Proiect Partide Politice

Organizaţia Municipală TSD Iaşi

Proiect redactat de:

Macsim Constantin

Bahrin Cosmina

Andrei Moga

Raoul Ciobanu
 1. Argument
CAP 1: Generalităţi ale partidelor politice
1.1 Partidul politic. Definiţii şi concepte esenţiale
CAP 2: Partidul Social Democrat şi Tineretul Social Democrat
2.1 Scurt istoric
2.2 Profilul PSD şi TSD în contextul actual
2.3 TSD
2.3.1. Conducere naţională
2.3.2. Conducere şi ramuri teritoriale, structură
2.3.3. Proiecte TSD Iaşi

2.4 Afilieri europene şi internaţionale

2.4.1. Partidul Social Democrat
2.4.2. Tinerul Social Democrat
CAP 3: Programe , statut PSD şi regulament TSD
3.1 Statutul PSD
3.2 Regulamentul intern al TSD
CAP 4: Organizarea campaniilor electorale
4.1 TSD în organizarea campaniilor electorale
Bibliografie
Anexe
 1. ARGUMENT

Un argument important cu privire la alegerea făcută îl constituie faptul că Partidul Social

Democrat este cel mai prolific partid din Romania cu cele mai bune rezultate pe plan politic fiind
singurul partid relevant de stânga. De ce am ales să analizăm Tsd ? Datorită faptului că Partidul Social
Democrat are cea mai veche tradiţie ca fiind un partid de mase promovând şi educându-şi tinerii în
spiritul social-democrat. Principii precum solidaritate, egalitate şi libertate ne-au atras în mod special
atenţia spre o analiză mai atentă asupra structurii şi funcţionării partidului. Pe de altă parte în prezenta
lucrare ne-am propus să analizăm gradul de funcţionalitate al structurii, modul în care structurile PSD-
ului (TSD, LSSD, OFPSD, Liga elevilor TSD Iasi) atrag, dezvoltă şi promovează tinerii atât în
organizaţie, cât şi în afara ei. Un alt motiv pentru care am ales această structură se regăseşte în
contextul actual politic din Romania. Ne-am propus sa analizăm cadrul şi alternativele de
guvernământ propuse pentru redresarea economică şi social-politică a României prin compararea
măsurilor de stânga cu cele de dreapta, fiind partidul îndreptat spre societate.

CAP 1: Generalităţi ale partidelor politice

1.1 Partidul politic. Definiţii şi concepte esenţiale

Existenţa partidelor politice, partidismul, ca fenomen politic, reprezintă un fenomen esenţial al

unei vieţi democratice. Între partidism şi democraţie există o relaţie directă, biunivocă, în sensul că
democraţia începe să se manifeste cu adevărat odată cu dezvoltarea partidelor politice ca instituţii
politice, acestea putând să desfăşoare o activitate sistematică şi de amploare numai într-un climat
democratic autentic.
Putem spune fără a ne înşela că partidele politice sunt în strânsă legătură cu democraţia, la fel
cum consideră şi Hans Kelsen: “Democraţia nu poate să existe cu adevărat decât dacă indivizii se
grupează în funcţie de scopurile şi afinităţile lor politice, adică numai dacă între individ şi stat se
inserează aceste formaţiuni colective, fiecare reprezentînd o anume orientare comună pentru membrii săi,
un partid politic. Democraţia este deci în mod necesar şi invariabil un stat-de-partide (Parteienstaat)”1.
De-a lungul istoriei s-au formulat peste 600 de definiţii ale partidelor politice, Maurice Duverger
apreciază că definirea partidului politic nu poate fi decât „ vagă , conjuncturală , aproximativă„2.

Pe marginea acestei teme apar o mare diversitate de opinii, păreri, unele pun accentul pe latura
instituţională, organizatorică-program, funcţii sau rol social. Alţii reduc partidul politic la putere, la
obţinerea şi menţinerea acestuia. Max Weber considera partidul politic ''o asociaţie de oameni liberi,
voluntar constituită, necesară societăţii cu un anumit program, cu obiective ideale sau materiale''.3

Printre cele mai importante importante definiţii ale partidelor politice regăsim definiţia dată de Marx
Weber conform căreia partidele politice sunt„ o grupare de oameni constituită pe baza liberului
consimţământ care activează pragmatic, conştient şi organizat pentru servirea intereselor unor clase,
grupuri sociale, comunităţi umane (popoare, naţiuni) pentru dobândirea şi menţinerea puterii politice
în vederea organizării şi conducerii societăţii, în conformitate cu idealurile proclamate în platforma
program”. Pe de altă parte, o definiţie cuprinzătoare a partidului politic o da Sigmund Neumann:
''Partidul politic este organizaţia îinchegată a forţelor politice active ale societăţii, preocupate de
controlul asupra puterii guvernamentale... el reprezintă acea verigă mare care leagă forţele sociale şi
ideologiile de instituţiile guvernamentale oficiale şi le angajează în activitatea politică într-un cadru
mai larg al comunităţii politice''4. Dimitrie Gusti vede partidul politic ''o asociaţie liberă de cetăţeni
uniţi în mod permanent prin interese şi idei comune, de caracter general, asociaţie ce urmăreşte, în
plină lumină publică, a ajunge la putere de o guvernare pentru realizarea unui ideal etic şi social''5.
După cum putem observa tendinţa centrală în definirea partidelor politice este aceea conform căreia
partidul politic este o ''personalitate colectivă'', caracterizată printr-o reunire voluntară, cu o gândire şi
acţiune proprie, cu o unitate de scopuri, interese şi idei, toate grupate pe un fundament politic-
ideologic acceptat şi însuşit de membrii săi. Din definiţiile prezentate anterior rezultă faptul ca în
încercarea de a defini un partid politic trebuie să ţină cont de trei aspecte: caracterul conştient
1
Hans Kelsen, La Démocratie , Paris, Economica, 1988, reed. ,p. 31.

2
Maurice Duverger – Partidele politice pp 1-2

3
Apud Virgil Magureanu, Studii de sociologie
politica, Editura Albatros, Bucuresti, 1997
4
Sigmund Neumann, Towards a Comparative Study of Political Parties in Modern Political Parties, 1966

5
Dimitrie Gusti, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic, in "Doctrine politice contemporane", Editura
Cultura Nationala, Bucuresti, 1926, p.4.
pronunţat, caracterul de grupare socială şi caracterul istoric. Ţinând cont de aceste caractere ale
partidelor politice, rolul acestora în organizarea şi conducerea democratică a societăţii se manifestă
prin anumite funcţii precum :

- potenţarea procesului de conştientizare privind interesele fundamentale ale unor grupuri tot
mai largi de cetăţeni şi atragerea acestora spre o activitare politică conştientă (prin programele şi
platformele partidelor care înscriu afirmarea unor idealuri de libertate şi progres pe care le vor propaga
în rândul maselor);

- organizarea cetăţenilor pe temeiul unor principii şi reguli care asigură desfăşurarea unei
acţiuni conştiente, dirijate spre un anumit scop. Cetăţenii pot fi grupaţi atât în partide şi alte formaţiuni
politice, acţionând pe baza platformelor program ale acestora, cât şi în organizaţii profesionale de tip
sindical;

- formarea şi pregătirea cadrelor în scopul asigurării personalului calificat pentru aparatul de

stat în accederea guvernării atunci când partidul ajunge să preia puterea politică de stat.

