Sunteți pe pagina 1din 20

Inside the...

...revista studentului la psihologie...

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei


Universitatea din Bucuresti, 2010
REDACTIA
1. Editorial:
Lavinia Basarab

2. Going nuts:
coordonator Madalina Cotiga

3. Hotspot:
realizata de Roxana Clinciu

4. Incita-ti sinapsele:
realizata de Corina Burciu

5. Dig in...:
realizata de Andreea Dragotoiu

6. Mesaje care m-au atins:


coordonator Corina Burciu

7. Go for it:
coordonator Andreea Dragotoiu

8. Nerrrd’s corner:
coordonator Roxana Clinciu

9. Divertisment:
coordonator Andreea Dragotoiu

Editor si redactor-sef: Lavinia Basarab

Tehnoredactare: Nicolae Crunteanu

revistainsightpsi.blogspot.com

www.printmag.ro
Editorial
This is how we do it
Cu emotie si mult drag TI SINAPSELE’ nu este de-
pentru ceea ce facem a iesit parte de realitatea celor
primul numar al revistei Facul- doua…este rubrica in care va
tatii de Psihologie si Stiintele provocam cu cercetari care
Educatiei, care se vrea a fi un ridica semne de intrebare.
cadou neasteptat al unui Mos Subiectele care merita dez-
Craciun tardiv si pus pe sotii. batute, transgresand paginile
Prin ea incercam sa aducem care le cuprind sunt mention-
mai aproape de comunicarea ate ispititor in sectiunea ‘ME-
uzuala a celor ca noi – studenti SAJE CARE M-AU ATINS’. Si
la facultatea de psihologie – daca v-am atras atentia, cu sig-
acele concepte care par pur uranta veti scotoci si in sec-
teoretice si sa ne jucam cu ele, tiunea ‘DIG IN’. Cine stie cu ce
ca demni viitori psihologi. descoperire veti ferici viata ur-
‘dezlegam’ retelele neuronale
Asadar, INSIGHT, insusi titlul matoarelor generatii de psi-
supraincarcate de anxietatea
revistei nu este nici mai mult hologi..Am ajuns la o sectiune
sesiunii iminente.
nici mai putin decat ceea ce, in care ne preocupa intens, mai
Ca sa trag o linie la ceea ce
limbaj popular se poate numi ales in anul III, cand, volens
a insemnat elaborarea sectiu-
– intuitie - , iar in limbaj psiho- nolens, trebuie sa ne gandim
nilor, delegarea responsabili-
logic –constientizare,ilumina- incotro psihologim…si anume,
tatilor, gasirea materialelor si
re-. Mai departe, rubricile care ‘NERRRD’S CORNER’. Poate
tehnoredactarea revistei, mar-
nu par deloc cuminti sunt cat va intrebati de ce maraie blazat
turisesc ca a fost cea mai bo-
de poate de autentic psiholog- aceasta sectiune. Si raspunsul
gata experienta de lucru la un
ice, pentru ca HOTSPOT este este chiar in noi, generatia-n
proiect pentru facultate; pen-
dedicata interviurilor, aluzie la bascheti, care ar mai vrea sa
tru ca initial a fost doar o idee
‘momentul fierbinte’ in care stea cativa ani la facultate, la
ratacita pentru o tema la psi-
Perls isi aducea clientii in ter- adapostul hobby-urilor si pre-
hologie manageriala, ca sa
apie…Aceeasi directie o tin- ocuparilor nerutinizate si care
ajunga, ulterior, o initiativa si
teste si ‘GOING NUTS’, pentru uraste Bologna.
un intreg proces. M-am bucu-
ca o poti lua, practic, razna din In final, am cules bancuri
rat sa fac asta alaturi de colege-
cauza diversitatii de opinii neaose, pe limba noastra, de la
le mele si promitem sa o
asupra multor subiecte psiho- Constantin Radulescu-Motru
comitem cat mai des!
logice fierbinti. Nici ‘INCITA- incoace…asa, ca sa ne mai
Lavinia Basarab

3
Going nuts
Pentru ca noi, psihologii, suntem orientati sa aflam cum gandesc oamenii si mai
ales sa ne adaptam nevoilor clientilor nostri, ne-am luat avant si am intrebat persoane
din diferite arii de specializare DE CE INNEBUNIM?
1.De ce crezi ca innebunesc oamenii? psihic si de aici
Oana (Sociologie): Din cauze patologice si so- porneste modul neo-
ciale. bisnuit de a se com-
Alina (ASE): Fie din cauze genetice, fie din porta al acestuia .
inexistenta unui control. Florin (Filosofie): A
Corina (SNSPA) : O persoana poate sa in- fi nebun inseamna a fi
nebuneasca din cauza unor socuri emotionale consecvent fata de pro-
foarte puternice ( ex. moartea unei persoane pria ecuatie de viata si
foarte dragi, stres cotidian accentuat etc. ). poate a fi reticent fata de
ca exista si o predispozitie a persoanelor catre orice "semn" din partea
dezvoltarea unei boli psihice, in sensul in care lumii obiective.
ele sunt ca si personalitate firi foarte sensibile, Radu (Arhitectura): A fi “deosebit”, adica tot
retrase, putin comunicative etc. ceea ce nu putem noi intelege si controla ajunge
Florin (Filosofie): Nebunia denota o inco- la…nebuni.
erenta fata de realitate a unui ins care traieste
intr-o lume proprie. Motivul nebuniei consta in 3.Cum arata un nebun?
starea de tensiune, angoasa, teama in care se afla Oana (Sociologie): Nu cred ca un nebun
un individ la contactul cu realitatea. Imposibil- are o fizionomie distincta..poate ar fi
itatea transcederii propriei antologii (felului bine sa aiba..asa i-am recunoaste mai
propriu de a interpreta lumea) determina usor si i-am repartiza in spitale, pe sec-
criza existentiala care degenereaza tii. Fiecare tip de patologie are un facies
apoi in nebunie. specific ; as fi preferat o intrebare mai putin
Radu (Arhitectura): Oamenii ambigua.
innebunesc din mai multe cauze, Alina (ASE): Ca un om normal sau ca un om
precum un stres foarte mare, para- cu gesturi incontrolabile.
noia, un soc, o boala genetica. Corina (SNSPA) : In unele cazuri probabil ca
manifestarea bolii nu este vizibila . Vizibilitatea
2. Ce inseamna pentru tine a fi nebun? apare numai in anumite afectiuni sau in forme
Oana (Sociologie): Nu asociez intotdeauna a avansate ale acestora . Un nebun poate sa vor-
fi nebun cu o consecinta patologica. Mie imi plac beasca singur, sa gesticuleze straniu etc.
oamenii nebuni; mai mult, cred ca toti avem Florin (Filosofie): Nebunul este sesizat printr-
nebuniile noastre, care ne individualizeaza. un aer aparte: comportament, vestimentatie, etc.
Cred ca sunt cu adevarat nebuni cei care in ex- Iti da impresia unei persoane a carei gandire nu
centricitatea lor pierd coordonatele lumii in care o poti patrunde.
traiesc.. E doar o opinie. Radu (Arhitectura): El arata la fel ca noi toti
Alina(ASE): Un ceilalti, dar traieste si gandeste diferit; ba chiar
nebun este un om simte altceva si de cele mai multe ori este un
care si-a pierdut sentiment de teama.
uzul ratiunii.
Corina (SNSPA): 4.Care crezi ca sunt cauzele nebuniei?
Nebunia presupune Oana (Sociologie): Nebunia apare ca o con-
dezvoltarea unor secinta a unei patologii individuale sau a unei
comportamente si a influente toxice a mediului..daca stau bine sa ma
unui mod de a per- gandesc, mi-e mai teama sa ma imbolnavesc din
cepe lucrurile cauza a ceea ce se intampla in societate decat de
diferite de cele nor- cauze interne. Sunt oameni care s-au imbolnavit
male: realitatea ii de anumite boli din cauza contextului, nu nea-
poate aparea intr-o parat din cauza ereditatii suspecte. Sa ne
maniera distorson- gandim cate persoane nu s-au imbolnavit de
ata omului bolnav schizofrenie paranoida ca urmare a regimului

