Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 11 - 17 februarie 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

De n-aş fi om, 2
aş vrea să fiu
un tricolor
Verde de verde
uitat în Munţii Apuseni. Puţuri de mică şi
(Adrian Păunescu) mare adâncime
Săptămânalul dumneavoastră 7 Jeffrey Franks
preferat, şi românul electric
Condeiul ardelean, Culmea ipocriziei!
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente) 3
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
Nu! UDMR nu se
- Chioşcurile Symetria căsătoreşte cu
z Târgu-Mureş, Luduş, nimeni! Ea trăieşte
Târnăveni, Sovata, în concubinaj
Ungheni, Cristeşti politic cu cine are
Judeţul Braşov interes! Adică cu
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele,
oricine, numai la
Codlea, Râşnov, guvernare să fie!
Zărneşti, Predeal 6
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press Nemulţumiri după
z Sfântu-Gheorghe, repartizarea
Târgu-Secuiesc, sumelor din buget
Covasna, Baraolt pentru localităţile
- Chioşcurile Adrimar
din judeţul
z Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Harghita
Întorsura-Buzăului

CUZA ŞI HOHENZOLLERNII
# prof. Georgeta Ciobotă
(Alba-Iulia)
De curând fu la noi, în Alba-Iu-
lia, pentru a-şi lansa o carte, „prin-
cipele” Radu, român de-al nostru,
descins de prin Iaşi, de acolo unde
a fost ales prima dată domnul român
care a întemeiat ROMÂNIA.
Deşi era o mână de oameni în
sală, a mulţumit că au venit aşa de
mulţi (probabil că în alte părţi au
fost mult mai puţini). A venit sin-
gur. Nu tu un Liiceanu, un Pleşu, un
Patapievici, un Stelian Tănase, ca
însoţitori şi lăudători. Ăştia nu vin
decât cu trenul regal. În schimb, a
fost condus de la Hotel Parc până la
sala Humanitas de patronul Nicolae
Puşcaş! (...) Unde eşti Caragiale?
Se presupune că, dacă la alege-
rile trecute, nu i-a ieşit procentul,
umblă prin ţară cu cărţulii, precum
crâsnicii cu tipsiile prin biserici după
mărunţiş, de-o mai strânge ceva vo-
turi. Îl ajută şi madam Margareta,
care desfăşoară activităţi caritabile
aplicând zicala românească: „De
la popor adunate şi iarăşi la popor
date”, ca să prostească cu „binefa-
cerea”. Are de unde, pentru că, deşi
tatăl său, înainte de a reveni în ţară,
a declarat: „Vin către voi nu pentru
a lua, ci pentru a dărui” (Regii Ro-
mâniei, autor colectiv, Editura Tess
Expres, 1998, p. 200), de când a ve-
nit, harnicii lor avocaţi au tot cerut şi
li s-a dat. Întrebarea este: ce să ia, ce
să dea? Dar a luat.
În cuvântul de prezentare a căr-
ţii, prima grijă a fost să atragă aten-
ţia că regele îşi menţine demnitatea,
pentru că el n-a abdicat... Se vede
că Vlahuţă n-a greşit când a spus că
„minciuna stă cu regele la masă”.
Adevărul e că nici Cuza n-ar fi ab-
dicat, dacă nu i s-ar fi pus pistolul în
spate, la fel cum s-a procedat şi cu
Mihai. Actul abdicării există.
(continuare în pagina 3)
ASTERISC
La Sfântu-Gheorghe,
Primarul Antal Arpad începe
cruciada împotriva elevilor
de naţionalitate română
# prof. Alexandru Ciubîcă
(Târgu-Mureş)
Ar mai fi doar câteva zile până
ce prevederile anticonstituţionalei
şi antiromâneştii Legi a Educaţiei
ar trebui să intre în vigoare, dar pol-
galmeşterul din Sfântu-Gheorghe,
Antal Arpad (foto), cântă deja, cu o 8
abia disimulată satisfacţie, prohodul
învăţământului românesc din muni- Războiul
cipiul „oltenesc” din judeţul Covas- drapelelor
na. Acesta dovedeşte (şi nu mai era
cazul) că nu este „păstor” al tuturor în Har-Cov
locuitorilor din Sfântu-Gheorghe, 9
cum ar fi normal, ci se interesează
îndeosebi de minoritarii etnici ma- Un dar făcut
ghiari, ignorând cu bună ştiinţă pro-
blemele şi interesele celor 15.000 de de ministrul
români care trăiesc în acelaşi muni- Sănătăţii:
cipiu, ba chiar urmărind obstrucţio-
narea împlinirii lor fireşti ca cetăţeni
spitalele
ai acestei Ţări. transformate
(continuare în pagina 8) în azile

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203) Actualitate

Verde de verde Puţuri de mică şi

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
Sinistra epocă ceauşistă a
să fie „eco”.
Ultimul exemplu în acest
caz este decernarea premiului
mare adâncime
de „Capitala verde a Români-
„Execut puţuri de mică şi mare
adâncime. Telefon 07…”
ei”. Şi pentru că la mijlocul po-
veştii verzi se află băgat Bor-
Acest text era unul dintre cele mai
populare anunţuri de acum câţiva ani
bely Laszlo (foto), ministrul şi putea fi citit pe toate gardurile şi
verde (după stindardul uniunii

Doru Decebal Feldiorean stâlpii din localităţile României cu oa-

însemnat şi un exacerbat cult culturale), premiul verde tre- recare dezvoltare. Mesajul era adresat
al personalităţii atât pentru cu- buie să meargă tot la un oraş politicienilor milionari care şi-au cons-
Director general plul dictatorial, cât şi pentru verde, condus de un om verde.
Violeta Elena Feldiorean truit vile pe unde au apucat, afaceriştilor
slujbaşii aplaudaci de la con- Aşadar, capitala verde a Româ- îmbogăţiţi peste noapte din bani publici
gresele PCR, care se manifes- niei a devenit municipiul Sfân- şi celor care şi-au rupt spatele muncind
Redactori tau ca nişte semizei din postura tu-Gheorghe, evident în urma
Andrei Mihai Braşoveanu în străinătate şi îşi doreau căsuţa lor. Me-
de secretari de partid. Pentru că voturilor verzi ale bloggerilor sajul ascuns al acestor anunţuri trăda o
Adrian Teacă verzi, care au dat click-uri verzi
nu aveau respectul nimănui, se realitate pentru care urma să se plăteas-
premiau între ei, îşi decernau pentru verdele oraş covăsnean. că scump, şi anume faptul că se constru-
Tehnoredactare (DTP) unii altora distincţii, de la cea Trecem peste faptul că muni-
Bódi Szilamér János ia în toată ţara haotic, fără planuri de
de „erou al muncii socialiste” cipiul Sfântu-Gheorghe are cu dezvoltare urbanistică, fără racorduri la
până la „academician - savant mult mai puţine spaţii verzi reţelele de apă potabilă, canalizare sau
Corectură de renume mondial”. pe cap de locuitor decât o cer
Claudia Otilia Karda curent electric, chiar şi fără autorizaţii
Aceleaşi feţe, alături de în- normele minime europene, că de construcţie ş.a..
Tiparul executat la: văţăceii lor, fac şi astăzi ceea ce şi spaţiile verzi care existau
Intact SA Bucureşti făceau şi atunci: îşi dau unii al- cândva au fost transformate în
tora premii şi distincţii, numa` parcări ş.a.. Ce mai contează
Redacţia: bune de trecut „la siviu”. Moda toate astea?! Important e că un
Str. Lăcrămioarei, se schimbă mereu, aşa că s-a fă- ministru verde a dat un premiu
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, cut un „aggiornamento” la epo- verde unui oraş verde, condus
Sfântu-Gheorghe, ca corectitudinii politice în care de un om verde. Şi să nu vezi
judeţul Covasna, ROMÂNIA musai-musai premiile trebuie verde în faţa ochilor?!
Cititorii ne pot contacta la:
Tel.:
Fax:
0267-312.260
0367-814.145
Jeffrey Franks
Editat de SC Tracia SRL
Sfântu-Gheorghe şi românul electric Anunţul cu „executa-
ISSN 1843 - 4665 Premierul de facto al ţării, Jeffrey Franks (foto, dreapta), rea de puţuri” era doar un marker al
îmbrăcat în costumul de şef al delegaţiei Fondului Monetar In- lipsei de aplicare a reglementărilor privind dezvoltarea urbanistică, cons-
Marcă înregistrată la OSIM ternaţional (FMI) în România, ne-a transmis că până în anul 2015 tituia breşa cea mai vizibilă din sistem. Consecinţa haosului generalizat
NR 87664 energia electrică pentru populaţie se va scumpi. Despre cât se va din domeniul construcţiilor s-a văzut, însă, la inundaţiile din ultimii ani,
scumpi energia electrică nu a spus nimic clar, însă a făcut nişte când sute de locuinţe au fost spulberate de ape. Normal ar fi fost ca toţi cei
Asociaţia „Noi Românii“ precizări care merită reţinute: înainte de scumpire, trebuie demarat care au contribuit prin semnăturile lor (date pe bani grei) pentru autorizarea
un program de asistenţă socială. Cu alte cuvinte, românii care nu efectuării unor construcţii fără respectarea normelor legale, să fie traşi la
Preşedinte răspundere pentru faptele lor şi să plătească. Dar, cum sumele au devenit
vor putea să-şi mai achite facturile la energie electrică vor fi atât de
Florin Ignat mulţi, încât vor trebui alcătuite programe care să le acopere măcar astronomice, iar cei care au greşit trebuiau protejaţi, Guvernul portocaliu al
Director executiv o parte din cheltuieli pentru a nu rămâne pe întuneric. Deci, să fie lui Emil Boc - pardon, al lui Traian Băsescu - a găsit soluţia pentru plata da-
Ioan Mugur Topolniţchi clar, nu va fi vorba de câteva cazuri izolate! Din optica FMI acţiu- unelor: introducerea asigurării obligatorii a locuinţelor! Această asigurare
nea are logică, ea urmând reţeta preţurilor carburanţilor, alimente- trebuie plătită de către toţi proprietarii de locuinţe şi acoperă pagubele pro-
Colaboratori lor, adică românii plătesc de n-au aer, în timp ce câteva companii vocate de dezastre naturale, adică cutremur, inundaţii şi alunecări de teren.
multinaţionale grupate în carteluri devin extrem de profitabile. Trecem peste faptul că asigurarea este impusă şi celui care, de exemplu, stă
prof. univ. dr. Petre Ţurlea
dr. Mircea Dogaru Evident, programul de asistenţă socială va fi suportat tot din bu- la etajul zece al unui bloc de pe Dealul Feleacului din Cluj, unde, datorită
dr. Ioan Lăcătuşu getul de stat, adică buzunarul cetăţeanului. În cazul în care nu vor condiţiilor geologice, nu există riscul unei alunecări de teren sau al unui
dr. Gheorghe Funar fi bani, Mister Jeffrey Franks are soluţia la îndemână: încă un îm- cutremur, cu atât mai puţin al unei inundaţii…
dr. Gheorghe Olteanu prumut acordat binevoitor şi cu dobânzi obscene de către FMI. În Ideea care se reţine din demersul Guvernului este că abuzurile şi co-
dr. Vlad Hogea Egipt, unde populaţia nu are grija facturii de gaz sau electricitate, rupţia se plătesc nu de către cei vinovaţi, ci de către toţi cetăţenii, adică
dr. Mircea Frenţiu oamenii au ieşit în stradă revoltaţi de trădarea ţării şi subordonarea încă o gaură dată în bugetul familiilor. Sau… mai bine zis, un puţ! De
dr. Mircea Măran ei unor interese externe. Spre deosebire de răbdarea egiptenilor, mică sau mare adâncime!
ing. Nicolae Doroftei
românii sunt ca un anume iepuraş dintr-o reclamă, care rezistă, re-
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
zistă, rezistă… Păi dacă tot rezistă atât de mult şi are atâta energie,
de ce să nu plătească scump pentru ea - nu-i aşa?! Culmea ipocriziei!
Preşedintele PD-L, Traian Băsescu (foto, stânga),
prof. Doru Dobreanu cunoscut şi ca fiind preşedintele României (?!), a mai dat
prof. Mircea Bodnari o lovitură de imagine, proţăpindu-se în faţa pedeliştilor,
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
la o şedinţă de partid, cu o solicitare ultimativă: să adopte
prof. Georgeta Ciobotă criterii de integritate pentru intrarea în partid şi să le apli-
prof. Sanda Romana Feldiorean ce „în cinci zile”. Nimic mai frumos nu se putea întâmpla
prof. ing. Maria Peligrad în partidul portocaliu decât verificarea la sânge a celor
prof. drd. Costel Cristian Lazăr care doresc să intre în această formaţiune. Cârcotaşii ar
Pr. Prot. Florin Tohănean putea spune că intenţia marinarului este onorabilă, mai
Pr. psh. Nicolae Floroiu ales că unii şi-ar putea pune problema integrităţii morale
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă sau mintale a celor care vor să defileze cu trandafirul în
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu mână după ce au văzut rezultatele guvernării pedeliste.
Pr. Nicolae Bota Problema de fond a „partidului strică-tot” nu este ac-
Pr. Adrian Stoian ceptarea sau refuzul în cinci zile a potenţialilor membri,
Pr. Ioan Tămaş ci una despre care Băsescu nu a pomenit niciun cuvânt.
Lazăr Lădariu Oare ce s-ar întâmpla dacă aprecierile propuse s-ar aplica
Constantin Mustaţă şi membrilor PD-L deja înscrişi şi s-ar solda cu exclude-
Lucilia Dinescu rea în cinci zile a celor fără integritate? O astfel de vari-
Dan Tanasă
Mihai Horga
antă ar fi prea frumoasă…
Erich Mihail Broanăr Pagină realizată de
Andrei Mihai Braşoveanu (Sfântu-Gheorghe)
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Social - Eveniment
Ne scrieþi, vã publicãm:
Nu! UDMR nu se căsătorește cu nimeni!
Ea trăiește în concubinaj politic cu cine are interes!
Adică cu oricine, numai la guvernare să fie!
Aşa a declarat domnul Kelemen Hunor
(foto), mai zilele trecute, în judeţul Harghita,
la Miercurea-Ciuc - sau Csikszereda, cum,
probabil, se va numi oraşul în viitor. „UDMR
nu se va căsători nici cu PD-L, nici cu altci-
neva”, a spus dumnealui.
O declaraţie care nu a surprins pe nimeni.
Fiindcă de când „Uniunea” este implicată le-
gal în politica din România, ea nu a făcut alt-
ceva decât să trăiască într-un permanent con-
cubinaj politic cu cine a avut interes. Singura
condiţie a fost ca respectivul concubin să se
afle la putere, ori să aibă perspectiva sigură că
va ajunge acolo la butoiul cu miere, din care
apoi dumneaei, cocota politică a ţării, să poa-
tă să se înfrupte din belşug, fiindcă niciodată
nu s-a mulţumit doar să-şi lingă degetele.
„Avem un singur aliat - comunitatea ma-
ghiară, restul depinde de conjunctură…”, a
ţinut să mai precizeze Kelemen Hunor. Co-
rectă este numai referirea la „conjunctură”,
asta i-a interesat, fiindcă în privinţa „comuni-
tăţii maghiare”, respectiv interesele acesteia,
i-a durut pe udemerişti în cot, cum se spune.
„Comunitatea maghiară” din România nu a
însemnat pentru udemerişti niciodată altceva
decât o maşină de colectat voturi atunci când
a fost nevoie de ele.
În rest, baronii unguri din România, pre-
cum Verestoy Attila, Frunda Gyorgy, Marko
Bela, Korodi Attila etc. etc., şi-au urmărit
doar propriile interese economice şi financia-
re, prin care să-şi rotunjească averile fabuloa-
se adunate în cei 20 de ani de când „Uniunea”
s-a aflat, aproape neîntrerupt, la guvernarea
României. În această perioadă, de exemplu,
„drujba Carpaţilor”, cum este poreclit Veres-
toy, a reuşit să „radă”, pur şi simplu, Carpaţii
româneşti, prin punerea la pământ a falnicilor
lor molizi şi pini, din care a obţinut mii şi mii
de metri cubi de cherestea, care au luat calea
spre alte meleaguri decât cele ale ţării noas-
tre. Ceilalţi „discriminaţi” s-au descurcat şi
ei cum au putut, cu „mărunte afaceri” de pe
urma cărora conturile lor bancare (averile) au
crescut de la an la an.
Ceea ce este, însă, sigur şi ceea ce ştie
toată lumea din ţara asta că, în toată această
perioadă, reprezentanţii UDMR-lui în Par-
lamentul României nu numai că nu au făcut
proiecte de legi prin care să se urmărească
interesele statului şi bunul mers al activităţii
economice şi financiare din România, dar nici
măcar nu prea deschid uşile acestui organism
legislativ suprem, doar atunci când este vor-
ba despre a-şi susţine interesele. Iar interesele
majore ale lor nu au fost altele decât „auto-
nomia culturală”, „autonomia secuiască”, iar,
mai nou, „autonomia Transilvaniei”!
De fapt, acest ultim deziderat a fost şi a
rămas idealul la care visează ei chiar de la în-
ceput, numai că, diplomatic, au luat-o mai pe
ocolite, ştiind bine că în politică drumul cel
mai bun nu este cel mai drept, mai scurt, ci
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203)
acela care, chiar cu meandre şi ocolişuri, duce
sigur la ţintă. Dar nu cumva să credeţi că cele
de mai sus, privitoare la autonomiile culturale
şi teritoriale, pe criterii etnice, sunt urmărite
de capii udemerişti dintr-o pură dragoste
pentru propria et-
nie ma-
ghiaro-secuiască (cum aflăm că se numeşte
mai nou!). Nici vorbă! Fiindcă ei sunt con-
vinşi, până în adâncul fiinţei lor, că niciodată
nu le-ar merge mai bine ca acum, în Româ-
nia tuturor posibilităţilor. Credeţi că ei nu-şi
dau seama că într-o Transilvanie autonomă
sau independentă, 1,4 milioane de unguri
(19,60 la sută) nu şi-ar mai putea bate joc de
5,4 milioane de români (74,63 la sută), aşa
cum fac acum, profitând de prostia şi mio-
pia aşa-zişilor politicieni de pe Dâmboviţa?!
Nu, domnilor, românii ardeleni îi cunosc prea
bine şi prea de multă vreme pe aceşti „euro-
peni” descendenţi din viţa lui Attila, al cărui
nume se doreşte a lua locul numelui lui Mihai
Eminescu pe o stradă din Miercurea-Ciuc, la
iniţiativa unor tineri descreieraţi.
Dar lucrurile nu se opresc aici, fiindcă,
3
mai de curând, din iniţiativa aceloraşi tineri
nesăbuiţi, care constată cu bucurie că-şi pot
face de cap în România, nu numai străzile
cu nume româneşti vor fi schimbate, ci tot
ce este românesc în Miercurea-Ciuc! Astfel
se doreşte ca şi numele românesc al oraşului
să dispară, pentru a rămâne doar Csykszere-
da! Acţiunea a şi început deja din iniţiativa
tinerilor respectivi, membri activi ai „Gărzii
Secuieşti”, ramură a „Gărzii Maghiare”, care
în Ungaria este interzisă, în timp ce la noi
„Garda Secuiască” îşi vede liniştită de treabă,
pregătindu-se asiduu pentru viitoarele acţiuni
împotriva „ocupanţilor români ai pământului
secuiesc”! Ei sunt deja antrenaţi într-o susţi-
nută campanie de strângere de semnături pen-
tru schimbarea numelui de Miercurea-Ciuc în
Csykszereda.
De altfel, acolo activează de ani buni
o echipă de hochei, care poartă numele de
„Csykszereda”, fără ca cineva să se sinchi-
sească, încât locuitorii din alte zone geogra-
fice ale ţării, care nu prea cunosc realitatea
de prin secuime, au impresia că Sport Club
Miercurea-Ciuc, ori Steaua, joacă cu o echipă
din altă ţară, nicidecum din România!
Aşa că toată vânzoleala asta autonomistă,
dusă uneori până la absurd, este, în ultimă ins-
tanţă, o simplă mascaradă cu tentă etnică şi
extremistă, sub acoperirea căreia vajnicii ac-
tivişti udemerişti, pecemişti şi de care vor mai
fi, pot să-şi vadă liniştiţi de afacerile lor, de pe
urma cărora nu numai că s-au îmbogăţit, în
mod oneros, dar storc şi de la Statul Român
zeci şi sute de milioane de lei, a căror urmă
nimeni nu o mai ştie!
Cu alte cuvinte, să tot fi reprezentant al
minorităţii în România, dar, mai ales, să fi re-
prezentantul minorităţii maghiare şi să te opui
„cotropitorilor prin toate mijloacele”!
Ilie Ilisan
(Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita)

