Strategia de Dezvoltare Trans Front Ali Era Hancesti-Vaslui

CONSILIUL LOCAL ST NILE TI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE TRANSFRONTALIERA

HÂNCE TI – VASLUI PE TERMEN SCURT I MEDIU
Acest document a fost realizat în cadrul proiectului “Cooperare transfrontalier i schimb de bune
practici în domeniul dezvolt rii locale, reabilit rii infrastructurii rutiere si managementului frontierei –
ROMDEL”, implementat de Consiliul Local al Prim riei St nile ti
Editor: Publicatie editata in cadrul proiectului „Cooperare transfrontaliera
EDF Engineering si schimb de bune practici in domeniul dezvoltarii locale, reabilita-
rii infrastructurii rutiere si managementului frontierei - ROMDEL”
Coordonator: PHARE CBC 2005, RO
Elena-Viorica Ionescu
Director EDF Engineering
Str. Libertatii, nr. 3, Husi, cod. 735 100
Tel: 0724 055 609; fax: 0335 814 385
e-mail: edfengineering@yahoo.com
Publicat la Hu i. Data public rii: august 2009.
Grupul de lucru transfrontalier Hânce ti-Vaslui:

Gabi or Tofan Primar Comuna Stanilesti, Manager de Proiect
Tofan Costica Viceprimar, Expert cooperare transfrontaliera
Pricop Mihaela Expert in dezvoltare rurala
Consiliul Raional Hânce ti:
Marin Vasile Sef Directie Economica, Expert cooperare transfrontaliera
Orhian Nicolae Sef Sectie Constructii, Expert dezvoltare rurala
Consiliul Judetean Vaslui
Chircu Mihaela Sef Birou Integrare Europeana, Expert de strategie regionala
Inspectoratul Jude ean al Poli iei de Frontiera
Velicu Neculai Adjunct logistic, Expert în managementul de grani a
Andrei Iosif Ofiter cu patrimoniu, Expert în managementul de grani a
Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

Comisia Europeana
http://ec.europa.eu
Comisia European – Directoratul General pentru Extindere – Programul PHARE
http://ec.europa.eu/enlargement/financial_assistance/phare/index_en.htm
Comisia European – Directoratul General pentru Afaceri economice i financiare:
http://ec.europa.eu/comm/economy_finance
Consiliul Uniunii Europene
http://www.consilium.europa.eu
Parlamentul European
http://www.europarl.europa.eu
Curtea Europeana de Justitie
http://curia.europa.eu
Comitetul Economic si Social
http://eesc.europa.eu
Comitetul Regiunilor
http://cor.europa.eu
Banca Centrala Europeana
http://www.ecb.int
Banca Europeana de Investitii
http://eib.eu.int
Reprezentanta Comisiei Europene in Romania
http://www.infoeuropa.ro
Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana
http://ue.mae.ro
Centrul Roman de Informare de la Bruxelles
http://www.roinfocentre.be
Uniunea Europeana in lume:
http://ec.europa.eu/comm/world
Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

CUPRINS
01. INTRODUCERE
02. CADRUL SOCIO-ECONOMIC
03. ANALIZA SWOT PE DOMENII
04. VIZIUNE I OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE
05. PRIORITA I. PLAN DE AC IUNE
06. PROPUNERI DE PROIECTE
07. IMPLEMENTARE. MONITORIZARE. RAPORTARE

01. INTRODUCERE
1.1. Context
Documentele strategice si de planificare actuale, politicile in vigoare, principalele linii
directoare ale evolutiei socio-economice si culturale ale tarilor membre si candidate ale Uniunii
Europene au la baza conceptul de dezvoltare durabila, devenit obiectiv politic al UE (prin Tratatul
de la Maastricht) si determinat de Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene1.
Dezvoltarea durabila presupune dezvoltarea socio-economica a societatii umane intr-o permanenta
relatie de echilibru cu integritatea mediului natural in forme intelese si acceptate de societate.
Strategia de dezvoltare transfrontaliera Hancesti – Vaslui pe termen scurt si mediu adopta
principiile dezvoltarii durabile si este realizata in concordanta cu Politica Europeana de Vecinatate si
Parteneriat (ENP), tinand cont, in acelasi timp, de documentele strategice si programatice in vigoare
in unitatile administrativ-teritoriale din Districtul Hancesti, Republica Moldova si Judetul Vaslui,
Romania.
Uniunea Europeana sprijina, prin politicile specifice si programele aferente, dezvoltarea
statelor membre si a celor candidate. De aceea, Strategia de dezvoltare transfrontaliera Hancesti –
Vaslui pe termen scurt si mediu considera acest fapt drept una dintre cele mai importante
oportunitati de dezvoltare a spatiului la care face referire2.
Strategia de dezvoltare transfrontaliera Hancesti – Vaslui pe termen scurt si mediu
reprezinta instrumentul de lucru al grupului de lucru Hancesti-Vaslui numit in cadrul proiectului.
Rolul grupului de lucru este sa asigure colaborarea intre organizatiile din Romania si Republica
Moldova cu scopul de a dezvolta zona rurala transfrontaliera din Judetul Vaslui si Raionul Hancesti.
Domeniile de actiune strategica ale grupului sunt dezvoltarea economica locala, agricultura,
resursele umane, social, mediu, infrastructura, turismul si cultura. Astfel se va orienta gandirea,
decizia si actiunea catre obiective superioare sau catre premisele obiectivelor. Totodata prin acest
mijloc se vor evita abaterile datorate urgentelor, avantajelor si dezavantajelor ce pot interveni in
anumite momente. In aceste conditii, toti factorii interesati de progresul economico-social al zonei
vor beneficia de acest ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indica atat
directiile de dezvoltare specifice, cat si actiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte
comune ale administratiilor publice locale din jude ul Vaslui si raionul Hânce ti.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunitatilor locale a determinat adaptarea tuturor
propunerilor de actiuni pentru c se dorea ca la final strategia de dezvoltare transfrontaliera sa fie in
consens cu aspira iile locuitorilor din cele doua regiuni despar ite de grani a comuna. Importan a
acestui aspect este data atat de certitudinea implicarii viitoare a comunita ilor in implementarea
strategiei de dezvoltare transfrontaliera, cat si de posibilitatea asumarii depline si constiente a
acesteia.
________________________________________________________________________________
1
Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, Bruxelles, 26 iunie 2006
2
Strategia de Dezvoltare Economica si Sociala a Euroregiunii Siret – Prut – Nistru 2009 – 2014, Iasi, 2009
Consiliul Europei sus ine procesul de modernizare a comunitatilor locale din rile Europei
de Est, inclusiv prin programe de bune practici ale autorit ilor publice locale pe care le-a ini iat în
asemenea ri ca Albania, Croatia, Serbia i Muntenegru, Bosnia i Hertegovina, Rusia, dar i
Ukraina. În Republica Moldova, un asemenea Program a fost lansat pentru prima dat în 2003 prin
Proiectul USAID „Reforma Autorit ilor Publice Locale", în cooperare cu Guvernul Republicii
Moldova i asocia iile primarilor. Ulterior acesta a evoluat într-un Program na ional vast, devenit i
foarte popular printre autorit ile locale autohtone, finan at de c tre Programul Comun al Consiliului
Europei i al Comisiei Europene pentru Moldova i implementat de c tre Institutul pentru
Dezvoltare i Ini iative Sociale (IDIS) "Viitorul". Din Grupul Coordonator, responsabil de
monitorizarea programului, fac parte reprezentan i ai Consiliului Europei, Guvernului Republicii
Moldova, primari, asocia iile de primari, ONG-uri i finan atori. Programul de Bune Practici ale
autorit ilor publice locale din Moldova presupune dezvoltarea i propagarea unor experien e,
oportunit i i abilit i de administrare inedite la nivel local, cu impact deosebit în via a comunit ii.
Ba mai mult, Programul este prin excelen instructiv. Datorit accesibilit ii i deschiderii lui,
bunele practici se constituie într-o adev rat coal a bunei administrari locale.
Programul Bunelor Practici ale APL pentru anii 2005-2006 a fost remarcabil în acest sens, 62 de
localit i aplicând pentru 78 de proiecte.
1.2. Obiective
Obiectivul general: Sprijinirea procesului dezvoltarii sociale si economice al comunitatilor
rurale din judetul Vaslui (Romania) si raionul Hancesti (Republica Moldova) din zona de grani
prin crearea unei proceduri de consultare si cooperare intre autoritatile publice locale si prin
implementarea masurilor comune relevante cu impact pe ambele parti ale granitei.
Obiectivele specifice:
a.) Crearea unei proceduri operationale si de consultare la nivelul autoritatilor publice locale
pentru a implementa masurile cu impact transfrontalier referitoare la dezvoltarea economica si
sociala a comunitatilor rurale de granita din jude ul Vaslui si raionul Hâncesti.
b.) Crearea unei rute alternative catre si de la Vama Albi a prin reabilitarea drumului
comunal DC32 pentru facilitarea traficului transfrontalier si integrarea comunitatilor rurale de
grani din Stanile ti, jude ul Vaslui, in tranzitul curent transfrontalier dintre Romania si Republica
Moldova.
1.3. Metodologie
Metodologic, prezenta strategie are la baza si se fundamenteaza pe urmatoarele instrumente si

proceduri de lucru:
analiza de continut;
analiza de date statistice din surse organizate si realizate de consultant;
comparatii de date statistice inseriate si pe scale evolutive;

interviuri in profunzime cu factori decizionali si de opinie din structura domeniilor
cheie analizate in cadrul studiului;
analiza SWOT;
interpretari aferente unor studii, rapoarte, cercetari, documente de politica, strategie
si norme actionale europene, nationale, regionale, judetene si locale.
La fel de importanta in procesul de cercetare este validitatea interna si externa pentru ca se prezinta
concluziile din datele colectate si se preocupa de ideea daca fenomenul cercetat este reprezentativ3.
Procedura de lucru
A. Diagnosticarea st rii actuale de dezvoltare socio-economic a regiunii Hânce ti - Vaslui
A1. Colectarea de date primare i secundare

În vederea realiz rii acestei faze, au fost colectate informa ii (în principal informa ii
statistice), privind domeniile i activit ile luate în analiz , distinct pe fiecare unitate teritorial -
administrativ . De asemenea, s-a f cut apel la bazele de date local , raionala i jude eana.
În cadrul acestei etape au fost construite instrumentele necesare pentru culegerea datelor, au
fost colectate datele primare, prelucrate, analizate i interpretate.
Informa iile culese în aceast etap au format setul de date i informa ii necesar realiz rii
fazei de analiz i diagnostic, precum i pentru faza urm toare de elaborare propriu zis a strategiei
de dezvoltare transfrontaliera.
A2. Analiza datelor

Aceast etap a avut drept scop realizarea, pe baza informa iilor colectate în etapa anterioar ,
a diagnosticului socio-economic al regiunii transfrontaliere Hânce ti - Vaslui.
Evaluarea aspectelor favorabile i nefavorabile, precum i a oportunit ilor i amenin rilor
asupra dezvolt rii socio-economice a fost realizat cu ajutorul Analizei SWOT.
B. Elaborarea propriu-zis a strategiei de dezvoltare transfrontaliera Hânce ti - Vaslui
Pe baza resurselor existente i poten iale, a posibilit ilor de valorificare a oportunit ilor
identificate, a posibilit ilor de eliminare/diminuare/evitare a punctelor slabe i posibilit ile de
prevenire/contraatac a amenin rilor, a fost identificat viziunea strategic de dezvoltare sau direc ia
principal de dezvoltare, au fost stabilite obiectivele strategice i au fost trasate priorit ile publice
aferente fiec rui obiectiv în parte.
În cadrul priorit ilor strategice au fost propuse programe specifice care pot fi dezvoltate
prin implementarea de proiecte concrete, ce vor putea beneficia de finan are prin programele active
în perioada de planificare.
Stabilirea viziunii i a obiectivelor strategice au fost realizate în concordan cu politicile i
________________________________________________________________________________________
3
Strategia de dezvoltare a comunei Stanilesti pentru perioada 2008- 2013
direc iile generale adoptate de principalele documente strategice jude ene (raionale), regionale,
na ionale i europene.
1.4. Structura documentului
Strategia de dezvoltare transfrontaliera Hancesti – Vaslui pe termen scurt si mediu este structurat
în 6 capitole principale, i anume:
01. Introducere
stabile te reperele generale ale elabor rii Strategiei, prezentând contextul în care este încadrat ,
corelarea dintre principiile de baz ale acesteia i politicile generale na ionale i europene i
metodologia de realizare;
02. Cadrul socio-economic

prezint o evaluare a situa iei actuale a dezvolt rii economice, sociale i culturale a societ ii din
regiunea transfrontaliera, precum i evaluarea capitalului natural de care dispune;
03. Viziune i obiective strategice de dezvoltare

stabile te o viziune de perspectiv a dezvolt rii in zona de granita a celor 2 regiuni, cat si la nivel
local in ceea ce priveste Comuna Stanilesti i delimiteaz obiectivele pe care le vor urm ri m surile
de dezvoltare transfrontaliera pe termen scurt si mediu;
04. Priorit i. Plan de ac iune

dezvolt seturi de programe i proiecte care s contribuie, prin încadrarea lor în priorit i publice, la
atingerea obiectivelor specifice ale Strategiei; planul de ac iune a fost prioritizat în func ie de
importan a implement rii m surilor propuse;
05. Propuneri de proiecte

reprezint un set de proiecte care vor fi implementate de c tre autoritatile publice locale, în orizontul
de timp considerat, inând cont de resursele financiare disponibile i de posibilit ile de finan are
european ;
06. Implementare. Monitorizare. Raportare

reprezint o serie de recomand ri pentru evaluarea modului de implementare a Strategiei, bazat pe
un sistem eficient de raportare i monitorizare;

02. CADRUL SOCIO-ECONOMIC
2.1. JUDE UL VASLUI
2.1.1. Prezentare generala

Existen a jude ului Vaslui este demonstrata de descoperirile arheologice din perioada
neolitica dar este mentionat documentar in 1375 si in actele oficiale in 1423. În perioada 1435-1442,
Vaslui a fost reziden a Tarii de Jos si era considerat a doua citadela a Moldovei. Eroismul si
patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit in marea batalie de la Crasna cunoscut ca
i cea mai stralucita victorie europeana impotriva otomanilor ca tigat de Stefan cel Mare in 1475.
Jude ul Vaslui este situat în partea estic a rii, la grani a cu Republica Moldova. Jude ele
vecine sunt Ia i, la nord, Neam la nord-vest, Bac u la vest, Vrancea la sud-vest i Gala i la sud.
Ca organizare administrativ , jude ul Vaslui are 3 municipii (Vaslui, Bîrlad i Hu i), dou
ora e (Negre ti i Murgeni), 81 comune i 456 sate.
Suprafa a total a jude ului este de 5318 km2, reprezentând 2,23% din suprafa a rii i
14,4% din suprafa a Regiunii Nord-Est.
Din punct de vedere geografic, jude ul se caracterizeaz prin zone de dealuri joase în partea
central i de vest i de câmpii deluroase în partea de est.
Teritoriul jude ului Vaslui este drenat, în propor ie de circa 70%, de râul Bîrlad i afluen ii
acestuia, excep ie f când zona de est i sud-est, care este tributar Prutului.
Principalele lacuri de pe teritoriul jude ului Vaslui sunt cele de natur antropic , construite în
scopul satisfacerii diverselor folosin e i combaterii inunda iilor.
Lacurile naturale sunt mai pu ine la num r, mai importante fiind cele din lunca Prutului.
Jude ul Vaslui dispune de resurse naturale extrem de limitate, acestea rezumandu-se la:
• Solul - favorabil agriculturii i cre terii animalelor. Din suprafa a total a jude ului de
533.127 ha, 72,2 % reprezinta zona agricol , 16,4 % p duri i alte terenuri cu vegeta ie forestier i
11,4 % alte suprafe e (ape, suprafe e construite, drumuri, c i ferate, etc.).
• Resursele subsolului - pu in variate fiind reprezentate aproape în totalitate de materiale
de construc ie. Se exploateaz mai mult pe plan local, gresii, calcare oolitice, nisip, argila
i loess. În unele sate sunt folosite local ape minerale sulfuroase, bicarbonatate iodobromurat
i magneziano-sodice (Dranceni, Murgeni, Punge ti, D ne ti).
Lipsa altor materii prime i a resurselor de ap , constituie motiva ii importante ale dezvolt rii
lente i târzii a a ez rilor urbane din jude .
Din punct de vedere climatic, jude ul Vaslui se caracterizeaz printr-o clim uscat , cu
frecvente perioade de secet . Valoarea medie anual a precipita iilor este de aproape 500 mm/mp –
una dintre cele mai reduse valori medii din ar . Pe de alt parte, clima uscat poate crea mari
probleme în zonele de lunc i câmpie din estul jude ului, unde produc ii întregi mai ales de cereale,
pot fi afectate de lipsa apei. Procesul de desp durire din aceste zone a înr ut it i mai mult

condi iile naturale, iar slaba utilizare din ultimii ani a sistemelor de iriga ii existente nu a contracarat
aceast situa ie.
Popula ia4 total la 01.07.2004 era de 459.255 locuitori (2,12% din popula ia rii i 12,28%
din popula ia Regiunii Nord-Est). Popula ia urban este mai mic decât media na ional (39,3 %
comparativ cu 52,74%), fiind concentrat în 4 centre urbane Vaslui (70571 locuitori), Birlad (69066
locuitori), Husi (29510 locuitori) si Negresti (9854 locuitori).
Zona transfrontalier a jude ului, care face obiectul principal al acestei strategii, include
Comuna St nile ti cu localit ile St nile ti, Gura-V ii, Pog ne ti, Chers cosu i pe traseul
drumului european E 581, localit ile Râ e ti si Albi a (punct de trecere al frontierei între România
i Republica Moldova) din Comuna Drânceni.
Depresiunea Hu ului din care face parte si comuna St nile ti constituie cea mai sudic
subunitate a Podi ului Central Moldovenesc i i i datoareaz existen a ac iunii afluen ilor de pe
partea dreapt a râului Prut.
Resursele pe care se bazeaz poten ialul economic al comunei sunt numai resurse proprii
(terenuri arabile, p uni, fâne e, p duri, produse animaliere si vegetale).
Populatia totala a Comunei St nile ti este de cca. 5900 de locuitori, in timp ce Comuna
Drânceni are cca. 4700 de locuitori. Popula ia localit ii Râ e ti, situat la 2 km. de Vama Albi a pe
drumul european E 581, este de 1892 de locuitori.
2.1.2. Economia judetului