4
Going nuts
comunist ; se simteau invadati de sistem... la respect si cred ca asa vom rezolva segmente
Alina (ASE): Imposibilitatea de a se mul- importante de probleme...
tumii pe sine; poti sa te nasti nebun.( boala ge- Corina (SNSPA) : Nu cred ca cineva ar
netica), poti sa devii nebun si lipsa putea sa faca ceva pentru a stopa acest fenomen
autocontrolului. , cred ca el a reprezentat un lucru natural in orice
Florin (Filosofie): Imposibilitatea generalizarii societate din toate timpurile .
propriei paradigme de viata. O dorinta excesiva Alina (ASE): Consiliere psihologica pentru
de a gasi o ordine, principiu de organizare, sens cei care au nevoie si informare publica in ceea ce
in orice. Pentru ca substitui realitatii o alta real- priveste aceasta problema.
itate, a ta. Florin (Filosofie): Nu cred ca se poate face
Radu (Arhitectura): Am acelasi raspuns ca si ceva. Poate doar impulsionarea oamenilor cu un
la prima intrebare. sentiment al relativitatii; familiarizarea lor cu
faptul ca orice idee functioneaza paradigmatic.
5.Ce ar trebui sa se faca pentru a exista mai O ecuatie culturala care sa insiste asupra laturii
putin nebuni? relative a eticului, socialului, politicului etc.
Oana (Sociologie): Ar trebui ca sistemul sa se Radu (Arhitectura): Sa innebuneasca mai
racordeze la o normalitate sociala, la bun simt si multi oameni ca sa devina normali.

Este la mintea cocosului (sau nebunului) sa-ti dai seama ca mediul de munca si mai ales cel
de provenienta iti modeleaza perceptiie, prejudecatile, valorile si mai ales intregul mod de a
gandi. Insa ma intreb adesea…noi psihologii care cunoastem cauzele nebuniei (si daca nu le
cunoastem, tot le diagnosticam), oare…nu suntem chiar noi nebunii de maine?
Madalina Cotiga

5
Hotspot

Tinerete fara batranete...


“Fericirea deseori se strecoara pe o usa pe muzica pentru piesa. S-au dovedit a fi o echipa
care ai uitat ca ai lasat-o deschisa”. La fel si deosebita si niste prieteni care mi-au devenit
sansa de a face ceva ce iti place. Asa mi s-a in- foarte dragi. A fost o experienta bogata, am
tamplat si mie. Un telefon, apoi altul, o intalnire ramas cu imagini minunate in minte si in suflet,
si gata! Urma sa cant la violoncel intr-o piesa de cu prieteni si cu dorinta de a ajunge din nou pe
teatru. Am renuntat la muzica acum ceva timp, scena, alaturi de ei,pentru a recrea acea secventa
insa mi-a ramas in suflet pentru totdeauna. Asa rupta de realitate.
ca asta s-a dovedit o ocazie ideala pentru a face Piesa a fost prezentata in cadrul Festivalului
ceva si pentru sufletul meu, putin amortit. De- International de Teatru si Animatie, pe data de
spre ce e vorba? O echipa de tineri actori veniti 2 decembrie 2009, la teatrul Tandarica. O piesa
din Franta, Spania, Estonia printr-un program nonverbala, cu papusi, joc de umbre si muzica
de voluntariat european urmau sa puna in scena pe fundal. O jumatate de ora de concentrare, de
basmul “Tinerete fara batranete si viata fara de tensiune acumulata treptat si un deznodamant
moarte” si cautau pe cineva care sa realizeze impresionant.
Ghislain Bao Khanh Ngouansavanh- Franta, Regizor
I: Cum ai hotarat sa vii in pentru ca stiam deja cateva lu-
Romania? De ce ca voluntar? cruri despre Romania, mai ales
Ce inseamna EVS pentru tine? despre Bucuresti. In 2008 com-
R: Am hotarat sa vin aici pania de teatru cu care lucram
a fost invitata de Ministerul
Culturii din Romania intr-un
spectacol. (street show). Cala-
toria prin Romania mi-a de-
monstrat ca am mari sanse de
a face teatru aici. Am avut sen-
timentul ca orice e posibil in Voluntariat European) care era
Romania si in Bucuresti. Si ocazia perfecta pentru a veni
adevarul este ca dupa un an in Romania. Am aplicat la o or-
am prezentat primul spectacol ganizatie de teatru (ACTOR),
ca regizor in cadrul Festivalu- m-au acceptat si am venit. Uni-
lui International de Teatru de unea Europeana are grija de
Animatie. Este minunat si nu tot (transport, cazare, mancare
as fi avut aceasta ocazie daca etc). Acest program este foarte
as fi ramas in Franta. interesant daca iti place sa ca-
Asadar prioritatea mea a latoresti, sa descoperi alte cul-
fost de veni in Romania. Am turi, sa lucrezi si sa cunosti
incercat sa ma inscriu la o Uni- oameni din intreaga Europa.
versitate in Bucuresti, insa nu Cum ai ales basmul ’Tine-
stiam limba si a fost o prob- rete fara batranete si viata
Roxana Clinciu, lema, bineinteles. Apoi am de- fara de moarte’?
violoncel scoperit EVS (Serviciul de R: De fapt, nu eu am ales