(urmare din pagina 1)
Dar există şi nişte diferenţe.
Domnul român a lăsat o ţărănime
împroprietărită, pe care, timp de câţi-
va ani, domnul străin a despuiat-o
şi-a micşorat-o, în 1907, cu 11.000
de sărăciţi răsculaţi. O altă diferenţă
este că atunci când Cuza a cerut să
fie reprimit în ţară pentru a muri pe
pământ natal, nu i s-a permis acest
lucru de teama solidarităţii populare.
Dar ex-regelui Mihai i s-a permis re-
venirea şi trăieşte regeşte cu toată ca-
marila, fără muncă, fără contribuţii.
Cuza a fost scos din ţară şi a murit ui-
tat în sărăcie şi umilinţă. Familia lui
Mihai a trăit în străinătate susţinută
cu rentă românească.
O observaţie de simplu cetăţean:
în Sala Unirii şi în faţa Catedralei
Ortodoxe există busturi ale regelui
şi reginei care au fost încoronaţi în
curtea Catedralei. Însă, deşi în oraşul
nostru s-a desăvârşit, la 1918, Uni-
rea începută de Al. I. Cuza, nu avem
un bust al domnului poporului. Poa-
te că în ansamblul Monumentului
Unirii, care se va construi, va figura
o scenă în care Cuza îl sărută pe
Moş Ion Roată pe obrazul scui-
pat de boier. Ne-am exprima astfel o
sfântă recunoştinţă pentru cel care a
pus bazele primului stat românesc.
O nedumerire: prin ce lege a
fost domnul Radu (foto) proclamat
„principe de România”? Dacă in-
tenţionează să preia frâiele regale (a
sugerat nevoia modificării Constitu-
ţiei în acest sens), atunci ar trebui să
poarte numele de Radu de Hohenzol-
lern, adică dumnealui s-a măritat, nu
s-a însurat. Nimicitoare şi înjositoare
lăcomie, ce faci tu din oameni!?!
De ce nu candidează cu numele
pe care i l-au dat părinţii, ca cetăţean
român? E posibil să aibă sorţi de iz-
bândă, pentru că nu i se poate contes-
ta formaţia de om instruit şi, probabil,
are şi veleităţi de conducător. Dar nu
ca Hohenzollern, pentru că ar însem-
na ca la Ziua Naţională să sărbătorim
pe străini, aşa cum deja se vehiculea-
ză propuneri nesăbuite, nu înfăptuiri-
le românilor, ca popor demn, capabil
să-şi hotărască singur soarta.
Este lesne de înţeles că, dacă
în postura de nerege, ţara le dărui
atâta avere, în situaţia în care s-ar
instala din nou monarhia, ar începe
acelaşi jaf pe care cronicile trecu-
tului ni-l arată, mai ales că familia
este bogată în moştenitori. Şi vor
mai veni şi alţii...
Între români, aşa cum îi ştim,
generoşi şi primitori, nu are ni-
meni nimic cu familia ex-regală.
Dar li se cere să-şi vadă de viaţa
lor, integraţi fără alte pretenţii,
hrăniţi abundent din pământul ro-
mânesc. Are balta peşte...
Au spus vreodată: „Mulţam,
români!”?
Ne aflăm într-un moment greu
pentru ţară, pentru că trăim un dez-
echilibru generat de nişte minţi rătă-
cite. Astăzi, nechibzuinţa românilor
lacomi, în cârdăşie cu străinii, au
adus ţara în mare sărăcie şi în de-
râdere. La fel ca în vremea circului
politic desfăşurat de Carol al II-lea,
când, „în ajunul celui de-al doilea
război mondial, România era o ţară
din cele mai slab dezvoltate din Eu-
ropa... jaful şi lipsa de patriotism”
fiind „cauză majoră a acestei rămâ-
neri în urmă” (Culisele Palatului
Regal, Neagu Cozma, Editura Glo-
bus, Bucureşti, 1990, p. 339). Dar,
speranţa n-a murit. Vom găsi resurse
să ne revenim şi vom fi în stare să
ne continuăm viaţa prin noi înşine,
fără intervenţii străine în diriguirea
existenţei noastre. Ne vom reîncărca
cu dragostea de neam şi ţară şi vom
extrage răul dintre noi. Avem ase-
menea oameni!
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203)
Monumentul Eroilor români din Covasna
# dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
În perioada interbelică s-a ridi-
cat şi inaugurat Monumentul Ero-
ilor (foto) căzuţi în războiul pen-
tru Întregirea Neamului. În anii
ocupaţiei ungare, monumentul a
fost dărâmat. Pe locul acestuia, la
9 mai 1973, s-a inaugurat Monu-
mentul Ostaşului Român, ridicat
în cinstea eroilor căzuţi în primul
şi cel de-al doilea război mondial,
amplasat în piaţa de lângă drumul
care duce spre Valea Zânelor. Mo-
numentul reprezintă un ostaş ro-
mân care ţine în mâna stângă ridi-
cată o ramură de stejar. Statuia este
din bronz, iar soclul din piatră. Pe
o placă de marmură se află inscrip-
ţia „Glorie Eternă Eroilor Arma-
tei Române”. Autorul lucrării este
sculptorul Th. Ionescu.
Redăm în continuare apelul
Comitetului de Iniţiativă pentru
ridicarea Monumentului Eroilor
Români din Covasna. „Onor Soc.
Cultul Eroilor cu No. 01508/1937,
a aprobat colecta propusă de
Onor Minister al Muncii, Sănă-
tăţii şi Ocrotirii Sociale cu No.
01724/1938”.
O carte ghid:
ARDEALUL
PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXXX -
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Prigoana
Aceste persecuţii mărunte, dar
infinit repetate, această otravă zil-
nică, aveau să ia un caracter de o
gravitate excepţională în ziua în
care România declara război Pute-
rilor Centrale.
Aproape o jumătate de milion de
români transilvăneni au fost ridicaţi
de la căminele lor şi trimişi să lupte
pe cele mai diverse fronturi pentru
o cauză care nu era a lor. Uşor îşi
poate închipui oricine, cunoscută
fiind adversitatea ungurilor faţă de
români, căror soldaţi din armata un-
gară le-a fost hărăzită cinstea de a se
bate în liniile cele mai avansate.
„După ce secătuise Ardealul
de tot tineretul ei, spune N. Poli-
zu-Micşuneşti în volumul închinat
lui Nicolae Filipescu, se făptuiau
sălbăticii asupra bătrânilor şi chiar
răniţilor, obligaţi la cărăuşii; pre-
oţi şi femei bătrâne erau aruncaţi
în temniţe.”
La Sibiu, relatează Octavian
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.”
„Locuitorii români din co-
muna Covasna, recunoscători ai
jertfei fără de asemănare adusă
de Eroii Neamului în răsboiul de
întregire pentru Unitatea naţio-
nală, au hotărât ridicarea unui
Goga, poetul Ardealului, femei şi
preoţi au fost puşi în lanţuri şi au fost
scoşi în stradă la ieşirea de la specta-
col a mulţimii, pentru a fi scuipaţi în
obraz de maghiari şi saşi.
„Nu există domeniu de activitate
publică, scrie Ion Clopoţel, în care
să nu fie suspendată libertatea înfăp-
tuirilor şi siguranţa zilei de mâine.”
Românii de dincoace de Carpaţi
nu erau indiferenţi faţă de soarta fra-
ţilor lor de peste munţi. În epoca ne-
utralităţii se formase în Regat un pu-
ternic curent politic naţionalist care
cerea imperios intrarea României în
război alături de Aliaţi, pentru elibe-
rarea românilor transilvăneni de sub
jugul dominaţiei maghiare.
„Acţiunea naţională”
„Acţiunea naţională” care reu-
nise în jurul marelui patriot Nicolae
Iorga pe doi din cei mai iluştri oa-
meni de stat ai României, pe „eu-
ropeanul” (cum îl numea Clemen-
ceanu) Take Ionescu şi pe Nicolae
Filipescu, despre care Robert de
Flers scria că „nu numai că-şi iubeş-
te ţara, dar este nebun după ea” (il en
est fou), pe ardelenii Octavian Goga
Monument, simbol al acestei
jertfe. Pentru executarea acestei
lucrări de artă, care deja este în
construcţie, ofranda locuitorilor
din comuna noastră este insufici-
entă, fapt pentru care ne permi-
tem a apela şi la contribuţiunea
D-voastre, a personalului de sub-
ordine, precum şi a prietenilor şi
a oamenilor de bine, care voiesc a
răspunde apelului nostru la bine-
voitoarea insistenţă a D-voastră.
În acest scop anexăm, în alătura-
re, una listă de subscripţie cu No.
24 al cărei rezultat, vă rugăm, să
ni-l remiteţi cât mai neînterziat şi
cel mult până la data de 15 August
a.c. pe adresa Oficiului Parohial
Ortodox Covasna. Donaţiunile
mai importante vor fi înscrise în
„Cartea de Aur” a parohiei orto-
doxe din localitate. Pentru con-
cursul binevoitor ce ni-l veţi da,
Vă rugăm să primiţi mulţumirile
noastre anticipate. Covasna, la
5 mai 1938, În numele comitetu-
lui, Pr. Er. Ticuşan.” În 10 iunie
s-a înaintat la Covasna, din par-
tea Primăriei Sfântu-Gheorghe,
suma de 325 lei „ce s-a adunat
pentru ridicarea Monumentului
Eroilor din Covasna”.
şi Vasile Lucaciu, martir al cauzei
româneşti transilvănene, şi pe o sea-
mă de alţi fruntaşi ai vieţii politice,
reuşi să electrizeze masele.
Entuziasmul cu care a fost pri-
mit, în trecerea sa prin România,
generalul Pau constituie o dovadă
întru totul semnificativă a sentimen-
telor care-i însufleţeau în acea epo-
că pe românii din Regat şi aceasta
cu atât mai mult cu cât la sosirea în
Bucureşti a unui mareşal german,
primirea pe care publicul român i-o
rezervase a fost mai mult decât rece.
Pentru a ne da seama de starea
de spirit care domnea la Bucureşti
în cel de-al doilea an al neutrali-
tăţii, este suficient să cităm finalul
peroraţiei culminantului discurs,
rostit de Nicolae Filipescu la 15
februarie 1915, în numele „Acţi-
unii naţionale”.
Adresându-se regelui Ferdinand,
suveranul ţării, Filipescu spunea:
„Tu eşti trimisul lui Dumnezeu pen-
tru a înfăptui visul unei naţii (…).
Mărirea pe care ţi-o urăm, Sire, este
să te încoronezi la Alba-Iulia sau să
mori pe Câmpia Turzii!”.
Nu trebuie să uităm că în acea
epocă România era legată prin
tratate de Puterile Centrale şi că
guvernul ţării ducea o politică de
strictă neutralitate.
Dacă solidarizarea entuziastă a
maselor româneşti de dincoace de
Carpaţi cu românii din Ungaria era
de ordin pur sentimental, în schimb
apropierea de Aliaţi, reclamată in-
sistent de oamenii politici, era spri-
jinită pe consideraţii imperioase de
ordin raţional.
(va urma)
Istorie - Cultură
„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea
hegemoniei maghiare în Bazinul
Carpatic în documente.” Cronologia
acţiunilor budapestane şi
udemeriste (XXXX)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
În „Zeitmagazin” nr. 45 din 4 noiembrie 1988, articolul lui Zoltan
Brady „Sate sub ciocanul roşu”, apare cu numeroase fotografii exclusiv
cu maghiari şi sate maghiare, deoarece „mii de sate urmează a fi distru-
se…”; „Cel mai grav afectate de acest plan de distrugere sunt minorita-
tea maghiară şi cea germană”; „Dictatura comunistă în zeci de ani n-a
putut afecta prea mult încrederea în cultura lor, a maghiarilor. Dar copiii
lor privesc spre un viitor nesigur: pentru a-i înstrăina de limba lor, Ceau-
şescu a dispus colonizarea planificată de români în zonele minorităţilor”.
În sudul Ardealului, rămânând în pană de benzină, ajung într-o casă şi
află de la aceştia că: „nu au cu cine vorbi ungureşte, deşi mulţi o vorbesc
încă, dar este interzisă”; „băiatul lor, care a învăţat la Braşov mecanică
agricolă, a fost trimis să lucreze în Delta Dunării, deşi ar fi putut rămâ-
ne acasă, iar aici au fost aduşi oameni din Dobrogea”; „Foarte mulţi
maghiari şi germani (nu puteau lipsi - revista adresându-se germanilor)
au fost mutaţi în răsărit şi de acolo au venit români”; „Cetatea Devei se-
nalţă încruntată spre cer. Noi căutăm casa lui Petru Groza. Când a fost el
prim-ministru relaţia între România şi Ungaria a fost bună. Într-o vitrină