Economia jude ului Vaslui are un caracter predominant agrar, datorit , în primul rând,
suprafe ei mari de teren agricol, i num rului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural i
se ocup cu agricultura. În perioada comunist zona a cunoscut industrializarea for at pentru a
reduce decalajul fa de celelalte jude e ale rii. Au fost construite unit i industriale iar for a de
munc a fost instruit pentru diverse domenii: industria textil , industria alimentar , a lemnului,
industria de ma ini i utilaje. Dup c derea comunismului, întreprinderile din zon au fost scoase
la vânzare, iar în prezent toate unit ile industriale sunt în proprietate privat . Acest lucru nu
înseamn rezolvarea problemelor din industria vasluian . Multe dintre întreprinderi au mari
dificult i de adaptare la noile cerin e ale economiei de pia , necesit investi ii în echipamente
performante si un management performant.
Evolu ia PIB jude ean în miliarde lei pre uri curente4:
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Judetul 4613,5 6337,8 7984,2 12895,2 16047,8 23578,5
Vaslui
Produsul intern brut pe locuitor4. Tabelul de mai jos prezint produsul intern brut al jude ului
Vaslui în perioada 2000 – 2003:
________________________________________________________________________________
4
„Repere economice i sociale regionale: Statistic Teritorial ” – Institutul Na ional de Statistic , 2006

2000 2001 2002 2003
Popula ia 466719 467901 464943 464184
PIB (mld lei) 7984,2 12895,2 16047,8 23578,5
PIB/loc (mii lei) 17107,08 27559,68 34515,63 50795,59
Din analiza datelor se observa ca produsul intern brut pe cap de locuitor în jude ul Vaslui, de i a
avut un trend cresc tor în perioada 2000-2003.
Evolu ia Valorii Brute Ad ugate (VAB) la nivelul jude ului Vaslui5.
- miliarde lei – pre uri curente -
Perioada 1998 1999 2000 2001 2002
Regiunea
Jud. Vaslui 4078,8 5585,6 7058,4 11527,0 14393,7
Evolu ia Valorii Brute Ad ugate (VAB) la nivelul jude ului Vaslui, pe ramuri de activitate6
- miliarde lei – pre uri curente -
Cod Ramura de activitate 1998 1999 2000 2001 2002 2003
A01 Agricultura, vanatoare, silvicultura 1.219,4 1.606,9 1.374,0 3.357,5 4.361,8 5507,4
A02 Pescuitul si piscicultura 0,5 0,7 0,5 1,1 1,5 3,5
A03 Industria prelucratoare 1.061,2 1.365,8 2.151,4 3.277,4 3.484,6 5982,0
A04 Energie electrica si termica, gaze
si apa 50,8 67,6 102,9 127,6 198,6 221,4
A05 Constructii 179,0 182,5 272,3 454,9 516,2 802,0
A06 Comert cu ridicata si cu amanuntul,
repararea autovehiculelor,
motocicletelor si a bunurilor
personale si de uz gospodaresc 345,8 563,1 784,7 983,2 1.236,1 1312,0
A07 Hoteluri si restaurante 61,6 75,6 86,1 88,2 34,1 105,0
A08 Transporturi, depozitare si
comunicatii 311,9 510,5 731,5 1.062,2 1.334,3 1651,5
A09 Intermedieri financiare 71,4 96,1 118,1 192,9 271,8 260,2
A10 Tranzactii imobiliare, inchirieri si
activitati de servicii prestate in
principal intreprinderilor 228,6 299,4 321,5 566,4 885,0 1352,5
A11 Administratie publica si aparare:
asigurari sociale din sistemul public 261,7 377,7 426,8 593,3 824,0 1621,2
A12 Invatamant 180,4 285,4 386,8 565,3 729,5 1034,2
A13 Sanatate si asistenta sociala 118,5 148,8 228,7 249,2 418,4 682,9
A14 Alte activitati de servicii colective,
sociale si personale 56,5 103,2 158,3 206,6 276,3 379,6
________________________________________________________________________________
5
„Breviar statistic 2005” – Direc ia jude ean de Statistic Vaslui
6
Oficiul Registrului Comer ului - Vaslui

Din datele prezentate rezult c în judetul Vaslui, în perioada 1998-2002 predomin sectorul
agricol, participarea acestuia la VABR sectorial înregistrând un minim in 2000 dup care a urmat
un trend cresc tor. O evolu ie asem n toare a avut-o sectorul industriei prelucratoare, dar, spre
deosebire de sectorul agricol, cre terea a fost continu , în 2003 participarea acestui sector fiind mai
mare decât cea a sectorului agricol. Apropiate de participarea jude ului la VABR total , dar
inferioare acesteia o au sectoarele comer , transporturi, construc ii i tranzac ii imobiliare,
înregistrând o evolu ie relativ constant în perioada 1998-2002. Începând cu anul 2002, sectorul
comer a avut un trend descendent, astfel încât în anul 2003 participarea acestui sector la VABR
regional fiind aproximativ egal cu cea a sectorului tranzac ii imobiliare. O cre tere semnificativ
în perioada 2002-2003 a avut-o sectorul Administra ie public i ap rare, în 2003 participarea
acestuia fiind aproximativ egal cu ce a sectorului transporturi (locurile 3 i 4 în pariciparea la
VABR regional ).
Sectoarele hotelier-restaurante i pescuit i piscicultur î i aduc cel mai sc zut aport la
VABR sectorial .
Mediul de afaceri. În anul 2005 i-au desf urat activitatea (au depus bilan ) în jude ul Vaslui un
num r de : 4550 microintreprinderi, 469 IMM-uri i 18 intreprinderi mari.
Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri total jude ean sunt:
• comer ul cu am nuntul i ridicata (peste 44%);
• agricultur (13,59%)
• construc ii de ma ini (11,72%)
• industria alimentar (9,57%)
• construc iile (7,80%)
• industria u oar i industria piel riei (cu 2,50 i respectiv 2,16%).
Se constata c cel mai mare aport la cifra de afaceri totala jude ean o aduc IMM-urile cu 51,89 %,

urmate de microintreprinderi, cu 24,8 % si, de intreprinderile mari cu 23,31 %.
Intreprinderile mari î i aduc cel mai mare aport în:
• construc
struc iile de ma ini (94,77%),
• industria u oar (82,87%),
• industria extractiv (72,55%)
• agricultur (64,05%)
• industria confec iilor (62,96%)
Microintreprinderile aduc cel mai mare aport în domenii de activitate cu o participare redus la cifra
de afaceri total jude ean :
• mijloace de informare i publicitate (78,34%), care are un aport de 0,1% în cifra de afaceri
total jude ean ;
• servicii sociale (61,9%), care are un aport de 0,62% în cifra de afaceri total jude ean
• servicii profesionale (5
(55,53%) – sector cu un aport de 1,69% în cifra de afaceri total
jude ean .
În celelalte domenii de activitate ponderea este de inut de IMM
IMM-uri.
Infrastructura de afaceri.
Centrul de afaceri Tutova-Barlad,
Barlad, judetul Vaslui
Vaslui, cuprinde: centrul
entrul expozitional cu o suprafata
utilizabila de aprox. 2400 m.p (sali de expozitie, birouri, sediii de firma, sali de conferinta,
prezentari, training), cladiri
ladiri pentru activitati de productie cu o suprafata utilizabila de aprox.
apr 2500
m.p. (6 hale de productie), spatii de parc
parcare, platforme de incarcare-descarcare
descarcare.
Centrul de resurse pentru afaceri Vaslui
Vaslui, cuprinde:
incubator de afaceri-spatii
spatii pentru birouri sau sedii de firma in suprafata de 428,9 mp ;
centru expozitional-spatii
spatii de expunere in suprafata de 492,77 mp ;
spatii de productie cu o suprafata de 424,21 mp ;
sali de conferinte si instruire cu suprafata de 329,15 mp.
Investi ii str ine directe. În perioada 2001
2001-2005,
2005, volumul total al investi iilor str ine directe a fost
de 4.722.167 lei,, dup cum urmeaz :
Investitii st
straine directe in perioada 2001-2005

Domeniile de activitate cele mai reprezentative, dup num rul investi iilor str ine directe, sunt:
- comer (43 în perioada 2001-2005, din care 13 în anul 2005)
- agricultur (15 în perioada 2001-2005, din care 4 în 2005)
- servicii profesionale (14 în perioada 2001-2005, din care 5 în 2005)
- industria confec iilor (8 în perioada 2001-2005, din care 2 în 2005)
- industria piel riei (7 în perioada 2001-2005, din care 1 în 2005).
Concluzii
• în perioada 1998-2003, se constata ca cele trei sectoare economice (agricultura, industria si
serviciile) au detinut ponderi relativ constante din PIBR, neavand loc mutatii semnificative
intre acestea. In judetul Vaslui, predomina agricultura si industria prelucratoare, evolutiile
lor inregistrand trenduri opuse in perioada 1999-2003.
• cel mai mare aport la cifra de afaceri totala jude ean îl aduc IMM-urile cu 51,89 %, urmate
de microintreprinderi, cu 24,8 % si, de intreprinderile mari cu 23,31 %.
• contribu ia la cifra de afaceri în domeniul industriei prelucr toare realizat de IMM-uri este
relativ ridicat în jude ul Vaslui (44,6%).
2.1.3. Structura economic sectorial

Agricultura
Beneficiind de soluri fertile, jude ul Vaslui are un poten ial uria pentru dezvoltarea
agriculturii. Jude ul Vaslui de ine în agricultura o suprafa a totala de 401.340 ha, din care:
• arabil 291.299 ha (72,5%),
• pasuni si fâne e 95.044 ha (23,6%),
• vita de vie 12.276 ha (3%)
• livezi 2.721 ha (0,67%).
În jude ul Vaslui activeaz 450 de agen i economici de industrie alimentara, care prelucreaz
toate sursele de materii prime agricole vegetale si animale. Cerealele pentru boabe de in
ponderea cea mai mare în ceea ce prive te ocuparea suprafe elor arabile, 65 % din teren fiind
plantat cu grâu, porumb, orz si ov z. Cultura plantelor tehnice ocupa 54217 hectare (18,6 % din
suprafa a arabila)
Suprafa a total a Comunei St nile ti este de 8826 ha. Cea mai mare parte din suprafa a
teritorial administrativ este ocupat de terenul agricol cu un procent de 75% din suprafata comunei.
Suprafa a total a Comunei Drânceni este de 6316 ha.
Structura fondului funciar în Comuna St nile ti este redata in tabelul urmator:
SUPRAFATA
CATEGORII DE TERENURI
(ha)
1 Teren arabil 6075
2 Pasune 806
3 Livezi 55

4 Vii 308
5 Padure, teren forestier 586
6 Luciu de apa 280
Suprafata totala 8110
Suprafa a teritorial administrativa a zonei transfrontaliere
! "
# $% & # '
Viticultura are traditie îndelungata în Vaslui si reprezinta un sector cu un mare potential

pentru atragerea investitorilor. Viile vasluiene au fost apreciate de cunoscatorii în domeniu înca de
acum câteva sute de ani. În momen
momentultul de fata, ca si celelalte sectoare ale economiei, viticultura are
nevoie de o infuzie financiara, pentru a se redresa cu succes. Anual, din viile vasluiene se produc 80
de mii de tone de struguri. Jumatate din aceasta cantitate este destinata vinificatiei
vinificati în centrele
specializate. Viile din Vaslui fac parte din regiunea viticola „Dealurile Moldovei” cu podgorii de
renume ca Podgoria Hu i (cu centrele viticole de la Hu i, Avere ti, Vutcani, Murgeni, Vaslui) si
Podgoria Colinele Tutovei (cu centrele vitico
viticole de la Iana si Tutova).
Pe teritoriul Comunei St nile ti suprafa a cultivat cu vi de vie este de 308 ha.
Livezile de pomi fructiferi
fructiferi, desfasurate pe suprafa a de 2721 hectare, asigura anual o
productie de aproximativ 25 mii de tone de fructe (mere, prune, cirese, visine, caise) - inclusiv
produc ia de la pomii r zle i.
- Hectare -
Jude ul Vaslui Suprafa a total Suprafa a din care, pe categorii de folosin :
Anii7 agricol arabil p uni + vii1) Livezi2)
fâne e
2000 531840 402205 283993 97735 16497 3980
2001 531840 400538 286271 94404 15973 3890

2002 531840 401131 288080 95013 15027 3011
2003 531840 401754 289277 95663 13753 3091
2004 531840 401509 291210 95094 12274 2931
2005 531840 401340 291299 95044 12276 2721
1)
Vii i pepiniere viticole.
2)
Livezi i pepiniere pomicole.
Livezile de pomi fructiferi in Comunei St nile ti ocupa o suprafata de 55 ha.
Zootehnia ocupa , la sfâr itul anului 2003, 35 la suta din economia jude ului.
Efectivul de animale pe categorii doar in gospodariile locuitorilor din Comuna St nile ti se prezint
astfel:
CATEGORIA Numar
1 Pasari 29376
2 Bovine 1776
3 Caprine 446
4 Ovine 5773
5 Porcine 1140
6 Cabaline 744
7 Familii de albine 428
Fondul forestier al Comunei St nile ti este arondat Ocolului Silvic Hu i (Sursa: RNP-
ROMSILVA).
Hidrografia este reprezentata prin râul Prut, cu circa 20 km din cursul s u mijlociu, si prin
câteva pâraie cu curgere temporar , cum sunt Valea Grecului, pârâul Hu i, Valea lui Ivan – toate
prin cursul lor inferior, apoi micile pâraie Voloseni si Gura V ii, ultimul cu albie major
ml tinoas , numit local “La Isaia”. Aici se afla si un iaz.
Datele statistice reliefeaza caracterul predominant agricol al judetului, daca avem în vedere
doar doi indicatori statistici: suprafata agricola, care reprezinta 75 la suta din suprafata totala a
judetului si structura populatiei ocupate (în prezent, peste 50 la suta din populatia ocupata desfasoara
activitati în agricultura). O alta caracteristica a judetului o reprezinta concentrarea activitatii
industriale în localitatile urbane ale judetului (98 la suta), locuitorii satelor câstigându-si existenta
aproape în exclusivitate din agricultura.
O caracteristica a mediului rural o reprezinta slaba reprezentare a serviciilor pentru
populatie, precum si lipsa facilitatilor pentru petrecerea timpului liber.
_______________________________________________________________________________
7
Site-ul Direc iei generale pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Vaslui
Pe de alta parte, in mediul rural exist
existaa numeroase oportunitati care pot fi valorificate,
precum: un tezaur folcoric valoros, un cadru natural nepoluat si deosebit de atractiv, traditii
remarcabile in domeniul mestesugurilor si artizanatului.
Avand in vedere datele statistice prezentate, precu
precumm si oportunitatile care pot fi valorificate,
pentru cresterea calitatii vietii locuitorilor de la sate, sunt absolut necesare investitii masive in
diversificarea activitatilor economice in zona rurala, pentru reducerea procentului populatiei ocupate
in agricultura.
Industria
Industria a reprezentat în anul 2005 aproximativ 39,59% din cifra de afaceri total pe jude ul
Vaslui.
# ( & !
# ) *& &% & % ) &
# %
# '
%# & # ) %
# %
# ' %# % ' ) * &
+% # ) , &- ' ) ) ,% & # '%
# &% $ & %
# ) & %" -
# )
Cele mai reprezentative sectoare industriale în anul 2005 au fost :

- construc ii de ma ini, utilaje, echipamente i mijloace ddee transport (31% din cifra de afaceri
pe total industrie);
- industria alimentar (24% din cifra de afaceri pe total industrie);
- industria confec iilor (15% din cifra de afaceri pe total industrie);
- industria produselor primare i energetic (8% din ci cifra
fra de afaceri pe total industrie)
- industria u oar (6% din cifra de afaceri pe total industrie) ;
- industria piel riei (5% din cifra de afaceri pe total industrie).
(2000-2004)8:
Indicatori ai dezvolt rii industriei (2000
____________________________________
________________________________________________________________________________
____________________________________________
8
Direc ia Jude ean de Statistic , „Breviar statistic 2005”

2000 2002 2003 2004
Num rul unit ilor industriale 425 507 576 620
la sfâr itul anului
Num rul mediu al 28026 27118 26941 24249
salaria ilor
Num rul mediu al 24229 23547 23040 20618
muncitorilor
Din datele prezentate, se observ c în perioada 2000-2004, cu toate c num rul unit ilor
industriale a crescut cu 45,8 %, num rul salaria ilor a sc zut cu 13,47%. Cauzele pentru aceast
situa ie sunt, pe de o parte, cre terea num rului de microintreprinderi i de IMM-uri care î i
desf oar activitatea în sectoarele industriale i pe de alt parte, declinul intreprinderilor cu
num r mare de salaria i, care pentru a putea supravie ui au fost nevoite s recurg la restructur ri
de personal.
Activit ile industriale în care produc ia a crescut semnificativ în perioada 2000-2004,
comparativ cu anul 1998 au fost : « confec ii din textile » i « produc ia, transportul i distribu ia de
energie electric i termic , gaze i ap cald ».
O sc dere semnificativ a produc iei în perioada 2000-2004 fa de anul 1998 se constat în
urm toarele activit i industriale : « mobilier », « chimie i fibre sintetice i artificiale » i « textil i
produse textile ».
2.1.4. Situa ia infrastructurii fizice