6
Hotspot
basmul, ci directoarea progra- si lucreaza din greu. Toata lu- mentionez ca niciun membru al
mului, Eugenia Barbu. Mi-a mea a urmat aceeasi idee, de a echipei nu este profesionist:
spus ca ar fi interesant pentru ne atinge scopul la o calitate pentru mine a fost prima data
publicul roman si pentru mine deosebita. Am realizat specta- cand am regizat o piesa, pentru
sa prezentam piesa in interpre- colul intr-o luna, ne-am sprijinit unii actori a fost primul specta-
tarea noastra, care este diferita reciproc, nimeni nu s-a plans col pe scena, iar fetele care au re-
de cea a romanilor. Cand am cand a trebuit sa lucram in alizat costumele si muzica nu
citit povestea, am fost destul weekend, pana seara tarziu( lucreaza pentru teatru, asa ca a
de frustrat. Aveam o multime sau dimineata…).Voluntarii s- fost un adevarat experiment. Si
de intrebari despre alegerile au descurcat foarte bine, insa sunt foarte bucuros si mandru
Printului; nu-i intelegeam op- pentru ei e un fel de datorie. de rezultatele noastre! Bineinte-
tiunile; poate din cauza difer- Am fost insa impresionat de les ca stiu ca puteam face mai
entei de cultura. Asa ca am motivatia si implicarea studen- mult, imi cunosc greselile si le
incercat sa am o interpretare telor romance, Ioana Mitrea si vom remedia. Inainte de a vedea
proprie, sa impartasesc acest Alexandra Ioan- realizarea cos- calitatea spectacolului, vreau sa
sentiment de frustrare cu publi- tumelor si Roxana Clinciu-mu- reamintesc valoarea pe care o are
cul. Am vrut sa intreb publicul zica. Suntem o echipa tanara aceasta experienta umana inter-
care este destinul printului. In plina de acelasi entuziam asa ca culturala, motivul principal pen-
spectacol, ramane o intrebare a fost o placere sa lucrez cu ei. tru care am ales EVS.
deschisa. Ce parere ai de rezultate? Ce planuri ai pentru vi-
Ce poti sa ne spui despre e- Esti multumit de spectacol? itor?
chipa? Cum a fost sa lucrezi cu R: Pentru mine a avut o R: Imi doresc sa mai
ei, tinand cont ca nu ii cunos- semnificatie deosebita deoa- punem in scena piesa, sa o im-
teai dinainte? rece a fost primul meu specta- bunatatim si sa o dezvoltam la
R: Ma simt foarte norocos col ca regizor. Asadar, mi-a adevarata ei valoare. Pentru
sa lucrez cu aceasta echipa din placut foarte mult! A fost mi- echipa, ea este ca un “copil”,
diverse parti ale Europei: nunat sa vad rezultatul final al asa ca ar fi pacat sa nu conti-
Franta, Spania, Estonia, Roma- muncii noastre pe scena, pre- nuam, sa o facem sa creasca!
nia. Sunt toti foarte buni actori zentat publicului. Trebuie sa Clinciu Roxana
Jordan Marty, Franta Merilyn Merisalu, Estonia
Cand s-a propus proiectul, de-abia astep- Aceasta piesa a fost de fapt prima in care am
tam sa incepem. Pentru mine a fost o ocazie jucat un rol complet. Am mai lucrat la piese de
foarte buna de a invata despre cultura ro- teatru, insa nu am mai fost pe scena pana acum.
maneasca. Pentru ca asta era unul din scopurile La inceput mi-a fost teama ca o sa-i dezamagesc
mele: sa invat despre cultura printr-o poveste si nu o sa fiu in stare sa fac ceea ce trebuie si ce vor
scrisa acum 200 de ani! Alt scop a fost de a pro- de la mine…Dar mi-au ascultat temerile, am facut
pune viziunea noastra asupra povestii: cum compromisuri si cred ca in final a iesit chiar bine.
vede un strain Trebuie sa spun ca inainte de premiera
aceasta poves- am avut parte de multa distractie. Mi-a
te? Avem o vi- placut sa lucrez cu grupul nostru si aici
ziune diferita nu ma refer doar la regizor si la actori, ci
fata de romani? si la Roxana, care a cantat la violoncel si
Am fost de la Andra si Ioana, care au realizat costu-
asemenea in- mele. A fost foarte placut sa lucrez cu ele
cantat sa joc in si sper ca vom mai juca din nou, pentru
piesa pentru ca a arata lumii ce am realizat impreuna.
era o adevarata Uneori, inainte de spectacol, aveam
provocare: sa fiu in stare sa joc prin manipula- impresia ca nu o sa reusim, din diverse motive...
rea papusilor intr-un Festival International de Cu cateva zile inainte am racit, am avut febra, in-
Teatru! Exista o parte tehnica destul de greu de cepusem sa tusesc si ma temeam ca nu o sa pot
controlat, asa ca a fost o provocare. Dar in final, canta sau tipa pe scena. Sau ne gandeam ca poate
dupa atata munca, pe scena te simti atat de fe- costumele nu vor fi in regula...Am avut o multime
ricit sa joci in fata publicului, sa-ti prezinti de emotii, insa cred ca spectacolul a aratat ce
munca si sa primesti aplauzele! echipa buna am fost, in final!

7
Hotspot
Impresii la cald
Omul vrea nemurirea. Ii e frica de moarte
sau poate doar nu o doreste. Viata ii place prea
mult si vrea sa o pastreze pentru totdeauna. Sau
mai bine zis sa se pastreze pe sine in lume. Doar
ca la un moment dat nici macar asta nu il mai
face fericit. Nici macar dupa ce infrange moar-
tea, nu e fericit. Dandu-si seama de faptul ca elu-
darea propriului destin nu il aduce mai aproape
de implinire, el se intoarce in bratele acestuia si ii
accepta curgerea inevitabila spre moarte. Conto-
pit cu moartea, el intelege in final sensul vietii.
Acest mesaj a fost transmis in foarte putine
cuvinte de actori tineri din toate colturile Euro-
pei care au ales sa joace o piesa dupa un basm
romanesc. O combinatie inedita de decoruri si
recuzita realizate exclusiv din hartie alba si nea-
gra, de talent, entuziasm si interpretare plina de metafora o voi purta cu mine mult timp. Un ras-
viata i-a ajutat sa transmita un mesaj universal puns demult stiut la o intrebare veche care con-
valabil despre legatura inextricabila a fiintei tinua sa ne macine. O modalitate vie si
umane cu destinul sau. O poveste care mi-a ingenioasa de a oferi acest raspuns celor care
ramas in minte prin inovatie si daruire si a carei credeau ca il stiau deja. Corina Burciu

O sala mica in incinta Teatrului Tandarica. din Franta, Spania, si Estonia.


Decor monocrom din hartie mestesugita cu ta- Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la
lent si multe scaune inghesuite-n scena. Mo- aceasta piesa a fost sincronismul violoncel-fir
mente de inspiro si noduri in gat; o mana epic-manifestarea actorilor, regia, decorul si e-
incremenita pe violoncel, emotii in priviri, reca- motia pe care actorii au transmis-o. In foarte pu-
pitulari finale. Si a inceput ‘Tinerete fara batra- tine piese de teatru se poate intalni o simbioza
nete si viata fara de moarte’, basmul pe care se mai reusita dintre artele vizuale-origami, artele
leagana amintirile oricarui copil roman..Ele- teatrale si muzica, prin care sa transpara atat de
mentul de noutate l-au adus distributia si regia, clar metaforele vietii si mortii, simbolurile telu-
un cadru cosmopolit si inedit: actori voluntari ricului si ale confruntarii cu inevitabilul final.
Am asistat la intregul
proces de devenire al prin-
tului, care, ca in povestile
moderne ale realitatii, se
indeparteaza de parinti,
pentru a imbratisa o feri-
cire relativa. Aproape ca
mi-au dat lacrimile din
cauza intensitatii trairilor
transmise in sala care as-
tepta cu sufletul la gura
urmatoarea miscare si m-
am bucurat in fiecare
minut din cele 30 ale pie-
sei ca am ales sa fiu acolo,
si viata fara de moarte... in loc sa chatuiesc pe mes-
senger. Lavinia Basarab

