează un mod de diagnosticare a prezenţei
instabilităţii, autoreglării chiar din stadiile ei foarte timpurii,
permiţând să se ia din vreme măsuri pentru a se putea prevenii
dezvoltarea unor condiţii patologice serioase.
Din ceea ce s-a spus anterior în legătură cu efectele
anabolice şi catabolice ale luminii şi întunericului se evidenţiază
o relaţie între trebuinţele somatice ale corpului şi alegerea
culorilor întunecate sau luminoase. În test cele mai
strălucitoare culori sunt galben şi roşul; cele mai întunecate
sunt negru şi albastru. De aceia dacă un protocol prezintă
grupul 3 4 sau 4 3 la sau spre unul din capetele şirului,
concomitent cu grupul 1 7 sau 7 1 la sau aproape de celălalt
cap al şirului, atunci se poate presupune prezenţa instabilităţii
autoreglării. Acolo unde grupul 3 4 sau 4 3 este la început iar
grupul 1 7 sau 7 1 este spre înapoi, această instabilitate deşi
prezentă nu a atins neapărat stadiul în care să fie periculoasă.
Dacă poziţiile sunt inverse instabilitatea este prezentă de mult
timp şi se poate să fi dus la deteriorări patologice.

Muncă şi epuizare

Trei din cele patru culori de bază se ocupă direct, printre

altele, cu abilitatea de a menţine optimul de eficienţă în timp.
Acestea sunt verdele, galbenul şi roşul, iar grupul lor este numit
grupul-muncă. Albastrul fiind culoare pasivă şi liniştită nu este
asociată cu munca. Rolurile pe care le joacă cele trei culori din
grupul muncii în capacitatea lor de a iniţia operaţii şi de a le
menţine eficiente sunt:
- verdele permite „elasticitatea voinţei”, care la rândul ei
permite individului să persevereze în ciuda opoziţiilor
sau dificultăţilor. Pentru că perseverenţa îl ajută la
îndeplinirea sarcinii şi astfel la îmbunătăţirea imaginii de
sine;
- roşul permite „forţa voinţei care cere acţiune şi
eficienţă, satisfacţie care apare din adaptare, mularea
unui lucru pentru a se potrivi cu sine;
 - galben permite satisfacţia „spontană” în acţiune,
capacitatea de a se proiecta şi de a privi înainte spre
rezultatul viitor al muncii, şi chiar dincolo de acestea,
spre noile şi interesantele activităţi care o pot completa
pe cea prezentă.
Deci, într-un protocol ideal grupul muncii ar trebui să stea
alături în secvenţa de alegeri, apărând fie la, fie spre începutul
ei. Când stau împreună şi spre început, atunci cu siguranţă că
scopul va fi bine realizat şi bine integrat, demonstrând că
acesta este tipul de activitate pe care persoana vrea să o facă.
Dintr-o astfel de situaţie, perioadele lungi de muncă şi apariţia
dificultăţilor şi problemelor vor avea un efect minor, vor fi
depăşite până când sarcina să fie satisfăcător îndeplinită.
Priorităţile personale prin prisma cărora individul poate
aborda sarcina vor fi indicate în test prin care culoarea din
grupul celor trei pe care o alege prima. Dacă acesta este verde,
scopul sau este ridicarea aprecierii de sine şi a statutului sau în
ochii celorlalţi; dacă este roşul dorinţa sa este de a simţi că a
câştigat luptând pentru un lucru pentru care se decisese să
lupte; dacă este galben, înseamnă că îi place să se proiecteze
în ceva pentru care interesul său va creşte.
Din nefericire culorile din grupul muncii nu stau adesea
împreună, ca întreg închegat. Uneori două din cele trei culori
stau alături, în timp ce a treia stă separată de ele; ceva mai
puţin frecvent se întâmplă ca cele trei culori să stea
independente complet. În acest ultim caz, în legătură cu munca
nu va fi foarte favorabilă relativ la tipul de activitate în care
este angajat subiectul, dar este necesară ambelor selecţii
pentru a se vedea în ce fel s-a schimbat grupul muncii. De
exemplu:
+ + x x = = = –
3 4 2 5 0 6 1 7
3 4 2 5 6 1 2 7
+ + x x = = – –
C C A A A
În acest caz se observă următoarele:
- grupul muncii în prima selecţie este intact şi corect plasat la
începutul şirului, în timp ce la a doua selecţie s-a dezintegrat;
- grupul 3 4 stă la început în prima selecţie, iar 1 7 la
sfârşit, ceea ce indică instabilitatea sistemului nervos
autoreglatoriu;
- a doua selecţie are 5 ! comparativ cu 2 ! în prima ceea
ce arată că şi un stres minor sau o concentrare pot da
naştere la conflict;
- dorinţa pentru acţiune şi eficienţă (roşul) este
compensatorie în ambele secţiunii şi de aceea nu este
obligatoriu potrivit unei sarcini anumite;
- verdele – tenacitatea şi perseverenţa – cade mult, de la
a treia la a şaptea poziţie, unde devine o sursă acută de
stres, ducând la anxietate.
Rezumând acest protocol indică un individ al cărui sistem
este neechilibrat şi care de aceea îşi pierde capacitatea de a
persevera chiar când apare un stres minor, cu rapidă epuizare
cauzată de tensiune interne (verdele respins). Din nou un
exemplu:
 Aici există grupul muncii alăturat, dar plasarea în ambele
secvenţe în aria indiferentă. Există conflict şi anxietate, dar în
cazurile ca cel prezent acestea pot să fie rezultatul situaţiei
prezente al subiectului sau al tipului sau de activitate, care nu
permit manifestarea capacităţilor de care dispune. Capacitatea
sa de a lucra este în suspensie pentru că circumstanţele sunt
nepotrivită; în circumstanţe mai potrivite se poate presupune
că grupul muncii va ajunge în frunte şi conflictul prezent va
dispărea. Acesta nu este un caz de epuizare.
Epuizarea apărea în test când există o deteriorare a
unităţii grupului muncii de la prima la a doua selecţia, şi în
particular când există o pronunţată, către sfârşit, a uneia sau
mai multor din cele trei culori ale grupului – mai ales pentru
roşu şi verde. Acolo unde verdele, unde dă înapoi, perseverenţa
este cea care şovăie, tenacitatea mentală de a continua se
epuizează brusc; când decade roşul, ne putem aştepta ca
epuizarea să fie mai degrabă fizică indicând golirea de energie.
Căderea spre sfârşit a galbenului indică o cădere a satisfacţie a
sarcinii – un tip de epuizare psihică, dar deoarece aceasta este
mai puţin tangibilă şi mai puţin sever în efecte, are mai mică
semnificaţie decât verdele sau roşul.

CAPITOLUL VI
 ÎNŢELESUL CELOR 8 CULORI

Fiecare din cele 8 culori a fost aleasă cu atenţie datorită

înţelesului psihologic şi fiziologic particular – datorită structurii
ale. Acest înţeles are o semnificaţie universală aceeaşi în toată
lumea, atât pentru un tânăr cât şi pentru un bătrân sau femeie,
educat sau înapoiat, “civilizat” sau “necivilizat”. De fapt singura
limitare pe care o are aplicabilitate generală a testului este
necesitatea de a comunica cu persoana testată; dacă poate
înţelege ce se cere de la el, dacă poate vedea planşele de
culori, (indiferent dacă este sau nu daltonist) şi poate afirma
preferinţele sale, atunci testul este aplicabil respectivului..
Mulţi privesc cu antipatie testele psihologice, mai ales acelea
care au întrebări numeroase şi de durată, sau care cer sortarea
unei mulţimi de cartoane. Din experienţa de administrare a
testului se poate spune că această antipatie este foarte rar
întâlnită, testul este atractiv şi se cere a fi făcut, ia foarte puţin
timp şi în orice caz cei care înţeleg testul “nu văd cum pot
trăda ceva alegând culori”. Se poate întâmpla ca subiecţii să fie
puţin doritori să ştie cât de relevant este într-adevăr testul. În
acest capitol, înţelesurile şi semnificaţia fiecăreia din cele 8
culori sânt stabilite în detalii care pot amplifica interpretarea
dată în tabele.

GRIUL

Griul testului nu este nici colorat, nici întunecat, nici luminos, fiind în
întregime liber de orice efect stimulativ sau tendinţă psihologică. Este
neutru, nici subiectiv, nici obiectiv, nici interior, nici exterior,
nici tensional, nici relaxant. Griul nu este un teritoriu ocupat ci
o graniţă ca “un pământ al nimănui”, ca o zonă demilitarizată,
o regiune de separare care provoacă o despărţire a ariilor
contrastante; În fiecare astfel de zonă există o abordare
diferită.
Cine alege griul în prima poziţie, vrea să se separe cu un
perete de oricine, să rămână liber şi neimplicat, aşa încât să
rămână izolat de orice influenţă sau implicare exterioară. Nu
vrea să participe şi se izolează de participarea directă,
acţionând în munca pe care o are de făcut în mod mecanic şi
artificial. Chiar când aparent participă, de fapt ia parte numai
prinr-un control îndepărtat, ca şi când ar fi – stă alături şi se
supraveghează pe sine şi mişcările sale, dar nu-şi dă voie să fie
realmente implicat în acţiune. În această poziţie griul este în
întregime compensator, este o încercare de a ameliora prin
non-implicare circumstanţele care rezultă din anxietatea
provocată de culorile respinse.
Griul, datorită atributului sau special de non-implicare,de a
“nu avea nimic de-a face cu ceva”, conţine un important element de
disimlare, de ascundere. Acolo unde, de exemplu, griul
formează o parte de grup de două culori şi ocupă prima poziţie,
ceea ce se opreşte este non-implicarea (neamestecul) în
primul âînd, urmată de o dorinţă neadmisă şi probabil
nerecunoscută pentru ceea ce este reprezentat de culoarea
secundă.
Pe de altă parte, persoanele care aleg griul în ultima
poziţie, doreşte să cuprindă totul – refuză non-amestecul – şi
simte că are un drept real să ia parte la tot ceea ce se întâmplă
în jurul său, cu rezultatul că alţii îl pot considera intrigant,
suprainchizitiv şi indiscret. Subiectul consideră neutralitatea
griului plictisitoare şi respinge calmul său lipsit de viaţă spre
ultimul loc în şir. Toate celelalte culori încărcate de efect şi
stimulare cu tensiunile lor contrastante sunt preferate pentru
că ele implică un grad ridicat de trăire şi de interesare. Orcine
respinge griul din această cauză, vrea să epuizeze toate
posibilităţile în drumul său către ţintă şi nu îşi permite odihna
sau relaxarea până când nu o atinge.
Orcine îşi alege griul în poziţia a II a îşi împarte lumea pe
care o are într-o arie compensatoare şi exagerată, pe de o
parte, reprezentată de culoarea pe care a plasat-o în prima
poziţie şi, pe de altă parte , de toate posibilităţile reprezentate
de culorile pe care le respinge sau de sentimentul de anxietate
în care ar putea fi antrenat de acestea, sentiment pe care îl respinge. Culoarea
care precede griul reprezintă singurul mecanism prin care
subiectul vrea să trăiască. Alminteri el se deconectează şi se
separă de lumea din jur. Aceasta nu înseamnă că în ochii altora
va apare ca inactiv sau neparticipator, dimpotrivă poate
apărea ca foarte activ deoarece compensaţia include străduinţa
de a compensa pentru sine sentimentul interior de lipsă de
semnificaţie şi propria inabilitate de a acţiona ca rezultat al
trăirii directe.
Chiar când griul este în poziţia a treia, lipsa de echilibru
între culorile favorizate care îl preced şi culorile care-l urmează
este încă atât de încărcată de tensiune, încât culorile din
poziţile I şi II trebuie interpretate ca şi compensaţii, şi deci ca
substitute compulsive pentru o anumită deficienţă existentă şi
pentru anxietatea care apare datorită acestei deficienţe. De
ex. : dacă primele culori sunt 3 4 0, atunci s-a produs o
deconectare, iar grupul 3 4 reprezintă o metodă
compensatorie care trebuie folosită pentru a trăi; în acest caz,
o “activitate expansivă”. El trebuie să continuie să încerce
extinderea câmpului său de acţiune şi trăire pentru a se
convinge că se întâmplă ceva, deoarece el însuşi a pierdut
cursa, se simte eliminat şi aproape pierdut; nimic nu mai are un
înţeles real şi nu este nici el sigur ce vrea ca într-adevăr să aibă
înţeles. În orice caz nici el nu cunoaşte toate aceste lucruri şi
de obicei nu vrea câtuşi de puţin să le cunoască dacă le
conştientizează, tot va avea tentinţa de a se sparge în bucăţi în
jurul său şi tocmai din acest motive el trebuie să aibă
compensaţie. Griul pe primele trei locuri conţine de aceea un
puternic element de autodecepţie, mai ales pentru că deseori
compesaţia este puternică şi eficientă. Multe personalităţi de
conducători de industrie şi comerţ au compesaţii de această
natură urmate imediat de griul care ascunde acest lucru
confirmă o teorie psifologică de amploare care afirmă că:
“aceia care excelează sau se evidenţiază din rândul lor fac
astfel mai puţin datorită unor superiorităţi naturale cât datorită
unui impuls coercitiv de a scăpa de ceva care produce
anxietate şi disconfort.”
Culorile care apar când în faţă când în spatele şirului, de la
prima la a doua alegere, dau indicii asupra unui stadiu
existent de anxietate. Astfel de culori care însoţesc griul sunt
ele însele încărcate de conflict atâta vreme âît griul apare în
prima jumătate a testului (în poziţia 1-4).
Poziţia medie statistică medie a griului este pe cel de-al
şaselea loc, de unde se poate transfera la 5-7 fără să devină
semnificativ. În alte poziţii are semnificaţii. În condiţii de
epuizare, de golire sau de stres special ( de exemplu înainte de
examinare) griul tinde să fie împins înainte, spre început.

ALBASTRU
Albastrul-închis al testului reprezintă calmul complet. Con-
templarea acestei culori are un efect linistitor asupra sistemului
nervos central. Presiunea sanguină, ritmul pulsului şi respiraţiei
se reduc, în timp ce mecanismele de autoprotecţie lucrează
pentru a reîncărca organismul. Corpul se adaptează la relaxare
şi recuperare aşa încât dorinţa pentru această culoare creşte
când subiectul e bolnav sau epuizat.
Albastrul-închis, la fel ca celelalte culori fundamentale e o
reprezentare cromatică a unei tendinţe biologice de bază:
fizio1ogic tranchilitatea; psihologic - mulţumirea; acestea fiind
pace şi recompensare. Oricine care se află într-o situaţie de
echilibru armonie şi relaxare din tensiune are aceste
sentimeate de stabilire unitate şi siguranţă. Astfel, albastrul
reprezintă graniţele pe care individul le construieşte în jurul său
reprezintă unificare şi un sens al aparenţei. Se spune că
"albastrul este loialitate", dar acolo unde aliaţii cuiva sunt
interesaţi reapectivul este deosebit de vulnerabil, astfel
albastrul reprezintă profunzimea sentimentului. Albastrul ca
sensibilitate relaxată este o condiţie prealabilă pentru trăire
estetică şi pentru conştiinţa “meditativă".
 Schelling foloseşte simbo1ul albastrului în a sa "Pdilosophy of Art"
când spune "tăcerea este condiţia potrivită frumuseţii, precum
calmul unei mări netulburate". Albastrul corespunde simbolic
apei calme, temperamentului liniştit, feminităţii părţii
decorative dintr-un manuscris. Perceperea senzorială este
suavitatea (dulceaţa), conţinutul său emoţional sau tandreţea,
iar organul său este pielea. Astfel eczema şi acneea deseori pot
fi asociate cu realţiile tulburate care includ (sau ar trebui să
includă) tandreţe, dragoste sau afecţiune apropiată, de tipul
familiei, iubirii şi al căsătoriei.
Derivat din sanscrită, cuvântul pali"nila" a fost dat acelui
albastru închis care se recomanda ca fiind cel mai potrivit
mediu scopurilor meditaţiei. Cuvântul german pentru stare
logică fundameatală pe care o reprezintă albastrul-închis este
"gemut". Nu există un echivalent englezesc care să aibă acelaşi
sens, dar apropiat este "sensibilitatea sentimentelor".
Albastrul-închis are o considerabilă profunzime şi plinătate
favorizat fiind de supragreutate - şi reprezintă mulţumirea şi
împlinirea. Este tocmai împlinirea fericită a înaltelor idealuri, de
unitate, de totalitate, de unire cu GEA, pământul mamă. Este
adevăr şi încredere, dragoste şi dedicare, de renunţare şi
devotament. Albastrul este eternitatea de dincolo de timp,
reprezentând valorile tradiţionale şi de durată, tinzând astfel să
perpetueze trecutul.
Când albastrul este ales în prima poziţie se denotă o nevoie
de linişte emoţională, pace, mulţumire sau o trebuinţă
fiziologică de odihnă, de relaxare şi posibilitatea de recuperare.
Cine favorizează albastrul are nevoie de un mediul calm şi
ordonat, eliberat de nelinişti şi frământări, în care elementele
se mişcă şi evoluează încet, după linii mai mult sau mai puţin
tradiţionale, un mediu în care relaţiile sale cu alţii sunt placide
şi fără controverse. Când este ales în prima poziţie, dar nu ca şi
compensaţie, alegerea implică un spirit calm, un calm şi o
preocupare pentru rezolvarea etică şi integră a problemelor
vieţii, există o dorinţă că poate avea încredere şi că poate fi
crezut de asociaţi şi de cei apropiaţi.
Când albastrul este ales în poziţia a şasea, a şaptea sau a
opta, în orice caz
dorinţa de cumpănire (de sânge rece) şi de încredere reciprocă
rămâne nesatisfăcută în relaţiile sale dând naştere la o anxietate
care este cu atât mai mare cu cât culoarea este plasată mai spre
sfâşitul şirului. Relaţiile emoţionale prezente sau legăturile
profesionale respinse, deoarece ele nu sunt pe măsura înaltelor
standare pe care le are faţă de acestea şi le respinge fie ca
plictisitoare, fie restrictive. Le găseşte apăsătoare,
descurajante şi deprimante, o legătură din care ar dori să
scape. Ar putea în prezent să facă acest lucru, părăsindu-şi
casa sau schimbându-şi slujba, dar consideră că
responsabilităţile sale sunt de aşa natură încât nu poate în
prezent întrerupe relaţia cu ele, va fi însă înclinat să evadeze pe
plan mental într-o activitate compensatoare. Astfel, respingerea
albastrului închis înseamnă desfacerea legăturilor şi duce la un
comportament neliniştit, fără pace şi la un grad de agitaţie
mentală. Ca urmare poate suferi, fără pace, şi deci poate suferii
capacitatea de concentrare,iar pentru copil acest lucru poate
lua forma unei dificultăţi de învăţare La adult tensiunea rezultă,
dacă continuă mult, poate duce la tulburări în sistem nervos
cuprinzând inima şi sistemul circulatoriu ca rezultat al
schimbărilor cardeo-vasculare.
Respingerea albastrului-închis ca nevoie emoţională
nesatisfăcută, poate duce la o preferinţă compensatoare pentru
verde. În acest caz insistenţa de sine a verdelui implică o
mândrie şi o cerinţă rebelă de independenţă; deseori se poate
găsi la tinerii care vor să se desfacă de familie şi de legăturile
parentale.
Respingerea frecventă a albastrului-închis dă naştere la o preferinţă
compensatorie pentru roşu, aceasta implicând o dorinţă de
stimulare. Când o trebuinţă nesatisfăcută de împlinere
emoţională este acompaniată de roşu compensator ca modus
operandi în prima poziţie, atunci este vorba de a aduce acest
sentiment de neîmplinire printr-un comportament pasional şi
sexualitate – sindromul lui Don Juan. Acolo unde
promiscuitatea sexuală este respinsă ca substitut acceptabil
pentru albastru-închis îndepărtat, compensaţia prin roşu va lua
probabil forma unei activităţii riguroase în care individul se
ascunde de perico1ele urmăririi unui scop captivant, ca de
exemplu conducerea automobilelor de curse sau vânătoarea de vânat
mare.
Deseori galbenul este ales compensatoriu pentru un albastru-închis
îndepărtat. Galbenul înseamnă căutarea unei căi de depăşire a
dificultăţilor. În acest caz opresiva lipsă de împlinire emoţională
cere ca situaţia să fie relaxată iar depresia asociată să fie
depăşită, ceea ce duce la o căutare agitată a unei soluţii.
Această căutare poate fi orientare nu numai pentru soluţionarea
unei situaţii emoţionale existente de vulnerabilitate, ci poate
merge dincolo de aceasta într-o căutare a unui anume stadiu de
acord spiritual mai satisfăcător, precum înţelegerea filosofică
sau metafizică, preocuparea pentru învăţături religioase sau un
interes pentru mişcări ulterioare care să ducă la realizarea unei
înfrăţiri universale etc.
Statistic, albastrul are o semnificaţie aparte dacă nu stă
pe primele patru poziţii..

VERDE

Verdele testului conţine într-o anumită măsură albastru şi

este culoarea care reprezintă condiţia fiziologică a “tensiunii
elastice”. Psihologic se exprimă ca voinţă de acţiune, ca
perseverenţă şi tenacitate. Verdele-albastru este de aceea o
expresie a feminităţii, a constanţei şi mai ales a rezistenţei la
schimbare. Indică constanţa punctului de vedere precum şi
constanta conştientizare de sine şi încărcarea de valoare ale
“Eu” în toate formele de posesie şi de afirmare de sine, deoarece
posesia este privită ca evoluând atât în siguranţă, cât şi ca
autoapreciere. De aceea, persoana care alege verdele pe prima
poziţie vrea ca propria sa valoare să crească în siguranţă, fie
prin autoafirmare, agăţânduse de o imagine idealistă despre
sine, fie prin recunoaşterea pe care o aşteaptă de la alţii ca
semn de respect faţă de calităţile sale,fie datorită bogăţiei sale,
sau în termenii superiorităţii sale în câştiguri materiale,
educaţionale sau culturale.
Verdele corespunde simbo1ic maiestuosului Sequoia, cu
rădăcini adânci, dominând deasupra tuturor copacilor mai mici,
temperamentului auster şi autocratic, tensiunii din coarda
arcului. Percepţia senzorială este astringenţa, conţinutul său
emoţional este mândria şi organele sale sunt muşchii netezi
(involuntarii). Astfel tulburările digestive şi ulcerele gastrice sunt
deseori asociate cu îngrijorarea pentru o posibilă pierdere a
statutului său personal.
De aceea, verdele ca tensiune acţionează ca un răgaz în
spatele căruia excitaţiile stimulilor din exterior constituie fără
să fie eliberată, crescând nevoia de mândrie, de superioritate
autocontrolată asupra celorlalţi, de putere, de capacitate de a controla
evenimentele sau cel puţin de a fi capabil de a le mânui şi
direcţiona. Această zăgăzuire şi represie a stimulării din
exterior duce la variate forme şi grade de control, nu numai în
sensul impulsurilor direcţionate, ci de asemenea şi ca o
exactitate minuţioasă în verificarea faptelor, ca de exemplu o
memorie precisă şi exactă, ca o acurateţe a prezentării, a
analizei critice şi a consistenţei logice - toate care duc la un formalism
abstract.
Acest comportament “verde” poate, de asemenea, să-şi găsească
expresia într-o căutare a unor condiţii de viaţă mai bune, ca de
exemplu o sănătate mai bună sau o viaţă mai lungă şi mai
folositoare, atât pentru sine cât şi pentru ceilalţi. În acest caz avem
reformatorul condiţiilor în schimbare sau ameliorare. Dar, în
special, persoanele care aleg verdele vrea ca opinia sa să
prevaleze, să se simtă justificat ca reprezentant al principiilor
fundamentale şi imuabile. Ca urmare el se va plasa pe sine pe un
pedestal şi tinde să dăscălească şi să moralizeze pe ceilalţi.
 Cel care alege verdele în prima poziţie doreşte să
impresioneze. Doreşte să fie recunoscut menţinându-şi punctul
de vedere, vrea să-şi găsească o cale proprie împotriva
opoziţiilor, a rezistenţei. Persoana care alege verdele în poziţia
6,7 sau 8 doreşte şi ea aceste lucruri dar a fost slăbită de
rezistenţa pe care a întâmpinat-o şi se simte redusă în statut
prin lipsa de recunoaştere. Această deprimare îl face să simtă o
rezistenţă tangibilă, o tensiune fizică prezentă (ca de exemplu în
bolile pulmonare sau de inimă), sau ca o greutate sau
constrângere - pe toate acestea vrea să le evite. Cu cât verdele
este mai în spatele şirului, cu atât mai repede caută să evite
aceste lucruri.
De aceea respingerea verdelui înseamnă nelinişte, anxietatea
de a se elibera de temerile impuse de nerecunoastere.
Pierderea propriei puteri de rezistenţă şi a tenacităţii,
anxietatea faţă de orice schimbare posibilă de statut sau de
poziţie, reducerea posibilităţii de a se afirma, toate se combină
pentru a se produce o astfel de preocupare în legătură cu
propriul său eşec posibil, ca un individ de la care se aşteaptă
să arunce vina pe ceilalţi şi să adopte o atitudine critică,
caustică şi nevrednică faţă de ei. În timp ce verdele în prima
poziţie poate însemna încăpăţânare şi subiectivitate, când este
respins înseamnă întodeauna acest lucru.
Verdele respins este deseori compensat prin plaserea albastrului în
prima poziţie deoarece se speră că acesta va duce la pace şi
eliberare de tensiune. Cei care vor face această selecţie caută
un rai liniştit unde pot afla mulţumire şi unde nu mai trebuie să facă
eforturi intolerabile necesare pentru afîrmarea poziţiei.
 Uneori verdele respins este compensat de roşul în prima
poziţie. Roşul înseamnă dorinţa de excitare şi stimulare
deoarece verdele respins exprimă el însuşi un stadiu de iritare,
de tensiune care duce la nerăbdare şi la pierderea controlului
de sine, această combinaţie va duce la o considerabilă
impetuozitate, la izbucniri intolerabile, pierderea parţială a cunoştinţei
şi chiar la scizuri apoplectice.
Uneori se încearcă compensarea intolerabilei tensiuni a
verdelui respins prin selectarea galbenului pe prima poziţie ca o
cale de ieşire din dificultate. Acest “zbor spre libertate" este o
încercare de a scăpa de sentimentul de constrângere, de depresiune
şi de posibilele scăderi ale stării de sănătate care pot urma. O
astfel de compensare este rareori adecvată, constând în eforturi
de a-şi distrage atenţia.