a. Infrastructura rutier
Re eaua de drumuri a jude ului Vaslui cuprinde:
• 8 trasee de drumuri na ionale, din care :
- 1 traseu de drum european, E 581- coridorul paneuropen nr. IX ;
- 5 trasee de drumuri na ionale principale DN 2F, DN 11A, DN 24, DN 26 i DN 28;
- 2 trasee de drumuri na ionale secundare DN 15D i DN 24A;
• 21 trasee de drumuri jude ene ;
• 213 trasee de drumuri comunale.
Lungimea drumurilor publice din jude este de 2.143,891 km, având o densitate de 39,5 km/
100 km2, fiind peste densitatea pe ar care este de 30,6 km/100 km2 .
Din totalul lungimii drumurilor publice, 17,8% sunt drumuri na ionale, 43,6% sunt drumuri
jude ene i 38,6% sunt drumuri comunale.
Din totalul lungimii drumurilor na ionale, sunt modernizati 381,570 km (58 km au
îmbr c min i asfaltice u oare).
Din totalul de 935,569 km lungime de drumuri jude ene, sunt modernizate 40 % (142,331
km îmbr c min i asfaltice u oare), iar 60 % nu sunt moderniza i (41,2 % sunt pietrui i iar drum de
p mânt 18,8 %).
Drumurile comunale sunt intr-o stare proasta, având pe 19,355 km îmbr c min i asfaltice
u oare, iar 807,397 km (97,63 %) nu sunt moderniza i, fiind pietrui i 303,533 km ( 36,7 %) i cu
p mânt 503,864 km (60,9 %).
Tipul Lungime total , Îmbr c mite Pietruite De p mânt
din care: asfaltic
% % %
Drumuri jude ene 935,569 km 39,96 41,24 18,8
Drumuri comunale 826,752 km 2,34 36,71 60,94
Pe grani a cu Republica Moldova, jude ul Vaslui are un punct de control i trecerea
frontierei, dup cum urmeaz :
- Albi a / Leu eni pentru traficul interna ional de c l tori i marf .
De-a lungul zonei transfrontaliere avem drumul european E 581, principala cale de acces in
comuna St nile ti - DN 24 A, Husi – Falciu i DC32 Gura V ii – intersec ie cu E 581. In cadrul
prezentului proiect a fost reabilitat un tronson de 4,2 km din DC 32, respectiv km. 8+070 – km.
12+270 Pog ne ti – Chers cosu.
b. Infrastructura feroviar
Echiparea cu c i ferate a teritoriului jude ului Vaslui se prezint astfel :
Lungimea C.F. în Din care: Din care:
kilometri Linie cu o cale Linie cu dou c i
km km
249 192 57
Densitatea c ilor ferate este de 47,7 km/1000 km2, fiind cu pu in peste media pe ar care
este de 47,0 km/1000 km2.
Pe grani a cu Republica Moldova, jude ul Vaslui are un punct de control i trecerea frontierei
pe cale ferat , dup cum urmeaz :
- F lciu / Cantemir pentru traficul sezonier de marf i c l tori, cu transbordare pe teritoriul
Republicii Moldova.
c. Infrastructura de utilit i
Servicii de furnizare a apei. Lungimea simpl a re elei de distribuire a apei în jude ul Vaslui
la sfâr itul anului 2004 era de 744 km (8).
Pân în prezent, alimentarea cu ap în sistem centralizat este asigurat în propor ie de 92%
pentru ora e i de 15% pentru locuitorii de la sate.
Re eaua de canalizare public . Lungimea simpl a re elei de canalizare public în jude ul
Vaslui la sfâr itul anului 2004 era de 359 km(8).
În prezent la re eaua de canalizare sunt racorda i 68% din locuitorii ora elor i doar 5% din
locuitorii satelor.
Alimentarea cu gaze naturale. Lungimea simpl a conductelor de distribu ie a gazelor
naturale în jude ul Vaslui la sfâr itul anului 2004 era de 142,7 km(8).
Lungimea conductelor de distribu ie a gazelor naturale a crescut în perioada 2000-2004 cu
aproximativ 25%.
Alimentarea cu gaze naturale este asigurat în propor ie de 55% în mediul urban.
In zona transfrontalier nu exista un sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale.
d. Servicii de furnizare a energiei termice
Poten ialul energetic existent i amenajat, materializat în sursele de producere i în sistemul
de transport a energiei termice c tre consumatori s-a modificat în ultimii ani, datorit lipsei
fondurilor materiale i a interesului pentru între inerea acestuia. Astfel, capacitatea termic total în
sistem centralizat a sc zut pentru utilizatorii casnici i social-edilitari.
În prezent, alimentarea cu energie termic în sistem centralizat se mai realizeaz numai în
municipiile Vaslui, Bârlad i Hu i.
Combustibilii utiliza i pentru alimentarea cu c ldur în sistem centralizat sunt: CLU
procesat, c rbune, gaze naturale (în municipiile Vaslui i Bârlad).
Energia termic este produs în centrale termice de zon , de cuartal i individuale.
Probleme deosebit de grave în alimentarea în sistem centralizat cu c ldur au ap rut datorit
lipsei de între inere în timp a re elelor de transport a agentului termic (uzura conductelor, a
termoizola iei acesteia, canale termice sparte, inundate, pline cu p mânt, etc ), a cl dirilor
centralelor i a punctelor termice, lipsei contoarelor de energie termic pe parcurs, de la furnizarea
energiei din surs la punctele termice i apoi la consumatori. To i ace ti factori au dus la parametrii
sc zu i ai agentului termic la consumatori, fa de cei necesari stabili i i astfel, în timp au dus la
cre terea nemul umirii consumatorilor, la numeroase debran ri ale acestora.
De asemenea un aport negativ important îl aduce i proasta izolare termic a cl dirilor de
locuin e i a dot rilor social-culturale ceea ce conduce la inconfort termic, consum mare de energie,
apari ia condensului.
e. Infrastructura de comunica ii
Re eaua de comunica ii s-a îmbun t it în ultimii ani deoarece vechile centrale telefonice
manuale i automate au fost înlocuite cu centrale digitale. Num rul abona ilor la telefonia fix a
crescut deoarece s-au extins re elele i în mediul rural, în anul 2000 fiind abona i la Romtelecom un
num r de 43.030 de persoane, iar la finele anului 2004 erau 53.511 abona i. Cei mai importan i
furnizori în domeniu sunt: S.C. Romtelecom Vaslui i RDS Vaslui.
Concluzii
Starea foarte proasta a infrastructurii rutiere, in special a drumurilor comunale si judetene
Procentul mic al populatiei din mediul rural racordate la retelele de canalizare si gaze
naturale
Grad avansat de degradare a retelelor de alimentare cu apa si canalizare din mediul urban,
ceea ce genereaza pierderi mari si costuri ridicate pentru populatie.
f. Infrastructura educa ional i de s n tate
Infrastructura educa ional . Re eaua colar în anul colar 2004 – 2005 reflect structura
geografic , social i economic a jude ului Vaslui, aceasta eviden iind urm toarele, pe tipuri de
unit i:

Nr. Judetul Gr dini e coli primare coli Unit i de coli de arte si
crt. (I-IV) gimnaziale nivel liceal meserii i coli
postliceale
rural urban rural urban rural urban rural urban rural urban
1 Vaslui 341 61 250 3 129 30 3 15 14 3
Sursa de date: ISJ Vaslui
Exist înc un num r mare de unit i colare care necesit repara ii capitale i consolid ri,
mai ales în mediul rural;
Este nevoie de investi ii majore în dotarea cabinetelor colare, laboratoarelor, atelierelor
colare;
Trebuie îmbun t it accesul copiilor din mediul rural la infrastructura educa ional .
Infrastructura de s n tate. În jude ul Vaslui asisten a medical primar se realizeaz prin
intermediul a 165 cabinete medicale de familie i medicin general , 75 în mediul urban i 90 în
mediul rural. Din cele 165 de cabinete, 34 sunt în proprietate privat , iar 148 luate în comodat.
Asisten a de urgen prespitaliceasc se realizeaz printr-un serviciu jude ean de Ambulan a
si 5 puncte de lucru (substa ii). Dotarea centrelor de permanen este deficitar , atât ca aparatur cât
i ca medicamente i materiale sanitare. Majoritatea spa iilor în care acestea func ioneaz necesit
reabilitare i între inere curent .
Asisten a ambulatorie de specialitate se realizeaz prin: 2 policlinici private i o societate
medical civil de specialitate în mediul urban, 4 dispensare TBC publice în mediul urban i 4
dispensare publice, f r medic de familie, în mediul rural. Este evident deficitul de speciali ti în
mediul rural i în spitalele mici, deficit care determin sc derea adresabilit ii c tre ambulatoriile
din rural sau ambulatoriile spitalelor mici i suprasolicitarea cabinetelor de specialitate ale spitalului
jude ean.
Asisten a stomatologic se realizeaz prin 100 cabinete stomatologice, comodate i private,
din care peste 80 % sunt amplasate în mediul urban. Dotarea cu echipamente i materiale este în
general mai bun in cabinetele private.
Asisten a medical a colectivit ilor de pre colari i elevi este deficitar ca urmare a
num rului mic de medici colari.
Asisten a medical spitaliceasc este asigurat de 8 spitale, din care: 2 în mun. Vaslui, 2 în
mun. Bârlad, 1 în mun. Hu i, 1 în ora ul Negre ti, 1 în ora ul Murgeni i 1 spital în comuna Tutova.
Pentru zona transfrontalier asisten a medical este asigurat de c tre un dispensar uman
situat în localitatea St nile ti. De asemenea în comun func ioneaz i o farmacie. În localitatea
Râ e ti cabinetul medical este dezafectat deoarece pe amplasamentul acestuia este în construc ie o
cl dire pentru cabinete medicale modern .
g. Locuin e
Dup anul 1990, politicile în domeniu locativ au fost afectate atât de privatizarea masiv a
fondului public de locuin e, cât i de procesul de descentralizare.
Privatizarea locuin elor a reprezentat o modalitate de promovare a dreptului de proprietate,
dar a produs i dou efecte negative:
• dispari ia fondului de locuin e sociale care nu a mai fost ref cut ca urmare a resurselor
bugetare modeste;
• apari ia de grave dificult i de reabilitare a locuin elor aflate în proprietatea segmentului
s rac al popula iei.
In ultimii ani s-a introdus un sistem de sus inere a achizi ion rii/construirii de locuin e prin
credit ipotecar în condi ii avantajoase, dar care, prin pre ul ridicat al locuin elor, poate fi utilizat doar
de segmentele cu venituri medii i superioare ale popula iei.
Introdus în anul 1996, m sura locuin elor sociale viza constituirea unui fond de locuin e
care s sprijine, pe o perioad limitat de timp, segmentul s rac de popula ie în asigurarea unei
locuin e decente.
Slaba alocare a resurselor financiare c tre construc ia de locuin e din fonduri publice, costul
ridicat al locuin elor corelat cu neprecizarea nici unei solu ii sau recomand ri de utilizare a
cl dirilor deja existente au condus în timp la o situa ie care face practic imposibil aplicarea m surii
în localit ile urbane prin inexisten a unui stoc de locuin e sociale.
Fondul de locuin e în perioada 2000 -2004:
Anul Locuin e Suprafa a locuibil
(num r) (mii m2)
2000 155775 4696,5
2001 164402 5607,3
2002 164945 5634,0
2003 165527 5662,1
2004 166124 5692,4
2.1.5. Educatie, sanatate si servicii sociale

a. Educa ia
În perioada 2000-2005 popula ia colar la nivelul jude ului Vaslui s-a aflat pe o curb u or
descendent , efectivele colare reducându-se cu circa 3048 de persoane (respectiv 2,5%). O sc dere
accentuat s-a constatat în zona Negre ti (respectiv cu 48% ).
Analiza datelor ne conduce la urmatoarele concluzii:
- insuficienta cuprindere a pre colarilor în înv mântul preprimar (69%), mai ales în mediul
rural, unde zeci de sate nu au gr dini ;
- existenta unei rate de analfabetism (peste 3%) i de abandon colar în înv mântul
obligatoriu;
- existen a unei re ele colare ineficiente economic, cu forma iuni de lucru sub efectivul minim
prev zut de lege (sate cu popula ie colar sc zut numeric);
Pe tipuri de preg tire colar , dinamica popula iei colare între anii 2000-2005 în jude ul
Vaslui, indic sc deri de efective în înv mântul primar (cu 2229 persoane), în înv mântul
gimnazial (cu 11065 persoane), i cre teri în înv mântul liceal (cu 5832 persoane) i SAM din
2003 (cu 6310 persoane).
Popula ia colarizat în înv mântul primar i înv mântul gimnazial este în sc dere

datorit sc derii demografice.
În perioada 2006-2013 popula ia colar a clasei aVIII-a se va reduce cu 25%.
Cre terea popula iei colare în înv mântul liceal i profesional/SAM este justificat de
introducerea înv mântului obligatoriu de 10 clase.
În ceea ce prive te înv mântul profesional i de ucenici, efectivul a fost într-o continu
descre tere, în anul colar 2004-2005 fiind în lichidare (a mai existat un num r mic de clase doar în
zonele Murgeni i Negre ti).
În înv mântul postliceal – coal postliceal i de mai tri s-a remarcat o sc dere a
interesului elevilor spre acest tip de coal , fiind preferate universit ile particulare.
În perioada 2003-2005, popula ia colar din înv mântul profesional i tehnic, în care se
asigur colarizarea celor trei niveluri 1,2,3 a inregistrat cre teri mai accentuate în zonele Vaslui (cu
4857 de persoane) i Bârlad (cu 1353 de persoane ) i cre teri u oare în zona Hu i. (cu 140 de
persoane), zona Murgeni (cu 179 de persoane), zona Negre ti.(cu 331 de persoane ).
Datorit sc derii num rului popula iei colare sau faliment rii unor agen i economici
ponderea unit ilor colare cu nivel I de calificare în anul colar 2005-2006 a sc zut cu 6,5% fa de
anul anterior .
Exist o reducere îngrijor toare a form rii pe nivelul 3, mai ales în mediul rural, de aceea
sunt necesare m suri organizatorice care s asigure calificare SAM nivel 3 de cel pu in 30-35% din
popula ia colar ce opteaz pentru traseul SAM nivel 1.
Ponderea popula iei din categoria 0-14 ani i 15-19 ani va fi predominanta în mediul rural.
Pentru perioada 2006-2013, în jude ul Vaslui se preconizeaz o sc dere cu 24,68% a
popula iei colare cu vârste între 15-19 ani (categorie care prezint interes din punct de vedere al
înv mântului TVET), num rul elevilor ce p r sesc sistemul de educa ie / formare, sunt majoritari
din mediul rural, având ca factor favorizant venituri reduse pe membru de familie.
b. S n tate
Jude ul Vaslui are unul dintre cele mai sc zute rapoarte medic-pacient pe ar . În anul 1999,
raportul era de un medic la 1047 locuitori, comparativ cu 632 locuitori la nivel regional i 486
locuitori la nivel na ional. Datele pentru 2005 arat ca situa ia s-a deteriorat i a devenit acut în
special în zonele rurale unde raportul medic –pacient este de 1 la 3000.
Num rul mediu de pacien i/medic de familie este 2827. În patru comune nu sunt medici de
familie.
Accesul la serviciile din cadrul spitalelor este problematic pentru persoanele care locuiesc în
mediul rural, unele dintre aceste locuind la mai mult de 30 de km. dep rtare de un spital.
Accesul la medicamente gratuite i compensate este înc o problem pentru mul i oameni,
chiar daca aceste drepturi sunt stipulate în legisla ie. Întârzierile în rambursarea banilor de c tre
Casa Jude ean de Asigur ri de S n tate a descurajat multe farmacii în a elibera medicamente
compensate sau gratuite.
c. Servicii sociale
Jude ul Vaslui este unul dintre cele mai s race jude e i face parte din regiunea de Nord – Est

care este una din cele mai pu in dezvoltate regiuni din ar .
O mare parte a popula iei este dependent de o form de asisten social i costurile pentru
asigurarea acesteia sunt impresionante la nivelul jude ului Vaslui.
În anul 2005, conform datelor elaborate de Direc ia Muncii, Solidarit ii Sociale i Familiei
Vaslui, în jude beneficiau de venitul minim garantat 54.462 persoane, reprezentând 11,96% din
totalul popula iei a jude ului Vaslui. Prin Legea nr.416/2001, privind venitul minim garantat, se
instituie forma de asigurare a unui venit necesar existen ei fiec rei persoane, prin acordarea unui
ajutor social, cuantumul acestuia fiind indexat în func ie de cre terea infla iei.
Sumele pl tite pentru beneficiarii de venit minim garantat din jude ul Vaslui au fost în anul
2002 – 118.274 milioane ROL , în anul 2003 – 129. 037 milioane ROL, în anul 2004 – 152.304
milioane ROL, în anul 2005 – 178.780 milioane ROL.
De men ionat faptul c de i num rul de beneficiari de venit minim garantat este foarte mare
el nu reprezint cifra real a persoanelor care sunt sub pragul de s r cie deoarece num rul
solicit rilor i al persoanelor care îndeplinesc criteriile de acordare este mult mai mare.
Num rul de pensionari în jude ul Vaslui a fost în cre tere din 2003 el reprezentând un
procent de peste 25 % din total popula ie.
În anul 2005 procentul pensionarilor din total popula ie a fost de peste 30%.
In jude ul Vaslui erau înregistrate, la data de 31.12.2004, 7621 de persoane cu handicap,
dupa cum urmeaza :
• 7211 de persoane cu handicap neinstitu ionalizate (1287 copii si 5924 adulti);
• 410 de persoane cu handicap adulte sunt institu ionalizate (în institu ii reziden iale cu o
capacitate mai mare de 50 de locuri).
Cel mai important furnizor de servicii sociale din jude ul Vaslui este Direc ia general de
asisten social i protec ia copilului, serviciu public de asisten social aflat în subordinea
Consiliului Jude ean Vaslui, care are ca scop principal realizarea m surilor de asisten social în
domeniul protec iei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, precum i a oric ror persoane aflate în nevoie, în conformitate cu strategiile
guvernamentale în domeniul protec iei copilului i a persoanelor cu handicap adoptate i transpuse
în func ie de priorit ile jude ului Vaslui.
2.1.6. Popula ia, resursele umane si pia a muncii

a. Popula ia jude ului
Conform „Breviarului statistic al jude ului Vaslui” pe anul 2005, populatia stabila totala a
jude ului Vaslui în anul 2004 era de 459.255 locuitori, reprezentând 2,11% din cea înregistrat la
nivel na ional i 12,28% din cea a regiunii Nord-Est.
Populatia jude ului Vaslui este concentrat în 5 centre urbane, 81 comune si 456 sate.
b. Pia a muncii
Rata somajului in luna decembrie 2005 a fost de 10,3%.

Desi in judetetul Vaslui rata somajului este mai mare decat media regionala, datorita
numarului mai mic al populatiei active, ocupate si neoc
neocupate
upate (someri), influen a asupra pie ii muncii
regionale, este mai mica. Jude ul Vaslui este limitat ca resurse naturale, i de aici, dezvoltarea si
cresterea valorica a volumului de activitati economice se poate face numai cu costuri mari care
diminueaza atractivitatea din punct de vedere investitional.
Pe ansamblu, oferta anuala de locuri de munca este redusa, comparativ cu oferta anuala de
forta de munca. Aceasta duce la un fenomen de migrare a fortei de munca, in special a tinerilor, in
regiuni cu o oferta
erta de locuri de munca mai mare sau mai atractive din punctul de vedere al
remunerarii. Acest fenomen duce la imbatranirea populatiei locale, duce la diminuarea sanselor de
dezvoltare locala din lipsa infuziei de creativitate si inteligenta.
Pe ramurile economiei, oferta de locuri de munca este de 2,7 % pentru Agricultura, 22,2%
pentru Constructii, 14,1 % pentru Industrie, 7,2 % pentru Comert si 18,2 % pentru Prestari Servicii
(la nivelul anului 2005). Oferta cea mai ridicata este pentru munci necalificat
necalificate,
e, de 34,7%, fapt care
ingrijoreaza, deoarece, cum mentionam si mai sus, categorii de persoane cu pregatire superioara si
medie sunt nevoite sa accepte oferte sub nivelul pregatirii.
Oferta de locuri de munca in ramura Constructii creste de la 4,7 % in anul
an 2003, la 15,1% în
2004 si la cca. 22,2 % in anul 2005. Segmentul tertiar, cel al prestarilor de servicii, isi va ocupa
locul normal intr-oo economie de piata, oferta de locuri de munca pe acest segment urmand sa
creasca de la an la an.
Structura populatiei ocupate, pe ramuri economice 2005
* & ! !& & ' && !