- asigurarea guvernării în perioada exercitării puterii politice în stat, prin elaborarea unor
programe, norme şi orientări de dezvoltare în concordanţă cu interesele ţării respective, atât pe plan
intern cât şi extern. În contextul actual, pluripartidismul contemporan poate fi împărţit în trei mari
grupări: gruparea partidelor de dreapta, cu nuanţele respective de centru-dreapta sau de extremă-
dreapta. În această categorie intră partidele conservatoare şi liberale care pot fi de dreapta şi centru-
dreapta şi partidele fasciste sau neofasciste de extremă-dreapta. A doua grupare este constituită de
partidele de centru care cuprind, în general, partidele democrat-creştine sau social-creştine;

A treia grupare, cea a partidelor de stânga, cu nuanţele de stânga, centru-stânga şi extremă-

stânga include partidele socialiste, social democrate, comuniste, radicale iar din extrem-stângă,
partidele comuniste de tip marxist-leninist.

Partidul Social Democrat se încadrează în gruparea partidelor de stânga, în categoria

partidelor social-democrate de centru-stânga. Conform art.3 din Statut, Partidul Social Democrat este
un partid de stânga modern şi progresist, un partid naţional, cu vocaţie europeană, membru al
Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei Socialiste, care promovează idealurile Revoluţiei
Române din 1989, continuatorul tradiţiei de peste 100 de ani a social – democraţiei, care militează
pentru edificarea în România a unui stat de drept, social şi democratic; promovează doctrina social-
democrată contemporană, fundamentată pe principiile de libertate, dreptate socială, egalitate de şanse
şi solidaritate, si este un partid deschis care se adresează, prin întreaga sa activitate politică, tuturor
categoriilor sociale, cetăţenilor care consideră munca şi creativitatea, elementele fundamentale ale
existenţei şi formării personalităţii.

CAP 2:Partidul Social Democrat şi Tineretul Social Democrat

2.1 Scurt istoric

Ideile socialiste au pătruns în Principatele Române prin intermediul tinerilor care îşi făceau
studiile în străinătate, transferul de idei făcîndu-se mai ales pe filiera franceză, datorită predilecţiei
pentru cultura franceză. Mai ales după revoluţia de la 1848, ideile socialiste au fost propagate prin
intermediul presei muncitoreşti şi socialiste, reprezentate de Telegraful român (1865), Analele
tipografice (1869), Uvrierul şi Lucrătorul român (1872). În jurul acestor publicaţii s-au format cercuri
socialiste, în cadrul cărora s-au afirmat personalităţi ca Titus Dunca, Zamfir Arbore, fraţii Ioan şi
Gheorghe Nădejde.
PSDR a salutat Marea Unire din 1918, solicitând democratizarea ţării şi transformarea ei într-o
societate socialistă. În decembrie 1918, PSDR şi-a schimbat denumirea în Partidul Socialist, dar din
rândurile sale s-au desprins mai multe facţiuni şi grupuri disidente. Congresul din 7 mai 1927 a hotărât
centralizarea întregii mişcări socialiste prin constituirea Partidului Social-Democrat (PSD), iar printre
membrii săi se numărau George Grigorovici, Constantin-Titel Petrescu, Ilie Moscovici, Serban
Voinea, Iosif Jumanca, Ioan Flueraş, Ştefan Voitec, Lotar Rădăceanu, Theodor Iordănescu, Ion Pas.
După Revoluţia din 1989, perioada de tranziţie de la comunism la democraţie a fost gestionată,
în mare parte, de partide cu vocaţie social-democrată. Din punct de vedere cronologic, primul partid
social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea vechiului regim a fost Partidului
Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democraţiei
româneşti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorică, PSDR nu a reuşit, însă, să obţină şi o
legitimitate electorală aptă de a-l face să exercite o influenţă semnificativă asupra actului de
guvernare. După o alianţă temporară cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD în 1995 în vederea participării la
alegerile parlamentare din 1996. Noua alianţă, Uniunea Social Democrată a participat la guvernare în
cadrul coaliţiei CDR-USD-UDMR, dar existenţa sa a fost de scurtă durată, până în 1999.
 La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspăt înfiinţat după sciziunea
FSN, a obţinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit preşedintele României cu 61,5% din voturi.
La un an de la constituire, FDSN şi-a reafirmat orientarea social-democrată, cu prilejul Conferinţei
Naţionale din 9-10 iulie 1993, când şi-a schimbat denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din
România. Totodată s-a realizat şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Solidarităţii Sociale, Partidul
Republican, Partidul Cooperatist şi Partidul Socialist Democratic din România.
Aflat la guvernare în legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare şi a pierdut
alegerile din toamna anului 1996. Între anii 1996-2000, PDSR s-a aflat în opoziţie, perioadă în care a
acumulat o experienţă extrem de importantă şi şi-a construit în mod realist şi pragmatic strategia
pentru a reveni la putere.
În anul 2000, PDSR împreună cu PSDR şi PUR, partid de orientare social-liberală, au
constituit Polul Democraţiei Sociale din România (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a câştigat
alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR
a fost
Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea şi consolidarea PSD ca unic
reprezentant al social-democraţiei în România, atât din punct de vedere instituţional, cât şi ideologic.
PSD a fost însă supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării, partidul fiind
nevoit să intre în opoziţie în urma alegerilor din noiembrie-decembrie 2004. Adrian Năstase, deoarece
a pierdut alegerile prezidenţiale, precum şi pentru a respecta decizia Congresului Extraordinar al PSD
din august 2004, care îi cerea lui Ion Iliescu să revină în fruntea PSD după expirarea mandatului de
Preşedinte al României, nu a mai candidat la preşedinţia partidului. La Congresul din 21 aprilie 2005,
în urma unei competiţii dramatice, Mircea Geoană a devenit preşedinte al PSD.
În perioada 2005-2009 PSD a realizat eforturi de racordare la acţiunile şi politicile Partidului
Socialiştilor Europeni, însă credibilitatea partidului a fost pusă la îndoială de oscilaţiile din politica
internă: pe de-o parte social-democraţii au participat la suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu
(în anul 2007), pe de altă parte au intrat la sfârşitul anului 2008 într-un guvern de mare coaliţie, alături
de PDL. Eşecul lui Mircea Geoană în alegerile prezidenţiale din 2009 a însemnat pierderea
posibilităţii PSD de a-şi pune în aplicare programul politic. La Congresul PSD din 20 februarie 2010
preşedinte al PSD a devenit Victor Ponta, acesta asumându-şi obiectivul de a nu repeta greşelile din
istoria recentă a partidului.
 2.2Profilul PSD şi TSD în contextul actual

100 soluţii de guvernare

Congresul extraordinar al PSD a adoptat la 16 octombrie 2010 modificarea statutului şi