pozele absolvenţilor de liceu. Se pot recunoaşte nume maghiare - scrise
româneşte. Nici în cimitire nu este altfel: nicăieri inscripţii pe morminte
sau nume în limba maghiară”. (!!??)
În acea perioadă presa şi televiziunea germană luaseră foc: „Rădăcini-
le Europei sunt în pericol” - prin distrugerea satelor maghiare şi germane,
desigur. (De ani de zile în Bucureşti, capitala unei ţări europene, monumen-
te istorice de inestimabilă valoare erau sistematic distruse şi Europa nu se
impacientase.) Pentru a dovedi barbaria, la televiziunea germană a fost
difuzat un film documentar „anonim” (deoarece autorul avea rude în Ro-
mânia), în care erau prezentate, din depărtare, blocurile unui oraş ce s-ar
fi aflat în locul unui sat maghiar peste care trecuseră recent buldozerele.
Au fost filmaţi şi românii, profitorii acestei politici - un grup de ţigani lăieţi,
lângă căruţele lor, pe marginea drumului.
Atunci când Dagobert Lindlau, un reporter onest, a revenit din Ro-
mânia, unde a verificat aceste informaţii, a afirmat că nu a găsit niciun
singur sat maghiar sau german afectat de sistematizare, ci doar câteva
sate româneşti lângă Bucureşti, şi că dimpotrivă în localităţile maghiare
şi germane se investeşte în renovarea unor clădiri istorice, şocul eviden-
ţei dezinformării precedente a fost parat de cunoscutul comentator Fritz
Pleitgen prin afirmaţia: „Ştiu că sunteţi puţin derutaţi, dar chiar acum
am aflat că la graniţa româno-maghiară au fost împuşcate o serie de per-
soane ce voiau să părăsească România ilegal”. Inutil să mai amintim că
reporterii trimişi să filmeze morţii şi răniţii n-au găsit nimic de relatat,
nici măcar de la grănicierii maghiari.
Faptul că în redacţiile ziarelor şi televiziunilor germane sunt mulţi ma-
ghiari, sau maghiaroni (germani maghiarizaţi), care în calitate de «experţi»
ai estului Europei, impun linia ideologiei maghiarismului, nu mai este de
mult un secret. Aşa se face că până şi Nadia Comăneci pentru germani
este, de fapt, Anna Kemenes, sau Hagi este maghiarul Haghy, ca să nu mai
amintim că la una din cele mai cunoscute emisiuni de cultură (Kultur Zeit)
opera Oedip este a compozitorului „maghiar” Enesco.
Faptul că în Germania puteau fi văzute interviuri cu Tokes Laszlo
în dizidenţă, în vreme ce de doamna Cornea sau alţi dizidenţi români
nu se putea apropia nimeni; că pastorului i s-a creat mitul de erou şi
martir (luat şi dus cu soţie cu tot de Securitate - cu care nu colaborase
niciodată - într-un loc necunoscut, de unde au scăpat, ca prin minune,
nevătămaţi) în timp ce Budapesta anunţa 4.000 de morţi la Timişoara;
că din primul moment al prezentării ciocnirilor de la Târgu-Mureş, Co-
fariu era martirul maghiar, bestiile erau românii şi organizatorii Vatra
Românească etc., spune multe despre capacitatea maghiară de manipu-
lare a opiniei publice internaţionale. Ca să nu mai amintim de faptul că
în primele zile ale revoluţiei, chiar Europa liberă ne cerea nouă, româ-
nilor, prin vocea domnului Hurezeanu, să nu uităm de rolul dizidentului
Karoly Kiraly… (…)
Cel care caută azi informaţii despre Ungaria, România sau Transilvania
va găsi în toate marile biblioteci ale lumii şi pe internet, în toate limbile de
largă circulaţie, aproape în exclusivitate urmele inconfundabile ale propa-
gandei maghiare. Ea nu este cu nimic inferioară aceleia binecunoscute,
prin agresivitatea ei, dintre cele două războaie mondiale.
În contrast cu aceasta, statele succesoare desfăşoară o propagandă efici-
entă, nocivă pentru noi. (va urma)
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
In memoriam
Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania -
acum, la naşterea sa cea veşnică, în ceruri (I)
# drd. Stelian Gomboş
(Bucureşti)
Iată că de două milenii încoace, adică de la
întemeierea credinţei creştine, suntem capabili
să ne cinstim şi să ne omagiem eroii istoriei sau
martirii credinţei precum şi personalităţile mar-
cante, universale şi naţionale, care au ampren-
tat istoria, veacurile şi locurile cu activitatea, cu
viaţa şi cu învăţăturile ori scrierile lor mult folo-
sitoare. Anul acesta, din ziua de 31 ianuarie, ne
facem părtaşi la naşterea în viaţa cea veşnică a
Împărăţiei Cerurilor a unui mare cărturar, scri-
Ninge-a
România Mare
Ninge-a rugăciune şi-a înduplecare,
Ninge ca un credit cu dobândă mare,
Ninge ca din rană şi ca din seringă,
Din coşmarul lumii a început să ningă.
Ninge în prăpăstii, ninge-n ochi şi-n cupe,
Şi lumina lunii parcă se-ntrerupe,
Ninge cu bandaje, ninge cu canale,
Când ninsoare dârză, când ninsoare moale.
Ninge pas de gâză, ninge tras cu tunul,
Ninge a distanţă, Unu minus Unu,
Ninge-a adaptare şi-a nedreptate,
Ninge harta rece, România Mare.
Ninge tot trecutul, pentru şi-mpotrivă-ţi,
Ninge sinucideri în halou de crivăţ,
Ninge năduşeala, când ne este frică,
Vânătorul trage şi vânatul pică.
Ninge praf de cretă, rumeguş de rază,
Ninge-n trei provincii ce se-nsingurează.
Troienite lacrimi şi, cumplit, bing-bangul,
Viscolindu-şi mortul, îi îmbracă ştreangul.
Ninge a zăpadă veche, turturie,
Sania se întoarce în copilărie,
Caii altor vremuri fornăie în aburi,
Haina altor vârste urcă în dulapuri.
Ninge în albastru ca în sine însuşi,
Dumnezeu când ninge e întreg în plânsu-şi.
Un impozit straniu crivăţul ne cere,
Ninge sfârc de lampă de la Înviere.
Moş Crăciun pe gheaţă reînvaţă mersul,
Ninge să se vadă bine Universul.
Şi, din dealul Crucii până-n dealul Hulii,
Ninge praf de mărmuri drumul Albei Iulii.
Alba-i sus în clopot, că se rebotează,
În delir de faclă şi-n ninsoare trează,
Cântă Tudor Gheorghe, deşteptând oraşul,
El de la Craiova, şi din Cluj, Fărcaşu.
Ninge harta veghe, cuie de jăratic,
Ninge-a amintirea craiului carpatic,
Ninge a proiecte şi-a îmbărbătare,
Ninge a-nviere: România Mare.
(Adrian Păunescu)
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
itor, teolog, ierarh, cunoscător şi mărturisitor al
istoriei bimilenare româneşti, totodată şi apolo-
get al dreptei credinţe creştine - Arhiepiscopul
şi Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania
(foto), după ce şi-a purtat cu toată demnitatea
şi încrederea în Dumnezeu crucea vieţii şi a su-
ferinţei, vreme de mai mulţi ani. De aceea, noi,
din acest moment, vom comemora totdeauna
acest eveniment închinat vrednicului şi dem-
nului logofăt spiritual al Transilvaniei sfârşitu-
lui de secol XX şi începutului de secol XXI,
care a păstorit aceste meleaguri ale Ardealului
strămoşesc vreme de 18 ani, între 1993-2011,
ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacu-
lui şi Clujului, iar din anul 2006 (şi)
ca Mitropolit al Clujului, Albei, Cri-
şanei şi Maramureşului.
Drept urmare, în iureşul zilei şi în
vârtejul timpului, mi-am adus amin-
te, pentru câteva momente, de Înalt-
preasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi
Mitropolit Bartolomeu, a cărui pleca-
re o regretăm foarte mult în această
perioadă de doliu. De ce acest lucru?
Pentru că îi regretăm calităţile, perso-
nalitatea remarcabilă, abilităţile com-
petente în disciplina teologică şi în
cea pastoral-misionară, apologetică
şi mărturisitoare, pe care ni le-a cul-
tivat în orice prilej cu atâta dăruire şi
abnegaţie. El va rămâne în conştiinţa
discipolilor, profilul teologului şi al
omului de cultură cu deschidere spre
universal, spre consistenţă şi acrivie
ştiinţifică, transmisă nouă cu foarte
multă acuitate şi exactitate. Cu vaste
şi avizate cunoştinţe în cele mai di-
verse discipline culturale, istorice şi
teologice, Părintele Arhiepiscop şi
Mitropolit Bartolomeu inspira tutu-
ror foarte multă demnitate, seriozita-
te, sinceritate, tărie de caracter, mult
discernământ şi foarte multă onesti-
tate, nobleţe şi dârzenie sufletească.
Tocmai din această cauză era foarte
apreciat, foarte admirat şi, probabil,
şi invidiat. El, Arhipăstorul, a fost
întotdeauna consecvent probităţii
sale intelectuale, morale şi sufleteşti.
De aceea, a fost mult iubit de tinerii
elevi-seminarişti, studenţi-teologi,
preoţi şi călugări şi, nu în ultimul
rând, foarte mulţi laici şi intelectuali,
ajutându-i pe foarte mulţi dintre ei
prin recomandările şi sfaturile pe care
le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte
ori a fost solicitat.
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203)
Pe numele său de botez Valeriu Anania,
Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a născut la
18 martie 1921, în comuna Glăvile-Piteşteana,
judeţul Vâlcea. Cel ce avea să devină, în martie
anul 2006, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişa-
nei şi Maramureşului a avut parte de o tinereţe
agitată, fiind arestat în trei rânduri, după ce a
fost acuzat de „activităţi legionare” şi condam-
nat la muncă silnică pentru 25 de ani (ispăşind
6). S-a călugărit în anul 1942, fiind apoi student
la Facultatea de Medicină, la Conservatorul de
Muzică şi, ulterior, la Facultatea de Teologie.
Cu alte cuvinte, Bartolomeu Valeriu Anania a
urmat cursurile Facultăţii de Medicină şi Con-
servatorului de Muzică din Cluj-Napoca, între
anii 1944 şi 1946, pe care nu le-a terminat,
dar şi ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti
şi ale Academiilor Teologice din Cluj-Napoca
şi Sibiu, fiind licenţiat în cel din urmă oraş în
anul 1948. Bartolomeu Valeriu Anania nu este
cunoscut doar în calitate de cleric ortodox, ci şi
de scriitor, poet şi dramaturg. El a urmat şcoala
primară din localitatea natală, după care a fost
înscris la Seminarul „Central” din Bucureşti. În
anul 1943, a absolvit Liceul „Mihai Viteazul”
din Bucureşti, obţinând diploma de Bacalaure-
at. În anul 1935, minor fiind, a devenit membru
al organizaţiei „Mănunchiul de prieteni”, gru-
pare legionară a tineretului şcolar, pentru ca, din
anul 1936, să fie încadrat în „Frăţia de Cruce”,
grupare superioară celei dintâi. „Nu am apucat
să devin legionar din două motive, unul formal
şi altul de fond: în ianuarie 1941, la vremea când
eu încă nu eram major (la acea vreme majoratul
era la 21 de ani), „Frăţia de Cruce” din Semina-
rul Central a fost desfiinţată. În al doilea rând, în
timpul scurtei guvernări legionare, dar şi după
aceea, mi-a fost dat să văd şi reversul medali-
ei, adică faţa neştiută a Gărzii de Fier, cu care
nu puteam fi de acord. Mărturisesc, însă, că în
„Frăţia de Cruce” din Seminar nu se făcea poli-
tică, nici antisemitism, ci doar educaţie, şi că nu
am avut de învăţat decât lucruri bune: iubire de
Dumnezeu, de neam şi de patrie, corectitudine,
disciplina în muncă, cultivarea adevărului, res-
pect pentru avutul public, spirit de sacrificiu”,
afirma, mai târziu, Bartolomeu Anania. Viitorul
Mitropolit avea să fie, însă, arestat de trei ori
pentru legături cu legionarii sau activităţi legio-
nare: în anul 1941 (pentru 3 săptămâni, după
ce participase la funeraliile unui comandant le-
gionar), în anul 1942 (pentru că ar fi deţinut în