# +% &
+%) ' .%
'% # '%" &%) & & ! $ & & *
"& )% &- #) ' &
! ) / %&
Popula ia ocupatt în perioada 2002

2002-2005
2005 este în continu sc dere. Ponderea populatiei pe
sexe ( femei si barbati) este aproximativ de 50%.
Se observ c , în anul 2005, pe ramuri economice cea mai mare parte a popula iei ocupate se
reg se te în agricultur , urmând industria, sectorul bugetar (administra ie public , înv mânt,
s n tate i asisten social ) i comer ul.
Ponderea populatiei ocupate in agricultura s-a men inut an de an la un nivel mare, în dauna
celorlalte activitati ale economiei nationale. Un trend usor asccendent îl au ramurile Construc ii,
Prest ri Servicii.
2.1.7. Mediul înconjur tor

Agentia de Protectia Mediului Vaslui urm re te inc rcarea în poluan i gazo i - SO2, NO2 si
NH3, pulberi în suspensie i plumb în municipiile Vaslui i Bârlad. Pulberile sedimentabile sunt
determinate în puncte de prelevare amplasate în municipiile Vaslui, Bârlad, Hu i i ora ul Negre ti.
In jude ul Vaslui, calitatea apelor subterane este urm rit de Laboratorul S.G.A.J Vaslui
pentru 49 de foraje din 15 localit i: M r eni (5), Buh ie ti (2), Simila (4), Dragalina (8), Ciocani
(1), Fântânele (1), B c oani (3), Pu ca i (1), Moara Grecilor (3), Râ e ti (3), Lunca Banului (3),
Vetri oaia (3), F lciu (3), Murgeni (3), Rânze ti (1). La cele dou prelev ri din mai i septembrie
2005 nu s-au înregistrat dep iri fa de limit la indicatorul nitra i.
În ultimii ani, în generarea de eurilor urbane au intervenit schimb ri cantitative i calitative.
Evolu ia cantit ilor de de euri urbane colectate i eliminate la platformele de de euri urbane :
Nr. Agentul de salubritate/ Cantitate de euri urbane Cantitate de euri urbane
crt. Consiliul local colectate în anul 2002 colectate în anul 2003
( tone ) ( tone )
1 S.C. Goscom S.A. Vaslui 40149 39106.76
2 R.A.G.C.L. Bârlad 42710 35777
3 S.C.Goscomloc S.A. Hu i 17686 11866.50
4 Consiliul Local Negre ti 1876 944.50
TOTAL 102421 87694.76
Cantitatea de de euri urbane generate în anul 2003 a sc zut cu aproximativ 14% fa de anul
2002. Explica ia acestui fenomen o constituie faptul c majoritatea agen ilor economici au introdus
un sistem de colectare selectiv a de eurilor la locul de producere a acestora i valorific de eurile
reciclabile (care în anii preceden i erau duse la platformele de de euri) prin unit i specializate. O
alt cauz este restrângerea activit ii unor agen i economici din jude ca urmare a economiei de
pia .
Pe teritoriul judetului se constata existenta unui procent ridicat al suprafe ei de teren
degradat (13,7% din suprafa a total a jude ului). Cauzele sunt: defrisarile irationale, cu implicatii
în accentuarea alunecarilor de teren, fenomenele de eroziune a solului.
Se înregistreaz dep iri frecvente ale indicatorilor privind poluarea atmosferei în zonele
urbane. Sursele de poluare sunt reprezentate de activit ile industriale i urbane, traficul rutier i
feroviar, precum i de eroziunea eolian .
Se inregistreaza frecvente dep iri ale indicatorilor de poluare în cursurile de ap Vasluie i
Bârlad cauzate de: evacu rile directe de ape uzate menajere, randamentele sc zute la sta iile de
epurare a apelor uzate din ora ele Negre ti, Bârlad i Vaslui. Ca zon critic din punct de vedere al
polu rii, APM Vaslui a nominalizat zona aval Sta ie de epurare Vaslui – râu Vasluie -11 km.
Se constata o proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva,
gradul redus de revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata sub aspectul
amplasarii si amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa,
de-a lungul cailor rutiere).
2.1.8. Turismul
De i figureaz printre pu inele jude e din România f r resurse naturale, Vasluiul dispune de
alte tipuri de bog ii. Situat în Podi ul Moldovei, într-o zon pitoreasc de dealuri domoale i câmpii
fertile, Vasluiul are un sol ideal pentru agricultur . Podgoriile i livezile de pomi fructiferi au fost
cândva celebre în ar . P durile de foioase (în special cele de stejar), în care pot fi organizate partide
de vân toare, iazurile i lacurile bogate în pe te, peisajele pot deveni puncte de atrac ie pentru
turi tii dornici s cunoasc locuri autentice, cu iz arhaic.
Multitudinea de rezerva ii care se g sesc pe teritoriul jude ului Vaslui ofer turi tilor
interesa i, o serie de oportunit i cum ar fi:
• Rezerva ia paleontologic de la M lu teni, situat la 55 de kilometri de ora ul Vaslui – una
dintre cele mai bogate rezerva ii de acest gen din România, cuprinzând numeroase fosile de
maimu e, antilope, c mile, estoase, rechini, broa te estoase de talie mare, c prioare.
• Nisip ria Hulub - rezerva ie de fosile, din pleistocen, pozi ionat la marginea de nord a
municipiului Vaslui, unde, pe lâng fosile de mamifere a fost g sit i o bogat faun de
nevertebrate pleistocene.
• P durea Hîrboanca, de la Br h oaia, la 16 kilometri nord-vest de Vaslui, cuprinde
numeroase specii de stejar,
• P durea B deana - rezerva ie botanic , ideal pentru excursii, reprezint unul dintre
pu inele vestigii ale întinselor p duri de silvostep din trecut;
• Rezerva ia Movila lui Burcel – rezerva ie natural unde se întâlnesc numeroase plante rare
din flora Moldovei.
În jude ul Vaslui se întâlnesc i arbori seculari, ocroti i de lege, dintre care amintim: plopul
de la Rafaila, unic în ar prin propor iile sale impozante, având o circumferin a trunchiului de 14
metri. Localnicii spun c plopul ar fi din vremea lui tefan cel Mare. La Tolontan, în comuna
Dimitrie Cantemir, poate fi admirat un stejar impun tor, de peste 400 de ani vechime, care are o
coroan cu un diametru de peste 35 de metri i o în l ime de 30 de metri. La Bune ti –Valea
Chinanului, chiar în jurul cabanei de vân toare, se afl 173 de stejari brum rii, cu vârste cuprinse
între 200 i 500 de ani.
P str tor al unui patrimoniu istoric i cultural de o deosebit valoare tiin ific i artistic ,
teritoriul jude ului Vaslui este depozitul unui bogat tezaur de m rturii arheologice, folclorice, locuri
i monumente istorice care probeaz capacitatea creatoare a poporului român în acest spa iu i
particularit ile prin care s-a remarcat în cultura universal .
Vestigii antice:
În ruinele vechii cet i geto-dacice de la Bune ti a fost descoperit un tezaur impresionant, iar
la Arsura au fost dezgropate ruinele unei fort re e din secolele IV-II î.H., consolidat cu valuri de
p mânt i ziduri de piatr .
Monumente de arhitectur ecleziastic :
- Biserica domneasc T ierea Capului Sf. Ioan Botez torul (1490) situat în municipiul
Vaslui;
- Ansamblul Episcopiei Hu ilor (sec. V-XX)
- Ansamblul M n stirii Flore ti (sec. XVI-XIX)
- Ansamblul M n stirii Fâstâci (sec. XVII-XIX)
- Biserica domneasc Adormirea Maicii Domnului (sec.XVII-XIX) situat în municipiul
Bârlad;
- Biserica Sf. Ilie (sec. XIX), din Bârlad
- Biserica Intrarea Maicii Domnului în Biseric , Bârlad (sec. XIX);
- Biserica Sf. Gheorghe Hu i (sec. XIX);
- Biserica de lemn Sf. Gheorghe Lipov (sec. XVII-XVIII);
- Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, satul M n stirea (sec. XVIII-XIX);
- Biserica de lemn Sf. Nicolae, tiobor ni (sec. XVIII-XIX);
- Biserica de lemn Sf. Nicolae, Pârve ti (sec. XIX).
Monumente de arhitectur civil :
- Conacul Rosetti-Solescu, din comuna Sole ti – monument de arhitectur din 1827 -
cl direa unde a locuit în copil rie Elena Cuza;
- Conacul Rosetti-Bal din Pribe ti-Cod e ti – una dintre cele mai vechi cl diri laice din
Moldova care dateaz din secolul al XVII-lea.
- Casa Emil Racovi situat în satul care poart numele savantului de renume mondial Emil
Racovi , fondatorul biospeologiei;
- „Podul Doamnei“, pe râul Bârlad, construit în 1841, de domnitorul Mihai Sturza – o reu it
arhitectonic i estetic .
Muzee i case memoriale:
- Muzeul „Vasile Pârvan”, din municipiul Bârlad are ca profil: istorie, etnografie, art
plastic i tiin ele naturii;
- Muzeul jude ean „ tefan cel Mare” din municipiul Vaslui
- Muzeul municipal Hu i;
- Muzeele s te ti din localit ile: Grumezoiaia, Vutcani, T cuta i Vulture ti;
- Colec ia „Eugenia i Costache Burada” din localitatea D ne ti;
- Muzeul de art religioas al m n stirii „Sfin ii Petru i Pavel” din municipiul Hu i;
- Casa memorial Elena Cuza situat în localitatea Sole ti;
- Muzeul memorial Dimitrie Cantemir din municipiul Hu i;
- Muzeul memorial Emil Racovi , localitatea Emil Racovi .

2.2. RAIONUL HÂNCE TI
2.2.1. Prezentare generala

Raionul Hânce ti a fost creat în baza Legii privind reforma administrativ-teritorial nr. XIV-
764 din 27.12.2001 i din 23 mai 2003 raionul este unitate administrativ-teritorial distinct cu
personalitate juridic . Teritoriul raionului Hânce ti este situat în partea de centru a Republicii
Moldova, în zona Codrilor. Centrul reziden ial este or. Hânce ti, care este situat la o distan de 35
km de capital i 120 km de municipiul Ia i, România. La est raionul este m rginit de România, la
nord de Nisporeni i Str eni, vest - Ialoveni, sud-Cimi lia.
Raionul Hânce ti este traversat de importante c i de acces spre România i Ucraina
(autostr zi na ionale i interna ionale). Teritoriul raionului este de 1483,4 km2, ce constituie 4,6%
din suprafa a Republicii Moldova.
Raionul Hânce ti are în total 63 de localit i, inclusiv 1 ora – Hânce ti i 62 de sate. În
structura teritorial administrativ sunt 39 de prim rii. Relieful este predominant colinar cu în l imi
cuprinse între 100 i 350 m. Teritoriul raionului îi corespunde o suprafa neomogen de
cernoziomuri par ial degradat . Dintre resursele naturale sunt prezente argilele i nisipuri, utilizate
pe larg în construc ia local . În raion sunt surse de ap mineral (s. Nem eni i m n stirea Hâncu),
ultima fiind captat , îmbuteliat i comercializat .
Re eaua hidrografic este reprezentat de râul Prut i afluen ii (L pu ni a .a.), precum i
râul Cogâlnic. În raion este dezvoltat o re ea de iazuri i lacuri artificiale în care este practicat
cre terea pe telui-marf , majoritatea fiind arendate de la autorit ile publice locale.
Clima este continental-moderat , deosebindu-se printr-un caracter instabil. Temperatura
medie a aerului este egal cu +9 0C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie (-30 –
32 0C) i maxim lunii iulie (+39, + 40 0C).
Totalul popula iei raionului Hânce ti la 1 ianuarie 2009 este de 123,3 mii locuitori9, fiind
unul din cele mai mari din republic (în compara ie cu alte unit i administrativ-teritoriale, dup
num rul popula iei, raionul este în primele 3, dup UTA G g uzia). Evolu ia num rului popula iei
raionului Hânce ti are o tendin negativ , condi ionat atât de sporul natural negativ, dar i de
imigra ia masiv a popula iei (în special tinere) peste hotarele rii i în mun. Chi in u, precum i de
situa ia economic dificil a tinerilor familii.
Din num rul total al popula iei raionului Hînce ti 48 % o reprezint popula ia economic
activ . Peste 86 % din popula ia activ este ocupat în diverse sectoare de activitate. Populatia
urbana constituie 11% din numarul total. Cca. 92% din cetateni sunt crestini-ortodocsi.
Zona transfrontalier a raionului cuprinde 8 localit i rurale (Nem eni, Cotul Morii,
Obileni, Leu eni, C lm ui, Dancu, Cioara, Pog ne ti) care sunt în vecin tatea imediat cu România
i au hotarul administrativ pe râul Prut. Acestea sunt interconectate între ele cu drumurile:
• Leu eni – C lm ui – Dancu – Cioara – Pog ne ti – Leova,
• Leu eni – Ivanovca – Obileni – Cotul Morii – Nem eni.
_________________________________________________________________________________________________________________________
9
Biroul National de Statistica al Republicii Moldova, Comunicat din 19 februarie 2009
Aceste artere sunt asfaltate îns se afl într-o stare deplorabil , fapt care condi ioneaz deplasare
redus a localnicilor i a unui num r mic de tranzitari spre Leova.
În zona de frontier a raionului Hânce ti locuiesc cca.16,7 mii locuitori ceea ce constituie
aproximativ 14 % din totalul popula iei raionului (119,4 mii persoane). Dintre localnici doar 43,9%
sunt angaja i efectiv în activit i economice, inclusiv pe teritoriul altor localit i din raion sau în
municipiul Chi in u.
Punct rutier de trecere a frontierei între Republica Moldova i România se afl în Leu eni,
raionul Hînce ti, având corespondent punctul din Albi a, jude ul Vaslui.
2.2.2. Economia raionului

Economia raionului se bazeaz pe agricultur i industria prelucr toare. În toate sectoarele
economiei raionului Hânce ti sunt înregistra i cca. 22 mii agen i economici. Majoritatea din ei sunt
în proprietate privat i organiza i sub form de întreprindere cu drept de persoan fizic (gospod rii
r ne ti i întreprinderi individuale).
Pe parcursul anilor 2000- 2008, PIB-ul nominal in Republica Moldova a crescut de 3,9 ori,
de la 16 mild. lei pana la 62,8 mild. lei, iar PIB-ul real a crescut de 1,6 ori, se arata intr-un raport
prezentat de Guvern.
Cresterile cele mai semnificative au fost inregistrate in constructii (de circa 3 ori), transporturi si
telecomunicatii (2,2 ori) si impozitele nete pe produs si import (2,6 ori). In ceea ce priveste PIB pe
categorii de utilizari, in perioada vizata consumul final s-a majorat in termeni reali cu circa 80%,
formarea bruta de capital fix - de circa 2,8 ori, soldul negativ al exportului net - de 2,7 ori.
PIB-ul calculat pe locuitor la paritatea puterii de cumparare s-a majorat de la 2112 USD in anul
2000 pana la 2715 in anul 2007.
Reducerea semnificativ în semestrul I 2009 a indicilor activit ilor economice de baz din
economia na ional (industria – cu 24,9 %, construc iile – cu 31,9%, comer ul cu am nuntul – cu
4,5%, parcursul m rfurilor – cu 55,7%, volumul exporturilor i importurilor (în USD) cu 20,7% i
35,8% respectiv) a avut un impact negativ asupra evolu iei produsului intern brut.
În ianuarie-iunie 2009 produsul intern brut în valoare nominal de 27869 milioane lei,
pre uri curente de pia , a fost în sc dere – în termeni reali – cu 7,8 % comparativ cu ianuarie-iunie
2008.
Indicatorii principali ai situa iei social-economice a raionului Hânce ti în anul 2005:
Indicatorii Efectiv În % fa de a.2004 fa de
a. 2004 a. 2003, în %
Construc iile
Investi ii în capital fix (f r mijloacele 79872,86 64,0 127,0
popula iei), mii lei
- inclusiv lucr ri de construc ii-montaj, mii lei 30170,77 51,0 140,0
Comer ul i serviciile
Vânz rile de m rfuri cu am nuntul-total, mii lei 205451,9 104,9 123
din care, prin unit ile comerciale 172957,4 103,5 120
Servicii cu plat prestate popula iei, mii lei 80727,4 101 118
Stocuri de m rfuri în comer ul cu am nunnuntul în
re eaua de unit i 01.01.2005, mii lei 23375,8 x x
Transportul
M rfuri transportate (expediate)cu transportul de
folosin general , mii tone - - -
Parcursul c l torilor cu transportul de folosin
general , mii c l tori-km 33203,2 121,0 111,3
Sursa: Datele Consiliului Raional Hânce ti
Biroul Na ional de Statistic informeaz , c în trimestrul II 2009 veniturile disponibile ale

popula iei au constituit în medie pe o persoan pe lun 1179,6 lei, fiind în descre tere cu 2,9% fa
de aceea
eea i perioad a anului 2008. În termeni reali (cu ajustarea la indicele pre urilor de consum)
veniturile popula iei au înregistrat o descre tere de 2,0%
2,0%.
Pl ile salariale reprezint cea mai important surs de venit, 43,0% din veniturile totale
disponibile,
ile, contribu ia acestora fiind în cre tere fa de trimestrul II 2008 cu 2,3 puncte procentuale.
Veniturile din presta iile sociale au contribuit la formarea veniturilo
veniturilorr gospod riilor în propor ie de
17,5% (cu 3,4 puncte procentuale mai mult fa de trime trimestrul
strul II 2008), veniturile din activitatea
individual agricol - cu 11,8% (+0,9 p.p.), iar cele din activitatea individual non-agricol
non - cu
6,7% (-1,8
1,8 p. p.). O surs important în formarea veniturilor gospod riilor r mîn a fi transferurile
b ne ti din afara rii (remiten ele), contribu ia acestora fiind de 16,6% sau cu 4,7 puncte
procentuale mai pu in fa de trimestrul II 2008.
Structura veniturilor disponibile totale, pe surse de formare, tr.

