Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!
“
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 28 ianuarie - 3 februarie 2011
De n-aş fi om,
aş vrea să fiu
un tricolor
uitat în Munţii Apuseni.
(Adrian Păunescu)
Săptămânalul dumneavoastră
preferat,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
z Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
z Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
z Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului
CE-AR FI DACĂ popa Tokes AR FI DECLARAT
PERSONA NON GRATA?
# prof. Georgeta Ciobotă
(Alba-Iulia)
Şi-ar merita pe deplin patala-
maua, mai ales că acum ţara lor îi
primeşte cu dragă cetăţenie mater-
nă, că tot le trebuie lor totul matern:
limbă, şcoală, drapel, administraţie.
Dacă le e aşa de dor de elementul
matern, noi suntem generoşi, aşa
cum scrie propria-ne istorie, şi le fa-
cem cale să se ducă în ţara maternă,
să meargă pe meleagurile lor, unde
să mănânce pâine maternă, să vor-
bească matern, după pofta inimii.
Nu-i păcat să se afle continuu într-o
vrajbă maghiaro-maghiară şi ma-
ghiaro-română, aici pe un pământ
străin? Acolo vor găsi armonia lim-
bii, a frăţietăţii şi poate se vor liniş-
ti, deşi ne îndoim că tartorul Tokes
nu va dezvolta şi acolo o atmosferă
Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
drăcească, aşa cum miroase deja,
În decembrie 2009, Traian Băsescu (dreapta) l-a
decorat pe Tokes Laszlo (stânga) cu cea mai înaltă
distincţie a Ţării - Steaua României în grad de Cavaler
mai ales că şi între maghiari sunt
Săptămânal regional de atitudine şi cultură
2
Judeţul Harghita
la Nufărul
Lamentările
coanei Nuţi
3
Artişti şi măscărici
6
†) Sfinţii Trei
Ierarhi
7
Pe cine nu au
dorit să deranjeze
organizatorii
Zilei Unirii
Principatelor
7 Române la
Sfântu-Gheorghe?
UDMR-ul cumva?!
oameni întregi la minte şi intuiesc
cu înţelepciune că nu-ţi poţi duce
viaţa numai în vrajbă cu popoarele
în mijlocul cărora te-a azvârlit is-
toria. Ştie popa că acolo nu i se va
îngădui ce i se îngăduie aici chiar de
preşedintele-eroare al României, pe
care maghiarii îl ţin în proptele.
Ca individ, român sau maghiar, 8
te gândeşti şi stai în nedumerire, în-
cercând să descifrezi încrengătura Consideraţii pe
existenţei popii Tokes. Mai întâi te marginea noii Legi
întrebi cum reuşeşte insul ăsta să se
îngrijească de îndrumarea pioşeniei a învăţământului
binecredincioşilor lui, când se ocu-
pă de politică intrigantă şi distruc- 9
tivă, de parlament european, de
vizite la congrese în ţara maternă, Scrisoare deschisă
de divorţ de nevastă, de înveninarea adresată românilor
secuilor care n-au avut până acum
voineşteni din
relaţii de discordie cu românii.
(continuare în pagina 3) Covasna
*actualizat în fiecare luni
 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201) Politic - Eveniment

Judeţul Harghita la Nufărul

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
# Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Criza inutilă marca PDL-UDMR servită
populaţiei a lăsat urme adânci în conştiinţa
oamenilor. Apropiindu-se anul electoral 2012,
UDMR a simţit că e rost de coafarea imaginii
zone nu înseamnă altceva decât realizarea din
bani publici a unor pagini web şi pliante elec-
torale în care apare chipul surâzător al vreunui
ales, care vrea să ne îndatoreze moral pentru
„marile realizări” din timpul mandatului. Evi-
dent, ar trebui să-l credem pe cuvânt fără să
punem întrebări.

Doru Decebal Feldiorean
Director general
Violeta Elena Feldiorean
Redactori
Andrei Mihai Braşoveanu
Adrian Teacă
Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János
Corectură
Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
şifonate a uniunii, care nu a făcut altceva decât
să asigure stabilitate proiectului de falimentare
a Ţării. Dar cum tăierile salariale, ale pensiilor
şi alocaţiilor nesimţite ale copiilor le-au simţit
şi votanţii UDMR, iată că se arată ca necesa-
ră îmbunătăţirea imaginii politicienilor uniu-
nii, care pierd pe zi ce trece din simpatizanţi.
Pentru ca cetăţeanul să fie luat de fraier până
la capăt, Consiliul Judeţean Harghita a găsit o
soluţie ingenioasă ca tot omul de rând să plă-
tească şi pentru aceasta. Astfel, CJ Harghita a
iniţiat un proiect de hotărâre de consiliu prin
care să aloce suma de 240.000 de lei (!?!) pen-
tru promovarea imaginii judeţului. După cum
ne-am obişnuit, promovarea imaginii unei
Pentru a le arăta curioşilor că propaganda
autonomistă nu a fost în zadar, CJ Harghita
îşi propune, printr-o altă hotărâre, să cheltu-
iască 56.000 de lei pentru programul „Sike-
res Szekelzfold”, adică „Ţinutul Secuiesc de
succes”. Traducerea ne aparţine, pentru că CJ
Harghita vrea să organizeze şi această acţiune
exclusiv în limba maghiară. Conform CJ Har-
ghita, programul „îşi propune aprofundarea
spiritului culturii, construirea unei societăţi a
cărei bază sunt principiile şi valorile adevă-
rate” ş.a.. Lipsesc doar realizările măreţe ale
conducătorului iubit… Aşteptăm cu nerăbdare
imaginea albită a udemeriştilor. Pardon, a ju-
deţului Harghita!

Matrix neocomunist
Intact SA Bucureşti
Foto: Mediafax

Redacţia:
Str. Lăcrămioarei, # Andrei Mihai Braşoveanu că acest mod de succesiune are un iz
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, (Sfântu-Gheorghe) mai degrabă medieval. Comunism în
Sfântu-Gheorghe, stare pură este să identifici un „duş-
judeţul Covasna, ROMÂNIA Partidul Civic Maghiar a atacat man de clasă” şi să-ţi construieşti
dur, prin vocea preşedintelui Szasz întreaga retorică şi acţiune pe lupta
Cititorii ne pot contacta la: Jeno, modul de alegere al preşedinte- împotriva acestuia. Lucru pe care îl
Tel.: 0267-312.260 lui UDMR, acuzând uniunea că prac- fac cu brio atât UDMR, cât şi PCM,
Fax: 0367-814.145 tică o democraţie de tip comunist în partidul pe care Szasz Jeno îl patro-
Editat de SC Tracia SRL care succesiunea se moşteneşte. Sza- nează la fel de autocratic. Oare va
Sfântu-Gheorghe sz Jeno a declarat că totul e greşit în lăsa Szasz Jeno pe altcineva decât un
modul de alegere a preşedintelui, în apropiat să-i succeadă la conducerea
ISSN 1843 - 4665 condiţiile în care perioada de depu- PCM? Să nu uităm că anul trecut şi
nere a candidaturilor nu s-a încheiat, Szasz Jeno a fost reales preşedinte al
Marcă înregistrată la OSIM Szasz Jeno (stânga) se face că îl ascultă pe dar organizaţiile ştiu deja cu cine vor PCM cu aproape 100 la sută din vo-
NR 87664 Traian Băsescu, dar acţionează, tot ca şi vota. Deşi are dreptate în privinţa turi, iar opozanţii au fost excluşi din
UDMR, în favoarea autonomiei teritoriale modului nedemocratic al desfăşu- partid şi li s-au reorganizat filialele.
Asociaţia „Noi Românii“ rării alegerilor, ar fi util de precizat Curat murdar, coane Jeno!
Preşedinte
Florin Ignat
Director executiv Lamentările coanei Nuţi târziu în noapte. „Am decis să îl sunăm pe proşează militarilor în rezervă că „au ales să
Ioan Mugur Topolniţchi # Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe) Preşedinte şi să îi recomandăm să nu mai vină strige împotriva Preşedintelui legitim ales”,
Colaboratori (la Iaşi, n.r.), mai ales că ieri, la ora 22, era apreciind că ar fi un „semn cu atât mai rău
prof. univ. dr. Petre Ţurlea După ce a fost dat cu flit de liderii Euro- încă la Cotroceni. Nici nu a vrut să audă, dar cu cât acei oameni, ca militari, au făcut un
dr. Mircea Dogaru jurământ de credinţă să apere Patria şi toate
dr. Ioan Lăcătuşu
dr. Gheorghe Funar simbolurile sale”. Despre jurămintele făcute
dr. Gheorghe Olteanu de preşedintele Traian Băsescu, premierul
dr. Vlad Hogea Emil Boc şi miniştrii din cabinetul acestuia,
dr. Mircea Frenţiu printre care se numără şi domnia sa, nu a spus
dr. Mircea Măran niciun cuvânt… După situaţii teribile, pre-
ing. Nicolae Doroftei cum cea de la Iaşi, există riscul ca Traian Bă-
av. Ioan Solomon
prof. Ilie Şandru sescu, Elena Udrea şi gaşca lor de tupeişti să
prof. Ligia Dalila Ghinea rămână cu niscaiva traume. Nimeni nu vrea
prof. Vasile Stancu să se întâmple asta, mai ales
prof. Rodica Pârvan că au la îndemână o solu-
prof. Doru Dobreanu ţie simplă: DEMISIA!
prof. Mircea Bodnari
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Adrian Moisoiu
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr pei, Traian Băsescu (foto medalion stânga) ne-a recomandat
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu şi-a luat raţia de huiduieli din partea propriu- nouă să nu par-
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă lui popor la Iaşi, la sărbătorirea Unirii Prin- ticipăm! Nu aş fi
Pr. Cristian Vlad Irimia cipatelor Române. De o neobrăzare înfioră- renunţat pentru
Pr. Iustin Gârleanu toare, Elena Udrea (foto medalion dreapta) nimic la onoarea
Pr. Nicolae Bota îi sare în ajutor preşedintelui şi îl perie cum de a reprezenta,
Pr. Constantin Iacob poate mai tandru, pe blogul personal. Coana într-un astfel de
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş Nuţi se lamentează epopeic şi povesteşte dra- moment, Guver-
Lazăr Lădariu ma luării deciziei prezidenţiale de a partici- nul României”,
Constantin Mustaţă pa la eveniment, deşi se ştia că „răii” vor fi se martirizează
Dan Tanasă acolo. După informaţiile apocaliptice privind blonda! Lipsa de
Mihai Horga autobuzele care urmau să aducă protestatarii, cuviinţă a Lenu-
Erich Mihail Broanăr ministreasa Udrea se confesează public şi ţei atinge paro-
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor vorbeşte despre acele clipe de coşmar, la ceas xismul când le re-
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Politic - Social Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201) 3