8
Incita­ti sinapsele

Amprenta culturala si stilul


managerial
ricanii prefera abordarea de
tip “in your face”, directa si
transanta, de tipul “Let’s talk
about it!”, pe cand asiaticii
pun accent pe armonia so-
ciala si pe nevoile celeilalte
parti. In ceea ce priveste per-
suasiunea bazata pe status,
americanii prefera abordarea
rationala, adica explicarea si-
tuatiei si solicitarea unei po-
zitii fairplay, bine definita, in
acord cu pozitia companiei,
Cultura in care ne formam are multiple in- in timp ce asiaticii merg pe abordarea emotio-
fluente asupra modului in care vedem lumea si nala care presupune ca rezolvarea unei pro-
in care ne comportam. De ce ar face stilul mana- bleme are implicatii morale profunde si este un
gerial exceptie de la aceasta regula? Se poate aspect de responsabilitate sociala. In fine, folo-
spune ca exista retete de management universal sirea propunerilor pentru a acumula informatii
valabile, sau ca, mai degraba, fiecare grup cul- este o metoda specifica asiaticilor, care isi cu-
tural are propriile metode de a se manifesta nosc partenerii in functie de modul in care ace-
cand vine vorba de felul in care sunt condusi oa- stia reactioneaza la propuneri. Abilitatile lor
menii? Si, mai ales in contextul globalizarii si al inferentiale si abordarea panoramica a situatiei
succesului multinationalelor, unde se aduna oa- ii diferentiaza de americani, acestia din urma
meni din cele mai diverse medii, ce rol mai optand pentru intrebari directe despre preferin-
poate juca modelul de management specific tele unei negocieri.
unui anumit popor? Uneori, stilurile manageriale pot sa difere si
Cercetari mai recente, dar si mai indepartate in cadrul unei singure culturi, daca aceasta a su-
in timp ne demonstreaza ca pentru o optima ferit influente diferite de-a lungul mai multor
adaptare la locul de munca ar trebui sa intele- ani, sau daca a fost divizata din diverse cauze.
gem cum procedeaza managementul si in lu- Este si cazul Germaniei, unde se observa discre-
mina culturii din care face parte cel care ia pante intre managerii din est si cei din vest. Re-
decizii si le implementeaza. Un caz graitor si de- zultatele cercetarilor indica un stil de conducere
stul de cunoscut este diferenta de optica si de autocratic sau cel putin patriarhal in fosta Ger-
metoda intre occident si orient, sau, ca sa fim manie de Est, care a fost interpretat ca rezultat
mai specifici, intre exponentii principali ai ace- al patrimoniului comunist. Tot in est, in ceea ce
stora, adica SUA si Japonia. Ce se intampla cand priveste comportamentul de conducere al lide-
manageri din cele doua culturi trebuie sa cola- rului, se observa o tendinta spre stilurile direc-
boreze si nu sunt pregatiti pentru “socul cultu- tive, mai pronuntate decat in vest.. Totusi, exista
ral”? Managerii japonezi declara ca angajatii si unele asemanari, in ceea ce priveste, de exem-
americani nu sunt loiali si centrati pe sarcina de plu, individualismul (Brodbeck et al. 2002), desi
echipa si in plus au o tendinta excesiva de a de baza raman valorile traditionale, care tin de
aprecia bonusurile individuale, in defavoarea performanta, indeplinirea sarcinilor si loialitatea
bonusurilor de echipa. In acelasi timp, america- fata de firma.
nii desconsidera managementul si comunicarea Un exemplu de management foarte eficient
non-verbala a japonezilor exprimate prin bi- si diferit atat de cel occidental tipic (specific
rouri deschise, fata-n fata si prin orgoliul de a americanilor), cat si de cel asiatic este cel al scan-
nega pozitiile de top ale americanilor (Fuc- dinavilor. Companii precum Volvo, Saab si Has-
cini&Fuccini, 1990). selblad sunt modele de succes inclusiv pentru
Alte diferente notabile tin de faptul ca ame- competitorii lor din tarile mai sus mentionate.

9
Incita­ti sinapsele
Valori care definesc managementul in Norvegia, calitate-pret, si isi considera angajatii membri pe
Suedia, Danemarca si Finlanda sunt, de exem- viata ai organizatiei, nu lucratori temporari.
plu, managementul participativ si democratia Spre deosebire de americani, care considera ca
industriala. Desi in mod traditional individua- lucratorii sunt lenesi, incompetenti, si nedemni
listi convinsi, nordicii pun mare accent pe fami- de incredere, si trebuie prin urmare supervizati
lii si comunitati unite. Aceste valori au facilitat in continuu, cei din Tarile Nordice pleaca de la
democratia industriala la locul de munca. Se ideea ca acestia sunt si capabili si motivati sa
asteapta de la fiecare sa participe la procesul de- munceasca.
cizional zilnic care ii priveste, si nu doar sa isi Un exemplu de succes este cel al lui Jan Carl-
aleaga un lider care sa ia deciziile pentru toti. De zon, care a preluat o companie aeriana suedeza
asemenea, ei sunt mult mai focalizati pe satis- in 1981, când avea pierderi de 17 milioane de do-
factia clientului, pentru ca stiu cine este acesta lari, si a reusit ca intr-un an sa o aduca in faza de
(poate fi un prieten, un vecin sau o ruda) si sunt a avea un profit de 54 de milioane de dolari.
direct interesati nu numai de banii lui, ci si de Cum a facut asta? Simplu: si-a dat seama ca suc-
cesul companiei se bazeaza pe satisfactia clienti-
lor, si ca aceasta nu depinde atât de middle
management, cum se crezuse anterior, ci de cei
care interactioneaza direct cu publicul. Astfel, re-
sponsabilitatea de a oferi servicii impecabile le-
a revenit in special celor care lucrau in relatiile
cu publicul, direct in aeroport, iar managerii lor
au renuntat sa le mai dicteze ce sa faca, rolul lor
fiind acum unul de asistenta a celor din frontline.
Aceasta filozofie se pare ca a avut succes, intru-
cât a fost adoptata de multe alte companii ae-
riene, printre care si British Airways.
Prin urmare, managementul contemporan
pune o noua problema, si anume aceea a adec-
varii la diferentele culturale ale partenerilor de
afaceri. Ruben & Kealey (1976, 1979, 1989) iden-
tifica 7 predictori ai comunicarii interculturale
in companii care pot facilita relatiile dintre per-
soane din culturi diferite:
Adaptarea - abilitatea de a te adecva situati-
bunastarea lui. De aceea, managerii considera ca ilor noi si ambigue;
datoria lor este mai degraba sa ii multumeasca Respectul - consideratia pozitiva fata de o
pe clienti decât sa urce in ierarhia profesionala alta persoana;
sau sa isi afirme statutul. Si tot din acest motiv Empatia - ascultare activa, feedback verbal
ei nu considera ca e necesar sa-si supervizeze si non-verbal;
constant lucratorii, pentru ca stiu ca acestia vor Managementul relatiilor inter-umane;
sa ofere servicii si produse de calitate, pentru ca Modul de a te raporta la ceilalti – fara a
printre clienti se afla cu siguranta si apropiati. emite judecati de valoare;
Astfel, metodele manageriale se bazeaza pe re- Orientarea catre cunoastere – flexibilitatea
spectul pentru demnitatea individuala si recom- cu care persoanele raspund nevoilor altor per-
penseaza contributiile individuale la bunastarea soane, pentru a fi in congruenta cu scopurile lor;
grupului. Role behaviour – abilitatea de a te centra
De asmenea, nordicii au dezvoltat valori atat pe relatia de munca, cat si pe sarcina.
manageriale specifice datorita fortei de munca Asadar, managerii care intentioneaza sa lu-
si a resurselor naturale limitate. La fel ca si japo- creze cu parteneri straini ar face bine sa aiba
nezii, ei pun mare pret pe munca angajatilor si mereu in vedere diferentele culturale, sa incerce
folosesc resursele cu maximum de responsabi- sa le inteleaga si sa le accepte, deoarece aceasta
litate, pentru a produce bunuri de calitate cu atitudine poate aduce mari beneficii comunicarii
ceea ce au, si la preturi competitive. In mod si- si dezvoltarii afacerilor respective.
milar, japonezii pretuiesc eficienta si raportul Corina Burciu