II, 2009
# & !
# & ! # !#
* &%
# & ! # !#
% * &%
%&
! 0 & ! $
# ' -% 1
Mediul de afaceri. În raion func ioneaz reprezentan ele i filialele a ase b nci comerciale i
cinci institu ii de microfinan
finan are.
Reprezenta ii IMM
MM din raion au posibilitatea de a apela la un spectru larg de institu ii specializate în
prestarea serviciilor de consultan în domeniul ini ierii i dezvolt rii afacerilor. Cele mai
reprezentative dintre ele sunt:

1. Institu ii publice: Sec ia Economie a Consiliului Raional, specialistul pentru planificare
în cadrul Prim riei ora ului Hânce ti, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, reprezentan a
Hânce ti a Camerei Înregistr rii de Stat.
2. ONG: Filiala Hânce ti a Camerei de Comer i Industrie, Filiala Federa iei Na ionale a
Fermierilor, ACSA, Microinvest, Asocia iile de Economii i Împrumut.
3. Alte structuri: structuri specializate din cadrul filialelor i reprezentan ilor b ncilor
comerciale
Cea mai mare parte a infrastructurii de consultan este concentrat în or. Hânce ti. În mediul rural
sunt prezente preponderent structurile de consultan în agricultur .
APL nu dispun de pârghii i instrumente de sus inere i stimulare a activit ii economice, din
cauza reducerii autonomiei financiare locale. Pe de alt parte în toate localit ile din raion
necesit ile de investi ii i cheltuielile bugetare sunt mult mai mari decât veniturile proprii. Din
aceste considerente autorit ile locale fiind lipsite de surse alternative de efectuare a investi iilor sunt
constrânse în aplicarea mecanismelor de scutiri la plata impozitelor i taxelor locale, inclusiv pentru
agen ii micului business. Astfel activitatea autorit ilor locale în domeniul sus inerii micului
business se limiteaz la implementarea unor ac iuni ini iate i sus inute de la nivelul central.
2.2.3. Structura economic sectorial

Agricultura
În raion sunt 70,3 mii ha terenuri cu destina ie agricol . Structura terenurilor agricole este
relativ stabil . Cea mai mare pondere o de in cele arabile – 71,6% din total terenuri destinate
agriculturii, media pe ar fiind cca. 75%. O suprafa însemnat este ocupat de vi a de vie (14,9%
din totalul celor agricole), fiind dubl fa de suprafa a medie similar pe ar .
Un rol important în economia raionului îl are sectorul zootehnic. La 01.01.2006 în teritoriul
raionului se num rau: (i) bovine – 13,4 mii capete, inclusiv: vaci – 9,4 mii; (ii) porcine – 20,6 mii;
(iii) ovine i caprine – 41,7 mii; (iv) cabaline – 3,5 mii capete; (v) iepuri – 8,7 mii; (vi) p s ri –
487 mii capete; (vii) familii de albine – 3,3 mii.
Planta iile de vi de vie ale raionului constituie 10.468 ha. Din produc ia global de
struguri pe raion (29415 tone), un volum de circa 73% a fost prelucrat la întreprinderile vinicole.
Structura fondului funciar a raionului:
Tipuri de terenuri Unit i 01.01.2003 01.01.2004 01.01.2005 01.01.2006
de m sur
Terenuri agricole mii ha 70,6 70,3 70,4 70,3
Inclusiv:
- terenuri arabile mii ha 53,5 53,2 53,5 53,3
- vii mii ha 10,7 10,7 10,8 10,5
- livezi mii ha 5,3 5,3 5,6 5,3
Planta ii noi
- vii ha * 62 311 160
- livezi ha * * 15 21
Sursa: Datele Consiliului Raional Hânce ti
Agricultorii raionului se confrunt cu acel

acelea
ea i probleme specifice pentru întreaga republic :
Management neperformant i parcelarea excesiv a terenurilor
For a de munc îmb trânit
Concuren a neloial a produselor importate i restrângerea pie ei de desfacere
Func ionarea slab a sistemului de re reglementare
glementare i subven ionare a agriculturii din partea
autorit ilor publice centrale
Accesul limitat la resurse financiare de împrumut.
Suprafa a teritorial administrativa a raionului
! "
Fondul forestier. Teritoriul raionului Hânce ti este unul dintre cele mai împ durite (26%) din
ar – aici sunt cca. 34 mii ha de p duri seculare distribuite relativ uuniform
niform între 7 Ocoluri silvice,
care includ 86 de cantoane ale p durarilor. În ÎSS „Hânce ti ti-Silva”
Silva” sunt angaja i 271 persoane, care
protejeaz p durea. Totodat ace tea sunt antrenate în activ
activit i economice ce de colectare i
comercializare a produselor silvice lemnoase sau nelemnoase. Astfel din colectarea i
comercializarea plantelor medicinale ss-au
au realizat vânz ri de 235,7 mii lei, iar din comercializarea
pomu oarelor – 150,9 mii lei.
Fondul funciar al localit
ocalit ilor de frontier la sfâr itul anului 2005 a constituit cca. 16,9 mii
ha, intravilanul ocupând 8,7% iar terenurile agricole 61,6% din total pe zon . Ponderea terenurilor
agricole este mai mic decât media pe republic i este comparabil cu media în î România. Totodat
doar 11,5% din terenurile agricole sunt acoperite cu planta ii de vii i livezi, cel lalt teritoriu este
îns mân at cu cerealiere sau culturi tehnice, iar din cauza lipsei de sisteme de iriga ie (în lunca
Prutului) se cultiv foarte pu ine legume.
Celelalte terenuri neagricole (p duri, întinderi de ap , arii i monumente protejate) au o
pondere de 29,6% (sau cca.5 mii ha) din total pe zona de frontier . Acestea sunt amplasate relativ
compact de-aa lungul râului Prut, spre care
care, pe por iunea Leu eni – Pog ne ti, exist acces
nestingherit (sistemul de protec ie din sârm ghimpat a fost distrus).
Industria
Sectorul industrial al raionului este reprezentat de agen i economici, care se ocup cu

producerea articolelor de confec ii, marochin rie, înc l minte, produse din carne, lapte integral,
uleiuri, unt, mezeluri, pîine, produse de panifica ie i cofet rie, paste f inoase, vin din struguri,
b uturi alcoolice tari. Situa ia din sectorul industrial al raionului Hînce ti este determinat în majori-
tate de activitatea întreprinderilor din industria alimentar i a b uturilor, c rora le revin 94,5% din
volumul total de produc ie ob inut de întreprinderile mari i mijlocii cu activit i industriale
principale.
Industria se confrunt cu un ir de probleme, care nu permit utilizarea maxim a poten ialului
existent, care se manifest în special prin:
Implementarea redus a sistemelor de asigurare a calit ii
Insuficien a mijloacelor circulante
Uzura înalt a fondurilor de produc ie, în special a utilajului
Politica de promovare i de publicitate pasiv
Leg turi economice reduse i instabile între produc torii agricoli i cei industriali.
Din rândul popula iei active cca. 6,5 mii persoane sunt antrena i preponderent în sfera
comer ului, construc iilor sau transportului.
Principalele probleme din sfera comer ului i serviciilor in de:
Calitatea inferioar i sortimentul redus al serviciilor
Gradul sc zut de informare i preg tire a popula iei în drepturile consumatorului.
Comer ul extern se caracterizeaz prin descre terea volumului de tranzac ii. Geografia
exportului i importului cuprinde unele ri din UE, Federa ia Rus i România.
2.2.4. Situa ia infrastructurii fizice

a. Infrastructura rutier
Raionul Hancesti este traversat de drumurile europene E 581 Marasesti-Tecuci-Albita-
Leuseni-Chisinau-Odesa i E 577: Poltava-Kirovograd-Chisinau-Giurgiulesti-Galati. In prezent sunt
demarate lucr rile de reabilitare a drumului Chi in u-Hânce ti in lungime total de 22,1 km.
Reabilitarea acestuia va fi efectuat în dou etape: în prima etap va fi efectuat reabilitarea primilor
14 km de drum (transa I), pentru a doua etap este planificat reabilitarea por iunii de drum de 8 km
cu finan are din contul tran ei II a creditului oferit de c tre Banca European de Investi ii. De
asemenea, cu fonduri europene, sunt in curs de realizare construirea si reabilitarea unor drumuri de
interes local si regional (ex. Realizarea lucr rilor fizice de renovare a drumului Ivanovca - Obileni -
Cotul Morii cu poduri, rigole i trotuare - 10.2 km, in valoare de peste 700.000 euro).
Accesul în Zona de Frontier se face pe drumurile: 1. Chi in u – Leu eni – Albi a
(România); 2. Hânce ti – Leu eni – Albi a (România); 3. Leova – Leu eni – Albi a (România).
Astfel principalul punct de acces în zon este localitatea Leu eni, pe teritoriul c ruia este amplasat
vama. Fluxul estimat de pasageri tranzitari prin zon variaz între cifrele 300 mii -500 mii persoane.
b. Infrastructura feroviar
Lungimea totala a liniilor de cale ferata in exploatare la sfarsitul anului 2008 era de 1157 km.

c. Infrastructura de utilit i
Alimentarea cu ap este efectuat din capt rile de ap subteran din localit ile din regiune.
Cu aproape un milion de euro acordat de Uniunea European în cadrul unui program de dezvoltare
în zona de frontier România-Moldova, în 2008 s-a realizat construc ia apeductului din Mingir.
Alimentarea cu energie electric este asigurat la nivelul de 100% pentru gospod riile
casnice ale tuturor localit ilor.
Alimentarea cu gaze naturale. În ultimul timp gazificarea localit ilor a devenit o problem
prioritar sus inut prin diverse programe de asisten . Astfel cca. 45% din toate resursele financiare
au fost orientate spre gazificare (cca. 81 mln. lei moldovenesti). Aceste eforturi au fost efectuate din
contul granturilor atrase (61,6%) i surselor bugetare, inclusiv de la bugetul de stat 4,4 mln. lei.
Zona de frontier este considerat drept una defavorizat din punct de vedere al confortului
edilitar. Astfel elementele de infrastructur general cum sunt apeductul, re eaua de canalizare, de
asigurare cu gaze naturale i sistemele locale de înc lzire, cu mici excep ii, lipsesc cu des vâr ire.
Lipsa acestor sisteme de asigurare a confortului edilitar mic oreaz capacitatea zonei de a atrage i
men ine un num r mai mare de locuitori i întreprinderi, inclusiv de deservire a turi tilor.
d. Servicii de furnizare a energiei termice
Cu excep ia mun. Chi in u i mun. B l i, majoritatea ora elor rii au un sistem
descentralizat de alimentare cu c ldur . Transportul i distribu ia energiei termice în sistemele
centralizate de alimentare a sistemului energetic republican este efectuat de diferite companii,
inclusiv cu capital privat.
Republica Moldova nu are resurse energetice proprii, dar reprezint o verig important de
tranzit a resurselor energetice. O pondere semnificativ a investi iilor în Republica Moldova se
refer la sectorul energetic, inclusiv cele legate de privatizarea în sectorul energetic.
Atragerea investi iilor este una din cele mai importante activit i în domeniul dezvolt rii
sectorului energetic i moderniz rii lui în conformitate cu cerin ele Uniunii Europene. Dezvoltarea
energeticii se va efectua din mai multe surse de finan are, care vor fi direc ionate spre îndeplinirea
m surilor stipulate în Planul de ac iuni pentru realizarea Strategiei Energetice pîn în anul 2020.
Activitatea în acest domeniu va fi realizat conform cerin elor i mecanismelor Strategiei de atragere
a investi iilor i promovare a exporturilor a Republicii Moldova pentru anii 2006-2015.
e. Infrastructura de comunica ii
Serviciile de telecomunica ii sunt prestate de operatorul na ional de telefonie fix „Moldte-
lecom" (filiala Hânce ti, peste 25 mii abona i). În ultimii doi ani a luat amploare extinderea re elelor
de telefonie in majorita ea localit ilor din raion. Peste 65 % din teritoriul raionului se afl sub
acoperirea serviciilor celor doi operatori de telefonie mobil “Voxtel” i “Moldcell”.

f. Infrastructura educa ional i de s n tate
Infrastructura educa ional . Re eaua colar a raionului Hânce ti în anul colar 2007/2008,
pe tipuri de unit i:
Nr. Raionul Institu ii coli de zi, Institu ii de înv mânt Colegii
crt. pre colare gimnazii si secundar profesional
licee
1 Hancesti 53 54 3 1
Sursa de date: Biroul National de Statistica
În ultimii ani nivelul cheltuielilor publice pentru educa ie în Republica Moldova a avut
tendin a unei major ri continue, în anul 2006 constituind 8,2% din PIB comparativ cu 5,7% în anul
2001, fapt ce dep e te esen ial indicele mediu pe rile dezvoltate. Cu toate acestea, în perspectiva
urm torilor 5-7 ani, în dependen de structura demografic a popula iei, num rul elevilor claselor
1- 9 se va reduce continuu, fapt care, în lipsa m surilor de rigoare, va determina diminuarea în
continuare a indicatorilor utiliz rii eficace a resurselor.
Se constata necesitatea sporirii eficacit ii cheltuielilor publice a institu iilor de înv mînt
secundar10 din Raionul Hânce ti prin indeplinirea urmatoarelor obiective specifice:
ra ionalizarea utiliz rii capacit ilor de proiect ale institu iilor de înv mînt secundar;
optimizarea utiliz rii investi iilor capitale, structurilor func ionale i a resurselor umane
din sistemul de înv mînt secundar;
asigurarea echit ii i sporirea accesului la educa ie de calitate pentru to i copiii din raion.
Infrastructura de s n tate. În raionul Hînce ti func ioneaz 2 spitale cu fondul general de
540 paturi; 1 centru al medicilor de familie, în componen a c ruia sînt 25 oficii ale medicului de
familie, 14 centre de s n tate i 18 puncte medicale.
În domeniul ocrotirii s n t ii popula iei din raionul Hînce ti î i desf oar activitatea 183 medici,
554 personal mediu asisten ei medicale, 472 personal sanitar i auxiliar.
g. Locuin e
Fondul locativ al raionului Hancesti, la sfarsitul anului 2007, era in total de 2656,2 mii mp
din care 334,8 mii mp in localitati urbane, respectiv 2321,4 mii mp in localitati rurale.
Fondul locativ al zonei de frontier a raionului Hânce ti este alc tuit din cca. 4690 case
particulare sau peste 262,6 mii m.p. (în medie 56 m.p. pe locuin , ceea ce dep e te media pe
republic ). Toate casele sunt conectate la re eaua electric i în propor ie de 47,6 la re eaua de
telefonie fix . Din cauza reliefului specific leg tura prin operatorii GSM este posibil pe coline
(acoperire estimat la o propor ie de cca. 50% din teritoriul zonei). Zona nu este conectat la gaze
naturale i nici o localitate nu are propriul sistem de înc lzire.
Valoarea terenului. Pre ul de vânzare al terenului intravilan variaz , în raionul Hânce ti, de
la 3 euro/mp pân la 30 euro/mp. Pre ul terenului depinde de accesul la re eaua de ap , de energie
electric i de gaze naturale, dar în principal de localizarea acestuia.
_______________________________________________________________________________________________________________________
10
Strategia cu privire la optimizarea re elei institu iilor de înv mînt secundar din R. Moldova (2008 - 2015)
2.2.5. Educatie, sanatate si servicii sociale
a. Educa ia
În raionul Hînce ti activeaz 58 institu ii de înv mînt. Num rul total de elevi în institu iile
colare – 18.908 copii; în Colegiul de Construc ie - 350 studen i; în coli profesionale polivalente –
600 elevi. Actualmente în institu iile de înv mînt din raion î i desf oar activitatea 1600
pedagogi11.
În zona de frontier a raionului Hânce ti sunt amplasate 9 institu ii de înv mânt colar
(17,3% din totalul re elei colare) în care activeaz 181 profesori ce asigur procesul de înv mânt
pentru 14,6% din contingentul colar al raionului. Îns aceast cifr are o tendin de descre tere.
Începând cu 2007 elevii din satul Dancu vor merge în edificiu nou al colii (cost de 5 mln. lei).
Totodat în satele C lm ui, Obileni, Nem eni este necesar de reparat edificiile colare.
b. S n tate
În domeniul ocrotirii s n t ii popula iei din raionul Hînce ti î i desf oar activitatea 183
medici, 554 personal mediu asisten ei medicale, 472 personal sanitar i auxiliar.
În vama Leu eni se g se te un punct medical pentru persoanele aflate aici, precum i un
punct de control veterinar. Centrul de Urgen medical de la Nem eni asigur cu servicii 6 sate
(Nem eni, Cotul Morii, S r teni, Obileni, Ivanovca, C leni). În unele localit i (ex: Pog ne ti) se
resimte necesitatea în personal medical, în special medici.
c. Servicii sociale
În raionul Hânce ti sistemul protec iei sociale este format din Casa Teritorial de Asigur ri
Sociale i Sec ia Raional de Asisten Social . Beneficiarii Sec iei sunt:
• beneficiari de pensii i indemniza ii în ansamblu pe raion – 20,1 mii persoane, inclusiv
pensionari pentru limita de vârst – 15 mii persoane;
• persoane de vârst pensionar care au grad de invaliditate – 531 persoane;
• invalizi de toate categoriile – 4752 persoane.
Pe parcursul anului 2005, 290 de beneficiari au fost asigura i gratuit cu bilete de reabilitare
medical la Centrele republicane de reabilitare a pensionarilor i invalizilor „Speran a”, or.Vadul lui
Vod , i „Victoria,”or. „Sergheevca” Ucraina, precum i ”Codru” din or . C l ra i , „Nuf rul Alb”
Cahul . 8 copii au fost institu ionaliza i.
În teritoriu func ioneaz Centrul de plasament temporar „Br ndu a”, Centrul de zi „Piciul”,
Centrul de integrare social a tinerilor orfani „Amigo” din C rpineni, precum i cu Societatea
raional a invalizilor i p turilor vulnerabile, confesiunea religioas „Armata Salv rii”, societatea
raional „Crucea Ro ie” etc.
În zona de frontier a raionului Hânce ti sunt mai multe edificii sociale: 9 case de cultur
________________________________________________________________________________
11
Sursa: Site-ul Ministerului Administratiei publice locale
(19,1% din totalul pe raion) cu cca. 1,7 mii locuri, 8 biblioteci publice, 12 unit i de ocrotire a
s n t ii, inclusiv un centru de urgen (Nem eni) i o farmacie (Cioara).
Potrivit datelor prim riilor din zon este necesar restaurarea caselor de cultur în toate
localit ile: Pog ne ti, Cioara, Dancu, C lm ui, Leu eni, Obileni, Cotul Morii, fapt care mic oreaz
capacitatea edificiile de cultur pentru a g zdui evenimente pentru localnici i oaspe i. Iar num rul
redus, uneori insuficient al personalului angajat în activit i culturale, genereaz o percep ie de lips
a vie ii culturale în localit ile de frontier .
2.2.6. Popula ia, resursele umane si pia a muncii

a. Popula ia raionului
Totalul popula iei stabile a raionului Hânce ti la 1 ianuarie 2009 este de 123.300 locuitori
din care circa 16.800 in mediul urban, iar marea majoritate de ~ 106.600 locuitori in mediul rural
(86,4% din total raion). Jum tate din popula ia raionului, circa 60.000 este activ din punct de
vedere economic.
b. Pia a muncii
Rata somajului pentru anul 2008 indica un numar de 658 de someri (1,1% din populatia
activa) înregistra i la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca. În realitate, sunt circa 5.000 de
cet eni care nu au un loc de lucru stabil (8,3 % ). Majoritatea omerilor îi constituie femeile. Rata
omajului (propor ia omerilor BIM în popula ia activ ) la nivel de ar a înregistrat valoarea de
6,1%, fiind mai ridicat fa de trimestrul II a. 2008 (3,0%).
În raionul Hînce ti sunt 17.000 de gospod rii r ne ti, 400 SRL-uri i 80 SA, ce activeaz în
sectorul agricol. Ca rezultat a remuner rii proaste din sectorul agricol, oamenii încearc s plece
peste hotare i s - i g seasc de lucru. În consecin direct a acestui fenomen, 5000 de copii au
r mas doar cu un p rinte, iar 150 de copii sunt l sa i f r supraveghere p rinteasc .
2.2.7. Mediul înconjur tor

