Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
Capitolul I Resursele umane – populatie
Capitolul II Resursele de pe glob si valorificarea acestor resurse
I Resursele umane
1
Dinamica populatiei planetei pe mari regiuni geografice
Curs 2
2
Repartitia geografica a populatiei
Consecinte :
Populatia este raspandita neuniforma pe glob de unde rezulta zone mai slab
populate sau zone cu o concentrare puternica de populatie.
Densitatea statala
Monaco 15000 locuitori pe km2
Singapore 6600 locuitori pe km2
Macao peste 30000 de locuitori pe km2
Banglades 900 locuitori pe km2
Coreea de S 500 locuitori pe km2
Japonia 336 locuitori pe km2
India, Finlanda peste 300 locuitori pe km2
Filipine, Vietnam 250 locuitori pe km2
Mobilitatea populatiei
Migratiile pot avea caracter permsnent sau nu. Migratia se poate desfasura
individual sau nu. Migratiile de-a lungul timpului :
- deplasarea grupurilor de faminism in diferite momente ale
antropogenezei
- popularea Americilor dinspre Asia cu circa 40000 de ani in urma (pieile
rosii – rase galbene, eschimosii)
- circulatia nealitica a populatiei in spatiul Mediterana, Egipt,
Mesopotamia.
- migratia populatiei Indo-Europene
- deplasarile de populatie din epoca migratiei populatiei
- descoperirile geografice care au avut ca efect migratia
In evu mediu sec XV – XVIII ( descoperirea Americii)
6
Cresterea populatiei urbane – exodul rural – urban, declararea de noi orase,
inglobarea in teritoriu urban a unor localitati vecine.
Pe glob peste 300 de orase cu o populatie de peste 1000000locuitori.
Formarea unor mari concentrari urbane, Megalapolisuri – cu cativa mari poli
de atractie si numeroase centre urbane mai mari sau mai mici care garanteaza in
jurul acestora.
7
Curs 3
Resursele naturale
Combustibili minerali
Resursele naturale reprezintatotalitatea zacamintelorde combustibili si de
minereuri a terenurilor agricole sau potential agricole a apelor si a padurilor de care
dispune o tara.
Carbunii – se remarca intre combustibili mineraliprin volumul mare al
rezervelor (90%) petrol 4%, gaze naturale 2%.
- sunt cunoscuti din antichitate
- incep sa fie exploatati pe cale industrialadin secolul XVIII in Marea
Britanie, Belgia, Germania, Polonia, Rusia si S.U.A.
- Secolul XIX este secolul carbunelui.
Rezervele sigure si probabile sunt cuprinse intre 10 – 11mii de miliarde de
tone.
8
Repartitia geografica a rezervelor este de 95% in emisfera N si S 5%, 2,7%
Africa, America de S 1,2%, Oceania 1,1%. Peste 80% din rezerve in urmatoarele
state C.S.I., S.U.A. si China si 15% celelalte state.
1913 – productia de carbune a fost de 1340 milioane de tone
1973 – este declansata criza petrolului de unde rezulta o crestere a productiei
carbunelui.
1991 – 5.000 milioane tone.
1999 – 4584 milioane tone.
America de N
SUA cel mai mare producator in 1996 cu 370 milioane tone cea mai
mare parte a productiei 90% carbune superior.
Principalele exploatari :
- Bazinul Apalasian in E SUA se desfasoara din Pelsivenia pana in
Alabama constituie principala baza de aprovizionare cu carbune coxificabil a
SUA ;
- Bazinul mijlociu al fluviului Mississippi si cuprinde statele Illinois,
Indiana, Kentucky, Ohio, Iowa, Missouri, Nebraska, Kansas si Okalahoma.
Carbunii sunt folositi in proportie de peste 60% in termocentrale.
11
CURS 4
PETROLUL
Arabia saudita este statul cu cele mai mari rezerve de petrol din lume si de
asemenea cel mai mare producator de petrol.Zacamintele si exploatarile sunt
situate in vecinatatea golfului Persic,campul petrolifer de la GHAWAR .Acest
zacamant are o suprafata de peste 200 km2 si concentreaza peste 10 miliarde
tone.Este unul dintre cele mai mari bazine de axploatari din lume.Alte bazine de
exploatari sunt la HARADAH,ABQAIQ.
Litoralul golfului persic intre DAHRAN in partea sudica si SAHAYAN in
partea nordica se situeaza exploatari terestre si marine (RAZ
DANNURA,MANIFA) acestea concentreaza jumatate din productia de petrol din
bazinele marine ale orientului mijlociu.
Transportul este realizat de doua conducte transporturile arabiene :
Rasamura-Saida 1700km dintre care 1200km leaga Ghawar de portul Yanhu, de la
Marea Rosie pana in canalul Suez.
Iran este cel mai vechi producator de petrol din zona. Brad a scazut ca o
consecinta a disputei purtata cu Irakul si datorita unei masuri productioniste
proprii.
12
Exploatari mai importante se fac in spatiul dintre muntii Zagras si golful
persic. Exploataile sunt : gurren, marum, alwaz. La granita cu Irakul se gasesc mai
multe conducte care baga centrele de productie cu punctele de distributie de la
Abadalm, Iazfahan si Teheran.
Zacamintele importante se afla in N tarii pe aliniamentele : Mosul, Kirkuk si
Ckanaquin.
Exploatarile din S tarii in campurile de la Rumaila, Mufthine, Basarak pana
la golful persic de unde zacamintele se continua in plutonul continental.
Conductele transporta si se intind din N (din Kirkuk) spre porturile Mediteraneene
Balniaz si Tartus.
Emiratele arabe unite – s-au impus rapid dupa 1960 ca un mare producator
cu o productie care in proportie de 50% provin din exploatari marine. Productia se
realizeaza in cea mai mare parte in emiratul ABUD-DHABY. Exploatarile marine
se realizeaza in : Zehum si emiratul Dubai (extractii la Fateh).
Alte tari cu productii importante mai sunt : Quatar, Oman si Baharein.
Din orientul apropriat singura tara cu productie mai mare este Siria.
13
Dupa 1960 incep exploatarile si in peninsula Alaska atat terestru cat si
submarin. Transportul de petrol de realizeaza cu ajutorul aleaductilor din Alaska
pana pe coasta de V a SUA.
SUA dispune de cea mai vasta retea de conducte de peste 275.000 km.
Conductele principale pleaca din Midle continent spre Marile lacuri (Oclahama,
citi si Chicago) spre regiunea central Atlantica (Oclahama, Citi, N.Y. ) si spre
golful Mexic ( Dalas, Hustan, New Orlans).
Canada – spre deosebire de SUA are rezerve mici 2,3 miliarde tone. Cea
mai mare parte a productiei o realizeaza in provinciile Alberta (Penubina,
Readwater) Columbia, Columbia Britanica si Saskataheswan. Se mai exporta si din
N din Delta Fluviului Makenzie.
Canada dispune de o retea de conducte de 35 mii km remarcandu-se trans-
mountain ( Edmentan, Vancauver, Seatle)
15
Curs 5
Rafinarea petrolului
16
Algeria – rezulta productia in crestere. Exploatari in E la granita cu
Libia ( Hassi, Messaoud si Edjeleh).
Egipt – este cel mai vechi producator de petrol African, prezinta
exploatari terste si submarine in peninsula Sinai si golful Suez ( 85% din productia
nationala).
2. Zona golfului Guineeii – cea mai mare parte a productiei este
submarina.
Nigeria – este cel mai mare producator de petrol 107 milioane tone.
Exploatari se fac in S-V tarii la Bonny, Escravas si exploatari submarine in delta
Nigerului.
Alti producatori Gabon si Angora.
C.S.I. – 8400 de mii barili/zi, Japonia 5000 mii barili/zi, China, Italia,
Germania.
Rafinariile sunt plasate in zona de exploatare a petrolului, importuri, in
lungul conductelor de transport al petrolului. Se intalnesc rafinarii mari in Orientul
mijlociu, C.S.I., SUA.
Rafinarii mari: Ras Tanurah (Arabia Saudita), Isfahan (Iran), Ufa (C.S.I.).
Importator
Prima zona importatoare este Europa Occidentala (40 -45%) cu tarile Franta,
Germania, Italia si Olanda.
A doua zona importatoare este America de N (25 – 30%)diferentiindu-se
SUA, care importa de la 30 de state, E si S-E Asiei.
Japonia concentreaza cea mai mare parte a fluxurilor de petrol.
Exportator
Orientul mijlociu si apropiat (30 – 35%), productie care se duce spre
Japonia, Europa de V si America de N.
Gazele naturale
18
Curs 6
Europa + C.S.I. – detin 2\5 din rezervele totale din rezervele totale de gaze.
C.S.I. – realizeaza cea mai mare parte a productiei in Rusia, Uzbekistan,
Turmekistan.
C.S.I. – are zacaminte in Siberia de V curs inferior al fluviului Obi
continuandu-se submarin in tarm Marea Kara.
Cel mai mare zacamint din lume la Urengai, acestui zacamant i se alatura
Orenburg.
In europa exploatarile se fac la : Ucraina subcarpatica pe curs ( mijlociu al
Valgai si in podisul Stavrapal Retean de conducte de transport si distributie de
270.000 km.
C.S.I. – exporta gaze spre Europa si Japonia.
Europa : Olanda a inceput exploatarile in 1950 si detin zacaminte tereste si
submarine in platforma continentala a Marii Nordului. Cel mai important zacamant
este la Gravingen ( in N-E tarii).
Olanda aprovizioneaza Tarile din U.E.
Exploatarile din Anglia detin zacaminte submarine in Marea Nordului iar
principalele exploatari se fac la Leman Bank, Vikiny.
Norvegia – rezerve submarine la Marea Nordului si Baril iar exploatari se
fac la Ehafisk, Frrigg, Cad.
Europa Occidentala diospune de cea mai densa retea de transport si
distributie a gazelor naturale.
America de N : SUA cu exploatari la golful Mexic 2\3 din productia tarii
19