lansarea programului alternativ de guvernare: „ România corectă, România socială, 100 de soluţii de
guvernare”. Cele 100 de soluţii propuse sunt grupate în măsuri care vor fi aplicate în prima zi, în
prima lună, în primul an şi în primul mandat de la instalarea la guvernare.
În prima zi la guvernare, PSD îşi propune să aducă salariile la nivelul dinainte de tăierea cu
25% şi să anuleze măsurile cuprinse în Ordonanţele de Urgenţă ale actualului guvern privind pensiile
militare şi alte categorii de pensii speciale. Social-democraţii vor, de asemenea, să elimine obligaţia
privind plata contribuţiilor sociale pentru persoanele angajate cu drepturi de autor şi să înceapă auditul
financiar şi instituţional prin realizarea “Cărţii negre a guvernării Băsescu-Boc”, pentru a arăta
dezastrul instituţional, economic şi social pe care îl va prelua Guvernul PSD.
În prima lună de guvernare, PSD îşi propune realizarea unui pact social, împreună cu
sindicatele, dar şi începerea depolitizării administraţiei, prin interzicerea numirilor politice mai jos de
miniştrii şi secretari de stat, reducerea evaziunii fiscale, îndreptarea luptei anticorupţie, plata integrală
a subvenţiilor în agricultură, compensarea medicamentelor cu 90 la sută pentru pensiile sub 1.000 lei.
De asemenea, promit creşterea salariului minim la 750-800 de lei şi unificarea salariului minim din
mediul privat cu cel de la stat. Tot în prima lună PSD doreşte să reducă impozitarea muncii, prin
scăderea CAS-urilor cu trei puncte la angajator şi să îngheţe (pentru un an) preţul la energia furnizată
populaţiei.
În ceea ce priveşte primul an de guvernare, PSD vizează introducerea sistemului diferenţiat de
impozitare, unde se regăsesc două variante. Prima variantă ar fi impozitarea în patru trepte: 0% pentru
veniturile de până la 1.000 lei, 15% pentru veniturile sub 4.500 lei, 25% pentru veniturile între 4.500
şi 10.000 lei şi 35% pentru veniturile de peste 9.000 lei. A doua variantă ar fi impozitarea în trei
trepte - 8% pentru veniturile până la 1.000 lei, 12% pentru cele între 1.000 şi 4.500 lei şi 16% pentru
veniturile ce depăşesc 4.500 lei. Totodată, PSD susţine păstrerea impozitului pe profit la 16%, cu
scutire de impozit pentru profitul reinvestit. În privinţa TVA, social-democraţii au în vedere majorarea
în cazul produselor de lux şi diminuarea până la 5%, pentru pâine, carne proaspătă, lapte, ulei şi zahăr.
Tododată, se doreşte creşterea impozitelor pentru proprietăţile de lux şi pentru proprietăţile multiple.6
6
http://www.psd.ro/100desolutii.pdf
 Cu ocazia Congresului Extraordinar al TSD din data de 2 octombrie 2010, preşedintele TSD
Nicu Bănicioiu a lansat campania: „Cumpăraţi produse româneşti!”. Scopul acestei campanii este
acela de a încuraja consumul de produse româneşti: „Consideram asta a fi o soluţie minimă de
stimulare a companiilor din România, iar noi ca tineri social democraţi am considerat că trebuie să
acţionăm”. 7

2.3 TSD

2.3.1 Conducere naţională aleasă la 2 octombrie 2010

În calitate de Preşedinte al TSD Naţional a fost reales Nicolae Bănicioiu, Secretar General este
Ioana Pop, iar cei 15 vicepreşedinţi aleşi sunt Radu Balauş, Bogdan Balanişcu, Bogdan Butucnaciu,
Ştefan Creţan, Marius Dunca, Florin Mija, Daniel Suciu, Emilian Pavel, Leonard Petre, Claudia
Ţapardel, Răzvan Rotaru, Vlad Cozma, Cozmin Vasile, Ştefan Cornel şi Cătălin Tiuc.8

2.3.2 Conducere şi ramuri teritoriale

Preşedintele Organizaţiei Judeţene a TSD Iaşi este Bogdan Cojocaru, Secretar general este
Vlad Ghica iar cei nouă vicepreşedinţi sunt: Bogdan Balanişcu, Cătălin Bejan, Ioan Câmpeanu,
Ciprian Cucoranu, Ionescu Dragoş, Ionescu Lucian, Iosif Valentin, Iulian Moraru şi Ţepuşă Florin

La Organizaţia Municipală TSD Iaşi, Preşedinte este Florin Trofinov, Secretar General este
Cosmin Tătărăşanu, Secretar executiv este Ramona Luana Simeria iar cei şapte vicepreşedinţi sunt
Cristian Angeru, Andrei Auslingher, Lucian Barticel, Alin Bocancea, Bogdan Crucianu, Georgiana
Melenciuc şi Adrian Pitac9.

În acest moment, din spusele lui Bogdan Cojocaru, TSD Iaşi numără peste 1100 de membri
activi, fiecare având posibilitatea de a-şi pune în valoare abilităţile în cele trei departamente: cel de
comunicare, de resurse umane şi cel de proiecte.

7
http://www.tsd.ro/CampanieProduseRomanesti/despre.php
8
http://www.mediafax.ro/politic/noua-conducere-a-tsd-banicioiu-fina-lui-ponta-si-15-vicepresedinti-7440473
9
http://www.tsdiasi.ro/about-2/
 TSD Iaşi este condus de un preşedinte ales la doi ani, secondat de maxim nouă vicepreşedinţi
şi un secretar executiv.

2.3.3 Proiecte TSD Iaşi

Cel mai important dintre proiectele TSD Iaşi de la venirea noii conduceri, din spusele
Preşedintelui Organizaţii Judeţene TSD Iaşi, Bogdan Cojocaru, a fost proiectul „Perspective Social-
Democrate”, un proiect de pregătire a tinerilor pe trei domenii: dezbatere publică, comunicare şi
doctrine politice. Acest proiect constituie dovada relaţiilor bune dintre TSD Iaşi şi celalalte
organizaţii cu valori comune, este vorba despre FES (Friedrich-Ebert-Stiftung) care a sprijinit TSD
Iaşi în implementarea proiectului “Perspective social democrate”. Acest training a dovedit forţa
Organizaţiei de Tineret a PSD, dat fiind faptul că toate cele trei training-uri, respectiv dezbatere
publică, comunicare şi cel de doctrine politice au fost ţinute de membri ai TSD.
“Organizaţia TSD Iaşi este deschisă şi mereu pregătită să înveţe şi de aceea vom sprijini
întotdeauna astfel de activităţi. Ne dorim ca un număr cât mai mare dintre membrii organizaţiei să
poată participa la aceste cursuri de aceea sunt sigur că vom relua acest proiect şi în primăvara anului
2011. Un lucru important de menţionat este că trainingurile sunt susținute de Georgiana Alexandrescu,
Simona Vrânceanu și Bogdan Balanişcu, membri TSD Iaşi. Aceștia sunt atestați ca formatori și vor
livra cursurile de doctrine politice, dezbatere publică și comunicare electorală.
„Obiectivele proiectului constau în instruirea a peste 100 membri TSD din judeţul Iaşi,
preşedinţi ai organizaţiilor comunale TSD şi nu numai. Îmbunătăţirea abilităţilor de argumentare şi
comunicare în rândul membrilor TSD Iaşi este esenţială pentru dezvoltarea personală şi
organizaţională. Activităţile proiectului se vor desfaşura în perioada 23.10-14.11 2010 şi vor consta
în 5 sesiuni de pregătire ce vor fi organizate în municipiile Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos, comunele
Vlădeni şi Tibăneşti. Etapa finală a proiectului urmând a se desfăşura în data de 14.11.2010 şi va
consta într-o dezbatere pe tema ”Soluţii Social-Democrate în comunitatea locală” a declarat Ion
Câmpeanu vice-preşedinte TSD Judeţ Iaşi.
Tinerii social-democraţi militează pentru profesionalizarea actualei clasei politice care a
dezamăgit electoratul în perioada post-revoluţionară. Acest lucru se poate realiza doar cu oameni
oneşti, bine pregătiţi, care s-au implicat în politică pentru îmbunataţirea calităţii vieţii membrilor
comunităţii locale din care provin. TSD Iaşi sprijină tinerii care doresc să înveţe noul mod de a face
politică, dezbatere bazată pe argumente şi implicare în viaţa comunităţii.
Ionuţ Moisa, membru fondator al Departamentul de Comunicare al TSD Iaşi ne-a mărturisit că
au fost multe proiecte atât pentru membrii organizaţiei cât şi pentru electorat. Aminteşte de proiectele:
„puzzle uman”, „Gala TSD Iaşi” la a 2-a ediţie în acest an, sau de proiectul „Ia`şi SPUNE”, proiect ce
are ca scop centralizarea problemelor cetăţenilor din Municipiul Iaşi şi transmiterea lor spre
soluţionare către organele abilitate.
Alte proiecte pe care le putem preciza sunt: proiectul „Dezbateri bilunare” la care au participat
aproape 100 de tineri sau marşul electoral la care au participat peste 300 de tineri din Iaşi şi din Judeţ;
proiectul “Dacă nu ştii nu’ti pasă. Dar acum ştii!”, ce a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă
asupra lipsei de sânge cu care se confruntă zilnic spitalele ieşene şi de a determina populaţia să ia
atitudine în această privinţă.