Protectia mediului. La nivelul raionului nu se poate vorbi despre zone critice din punct de
vedere al polu rii. Îns , unit ile industriale mari sunt surse semnificative de poluare local .
Gospod ria locativ-comunal func ioneaz cu mari probleme din lipsa unui management
performant i nivel de finan are redus. În raion sistemul de salubrizare func ioneaz doar în or.
Hânce ti, S rata Galben i L pu na.
Zone naturale protejate. Zona de frontier beneficiaz de un regim relativ men inut de
conservare a ariilor naturale, în special în aria de protec ie a râului Prut sau dup linia de demarcare
a frontierei. Totodat remarc m un num r relativ redus de arii naturale protejate de stat la Dancu,
Cioara (rezerva ie peisajistic ) i Nem eni (arbori seculari). Gestionarii acestora sunt APL, care nu
au resurse pentru demarcare potrivit legisla iei, între inere i exploatare eficient .
La Nem eni exist un izvor cu ap mineral protejat de stat dar care în prezent nu este exploatat nici
pentru alimentarea cu ap a popula iei.
Probleme/disparit i:
• În zona de frontier agrocenozele neîntre inute creeaz o imagine dezolant a reliefului de
lunc
• Nu exist un sistem de lacuri artificiale accesibile pentru recrearea vizitatorilor zonei;
• Exploata iile forestiere sunt închise pentru recrearea organizat a vizitatorilor i deschise
pentru odihna neorganizat a popula iei
• Pu ine arii naturale protejate, care îns nu sunt clar delimitate i gestionate.
Zone de risc natural . Principalele riscuri naturale manifestate în raion, care cunosc o larg
r spândire la nivelul suprafe ei teritoriale i au o tendin de cre tere a efectelor în ultimii ani, sunt
reprezentate de inunda ii i de alunec rile de teren.
Zonele cu risc hidrologic mediu i ridicat, predispuse la inunda ii, se afl în lungul albiilor majore al
râului Prut ai afluen ilor acestuia i la confluen ele unor pâraie i toren i.
Mediul natural din zona de frontier a raionului Hânce ti ocup un teritoriu estimativ de cca.
30%, dintre care arii protejate de stat - doar 0,3% din suprafa . P durilor le revin 14,7% din
suprafa a zonei. În zona de frontier lipsesc întreprinderi mari poluante, poluarea mediului este
generat de de eurile menajere, dejec iile animaliere, transportul auto. Starea apei în bazinul râului
Prut este considerat satisf c toare, în schimb un num r mare de fântâni (cca.60%) sunt poluate cu
nitra i i nitri i provenite din de eurile animaliere din gospod riile s tenilor.
2.2.8. Turismul
Poten ialul turistic natural. Pe teritoriul Fondului silvic de stat sunt concentrate mai multe
rezerva ii de diferite categorii, cele mai mari fiind amplasate în O.S. Mere eni, Log ne ti i
C rpineni. Aproape în totalitate fondul silvic este exploat în calitate de spa ii pentru vân toarea
reglementat , fiecare ocol silvic având delimitate domenii cinegetice.
De competen a autorit ilor silvice i autorit ilor publice locale ine amenajarea spa iilor
pentru odihna organizat a popula iei. Îns fondurile alocate pentru dotarea cu mobilier silvic a
acestor locuri este insuficient, fapt care genereaz odihna neorganizat a localnivcilor în zonele
împ durite, inclusiv ariile naturale protejate de stat.
Caracteristicile rezerva iilor naturale:

# Tipul rezerva iei Ocolul Denumire Suprafa a, ha
silvic
1. Rezerva ii naturale silvice One ti Dancu 133,1
Nem eni 17,0
S rata-R ze i 33,9
Pog ne ti 20,5
C rpineni S rata-Galben 227,3
Bozieni Vila Caracui 80,5
Total suprafa , ha 512,3
2. Rezerva ii naturale de plante Log ne ti Log ne ti 720,4
medicinale
C rpineni S rata-Galben 431,0
# Tipul rezerva iei Ocolul Denumire Suprafa a, ha
silvic
3. Rezerva ii peisagistice Log ne ti P durea din 617,4
Hânce ti
Mere eni P durea din 3952,9
Hânce ti
Total general 6234,00
Sursa: Datele rapoartelor ÎSS „Hânce ti-Silva”
În raionul Hânce ti cca. 18,3% din suprafa a împ durit este conservat sub forma diverselor
forme de arii naturale protejate.
Poten ialul turistic antropic. La Stolniceni se g se te una dintre cele mai mari cet i din
p mânt geto-dacice (sec.IV-III î.e.n.). Cercet rile arheologice au descoperit mai multe elemente ale
culturilor popoarelor autohtone precum i ale celor migratoare.
La L pu na s-a conservat partea subteran a unei vechi re edin e domne ti de la „vama de pe Marele
drum t t resc”. Astfel în centru satului s-au p strat hrubele subterane ale fostei v mi din sec.XV.
Turismul religios. M n stirile i bisericile din regiune sunt recunoscute atât pentru
frumuse ea lor arhitectural cât i pentru istoricul lor, reprezentând astfel valori istorico-culturale
importante. În teritoriul comunit ilor rurale din Hânce ti sunt în l ate 39 de edificii de cult cre tin
ortodox, inclusiv cea mai sudic biseric din lemn din Moldova (s. Cotul Morii). Aceasta se g se te
în mijlocul unui vechi cimitir într-o stare avansat de degradare.
Totodat trebuie de remarcat c în localit ile de aici s-au n scut sau au activat mai multe
personalit i de cultur , istorie, tiin . În memoria colectiv vie s-a p strat amintiri despre
Mitropolitul Antonie Pl m deal , boierul Mihalcea Hâncu, prin ul armenilor Manuc Bei,
academicianul Ungureanu, boierul Leonardo, .a.
Din timpul celui de-al II-lea R zboi Mondial pe teritoriul actualului raion s-au desf urat luptele în
opera ia „Ia i-Chi in u”, în locul b t liilor au fost în l ate sculpturi monumentale (Ivanovca,
L pu na, Crasnoarmeiscoe).

03. ANALIZA SWOT PE DOMENII
3.1. ASPECTE GENERALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
a ezare geografica avantajoasa; lipsa unor documente programatice i
existen a rela iilor de colaborare între strategice sectoriale;
unit ile teritorial administrative din zona de lipsa corel rii politicilor publice la nivel
frontier ; regional;
posibilitatea implement rii proiectelor cu lipsa unei baze de date statistice centralizate;
finan are european , atât în sectorul public, necesitatea vizelor pentru cet enii din
cât i în cel privat; Republica Moldova.
asem n rile culturale puternice;
distan e relativ reduse între unit ile
teritoriale ale regiunii.
OPORTUNIT I AMENIN RI
sursele de finan are nerambursabila ale incapacitatea de cofinantare a proiectelor
Uniunii Europene; realizate prin programele de finantare
existenta mijloacelor de informare. europene, atat a mediului public, dar si a
celui privat;
manifestarile efectelor crizei economice
mondiale, de natura a periclita dezvoltarea
socio-economica.
3.2. INFRASTRUCTURA SI TRANSPORTURILE

existen a unui drum european care leag starea tehnica a infrastructurii rutiere este
jude ul Vaslui si raionul Hancesti prin vama inca una deficitara;
Albita / Leuseni; starea tehnic deficitar a infrastructurii de
retea de cai de comunicatii ramificata;
utilit i publice, o mare parte a acesteia
existenta traseelor de transport intre
localitatile regiunii; având vechimi de exploatare foarte mari;
existenta infrastructurii in domeniul lipsa unor variante ocolitoare de transport
telecomunicatiilor; rutier pentru localit ile urbane;
realizarea în perioada urm toare a Centrului grad redus de conectare la re elele de utilit i
de Afaceri Tutova, municipiul Bârlad si a publice, în special în mediul rural;
Centrului de resurse pentru Afaceri Vaslui; num rul redus al localit ilor în care exist
existenta Planului local de actiune pentru sisteme de distribu ie a gazelor naturale i a
mediu si a Planului local de gestiune a energiei termice;
deseurilor. necolectarea selectiva a deseurilor si lipsa

sistemelor de colectare a deseurilor in cea
mai mare parte a regiunii.
existenta coridorului PAN EUROPEAN care nerezolvarea problemelor de infrastructura;
trece prin Vama interna ionala Albi a / caren ele legislative care nu permit
Leu eni gestionarea de c tre administra iile raionale
proiectele de infrastructura existente si i locale a proiectelor de infrastructur pentru
viitoare; por iuni de drumuri na ionale;
posibilitatea finantarii proiectelor de colaborarea insuficient între autorit ile
infrastructura din fonduri europene; publice locale pentru abordarea unor proiecte
înfiin area euroregiunii Siret – Prut – Nistru de amploare;
resurse financiare insuficiente ale
administra iilor publice locale pentru
sus inerea proiectelor de infrastructur ;
resurse financiare insuficiente ale popula iei
pentru sus inerea costurilor de utilizare a
infrastructurii de utilit i;
lipsa unor sisteme de creditare acceptabile,
corelate cu veniturile popula iei pentru
construc ii de locuin e.
3.3. RESURSE UMANE. FOR A DE MUNC

costuri relativ scazute cu for a de munc ; grad accentuat de îmb trânire a popula iei
resurse umane calificate si inalt calificate; din regiune;
ponderea înalt a sectorului privat în gradul ridicat de s r cie;
activitatea economic . rate mici de natalitate si spor natural negativ;
rate scazute de inlocuire a fortei de munca;
grad ridicat de manifestare a migra iei for ei
de munc , în special spre alte state i lipsa
unor statistici oficiale cu privire la acest
fenomen;
lipsa unor programe viabile pentru stoparea
sau încetinirea exodului for ei de munc ;
insuficienta corelare dintre programele
educa ionale i cererea existent pe pia a
for ei de munc ;
nivelul sc zut de salarizare, în special din
mediul public;
lipsa unor politici demografice clare;
lipsa cuno tin elor specifice dezvolt rii unei
afaceri;
interesul manifestat de institu iile interesul slab al resurselor de munc fa de
specializate pentru a sprijini dezvoltarea programele de preg tire profesional ,
resurselor umane; recalificare etc;
activarea organiza iilor non-profit din cre terea pre ului cu resursele umane;
domeniul educa iei; repatrierea resurselor de munc ce ar putea
posibilitatea realiz rii de proiecte cu determina un deficit foarte mare de locuri de
finan are european ; munc ;
posibilit i crescute de finan are pentru insuficien a personalului cu expertiz in
dezvoltarea sectorului IMM, prin Fondurile domeniul atragerii de fonduri
Structurale nerambursabile, in special in mediul rural.
3.4. MEDIU
existen a legisla iei în domeniu, care existen a, în num r mare, a zonelor de risc
stabile te inclusiv zonele naturale protejate; natural, în special a zonelor expuse
existen a organiza iilor societ ii civile care inunda iilor i alunec rilor de teren;
militeaz pentru protec ia mediului; procesul de degradare a solurilor este în
existen a proiectelor de mediu; continu desf urare;
resurse acvatice bogate; insuficienta dezvoltare a sistemelor de
suprafete mari de paduri, in special pe partea colectare a de eurilor;
stanga a raului Prut; interesul scazut al agentilor economici in
existen a sta iunii de cercetare i combatere a protectia mediului inconjurator;
eroziunii solului de la Perieni, jud. Vaslui; implementarea redus a sistemelor de
restructurarea activit ilor marilor agen i management de mediu;
poluatori i înlocuirea treptat a acestora cu resurse naturale minerale sc zute;
IMM-uri în condi iile respect rii legisla iei în resurse energetice sc zute;
domeniu; surse de ap necorespunz toare din punct de
nivelul de poluare din regiunea de frontier vedere calitativ (sursele de suprafata);
se situeaz sub nivelul critic. lipsa sta iilor de epurare a apelor uzate, în
special în mediul rural.
posibilit i generoase de finan are european afectarea mediului de condi iile
a proiectelor din domeniul mediului; meteorologice i climatice extreme;
structura mediului de afaceri (IMM-urile colaborarea deficitar a popula iei în
reprezint majoritatea agen ilor economici) domeniul mediului i ecologiei;
prezint adaptabilitate ridicat la condi iile nerezolvarea problemei de eurilor i
de mediu; continuarea depozit rii necorespunz toare a
dezvoltarea activit ilor economice de acestora;
reciclare a de eurilor i utilizare a materiei riscul de producere a dezastrelor naturale
prime rezultate;
3.5. AGRICULTURA, ZOOTEHNIE SI SILVICULTURA

suprafa a mare de teren arabil (care se gradul ridicat de f râmi are a terenurilor;
preteaz unei game largi de culturi agricole); oportunit i reduse de valorificare a
existen a condi iilor i tradi iei pentru produc iei agricole i pre urile sc zute ale
dezvoltarea activit ii zootehnice; acestora;
existen a solurilor cu propriet i pedologice practici agricole dep ite, uneori chiar
propice pentru pepinierele viticole i rudimentare;
pomicole; lipsa tehnologiilor noi în activit ile agricole;
resurse forestiere importante; slaba informare cu privire la oportunit ile
resurse faunistice i floristice importante i actuale din sectorul agricol;
variate; insuficienta valorificare a poten ialului
existen a podgoriilor renumite pe plan hidrologic al regiunii;
interna ional; lipsa unor resurse materiale care s faciliteze
existen a tradi iei în ceea ce prive te angajarea speciali tilor în agricultur în
fabricarea vinului i a altor b uturi alcoolice; domeniul rural în stadiul actual, (slaba
existen a tradi iei în ceea ce prive te eficien economic a exploata iilor agricole
fabricarea compoturilor, sucurilor, gemurilor nu permite angajarea în totalitate a
etc; speciali tilor existen i);
fond piscicol cu posibilitati de dezvoltare; popula ia îmb trânit în mediul rural.
posibilitatea realiz rii sistemelor de iriga ii
din râul Prut si existenta unor acumulari de
apa.
posibilitatea de accesare a Fondului nerezolvarea problemelor de mediu care
European Agricol pentru finantarea afecteaz calitatea terenurilor agricole;
agriculturii si dezvoltarii rurale; colaborarea slab a produc torilor, a
valorificarea poten ialului agricol al regiunii procesatorilor i distribuitorilor;
de frontiera; p trunderea pe pia a regional a produselor
promovarea comun a produselor agricole slabe calitativ, cu pre uri de dumping;
din regiune; gradul de s r cie i izolare a unor zone
cererea ridicat pe pia a european pentru rurale genereaz fenomene de depopulare
produse agricole ecologice; care dublate de îmb trânirea popula iei
crearea de branduri locale; creeaz premisele dispari iei unor localit i;
transferul de informa ii referitoare la resurse financiare insuficiente pentru
produc ie, procesare, desfacere etc; finantarea si co-finantarea proiectelor
dezvoltarea industriei vinicole i alimentare finan ate prin Fonduri Structurale si FEADR.
prin intermediul programelor turistice.
3.6. TURISM
existen a condi iilor dezvolt rii turismului infrastructur turistic deficitar ;
religios, ecologic, rural, cultural istoric, de servicii turistice insuficiente;
agrement, pescuit i vân toare; num rul foarte mic de intreprinderi cu
existen a manifest rilor locale de cultur i activitate în domeniul turistic;
folclor; ofert foarte sc zut de spa ii de cazare;
men inerea tradi iilor i obiceiurilor promovare insuficient a zonelor turistice;
populare; inexisten a unor manifest ri care s pun în
existenta izvoarelor de ape cu proprietati eviden tradi iile i obiceiurile specifice
curative de la Gherm ne ti, com. Drânceni; regiunii;
între 300.000 – 500.000 de cet eni care zona nu are o ofert turistic organizat
tranziteaza prin Vama Albi a / Leu eni. capabil de a men ine o parte din fluxul de
persoane tranzitare;
nu exist un sistem de bazine acvatice
accesibile pentru recrearea vizitatorilor
zonei;
pu ine arii naturale protejate, care îns nu
sunt clar delimitate i gestionate;
lipsa experien ei în atragerea i gestionarea
proiectelor în domeniul turistic.
programele actuale de dezvoltare a nerezolvarea problemelor de infrastructur ;
turismului cu finan are comunitar ; men inerea la un nivel slab calitativ a
posibilitatea promov rii comune a turismului serviciilor turistice, în special a celor de
în regiunea de frontier ; cazare;
existen a mijloacelor moderne de promovare amplificarea proceselor migra ionale i
a turismului; îmb trânirea popula iei;
poten ial ridicat pentru dezvoltarea resurse financiare insuficiente pentru
turismului i, în special, a agroturismului, finantarea si co-finantarea proiectelor
turismului de afaceri i a turismului religios; finantate prin Fonduri Structurale, in special
dezvoltarea re elelor de artizanat i in mediul rural.
me te uguri locale;

3.7. MEDIUL DE AFACERI. INVESTI II
existen a structurilor de sprijin al afacerilor;atractivitate sc zut pentru investitori a
pozi ie geografic favorabil (teritoriu teritoriilor regiunii de frontier , cauzat , în
traversat drumuri nationale si europene); special, de lipsa informa iilor relevante cu
existen a facilit ilor oferite de zonele privire la mediul local;
economice libere; capacitate sc zut a mediului de afaceri local
vam de importan interna ional în de a sus ine investi ii pentru dezvoltare;
teritoriu; ponderea redus a IMM-urilor în sectorul
resurse umane disponibile în urm toarele productiv i de servicii;
domenii: industria alimentar , textil , nivel sc zut de cultivare a spiritului
confec ii, înc l minte, construc ii si antreprenorial, în special în mediul rural;
construc ii de ma ini; slaba diversificare a activit ilor economice;
existen a materiilor prime pentru industria lipsa canalelor de colectare a produselor
alimentar ; agricole;
existen a poten ialului pentru ob inerea de nivel ridicat de fiscalitate;
produse ecologice. birocra ie excesiv ;
costul ridicat al credit rii;
accesul i facilitarea comer ului spre statele condi ii de creditare neavantajoase pentru
Uniunii Europene; mediul privat;
posibilitatea de asociere între agen ii încrederea insuficient sau auto-descurajarea
economici din regiune în sensul dezvolt rii i vis-a-vis de posibilit ile de finan are
extinderii pie elor de desfacere i aprov.; european nerambursabil ;
dezvoltarea industriei alimentare; orientarea posibililor investitori spre alte
existen a suprafe elor de teren i a zone;
construc iilor disponibile pentru investi ii; incapacitatea agen ilor economici (în special
dezvoltarea sectorului bancar, în special în a produc torilor industriali) de a se adapta la
raionul Hânce ti; noile condi ii de func ionare, în special la
crearea Centrului de Afaceri Tutova Bârlad cele referitoare la mediu;
si a Centrului de Resurse pentru afaceri concuren a produselor din import, având ca
Vaslui; principal avantaj pre ului sc zut;
apartenen a României la Uniunea European migra ia for ei de munc calificate.
i accesul nemijlocit la pia a occidental ;
accesul la informa ie i la know-how-ul
disponibil în baza parteneriatelor i
schimburilor de experien ;
dezvoltarea parteneriatelor de tip public-
privat;
dezvoltarea societ ilor mixte moldo-române.

3.8. CONCLUZII:
Auditul socio-economic al regiunii transfrontaliere Hânce ti - Vaslui i analiza SWOT au
condus la elaborarea unui set de concluzii privind poten ialul regiunii, locul i rolul ei in context
na ional, impedimentele procesului de dezvoltare, avantajele comparative i competitive ale regiunii
sus inute de oportunit i i periclitate de dezavantaje i pericole.
Regiunea transfrontalier Hânce ti - Vaslui are o pozi ie geografic favorabil la granita
dintre Romania i Republica Moldova, existand posibilit i de cooperare transfrontalier bi-partit in
cadrul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru i atragere a investitiilor straine directe prin Programele de
Vecin tate. In acela i timp, regiunea transfrontalier Hânce ti - Vaslui constituie un coridor de acces
c tre drumuri de importan na ional si europeana. Chiar dac accesibilitatea fizic a zonei este in
continu dezvoltare (reabilitarea si modernizarea drumurilor) calitatea infrastructurii fizice este inca
nesatisf c toare. Condi iile agro-climaterice sunt favorabile, resursele acvatice pot fi folosite pentru
irigare, bonitatea solului este inalt , toate acestea permit dezvoltarea unei agriculturi competitive.
Regiunea transfrontalier Hânce ti - Vaslui dispune de poten ial turistico-recreativ, care
poate fi atractiv la nivel local, transfrontalier i interna ional. In regiune s-au depozitat seturi de
valori cultural-artistice (festivaluri, tradi ii i obiceiuri populare...).
In acela i timp, regiunea transfrontalier Hânce ti - Vaslui se confrunt cu o totalitate de
impedimente majore. Sinergia punctelor slabe ne-a condus la identificarea celor mai mari
dezavantaje regionale: degradare rural i dezintegrare teritorial .
In regiune predomin sectorul agricol in care sunt implica i circa 60% din locuitorii regiunii.
Datorit faptului c 60% din popula ia activ sunt angaja i in agricultur i c agricultura nu este
performant , cele 60 procente din popula ie au venituri reduse. Acest fapt condi ioneaz foarte mult
migrarea popula iei. Predominarea agriculturii i implicarea masiv a popula iei in acest domeniu ar
trebui s fac din agricultur un motor al economiei rurale. Totu i productivitatea in agricultur este
sc zut , terenurile sunt parcelate i predomin agricultura de subzisten (consum). Surplusul agricol
nu este colectat i procesat, nu este dezvoltat marketingul produselor agricole locale, planta iile
agricole nu sunt diversificate pentru a constitui un avantaj pentru pie ele urbane i pentru a int ri
industria alimentar regional .
Nedezvoltarea agriculturii, pie e de desfacere nediversificate, industrie prelucr toare slab
dezvoltat , grad sc zut de asigurare cu utilit i, infrastructur de transport i tehnico-edilitar
deteriorat , businessului rural defavorizant – conduc la degradarea rural .
A doua categorie de probleme este cauzat de fragmentarea regiunii manifestata mai ales
prin depopularea satelor, mergând chiar pana la desfiintarea unora dintre ele.
Punctele slabe analizate pot fi transformate in oportunit i prin dezvoltarea serviciilor in
agricultur , promovarea tehnologiilor noi i organizarea pie elor de desfacere, formarea unui climat
antreprenorial favorabil asigurat de func ionarea eficient a centrelor de sus inere i suport local
pentru dezvoltarea IMM, cooperarea intre judetul Vaslui si raionul Hancesti i crearea unei re ele de
cre tere comun in baza parteneriatelor (intre comune), cat i prin fondarea zonelor industriale, a
parcurilor tehnologice, a incubatoarelor de afaceri.
04. VIZIUNE. OBIECTIVE STRATEGICE
4.1. VIZIUNEA
Pentru a avea certitudinea ca politicile si programele existente corespund necesitatilor de
dezvoltare a regiunii transfrontaliere Hânce ti - Vaslui, in cadrul limitarilor impunse de resursele
locale disponibile si pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeana sustine politica de
dezvoltare regionala s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locala pe termen scurt si mediu.
Administratiile publice locale trebuie sa isi insuseasca si sa promoveze o viziune strategica
in ceea ce priveste dezvoltarea regiunii transfrontaliere Hânce ti - Vaslui in viitor. Lipsa unei
asemenea viziuni duce la o activitate administrativa dezorganizata, in cadrul careia se pot rata
oportunitati si se pot consuma irational resurse pretioase. Experienta internationala a aratat ca
proiectele si programele operationale functioneaza cel mai bine atunci cand fac parte dintr-un cadru
inchegat si cand exista o coordonare la nivel strategic.
Regiunea transfrontalier Hânce ti - Vaslui va deveni o regiune dinamic i prosper ,
dezvoltându- i func ia de „poart de acces” a Republicii Moldova catre tarile Uniunii Europene.
Valorile identitare i patrimoniul natural mo tenit vor fi conservate, dezvoltate i promovate, astfel
ca regiunea s asigure locuitorilor s i un mediu confortabil de via i activitate, iar vizitatorilor
ospitalitate i ambient pl cut de sejur. Comunit ile din regiunea tranfrontaliera vor beneficia de
îmbun t irea condi iilor sociale, vor avea acces la servicii publice de calitate, vor beneficia de o
diversificare ra ional a activit ilor economice, li se va facilita accesul la informare i documentare,
vor fi sprijinite în ini iativele proprii de dezvoltare etc.
Strategia de dezvoltare transfrontalier Hâncesti - Vaslui pe termen scurt si mediu are
menirea:
- de a stabili priorit ile regionale, ca baz pentru proiecte i investi ii concrete sus inute de
principalii actori ai dezvolt rii socio-economice regionale;
- de a propune activit i concrete, posibil a fi realizate în baza priorit ilor i m surilor deja
formulate.
Obiectivele i m surile de dezvoltare urmeaz s fie implementate in perioada anilor 2009–2014.
4.2. OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hâncesti - Vaslui pe termen scurt si mediu a fost
elaborat în scopul îmbun t irii st rii economice, sociale i a mediului natural din unit ile
teritorial-administrative cuprinse, prin intensificarea cooper rii dintre partenerii de pe fiecare parte a
grani ei.
Pentru atingerea scopului propus, documentul urm re te realizarea a patru obiective strate-
gice complementare, si anume: 1. Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii publice, 2. Dezvoltarea
resurselor umane, 3. Dezvoltarea potentialului economic si 4. Îmbun t irea calit ii vie ii
cet enilor i a mediului inconjur tor.

VIZIUNEA
Regiunea transfrontalier Hânce ti - Vaslui va deveni o regiune dinamic i prosper , dezvoltându- i func ia de „poart de acces” a
Republicii Moldova catre tarile Uniunii Europene. Valorile identitare i patrimoniul natural mo tenit vor fi conservate, dezvoltate i
Reabilitarea
promovate, astfel ca regiunea s asiguresi dezvoltarea
locuitorilor s i un mediu confortabil
Resurseledeumane
via i activitate, iarDezvoltarea
vizitatorilor ospitalitate
potentialuluii ambient
pl cut de sejur. Comunitinfrastructurii
ile din regiuneapublice din
tranfrontaliera economic
vor beneficia de îmbun t irea condi iilor sociale, vor avea acces la servicii publice
de o diversificare
de calitate, vor beneficiaregiunea ra ional a activit ilor economice, li se va facilita accesul la informare i documentare, vor fi
transfrontaliera
sprijinite în ini iativele proprii de dezvoltare etc.
OBIECTIVE STRATEGICE
1. Reabilitarea si 2. Dezvoltarea resurselor 3. Dezvoltarea potentialului 4. Îmbun t irea calit ii

dezvoltarea infrastructurii umane economic vie ii cet enilor i a
publice mediului inconjur tor
PRIORITATI, MASURI
1.1. Modernizarea i reabilitarea 2.1. Sus inerea adaptabilit ii 3.1. Valorificarea superioar a 4.1. Gestionarea eficient a
infrastructurii rutiere din for ei de munc la cererile poten ialului agro-alimentar, de eurilor;
regiunea transfrontaliera; actuale ale economiei regionale; forestier i piscicol din regiune; 4.2. Protec ia habitatelor naturale;
1.2. Modernizarea, extinderea 2.2. Dezvoltarea unui sistem 3.2. Sus inerea antreprenoriatului 4.3. Reducerea riscului de
sau înfiin area re elelor de complementar de formare în zona de frontiera; producere a dezastrelor naturale;
utilit i publice de baz ; profesional , recalificare i 3.3. Atragerea investi iilor în 4.4. Dezvoltarea surselor
1.3. Modernizarea i reabilitarea instruire; regiune; alternative de energie.
infrastructurii fizice a serviciilor 2.3. Facilitarea angaj rii tinerilor 3.4. Valorificarea poten ialului
publice, infrastructurii turistice i in campul muncii i promovarea turistic al regiunii transfrontaliere;

culturale din zona; spiritului antreprenorial;
1.4. Dezvoltarea infrastructurii 2.4. Sporirea capacit ii de
regionale de gestionare a gestionare a pie ei muncii.
de eurilor;
1.5. Reabilitarea sistemului de
irigare.
05. PRIORITA I. PLAN DE AC IUNE
PRIORITATEA 1. REABILITAREA I DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII PUBLICE
DIN REGIUNEA TRANSFRONTALIER HÂNCE TI - VASLUI
M sura 1.1. Modernizarea i reabilitarea infrastructurii rutiere din regiunea
transfrontaliera
Ac iunea 1.1.1. Sprijinirea realiz rii proiectelor de investi ii în infrastructura rutier
din regiunea transfrontaliera Hânce ti – Vaslui;
Ac iunea 1.1.2. Monitorizarea traficului i evaluarea importan ei c ilor de
comunica ii pentru prioritizarea proiectelor de investi ii i eficientizarea activit ilor de transport.
M sura 1.2. Modernizarea, extinderea sau înfiin area re elelor de utilit i publice de
baz
Ac iunea 1.2.1. Sprijinirea realiz rii proiectelor de investi ii în re elele de utilit i de
baz (distribu ie ap potabil , sisteme de ap uzat , distribu ia energiei electrice, re ele de iluminat
public etc1
M sura 1.3. Modernizarea i reabilitarea infrastructurii fizice a serviciilor publice,
dezvoltarea unei infrastructuri turistice i culturale in regiunea transfrontaliera
Ac iunea 1.3.1. Sprijinirea realiz rii proiectelor de investi ii în infrastructura
cultural , turistic i a serviciilor publice din regiunea transfrontaliera;
Ac iunea 1.3.2. Identificarea oportunit ilor pentru parteneriate public-private.
PRIORITATEA 2. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

M sura 5.1. Sus inerea adaptabilit ii for ei de munc la cererile actuale ale economiei
regionale
Ac iunea 5.1.1. Identificarea cererii de resurse umane i a nevoilor de instruire
profesional ;
Ac iunea 5.1.2. Realizarea de activit i i campanii menite s sprijine activit ile
institu iilor i organiza iilor implicate în dezvoltarea resurselor umane;
Ac iunea 5.1.3. Sprijinirea colabor rii dintre mediul de afaceri i institu iile de
înv mânt, pentru adaptarea programelor educa ionale la cerin ele actuale ale mediului economic.
M sura 5.2. Sprijinirea cooper rii culturale în regiunea transfrontaliera
Ac iunea 5.2.1. Sprijinirea schimburilor interculturale de tineret;
Ac iunea 5.2.2. Promovarea tinerelor talente din regiune.
PRIORITATEA 3. DEZVOLTAREA POTEN IALULUI ECONOMIC ÎN REGIUNEA

TRANSFRONTALIER
M sura 3.1. Valorificarea superioar a poten ialului agro-alimentar, forestier i
piscicol din regiunea transfrontaliera
Ac iunea 3.1.1. Cre terea competitivit ii sectoarelor agro-alimentar, forestier si
piscicol;

Ac iunea 3.1.2. Informarea agen ilor economici cu privire la bune practici, tehnici i
tehnologii moderne pentru exploatarea ra ional i responsabil a fondului agricol, forestier i
piscicol;
Ac iunea 3.1.3. Informarea agen ilor economici cu privire la importan a asocierii în
domeniul agricol;
Ac iunea 3.1.4. Informarea agen ilor economici cu privire la alinierea la standardele
europene din domeniul agro-alimentar;
Ac iunea 3.1.5. Sprijinirea schimbului de experien i a transferului de know-how
între produc tori, procesatori i distribuitori din sectoarele agro-alimentar, viti-vinicol, forestier i
piscicol;
Ac iunea 3.1.6. Realizarea de ac iuni de marketing pentru promovarea comun a
produselor regionale i dezvoltarea brandurilor locale;
Ac iunea 3.1.7. Sprijin pentru certificarea calit ii i provenien ei produselor agricole;
Ac iunea 3.1.8. Organizarea de târguri i manifest ri specifice menite s promoveze
produsele locale, s încurajeze diversificarea produselor i serviciilor, s faciliteze realizarea de
parteneriate.
M sura 3.2. Sus inerea antreprenoriatului în zona frontier
Ac iunea 3.2.1. Asigurarea suportului informa ional necesar dezvolt rii mediului
economic local;
Ac iunea 3.2.2. Încurajarea parteneriatului în mediul economic regional;
Ac iunea 3.2.3. Sprijinirea activit ilor de formare antreprenorial i încurajarea
demar rii de noi afaceri;
Ac iunea 3.2.3. Sprijin pentru implementarea i certificarea sistemelor de
management al calit ii i de management de mediu.
M sura 3.3. Atragerea investi iilor în regiune
Ac iunea 3.3.1. Identificarea oportunit ilor de investi ii în regiunea transfrontaliera;
Ac iunea 3.3.2. Promovarea oportunit ilor de înfiin are a societ ilor comerciale cu
capital mixt;
Ac iunea 3.3.3. Realizarea unor evenimente menite s faciliteze contactele
economice între mediul de afaceri din regiune i s promoveze oportunit ile de investi ii la nivel
interna ional;
Ac iunea 3.3.4. Asigurarea suportului informa ional necesar investitorilor în i din
regiunea transfrontaliera;
Ac iunea 3.3.5. Sus inerea parteneriatului public-privat.
M sura 3.4. Valorificarea poten ialului turistic al regiunii transfrontaliere
Ac iunea 3.4.1. Promovarea comun a turismului din regiunea transfrontaliera
(România – R. Moldova) i dezvoltarea brandurilor turistice;
Ac iunea 3.4.2. Sprijinirea formelor de turism capabile s influen eze dezvoltarea
altor sectoare economice (ex: sprijinirea industriei vinicole prin dezvoltarea turismului viti-vinicol);
Ac iunea 3.4.3. Sprijinirea îmbun t irii calit ii serviciilor turistice din regiunea
transfrontaliera;
Ac iunea 3.4.4. Sprijinirea conserv rii elementelor culturale prin valorificarea
acestora în scop turistic.

PRIORITATEA 4. ÎMBUN T IREA CALIT II VIE II CET ENILOR I A
MEDIULUI ÎNCONJUR TOR
M sura 4.1. Gestionarea eficient a de eurilor
Ac iunea 4.1.1. Sprijinirea activit ii sistemelor de management al de eurilor.
M sura 4.2. Protec ia habitatelor naturale
Ac iunea 4.2.1. Sprijinirea îmbun t irii protec iei habitatelor naturale, prin realizarea
unor planuri de ac iune pentru managementul durabil al zonelor naturale protejate.
M sura 4.3. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale
Ac iunea 4.3.1. Identificarea i evaluarea zonelor expuse la riscuri naturale.
M sura 4.4. Dezvoltarea surselor alternative de energie
Ac iunea 4.4.1. Evaluarea poten ialului de producere a energiilor alternative în
regiunea transfrontaliera Hânce ti – Vaslui.
M sura 4.5. Evaluarea calit ii mediului
Ac iunea 4.5.1. Monitorizarea principalilor factori de mediu la nivel regional.
M sura 4.6. Ac iuni de informare i con tientizare cu privire la protec ia mediului
Ac iunea 4.6.1. Campanii de informare i con tientizare cu privire la importan a
protec iei mediului;
Ac iunea 4.6.2. Campanii de informare cu privire la utilizarea de metode de produc ie
agricol compatibile cu protejarea mediului.
RECOMANDARE:
Prin strategiile de dezvoltare locala atât Jude ul Vaslui, cât i Raionul Hânce ti au în vedere
sus inerea unor programe de instruire privind dezvoltarea capacita ii administra iilor publice de a
dezvolta proiecte si programe comune. De asemenea, în cadrul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, din
care fac parte si cele doua unit i administrative, se vor organiza cursuri de instruire si de formare a
managerilor de proiect care vor fi implicati in atragerea de fonduri europene. Ca urmare, se
recomanda autoritatilor publice locale din regiunea transfrontaliera urmarirea cu aten ie a acestor
programe si delegarea speciali tilor in vederea form rii lor pentru îmbun t irea capacit ii de
elaborare i implementare a proiectelor cu finan are european .

06. PROPUNERI DE PROIECTE
6.1. Sprijinirea proiectelor de infrastructur
1. Modernizarea i reabilitarea infrastructurii rutiere din regiunea transfrontaliera

IDENTIFICARE SI LOCALIZARE PROIECTE
MANAGERUL DE PROIECT/ Consiliile Jude ene si Raionale, Primariile si Consiliile
SOLICITANTUL: Locale ale Comunelor din regiunea transfrontaliera
TARA: Romania si Republica Moldova

REGIUNEA PROIECTELOR: Regiunea transfrontaliera
JUDETUL / RAIONUL Vaslui / Hânce ti
CATEGORIA investitii: NU
PROIECTELOR:
reparatii: DA
TIPUL PROIECTELOR: proiecte noi: DA
in continuare: DA
in curs de executie: DA
VALOAREA PROIECTELOR: Se va regasi in studiile de fezabilitate si proiectele
(estimativ-euro fara TVA) tehnice
CHELTUIELI EFECTUATE: -
SURSE POSIBILE DE bugete locale

FINANTARE: bugete de stat
fonduri europene/structurale
credite bancare
parteneriate
DESCRIEREA PROIECTELOR
Modernizarea drumurilor nationale, judetene sau
comunale va avea efecte benefice asupra dezvoltarii
economice viitoare a regiunii transfrontaliere prin
OBIECTIVE: conectarea diferitelor zone la drumurile locale,
imbunatatirea legaturilor rutiere cu comunele invecinate
si cu satele componente.
Va deveni o zona de interes atat pentru investitori cat si
pentru turistii care tranziteaza comuna.

Reabilitarea si consolidarea retelei de drumuri
regionale;
REZULTATELE OBTINUTE: Accesul populatiei la locuri de munca, servicii
medicale, educatie, cultura, recreere;
Consolidarea terenurilor afectate de alunecari;
Fluidizarea transportului de marfuri cu impact direct
asupra dezvoltarii economice teritoriale echilibrate.
POTENTIALII BENEFICIARI - locuitorii din zona transfrontaliera
AI PROIECTELOR / - potentialii investitori
GRUPUL TINTA:
- participantii la traficul rutier
Realizarea studiului de fezabilitate
Elaborarea proiectului tehnic
Aprobarea inceperii proiectului
ACTIVITATILE Pregatirea si depunerea cererii de finantare
PROIECTELOR: Contractarea proiectului
Organizarea licitatiilor
Monitorizare, evaluare, control
Auditul proiectului
DURATA PROIECTELOR: proiectul se va realiza in etape, in functie de posibilitatile
de finantare
Idee : DA
SPF: PAR IAL DA
STADIUL DE MATURITATE SF: PAR IAL DA
AL PROIECTELOR:
PT: PAR IAL DA
DE: PAR IAL DA
Executie: PAR IAL DA12
JUSTIFICAREA
NECESITATII Proiectele sunt cuprinse ca obiective in Strategiile de
IMPLEMENTARII Dezvoltare Locale si Euroregionale.
PROIECTELOR:
________________________________________________________________________________________________
12
In momentul de fa a sunt proiecte de modernizarea i reabilitarea infrastructurii rutiere din regiunea
transfrontalier care se afla in diferite stadii de executie, atat in Judetul Vaslui, cat si in Raionul Hancesti. Ex:
Reabilitare DC32 sat Chersacosu, com. Stanilesti, jud. Vaslui; Renovarea drumului M1 Ivanovca-Obileni-
Cotul Morii, Raionul Hancesti.
2. Modernizarea, extinderea sau înfiin area re elelor de utilit i publice de baz
(distribu ie ap potabil , sisteme de ap uzat , distribu ia energiei electrice, re ele
de iluminat public etc)
MANAGERUL DE PROIECT/ Primariile si Consiliile Locale ale Comunelor din
SOLICITANTUL: regiunea transfrontaliera

PROIECTELOR:
reparatii: DA
TIPUL PROIECTELOR: proiecte noi: DA
in continuare: DA
(estimativ-euro fara TVA) tehnice
SURSE POSIBILE DE bugete locale

FINANTARE: bugete de stat
credite bancare
parteneriate
Obiectivele proiectului sunt de modernizare, extindere
OBIECTIVE: sau înfiin are a re elelor de utilit i publice de baz
(distribu ie ap potabil , sisteme de ap uzat ,
distribu ia energiei electrice, re ele de iluminat public
etc).
- Modernizarea, extinderea sau înfiin area re elelor
REZULTATELE OBTINUTE: de utilit i publice de baz ;
- Ridicarea nivelului de trai al locuitorilor din
regiunea transfrontaliera;
- Cresterea atractivitatii investitiilor in zona.