podul Mănăstirii Cernica materiale legionare şi
arme) şi în anul 1958 (sub acuzaţia de activitate
legionară înainte de 23 august anul 1944). După
cel de-al doilea război mondial, Arhiepiscopul
şi Mitropolitul Bartolomeu a fost unul dintre
5
liderii protestelor anticomuniste studenţeşti din
anul 1946 din Cluj-Napoca, iar ulterior a ajuns
în temniţele comuniste, ca deţinut politic.
Mai trebuie amintită cariera sa duhovniceas-
că, pe care a început-o în 2 februarie 1942, când
a fost tuns în monahism la Mănăstirea „Antim”
din Bucureşti şi a primit numele de călugărie
Bartolomeu. El a fost hirotonit ierodiacon la
15 martie 1942 şi şi-a desfăşurat activitatea,
în această calitate, la mănăstirile Polovragi şi
Baia de Arieş, între 1943 şi 1947, după care a
devenit stareţ la Mănăstirea Topliţa, inspector
patriarhal pentru învăţământul bisericesc, între
1949 şi 1950, decan al centrului de îndruma-
re misionară şi socială a clerului, la Curtea de
Argeş, în perioada 1951-1952. Cum spuneam,
a fost condamnat, de către Tribunalul Militar
Ploieşti, la 25 de ani de muncă silnică pentru
„uneltire contra ordinii sociale”. Şi-a ispăşit
pedeapsa în închisoarea de la Aiud, la secţia
„politici”. În timpul detenţiei i-a murit mama,
iar el a fost înştiinţat de acest fapt de către frate-
le lui, închis şi el în aceeaşi închisoare. În anul
1964, a fost eliberat, împreună cu alţi deţinuţi
politici, în urma unui decret dat de autorităţi de
desfiinţare a detenţiei politice. Aşadar, în luna
iunie a anului 1946, în timp ce era, la Cluj, pre-
şedinte al Centrului Studenţesc „Petru Maior”,
a condus greva studenţească antirevizionistă şi
anticomunistă, după care a urmat un şir lung
de arestări şi expulzări. Sub regimul comunist,
Bartolomeu Anania a efectuat şase ani de de-
tenţie, în perioada 1958-1964.
În anul 1965, a fost trimis de către Biserica
Ortodoxă Română în Statele Unite ale Ameri-
cii, unde a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române: secretar
eparhial, consilier cultural, secretar general al
Congresului Bisericesc, director al Serviciului
„Publicaţii”. În anul 1967, a fost hirotonit iero-
monah de către Arhiepiscopul Victorin, acor-
dându-i-se din partea Sfântului Sinod rangul
de Arhimandrit. Tot în această perioadă, susţi-
ne nenumărate conferinţe în Detroit, Chicago,
Windsor şi Honolulu, şi face parte din mai
multe delegaţii ale Bisericii Ortodoxe Române
peste hotare, în Egipt, Etiopia şi India. Reîntors
în ţară, devine director al Institutului Biblic şi
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între
anii 1976 -1982. (va urma)
Paznic la Vatră
Celor
plecaţi
Profesorului Doru Dobreanu
din Miercurea-Ciuc,
judeţul Harghita
Ne-au fost strămoşi,
bunici, părinţi
odinioară
tineri şi frumoşi;
de sânge iuţi,
la inimă fierbinţi.
N-au cum să piară;
îi simţim lângă noi în
duhul dragostei de ţară.
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
(Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203)
Nemulţumiri după repartizarea sumelor
pur
pu
Ep ar
ra e etnică
re
n Harghita
în
din buget pentru localităţile din judeţul Harghita
Localităţile din nordul judeţului Harghi-
ta au primit cele mai mici sume din bugetul
pe 2011, votat duminică seară, de consilierii
judeţeni, fapt ce a generat nemulţumiri din
partea unor primari şi a unora dintre mem-
brii Consiliului Judeţean (CJ).
Localitatea harghiteană căreia i s-au re-
partizat cele mai puţine fonduri pentru pro-
iecte de dezvoltare este oraşul Topliţa, care
are aproximativ 20 de mii de locuitori, şi
care a primit doar 1,27 milioane lei, mai pu-
ţin decât multe comune.
Prin comparaţie, comuna Cârţa, care are
doar câteva mii de locuitori, a primit peste
2,5 milioane de lei, în vreme ce comuna Di-
Local
trău a primit 4,5 milioane lei. Alte comune mi-a răspuns niciodată la telefon, comuni- nuăm să construim, din proiecte europene,
care au primit puţini bani sunt Bilbor, care a căm doar prin e-mail. Vreau să transmit că iluminatul public funcţionează, iar apa nu
primit 1,27 milioane lei, şi Sărmaş, căreia i în Topliţa trăiesc 24 la sută maghiari şi avem ne este încă tăiată”, a conchis primarul din
s-au repartizat 1,15 milioane de lei. Consi- chiar şi un liceu cu predare în limba maghia- Topliţa. Hotărârea de repartizare a sumelor
lierul social-democrat Cristinel Glodeanu a
vrut să afle care au fost criteriile care au stat
la baza repartizării sumelor, dar interpelarea
sa nu a primit răspuns din partea preşedinte-
lui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly
Csaba (foto stânga).
„Am constatat cu surprindere că Topli-
ţa are o sumă mai mică decât jumătate din
cât primeşte o comună. Ar fi fost benefic să
se trateze separat comunele, oraşele şi să
ţinem cont de modul în care unii sau alţii
pot fi sprijiniţi pentru a se dezvolta. Nu e
un echilibru între aceste sume. (...) L-am ru-
gat pe domnul preşedinte să se întâlnească
şi cu primarii români şi să nu existe un vot
în detrimentul părţii de nord a judeţului”,
a declarat consilierul Cristinel Glodeanu,
care s-a abţinut de la votul acestei hotărâri.
Preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly
Csaba, a declarat, ulterior, pentru Agerpres,
că Topliţa a primit atât de puţini bani întru-
cât „nu a depus proiecte bine pregătite”. În
replică, primarul municipiului Topliţa, Ste-
lu Platon (foto dreapta), a respins acuzaţi-
ile legate de lipsa proiectelor şi a afirmat că ră”, a afirmat Stelu Platon. El a mai spus că, către localităţi a fost contestată şi de consi-
nu există o comunicare cu Consiliul Jude- anul trecut, Consiliul Judeţean a cheltuit 1 lierul Partidului Civic Maghiar, Kocs Ilona,
ţean, nu se cunosc criteriile de repartizare a milion de euro pentru băile termale din Har- nemulţumită că municipiul Odorheiu-Secu-
sumelor, iar zona de nord este ignorată. ghita, „din care Topliţa nu a primit niciun iesc a primit doar 4,65 milioane de lei, mai
„Noi suntem ignoraţi în toată această leu, chiar dacă este recunoscută pentru băile puţin decât unele comune, precum Remetea,
structură care se numeşte Consiliu Judeţean. sale mezotermale”. căreia i s-au alocat 8,2 milioane lei.
În doi ani şi jumătate, domnul Borboly nu „Chiar dacă suntem ignoraţi, noi conti- AGERPRES
 Istorie / Actualitate
# Lucilia Dinescu
(Arad)
# Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Privită cu mare atenţie şi res-
ponsabilitate, constatăm că în Ste-
ma României sunt reprezentate
fostele provincii româneşti: Ţara
Stema României
din anul 1992
Românească, Moldova, Banatul,
Dobrogea şi, în ultimul „carti-
er” (compartiment), Transilvania,
conform lucrării specialistului de
la Cluj, prof. univ. dr. Ioan Silviu
Nistor, „Stema României”, cu sub-
titlul „Istoria unui simbol”, apăru-
tă la Editura „Studia” din Cluj-Na-
poca, în anul 2003.
Se constată că în „cartierul” 5
Transilvania lipseşte (?!) cel mai
important element naţional repre-
zentativ - ROMÂNITATEA. De
fapt, fosta provincie românească
Transilvania, este redată şi repre-
zentată, şi după anul 1989, doar de
către:
- secui (prin însemnele lor,
soarele şi luna);
- unguri (prin pasărea legen-
dară turu);
- saşi şi germani (prin cele
şapte cetăţi).
Stema Transilvaniei,
configurată heraldic la
sfârşitul secolului
al XVI-lea
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203) 7
Lucrurile trebuie spuse, chiar Ne întrebăm
dacă ne strânge inima, cu apăsare, şi întrebăm acum, Exemple de monede
deoarece această constatare este în anul 2011, pe
una absolut revoltătoare, jignitoa- cei în drept, dacă
re, la adresa românilor transilvă- avem de-a face cu
neni în special, şi la cea a româ- o simplă scăpa-
nilor de pretutindeni în general. re a specialiştilor,
Stema aceasta este identică cu istoricilor şi he-
„Stema Transilvaniei”, configu- raldiştilor, sau se
rată heraldic la sfârşitul secolului ascund în spatele
acestei nesimţi-
te realităţi şi alte 1658
strategii prevăzu-
te de forţe oculte
României (dez)
integrităţii pămân-
tului românesc.
Noi nu putem fi de
acord cu o astfel de
de monede şi bancnote imperia- eroare, fie ea voită
le, datând din secolul al XVII-lea sau nu. Se răsu-
până la Marea Unire de la Alba-Iu- cesc în morminte 1735
lia, din 1 Decembrie 1918. Mihai Viteazul,
E firesc să tragem semnalul de Ştefan cel Mare şi
alarmă şi să ne alăturăm istoricilor Sfânt, Alexandru
(prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor, Ioan Cuza, Nico-
prof. univ. dr. Mircea Dogaru etc.). lae Iorga, Mihai
Eminescu şi toţi
În legătură cu acest aspect total
ceilalţi uriaşi Eroi
neavenit şi necorespunzător cu re-
alitatea (mai ales cu cea a zilelor ai Neamului Ro-
noastre), cu atât mai mult cu cât mânesc. Domnilor
între compartimentul Transilvaniei care conduceţi, 1760?
din stema de acum 400 de ani şi de 20 de ani, Ţara
stema aprobată în anul 1992 (fără asta batjocorită, în-
comentarii), după Revoluţia Ro- robită şi condam-
mână din 1989 se păstrează ace- nată, parcă veşnic,
leaşi elemente, fără să se ţină cont la suferinţă, chiar
nu pricepeţi asta?!
Stema Ungariei de transformările societăţii româ-
Chiar nu credeţi că
neşti de după Marea Unire de la
1867-1918 Alba-Iulia, perpetuându-se un fapt acolo sus există un
inadmisibil - nereprezentarea ele- Dumnezeu, care
al XVI-lea. Ea cuprinde exact ace- mentului românesc preponderent vă va bate rău, rău 1765
leaşi simboluri ca acelea de acum în cartierul 5 al Stemei Ţării! de tot?! Asta ca să
400 de ani, fiind realizată în anul nu mai punem la
1595, când pe stema sigilară a lui socoteală că Isto-
Sigismund Bathory - în urma cre- Transilvania, ria Românilor vă
ării sale ca principe al Sfântului în veci românească va judeca şi vă va
Imperiu romano-german de către condamna pen-
Rudolf al II-lea - apar şi elemente În concluzie, noi, românii de pe tru trădările aces-
care să simbolizeze cea de-a treia aceste meleaguri, nu suntem repre- tea neruşinate!?
„naţiune” privilegiată, secuii, şi zentaţi în cel mai important simbol Iată, noi, românii
anume „soarele şi luna”. al naţiunii, „Stema României”, la ardeleni şi româ- 1779
Însemnele existente în „cartie- fel ca acum 400 de ani! nii - toţi - care am
rul” Transilvania apar şi pe o serie rămas şi vom rămâne
Exemple de bancnote români, nu vom pu-
tea accepta niciodată
asemenea umiliri ale
simbolurilor Sfinte ale
Naţiunii, cum este şi
1914 Stema Ţării. Solici-
tăm, aşadar, ca de ur-
genţă să fie reparat acest
grav neadevăr, deoarece
poporul român din toată
Ţara să-şi vadă propria
respiraţie biografică în
Stema Ţării. Nu uitaţi,
Marea Unire de la Al-
ba-Iulia, din 1 Decem-
Cartierul 5 1915 brie 1918, a consfinţit
„Transilvania“ pentru totdeauna că
din actuala Transilvania a fost,
este şi va fi pământ ro-
Stemă a României mânesc!
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203) Actualitate