Artişti şi măscărici CE-AR FI DACĂ popa Tokes

# Ioan Mugur Topolniţchi
(Covasna)
Magnetismul circului este etern. Atrage la
orice vârstă. Rămânem înmărmuriţi de curajul
acrobaţilor, admirăm talentul scamatorilor, res-
pectăm truda incredibilă a dresorilor, simţim
fiorul magic al clipelor de suspans de dinaintea
unui salt periculos şi ne bucurăm de reuşitele
excepţionale ale acestor oameni minunaţi care
îşi forţează limitele, îşi valorifică talentul având
ca bucurie aplauzele spectatorilor şi chipurile
lor fericite. Pentru a evidenţia măiestria artişti-
lor, circul are ca element de contrast măscăricii.
Aceşti ghiduşi apar când te aştepţi mai puţin, se
bagă în seamă când nu trebuie, sunt un fel de în-
curcă lume care stârnesc râsul prin reacţiile lor,
de multe ori lipsite de ruşine.
Un astfel de sentiment am avut când con-
silierul local Mădălin Guruianu l-a criticat în
cuvinte dure pe marele artist Tudor Gheorghe
după spectacolul susţinut de acesta, la Sfân-
tu-Gheorghe, judeţul Covasna, cu ocazia zilei
naţionale a României. Este ruşinos a reproduce
vorbele de hulă adresate acestui reper cultural
naţional, dar nu putem să nu ne punem câteva
întrebări de bun simţ. De ce oare Mădălin Gu-
ruianu este atât de vehement în critica spectaco-
lului maestrului Tudor Gheorghe, dar este atât
de îngăduitor, absent chiar atitudinal, în privin-
ţa altor manifestări? Din calitatea de consilier
local ori altă postură nu l-am auzit spunând
vreodată o jumătate de silabă cu tentă critică la
adresa Casei de Cultură Municipale din Sfântu-
Gheorghe, care nu a organizat de ani de zile
nicio activitate culturală în limba română. Asta
nu-l deranjează pe distinsul domn Guruianu!?
Din postura de ales local care se pretinde inte-
resat de multiculturalitate şi punerea ei în va-
loare ar fi trebuit să arate cel puţin un interes
la fel de mare.
Spiritul critic l-a părăsit pe pretinsul liberal
şi în momentul în care formaţia revizionistă
Karpatia îşi susţinea concertele iredentiste la
noi în judeţ. În aceste ocazii în care spiritul de
critic ar fi trebuit să-i vibreze, a preferat să tacă.
Motivele acestor atitudini sunt lesne de intuit.
Casa de Cultură Municipală din Sfântu-Gheor-
ghe este în subordinea Primăriei din localitate,
condusă de prietenul său, primarul Antal Arpad
Andras, cel care ameninţa, cu ceva vreme în
urmă, românii cu soarta sârbilor din Kosovo,
iar concertele trupei revizioniste Karpatia sunt
organizate de gruparea iredentistă EMI, ai cărei
membri au participat la diverse acţiuni alături
de domnul Guruianu. În ciuda strădaniei de a
arăta că este un „multicultural” cum afirmă,
Mădălin Guruianu şi-a dat arama pe faţă prin
fapte. „Nu poţi să slujeşti la doi stăpâni, pentru
că pe unul îl vei iubi şi pe celălalt îl vei urî”,
spune Scriptura. Cei interesaţi de subiect, vor
putea trage, cu siguranţă, singuri concluzia pe
cine iubeşte şi pe cine urăşte măscăriciul*.
Zâmbim amar de fiecare dată când vedem
un spectacol al unui recunoscut mare artist ro-
mân zeflemit de nişte semidocţi** care se bagă
în seamă, aşa… la ordinul stăpânului. Precum e
şi firesc, cacofoniile mentale ale acestora pun în
valoare mai accentuat strălucirea marilor artişti.
Mai trist este că pentru unii români lucrurile nu
sunt chiar clare. Vai, însă, de cei pentru care ca-
bazlâcul*** bufonului**** înseamnă înţelep-
ciune!
*MĂSCĂRÍCI, măscărici, s. m. 1. Actor de
comedie în teatrul popular (de circ, de bâlci etc.)
care execută şi numere de acrobaţie, muzicale,
de dresură etc.; saltimbanc, paiaţă, clovn. ♦ Epi-
tet depreciativ pentru un om neserios, ridicol.
2. (În evul mediu) Persoană angajată la curţile
regale sau senioriale pentru a amuza asistenţa;
bufon. - Măscări + suf. -ici.
Sursa: DEX ‚98 |
**SEMIDÓCT, -Ă, semidocţi, -te, adj., s. m. şi
f. (Om) care are cunoştinţe puţine şi superficiale
(dar se crede cult); (om) puţin instruit. - Semi- +
doct.
Sursa: DEX ‚98
***CABÁZLẤC, cabazlâcuri, s. n. (Înv. şi
reg.) Păcăleală, poznă, glumă. - Din tc. [hok]
kabazlik.
Sursa: DEX ‚98
****BUFÓN ~ă (~i, ~e) rar Care provoacă râ-
sul; pasibil de râs (şi de batjocură); caraghios;
ridicol. /<fr. bouffon
Sursa: NODEX
AR FI DECLARAT
PERSONA NON GRATA?
(urmare din pagina 1) nu-i pustă sălbatică, aici e iarbă grasă şi un pă-
Când mai intră în biserică? Atunci când mai mânt care musteşte de bogăţii şi de aceea nu le
ajunge, şi acolo propovăduieşte discordia? vine a jindui după ţara lor şi tot de aceea nu mai
scăpăm de jafuri străine.
Românii n-au luat nimic de la
ei, şi-au luat doar ce le fusese
răpit. Ar fi trebuit s-o facă mai
demult, dar cruzimea cu care
au fost trataţi de jigodia cu
două capete a fost prea acerbă
ca stăpânii de drept ai acestui
teritoriu s-o biruie şi să iasă din
robie. Dar speranţa n-a murit
şi cel ce-a avut dreptate şi-a
dobândit-o. Dacă suntem îngă-
duitori şi-i suportăm cu tot ca-
racterul lor înţepenit în răutăţi,
nu înseamnă că astăzi nu avem
tăria de a ne apăra un drept pe
care, la 1 Decembrie, părinţii
Emil Boc (stânga) nu ia nicio decizie de noştri l-au cucerit cu mult mai
puţine forţe.
capul lui în Guvern, Marko Bela (dreapta) Mai trist este că ardeleanul
suflându-i mereu în ceafă nostru Boc, deşi are şcoală,
joacă, nici măcar cu jenă, ca
Apoi, cum se împacă o formaţie religioasă a un titirez după cum îi cântă un neşcolit, ajuns
unei persoane cu duşmănia diavolească pe care preşedinte prin cea mai încornorată strategie
o practică la fiecare pas, nu numai cu românii, de fraudă. Ca şef de stat, Băsescu, dacă ar avea
ci şi cu confraţii udemerişti. cea mai firavă demnitate, şi-ar da seama în ce
În 1989, am fost derutaţi de încâlcelile eve- dezastru ne-a adus şi s-ar retrage în birturile lui
nimentului şi am crezut că este o victimă a se- marine, dacă nu va fi băgat în vreo celulă, ca
curităţii. Dar când i s-au dezvăluit documentele cea mai non grata persoană.
de spionaj ascunse după icoane în biserică, ro- Oricât s-ar prelungi tăcerea formaţiunii afla-
mânii şi-au împrăştiat compasiunea şi, cu fieca- te la putere şi cârdăşia lui Băsescu cu unguri-
re zi trecută de atunci, ne dăm seama ce şarpe mea, să se ştie că acţiunea lui Tokes s-a născut
otrăvit adăposteşte Ardealul nostru. Împotriva moartă. Aşa că, declarat sau nu, tot cea mai diz-
ţării, a cărei pită o mănâncă, îşi varsă otrava graţiată persoană va fi aici, cât mai are de trăit.
aici, la Budapesta, în Parlamentul European şi Însă, doreşte să îşi vâre măcar un picior în Rai,
oriunde are ocazia. să-l ia pe vulpoiul Marko Bela pe după gât şi,
Motivul de a întâmpina ziua de 1 Decembrie după o beţie din abundenţă, să cânte:
în doliu este justificat, pentru că au huzurit timp Dragă Bela, eu şi tu
de secole ca asupritori şi storcători de averi pe Şohan n-om vedea Ardealu’
un pământ care nu le aparţinea. Le-a fost prea Teritoriu unguresc,
îndestulătoare şederea în Ardeal, pentru că aici Pentru că e ROMÂNESC!

Ne scrieþi, vã publicãm:

Scrisoare deschisă membrilor Fundaţiei „Mihai Viteazul”

Ca fiu de ţăran născut şi crescut în fru-
moasa localitate Valea-Mare, ştiu ce în-
seamnă respectul faţă de tradiţii şi iubirea
faţă de Dumnezeu şi mai ştiu că spiritul
Crăciunului ne îndeamnă prin colindători
să fim mai buni, mai omenoşi, mai îngă-
duitori şi să transmitem acest fior specific
românesc participând la răspândirea minu-
natei veşti a Naşterii Mântuitorului.
Din respect pentru această idee, am aş-
teptat să treacă postul Crăciunului pentru a
vă face cunoscută o întâmplare ce indirect
mă afectează şi îmi lasă un gust amar.
Poate cititorii îşi amintesc că în anul
2009, cam în această perioadă, am inter-
venit ca primar al comunei Valea-Mare,
interesat de promovarea tradiţiilor locale,
la doamna care diriguieşte destinele Festi-
valului de Colinde de la Sfântu-Gheorghe
pentru a fi primiţi să participe şi micii co-
lindători din această mioritică localitate -
dar, am fost refuzat categoric.
Deşi înainte participaserăm la ultimele
două ediţii, în 2009, refuzaţi fiind, am co-
lindat pe unde am fost primiţi şi am promis
că nu voi mai interveni, că nu o voi mai de-
ranja, că nu-i voi mai pronunţa nici numele,
şi m-am ţinut de cuvânt.
Dar… pentru că o profesoară de istorie
din Valea-Mare, o tânără inimoasă plină de
iniţiativă - care la concursul cu tema „Mihai
Viteazul şi Unirea”, organizat la Făgăraş, a
participat sub efigia Fundaţiei „Mihai Vitea-
zul” luând şi o menţiune, iar de Ziua Naţio-
nală a României, pe vremea aceea câinoasă,
a fost prezentă, pe cont propriu, cu un grup
de copii văleni -, a avut curajul şi a făcut
„imprudenţa” să o roage pe ŞEFA festivalu-
lui să fie primită să participe cu un grup de
colindători de la Şcoala „Mihai Eminescu”
din localitate, fiind refuzată pe motiv că
„atâta timp cât eu sunt directorul festivalu-
lui de colinde, iar în Valea-Mare primar este
Avram Gheorghe, la festivalul meu copiii
din această localitate nu au ce căuta”, mă
văd obligat să intervin şi să supun judecăţii
dumneavoastră şi cititorilor ziarului această
atitudine discriminatorie şi deloc pedagogi-
că din partea unui fost cadru didactic.
Stimaţi membri ai Fundaţiei „Mihai
Viteazul”, când auzeam prin mijloacele
mass-media pe câte unul că a fost confis-
cată revoluţia - râdeam. Dar, iată că există
şi se întâmplă în mintea unora şi astfel de
fenomene, dacă cumva nu greşesc şi acest
festival de colinde a fost privatizat între
timp - pentru că aşa se pare.
Eu am în familie un membru fondator al
Fundaţiei „Mihai Viteazul” (a se vedea ta-
belul cu membrii fondatori la numărul 46)
şi ştiu că unul din obiectivele pentru care
a fost înfiinţată această organizaţie a fost
tocmai stimularea mişcării cultural-artisti-
ce din judeţ şi promovarea tradiţiilor şi fol-
clorului românesc, cu preponderenţă prin
şcoli. Mai mult, se menţiona la înfiinţare (a
se vedea cartea „Fundaţia Mihai Viteazul -
20 de ani de activitate”, pag. 33, autor Stela
Buda) că fundaţia ne cheamă să uităm mici-
le noastre patimi, interese şi orgolii, pentru
a ne uni în scopul înlăturării vrajbei şi duş-
măniei la români.
Nu vreau să fiu înţeles greşit şi vă asigur
că nu e o tragedie că nu au putut participa
şi copiii din Valea-Mare la acest festival.
Ei au colindat şi vor transmite prin colind
mesajul Naşterii Domnului pe unde vor fi
bineveniţi (ultimii doi ani am fost la Sita-
Buzăului şi a fost minunat). Dar este păcat
că un grup de copilaşi, fie ei de oriunde, şi
un tânăr cadru didactic dornic de afirmare,
nu se pot exprima pentru că nu-i plac cui-
va ochii şi culoarea politică a primarului de
acolo. Şi este şi mai păcat că munca şi re-
zultatele frumoase ale fundaţiei sunt eclip-
sate de asemenea atitudini ale celui pus să
conducă - la fel ca în bancul acela „lasă Pe-
tre să vezi ce conducători le dau”.
Sunt trist şi mă gândesc că dacă la bi-
lanţ, când va apărea în presă că festivalul
de colinde a fost o reuşită şi că am adus
colindătorii de pe alte meleaguri (faptă lă-
udabilă, de altfel), copilul cititor din Valea-
Mare se va întreba: „dar eu cu ce am greşit,
de nu m-aţi primit?”, oare se va încumeta
preşedinta Fundaţiei „Mihai Viteazul” să-i
dea un răspuns?
Iar pentru faptul că s-a încercat acredi-
tarea ideii că neparticiparea colindătorilor
din Valea-Mare la acest festival se datorea-
ză primarului, am fost obligat (împotriva
voinţei mele) să intervin cu aceste rânduri.
P.S.: Dacă în 2009 îi recomandam evla-
vioasei doamne să nu privească în ochii
îngeraşilor pictaţi în biserică pentru că sea-
mănă izbitor de mult cu ochii copilaşilor
din Valea-Mare, acum îi recomand să nu
stea sub icoanele de pe pereţi, că ar fi posi-
bil ca elementele de fixare să se revolte şi
să cedeze.
Primarul comunei Valea-Mare,
Gheorghe Avram
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea

O prezentare a judeţului Treiscaune,
din anul 1920
# dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
„Banca Naţională a României,
18 septembrie 1920, Domnului
Prefect al judeţului Treiscaune, În
dorinţa de a contribui cu toţii cât
mai mult la ridicarea ţării noastre,
atât pe tărâm economic, industrial
şi financiar, îmi permit a Vă ruga
să binevoiţi a face o expunere a
situaţiunii oraşului şi judeţului
Dvs., atât din punct de vedere co-
mercial şi economic, cât şi al afa-
cerilor ce s-ar putea face. Vă rog
a-mi comunica situaţiunea gene-
rală a judeţului, dacă este sau nu
satisfăcătoare din punct de vedere
agricol, dacă recolta anului curent
a fost bună şi dacă se simte vreo
îmbunătăţire în pătura ţărănească;
dacă proprietarii şi arendaşii îşi
fac cu înlesnire muncile şi sunt
mulţumiţi de recoltă şi dacă co-
merţul a reînceput să-şi ia avântul
din trecut. Care sunt culturile mai
răspândite în judeţul Dvs. şi ce în-
tinderi ocupă aceste culturi? Câte
fabrici există în judeţul Dvs.; ale
cui sunt, cât produc şi unde des-
fac produsele? Ce importanţă co-
mercială şi economică are oraşul
Dvs.? În ce branşe se lucrează
mai mult; care sunt ramurile de
comerţ mai dezvoltate? Ce anume
industrii s-ar mai putea creia în
O carte ghid:
judeţul Dvs.; ce îmbunătăţiri s-ar
putea aduce agriculturii şi, în fine,
orice veţi crede că ar fi folositor
pentru ridicarea economică a ju-
deţului Dvs. Răspunsurile vă rog
să binevoiţi a le adresa la Banca
Naţională a României Braşov, cât
mai curând posibil. Mulţumin-
du-Vă anticipat, Vă rog a primi
Domnule Prefect, asigurarea dis-
tinsei mele consideraţiuni.”
Răspunsul. „Capitala jude-
ţului n-a avut în trecut un rol
conducător pe teren comercial
şi industrial, căci Braşovul fiind
aproape, a atras o mare parte a
intereselor. Fertilitatea pământu-
lui, nivelul înalt al agriculturii din
jurul oraşului, 2 fabrici de spirt
în oraş, altele 27 în judeţ, fabrica
de ţesătorie „Klinger”, fabrica de
tutun şi alte întreprinderi industri-
ale mai mici... au gravitat toţi că-
tre un centru mai dezvoltat: către
Braşov.
Altfel stă situaţia oraşului Târ-
gu-Secuiesc, care având o împrăj-
muire mai bogată, având şi legă-
turi comerciale cu vechiul regat,
a putut să dezvolte o viaţă mult
mai intensivă în toate privinţele.
.... Recolta anului acesta este cât
se poate de rea în ce priveşte ce-
realele. Cartoful şi porumbul vor
avea rezultate satisfăcătoare. Pro-
prietari, arendaşi, ca şi agricultori
hegemoniei maghiare în Bazinul
Carpatic în documente.” Cronologia
acţiunilor budapestane şi
mici luptă cu greutăţi enorme, şi udemeriste (XXXVIII)
anume cu procurarea cerealelor
necesare pentru însămânţat şi # dr. Gheorghe Olteanu
pentru hrană. Comerţul a înce- (Baden-Baden, Germania)
put, nu este însă normal din cau-
Mişcările revizioniste au fost realizate de forţele sociale. Cu eficienţă.
za abuzurilor la CFR. Sunt multe
Dar, după cum văd, deosebirea între stările de atunci şi cele actuale constă
case comerciale foarte solide, ale
în faptul că generaţia noastră, atunci, a fost crescută într-un spirit naţional
căror afaceri însă stagnează, din
de fier, ceea ce nu a fost suficient. Dacă este posibil ca printr-o educaţie
cauza nesiguranţei monetare ce a
publică - aceasta fiind un proces mai îndelungat - să se înfiinţeze mai mul-
fost până acum cu coroane.
te asemenea organizaţii sociale, nu numai Organizaţia Mondială a Ma-
Nivelul înalt al creşterii vite-
ghiarilor? Pe de altă parte, aici în Occident, deseori putem auzi asemenea
lor, stocul mare de vite, 160.000
afirmaţii din partea unor personalităţi oficiale, că „Ungaria nu are pretenţii
jugăre arătură, 70.000 jugăre
teritoriale”. Aşa ceva nu se poate spune.
fâneaţă, 400.000 jugăre pădu-
Al doilea punct ar fi, ceea ce deseori putem constata în Occident şi care
re, două exploatări carbonifere,
este deosebit de important din punct de vedere al politicii externe, lipsa,
industria spirtului, a postavului,
aproape totală, a propagandei.
patru staţiuni balneare, mai multe
La data acestei afirmaţii, Propaganda maghiară determinase deja
izvoare renumite de ape minerale,
rezoluţii ale Camerei Reprezentanţilor de la Washington, prin care era
mulţimea elementului românesc,
înfierată politica discriminatorie a României faţă de minoritatea maghia-
realizarea liniei ferate directe prin
ră. Peste mai puţin de un an, în „Dictionnaire de Geopolitique“ a lui
Nehoiaş cu vechiul regat - sunt
Yves Lacoste, Flammarion, 1993, în Franţa deci, „sora şi protectoarea
elemente care asigură o pers-
noastră”, „inexistenta” propagandă maghiară va introduce următoarele:
pectivă frumoasă a dezvoltării
Transilvania, „un ansamblu de teritorii maghiare devenite româneşti prin
economice şi financiare. Băncile
semnarea Tratatului de la Trianon, ea le-a fost oferită românilor în 1920”
existente sunt toate creaţiunile
(pag. 1504); „Matricea comportamentală a românilor” - „Acest naţiona-
băncilor mari din Budapesta. Se
lism exagerat, ce relevă o trăsătură românească mult mai veche, explică,
impune imperativ necesitatea în-
de asemenea, singularitatea geopolitică actuală a României” (p. 1292);
fiinţării unei bănci cu capital ro-
„În numele unui naţionalism românesc exacerbat, minorităţile etnice au
mânesc... Prin înfiinţarea Şcoalei
fost obiectul unor forme diverse de discriminare şi constrângere” (pag.
de Tragere şi Aplicaţiuni a In-
1295). România comunistă s-a caracterizat prin „xenofobia generalizată
fanteriei, populaţia se va înmulţi
şi de ostilitate în ceea ce priveşte minorităţile” (pag. 1295) şi de „luptele
simţitor. Clădirea caselor de lo-
naţionaliştilor împotriva minorităţilor” (pag. 1505).
cuit, punerea în funcţiune a unei
Ungaria „europeană şi democratică”, care a renunţat la orice pre-
instalaţii de baie cu aburi, permite
tenţii iredentiste (pag. 742), este şicanată sistematic de România şi este
de asemenea obţinerea de succese
„marcată de aceste vicisitudini istorice”. În „Le Petit Larusse” din ace-
financiare.”
laşi an, „prietenii“ universitari francezi nu-şi dezmint profundele cunoş-
- sclavi pe propriul lor pământ. tinţe referitoare la România şi nici „prietenia”, reiterând cu conştiincio-
zitate tezele maghiare.