POTENTIALII BENEFICIARI - locuitorii comunelor
GRUPUL TINTA:
- turistii care tranziteaza zona
Auditul proiectului
DURATA PROIECTELOR: proiectele se vor realiza in etape, in functie de
posibilitatile de finantare
Idee : DA
SPF: DA
STADIUL DE MATURITATE SF: DA
AL PROIECTELOR:
PT: DA
DE: PAR IAL DA
Executie: PAR IAL DA13
JUSTIFICAREA
PROIECTELOR:
_________________________________________________________________________________________________________________________
13
In momentul de fa a sunt proiecte de modernizare, extindere sau înfiin are a re elelor de utilit i publice de
baz in regiunea transfrontalier care se afla in diferite stadii de executie, atat in Judetul Vaslui, cat si in
Raionul Hancesti. Ex: Alimentare cu apa Ghermanesti si Rasesti, com. Dranceni; Alimentare cu apa, poduri
si podete, com. Stanilesti, jud. Vaslui; Sisteme moderne de apeduct i canalizare în localit ile Mingir i
Ciuciuleni, Raionul Hancesti.

3. Reabilitarea si modernizarea caminelor culturale, a bisericilor si manastirilor
din patrimoniu
PROIECTELOR: reparatii: DA
TIPUL PROIECTELOR: proiect nou: DA
in continuare: NU
in curs de executie: NU
(estimativ) tehnice
SURSE POSIBILE DE buget local

FINANTARE: buget de stat
credite bancare
parteneriate
Obiectivele proiectelor sunt de reabilitare si modernizare
a caminelor culturale, a bisericilor si m n stirilor din
OBIECTIVE:
patrimoniu.
- Reabilitarea si modernizarea caminelor culturale,
a bisericilor si manastirilor din patrimoniu;
- Cresterea consumului de cultura in rândul
REZULTATELE OBTINUTE: locuitorilor regiunii transfrontaliere;
- Regenerarea mediului cultural si a valorilor
acestuia;
- Cresterea atractivitatii pentru turismul cultural si
religios;
- Pastrarea patrimoniului cultural si religios.

POTENTIALII BENEFICIARI - locuitorii comunelor din zona de frontiera
GRUPUL TINTA:
Auditul proiectului
DURATA PROIECTELOR: proiectul se va realiza in etape, in functie de posibilitatile
de finantare
Idee : DA
SPF: NU
STADIUL DE MATURITATE SF: NU
AL PROIECTELOR:
PT: NU
DE: NU
Executie: NU
JUSTIFICAREA
PROIECTELOR:
6.2. Îmbun t irea calit ii vietii si a mediului înconjur tor

4. Lucrari de regularizare a albiei raurilor si aparari de maluri pentru prevenirea
si reducerea consecintelor distructive ale inundatiilor


in continuare: NU
(estimativ) tehnice

credite bancare
parteneriate
Diminuarea riscurilor si pagubelor produse de
OBIECTIVE: deversarile de ape si aluncarile de terenuri asupra
activitatii socio-economice si mediului inconjurator,
prin actiuni si masuri concrete prevazute a se lua la nivel
regional.
REZULTATELE OBTINUTE: - Reducerea riscului de inundatii;
- Securitate si protectia cetatenilor;
- Atragerea de investitori.
POTENTIALII BENEFICIARI - locuitorii din zona de frontiera
AI PROIECTELOR / GRUPUL - potentialii investitori
TINTA: -agentii economici si institutiile publice din regiune
Auditul proiectului
proiectul se va realiza in etape, in functie de
DURATA PROIECTELOR:

Idee : DA
SPF: NU
STADIUL DE MATURITATE SF: NU
AL PROIECTELOR:
PT:NU
DE: NU
Executie: NU
JUSTIFICAREA
PROIECTELOR:
5. Închiderea platformelor de gunoi

IDENTIFICARE SI LOCALIZARE PROIECT
in continuare: NU
(estimativ) tehnice

credite bancare
parteneriate

Prin realizarea acestor proiecte se doreste sa se asigure:
OBIECTIVE: - inchiderea actualelor platforme de gunoi;
- reducerea poluarii;
- conservarea si protejarea resurselor naturale.
- imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor;
REZULTATELE OBTINUTE: - promovarea calitatii si eficientei activitatilor de
salubrizare;
- dezvoltarea durabila a serviciilor;
- protectia mediului inconjurator.
POTENTIALII BENEFICIARI - locuitorii regiunii transfrontaliere
TINTA: -agentii economici si institutiile publice din zona
Auditul proiectului
DURATA PROIECTELOR:
Idee : DA
SPF: DA
STADIUL DE MATURITATE SF: DA
AL PROIECTELOR:
PT: PAR IAL DA
DE: PAR IAL DA
Executie: PAR IAL DA
JUSTIFICAREA
PROIECTELOR:

6. Construirea sau reabilitarea cladirilor destinate dispensarelor umane, inclusiv
dotarea corespunzatoare a acestora
CATEGORIA investitii: DA
in continuare: NU
in curs de executie: DA14
(estimativ) tehnice

credite bancare
parteneriate
Obiectivele acestui proiect sunt:
- construirea si/sau reabilitarea dispensarelor
OBIECTIVE: umane;
- achizitionarea de echipamente si materiale
necesare unei bune functionari a dispensarelor;
- acordarea unor facilitati medicilor (locuinta,
teren agricol, mijloc de transport adecvat zonei).
- Desfasurarea activitatii de asigurare a serviciilor
medicale la standardele impuse de legislatia in
REZULTATELE OBTINUTE:
domeniu;
- Acordarea primului ajutor locuitorilor solicitanti;
- Indrumarea si coordonarea catre spitalele judetene /
raionale a persoanele aflate in stare critica;

- Realizarea controlelor de rutina cu privire la starea de
sanatate a populatiei.
POTENTIALII BENEFICIARI - locuitorii regiunii transfrontaliere
TINTA:
Auditul proiectului
DURATA PROIECTELOR:
Idee : DA
SPF: PAR IAL DA
STADIUL DE MATURITATE SF: PAR IAL DA
AL PROIECTELOR:
PT: PAR IAL DA
DE: PAR IAL DA
Executie: PAR IAL DA
JUSTIFICAREA
PROIECTELOR:
222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222
14
Construire cabinete medicale sat. Rasesti, com. Dranceni, jud. Vaslui
6.3. Crearea unei infrastructuri care sa asigure dezvoltarea potentialului economic in regiunea
transfrontaliera
In sprijinul dezvoltarii potentialului economic din regiunea transfrontaliera poate veni
infiintarea Centrului de afaceri Tutova-Barlad, judetul Vaslui si a Centrul de resurse pentru afaceri
Vaslui. Cele doua obiective asigura stimularea dezvoltarii mediului de afaceri prin:
- spatii largi pentru sali de expozitie, birouri, sedii de firma, sali de conferinta, prezentari, training
- spatii de productie, si
- servicii de consultanta in afaceri celor ce doresc sa intitieze sau sa-si dezvolte o afacere.
Crearea celor doua centre de afaceri este avantajoasa pentru regiunea transfrontaliera datorita
distantei relativ mici la care se afla amplasate.
O alta oportunitate pentru regiunea transfrontaliera poate fi urmatorul proiect propus de Consiliul
Raional Hancesti:
7. Dezvoltarea zonei transfrontaliere Leu eni
MANAGERUL DE PROIECT/ Consiliul Raional Hânce ti
SOLICITANTUL:
TARA: Republica Moldova
REGIUNEA PROIECTULUI: Regiunea transfrontaliera
JUDETUL / RAIONUL Hânce ti
CATEGORIA PROIECTULUI: investitii: DA
reparatii: NU
TIPUL PROIECTULUI: proiect nou: DA
in continuare: NU
VALOAREA PROIECTULUI: Se va reg si in studiul de fezabilitate si proiectul tehnic
(estimativ)

credite bancare
parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiectivele acestui proiect presupun amplasarea în
zon a unui complex de întreprinderi, grupate în mai
multe categorii:
- pia agricol angro cu o capacitate de 30
OBIECTIVE: autocamioane cu tonaj mare i 150 autovehicule cu
tonaj mediu i mic;
- depozite (2000 m.p.) i frigidere (1000 m.p) pentru
p strarea temporar a produc iei agricole;
- depozite vamale (3000 m.p.) care ar asigura
dev muirea zilnic a 30 de autovehicule de tonaj
mare i depozitarea temporar a circa 300 tone de
produc ie agricol ;
- întreprinderi de prelucrare a produc iei agricole
orientate spre export (producerea amidonului i
melasei, capacitatea de prelucrare - 26 mii tone
porumb);
- unit i de prestare servicii - parc ri (45
autocamioane i 70 autoturisme), cazare (hotel – 70
locuri, camping - 200 locuri), oficii, obiective pentru
comer cu am nuntul i alimenta ie public .
-
REZULTATELE OBTINUTE: -
- !
- !
- " # $
- economia regiunii transfrontaliere
POTENTIALII BENEFICIARI
- locuitorii regiunii transfrontaliere
AI PROIECTULUI / GRUPUL
TINTA: - potentialii investitori
PROIECTULUI: Contractarea proiectului
Auditul proiectului
DURATA PROIECTULUI:
Idee : DA
STADIUL DE MATURITATE SPF: DA
AL PROIECTULUI: SF: DA
PT: NU

DE: NU
Executie: NU
JUSTIFICAREA
NECESITATII Proiectul este cuprins ca obiectiv in Strategia de
IMPLEMENTARII Dezvoltare Raionala.
PROIECTULUI:

07. IMPLEMENTARE. MONITORIZARE. RAPORTARE
IMPLEMENTARE
Dezvoltare durabila
Strategia de dezvoltare transfrontaliera Hânce ti - Vaslui are menirea de a consemna acordul
comun al autorit ilor publice implicate de a- i conjuga eforturile spre asigurarea dezvolt rii
durabile în spa iul regional considerat.
Dezvoltarea durabila este avuta in vedere de toate interventiile prevazute a se derula in
cadrul strategiei de dezvoltare transfrontaliera.
Proiectele de construc ie, extindere sau reabilitate a infrastructurii vor fi supuse procedurilor
de evaluare a impactului asupra mediului, in conformitate cu legislatia romaneasca in vigoare,
armonizat complet cu reglement rile europene în vigoare.
Prin îndeplinirea obiectivelor sale, strategia urm re te s contribuie la promovarea unei
economii competitive, eficiente i bazate pe cunoa tere, în care vor fi sprijinite cre terea nivelului
de trai i a calit ii vie ii.
Oportunita i egale
Promovarea oportunita ilor egale este avut în vedere atât in faza de elaborare, cât i în
cea de implementare a strategiei de dezvoltare transfrontaliera Hânce ti - Vaslui. Procesul de
consultare a diverselor categorii sociale si comunita i in faza de elaborare a documentului este o
dovada a aten iei acordate acestui principiu.
Strategia asigura dezvoltarea unei culturi a oportunit ilor egale prin promovarea ac iunilor
comune cu implicare direct a tuturor actorilor sociali din sectorul public i privat, inclusiv
societatea civil , concomitent cu asigurarea cadrului de implementare a politicilor de oportunit i
egale ca o prioritate orizontal .
Societatea informationala
Utilizarea pe scara larga a societatii informationale va fi avuta in vedere in derularea tuturor
interventiilor in cadrul strategiei de dezvoltare transfrontaliera Hânce ti - Vaslui.
Vor fi sprijinite investitiile in IT atat in sectorul public, cat si in cel privat, precum si
interconectarea si crearea de retele de schimb de informatii. De asemenea, se va urmari facilitarea
accesului populatiei din mediul urban si rural la servicii de telecomunicatii, extinderea serviciilor
publice accesibile on-line, facilitarea comunicarii autoritatilor si institutiilor publice cu toate
categoriile de cetateni. In domeniul formarii initiale si continue, un accent deosebit se va pune pe
crearea deprinderilor de utilizare a calculatorului si de comunicare electronica, pentru toate grupurile
sociale.
Proiectele de investitii vor avea in vedere utilizarea tehnologiilor moderne si IT atat pentru
dotarea obiectivelor de infrastructura, cat si pentru monitorizarea si controlul implementarii
proiectelor si comunicarea cu autoritatile de management si organismele intermediare. De asemenea,
pentru comunicarea cu partenerii si clientii vor fi utilizate echipamente si tehnologii IT de
comunicare.

MONITORIZARE. RAPORTARE
Pentru o bun monitorizare a modului de implementare a Strategiei, se recomand , dup
adoptarea de c tre Consiliul Local al Comunei Stanilesti, in calitate de beneficiar al contractului de
grant, i dupa oficializarea Strategiei, adoptarea urm toarelor m suri:
- Stabilirea responsabilit ii “Grupului de lucru transfrontalier Hancesti-Vaslui” de a monitoriza
implementarea Strategiei;
- Stabilirea, de c tre „Grupul de lucru transfrontalier Hancesti-Vaslui”, a unui set de indicatori
specifici pentru monitorizarea implement rii Strategiei, ce va constitui structura unui raport
anual;
- Stabilirea responsabilit ii “Grupului de lucru transfrontalier Hancesti-Vaslui” de a prezenta un
raport anual Consiliul Local al Comunei Stanilesti asupra modului de implementare a
Strategiei;
- Stabilirea responsabilit ii “Grupului de lucru transfrontalier Hancesti-Vaslui” de a evalua
permanent situa ia dezvolt rii socio-economice a regiunii transfrontaliere i, în cazul în care se
impune, s propun modific ri sau ad ugiri obiectivelor, m surilor i ac iunilor Strategiei;
- Stabilirea responsabilit ii “Grupului de lucru transfrontalier Hancesti-Vaslui” de a prezenta un
raport final de evaluare a implement rii Strategiei de dezvoltare transfrontaliera Hânce ti -
Vaslui, la sfâr itul perioadei pentru care a fost redactat (2014), împreun cu eventuale
propuneri i recomand ri pentru realizarea strategiei pentru urm torul orizont de timp.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TRANSFRONTALIER HÂNCE TI – VASLUI
A FOST REALIZAT ÎN COLABORARE CU SC EDF ENGINEERING SRL
Date de contact: SC EDF Engineering SRL

Str. Libertatii, nr. 3, loc. Husi, jud. Vaslui
Tel: 0724 055 609, 0728 190 444, Fax: 0335 814 385
e-mail: edfengineering@yahoo.com
BIBLIOGRAFIE:
1. „Strategia de dezvoltare economica si sociala a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru 2009-2014”,

Asociatia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru;
2. „Strategia de dezvoltare locala a comunei Stanilesti pentru perioada 2008-2013”, PDE
Strategii si investitii externe;
3. „Strategia de dezvoltare a turismului a raionului Hancesti in perioada 2007-2011”,
Hancesti, 2006, Grupul Local de Coordonare, Business Consulting Institute
4. „Strategia de dezvoltare economica si sociala a judetului Vaslui in perioada 2007-2013”,
Monitorul Oficial al Judetului Vaslui;
5. „Strategia de dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud”, septembrie 2007;
6. http://www.hincesti.md/
7. http://www.statistica.md/index.php?l=ro
8. http://primariadrinceni.ro/
9. http://www.primariastanilesti.ro/

Strategia de Dezvoltare Trans Front Ali Era Hancesti-Vaslui

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Trans Front Ali Era Hancesti-Vaslui

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL LOCAL ST NILE TI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TRANSFRONTALIERA

Publicat la Hu i. Data public rii: august 2009.

Grupul de lucru transfrontalier Hânce ti-Vaslui:

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

02. CADRUL SOCIO-ECONOMIC

03. ANALIZA SWOT PE DOMENII

04. VIZIUNE I OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

05. PRIORITA I. PLAN DE AC IUNE

06. PROPUNERI DE PROIECTE

07. IMPLEMENTARE. MONITORIZARE. RAPORTARE

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

Metodologic, prezenta strategie are la baza si se fundamenteaza pe urmatoarele instrumente si

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

A. Diagnosticarea st rii actuale de dezvoltare socio-economic a regiunii Hânce ti - Vaslui

A1. Colectarea de date primare i secundare

A2. Analiza datelor

B. Elaborarea propriu-zis a strategiei de dezvoltare transfrontaliera Hânce ti - Vaslui

1.4. Structura documentului

02. Cadrul socio-economic

03. Viziune i obiective strategice de dezvoltare

04. Priorit i. Plan de ac iune

05. Propuneri de proiecte

06. Implementare. Monitorizare. Raportare

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

2.1. JUDE UL VASLUI

2.1.1. Prezentare generala

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

2.1.2. Economia judetului

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

2.1.3. Structura economic sectorial

1 Teren arabil 6075

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

5 Padure, teren forestier 586

6 Luciu de apa 280

Suprafata totala 8110

Suprafa a teritorial administrativa a zonei transfrontaliere

Viticultura are traditie îndelungata în Vaslui si reprezinta un sector cu un mare potential

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

Livezile de pomi fructiferi in Comunei St nile ti ocupa o suprafata de 55 ha.

7 Familii de albine 428

Cele mai reprezentative sectoare industriale în anul 2005 au fost :

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

2.1.4. Situa ia infrastructurii fizice

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

2.1.5. Educatie, sanatate si servicii sociale

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

2.1.6. Popula ia, resursele umane si pia a muncii

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

Structura populatiei ocupate, pe ramuri economice 2005

* & ! !& & ' && !

Popula ia ocupatt în perioada 2002

2.1.7. Mediul înconjur tor

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu

2.2.1. Prezentare generala

2.2.2. Economia raionului

Biroul Na ional de Statistic informeaz , c în trimestrul II 2009 veniturile disponibile ale

Structura veniturilor disponibile totale, pe surse de formare, tr.

Strategia de dezvoltare transfrontalier Hânce ti – Vaslui pe termen scurt i mediu