Războiul drapelelor în Har-Cov

Românii din judeţele Harghita şi Covasna se simt discriminaţi prin arborarea drapelului Ungariei şi a unui aşa-zis steag secuiesc
Aşa cum scria „Jurnalul Naţio-
nal” în urmă cu ceva timp „de cum
intri în judeţele Harghita şi Covas-
na ai impresia că de fapt eşti în altă
ţară, mai precis în Ungaria. Şi asta
nu pentru că nivelul de trai pare
unul mai mare sau că starea dru-
murilor este mai bună, ba din con-
tră, ci pentru faptul că pe mai toate
sediile de instituţii, fie ele publice
sau private, sunt afişate steagurile
ţării vecine de peste Tisa sau mai
nou un aşa-zis steag secuiesc”.
Trebuie, însă, ştiut faptul că le-
gea interzice arborarea de steaguri
care nu sunt ale vreunui stat, iar
cele care reprezintă alte state, în
speţă, Ungaria, se pot arbora doar
în anumite condiţii, respectiv „Pe
teritoriul României drapelele altor
state pot fi arborate numai împreu-
nă cu drapelul naţional al Români-
ei şi numai cu prilejul vizitelor cu
caracter oficial de stat, al unor fes-
tivităţi şi reuniuni internaţionale,
pe clădiri oficiale şi în locuri publi-
ce stabilite de autorităţile adminis-
traţiei publice locale”, se arată în
art. 6 din HG nr. 1157/2001 pentru
aprobarea Normelor privind arbo-
rarea drapelului României, intona-
rea imnului naţional şi folosirea
sigiliilor cu stema României.
Tonul la arborarea aşa-zisului
steag secuiesc l-a dat Primăria co-
munei Ciumani, judeţul Harghita,
care a arborat textila secuiască
încă din 2005. Au continuat primă-
riile din municipiile Gheorgheni şi
Miercurea-Ciuc. Trebuie spus că
un astfel de steag al secuilor se află
chiar şi în sala de şedinţă a Consi-
liului Judeţean (CJ) Harghita. De
anul trecut, mai precis de pe data
de 15 martie (Ziua Ungariei), dra-
pelul secuiesc a fost „proclamat”
drept steag al judeţului Harghita.
Ca urmare a acestei acţiuni, trei
organizaţii civile româneşti din
Topliţa, judeţul Harghita, acuză
Consiliul Naţional pentru Com-
baterea Discriminării (CNCD)
de complicitate cu CJ Harghita.
Acuzaţia vine din partea Fundaţiei
Culturale „Dr. Miron Cristea”, Ra-
dio Ardealul şi Asociaţiei „Glasul
Călimanilor”, după ce reclamaţia
lor privind arborarea steagului se-
cuiesc pe clădirea CJ Harghita, dar
şi în sala de şedinţă a instituţiei,
adresată CNCD, a avut rezultat ne-
gativ. Cauza a ajuns pe masa jude-
cătorilor de la Curtea de Apel Târ-
gu-Mureş, unde în urmă cu câteva
zile a avut loc primul termen de
judecată, care s-a încheiat extrem
de rapid printr-o amânare solicita-
tă de CJ Harghita.
Organizaţiile civile româneşti
consideră că drapelul secuiesc,
„proclamat” de autorităţile harghi-
tene drept steagul judeţului, este un
simbol „monoetnic” şi „un simbol
al separatismului teritorial-etnic”,
care discriminează românii ce tră-
iesc pe aceste meleaguri. Astfel,
la începutul anului trecut au înain-
tat o petiţie CNCD, în care arătau
că „proiectul de steag şi gonfalon
pentru judeţul Harghita (în ianuarie
2010, când a fost înaintată petiţia,
steagul judeţului era doar în fază de
proiect - n.r.) reprezintă doar comu-
nitatea de maghiari, nu şi comunita-
tea de români din judeţ”.
Legat de acest caz, vicepreşe-
dintele Fundaţiei Culturale „Dr.
Miron Cristea”, prof. Ilie Şandru
(foto), ne-a declarat că s-au văzut
nevoiţi să se adreseze Curţii de
Apel Târgu-Mureş, având în vede-
re că, în opinia lor, există o com-
plicitate între membrii Consiliului
Director al CNCD şi CJ Harghita.
„Există complicitate între membrii
Consiliului Director al CNCD şi
CJ Harghita. Nici nu poate fi altfel
din moment de CNCD este con-
dus numai de indivizi care aparţin
minorităţii maghiare”, a spus Ilie
Şandru. În legătură cu punctul de
vedere al Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Naţional de Isto-
rie a României, vicepreşedintele
fundaţiei a afirmat că şi ministrul
Culturii are parte în această com-
plicitate. „Din moment ce Minis-
terul Culturii este condus de un
membru marcant al UDMR, cred
că şi ministrul Culturii are parte
în această complicitate”, a afirmat
Ilie Şandru. Acesta este de părere
că „drapelul respectiv, deşi a fost
numit drapelul judeţului, este stea-
gul secuiesc, care nu are ce căuta
într-o sală a CJ”.
Judeţul Harghita nu este singu-
rul în care românii reclamă arbo-
rarea unui alt drapel decât cel al
României şi al Uniunii Europene
(UE). Şi în Covasna românii sunt
umiliţi prin faptul că drapelul Un-
gariei este arborat permanent în sala
de şedinţe a Consiliului Local (CL)
Sfântu-Gheorghe. Primarul munici-
piului Sfântu-Gheorghe, Antal Ar-
pad Andras, încalcă legea cu bună
ştiinţă, afirmând că nu vede „care
este problema” că în sala de şedinţe
a CL sunt puse unul lângă altul în
total şapte sau opt drapele, şi anu-
me, pe lângă steagul României şi al
UE, şi cele ale localităţilor înfrăţite.
„Conform unei alte legi, care este
în vigoare în România, orice autori-
tate publică poate să aibă localităţi
înfrăţite în alte ţări. Şi noi avem lo-
calităţi înfrăţite în Ungaria, în Slo-
vacia, în Serbia, în Croaţia, în Fran-
ţa şi aşa mai departe. Toate aceste
steaguri, pe lângă steagul Români-
ei şi al UE, sunt puse frumos unul
lângă celălalt. Deci nu este arborat
steagul Ungariei nicăieri, există
steagul celor şapte sau opt ţări. Nu
ştiu pe cine deranjează acest lucru”,
a afirmat Antal Arpad. (...)
În loc de concluzie
Desigur, toată această mascara-
dă de a arbora, de a expune, stea-
gul Ungariei sau pe cel secuiesc în
sau pe instituţiile publice se petre-
ce sub ochii letargici ai prefecţilor
udemerişti din cele două judeţe.
Desigur că arborarea celor două
drapele străine României insuflă
un sentiment de nesiguranţă cetă-
ţenilor loiali acestei ţări. Desigur
că nesancţionarea liderilor UDMR
care comit astfel de acţiuni au da-
rul de a-i determina şi pe alţii la
comiterea unor acţiuni cu un ca-
racter vădit antiromânesc. Desigur
că numai aşa se explică faptul că la
Miercurea-Ciuc străzile ce poartă
numele unor importante personali-
tăţi ale culturii române sunt schim-
bate cu denumiri maghiare, culmi-
nând cu recenta demonstraţie de
a-l interzice pe Mihai Eminescu.
Desigur că liderii UDMR din zonă
încalcă legea cu bună ştiinţă şi
aplică propriile norme, bineînţeles
antiromâneşti, acreditând ideea de
autonomie teritorială.
(Articol, de Daniela Munteanu,
preluat de pe jurnalul.ro,
din 4 februarie 2011)

ASTERISC La Sfântu-Gheorghe,
Primarul Antal Arpad începe cruciada
împotriva elevilor de naţionalitate română
(urmare din pagina 1)
Despre ce este vorba şi care e grija cea mare a dom-
niei-sale? Conform ăstei legislaţii, care e preocupată doar
de chestiuni financiare, într-o clasă trebuie să existe 30 de
elevi (nu 25, cum pretinde dumnealui, luând vreo informa-
ţie după ureche), aşa că „lucrurile vor trebui regândite în
(din - sic!) perspectiva finanţării pe cap de elev”. Astă con-
diţie nu este îndeplinită de clasele de la secţia română de la
şcolile generale „Ady Endre” şi „Nicolae Colan”; ele sunt
- aşadar - insuficiente din punct de vedere financiar. Soluţia
întrevăzută şi mult dorită de primul edil covăsnean? Des-
fiinţarea secţiei cu predare în limba română la una dintre
şcoli şi comasarea elevilor în cealaltă, cu - evident! - „pu-
nerea pe liber” a unor cadre didactice de naţionalitate ro-
mână. DEJA PURIFICAREA ETNICĂ A ROMÂNILOR
DIN AŞA-ZISUL ŢINUT SECUIESC, ÎN DOMENIUL
EDUCAŢIEI, CA URMARE A ACESTEI FUNESTE
LEGI, ÎŞI ARATĂ, FIOROS, COLŢII!
Uită, sau se face că uită, ur polgarmeşter, că, chiar după
„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii”, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul” lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.”
această lege făcută pe genunchi, într-o tavernă cu miros
de mititei, gulaş şi palincă, în cazul claselor în care înva-
ţă elevi ai minorităţilor, criteriul numeric nu funcţionează,
că, mai mult, Statul Român alocă sume mai mari pentru
pregătirea fiecărui elev? Că această măsură se va aplica
şi în situaţia în care elevii români, majoritari etnic, trăiesc
şi învaţă în zone în care ei sunt inferiori ca număr?! Ba nu
a uitat acest lucru, îl cunoaşte foarte bine, dar încercarea
moarte n-are: de-o fi o şcoală românească mai puţin, de-or
pleca din zonă şi alţi profesori români, n-o creşte, olecuţă,
şi puritatea etnică din Szekelyfold? Şi ce dacă măsura cam
miroase a discriminare naţională (negativă)? Orice abuz e
scuzabil, szep autonomia să iasă, iar ăşti „hidoşi de olahi”
şi copiii lor să-şi vadă de lungul nasului şi să înveţe cine-i
stăpân aici!
(Surse: www.covasnamedia.ro/beta/
www.muresinfo.ro/taregu_mures)
Notă: Acest material este un pamflet şi trebuie interpre-
tat ca atare.
(David Prodan, Memorii, 1993)
 Local - Sănătate
Covasna
PCM îi cere şefului Poliţiei să
asigure maghiarilor dreptul de a-şi
folosi limba maternă în instituţie
Conducerea Partidu-
lui Civic Maghiar (PCM)
Covasna i-a cerut şefului
Inspectoratului de Poliţie
Judeţean (IPJ) să le asigure
maghiarilor dreptul de a-şi
folosi limba maternă în re-
laţia cu angajaţii instituţiei,
arătând că, deşi legea le
conferă acest drept, în mul-
te localităţi se înregistrează
deficienţe în aplicarea ei.
Preşedintele PCM Co-
vasna, Kulcsar Terza Jo-
zsef, a declarat miercuri,
într-o conferinţă de presă,
că, recent, a avut o întâlnire
oficială pe această temă cu
comandantul IJP Covasna,
Ioan Aron, în cadrul căreia
i-a solicitat să formeze pa-
trule mixte de noapte din
care să facă parte cel puţin
un poliţist de etnie maghia-
ră, în fiecare birou ce are re-
laţii cu publicul să existe un
cunoscător al acestei limbi,
iar cetăţenii care nu vor-
besc româneşte să-şi poată
redacta petiţiile în limba
maternă şi să li se asigure
translator în discuţiile cu re-
prezentanţii instituţiei.
„Sunt foarte multe pos-
turi de poliţie din mediul
rural unde nu este asigurată
translaţia în limba maghia-
ră, iar cei care nu ştiu bine
româneşte sunt defavori-
zaţi. Poliţistul scrie proce-
sul verbal româneşte, omul
îl semnează fără să ştie ce e
scris”, a spus Kulcsar Ter-
za Jozsef, potrivit căruia
şeful IPJ, pe care l-a cata-
logat drept un „om deschis
şi cu o gândire europeană”,
i-ar fi promis că problema
va fi rezolvată în spiritul şi
litera legii.
Kulcsar Terza Jozsef a
menţionat că legea prevede
foarte clar dreptul mino-
rităţilor de a folosi oficial
limba maternă în localităţi-
le în care ponderea acesto-
ra depăşeşte 20 la sută, prin
urmare intenţionează ca, în
scurt timp, să demareze
discuţii pe marginea aces-
tui subiect şi cu conducerea
Jandarmeriei Covasna.
Demersul liderului
PCM Covasna s-a sincro-
nizat cu o campanie de in-
formare iniţiată de UDMR
prin care vrea să încurajeze
cetăţenii de etnie maghiară
să-şi folosească limba ma-
ternă în raport cu autorită-
ţile.
Nu este pentru prima
dată când la Sfântu-Gheor-
ghe se discută despre cu-
noaşterea limbii maghiare
de către angajaţii Ministe-
rului de Interne, în anii tre-
cuţi existând şi propuneri
din partea unor consilieri
judeţeni de a se organi-
za cursuri pentru poliţiştii
care lucrează în zonă.
Covasna Primarii din Sfântu-Gheorghe şi Covasna,
premiaţi de Uniunea Mondială a Maghiarilor
Primarii oraşelor Sfântu-Gheorghe
şi Covasna, Antal Arpad şi Lorincz
Zsigmond, au primit, joi, câte o diplo-
mă de onoare din partea Uniunii Mon-
diale a Maghiarilor, în semn de recu-
noştinţă pentru contribuţia adusă de
comunităţile locale la ridicarea unor
porţi secuieşti în localitatea ungară
Szeged.
Preşedintele Uniunii Mondiale a
Maghiarilor, Patrubany Miklos, a de-
clarat, cu prilejul ceremoniei de decer-
nare a diplomelor, că cele opt porţi am-
plasate la Szeged sunt reprezentative
pentru tradiţionalele scaune secuieşti
care compuneau din punct de vedere
administrativ ţinutul secuiesc şi au fost
înălţate lângă un monument dedicat im-
Mureş Liderul CNS crede că România nu-şi
respectă obligaţiile ca stat membru al Consiliului Europei
Preşedintele Consiliului Naţional
Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, i-a cerut
preşedintelui Traian Băsescu, într-o scri-
soare deschisă dată publicităţii vineri, la
Târgu-Mureş, ca România să-şi onoreze
obligaţiile ce-i revin ca stat membru al
Consiliului Europei.
Izsak Balazs a arătat că prin declara-
ţia recentă de la Strasbourg, din cadrul
APCE, preşedintele Traian Băsescu a
refuzat autonomia ţinutului secuiesc şi
prin aceasta scoate în evidenţă „că nu
doreşte ca România să-şi onoreze obli-
gaţiile asumate”.
„Preşedintele României consideră,
astfel, valorile Consiliului Europei ca
fiind străine de societatea românească şi
prin aceasta sugerează că însăşi Româ-
nia este străină în comunitatea statelor
europene”, se arată în document ul sem-
nat de Izsak.
Acesta a subliniat că un argument
împotriva autonomiei ţinutului secuiesc
folosit de preşedintele ţării ar fi fost si-
tuaţia românilor din Ungaria, care ar fi
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203)
nului secuiesc realizat în lemn în vara
anului 2009.
„Poarta secuiască reprezintă un semn
al veşniciei, al demnităţii şi al forţei vii”, a
declarat Patrubany Miklos, care a ţinut să
remarce că pe fiecare poartă se regăseşte
copacul vieţii, unul dintre cele mai vechi
motive din cultura maghiară.
Liderul Uniunii Mondiale a Maghia-
rilor a conferit, de asemenea, diplome
de merit şi reprezentanţilor facţiunilor
UDMR şi Partidului Civic Maghiar din
cadrul Consiliului Local Sfântu-Gheor-
ghe, care anul trecut au aprobat alocarea
sumei de 20.000 de lei din bugetul mu-
nicipiului pentru acest proiect menit să
exprime solidaritatea maghiarilor de pre-
tutindeni.
mai rea decât a minorităţii maghiare din
România.
Liderul CNS a precizat că situaţia
oricărei minorităţi din lume este irele-
vantă în privinţa drepturilor ce le revin
maghiarilor din România şi, în cadrul
acestora, secuilor, şi nu absolvă Româ-
nia de respectarea obligaţiilor asumate.
„Totodată trebuie precizat că cele
câteva mii de români din Ungaria dis-
pun de o autoguvernare care le asigură
avantajele autonomiei culturale, după
care maghiarii din România tânjesc
deocamdată, în schimb nu dispun de
o comunitate asemănătoare secuimii,
care să fie majoritară în regiunea în
care trăieşte, şi conform articolului
11 din Recomandarea nr. 1201/1993 a
Consiliului Europei, ar avea dreptul la
autonomia teritorială (statut special).
Preşedintele României lezează valori
europene şi prin faptul că ignoră vo-
inţa secuilor afirmată prin referendum
şi refuză dialogul”, a mai arătat preşe-
dintele CNS.
9
În cursul anului trecut, Consiliul Lo-
cal Sfântu-Gheorghe a alocat fonduri şi
pentru subvenţionarea cetăţenilor din
municipiu şi din localităţile aparţinătoa-
re Chilieni şi Coşeni care au dorit să îşi
construiască porţi secuieşti în faţa caselor
ori le-au schimbat pe cele vechi.
Antal Arpad a declarat că intenţionea-
ză să continue acest proiect ce are ca scop
păstrarea şi perpetuarea specificului secu-
iesc al zonei, dar acest lucru depinde şi de
bugetul pe care municipalitatea îl va avea
la dispoziţie în acest an.
Un proiect similar a fost iniţiat de
Consiliile Judeţene Covasna şi Harghita,
care şi-au propus nu doar construirea de
noi porţi tradiţionale, ci şi restaurarea şi
conservarea celor vechi.
Potrivit acestuia, viitorul Europei,
dezvoltarea ei paşnică, depinde de se-
riozitatea cu care organizaţiile interna-
ţionale, Consiliul Europei şi Uniunea
Europeană, se raportează la obligaţiile
asumate de membrii lor, respectiv de
capacitatea lor de a le impune statelor
membre onorarea acestor obligaţii.
„Conform principiului egalităţii
totale şi efective de drepturi dintre oa-
meni, secuii, catalanii, bascii, galicienii,
scoţienii, galezii, bretonii, corsicanii,
occitanii şi toate comunităţile naţionale
autohtone ale continentului sunt egale
cu popoarele majoritare ale Europei.
Punerea în practică a acestui principiu
presupune ca toate statele membre ale
Consiliului Europei - inclusiv România
- să-şi respecte obligaţiile asumate, iar
instituţiile Consiliului să vegheze hotă-
rât şi consecvent la respectarea acesto-
ra”, mai subliniază Izsak Balazs.
În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale
agenţiei naţionale de presă - AGERPRES