2.4 Afilieri europene şi internaţionale

2.4.1 Partidul Social Democrat

1 .Internaţionala Socialistă -o organizaţie mondială a partidelor social democrate şi laburiste,

reunind 161 de partide şi organizaţii politice de pe toate continentele. Internaţionala Socialistă îşi are
originile în Internaţionala a Doua, din 1889, însă funcţionează în această formă actuală din 1951, când
a fost re-înfiinţată prin Congresul de la Frankfurt. De atunci rolul şi numărul membrilor Internaţionalei
a crescut semnificativ, doar în anii '90 numărul membrilor dublându-se. Partidele social democrate şi
laburiste reprezintă actori semnificativi pe scena politică internatională, numeroase partide membre ale
Internaţionalei fiind în avangarda progresului politic şi instituţional. Partidul Socialiştilor Europeni
este membru asociat şi un partener esenţial al Internaţionalei Socialiste.

2. PES-Partidul Socialiştilor Europeni aduce laolaltă partidele socialiste, social - democrate şi

laburiste din Uniunea Europeană. PES are 33 de membri din cele 25 de state membre UE, la care se
adaugă România, Bulgaria şi Norvegia. De asemenea, PES are 5 partide cu statut de asociat, şi 5 cu
statut de observator.
 Ţelurile fundamentale ale PES pot fi subsumate astfel :
• Întărirea mişcării social - democrate în întreaga Europă;
• Definirea, susţinerea şi implementarea de politici comune ;
• Adoptarea unui Manifest comun pentru alegerile parlamentare europene;
Liderii PES se întâlnesc de trei sau patru ori pe an pentru a discuta probleme fundamentale şi
pentru a adopta rezoluţii comune. Preşedenţia este forul suprem al PES şi este responsabil cu deciziile
politice. Echipa de Coordonare (secretarii internaţionali) se întâlneşte la fiecare 2 luni pentru a pregăti
activităţile comune.10

2.4.2 Tineretul Social Democrat

ECOSY – Tineretul Socialist European adună mişcările socialiste şi social democrate de tineret
ale Uniunii Europene , ale Europei Centrale şi de Est şi ale ţărilor mediteraneene. A luat fiinţă în
noiembrie 1922 în The Hague, Olanda.

Scopurile ECOSY sunt:

2. să promoveze şi să contribuie la valorile socialiste şi social democrate;

3. să contribuie înspre construirea unui stat democratic european;

4. să apere interesele tineretului în UE;

5. să integreze orga]nizaţiile membre la nivel european;

6. să promoveze cetăţenia europeană printre tinerii progresişti ai Europei.11

IUSY este un ONG global compus din aproximativ 150 organizaţii de tineret socialiste, social
democrate şi laburiste din peste 100 de ţări din toată lumea. IUSY este condus din prezidiul ales la
Congresul Mondial cu reprezentanţi din toată lumea.

IUSY luptă pentru:

10
www.psd.ro
11
www.ECOSY.org
 Libertate şi Drepturile Omului – Pentru ca fiecare individ, bărbat sau femeie să poată beneficia
de drepturi politice depline fără a fi discriminat pe baze de clasă, gen, religie sau rasă.
Egalitate, împotriva oricărei forme de discriminare între indivizi; pentru justiţie socială; pentru
egalitate între genuri, pentru egalitate de şanse şi pentru a beneficia în mod egal de acces la educaţie.
Pentru democraţie, bazată pe principiile libertăţii şi egalităţii, împotriva autoritarismului,
populismului şi dictaturii.
Pentru dreptul la autodeterminare, la libertatea de exprimare a tuturor oamenilor.
Pentru solidaritate universală, deoarece credem în posibilitatea acţiunii colective pentru
liberarea indivizilor.
Pentru soluţii politice la probleme, deoarce credem în abilitatea oamenilor de a schimba
lumea.12

CAP 3: Programe, statut si regulament TSD

3.1. Statutul Partidului Social Democrat

Partidul Social Democrat urmăreşte numai obiective politice în conformitate cu Statutul şi

Programul Politic ale partidului, astfel:
(1) promovează valorile şi interesele naţionale, principiile social-democraţiei moderne şi ale
consolidării statului de drept;
(2) susţine că proprietatea privată stă la baza economiei de piaţă, fiind expresia economică
a liberei iniţiative a cetăţeanului; consideră că proprietatea privată este un factor esenţial al
progresului economic general şi al bunăstării individuale; se pronunţă pentru
dimensionarea raţională, pe criterii de eficienţă, a proprietăţii publice şi private a statului;
(3) susţine restructurarea şi modernizarea economiei naţionale, procesul de privatizare,
pentru realizarea economiei sociale de piaţă, precum şi continuarea reformei în
administraţia publică centrală şi locală, subordonată slujirii intereselor cetăţenilor; militează
pentru promovarea descentralizării în economie şi administraţia publică şi pentru
concretizarea rolului statului ca forţă de echilibru în societate;
(4) elaborează şi susţine programe care să asigure înfăptuirea reformei economice şi

12
ww.IUSY.info
sociale, a echităţii sociale exprimate prin egalitatea şanselor pentru toţi cetăţenii ţării,
promovarea şi afirmarea valorilor umane;
(5) elaborează şi susţine programe concrete de protecţie socială a categoriilor defavorizate,
aplicând imperativul justiţiei sociale; promovează solidaritatea umană, spiritul comunitar de
întrajutorare, respectul persoanei şi al familiei, în vederea creşterii coeziunii sociale şi
refacerii relaţiilor fireşti între cetăţean şi stat;
(6) promovează dezvoltarea învăţământului, ştiinţei şi culturii, a bisericii şi tradiţiilor sale -
condiţii esenţiale ale progresului general al ţării şi ale spiritualităţii româneşti şi universale;
(7) recunoaşte şi susţine rolul femeii în familie şi în societate, egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi şi promovează accesul la reprezentare proporţională a femeilor în toate
funcţiile şi structurile politice.
(8) promovează programe şi acţiuni de formare şi afirmare a tineretului;
(9) militează pentru ocrotirea sănătăţii şi protecţia mediului ambiant;
(10) apără drepturile şi libertăţile omului; respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică,
religioasă şi etnica al cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale; combate
extremismul de orice fel, manifestările de rasism, şovinism, separatism etnic sau teritorial;
(11) susţine strategia de integrare a României în structurile europene şi euroatlantice;
promovează politica externa a statului consacrată dezvoltării relaţiilor cu toate statele,
îndeosebi cu ţările vecine;
(12) aderă la valorile şi principiile promovate de Internaţionala Socialistă şi militează pentru
aplicarea acestora în viaţa social-politică românească; colaborează şi întreţine relaţii cu
partide sau organizaţii social-democrate sau de altă orientare politică democratică.
Din articolul 3, alin.(8) reiese că PSD promovează programe şi acţiuni de formare şi afirmare a
tineretului;

Articolul 17, alin. (11) stabileşte pentru membrii organizaţiei de tineret limitele de vechime
pentru accederea pentru funcţii în partid sunt:

a) pentru oraşe, municipii, judeţe şi municipiul Bucureşti 1 an;

b) pentru organele centrale 2 ani.