GALBENUL
Este cea mai strălucitoare culoare din test şi efectele ei
sunt lumina şi veselia. Deoarece roşul pare mai dens şi mai
"greu” ca galbenul e mai stumulativ; deoarece galbenul e mai
strălucitor şi mai puţin dens ca roşu, este mult mai sugestiv
decât stimulativ. De exemplu, în timp ce galbenul ridică presiunea
sanguină ritmul pulsului şi al respiraţiei într-o manieră
asemănătoare roşului, totuşi este notabil mai puţin stabil în
felul în care realizează aceste lucruri. Principalele caracteristici ale
galbenul sunt: strălucirea calitatea radiantă şi veselia fără substanţă.
Galbenul exprimă expresivitatea neinhibată, largheţea şi
relaxarea.. Ca opus verdelui la care tensiunea inducând
contradicţii poate duce chiar la spasme sau chiar crampe, galbenul re-
prezintă relaxarea şi dilatarea. Psihologic, relaxarea înseamnă
relaxarea din probleme, încărcături, restricţii sau supărări.
Galbenul corespunde simbolic bine-venitei călduri solare,
aspiraţiei către aureola de sfânt, unui spirit vesel şi fericit.
Percepţia ei senzorială este expresia de picant, conţinutul sau
emoţional este nestatornicia plină de speranţă şi organele sale
sunt sistemul nervos simpatic şi parasimpatic.
Spre deosebire de roşu, care acţionează de asemenea prin
aceste sisteme, activitatea galbenul e mai nesigură şi tinde să
piardă în coerenţă şi formă. Iadividu "galbenul" poate fi un vârtej de
hărnicie dar hărnicia sa porneşte inconstant.
Dacă galbenul este ales pe primul loc, aceasta arată dorinţa
de relaxare şi speranţa unei mari fericiri şi implică conflicte mai
mici sau mai mari în care este necesară relaxarea. Această
speranţă de fericire în toate nenumăratele ei forme, de la
aventura sexuală la filozofiile care oferă iluminare şi
perfecţiune, este todeauna direcţionată către viitor; galbenul
presează spre înainte, spre nou, spre modern, spre evoluţie şi
nedemodat.
Acolo unde este subliniat galbenu1 puternic este în acelaşi
timp compensatoriu, prin găsirea unei căi de salvare, care să
aducă relaxare, nu există numai o puternică dorinţă de a ieşi
din dificultăţile existente, dar există de asemenea şi o
probabilitate de superficialitate, de schimbare de dragul
schimbării, şi o puternică cerinţă de experienţe alternative. Ca
şi verdele, galbenul vrea să câştige în importanţă şi să câştige
înalta consideraţie a altora, dar spre deosebire de verde, care e mândru şi
suficient, galbenul nu este niciodată liniştit, străduindu-se
todeauna spre exterior în urmărirea ambiţiilor sale. Acolo unde
este compensatoriu, poate cădea din această cauză în cursa
invidiei “ochiul verde al micului zeu galbenul“.
Verdele este persistenţa, galbenul este schimbare, verdele este
tensiune, galbenul este relaxare. Între aceşti doi poli este un conflict
care evidenţiază incompatibilitatea lor. Aici, ambitia, insistenţa
pe sine şi nevoia de prestigiu, a verdelui sunt la război cu urmărirea
plină de speranţă a trăirilor fericite a aventuri exprimate de
către galben. Acolo unde verdele domină, muşchii involuntari sunt
sub un stres cronic, că urmări patologice pot apare la stomac sau
intestine, la inimă sau la sistemele circulatorii, coaliţii care se
descoperă deseori în aşteptarea unor ambiţii prea mari.
Deoarece gradul de tensiune este deseori de netolerant acolo
unde există astfei de condiţii, verdele e de obicei respins, iar
galbenul favorizat în încercarea de al compensa şi de a relaxa
această tensiune.
Dacă este respins galbenul şi este plasat la poziţiile 6,7 şi 8
atunci aşteptările au dezamăgit, individul se confruntă cu
grupul şi se simte izolat sau despărţit de ceilalţi. Într-o astfel de
dispoziţie severă, strălucirea şi calitatea nesubstanţială a
galbenului sunt privite ca nepotrivite şi superficiale; cu atât mai
mare va fi dezamăgirea cu cât galbenul va fi mai spre sfârşitul şirului.
Galbenul respins înseamnă că vârtejul, tulburarea a rezultat din
dezamăgire şi din sentimentul că speranţele nu sunt pe cale să
se realizeze. Acest vârtej poate lua forma iritabilităţii,
descurajării, neîncrederii şi a suspiciunii altora şi a intenţii1or
lor. Dacă luăm în considerare cât de mulţi oameni îşi ating şi îşi
menţin interesul numai din speranţe şi expectaţii, se poate
aprecia cât de devastator este efectul lipsei de speranţă şi se
poate demonstra că un galbenul respins înseamnă deci
”încercarea de a se protjza de izolare, de pierderi viitoare şi de
dezamăgire”.
Compensaţiile pot lua forme diferite. Frecvent albastru este
ales în prima poziţie, indicând că liniştea şi unitatea sunt dorite
ca mijloace de a realiza mulţumirea. Galbenul respins şi
preferarea albastrului ref1ectă tendinţa spre ridicare de
agăţare de familiar; această combinaţie este comună şi
rezultă dintr-un tip de ataşament mai degrabă masochist.
O încercare de compensare a lipsei de speranţă se poate face prin lupta
pentru securitate, poziţie şi prestigiu, în acest caz metoda
esenţială din poziţia 1 va fi verdele.
Dacă cel care apare în poziţia 1 este roşul, atunci
mijloacele adoptate pentru a scăpa de senzaţia dezamăgirii şi a
izolării vor fi căutate în aventură, experienţe intense – mai ales
exces sexual.
Galbenul este semnificativ dacă nu apare în poziţile 2-5.

VIOLET

Violetul este un amestec de roşu şi albastru şi deşi este o

culoare de sine stătătoare şi distinctă, reţine ceva din
propietăţile ambelor, în ciuda pierderii clarităţii scopurilor celor
două culori. Violetul încearcă să unifice lupta impulsivă a
roşului şi blânda abandonare a albastrului, devenind astfel
reprezentativ al identificării. Această identificare este un fel de
unire mistică, un înalt grad de intimitate senzitivă, ducând la o
fuziune completă între subiect şi obiect, aşa încât tot ceea ce este
dorit sau gândit trebuie să devină realitate. În acest fel, violetul e încântare,
un stadiu magic în care sunt împlinite dorinţele, aşa încât persoana
care preferă violetul doreşte o relaţie “magică”. Nu numai că
vrea să fie el vrăjit, ci în acelaşi timp vrea să fie încântat şi să-i
farmece pe ceilalţi, să exercite un grad de fascinaţie asupra lor
pentru că, deşi aceasta este o identificare magică, există
distincţia între subiect şi obiect.
Violetul poate însemna identificare şi intimitate, amestec erotic
sau poate duce la o înţelegere intuitivă şi sensibilă. Dar
calitatea sa e ireală şi iluzorie, însemnând o identificare datorită
unei incapacităţi de a diferenţia sau datorită unei agitaţii fără
soluţie, fiecare din acestea putând duce la iresponsabilitate.
Un matur mental va prefera mai degrabă una din culorile de
bază ale violetului, dar imaturul, mental şi emoţional poate
prefera violetul. În cazul a 1.500 de preadolescenţi elevi 75% dintre ei
au preferat violetului.. Statisticile cuprinzând iranieni, africani şi indieni
din Brazilia au arătat o notabilă preferinţă pentru această
culoare, comparativ cu selecţiile euro-caucazienilor.
Investigaţiile lui Erbsloeh au arătat că activitatea glandulară şi
hormonală pe parcursul gravitaţiei tinde să ducă la o preferinţă
pentru această culoare. Acelaşi lucru când avem de a face cu o
defectuoasă funcţionare a tiroidei. Hipertiroidismul (când este
psihosomatic şi nu ca rezultat al deficitului de iod) este o
condiţie care rezultă în urma unui stres îndelungat, a unui şoc
sau a unor condiţii de viaţă anterioară, care îi supune pe
suferinzi la o teamă nepotolită, emoţiile lor fiind foarte
instabile. Deseori se poate spune exact acelaşi lucru despre
femei în timpul gravitaţiei, multe din ele devenind nesigure
emoţional în această perioadă.
Preferinţa pentru violet în rândul preadolescenţilor
subliniază faptul că la ei lumea este încă un loc magic în care
trebuie să fure numai lampa lui Aladin pentru ca farul acesteia să le
aducă tot ceea ce vor – o atitudine care cu siguranţă îşi are
elementele ei, dar care nu este indicat să se manifeste în cursul
vieţii adulte.
Homosexualii şi lesbienele îşi demonstrează de multe ori
insecuritatea emoţională printr-o preferinţă compensatorie
pentru violet. Aici avem cazul oamenilor ale căror temeri
emoţionale îi duc la încercarea de a creea în jurul lor un tărâm al
feeriei, în care odată intraţi pot compensa lumea pierdută, atâta
vreme cât se au unul pe celălalt. În acest caz, în timp ce o
proporţie semnificativă de homosexuali de ambele forme
aşează violetul pe primul loc, nu trebuie să se presupună că
preferinţa pentru violet duce în mod necesar la practici
homosexuale.
Când violetul apare în prima poziţie, sunt necesare investigaţii
mai amănunţite pentru a se descoperi care atribut al violetului
este indicat, este vorba despre o imaturitate preadolescentină
adusă până la viaţa adultă ? În această situaţie persoana va
tinde să fie nerealistă şi va avea dificultăţi în distingerea
practicului de viaţă vizionară. Este vorba de o proastă
funcţionare glandulară, sau de vre-o altă condiţie care duce la
nesiguranţă emoţională ? Dacă este vorba de aşa ceva,
persoana va avea o nevoie specială de înţelegere sensibilă de
la un partener cu care el sau ea să se poată identifica. Dacă nu
este vorba de nici una din acesta posibilităţi atunci persoana
doreşte să fie aprobată pentru farmecul şi fascinaţia ei, pentru
manierele sale încântătoare şi căile sale de a câştiga – doreşte
să arunce un văl de vrajă asupra celorlalţi. E sensibil şi
apreciativ, dar nu vrea ca relaţiile sale să-i aducă o excesivă
responsabilitate.
Când violetul apare în poziţia a 8-a , dorinţa de identificare
mistică cu altul a fost respinsă, datorită aparentei imposibilităţi
de a fi realizată sau datorită condiţiilor care sunt în întregime
nepotrivite.Aceasta duce la o rezervă destul de critică şi la o non-
dorinţă de a se preta în vreun fel oarecare la orice tip de relaţii,
fie personale fie profesionale, până când nu ştie exact cum stă şi nu
poate vedea responsabilităţile pe care le-ar implica această
relaţie. În acelaşi timp, tendinţa de identificare şi înţelegere
intuitivă implicată de violet este implicată mai degrabă spre
obiect decât spre oameni, dând naştere la apreciere estetică şi la
capacitatea de a ajunge la o raţionalitate independentă şi la o
înclinare crescută spre ocupaţii de natură ştiinţifică sau
profesională.
Violetul nu este semnificativ pe poziţiile 3-7, nici în poziţiile
1şi 2 pentru gravide şi preadolescenţi.

MARO
Maroul testului este galben-roşu întunecat. Vitalitatea impulsivă a
roşului este redusă, înmuiată şi liniştită. De aceea, maroul şi-a
pierdut impulsul expansiv creator, forţa vitală activă a roşului.
Vitalitatea nu mai este efectiv activă, ci este pasiv receptivă şi
senzorială.
 De aceea maroul reprezintă senzaţia aşa cum apare aceasta
simţurilor corpulul. Este senzitivă, legată direct de corpul fizic şi
poziţia sa în secvenţa de 8 ne dă indicaţii asupra condiţiei
senzoriale a corpului. Dacă, de exemplu, maroul e plasat în aria
indiferentă (unde statistic apare cel mai des), atunci starea
senzorială şi condiţia fizică a corpului nu dau o greutate
excesivă, nepotrivită. Poziţia este normală, deoarece o sănătate
norma1ă trebuie să atragă foarte puţin propria atenţie. Acolo
unde există un disconfort sau o boală maroul începe să se
deplaseze către începutul şirului, demonstrând mai marea accentuare a
tulburării, a disconfortului fizic şi o mai mare preocupare pentru
condiţiile care vor permite ameliorarea acestui disconfort.
Cei care sunt dezrădăcinaţi şi deposedaţi neavând încă un
cămin al lor în care să se poată relaxa şi uşura şi cu o slabă
perspectivă de securitate şi mulţumire fizică, plasează deseori
maroul mai înainte în şir. Acesta este chiar cazul persoanelor
care au devenit dezrădăcinate ca rezultat al celui de-al II-lea
război mondial. Aceasta nu datorită unei mai ridicate senzorialităţi
a corpului, ci deoarece nu există un loc unde se pot simţi în
siguranţă şi unde ar putea simţi plăcerea confortului, cu care
cei mai favorizaţi de soartă se înconjoară. Aşa încât maroul
indică în plus importanţa “plasată” rădăcinii, pe cămin, pe casă
şi pe compania celor asemenea, într-o securitate precară şi
familiară.
Dacă maroul stă în prima jumătate a şirului şi mai ales în
primele două locuri, înseamnă că există o trebuinţă crescută
pentru confort fizic, senzorial, pentru relaxare într-o anumită
situaţie care aduce cu ea un sentiment de disconfort. Această
situaţie poate să fie ori o nesiguranţă, ori o boală fizică actuală,
ori o atmosferă de conflict, ori existenţă unor probleme la care
individul se simte incapabil să le facă faţă. Indiferent de cauză
condiţia fizică a corpului este invers afectată, fiind plasat un
mai mare accent pe trebuinţa de a furniza acestuia un mediu
mai sigur.
Când maroul este plasat în poziţia 8, această trebuinţă de
confort relaxant este respinsă. Aici confortul fizic şi satisfacţia
senzorială sunt interpretate ca slăbiciuni care trebuiesc
depăşite. Cel care respinge maroul consideră că este constituit
dintr-un material mai dur, mai rigid şi doreşte să se evidenţieze
ca un individualism. El respinge simţul gregar şi
interdependenţa maroului, ca şi orice încurajare a dorinţelor
trupului. Această reprimare a capacităţii de a simţi reacţia fizică
poate duce în orice caz mai uşor la un deficit producător de
anxietate, deficit care cere o anumită formă de compensaţie –
incluzând posibilitatea unei activităţi sexuale forţate – în dorinţa
de a trăi unele din senzaţiile fizice care sunt prea riguros reprimate.
Maroul este semnificativ dacă nu stă în poziţiile 5-7.

NEGRU
Negrul este cea mai întunecată culoare fiind de fapt chiar
negarea culorii. Negrul reprezintă graniţa absolută, dincolo de
către viaţă încetează exprimând astfel ideea de nimic, de stingher.
Negrul este un NU spus DA-ului vieţii. Albul este pagina virgină pe
care povestea trebuie abia scrisă, negrul este sfârşitul dincolo
de care nu mai este nimic. În timp ce albul este inclus doar în
testul complet Luscher, printre cele 8 culori nu apare; dar albul
şi negrul sunt cele două extreme Alpha şi Omega, începutu1 şi
sfârşitul. În testul de 8 culori, cel mai apropiat de alb este
gabenul strălucitor, şi dacă galbenul şi negrul se găsesc
împreună într-un grup aceasta indică un comportament
extremist de un tip sau altul.
Negrul fiind negarea însăşi reprezintă renunţarea, ultima
predare sau abandonul şi are un efect puternic asupra oricărei
culori care apare în acelaşi grup, accentuindu-i şi întărindu-i
caracteristicile.
Dacă va apare în prima jumătate a testului şi mai ales pe
primele trei locuri duce la un comportament compensatoriu de
natură extremă. Cel care alege negrul pe prima poziţie vrea să
renunţe printr-un protest furtunos împotriva stadiului existent,
în care simte că nimic nu este aşa cum trebuie. E revoltat
împotriva vieţii sau cel puţin împotriva propriei vieţi şi este în
stare să acţioneze precipitat şi neînţelept în revolta sa.
Când negrul este în poziţia a doua persoana se crede
capabilă să renunţe la tot, indicând că poate poseda orice ar
reprezenta culoarea din poziţia întâia. Dacă, de exemplu, roşu
este în poziţia întâia, iar negrul într-a doua, atunci persoana se
aşteaptă la satisfacerea dorinţelor exagerate să compenseze
tot ceea ce este deficitar. Când albastrul precede negrul, se aşteaptă
ca liniştea absolută să restaureze armonia tulburată şi
neliniştea emoţională. Galbenul precedând negul în primele
două poziţii, înseamnă că se aşteaptă o anume acţiune abruptă
şi posibil catastrofală sau schimbare de rută care să pună capăt
tulburărilor. Când avem gri şi negru se aşteaptă ca protecţia
oferită de o totală neimplicare să ajute la depăşirea intoleranţei
generale.
Negrul în poziţia trei cere compensaţia oferită de culorile
din primele locuri. Şi ca, de exemplu în cazul griului, culorile care
apar înaintea negrului în prima selecţie şi după el la a doua
se1ecţie, când sunt plasate în prima jumătate a testului sunt la fe1
de încărcate de conflict şi indică o sursă în plus de axietate.
Negrul în poziţia 8 este cel mai des întâlnit statistic reprezentând
o dorinţă mai mult sau mai puţin normală de a nu avea ce
abandona, de a-şi putea controla propiile acţiuni şi decizii. Când
această poziţie este una de axietate în orice caz a pierde ceva
sau a fi privat de ceva, devine o problemă de conflict şi
deoarece individul consideră acest lucru ca fiind cel mai
supărător, el fuge de pericolul de a cere prea mult.

CAPITOLUL VII

ÎNŢELESUL STRUCTURAL AL PERECHILOR DE CULORI

Fiecare grup de două culori are un înţeles structural

propriu, care este independent de poziţia sa în şir.
Interpretarea funcţională a atitudinilor sau caracteristicilor
corespondente.
În timp ce un grup poate consta chiar dintr-o singură culoare (în
cazul acesta înţelesul ei structural este dat în ultimul capitol),
totuşi multe din grupurile întâlnite vor fi perechi de două culori
– de acest tip sunt 56. O descriere succintă a celor 56 de grupuri
structurale se dă aici pentru a ajuta o înţelegere complectă
ulterioară, a fundamentelor pe care se întemeiază interpretările
mai cuprinzătoare a tabelelor.
Se va găsi că există o aparentă duplicitate a acestor
“înţelesuri de grup”; de exemplu atât 0/3 (gri/roşu) cât şi 3/0
(roşu/gri) au înţelesul de impulsivitate, dar maniera în care este
demonstrată această impulsivitate nu este de loc aceeaşi în
ambele cazuri. Aceasta se aplică, de asemenea, la multe alte perechi
fiecare din ele putând apărea inversate ca ordine.
Simbolul funcţiei (+,x, ) va afecta bineînţeles interpretarea
care se ataşază înţelesului structural al grupului. Denumind
acest înţeles de grup “M” (meaning), atunci grupul marcat +
înseamnă : “Vrea să fie sau să aibă “M” sau : “Trebuie să fie sau
să aibă “M”.
Grupul notat cu x înseamnă : este M sau se simte într-o
situaţie M” sau : “Comportamentul M este cel mai potrivit”.
Grupul marcat = înseamnă : “Comportamentul M este în prezent
nepotrivit” sau : “M este in rezervă sau sub interdicţie”.
Grupul marcat cu – înseamnă : “Nu se simte capabil să fie
sau să aibă M”
Astfel, folosind ca exemplu grupul 0/3 (giul/roşul) :