De Ziua Internaţională a Bolnavului

Un dar făcut de ministrul Sănătăţii: spitalele transformate în azile

# dr. Mircea Frenţiu
(Blaj, Mica Romă)
Profesiunea medicală se reali-
zează într-un vast sistem de valori
în România, dar valoarea supremă
pentru orice om de bună credin-
ţă este viaţa şi sănătatea. În orice
sistem social, fie el socialist sau
capitalist, marii creatori de şcoală
medicală erau oameni de acţiune
în practica medicală, dar şi oameni
care se implicau în viaţa socială,
culturală, educativă şi, de ce nu,
politică. Aşa cum oamenii bolnavi
aşteaptă un vindecător, aşa şi sănă-
tatea românească aşteaptă un vin-
decător care ar trebui să vină din
Ministerul Sănătăţii. Să fie oare el
ministrul Cseke Attila?
În cadrul politicii „coerente” a
Ministerului Sănătăţii, de „reforma-
re” a sistemului sanitar, ministrul
udemerist gândeşte „profund” şi de
Ziua Internaţională a Bolnavului,
când, de 11 februarie, ne face un dar
pe măsură prin transformarea a 71
de spitale în azile şi prin comasarea
a 182 de spitale care, astfel, devin
secţii exterioare ale altor unităţi sa-
nitare. Prin această măsură radicală
vor fi reprofilate în azile de bătrâni
mai multe spitale din toate judeţele
ţării. În judeţele Dâmboviţa, Dolj,
Giurgiu, Ialomiţa, Mureş, Olt, Sălaj
- câte un spital, în Gorj, Hunedoa-
ra, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ,
Tulcea, Sibiu, Vaslui, Vâlcea, Vran-
cea, Bihor şi Botoşani - două spi-
tale, în Alba, Argeş, Buzău, Caraş-
Severin şi Teleorman - trei spitale,
iar în alte judeţe chiar patru spitale
vor fi transformate în azile. În jude-
ţul Alba, trei spitale: Baia de Arieş,
Ocna Mureş şi Zlatna vor fi trans-
formate în azile, în judeţul vecin
Sibiu - spitalele din Agnita şi Cis-
nădie vor deveni şi ele azile, iar în
judeţul Mureş cel mai mare Institut
al Inimii se va comasa cu Spitalul
Judeţean de Urgenţă, ceea ce va fi o
catastrofă pentru bolnavii cardiaci
şi o jignire la adresa acestui spital.
Ce vor face cei 794 de medici
şi cele 2.532 de asistente medicale
din aceste spitale? Se vor reprofi-
la în geriatrie sau vor face naveta
spre alte spitale?
Ministrul Sănătăţii „a uitat” că
a transferat spitalele la comunită-
ţile locale, respectiv la primării şi
consilii judeţene, şi, deci, nu are
niciun drept acum să le desfiinţeze de scurt. pentru ce fac acest lucru? Nu s-au
sau să le transforme în alte unităţi. Nu s-au gândit pensionarii gândit. Nici prin cap nu le-a trecut
De fapt, majoritatea primarilor nu atunci când erau tineri şi şi-au că aceste spitale se vor transforma
sunt de acord cu acest lucru, deoa- frânt oasele, ridicând prin anii în locuri „confortabile” de termi-
rece cetăţenii vor avea de suferit ‚60-‘80 spitale supradimensionate, nare liniştită a zilelor lor!
şi mai toţi sunt hotărâţi să atace
în contencios hotărârea de guvern
care încalcă autoritatea locală.
De Ziua Bolnavului, clopotele
trag cu jale pentru sănătatea po-
Închirieri, la preţuri
porului român, pe care ministrul
Sănătăţii vrea, e clar de acum, să-l
interneze la azile. Clopotele trag
foarte avantajoase,
şi pentru cei 8.000 de medici care
au plecat din ţară, pentru cei 2.800
care au actele de plecare în curs
în judeţul Mureş
de rezolvare, dar mai ales pentru ‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
cei 57.000 de medici rămaşi în Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
România, care fac ca sistemul să ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
mai trăiască, însă cu preţul vieţii
şi al sănătăţii lor. Trag clopotele şi
care aferente).
pentru pensionarii care vor locui ‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
în spitalele transformate în azile, gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
în zidurile cărora sunt impregnaţi de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
de ani de zile microbi de tot felul
ce vor face ravagii cu sănătatea lor.
tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
Să nu uităm că ei vor fi îngrijiţi de Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
asistente de neonatologie, pedia- ferată propriu şi acces direct la E60.
trie sau mai ştiu eu ce specialitate,
fiindcă este imposibil să se specia- Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
lizeze în geriatrie într-un timp atât
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203) Sudoku - Şah

inea
Şi tu ne poţi trimite poze:
Imagmânii info@condeiulardelean.ro
ă
săpt

O nouă primăvară dă semne timide de viaţă în Ţinutul
Secuizat. Odată cu ea, hop, c-au și apărut tradiţio-
nalele gropi secuiești. No, nu-i niciun problemo tu
draghe, che doar treim bine aici in ţinutul nostru și
maghiarii voteaze la RMDSZ, pentru che avem noi
grije să place la ei numai tulipanul...!
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

LECŢIA DE TACTICĂ:
frumoasă, arătată de Gheller, survine după 23...Cf4
24.Txf4! exf4 25.Cf3 Db6 26.Tg5!! Nc6 27.Cf6!
Ne4 28.Dxh6+!! cu mat imparabil. 24.Cg5 şi ne-

ATACUL ÎN POZIŢII CU ROCADE PE FLANCURI OPUSE grul a cedat, la 24...hxg5 urmând 25.Dxh5+ Rg8
26.Df7+ Rh7 27.Tf3 şi ameninţarea Th3# decide.
1–0
Dacă în numărul trecut am tratat o temă strategică, acum abordăm o temă tactică. 17.Cf5 Nxf5 18.exf5 Cf6 19.Dxb7 cu
În poziţiile cu rocade pe flancuri opuse, decisivă este viteza de declanşare a ata-
cului, iar masa de pioni de pe flancul opus rocadei proprii poate pune în mişcare
avantaj clar pentru alb. 17.Tg1 Nd7
18.f5! Rh8? Greşeală decisivă! Singu-
Problemã propusã
„avalanşa“, care să „înghită“ regele advers.
Exemplificăm prin următoarea partidă jucată într-unul din meciurile pentru titlul
ra mutare care dădea şanse de apărare
era 18...De5. 19.Tdf1! Pregătind 20…
pasionaþilor de ºah
mondial. fxe6, urmat de 21...Txf6. 19...Dd8? Şi NAZAROV Boris
Spassky, Boris - Petrosian, Tigran ce b7-b5, dar albul este mai rapid şi aici specialiştii au recomandat la vre-
Vecerni Harkov, 1982
declanşează „avalanşa“ de pioni. Con- mea respectivă 19...De5!? (O‘Kelly,
[B94] tinuarea 14...Nd7 duce la avantaj pen- Gheller, Bondarevski), dar după 20.Cf3
Meciul pentru titlul de tru alb, după 15.e5 dxe5 16.fxe5 Ch7 Df4 21.Dh3 cu ideea Cg5, şansele de
campion mondial (partida a 19-a), 17.Cf5! Nc6 18.Cxe7+ Txe7 19.Cd5! apărare ale negrului sunt doar ipoteti-
negrul pierzând o calitate. ce. 20.fxe6 fxe6 La 20...Nxe6 urmea-
Moscova 1969 ză 21.Cxe6 fxe6 22.Ce2! cu ideea Cf4
(Vezi diagrama 1)
(Smâslov)
1.e4 c5 2.Cf3 d6 3.d4 cxd4 4.Cxd4
(Vezi diagrama 2)
Cf6 5.Cc3 a6 6.Ng5 Cbd7 7.Nc4 Da5
O mutare mai rar întâlnită, dar alegerea
ei este justificată prin faptul că Spasski
conducea în meci, iar Petrosian se baza
pe efectul-surpriză. Continuarea uzuală
este 7...e6. 8.Dd2 h6?! Gheller conside-
ră mutarea îndoielnică şi la fel ca şi Gli-
gorici, recomandă 8...e6 urmat de b5 şi
Nb7. 9.Nxf6 Cxf6 10.0–0–0 e6 11.The1
La vremea respectivă, o noutate teore-
tică. Cunoscută era continuarea 11.Nb3
Nd7 12.f4 Ne7 13.Rb1 Dc7 14.The1
Td8 15.g4 cu avantaj pentru alb, Kui-
jpers, F - Damjanovic, M / Beverwijk Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
1966 11...Ne7? Atât Tal, cât şi Boles- O „miniatură“ cu o soluţie destul de simplă.
lavski consideră pe bună dreptate aceas- 15.g4! Avalanşa se pune în mişcare!
15...Cxg4 Probabil Petrosian a conside- „Cheia“ facilă nu o face, însă, dezagreabilă.
tă mutare (care pregăteşte rocada mică) De rezolvat între două staţii de autobuz!
rat că acceptarea sacrificiului de pion nu 21.e5! Eliberând câmpul e4 pentru
greşită şi recomandă aici 11...Nd7! pen-
este chiar atât de periculoasă, dar după cal. 21...dxe5 22.Ce4 Ch5 Singura mu-
tru a continua cu 12…0–0–0. 12.f4 0–0
deschiderea coloanei „g“ atacul albului tare care mai poate opune rezistenţă. La Soluţia problemei:
13.Nb3 Te8 Negrul ia măsuri împotriva
devine decisiv. Boleslavski a apreciat 22...Cxe4 urmează 23.Txf8+! cu mat
continuării-standard f4-f5, dar aceasta 2.Cd6# 1–0
ca interesantă continuarea 15...e5!?, dar imparabil, iar la 22...exd4 albul conti-
nu este, din păcate, singura ameninţare. [ Sau 1...Ra8 2.Nc6#]
după 16.fxe5 dxe5 17.Cf5 Nxf5 18.gxf5 nuă cu 23.Txf6 şi dacă 23...De7 atunci 1.Nb5 ! (acum regele negru nu prea are de ales) 1….Rc8
14.Rb1 O mutare profilactică necesară
24.Txh6+ Rg8 25.Cf6+ şi negrul este
în astfel de poziţii. 14...Nf8 Aducând Tad8 19.Dg2 Dc7 20.Txd8 Txd8 21.Tg1
obligat să sacrifice dama pentru a scăpa
nebunul în apărarea regelui şi întărind Rh8 22.Cd5 poziţia albului este de pre- ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
de mat. 23.Dg6! exd4 O variantă foarte
câmpul e6. Negrul se pregăteşte să joa- ferat. 16.Dg2 Cf6 Dacă 16...e5 atunci doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