Iar articolul 17, alin. (13) prevede că preşedinţii organizaţiilor de tineret şi de femei de la toate
nivelurile (comunal,municipal, judeţean, naţional) sunt asimilaţi vicepreşedinţilor din organizaţia PSD
corespunzătoare.
 Organizaţia de Tineret a PSD – Tineretul Social Democrat

Articolele 83-85 din statut sunt cele care reglementează activitatea Organizaţiei de
Tineret a PSD, după cum urmează:

Articolulul 83:

(1) Pentru stimularea participării tineretului la viaţa politică, în cadrul Partidului Social
Democrat se constituie şi funcţionează Organizaţia de tineret a P.S.D., denumită prescurtat T.S.D. –
Tineretul Social Democrat, căreia îi revine principala responsabilitate a activităţii politice a partidului
în domeniul tineretului.

(2) Din organizaţia de tineret T.S.D., pot face parte tineri cu vârsta cuprinsă între 18-35
de ani, care au calitatea de membru al P.S.D., precum şi tineri care au împlinit vârsta de 16 ani.

Articolul 84:

Organizaţia de tineret a P.S.D. urmăreşte, cu prioritate, următoarele obiective:

(1) realizarea de analize privind starea tineretului român; elaborarea ofertelor politice
ale partidului adresate tinerilor;

(2) iniţierea şi organizarea unor programe sociale, economice, politice, educative,

culturale, distractive, sportive şi turistice, corespunzătoare intereselor şi aspiraţiilor tinerilor;

(3) organizarea de acţiuni de pregătire şi perfecţionare ale tinerilor membri ai P.S.D., în

vederea promovării acestora în structurile de decizie ale partidului şi a asumării unor responsabilităţi şi
demnităţi publice de către aceştia.

Articolul 85:

(1) În cadrul organizaţiei P.S.D. – comunale, orăşeneşti, municipale, sectoarelor

municipiului Bucureşti, judeţene şi a municipiului Bucureşti, se constituie
organizaţii de tineret.

(2) În cadrul Organizaţiei de tineret a P.S.D. se constituie Liga Studenţilor, Liga

Elevilor şi alte cluburi şi ligi pe probleme specifice tineretului.

(3) Comitetele Executive ale consiliilor P.S.D. de la toate nivelurile partidului

coordonează activitatea organizaţiilor de tineret respective.
 (4) Organizaţia de tineret a P.S.D. îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament
propriu, aprobat de Comitetul Executiv Naţional.

(5) Organizaţia de tineret a P.S.D. se poate afilia la organizaţiile internaţionale ale

tineretului social democrat şi poate colabora cu acestea pe baza aprobărilor Comitetului

Executiv Naţional.

3.2 Regulamentul intern al TSD

PREVEDERI GENERALE

1.Pentru stimularea participării tineretului la viaţa politică, în cadrul Partidului Social

Democrat se constituie si funcţionează Organizaţia de Tineret a P.S.D., denumită prescurtat T.S.D. -
Tineretul Social Democrat, căreia îi revine principala responsabilitate a activităţii politice a partidului
în domeniul tineretului.
2.TSD este rezultatul fuziunii dintre OT - PDSR (Organizaţia de Tineret a PDSR), organizaţie
constituită in noiembrie 1997 si TSDR - membru (Organizaţia de Tineret a PSDR). TSD este membru
IUSY din noiembrie 2002 si membru ECOSY din martie 2005.
3.Din punct de vedere politic, TSD înlesneşte si contribuie la integrarea tinerilor în structurile
politice ale PSD, la exprimarea si valorificarea drepturilor tinerilor, prin mijloace de acţiune politică si
civică.
4.Organizaţia de tineret îşi desfășoară activitatea potrivit prezentului Regulament aprobat de
Biroul Permanent Naţional al PSD si adoptat de către Congresul TSD.
5.Organizaţia de Tineret a PSD (TSD) este formată din membri de partid, cu vârste cuprinse
între 18 si 35 de ani, participanţi activ la acţiunile desfășurate în cadrul organizaţiei de tineret (TSD),
care adera la principiile si idealurile social-democraţiei româneşti, care militează pentru îndeplinirea
programului politic si social al PSD. Tinerii simpatizanţi ai organizaţiei, care au împlinit vârsta de 16
ani, pot fi luaţi în evidenţe în cadrul Ligii elevilor.
 OBIECTIVE

TSD are următoarele obiective prioritare:

(1) Crearea unei structuri funcţionale, care sa asigure eficientizarea întregului demers politic al
PSD, în sfera tineretului;
(2) Elaborarea unor documente de analiza si sinteza privind starea tineretului român si oferta
politica a PSD adresata tinerilor;
(3) Pregătirea, perfecţionarea si susţinerea tinerilor membri ai PSD în vederea promovării
acestora în structurile de conducere ale partidului, precum si pentru asumarea unor responsabilităţi si
demnităţi publice;
(4) Iniţierea si dezvoltarea unor relaţii permanente de dialog si parteneriat cu structuri de
tineret din tara si străinătate, în vederea promovării obiectivelor si principiilor social -democraţiei
promovate de PSD;
(5) Promovarea si popularizarea politicii PSD în rândul tineretului, prin elaborarea si
organizarea unor programe politice, sociale, economice, educative, culturale, distractive, sportive si
turistice, corespunzătoare intereselor si aspiraţiilor tinerilor;
(6) Colaborarea cu organizaţii de tineret social - democrate si socialiste si promovarea
principiilor si valorilor IUSY si ECOSY.

MEMBRII TSD
Calitatea de membru al TSD încetează la împlinirea vârstei de 35 de ani sau se pierde prin demisie,
radiere sau excludere.

Membrii TSD au următoarele drepturi:

(1) Să-și exprime liber opinia, în cadru organizat, cu privire la opţiunile politice ale TSD, în
conformitate cu Programul Politic al PSD, cu privire la activitatea organelor de conducere ale acestuia
si a reprezentanţilor partidului din cadrul TSD în organele autorităţilor publice;
 (2) Să se informeze cu privire la activitatea organelor de conducere ale TSD, precum si a
reprezentanţilor partidului din cadrul TSD în organele autorităţilor publice;
(3) Să aleagă si să fie aleşi în organele de conducere ale TSD, de la diferite niveluri;
(4) Să propună si să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale partidului, din partea TSD, în
condiţiile legii; să fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică locală si
centrală;
(5) Să participe la adoptarea hotărârilor în cadrul organizaţiilor TSD, potrivit competentelor
stabilite în Regulament;
(6) Să beneficieze de protecţia TSD si a partidului faţă de atacurile si presiunile politice
injuste, de orice fel;
(7) Să participe la şedinţele în care se discută probleme legate de persoana si activitatea sa;
(8) Să se adreseze organizaţiei, cu privire la orice problemă, fie de interes public sau personal.

ÎNDATORIRILE MEMBRILOR
Membrii TSD au următoarele îndatoriri:
(1) Să cunoască si să respecte Statutul partidului, Programul Politic al PSD si Regulamentul
TSD;
(2) Să acţioneze pentru înfăptuirea obiectivelor TSD;
(3) Să contribuie la formarea si promovarea unui mod de lucru democratic, prin acceptarea
plurarismului de idei si a diversităţii opiniilor exprimate în mod liber, în cadrul organizat al TSD, prin
respectarea hotărârilor majorităţii si a celor adoptate de organele ierarhic superioare ale TSD si să
asigure aplicarea lor;
(4) Să participe la şedinţele si activităţile organizate de către TSD ;
(5) Să nu exprime în public, în numele TSD, păreri ce contravin orientărilor PSD si să nu participe la
manifestări cu un astfel de caracter.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A TSD

TSD se constituie la nivel teritorial si judeţean, în cadrul organizaţiilor PSD si cuprinde:

(a) Organizaţii locale.
 (b) Organizaţii teritoriale - comunale, orășenești, municipale sau de sector .
(c) Organizaţii judeţene si a municipiului Bucureşti.

Organele de conducere ale TSD, de la toate nivelurile, sunt alese în mod democratic, prin vot
liber exprimat.
Un membru al TSD poate ocupa, concomitent, cel mult două funcţii politice, în cadrul
organelor de conducere ale TSD de la diferite niveluri.

ORGANIZAŢIILE JUDEŢENE

(1) Organizaţiile de tineret cuprinse pe teritoriul unui judeţ constituie organizaţia de tineret
judeţeană, cu sediul in municipiul - reședinţă de judeţ.
(3) Organizaţiile de tineret judeţene au obligaţia de a susţine si de a contribui la activitatea de
realizare, pe plan judeţean, a obiectivelor cuprinse în Programul Politic al PSD si în hotărârile
organelor de conducere naţionale ale TSD.
(4) Organizaţiile de tineret judeţene pot lua poziţie, pe baza studiilor si analizelor proprii,
asupra problemelor ce formează obiectul unor iniţiative si decizii ale autorităţilor administraţiei
publice judeţene după o consultare prealabilă a organizaţiilor PSD in cadrul cărora sunt constituite.
(5) Organizaţiile de tineret judeţene participă la organizarea si conducerea confruntărilor
electorale si la activitatea de propagandă a partidului în judeţe .
(6) Organizaţiile de tineret judeţene si cea a municipiului Bucureşti dezvoltă contacte si
raporturi de colaborare, pe baza unor convergenţe de interese, cu organizaţiile de tineret judeţene ale
altor partide.

STRUCTURA ORGANELOR NAŢIONALE DE CONDUCERE ALE TSD

CONGRESUL TINERETULUI SOCIAL DEMOCRAT

 Congresul TSD este organul suprem de conducere al TSD.
(1) Congresul TSD se convoacă o dată la patru ani.
(2) Convocarea se face prin decizie semnată de președinte, care se va comunica
organizaţiilor judeţene cu 30 de zile înainte de data stabilită.
(3) Congresul extraordinar poate fi convocat de către Consiliul Naţional, in situaţii
deosebite, la iniţiativa a cel puţin 16 Consilii Judeţene ale organizaţiilor TSD.Pentru desfășurarea
statutară a lucrărilor Congresului este necesară prezenţa a 2/3 din totalul delegaţilor aleşi la nivel
naţional, conform normei de reprezentare. Dacă acest cvorum nu este întrunit, se stabileşte data unei
noi convocări, cu majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi, însă nu mai devreme de 7 zile de la prima
convocare. Congresul convocat, în aceste condiţii, este legal constituit cu participarea a cel puţin
jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor.

PREŞEDINTELE TSD

Preşedintele TSD este ales prin vot secret, de către Congresul TSD, pentru un mandat de 4 ani.

Preşedintele TSD are următoarele atribuţii:

(a) conduce si coordonează activitatea generală a organizaţiei naţionale si conduce
Comitetul Executiv Naţional si Biroul Permanent Naţional;
(b) reprezintă TSD în raporturile cu organele centrale de conducere ale PSD si în
relaţiile cu organizaţii de tineret ale altor partide politice, din ţară sau din străinătate, în relaţiile cu
organizaţii neguvernamentale; încheie, in numele TSD, convenţii de colaborare cu organizaţii de
tineret ale altor partide sau organizaţii neguvernamentale interne sau internaţionale;
(c) prezidează şedinţele Congresului TSD, şedinţele Comitetului Executiv Naţional si
şedinţele Biroului Permanent Naţional;
(d) reprezintă TSD în cadrul şedinţelor Biroului Permanent Naţional al PSD, respectiv
ale Comitetului Executiv Naţional al PSD, asimilat poziţiei de vice-preşedinte al PSD
(e) numeşte Purtătorul de cuvânt la propunerea Biroului Permanent Naţional; de
asemenea poate numi 3 consilieri politici;
(f) prezintă conducerii PSD rapoarte si analize asupra activităţilor politice sau de altă
natură ale TSD;
(g) propune Consiliului Naţional al TSD dizolvarea Consiliilor sau a Birourilor
organizaţiilor judeţene, pentru încălcări grave ale prevederilor Statutului PSD sau ale Regulamentului
TSD si stabileşte măsuri pentru organizarea de noi alegeri în judeţul respectiv;
(h) ȋ ndeplinește orice alte atribuţii, care decurg din prezentul Regulament.

SECRETARUL GENERAL AL TSD

Secretarul General al TSD este ales prin vot secret de congresul TSD. Secretarul General al
TSD are următoarele atribuţii:
(a) conduce serviciile funcţionale la nivel central;
(b) coordonează activitatea curentă a organizaţiei de tineret si activitatea secretarilor
executivi.
(c) reprezintă TSD, in absenţa preşedintelui TSD, în raporturile cu organele centrale de
conducere ale PSD si în relaţiile cu organizaţii de tineret ale altor partide politice, din ţară sau din
străinătate, în relaţiile cu organizaţii neguvernamentale; încheie, doar in absenţa preşedintelui TSD, in
numele TSD, convenţii de colaborare cu organizaţii de tineret ale altor partide sau organizaţii
neguvernamentale interne sau internaţionale;
(d) convoacă şedinţele;
(e) Secretarul General poate, in lipsa preşedintelui TSD, să prezideze şedinţele
Comitetului Executiv Naţional al TSD, precum si ale Biroul Permanent Naţional al TSD si conduce
activitatea acestora;
(f) reprezintă organizaţia de tineret in cadrul şedinţelor Biroului Permanent Naţional al
PSD, asimilat poziţiei de secretar executiv al PSD;
(g) după consultarea secretarului general, preşedintele propune Comitetului Executiv
Naţional desemnarea secretarilor executivi in număr 7-9 persoane.
(h) Poate numi 3 consilieri politici.

VICEPREŞEDINŢII

(a) reprezintă TSD, in absenţa preşedintelui TSD, în raporturile cu organele centrale de

conducere ale PSD si în relaţiile cu organizaţii de tineret ale altor partide politice, din ţară sau din
străinătate, în relaţiile cu organizaţii neguvernamentale; încheie, doar in absenţa preşedintelui TSD, in
numele TSD, convenţii de colaborare cu organizaţii de tineret ale altor partide sau organizaţii
neguvernamentale interne sau internaţionale;
(b) prezidează şedinţele Congresului TSD, şedinţele Comitetului Executiv Naţional si
şedinţele Biroului Permanent Naţional;
(c) reprezintă TSD în cadrul şedinţelor Biroului Permanent Naţional al PSD, respectiv
ale Comitetului Executiv National al PSD, asimilat poziţiei de vice-preşedinte al PSD
(d) numeşte Purtătorul de cuvânt la propunerea Biroului Permanent Naţional; de
asemenea poate numi 3 consilieri politici;
(e) prezintă conducerii PSD rapoarte si analize asupra activităţilor politice sau de altă
natură ale TSD;
(f) propune Consiliului Naţional al TSD dizolvarea Consiliilor sau a Birourilor
organizaţiilor judeţene, pentru încălcări grave ale prevederilor Statutului PSD sau ale Regulamentului
TSD si stabileşte măsuri pentru organizarea de noi alegeri în judeţul respectiv;
(g) ȋndeplinește orice alte atribuţii, care decurg din prezentul Regulament.

LIGI, CLUBURI SI ALTE STRUCTURI INTERNE ALE TSD

(1)În cadrul TSD, se constituie Comisia Naţională de Arbitraj si Integritate morală, Liga
Studenţilor Social Democraţi, Grupul Feminin de acţiune al TSD, Liga Tinerilor Aleşi Locali, Liga
Tinerilor Întreprinzători, Liga Elevilor Social Democraţi sub coordonarea organelor de conducere ale
TSD corespunzătoare.
(2) Structurile menţionate la al.(1) ȋși desfășoară activitatea pe baza unor regulamente proprii
aprobate de Comitetul Executiv Naţional.
(3) Coordonatorii acestor structuri constituite in cadrul TSD participă la reuniunile organelor
de conducere ale TSD atât la nivel local cat si naţional, având drept de vot.

CAP 4: Organizarea campaniilor electorale

4.1 TSD în organizarea campaniilor electorale

 În primul rând trebuie subliniată necesitatea unei bune informări a tinerilor referitor la ceea ce
înseamnă politica şi atragerea acestora în activităţile politice cu o implicare cât mai mare. Trebuie să
fie instruiţi pentru a merge în teren şi a discuta cu cetăţenii despre problemele cu care aceştia se
confruntă.
Pentru pregătirea campaniei electorale trebuie avut în vedere atât pregătirea teoretică a
tinerilor, cât şi organizarea unor work-shop-uri unde tinerii să se confrunte cu situaţii cât mai apropiate
de realităţile întâlnite în timpul campaniei electorale, astfel încât aceştia să îşi poată asuma roluri de
primă importanţă în coordonarea campaniilor electorale.
Nu trebuie neglijată nici necesitatea unei implicari mai active a tinerilor in campania online,
astfel incât fiecare din membrii Organizatiei de Tineret să devină multiplicatori de mesaje având ca
principal scop o mai buna informare a electoratului referitor la măsurile întreprinse de PSD şi care ii
privesc direct.
Obiectivul major care trebuie urmărit se referă la conştientizarea tinerilor despre forţa continuă
pe care aceştia o reprezintă în societate.
Rolul TSD în campaniile electorale este acela de a „scrie şi disimina politicile PSD pentru
tineret în rândul celor ce au până în 35 de ani, şi nu numai”, din spusele lui Bogdan Cojocaru. TSD
transmite mesajele electorale cetăţenilor şi are rolul de fi „faţa dintre candidat şi alegător”, după cum
ne-a declarat Georgiana Melenciuc, Vicepreşedinte TSD Municipiu. Organizaţia de Tineret a PSD s-a
implicat activ atât în campania prezidenţială, cât şi la alegerile parlamentare şi cele europarlamentare.

Bibliografie

1. Hans Kelsen, La Démocratie , Paris, Economica, 1988;

2. Maurice Dauverger, Les partis politiques, Paris, A.Colin, 1951

3. Sigmund Neumann, Towards a Comparative Study of Political Parties in Modern Political

Parties, 1966
 4. Dimitrie Gusti, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului politic, in "Doctrine
politice contemporane", Editura Cultura Nationala, Bucuresti, 1926

5. Apud Virgil Magureanu, Studii de sociologie politica, Editura Albatros, Bucuresti, 1997

ANEXE

Interviu cu Bogdan Cojocaru, preşedintele TSD Judeţ Iaşi

1.Cum aţi ajuns în politicã şi de ce aţi ales Partidul Social Democrat?

Am ajuns în activitatea politică din curiozitate. Mereu mi-am dorit să am posibilitatea de a-mi
exprima ideile într-un mod organizat şi mai mult decât atât să fie şi ascultate.
2.De cât timp activaţi în partid şi care a fost evoluţia în partid pânã la ocuparea actualei funcţii?

Am intrat în PSD în anul 2003. În urma implicării în majoritatea acţiunilor desfăşurate de

TSD la nivel local şi nu numai am avut posibilitatea ca în 2004 să coordonez activitatea TSD pe zona
Alexandru - Dacia. Cred că acest moment a fost cel mai important deoarece am avut posibilitatea de a-
mi pune în valoare câteva calităţi necesare. În anul 2005 am fost ales vice-preşedinte TSD Iaşi, funcţie
deţinută până în anul 2007 când nu am mai candidat pentru nici o funcţie. Chiar dacă nu am mai
deţinut nici o funcţie m-am ocupat până în 2010 de activitatea din diverse colegii din judeţul Iaşi,
coordonarea activităţilor TSD în judeţul Iaşi în toată această perioadă. (2007 - iunie 2010 - alegeri
europarlamentare, parlamentare, prezidenţiale). Astfel în urma experienţei obţinute am decis să
candidez în anul 2010 la funcţia de Preşedinte TSD judeţ Iaşi.

3.Cum funcţioneazã Organizaţia de Tineret a Partidului Social Democrat?

Organizaţia TSD este parte integrată a PSD la fel ca şi Organizaţia de femei a PSD. În acest
moment organizaţia TSD Iaşi are peste 1100 de membri activi. Aceştia au posibilitatea de a se pune în
valoare în trei departamente în funcţie de abilităţile fiecăruia: departamentul de resurse umane,
comunicare şi proiecte. TSD Iaşi este condus de un preşedinte ales la doi ani, secondat de un număr de
maxim 9 vicepreşedinţi şi un secretar executiv. Secretarul executiv poate să fie ajutat de încă trei
persoane care fiecare dintre ei să poate desfăşura activităţi de organizare.

4.Care au fost proiectele pe care le-aţi implementat de la numirea în funcţie şi care sunt de viitor ale
TSDIaşi?

Cel mai important proiect desfăşurat în cadrul organizaţie de la preluarea funcţiei este
"Perspective Social democrate" - un proiect ce a reuşit să pregătească peste 100 de tineri din judeţul
Iaşi în trei domeniii foarte importante : comunicare, doctrine politice, dezbatere publică. Dezvoltarea
unor astfel de proiecte şi pentru alte domenii de activitate este o prioritate.

5.Care a fost rolul TSD-ului în campaniile electorale anterioare, cât de mulţumit aţi fost de
desfãşurarea campaniei şi ce îmbunãtãţiri vreţi sa aduceţi în campaniile viitoare?
 Rolul TSD este acela de a "scrie" şi disimina politicile PSD pentru tineret în rândul celor ce au
până în 35 de ani şi nu numai. Implicarea unui număr cât mai mare de tineri în aceste activităţi este un
obiectiv al organizaţiei. Comunicarea poate fi mereu îmbunătăţită de aceea poate fi considerată un
punct bun dar şi perfectibil în acelaşi timp.

6.Relaţia TSD Iaşi cu organizaţiile de aceeaşi orientare din Europa.

Implicarea TSD în diverse schimburi internaţionale este una din priorităţi. Alături de cei din
PES - Partidul Socialiştilor Europeni şi alături de structurile PSD şi TSD din diaspora această
activitate a prins amploare după 2004. Legătura mai ales cu cei care au plecat din ţară pentru a munci
este foarte importantă şi astfel se pot identifica toate nevoile lor.

7.Care sunt principalele obiective pe care vreţi sã le atingeţi în calitate de Preşedinte al TSD Judeţ?

Îmbunătăţirea condiţiilor de comunicare cu toţi cei ce sunt simpatizanţi PSD până în 35 de ani
este o prioritate însă în acelaşi timp şi dezvoltarea oamenilor din cadrul organizaţiei este foarte
importantă. Obiectivul nostru ca organizaţie este să promovăm cât mai multe soluţii pentru cei pe care
îi reprezentăm.
Obiective ca preşedinte:

- creşterea numărului de membri TSD Iaşi cu 30% până în 2012;

- creşterea numărului de simpatizanţi şi membri TSD ce cunosc valorile social democrate (şi
nu numai )cu 30% până în 2012;
- mărirea cu 40% a numărului de parteneriate şi proiecte desfăşurate pe raza judeţului Iaşi
de către Org. TSD. Iaşi.
- creşterea cu 50% a numărului de aleşi locali ce au până în 35 de ani până în 2012.
Interviu cu Ionuţ Moisa, membru fondator al Departamentului de Comunicare în cadrul TSD
Iaşi

1.Cum aţi ajuns în politicã şi de ce aţi ales Partidul Social Democrat?

Am ajuns să activizez într-o organizaţie politică de tineret în urma unor recomandări din partea
unui prieten. Înainte de acest lucru, eram membru activ în liga studenţească de la facultate, membră a
Uniunii Naţionale A Studenţilor din România.
Am ales PSD-ul deoarece mă regăsesc în valorile stângii, valorile promovate de acest partid politic, şi
anume : Solidaritate, Egalitate, Libertate, la care organizaţia de tineret promovează şi Participarea şi
Dezvoltarea încurajând voluntariatul şi implicarea în comunitatea locală.
2.De cât timp activaţi în partid şi care a fost evoluţia în partid pânã la ocuparea actualei funcţii?

Sunt în acest partid de aproximativ 2 ani, timp în care am fost membru activ al
departamentului de comunicare din cadrul Tsd`ului. În această perioadă, în urma multor iniţiative de
proiecte şi implementarea lor, în urma muncii depusă din timpul campaniilor electorale, voi prelua
conducerea unei structuri din cadrul TSD-ului, şi anume Liga Studenţilor Social Democraţi.

3.Ce activitãţi, proiecte aţi desfãşurat în timp ce aţi fost membru în departamentul de comunicare?

Au demarcate foarte multe proiecte atât pentru membrii organizaţiei cât şi pentru electorat. Aş
putea aminti de proiectul “puzzle uman” , “Gala TSD Iaşi” prima ediţie, anul acesta urmând să fie a
2`ua ediţie, sau “ IA`ŞI SPUNE” proiect demarat în Campania prezidenţială din anul 2009, proiect
ce-şi are ca scop centralizarea problemelor cetăţenilor din Municipiul Iaşi şi transmiterea lor spre
soluţionare către organele abilitate.

4.Care sunt şansele de afirmare ale tinerilor social democraţi?

Şansele de afirmare a tinerilor sunt foarte mari. De la organizaţia de tineret din Iaşi a plecat ca
europarlamentar dl Cătălin Ivan, ca vicepreşedinte TSD la nivel naţional şi consilier local dl Bogdan
Balanişcu. Din urmă vin alţi tineri capabili şi dornici de afirmare din punct de vedere politic, tineri
care ocupa deja funcţii de conducere la organizaţia de tineret, municipiul IAŞI.

5.Rolul Organizaţiei de Tineret în campaniile electorale anterioare.

Ţin să precizez aici, că Organizaţia de tineret din Iaşi a participat la multe campanii, având
rezultate pozitive. Campania de la parlamentare când îl aveam ca şi candidat pe Dr. Tudor Ciuhodaru
sau campania de la europarlamentare, candidat Cătălin Ivan.
Interviu cu Georgiana Melenciuc, Vicepreşedinte TSD Iaşi Municipiu

1.Cum aţi ajuns în politică şi de ce aţi ales Partidul Social Democrat?

În politică am intrat după ce m-am înscris la Facultatea de Ştiinte Politice în semestrul II al

anului I. Am luat decizia de a intra în partidul social democrat după ce am studiat doctrinele,
ideologiile şi după ce mi-am făcut o analiza a mea ca om, ţinând cont de activităţile ce le desfăşuram
şi încă le desfăşor: cum ar fi cele de voluntariat şi implicare în proiecte sociale. Activităţi ce corespund
doctrinei social democrate.

2.De cât timp activaţi în partid şi care a fost evoluţia în partid până la ocuparea actualei funcţii?
 În partid sunt din anul 2008.Acel an a fost an electoral local. În acel an am împărţit materiale
electorale. Făceam activităţile de stradă în care interacţionam foarte mult cu electoratul. Acolo practic
am învăţat ce vrea omul de la candidatul politic, am văzut care slogan i-a rămas tipărit în minte, ce
punct din programul candidatului îl interesa pe alegător, ce probleme vrea alegătorul să-i fie rezolvate.
Astfel mi-am dat seama că politica nu o poţi face într-un birou, urmărind şi gândind dezbateri politice.
Organizarea alegerilor locale din 2008 a adus o noutate pentru electorat: alegerea prin vot uninominal
a preşedinţilor de Consilii Judeţene .
În acea perioadă am fost secretar la sediul de campanie al unui candidat, o experinţă frumoasă, munca
de birou care ştiai când o începi, dar nu şi când o termini.
A urmat anul 2009 ,un nou an electoral, cel al alegerilor prezidenţiale.
Făceam activ departamentul de comunicare din cadrul organizaţiei de tineret. M-am ocupat de
campania în mediul online, văzând astfel cum se muta practic campania tradiţională în online-ul
modern. Am învăţat că online-ul te ajută, dar nu îţi este suficient: fără tradiţional eşti un candidat
inexistent.

3.Cum funcţionează Organizaţia de Tineret a Partidului Social Democrat? (structura, departamente,

numar membri, relatiile dintre membri)
Structura:
Preşedinte
2 secretari
7 vicepreşedinţi
Număr de membri este de aproape 1000
Există 3 departamente: Comunicare, Resurse umane şi IT
Membrii organizaţiei sunt în competiţie, dar relaţiile dintre ei nu sunt tensionate.

4.Care au fost proiectele pe care le-aţi implementat de la numirea în funcţie şi care sunt de viitor ale
TSD Iaşi?
Proiecte implementate:
Marş electoral cu particiaprea a 300 de tineri din Iaşi şi din judeţ;
Proiectul IA’ŞI SPUNE care a fost lansat prin distribuţia pliantelor pe care cetăţenii găseau site-ul şi
numărul de telefon la care puteau să ne contacteze pentru a ne transmite problemele lor şi noi să le
transmitem autorităţilor.
Prima GALA TSD în care am dat ocazia echipelor să se prezinte aşa cum doresc ei şi am premiat cel
mai activ tânăr PSD-ist.
Proiectul dezbateri bilunare la care au participat aproape 100 de tineri la dezbateri pe diferite tema.
Proiectele de viitor sunt confidenţiale.

5.Care a fost rolul TSD-ului în campaniile electorale anterioare, cât de mulţumit aţi fost de
desfăşurarea campaniei şi ce îmbunătăţiri vreţi sa aduceţi în campaniile viitoare?

Rolul TSD-ului în campanii este de a transmite mesajele electorale cetăţenilor şi de a fi faţa

dintre candidat şi alegător.
Pe viitor aş alege cu mai multă grijă resursa umană.

6.Relaţia TSD Iaşi cu organizaţiile de aceeaşi orientare din Europa.

TSD Iaşi colaborează foarte bine cu organizaţiile care au aceleaşi valori, spre exemplu FES
(Friedrich-Ebert-Stiftung) care a sprijinit TSD Iaşi în implementarea proiectului “Perspective social
democrate”.

7.Care sunt principalele obiective pe care vreţi să le atingeţi în calitate de Vicepreşedinte al TSD
Judeţ?

Principalele obiective ar fi :
3. Creşterea numărului de tineri în organizaţie;
4. Creşterea calităţii tinerilor şi a activităţii TSD;
5. Promovarea unui număr cât mai mare de tineri.