10
Dig in...

O sesiune de...shopping?
Shoppingul compulsiv Intrucat acest comporta-
este la un pas de a-si face in- ment a fost intensificat pentru
trarea in urmatoarea editie a a umple un gol între sinele real
DSM, la categoria “tulburări al persoanei şi sinele său ideal,
de control ale impulsurilor ne- specialistii sugereaza culti-
specificate în alt mod”, insotit varea aspectelor nemateriale
la brat de alte afecţiuni legate ale vietii, prin dezvoltarea
de autocontrol, precum clepto- relaţiilor personale şi de fami-
mania sau jocul de noroc com- lie, cultivarea creativităţii, im-
pulsiv. plicarea în comunitate prin
Cine s-ar fi gandit ca acest voluntariat sau petrecerea sunt, cât am cheltuit sau ce am
neasteptat new-entry psihopa- timpului liber în natură.... cumpărat?
tologic apartine in totalitate Daca nu esti inca in garda, •Am un sentiment puter-
gândurilor frecvente despre raspunde la urmatoarele intre- nic de fericire sau euforie când
cumpărături, impulsurilor bari despre shopping: fac cumpărături, urmat ime-
iraţionale si intruzive de a •Îmi spun că voi cheltui diat de sentimente de re-
cumpăra lucruri inutile, pre- doar o anumită sumă la muşcare, vinovăţie şi regret ?
•Am observat o preocu-
pare emoţională sau mentală
legată de shopping care îmi
afectează relaţiile sau alte
activităţi zilnice ?
Dacă răspunsul este « Da »
la oricare dintre aceste
întrebări, este posibil să ai an-
umite probleme legate de im-
pulsul de a face cumpărături.
In cazul in care te con-
cum şi cheltuitului excesiv din- cumpărături sau că voi petrece frunti cu o majoritate a raspun-
spre partea feminina este doar un anumit interval de surilor alcatuita din DA, ar
departe de realitate. Unul din- timp făcând acest lucru, şi nu trebui sa iti ispasesti ultima
tre inspiratele studii americane pot să-mi ţin cuvântul ? cheltuiala pe banii parintilor
demonstreaza un procent •Am probleme cu plata cu o lectura din DSM…
foarte apropiat intre cele 2 sexe facturilor sau cu datoriile din PS: studii de ultima ora
(6% pentru femei, 5,5% pentru cauza shoppingului ? arata ca inclusiv japonezii, in
barbati…worrying, nu?) Bine- •Am minţit sau am inven- ciuda filosofiei de viata, sunt
inteles, fiecare gen cu preferin- tat poveşti referitoare la unde shoppaholici…
tele lui: femeile sunt mai Andreea Dragotoiu
aproape de nebunie din cauza
pasiunii pentru haine si cos-
metice, in timp ce barbatii din
cauza achizitiilor ‘fara numar’
a ceasurilor, electronicelor si
masinilor scumpe…ramane de
vazut in ce masura acest
studiu poate fi validat cross-
cultural, intrucat nu se cunosc
preferintele barbatilor ro-
mani…In orice caz, suntem pe
urma trendsetter-ilor ameri-
cani…

11
Mesaje care m­au atins
“O viata de rezerva” pleta asupra vietii de familie, a problematicii
de Jodi Picoult este o carte bolii, dar si a efectului ei asupra celor din jur.
care mi-a ramas in minte si Autoarea ridica o problema etica a carei so-
in suflet inca din prima zi lutie nici macar Codul Deontologic nu o stip-
in care am vazut-o pe raft. uleaza. Ca mama, cat de mult esti dispusa sa
Am citit o scurta prezen- lupti pentru a-ti salva copilul? Atat de mult
tare pe ultima coperta si incat sa-l sacrifici pe celalalt si sa-ti neglijezi in-
am ramas fara cuvinte…o treaga familie? Am fost atat de intrigata de
poveste in care Etica insasi aceasta idee, insa nici dupa citirea cartii nu pot
are prob- spune care e decizia corecta. Pen-
leme in a judeca personajele. O
fata de 13 ani isi da in judecata O ma tru ca nu iti poate spune nimeni
ce ar trebui sa simti, cum ar trebui
e
dil tica...
proprii parinti pentru a obtine sa actionezi cand in joc e viata
dreptul asupra propriului corp. copilului tau, iar tu o poti salva.
Motivul? Este un copil creat pen-
tru a fi donatorul perfect compat- e Cartea a aparut la editura
RAO, in 2009. Pentru cei care
ibil pentru sora ei mai mare, bolnava de prefera sa rateze ocazia unei lecturi bune, exista
leucemie. Inca de la nastere, Anna a fost cea care si varianta filmului, intitulat “My Sister’s
a “tinut-o in viata” pe sora ei, Kate prin donari Keeper” care reproduce destul de fidel continu-
de sange, maduva, pana cand i se cere sa-i tul cartii. Daca vreti sa reflectati intens la impli-
doneze un rinichi, insa ea se impotriveste. catiile eticii in alegerile pe care le facem in viata
Istoria de viata a acestei familii nu este nici si cum pot ele afecta cursul vietii celor din jur,
pe departe una obisnuita. Fiecare membru va recomand cu caldura “ O viata de rezerva”.
povesteste evenimente familiale din punctul lui Lectura placuta!
de vedere, oferindu-ne astfel o imagine com- Roxana Clinciu
Breaking Dawn (2004) The Fountain (2006) Instinct (1999)
regia: Mark Edwin Robinson regia: Darren Aronofsky regia: Jon Turteltaub
Unei studen- Trei povesti
te la psihiatrie i se ce reprezinta tre- Dupa doi ani in care a fost
distribuie un caz cutul, prezentul cautat, un renumit antropolog
special: un pa- si viitorul se in- este gasit in mijlocul junglei.
cient catatonic trepatrund in lu- Acesta ucide cativa oameni si
acuzat ca si-ar fi mea celui care este inchis intr-un penitenciar
ucis mama intr- vizioneaza fil- dedicat persoanelor cu boli
un mod san- mul. Toate au ca elemente co- mintale. Un psihiatru, interesat
geros. Studenta incearca sa mune iubirea, libertatea si de cazul lui, isi propune sa-l
patrunda in mintea pacientului eternitatea. Acestea sunt con- determine sa vorbeasca despre
insa treptat realizeaza ca nu centrate intr-un film in care ce s-a intamplat in jungla. Cele
mai poate face diferenta intre eroul se lupta cu el insusi si cu doua personaje parcurg un tra-
realitatea si imaginatia ei. In exteriorul. Scopul acestei con- valiu in care psihiatrul desc-
final, stand pe marginea dintre fruntari intrapersonale si nu opera profunzimea existentei
nebunie si sanatatea psihica ea numai este eliberarea “copa- umane si adevaratele valori
alege sa trateze mintea pacien- cului vietii”. Este un film spiri- personale dincolo de manipu-
tului dar si… pe a sa. tual, emotionant, in care larea exterioara. Medicul devi-
Film iti dezvaluie mintea misterul are un loc special in ne treptat pacient, iar pacientul
unui pacient catatonic si arata fiecare poveste. Inceputul este medic. Este un film filosofic,
jocurile inconstiente dintre psi- surprinzator prin alternarea profund, incitant, amuzant
hiatru si pacient. Atentie, man- planurilor, atragandu-ti aten- care creeaza o legatura puter-
drelor! Actiunea este destul de tia si curiozitatea de a prinde nica cu tine insuti lasandu-te la
tumultoasa si va recomand sa firul logic al povestilor. Film finalul actiunii cu o multime de
fiti langa prietenii vostri, dedicat tuturor celor pentru intrebari despre propria exis-
deoarece privirea catatonicului care viata este mai mult decat tenta. Recomandat celor care
si dinamica filmului sunt un sir de evenimente relative vor sa vada un film psihologic
destul de intense. ce se desfasoara spontan. foarte bun.

12
Teatru si opera de degustat Inimi cicatrizate
Macbeth – ONB, regia: Petrica Ionescu Teatrul Fantasio, Constanta, Regia: Radu Afrim
Macbeth este renu- Radu Afrim preia ideea
mita opera scrisa de W. romanului lui Blecher si o
Shakespeare. Ea nu este transforma intr-un mesaj
atat celebra datorita po- prin care boala nu este o con-
vestii, ci mai degraba ventie, ci realitatea depla-
cunoscuta prin zvonul sarii, a dificultatii de a pune
potrivit caruia daca ros- un picior in fata celuilalt. In
testi cuvantul “Macbeth” sanatoriul de la malul ocean-
in sala de opera, ceva ului, unii asteapta fazele fi-
teribil ti se va intampla. nale ale bolii, altii au lasat in
Dincolo de povestea spate criza, dar, stiind ca exista o lume a acestei
incarcata si pasionanta, suferinte, sanatosii nu pot face abstractie de ea.
opera impresioneaza prin multitudinea de per- Spectatorii sunt invitati in spatele scenei si
sonaje, costumele deosebite (da baieti, chiar asezati pe banci. Actorii stau foarte aproape de cei
foarte sexy), dar si dinamica dansului pe scena. prezenti incat ai senzatia ca faci parte din scenariu
Este pur si simplu o opera care desi dureaza si esti si tu un pacient al sanatoriului. Piesa iti dez-
mai bine de doua ore, iti capteaza intreaga aten- valuie o lume a bolnavului in care sunt inserate
tie datorita scenariului si reprezentarii scenice. nevoile celor “sanatosi”: iubirea, aprecierea, sexul,
So boys & furia, toate jucate cu miscari rigide, dintate, limi-
girls… merita sa tate…ca si lumea celor constransi de cicatrici.
lasati pe saptama- Nu este recomandat celor care vor sa urmar-
na viitoare cluba- easca un spectacol distractiv, ci celor care au rab-
reala si in week- darea si curiozitatea de a-si observa propriile
end sa mergeti la “cicatrici ale firii” traind alaturi de actanti o drama
opera! surprinzatoare. Madalina Cotiga

Vizionare placuta!

13
Go for it
Conferinte, Seminarii si Workshop-uri
Workshop: Fantezia sexu- ADULTILOR, Iasi, 21-24
ala si motivatia sexuala: ian- aprilie 2010
uarie 2010. Conferinta Cluj-Napoca
Prima Conferinta Nation- 1-4 sept 2010 http://www.
ala de Psihoterapie Experien- ehps-cluj2010.psychology.ro/
tiala si Dezvoltare Personala A treia conferinţă de
Unificatoare, 12-14 februarie Psihoterapie Familială
2010 http://sper.ro/conferinta Sistemică, Dialog pe pod - Intal-
Seminar de psihoterapie nirea cu celalalt, Timişoara, 16-
de grup cu Richard Page si 18 septembrie 2010.
Peter J Hawkins 19-21 martie Conferinta nationala de
2010, Timisoara, http://www. psihologie, IASI, 2010, 23-26 •www.aquamarin.ro
psihoterapia.eu septembrie 2010. •www.skillteam.ro
Conferinta - EDUCATIA Site-uri utile: •www.ehps.net

PROGRAME DE MASTER PENTRU


ABSOLVENTI DE PSIHOLOGIE
PSIHOTERAPIE sitatea din Iasi, www.psih.uaic.ro;
BUCURESTI Terapii de cuplu si de familie - Universitatea
Psihodiagnoza, psihoterapie experientiala uni- din Iasi, www.psih.uaic.ro;
ficatoare (PEU) si dezvoltare personala – Universi- Interventie psihosociala si psihoterapie -
tatea in Bucuresti, www.fpse.ro; Universitatea din Iasi, www.psih.uaic.ro;
Psihopatologia cuplului si a familiei - Conf. La- PSIHOLOGIE SOCIALA
urentiu Mitrofan – Universitatea in Bucuresti, BUCURESTI
www.fpse.ro; Tehnici de comunicare si in-
Evaluarea, consilierea si psiho- fluenta sociala - Universitatea
terapia copilului, cuplului si a fa- Titu Maiorescu, www.utm.ro;
miliei – Universitatea in Bucuresti, SNSPA – Facultatea de Stiinte
www.fpse.ro; Politice: http:// www.sociologie-snspa.
Terapii cognitiv – comporta- ro/pagini/masterat-1.php
mentale – Universitatea Titu SNSPA – Facultatea de Management
Maiorescu, www.utm.ro; – Comunicare si Compor-
Psihanaliza - Univer- tament Organizational
sitatea Titu Maiorescu, http://www.facul-
www.utm.ro; tateademanagement.ro/?
Psihoterapii psihana- q=p/masterat-comunicare-si-com por-
litice, Universitatea Hype- tament-organizational
rion, http://www.hype SNSPA – Facultatea de Comunicare si Re-
rion. ro/module /mas- latii Publice, http://www.comunicare.ro/
ter/fac.php?fac=2 html/structura.php?page=masterat
CLUJ-NAPOCA Sociologie
Master de Psihologie Clinica, Consiliere Psiho- UB – Facultatea de Sociologie – Master Ma-
logica si Psihoterapie – Universitatea Babes-Bolyai, nagementul Resurselor Umane http://sas.
www.ubbcluj.ro unibuc.ro/index.pl/master_resurse_umane
Tehnici psihologice pentru controlul com- UB – Facultatea de Sociologie – Studii de Se-
portamentului si dezvoltarea potentialului curitate http://sas.unibuc.ro/index.pl/studii
uman - Universitatea Babes-Bolyai, www.ubb- de_securitate
cluj.ro UB – Facultatea de Sociologie - Antropolo-
IASI gie si dezvoltare comunitara si regionala
Psihologie Clinica si Psihoterapie – Univer- http://sas.unibuc.ro/index.pl/antropologie_so

14
Nerrrd’s Corner
cial_i_dezvoltare_comunitar_i_regional Psihologica- Facultatea de Psihologie -Sociologie
UB – Facultatea de Sociologie – Cercetare - Universitatea Hyperion, BUCURESTI
Sociologica Avansata http://sas.unibuc.ro/ http://www.hyperion.ro/module/master/fac.
index.pl/cercetare_sociologic_avansata php?fac=2
UB – Facultatea de Sociologie – Comunicare Master de Psihologie clinica si interventie
Mass-Media si Societate http://sas.unibuc.ro/ psihologica-Facultatea de Psihologie -Universi-
index.pl/comunicare_mass-media_si_societate tatea Spiru Haret http://www.spiruharet.ro/fa-
UB – Facultatea de Sociologie – Devianta So- cultati/masterate_main.php?id=16&mid=422
ciala si Criminalitate http://sas.unibuc.ro/ Master de Psihodiagnoza Cognitiva si con-
index.pl/master_devianta_sociala_si_criminali- siliere psihologica- Facultatea de Psihologie si
tate_ro Stiintele cognitive-Universitatea E-
UB – Facultatea de Sociologie - Manage- cologica din Bucuresti http://
ment strategic in dezvoltare sociala www.ueb.ro/psihologie/maste-
http://sas. unibuc.ro/index.pl/ rat/
managementul_strategic_al_dez- Master Psihologie clinica si consi-
voltrii_sociale liere psihologica, Universitatea Hy-
UB – Facultatea de Sociologie perion, Bucuresti http:// www.
- Prevenirea si combaterea con- hyperion.ro/module/master/
sumului ilicit de droguri fac.php?fac=2
http://sas.unibuc.ro/index.pl/ Master de Psihologie clinica
prevenirea_ si_ combaterea_ con- – evaluare si interventie terapeu-
sumului_ ilicit_de_droguri tica; Facultatea de Psihologie si
UB – Facultatea de Sociologie – Grupuri de Stiintele Educatiei a Universitatii
Risc si Servicii Sociale de Suport http:// Bucuresti, Sos. Panduri nr. 90 –Bucuresti;
sites.google.com/site/grupuriderisc/ http:// www.fpse.ro/index.php?option=com_
UB – Facultatea de Sociologie – Consiliere in content&task=view&id=733&Itemid=733
Asistenta Sociala http://sas.unibuc.ro/up- IASI
loads_ro/509/Prezentare_Master_CON- Master de Psihologie Clinica si Psihoterapie;
SAS_2009.pdf Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei a
UB – Facultatea de Sociologie – Probatiune Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi;
http://sas.unibuc.ro/index.pl/probatiune http://www.psih.uaic.ro/admitere/master/ofe
UB – Facultatea de Sociologie – Sociologia rtaMasterIulie.htm
Consumului si Marketing http://sas. PSIHOLOGIE JUDICIARA
unibuc.ro/index.pl/2009_sociologia_consumu- SI MILITARA
lui_si_marketing BUCURESTI
UB – Facultatea de Sociologie – Sociologia Universitatea Hyperion, Psihologie judi-
Consumului si Marketing http://sas.unibuc.ro/ ciara: http://www.hyperion.ro/module/ma-
index.pl/2009_sociologia_consumului_si_mar- ster/fac.php?fac=2
keting SIBIU
UB – Facultatea de Sociologie – Sondaje de Universitatea Lucian Blaga, Sibiu.
opinie, marketing si publicitate http://sas.uni- http://www.ulbsibiu.ro/ro/admitere/stiinte/
buc.ro/index.pl/sondaje_de_opinie_marke- Cunoasterea si combaterea criminalitatii
ting_i_publicitate Psihologie aplicata in structurile de securi-
PSIHOLOGIE CLINICA tate nationala
CLUJ-NAPOCA CONSTANTA
Master de Psihologie Clinica, Consiliere Psi- Universitatea Ovidius Constanta, Psihologie
hologica si Psihoterapie ; Facultatea de Psiholo- Militara, http://www.univ-ovidius.ro/psiholo-
gie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii gie/Pagini/Studii/Studii_masterat.html
Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.; http://www.te- RESURSE UMANE
rapiam.ro/program-de-master-de-psihologie- BUCURESTI
clinica-consiliere-psihologica-si-psihoterapie-20 Facultatea de Sociologie si Asistenta So-
07-2009 ciala: Managementul Resurselor Umane,
BUCURESTI http://sas.unibuc.ro/index.pl/master_resurse_
Master de Psihologie Clinica si Consiliere

15
Nerrrd’s Corner
umane rtaMaster.htm
SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii ARAD
Publice: Comunicare manageriala si resurse Universitatea de Vest ‘Vasile Goldis’, Facul-
umane, http://snspa.ro/p/oferta-educationala tatea de Stiinte Economice: Managementul Or-
Universitatea Bucuresti, Facultatea de Ad- ganizational si al Resurselor Umane (4 semestre)
ministratie si Afaceri: Relatii de Munca si http://www.uvvg.ro/site/index.php?catego-
Resurse Umane, http://www.faa.ro/index. ryid=78
php?option=com_content&task=view&id=26&I PSIHOLOGIE EDUCATIONALA
temid=46 BUCURESTI
Universitatea Titu Maiorescu, Psihologia FPSE: Psihologia educatiei; Formarea forma-
Resurselor Umane http://www.utm.ro/index. torilor / Training of trainers; Managementul si
php?module=fcontent&id=47 evaluarea organizatiilor si programelor educa-
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comuni- tionale; http://www.fpse.ro/index.php?option
carii: Comunicare Corporativa (Managementul =com_content&task=view&id=16&Itemid=33
Comunicarii si al Resurselor Umane), http:// CLUJ-NAPOCA
www.fjsc.ro/Romana/master_com_ru.htm UBB, Cluj: Consiliere si interventie in edu-
Facultatea de Psihologie si Stiintele Edu-
catia incluziva (in limba maghiara); Terapia lim-
catiei: Psihologie Organizationala si Resurse
bajului si audiologie educationala; Tehnici
Umane, http://www.fpse.ro/index.php?option
psihologice pentru controlul comportamentului
=com_content&task=view&id=16&Itemid=33
si dezvoltarea potentialului uman; http://www.
CLUJ-NAPOCA
ubbcluj.ro/ro/pr-acad/master.html
Universiteate Babes-Bolyai Cluj: Psihologia
IASI
resurselor umane si sanatate organizationala;
Tehnici psihologice pentru controlul comporta- Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi:
mentului si dezvoltarea potentialului uman; Psihologie educationala si consiliere http://
http://www.ubbcluj.ro/ro/pr-acad/master. www.psih.uaic.ro/admitere/master/oferta-
html Master.htm
IASI ARAD
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi:- Universitatea de Vest ‘ Vasile Goldis’, Fac-
Relatii umane si comunicare –zi; Psihologia me- ultatea de Psihologie Stiinte ale Educatiei: Man-
dierii conflictelor – ID; Evaluarea, formarea si agement educational – 4 semestre (120 credite);
consilierea psihologica a personalului – zi; http://www.uvvg.ro/site/index.php?catego-
http://www.psih.uaic.ro/admitere/master/ofe ryid=78 Roxana Clinciu

16
Divertisment
112, va rog!
•Care este diferenta intre •Inainte eram indecis.
un psiholog si un psihiatru? Acum nu mai sunt asa sigur.
Daca unui psihiatru ii spui
“Imi urasc mama”, el iti
raspunde: “Ce te face sa spui
asta?” in timp ce psihologul
•Cineva care sufera de psi- raspunde “Multumesc ca ne-ai •Ipohondria este singura
hoza crede ca 2 + 2 = 5 spus asta si noua”. boala pe care nu o am.
Un nevrotic stie ca 2 + 2 =
4, dar il enerveaza asta.

• Nepoate, cum ziceai ca il •Dupa ce noul pacient se


cheama pe neamtul ala care asaza pe canapea, psihologul
•Robotul telefonic la spita- imi tot ascunde licrurile prin zice:
lul de psihiatrie: casa? “Nu sunt la curent cu
Daca suferi de tulburare Alzheimer, tataie, Alzhei- problema ta, te-as ruga sa-mi
obsesivo-compulsiva apasa re- mer. povestesti de la inceput”
petat tasta 1. “Bineinteles, spune pa-
Daca esti co-dependent , cientul. La inceput am creeat
roaga pe cineva sa apese tasta cerul si pamantul…. “.
2.
Daca ai personalitati mul- •Nevroticii construiesc
tiple apasa 3, 4, 5 si 6. castele in cer.
Daca esti paranoic, nu e Psihoticii locuiesc in ele.
nevoie sa apesi vreo tasta. Deja Psihologii strang chiria. •De ce psihanaliza merge
stim cine esti; ramai pe fir, sa iti mai rapid in cazul unui barbat
detectam telefonul. decat al unei femei?
Daca esti schizofrenic, as- Pentru ca atunci cand se
culta cu atentie, si o voce iti va produce regresia in copilarie,
spune ce tasta sa apesi. •Inainte aveam personali- barbatu este deja acolo.
Daca esti deprimat, nu tati multiple. Acum noi toti ne
conteaza ce tasta apesi. Oricum simtim foarte bine.
nu iti va raspunde nimeni.
Daca suferi de halucinatii,
fii atent ca obiectul acela pe •Doi psihologi se intalnesc
care il tii la ureche este viu si o la reuniunea de celebrare a 20 de
sa te muste de ureche. ani de la absolvire. Unul arata
bine, lipsit de griji, de parca toc-
mai ar fi absolvit, iar celalalt pa-
rea batran, ingrijorat. Acesta din
urma isi intreba colegul: "Care
este secretul tau?" Pe mine, as-
cultarea problemelor oamenilor
m-a facut sa arat asa de batran.
Celalalt ii raspunde: "Dar
cine ii asculta?"
Lavinia Basarab

17
BLOGARITI-NE!!!
Pentru a va fi alaturi cand va loveste spleen-
ul existential, ne-am luat masuri de precautie si
ne-am abonat la domeniul blogspot.(Ce mai up-
date pentru generatia Psy, scoasa din laboratorul
experimental!) Ne puteti gasi accesand linkul re-
vistainsightpsi.blogspot.com. Si pentru ca ne-am
dat seama ca exigentele financiare pentru a va
asigura lectura unui exemplar propriu ne depa-
sesc, puteti gasi aici toate articolele din revista.
Mai mult, avem posibilitatea de a va primi
feedback-ul si asta ne bucura enorm, pentru ca
revista este a studentului de la psihologie si pen-
tru studentul de la psihologie! toti’(si foarte putine dedicate noua…). L-am
Blogareala noastra nu se opreste insa aici! gandit ca pe un miniportal de stiri cu care sa va
Am mai pregatit pentru voi doua sectiuni noi: incepeti si sa va sfarsiti ziua.
StudentMedia si Insight Video. Prin StudentMe- Insight Video va aduce mai la-n-de click
dia ne propunem sa oferim stiri actualizate cu acele filmulete cu experimente psihologice, se-
privire la domenii de interes studentesc…ca sa dinte de terapie si nu numai. Acum puteti
va scutim de selectia zilnica a articolelor despre viziona pe blog secvente despre controversatul
burse, educatie, cultura, muzica, teatru din zia- experiment Stanford.
rele in care sunt aglomerate ‘de toate pentru Redactia

Making of...
In sala de seminar, pe talo-impulsive si in final cu
holurile cuprinzatoare ale fac- o bataie cu bulgari, benefica
ultatii, in Lucky 13… in pentru descarcarea de en-
metrou, in camera de camin, in dorfina si pentru mentinerea
fata PC-ului, cu pixul si cu tonusului de lucru.
Nu trebuie sa va spe-
riati; este doar procesul in
Va invitam in pagina ur-
care 5 studente au un ‘In-
matoare sa mergeti Beyond the
sight’ in prag de licenta!
‘Insight’ si sa faceti analiza
Unul consistent, ati putea
produsului activitatii in ter-
spune! Da, chiar unul cu
meni pixelati de atitudini,
amploare de un semestru,
comportamente si alte moduri
cu iz managerial si foarte in-
tens ca proces.
Drumul par-
curs de la idee la
agenda… in nenumarate sti- implementare este
luri si moduri: formale, non- dovada vie a faptu-
formale… intre noi fie vorba, lui ca o idee venita
mai mult informale… in se- dintr-o minte crea-
dinte epice de consultare live si ta nu se poate con-
in conversatii pe messenger cretiza decat in
/mail nocturne si intermina- fuziune cu idei din
bile.... cu nelipsitele concesii si alte ‘centre de pro-
compromisuri… cu inerentele venienta’, a.k.a. co-
scurtcircuitari temperamen- legele de echipa.

18
Beyond the