Nu demult mi-a fost înmânat
volumul de studii cu titlul de mai
sus, frumos ilustrat. Publicaţia a
fost redactată cu sprijinul Consiliu-
lui Judeţean Harghita şi al Funda-
ţiei Centrul Surselor de Păstrare a
Tradiţiilor pentru Zetea din judeţul
Harghita.
Pe prima copertă figurează o ste-
mă secuiască, în forma în care apă-
ruse pe altarul din secolul al XVI-
lea din Cioboteni. Pe ultima copertă
se află o stemă secuiască ce poate
fi regăsită pe o frescă din biserica
din Daia. Volumul a fost întocmit
de Mihaly Janos, proiectul coperţii
a fost realizat de Kolumban Zsuz-
sanna. Volumul redactat de Editura
Tipographic poate fi considerat o
publicaţie deschizătoare de dru-
muri, având în vedere că, pe vre-
mea dictaturii, heraldica, în calitate
de ramură distinctă a ştiinţei, era pe
planul al doilea.
De fapt, este vorba despre un vo-
lum comun întocmit de patru cerce-
tători ştiinţifici. Volumul de studii
cu mai mulţi semnatari are o struc-
tură unitară, tematicile abordate se
îmbină perfect. Volumul satisface
anumite pretenţii, una din acestea
fiind dorinţa poporului secui de a
se reprezenta. În cadrul numeroase-
lor manifestări festive organizate în
ultimii 20 de ani, arborarea drape-
lului secuiesc alături de cel ungar a
devenit un obicei. Însă, din păcate,
e foarte mic numărul localităţilor
care dispun de o stemă şi un drapel
care corespund cerinţelor heraldi-
cii. E clar că stemele trebuie pro-
iectate doar în baza unor cunoştinţe
temeinice în domeniul heraldicii.
Există tradiţii, criterii seculare de
care trebuie să ţinem cont.
Potrivit lui Mihaly Janos, volu-
mul de studii urmăreşte obiectivele:
Suntem conştienţi de faptul că mun-
ca noastră va aduce rezultate dacă se
va reuşi întemeierea Pământului Se-
cuiesc - puternic din punct de vedere
economic - la care am visat cu to-
ţii, înfăptuirea Pământului Secuiesc
care să reprezinte refugiul sigur al
generaţiei viitoare. Merită să mun-
cim şi să cercetăm doar dacă avem
încrederea că vor exista mereu per-
soane care să ne înalţe simbolurile.
Semnatarul primului studiu este
Pal-Antal Sandor, academicianul
care a elaborat 18 volume şi 230 de
studii. El scrie despre pecetele cu
stemă ale autorităţilor locale secu-
ieşti, înainte de 1848. Zepeczaner
Jeno, muzeolog şi istoric - cerce-
tător al Pământului Secuiesc din-
tre secolele al XVII-XIX-lea - ni-l
prezintă pe specialistul în heraldi-
că, Orban Balazs. Istoricul Miha-
ly Janos, referentul de specialitate
de la Centrul Surselor de Păstrare
a Tradiţiilor din judeţul Harghita,
reflectă asupra urmelor din scau-
nul Odorhei ale stemei secuieşti de
odinioară. Materialul de bază al vo-
lumului - jumătate din cele opt lu-
crări inserate - a fost asigurat de he-
raldicianul Szekeres Attila Istvan,
redactor al cotidianului Harom-
szek. Lucrările sale publicate pe
această tematică: Diferite tipuri ale
stemelor administrative, cu exem-
ple de pe Pământul Secuiesc, Stema
oraşului Sfântu-Gheorghe, Stema
oraşului Târgu-Secuiesc şi Calea
stemei de la elaborarea proiectului
până la adoptare.
De ce este important să cunoaş-
tem temeinic istoria poporului nos-
tru, precum şi fiecare detaliu privind
elaborarea proiectului unei steme?
În mijlocul României, un secui nu-şi
poate permite să elaboreze proiectul
unei steme fără a se pregăti temei-
nic, dat fiind faptul că o denumire
cum este şi cea a Pământului Secu-
iesc ar putea provoca criză de mâ-
nie, pentru că, pe parcursul mileni-
ilor, poporul secui în zadar şi-a trăit
viaţa ca un popor separat, şi-a dus
fără niciun rost lupta sa milenară
pentru libertate, nu poate dispune
nici măcar de protecţia suveranităţii
limitate a autonomiei. În această re-
giune istorică cu o pondere a secui-
mii de 76%, şi utilizarea bine docu-
mentată a simbolurilor provoacă un
acces de mânie. Conţinutul acestui
volum prezintă importanţă pentru
noi şi din acest punct de vedere.
Noi, cetăţenii de rangul al doilea,
putem spera în validarea simbolu-
rilor noastre tradiţionale doar dacă
dispunem de un volum de cunoştin-
ţe temeinice. Doar în posesia unor
cunoştinţe profesionale de nivel
înalt ne putem proclama şi apăra
dreptatea. Ne putem prezenta în
public doar cu proiecte bine do-
cumentate ale stemelor. În munca
noastră ne ajută lucrările obiective,
clare, elaborate de Szekeres Attila,
lucrări care ne conduc în lumea ela-
borării stemelor administrative.
Această publicaţie poate fi apre-
ciată, fără nicio exagerare, drept
biblia simbolurilor heraldicii secu-
ieşti, doar cu ajutorul ei ne putem
apuca de realizarea proiectelor unor
steme de pe Pământul Secuiesc.
Lunarul „Tortenelmi magazin”
(Covasna), nr. 1, ianuarie 2011;
Titlu: Prezentare de carte / Pe
urmele simbolurilor secuieşti,
Semnează: Kadar Gyula

Tragerea învăţămintelor a fost ceea ce a ca-
racterizat discursurile festive rostite cu ocazia
comemorării a 247 de ani de la Siculicidium.
Comemorarea organizată vineri în memoria
masacrului de la Siculeni, în afară de local-
nici, a fost onorată cu prezenţa de politicieni
de rang înalt, respectiv de reprezentanţii mai
multor localităţi din Ţinutul Secuiesc. O pată
de culoare a fost reprezentată de prezenţa la
eveniment a husarilor din Ozun şi Ghidfalău,
respectiv membrii Asociaţiei Pro Casa din
Pustiana, veniţi în costume populare.
Comuna Siculeni s-a îmbrăcat pentru o zi
în culorile roşu-alb-verde, vineri, la cele mai
multe porţi flutura drapelul naţional. Come-
morarea organizată pentru aniversarea eveni-
mentelor tragice a început cu o slujbă festivă
la biserica Inima lui Iisus, după care a urmat
spectacolul susţinut de elevii Şcolii Generale
Zold Peter. După aceea, participanţii mer-
gând la monumentul Siculicidium, au elogiat
memoria eroilor.
Ştiau că, capitularea va avea drept rezul-
tat pierderea identităţii lor proprii, încetarea
drepturilor lor. Au simţit că strategia de înfi-
inţare a grănicerilor de către domnia austria-
că va conduce la exploatarea secuimii, lucru
ce putea fi împiedicat doar printr-un protest
comun - a spus în legătură cu evenimentele
de atunci Szentes Csaba, primarul comunei.
Primarul comunei Siculeni a subliniat că şi
secuii de astăzi trebuie să se confrunte cu
o situaţie asemănătoare, deoarece şi astăzi
există încercări care pun în pericol existenţa
întregului Ţinut Secuiesc. Trebuie să ştim că,
bazându-ne unii pe ceilalţi, valorificând vo-
inţa noastră comună, urmând exemplul stră-
moşilor noştri, putem să ne păstrăm tradiţiile,
să ne apărăm drepturile. Nu este întâmplător
faptul că, astăzi aici, nu doar populaţia din
Siculeni, ci şi reprezentanţii mai multor lo-
calităţi din Ţinutul Secuiesc îşi pleacă capul
în faţa memoriei victimelor de la 7 ianuarie
1764 - a spus edilul comunei. Conform lui
Kelemen Hunor, ministrul culturii din guver-
nul român, ceea ce s-a întâmplat la Siculeni
în 1764 nu poate fi numită drept o luptă în-
tre părţi egale, o bătălie, ci a fost un genocid,
o crimă în masă, care are două învăţăminte:
mai întâi, faptul că nu este permis să înche-
iem niciun fel de compromis pentru liberta-
tea, valorile noastre, identitatea noastră, în al
doilea rând, faptul că nu trebuie să ne con-
fruntăm niciodată între noi. Nu este permis
să cedăm în faţă acelor forţe care, întotdeau-
na, încearcă să incite maghiarul împotriva
maghiarului, secuiul împotriva secuiului,
încearcă să îi incite unii împotriva altora pe
membrii comunităţii - a declarat politicianul.
Următorul orator, Balogh Gyorgy, consulul
Consulatului General al Republicii Ungare la
Miercurea-Ciuc, a spus că marele rezultat al
masacrului de la Siculeni este faptul că, faţă
de porunca dată pentru distrugerea naţiunii,
secuii au rostit acel cuvânt care, chiar şi în-
vins, înfrânge orice armă. Au spus cuvântul
nu. Lăudaţi fie cei care, cu cuvântul nu, au
rupt cerul gri şi rece de deasupra Siculeniu-
lui, în ianuarie 1764. Sângele lor nevinovat
să fie o binecuvântare asupra naţiunii noastre
ce se reuneşte - a spus consulul. La festivita-
te au rostit discursuri senatorul Gyerko La-
szlo, respectiv Lokodi Emoke, preşedintele
Consiliului Judeţean Mureş, Tamas Sandor,
preşedintele Consiliului Judeţean Covasna,
şi Borboly Csaba, preşedintele Consiliului
Judeţean Harghita, apoi cei prezenţi au depus
coroane. În continuarea zilei, participanţii
s-au deplasat la Şcoala Generală Zold Peter,
unde au vizitat expoziţia itinerantă Revoluţie
şi luptă pentru libertate 1848-1849.
Cotidianul „Csiki Hirlap” (Harghita),
nr. 5, 10.01.2011; Titlu: Ţinutul Secuiesc
este în pericol şi astăzi

www.forumharghitacovasna.ro

448.338, 0745-062.795 tu-Gheorghe, respectiv garsonieră ghe în blocul 105 cu suprafaţă de