ARDEALUL
Din fericire pentru românii din
Transilvania, monarhia austro-un- În mediul anglofon din acel timp, „The New European Surregions” a
gară s-a prăbuşit la timp, astfel încât lui Delamaid Darrell, 1994, se vorbeşte despre o Supraregiune a Dună-
machiavelicul plan de maghiarizare rii, ca o nouă unitate regională a viitorului - „Cooperarea între Viena
a pământului fostei Dacii n-a mai şi Budapesta va fi nucleul unei supraregiuni stabile”, „Cei 10,5 mili-
putut să-şi producă efectele. oane de maghiari în bazinul Dunării sunt mai puţin de jumătate decât

PĂMÂNT ROMÂNESC
Înainte de războiul mondial, acest cei 23 de milioane de români, dar mai mult decât oricare alt popor din
plan intrase, într-o formă iniţială, pe regiune” (Pentru domnul Hovath şi „prietenii ardeleni”, maghiarii sunt
făgaşul realizărilor. Contele I. Mai- oricum şi majoritari şi „primus inter pares“ în această regiune). Atât în
lath redactase un adevărat program Franţa cât şi în cartea lui Darrell, viziunea este tipic maghiară: originea
- CXXVIII - românilor incertă, enigmatică; Transilvania este nelocuită la venirea ma-
agrar, bazat pe principiul transferului
ghiarilor, rămânând apoi 1.000 de ani sub stăpânirea acestora; Transil-
# prof. Vasile Stancu Planul din 1912 al contelui Be- proprietăţii rurale de la români la un-
thlen mai prevedea o serie de măsuri, guri, iar societatea O.M.G.E. a agri- vania locuită de maghiari şi slavi şi invadată, prin migraţie, de români;
(Sfântu-Gheorghe)
destinate în primul rând să submine- cultorilor unguri proclama sus şi tare maghiarii - civilizatori, slavii - agenţi ai creştinării, românii - barbari;
ze însăşi proprietatea rurală româ- că pământul Transilvaniei trebuie să 1918 - anul „dezmembrării” Ungariei, al „invaziei trupelor române în
nească, fundamentul vieţii româneşti devină unguresc, „deoarece cine po- Transilvania, acordată de aliaţi României; 1940 anul revenirii Transil-
Transilvania colonizată de la ţară şi în al doilea loc să împie- sedă pământul, posedă şi ţara”. vaniei la Ungaria (perioada ocupaţiei ruso-comuniste, cu etnocidul ro-
cu… unguri dice libera dezvoltare economică a Pentru radicala schimbare a Tran- mânesc, nu este menţionată); 1965-1989 era naţional-comunismului,
milioanelor de români. silvaniei româneşti într-o Transilva- 1989 - revoluţia datorată lui Laszlo Tokes şi maghiarilor. Atât „Atlasul de
„Contele Ştefan Bethlen, unul Pentru atingerea primului şi celui nie ungurească, ungurii procedau, istorie a lumii”, Geoffrey Barraclough şi Norman Stone din 1992, cât şi
dintre cei mai vajnici apărători ai mai important scop, contele Bethlen deci, în etape. Întâi maghiarizarea prestigiosul dicţionar Webster, ediţia 1994, reiau repertoriul consacrat al
sistemului asimilării forţate, denun- cerea, pur şi simplu, deposedarea ro- elementului om, în al doilea rând istoriografiei maghiare interbelice.
ţa pericolul „oceanului românesc mânilor de bunurile rurale, adică de maghiarizarea pământului însuşi. Este mai mult decât evident că, prin tezele ei, „Istoria Transilvaniei”,
dintre Tisa, Dunăre şi Carpaţi” şi, singurele lor bunuri, iar în ceea ce Tentativa era, însă, şi prea te- editată de Academia Maghiară comunistă, în 1986, şi tradusă în mai
reluând vechiul principiu al legii priveşte paralizarea vieţii economice merară şi prea brutală pentru a multe limbi de largă circulaţie, îşi îndeplinise misiunea. (va urma)
colonizării a lui Daranyi, propovă- româneşti din Transilvania, viitorul putea reuşi într-o epocă în care
duia spargerea blocului compact al prim-ministru al Ungariei cerea dis- libertatea naţională era ridicată la în calitatea sa de ministru român al de dezlănţuirea primului război mon-
românilor transilvăneni prin coloni- trugerea creditului românesc şi sabo- rangul de principiu fundamental al minorităţilor a dat dovadă de un spi- dial, termenul nu ni se pare exagerat.
zări masive cu unguri. tarea instituţiilor bancare româneşti. vieţii statale. rit de dreptate şi de echitate care ar Când trecem în revistă, însă, întregul
„Guvernul ungar, spune Charles Dacă planul contelui Bethlen ar Deşi sortită eşecului, totuşi ungu- face cinste oricărui om politic din cortegiu de ordonanţe pe care guver-
Upson Clark în Greater Roumania, fi fost pus în aplicare, s-ar fi ajuns rii n-au abandonat această tentativă Occident, califică această politică nul contelui Ştefan Tisza le-a edictat
a cheltuit milioane de coroane pentru în plin secol al XX-lea la reînvie- de maghiarizare prin violenţă, până a maghiarilor faţă de naţionalităţi, cu privire la românii transilvăneni de
a coloniza Transilvania cu unguri, iar rea vechilor tradiţii feudale, românii în cea din urmă clipă a dominaţiei lor drept o politică „criminală”. În lu- la intrarea în război a Austro-Ungari-
după ce războiul a început, el a mărit redevenind - prin graţia ungurilor - politice asupra Transilvaniei. mina acţiunilor guvernelor ungureşti ei, termenul ni se pare prea blând.“
efortul său în această direcţiune.” ceea ce au fost timp de multe secole Profesorul Silviu Dragomir, care care s-au succedat la putere înainte (va urma)
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.” (Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Eterna poezie
# prof. Maria Stoica
(Sfântu-Gheorghe)
Anul acesta, ziua de 15 ianuarie,
dedicată aniversării lui Mihai Emi-
nescu, a devenit Ziua Culturii Naţio-
nale, consfinţind prin decret oficial
o sărbătoare inclusă de mult timp în
calendarul spiritual al românilor. Po-
etul naţional a reuşit, ca nimeni altul,
să unească „în gânduri şi-n simţiri”
suflarea românească de pretutindeni,
conştientă de necesitatea rezistenţei
prin cultură, ca o condiţie a primeni-
rii noastre spirituale, ca o garanţie a
dăinuirii fiinţei noastre naţionale.
Cine îl cinsteşte pe Mihai Emi-
nescu se respectă pe sine însuşi, de-
venind parte integrantă a unei culturi
valoroase care nu este ameninţată de
pericolul căderii în derizoriu, în efe-
mer sau banal. „Dacă îl vom citi mai
mult, îl vom înţelege mai mult, dacă
îl vom înţelege mai mult, vom fi mai
puternici spiritual. Eminescu ne sal-
vează de mediocritate. Ne dorim cu
toţii să creştem, dar nu putem creşte
decât prin cultură”, afirma, recent,
profesoara Doina Dobrean de la Gru-
pul Şcolar „Miron Cristea” din Sub-
cetate, judeţul Harghita.
Suita manifestărilor dedicate îm-
plinirii a 161 de ani de la naşterea
Poetului Naţional a fost ilustrată şi
la Colegiul Naţional „Mihai Vitea-
zul” din Sfântu-Gheorghe, judeţul
Covasna, prin activităţi complexe
care au avut în prim-plan celebra-
rea poeziei şi a operei eminesciene.
Membrii cenaclului literar „Du-
pă-amiezele poeziei” au participat
Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sfântu-Gheorghe
Asociaţia Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” din Moldova, Bacău
Un nou semnal de alarmă pentru prevenirea, până nu este prea târziu,
a creării unei „enclave etnice” în inima României (IV)
Aplicând cu consecvenţă strate-
gia de ocupare simbolică a spaţiu-
lui public din Covasna, Harghita şi
parţial Mureş, strategie concepu-
tă în laboratoarele adepţilor sepa-
ratismului maghiar, personalităţi-
le istoriei şi culturii româneşti nu
se mai regăsesc în nomenclatorul
denumirii străzilor şi instituţiilor
publice din aceste judeţe. În timp
ce personalităţile româneşti perce-
pute de liderii locali maghiari ca in-
dezirabile pentru atitudinea şi com-
portamentul lor faţă de maghiari nu
sunt acceptate în spaţiul public din
„ţinutul secuiesc” (ex. Andrei Şagu-
na, Horia, Cloşca şi Crişan, Mihai
Eminescu ş.a.), fără a ţine seama de
sensibilităţile româneşti, sunt pro-
movate cu prioritate personalităţi
cunoscute pentru antiromânismul
lor: Petofi Sandor, Vass Albert, Kos
Karoly, Marton Aron, Konya Adam
ş.a.). În acelaşi timp, când partide
politice şi asociaţii civice din Un-
garia nu au acceptat ridicarea bus-
tului Mitropolitului Andrei Şaguna
la Gyula sau, mai recent, închirierea
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
vineri, 14 ianuarie a.c., la o mani-
festare culturală desfăşurată sub
genericul „Eterna poezie”, în cadrul
unei întâlniri de cenaclu la care au
fost invitaţi scriitori şi profesori din
judeţele Braşov şi Harghita. Gazda
acestui generos program cultural a
fost Centrul Ecleziastic de Docu-
mentare „Mitropolit Nicolae Co-
lan” din Sfântu-Gheorghe (foto),
reprezentat prin dr. Ioan Lăcătuşu,
directorul Editurii Eurocarpatica.
Prima parte a programului a fost
rezervată evocării Poetului Naţional,
prin intermediul poeziei, al cântecu-
lui sau al gândului inspirat de lectura
operei eminesciene.
Au recitat şi au cântat, încân-
tând auditoriul, elevele Andreea
Cucu (clasa a XI-a D), Anita Ba-
ciu (a VI-a B), Andreea şi Cristina
Venczel (a XI-a C), Alexandra Fâţă
şi Angelica Gogioiu (a XI-a B).
De mare succes s-a bucurat piesa
„Floare albastră”, compusă de pro-
sălii Teatrului Naţional din Buda-
pesta pentru susţinerea unui concert
simfonic cu ocazia Zilei Naţionale
a României, localităţile din Arcul
Intracarpatic, areal al etnogenezei
româneşti, situat în inima României,
sunt împânzite cu statui şi simboluri
cu mesaje nostalgice, revizioniste şi
antiromâneşti, cea mai recentă sfida-
re fiind ridicarea statuii honvedului
de la Reci, judeţul Covasna.
Deşi concetăţenii maghiari din
Pustă se raportează negativ la popu-
laţia secuiască, vocabularul popular
maghiar înregistrând numeroase
expresii şi glume mai puţin priete-
noase faţă de aceasta, totuşi liderii
maghiarilor din România, acuză pe
români, care chipurile ar avea un
comportament discriminatoriu faţă
de maghiari, şi s-ar raporta la aceştia
ca la nişte „cetăţeni de rangul doi”.
Un studiu imagologic despre imagi-
nea românului în literatura maghiară
şi a maghiarului în literatura română
este mai mult decât necesar. Rămâne
în sarcina specialiştilor în materie de
a cerceta şi problema promovării cu
fesorul Alexandru Popovici, căreia
membrele grupului „Cantamena”
i-au dat o expresie sensibilă, emo-
ţionantă, cu glasurile marcate de
importanţa momentului sărbătoresc
la care luau parte. Au dat citire gân-
durilor inspirate de lectura operei
eminesciene elevele Anita Baciu şi
Larisa Gâfei (a X-a C), care au fixat
repere ale liricii eminesciene, deve-
nite toposuri ale culturii româneşti.
Partea a doua a activităţii a avut
în prim-plan festivitatea de lansare
a volumelor de versuri „Naufragii
amânate”, de Nadia Cella Pop (Edi-
tura Eurocarpatica, Sfântu-Gheor-
ghe, 2010) şi „Universul meu”, de
Pr. Dumitru Panaite (Editura Nico,
Târgu-Mureş, 2010).
Recenzia cărţii „Naufragii amâ-
nate” a Nadiei Cella Pop a fost făcută
de către subsemnata, care a eviden-
ţiat coordonatele umaniste ale liricii
poetei braşovene, motivând caracte-
rul universal, etern-valabil al creaţiei
insistenţă de către liderii maghiari a
prevederilor legislative referitoare la
separarea şcolilor pe criterii etnice şi
la atitudinea lor faţă de studiul limbii
române de către elevii de etnie ma-
ghiară.
În proiectele autonomiste ma-
ghiare, locul populaţiei româneşti
din „ţinutul secuiesc” este confuz
şi incert, formulat la modul ge-
neral. Harta viitorului „ţinut secu-
iesc” autonom a fost elaborată cu
excluderea unor localităţi care au
aparţinut tradiţional de această zonă
istorică, dar astăzi sunt locuite de
români (ex.: localităţile din Depre-
siunea Întorsurii Buzăului), în sco-
pul asigurării unei poderi de 80 la
sută populaţiei de etnie maghiară.
În realitate, conform datelor recen-
sământului populaţiei din 2002, po-
pulaţia de naţionalitate română din
judeţele Covasna, Harghita şi Mureş
reprezintă 36,04 la sută din totalul
populaţiei celor trei judeţe. Con-
form aceloraşi date, populaţia de
naţionalitate română şi cea de etnie
romă, deci nemaghiară, reprezintă
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201) 5
sale. Au vorbit despre volum şi prof. ziile „În vatra Eminescului” şi „Po-
Stelian Răducanu, din partea Cena- etul Emin”, ale Nadiei Cella Pop,
clului Literar „Darie Magheru” din alături de „Ruga lui Eminescu”,
Săcele, judeţul Braşov, şi prof. Ligia a Pr. Dumintru Panaite, au punc-
Ghinea, din partea Clubului „Alba- tat momentul de sărbătoare care a
tross” de la Colegiul Naţional „Mihai adus împreună iubitorii de poezie,
Viteazul” din Sfântu-Gheorghe. pentru a celebra o zi importantă din
Un moment reuşit l-a constituit calendarul spiritual al românilor.
recitalul de versuri, în limbile fran- Tuturor le adresăm felicitări şi le
ceză, rusă, italiană, română, maghia- mulţumim pentru participare!
ră şi engleză, prezentat de către
liceenii noştri: Izabela Novac, Paznic la Vatră
Cântec
Mădălina Milea, Andrea Raduly,
Mădălina Szabo, Andreea Do-
brescu, Laura Florea şi Marian
Grigoraşco, ce au ilustrat sugestiv
caracterul multilingv al volumu- Doctorului Gheorghe Tatu
lui prezentat. din Avrig, judeţul Sibiu
Despre volumul „Universul
meu” al Pr. Dumitru Panaite
au vorbit prof. Claudia Târnău- Erau siguri
că de la Şcoala Generală Nr. 2 că cimentul lor
din Bălan, judeţul Harghita, şi poate fi xa nisipurile lumii.
poetul Ionel Simota, preşedin- Un timp
tele Cenaclului Literar „Buna au oprit vântul,
Vestire” din Miercurea-Ciuc. un timp,
În aserţiunile susţinute, aceştia au oprit valul.
au subliniat „întrepătrunderea Ne-au pus
vocilor care topesc în creuzetul pe toţi de martori
poeziei teme de meditaţie lirică să zicem că-i aşa.
şi filosofică, înveşmântându-le în De când plecară
haina muzicală a versului fluid, ne spun
revendicându-se în bună parte că nici n-au fost,
din lirica eminesciană”. deşi-s pretutindeni
Programul a fost încheiat, sârguincioşi,
în buna tradiţie a lansărilor de politicoşi,
carte, cu un cuvânt al autorilor, evlavioşi.
care au salutat ideea organiză- Scriu cărţi şi cântece,
rii unei asemenea festivităţi în vorbesc la microfoane
săptămâna dedicată aniversării despre fericirea
a 161 de ani de la naşterea Poe- care va veni
tului Naţional Mihai Eminescu. de-om merge înainte
Aceştia au citit câteva creaţii făr’ să privim în urmă.
sensibile, închinate spiritului Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
tutelar al poeziei române: Poe-
aproape 40 la sută din totalul popu- confruntat şi se confruntă cu urmă-
laţiei judeţelor amintite. La aceştia toarea dilemă: dezvoltă economic
se mai adaugă cele 25.000 - 30.000 zona şi îşi asumă riscul modificării
de persoane membre ale familiilor compoziţiei etnice a populaţiei sau
etnic mixte, precum şi cele cu dublă rămân la acelaşi nivel de dezvolta-
ascendenţă identitară. Pentru liderii re, dar cu aceeaşi structură etnică
maghiari, partenerii români preferaţi a populaţiei. Printr-o subtilă mani-
pentru dialogul pe tema convieţuirii pulare prin mass-media, consecinţe-
interetnice sunt cei cunoscuţi pentru le negative ale acestei strategii sunt
predispoziţia lor pentru compromis puse în cârca Bucureştilor, respec-
şi cedări în defavoarea dăinuirii ro- tiv a lipsei descentralizării şi a unei
mâneşti în zonă. Cetăţenii de etnie nedrepte repartizări a fondurilor de
maghiară, indiferent de locul de baş- la bugetul central destinate dezvol-
tină şi de reşedinţă, se pot aşeza în tării zonei. În discursurile publice
„ţinutul secuiesc” şi pot vorbi în nu- sunt formulate acuzaţii nejustificate
mele secuilor (vezi cazul primarului precum: continuarea colonizărilor
din Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad dirijate, făţişe sau mascate, prin care
Andras, născut în Rupea, dar devenit se urmăreşte modificarea procente-
cel mai înfocat şi îndreptăţit susţină- lor etnice; atrofierea intenţionată a
tor al autonomiei teritoriale pe crite- economiei Pământului Secuiesc şi
rii etnice a „pământului secuiesc”). o dezvoltare inechitabilă a infras-
Românii, chiar şi cei născuţi în lo- tructurii; restanţe în retrocedarea
calităţile monoetnice din judeţele bunurilor bisericeşti şi comunitare
Covasna şi Harghita, atunci când se confiscate; extinderea unităţilor mi-
stabiliesc în aşezările din „ţinutul se- litarizate ş.a..
cuiesc” sunt consideraţi „colonişti” În numele organizatorilor,
şi „venetici”. dr. Ioan Lăcătuşu
Liderii populaţiei maghiare s-au (va urma)
(Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201) Viaţa creştină
30 ianuarie hul Sfânt, aşa am învăţat. Nu este înalta teologie a Sfântului Grigorie şi

