Inside the...

...revista studentului la psihologie...

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, 2010
REDACTIA
1. Editorial:
Lavinia Basarab

2. Going nuts:
coordonator Madalina Cotiga

3. Hotspot:
realizata de Roxana Clinciu

4. Incita-ti sinapsele:
realizata de Corina Burciu

5. Dig in...:
realizata de Andreea Dragotoiu

6. Mesaje care m-au atins:

coordonator Corina Burciu

7. Go for it:
coordonator Andreea Dragotoiu

8. Nerrrd’s corner:
coordonator Roxana Clinciu

9. Divertisment:
coordonator Andreea Dragotoiu

Editor si redactor-sef: Lavinia Basarab

Tehnoredactare: Nicolae Crunteanu

revistainsightpsi.blogspot.com

www.printmag.ro

This is how we do it
Cu emotie si mult drag
pentru ceea ce facem a iesit
primul numar al revistei Facul-
tatii de Psihologie si Stiintele
Educatiei, care se vrea a fi un
cadou neasteptat al unui Mos
Craciun tardiv si pus pe sotii.
Prin ea incercam sa aducem
mai aproape de comunicarea
uzuala a celor ca noi – studenti
la facultatea de psihologie –
acele concepte care par pur
teoretice si sa ne jucam cu ele,
ca demni viitori psihologi.
Asadar, INSIGHT, insusi titlul
revistei nu este nici mai mult
nici mai putin decat ceea ce, in
limbaj popular se poate numi
– intuitie - , iar in limbaj psiho-
logic –constientizare,ilumina-
re-. Mai departe, rubricile care
nu par deloc cuminti sunt cat
de poate de autentic psiholog-
ice, pentru ca HOTSPOT este
dedicata interviurilor, aluzie la
‘momentul fierbinte’ in care
Perls isi aducea clientii in ter-
apie…Aceeasi directie o tin-
teste si ‘GOING NUTS’, pentru
ca o poti lua, practic, razna din
cauza diversitatii de opinii
asupra multor subiecte psiho-
logice fierbinti. Nici ‘INCITA-
Editorial
TI SINAPSELE’ nu este de-
parte de realitatea celor
doua…este rubrica in care va
provocam cu cercetari care
ridica semne de intrebare.
Subiectele care merita dez-
batute, transgresand paginile
care le cuprind sunt mention-
ate ispititor in sectiunea ‘ME-
SAJE CARE M-AU ATINS’. Si
daca v-am atras atentia, cu sig-
uranta veti scotoci si in sec-
tiunea ‘DIG IN’. Cine stie cu ce
descoperire veti ferici viata ur-
‘dezlegam’ retelele neuronale
matoarelor generatii de psi-
supraincarcate de anxietatea
hologi..Am ajuns la o sectiune
sesiunii iminente.
care ne preocupa intens, mai
Ca sa trag o linie la ceea ce
ales in anul III, cand, volens
a insemnat elaborarea sectiu-
nolens, trebuie sa ne gandim
nilor, delegarea responsabili-
incotro psihologim…si anume,
tatilor, gasirea materialelor si
‘NERRRD’S CORNER’. Poate
tehnoredactarea revistei, mar-
va intrebati de ce maraie blazat
turisesc ca a fost cea mai bo-
aceasta sectiune. Si raspunsul
gata experienta de lucru la un
este chiar in noi, generatia-n
proiect pentru facultate; pen-
bascheti, care ar mai vrea sa
tru ca initial a fost doar o idee
stea cativa ani la facultate, la
ratacita pentru o tema la psi-
adapostul hobby-urilor si pre-
hologie manageriala, ca sa
ocuparilor nerutinizate si care
ajunga, ulterior, o initiativa si
uraste Bologna.
un intreg proces. M-am bucu-
In final, am cules bancuri
rat sa fac asta alaturi de colege-
neaose, pe limba noastra, de la
le mele si promitem sa o
Constantin Radulescu-Motru
comitem cat mai des!
incoace…asa, ca sa ne mai
Lavinia Basarab
3
Going nuts
Pentru ca noi, psihologii, suntem orientati sa aflam cum gandesc oamenii si mai
ales sa ne adaptam nevoilor clientilor nostri, ne-am luat avant si am intrebat persoane
din diferite arii de specializare DE CE INNEBUNIM?
1.De ce crezi ca innebunesc oamenii?
Oana (Sociologie): Din cauze patologice si so-
ciale.
Alina (ASE): Fie din cauze genetice, fie din
inexistenta unui control.
Corina (SNSPA) : O persoana poate sa in-
nebuneasca din cauza unor socuri emotionale
foarte puternice ( ex. moartea unei persoane
foarte dragi, stres cotidian accentuat etc. ). poate
ca exista si o predispozitie a persoanelor catre
dezvoltarea unei boli psihice, in sensul in care
ele sunt ca si personalitate firi foarte sensibile,
retrase, putin comunicative etc.
Florin (Filosofie): Nebunia denota o inco-
erenta fata de realitate a unui ins care traieste
intr-o lume proprie. Motivul nebuniei consta in
starea de tensiune, angoasa, teama in care se afla
un individ la contactul cu realitatea. Imposibil-
itatea transcederii propriei antologii (felului
propriu de a interpreta lumea) determina
criza existentiala care degenereaza
apoi in nebunie.
Radu (Arhitectura): Oamenii
innebunesc din mai multe cauze,
precum un stres foarte mare, para-
noia, un soc, o boala genetica.
2. Ce inseamna pentru tine a fi nebun?
Oana (Sociologie): Nu asociez intotdeauna a
fi nebun cu o consecinta patologica. Mie imi plac
oamenii nebuni; mai mult, cred ca toti avem
nebuniile noastre, care ne individualizeaza.
Cred ca sunt cu adevarat nebuni cei care in ex-
centricitatea lor pierd coordonatele lumii in care
traiesc.. E doar o opinie.
Alina(ASE): Un
nebun este un om
care si-a pierdut
uzul ratiunii.
Corina (SNSPA):
Nebunia presupune
dezvoltarea unor
comportamente si a
unui mod de a per-
cepe lucrurile
diferite de cele nor-
male: realitatea ii
poate aparea intr-o
maniera distorson-
ata omului bolnav
4
psihic si de aici
porneste modul neo-
bisnuit de a se com-
porta al acestuia .
Florin (Filosofie): A
fi nebun inseamna a fi
consecvent fata de pro-
pria ecuatie de viata si
a fi reticent fata de
orice "semn" din partea
lumii obiective.
Radu (Arhitectura): A fi “deosebit”, adica tot
ceea ce nu putem noi intelege si controla ajunge
la…nebuni.
3.Cum arata un nebun?
Oana (Sociologie): Nu cred ca un nebun
are o fizionomie distincta..poate ar fi
bine sa aiba..asa i-am recunoaste mai
usor si i-am repartiza in spitale, pe sec-
tii. Fiecare tip de patologie are un facies
specific ; as fi preferat o intrebare mai putin
ambigua.
Alina (ASE): Ca un om normal sau ca un om
cu gesturi incontrolabile.
Corina (SNSPA) : In unele cazuri probabil ca
manifestarea bolii nu este vizibila . Vizibilitatea
apare numai in anumite afectiuni sau in forme
avansate ale acestora . Un nebun poate sa vor-
beasca singur, sa gesticuleze straniu etc.
Florin (Filosofie): Nebunul este sesizat printr-
un aer aparte: comportament, vestimentatie, etc.
Iti da impresia unei persoane a carei gandire nu
o poti patrunde.
Radu (Arhitectura): El arata la fel ca noi toti
ceilalti, dar traieste si gandeste diferit; ba chiar
simte altceva si de cele mai multe ori este un
sentiment de teama.
4.Care crezi ca sunt cauzele nebuniei?
Oana (Sociologie): Nebunia apare ca o con-
secinta a unei patologii individuale sau a unei
influente toxice a mediului..daca stau bine sa ma
gandesc, mi-e mai teama sa ma imbolnavesc din
cauza a ceea ce se intampla in societate decat de
cauze interne. Sunt oameni care s-au imbolnavit
de anumite boli din cauza contextului, nu nea-
parat din cauza ereditatii suspecte. Sa ne
gandim cate persoane nu s-au imbolnavit de
schizofrenie paranoida ca urmare a regimului

comunist ; se simteau invadati de sistem...
Alina (ASE): Imposibilitatea de a se mul-
tumii pe sine; poti sa te nasti nebun.( boala ge-
netica), poti sa devii nebun si lipsa
autocontrolului.
Florin (Filosofie): Imposibilitatea generalizarii
propriei paradigme de viata. O dorinta excesiva
de a gasi o ordine, principiu de organizare, sens
in orice. Pentru ca substitui realitatii o alta real-
itate, a ta.
Radu (Arhitectura): Am acelasi raspuns ca si
la prima intrebare.
5.Ce ar trebui sa se faca pentru a exista mai
putin nebuni?
Oana (Sociologie): Ar trebui ca sistemul sa se
racordeze la o normalitate sociala, la bun simt si
Going nuts
la respect si cred ca asa vom rezolva segmente
importante de probleme...
Corina (SNSPA) : Nu cred ca cineva ar
putea sa faca ceva pentru a stopa acest fenomen
, cred ca el a reprezentat un lucru natural in orice
societate din toate timpurile .
Alina (ASE): Consiliere psihologica pentru
cei care au nevoie si informare publica in ceea ce
priveste aceasta problema.
Florin (Filosofie): Nu cred ca se poate face
ceva. Poate doar impulsionarea oamenilor cu un
sentiment al relativitatii; familiarizarea lor cu
faptul ca orice idee functioneaza paradigmatic.
O ecuatie culturala care sa insiste asupra laturii
relative a eticului, socialului, politicului etc.
Radu (Arhitectura): Sa innebuneasca mai
multi oameni ca sa devina normali.

Este la mintea cocosului (sau nebunului) sa-ti dai seama ca mediul de munca si mai ales cel
de provenienta iti modeleaza perceptiie, prejudecatile, valorile si mai ales intregul mod de a
gandi. Insa ma intreb adesea…noi psihologii care cunoastem cauzele nebuniei (si daca nu le
cunoastem, tot le diagnosticam), oare…nu suntem chiar noi nebunii de maine?
Madalina Cotiga

5
Hotspot

Tinerete fara batranete...

“Fericirea deseori se strecoara pe o usa pe muzica pentru piesa. S-au dovedit a fi o echipa
care ai uitat ca ai lasat-o deschisa”. La fel si deosebita si niste prieteni care mi-au devenit
sansa de a face ceva ce iti place. Asa mi s-a in- foarte dragi. A fost o experienta bogata, am
tamplat si mie. Un telefon, apoi altul, o intalnire ramas cu imagini minunate in minte si in suflet,
si gata! Urma sa cant la violoncel intr-o piesa de cu prieteni si cu dorinta de a ajunge din nou pe
teatru. Am renuntat la muzica acum ceva timp, scena, alaturi de ei,pentru a recrea acea secventa
insa mi-a ramas in suflet pentru totdeauna. Asa rupta de realitate.
ca asta s-a dovedit o ocazie ideala pentru a face Piesa a fost prezentata in cadrul Festivalului
ceva si pentru sufletul meu, putin amortit. De- International de Teatru si Animatie, pe data de
spre ce e vorba? O echipa de tineri actori veniti 2 decembrie 2009, la teatrul Tandarica. O piesa
din Franta, Spania, Estonia printr-un program nonverbala, cu papusi, joc de umbre si muzica
de voluntariat european urmau sa puna in scena pe fundal. O jumatate de ora de concentrare, de
basmul “Tinerete fara batranete si viata fara de tensiune acumulata treptat si un deznodamant
moarte” si cautau pe cineva care sa realizeze impresionant.
Ghislain Bao Khanh Ngouansavanh- Franta, Regizor
I: Cum ai hotarat sa vii in pentru ca stiam deja cateva lu-
Romania? De ce ca voluntar? cruri despre Romania, mai ales
Ce inseamna EVS pentru tine? despre Bucuresti. In 2008 com-
R: Am hotarat sa vin aici pania de teatru cu care lucram
a fost invitata de Ministerul
Culturii din Romania intr-un
spectacol. (street show). Cala-
toria prin Romania mi-a de-
monstrat ca am mari sanse de
a face teatru aici. Am avut sen-
timentul ca orice e posibil in Voluntariat European) care era
Romania si in Bucuresti. Si ocazia perfecta pentru a veni
adevarul este ca dupa un an in Romania. Am aplicat la o or-
am prezentat primul spectacol ganizatie de teatru (ACTOR),
ca regizor in cadrul Festivalu- m-au acceptat si am venit. Uni-
lui International de Teatru de unea Europeana are grija de
Animatie. Este minunat si nu tot (transport, cazare, mancare
as fi avut aceasta ocazie daca etc). Acest program este foarte
as fi ramas in Franta. interesant daca iti place sa ca-
Asadar prioritatea mea a latoresti, sa descoperi alte cul-
fost de veni in Romania. Am turi, sa lucrezi si sa cunosti
incercat sa ma inscriu la o Uni- oameni din intreaga Europa.
versitate in Bucuresti, insa nu Cum ai ales basmul ’Tine-
stiam limba si a fost o prob- rete fara batranete si viata
Roxana Clinciu, lema, bineinteles. Apoi am de- fara de moarte’?
violoncel scoperit EVS (Serviciul de R: De fapt, nu eu am ales

6
 Hotspot
basmul, ci directoarea progra- si lucreaza din greu. Toata lu- mentionez ca niciun membru al
mului, Eugenia Barbu. Mi-a mea a urmat aceeasi idee, de a echipei nu este profesionist:
spus ca ar fi interesant pentru ne atinge scopul la o calitate pentru mine a fost prima data
publicul roman si pentru mine deosebita. Am realizat specta- cand am regizat o piesa, pentru
sa prezentam piesa in interpre- colul intr-o luna, ne-am sprijinit unii actori a fost primul specta-
tarea noastra, care este diferita reciproc, nimeni nu s-a plans col pe scena, iar fetele care au re-
de cea a romanilor. Cand am cand a trebuit sa lucram in alizat costumele si muzica nu
citit povestea, am fost destul weekend, pana seara tarziu( lucreaza pentru teatru, asa ca a
de frustrat. Aveam o multime sau dimineata…).Voluntarii s- fost un adevarat experiment. Si
de intrebari despre alegerile au descurcat foarte bine, insa sunt foarte bucuros si mandru
Printului; nu-i intelegeam op- pentru ei e un fel de datorie. de rezultatele noastre! Bineinte-
tiunile; poate din cauza difer- Am fost insa impresionat de les ca stiu ca puteam face mai
entei de cultura. Asa ca am motivatia si implicarea studen- mult, imi cunosc greselile si le
incercat sa am o interpretare telor romance, Ioana Mitrea si vom remedia. Inainte de a vedea
proprie, sa impartasesc acest Alexandra Ioan- realizarea cos- calitatea spectacolului, vreau sa
sentiment de frustrare cu publi- tumelor si Roxana Clinciu-mu- reamintesc valoarea pe care o are
cul. Am vrut sa intreb publicul zica. Suntem o echipa tanara aceasta experienta umana inter-
care este destinul printului. In plina de acelasi entuziam asa ca culturala, motivul principal pen-
spectacol, ramane o intrebare a fost o placere sa lucrez cu ei. tru care am ales EVS.
deschisa. Ce parere ai de rezultate? Ce planuri ai pentru vi-
Ce poti sa ne spui despre e- Esti multumit de spectacol? itor?
chipa? Cum a fost sa lucrezi cu R: Pentru mine a avut o R: Imi doresc sa mai
ei, tinand cont ca nu ii cunos- semnificatie deosebita deoa- punem in scena piesa, sa o im-
teai dinainte? rece a fost primul meu specta- bunatatim si sa o dezvoltam la
R: Ma simt foarte norocos col ca regizor. Asadar, mi-a adevarata ei valoare. Pentru
sa lucrez cu aceasta echipa din placut foarte mult! A fost mi- echipa, ea este ca un “copil”,
diverse parti ale Europei: nunat sa vad rezultatul final al asa ca ar fi pacat sa nu conti-
Franta, Spania, Estonia, Roma- muncii noastre pe scena, pre- nuam, sa o facem sa creasca!
nia. Sunt toti foarte buni actori zentat publicului. Trebuie sa Clinciu Roxana
Jordan Marty, Franta Merilyn Merisalu, Estonia
Cand s-a propus proiectul, de-abia astep- Aceasta piesa a fost de fapt prima in care am
tam sa incepem. Pentru mine a fost o ocazie jucat un rol complet. Am mai lucrat la piese de
foarte buna de a invata despre cultura ro- teatru, insa nu am mai fost pe scena pana acum.
maneasca. Pentru ca asta era unul din scopurile La inceput mi-a fost teama ca o sa-i dezamagesc
mele: sa invat despre cultura printr-o poveste si nu o sa fiu in stare sa fac ceea ce trebuie si ce vor
scrisa acum 200 de ani! Alt scop a fost de a pro- de la mine…Dar mi-au ascultat temerile, am facut
pune viziunea noastra asupra povestii: cum compromisuri si cred ca in final a iesit chiar bine.
vede un strain Trebuie sa spun ca inainte de premiera
aceasta poves- am avut parte de multa distractie. Mi-a
te? Avem o vi- placut sa lucrez cu grupul nostru si aici
ziune diferita nu ma refer doar la regizor si la actori, ci
fata de romani? si la Roxana, care a cantat la violoncel si
Am fost de la Andra si Ioana, care au realizat costu-
asemenea in- mele. A fost foarte placut sa lucrez cu ele
cantat sa joc in si sper ca vom mai juca din nou, pentru
piesa pentru ca a arata lumii ce am realizat impreuna.
era o adevarata Uneori, inainte de spectacol, aveam
provocare: sa fiu in stare sa joc prin manipula- impresia ca nu o sa reusim, din diverse motive...
rea papusilor intr-un Festival International de Cu cateva zile inainte am racit, am avut febra, in-
Teatru! Exista o parte tehnica destul de greu de cepusem sa tusesc si ma temeam ca nu o sa pot
controlat, asa ca a fost o provocare. Dar in final, canta sau tipa pe scena. Sau ne gandeam ca poate
dupa atata munca, pe scena te simti atat de fe- costumele nu vor fi in regula...Am avut o multime
ricit sa joci in fata publicului, sa-ti prezinti de emotii, insa cred ca spectacolul a aratat ce
munca si sa primesti aplauzele! echipa buna am fost, in final!

7
Hotspot
Impresii la cald
Omul vrea nemurirea. Ii e frica de moarte
sau poate doar nu o doreste. Viata ii place prea
mult si vrea sa o pastreze pentru totdeauna. Sau
mai bine zis sa se pastreze pe sine in lume. Doar
ca la un moment dat nici macar asta nu il mai
face fericit. Nici macar dupa ce infrange moar-
tea, nu e fericit. Dandu-si seama de faptul ca elu-
darea propriului destin nu il aduce mai aproape
de implinire, el se intoarce in bratele acestuia si ii
accepta curgerea inevitabila spre moarte. Conto-
pit cu moartea, el intelege in final sensul vietii.
Acest mesaj a fost transmis in foarte putine
cuvinte de actori tineri din toate colturile Euro-
pei care au ales sa joace o piesa dupa un basm
romanesc. O combinatie inedita de decoruri si
recuzita realizate exclusiv din hartie alba si nea-
gra, de talent, entuziasm si interpretare plina de metafora o voi purta cu mine mult timp. Un ras-
viata i-a ajutat sa transmita un mesaj universal puns demult stiut la o intrebare veche care con-
valabil despre legatura inextricabila a fiintei tinua sa ne macine. O modalitate vie si
umane cu destinul sau. O poveste care mi-a ingenioasa de a oferi acest raspuns celor care
ramas in minte prin inovatie si daruire si a carei credeau ca il stiau deja. Corina Burciu

O sala mica in incinta Teatrului Tandarica. din Franta, Spania, si Estonia.

Decor monocrom din hartie mestesugita cu ta- Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la
lent si multe scaune inghesuite-n scena. Mo- aceasta piesa a fost sincronismul violoncel-fir
mente de inspiro si noduri in gat; o mana epic-manifestarea actorilor, regia, decorul si e-
incremenita pe violoncel, emotii in priviri, reca- motia pe care actorii au transmis-o. In foarte pu-
pitulari finale. Si a inceput ‘Tinerete fara batra- tine piese de teatru se poate intalni o simbioza
nete si viata fara de moarte’, basmul pe care se mai reusita dintre artele vizuale-origami, artele
leagana amintirile oricarui copil roman..Ele- teatrale si muzica, prin care sa transpara atat de
mentul de noutate l-au adus distributia si regia, clar metaforele vietii si mortii, simbolurile telu-
un cadru cosmopolit si inedit: actori voluntari ricului si ale confruntarii cu inevitabilul final.
Am asistat la intregul
proces de devenire al prin-
tului, care, ca in povestile
moderne ale realitatii, se
indeparteaza de parinti,
pentru a imbratisa o feri-
cire relativa. Aproape ca
mi-au dat lacrimile din
cauza intensitatii trairilor
transmise in sala care as-
tepta cu sufletul la gura
urmatoarea miscare si m-
am bucurat in fiecare
minut din cele 30 ale pie-
sei ca am ales sa fiu acolo,
si viata fara de moarte... in loc sa chatuiesc pe mes-
senger. Lavinia Basarab

8

Amprenta culturala si stilul
managerial
Cultura in care ne formam are multiple in-
fluente asupra modului in care vedem lumea si
in care ne comportam. De ce ar face stilul mana-
gerial exceptie de la aceasta regula? Se poate
spune ca exista retete de management universal
valabile, sau ca, mai degraba, fiecare grup cul-
tural are propriile metode de a se manifesta
cand vine vorba de felul in care sunt condusi oa-
menii? Si, mai ales in contextul globalizarii si al
succesului multinationalelor, unde se aduna oa-
meni din cele mai diverse medii, ce rol mai
poate juca modelul de management specific
unui anumit popor?
Cercetari mai recente, dar si mai indepartate
in timp ne demonstreaza ca pentru o optima
adaptare la locul de munca ar trebui sa intele-
gem cum procedeaza managementul si in lu-
mina culturii din care face parte cel care ia
decizii si le implementeaza. Un caz graitor si de-
stul de cunoscut este diferenta de optica si de
metoda intre occident si orient, sau, ca sa fim
mai specifici, intre exponentii principali ai ace-
stora, adica SUA si Japonia. Ce se intampla cand
manageri din cele doua culturi trebuie sa cola-
boreze si nu sunt pregatiti pentru “socul cultu-
ral”? Managerii japonezi declara ca angajatii
americani nu sunt loiali si centrati pe sarcina de
echipa si in plus au o tendinta excesiva de a
aprecia bonusurile individuale, in defavoarea
bonusurilor de echipa. In acelasi timp, america-
nii desconsidera managementul si comunicarea
non-verbala a japonezilor exprimate prin bi-
rouri deschise, fata-n fata si prin orgoliul de a
nega pozitiile de top ale americanilor (Fuc-
cini&Fuccini, 1990).
Alte diferente notabile tin de faptul ca ame-
Incita­ti sinapsele
ricanii prefera abordarea de
tip “in your face”, directa si
transanta, de tipul “Let’s talk
about it!”, pe cand asiaticii
pun accent pe armonia so-
ciala si pe nevoile celeilalte
parti. In ceea ce priveste per-
suasiunea bazata pe status,
americanii prefera abordarea
rationala, adica explicarea si-
tuatiei si solicitarea unei po-
zitii fairplay, bine definita, in
acord cu pozitia companiei,
in timp ce asiaticii merg pe abordarea emotio-
nala care presupune ca rezolvarea unei pro-
bleme are implicatii morale profunde si este un
aspect de responsabilitate sociala. In fine, folo-
sirea propunerilor pentru a acumula informatii
este o metoda specifica asiaticilor, care isi cu-
nosc partenerii in functie de modul in care ace-
stia reactioneaza la propuneri. Abilitatile lor
inferentiale si abordarea panoramica a situatiei
ii diferentiaza de americani, acestia din urma
optand pentru intrebari directe despre preferin-
tele unei negocieri.
Uneori, stilurile manageriale pot sa difere si
in cadrul unei singure culturi, daca aceasta a su-
ferit influente diferite de-a lungul mai multor
ani, sau daca a fost divizata din diverse cauze.
Este si cazul Germaniei, unde se observa discre-
pante intre managerii din est si cei din vest. Re-
zultatele cercetarilor indica un stil de conducere
autocratic sau cel putin patriarhal in fosta Ger-
manie de Est, care a fost interpretat ca rezultat
al patrimoniului comunist. Tot in est, in ceea ce
priveste comportamentul de conducere al lide-
rului, se observa o tendinta spre stilurile direc-
tive, mai pronuntate decat in vest.. Totusi, exista
si unele asemanari, in ceea ce priveste, de exem-
plu, individualismul (Brodbeck et al. 2002), desi
de baza raman valorile traditionale, care tin de
performanta, indeplinirea sarcinilor si loialitatea
fata de firma.
Un exemplu de management foarte eficient
si diferit atat de cel occidental tipic (specific
americanilor), cat si de cel asiatic este cel al scan-
dinavilor. Companii precum Volvo, Saab si Has-
selblad sunt modele de succes inclusiv pentru
competitorii lor din tarile mai sus mentionate.
9
Incita­ti sinapsele
Valori care definesc managementul in Norvegia,
Suedia, Danemarca si Finlanda sunt, de exem-
plu, managementul participativ si democratia
industriala. Desi in mod traditional individua-
listi convinsi, nordicii pun mare accent pe fami-
lii si comunitati unite. Aceste valori au facilitat
democratia industriala la locul de munca. Se
asteapta de la fiecare sa participe la procesul de-
cizional zilnic care ii priveste, si nu doar sa isi
aleaga un lider care sa ia deciziile pentru toti. De
asemenea, ei sunt mult mai focalizati pe satis-
factia clientului, pentru ca stiu cine este acesta
(poate fi un prieten, un vecin sau o ruda) si sunt
direct interesati nu numai de banii lui, ci si de
bunastarea lui. De aceea, managerii considera ca
datoria lor este mai degraba sa ii multumeasca
pe clienti decât sa urce in ierarhia profesionala
sau sa isi afirme statutul. Si tot din acest motiv
ei nu considera ca e necesar sa-si supervizeze
constant lucratorii, pentru ca stiu ca acestia vor
sa ofere servicii si produse de calitate, pentru ca
printre clienti se afla cu siguranta si apropiati.
Astfel, metodele manageriale se bazeaza pe re-
spectul pentru demnitatea individuala si recom-
penseaza contributiile individuale la bunastarea
grupului.
De asmenea, nordicii au dezvoltat valori
manageriale specifice datorita fortei de munca
si a resurselor naturale limitate. La fel ca si japo-
nezii, ei pun mare pret pe munca angajatilor si
folosesc resursele cu maximum de responsabi-
litate, pentru a produce bunuri de calitate cu
ceea ce au, si la preturi competitive. In mod si-
milar, japonezii pretuiesc eficienta si raportul
10
calitate-pret, si isi considera angajatii membri pe
viata ai organizatiei, nu lucratori temporari.
Spre deosebire de americani, care considera ca
lucratorii sunt lenesi, incompetenti, si nedemni
de incredere, si trebuie prin urmare supervizati
in continuu, cei din Tarile Nordice pleaca de la
ideea ca acestia sunt si capabili si motivati sa
munceasca.
Un exemplu de succes este cel al lui Jan Carl-
zon, care a preluat o companie aeriana suedeza
in 1981, când avea pierderi de 17 milioane de do-
lari, si a reusit ca intr-un an sa o aduca in faza de
a avea un profit de 54 de milioane de dolari.
Cum a facut asta? Simplu: si-a dat seama ca suc-
cesul companiei se bazeaza pe satisfactia clienti-
lor, si ca aceasta nu depinde atât de middle
management, cum se crezuse anterior, ci de cei
care interactioneaza direct cu publicul. Astfel, re-
sponsabilitatea de a oferi servicii impecabile le-
a revenit in special celor care lucrau in relatiile
cu publicul, direct in aeroport, iar managerii lor
au renuntat sa le mai dicteze ce sa faca, rolul lor
fiind acum unul de asistenta a celor din frontline.
Aceasta filozofie se pare ca a avut succes, intru-
cât a fost adoptata de multe alte companii ae-
riene, printre care si British Airways.
Prin urmare, managementul contemporan
pune o noua problema, si anume aceea a adec-
varii la diferentele culturale ale partenerilor de
afaceri. Ruben & Kealey (1976, 1979, 1989) iden-
tifica 7 predictori ai comunicarii interculturale
in companii care pot facilita relatiile dintre per-
soane din culturi diferite:
Adaptarea - abilitatea de a te adecva situati-
ilor noi si ambigue;
Respectul - consideratia pozitiva fata de o
alta persoana;
Empatia - ascultare activa, feedback verbal
si non-verbal;
Managementul relatiilor inter-umane;
Modul de a te raporta la ceilalti – fara a
emite judecati de valoare;
Orientarea catre cunoastere – flexibilitatea
cu care persoanele raspund nevoilor altor per-
soane, pentru a fi in congruenta cu scopurile lor;
Role behaviour – abilitatea de a te centra
atat pe relatia de munca, cat si pe sarcina.
Asadar, managerii care intentioneaza sa lu-
creze cu parteneri straini ar face bine sa aiba
mereu in vedere diferentele culturale, sa incerce
sa le inteleaga si sa le accepte, deoarece aceasta
atitudine poate aduce mari beneficii comunicarii
si dezvoltarii afacerilor respective.
Corina Burciu

O sesiune de...shopping?
Shoppingul compulsiv
este la un pas de a-si face in-
trarea in urmatoarea editie a
DSM, la categoria “tulburări
de control ale impulsurilor ne-
specificate în alt mod”, insotit
la brat de alte afecţiuni legate
de autocontrol, precum clepto-
mania sau jocul de noroc com-
pulsiv.
Cine s-ar fi gandit ca acest
neasteptat new-entry psihopa-
tologic apartine in totalitate
gândurilor frecvente despre
cumpărături, impulsurilor
iraţionale si intruzive de a
cumpăra lucruri inutile, pre-
cum şi cheltuitului excesiv din-
spre partea feminina este
departe de realitate. Unul din-
tre inspiratele studii americane
demonstreaza un procent
foarte apropiat intre cele 2 sexe
(6% pentru femei, 5,5% pentru
barbati…worrying, nu?) Bine-
inteles, fiecare gen cu preferin-
tele lui: femeile sunt mai
aproape de nebunie din cauza
pasiunii pentru haine si cos-
metice, in timp ce barbatii din
cauza achizitiilor ‘fara numar’
a ceasurilor, electronicelor si
masinilor scumpe…ramane de
vazut in ce masura acest
studiu poate fi validat cross-
cultural, intrucat nu se cunosc
preferintele barbatilor ro-
mani…In orice caz, suntem pe
urma trendsetter-ilor ameri-
cani…
Intrucat acest comporta-
ment a fost intensificat pentru
a umple un gol între sinele real
al persoanei şi sinele său ideal,
specialistii sugereaza culti-
varea aspectelor nemateriale
ale vietii, prin dezvoltarea
relaţiilor personale şi de fami-
lie, cultivarea creativităţii, im-
plicarea în comunitate prin
voluntariat sau petrecerea
timpului liber în natură....
Daca nu esti inca in garda,
raspunde la urmatoarele intre-
bari despre shopping:
•Îmi spun că voi cheltui
doar o anumită sumă la
cumpărături sau că voi petrece
doar un anumit interval de
timp făcând acest lucru, şi nu
pot să-mi ţin cuvântul ?
•Am probleme cu plata
facturilor sau cu datoriile din
cauza shoppingului ?
•Am minţit sau am inven-
tat poveşti referitoare la unde
Dig in...
sunt, cât am cheltuit sau ce am
cumpărat?
•Am un sentiment puter-
nic de fericire sau euforie când
fac cumpărături, urmat ime-
diat de sentimente de re-
muşcare, vinovăţie şi regret ?
•Am observat o preocu-
pare emoţională sau mentală
legată de shopping care îmi
afectează relaţiile sau alte
activităţi zilnice ?
Dacă răspunsul este « Da »
la oricare dintre aceste
întrebări, este posibil să ai an-
umite probleme legate de im-
pulsul de a face cumpărături.
In cazul in care te con-
frunti cu o majoritate a raspun-
surilor alcatuita din DA, ar
trebui sa iti ispasesti ultima
cheltuiala pe banii parintilor
cu o lectura din DSM…
PS: studii de ultima ora
arata ca inclusiv japonezii, in
ciuda filosofiei de viata, sunt
shoppaholici…
Andreea Dragotoiu
11
Mesaje care m­au atins
“O viata de rezerva” pleta asupra vietii de familie, a problematicii
de Jodi Picoult este o carte bolii, dar si a efectului ei asupra celor din jur.
care mi-a ramas in minte si Autoarea ridica o problema etica a carei so-
in suflet inca din prima zi lutie nici macar Codul Deontologic nu o stip-
in care am vazut-o pe raft. uleaza. Ca mama, cat de mult esti dispusa sa
Am citit o scurta prezen- lupti pentru a-ti salva copilul? Atat de mult
tare pe ultima coperta si incat sa-l sacrifici pe celalalt si sa-ti neglijezi in-
am ramas fara cuvinte…o treaga familie? Am fost atat de intrigata de
poveste in care Etica insasi aceasta idee, insa nici dupa citirea cartii nu pot
are prob- spune care e decizia corecta. Pen-
leme in a judeca personajele. O
fata de 13 ani isi da in judecata O ma tru ca nu iti poate spune nimeni
ce ar trebui sa simti, cum ar trebui
e
dil tica...
proprii parinti pentru a obtine sa actionezi cand in joc e viata
dreptul asupra propriului corp. copilului tau, iar tu o poti salva.
Motivul? Este un copil creat pen-
tru a fi donatorul perfect compat- e Cartea a aparut la editura
RAO, in 2009. Pentru cei care
ibil pentru sora ei mai mare, bolnava de prefera sa rateze ocazia unei lecturi bune, exista
leucemie. Inca de la nastere, Anna a fost cea care si varianta filmului, intitulat “My Sister’s
a “tinut-o in viata” pe sora ei, Kate prin donari Keeper” care reproduce destul de fidel continu-
de sange, maduva, pana cand i se cere sa-i tul cartii. Daca vreti sa reflectati intens la impli-
doneze un rinichi, insa ea se impotriveste. catiile eticii in alegerile pe care le facem in viata
Istoria de viata a acestei familii nu este nici si cum pot ele afecta cursul vietii celor din jur,
pe departe una obisnuita. Fiecare membru va recomand cu caldura “ O viata de rezerva”.
povesteste evenimente familiale din punctul lui Lectura placuta!
de vedere, oferindu-ne astfel o imagine com- Roxana Clinciu
Breaking Dawn (2004) The Fountain (2006) Instinct (1999)
regia: Mark Edwin Robinson regia: Darren Aronofsky regia: Jon Turteltaub
Unei studen- Trei povesti
te la psihiatrie i se ce reprezinta tre- Dupa doi ani in care a fost
distribuie un caz cutul, prezentul cautat, un renumit antropolog
special: un pa- si viitorul se in- este gasit in mijlocul junglei.
cient catatonic trepatrund in lu- Acesta ucide cativa oameni si
acuzat ca si-ar fi mea celui care este inchis intr-un penitenciar
ucis mama intr- vizioneaza fil- dedicat persoanelor cu boli
un mod san- mul. Toate au ca elemente co- mintale. Un psihiatru, interesat
geros. Studenta incearca sa mune iubirea, libertatea si de cazul lui, isi propune sa-l
patrunda in mintea pacientului eternitatea. Acestea sunt con- determine sa vorbeasca despre
insa treptat realizeaza ca nu centrate intr-un film in care ce s-a intamplat in jungla. Cele
mai poate face diferenta intre eroul se lupta cu el insusi si cu doua personaje parcurg un tra-
realitatea si imaginatia ei. In exteriorul. Scopul acestei con- valiu in care psihiatrul desc-
final, stand pe marginea dintre fruntari intrapersonale si nu opera profunzimea existentei
nebunie si sanatatea psihica ea numai este eliberarea “copa- umane si adevaratele valori
alege sa trateze mintea pacien- cului vietii”. Este un film spiri- personale dincolo de manipu-
tului dar si… pe a sa. tual, emotionant, in care larea exterioara. Medicul devi-
Film iti dezvaluie mintea misterul are un loc special in ne treptat pacient, iar pacientul
unui pacient catatonic si arata fiecare poveste. Inceputul este medic. Este un film filosofic,
jocurile inconstiente dintre psi- surprinzator prin alternarea profund, incitant, amuzant
hiatru si pacient. Atentie, man- planurilor, atragandu-ti aten- care creeaza o legatura puter-
drelor! Actiunea este destul de tia si curiozitatea de a prinde nica cu tine insuti lasandu-te la
tumultoasa si va recomand sa firul logic al povestilor. Film finalul actiunii cu o multime de
fiti langa prietenii vostri, dedicat tuturor celor pentru intrebari despre propria exis-
deoarece privirea catatonicului care viata este mai mult decat tenta. Recomandat celor care
si dinamica filmului sunt un sir de evenimente relative vor sa vada un film psihologic
destul de intense. ce se desfasoara spontan. foarte bun.

12
 Teatru si opera de degustat Inimi cicatrizate
Macbeth – ONB, regia: Petrica Ionescu Teatrul Fantasio, Constanta, Regia: Radu Afrim
Macbeth este renu- Radu Afrim preia ideea
mita opera scrisa de W. romanului lui Blecher si o
Shakespeare. Ea nu este transforma intr-un mesaj
atat celebra datorita po- prin care boala nu este o con-
vestii, ci mai degraba ventie, ci realitatea depla-
cunoscuta prin zvonul sarii, a dificultatii de a pune
potrivit caruia daca ros- un picior in fata celuilalt. In
testi cuvantul “Macbeth” sanatoriul de la malul ocean-
in sala de opera, ceva ului, unii asteapta fazele fi-
teribil ti se va intampla. nale ale bolii, altii au lasat in
Dincolo de povestea spate criza, dar, stiind ca exista o lume a acestei
incarcata si pasionanta, suferinte, sanatosii nu pot face abstractie de ea.
opera impresioneaza prin multitudinea de per- Spectatorii sunt invitati in spatele scenei si
sonaje, costumele deosebite (da baieti, chiar asezati pe banci. Actorii stau foarte aproape de cei
foarte sexy), dar si dinamica dansului pe scena. prezenti incat ai senzatia ca faci parte din scenariu
Este pur si simplu o opera care desi dureaza si esti si tu un pacient al sanatoriului. Piesa iti dez-
mai bine de doua ore, iti capteaza intreaga aten- valuie o lume a bolnavului in care sunt inserate
tie datorita scenariului si reprezentarii scenice. nevoile celor “sanatosi”: iubirea, aprecierea, sexul,
So boys & furia, toate jucate cu miscari rigide, dintate, limi-
girls… merita sa tate…ca si lumea celor constransi de cicatrici.
lasati pe saptama- Nu este recomandat celor care vor sa urmar-
na viitoare cluba- easca un spectacol distractiv, ci celor care au rab-
reala si in week- darea si curiozitatea de a-si observa propriile
end sa mergeti la “cicatrici ale firii” traind alaturi de actanti o drama
opera! surprinzatoare. Madalina Cotiga

Vizionare placuta!

13
 Go for it
Conferinte, Seminarii si Workshop-uri
Workshop: Fantezia sexu- ADULTILOR, Iasi, 21-24
ala si motivatia sexuala: ian- aprilie 2010
uarie 2010. Conferinta Cluj-Napoca
Prima Conferinta Nation- 1-4 sept 2010 http://www.
ala de Psihoterapie Experien- ehps-cluj2010.psychology.ro/
tiala si Dezvoltare Personala A treia conferinţă de
Unificatoare, 12-14 februarie Psihoterapie Familială
2010 http://sper.ro/conferinta Sistemică, Dialog pe pod - Intal-
Seminar de psihoterapie nirea cu celalalt, Timişoara, 16-
de grup cu Richard Page si 18 septembrie 2010.
Peter J Hawkins 19-21 martie Conferinta nationala de
2010, Timisoara, http://www. psihologie, IASI, 2010, 23-26 •www.aquamarin.ro
psihoterapia.eu septembrie 2010. •www.skillteam.ro
Conferinta - EDUCATIA Site-uri utile: •www.ehps.net

PROGRAME DE MASTER PENTRU

ABSOLVENTI DE PSIHOLOGIE
PSIHOTERAPIE sitatea din Iasi, www.psih.uaic.ro;
BUCURESTI Terapii de cuplu si de familie - Universitatea
Psihodiagnoza, psihoterapie experientiala uni- din Iasi, www.psih.uaic.ro;
ficatoare (PEU) si dezvoltare personala – Universi- Interventie psihosociala si psihoterapie -
tatea in Bucuresti, www.fpse.ro; Universitatea din Iasi, www.psih.uaic.ro;
Psihopatologia cuplului si a familiei - Conf. La- PSIHOLOGIE SOCIALA
urentiu Mitrofan – Universitatea in Bucuresti, BUCURESTI
www.fpse.ro; Tehnici de comunicare si in-
Evaluarea, consilierea si psiho- fluenta sociala - Universitatea
terapia copilului, cuplului si a fa- Titu Maiorescu, www.utm.ro;
miliei – Universitatea in Bucuresti, SNSPA – Facultatea de Stiinte
www.fpse.ro; Politice: http:// www.sociologie-snspa.
Terapii cognitiv – comporta- ro/pagini/masterat-1.php
mentale – Universitatea Titu SNSPA – Facultatea de Management
Maiorescu, www.utm.ro; – Comunicare si Compor-
Psihanaliza - Univer- tament Organizational
sitatea Titu Maiorescu, http://www.facul-
www.utm.ro; tateademanagement.ro/?
Psihoterapii psihana- q=p/masterat-comunicare-si-com por-
litice, Universitatea Hype- tament-organizational
rion, http://www.hype SNSPA – Facultatea de Comunicare si Re-
rion. ro/module /mas- latii Publice, http://www.comunicare.ro/
ter/fac.php?fac=2 html/structura.php?page=masterat
CLUJ-NAPOCA Sociologie
Master de Psihologie Clinica, Consiliere Psiho- UB – Facultatea de Sociologie – Master Ma-
logica si Psihoterapie – Universitatea Babes-Bolyai, nagementul Resurselor Umane http://sas.
www.ubbcluj.ro unibuc.ro/index.pl/master_resurse_umane
Tehnici psihologice pentru controlul com- UB – Facultatea de Sociologie – Studii de Se-
portamentului si dezvoltarea potentialului curitate http://sas.unibuc.ro/index.pl/studii
uman - Universitatea Babes-Bolyai, www.ubb- de_securitate
cluj.ro UB – Facultatea de Sociologie - Antropolo-
IASI gie si dezvoltare comunitara si regionala
Psihologie Clinica si Psihoterapie – Univer- http://sas.unibuc.ro/index.pl/antropologie_so

14
Nerrrd’s Corner
cial_i_dezvoltare_comunitar_i_regional
UB – Facultatea de Sociologie – Cercetare
Sociologica Avansata http://sas.unibuc.ro/
index.pl/cercetare_sociologic_avansata
UB – Facultatea de Sociologie – Comunicare
Mass-Media si Societate http://sas.unibuc.ro/
index.pl/comunicare_mass-media_si_societate
UB – Facultatea de Sociologie – Devianta So-
ciala si Criminalitate http://sas.unibuc.ro/
index.pl/master_devianta_sociala_si_criminali-
tate_ro
UB – Facultatea de Sociologie - Manage-
ment strategic in dezvoltare sociala
http://sas. unibuc.ro/index.pl/
managementul_strategic_al_dez-
voltrii_sociale
UB – Facultatea de Sociologie
- Prevenirea si combaterea con-
sumului ilicit de droguri
http://sas.unibuc.ro/index.pl/
prevenirea_ si_ combaterea_ con-
sumului_ ilicit_de_droguri
UB – Facultatea de Sociologie – Grupuri de
Risc si Servicii Sociale de Suport http://
sites.google.com/site/grupuriderisc/
UB – Facultatea de Sociologie – Consiliere in
Asistenta Sociala http://sas.unibuc.ro/up-
loads_ro/509/Prezentare_Master_CON-
SAS_2009.pdf
UB – Facultatea de Sociologie – Probatiune
http://sas.unibuc.ro/index.pl/probatiune
UB – Facultatea de Sociologie – Sociologia
Consumului si Marketing http://sas.
unibuc.ro/index.pl/2009_sociologia_consumu-
lui_si_marketing
UB – Facultatea de Sociologie – Sociologia
Consumului si Marketing http://sas.unibuc.ro/
index.pl/2009_sociologia_consumului_si_mar-
keting
UB – Facultatea de Sociologie – Sondaje de
opinie, marketing si publicitate http://sas.uni-
buc.ro/index.pl/sondaje_de_opinie_marke-
ting_i_publicitate
PSIHOLOGIE CLINICA
CLUJ-NAPOCA
Master de Psihologie Clinica, Consiliere Psi-
hologica si Psihoterapie ; Facultatea de Psiholo-
gie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii
Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.; http://www.te-
rapiam.ro/program-de-master-de-psihologie-
clinica-consiliere-psihologica-si-psihoterapie-20
07-2009
BUCURESTI
Master de Psihologie Clinica si Consiliere
Psihologica- Facultatea de Psihologie -Sociologie
- Universitatea Hyperion, BUCURESTI
http://www.hyperion.ro/module/master/fac.
php?fac=2
Master de Psihologie clinica si interventie
psihologica-Facultatea de Psihologie -Universi-
tatea Spiru Haret http://www.spiruharet.ro/fa-
cultati/masterate_main.php?id=16&mid=422
Master de Psihodiagnoza Cognitiva si con-
siliere psihologica- Facultatea de Psihologie si
Stiintele cognitive-Universitatea E-
cologica din Bucuresti http://
www.ueb.ro/psihologie/maste-
rat/
Master Psihologie clinica si consi-
liere psihologica, Universitatea Hy-
perion, Bucuresti http:// www.
hyperion.ro/module/master/
fac.php?fac=2
Master de Psihologie clinica
– evaluare si interventie terapeu-
tica; Facultatea de Psihologie si
Stiintele Educatiei a Universitatii
Bucuresti, Sos. Panduri nr. 90 –Bucuresti;
http:// www.fpse.ro/index.php?option=com_
content&task=view&id=733&Itemid=733
IASI
Master de Psihologie Clinica si Psihoterapie;
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei a
Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi;
http://www.psih.uaic.ro/admitere/master/ofe
rtaMasterIulie.htm
PSIHOLOGIE JUDICIARA
SI MILITARA
BUCURESTI
Universitatea Hyperion, Psihologie judi-
ciara: http://www.hyperion.ro/module/ma-
ster/fac.php?fac=2
SIBIU
Universitatea Lucian Blaga, Sibiu.
http://www.ulbsibiu.ro/ro/admitere/stiinte/
Cunoasterea si combaterea criminalitatii
Psihologie aplicata in structurile de securi-
tate nationala
CONSTANTA
Universitatea Ovidius Constanta, Psihologie
Militara, http://www.univ-ovidius.ro/psiholo-
gie/Pagini/Studii/Studii_masterat.html
RESURSE UMANE
BUCURESTI
Facultatea de Sociologie si Asistenta So-
ciala: Managementul Resurselor Umane,
http://sas.unibuc.ro/index.pl/master_resurse_
15

umane
SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii
Publice: Comunicare manageriala si resurse
umane, http://snspa.ro/p/oferta-educationala
Universitatea Bucuresti, Facultatea de Ad-
ministratie si Afaceri: Relatii de Munca si
Resurse Umane, http://www.faa.ro/index.
php?option=com_content&task=view&id=26&I
temid=46
Universitatea Titu Maiorescu, Psihologia
Resurselor Umane http://www.utm.ro/index.
php?module=fcontent&id=47
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comuni-
carii: Comunicare Corporativa (Managementul
Comunicarii si al Resurselor Umane), http://
www.fjsc.ro/Romana/master_com_ru.htm
Facultatea de Psihologie si Stiintele Edu-
catiei: Psihologie Organizationala si Resurse
Umane, http://www.fpse.ro/index.php?option
=com_content&task=view&id=16&Itemid=33
CLUJ-NAPOCA
Universiteate Babes-Bolyai Cluj: Psihologia
resurselor umane si sanatate organizationala;
Tehnici psihologice pentru controlul comporta-
mentului si dezvoltarea potentialului uman;
http://www.ubbcluj.ro/ro/pr-acad/master.
html
IASI
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi:-
Relatii umane si comunicare –zi; Psihologia me-
dierii conflictelor – ID; Evaluarea, formarea si
consilierea psihologica a personalului – zi;
http://www.psih.uaic.ro/admitere/master/ofe
16
Nerrrd’s Corner
rtaMaster.htm
ARAD
Universitatea de Vest ‘Vasile Goldis’, Facul-
tatea de Stiinte Economice: Managementul Or-
ganizational si al Resurselor Umane (4 semestre)
http://www.uvvg.ro/site/index.php?catego-
ryid=78
PSIHOLOGIE EDUCATIONALA
BUCURESTI
FPSE: Psihologia educatiei; Formarea forma-
torilor / Training of trainers; Managementul si
evaluarea organizatiilor si programelor educa-
tionale; http://www.fpse.ro/index.php?option
=com_content&task=view&id=16&Itemid=33
CLUJ-NAPOCA
UBB, Cluj: Consiliere si interventie in edu-
catia incluziva (in limba maghiara); Terapia lim-
bajului si audiologie educationala; Tehnici
psihologice pentru controlul comportamentului
si dezvoltarea potentialului uman; http://www.
ubbcluj.ro/ro/pr-acad/master.html
IASI
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi:
Psihologie educationala si consiliere http://
www.psih.uaic.ro/admitere/master/oferta-
Master.htm
ARAD
Universitatea de Vest ‘ Vasile Goldis’, Fac-
ultatea de Psihologie Stiinte ale Educatiei: Man-
agement educational – 4 semestre (120 credite);
http://www.uvvg.ro/site/index.php?catego-
ryid=78 Roxana Clinciu
Divertisment
•Cineva care sufera de psi-
hoza crede ca 2 + 2 = 5
Un nevrotic stie ca 2 + 2 =
4, dar il enerveaza asta.
•Robotul telefonic la spita-
lul de psihiatrie:
Daca suferi de tulburare
obsesivo-compulsiva apasa re-
petat tasta 1.
Daca esti co-dependent ,
roaga pe cineva sa apese tasta
2.
Daca ai personalitati mul-
tiple apasa 3, 4, 5 si 6.
Daca esti paranoic, nu e
nevoie sa apesi vreo tasta. Deja
stim cine esti; ramai pe fir, sa iti
detectam telefonul.
Daca esti schizofrenic, as-
culta cu atentie, si o voce iti va
spune ce tasta sa apesi.
Daca esti deprimat, nu
conteaza ce tasta apesi. Oricum
nu iti va raspunde nimeni.
Daca suferi de halucinatii,
fii atent ca obiectul acela pe
care il tii la ureche este viu si o
sa te muste de ureche.
112, va rog!
•Care este diferenta intre
un psiholog si un psihiatru?
Daca unui psihiatru ii spui
“Imi urasc mama”, el iti
raspunde: “Ce te face sa spui
asta?” in timp ce psihologul
raspunde “Multumesc ca ne-ai
spus asta si noua”.
• Nepoate, cum ziceai ca il
cheama pe neamtul ala care
imi tot ascunde licrurile prin
casa?
Alzheimer, tataie, Alzhei-
mer.
•Nevroticii construiesc
castele in cer.
Psihoticii locuiesc in ele.
Psihologii strang chiria.
•Inainte aveam personali-
tati multiple. Acum noi toti ne
simtim foarte bine.
•Inainte eram indecis.
Acum nu mai sunt asa sigur.
•Ipohondria este singura
boala pe care nu o am.
•Dupa ce noul pacient se
asaza pe canapea, psihologul
zice:
“Nu sunt la curent cu
problema ta, te-as ruga sa-mi
povestesti de la inceput”
“Bineinteles, spune pa-
cientul. La inceput am creeat
cerul si pamantul…. “.
•De ce psihanaliza merge
mai rapid in cazul unui barbat
decat al unei femei?
Pentru ca atunci cand se
produce regresia in copilarie,
barbatu este deja acolo.
•Doi psihologi se intalnesc
la reuniunea de celebrare a 20 de
ani de la absolvire. Unul arata
bine, lipsit de griji, de parca toc-
mai ar fi absolvit, iar celalalt pa-
rea batran, ingrijorat. Acesta din
urma isi intreba colegul: "Care
este secretul tau?" Pe mine, as-
cultarea problemelor oamenilor
m-a facut sa arat asa de batran.
Celalalt ii raspunde: "Dar
cine ii asculta?"
Lavinia Basarab
17
BLOGARITI-NE!!!
Pentru a va fi alaturi cand va loveste spleen-
ul existential, ne-am luat masuri de precautie si
ne-am abonat la domeniul blogspot.(Ce mai up-
date pentru generatia Psy, scoasa din laboratorul
experimental!) Ne puteti gasi accesand linkul re-
vistainsightpsi.blogspot.com. Si pentru ca ne-am
dat seama ca exigentele financiare pentru a va
asigura lectura unui exemplar propriu ne depa-
sesc, puteti gasi aici toate articolele din revista.
Mai mult, avem posibilitatea de a va primi
feedback-ul si asta ne bucura enorm, pentru ca
revista este a studentului de la psihologie si pen-
tru studentul de la psihologie! toti’(si foarte putine dedicate noua…). L-am
Blogareala noastra nu se opreste insa aici! gandit ca pe un miniportal de stiri cu care sa va
Am mai pregatit pentru voi doua sectiuni noi: incepeti si sa va sfarsiti ziua.
StudentMedia si Insight Video. Prin StudentMe- Insight Video va aduce mai la-n-de click
dia ne propunem sa oferim stiri actualizate cu acele filmulete cu experimente psihologice, se-
privire la domenii de interes studentesc…ca sa dinte de terapie si nu numai. Acum puteti
va scutim de selectia zilnica a articolelor despre viziona pe blog secvente despre controversatul
burse, educatie, cultura, muzica, teatru din zia- experiment Stanford.
rele in care sunt aglomerate ‘de toate pentru Redactia

Making of...
In sala de seminar, pe
holurile cuprinzatoare ale fac-
ultatii, in Lucky 13… in
metrou, in camera de camin, in
fata PC-ului, cu pixul si cu
agenda… in nenumarate sti-
luri si moduri: formale, non-
formale… intre noi fie vorba,
mai mult informale… in se-
dinte epice de consultare live si
in conversatii pe messenger
/mail nocturne si intermina-
bile.... cu nelipsitele concesii si
compromisuri… cu inerentele
scurtcircuitari temperamen-
talo-impulsive si in final cu
o bataie cu bulgari, benefica
pentru descarcarea de en-
dorfina si pentru mentinerea
tonusului de lucru.
Nu trebuie sa va spe-
riati; este doar procesul in
Va invitam in pagina ur-
care 5 studente au un ‘In-
matoare sa mergeti Beyond the
sight’ in prag de licenta!
‘Insight’ si sa faceti analiza
Unul consistent, ati putea
produsului activitatii in ter-
spune! Da, chiar unul cu
meni pixelati de atitudini,
amploare de un semestru,
comportamente si alte moduri
cu iz managerial si foarte in-
tens ca proces.
Drumul par-
curs de la idee la
implementare este
dovada vie a faptu-
lui ca o idee venita
dintr-o minte crea-
ta nu se poate con-
cretiza decat in
fuziune cu idei din
alte ‘centre de pro-
venienta’, a.k.a. co-
legele de echipa.

18
Beyond the