Descrierea scurtă care urmează înţelesului structural

grupului de perechi a fost formulată în majoritatea cazurilor
pentru a corespunde funcţiei +. Aceasta cere să se realizeze o
modificare prin care înţelesul structural să se adapteze
funcţiilor care au rămas.
0/1 înţeles structural : “un interval de linişte” sau “o
perioadă de recuperare”.
Carapacea protectoare a griului precede trebuinţa de linişte
(1) . Această non-implicare se aşteaptă să aducă ca urmare
liniştea.
0/2 înţeles structural : “autoinsistenţă separativă” sau
“superioritate defensivă”
Trebuinţa de protecţie precede verdele egocentric,
implicând o extremă precauţie în păstrarea intereselor şi
poziţiilor. Calitatea de a fi preocupat de sine a verdelui este de
asemenea asociată cu un sentiment al superiorităţii, izolarea
griului implicând non-voinţa de a-şi submina această autoritate
printr-un prea strâns contact cu ceilalţi. Deoarece primul este
griul, această caracteristică tinde să fie ascunsă sau mascată în
aplicare.
0/3 înţeles structural : “impulsivitate” sau “acţiune rău
considerată”.
Datorită griului protector şi disimulat care precede activul
roşu acţiunea impulsivă ţine să fie de o natură destul de
acoperită, realizată cu speranţa de a nu fi inclusă în consecinţe.
0/4 înţeles structural : “indecizie” sau “pierderea hotărârii”.
Aici speranţa, aspiraţia şi soluţionarea problemelor stau în
spatele protector al griului şi sunt de aceea pierdute în ceaţă.
Aceasta implică o tatonare indecisă în căutarea soluţiei bune,
sau chiar aspiraţia concretă spre sau pentru ceva. Mai târziu,
luarea unei decizi hotărâte va însemna angajarea într-o acţiune
care se extinde în viitor.
0/5 înţeles structural : “sensibilitate precaută” sau
“tentativă de identificare”.
Dorinţa de a se identifica cu ceva sau cineva există dar nu i
se permite să se manifeste deschis, astfel încât toate încercările
sunt precaute şi doar la nivelul tentativei.
0/6 înţeles structural : “epuizare” sau “golire”.
Aici este implicată protecţia corpului şi a condiţiei sale
senzoriale. Evitarea de a fi prins într-o problemă sau tulburare,
poate permite constituirea posibilităţilor de revenire.
0/7 înţeles structural : “izolare separativă” sau “neamestec
total”.
Aici se exagerează şi se întăreşte neamestecul prin natura
imperativă a negrului, în timp ce se renunţă şi se consideră
neimportant tot ce urmează în secvenţă.
1/0 înţeles structural : “un interval de linişte” sau “o
perioadă de recuperare”
Protejarea de culorile care urmează griul va fi permisă prin
obţinerea unor condiţii liniştitoare.
1/2 înţeles structural : “control discriminativ” sau “ simţ interior
al ordinei”.
Sensibilitatea şi înţelegerea exactă duce la o naştere a
autoestimării, încurajând ordinea şi metoda. O îngrădire precisă
a discuţiei şi a exagerărilor care ar putea rezulta. Ambele culori sunt
autocentrice, îndreptându-se spre independenţă.
1/3 înţeles structural : “o întreprindere în colaborare” sau
“împlinire emoţională”.
În cadrul vieţii de muncă implică capacitatea de a se
împăca cu proprii asociaţi, de a copera cu ei în beneficiul
reciproc şi al organizaţiei. În viaţa domestică sau privată indică
o combinare armonioasă de activitate sexuală şi tandreţe. În
ambele, faptul că albastru precede roşu indică faptul că o mai
mare importanţă se dă armoniei şi cooperării decât activităţii.
Cooperarea şi înţelegerea, se presupune, vor duce la o acţiune
mai creativă.
1/4 înţeles structural : “dependenţă emoţională” sau
“aspiraţii orientate către grup”.
Dorinţa albastrului de a înţelege şi de a fi înţeles şi aspiraţia
galbenului duc la un comportament desemnat să atragă
afecţiunea altora. Ambele culori sunt heteronome, făcând din acest
grup o determinare din exterior.
1/5 înţeles structural : “susceptibilitate estetică” sau
“sensibilitate erotică”.
Aici liniştea şi împlinirea se realizează printr-o anume formă
de fascinaţie, fie printro absorţie de frumos şi estetic, fie prin
urmărirea unei anumite relaţii idealizate.
1/6 înţeles structural : “confort senzorial” sau “ataşament
indolent”.
Liniştea şi securitatea pot fi obţinute numai prin alinarea
stării de disconfort fizic şi printr-o tratare cu o consideraţie
specială.
1/7 înţeles structural : “Negrul care urmează albastrului îl
întăreşte pe acesat ca pe o imperativă nevoie de linişte şi
implică renunţarea la tot ce este reprezentat de culorile care
urmează. Acolo unde acest grup apare spre un capăt al şirului
cu 34 (sau 43) spre celălalt, trebuie suspectată activitatea
sistemului nervos autoreglator”.
2/0 înţeles structural : “insistenţa pe sine separativă” sau
“superioritatea defensivă”.
Aici defensivitatea verdelui este întărită şi exagerată de
peretele protector al griului. Autoaprecierea, trebuinţa de a
impresiona şi conştiinţa prestigiului sunt toate întărite, în timp
ce atributele culorilor din urma griului sunt minimalizate.
3/0 înţeles structural : “impulsivitate” sau “acţiune rău
considerată”.
Acţionează de dragul acţiunii, cu insuficienţă atenţie pentru
cosecinţele acţiunii, deoarece ele sunt ascunse sub aparenţele
culori cenuşii, care maschează spre deosebire de 0/3.
3/1 înţeles structural : “a întreprinde în cooperare” sau “iniţiativă
controlată”.
La fel ca la 1/3, cu excepţia faptului că aici se plasează o
importanţă mai mare pe activitate, decât pe armonie şi
colaborare. O activitate potrivită va duce la armonie.
3/2 înţeles structural : “activitate cu scop” sau ”împlinire
emoţională”.
La fel ca pentru 23, cu excepţia faptului că aici acţionează
propria iniţiativă fiind direcţionată pentru plăcerea iniţiativei,
decât pentru o mai înaltă recunoaştere şi apreciere din partea
altora. Grupul conţine ambele culori autonome fiind deci
autodeterminative.
3/4 înţeles structural : “activitate expansivă” sau ” exploatarea
unei noi arii”.
Atât roşul cât şi galbenul fiind excentrice, acest grup este foarte activ
şi exteriorizat. Acţionează (3) de dragul acţiunii şi este
todeauna direcţionat spre nou şi nedescoperit (4).
Acolo unde apare acest grup spre unul din capetele şirului cu 17
sau 71 spre celălalt capăt, trebuie suspectată instabilitatea
sistemului nervos autoreglatoriu.
3/5 înţeles structural : “suscebilitate la stimulare” sau ”reactivitate”.
Dorinţele şi acţiunile (3) sunt direcţionate spre lucruri care
fascinează, stimulează şi subjugă, în timp ce acţiunile însăşi
sunt destinate să fascineze pe alţii. Poate fi erotic cât şi estetic.
3/6 înţeles structural : “gratificare senzorială” sau
”indulgenţă faţă de sine”.
Aici acţiunea este restrânsă prin faptul că corpul nu trebuie
să fie tulburat sau să i se creeze vreun inconvenient (6). Acţiunea 4
este de aceea ţintuită spre o satisfacere senzorială.

3/7 înţeles structural : “dorinţă exagerată” sau “dramatizare”.

Dorinţa normală de roşu devine constrîngere şi este întăritî
de negru.
4/0 înţeles structural : “indecizie” sau “lipsă de hotărâre”.
Predomină necesitatea soluţionării dar, este îngrădită de gri
şi de aceea separată de toate celelalte arii în care se găseşte
soluţia. Spre deosebire de 04, aici există voinţă de angajare,
dar bariera griului face dificilă descoperirea exactă a lucrului în
care trebuie să se angajeze.
4/1 înţeles structural : “dependenţă emoţională” sau “atitudine
de ajutor orientat către grup”.
Ambele culori sunt heteronome, de aceea grupul este mai mult efect decât
cauza. Speranţa (4) de afecţiune şi înţelegere (1) duce la o
activitate destinată să atragă atenţia.
 4/2 înţeles structural : “cerinţă de apreciere” sau “ambiţie”.
Mai puţin dederminativ ca 24. Aici ambiţia este mai puţin în
impuls autodirecţionat, cât o speranţă ca fiind mereu alert şi cu
spiritul de observaţie, se vor deschide noi căi, care vor permite
să obţină o recunoaştere.
4/3 înţeles structural : “activitate expansivă” sau “căutare de
noi domenii”.
Cele două culori, fiind cele mai strălucitoare, fiind
excentrice, fac acest grup foarte exteriorizat şi activ.
Activitatea (3) este mai puţin controlată ca în grupul 34,
deoarece galbenul face atât mai experimentală cât şi mai
superficială, căutând mereu noul şi satisfăcătorul. Acolu unde
grupul apare spre unul din capetele şirului cu 17 sau 71 spre
celălalt cap, trebuie suspectată instabilitatea sistemului nervos
autoreglatoriu.
4/5 înţeles structural : “chemarea fanteziei” sau “setea de
aventură”.
Aici speranţele şi aspiraţiile (4) se exprimă prin fascinaţie,
imaginaţie şi fantezie (5), ducând la o destul de ireală sete de
aventură sau de trăiri substituite.

4/6 înţeles structural : “totală securitate” sau “confort

nestăvilit”.
Aici soluţionarea cere confort fizic şi eliberarea de orice
probleme sau remeri de insecuritate.
4/7 înţeles structural : “crize subite” sau : “hotărâri încăpăţânate”.
Aici cele două culori extreme – cea mai strălucitoare şi cea
mai întunecată – sunt împreună indicând că nu poate exista o
cale de mijloc, ci numai un singur răspuns : da sau nu. Trebuie
aflată (7) o soluţie (4) deseori prin mijloace impetuoase şi
îndărădnice.
5/0 înţeles structural :“sensibilitate grijulie” sau “tendinţă de
identificare”.
Sensibilitatea la atmosferă şi la mediu (5) acompaniată de
dorinţa de ale proteja de orice influenţă perturbatoare (0).
5/1 înţeles structural :“susceptibilitate estetică” sau
“sensibilitate erotică”.
Diferă de 15 prin faptul că accentul este plasat pe condiţiile
idealizante (şi probabil destul de ireale) de identificare. Deseori
se întâlneşte ca o compensaţie pentru cei ale căror relaţii
sexuale nu sunt tocmai ortodoxe, dar care au un sentiment bine dezvoltat
pentru frumos şi estetic.
5/2 înţeles structural : “insistenţă pe sine flexibilă” sau “farmec
iresponsabil”.
La fel ca pentru 25, dar cu un mai mare accent pe farmec şi
pe non-voinţa de a accepta responsabilitatea relaţiilor
apropriate.
5/3 înţeles structural : “susceptibilitate la stimuli” sau “reactivitate”.
Fascinat de orice stimulativ sau excitativ. Similar cu 35 dar
mai puţin responsabil.
5/4 înţeles structural : “chemarea fanteziei” sau “sete de
aventură”.
Viitorul trebuie să deţină excitare, stimulare şi interesare.
Deschis în farmec dar supraimaginativ.
5/6 înţeles structural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”.
Aici fascinaţia (5) are de a face cu lucruri care fac plăcere
corpului (6) ca de exemplu o hrană bună, haine frumoase, obiecte
de lux,etc.
5/7 înţeles structural : “nevoie de identificare” sau “amestecare
forţată”.
Aici dorinţa de a se combina şi de a se identifica (5) este
întărită şi făcută constrângătoare de către negru (7). Trebuie să
facă parte din ceva sau să se identifice cu ceva.
6/0 înţeles structural : “epuizare” sau “golire”.
Aici, confortul trupului şi eliberarea de orice poate cauza
tulburări fizice sau senzoriale. Trupul trebuie să fie protejat şi
să i se permită refacerea. La fel ca 06, dar aici se pune un mai
mare accent pe nevoile unui tratament prin de consideraţie.
6/1 înţeles structural : “confort senzorial” sau “ataşament
indolent”.
La fel ca pentru 16, dar se pune un mai mare accent pe
trebuinţa fizică de fineţe de mânuire, de tratament plin de
consideraţie.
6/2 înţeles structural : “cerinţă de alinare fizică” sau
“insistenţă de confort”.
Aici, trupul are nevoie de alinare (6), dar puterea voinţei (2)
se străduieşte să facă faţă dificultăţilor existente. Există o
tensiune considerabilă şi nevoia unui mediu mai relaxant.
6/3 înţeles structural : “satisfacţie senzuală” sau “indulgenţă
faţă de sine”.
Nevoile trupului de condiţii care să-i satisfacă simţurile (6)
este imediat urmată de roşul plin de dorinţi, ceea ce accentuează
impulsul către autogratificare. Un grup mai indulgent faţă de
sine decât 36.
 6/4 înţeles structural : “securitate totală” sau “confort
nestăvilit”.
Alinarea trupească (6) este preferată chiar aspiraţiilor către
viitor (4), ceea ce duce la o cedare.
6/5 înţeles structural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”.
La fel ca pentru 56, dar cu o mai mare accentuare a
simţurilor fizice.
6/7 înţeles structural : “autodepreciere”.
Deoarece aceasta are un înţeles foarte negativ, acest grup
este în general respins şi apare mai des la sfârşitul secvenţei de
8. Când apare la început indică renunţarea la orice, în afară de
satisfacţia fizică, datorită unui sentiment de lipsă de scop.
7/0 înţeles structural : “izolare separativă” sau “non-amestec
total”.
Consideră situaţia ca repugnantă şi nu vrea să aibă de a
face cu ea. Încearcă să se izoleze de orice lucru care ar putea avea
vreo influenţă asupra sa.
7/1 înţeles structural : “pace absolută”.
Se revoltă contra întregii situaţii şi tot ce vrea este să fie
lăsat în pace. Acolo unde grupul apare spre vreunul din capetele
şirului cu 34 sau 43 spre celălalt capăt, se poate suspecta
instabilitatea sistemului nervos autoreglator.
7/2 înţeles structural : “excludere încăpăţânată” ” sau
“prejudecata încăpăţânată că are dreptate”.
Revolta (7) urmată de insistenţa de sine (2), o încăpăţânare
sfidătoare şi o aderenţă rigidă la propriul punct de vedere.
7/3 înţeles structural : “dorinţă exagerată” sau “dramatizare”.
Acţiunea bazată pe revoltă şi reîntărită de această, care
duce la impetuozitate şi un comportament extremist, cu scopul
de a satisface dorinţe exagerate.
7/4 înţeles structural : “crize bruşte” sau “hotărâri
încăpăţânate”.
Cele două extreme ale luminii şi întunericului, cu revolta
negrului împotriva sorţii urmată de aparenţa galbenului de a
rezolva problemele, duc la decizi şi acţiuni extreme şi de aceea
de presupus a conduce la remedii disperate.
7/5 înţeles structural :“trebuinţă de identificare” sau
“amestecare forţată”.
Insistenţa (7) şi identificarea (5). Lucrurile trebuie să se
potrivească sau să se amestece perfect, nefiind permise nici
concesiile, nici compromisurile.
7/6 înţeles structural : “autoafirmare”.
La fel cu 67, dar cu o mai mare accentuare a revoltei împotriva
evenimentelor.

CAPITOUL VIII
INTERPRETĂRILE TESTULUI

Un cuvânt de avertizare

Nimeni nu are nimic de obiectat când i se spune ce individ splendid este

pe de altă parte, multe din selecţiile de 8 culori interpretate,
sugerează că lucrurile sunt pe departe de a fi splendide, testul
fiind încărcat din greu cu anxietăţi, surse de stres şi
comportamente compensatorii de o natură compulsivă şi
deseori neînţeleaptă. Dacă analiza unui astfel de test se dă
verbal, devine un lucru esenţial alegerea cu grijă a acelor
cuvinte care să permită interpretării să fie constructivă şi să
ajute mai degrabă decât dogmatică;nu numai pentru că ultimul
caz e de aşteptat să renască ego-ul, ci poate, de asemenea, să
fie destructiv. Dacă raportul trebuie să fie scris, nu este
obligatorie preocuparea de a dera la limbajul prezent al
tabelelor şi de obicei este mai bine de a spune lucrurile într-
un limbaj care să comunice ideile persoanei interesate, în
acelaşi timp, cu grija să fie pe cât posibil încurajator şi
constructiv.
Secvenţa de 8 culori, dacă este suficient de exactă în
analizele sale suprinde şi prezintă fără îndoială o imagine
existentă – nu indică în mod necesar dacă această imagine este
rezultatul unui dezechilibru profund sau dacă este rezultatul
condiţiilor de mediu prezente sau trecute, care afectează
comportamentul actual. Testul de 8 culori, desigur că nu
este suficient pentru a putea permite să se determine
acest lucru cu certitudine, şi de aceea trebuie consultat
testul complet (sau vreun alt test abisal).
Stresurile sau condiţiile de mediu care sunt intolerabile şi
care duc la un comportament sub-optim, pot şi afectează
persoana. În orice caz, acest efect asupra personalităţii nu este
cu necesitate permanent; descoperit şi recunoscut la vreme ne
poate schimba mediul, se pot obţine condiţiile în care
trăsăturile de personalitate nedorită vor începe să decadă.
Reluat apoi, testul va indica îmbunătăţirile care au apărut –
dacă sunt îmbunătăţiri ale personalităţii sau ale sănătăţii.

Pe de altă parte, trăsăturile de personalitate care s-au

dezvoltat ca apărare reală sau imaginară împotriva condiţiilor
de mediu dificile vor avea, dacă mai persistă mult, un efect
distructiv asupra instanţelor mai de adâncime ale psihicului.
Dacă acest lucru se întâmplă, atunci o simplă schimbare de
mediu nu va mai putea fi suficientă şi este suficient să se uzeze
pentru restabilire un gen sau altul de psihoterapie.
De aceea, este esenţial ca atunci când privim un test în
care culorile neindicate sunt plasate în locuri greşite şi care are
o alocare de 12, să nu se recurgă automat la psihiatru şi la
cămaşa de forţă! Se poate să fie al unui individ normal şi ca
sănătate şi ca psihic, care însă găseşte condiţiile prezente
(existente) intolerabile şi reacţionează într-o manieră destul de
disperată la acestea. Examinaţi problemele împreună cu dânsul
sau dacă este vorba de o autotestare reexaminaţi-vă propriile
probleme. Dacă vedeţi că situaţia existentă nu are nici o relaţie
cu personalitatea relevată de analiza testului, atunci găsişi un
psiholog care poate administra întregul test Luscher, sau vreunui alt
test de profunzime, ca Borschach sau MMPI.
Testul Luscher complet arată mai mult decât reacţiile unui
individ la situaţiile existente şi comportamentul său general dă
răspuns-efect; aceasta indică, de asemenea, atitudinea sa
condiţionată obişnuită, atitudinele sale inconştiente în domeniul
emoţiilor, voinţa acţiunii şi aspiraţiei, impulsurile şi trebuinţele
îngropate adânc în psihicul său. Informat astfel, psihologul,
psihiatrul sau psihoanalistul pot ajunge nu numai la un
diagnostic complet şi limpede ci de asemenea, pot cunoaşte
mult mai uşor care este cea mai bună acţiune pentru
remediere.
De aceea, dacă interpretările care rezultă din acest test de
8 culori, descris în această cartă, ajung să preocupe, cel mai
bun sfat este să executaţi pasul următor. Consultaţi un psiholog
sau un medic pentru a vedea dacă situaţia este de natură
radicală, dacă ea datorează mediului sau dacă are cauze
psihogenetice. Corecta cunoaştere a unei probleme este mai
mult decât jumătate din răspunsul la ea.

Exemple de analiză a testului:

Exemplul 1: Vicepreşedinte executiv al unei largi firme
internaţionale.
54 ani. Căsătorit.
________________________________________________________________
! ! !!! Total de 5!
C C A Funcţia + :
+1+0
+ + x x = = – – Funcţia x :
x2x3

Selecţia I 1 0 2 3 5 6 7 4 Funcţia = : =6=5

Selecţia II 1 0 2 3 6 5 7 4 Funcţia –
: –7–4

+ + x x = = – – Funcţia + – : +1–
4
+0–4
C C A
! ! !!! TOTAL DE 5!
________________________________________________________________
SITUAŢIA EXISTENTĂ Autoritar sau într-o poziţie de autoritate,
dar
Func. x7 x2 x3 pasibil de a simţi că programul viitor
este problematic datorită dificultăţilor
existente. Perseverează în ciuda
opoziţiilor.

________________________________________________________________
SURSE DE STRES Speranţele neîndeplinite au dus la o
nesiguranţă
Func.–: – 7– 4 şi la o vigilenţă tensionată. Insistă pe
libertatea de acţiune şi ia în nume de
rău orice altă formă de control, alta
decât cea autoimpusă. Nu vrea să
părăsească sau să abandoneze nimic,
cerând securitate ca protecţia pentru
orice eşec viitor sau pierdere de
poziţie şi prestigiu. Îndoieli asupra
posibilităţii unei îmbunătăţiri pe viitor,
această atitudine negativă îl duce
spre o exagereare a plângerilor şi la
 refuzul unor compromisuri rezonabile.
_______________________________________________________________
CARACTERISTICI Egocentric, şi de aceea uşor ofensabil.
Capabil
REŢINUTE să obţină satisfacţie fizică din
activitatea
Func. =: =6=5 sexuală, dar tinde spre a rămâne (a
păstra) distant emoţional.

OBIECTIV DORIT Are nevoie să fie eliberat din stres.

Tânjeşte
Func. +: +1+0 după linişte şi mulţumire sufletească.
________________________________________________________________
PROBLEME ACTUALE 1. Dezamăgit datorită neîmplinirii
dorinţelor; îi
Func. + –: +1–4 este teamă
ca formularea de noi scopuri să nu-l
ducă la viitoare eşecuri-aceste lucruri
îi provoacă o stare de anxietate.
Încearcă să scape de această
anxietate printr-o stare de linişte şi
armonie sau prin relaţii care îl vor
proteja de lipsa de apreciere şi de
insatisfacţii.
+0–4 2. Dacă soluţia pe care o
propune nu este bună se retrage şi se
protejează printr-o atitudine de
rezervă precaută. Probabil va deveni
închis şi deprimat.
________________________________________________________________
REZUMAT: Un bărbat într-o poziţie autoritară care
perseverează în ciuda dificultăţilor, dar
care nu mai găseşte plăcere în rolul
lui. Au avut loc dezamăgiri şi eşecuri,
acum nu mai are nimic de
făcut decât să reuşească să
relaţioneze n pace şi să ia lucrurile
mai uşor. Are puţină satisfacţie din
ceea ce face, fiind precaut, rezervat şi
pesimist.
Informaţie adiţională: Studierea textului, cărţii va releva
anumite detalii care trebuiesc incluse ntr-o
analiză completă. Câteva exemple de acest
tip sunt reliefate mai jos:

1.Strânsa asemănare între prima şi a doua selecţie (vitual

identice) sugerează o anumită rigiditate a părerilor şi un grad
de inflexibilitate emoţională.
2.Slujba sa (descrisă aici prin x2x3) urmează imediat după griul
“deconectant”, indicând că o face mecanic, fără ca ea să
devină o parte componentă a lui.
3.Trebuinţa de calm, linişte, ordine a mediului, eliberarea de
nelinişti (1 din poziţia I) este compensatorie şi de aceea de
presupus a fi nepotrivită ca metodă de înfrunta circumstanţele
uneori – de exemplu, prin a fi prea placid sau pre tolerant în
felul lui de a face faţă situaţiilor care cer o mânuire fermă.
4. Galben respins (4 în poziţia VIII) duce la dezamăgire,
iritabilitate şi neîncredere în motivele altora.

5.Tinde să se agaţe de familiar (galben respins şi preferarea

albastrului) şi de aceea se agaţă de tot ce posedă. Nu vrea să
rişte, nu vrea să-şi asume nici un fel de risc.
6.Nu este predispus spre fericire în viaţa familială, care poate fi un
tip de ataşament destul de masochist, de care s-ar agăţa în
ciuda lipsei de bucurii, decât să-şi rişte nefamiliarul.
7.Deşi “grupul-muncă” nu este intact, totuşi 2 şi 3 sunt plasate
împreună în grupul x, 4 fiind respins la poziţia 8. Aceasta indică
faptul că munca şi-o face cu un scop, vrând să-şi ridice
prestigiul într-o îndeplinire, dar că acest fapt îi aduce puţină
mulţumire. Nu are tragere de inimă pentru acceptarea unei noi
idei sau schimbări (galben respins).
8.Dacă viaţa sa domestică sau afacerile sunt tulburi sau neclare
ar putea suferi sănătatea sa (compensaţia albastrului ca trebuinţă
de recuperare).
9.Din capitolul VII reiese că doreşte: “un moment de pace şi
linişte”, situaţia existentă este una de “activitate propusă cu
scop”. Simte că orice capitulare spre senzualitate este
nepotrivită. Respinge hotărât deciziile încăpăţânate şi nu îi plac
crizele, astfel încât apare ca fiind un om liniştit, metodic şi
muncitor, bun, dar fără imaginaţie, preferând ca lucrurile să
urmeze căile tradiţionale şi bine-bătute – în nici un caz nu un
“magnat crud”.
10.Având 10! În ambele selecţii virtual identice, atitudinea sa nu
pare pe punct de schimbare. Numai un procent de 18,2% de “adulţi
normali” ar putea un număr mai mare de ! (anexa A).

________________________________________________________________
Exemplul II : Un executant de afaceri, superior.
48 de ani, divorţat.
________________________________________________________________
! Total de 1!
C C C A Funcţia + : +3
+ + + x = = – – Funcţia x :
x2x4
Funcţia = :
=0=6
Selecţia I 4 2 0 3 1 5 7 6
=5=1
Selecţia II 3 2 4 0 6 5 1 7 Funcţia –
: –1–8
Funcţia + – : +3–
6
+ xxx x = = = = +3–1
– –
C A A
!! TOTAL DE 2!
________________________________________________________________

SITUAŢIA EXISTENTĂ Încearcă să-şi îmbunătăţească

situaţia şi
Func. x: x2x4 prestigiul.Nu este satisfăcut de
circumstanţele sale existente şi
consideră că sunt necesare anumite
îmbunătăţiri ale autoaprecierii de
sine.
___________________________________________________________________________
SURSE DE STRES 1. Extrem de preocupat, de
neliniştit de a
Func.–: –7 fi independent, neinhibat, liber de
orice alte limite sau restricţii în
 afara acelora pe care şi le pune
prin proprie alegere şi decizie.
Simte că nu îşi controlează
suficient propriul destin.

–1 2.Păstrează la limită depresia şi

epuizarea menţinându-se activ,
refuză să-şi permită relaxarea.
Situaţia sau relaţia existentă
este nesatisfăcătoare, dar nu se
simte în stare să o schimbe, să
ajungă la un sens al apartenenţei
pe care îl doreşte. Nu vrea să-şi
expună vulnerabilitatea şi de
aceea continuă să reziste acestei
stări de lucruri, dar se simte
(dependent de ataşament)
condiţionat de simpatie. Aceasta
nu numai că îl deprimă, ci îl face
şi iritabil şi nerăbdător,
producându-I o considerabilă
nelinişte şi nevoia de a scăpa de
această situaţie, fie pe plan real,
fie pe plan mental, cel puţin.
Poate suferi în acest context
capacitatea de concentrare.
Neliniştit şi nesatisfăcut.
________________________________________________________________
CARACTERISTICI
REŢINUTE
Func. =: =0=6 1. Vrea să devină implicat
emoţional şi este capabil să obţină
satisfacţii din activitatea
sexuală.
=5=1 2. Se simte destul de izolat şi
singur, dar este prea rezervat(reţinut)
pentru a-şi permite să formeze
ataşamente
profunde. Egocentric şi de aceea
uşor ofensabil.
OBIECTIV DORIT Activitatea îi este direcţionată nspre
muncă şi cucerire. Este satisfăcut de
 muncă, este plin de vitalitate, plin de
viaţă, cu dorinţa de a trăi din plin.
________________________________________________________________
PROBLEME ACTUALE
Func. + –: +3–1 1. Luptă împotriva restricţiilor sau
limitărilor şi vrea să
evolueze liber, ca rezultat al propriilor eforturi
(+3–1).
2. Manifestă insatisfacţie şi o
anxietate, fie datorită
circumstanţelor, fie datorită
neîmplinirii cerinţelor emoţionale,
ceea ce a dat naştere la stres.
Încearcă să scape prin activitate
intensă, direcţionată fie către succes
personal, fie către varietatea
experienţelor (trăirilor).
________________________________________________________________
REZUMAT: Un individ capabil şi activ, care se
devotează destul de
convingător muncii în încercarea de a
compensa neîmplinire
emoţională. Ambiţios dar neliniştit şi
gata să-şi încerce îndemânarea în
multe lucruri. Când întâmpină condiţii
restrictive, devine nemulţumit.

Informaţia adiţională:

1.Gruparea laolaltă a culorilor din “grupul-muncă” sprijină faptul

că subiectul îşi direcţionează eforturile în muncă. Aceasta indică
faptul că activitatea este protecţia sa.
2.Schimbările dintre I-a şi a II-a selecţie indică flexibilitatea
concepţiilor.
3.“Grupul-muncă” este intact şi este plasat chiar la început,
ceea ce indică capacitatea sa de a lucra îndelung şi continuu în
munca pe care o îndrăgeşte.
4.Treiul iniţial fiind compensatoriu, se presupune că subiectul se
va cufunda prea adânc sau prea constrângător în activitatea sa,
de exemplu, fiind total absorbit şi numai făcând altceva care
poate fi mai esenţial.
5.Albastrul respins (în poziţia VII) duce la o nelinişte şi la o
tendinţă de a fi nesatisfăcut. Cu negru ca anxietate (7 în poziţiea
VIII) se poate presupune că această anxietate se va manifesta
acolo unde vor domina condiţiile restrictive.
6.Griul în prima jumătate a testului indică o “întrerupere”. Aici
va apare după “grupu-muncă”, ceea ce implică că subiectul
este capabil să trăiască numai direct prin munca sa şi prin
activitate viguroasă şi aventuroasă.
7.“Problema actuală” sugerează (+3–1) fie sindromul lui Don-
Juan, însoţit de preocuparea pentru sexualitate ca o încercare
de compensaţie a neîmplinirii emoţionale (divorţat), fie o
preocpare pentru activitate.
8.Integritatea “grupului-muncă” chiar la începutul griului indică
abseţa epuizării, sugerând o sănătate rezonabilă de bună şi un
corp alert şi activ. Acest lucru este sprijinit de plasarea maroului
în aria indiferentă.
9.Cu toate că prima selecţie are numai 1! Iar a doua 2!!, totuşi,
nu sunt foarte deosebite, prima având 30 şi 1A, în timp ce a
doua are 1C şi 2A. 2! Înseamnă o cifră apropiată de media
pentru adultul normal (anexa A). Existând numai 38% (dintr-un
eşantion de 100 de testanţi) care sunt mai bine situaţi cu
alocare de !.

IMPORTANT!
În ciuda remarcabilelor comodităţi şi viteze cu care poate fi
administrat, testul Luscher este un test psihologic “de profunzime”,
alcătuit pentru folosul psihologilor, psihiatrilor, medicilor şi
tuturor celor care se confruntă profesional cu caracteristicile
conştiente sau inconştinete sau cu motivaţia altora. Nu este un
joc vorbit şi mai ales nu este o mară care să fie folosită în
cucerirea generală a supremaţiei personale.
Când testul este interpretat pentru uzul altcuiva, este
necesar să se conserve latura profesională a testului,
interpretarea să nu fie dată direct, privat, persoanei respective
şi să nu se discute nimic cu altcineva.
Rezultatele consemnate, în scris, ca cele prezentate
anterior sunt uneori folositoare – limbajul trebuie ales cu grijă,
urmând să fie mai degrabă folositor decât destructiv – dar, în
general, este mai bună o interpretară verbală, deoarece
diferitele probleme care apar pot fi discutate pe măsura
evidenţeirii lor. De obiecei, în acest fel poate fi convinsă
persoana asupra faptului că lucrurile care i se spun sunt
corecte, chiar dacă se întâmpină uneori o rezistenţă iniţială,
acţionând astfel, îi creşte capacitatea de introspecţie şi de a
face faţă propriilor probleme. O folosire responsabilă a
interpretărilor din tabelele care urmează se va dovedi
folositoare şi constructivă.
Psihiatrii şi psihanaliştii au de a face, în principal, cu
nevroze şi în astfel de cazuri interpretările care derivă din test
vor avea semnificaţie particulară. Acolo unde nu avem de-a
face cu o anume nevroză ci cu o situaţie “normală”,
interpretarea trebuie adaptată la această stare de lucruri mai
normală.

TABELE DE INTERPRETARE:

Tabelul I – Funcţiile + : Obiective dorite sau

Comportament dictat de obiectivele
dorite;
Tabelul II – Funcţiile x : Comportament potrivit situaţiei
existente
sau Situaţia existentă;

Tabelul III – Funcţiile = : Caracteristici reţinute sau

Comportament nepotrivit
situaţiei
existente;

Tabelul IV – Funcţiile – : Caracteristici respinse sau reprimate sau

Caracteristici încărcate de
anxietate;
Tabelul V – Funcţiile + –: “Problema actuală” sau
Comportament apărut datorită
stresului.

Selecţiile de culoare sunt cele mai puţin dezirabile din

punct de vedere psihologic sunt indicate în tabele prin
atribuirea de 1, 2 sau 3 asteriscuri. Cu cât numărul de
asteriscuri este mai mare cu atât mai departe de normal este
culoarea respectivă sau grupul de culori respectiv. Anexa B
conţine un tabel care indică toate grupurile posibile şi culorile
singulare împreună cu atribuirile a unul, două, trei sau zero
asteriscuri.

TABELUL I: FUNCŢIILE +
Lângă toate combinaţiile + şi – pare o cifră de procentaj : de
exemplu, lângă combinaţia +0+1 apare 0,6%. Aceste procentaje
reprezintă frecvenţa medie de selecţie a fiecărei combinaţii de
culoare şi rezultatele din 36.829 de teste administrate
studenţilor adulţi între 20-30 de ani.

+ 0 … Gri/ …
+0 Nu vrea să participe şi doreşte să evite teste formate de
stimulare. A Gri/ avut prea mult de suportat din partea unor firi
plictisitoare sau
2,7% obositoare şi acum doreşte protecţie şi neamestec (x).

+0 +1 Se simte epuizat datorită conflictului şi discuţiilor şi

doreşte să fie
Gri/ protejat de ele. Are nevoie de condiţii liniştitoare, de un
mediu calm, în
Albastru care să se relaxeze şi să-şi revină.(x)
0,6%

+0 +2 Presimte circumstanţele existente ca ostile şi este

epuizat de conflicte
Gri/ şi certuri. Doreşte să se protejeze şi îşi ascunde
intenţiile pentru a evita
Verde să le expună atacului, astfel încât ele vor fi şi mai uşor şi
mai sigur
0,4% realizabile.Are grijă de a evita să se işte vreo
opoziţie care I-ar putea periclita planurile.(x)

+0 +3 Are cerinţe exagerate de la viaţă, cerinţe ascunse

dedesuptul unui
Gri/ comportament controlat şi aparent sofisticat. Doreşte să
impresioneze
Roşu pe alţii cu realizările sale dar îşi camuflează aceste
dorinţe şi are
0,5% tendinţe să fie ascuns.(x)

+0 +4 Doreşte să scape dintr-o situaţie nesatisfăcătoare şi să

se elibereze de
Gri/ părerile existente care sunt în egală măsură deprimante
şi intolerabile.
Galben Caută o cale de ieşire dar simte că nu există nici o
soluţie. Încearcă să
0,3% se protejeze de discuţii şi conflicte. (xx)

+0 +5 Încântare reciprocă. Este stânjenit de gândul de a lăsa

să se vadă acest
Gri/ lucru şi de aceea utilizează o tactică de explorare atentă
în urmărirea
Violet acestui obiectiv, asigurându-se că nu este nici
descoperit şi nici
0,2% implicat în ceva în mod irevocabil.(x)

+0 +6 Doreşte să găsească o protecţie împotriva oricărui lucru

care l-ar putea
Gri/ sau extenua sau obosi. Caută o viaţă sigură şi uşoară,
lipsită de
Maro probleme de tulburări.(xx)
0,6%

+0 +7 Se simte tratat nedrept şi nejust, trădat în speranţele

sale. Nemulţumit
Gri/ şi revoltat de condiţiile cu care are de a face şi pe care
le consideră un
Negru afront.(xxx)
0,2%
___________________________________________________________________________

+1 … Albastru …

+1 +0 Doreşte o situaţie de armonie calmă. Lipsită de

surprindere care să-i
Albastru/ ofere un sentiment de mulţumire plină de linişte şi un
 sentiment de
Gri stabilitate. Are nevoie să fie eliberat de stres. Tânjeşte
după linişte şi
1,2% mulţumire sufletească.(x)

+1 +2 Are nevoie de un mediu liniştit. Doreşte să fie eliberat

de stres, să nu
Albastru/ aibă de a face cu conflicte sau stări conflictuale. Se
străduieşte să aibe
Verde sub control situaţia şi problemele care decurg,
acţionând cu grijă. Dă
3,8% dovadă de sensibilitate a sentimentelor şi are un ochi fin
pentru detalii.

+1 +3 Caută legături armonioase, satisfăcătoare şi afectuoase.

Doreşte o unire
Albastru/ intimă în care să existe dragoste, sacrificiu de sine şi
încredere
Roşu reciprocă.
3,8%

+1 +4 Caută o relaţionare afectuoasă care să-I ofere împlinire

şi fericire.
Albastru/ Capabil de un puternic entuziasm emoţional. Oferă
ajutorul său dacă
Galben este necesar vrea să se adapteze pentru a realiza
legăturile afective pe
1,4% care le doreşte.Doreşte aceeaşi consideraţie şi înţelegere
a celor din jur.

+1 +5 Doreşte tandreţe şi o sensibilitate a sentimentelor în

care să se poată
Albastru/ contopi. Deschis către orice lucru de gust şi estetic.
Violet
4,4%

+1 +6 Doreşte un mediu eliberat de conflict, care să-i creeze

securitate şi
Albastru/ confort fizic. Se teme de golul şi solitudinea despărţirii.
(x)
Maro
1,1%

+1 +7 Impuls spre odihnă, relaxare, pace şi înţelegere afectivă.

Simte că a
Albastru/ fost tratat fără consideraţie şi ca urmare este neliniştit şi
agitat. Îşi
Negru priveşte situaţia ca intolerabilă atâta vreme cât cerinţele
sale nu se
0,5% conformează acesteia.(xx)
___________________________________________________________________________

+2 … Verde/ …

+2 Caută hotărârea şi elasticitatea voinţei necesare pnetru

a se stabili şi a
Verde/ deveni independent, în ciuda dificultăţilor sale. Vrea să
depăşească
18,1% opoziţia şi să fie recunoscut.

+2 +0 Vrea să se stabileasscă şi să se realizeze un impact în

ciuda
Verde/ circumstanţelor nefavorabile şi unei lipse generale de
apreciere.(x)
Gri
0,7%

+2 +1 Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie recunoscut.

Nevoie de a fi
Albastru apreciat şi admirat. Sensibil, poate fi cu uşurinţă rănit
dacă nu i se dă
Verde/ importanţa şi consideraţia adecvată.
3,5%

+2 +3 Caută succesul. Vrea să depăşească obstacolele şi

opoziţia pentru a-şi
Roşu putea realiza propriile decizii. Independent îşi urmăreşte
obiectivele şi
Verde/ are iniţiativă. Nu vrea să se simtă dependent, la
bunăvoinţa altora.
5,2%

+2 +4 Nevoia de recunoaştere, ambiţios, vrea să impresioneze

şi să fie
Verde/ remarcat,să fie popuplar şi admirat. Caută să găsească
un pod peste
Galben prăpastia care simte că-l separă de ceilalţi.
2,3%

+2 +5 Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie privit ca o

personalitate. De
Verde/ aceea, în mod constant urmăreşte să vadă dacă are
succes din acest
Violet punct de vedere şi modul cum reacţionează ceilalţi în
faţa lui – aceasta
4,2% îl face să se simtă controlat. Foloseşte tactici inteligente
 pentru a obţine influenţă şi recunoaştere specială.
Susceptibil la estetic şi original.

+2 +6 Simte că se cere prea mult de la el şi că este obosit dar,

totuşi, vrea să
Verde/ depăşească dificultăţile şi să se statornicească, în ciuda
efectului pe
Maro care l-ar putea avea un astfel de efort asupra lui.
Mândru, dar reţinut în
1,8% atitudine. Ca urmare, acţionează cu asprime. Nevoie de
recunoaştere, securitate şi probleme mai puţine.(x)

+2 +7 Vrea să-şi dovedească sieşi şi altora că nimic nu-l poate

afecta, că este
Verde/ superior oricărei forme de slăbiciune. Acţionează cu
asprime şi
Negru severitate şi adoptă o atitudine autoritară şi
autocrată.(xx)
0,5%
___________________________________________________________________________

+3 … Roşu/
…

+3 Intens, plin de vitalitate şi viaţă, îi place acţiunea.

Activitatea este
Roşu/ direcţionată spre succes şi luptă şi existenţă, dorinţa de
a trăi din plin.
28,9%

+3 +0 Vrea să înlăture lucrurile care-i stau în cale, să dea curs

propriilor
Roşu/ impulsuri şi să fie amestecat în întâmplări deosebit de
excitante. În
Gri acest fel speră să micşoreze intensitatea conflictelor,
dar
0,8% comportamentul său impulsiv îlduce spre riscuri.(x)

+3 +1 Vrea o viaţă bogată în activitate şi în trăire şi o legătură

care să-i ofere
Roşu/ împlinire sexuală şi emoţională.
Albastru
4,4%

+3 +2 Îşi urmăreşte obiectivele cu intensitate şi nu-şi permite

să se abată de la
Roşu/ scopul său. Vrea să depăşească obstacolele cu care se
confruntă şi să
Verde obţină prin succesele sale poziţie şi recunoaştere
 socială.
5,6%

+3 +4 Caută succes, stimulare şi o viaţă plină de trăiri, vrea să

se dezvolte
Roşu/ liber, să scuture chingile îndoielii sale de sine, să
câştige intens şi să
Galben trăiască intens.Îi plac contactele cu alţii şi ca fire este
entuziast.
11% Receptiv la tot ce e nou,modern sau complicat. Are interese multiple
şi vrea să-şi lărgească câmpul de activitate. Optimist
faţă de viitor.

+3 +5 Preocupat de lucrurile de o natură intens excitantă.

Indiferent dacă e
Roşu/ vorba de o stimulare erotică sau de altceva. Vrea să fie
privit ca o
Violet personalitate excitantă şi interesantă care
impresionează şi-i încâtă pe
3,5% ceilalţi.Se foloseşte cu îndemânare de tactici prin care
să evite punerea în pericol a şanselor sale de succes şi
să determine încrederea altora în el.

+3 +6 Îşi abandonează ambiţiile şi preîntâmpină propriile

dorinţe de
Roşu/ prestigiu, de aceea preferă să ia lucrurile uşor şi să se
lase în voinţa
Maro trebuinţei de confort şi securitate.(x)
2,1%

+3 +7 Trăind cu intensitate exagerată, vrea să compenseze

ceva pierdut. În
Roşu/ acest fel, simte că se va putea elibera de tot ceea
ce îl apasă.(xx)
Negru
0,5%
___________________________________________________________________________

+4 … Galben/ …

+4 Simte nevoiea de schimbare a circustanţelor sau a

relaţiilor sale,
Galben/ schimbare care să-i permită să se elibereze de stres.
Caută o soluţie
12,5% care să-i deschidă posibilităţi noi şi mai bune care să-i
permită
îndeplinirea dorinţelor.(x)

+4 +0 Caută un mod de a scăpa de tot ceea ce îl oprimă şi se

 agaţă de
Galben/ speranţe vagi şi iluzorii.(xx)
Gri
0,5%

+4 +1 Speră ca legăturile de afecţiune şi bună tovărăşie să-i

aducă relaxare şi
Galben/ mulţumiri. Propria sa dorinţă de aprobare îl fac să fie de
ajutor altora,
Albastru în schimb cerând căldură şi înţelegere. Deschis către
vagi şi
1,2% iluzorii.(xx)

+4 +2 Alert şi un profund observator, caută drumuri noi care

să-i ofere o mai
Galben/ mare posibilitate şi şanse de realizare a acestora. Vrea
să-şi dovedească
Verde sieşi şi să-şi obţină recunoaşterea. Încearcă să
construiască un pod
2,2% peste prăpastie care simte că-l separă de ceilalţi.(x)

+4 +3 Vrea să fie cauzativ şi să aibă o sferă de influenţă mai

largă. Această
Galben/ dorinţă îl face neliniştit şi în general e condus de
dorinţele şi speranţele
Roşu sale. Poate încerca să-şi multiplice activităţile pentru a
cuprinde un
6,7% domeniu.

+4 +5 Supra-imaginativ şi dedat fanteziei şi reverie. Tinde

către către lucruri
Galben/ interesante şi excitante care să i se întâmple şi vrea să
fie admirat
Violet pentru farmecul său.(x)
1,2%

+4 +6 Disperat, are nevoie de orice tip de alinare. Vrea confort fizic, o

Galben/ securitate (siguranţă) lipsită de probleme şi şansa de a-
şi reveni (a se
Maro reface).(xx)
0,6%

+4 +7 Încearcă să scape de problemele, tensiunile şi

dificultăţile proprii prin
Galben/ decizii abrupte şi rău gândite sau prin schimbări de
direcţie.(xxx)
Negru
0,3%
___________________________________________________________________________

+5 … Violet/ …
+5 Nevoie de a se identifica cu ceva su cu cineva, doreşte
să câştige
Violet/ sprijin prin farmec şi amabilitate. Sentimental, tânjeşte
după o tandreţe
15,3% romantică.

+5 +0 Tânjeşte după înţelegere sensibilă şi patetică şi vrea să

se protejeze de
Violet/ orice împotrivire, conflict sau stres epuizant.(x)
Gri
0,3%

+5 +1 Tânjeşte după o legătură tandră şi simpatică şi după o

stare ideală de
Violet/ armonie. Are nevoie imperativă de tandreţe şi afecţiune.
Susceptibil la
Albastru estetic.
15,3%

+5 +2 Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie privit ca o

personalitate. De
Violet/ aceea,este continuu atent să vadă dacă-I reuşeşte acest
lucru şi felul în
Verde care ceilalţi reacţionează la el. Aceasta îl face să se
simtă controlat.
4,8% Uzează inteligent de tactici care să-I permită să obţină
influenţă şi recunoaştere specială. Susceptibil la estetic
şi original.

+5 +3 Se îndreaptă repede şi uşor spre orice lucru care

furnizează stimulare.
Violet/ Preocupat de lucruri de o natură excitantă şi interesantă
care
Roşu impresionează şi îi încântă pe cei din jur. Foloseşte
tactici inteligente
3,3% pentru a evita punerea în pericol a şanselor sale de
succes pentru a determina încrederea celorlalţi în el.

+5 +4 Vrea să i se întâmple lucruri interesante şi excitante.

Capabil să se facă
Violet/ simpatizat prin interesul său evident şi chiar prin
deschiderea
Galben farmecului său personal. Supraimaginativ şi dedat
fanteziei şi reveriei.
1,8%
+5 +6 Vrea să fie stimulat printr-o atmosferă voluptoasă şi de
un lux
Violet/ senzual.(x)
Maro
0,6%

+5 +7 Are nevoie imperativă pentru o anume legătură sau

fuziune cu altul,
Violet/ din care va putea obţine împlinire senzuală dar care să
nu intre în
Negru conflict cu convingerile sale şi cu simţul său de
conformitate
0,4% (potrivire).(xx)
___________________________________________________________________________

+6 … Maro/ …

+6 Caută eliberarea de probleme şi o stare fizică sigură în

care să se
Maro/ relaxeze şi să-şi revină.(x)
4,7%

+6 +0 Cu o foarte mare dorinţă de odihnă şi relaxare, de

eliberare de conflict,
Maro/ şi există nevoia unei şanse de refacere. Vrea să se
protejeze de
Gri influenţele distructive şi epuizante. Doreşte securitatea
şi eliberarea de
0,6% probleme.(xx)

+6 +1 Doreşte mulţumire, lipsă de constrângere fizică şi

absenţa conflictelor.
Maro/ Are nevoie de siguranţă şi se agaţă de ea pentru anu
trebui să sufere
Albastru din pricina singurătăţii sau a unei separări.(x)
0,7%

+6 +2 Se autocontrolează în mod strict pentru a nu ceda sub

povara propriilor
Maro/ dificultăţi. Are nevoie de o situaţie mai sigură şi mai
uşoară în care se
Verde poate simţi mai sigur şi poate avea o şansă de refacere.
(x)
1,2%

+6 +3 Are un impuls puternic către voluptate.(x)

Maro/
Roşu
1,1%
+6 +4 Simte că există perspective reduse de realizare a
şanselor sale şi de
Maro/ aceea cedează unei vieţi de comoditate voluptoasă,
lipsită de orice
Galben probleme.(xx)
0,5%

+6 +5 Se află în căutarea luxului, a odihnei voluptoase şi a

îngăduinţei unui
Maro/ gust pentru senzual.(x)
Violet
0,4%

+6 +7 Îşi propune să realizeze scopuri idealiste, dar iluzorii. Este extrem

de
Maro/ nemulţumit şi sfidează viaţa cu un sentiment de dezgust
obosit faţă de
Negru sine însăşi. Vrea să uite totul şi să se refacă într-o
situaţie confortabilă,
0,2% lipsită de orice probleme.(xxx)
___________________________________________________________________________

TABELUL II: FUNCŢIILE X

x 0 … Gri/ …

x0 Aceasta reprezintă o barieră între culorile de

compensare cae o precedă
Gri şi culorile care rămân – punct la care a avut loc “deconectarea”.
Grupul + este astfel unicul mecanism prin intermediul
căruia experienţa de participare devine posibilă. Scoate
în relief caracteristicile grupului + şi le dă un caracter
mai coercitiv.(x)

x0 x1 Este relativ inactiv şi într-o condiţie statică, pe când

conflictul de un
Cenuşiu/ sau altul alungă liniştea minţii. Nu este capabil să
realizeze legături în
Albastru măsura dorită în ceea ce priveşte afecţiunea mutuală şi
înţelegerea (Grupul + este o încercare de a servi drept
echivalent pentru acest conflict şi pentru altele.)

x0 x2 Situaţia este dificilă şi el încearcă să-şi menţină

obiectivele împotriva
Gri/ rezistenţei pe care o întâmpină. Găseşte necesar să-şi
ascundă intenţiile
Verde ca o precauţie suplimentară pentru a dezarma opoziţia.
(Grupul +
constituie o încercare de a servi drept echivalent pentru
acest conflict şi pentru altele.)

x0 x3 Întâmpină dificultăţi în activitate. În ciuda încercărilor de

a-şi ascunde
Gri/ caracterul impulsiv, activitatea sa duce la probleme de
nesiguranţă,
Roşu făcându-l să fie încordat şi iritabil (Grupul + este o
încercare de a servi
drept echivalent pentru acest conflict şi pentru altele.)

x0 x4 Nerealizarea aparenţelor şi neputinţa de a decide

asupra acţiunii
Gri/ necesare de remediere a dus la producerea unui stres considerabil.
Galben
x0 x5 Teama de eşec şi prudenţa extremă pe care o adoptă în
abordarea
Gri/ problemelor fac să-i fie greu să realizeze gradul de
apropiere şi de
Violet identificare pe care-l doreşte.

x0 x6 Incapabil să depună efortul necesar atingerii obiectivelor

sale. Se simte
Gri/ neglijat, dorind un grad mai ridicat de siguranţă,
afecţiune caldă şi
Maro probleme mai puţine.

x0 x7 Se află într-un stres deosebit datorită cererilor situaţiei

existente.
Gri/ Încercând să scape de lucrurile care-I reduc libertatea
parţial sau total
Negru (Grupul + constituie o încercare de a servi drept
echivalent pentru acest conflict şi pentru altele).
x 1 … Albastru/ …

x1 Acţionează cu calm, cu minimum de tulburare, pentru a

exploata
Albastru/ relaţiile existente. Îi place să se simtă relaxat şi în voie
cu asociaţii săi
şi cu cei apropiaţi.

x1 x0 Este sensibil şi înţelegător dar manifestă o anumită

încordare; are
Albastru/ nevoie de tovărăşia cuiva apropiat pentru a se putea
desfăşura.
Gri
x1 x2 Acţionează într-o manieră ordonată, metodică şi
autocondiţionată. Are
Albastru/ nevoie de înţelegere plină de simpatie a ciuva, care îi va
acorda
Verde recunoaştere şi aprobare.

x1 x3 Lucrează bine cu alţii dar nu este înclinat să preia rolul

de conducător.
Albastru/ Are nevoie de o viaţă personală, de înţelegere reciprocă,
lipsită de
Roşu neînţelegeri.

x1 x4 Voluntar şi adaptabil. Este liniştit numai atunci când

este ataşat de o
Albastru/ persoană, grup sau organizaţie pe care se poate bizui.
Galben

x1 x5 Sensibil, are nevoie de un cadru estetic sau de un partener la fel de

Albastru/ sensibil şi înţelegător cu care să împartă o intimitate
caldă.
Violet

x1 x6 Evită eforturile excesive şi are nevoie de rădăcini,

siguranţă şi o
Albastru/ societatea liniştită.
Maro

x1 x7 Are nevoie de o societate afectuoasă dar nu suportă nici

cea mai mică
Albastru/ lipsă de consideraţie deosebită din partea celor
apropiaţi. Dacă acest
Negru lucru nu se întrevede în viitor este posibil să se izoleze
de ei.
___________________________________________________________________________

x 2 … Verde/ …

x2 Este persistent. Solicită ceea ce simte că i se cuvine lui

şi se străduieşte
Verde/ să-şi menţină poziţia intactă.

x2 x0 Defensiv. Simte că poziţia îi este ameninţată sau

inadecvat stabilită.
Verde/ Hotărât să-şi urmărească obiectivele, în ciuda anxietăţii
inclusă
Gri datorită opoziţiei.

x2 x1 Ordonat, metodică şi satisfăcut de sine. Trebuinţă de

respect,
Verde/ recunoaştere şi înţelegere din partea celor apropiaţi de
el.
Albastru

x2 x3 Autoritar sau într-o poziţie de autoritate, dar gata să

simtă că progresul
Verde/ viitor e periclitat de dificultăţile existente. Perseverent în
ciuda
Roşu opoziţiei.

x2 x4 Încearcă să-şi îmbunătăţească condiţia şi prestigiul.

Nesatisfăcut de
Verde/ inconştienţele existenţei şi consideră că sunt esenţiale
anumite
Galben îmbunătăţiri ale aprecierii sale.

x2 x5 Munceşte pentru a-şi îmbunătăţi imaginea proprie din

ochii altora, cu
Verde/ scopul de a le obţine înţelegerea şi apropierea trebuinţelor
şi dorinţelor
Violet sale.

x2 x6 Muncind să-şi creeze pentru sine un fundament ferm, pe

care să-şi
Verde/ consturiască un viitor sigur, confortabil şi liber de
probleme, în care va
Maro primi respect şi recunoaştere.

x2 x7 Îşi urmăreşte obiectivele şi propriul interes de sine cu o

hotărâre
Verde/ încăpăţânată, refuză să facă compromisuri sau să facă
concesii.
Negru
___________________________________________________________________________
x 3 … Roşu/
…
x3 Activ, dar simte că prin efortul depus s-a obţinut un
progres insuficient
Roşu/ sau s-a obţinut o insuficienţă recompensă.

x3 x0 Impulsiv, iritabil. Dorinţele sale şi acţiunile implicate sunt

suverane,
Roşu/ fiind dată o insuficientă consideraţie consecinţelor lor.
Aceasta duce la
Gri stres sau ia naştere din stres şi din conflict.

x3 x1 Lucrează bine în cooperare cu alţii. Îi trebuie o viaţă

personală
Roşu/ desfăşurată în înţelegere reciprocă şi lipsită de
discordie.
Albastru

x3 x2 Exercită iniţiativă în depăşirea obstacolelor şi

dificultăţilor. Fie deţine,
Roşu/ fie doreşte să deţină o poziţie de autoritate în care
poate exercita
Verde controlul asupra evenimentelor.

x3 x4 Nestatornic, gata de plecare. Trebuinţa de a şti că

evenimentele se
Roşu/ dezvoltă pe liniile dorite.
Galben

x3 x5 Participă prompt la lucruri care-I furnizează excitarea sau

stimularea.
Roşu/ Vrea să fie vesel.
Violet

x3 x6 Nu vrea să se încarce cu un efort excesiv (cu posibila

excepţie a
Roşu/ activităţii sexuale). Simte că un progres viitor va cere de
la el mai mult
Maro decât poate sau decât vrea să dea. Ar prefera confort şi
securitate, decât
recompensa unor ambiţii mai mari, pentru a căror
realizare trebuiesc
eforturi de care nu se simte în stare sau pe care nu vrea
să le facă.

x3 x7 Se simte obstrucţionat în dorinţele sale şi împiedicat de

a obţine
Roşu/ lucrurile pe care le consideră esenţiale (Grupul + este o
încercare de a
Negru compensa acest lucru şi alte conflicte).
__________________________________________________________________________

x 4 … Galben/ …

x4 Atras de orice e nou, modern şi complicat. Pasibil de a fi

plictisit de
Galben/ situaţiile monotone, de mediocritate, rutină şi
tradiţional.

x4 x0 Caută o soluţie la problemele şi la anxietăţile existente,

dar e gata să
Galben/ găsească dificil şi să decidă asupra drumului drept pe
care să-l urmeze.
Gri

x4 x1 Uşor afectat de mediul său şi (prompt) şi născut de

emoţiile altora.
Galben/ Caută apropieri (relaţii) în funcţie de afinităţi şi o
ocupaţie care să-l
Albastru favorizeze.

x4 x2 Speră să obţină o poziţie îmbunătăţită şi un prestigiu

mai mare, astfel
Galben/ încât, să-şi poată procura pentru sine multe din lucrurile
cărora le-a dus
Verde lipsa.

x4 x3 Activ, fără odihnă mereu pe punct de plecare. Se simte

frustrat de
Galben/ încetineala cu care se dezvoltă evenimentele de-a
lungul căilor dorite.
Roşu Aceasta duce la iritabilitate, schimbare şi lipsă de
persistenţă când e urmărit un obiectiv dat.

x4 x5 Imaginativ şi senzitiv; caută o ieşire pentru aceste

calităţi – mai ales în
Galben/ compania cuiva la fel de sensibil. Interesul şi
entuziasmul sunt rapid
Violet activizate de necunoscut sau aventuros.

x4 x6 Nesigur. Caută rădăcini, stabilitate, securitate

emoţională şi un mediu
Galben/ care să-i furnizeze un mai mare efort şi mai puţine
probleme.
Maro

x4 x7 Situaţia existentă conţine elemente critice sau

periculoase, pentru care
Galben/ este necesar să fie aflate soluţii. Aceasta poate conduce
la decizii
Negru bruşte, deseori nesăbuite. Cu voinţă proprie, respinde
orice sfat de la alţii (Grupul + este o încercare de a
compensa acest conflict şi pe altele).(x)
___________________________________________________________________________

x 5 … Violet/ …

x5 Caută să-şi exprime nevoia de identificare într-o

atmosferă sensibilă şi
Violet/ intimă, în care poate fi protejată şi hrănită cu o
sensibilitate estetică sau emoţională.
x5 x0 Caută o legătură apropiată şi plină de înţelegere, într-o
atmosferă de
Violet/ intimitate împărtăşită, ca o protecţie împotriva anxietăţii
şi conflictului.
Gri

x5 x1 Caută să împărtăşească o legătură de intimitate

înţelegătoare, într-o
Violet/ atmosferă estetică de pace şi înţelegere.
Albastru

x5 x2 Acţionează pentru a-şi îmbunătăţii propria imagine în

ochii altora, aşa
Violet/ încât să obţină din partea acestora înţelegerea şi
aprobarea trebuinţelor
Verde şi dorinţelor sale.

x5 x3 Participă prompt la lucruri care permit stimularea sau

excitarea. Vrea
Violet/ să se simtă vesel.
Roşu

x5 x4 Imaginativ, înclinat spre sensibilitate, căutând o ieşire a

acestor calităţi,
Violet/ mai ales în compania cuiva la fel de sensibil. Interesul şi
entuziasmul
Galben sunt repede trezite de neobişnuit sau de aventură.

x5 x6 Senzual, înclinat spre lucruri abundente (luxuriante)

care reconfortează
Violet/ simţurile (satisfac). Respinge orice este fără gust, vulgar
sau de proastă
Maro calitate.

x5 x7 Îi trebuie şi insistă în a avea o legătură apropiată sau cel

puţin o
Violet/ metodă în care să-şi satisfacă un îndemn (constrângere)
de a se
Negru identifica.
___________________________________________________________________________

x 6 … Maro/ …

x6 Fără confort şi nesigur în situaţie existentă. Îi trebuie o

mai mare
Maro/ securitate şi un mediu mai afectiv sau o situaţie care să
indice o mai
 uşoară încordare fizică. (grupul + este o încercare de a
compensa acest lucru şi pe altele.

x6 x0 Incapabil să facă un efort pentru a-şi realiza obiectivele.

Se simte
Maro/ neglijat, dorind o mai mare securitate, o afecţiune caldă
şi mai puţin
Gri probleme (grupul + reprezintă o încercare de a
compensa acest lucru şi alte probleme).(x)

x6 x1 Evită efortul excesiv şi are nevoie de rădăcini de

securitatea şi de o
Maro/ companie liniştită. Se poate afla într-un disconfort fizic,
având nevoie
Albastru de o tratare plină de consideraţie şi manierată.

x6 x2 Are dificultăţi în a face faţă cererilor impuse lui. Simte

că este
Maro/ implicat un mare effort şi doreşte să i se uşureze
situaţia.
Verde

x6 x3 Are dificultăţi în a progresa şi nu vrea să-şi mărească

efortul în
Maro/ continuare. Caută condiţii mai favorabile unde poate
evita tot ce-l
Roşu deranjează.

x6 x4 Nesigur, caută rădăcini, statornicie, securitate

emoţională şi un mediu
Maro/ care să-i furnizeze un mai mare confort şi mai puţine
probleme, dar nu
Galben e capabil să depună efort.

x6 x5 Senzual, înclinat să abunde în lucruri care dau

satisfacţie simţurilor,
Maro / dar respinge tot ce este fără gust, vulgar şi de calitate
slabă.
Violet

x6 x7 Boală fizică, supratensiunea sau suferinţa emoţională

au luat un tribut
Maro/ sever. Aprecierea de sine s-a redus şi acum doreşte
condiţii liniştite şi
Negru un tratament plin de consideraţie care să-I permită
refacerea. (Grupul + este o încercare de compensare a
acestui lucru şi a altor conflicte).(x)
___________________________________________________________________________
 x 7 … Negru/ …
x7 Conflictul şi insatisfacţia de un fel sau altul întăresc
trebuinţa de
Negru/ compensare indicată de grupul +. (x)

x7 x0 Nesatisfăcut. Trebuinţa de a scăpa de continua

implicare în
Negru/ circumstanţele prezente face imperativă găsirea unei
soluţii. (Grupul +
Gri indică metoda de compensare verosimil de adoptat). (x)

x7 x1 Are nevoie de pace şi linişte. Doreşte un partener

apropiat şi
Negru/ credincios de la care să ceară consideraţie specială şi o
indiscutabilă
Albastru afecţiune. Dacă nu întâleşte aceste condiţii este de
presupus o renunţare totală şi o închidere în sine
desăvârşită (cerinţele sunt indicate de grupul +). (x)

x7 x2 Nu numai că nu îşi consideră cerinţele ca fiind minime

dar le priveşte
Negru/ ca imperative. Este orientat numai spre ele, cu încăpăţânare, şi
nu face
Verde nici o concesie. (Grupul + este o încercare de a
compensa şi alte conflicte).(x)

x7 x3 Se simte împiedicat în realizarea dorinţelor sale şi de la

obţinerea
Negru/ lucrurilor pe care le consideră ca esenţiale. (Grupul + este o
încercare
Roşu de a compensa aceasta şi alte conflicte).(x)

x7 x4 Situaţia existentă conţine elemente critice sau

periculoase pentru care
Negru/ este imperativă găsirea unei soluţii. Aceasta poate duce
la soluţionări
Galben bruşte, chiar necugetate. Are voinţă proprie şi respinge
orice sfat de la alţii. (Grupul + compensatoriu).(x)

x7 x5 Are nevoie şi insistă în realizarea unei relaţii apropiate

şi plină de
Negru/ înţelegere sau cel puţin de o metodă de a-şi satisface
trebuinţa
Violet (constrângătoare) de identificare . (Grupul + este o
încercare de a compensa aceasta şi alte conflicte).(x)

x7 x7 Boală fizică, suferinţă emoţională şi supratensiunea au

luat un tribut
Negru/ sever. Aprecierea de sine s-a redus şi acum doreşte
condiţii liniştite şi
Maro un tratament plin de consideraţie care să-I permită
refacerea. (Grupul +
este o încercare de compensare a acestui lucru şi a altor
conflicte).(xx)
___________________________________________________________________________

TABELUL III: FUNCŢIILE =

= 0 … Gri/ …

=0 Vrea să participe, şi-şi permite sieşi să se amestece, dar

încearcă să
Gri îndepărteze conflictul şi tulburările, pentru a reduce
tensiunea.

=0 =1 Relaţiile sale sunt rareori la înaălţimea înaltelor sale

expectaţii
Gri/ emoţionale şi trebuinţei sale de a le realiza, ceea ce
duce adeseori la
Albastru dezamăgirea caracteristică fixaţiei de mamă, luând fie
forma unui ataşament puternic, fie a unui resentiment
faţă de ea. Totdeauna are reţineri mentale şi tinde să fie
reţinut şi neataşat.

=0 =2 Simte că primeşte mai puţin decât îi este cuvenit, că va

trebui să se
Gri/ conformeze şi să facă faţă cât mai bine situaţiei.
Verde

=0 =3 Simte nepăsare, se simte închis şi anxios, consideră

circumstanţele îl
Gri/ forţează să-şi reţină dorinţele. Vrea să evite conflictele
deschise de alţii
Roşu şi să aibă pace şi linişte.(x)

=0 =4 Revendicativ şi deosebit în relaţiile sale cu partenerul

sau cu cei
Gri/ apropiaţi, dar grijuliu să evite un conflict deschis,
deoarece acesta I-ar
Galben putea reduce perspectivele de realizare a aparenţelor şi
ideilor.
=0 =5 Egocentric şi de aceea uşor influenţabil.
Gri/
Violet
=0 =6 Vrea să se implice moral şi să obţină satisfacţie din
activitatea sexuală.
Gri/
Maro

=0 =7 Circumstanţele sunt de aşa natură încât se simte forţat

în prezent la
Gri/ compromisuri, dacă vrea să fie lipsit de afecţiune sau de
o participare
Negru completă.
___________________________________________________________________________

= 1 … Albastru/ …

=1 Rămâne neataşat emoţional, chiar într-o relaţie

apropiată.
Albastru/

=1 =0 Are cerinţe emoţionale înalte şi vrea o legătură

apropiată, dar nu
Albastru/ printr- o mare profunzime a sentimentului
Gri

=1 =2 Crede că nu primeşte ceea ce i se cuvine, că nici nu este

înţeles cum se
Albastru/ cuvine şi nici apreciat în mod adecvat. Simte că este
forţat să se
Verde conformeze şi în relaţiile apropiate nu se simte implicat
emoţional.

=1 =3 Se simte dezmoştenit şi nefericit datorită dificultăţilor de

obţinere a
Albastru/ nivelului esenţial de cooperare şi de armonie pe care îl
doreşte. (x)
Roşu

=1 =4 Exigent în revendicările sale emoţionale şi foarte

deosebit în alegerea
Albastru/ partenerului. Dorinţa de independenţă emoţională
împiedică orice
Galben profunzime a participării.

=1 =5 Egocentric şi de aceea uşor influenţabil, fiind destul de

izolat în
Albastru/ ataşamentele sale.
Violet

=1 =6 Capabil să obţină satisfacţie fizică din activitate sexuală

dar este
Albastru/ înclinat să se închidă emoţional, ceea ce îl împiedică de
la o participare
Maro profundă.

=1 =7 Inhibat emoţional. Se simte forţat la compromisuri,

ceea ce îl
Albastru/ împiedică şi face dificilă realizarea unui ataşament
stabil.
Negru
___________________________________________________________________________
= 2 … Verde/ …

=2 Situaţia îl împiedică să se statornicească, dar simte că

trebuie să facă
Verde/ faţă lucrurilor, aşa cum sunt, cât mai bine.

=2 =0 O lipsă de încredere pe care nu o admite îl face să aibă

griji, să evite
Verde/ conflictul deschis şi simte că trebuie să facă faţă cât mai
bine
Gri lucrurilor, aşa cum sunt ele.

=2 =1 Crede că nu primeşte ceea ce i se cuvine, că nu este

înţeles cum trebuie
Verde/ şi nici nu este adecvat apreciat. Simte că este forţat să
se conformeze şi
Albastru că în relaţiile apropiate nu participă emoţional.

=2 =3 Nefericit datorită rezidenţei pe care o simte de fiecare

dată când
Verde/ încearcă să se afirme. Indignat şi revoltat datorită
acestor eşecuri, dar
Roşu pentru a putea avea linişte şi pace face toate ajustările
necesare şi este apatic.(x)

=2 =4 Simte că este încărcat cu mai mult decât partea care i s-

ar cuveni din
Verde/ probleme. În orice caz, îşi vede numai de scopurile sale
şi încearcă să
Galben depăşească dificultăţile prin flexibilitate şi
adaptabilitate.
=2 =5 Simte că primeşte mai puţin decât i se cuvine şi că nu
există nimeni în
Verde/ care să poată avea încredere cu înţelegere şi simpatie.
Emoţiile
Violet îngrădite îl fac uşor ofensabil dar îşi dă seama că trebuie
să facă faţă cât mai bine împrejurărilor, aşa cum sunt
ele.

=2 =6 Se simte într-o situaţie neconfortabilă sau de profundă

întristare
Verde/ (necaz) şi caută o cale prin care să obţină alinare.
Capabil să obţină
Maro satisfacţie din activitate sexuală.(x)

=2 =7 Circumstanţele suntrestrictive şi stânjenitoare, făcându-l

să renunţe
Verde/ pentru moment la toate bucuriile şi plăcerile. (x)
Negru
___________________________________________________________________________

= 4 … Galben/ …

=4 Se agaţă de credinţa în realismul aparenţelor şi

idealurilor sale, dar are
Galben/ nevoie de încurajare şi încredere în sine. Aplică
standarduri foarte exacte în alegerea unui partener şi
vrea garanţii pentru a nu pierde sau
pentru a nu fi dezamăgit.

=4 =0 Vrea să participe emoţional, dar este revendicativ şi

deosebit în
Galben/ alegerea partenerului şi în relaţiile cu cei apropiaţi lui.
Are nevoie de
Gri încurajare şi are grijă să evite conflictul deschis,
deoarece acesta ar putea reduce şansele de realizare a
speranţelor sale.

=4 =1 Exigent în revendicările sale emoţionale, mai ales în

momentele de
Galben/ intimitate, rămânând frustrat în dorinţa sa de uniune
perfectă.
Albastru

=4 =2 Simte că este încărcat cu mai mult decât I se cuvine din

probleme. În
Galben/ orice caz îşi vede numai de scopurile sale şi încearcă să
depăşească
Verde dificultăţile întâmpinate prin flexibilitate şi
adaptabilitate.
=4 =3 Vrea să-şi extindă domeniile de activitate şi insistă pe
realismul
Galben/ speranţelor şi ideilor sale. Întristat de teama că ar putea
fi împiedicat de
Roşu la a face ceea ce doreşte, are nevoie atât de condiţii
liniştite cât şi de o încurajare calmă pentru a-şi restabili
încrederea în sine.(x)

=4 =5 Insistă pe faptul că dorinţele şi trebuinţele sale sunt

realiste, dar are
Galben/ nevoie de încurajare şi de încredere în sine. Egocentric
şi de aceea uşor
Violet ofensabil.

=4 =6 Foarte exigent în standardele pe care le aplică în

alegerea partenerului
Galben/ şi caută o perfecţiune destul de nerealistă în viaţa sa
sexuală.
Maro

=4 =7 Insistă pe realismul scopurilor sale şi le urmăreşte cu o

îndârjită
Galben/ exclusivitate, chiar dacă circumstanţele îl formează la
compromisuri.
Negru Foarte exigent în standardurile pe care le aplică în alegerea
partenerului.
___________________________________________________________________________
= 5 … Violet/…
=5 Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Sensibil şi
sentimental, dar
Violet/ ascunde acest lucru tuturor, în afara celor foarte apropiaţi
lui.

=5 =0 Vrea să participe emoţional, deoarece se simte destul

de izolat şi
Violet/ singur. Egocentric şi de aceea uşor ofensabil, deşi
încearcă să evite
Gri conflictul deschis.

=5=1 Se simte destul de izolat şi singuratic, dar este prea

rezervat pentru a-şi
Violet/ putea permite să realizeze ataşamente profunde.
Egocentric şi de uşor
Albastru ofensabil.
=5 =2 Simte că primeşte mai puţin decât I se cuvine, că nu
există nimeni pe
Violet/ care să se poată sprijini pentru a obţine simpatie şi
înţelegere.
Verde Emotivitatea îngrădită şi o anume egocentricitate îl fac
uşor ofensabil, dar şi îşi dă seama că trebuie să facă cât
mai bine faţă lucrurilor.

=5 =3 Se întristează când trebuinţele şi dorinţele sale sunt

greşit înţelese şi
Violet/ simte că nu are spre cine să-şi îndrepte privirea sau să
sprijine.
Roşu Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. (x)

= 5=4 Insistă asupra realismului ideilor şi speranţelor sale, dar are

nevoie de
Violet/ încurajare. Egocentric, deci uşor ofensabil.
Galben/

=5 =6 Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Capabil să obţină

satisfacţie
Violet/ fizică din activitatea sexuală, dar tinde să se menţină
emoţional la
Maro distanţă.

=5 =7 Condiţiile sunt de aşa natură încât nu-şi va permite să

participe intim
Violet/ fără a formula rezerve mentale. Foarte exigent în
standardurile pe care
Negru le aplică în alegerea partenerului.
___________________________________________________________________________

= 6 … Maro/ …

=6 Capabil să obţină satisfacţie din activitatea sexuală.

Maro/

=6 =0 Vrea să participe emoţional, şi este capabil să obţină

satisfacţie din
Maro/ activitatea sexuală, dar încearcă să evite conflictul.
Gri

=6=1 Capabil să obţină satisfacţie din activitatea sexulaă, dar

neliniştit şi
Maro/ înclinat spre deschidere emoţională, care îl împiedică să
participe
Albastru profund.
=6 =2 Simte că nu poate face prea mult în legătură cu
problemele şi
Maro/ dificultăţile existente şi că trebuie să facă cât mai bine
faţă
Verde problemelor, aşa cum sunt ele. Capabil să obţină
satisfacţie fizică din activitatea sexuală.

=6 =3 Se simte prins într-o situaţie neconfortabilă şi de profundă

întristare
Maro/ (necaz) şi caută o cale prin care să obţină satisfacţie
fizică din
Roşu activitatea sexuală, arătând că nu este vorba nici de
nelinişte nici de tulburare emoţională. (x)

= 6=4 Foarte exigente standardele pe care le aplică în alegerea

partenerului şi
Maro/ urmăreşte o destul de nerealistă perfecţiune în viaţa
sexuală.
Galben/

=6 =5 Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Capabil să obţină

satisfacţie
Maro/ fizică din activitatea sexuală, dar tinde să se menţină
emoţional la
Violet distanţă.

=6 =7 Circumstanţele îl forţează la compromisuri şi la a

renunţa la unele
Maro/ plăceri, pentru moment. Capabil să obţină satisfacţie
fizică din
Negru activitatea sexuală.
________________________________________________________________

= 7 … Negru/ …

=7 Simte că lucrurile îi barează calea, că circumstanţele îl

forţează la
Negru/ compromis şi la renunţare la unele plăceri pentru
prezent.

=7 =0 Circumstanţele sunt de aşa natură încât se simte forţat

în prezent la
Negru/ compromisuri dacă vrea să evite să fie lipsit de
afecţiune şi de la
Gri participare completă.
=7=1 Inhibat emoţional. Se simte forţat la compromisuri,
fiindcă e dificil
Negru/ pentru el să realizeze un ataşament emoţional stabil.
Albastru

=7 =2 Circumstanţele îl forţează la compromisuri, la

reprimarea speranţelor şi
Negru/ cerinţelor sale şi în a se lipsi în prezent de unele din
lucrurile pe care le
Verde doreşte.

=7 =3 Circumstanţele sunt restrictive şi stânjenitoare,

forţându-l să renunţe în
Negru/ prezent la toate bucuriile şi plăcerile. (x)
Roşu

= 7=4 Insistă pe realismul scopurilor sale şi le urmăreşte cu

îndârjire chiar
Negru/ dacă circumstanţele îl forţează la compromisuri. Foarte
exigent în
Galben/ standardele pe care le aplică în alegerea partenerului.

=7 =5 Condiţiile sunt de aşa natură încât nu-şi poate permite

să participe
Negru/ emoţional fără unele restricţii mentale.
Violet

=7 =6 Circumstanţele îl forţează la compromis şi la a se lipsi

de unele plăceri
Negru/ în prezent. Capabil de a obţine satisfacţie din activitatea
sexuală.
Maro
___________________________________________________________________________

T A B E L U L IV: F U N C Ţ I I L E: –

În imediata apropiere a tuturor combinaţiilor + şi – este

plasată o cifră exprimată în procente în tabelele de 8 culori. De
exemplu: când 0,9% apare lângă combinaţia –0–1, aceste
procente ilustrează frecvenţa medie de selctare a fiecărei
combinaţii de culori şi au fost obţinute din rezultatele a 36.892
de teste administrate unor studenţi de sex masculin a căror
vârstă este cuprinsă între 20-30 ani.
 - 0 … Gri/ …

–0 Interpretarea fiziologică: manifestă nerăbdare şi

agitaţie (pentru
Gri/ poziţia VIII şi mai ales atunci când este clasificat ca
„agitaţie”.)
23,1% Interpretarea psihologică: simte că viaţa are de
oferit mult şi
că există lucruri importante de realizat – că viaţa trebuie
trăită din plin, de aceea îşi urmăreşte ţelurile cu o
intensitate deosebită şi nu lasă să-I scape nimic. Se
angajează profund şi riscă să devină incapabil de a
examina lucrurile cu suficientă obiectivitate sau cu
destul calm, de aceea este nervos. Nu poate lăsa
lucrurile aşa cum sunt şi simte că nu-şi poate găsi
liniştea decât atunci când şi-a atins scopul.
Pe scurt: angajare plină de nerăbdare.

–0–1 Interpretarea fiziologică: refuză s se relaxeze sau să

cedeze. Se
Gri/ menţine într-o stare de epuizare şi de depresiune la
limită,
Albastru menţinându- se activ (în special la poziţia 7-8 şi
într-o mai mică
0,9% măsură în poziţiile 6-7).
Interpretarea psihologică: o situaţie sau o relaţie
este nesatisfăcătoare şi se simte neputincios de a o
modifica pentru a ajunge la sentimentul de aparenţă de
care are nevoie; nu se arată dornic să-şi expună
vulnerabilitatea, fapt pentru care continuă să opună
rezistenţă aceste stări de lucruri dar se simte dependent
de acest ataşament; aceasta nu numai că îl deprimă şi îl
face iritabil şi nerăbdător, producându-i o considerabilă
agitaţie şi impulsul de a evada din această situaţie, fie
pe plan fizic, fie pe plan mintal; poate suferi capacitatea
de concentrare.
Pe scurt: nemulţumire plină de agitaţie. (xx) Grupul + este
de aceea necesar ca o compensaţie.

–0–2 Interpretarea fiziologică: puterea voinţei şi

perseverenţa sunt în
Gri/ pericol de a fi deprimate de stresul excesiv (în special
poziţiile 7-8, dar
Verde şi 6-7).
0,4% Interpretarea psihologică: curajul în faţa vieţii
şi tenacitatea au slăbit; se simte suprasolicitat, extenuat
şi lipsit de un ţel dar continuă să se menţină pe poziţie;
simte această situaţie adversă ca pe o presiune morală
reală, tangibilă care îi este intolerabilă şi de care vrea să
 scape, dar se simte incapabil să ia hotărârea necesară.
Pe scurt: presiune indecisă (xx)
Grupul + este necesar ca o compensaţie.

–0–3 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată,

rezultată din încercarea
Gri/ de a se opune oricărei forme de stimulare sau excitaţie;
poate duce la
Roşu iritabilitate, izbucniri de furie sau chir la nevroze
sexuale; există
0,5% posibilitatea unor boli cardiace.
Interpretarea psihologică: situaţia este privită
ca ameninţătoare şi periculoasă; este furios la culme la
gândul că nu va fi în stare să-şi realizeze ţelurile şi este
deprimat datorită sentimentului de incapacitate de
remediere a lucrurilor; este încordat la maximum şi se
simte copleşit, posibil până la punctul unei stări de
apatie nervoasă.
Pe scurt: iritabilitate ineficace (xx)
Grupul + este necesar ca o compensaţie.

–0–4 Interpretarea fiziologică: stresurile rezultate din

sentimentul de
Gri/ nemulţumire au dus la o stare de agitaţie (în special
poziţiile 7-8, dar şi
Galben 6-7 într-o măsură mai mică).
1,7% Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite au
dus la nesiguranţă şi la o vigilenţă plină de nelinişte; are
nevoie acută de a se simţi singur şi protejat de
dezamăgiri ulterioare, fiind neglijat sau pierzând din
poziţie şi prestigiu; se îndoieşte că lucrurile se vor putea
ameliora în viitor, dar fără îndoială că este înclinat să
formuleze cereri exagerate sau să respingă
compromisul.
Pe scurt: nesiguranţa plină de nelinişte (xx)
Grupul + este necesar ca o compensaţie.

–0–5 Interpretarea fiziologică: stres datorat unei

sensibilităţi reprimate
Gri/ (poziţiile 7-8 şi în special când este categorisit ca
„anxietate”).
Violet Interpretarea psihologică: găseşte plăcere în tot ceea
ce e plin de
1,7% gust, graţios şi sensibil dar îşi menţine stilul de
interpretare şi apreciere critică şi refuză să fie doborât la
pământ dacă nu i-ar fi garantată la modul absolu
autenticitatea şi integritatea; de aceea, menţine un
control strict şi vigilent al relaţiilor emoţionale, deoarece
trebuie să ştie cu precizie cum stă, cere completă
 sinceritate ca protecţie împotriva propriei tendinţe de a
fi prea încrezător.
Pe scurt: cordialitate controlată

–0–6 Interpretarea fiziologică: reprimarea cerinţelor

fizice şi nervoase ale
Gri/ corpului (la poziţia 7-8 şi în special când este clasificată
ca anxietate).
Maro Interpretarea psihologică: situaţia existentă este
dezagreabilă; are
3,8% nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alte persoane ale
căror standarde sunt la înălţimea propriilor sale idei şi să
evadeze din ierarhia socială; controlul pe care-l exercită
asupra instinctelor senzoriale îi restringe capacitatea de
a se dărui, dar starea de izolare la care ajunge îl duce la
îndemnul de a ceda în faţa lucrurilor şi de a-şi permite să
se unească cu o altă persoană acest lucru îl tulbură, căci
astfel de instincte sunt considerate de el ca slăbiciuni ce
se cer depăşite şi stăpânite; simte că numai printr-o
autoconstrângere continuă şi fermă poate să-şi menţină
atitudinea sa de superioritate individuală; vrea să fie
iubit şi admirat doar că este vorba de el, are nevoie de
atenţie, stimă şi recunoaşterea celorlalţi.
Pe scurt: solicită stima unui individ excepţional.

–0–7 Interpretarea fiziologică: manifestă susceptibilitate

exagerată faţă de
Gri/ stimulii externi (la poziţia 7-8 şi în special când este
clasificată ca
Negru anxietate).
Interpretarea psihologică: vrea să depăşească
un sentiment de gol şi să umple vidul care simte că îl
separă de ceilalţi; este nerăbdător să trăiască viaţa sub
toate aspectele sale, să satisfacă posibilităţile acesteia;
de aceea, resimte orice rezistenţă sau limitare şi insistă
să fie liber şi nestânjenit în ceea ce vrea să întreprindă.
Pe scurt: autodeterminism plin de aşteptare.
___________________________________________________________________________

- 1 … Albastru/ …

–1 Interpretarea fiziologică: refuză să se relaxeze;

menţinerea stării de
Albastru/ extenuare şi presiune la limita extremă prin continuarea
activităţii (în special la poziţia 8, cu mult mai puţin la
poziţia 6).
Interpretarea psihologică: o situaţie existentă
sau o legătură este nesatisfăcătoare dar se simte
neputincios de a o schimba pentru a ajunge la
 sentimentul de apartenenţă de care are nevoie; nu este
dornic să-şi expună vulnerabilitatea de aceea, continuă
să se opună acestei stări de lucruri, deci se simte
dependent de ataşament; aceasta nu numai că îl
deprimă dar îl face iritabil şi nerăbdător, producându-i
un neastâmpăr considerabil şi stimulul de a ceda din
situaţie, fie realmente, fie cel puţin în gând; capacitatea
de concentrare poate suferi.
Pe scurt: nemulţumire plină de neastâmpăr (x).
(Grupul + e de aceea necesar ca o compensaţie).

–1–0 Interpretarea fiziologică: manifestă nerăbdare

şi neastâmpăr şi este
Albastru/ înclinat să fie deprimat (la poziţia 7-8).
Interpretarea psihologică: simte că nu poate
controla situaţia pentru a crea sentimentul de
apartenenţă de care are nevoie şi astfel se menţine
nedoritor de a se lăsa fără rezerve în mâinile altcuiva.
Opune rezistenţă unei condiţii sau unei legături pe care
o consideră ca pe o responsabilitate descurajantă; simte
că viaţ are mult mai mult de oferit şi se poate să rămână
nerăbdător şi iritabil până când obţine tot ceea ce simte
că încă îi lipseşte; stimulul de a evada din această stare
de lucruri nesatisfăcătoare îl duce la o stare de
neastâmpăr şi instabilitate; capacitatea de concentrare
poate avea de suferit. (x)
Pe scurt: neîmplinire plină de neastâmpăr şi nerăbdare.
(Grupul + ca o compensaţie).

–1–2 Interpretarea fiziologică: puterea voinţei şi

perseverenţa sunt în
Albastru/ pericol de a fi prevalate de un stres excesiv (în special la
poz. 7-8 dar şi
Verde pentru 6-7).
0,2% Interpretarea psihologică: curajul în faţa vieţii şi
tenacitatea sunt supraîncărcate de tentativa continuă de
a depăşi dificultăţile existente; îşi menţine obiectivele pe
care şi le-a impus dar se simte supus unei presiune
intolerabile; consideră că este imposibil să modifice
situaţia într-una de cooperare şi încredere reciprocă şi
astfel doreşte să se detaşeze cu totul de ea.
Pe scurt: presiunea creată în urma stresului şi a
conclictelor. (x)
(Grupul + necesar ca o compensaţie).

–1–3 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată,

rezultată din relaţiile
Albastru/ personale nesatisfăcătoare sau discordante; poate duce
la iritabilitate,
Roşu izbucniri de furie sau nevroză sexuală; există
posibilitatea apariţiei unei
0,2% maladii cardiace.
Interpretarea psihologică: o suferinţă
considerabilă rezultată din unele legături
nesatisfăcătoare; el se simte neputincios să
restabilească afinitatea şi orice asemănare a încrederii
reciproce, astfel, că situaţia este privită ca o stare
deprimantă şi nefericită pe care trebuie să continue să o
tolereze; este hărţuit până la punctul epuizării nervoase.
(xxx)
Pe scurt: dezechilibru lipsit de ajutor şi iritabil.
(Grupul + necesar ca o compensaţie).

– 1– 4 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea

au rezultat din
Albastru/ dezamăgirea emoţională (în special la poz. 7-8 dar şi la
6-7).
Galben Interpretarea psihologică: o legătură emoţională nu
mai continuă în
0,2% mod curgător, s-a dovedit a fi profund dezamăgitoare şi
acum este privită ca o legătură deprimantă; în timp ce
pe de o parte i-ar place să se elibereze cu totul din acest
ataşament, pe de altă parte nu vrea să piardă nimic şi
nici nu riscă nesiguranţa şi posibilitatea unei deziluzii
ulterioare; aceste emoţii contradictorii îi agavează strea
într-o aşa măsură încât încearcă să le refuleze sub
masca unei atitudini reci şi grave.
Pe scurt: stresul rezultă din deziluzii emoţionale.
(xxx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

– 1– 5 Interpretarea fiziologică: stresul rezultă din

lipsa de înţelegere
Albastru/ reciprocă (în special poz.7-8, mai puţin la 6-7).
Violet Interpretarea psihologică: o situaţie existentă este
nesatisfăcătoare şi
2% el se simte incapabil să o amelioreze fără a dori o
cooperare; nevoia de
înţelegere, de efectuare a unui schimb echitabil pe plan
afectiv rămâne nesatisfăcută, acum are sentimentul că
este ţintuit, fapt care duce la nerăbdare, iritabilitate şi
dorinţa de a evada.
Pe scurt: nerăbdarea rezultă dintr-o continuă
neînţelegere.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

– 1– 6 Interpretarea fiziologică: simte că trebuie să se

bucure de cooperare
Albastru/ înainte ca situaţia existentă să se îmbunătăţească; lipsa
de apreciere şi
Maro înţelegere îl fac să simtă că nu există garanţii reale şi
nemulţumirea dă
0,6% loc unei sensibilităţi exagerate; vrea să se simtă mai
sigur şi mai în voie; i-ar face bucurie să scape de ceea ce
consideră el ca fiind acum o legătură deprimantă şi să-şi
restabilească propria individualitate; acest act de
închistare în sine îi creează greutăţi dacă doreşte să se
dăruiască, dar izolarea la care ajunge îl duce la
imperativul că îi cere să cedeze şi să se contopească cu
o altă persoană. Acest lucru îl tulbură, deoarece el
consideră astfel de instincte ca slăbiciuni pe care trebuie
să le depăşească, simte că nu-i revine altceva de făcut
decât să-şi impună propria sa individualitate printr-o
continuă închidere în sine, că numai aceasta îi poate
permite să-şi menţină poziţiile pentru a învinge
dificultăţile pe care le întâmpină în prezent.
Pe scurt: are o nemulţumire emoţională care ia naştere
din lipsa de apreciere.

– 1– 7 Interpretarea fiziologică: nemulţumirile pe plan

emoţional au dat
Albastru/ naştere unei dorinţe supărătoare şi plină de nerăbdare
pentru câştigarea
Negru independenţei care duce la stres şi neastâmpăr (la poz.
7-8 şi mai puţin
9% sever 6-7)
Interpretarea psihologică: o situaţie existentă
sau o relaţie se dovedeşte a fi nesatisfăcătoare dar se
simte incapabil să o amelioreze fără o cooperare
binevoitoare: Nu vrea să-şi expună vulnerabilitatea şi de
aceea consideră că nu este cazul să manifeste afecţiune
sau să fie peste măsură de expansiv: Îşi priveşte relaţiile
ca pe legături deprimante şi deşi vrea să fie independent
şi nestingherit în acţiunile sale, nu vrea să rişte să piardă
ceva. Toate acestea îl fac să reacţioneze cu sensibilitate
şi nerăbdare, în timp ce îndemnul de a se debarasa de
toate duce la o stare considerabilă de nerăbdare.
Capacitatea de concentrare poate suferi.
Pe scurt: manifestă o instabilitate plină de nerăbdare
rezultată din nemulţumiri pe plan emoţional.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
- 2 … Verde/ …

–2 Interpretarea fiziologică: puterea sa de voinţă

şi capacitatea de a
Verde/ rezista unei opoziţii sunt în pericol de a fi dominate de stresul
excesiv,
2,8% în special la poz. 8, la poz.6 acest lucru este mai puţin
pronunţat, totuşi prezent.
Interpretarea psihologică:tenacitatea şi
puterea de voinţă necesare pentru a lupta cu dificultăţile
existente a slăbit în intesitate şi se simte împovărat
peste măsură, extenuat şi fără ţel dar continuă să-şi
menţină poziţiile. Simte această situaţie ca pe o apăsare
palpabilă şi reală, care este intolerabilă şi de care vrea
să scape, dar se simte incapabil să ia hotărârea
necesară.
Pe scurt: refuză să întreprindă măsurile necesare pentru a
rezolva o situaţie stresantă.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–2–0 Interpretarea fiziologică: capacitatea de a rezista premiselor

pentru
Verde/ care a fost solicitată la maximum, ducând la stres şi la
un sentiment de
Gri înfrângere, nerăbdare şi iritabilitate (în special la poz.8
dar şi într-o
0,7% măsură mai redusă la poz. 6-7).
Interpretarea psihologică: şi-a pierdut curajul în
faţa vieţii şi puterea de voinţă necesare pentru ducerea
luptei cu dificultăţile existente. Se simte împovărat peste
măsură şi lipsit de ţel dar continuă să-şi menţină poziţiile
şi încă îşi urmăreşte obiectivele cu o intensitate
sălbatică.Acest lucru îl supune la o apăsare intolerabilă
de care vrea să scape dar nu se poate aduna pentru a
lua hotărârea necesară. Ca atare, rămâne bine fixat în
problemă, neputând nici să o vadă în mod obiectiv, nici
să se debaraseze de ea – nu poate lăsa lucrurile să
meargă de la sine şi simte că nu va avea linişte decât
atunci când îşi va atinge obiectivul.
Pe scurt: implicare nerezolvată.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–2–1 Interpretarea fiziologică: nemulţumit pe plan

emoţional, având redusă
Verde/ capacitatea de a rezista unei opoziţii sau dificultăţilor.
Sentiment de
Albastru stres şi înfrângere.
0,3% Interpretarea psihologică: şi-a pierdut curajul în
faţa vieţii şi puterea voinţei necesare pentru a duce
lupta cu dificultăţile existente, care îi apar ca o opoziţie
deliberată. Îşi menţine poziţiile dar este supus unei
presiuni intolerabile. Are nevoie de cooperare şi
împlinire emoţională şi simte că fără acestea nu îi
rămâne nimic de făcut pentru a ameliora situaţia
existentă. Vrea să scape repede de toate.
 Pe scurt: apăsare care rezultă din stres şi
neînţelegere.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–2–3 Interpretarea fiziologică: trece printr-o stare de

nefericire şi agitaţie
Verde/ care rezultă din tentativa de a evita orice formă de
stimulare sau
Roşu emoţie. Priveşte mediul înconjurător ca pe ceva ostil şi
simte o mare
92% presiune care-l apasă. Are ieşiri de furie pline de iritare
cu posibilitatea apariţiei unei nevroze sexuale sau
maladii cardiace.
Interpretarea psihologică: este nefericit
datorită ostilităţii aparente a mediului înconjurător. Se
simte forţat şi supus unei apăsări considerabile. Are o
atitudine plină de revoltă şi resentiment faţă de ceea ce
consideră ca pretenţii nerezonabile faţă de persoana sa,
dar se simte neputincis să stăpânească situaţia şi să se
apere.
Pe scurt: atitudine rebelă plină de neputinţă. (xxx)

–2–4 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea se

datorează
Verde/ conflictului dintre expectativă şi necesitate în urma unei
deziluzii acute.
Galben Interpretarea psihologică: deziluzile şi
speranţele neîmplinite au dat loc unei nesiguranţe pline
de anxietate în timp ce îndoielile că lucrurile nu se vor
îndrepta în viitor duc la amânarea hotărârilor esenţiale.
Acest conflict dintre speranţă şi necesitate creează o
apăsare considerabilă. În loc de a rezolva acest lucru
căutând să ia hotărârea esenţială, este posibil să se
piardă în urmărirea unor amănunte neesenţiale, ca o
cale de evadare.
Pe scurt: oscilare însoţită de un sentiment de
înfrângere. (xxx)
_________________________________________________________________________

- 3 … Roşu/ …

–3 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată şi

îngrădită rezultată din
Roşu încercarea de a rezista la orice stimulare adiţională,
ducât la iritabilitate, explozii de mânie sau chiar nevroze
sexuale. Există o posibilitate de deranjament cardiac
(mai ales în poz. 8, dar totuşi, prezent în poz. 6).
Interpretarea psihologică: situaţia este privită
ca periculoasă şi ameninţătoare. Ofensat la gândul că nu
 va fi capabil să-şi realizeze scopurile şi întristat de
sentimentul de lipsă de ajutor pentru remedierea
situaţiei. Supraevaluativ, se simte copleşit probabil până
la punctul unei sleiri nervoase.
Pe scurt: neajutorat. (xx)
(Grupul + devine necesar ca o compensaţie).

–3–0 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată

rezultând din încercarea
Roşu/ de a rezista la orice stimulare adiţională, fără răbdare,
iritabil şi inegal,
Gri cu posibilitatea de hipertensiune sau altă tulburare
cardiacă (mai ales în poz. 7-8, dar, de asemenea, într-o
măsură mai mică în poz. 6-7).
Interpretarea psihologică: situaţia e privită ca
periculoasă şi ameninţătoare. Revoltat că este
ameninţat lucru pentru care s-a străduit atât de mult şi
incapabil să împiedice ameninţarea, se teme că e pe
punctul să-l piardă cu desăvârşire. Incapabil să vadă
obiectiv situaţia dar extrem de agitat şi nu se poate
relaxa în încercările sale de a îndepărta această
ameninţare a dorinţelor. Solicitat la maxim se simte
copleşit până la nivelul unei sleiri nervoase.
Pe scurt: agitaţie disperată. (xx)
(Grupul + e o încercare de compensaţie).

–3–1 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată

rezultând din încercarea
Roşu/ de a rezista la orice stimulare adiţională, combinată cu
inabilitatea de a
Albastru se relaxa îl determină să treacă dincolo de capacitatea
resurselor sale.
0,2% Neliniştit, iritabil şi agitat, cu posibilitatea unei
hipertensiuni sau a unei alte tulburări cardiace.
Interpretarea psihologică: nemulţumit de
stadiul nesatisfăcător al unor socieri apropiate. Se simte
incapabil de a întreprinde ceva pentru refacerea afinităţii
şi încrederii reciproce şi consideră că este prăbuşit, într-
o situaţie nefericită din care nu poate scăpa.
Pe scurt: nemulţumire rezultând din dezarmonie. (xxx)
(Grupul + se impune ca o compensaţie).

–3–2 Interpretarea fiziologică: agitaţie neajutorată şi

incapacitatea de a
Roşu/ controla evenimentele îl supun la un mare stres. Posibilitatea unor
Verde tulburări cardiace şi/sau spasm muscular.
0,1% Interpretarea psihologică: puternic nefericit de
ceva ce apare ca mediu ostil. Simte că este supus la o
opresiune intolerabilă şi condus împotriva voinţei sale.
Revoltat şi indignat de ceea ce consideră a fi nişte
cerinţe nerezonabile faţă de el, dar se simte incapabil de
a controla situaţia sau de a se proteja pe sine în vreun
fel.
Pe scurt: indignare neajutorată. (xx)
(Grupul + este de aceea necesar ca o compensaţie).

–3–4 Interpretarea fiziologică: stresurile rezultate din

dezamăgiri au dus la
Roşu/ agitaţie şi anxietate.
Galben Interpretarea psihologică: dorind să facă o
impresie bună, dar
1,5% îngrijorat şi neîncrezător în legătură cu posibilitatea de a
reuşi. Simte că are mai multe drepturi decât I se
recunosc şi devine neajutorat şi întristat când
circumstanţele îi stau împotriva. Găseşte cea mai simplă
posibilitate de eşec ca fiind extrem de dezorganizată.
Acest lucru putând să-l ducă când la epuizare nervoasă.
Se consideră o victimă care a fost coruptă şi înşelatăş
confundă această dramatizare cu realitatea şi încearcă
să se convingă pe sine că eşecul său în a obţine poziţia
şi recunoaşterea este greşeala altora.
Pe scurt: o justificare de sine nerealistă. (xxx)
(Grupul + este necesar de aceea ca o compensaţie).

–3–5 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din

frustrările în încercarea de
Roşu/ a realiza securitate şi înţelegere.
Violet Interpretarea psihologică: receptivi la stimuli
externi, vrea să trăiască
0,8% totul intens dar găseşte situaţia existentă extrem de
frustrantă. Are nevoie de înţelegere simpatetică şi de
sentimentul siguranţei. Nemulţumit de aparenta sa
capacitate de a-şi realiza scopurile.
Pe scurt: empatie frustrată. (xx)
(Grupul + devine necesar ca o compensaţie).

–3–6 Interpretarea fiziologică: tensiune apărută din

epuizare nervoasă sau
Roşu/ din stres sexual datorită unei excesive reţineri de la
sine.
Maro Interpretarea psihologică: se simte neapreciat
şi găseşte situaţia
0,6% existentă ca dezagreabilă. Vrea recunoaşterea şi
aprecierea altora pentru a compensa lipsa oamenilor de
acest fel cu care să se alieze şi să devină mai sigur.
 Autoreţinerea simţurilor face pentru el dificilă dăruirea
dar izolarea care rezultă duce la impulsul de a capitula şi
de a se contopi cu altul. Aceasta îl tulbură, deoarece
consideră aceste instincte ca slăbiciuni pe care trebuie
să le depăşească. Numai prin a nu le ceda simte că
poate sta în faţa dificultăţilor situaţiei. Vrea să I se dea
consideraţie, să fie preţuit ca sociat, partener de dorit şi
de admirat pentru calităţile sale.
Pe scurt: nesiguranţă apărută din lipsa de aliaţi. (x)
(Grupul + devine necesar ca o compensaţie).

–3–7 Interpretarea fiziologică: stres apărut în urma

frustărilor şi a unei
Roşu/ situaţii nedorite.
Negru Interpretarea psihologică: se simte prins într-o
situaţie dezagreabilă
0,9% şi fără capacitatea de a o remedia. Mânios, se îndoieşte
de capacitatea sa de a-şi realiza scopurile. Frustrat până
la punctul epuizării nervoase, vrea să scape şi să simtă
mai puţin restricţie, vrea să fie liber de a decide de unul
singur.
Pe scurt: dorinţa de independenţă frustrată. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
___________________________________________________________________________

- 4 … Galben/ …

–4 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din

dezamăgire, care a dus la
Galben/ agitaţie (mai ales în poz.8, mult mai puţin decât în
poz.6).
Interpretarea psihologică: speranţele
neîmplinite au dus la nesiguranţă şi la nelinişte. Are
nevoie de siguranţă şi vrea să evite orice haleta
dezamăgire ulterioară şi îi este teamă să nu fie neglijat
sau să-şi piardă poziţia şi prestigiul. Se îndoieşte de
posibilitatea evoluţiei mai fericite a lucrurilor şi această
atitudine negativistă îl duce la exigenţe exagerate şi la
refuzul unor compromisuri rezonabile.
Pe scurt: pesimist agitat îi este teamă de pierderea
prestigiului. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4–0 Interpretarea fiziologică: nesiguranţa şi spaima

de a nu pierde
Galben/ posibilităţile au dus la o stare de tensiune agitată.
Gri Interpretarea psihologică: simte că viaţa trebuie să-i
dea mai mult şi
2,1% că speranţele şi dorinţele sale trebuie să se realizeze în
 întregime. Nesiguranţa în care pluteşte îi determină
destule necazuri şi este într-o stare de atenţie încordată
pentru a nu scăpa nici o ocazie. Este nerăbdător, doreşte
să evite orice cădere sau pierdere de poziţie ulterioară.
Încearcă să se asigure că nu va fi trecut cu vederea şi
are o mare nevoie de a se simţi în siguranţă.
Pe scurt: se află într-o situaţie expectativă încordată. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4–1 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea

au rezultat în urma unei
Galben/ deziluzii pe plan emoţional (în special în poziţiile 7-8 dar
şi 6-7).
Albastru Interpretarea psihologică: o legătură emoţională nu
mai are caracter uniform, s-a dovedit a fi extrem de
deziluzionantă şi acum este privită ca deprimantă. În tim
ce pe de haleta parte ar dori să se elibereze întru-totul
de acest ataşament, pe de haleta parte nu vrea să
piardă nimic şi nici să rişte nesiguranţa şi posibilitatea
unor deziluzii ulterioare. Aceste emoţii contradictorii îi
agravează starea de aşa manieră încât el încearcă să le
ascundă sub masca unei atitudini severe şi rezervate.
Pe scurt: stresul rezultă din deziluzii pe plan emoţional.
(xxx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4–2 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea

se datorează
Galben/ conflictului dintre speranţă şi necesitate, în urma unei
deziluzii acute.
Verde Interpretarea psihologică: deziluziile şi speranţele
nerealizate au dat
0,2% naştere unei nesiguranţe pline de anxietate, în tim ce
îndoielile că lucrurile nu se vor îndrepta în viitor duce la
amânarea hotărârilor esenţiale. Acest conflict dintre
necesitate şi speranţă îi creează o tensiune
considerabilă. În loc să rezolve această situaţie prin
luarea hotărârii esenţiale, este posibil ca el să se
cufunde în urmărirea aspectelor neesenţiale ca
posibilitate de ieşire.
Pe scurt: oscilare frustrată. (xxx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4 – 3 Interpretarea fiziologică: stresul care a luat

naştere din dezamăgiri a
Galben/ dus la agitaţie şi anxietate.
Roşu Interpretarea psihologică: este nerăbdător să facă
 impresie bună dar
0,9% este necăjit şi plin de îndoieli în ceea ce priveşte
posibilităţile viitoare. Simte că are dreptul să spere la
orice şi să se simtă neajutorat şi deziluzionat când
împrejurările i se opun. Consideră doar posibilitatea ca
eşec deosebit de şocant şi de aceea poate ajunge chiar
la o prăbuşire nervoasă. Se consideră o victimă
maltratată şi înşelată confundând această dramatizare
cu realitatea. Încearcă să se convingă că nereuşita sa de
a câştiga poziţie şi consideraţie este vina altora.
Pe scurt: autojustificare nerealistă. (xxx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4 – 5 Interpretarea fiziologică: deziluziile l-au dus la

o retragere plină de
Galben/ suspiciune şi închidere în sine şi izolare de ceilalţi (în
poz. 7 şi 8, mult
Violet mai puţin în poz. 6 şi 7).
Interpretarea psihologică: îşi refulează
entuziasmul înnăscut şi firea plină de fantezie de teama
că ar putea fi antrenat aiurea în urmărirea unor himere.
Simte că a fost înşelat şi maltratat şi se retrage pentru a
se menţine cu grija departe de ceilalţi. Veghează cu grijă
şi cu spirit critic pentru a stabili dacă acţiunile altora
îndreptate spre el sunt sincere – un gen de vigilenţă care
uşor duce la suspiciune şi încordare.
Pe scurt: aplică dictonul: „cine s-a fript cu ciorba
suflă şi-n iaurt”; deziluzie emoţională care duce la o
vigilenţă plină de neîncredere faţă de acţiunile celor din
jur. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4 – 6 Interpretarea fiziologică: stresul care a luat

naştere din efortul de a
Galben/ ascunde preocuparea şi anxietatea sub o mască de
neîncredere în sine şi
Maro de lipsă de preocupare.
1,1% Interpretarea psihologică: situaţia existentă este
dezagreabilă. Persoana se simte singură şi nesigură,
deoarece are o nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alţii
al căror nivel este la fel de ridicat cu al său şi vrea să
iasă din categoria oamenilor de rând. Acest sentiment
de izolare îi sporeşte nevoia, transformând-o într-un
îndemn insistent care este cu atât mai tulburător pentru
suficienţa sa de sine din cauza însingurării pe care şi-o
impune. Deoarece el vrea să demonstreze unicitatea
propriului caracter, încearcă să-i refuleze nevoia unor
contacte cu societatea şi optează pentru o atitudine de
încredere de sine lipsită de preocupări pentru a-şi
 ascunde teama de inadecvare. Îi tratează cu dispreţ pe
cei ce îndrăznesc să-i critice comportamentul. Totuşi, în
spatele acestei arogări a unei atitudini de indiferenţă el
într-adevăr tânjeşte după aprobarea şi aprecierea celor
din jur.
Pe scurt: deziluzie care duce la o pretinsă
indiferenţă.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
___________________________________________________________________________

- 5 … Violet/ …

–5–1 Interpretarea fiziologică: refuză să se relaxeze

sau să cedeze.
Violet/ Menţinerea epuizării şi deprimării la limita extremă prin
faptul că el
Albastru continuă să fie activ (mai ales în poz. 7-8, cu mult mai
puţin 6-7).
0,9% Interpretarea psihologică: relaţia exigentă este
nesatisfăcătoare, dar se simte incapabil la o schimbare
fără cooperare, nevoia de înţelegere, de a da şi de a
primi afecţiune rămân neîmplinite. Acest fapt nu numai
că îl deprimă, dar îl fac iritabil şi nerăbdător,
producându-I neastâmpăr şi impulsul de a evada din
situaţie, fie pe plan real, fie cel puţin pe plan mintal.
Capacitatea de concentrare poate suferi.
Pe scurt: neastâmpăr datorat insatisfacţiei emoţionale. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–5–2 Interpretarea fiziologică: stres rezultând dintr-un

sentiment de
Violet/ minimalizare şi neînţelegere (mai ales în poz. 7-8, mai
puţin poz.6-7).
Verde Interpretarea psihologică: se simte invidios
datorită faptului că
0,5% încrederea, afecţiunea şi înţelegerea nu-i sunt acordate
şi că este tratat cu umilitoare lipsă de consideraţie.
Consideră că i se neagă aprecierea
necesară propriei preţuiri şi că nu poate face nimic în
legătură cu acest fapt. Demoralizat de lupta sa
singuratică împotriva dificultăţilor, fără vreo încurajare,
simte că nu ajunge nicăieri, că în loc de admiraţia de
care are nevoie este mereu înţeles greşit, vrea să scape
de situaţie dar nu poate găsi puterea sufletească de a
lua decizia necesară.
Pe scurt: umilit datorită lipsei de apreciere. (x)
(Grupul + devine astfel o compensare necesară).
–5–3 Interpretarea fiziologică: stres rezultând din
frustrarea încercărilor de
Violet/ a realiza securitate şi înţelegere. Forţa nervoasă poate fi
uneori serios
Roşu epuizată şi există posibilitatea unor tulburări cardiace
(poz.7-8, mai
0,3% puţin poz. 7-6).
Interpretarea psihologică: răspunsul la stimulii
exteriori sunt intense dar găseşte situaţia existentă
extrem de frustrantă; are nevoie de o înţelegere
simpatetică şi de sentimentul de securitate; nemulţumit
de aparenta sa incapacitate de a-şi realiza ţelurile.
Pe scurt: frustrare emoţională şi empatetică. (xx)

–5–4 Interpretarea fiziologică: dezamăgirea a dus la

o retragere plină de
Violet/ suspiciune şi închidere în sine şi la izolare de ceilalţi
(pentru poz.7-8,
Galben mai ales, pentru poz.6-7 mai puţin).
0,9% Interpretarea psihologică: îşi reprimă
entuziasmul înnăscut şi natura imaginativă de teama de
a nu fi antrenat în urmărirea unei himere. Simte că a
fost înşelat şi s-a abuzat de el, ceea ce-l face să stea
retras departe de ceilalţi. Veghează cu grijă şi critic
pentru a stabili dacă motivele altora, referitoare la el,
sunt sincere – vigilenţă care uşor îl poate duce la
suspiciune şi neîncredere.
Pe scurt: dezamăgire emoţională ducând la o vigilenţă
plină de neîncredere faţă de acţiunile celor din jur. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–5–6 Interpretarea fiziologică: stres apărut din

incapacitatea de a menţine
Violet/ relaţii stabile în condiţiile dorite (numai poz.7-8 şi mai
uşoară dacă nu
Maro este clasificată ca anxietate).
1% Interpretarea psihologică: vrea un partener cu
care să împărtăşească din plin o atmosferă de
seninătate fără nici un nor dar constrângerea proprie de
a-şi demonstra individualitatea îl conduce la adoptarea
unei atitudini critice şi revendicative. Aceasta aduce
tulburare şi antrenează alterarea perioadelor de legături
strânse, aşa încât situaţia ideală pe care o doreşte nu se
poate dezvolta. În ciuda impulsului de a-şi satisface
dorinţele sale naturale îşi impune restricţii considerabile
asupra instinctelor, încredinţat fiind că astfel îşi
demonstrează superioritatea şi se ridică deasupra
categoriei comune. Discernământ, spirit critic şi
 originalitate, are tact şi capacitate de discriminare.
Aceste calităţi, combinate cu tendinţa sa de a-şi forma
propriile puncte de vedere îi permit să judece lucrurile
de unul singur şi să îşi exprime cu autoritate propria
opinie. El se bucură de originalitate şi subtilitate,
străduindu-se să-şi găsească aliaţi cu aceleaşi gusturi
care să-l poată ajuta să se desfăşoare din punct de
vedere intelectual. Doreşte admiraţia şi aprecierea din
partea celorlalţi.
Pe scurt: discriminare intelectuală sau estetică.

–5–7 Interpretarea fiziologică: stres rezultând dintr-o

limitare sau restricţie
Violet/ nedorită (numai dacă este considerată ca anxietate, în
poz. 7-8).
Negru Interpretarea psihologică: se străduieşte să
obţină relaţii sincere,
3,5% fondate pe o încredere reciprocă şi înţelegere.
Revendică libertatea deciziei fără să fie supus la vreo
intervenţie opresivă din exterior şi fără să fie obligat de
aceste compromisuri. Vrea să acţioneze numai în
conformitate cu propriile convingeri.
Pe scurt: revendică independenţă şi sinceritate.
___________________________________________________________________________

- 6 … Maro/ …
–6 Interpretarea fiziologică: stres apărut din
reprimarea dorinţelor fizice
Maro/ şi sexuale dintr-o insuficientă luare în considerare a
necesităţilor
11,4% organismului (numai în poz. 8 şi mai ales dacă este
considerat anxietate).
Interpretarea psihologică: are nevoie
nesatisfăcută de a se alia cu alţii al căror nivel este la fel
de înalt ca al său şi de a ieşi din turma oamenilor de
rând. Această dorinţă pentru proeminenţă îl izolează şi îi
împiedică proptitudinea de a se dărui liber, devenind
implicit liber. Când vrea să abandoneze, priveşte acest
lucru ca pe o slăbiciune căreia trebuie să-i reziste.
Această reţinere de sine îl va ridica deasupra categoriei
şi îi va asigura recunoaşterea ca personalitate unică şi
distinctă, gândeşte.
Pe scurt: revendică stimă din partea altora.

–6–0 Interpretarea fiziologică: stres apărut din

refularea dorinţelor fizice
Maro/ sau sexuale şi dintr-o insuficientă consideraţie pentru
necesităţile
Gri corporale (numai în poz. 7-8 şi mai ales dacă este
 considerat
5,8% anxietate).
Interpretarea psihologică: situaţia existentă este
dezagreabilă, are o nevoie nesatisfăcută de a se alia cu
alţii al căror standard este la fel de înalt ca al său şi de a
se situa deasupra mulţimii comune. Controlul său asupra
instinctelor senzuale îi reduce capacitatea de a se dărui,
dar izolarea care rezultă îl duce la impulsul de a ceda şi
de a-şi permite să se fuzineze cu alţii. Aceasta îl tulbură,
deoarece astfel de instincte sunt privite ca slăbiciuni
care trebuie depăşite; simte că numai prin
autoconstrângere poate spera să-şi menţină atitudinea
sa de individ superior. Vrea să fie iubit sau admirat
pentru el însuşi; are nevoie de atenţie, recunoaştere şi
de stima altora.
Pe scurt: cere stimă ca pentru un individ excepţional.

–6–1 Interpretarea fiziologică: nemulţumirea

emoţională şi lipsa de
Maro/ apreciere duc la stres şi la autoconstrângere excesivă (în
poz.7-8, mai
Albastru pronunţat pentru 6-7).
Interpretarea psihologică: simte că trebuie să
coopereze înainte ca situaţia existentă să poată să fie
îmbunătăţită. Lipsa de înţelegere şi apreciere îl face să
simtă că nu există limite reale iar nemulţumirea îi ridică
senzorialitatea; vrea să se simtă mai în siguranţă şi
confort. Vrea să scape de ceea ce consideră acum ca
fiind o legătură depresivă şi să-şi restabilească propria
individualitate. Autorespingerea simţurilor îi face dificilă
posibilitatea de a se dărui dar izolarea care rezultă îl
duce la impulsul de a ceda şi de a fuziona cu altul.
Aceasta îl deranjează, deoarece consideră astfel de
instincte ca slăbiciuni care trebuie depăşite; simte că îşi
poate afirma propria individualitate printr-o continuă
autoconstrângere şi că numai aceasta îi va permite să
rămână pe poziţie şi să treacă prin dificultăţile prezente.
Pe scurt: nemulţumirea emoţională apărută datorită lipsei
de apreciere şi o autoconstrângere nepotrivită. (x)
(Grupul + este cerut ca o compensaţie).

–6–2 Interpretarea fiziologică: stres apărut dintr-o

excesivă
Maro/ autoconstrângere în încercarea de a câştiga consideraţia
şi stima altora
Verde (mai ales în poz.7-8, ami puţin pronunţat dar încă
semnificativ pentru
0,2% 6-7).
Interpretarea psihologică: are o nevoie nesatisfăcută
 de a se alia cu alţii ale căror standarde sunt la fel de
înalte ca al său şi de a se evidenţia. Aceasta îl duce la un
considerabil stres dar nu renunţă la atitudinea sa în
ciuda lipsei de apreciere. Găseşte că situaţia este
neconfortabilă şi ar dori să se smulgă din ea, dar refuză
compromisul faţă de propriile opinii. Incapabil să rezolve
situaţia deoarece amână continuu luarea deciziilor
necesare, deoarece se îndoieşte de capacitatea sa de a
face faţă opoziţiilor.
Pe scurt: încăpăţânat, dar cu o cerinţă ineficace pentru
stimă. (x)

–6–3 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din

reprimarea dorinţelor
Maro/ fizice sau sexuale şi din insuficienta consideraţie faţă de
necesităţile
Roşu corporale (mai ales pentru poz.7-8, ceva mai puţin acut
pentru 6-7).
0,6% Interpretarea psihologică: se simte neapreciat şi
găseşte că situaţia existentă este ameninţătoare.
Doreşte recunoaştere personală şi stima altora pentru a
compensa lipsa de gust a oamenilor cu care se aliază şi
pentru a se simţi mai în siguranţă. Această
autoconstrângere a simţurilor îi crează dificultatea de a
se dărui dar izolarea rezultată îl duce la impulsul de a
ceda şi de a fuziona cu altul. Aceasta îl deranjează,
deoarece el considera astfel de instincte ca slăbiciuni
care trebuie depăşite; simte că numai în acest fel poate
face faţă dificultăţilor situaţiei. Vrea să fie preţuit ca un
asociat de dorit şi să fie admirat pentru calităţile sale
personale.
Pe scurt: nesiguranţă apărută din lipsa de aliaţi. (xx)
(Grupul + este de aceea necesar ca o compensaţie).

–6–4 Interpretarea fiziologică: stres apărut din

efortul de a ascunde
Maro/ îngrijorarea şi anxietatea sub masca unui sentiment de
indiferenţă şi de
Galben autosprijin (mai ales în poz. 7-8, mai puţin pentru 6-7).
1,3% Interpretarea psihologică: situaţia existentă este
dezagreabilă. Se simte însingurat şi nesigur, deoarece
are o dorinţă nesatisfăcută de a se alia cu alţii ale căror
standarde sunt la fel de ridicate şi să se remarce. Acest
simţământ al izolării transformă trebuinţele într-un
impuls constrângător, cu atât mai deranjant pentru
suficienţa sa de sine din cauza constrângerii pe care şi-o
impune singur. Deoarece vrea să demonstreze valitatea
de unicitate al propriului său caracter încearcă să-şi
reprime nevoia de alţii şi afectează o atitudine de
 autoîncredere nepăsătoare, pentru a ascunde teama de
inadecvare, tratându-i pe cei care-i critică
comportamentul cu mult dispreţ. În orice caz sub
această simulare de indiferenţă tinde spre aprobarea şi
stima celor din jur.
Pe scurt: dezamăgire, ducând la o simulare a indiferenţei.
(x)
(Grupul + devine necesar ca o compensare).
–6–5 Interpretarea fiziologică: stres apărut din
incapacitatea de a-i menţine
Maro/ stabilitatea relaţiilor în condiţiile dorite (numai în poz. 7-
8, mai blând
Violet dacă nu este considerat anxietate).
1,5% Interpretarea psihologică: sensibil şi susceptibil la
gingăşia şi delicateţea sentimentului cu dorinţa de a se
amesteca într-un fel de fuziune mistică de armonie
erotică. În orice caz, această dorinţă rămâne
nesatisfăcută datorită lipsei unui partener potrivit sau a
condiţiilor adverse. Păstrează un control strict şi atent
asupra relaţiilor sale emoţionale, deoarece vrea să ştie
exact cum stă. Este estetic şi are un gust pentru cultivat,
care-i permit să formeze şi să cuprindă propriile gusturi
şi raţionamente, mai ales în domeniile artei. Se
străduieşte să se analizeze cu alţii care îl pot asista în
creşterea sa intelectuală şi artistică.
Pe scurt: sensibilitate artistică subliniată.

–6–7 Interpretarea fiziologică: stres apărut datorită

unei rău vestite
Maro/ restricţii sau limitări (semnificativ numai dacă e
considerat ca
Negru anxietate).
5,4 % Interpretarea psihologică: sensibil şi susceptibil. Vrea
libertatea de a-şi urma propriile convingeri şi principii,
de a obţine respect ca individ în dreptul său. Doreşte să
se expună la orice posibilitate fără a trebui să se supună
la limitări şi restricţii.
Pe scurt: dorinţa de a-şi controla propriul destin.
___________________________________________________________________________

- 7 … Negru/ …

–7 Interpretarea fiziologică: stres apărut din

intensitatea sentimentelor,
Negru/ dăruirii, trăirii, etc., precum apare precizat la celelalte
culori (semnificaţie specială numai dacă e considerat ca
anxietate în poz.8, altminteri normal).
Interpretarea psihologică: vrea să fie
independent, neîngrădit, liber de orice altă limitare şi
 restricţie decât pe cea care şi-a impus-o singur, prin
propria alegere şi decizie.

–7–0 Interpretarea fiziologică: susceptibilitate

pronunţată de stimuli
Negru/ exteriori (pentru poz. 7-8, dar mai ales dacă este clasată
ca anxietate).
Gri Interpretarea psihologică: vrea să depăşească
sentimentul de
10,5% vid pe care-l resimte şi separarea de ceilalţi. Consideră
că viaţa are încă multe să-I ofere şi că îşi poate pierde
partea de trăiri dacă nu reuşeşte să folosească la maxim
orice posibilitate care I se oferă. Îşi urmăreşte
obiectivele personale cu autentică intensitate şi e gata
să ia parte prompt şi profund. Se simte în întregime
competent în orice domeniu în care se angajează şi alţii
îl pot considera uneori ca prea inopinat, amestecându-se
prea mult în toate.
Pe scurt: participare intensă.

–7–1 Interpretarea fiziologică: nesatisfacţia

emoţională apare din afectarea
Negru/ dorinţei de independenţă, ducând la stres, nelinişte (mai
ales pentru
Albastru poz. 7-8, de asemenea, pentru 6-7).
1,7% Interpretarea psihologică: situaţia existentă sau
relaţiile existente sunt nesatisfăcătoare dar simte că nu
le poate îmbunătăţi fără colaborare. Nu vrea să-şi
dezvăluie vulnerabilitatea, consideră nerecomandabil să-
şi exprime afecţiunea sau să fie complet demonstrativ.
Priveşte relaţia ca fiind o legătură depresivă, dar deşi
vrea să fie independent şi neîngrădit nu vrea să rişte să
piardă ceva. Toate acestea îl fac să reacţioneze
neliniştit, în timp ce impulsul de a se îndepărta duce la
considerabilă nelinişte.
Pe scurt: instabilitate agitată, apărută din insatisfacţie
emoţională. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–7–2 Interpretarea fiziologică: frustrarea

neacceptării restricţiilor în
Negru/ acţiunea sa de a deveni liber produce stresul.
Verde Interpretarea psihologică: caută să găsească
independenţă,
0,8% libertatea de la orice restricţie şi pentru asta
mărturiseşte obligaţia sa. Este supus la o presiune
 considerabilă şi doreşte să scape de ea ca să poată
obţine ceea ce doreşte, dar tinde să piardă forţa
necesară scopului pentru a ajunge acolo.
Pe scurt: frustrarea dorinţei de independenţă şi libertate
de acţiune. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–7–3 Interpretarea fiziologică: stres produs de

frustraţiile unor situaţii
Negru/ nedorite.
Roşu Interpretarea psihologică: se simte prins într-o
situaţie dezagreabilă şi
0,7% lipsit de puterea de a o remedia. Supărat şi nemulţumit
pentru că se îndoieşte de capacitatea sa de a-şi realiza
scopurile şi frustrarea aproape de punctul epuizării
nervoase. Doreşte să plece, să simtă mai puţină
restricţie şi să fie liber de a lua decizii singur.
Pe scurt: dorinţă de independenţă frustrată. (xx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–7–4 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din

dezamăgire, dintr-o
Negru/ vigilentă autoprotecţie de ulterioare eşecuri.
Galben Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite îl
duce la
2,5% nesiguranţă şi la veghe tensionată. Insistă pe libertatea
de acţiune şi îi displace orice formă de control, alta
decât cea pe care şi-o impune singur. Nu vrea să
părăsească sau să abandoneze nimic; are nevoie de
sinceritate, protecţie împotriva oricăror viitoare eşecuri
sau a pierderii poziţiei şi prestigiului. Se îndoieşte că
lucrurile vor merge mai bine în viitor şi această atitudine
negativă îl duce la exagerarea pretenţiilor sale şi la
refuzarea unor compromisuri rezonabile.
Pe scurt: vigilent şi reţinut. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–7–5 Interpretarea fiziologică: stres datorat unor rău

venite limitări sau
Negru/ restricţii.
Violet Interpretarea psihologică: sensibil şi impresionabil,
predispus la un
3% entuziasm absorbant. Caută o situaţie idealizată – dar
încă neîmplinită – în care să poată să împărtăşească cu
altul un acord deplin şi o reciprocă profunzime a
înţelegerii. Simte că există un risc să fie exploatat dacă
 este prea deschis în a acorda încrederea altora şi de
aceea cere o probare a sincerităţii lor. Vrea să ştie exact
cum stă în relaţiile cu ceilalţi.
Pe scurt: cere o independenţă împărtăşită.

–7 – 6 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din

limitări şi restricţii
Negru/ nedorite.
Maro Interpretarea psihologică: rezistă la orice fel de
presiune din partea
3,5% altora şi insistă asupra independenţei sale ca individ.
Vrea să decidă fără interferenţe, să schiţeze propriile
concluzii şi să ajungă la decizii proprii. Detestă
uniformitatea şi mediocritatea. Doreşte să fie privit ca
unul ce dă opinii autorizate, îi e greu să admită că nu are
dreptate, deşi uneori nu are poftă sau nu înţelege
punctul de vedere al altuia.
Pe scurt: reclamă independenţă şi protecţionism.
___________________________________________________________________________

TABELUL V: F U N C Ţ I I L E :+ –

– 0 – … Gri/ …

–0–0 Denotă o atitudine ambivalentă, variind între rezerva

precaută şi frica
Gri/ de a nu-şi primi partea sa.
Gri (pentru detalii vezi pag. ).

+0–1 Anxietatea şi insatisfacţia continuă permanent, fie

datorită
Gri/ circumstanţelor, fie datorită nerealizării dorinţelor
emoţionale, au dus
Albastru la tensiune şi stres. Încercarea de a scăpa de aceasta
constă în crearea unei ambianţe aparente de pace,
refuzând participarea.
de a nu-şi primi partea sa. (pentru detalii vezi pag. ).

+0–2 Eşec în a stabili valoarea într-o manieră consonantă cu

propria opinie
Gri/ asupra ei, combinat cu un efort continuu de a deveni ea
însăşi. Aceasta
Verde cu resurse inadecvate, duc la stres. Încercarea de a scăpa de
aceste cerinţe excesive, din insuficienţele sale resurse
prin adoptarea unei atitudini defensive prin care refuză
să fie implicat, să participe la neplăcerile viitoare.
(pentru detalii vezi pag. ).
+0–3 Epuizarea a creat o inteligenţă la orice stimulare ulterioară
sau cerinţe
Gri/ din resursele proprii. Sentimentul de incapacitate îl
agită, îl irită şi îl
Roşu face nefericit, de aceea vrea să scape refuzând o
viitoare participare directă. Nu se limitează la o
abordare precaută şi la o ascunsă hotărâre de a-şi
realiza propriul drum final.

+0–4 Dezamăgire din neîmplinirea dorinţelor şi speranţelor şi

din frica de
Gri/ formulare de noi scopuri va duce la alte nerealizări
viitoare, aceasta
Galben având ca rezultat neliniştea. Încearcă să scape de
aceasta prin retragere şi prin protejare, având o
atitudine precaută şi rezervată. (xx)

+0–5 Are nevoie să se protejeze singur împotriva dorinţei de a

fi prea sincer,
Gri/ deoarece socoteşte că asta se leagă de o rea înţelegere
şi exploatare din
Violet partea altora. Ca rezultat, el adoptă o atitudine critică,
participând numai acolo unde este sigur că va găsi
sinceritate în relaţiile cu alţii.
(pentru detalii vezi pag. ).

+0–6 Dorinţa nesatisfăcută de a fi respectat, de a sta departe

de tovarăşii săi
Gri/ este cauza neliniştii. Ca rezultat, se înăbuşă un
sentiment normal de
Maro sociabilitate şi refuză să îşi permită implicarea sau
participarea alături de alţii la activitatea obişnuită.
(pentru detalii vezi pag. ).

+0–7 Îi este teamă că independenţa sa va fi ameninţată sau

sever restrânsă
Gri/ dacă nu se protejează singur împotriva influenţelor
exterioare. Nu do-
Negru reşte să fie deranjat. (pentru detalii vezi pag. ).

+0–7 Îi este teamă că independenţa sa va fi ameninţată sau

sever restrânsă
Gri/ dacă nu se protejează singur împotriva influenţelor
exterioare. Nu do-
Negru reşte să fie deranjat. (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________

+ 1 – … Albastru/ …
+1–1 Denotă o atitudine ambivalentă variind între mulţumire
relaxată şi ne-
Albastru/ mulţumirea obositoare.
Albastru (pentru detalii vezi pag. ).

+1–2 Tensiunile sau stresul determinat de încercarea de a

face faţă
Albastru/ condiţiilor care depăşesc capacitatea sau rezervele puterii
sale duc la o
Verde considerabilă nelinişte şi la sentimentul de inadaptare
personală (dar admisă). Caută să scape într-o situaţie
mai paşnică şi fără probleme în care să se recupereze,
într-o atmosferă de afecţiune şi securitate. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+1–3 Epuizarea vitalităţii a crescut intoleranţe pentru orice

stimulare ulteri-
Albastru/ oară sau cerinţă din resursele proprii. Sentimentul de
incapacitate îl
Roşu agită şi-i provoacă o acută nefericire. Încearcă să scape
din aceasta abandonând lupta şi căutând condiţii mai
liniştite şi calme în care să se recupereze într-o
atmosferă de afecţiune şi securitate. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+1–4 Dezamăgire din nerealizarea scopului şi teama de a-şi

formula noi sco-
Albastru/ puri care să fie mai târziu noi eşecuri au dus la
anxietate. Încearcă să
Galben scape printr-o legătură paşnică şi armonioasă care să-l
protejeze de insatisfacţii şi de lipsa de apreciere. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).
+1–5 Are nevoie să se protejeze singur împotriva tendinţei de
a fi prea sincer
Albastru/ deoarece găseşte că datorită sincerităţii este pasibil de
a fi rău înţeles
Violet sau exploatat. Caută o relaţie care-i să îi aducă linişte şi
intimitate plină de înţelegere şi în care fiecare ştie cum
stă celălalt. (pentru detalii vezi pag. ).

+1–6 Vrea să fie respectat şi apreciat şi caută acest lucru

printr-o asociere
Albastru/ apropiată şi liniştită, pe baza unei stime reciproce.
Maro (pentru detalii vezi pag. ).

+1–7 Nu doreşte să fie implicat în diferende de opinii sau

argumentări, pre-
Albastru/ ferând să fie lăsat în pace.
Negru (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________

+ 3 – … Roşu/ …

+3–3 Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţe de

a-şi avea pro-
Roşu/ priul drum şi dorinţa de a fi lăsat în pace.
Roşu (pentru detalii vezi pag. ).

+3–0 Teama de a fi împiedicat de la realizarea lucrurilor pe

care le doreşte
Roşu/ îl face să joace rolul cu intensitate agitată şi urgentată.
Gri (pentru detalii vezi pag. ).

+3–2 Tensiunea indusă din încercarea de a coopera cu

condiţiile care sunt
Roşu/ realmente deasupra capacităţilor proprii sau deasupra
rezervei de for-
Verde ţe au dus la o considerabilă anxietate, la un sentiment
de neadecvare personală. Încearcă să remedieze
aceasta printr-o activitate intensă direcţionată şi prin
insistenţa de a-şi găsi un drum propriu. Un autocontrol
defectuos poate duce la manifestări de mânie greu de
înfrânat.

+3–4 Dezamăgirea şi frica că nu există nici un element pentru

a-şi formula
Roşu/ noi ţinte a dus la stres şi anxietate. Vrea o legătură
strânsă cu alţii şi un
Galben scop în situaţia sa dar simte că relaţiile sale sunt vide şi
progresul este stânjenit. Reacţionează cu o activitate
intensă şi zeloasă destinată realizării cu orice preţ a
scopurilor. (x) (pentru detalii vezi pag. ).

+3–5 Vrea să acţioneze liber şi neinhibat dar este limitat de

nevoia sa de a
Roşu/ avea lucrurile pe o bază raţională consistentă şi clar
definită
Violet (pentru detalii vezi pag. ).

+3–6 Găseşte o plăcere în acţiune şi vrea să fie respectat şi

stimat pentru
Roşu/ realizările sale.
Maro (pentru detalii vezi pag. ).

+3–7 Luptă împotriva restricţiilor şi limitărilor şi insistă în a se

dezvolta li-
Roşu/ ber, ca rezultat al propriilor eforturi.
Negru (pentru detalii vezi pag. ).
+ 4 – … Galben/ …

+4–4 Denotă o atitudine ambivalentă variind între o dorinţă

optimistă de îm-
Galben/ plinire şi un pesimism morocănos.
Galben (pentru detalii vezi pag. ).

+4–0 Teama de a nu fi împiedicat să obţină lucrurile pe care

le doreşte duce
Galben/ la o neobosită căutare a satisfacţiei în urmărirea unor
activităţi iluzorii
Gri sau lipsite de sens. (pentru detalii vezi pag. ).

+4–1 Anxietatea şi insatisfacţia agitată fie datorită

circumstanţelor, fie dato-
Galben/ rită neîmplinirii cerinţelor emoţionale au produs stres.
Se simte neînţe-
Albastru les, dezorientat şi instabil. Aceasta îl duce la căutarea
unor noi condiţii sau relaţii, în speranţa că acestea i-ar
putea oferi mai mare mulţumire şi odihnă a minţii. (xx)
(pentru detalii vezi pag. ).

+4–2 Tensiunile induse de încercarea de a coopera cu nişte

condiţii care sunt
Galben/ într-adevăr deasupra capacităţilor proprii sau rezervelor
sale de forţă au
Verde dus la o considerabilă anxietate şi la sentimentul
inadaptării personale. Reacţionează căutând în exterior
confirmarea.

+4–3 Agitaţie, impredictibilitatea şi iritarea care acompaniază

epuizarea ner-
Galben/ voasă l-au pus într-o situaţie în care se simte ameninţat
de circumstan-
Roşu ţe (împrejurări). Simte neputinţa de a remedia această
situaţie printr-o acţiune proprie şi speră cu disperare că
există o soluţie care să-I furnizeze o cale de ieşire. (xx)
(pentru detalii vezi pag. ).

+4–5 Critică intens condiţiile existente pe care le simte că nu

sunt suficient
Galben/ de clar organizate. De aceea caută o soluţie care să
clarifice situaţia şi
Violet să introducă un nivel de ordine şi metodă mai acceptabil.
(pentru detalii vezi pag. ).

+4–6 Se simte insuficient de apreciat în situaţia existentă şi

caută condiţi di-
Galben/ ferite în care va putea găsi o posibilitate mai propice de
a-şi demonstra
Maro să introducă un nivel de ordine şi metodă mai
acceptabil.
Valoarea. (pentru detalii suplimentare vezi pag. ).

+4–7 Simte restricţii şi faptul că este împiedicat să

progreseze, căutând o so-
Galben/ luţie care să înlăture aceste limitări.
Negru Valoarea. (pentru detalii suplimentare vezi pag. ).
___________________________________________________________________________

+ 5 – … Violet/ …

+5–5 Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa

unei companii ire-
Violet/ proşabile şi dispreţul faţă de lipsa de gust şi înţelegere a
altora.
Violet (pentru detalii vezi pag. ).

+5–0 Îi este teamă că poate fi împiedicat să realizeze lucrurile

pe care le do-
Violet/ reşte. Aceasta îl face să se folosească de farmecul
personal faţă de cei-
Gri lalţi, sperând că astfel va reuşi mai uşor să realizeze
ţelurile. (pentru detalii vezi pag. ).

+5–1 Anxietatea şi o insatisfacţie agitată poate, fie datorate

împrejurărilor fie
Violet/ neîmplinirilor cerinţelor emoţionale, au produs un stres
considerabil.
Albastru Încearcă să scape într-o atmosferă idealizată de
simpatie şi înţelegere sau printr-un mediu subsituit de
frumuseţe şi estetic. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+5–2 Tensiunile izvorăsc din încercarea de a coopera cu

condiţiile care să fie
Violet/ într-adevăr deasupra capacităţii sale sau rezervelor sale
de forţă, au dus
Verde la o anxietate considerabilă şi la sentimentul inadecvării
personale. (neadmise). Încearcă să scape de aceasta
într-o lume substituită în care lucrurile sunt mai aproape
de felul în care le doreşte. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+5–3 Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă faţă de orice

stimulare sau ce-
Violet/ rinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de
slăbiciune îl supune la
Roşu agitaţie şi la acută suferinţă. Încearcă să scape de
această situaţie într-o lume substituită, iluzorie în care
lucrurile sunt mai apropiate de felul în care le doreşte.
(x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+5–4 Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de care

să se sprijine
Violet/ în formularea noilor ţeluri au dus la anxietate şi suferă
datorită lipsei
Galben unei relaţii de înţelegere şi de apropiere. Încearcă să
scape într-o lume substituită în care aceste dezamăgiri
sunt înfrânte şi lucrurile sunt mai aproape de modul în
care le doreşte. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+5–6 Foarte impresionat de unic şi original şi de indivizii care

au calităţi re-
Violet/ marcabile. Încearcă să egaleze calităţile pe care le
doreşte şi să-şi eta-
Maro leze propria originalitate. (pentru detalii vezi pag. ).

+5–7 Încearcă să evite critica şi să prevină limitările libertăţii

sale de acţiune
Violet/ şi vrea să decidă singur prin etalarea farmecului
personal în relaţiile cu
Negru alţii. (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 6 – … Maro/ …

+6–6 Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa de

securitate şi
Maro/ dorinţa de a fi recunoscut cu deosebire.
Maro (pentru detalii vezi pag. ).

+6–0 Teama că poate fi împiedicat de la realizarea lucrurilor

pe care le do-
Maro/ reşte îi creşte nevoia de securitate şi eliberare de conflict. De
aceea
Gri caută statornicie şi un mediu în care să se poată relaxa.
(pentru detalii în plus vezi pag. ).
+6–1 Anxietatea şi insatisfacţia agitată, datorată fie
împrejurărilor, fie dorin-
Maro/ ţelor emoţionale neîmplinite au dus la un stres
considerabil. Încearcă să
Albastru scape de acestea într-o securitate lipsită de conflict în
care să se poată odihni şi reface. (xx) (pentru detalii în plus
 vezi pag. ).

+6–2 Tensiunile provocate de încercarea de a coopera cu condiţiile

care sunt
Maro/ realmente deasupra posibilităţilor sale sau rezervelor
sale de forţă au
Verde dus la o considerabilă anxietate şi la un sentiment de
neadecvare personală (neadmisă). Încearcă să scape de
aceasta într-un mediu stabil şi sigur în care să se poată
relaxa şi reface de orice alte cerinţe care i s-ar putea
formula. (xx) (pentru detalii în plus vezi pag. ).

+6–3 Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă, o orice

stimulare ulterioară
Maro/ sau pentru orice cerinţă faţă de resursele sale. Acest
sentiment de slă-
Roşu biciune îl supune la agitaţie şi la o acută supărare.
Încearcă să scape de acestea într-un mediu stabil şi
sigur în care să se poată relaxa şi reface. (xx) (pentru
detalii vezi pag. ).

+6–4 Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de

sprijin pentru for-
Maro/ mularea unor noi ţeluri au dus la anxietate. Este
nemulţumit de lipsa
Galben oricărei relaţii apropiate şi plină de înţelegere sau de o
apreciere adecvată. Încearcă să scape într-un mediu
stabil şi sigur în care să se poată relaxa şi simţi mai
mulţumit. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).

+6–5 Vrea să se salveze de critică şi de conflict şi vrea să se

întărească într-o
Maro/ poziţie stabilă şi sigură, dar el însuşi este înclinat să fie
critic faţă de
Violet alţii şi greu de mulţumit. (pentru detalii vezi pag. ).

+6–7 Caută securitate şi o situaţie (poziţie) în care să nu mai

fie deranjat de
Maro/ cerinţe.
Negru (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________

+ 7 – … Negru/ …

+7–7 Denotă o atitudine ambivalentă variind între un

individualism normal
Negru/ şi o denigrare încăpăţânată al punctului de vedere al
altora.
Negru (pentru detalii vezi pag. ).
+7–0 Teama că poate fi împiedicat de a obţine lucrurile pe
care le doreşte l-a
Negru/ dus la exploatarea oricărui tip de trăire, aşa încât poate
nega categoric
Gri valoarea vreunuia din ele. Această denigrare distructivă
devine metoda sa de a ascunde lipsa de speranţă şi un
profund sentiment de inutilitate. (x) (pentru detalii vezi pag. ).

+7–1 Anxietatea şi o insatisfacţie datorată fie împrejurărilor

fie neîmplinirii
Negru/ cerinţelor emoţionale au dus la producerea unui
considerabil stres.
Albastru Reacţionează înscriind aceasta ca pe o totală lipsă de
înţelegere din partea celorlalţi şi adoptând o atitudine
dispreţuitoare şi provocatoare (sfidare). (xx) (pentru detalii
vezi pag. ).

+7–2 Tensiunile induse de încercarea de a coopera cu

condiţiile care sunt re-
Negru/ almente deasupra capacităţilor proprii sau rezervelor sale
de forţă au
Verde produs o considerabilă anxietate şi un sentiment de
inadecvare personală. Incapacitatea sa de a se imobiliza
volitiv îl face să reacţioneze în plus, într-o manieră de
sfidare încăpăţânată şi la atribui altora toată vina
propriilor nereuşite. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).

+7–3 Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă pentru orice

stimulare viitoare
Negru/ sau cerinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de
slăbiciune îl supu-
Roşu ne agitaţiei şi unei acute supărări. Reacţionează
considerând că a fost sacrificat şi insistă cu indignare,
resentiment şi sfidare să i se dea un drum propriu. (xx)
(pentru detalii vezi pag. ).

+7–4 Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de

sprijin a noilor ţe-
Negru/ luri a dus la anxietate, vid şi un neadmis dispreţ de sine.
Refuzul de a
Galben admite aceasta îl duce la a adopta o atitudine sfidătoare
şi încăpăţânată. (pentru detalii vezi pag. ).

+7–5 Capacitatea sa naturală de a examina totul cu

discriminare critică a fost
Negru/ deformată într-o atitudine rigidă ( jignitoare ),
dezaprobare, care deni-
Violet grează şi se împotriveşte la tot fără să ia în consideraţie
 faptele reale. (x) (pentru detalii vezi pag. ).

+7–6 Nevoia de apreciere (stimă)pentru norocul,şansa de a

juca un rol repre-
Negru/ zentativ şi de a-şi face propriul nume să devină o cerinţă
imperativă.
Maro Reacţionează insistând să fie centrul atenţiei şi refuzând
să joace un rol minor sau impersonal. (x) (pentru detalii
suplimentare vezi pag. ).