†) Sfin\ii Trei Ierarhi

Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi Grigorie Teologul
Pe aceşti trei Sfinţi Părinţi îi săr-
bătorim laolaltă ca unii ce sunt cei
mai de seamă Învăţători şi păstori ai
Bisericii, din toată istoria creştinătă-
ţii. Aceştia sunt adevăraţi cti-
tori ai Ortodoxiei.
Toţi aceşti Ierarhi au tră-
it cam în aceeaşi vreme, şi
anume în veacul al IV-lea, şi
toţi trei au adus Ortodoxiei şi
Bisericii chezăşia şi strălu-
cirea sfinţeniei unor oameni
cu înaltă ştiinţă de carte, cu-
noscând nu numai Sfintele
Scripturi, ci şi toată ştiinţa şi
filosofia păgână a vremii lor.
Ioan Gură de Aur la 27 ianuarie şi 13
noiembrie. După cum se poate obser-
va, în luna aceasta se face pomenire
la aceşti Sfinţi Ierarhi de seamă ai
să fie pomeniţi împreună în aceeaşi
zi de 30 ianuarie? Erau creştini care
îl considerau pe Sfântul Vasile mai
mare dintre cei Trei Ierarhi, ca unul
care a unit cuvântul său cu
fapta. Alţii, coborându-l pe
Sfântul Vasile şi pe Sfântul
Ioan, îl socoteau fruntaş pe
Sfântul Grigorie, atât pentru
mulţimea cuvintelor lui, cât
şi pentru puterea şi adânci-
mea gândului. Alţii dădeau
întâietate Sfântului Ioan
Gură de Aur, mai meşter la
cuvânt decât toţi şi îndemnă-
tor la aspră pocăinţă.
între noi unul întâi şi altul al doilea.
De chemi pe unul vin şi ceilalţi doi.
De aceea, ridicându-te, porunceşte,
celor ce se învrăjbesc, să nu se mai
certe pentru noi.
Că nevoinţa noastră, cât am fost
în viaţă şi după moarte, a fost să îm-
păcăm pe oameni şi să aducem în
lume pace şi unire. Împreunează-ne,
dar, făcându-ne praznic la toţi trei
într-o singură zi, şi înştiinţează cu
aceasta pe creştini, că noi în faţa lui
Dumnezeu, una suntem”.
Ascultând porunca Sfinţilor Trei
Ierarhi, Episcopul Ioan al Euhaitelor
a rânduit ca toţi aceşti trei Ierarhi să
fie pomeniţi în data de 30 ianuarie a
fiecărui an. Aceasta s-a făcut pe vre-
mea împăratului Alexie Comnenul,
adunând, ca într-un singur glas, cele
trei chemări ale Ortodoxiei: chema-
rea călugărească a Sfântului Vasile,
Evanghelia practică a Sfântului Ioan
Gură de Aur.
Fraţi creştini, aducându-ne amin-
te de cuvintele Mântuitorului, sece-
rişul este mult, dar lucrătorii sunt
puţini, să cerem într-una lui Dum-
nezeu să ne trimită povăţuitori du-
hovniceşti pentru a ne povăţui cum
se cuvine să intrăm în Împărăţia
Lui. Sfântul Serafim Rose se ruga la
un moment dat ca Dumnezeu să îl
învie, în zilele cele de pe urmă, ca
să povăţuiască pe creştini pentru că
mulţi ierarhi îşi vor pierde credinţa,
iar poporul care va mai rămâne cre-
dincios va rămâne fără păstor.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Trei
Ierarhi, Doamne Iisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe
noi. Amin.
Pr. Nicolae Iulian Bota
Parohia Belin, ROMÂNIA

SFINŢII TREI IERARHI

După ce Biserica a scă-
pat de prigoanele sângeroase
ale cruzilor împăraţi păgâni,
a fost încercată de un alt pe-
ricol şi mai mare, şi anume
ereziile. Aceşti Sfinţi Ierarhi
au adus o luptă fără încetare
pentru păzirea dreptei credin-
ţe apostolice cu privire înde-
osebi la dogma Sfintei Tre-
imi, cea mai de seamă Taină
a credinţei ortodoxe.
Zilele de prăznuire ale
Sfinţilor Trei Ierarhi sunt zile
deosebite, şi anume: Sfântul
Vasile cel Mare este pomenit
la 1 ianuarie, Sfântul Gri-
gorie Teologul sau Cuvântătorul de
Dumnezeu la 25 ianuarie, iar Sfântul
Bisericii Ortodoxe. Care este motivul
pentru care s-a ales ca aceşti Sfinţi
Pentru că cinstirea lor
făcea prilej de dezbinare
între creştini, Sfinţii Trei
Ierarhi nu au acceptat una
ca aceasta. Aşa se face că
aceşti Sfinţi s-au arătat mai
întâi unul câte unul, apoi
toţi împreună unui episcop
înţelept, care păstorea în
acea vreme cetatea Euhai-
telor, pe numele său Ioan,
şi i-au grăit aşa: „După cum
vezi, noi la Dumnezeu una
suntem şi nicio vrajbă nu
este întru noi. Fiecare din
noi, la timpul său, îndem-
naţi de Duhul Sfânt, am
scris învăţături pentru mântuirea
oamenilor. Cum ne-a insuflat Du-
Pe cerul Bisericii, mari luceferi strălucesc,
Cu parfumul vieţii lor pe Hristos mărturisesc.
Sunt focare de lumină, izvoare duhovniceşti,
Apărătorii credinţei, mari dascăli duhovniceşti.
În unitatea slujirii, crezul lor a fost iubirea,
Dreptatea şi bunătatea, ce-aduc lumii fericirea.
Prin muncă şi rugăciune, adorând pe Dumnezeu,
Trei păstori de suflete, ne-o călăuzi mereu.
Avându-i mijlocitori către Tronul cel ceresc,
Vom ieşi biruitori din ispite şi nevoi.
Pe învăţătorii lumii: Vasile, Grigorie şi Ioan,
Să-i cinstim cu bucurie, pomenindu-i din an în an.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA
 Eveniment - Interviu
Pe cine nu au dorit să deranjeze organizatorii Zilei Unirii
Principatelor Române la Sfântu-Gheorghe? UDMR-ul cumva?!
# Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
În loc să fie o zi de sărbătoare, o zi în
care să ne aducem aminte cu bucurie şi cu
mândrie de faptele măreţe ale înaintaşilor
noştri, care, în urmă cu 152 de ani, au reu-
şit, sub Domnitorul Alexandru Ioan Cuza,
să unifice Moldova şi Ţara Românească,
Ziua Unirii Principatelor Române a re-
prezentat, pe 24 ianuarie 2011, la Sfântu-
Gheorghe, în capitala judeţului Covasna,
un fiasco total. A fost o manifestare despre
care doar dacă suntem exagerat de indul-
genţi putem să spunem că a arătat de parcă
a fost organizată în pripă. De fapt, a fost o
manifestare organizată în şoaptă, pe fugă,
ca nu care cumva să deranjeze puterea lo-
cală ajunsă, toată, sub stăpânirea vremelni-
că a UDMR - uniunea separatistă ce mili-
tează, de mai bine de două decenii, pentru
obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii
etnice a unei părţi din inima României,
adică pentru sfârtecarea Statului Naţional
Unitar Român.
Ce s-a întâmplat? După ce ceremonia-
lul militar şi religios a început, ca niciodată
până acum, cu o întârziere de peste 25 de
minute - lucru care ne arată clar că nici ar-
mata nu mai e armată, microfonul şi staţia
au funcţionat de „mama focului” pe întrea-
ga durată a manifestării. Dacă altă dată,
slujba religioasă şi discursurile oficialităţi-
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201)
lor răsunau, aşa cum este şi normal într-un
asemenea moment solemn şi festiv, în tot
scuarul, acum, de auzit ce se vorbeşte au
auzit doar cei „din primul rând”. Ei, şi ca
ruşinea să fie completă în Piaţa „Mihai Vi-
teazul”, la sfârşit, după ce populaţia a fost
7
invitată să se prindă în tradiţionala Horă a
Unirii, militarii şi alte persoane însărcinate
cu organizarea au purces imediat la strân-
gerea stindardelor tricolore. Atât de mare a
fost graba lor, încât la încheierea celor trei,
patru minute de horă, toate drapelele erau
deja adunate, strânse ciorchine, legate cu
sârmă şi băgate în maşină, asemenea ca-
blurilor care oricum n-au folosit la nimic.
În încheiere, trebuie spus doar atât:
dacă organizatorii Zilei Unirii Principate-
lor Române la Sfântu-Gheorghe, Prefec-
tura Covasna şi Garnizoana Militară, au
vrut oarecum să fie în ton cu ceea ce s-a
petrecut pe 24 ianuarie a.c. la Iaşi, în capi-
tala Moldovei, atunci au reuşit. Fireşte, la
o scară mai mică, dar au reuşit.
P.S.: Nu că altfel nu ne-am fi făcut dato-
ria de jurnalişti imparţiali, aşa cum „Con-
deiul ardelean” v-a dovedit deja de-a
lungul anilor, dar trebuie să menţionăm că
rândurile de mai sus au văzut lumina tipa-
rului la solicitarea expresă a multora dintre
românii prezenţi la manifestare, care s-au
arătat extrem de indignaţi de cele ce ne-au
fost date să vedem şi (n)-auzim tuturor ce-
lor aflaţi în Piaţa „Mihai Viteazul”.

Interviu cu primarul municipiului Târgu-Secuiesc, Racz Karoly (PCM)

# Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
- Domnule primar Racz Karo-
ly, aţi fost foarte agitat în finalul
anului trecut din pricina hărţuielii
prin care v-a trecut UDMR-ul. Ce
ne puteţi spune despre investiţie şi
despre întreg scandalul din muni-
cipiul covăsnean pe care îl condu-
ceţi cu privire la cetăţeanul ungar
care doreşte să vină aici cu bani,
dar pe care nu-l vor unii?
- Am şi ţinut o conferinţă de presă
pe tema investitorului care doreşte
să vină la Târgu-Secuiesc şi să bage
bani într-o centrală termică cu coge-
nerare electrică ce să alimenteze în-
treaga zonă. Investitorul din Unga-
ria, pe numele său Szunyog Gyula,
are de fapt un fond de investiţii din
SUA. Am fost şi eu acolo în vizită,
ca să văd despre ce este vorba. In-
vestiţia ar urma să fie de 100 de mi-
lioane de dolari. Municipiul ar be-
neficia numai de avantaje, deoarece
investiţia s-ar face exclusiv pe deşe-
uri menajere, ceea ce ar însemna că
am scăpa de deşeuri. Numai că acest
lucru îi deranjează pe cei de la Con-
siliul Judeţean Covasna, deoarece au
şi ei un proiect judeţean la Leţ, unde
noi nu am mai plăti depozitarea,
ceea ce înseamnă că li s-ar da toate
calculele peste cap. Aici, în cadrul
proiectului nostru, capacitatea de
depozitare ar fi de 250 de tone pe zi.
Avantajul este că apoi putem furniza
energie termică la un preţ mult mai
mic. În cadrul investiţiei intră şi o
magistrală care să înconjoare oraşul
în zonele industriale. Ar ieşi costul
de termoficare la jumătate, dar dife-
renţa cu timpul va creşte, deoarece
gazul se scumpeşte pe zi ce trece. În
plus, curentul pentru iluminatul pu-
blic ar fi gratuit, ceea ce ar însemna
încă o sumă uriaşă anuală econo-
misită la bugetul local. Investitorul
acesta are demarate deja asemenea
proiecte în oraşe mari precum Bucu-
reşti, Constanţa şi Târgovişte, ceea
ce înseamnă că nici măcar nu sun-
tem noi, cei de la Târgu-Secuiesc,
primii din ţară care intra într-o ase-
menea afacere.
„Vom avea parc industrial,
teren ieftin, energie ieftină
şi forţă de muncă ieftină”
- Am înţeles, dar de ce s-a ivit
scandalul acela imens de se cutre-
mura şi pământul?! Ce e rău cu
investiţia asta?
- Investitorul nu putea accesa un
proiect în România numai printr-o
firmă din România. De aceea, a
cumpărat o firmă din ţara noastră.
Întâmplător, singura care a întru-
nit toate condiţiile necesare a fost
fosta firmă a soţiei mele. Încă nu
apucase să o înregistreze pe nu-
mele lui la Registrul Comer-
ţului, ceea ce înseamnă
că încă se afla pe numele
soţiei mele, şi de aici tot
scandalul. Bineînţeles
că între timp s-a re-
zolvat această pro-
blemă.
- Bun. Să
mergem mai departe cu proiec- energie ieftină şi forţă de muncă iefti- zat de faptul că „primarul vrea să
tul…
- Primăria se angajează că vreme
de 25 de ani tot gunoiul îl pune la
dispoziţia investitorului, deoarece în
cadrul proiectului aceasta este o con-
diţie de eligibilitate. Consiliul Local
îşi dă acordul de principiu că atunci
când se va demara investiţia va intra
şi municipiul cu 3 ha de pământ pen-
tru a primi 10 la sută din societate,
deci din afacere. De altfel, Primăria
Târgu-Secuiesc mai este angajată în-
tr-o afacere, nu chiar de această an-
vergură, dar este bine când pe baza
contractului cu societatea New Fa-
shion primim anual 650.000 lei - nu?!
- Odată demarată investiţia, ce
alte avantaje ar avea municipiul?
- S-ar crea 50 de locuri de muncă,
ceea ce nu este foarte mult, dar tot
parcul industrial ar beneficia de ener-
gie termică şi am reconstrui nă (specificul zonei, din păcate). treacă patrimoniul municipiului
reţeaua de termoficare a pe numele nevestei lui”. Vă spun,
întregului oraş. Strategia
„Reuşita acestei afaceri cu sute de mii de lei nu puteam să
de dezvoltare a munici- obţin aceleaşi rezultate în materie
piului Târgu-Secuiesc
va rade UDMR-ul din de marketing şi imagine cât am ob-
este bazată pe această municipiul Târgu-Secuiesc” ţinut cu circul acesta. Ei sunt atât
gândire şi încercăm de porniţi pentru că reuşita aces-
să atragem - De ce credeţi că udemeriş- tei afaceri va cam rade UDMR-ul
cât mai tii sunt atât de porniţi împotri- din municipiul Târgu-Secuiesc.
multe va proiectelor dumneavoastră? Consilierii UDMR trebuie să în-
societăţi Oare pentru că sunteţi primar ţeleagă, odată pentru totdeauna,
în urbea PCM, ca şi colegul de la Bara- că ei sunt aleşi în funcţii pentru
noastră. olt, oraş în care, de asemenea, ca să facă bine urbei şi în niciun
L u - UDMR face totul ca să obstruc- caz pentru a obstrucţiona marile
cru pe ţioneze dezvoltarea? proiecte, doar pentru că nu a fost
care îl - Bineînţeles. Noi avem majori- ideea sau iniţiativa lor. Altceva nu
vom şi tate în Consiliul Local, spre deo- fac decât încearcă să ne blocheze
reuşi, sebire de cei de la Baraolt, doar că la fiecare proiect, ca nu cumva să
pentru pentru deciziile legate de materia primim finanţări de undeva. Vă
că vom patrimonială sunt necesare două daţi seama ce e în capul lor dacă
avea parc treimi din voturi, iar asta ne-a fă- au fost în stare să solicite PD-L-
industrial, cut să ne încurcăm, că eram doar ului ca nu cumva să se asocieze cu
teren ieftin, 10 contra 9 udemerişti. M-au acu- PCM-ul…?!
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201)
Consideraţii pe marginea noii Legi a învăţământului
# prof. drd. Costel Cristian Lazăr
(Topliţa)
Nu este în intenţia noastră a ne pronunţa
în întregul său asupra Legii educaţiei naţio-
nale proaspăt promulgată de preşedinte, ci
doar asupra unor aspecte ce ţin mai mult de
justificarea dată de şeful statului necesităţii
de a se preda istoria naţională şi geografia în
limba maternă pentru minorităţile naţionale.
În seara în care a promulgat legea, preşe-
dintele Traian Băsescu a afirmat pe postul na-
ţional de televiziune că predarea acestor ma-
terii în limbile minorităţilor naţionale ar fi, de
fapt, o asumare a Declaraţiei de la Alba-Iulia
de pe 1 Decembrie 1918, act în care se afirma
libertatea tuturor popoarelor de a se instrui în
limba proprie.
Afirmaţia este pe cât de neadevărată, pe
atât de perversă. Este neadevărată fi-
indcă Rezoluţia de la Alba-Iulia este
scoasă din context, şi este perversă
fiindcă încearcă să convingă prin
combinarea unor lucruri pe jumătate
adevărate cu unele pe de-a-ntregul
false. Dar să o luăm punctual.
Într-adevăr, Rezoluţia de la Al-
ba-Iulia afirmă la art. III pct. 1:
„Deplină libertate naţională
pentru toate popoarele conlocui-
toare. Fiecare popor se va instrui,
administra şi judeca în limba sa
proprie prin indivizi din sânul său şi
fiecare popor va primi drept de re-
prezentare în corpurile legiuitoare
şi la guvernarea ţării în proporţie cu
numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.
Şi acum să trecem la fondul
problemei.
Din acest articol nu rezultă că
această instruire trebuie să fie în
limba maternă la toate materiile,
altfel ar rezulta că inclusiv limba
română se va studia în… limba ger-
mană, de exemplu.
Declaraţia de la Alba-Iulia nu
are valenţe constituţionale sau le-
gislative pentru Statul Român. Ea
este un document prin care românii
transilvăneni decid să se unească
cu România, şi nu România a decis
să se unească cu Transilvania. Aşadar, acest
act de unire (condiţionată, este drept) a Ar-
dealului cuprinde dorinţe exprimate de re-
prezentanţii românilor din Transilvania. În
paranteză fie spus, Iuliu Maniu, lider al ro-
mânilor din Transilvania, se plângea într-un
memoriu din 15 decembrie 1938 adresat re-
gelui Carol al II-lea că, după unire, românii
transilvăneni au fost daţi deoparte de la ad-
ministrarea provinciei, „în timp ce elemente
cu mari merite în lupta naţională din trecut
pentru unitatea noastră de stat au fost înlă-
turate, în zâmbetele de ironică satisfacţie ale
minorităţilor”. Iată, aşadar, că nemulţumiri
faţă de nerespectarea declaraţiei au fost in-
clusiv din partea română.
Rezoluţia de la Alba-Iulia nu implica,
deci, în niciun fel Statul Român. România
(ca stat) nu a fost prezentă la Alba-Iulia,
pe 1 Decembrie 1918.
Diferenţa esenţială este că partea română
avea tot dreptul să fie nemulţumită deoarece
această declaraţie de unire, cu toate preve-
derile sale, îi aparţinea, era asumată de ea
şi se putea raporta la acest act pentru că îl
recunoştea. Partea maghiară în schimb,
nu a recunoscut niciodată rezoluţia de la
Alba-Iulia, cel puţin într-un act oficial,
după exemplul saşilor. Şi atunci cum poţi
să te declari nemulţumit de nerespectarea
„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii”, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul” lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.”
unui act dacă tu nu îl recunoşti? Cu alte cu-
vinte, noi nu recunoaştem unirea, dar vrem
să respectaţi tot ce scrieţi voi în actul unirii.
Cadrul legal prin care a fost organizat
învăţământul în perioada interbelică a
fost statutat în mare parte prin legile din
1924 şi 1928. Iată ce spune legea din 1924:
„Art. 7 - Învăţământul primar în şcoale-
le statului se predă în limba română.
În comunele cu populaţie de altă limbă
decât limba română, Ministerul Instrucţi-
unii Publice va înfiinţa şcoale primare cu
limbă de predare a populaţiei respective, în
aceeaşi proporţie ca şi în comunele româ-
neşti. În aceste şcoale studiul limbii române
va fi însă obligatoriu în numărul de ore sta-
bilit de regulament.
Art. 201 - În şcoalele normale în care
vor fi elevi ai unei minorităţi în proporţie de
cel puţin 20%, se va preda pentru aceştia,
în mod obligatoriu şi limba maternă în aşa
fel ca să poată preda în această limbă, de
asemenea, şi religia.
Art. 228 - Învăţătorii minoritari de la
şcoalele statului, care au reuşit în anul 1923
la examenul de limbă română, nu vor mai
trece un alt examen. Dacă însă, la inspecţi-
unile ce li se vor face, se va constata că ei
nu au cunoştinte suficiente pentru predarea
limbii române, a istoriei românilor, a geo-
grafiei României şi a instrucţiei civice în
limba română, ei vor fi trimişi la cursurile
şi examenele prevăzute la Art. 156.”.
În 1934, se dă Legea pentru modificarea,
abrogarea şi adăugarea unor articole la Le-
gea învăţământului secundar. Iată ce se spe-
cifică aici:
„10. Învăţământul în şcoalele secundare
de stat se predă în limba română.
Alte limbi decât cea română pot figura în
programele de învăţământ, numai ca obiec-
te de studiu, iar nu ca limbă de predare pen-
tru alte materii.
În şcoalele cu populaţie minoritară im-
portantă va putea figura în programa de în-
văţământ, ca obiect de studiu facultativ, şi
limba minoritară respectivă.
11. În regiunile cu populaţiune minori-
tară în număr precumpănitor, se vor putea
înfiinţa [...] pe lângă liceele de stat, secţiuni
în care învăţământul să se predea în limba
minorităţii respective. În aceste secţiuni vor
fi primiţi numai elevi de aceeaşi naţionali-
tate şi a căror limbă maternă este aceeaşi
limbă de predare a secţiunii respective.
O astfel de secţiune se poate înfiinţa nu-
mai în cazul când se vor înscrie un număr de
minimum 30 de elevi de clasă în gimnaziu şi
de 25 de elevi de clasă în cursul superior.
Oricare ar fi limba de predare a sec-
ţiunii minoritare, limba română, istoria
românilor, geografia României şi instruc-
ţiunea civică se vor preda obligatoriu în
limba română.”
Rezultă, aşadar, extrem de clar că istoria şi
geografia trebuiau predate în limba română.
În timpul guvernărilor naţional-ţărăniste,
deci când mare parte din artizanii declaraţiei
de unire s-au aflat la guvernare, aceste pre-
vederi privind învăţământul în limbile mi-
norităţilor naţionale nu au fost modificate.
Prin urmare, a susţine că declaraţia nu a fost
respectată când chiar cei care au redactat-o
au considerat că istoria şi geografia Români-
ei trebuiesc predate în limba română, repre-
zintă un fals grosolan.
Minoritatea maghiară s-a bucurat de toa-
te drepturile în materie de învăţământ în pe-
rioada interbelică.
Însă, ea nu era mulţumită cu noua stare
de lucruri din Transilvania de după 1918,
aşa că a bombardat Societatea Naţiunilor
cu memorii prin care încerca să arate starea
deplorabilă în care a fost adusă această mi-
noritate după Marea Unire.
Spicuim dintr-un Document conţinând
lămuririle ministrului Instrucţiunii Publice
şi Cultelor cu privire la reclamaţia Partidu-
lui Maghiar din România adresată Secreta-
riatului Societăţii Naţiunilor (2 septembrie
1930):
„1) Au rămas în plină funcţiune şcolile
primare şi secundare ale minorităţilor etni-
ce şi confesionale maghiare (romano-cato-
lice, evanghelice, reformate şi unitariene) şi
după 1 Decembrie 1918.
2) În acest scop, Consiliul Dirigent din
Transilvania a dat revizoratelor şcolare ur-
Actualitate
mătoarele ordine şi decrete privitor la func-
ţionarea vechilor şcoli minoritare confesio-
nale şi la înfiinţarea de noi şcoli:
a) Ordinul nr. 15.673, din 29 septembrie
1919, a aprobat fără nicio restricţie deschi-
derea de noi şcoli confesionale cu limbă de
predare proprie a minorităţii respective.
b) Ordinul nr. 1.461/1920, din 4 martie,
a dispus tuturor revizorilor să respecte auto-
nomia confesiunilor minoritare, să nu facă
nicio dificultate funcţionării şcolilor confe-
sionale minoritare, dovedind prin aceasta
că cetăţenii României sunt trataţi egal.
c) Ordinul nr. 31.356/1930 a dispus că se
menţin şi se întreţin de stat mai departe şco-
lile statului cu limbă de predare maghiară.
3) Legea învăţământului primar al statu-
lui din 1927 introduce la art. 7 dispoziţiile
art. 10 alin. 1 din tratatul de pace în modul
următor: Art. 7 (Legea învăţămân-
tului primar): „Învăţământul pri-
mar în şcoalele statului se predă în
limba română.
În comunele cu populaţie de altă
limbă decât limba română, Ministe-
rul Instrucţiunii Publice va înfiinţa
şcoale primare cu limba de predare
a populaţiei respective, în aceeaşi
proporţie ca şi în comunele româ-
neşti. În aceste şcoale studiul limbii
române va fi însă obligator în numă-
rul de ore stabilit prin regulament”.
4) Legea învăţământului particu-
lar din anul 1925 introduce dispo-
ziţiile art. 9 din tratat privitor la
învăţământ.
5) Legea învăţământului secundar
(1928) la art. 11 dispune: „În regi-
unile cu populaţiune minoritară în
număr precumpănitor se vor putea
înfiinţa, în condiţiunile art. 7 şi 8,
pe lângă liceele de stat, secţiuni în
care învăţământul să se predea în
limba minorităţii respective. O ast-
fel de secţiune se poate înfiinţa nu-
mai în cazul când se va înscrie un
număr de maximum 30 elevi într-o
clasă de gimnaziu şi de 25 elevi de
clasă în cursul superior.”.
Raportarea la alte state în aceas-
tă problemă cred că ar fi benefi-
că. Astfel, în SUA, Franţa, Grecia (ca să
luăm doar cazul a două state campioane
în educaţie şi al unuia vecin cu noi, aici în
Balcani), istoria şi geografia se învaţă în
engleză, franceză respectiv, greacă. Prin
comparaţie, românii de la liceul românesc
„Nicolae Bălcescu” din Gyula (în Ungaria
vecină), învaţă geografia şi istoria Ungariei
în limba maghiară.
Raportarea Legii actuale a învăţământu-
lui la declaraţia de la Alba-Iulia este, deci,
total tendenţioasă, cu atât mai mult cu cât
ea induce două idei: că nu a fost respectată
după Unire (fals, am arătat că Statul Român
chiar şi-a depăşit obligaţiile internaţionale
asumate) şi că acum este cazul să se facă o
reparaţie istorică prin punerea ei în aplicare,
e drept cu întârziere de 92 de ani.
Este încă odată dovedit prin afirmaţiile
preşedintelui Traian Băsescu faptul că isto-
ria poate fi manipulată şi folosită ca armă
politică, dar ghinionul domniei sale este că
mai ştim şi noi istorie...
P.S.: În rezoluţia de la Alba-Iulia, la art.
III pct. 6 o altă doleanţă a românilor spu-
ne: „Muncitorimei industriale i se asigură
aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legi-
ferate în cele mai avansate state industriale
din Apus”. De asta oare ce zice preşedintele
atoateştiutor?
(David Prodan, Memorii, 1993)
 Actualitate Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201) 9

Scrisoare deschisă adresată românilor voineşteni din Covasna

Dragi români din Voineşti, Covasna,
Reprezentaţi un nucleu românesc demn de
tot respectul într-o zonă în care ideea de a fi
român a ajuns o ruşine şi o corvoadă datorită
politicii de epurarea etnică la care sunt supuşi
toţi românii din cele două judeţe din inima Ro-
mâniei, Covasna şi Harghita, orchestrată de
către formaţiunea politică eminamente antiro-
mânească, UDMR.
Voi, românii voineşteni, reprezentaţi secole
de tradiţie şi istorie românească într-o zonă atât
de frumoasă a României. Sunteţi dovadă vie
a faptului că această parte de ţară a aparţinut,
aparţine acum şi în viitor României şi români-
lor. Voi, românii voineşteni, nu puteţi fi acuzaţi
că sunteţi venetici, că aţi fi produsul „coloni-
zării românilor” în Covasna din perioada cea-
uşistă, după cum scrie propaganda maghiară
revizionistă în privinţa românilor din judeţele
Covasna şi Harghita. Părinţii şi bunicii voştri
au luptat fără frică pentru menţinerea identită-
ţii lor române şi au reuşit să lase mai departe
această moştenire colosală a românilor voineş-
teni, chiar şi sub ocupaţie maghiară.
În mijlocul Voineştilor, pe un teren pre-
luat abuziv de Statul Român de la voi, ro-
mâni voineşteni, de la părinţii şi bunicii voş-
tri, statul a construit Spitalul de Cardiologie.
Acest spital a fost construit în jurul unei
clădiri construite de mocanii români asociaţi
în Asociaţia „Mioriţa”, preluată abuziv de
către stat. Tocmai acest spital a fost denumit
recent „Benedek Geza”, pentru simplul mo-
tiv că acesta a fost directorul acestui spital.
Cum puteţi accepta acest lucru, domnilor?
Cum puteţi să vă uitaţi nepăsători la această
insultă la adresa demnităţii voastre de voi-
neşteni?
Mai mult, Consiliul Local Covasna a apro-
bat o stemă şi un drapel care nu vă reprezintă.
Votul consilierilor români, care au votat împo-
triva acestei noi mizerii orchestrată de UDMR
şi PCM, este lăudabil, dar nu şi suficient. Faceţi
dovadă demnităţii voastre de oameni luptători
pentru apărarea identităţii voastre naţionale şi
luaţi o poziţie fermă în faţa acestor mizerii! So-
licitaţi sprijinul Forumului Civic al Românilor
din Covasna, Harghita şi Mureş şi reacţionaţi
în faţa acestor atacuri la demnitatea şi onoarea
voastră!
Ar mai lipsi, domnilor, ca Şcoala Generală
„Avram Iancu” să fie desfiinţată şi făcută secţie
a Grupului Şcolar „Korosi Csoma Sandor” din
Covasna!
Cum puteţi accepta aşa ceva, domnilor?
Unde vă este demnitatea de români din Voi-
neştii Covasnei?
Cu speranţă, 22 ianuarie 2011,
Dan Tanasă Madrid

Președintele CJ Covasna, UDMR-istul Tamas Sandor, refuză să reproducă stema României pe actele
oficiale, la mai bine de patru luni de la solicitarea oficială a Prefecturii Covasna!

În ciuda faptului că Prefectura Covasna a solicitat, Din păcate, aşa cum

în urmă cu mai bine de patru luni, conducerii Consi-
liului Judeţean (CJ) Covasna să reproducă stema Ro-
mâniei pe actele emise de instituţie, acest lucru nu s-a
întâmplat.
La începutul lunii septembrie 2010, Prefectura Co-
vasna a solicitat CJ Covasna, prin adresa nr. 10978, ur-
mare a unei petiţii a subsemnatului, să reproducă stema
României pe actele oficiale emise de Consiliul Jude-
ţean, învederând CJ că nereproducerea stemei Români-
ei pe acte reprezintă o încălcare a prevederilor legale în
vigoare şi o lipsă de respect faţă de însemnele statului.
Radio România a decretat maghiara, pe şest, a doua limbă de stat. Maghiarizarea începe cu RADOR:
Január 24-én országos szintü munkakonfliktust kezdeményeznek a közigazgatási szakszervezetek (foto).
am mai arătat de nenu-
mărate ori până acum,
reprezentanţii UDMR din
Covasna nu dau doi bani
pe Constituţia României
şi pe legile care guver-
nează această ţară. Într-un
dispreţ total faţă de tot ceea ce reprezintă România,
liderul UDMR Covasna, Tamas Sandor, preşedinte al
CJ Covasna, continuă să emită documente oficiale cu
antetul Consiliului Judeţean şi fără stema României. Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
în judeţul Mureş
‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
care aferente).
‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
ferată propriu şi acces direct la E60.

http://tanasadan.blogspot.com/ Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797

10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201) Sudoku - Şah

inea
Şi tu ne poţi trimite poze:
Imagmânii info@condeiulardelean.ro
ă
săpt

Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
Luni, 24 ianuarie 2011, s-au împlinit 152 de ani de la Unirea Principa- identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
telor Române din 1859. Cunoscută şi ca Mica Unire, Unirea Principatelor trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Române, Moldova şi Ţara Românească, a fost strâns legată Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
de personalitatea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. folos.
Cu prilejul acestui moment de sărbătoare, reprezen- Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
tanţii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Har- sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
ghita şi Mureş au depus o coroană de flori la Grupul Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
Statuar al Marelui Voievod Mihai Viteazul din munici- rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
piul Sfântu-Gheorghe, situat în inima actualei Românii. mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

CEL MAI TÂNĂR MARE MAESTRU AL LUMII
Greşit este şi 42...Dd6?, la care urmează 43.Txc6!
Dxc6 44.Ce7+ cu câştigul damei, aşa încât mutarea
din partidă era ultimul licăr de speranţă... 43.Tc8!
Se numeşte Nyzhnyk Ilya (foto) (se citeşte Nijnik) şi este ucrainean. Are doar 14 ani şi apăra negrul greşeşte din nou. Din acest (Vezi diagrama 2)
la doar 3 ani a învăţat să citească, iar la 4 ani a început să joace şah. Tatăl său este specialist moment tânărul mare maestru conduce ...stins însă imediat de către alb! Negrul cedează. După
în programarea calculatoarelor, deci este de bănuit că magistral atacul. 24.d6! Deschizând dia- 43...Dxc8 44.Ce7+ pierde dama. 1–0
de mic a fost un apropiat al computerului. A fost cam- gonala nebunului de câmpuri albe şi înfin-
pion european de juniori în 2007 şi în 2008 (la acest gând un „cui“ (pionul d6) în „caroseria“ Problemã propusã
ultim campionat a participat la grupa de 16 ani, deşi negrului. 24...Tf8 25.Tfe1 Turnul ocupă
avea numai 12!). Tot din 2008 realizează, în fiecare coloana deschisă „e“ pe care va şi acţiona. pasionaþilor de ºah
an, câte o normă de mare maestru, iar în decembrie 25...Nc8 26.Cc2 b5 Acum este prea târ-
2010 i se decernează, de către FIDE, titlul de mare ziu pentru a ataca pe flancul damei! După GIOBEL Bengt Rudolf - #2
maestru. Extem de simpatic, însoţit mereu de mama cum am văzut acest lucru trebuia făcut Svenska Dagbladet 1923
sa în concursuri, Ilya are o forţă de joc remarcabilă. mult mai devreme. 27.Te5 Db6 28.Te7
Prezentăm, în această săptămână, una din partide- Td7 Pentru a apăra pionul f7 negrul trebu-
le sale, jucată cu câteva zile în urmă. Nyzhnyk în 2011 ie să-şi aşeze figurile în poziţii nefireşti, în
Nyzhnyk, I (2530) - lă, Ghorbani, M (2430) - Movsesian, timp ce figurile albe ocupă câmpuri bune.
S(2640) / Elista 1998. 12.cxd5 cxd5 29.Ce3! Dd8 30.Txd7 Dxd7 31.Ced5
Kazhgaleyev, M (2637) [E94] 13.exd5 Cb4! Negrul schimbă calul pasiv Nb7 32.Ce7 Rh8 (Vezi diagrama 1)
Wijk aan Zee NED (1), din e5 pe nebunul din e3. 14.Cxb4 Txe3 33.Nxf7! După ce şi-a amplificat ini-
15.01.2011 15.Cc2 Te8 Mai bine decât 15...Te7 16.Dd2 ţiativa, Ilya conduce exemplar atacul. Vă
Ne6 17.Nc4 Td7 18.Tad1 Dc7 19.De2 rog să remarcaţi profunzimea şi exactita-
1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 Ng7 4.e4 d6 Nf5 20.Nb3 Ch5 21.Ce3 Te8 22.Df2 Ne5 tea calculului tactic care urmează !! 33...
5.Ne2 0–0 6.Cf3 e5 7.0–0 exd4 8.Cxd4 23.g3 Cxg3 24.d6 Txd6 25.Ced5 Ce2+ Txf7 34.Cxg6+ Rg8 35.Ce5 De6 36.Cxf7
Te8 9.f3 c6 10.Cc2 Mai frecvent se joa- 26.Dxe2 1–0 Porat, S (2230) - Novikov, Dxf7 37.Te1! Sunt convins că Ilya a vă-
că aici mutarea profilactică 10.Rh1, de S (2337) / Halkidiki 2001. 16.Rh1 Da5 zut toate mutările acestea când a jucat
exemplu: 10...Cbd7 11.Ng5 h6 12.Nh4 17.Nc4 Nd7 Negrul nu a jucat deloc rău 33.Nxf7!! 37...h4 Disperare! 38.Dg5 Nc6
a5 13.Dc2 Cc5 14.Tad1 a4 15.b4 axb3 deschiderea şi a obţinut egalitatea dorită. 39.Te7 Df8 40.Tc7 b4 41.d7 Cxd7 For-
16.Cxb3 cu joc complicat, Karjakin, S 18.Dd2 h5?! O inexactitate care duce la ţat, astfel urmează 42.Tc8 42.Cd5!! De8
(2732) - Radjabov, T (2751) / Dagomys slăbirea poziţiei regelui negru. Logică era Cu ameninţarea puerilă 43...De1#. Fina-
2008. 10...Ca6 11.Ne3 Aici însă 11.Rh1 continuarea 18...b5, care ar fi dus la egali- lul care rezultă după 42...Nxd5 43.Dxd5+
era de preferat, din cauza replicii din tate după 19.Nb3 b4 20.Cd1 Tac8. 19.Df2 Df7 44.Dxf7+ Rxf7 45.Txd7+ Rf8 46.b3
partidă. Putea urma 11...Ch5 12.g4 Cf6 a6 20.Tad1 Tac8 21.Nb3 Dc5 22.Dg3 este total lipsit de şanse pentru negru.
13.Nf4 h5 14.g5 Ch7 15.Tg1 Ne5 16.Dd2 Albul în- Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
b6 17.Tad1 Nb7 18.Nf1 De7 19.Cd4 cearcă să Dacă în problema din numărul precedent
Tad8 20.Nh3 Cc7 21.b4 Rh8 22.b5 cxb5 profite de figurile erau aşezate pe verticală, acum sunt
23.Ccxb5 Cxb5 24.cxb5 f6 25.Ce6 Tb8 g r e ş e a l a aşezate pe orizontală!! Punctaj bun, deci,
26.Nxe5 dxe5 27.gxf6 Dxf6 28.Cg5 cu a d v e r s a - la „impresia artistică“.
poziţie egală, Kasimdzhanov, R (2685) rului de
- Kazhgaleyev, M (2623) / Guangzhou la muta- Soluţia problemei:
Diagrama 2
Diagrama 1

2.Dg2# 1–0
2010. 11...d5! O continuare foarte ener- rea 18-a. mează la orice mutare a calului)]
gică şi care deschide jocul. Mai prudenta 22...Tcd8 [Sau a) 1...f1D 2.De3#; b) 1...Cd1 2.Dd3# (acelaşi mat ur-
11...Ne6 poate fi luată şi ea în considera- 2 3 . C d 4
1.Dh3 f1C ! (acum nu merge 2.De3#)
re: 12.Tf2 De7 13.Nf1 Ch5 14.Cd4 Nd7 Rh7? În
15.g4 Cf6 16.Nf4 h5 17.h3 hxg4 18.hxg4 d o r i n ţ a ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
Ch7 19.Dd2 cu poziţie aproximativ ega- de a se doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

În clasele a VI-a şi a VII-a istoria secuimii ar putea fi o materie opţională. În interiorul formaţiunii Jobbik, interesul naţiunii. Obiectivul lor este nare, până acum ascunse opiniei
Pentru elaborarea manualelor şi a celorlalte materiale didactice auxiliare, va fi aparent unitare şi disciplinate, se eliberarea partidului de stigmatul publice, să devină evidente. Toroc-
înfiinţată în luna ianuarie o echipă de lucru, iar în activitatea ei vor fi angrenaţi ascund cel puţin două direcţii po- rasismului, antisemitismului şi na- zkai Laszlo - preşedintele fondator
specialişti din judeţele Covasna şi Harghita. litice. Una este aripa militantă, a zismului, deloc adevărat şi creat de al HVIM şi reprezentant Jobbik în
Preşedinţii celor două consilii judeţene şi inspectoratele şcolare judeţene cărei portavoce este portalul kuruc. presa antinaţională. autoguvernarea judeţului Csongrad
sprijină iniţiativa unui pedagog din judeţul Harghita, dr. Herman Gusztav Mi- info, iar Mişcarea de Tineret 64 de Este clar că tactica, strategia şi - a făcut deseori declaraţii defăimă-
haly fiind rugat să se ocupe de coordonarea ştiinţifică a realizării ideii. Comitate (HVIM) îi este emble- alegerea aliaţilor diferă în cazul toare la adresa politicienilor Jobbik,
Tinerii trebuie să conştientizeze deja la vârsta şcolară că secuii au un statut maticul aliat. Din punct de vedere celor două forţe politice. În timp în special la adresa lui Posze, din
juridic specific, iar în baza tradiţiilor lor, sunt un popor cu o conştiinţă naţională ideologic, sunt total deschişi către ce una dintre ele urmăreşte otrăvi- cauza nefericitei sale afirmaţii la
separată, dispun de o istorie proprie şi tocmai din această cauză este atât de dreapta şi închişi către stânga, unii rea relaţiei Fidesz-Jobbik şi etiche- adresa gărzii. În replică, Posze l-a
importantă introducerea unei astfel de discipline în şcoli - accentuează istoricul reprezentanţi nu sunt străini de sec- tarea cât mai des posibil a Fidesz denunţat pe Toroczkai. Fracţiunea
din Sfântu-Gheorghe, Kadar Gyula, care ne-a declarat că deşi istoria maghia- tarism, iar zelul iacobin este des în- drept trădător de naţiune, cealaltă l-a exclus pe Posze. Cine a avut de
rilor din România este predată în şcolile generale din anul şcolar 1999-2000, tâlnit în rândurile lor. se gândeşte în primul rând la edifi- câştigat din toate acestea? Stânga
acest lucru nu este suficient din cauza motivelor amintite. Istoricul a adăugat că Cealaltă forţă politică este aripa carea naţiunii. antimaghiară.
manualul reprezintă doar cadrul pentru transmiterea cunoştinţelor, care trebuie raţională care reprezintă politica din Până în acest moment nu au avut Cotidianul „Szekely hirmondo”
umplut cu conţinut, iar acest lucru intră în sarcina profesorilor de istorie. parlament. Reprezentanţii ei sunt cei loc conflicte deschise între cele (Covasna), nr. 217, 21.12.2010;
În cazul disciplinelor obligatorii, ministerul învăţământului trebuie să-şi care ar dori să obţină prin compro- două grupări, însă excluderea lui Titlu: Tensiuni radicale,
dea acordul cu privire la utilizarea materialelor didactice auxiliare, însă în misuri raţionale rezultate concrete în Posze Lajos a făcut ca liniile tensio- Semnează: Borbely Zsolt Attila
cazul disciplinelor opţionale este suficient acordul inspectoratului şcolar ju-
deţean. Inspectorul şcolar general, Keresztely Irma, speră că autoguvernările Ziua de 15 martie a fost declarată - în cadrul şedin- gional, iar noi nu ne aflăm încă în acel stadiu. După
celor două judeţe vor găsi fondurile necesare. În ianuarie, profesorii de limba ţei de ieri a Consiliului Judeţean - la iniţiativa fracţiunii şedinţă, Kulcsar ne-a declarat că este vorba doar des-
şi literatura maghiară şi profesorii de istorie vor purta discuţii pe marginea civice, sărbătoare oficială. Secretarul autoguvernării şi pre o soluţie provizorie. Formularea lui Solomon a fost
elaborării materiei de învăţământ. consilierii români care au votat împotriva proiectului de corectă atunci când a declarat că nu ne aflăm încă în
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.166, 17.12.2010; hotărâre, au formulat obiecţii cu caracter juridic. acel stadiu. Este vorba doar despre o problemă de timp
Titlu: Istoria secuilor poate fi predată, Semnează: Fekete Reka Proiectul de hotărâre a fost depus de grupul de consi- şi va exista autonomie. Fracţiunile PCM şi UDMR au
lieri ai Partidului Civic Maghiar şi fixat pe ordinea de zi susţinut în unanimitate proiectul de hotărâre, iar consi-
Problemele de ordin financiar ale influenţa lor în rândul credincioşilor pentru a doua oară. Kulcsar Terza Jozsef, conducătorul lierii români au votat împotrivă. Titlul variantei adop-
bisericii ortodoxe mă revoltă. Ăştia este destul de mare şi le mai pică fracţiunii, a declarat că aşa cum pentru români ziua de 1 tate: Hotărâre referitoare la declararea zilei de 15 mar-
nu vor renunţa niciodată să se plângă. ceva şi de la aceştia. Ţinând cont de decembrie este sărbătoare oficială şi zi nelucrătoare, de tie sărbătoare oficială în judeţul Covasna. Hotărârea
Nu ajunge că îşi construiesc una după toate acestea, consider că este o neo- acelaşi lucru ar trebui să beneficieze şi etnicii care trăiesc prevede ca în cadrul instituţiilor aflate în subordinea
alta biserici, catedrale chiar, până şi brăzare ca liderii bisericii ortodoxe să în minoritate numerică pe teritoriul României. Consiliului Judeţean Covasna, ziua de 15 martie să fie
în Transilvania - la Oradea de exem- se tot plângă despre cât de rău o duc, Varga Zoltan, secretarul consiliului judeţean, a co- zi liberă, iar în cazul în care această zi va fi zi lucrătoa-
plu, construiesc în aşa fel încât aco- în timp ce umbra cupolelor lor sub municat că 5 din cele 7 comisii de specialitate ale con- re, va fi recuperată.
peră cetatea declarată monument -, formă de ceapă se extinde tot mai pu- siliului au avizat favorabil proiectul. În opinia lui Ioan Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.171,
acum mai au şi tupeul să declare încă ternic peste Transilvania. Ce să mai Solomon, în cazul în care consiliul va adopta proiectul, 23.12.2010; Titlu: Idele lui martie - sărbătoare în
o dată că statul nu îi sprijină suficient spună atunci bisericile catolice şi cele va însemna că se revendică un statut parlamentar re- Trei Scaune, Semnează: Szekeres Attila
de mult. Cel mai enervant este că fac protestante, care trebuie să poarte cu
toate acestea după ce nici în timpul Bucureştii o luptă cu morile de vânt, Pentru cei de peste hotare, cetă- al identităţii maghiare, este de o im- rare româno-ungară strânsă, Ungaria
comunismului nu au fost în situaţia pentru a-şi redobândi imobilele, pen- ţenia ungară va face posibilă unifica- portanţă-cheie ca pe lângă păstrarea sprijinind aderarea României la spa-
de a suferi prea mult comparativ cu tru orice sprijin, cât de mic? În final, rea, şi prin prisma dreptului constitu- identităţii culturale să se realizeze şi ţiul Schengen.
alte biserici istorice, iar acum stau consider dezgustător faptul că biseri- ţional, a naţiunii maghiare - unitare unificarea constituţională. El a mai Însărcinatul ministerial Wetzel
atât de prost încât au posturi de tele- ca ortodoxă, care propovăduieşte atât din punctul de vedere al limbii, cultu- adăugat că acest lucru este posibil pe Tamas a accentuat că se manifestă
viziune şi de radio proprii, ba chiar de însufleţită jertfa de sine, este capa- rii şi istoriei - a declarat Semjen Zsolt calea obţinerii cetăţeniei. un interes deosebit de mare faţă de
şi societăţi de pompe funebre. Sunt bilă an de an să-şi ridice glasul pentru în cadrul conferinţei de presă de ieri, Semjen a atras atenţia asupra fap- cetăţenia ungară. Răspunzând unei
convins că unii dintre popii lor, care bani. referitoare la procedura de solicitare tului că legea adoptată nu cunoaşte întrebări, Semjen Zsolt a afirmat că
slujesc în locuri izolate, nu sunt plini Cotidianul „Szekely hirmondo” a cetăţeniei, care va fi demarată de cetăţenie ungară de categoria A sau maghiarii de peste hotare trebuie să
de bani, dar să nu uităm însă că nu au (Covasna), nr. 220, 24.12.2010; la 1 ianuarie. Vicepremierul a numit B. Există o singură naţiune maghia- aibă drept de vot.
probleme cu cazarea, cu întreţinerea, Titlu: Culmea neobrăzării, acest pas ca fiind unul istoric. El a ră şi o singură cetăţenie ungară. El a Cotidianul „Haromszek”
ca să nu mai vorbim despre faptul că Semnează: Gyorgy Jozsef mai adăugat că din punctul de vedere amintit faptul că s-a creat o colabo- (Covasna), nr. 6.173, 28.12.2010

www.forumharghitacovasna.ro

ţei. Tel: 0766-448.338, 0745- 0740-682.785 Tel: 0743-061.798

Auto
 Vând Ford Escort, stare bună de
funcţionare, an fabricaţie 1998,
motor 1.600 CMC benzină,
geamuri electrice faţă, culoare
albastră. Preţ: 2.200 Euro nego-
ciabil. Tel.: 0762-240.550
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12
ari în zonă liniştită. Preţ ne-
gociabil. Tel: 0721-289.856
 Vând teren 3.890 mp, situat la
18 km de staţiunea Balvanyos,
judeţul Covasna, la şosea, ca-
dastru, apă, gaz. Preţul pie-
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
062.795
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând / închiriez apartament
cu 4 camere, parter, în Sfântu-
Gheorghe, zona Nicolae Colan,
centrală termică, trei băi, ter-
mopane, izolat termic nou, preţ
52.000 Euro negociabil. Tel:
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
 Vând apartament 3 camere în
Sfântu-Gheorghe, respectiv ga-
ronieră confort 1. Preţ: 65.000
lei respectiv 60.000 lei. Tel:
0741-957.224
 Vând casă în Sfântu-Gheorghe,
şi teren 3,30 ha, la 500 m înspre
Ilieni cu posibilitate de: teren
de fotbal, tenis, parcare, cazino.
Tel: 0747-840.359. Preţ 8 euro /
mp - teren, casa negociabil.
 Închiriez garsonieră în Sfântu-
Gheorghe pe strada Oltului. Tel:
0749-991.295
 Vând în Sfântu-Gheorghe apar-
tament cu două camere, etaj I,
zona gării complet renovat şi ex-
terior la soare. Preţ 22.000 Euro.
 Vând apartament cu trei came-
re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi,
suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând garsonieră în Sfântu-
Gheorghe în blocul 105 cu sup-
rafaţă de 27 mp. Preţ 50.000 lei
Tel: 0741-957.224
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 166 (201) Viaţa creştină

2 februarie

(†) ]nt[mpinarea Domnului

La 40 de zile de la Naşterea Domnului nostru Iisus Hris-
tos, prăznuim aducerea Pruncului Iisus Hristos la Templul din
Ierusalim de către Preasfânta lui Maică şi de Dreptul Iosif,
făcând ascultare de legea cea veche.
Tot astăzi prăznuim şi ziua când bătrânul Simeon, mişcat
de Duhul Sfânt, a venit şi el la templu, unde i s-a împlinit,
înainte de moarte, aşteptarea de a-L vedea cu ochii pe Mesia,
precum i se făgăduise. Dreptul Simeon a văzut cu ochi pro-
orocesc noua putere de mântuire fără margini în Hristos, pu-
tere mai tare decât toată puterea Legământului Vechi. Bucu-
ros că L-a luat în braţe pe Pruncul Hristos, l-a binecuvântat şi
plin de recunoştinţă şi-a cântat minunata lui cântare de prea-
slăvire, care ne arată ce a văzut el în Pruncul Iisus.
La Templu se afla şi proorociţa Ana, o văduvă de 84 de
ani, fiica lui Fanuel (3 februarie), „şi nu se depărta de templu,
slujind noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni. Şi venind ea în
acel ceas, lăuda pe Dumnezeu şi vorbea despre Prunc tuturor
celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim” (Luca 2, 37-38).
În icoana care reprezintă această sărbătoare, proorociţa
Ana ţine un pergament în mână, pe care scrie: „Acest prunc a
adus cerul şi pământul”. Înainte de naşterea lui Hristos, băr-
baţii şi femeile drepte în credinţă trăiau cu speranţa venirii lui
Mesia cel promis. Drepţii Simeon şi Ana, ultimii credincioşi
din Legea Veche, au fost consideraţi vrednici de a-L întâmpi-
na pe Mântuitorul în Templu.
Astfel, prin glasul bătrânului Simeon, se întâlnesc, în tem-
plu, Legea veche a slovei cu Legea cea nouă a Duhului Sfânt.
Şi Mântuitorul împlineşte porunca Legii vechi, în numele
nostru, al tuturor, ca să ne facă pe toţi liberi faţă de această
lege. Dar, totodată, ne cheamă şi să primim Legea cea nouă,
puterea de mântuire a credinţei în El, mai tare decât Legea
veche, puterea de mântuire a tuturor popoarelor lumii.
Este ca şi când fiecare din noi ar lua pe Pruncul Iisus şi ar
zice, ca şi Simeon: „Ochii mei, Stăpâne, au văzut mântuirea
Ta, pe care ai gătit-o pentru toate neamurile”. Rugăciunea lui
Simeon - „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne”, nu vrea
să spună numai că acela care a primit pe Iisus poate muri în
pace, ci ea însemnează că şi cel care a primit pe Iisus şi pu-
terea Lui de mântuire are cu sine puterea de a trăi şi viaţa de
aici, împăcat cu Dumnezeu, departe de robia păcatului şi liber
de tirania celui rău.
Bucuroşi şi îndatoraţi de această tainică veste bună, să
rostim, deci, şi noi, cu bătrânul Simeon, cântarea lui de re- spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău, Israel”
cunoştinţă: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după (Luca 2, 29-32). Amin.
cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, Pr. Nicolae Iulian Bota
pe care ai gătit-o înaintea feţii tuturor popoarelor; lumină Parohia Belin, ROMÂNIA

Duminica a 32-a dupÅ Rusalii
Iubiţi fraţi în Hristos, convorbirea
Mântuitorului cu vameşul Zaheu ur-
mează minunii vindecării celor zece
leproşi, pomenită în duminica trecu-
tă. În acelaşi timp, pericopa evanghe-
lică a acestei zile prevesteşte perioada
Triodului şi a Postului Mare, care se
apropie. Astfel, sunt cinci duminici
care vestesc şi pregătesc intrarea în
Postul Mare, după cum urmează:
1) Duminica lui Zaheu vame-
şul - ce are ca temă dorinţa omului
păcătos de a-L vedea şi cunoaşte pe
Dumnezeu;
2) Duminica vameşului şi a fari-
seului - ce ne arată că virtutea sme-
reniei este începutul drumului spre
mântuire şi că numai celor „săraci
cu duhul” sau smeriţi le este dată
„împărăţia cerurilor” (Matei 5, 3);
3) Duminica întoarcerii fiului risi-
pitor - în care se insistă pe ideea că
Dumnezeu este un Tată bun şi iubi-
tor pentru fiecare om în parte şi că
ne aşteaptă cu braţele deschise, chiar
dacă, înfruptându-ne din „roşcove-
le” păcatului, ne-am înstrăinat de El;
4) Duminica înfricoşătoarei jude-
căţi - în care se arată că, deşi Dumne-
zeu ne este un Tată iubitor şi îndelung
răbdător, este în acelaşi timp şi un
Drept Judecător. Pilda înfricoşătoarei
judecăţi ne arată că iubirea nemărgi-
nită a lui Dumnezeu presupune, în
acelaşi timp, şi un surplus de drepta-
te; că fiecare dintre noi vom fi jude-
caţi de faptele noastre după dreptate;
5) Ultima duminică, a Izgonirii
lui Adam din Rai, numită şi a ier-
tării, este aceea în care Biserica ne
reaminteşte îndemnul Mântuitorului
Hristos, de a aduce jertfa postului
„zeciuiala faptelor bune” lui Dum-
nezeu, numai după ce am iertat din
inimă celor ce ne-au greşit; „că de
nu veţi ierta din inimă celor ce vă
greşesc, nici Tatăl vostru nu vă va
ierta vouă”.
Duminica lui Zaheu vameşul ne
pune înainte dorinţa omului păcătos
A lui Zaheu Vameșul (Luca 19, 1-10)
de a-L căuta, a-L vedea şi de a-L cu-
noaşte pe Dumnezeu, aşa cum spu-
nea şi Fericitul Augustin, că „ne-ai
făcut pentru Tine Doamne, şi neli-
niştită este inima mea până ce se va
odihni întru Tine”.
Relatarea evanghelică a acestei
zile, urmează minunii vindecării or-
bului Bartimeu din Ierihon, care nu
numai că doreşte să vadă, ci şi să-L
vadă (cunoască) pe Dumnezeu (!).
Aşadar, în acelaşi Ierihon al lui Bar-
timeu, undeva înspre Betania, în dru-
mul suirii spre patimile din Ierusalim,
Mântuitorul Hristos are această întâl-
nire cu vameşul Zaheu. Acest iudeu,
şi el „fiu al lui Avraam” (după cum
ne spune Evanghelia zilei), era un om
bogat, „mai marele vameşilor” (Luca
19, 2), adică un funcţionar sau un sluj-
baş angajat în adunarea taxelor către
Imperiul Roman. Modul şi felul în
care erau percepute aceste dări către
stăpânirea romană lăsau de dorit. De
aceea, şi Sfântul Ioan Botezătorul îi
îndemna pe vameşi ca, în activitatea
lor, să nu ceară nimic mai mult decât
le este rânduit (Luca 3, 13). Dincolo
de tot acest îndemn al sfântului dar
şi al bunului simţ, ei, vameşii, erau
constituiţi într-o „castă” sau un grup
de administraţie, cu subordonaţi şi
şefi, care în schimbul unor avantaje
materiale considerabile erau în slujba
cotropitorilor romani. Mai mare pes-
te toţi aceşti vameşi, ne spune Evan-
ghelia, era acest bogat Zaheu, un om
care-şi călcase în picioare nu numai
calitatea de fiu al lui Avraam, ci şi fru-
mosul său nume evreiesc (pentru că
în ebraică, numele Zakkai însemna
curat sau pur).
Cu siguranţă că şi acest Zaheu
auzise despre Iisus, Proorocul din
Nazaretul Galileii, insultat de cona-
ţionalii Săi că „mănâncă cu vameşii
şi cu păcătoşii” (Matei 9, 11), toc-
mai pentru atenţia ce le-o acorda şi
acestor desconsideraţi ai societăţii.
Şi ne imaginăm că îndemnul Mân-
tuitorului la pocăinţă, de a renunţa la
calea păcatului şi a sluji cu adevărat
lui Dumnezeu, „aprinde” inima lui
Zaheu de un foc sfânt al dragostei
care nu se va mai stinge niciodată.
Începe a-şi vedea „grozăvia” păca-
telor, şi abia apoi reuşeşte să se ri-
dice spre a-L vedea pe Dumnezeu.
Îşi propune ca şi el să iasă înaintea
Mântuitorului şi să-L întâmpine cu
orice preţ. Zaheu „aleargă înainte,
se suie într-un dud ca să-L vadă”
pe Hristos, ştiind bine pe care drum
„avea să treacă” (Luca 19, 4).
Şi iată-L pe Mântuitorul trecând
prin dreptul lui Zaheu. Se opreşte.
Şi, în mod cu totul neaşteptat pentru
acest vameş păcătos, Mântuitorul i
se adresează, spunându-i: „Zahee,
coboară-te degrabă, căci astăzi tre-
buie să rămân în casa ta” (Luca 19,
5). Evanghelia ne spune că Zaheu a
„coborât degrabă” şi L-a primit (pe
Hristos) cu „bucurie” (Luca 19, 6).
După cum vom vedea, în casa aces-
tui vameş păcătos, prezenţa Mântu-
itorului are puterea de a-l schimba
pe Zaheu şi tot restul vieţii acestuia.
Zaheu nu numai că se căieşte pentru
întregul său trecut păcătos, ci şi ia ho-
tărârea de a-şi schimba viaţa în bine
(de a rămâne într-o permanentă stare
de pocăinţă), luându-şi angajamentul
(canonul) ca jumătate din averea sa
să o împartă săracilor; iar din cealaltă
jumătate rămasă, să „întoarcă împă-
trit” tuturor celor pe care i-a nedrep-
tăţit. În urma acestei hotărâri a lui
Zaheu, Mântuitorul face mărturisirea
şi-i spune: „Astăzi s-a făcut mântuire
casei acesteia, căci şi el este fiul lui
Avraam” (Luca 19, 9).
Cum a fost posibilă această radi-
cală schimbare a lui Zaheu? Ne ajută
să înţelegem o interesantă istorioară
pe care am citit-o. Istorioara ne spu-
ne că, după cel de-al doilea război
mondial, regele George al VI-lea al
Angliei (1936-1952), în ideea de a
impulsiona reconstrucţia ţării, ins-
pecta oraşele britanice bombardate,
spre uimirea a mii de oameni. Cu toţii
erau impresionaţi de interesul monar-
hului şi, mai mult, aveau bucuria de
a-l vedea pe rege. Cu toate acestea,
un copil plângea. Şi fiind întrebat de
învăţătoare: „Ce s-a întâmplat? De ce
plângi? Nu l-ai văzut pe rege?”, răs-
punsul copilului a fost uimitor: ,,Eu
l-am văzut pe rege, dar el nu m-a vă-
zut pe mine”. Întâmplarea aceasta şi
vorbele copilului ne pot ajuta să în-
ţelegem nu numai dorinţa lui Zaheu
de a-L vedea pe Mântuitorul, ci şi cât
de importantă a fost privirea Mântu-
itorului şi atenţia Sa îndreptată către
Zaheu. Faptul că Zaheu este chemat
pe nume şi că pentru Hristos şi acest
vameş păcătos este important, a în-
semnat mult. Atenţia Mântuitorului
a însemnat totala schimbare a omu-
lui păcătos într-un om nou, care-L
va urma pe Hristos în tot restul vieţii
sale. Despre totala schimbare a lui
Zaheu, o frumoasă legendă ne spune
că prietenii de altădată ai acestuia îl
întrebau uimiţi: „Zaheu, ce-ai văzut
tu în ochii lui Iisus, când El a intrat în
casa ta şi ai stat în faţa lui?”. La care
el a răspuns: „L-am văzut pe Zaheu
aşa cum trebuia să fie”. Tradiţia Bi-
sericii ne menţionează că Zaheu a
fost, apoi, unul dintre cei 70 de uce-
nici ai Mântuitorului, mai târziu fiind
rânduit, de Sfântul Apostol Petru, ca
Episcop al Cezareii Palestinei (po-
menit în fiecare an la 20 aprilie).
Prin urmare, „a fost de-ajuns o
singură privire a Mântuitorului, o
singură săgeată a dragostei Lui dum-
nezeieşti, şi vameşul acesta, învechit
în rele, n-a mai stat o clipă în cum-
pănă: degrabă a alergat, şi-a deschis
casa, şi-a deschis inima, s-a căit de
toate nedreptăţile şi greşelile trecu-
tului său şi s-a hotărât să înceapă o
viaţă nouă (spunea părintele Sofian
Boghiu). Câţi cetăţeni sau câţi alţi
vameşi păcătoşi din marele oraş Ie-
rihon, unde Zaheu era mai-marele
lor, nu s-au întâlnit şi au stat faţă în
faţă cu Iisus? Câţi nu au ascultat cu-
vintele Sale răscolitoare, câţi nu I-au
fost martori la minunile săvârşite şi
la vindecările pe care le făcea numai
cu cuvântul? Câţi nu s-au atins de
El, chiar îmbulzindu-L? Dar pentru
mulţi dintre aceştia nu s-a întâmplat
nimic deosebit în viaţa lor lăuntrică,
pentru că atingerea de Iisus, apro-
pierea de Dumnezeu, trebuie să fie
întotdeauna dorită din suflet”.
Cât de frumoasă şi pilduitoa-
re este întoarcerea la Hristos sau
schimbarea vieţii acestui păcătos,
care mai înainte de a dori să-L vadă
pe Dumnezeu, reuşeşte să se vadă
pe sine aşa cum este în realitate,
şi cum ar fi trebuit să fie. Avem în
faţă o uimitoare transformare a lui
Zaheu, pentru care este şi pomenit
ca exemplu în Molitfelnic, la rugă-
ciunile Rânduielii binecuvântării
casei noi (şi care sunt bine a fi citi-
te la fiecare sfinţire a casei). Motiv
pentru care în Bisericile slave, la
slujba de sfinţire a casei, se citeşte
această pericopă evanghelică cu
dorinţa lui Zaheu de a-L vedea pe
Dumnezeu; dar şi a lui Dumnezeu
de a intra în casa omului: „astăzi
trebuie să rămân în casa ta!”. Şi,
într-adevăr, sfinţirea casei creşti-
nului nu înseamnă numai venirea
lui Hristos acolo, ci şi rămânerea
Lui permanentă prin credinţă, har
sfinţitor şi fapte bune.
„Astăzi trebuie să rămân în casa
ta!”, adică în inima creştinului care
vede, aude şi simte dorinţa Mântuito-
rului de a-i acorda această mare cins-
tire. „Eu stau la uşă şi bat; de va auzi
cineva glasul Meu şi va deschide uşa,
voi intra la el şi voi cina cu el şi El cu
Mine” (Apocalipsa 3, 20). Iată câtă
cinste pentru om, de a sta la masă cu
Hristos - Bucuria cea veşnică.
Pr. Florin Antonescu
Parohia Calea Bucureşti, Braşov
ROMÂNIA