Auto
 Vând Ford Escort, stare bună de
funcţionare, an fabricaţie 1998,
motor 1.600 CMC benzină,
geamuri electrice faţă, culoare
albastră. Preţ: 2.200 Euro nego-
ciabil. Tel.: 0762-240.550
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari
în zonă liniştită. Preţ negociabil.
Tel: 0721-289.856
 Vând teren 3.890 mp, situat la 18
km de staţiunea Balvanyos, jude-
ţul Covasna, la şosea, cadastru,
apă, gaz. Preţul pieţei. Tel: 0766-
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând / închiriez apartament cu 4
camere, parter, în Sfântu-Gheor-
ghe, zona Nicolae Colan, centrală
termică, trei băi, termopane, izolat
termic nou, preţ 52.000 Euro nego-
ciabil. Tel: 0740-682.785
 Vând apartament 3 camere în Sfân-
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
confort 1. Preţ: 65.000 lei respectiv
60.000 lei. Tel: 0741-957.224
 Vând casă în Sfântu-Gheorghe, şi
teren 3,30 ha, la 500 m înspre Ilieni
cu posibilitate de: teren de fotbal,
tenis, parcare, cazino. Tel: 0747-
840.359. Preţ 8 euro /mp - teren,
casa negociabil.
 Vând în Sfântu-Gheorghe aparta-
ment cu două camere, etaj I, zona
gării complet renovat şi exterior la
soare. Preţ 22.000 Euro. Tel: 0743-
061.798
 Vând apartament cu trei camere în
Sfântu-Gheorghe, etaj doi, supra-
faţă 76 mp. Preţ: 18.500 Euro. Tel:
0743-061.798
 Vând garsonieră în Sfântu-Gheor-
27 mp. Preţ 50.000 lei Tel: 0741-
957.224
 Închiriez garsonieră în Sfântu-
Gheorghe, str. 1 Decembrie 1918,
comfort 1, termopane, interfon,
centrală termică, complet mobilat
şi utilat, condiţii foarte bune. Preţ:
500 lei. Tel: 0743-891.335
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 168 (203)
Duminica a 33-a dupå Rusalii
A Vameşului şi a Fariseului (Luca 18, 10-14)
Cerând mila lui Dumnezeu cu căinţă şi smerenie.
Iubiţi credincioşi, ne aflăm în Du-
minica Vameşului şi a Fariseului, zi
în care se face intrarea într-o nouă
perioadă a anului bisericesc, numită
a Triodului; o perioadă de zece săp-
tămâni - adică, din această zi şi până
la Duminica Învierii lui Hristos - care
are în centrul atenţiei Postul cel Mare
sau al Păresimilor. Postul Mare, pe
care îl vom parcurge peste câteva
săptămâni, este precedat de patru du-
minici, în care Biserica a rânduit să se
pună accentul pe anumite virtuţi, fără
de care toată osteneala creştinului în
lupta sa spre mântuire ar fi de prisos.
Astfel, în această primă Duminică a
Triodului, se pune accentul pe virtutea
smereniei, în Duminica următoare pe
cea a căinţei şi întoarcerii la Dum-
nezeu - sau pe starea de pocăinţă - şi
apoi, pe cea a milosteniei. Cu aceste
virtuţi, având de-a pururi în minte ju-
decata cea dreaptă a lui Dumnezeu,
creştinul parcurge perioada Postului
Mare, mergând ca spre propria sa în-
viere. În fond, întregul an bisericesc
şi, îndeosebi, această perioadă, este o
icoană a zidirii şi răscumpărării omu-
lui din păcat şi moarte, la sfârşitul că-
reia suntem aşteptaţi să redobândim
Raiul cel pierdut. Toate aceste virtuţi
pe care le-am amintit, sunt puse în
această perioadă, asemeni unor trepte
în urcuşul duhovnicesc, spre Înviere,
după monumentala lucrare a Sfântu-
lui Ioan Sinaitul, numită „Scara Ra-
iului”; treapta cea mai importantă, şi
care susţine toate celelalte trepte sau
virtuţi, fiind cea a smereniei, virtute
care va fi mereu pomenită, pe tot par-
cursul perioadei Triodului. Sfântul
Ioan Scărarul spune că acela care, în
urcuşul său spre mântuire, a ajuns la
desăvârşire, este încununat de această
sfinţită doime: a smereniei şi a iubi-
rii - iubirea fiind cea care înalţă, iar
smerenia, ajutându-i pe cei ajunşi la
desăvârşire sau pe culmile sfinţeniei,
să nu cadă - amândouă aceste virtuţi
făcând o unitate indestructibilă, ce nu
poate fi separată. Vieţile Sfinţilor, pe
care noi zilnic le pomenim în sinaxa-
rele şi rugăciunile Bisericii, sunt pline
de exemple şi imbolduri spre smere-
nie şi mântuire.
Cu acest îndemn, Biserica ne
pune azi înainte Pilda Vameşului şi
a Fariseului, adresată de Mântuito-
rul Hristos fariseilor virtuoşi, „care
se credeau drepţi şi priveau cu dis-
preţ pe ceilalţi (semeni)” (Luca 18,
9). Şi, pentru a înţelege cât mai bine
mesajul acestei pilde, trebuie spus de
la bun început că relatarea ei vine ca
o continuare şi chiar ca o completare
a Duminicii trecute. Pentru că vame-
şul cel păcătos, Zaheu, lăsând ruşinea
păcatelor la o parte, se hotărăşte ca
jumătate din avere să o împartă săra-
cilor, iar celor pe care i-a nedreptăţit
să le întoarcă împătrit. O frumoasă
istorioară ne spune că vameşii din
cercul restrâns al lui Zaheu, uimiţi şi
chiar neînţelegând totala schimbare
şi întoarcere a acestuia la Hristos, îl
întrebau: „Zaheu, ce-ai văzut tu în
ochii lui Iisus, când El a intrat în casa
ta şi ai stat în faţa Lui?”. El răspunde:
„L-am văzut pe Zaheu aşa cum trebu-
ia să fie!”. Şi, într-adevăr, Zaheu va fi
un alt om, care va sluji tot restul vieţii
sale lui Hristos; mai întâi ca însoţitor
al Sfântului Apostol Petru, iar apoi
ca Episcop în Cezareei Palestinei.
Deşi nu avem de unde şti dacă vame-
şul din pilda acestei zile este sau nu
Zaheu - pentru că Evanghelia nu ne
spune aceasta -, totuşi, cel puţin din
punct de vedere psihologic, al omu-
lui care se întoarce la Dumnezeu, să
ne imaginăm că vameşul din pildă
este chiar Zaheu. Pilda vameşului şi
a fariseului aţi mai ascultat-o de atâ-
tea ori. Şi ne punem întrebarea: oare,
ce l-a determinat pe acest vameş, în-
tr-adevăr un om păcătos, să intre în
templu, cu inima înfrântă şi smerită,
bătându-şi pieptul cu pumnii şi fără a
îndrăzni a-şi ridica ochii din pământ?
Nu cerea nimic altceva decât mila
lui Dumnezeu. De unde o asemenea
schimbare? De aceea spun, că din
punct de vedere psihologic, vameşul
din pildă ar putea fi Zaheu sau, gene-
ralizând, un om păcătos asemeni lui;
un om care-şi vede păcatele şi aşa re-
uşeşte apoi să-L vadă pe Dumnezeu.
Iată acum pilda: „Doi oameni
s-au suit la templu, ca să se roage:
unul fariseu şi celălalt vameş. Fa-
riseul, stând, aşa se ruga în sine:
Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu
sunt ca ceilalţi oameni, răpitori,
nedrepţi, adulteri, sau ca şi acest
vameş. Postesc de două ori pe săp-
tămână, dau zeciuială din toate câte
câştig. Iar vameşul, departe stând
nu voia nici ochii să-şi ridice că-
tre cer, ci-şi bătea pieptul, zicând:
Dumnezeule, fii milostiv mie, păcă-
tosului. Zic vouă - încheie Mântuito-
rul pilda - că acesta s-a coborât mai
îndreptat la casa sa, decât acela. Fi-
indcă oricine se înalţă pe sine se va
smeri, iar cel ce se smereşte pe sine
se va înălţa” (Luca 18, 10-14).
Şi acum, să-i analizăm pe aceşti
doi oameni, din punct de vedere al
rugăciunii lor:
Fariseul era un om care aparţi-
nea tagmei fariseilor, oameni foarte
respectaţi în societate pentru cunoş-
tinţele religioase şi pioşenia lor. Cu
toate acestea, de cele mai multe ori,
aceştia îndeplineau prescripţiile Le-
gii în mod formal sau din rutină; mai
mult de ochii lumii - nu în „duhul”, ci
în litera Legii. Mântuitorul îi mustră
pentru făţărnicia lor, acuzându-i: „În-
conjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi
un ucenic, şi dacă l-aţi făcut, îl faceţi
fiu al gheenei mai îndoit decât voi”
(Matei 23, 15). Mântuitorul îi asea-
mănă cu mormintele frumos văruite
şi împodobite, dar care pe dinăuntru
sunt pline de toată necurăţia. Fariseul
atunci când intra în templu, nu făcea
altceva decât să reproducă o rugă-
ciune a Talmudului, de felul aces-
ta: „Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne,
Dumnezeul meu, că mi-ai dat partea
mea la un loc cu cei ce stau în scau-
nul învăţăturii, iar nu cu cei ce stau
la colţurile uliţelor. Căci eu mă duc
devreme la muncă şi ei tot devreme
sunt la muncă; (însă) eu mă zoresc
să lucrez asupra cuvintelor Torei, iar
ei se zoresc să lucreze la lucruri de o
clipă. ... eu alerg spre viaţa veacului
ce va să fie, iar ei aleargă spre pră-
pastia nimicirii”. Fariseul din pildă,
nu face altceva decât să se folosească
de cuvintele acestei zise „rugăciuni”
talmudice, considerându-se „drept”
înaintea lui Dumnezeu, pentru că el
posteşte, se roagă şi dă zeciuială, în
vreme ce pe alţi semeni ai săi îi vede
răpitori, nedrepţi, adulteri. Fariseul
aşa se vedea pe sine şi, ca atare, tot
„aşa se ruga în sine” (Luca 18, 11).
Astfel, putem înţelege de ce fariseul
din pilda acestei zile este plin de ad-
miraţie faţă de propria-i persoană şi
se crede îndreptăţit să-i arate cu de-
getul pe semenii săi. Rugăciunea lui
nu era vorbire cu Dumnezeu, ci cu
propria sa persoană, fiind foarte mul-
ţumit de sine. Fariseul chiar „se ruga
în sine”, supraapreciindu-se. Cu alte
cuvinte, „Iată, Doamne, cât de bun
sunt eu. De aceea, Îţi mulţumesc”.
Vameşul, în schimb, deşi păcă-
tos, se roagă altfel, pentru că se vede
pe sine aşa cum este în realitate. Îşi
cunoaşte toate păcatele vieţii sale.
Până atunci, poate chiar fusese răpi-
tor, nedrept, adulter şi era conştient
că toate aceste fărădelegi nu-l fă-
ceau plăcut înaintea lui Dumnezeu.
Şi, la drept vorbind, am fi tentaţi să
credem că Dumnezeu nu primeş-
te rugăciunea niciunuia dintre cele
două personaje ale pildei: a farise-
ului, pentru că este lăudăros şi plin
de sine, iar a vameşului, pentru că
este un păcătos care persistă în fă-
rădelegi. Dar nu este aşa. Vameşul
recunoscându-şi păcatele, îndrep-
tându-şi paşii spre templul lui Dum-
nezeu, îşi ia angajamentul să nu se
mai întoarcă la troaca fărădelegilor.
Deşi pilda nu ne precizează, totuşi
ne lasă să înţelegem, printre rânduri,
că vameşul nu se mai întoarce la
viaţa întinată de altădată. De aceea
putem considera că, din punct de
vedere psihologic, vameşul ar putea
fi Zaheu sau unul ca el, care se în-
toarce la Dumnezeu - dar căruia nu
i se dă numele, poate tocmai pentru
a păstra smerenia acestui personaj.
Deci, ascultând pilda aceasta să nu
fim tentaţi să credem că Mântuitorul
minimalizează păcatul sau că, orice
ticăloşie am face, Dumnezeu e atât
de bun încât o trece nepăsător cu ve-
derea. Mântuitorul, de fapt, scoate în
evidenţă căinţa şi smerenia vameşu-
lui păcătos faţă de care Dumnezeu
priveşte cu milostivire, ajutându-l să
iasă din starea de vrăjmăşie cu El.
Dar, cum se roagă vameşul?
Fără a-şi ridica ochii spre cer sau
spre Dumnezeu, din pricina pă-
catelor sale. El se roagă cu capul
plecat, îşi bate pieptul cu pumnii,
cerând cu căinţă lui Dumnezeu să
aibă milă faţă de el: „Dumnezeule,
fii milostiv mie, păcătosului” (Luca
18, 13). Nu cerea nimic altceva
decât mila lui Dumnezeu, pentru
că nimeni dintre noi nu poate sta
înaintea lui Dumnezeu cu preten-
ţii, cerând să i se dea ceea ce crede
că „merită”. Şi, de fapt, ce meri-
tăm noi?! Iubiţi credincioşi, să ne
amintim că în toate slujbele şi rân-
Viaţa creştină
duielile Bisericii noastre se repetă Maica Benedicta Ward îşi pune în-
mereu, sub această formă smerită: trebarea: cum este posibil ca nişte
„Doamne, miluieşte”. Adică, nu desfrânate sau prostituate să ajungă
mă adresez lui Dumnezeu la mo- pe culmile sfinţeniei? De exemplu,
dul imperativ, spunându-i: „Doam- Sfânta Maria Egipteanca ajunge la
ne, dă-mi ... (pentru că) e dreptul atâta sfinţenie încât în faţa preotului
meu”, deoarece nu după drepturile
tale ca om Dumnezeu S-a întrupat,
Zosima, care-şi dedica întreaga viaţă
lui Dumnezeu, slujindu-I în curăţie,
S-a răstignit şi a înviat, ci din milă este înălţată ca la trei coţi deasupra
faţă de făptura Sa umană căzută pământului; răspunsul este simplu:
în păcat şi moarte. Şi această milă Sfânta Maria Egipteanca, asemeni
dumnezeiască, vameşul o cere lui celorlalte sfinte care s-au întors la
Dumnezeu în rugăciune. Despre Dumnezeu cu căinţă, n-a cerut ni-
relaţia milă - dreptate, vorbeşte o mic altceva în rugăciunile ei decât
frumoasă istorioară, care ne prezin- mila lui Dumnezeu. O altă sfântă,
tă o mamă, cerându-i lui Napoleon Taisia, cerea lui Dumnezeu în rugă-
să-i cruţe viaţa fiului ei, condamnat ciunile ei zilnice: „Cel ce m-ai zidit,
la moarte. Surprins de îndrăzneala miluieşte-mă!”.
cererii, împăratul îi aminteşte cri- Pilda vameşului şi a fariseului ne
mele de care se făcea vinovat fiul spune că Dumnezeu se milostiveşte
şi accentuează că dreptatea cerea spre cei ce se întorc la El cu căinţă
ca viaţa să îi fie curmată. „Înălţi- şi smerenie, cerând mila Lui. Pentru
mea Voastră”, a spus femeia prin- că smerenia este virtutea care te face
tre lacrimi, „nu dreptate, ci milă asemeni lui Dumnezeu, El Însuşi fi-
cer”. „Nu merită milă”, a primit ind un adânc de smerenie. De aceea,
ea răspuns de la Napoleon. „Dar Mântuitorul încheie pilda spunând că
Înălţimea Voastră, dacă ar meri- „mai îndreptat s-a întors la casa sa”
ta-o atunci nu ar mai fi milă”. „Da, vameşul decât fariseul, „fiindcă orici-
cât este de adevărat acest lucru”, ne se înalţă pe sine se va smeri, iar cel
a recunoscut împăratul. „Voi avea ce se smereşte pe sine se va înălţa”
milă”. Într-o altă istorioară se arată (Luca 18, 14).
cum un suflet este scos din iad pen- Şi acum, iubiţi credincioşi, ascul-
tru a i se arăta lui de ce bunătăţi s-a tând această pildă, să nu creadă care-
lipsit pentru necredinţa şi nepăsarea va că pe el nu-l priveşte sau nu despre
sa din viaţa pământească. Şi, fiind sine vorbeşte. Sau, ar putea avea ten-
dus în Rai, acesta rămâne uimit de dinţa ca în mintea sa să se identifice
prezenţa printre cei mântuiţi a unu- foarte uşor cu vameşul, spunându-şi:
ia care fusese executat pentru crimă „Ce bine că nu sunt eu ca fariseul!
şi pe care-l recunoscuse. „Aş vrea Ce bine că eu sunt păcătos şi nu judec
să ştiu”, explodă cel din iad, „ce pe alţii, la fel de păcătoşi ca mine! Ce
cauţi tu aici, criminalule, în timp bine că nu sunt eu ca fariseii şi căr-
ce eu, un stâlp al societăţii, un ce- turarii, ca aceia care ştiu multe şi fac
tăţean demn şi decent, sunt obligat fapte bune şi care se laudă cu cunoş-
să umblu pe străzile de jos, în fum tinţele şi cu faptele lor! Eu nu sunt
şi miros greu, şi să trăiesc într-un şi nu vreau să fiu ca fariseii care îi
loc asemenea unei cocini”. Cel din judecă pe ceilalţi. Vai, dar eu nu pot
Rai, încercă să îi explice că, înainte să fiu aşa! Doamne fereşte! Doar eu
de a muri, urmând exemplul tâlha- îi iubesc pe toţi! Mulţumescu-Ţi, Ţie,
rului pocăit din dreapta Crucii, care Doamne, că eu sunt un vameş umil,
în ultimele ore de viaţă fusese ier- care nu judec pe nimeni. Eu iubesc
tat de Dumnezeu, şi el, a plecat din pe toată lumea, eu nu gândesc de rău
viaţă cu mare căinţă, cerând mila pe nimeni, eu fac ascultare şi îi văd
lui Dumnezeu. Şi cu aceeaşi căinţă, pe toţi buni, pe toţi îngeri. Sufletul
ca a tâlharului pocăit, şi el fusese meu se încălzeşte şi se înaripează
mântuit. Cel din iad, însă, ripostea- de cele mai calde simţăminte… Şi
ză: „Nu pot să accept aşa ceva!”. uite-aşa se face că cel ce se crede
Şi strigă din răsputeri: „Drepturile vameş, poate deveni şi el… un fa-
mele! Trebuie să am aceleaşi drep- riseu”. De aceea, după Canonul cel
turi ca ale tale!”. „O, nu!”, continuă Mare de pocăinţă al Sfântului Andrei
să îl convingă prietenul din Rai. Criteanul, fiecare dintre noi trebuie
„Să nu-ţi doreşti drepturile! Dacă ar să urmărească faptele cele bune ale
fi fost după drepturile mele, nu aş fi fariseului, pe care să le înnobileze ca
ajuns niciodată aici. Nu drepturile bine-plăcute lui Dumnezeu, prin că-
tale trebuie să ţi le doreşti, ci ceva inţa şi smerenia vameşului păcătos.
mult mai bun: mila lui Dumnezeu.” Pr. Florin Antonescu
În cartea „Vieţile Sfintelor care Parohia Calea Bucureşti, Braşov
mai înainte au fost desfrânate”, ROMÂNIA
SMERENIA
În drumul greu spre ţărmul sfânt, smerenia este o treaptă,
Ce leagă cerul de pământ şi face viaţa să rodească,
Virtuţilor e temelie, creştinilor un brav îndemn,
Celor pierduţi ajutătoare, mireasma florilor ce pier.
Trecuţi prin multe greutăţi, iubind pe Bunul Dumnezeu,
Plângând noian de răutăţi, primi-vom ajutor mereu.
Podoaba celor înţelepţi şi scumpa sfinţilor cunună,
E călăuza tuturor şi tihna nopţilor cu lună.
Umbrind cu mantia cea neagră, speranţe, vise, împliniri,
Mândria sau făţărnicia, întunecă cerul senin.
Cu umilinţă şi voinţă, mărturisind dreapta credinţă,
Vom străluci biruitori, primind răsplata drepţilor.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA