Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C Q B
B N M
fig. 2
Arc capabil fig. 1
de unghi dat – locul geometric al punctelorfig. 3
dintr-un semiplan din fig. 4 2
1
din care un segment dat ( [AB] ) se vede sub un unghi constant – fig. 5 3
- este un arc de cerc cu aceleaşi extremităţi ca şi ale segmentului dat ; se
verifică pe baza unghiului înscris în cerc (∢1, ∢2, ∢3) care cuprind între
laturile lor acelaşi arc de cerc şi acelaşi segment AB.
Săgeata – distanţa maximă dintre o coardă şi arcul pe care îl subîntinde ; este porţiu-
A B
nea din raza perpendiculară pe coarda dată, cuprinsă între coardă şi arcul de cerc
Segment circular – porţiune interioară cercului cuprinsă între o coardă şi arcul pe fig. 5
1
π n 0 sin n 0 0
care îl subîntinde ; aria lui este A = r ⋅ − , n – măsura
2
0
180 2
arcului de cerc sau unghilui la centru corespunzător
- există formule mai simple de calcul al ariei segmentului circular, dar dau
valori aproximative S ≈
h
6c
( 2
)
4c 2 + 3h 2 , sau S ≈ ⋅ h ⋅ c , unde c – lungi- 0
n r
3 c
mea coardei AB , iar h săgeata segmentului circular ( ultima relaţie dă o precizie mai mică )
Sectorul circular – porţiunea de cerc cuprinsă între două raze şi arcul de cerc
determinat de capetele lor ; unghiul format de cele două raze ( n0 ) se
numeşte unghiul sectorului ; ptr. n=900 sectorul este un sfert de cerc, A
0 0
n=180 este semicerc, n=270 este trei sferturi de cerc ; în primul şi O
ultimul caz razele sunt perpendiculare, iar în cazul doi sunt în
prelungire.
n0
π ⋅r ⋅n 0
π ⋅r ⋅n
2 0
B
- lungimea sectorului de cerc L = , iar aria A = 0
;
180 360
Lungimea cercului : L = 2∙π∙r ; aria cercului : A = π∙r2 , unde r = raza cerc r
-π este un nr. iraţional, cu valoare aproximativă π≈3,14…… , şi se numeşte constanta cercului ; re-
prezintă , în orice cerc, raportul constant între lungimea unui cerc şi diametrul său.
Poziţia unei drepte faţă de un cerc : i) exterioară – nu are nici un punct comun cu cercul şi d > r , unde d =
distanţa de la centrul cercului la dreaptă , iar r = raza ( fig. 6 )
ii) secantă – taie cercul în două puncte şi d < r ( fig. 7 )
iii) tangentă – un singur punct comun cu cercul – punct de tangenţă -
şi d = r , în punctul de tangenţă raza şi tangenta fiind perpendiculare ( fig. 8 )
r=d
r O r T
O s B
t
d A fig. 8
e fig. 6 d
fig. 7
Poziţiile relative a două cercuri : i) exterioare – nu au nici un punct comun şi d > R + r (fig. 9)
ii) tangente exterior – un singur punct comun şi d = R + r (fig.10)
iii) secante – au două puncte comune şi R – r < d < R + r (fig.11)
iv) tangente interior – un singur punct comun şi d = R – r (fig.12)
v) interioare – nu au nici un punct comun şi d < R – r (fig.13)
r R vi) concentrice – nici un punct comun, au acelaşi centru şi d = 0 (fig.14)
B
r R d
T
r
d fig.9 d R r
T
R fig.10 d A R
fig.11
fig.12
r r
d
d
R fig.14
fig.13
Tangente duse din acelaşi punct la cerc : tangente duse dintr-un punct exterior la cerc T1
2
- tangentele duse din acelaşi punct la cerc sunt congruente PT1≡ PT2
- dreapta ce uneşte punctul comun al tangentelor cu centrul cercului este O
bisectoarea unghiului format de tangente
- aceaaşi dreaptă este mediana segmentului T1T2
Tangentele comune a două cercuri : pentru două cercuri de raze diferite se P
pot duce 4 tangente - 2 exterioare şi 2 interioare- astfel : T2
- cercuri exterioare – 2 tangente exterioare şi 2 tangente interioare
- cercuri tangente exterior – 2 tangente exterioare şi una interioară în pct. de tangenţă
- cercuri secante – 2 tangente exterioare
- cercuri tangente interior – 1 tangentă exterioară în punctul de tangenţă
- cercuri interioare şi concentrice – nici o tangentă comună T2
Calculul tangentelor comune a două cercuri
T1
i) tangenta comună exterioară T1T2 se poate calcula prin
r Q
asemănarea ∆ PO1T1 ∼ ∆ PO2T2 , sau ∆ PO2T2 ∼ ∆ T1QT2 , sau
teorema Pitagora în ∆ T1QT2, cu T1Q = O1O2 , T1Q = R - r
ii) tangenta comună interioară T1T2 din suma P
T1P + T2P , iar acestea se calculează din asemănarea triunghiurilor
∆ PT1O1 ∼ ∆ PT2O2 , cu O1P + O2P = O1O2
Coroana circulară – porţiunea plană cuprinsă între două cercuri
concentrice de raze diferite – în limbaj tehnic şaibă O1
- aria ei este A = π ( R2 – r2 ) , unde R şi r sunt razele celor O2
două cercuri , d = lăţimea coraonei R
R-r
T2
r R P
d
Puterea punctului faţă de cerc (p)– produsul constant dintre O2
distaţele de la un punct P la punctele la punctele de O1
T1
intersecţie A şi B ale secantei ce trece prin P şi taie cercul
- pentru P interior cercului p = PA∙PB = | d2 – R2 | , cu d = PO şi R = rază (fig.15)
- pentru P exterior cercului p = PA∙PB = PT2 (fig.16)
Axa radicală a două cercuri – dreaptă ale cărei puncte au puteri egale faţă de două cercuri neconcentrice.
Ea este perpendiculară pe linia centrelor. Pentru cercuri secante este secanta comună a celor două
cercuri,iar pentru cele tangente estetangenta comună.
- punctul P de intersecţie al axei radicale cu linia centrelor se determină cu relaţiile :
O1P d 2 + R12 − R22
= , cu O1,O2 – centrele cercurilor; R1,R2 – raze şi d = O1O2 – distanţa centrelor (fig.17)
O2 P d 2 − R12 + R22
T1 T2
A B
B T
P
R
O1 P
d O
P A
M
Centrul radical a trei cercuri – punctul care are aceeaşi putere faţă de trei cercuri coplanare,fig.17 de centre necoli-
niare ; el sefig.15 fig.16
află la intersecţia axelor radicale a celor trei cercuri
Tipuri de cercuri : - cerc circumscris unui poligon : cercul ce trece prin toate vârfurile unui poligon
- cerc înscris în poligon : cercul tangent , în interior, tuturor laturilor unui poligon
- pentru poligoanele regulate centrele acestor cercuri se află în centrul poligonului, adică la intersec-
3
ţia diagonalelor poligonului
- cerc exînscris unui poligon : cercul tangent în exterior la una din laturile unui triunghi şi
prelungirile celorlalte două ; centrul său se află la intersecţia bisectoarelor a două unghiuri exterioare şi a
bisectoarei unghiului exterior neadiacent cu ele – vezi triunghiul
- cerc trigonometric : cercul de rază egală cu unitatea ( = 1 ), pe care se studiază funcţiile
trigonometrice ; centrul său se află în originea unui sistem de axe de coordonate
- cercuri ortogonale : două cercuri care se taie sub un unghi
drept ; unghiul se formează între tangentele duse la cele două cercuri ce trec
fiecare prin centrul celuilalt
- cercul lui Euler – cercul celor 9 puncte : cercul ce trece
prin mijloacele laturilor unui triunghi ; picioarele înălţimilor ; mijloacele
segmentelor cuprinse între vârfuri şi ortocentru . Centrul lui se găseşte la mijlocul
segmentului HO ( H – ortocentrul ; O – centrul cercului circumscris ) şi are raza egală cu jumătatea razei
cercului circumscris.
Câteva teoreme despre cerc : i) În acelaşi cerc sau în cercuri congruente , la arce congruente corespund coar-
de congruente, şi reciproc
ii) Două coarde ale unui cerc sunt congruente dacă şi numai dacă sunt egal
depărtate de centrul cercului (fig.18)
iii) Perpendiculara din centrul unui cerc pe o coardă trece prin mijlocul coardei
şi a arcului subîntins (fig.19)
iv) Dacă două coarde AB şi CD sunt congruente, atunci ABǁCD sau ACǁBD
v) Dacă două coarde sunt paralele într-un cerc, atunci coardele cuprinse între
ele sunt congruente.
C
A
O
O
v)
ii) iii) B
iv)