Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 18 - 24 februarie 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

De n-aş fi om, 2
aş vrea să fiu Primăria Topliţa Primăria Tulgheş
un tricolor
Cardul de
uitat în Munţii Apuseni. măcelărie
(Adrian Păunescu) UDMR Star Trek
Săptămânalul dumneavoastră Vameşii şi fariseii
preferat, Vaporul şi pluta
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin 3
Poşta Română (abonamente) APEL LA
şi la vânzare liberă din:
SOLIDARITATE.
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
NU AUTONOMIEI
MAGHIARILOR
z Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata, Până
P ână ccând
ând individul
individul B Borboly
orboly C
Csaba
s aba 7 6
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov îîşi va
şi vammai bate
ai b ate jjoc de
oc d e rromânii harghiteni?
omânii h arghiteni? USL Covasna,
- Chioşcurile Roşii ultimatum
Primăria Gălăuţaş Primăria pentru UDMR
z Braşov, Săcele,
Subcetate
Codlea, Râşnov,
8
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna Doar România este
- Chioşcurile H-Press în criză. UDMR nu!
z Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
z Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului

Dan Tanasă l-a învins, în instanţă,

pe preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor
Borboly Csaba
Tamas Sandor
Vicepreşedintele
3 PC Mureş susţine
că Traian Băsescu
va încerca să îl
împiedice pe
Vasile Blaga să
acceadă la
preşedinţia PD-L
9
„Prietenii noştri”,
care au
Dan Tanasă
cucerit România
fără război

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204) Actualitate

Cardul de măcelărie UDMR Star Trek

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
Senatul a adoptat tacit o iniţiativă legislativă Pasionaţii de SF au dat-o-n floarea cea vestită a politichiei ro-
potrivit căreia în cardul naţional de asigurat se va bară. Scenariile îndrăzneţe ale fil- mâneşti dă târcoale aşternuturilor
include opţiunea donării, după moarte, de ţesuturi melor de anticipaţie, în care tim- calde ale UDMR, poate-poate vor
şi organe în vederea transplantului. Persoanele care pul se oprea în loc şi nu se mai ajunge sau rămâne în iatac. Depar-
refuză să îşi doneze organele pot să îşi exprime op- întâmpla nimic, au încetat să mai te de a fi fată mare, UDMR joacă
ţiunea, aceasta urmând a fi trecută în cardul de să- fie o iluzie. De regulă, câte un eve- iarăşi cartea fecioriei, deşi de-a
nătate. Fără nicio dezbatere publică pe această temă niment neprevăzut declanşa blo- lungul timpului a şifonat cearcea-
sensibilă, românii sunt puşi în faţa faptului împlinit, carea buclei temporale, iar supere- furile politice cu toţi pretendenţii

Doru Decebal Feldiorean adică vrând-nevrând sunt consideraţi apriori donatori de roul apărea să deblocheze timpul actuali.
organe. Suplinind inexistentele polemici asupra chestiunii încremenit. Generoasa temă hol- Sinistrul situaţiei, în care cetă-
Director general în cauză, punctăm câteva aspecte asupra cărora e bine de lywoodiană va intra în desuetitu- ţeanul stă cu
Violeta Elena Feldiorean meditat. Câtă vreme datele de pe acest card sunt stocate în dine câtă vreme în România gura
format electronic (consimţământul în sine fiind marcat doar am ajuns să trăim, în
Redactori electronic), acestea pot fi modificate printr-o simplă acce- anul de graţie 2011,
Andrei Mihai Braşoveanu sare a sistemului informatic, la care vor avea acces, conform blocarea timpului,
Adrian Teacă legii, statul, medicii, farmaciştii, furnizorii etc.. intrarea în bucla
Despre infailibilitatea unui astfel de sistem ne-a lămurit de curând nemişcării şi in-
Tehnoredactare (DTP) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ale cărei servere s-au blocat, la activităţii.
Bódi Szilamér János nivelul întregii ţări, de la o singură problemă tehnică. Nu mai punem la În Româ-
socoteală un eventual atac al unor hackeri experimentaţi! Este o chesti- nia nu mai
Corectură une de maximă probabilitate ca o reţea de traficanţi de organe, de exem- există c ă s -
Claudia Otilia Karda plu, interesată să afle nişte informaţii, să acceseze şi chiar să modifice criză, cată, îndurând
datele personale ale cuiva printr-unul din miile de puncte de accesare nu mai calicia şi necazurile în aştepta-
Tiparul executat la:
ale reţelei. Ce se întâmplă dacă o persoană avută are nevoie urgentă de e x i s t ă proble- rea… alegerilor din UDMR,
Intact SA Bucureşti
un transplant şi îşi doreşte cu disperare un donator compatibil? E chiar me, nu mai contează nu suportă grad de comparaţie.
Redacţia: atât de greu de aflat cine intră în profilul donatorului perfect, iar acel scumpirile, sărăcia, Teatralitatea pretinsei mirono-
Str. Lăcrămioarei, potenţial donator să păţească ceva tragic? deznădejdea popu- siţe nu ar fi decât o şaradă burles-
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, Riscul ca un cetăţean să ajungă victimă este imens într-un astfel de laţiei. De fapt, nu mai contează că, dacă un dram de responsabili-
Sfântu-Gheorghe, sistem, în care acordul familiei pentru transplantul de organe nu numai nimic, în afară de… alegerile din tate ar mai exista în aşa-zişii lideri
judeţul Covasna, ROMÂNIA că nu mai este necesar, ci este complet irelevant şi nul din punct de ve- UDMR!!! Preşedintele Băsescu politici ai României, care ar vedea
dere juridic, câtă vreme acordul electronic va fi singurul care contează. declară că nu se mai discută despre un pic mai departe de propriile
Cititorii ne pot contacta la: Celor care se iluzionează cu faptul că prelevarea de organe se poate soarta premierului decât după… mânării şi jocuri de culise. O mi-
Tel.: 0267-312.260 face doar după deces şi, prin urmare, nu există riscuri, le reamintim că, alegerile din UDMR. Premierul nimă decenţă ar obliga ca măcar să
Fax: 0367-814.145 încă din anii `70, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a impus modificarea Emil Boc nu mai promite nicio re- ai suficientă reţinere şi să nu strigi
noţiunii de deces la nivel global. Astfel, decesul persoanei nu se mai formă, nicio măsură de relansare în gura mare că îţi cauţi nevastă
Editat de SC Tracia SRL
constată în momentul încetării activităţii inimii, ci în momentul încetă- economică până după… alegerile la bordel, chiar dacă ştii că altce-
Sfântu-Gheorghe
rii activităţii cerebrale. Întrebarea care se ridică într-o astfel de situaţie din UDMR. Opoziţia unită PSD- va nu ţi s-ar potrivi pentru că se
ISSN 1843 - 4665 este următoarea: cum am reacţiona dacă am fi înştiinţaţi că cineva din PNL-PC nu mai discută despre adună doar ceea ce se aseamănă.
propria familie a suferit un accident de oarecare natură, iar până în mo- moţiunea de cenzură şi demiterea Ce să mai înţeleagă omul simplu
Marcă înregistrată la OSIM mentul înştiinţării familiei organele i-au fost prelevate, după constata- preşedintelui decât după… ale- din toată treaba asta?! Că politica
NR 87664 rea încetării activităţii cerebrale, tot ceea ce mai urmează de făcut fiind gerile din UDMR. Iată cum toată e o… Pardon! E aşa cum e…
să recuperăm carcasa goală a trupului pentru funeralii?!
Asociaţia „Noi Românii“
Preşedinte Vameşii şi fariseii Vaporul şi pluta
Florin Ignat Preşedintele Traian Băsescu, mari-
A fost necesar ca de la Berlin contrabandă. Caracatiţa şpăgi- nar de profesie (foto), a încălecat valurile
Director executiv
să se audă „Nein!” şi de la Paris lor şi comisioanelor date, luate mărilor şi oceanelor, iar după o perioa-
Ioan Mugur Topolniţchi „No!” pentru ca aderarea Ro- sau primite nu va fi dezvăluită, dă petrecută în hurducări şi furtuni, a
Colaboratori mâniei la spaţiul Schengen să se iar capete mari nu vor cădea în ajuns preşedinte, cu semne clare că
oprească. Justificat! Ca minune urma acestei afaceri. Cunoscând apele l-au cam zdruncinat. Şi pen-
prof. univ. dr. Petre Ţurlea colaterală consemnăm că a fost de la bun început scenariul şi re- tru că europarlamentara-i fiică se
dr. Mircea Dogaru săltată şi o armată întreagă de va- gia show-ului mediatic în al cărui dădea de ceasul morţii cu legali-
dr. Ioan Lăcătuşu meşi, care dintr-o dată s-au trans- epilog „rechinii” din Ministerul zarea drogurilor uşoare, iată că
dr. Gheorghe Funar format din îngeri în draci. Dacă în de Interne vor înota în continua- avem o inflaţie de magazine
dr. Gheorghe Olteanu
urmă cu câteva luni „buldogul” re liberi, actualul ministru de ticsite de buruieni halucino-
dr. Vlad Hogea
dr. Mircea Frenţiu Vasile Blaga anunţa, din postura Interne, Traian Igaş, s-a dat în gene, cunoscute şi ca etno-
dr. Mircea Măran de ministru de Interne, că situaţia stambă, cerându-le acestora din botanice. Că ideea legalizării
ing. Nicolae Doroftei este extraordinar de bună, iată că, urmă, care se simt vinovaţi, să-şi drogurilor uşoare nu a venit din puţul gândirii pline de „succesuri” a
prof. Ilie Şandru în câteva clipe, s-a reuşit ticsirea dea demisia din funcţiile deţinute. Ebei e clar, aceasta făcându-se portavocea tătâne-său. Şi pentru că ma-
prof. Ligia Dalila Ghinea încăperilor din arestul mai multor Spectacolul mediatic pus la punct rinarul de la Cotroceni nu îi mai putea pune fetei în cârcă şi propaganda
prof. Vasile Stancu secţii de poliţie cu vameşi prinşi pentru opinia publică naţională pentru legalizarea prostituţiei, iată că şi-a delegat unul dintre consilieri
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
la borcanul cu smântână al tiru- şi europeană va mai continua, să o facă.
prof. Mircea Bodnari rilor cu ţigări şi altor mărfuri de dar în afară de câţiva „acari” nu Aşadar, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a ieşit la rampă
prof. Alexandru Ciubîcă sunt semne că vor fi cu ceea ce pretinde a fi un studiu în care susţine că, în anul 2019, în
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu mulţi vameşi care România vor fi mult mai mulţi bărbaţi decât femei!!! Lăzăroiu vehi-
prof. Georgeta Ciobotă îşi vor plân- culează chiar şi cifra de 160.000 de bărbaţi de vârstă tânără care vor
prof. Sanda Romana Feldiorean ge păcatele. rămâne necăsătoriţi şi avertizează că aceştia vor avea frustrări sexuale,
prof. ing. Maria Peligrad În schimb, existând riscul izbucnirii unor revoluţii sau războaie, chipurile ca urma-
prof. drd. Costel Cristian Lazăr preşedintele re a creşterii nivelului de agresivitate al bărbaţilor. Şi, pentru că leafa de
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu Traian Băses- consilier prezidenţial trebuie justificată prin grija faţă de popor, musiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă cu, ministrul Lăzăroiu se arată plesnind de grija bărbaţilor cu nivel hormonal ridicat
Pr. Cristian Vlad Irimia Traian Igaş şi propune potolirea lor, cum altfel decât prin plimbări la stabilimente
Pr. Iustin Gârleanu şi toată gloata cu leduri purpurii. Consilierul prezidenţial mai susţine şi faptul că „în
Pr. Nicolae Bota de farisei por- 1989 aveam două partenere la un bărbat şi s-a ajuns la o revoluţie poli-
Pr. Adrian Stoian tocalii nu pri- tică”. Oare chiar aşa să fi fost? Să fi avut în 1989 o populaţie tânără în
Pr. Ioan Tămaş didesc în a se proporţie de doar 33 la sută bărbaţi şi 66 la sută femei?! Dacă în cazul
Lazăr Lădariu preşedintelui Băsescu pentru mulţi e aproape retoric să se întrebe dacă
Constantin Mustaţă
bate cu pum-
Lucilia Dinescu nii în piept şi nu cumva vaporul l-a zdruncinat, ne întrebăm în acelaşi registru: oare
Dan Tanasă să strige din consilierul preşedintelui o fi dus cu pluta?!
Mihai Horga toţi bojocii că
Erich Mihail Broanăr ei nu sunt ca Pagină realizată de
vameşii… Andrei Mihai Braşoveanu (Sfântu-Gheorghe)
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Actualitate
Dan Tanasă a câştigat procesele cu Consiliul Judeţean
Covasna şi Biblioteca Judeţeană „Bod Peter”
# Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Preşedintele Consiliului
Judeţean Covasna,
Tamas Sandor, a fost obligat
de instanţa de judecată să
respecte Legea informaţiilor
publice şi să îi plătească
cetăţeanului Dan Tanasă
daune morale de 1 leu
Este notorie abilitatea autorită-
ţilor locale controlate de UDMR
pentru sumele publice pe care le
alocă, an de an, diferitelor asoci-
Consiliul Judeţean Covasna
aţii şi fundaţii pentru promovarea
„civică” a autonomiei pe criterii
etnice, adică a separatismului teri-
torial al României - stat unitar şi
indivizibil, potrivit Constituţiei.
În unele situaţii, asociaţiile
abonate la banul public sunt con-
duse de udemerişti sau apropiaţi ai
acestora.
Un astfel de caz este cel al Aso-
ciaţiei Erdely Magyar Ifjak (EMI),
în traducere Asociaţia Tineretului
Maghiar din Ardeal, condusă de
un angajat al Consiliului Judeţean
(CJ) Covasna, Nemes Elod, una
dintre cele mai active organiza-
ţii segregaţioniste din România,
vestită organizatoare a „taberelor
EMI” cu caracter revizionist şi
propovăduitoare a cultului crimi-
nalului de război Wass Albert.
Trecem peste faptul că autori-
tăţile locale finanţează, cu foarte
mulţi bani publici, acţiuni şi eve-
nimente cu caracter separatist, fără
ca vreo autoritate din România să
stopeze aceste scurgeri de fonduri,
şi observăm un conflict de intere-
se: Consiliul Judeţean Covasna
alocă bani unei asociaţii conduse
de un funcţionar al Consiliului Ju-
deţean Covasna!
În acest context, colaborato-
rul „Condeiului ardelean” şi al
„Napoca News”, Dan Tanasă, a
solicitat CJ Covasna, în baza Le-
gii privind liberul acces la infor-
maţiile de interes public, „sumele
totale acordate din bugetul public
al Consiliului Judeţean Covasna
în perioada 2004-2010, defalcat
pe fiecare an, către Erdely Magyar
Ifjak (EMI) pentru finanţarea dife-
ritelor activităţi”.
Preşedintele CJ Covasna, Tamas
Sandor, care nu se prea omoară cu
respectarea Constituţiei şi legilor
României, că doar de aceea „şi-a
tras” prefect udemerist (pardon,
fost udemerist), a refuzat să furni-
zeze informaţiile publice solicitate.
Perseverent în devoalarea ade-
vărului şi respectarea legii, acti-
vităţi pe care cei plătiţi de Statul
Român în acest scop nu se stro-
foacă să le exercite, Dan Tanasă
s-a adresat Tribunalului Covasna,
unde a solicitat obligarea preşedin-
telui Consiliului Judeţean Covasna
la furnizarea informaţiilor publi-
ce solicitate, precum şi obligarea
acestuia la plata de 1 leu, daune
morale. Instanţa de judecată a ad-
mis acţiunea. Aşteptăm cu interes
ca Dan Tanasă să intre în posesia
informaţiilor şi să le publice.
Şi directorul Bibliotecii
Judeţene Covasna „Bod Peter”,
Szabolcs Szonda, a fost obligat
de instanţa de judecată să
respecte Legea şi să îi
plătească lui Dan Tanasă
daune morale de 1 leu
Urmând exemplul şefului său
de la CJ Covasna, nici directorul
Bibliotecii Judeţene „Bod Peter”,
Szabolcs Szonda, nu se omoară cu
firea când vine vorba de respec-
tarea legilor României. În cursul
anului trecut, „prefectul din um-
bră” al judeţelor Covasna şi Har-
ghita, cetăţeanul Dan Tanasă (îl
numim astfel pentru că, în timp ce
prefecţii şi subprefecţii celor două
judeţe, responsabili de respectarea
legii, trec cu vederea repetatele în-
călcări ale normelor juridice pro-
duse la nivelul administraţiei pu-
blice locale, colaboratorul nostru
face cam ceea ce ar trebui să facă
aceşti înalţi funcţionari: monitori-
zează ilegalităţile din administra-
ţie şi sesizează autorităţile centrale
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204)
ori instanţele de judecată), a sesi-
zat faptul că Biblioteca Judeţeană
Biblioteca Judeţeană Covasna „Bod Peter“
Covasna „Bod Peter” foloseşte, pe
actele oficiale, în locul sigiliului cu
Stema României, o ştampilă de ni-
meni aprobată legal, cu inscripţia,
în latină, „trei scaune secuieşti”.
După repetate demersuri prin
care Dan Tanasă a solicitat confec-
ţionarea şi utilizarea pe acte a sigi-
liului (ştampilei) cu Stema Româ-
niei, aşa cum prevede legislaţia în
vigoare, Instituţia Prefectului - Ju-
deţul Covasna i-a comunicat că ar fi
cerut Bibliotecii Judeţene scoaterea
din uz a ştampilei ilegale şi folosi-
rea uneia cu Stema României.
După primirea acestui răspuns,
Dan Tanasă a solicitat conducerii
bibliotecii, în baza Legii privind li-
berul acces la informaţiile de inte-
3
res public, următoarele informaţii:
data la care au început demersurile
de confecţionare a sigiliului legal
şi comunicarea documentului din
care să reiasă că au fost iniţiate de-
mersuri concrete de confecţionare
a ştampilei cu Stema României.
Nici Szabolcs Szonda, directo-
rul Bibliotecii Judeţene Covasna
„Bod Peter”, nu este un fan al con-
trolului civic asupra autorităţilor
publice, drept pentru care nu s-a
sinchisit să răspundă în vreun fel.
În lipsa unui răspuns, Dan Ta-
nasă s-a adresat Tribunalului Co-
vasna şi a solicitat ca directorul
Bibliotecii Judeţene să fie obligat
să furnizeze informaţiile solicitate
şi să plătească daune morale de 1
leu, pentru refuzul comunicării in-
formaţiilor publice solicitate. Tri-
bunalul Covasna a admis acţiunea
colaboratorului nostru. Negrul din
cerul gurii l-a îndemnat pe Szabo-
lcs Szonda să atace cu recurs, ex-
trem de dur în argumente, sentinţa
Tribunalului Covasna, însă Curtea
de Apel Braşov i-a respins acţiu-
nea. Aşteptăm dovada că Biblioteca
Judeţeană Covasna „Bod Peter” îşi
reprimă pornirile antistatale şi îşi va
confecţiona şi utiliza o ştampilă cu
Stema României.

APEL LA SOLIDARITATE. NU AUTONOMIEI MAGHIARILOR

Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina” - Filiala „Columna” Arad, Asociaţia Na-
ţională „Cultul Eroilor” - Filiala „Avram Iancu” Arad, Uniunea „Vatra Românească” - Filiala
Arad şi Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război - Filiala Arad,
Luând la cunoştinţă de accentuarea problemelor îngrijorătoare ale celor peste 400.000
de români din Covasna, Harghita şi Mureş, care lansează chemare pentru întreaga Ţară prin
Apelul Forumului Civic al Românilor din aceste judeţe, se solidarizează cu fraţii supuşi unor
continue presiuni de către liderii politici şi civici maghiari. Ne exprimăm întreaga adeziune şi
solidaritate pentru apărarea lor, ca parte a naţiunii stăpâne în propria ţară democrată, liberă şi
independentă - România.
Având în vedere scopul enunţat cu diferite ocazii şi urmărit continuu de liderii maghiari de
la nivel central, acela de enclavizare a României, prin separarea celor trei judeţe, protestăm
vehement împotriva adoptării tacite de către Senatul Ţării a legii iniţiate de UDMR cu privire
la regionalizarea României, având ca ţintă refacerea Regiunii Autonome Maghiare, act pregă-
titor în vederea extinderii acestui spaţiu pentru a se ajunge la faptul săvârşit în urma Dictatului
de la Viena din 1940.
Declararea limbii maghiare ca limbă oficială în aşa-zisul „ţinut secuiesc” şi arborarea aşa-
zisului drapel al secuilor pe clădirile forurilor administrative din acest spaţiu din inima Ţării,
constituie acte samavolnice anticonstituţionale, de sfidare a tuturor românilor, mai ales că,
potrivit ultimului recensământ, aici trăiesc aproximativ 400 de secui, după datele statistice.
Statutul de limbă oficială a celei maghiare ar însemna diminuarea dreptului românilor de a-şi
folosi limba maternă.
Solicităm organelor în drept să cerceteze şi să ia măsurile de rigoare împotriva activită-
ţii clandestine şi ilegale a organizaţiilor paramilitare de tip fascisto-horthyst de pe teritoriul
României. Protestăm vehement faţă de incitarea pastorului Tokes Laszlo la ieşirea în stradă a
etnicilor maghiari pentru solicitarea autonomiei aşa-zisului ţinut secuiesc.
O gravitate aparte o constituie organizarea, în Miercurea-Ciuc, la data de 11 septembrie
2010, de către grupările de extremă dreapta maghiare, a celebrării a 70 de ani de la ocuparea
Transilvaniei de Nord de către armata fascistă condusă de către Horthy Miklos, principalul
artizan al holocaustului împotriva românilor şi evreilor din Ungaria şi Transilvania ocupată.
Reprezentantul tinerilor maghiari, Szocs Csongor, a declarat atunci că „ţelul nostru este ca
Ardealul să se unească cu Ungaria”.
Situaţia cu un înalt grad de ameninţare, prezentată în Apelul Forumului Civic al Românilor
din Covasna, Harghita şi Mureş, depăşeşte orizontul geografic al acestei zone şi afectează
însăşi fiinţa noastră naţională. De aceea, ne adresăm şi noi Parlamentului României, Preşedin-
ţiei, Guvernului, tuturor organelor centrale de stat îndrituite prin lege cu putere de decizie, cu
cerinţa de a pune capăt încălcării Constituţiei şi legilor Ţării, aşa cum liderii politici şi civici
ai maghiarilor o fac, nesancţionaţi, de 20 de ani, sfidând însăşi conducerea României.
Apelul nostru este apelul tuturor ardelenilor pentru că:
- noi nu vrem să trăim dramele înaintaşilor noştri;
- sunt momente grele pentru viitorul României;
- se cere unitate naţională şi apărarea, cu fermitate, a demnităţii naţionale;
- nu trebuie uitate jertfele românilor;
- cetăţenii de azi şi de mâine trebuie să trăiască liberi, în prosperitate, mândri de Ţara lor.
Preşedintele României, care este garantul apărării Constituţiei şi a legilor, are obligaţia de a fi
exemplul cel mai concludent în a se achita de această nobilă misiune. Acceptarea cererii maghiari-
lor ar însemna coborârea României pe cea mai joasă treaptă de umilinţă, dacă s-ar vinde Ardealul.
NU AUTONOMIEI MAGHIARILOR!
Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina” - Filiala „Columna” Arad
Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” - Filiala „Avram Iancu” Arad
Uniunea „Vatra Românească” - Filiala Arad
Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război - Filiala Arad
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată!

Clădirea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
este fostul sediu al Preturii Plăşii Sfântu-Gheorghe
# dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
Cercetarea documentelor din Fon-
dul arhivistic Primăria oraşului Sfântu-
Gheorghe, ne-a prilejuit identifi-
carea autorizaţiei de construcţie
a sediului Preturii Plăşii Sfântu-
Gheorghe, respectiv a clădirii în
care azi funcţionează Muzeul
Naţional al Carpaţilor Răsări-
teni. Astfel, la cererea Preturii
Plăşii Sfântu-Gheorghe, în oc-
tombrie 1933, Primăria oraşu-
lui reşedinţă de judeţ Sfântu-
Gheorghe, eliberează autorizaţia
de construcţie pentru clădirea
destinată sediului Preturii, res-
pectiv o casă cu etaj, situată „în
curtea Prefecturii, din Piaţa Re-
gina Maria”, adică sediul în care
azi funcţionează Muzeul Naţio-
nal al Carpaţilor Răsăriteni.
„Comisia de edificare, cu
ocazia deplasării la faţa locului,
examinând planurile, terenul
unde urmează a se face cons-
trucţia, a aflat lucrările cores-
punzătoare cerinţelor tehnice
şi de edificare, şi propune eli-
berarea autorizaţiunii cerute cu
stipulaţiunea ca să se respecte
alinierea fixată la faţa locului. (...) Domnii
poliţai şi delegaţi ai pompierilor, declară
că din punct de vedere poliţienesc şi al
siguranţei contra incendiilor, nu au nicio
obiecţiune contra lucrărilor proiectate,
deci propun eliberarea autorizaţiei con-
form dispoziţiilor menţionate. (…)
Primăria oraşului reşedinţă de judeţ
Sfântu-Gheorghe, prin decizia nr. 7.212,
din 24 octombrie 1933, la cererea Preturii
Plăşii Sfântu-Gheorghe, eliberează autori-
zaţia de construire a unei case cu etaj, în
curtea Prefecturii judeţului Treiscaune,
conform planurilor verificate de serviciul
tehnic”. (…) Clădirea autorizată avea
„fundaţie din piatră brută, ziduri din cără-
midă şi acoperiş din ţiglă, având la parter
birouri şi la etaj locuinţă”.
Articolul II al deciziei menţionate pre-
vedea: „Cu supravegherea şi controlarea
lucrărilor aprobate se însărcinează ser-
viciul tehnic orăşenesc, care va constata
dacă toate lucrările se execută
conform planurilor verificate şi
aprobate, dacă au început lucră-
rile în linia designată, raportând
abaterile săvârşite”.
De menţionat că terenul pe
care a fost construită clădirea
menţionată a fost solicitat de
către Parohia Ortodoxă Sfân-
tu-Gheorghe, în anii 1857-
1867, pentru construirea unei
noi biserici ortodoxe, cerere
refuzată de către autorităţile
vremii. După Unirea cea Mare,
suprafaţa respectivă, inclusiv
terenul pe care a fost construit
internatul de fete al Colegiului
„Szekely Miko”, azi Grupul
Şcolar „Kos Karoly”, a fost
atribuit Parohiei Ortodoxe,
pentru ridicarea noii Catedrale.
„În mistice împrejurări” - spun
documentele vremii - o parte
din terenul primit a fost atribuit
Colegiului „Szekely Miko”, iar
Catedrala a fost construită pe
actualul amplasament. În final,
dreptatea a învins, şi clădirea construită
în anul 1933, ca sediu al Preturii Plăşii
Sfântu-Gheorghe, adăposteşte astăzi o
instituţie pusă în slujba culturii româneşti
din zonă, şi nu numai Muzeul Naţional al
Carpaţilor Răsăriteni.
Redobândirea hegemoniei
maghiare în Bazinul Carpatic
în documente.” Cronologia
acţiunilor budapestane
şi udemeriste (XXXXI)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
A treia problemă priveşte situaţia armatei. O politică ex-
ternă atunci poate fi considerată eficientă, dacă în spatele ei
e forţă. Ştiu, cunosc situaţia, dar care sunt perspectivele pe
un termen mai lung, pentru ca situaţia să se amelioreze?
H.A. - Deci, atunci să le luăm pe rând, pentru că sunt
prea multe. Prima întrebare: înfiinţarea de noi organisme
sociale, a doua - revizuirea problemei pretenţiilor teritoriale
şi a treia - situaţia armatei.
Vă rog frumos, sistemul de drept ungar permite oricui
- în afară de situaţia dacă cineva ar vrea să întemeieze o
organizaţie cu caracter fascist - înfiinţarea unei asociaţii de
doi bani - ca să mă exprim metaforic - aşa cum şi-o doreşte.
Deci, nu găsesc niciun impediment, dacă cineva depune o
asemenea solicitare, să nu primească permis de funcţiona-
re.
- Trebuie să-şi facă formele? Oare va primi aprobare…?
(întrebări suspicioase din public) Scuzaţi-ne, Scuzaţi-ne de
întrebare…
Dipl. H.A. - Eu nu ştiu cine cu ce se ocupă în Ungaria,
munca mea mă preocupă atât de mult încât nu am timp să
mă ocup de asemenea probleme. Părerea mea este - cine
vrea să se ocupe de aşa ceva, să o facă, eu mă voi bucura, o
singură rugăminte am, să o facă civilizat, în mod european.
Dreptul maghiar dă posibilităţi largi în acest sens, începând
de la Societatea Sfintei Coroane a lui Ştefan şi până la So-
cietatea „Turul” (societate naţionalist-rasistă, înfloritoa-
re între cele două războaie mondiale - nota trad.), numai
Dumnezeu mai ştie sub ce denumire, câte feluri de socie-
tăţi, asociaţii, fundaţii există azi; dar cea mai mare proble-
mă legată de activitatea acestora este că în spatele lor stau
3 sau 5 oameni, şi probabil că între timp stau mai des prin
cârciumi, în loc să desfăşoare o muncă cinstită. Acesta este
răspunsul meu la prima întrebare. (va urma)

O carte ghid: teritoriul Ungariei şi acela al Româ- caracterul naţional şi unitatea naţio- Acestor popoare, ungurii le con-

ARDEALUL
PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXXXI -
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Dacă Austro-Ungaria avea să
iasă victorioasă din război, soarta
românilor transilvăneni, ca naţie,
era să fie pecetluită pentru eternita-
te. Mai mult încă: ungurii victorioşi
ar fi putut constitui o primejdie din-
tre cele mai grave pentru indepen-
denţa României însăşi.
În celebrul discurs rostit de Take
Ionescu în Camera Deputaţilor, în
zilele de 16 şi 17 decembrie 1915,
marele om de stat român, punân-
du-se ipoteza unei victorii a austro-
ungarilor, se adresa deputaţilor cu
vorbele: „Vă închipuiţi dumnea-
voastră că Ungaria ar tolera ca aici
să continue o viaţă independentă?”.
Românii n-aveau, deci, alege-
rea. Pentru salvarea fiinţei naţiona-
le a românismului transilvănean, şi
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.”
chiar pentru salvarea integrităţii te-
ritoriale şi independenţei Regatului,
ei trebuiau să urmeze singura politi-
că în conformitate cu idealurile na-
ţionale şi cu interesele vitale româ-
neşti, politică pe care Take Ionescu
o numise a „instinctului naţional”.
„În sufletul tuturor românilor,
spunea fruntaşul vieţii politice ro-
mâne, de la dascălul de sat până la
omul politic, stă scris cu litere de
foc: „Transilvania şi unitatea naţio-
nală!”. „Fiecare popor, continua el,
are dreptul să-şi trăiască viaţa lui, să
şi-o trăiască întreagă cu toţi ai lui,
fiindcă numai aşa poate şi el să cre-
eze o civilizaţie a lui, care să intre
în armonia tuturor celorlalte civili-
zaţii.
Cele două idealuri, al Ungariei
unitare şi omogene, realizabil prin
sacrificarea fiinţei naţionale a mi-
lioanelor de români ce locuiau pe
niei unitare - în cadrul fostei provin-
cii Dacia - împlinirea unor năzuinţi
fireşti de reîntrunire într-un tot a
ceea ce fusese cu veacuri în urmă
despărţit, îşi profilau, ameninţătoa-
re, contururile de o parte şi de alta
a Carpaţilor. Prin politica lor de vi-
olenţă, ungurii creaseră un abis în-
tre cele două concepţii de viaţă. Se
ajunsese atât de departe pe această
cale, încât „nicio concesie nu mai
era posibilă, viaţa unuia excluzând
viaţa celuilalt” (Take Ionescu).
Contele Ştefan Tisza nu s-a sfi-
it să exprime cu brutalitate această
situaţiune într-unul din marile sale
discursuri rostite în Parlamentul un-
gar, în anul 1910.
„Concetăţenii noştri nemaghiari,
spunea el în şedinţa din 11 iulie
1910 a Camerei Ungare, cu ocazia
discuţiei la Mesaj, trebuie în primul
rând să ţină seama de faptul că ei
aparţin unui stat naţional, unui stat
care nu este un conglomerat de po-
poare de rase diferite, ci un stat do-
bândit şi făurit de o singură naţiune
care i-a întipărit pecetea neştearsă
a individualităţii sale. Eram întot-
deauna partizanul bunei înţelegeri
frăţeşti (sic) cu naţionalităţile şi voi
rămâne aşa. Le dau cu cea mai mare
bucurie totul ce se poate împăca cu
nală a statului maghiar. Dar, peste
această graniţă nu trec cu o literă.
Aceasta este stânca de care-şi va
sparge capul oricine va încerca s-o
sfărâme”.
În clipa în care făcea aceste afir-
maţii, Ştefan Tisza nu era un oare-
care deputat neînsemnat ale cărui
declaraţii să fi avut valoarea unor
păreri pur personale, ci el era şeful
unui partid puternic (Partidul Na-
ţional al Muncii) care se sprijinea
în Parlament pe o majoritate masivă
de 257 de deputaţi.
Punctul său de vedere era ace-
la al Ungariei întregi. Ungaria este
un stat unitar şi omogen, iar naţio-
nalităţile sunt numai un accident în
viaţa statală ungurească. Concluzia
era tot atât de falsă pe cât erau şi
premizele pe care se sprijinea. Era,
într-adevăr, o aberaţie să susţii, îm-
potriva celei mai categorice realităţi
de fapt, că Ungaria este un stat omo-
gen şi uninaţional, când milioanele
de naţionali nemaghiari îi confereau
cea mai impresionantă tinctură ete-
roclită şi polinaţională.
Contele Ştefan Tisza a avut,
însă, darul să rostească el însuşi cea
mai perfectă caracterizare a ţării
sale: „Conglomerat de popoare de
rase diferite”.
fereau toate drepturile, cu o condiţie
însă: să renunţe la naţionalitatea lor,
spre a se contopi în maghiarism.
„Să vie în şirurile noastre!”, ex-
clama el într-o zi de la tribuna Par-
lamentului, adresându-se românilor
transilvăneni şi, întorcându-se spre
deputaţii unguri, el le spunea: „În
felul acesta vom putea crea o Unga-
rie mare şi puternică”.
Aceeaşi chemare le era adre-
sată şi de dincoace de Carpaţi. De
data aceasta însă, fără ca să li se
impună condiţia renunţării la viaţa
lor naţională. Dimpotrivă, aici le
era rezervată realizarea idealurilor
şi speranţelor pe care din vremuri
îndepărtate românii transilvăneni
şi le transmiteau din generaţie în
generaţie.
Într-o limbă pe care nici n-o cu-
noşteau, li se cerea de la Budapesta
să adere la un ideal de mărire care
le era absolut indiferent. Din Româ-
nia le venea însăşi chemarea Firii,
îmbiindu-i, în limba strămoşilor lor
daco-romani, să realizeze unitatea
naturală, unitatea organică, care lea-
gă între ei pe fiii aceleiaşi naţii.
Intransigenţa ungurilor a grăbit
evoluţia procesului istoric din Tran-
silvania.
(va urma)
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
In memoriam
Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania -
acum, la naşterea sa cea veşnică, în ceruri (II)
# drd. Stelian Gomboş
(Bucureşti)
În anul 1982, va ieşi la pensie şi se va re-
trage la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica
scrisului, când şi unde a început să lucreze la
revizuirea traducerii în limba română a Sfintei
Scripturi. În primăvara anului 1990, Preacuvio-
sul Părinte Arhimandrit Bartolomeu Anania
(foto) a făcut parte din Grupul de Reflecţie
pentru Înnoirea Bisericii, alături de clericii:
Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Daniel
Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchiş,
Toader Crâşmariu şi de mirenii: Horia Ber-
nea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin
Dumitrescu. La 21 ianuarie 1993, este ales ca
Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului,
fiind hirotonit şi înscăunat în Catedrala Arhie-
piscopală din municipiul Cluj-Napoca, ca suc-
cesor al Arhiepiscopului Teofil Herineanu, la 7
februarie 1993. În toamna anului 2005, iniţiază,
demarează şi coordonează acţiunea de înfiinţa-
re a noii Mitropolii, a Clujului, Albei, Crişanei
şi Maramureşului. La 2 martie 2006, Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat
pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Barto-
lomeu, al Vadului, Feleacului şi Clujului la ran-
gul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi
Maramureşului - Mitropolie înfiinţată, în mod
canonic, de către Sfântul Sinod, la 4 noiembrie
2005. Slujba festivă de conferire şi înfiinţare a
avut loc de Praznicul Bunei Vestiri, pe 25 mar-
Ascultaţi
glasul
frăţiei!
„De la Nistru pân’la Tisa…
Din Hotin şi pân’la Mare”,
Domnul Eminescu-ntins-a
Etern ROMÂNIA MARE.
Prin sfântul grai românesc,
Ne-am ţinut de-acelaşi neam.
Şi în cei ce rătăcesc
A fost liant de alean!
Mrejele Limbii Române
Facă punte peste ape!
Iar cântul ei să răsune,
Sufletul să ni-l adape!
S-acoperim cu poduri Prutul,
Peste el, curgă frăţia.
Luând din bucăţi trecutul
Să-ntregim iar România!
Dă-ne, Doamne-n zdroabă spor!
Adu-ne-aminte ce-am fost!
Să ne-anime-acelaşi dor,
Să ne regăsim un rost.
Icoanele trecutului,
Cu mari meşteri făurari,
Fie far prezentului,
Să ne-adune în hotar!
(prof. Georgeta Ciobotă)
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
tie 2006, la Catedrala Mitropolitană din muni-
cipiul Cluj-Napoca. Pe lângă calitatea de înalt
ierarh ortodox, Bartolomeu Valeriu Anania a
desfăşurat şi o amplă activitate de scriitor şi tra-
ducător, primind, în 1982, premiul pentru dra-
maturgie al Uniunii Scriitorilor din România, al
cărei membru titular a fost. De asemenea, de-a
lungul anilor, a fost cinstit cu o serie de pre-
mii şi medalii culturale printre care se numără
premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor,
pentru volumul „Greul pământului” (1982),
premiul special pentru volumul „Din spumele
mării”, obţinut la Salonul de Carte din Oradea
(1995), marele premiu pentru poezie al Festi-
valului Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”
din Cluj-Napoca (1999), premiul pentru „Ope-
ra omnia” al Uniunii Scriitorilor Cluj-Napoca
(2001). Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei
şi Maramureşului a tradus Biblia - o muncă de
Sisif, care a durat peste zece ani şi care a fost
tipărită în anul 2001, şi-a scris „Memoriile”,
în 2008, considerate literatură pură, a publicat
poezii, volume de proză şi piese de teatru şi a
scris sute de pastorale şi predici, pentru credin-
cioşii pe care i-a păstorit, cu multă dragoste,
abnegaţie şi jertfelnicie. Tot în anul 2008, pune
bazele Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”,
ce are scopul de a încuraja şi ajuta tinerii se-
rioşi, conştiincioşi, dedicaţi studiului, însă cu
venituri materiale reduse, cu burse de cercetare
şi perfecţionare.
Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropo-
lit Bartolomeu Anania, printre multe alte ordine
şi distincţii naţionale şi internaţionale, i-au fost
decernate titlurile de Doctor Honoris Causa al
Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
(1 iunie 2001) şi al Universităţii de Medicină
şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
(7 iulie 2001); „Cetăţean de Onoare” al munici-
piului Cluj-Napoca (25 ianuarie 1996); „Cetă-
ţean de Onoare” al municipiului Bistriţa (martie
2001) şi „Cetăţean de Onoare” al municipiului
Dej. Pentru activitatea sa ecleziastică a fost dis-
tins cu: Crucea Patriarhală - Bucureşti, Ordinul
Sfântului Mormânt al Patriarhiei Ierusalimului,
Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel al Pa-
triarhiei Antiohiei, iar începând cu 22 noiem-
brie 2010 era Membru de Onoare al Academiei
Române. Ca atare este personalitate marcantă a
culturii şi spiritualităţii româneşti, de anvergură
şi recunoaştere naţională şi internaţională, au-
tor al vestitelor „Memorii”, membru al Uniunii
Scriitorilor, traducător şi diortositor al Sfintei
Scripturi - Care a şi devenit, în anul 2001, Ediţia
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204)
Jubiliară a Sfântului Sinod.
Fiind colaborator apropiat şi sfetnic lumi-
nat al multor personalităţi culturale, profesori
şi ierarhi, îndrumător al multor studenţi şi doc-
toranzi, păstor duhovnicesc a atâtor generaţii
de preoţi şi călugări, membru al foarte multor
organisme academice de specialitate din Ţară,
acum, la înmormântarea sa, l-au plâns şi re-
gretat cu toţii, fiind conştienţi de marea pier-
dere ce ni s-a pricinuit. A fost o prohodire a
unui distins ierarh şi slujitor al Bisericii la care
am participat, şi care m-a impresionat profund
datorită atmosferei de reculegere, decenţei şi
sobrietăţii în care s-a desfăşurat, şi la care au
participat mulţi ierarhi ai Bisericii noastre,
foşti studenţi ai Înaltpreasfinţiei Sale, precum
şi foarte mulţi preoţi şi călugări.
Cuprins fiind de emoţie, respect şi recunoş-
tinţă, m-am tot gândit, preţ de mai multe zile,
cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câ-
teva rânduri, aceste stări şi sentimente faţă de
Înaltpreasfinţia Sa, acum, la naşterea sa în via-
ţa cea cerească, având aici, nouăzeci de ani de
viaţă pământească, trăiţi în spiritul unor prin-
cipii sănătoase, a unei corectitudini pilduitoa-
re, precum şi a bunei înţelepciuni, demnităţi şi
cuminţenii tradiţionale şi autentice a poporului
nostru românesc.
Constat, cu oarecare strângere de inimă, că
nu este uşor să faci un asemenea lucru, mai ales
pentru unul ca mine, care l-am cunoscut de, re-
lativ, puţină vreme, adică de doar 18 ani, de când
a fost slujitorul, păstorul cel bun şi arhipăstorul
duhovnicesc al preoţilor şi al credincioşilor care
vieţuiesc în cuprinsul celor două judeţe - Cluj şi
Bistriţa Năsăud - ce aparţin acestei Eparhii.
În viziunea, în mintea şi în inima mea, per-
sonalitatea Înaltpreasfinţiei Sale s-a conturat şi
s-a identificat prin câteva trăsături şi calităţi dis-
tincte: prin maturitatea şi bogata experienţă sau
înţelepciune pastorală şi duhovnicească; prin
ataşamentul faţă de valorile spirituale perene
ale poporului nostru; prin felul său de a fi foarte
firesc şi mai puţin sofisticat sau complicat; prin
tenacitatea şi perseverenţa sa; prin dispoziţia
pe care o avea spre intensificarea eforturilor în
vederea rezolvării unei probleme, atunci când
situaţia o cerea; prin cultura teologică, şi nu
numai, cu care suntem cu toţii înzestraţi dato-
rită muncii şi tenacităţii Înaltpreasfinţiei Sale,
deoarece a fost un autodidact înnăscut şi foarte
consecvent cu el însuşi, de-a lungul întregii sale
vieţi; prin luciditatea şi spiritul critic însoţit de
foarte multă înţelegere şi condescendenţă; prin
5
spiritul de disciplină, în primul rând cu propria
lui persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fi-
ecare predică sau cuvântare, susţinute într-un
mod foarte cerebral, lucid şi vertical, concis,
coerent, dar şi consistent, în diferite împrejurări
sau cu diferite ocazii. De asemenea, mai avea şi
calitatea de a fi un om de o sinceritate, fermita-
te, dar şi discreţie şi modestie ieşite din comun,
care îţi inspirau foarte multă încredere, confort
sufletesc şi dragoste faţă de valorile eterne ale
spiritualităţii noastre româneşti şi ortodoxe.
Cugetând la activitatea şi la personalitatea
Înaltpreasfinţiei Sale, care este foarte bine con-
turată şi cât se poate de autentică şi de fireas-
că, mă gândesc la darul omului providenţial cu
care l-a înzestrat Creatorul şi Stăpânul nostru
al tuturor - Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul
nostru Iisus Hristos - pe care l-a cinstit şi l-a slu-
jit cu toată sinceritatea, dragostea şi abnegaţia.
M-aş bucura să ştiu că atât contemporanii,
cât şi posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cins-
tea, recunoştinţa şi preţuirea cuvenită pentru tot
ce a făcut, pentru ceea ce a fost şi însemnat în
conştiinţa şi în memoria noastră colectivă, care
mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată. O spun
aceasta cu mare înfrigurare, fiindcă, din păca-
te, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita
foarte repede binefăcătorii şi înaintaşii noştri;
dar, încerc, totuşi, să-mi fac un act de încura-
jare şi de optimism şi să cred că ori de câte ori
va fi pomenit numele său, va fi pronunţat cu
veneraţie şi respect pentru tot binele pe care l-a
făcut atâtor oameni şi care este consemnat de
către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhie-
reul Cel Veşnic - în Împărăţia Sa cea cerească
şi veşnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte
Bartolomeu Anania.
Aşadar, sunt încredinţat că sunt foarte mulţi
oameni de rând, credincioşi şi slujitori ai Bise-
ricii noastre strămoşeşti, care se roagă Bunului
Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească şi să-l
răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori
pe copiii lor oameni cu şcoală teologică înaltă,
încheiată, şi pe care, apoi i-a hirotonit preoţi şi
diaconi, după care i-a instalat în parohiile încre-
dinţate lor spre păstorirea turmei celei cuvântă-
toare, spre Slava lui Dumnezeu - Păstorul cel
Bun şi Arhiereul cel Veşnic; rugăciuni cărora
mă alătur şi eu, avându-l permanent în cinstirea
şi preţuirea mea.
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! Veş-
nică să-i fie pomenirea! Amin!
Paznic la Vatră
Patria
Română
Economistului Dorel Lungu din
oraşul-staţiune Covasna
Chiar dac-aş fi
zburător printre stele
te-aş purta cu mine
în formă de fulg.
Să-mi atingi fruntea,
să-mi astâmperi buza,
să-mi răcoreşti sufletul,
Steaua mea.
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
(Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204)
# Violeta Elena Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Prin intermediul unei confe-
rinţe de presă comune, susţinută
la Sfântu-Gheorghe, la sfârşitul
săptămânii trecute, liderii PSD şi
PNL Covasna, deputatul Horia
Grama (foto, dreapta), respectiv
Marius Obreja (foto, stânga),
au transmis, printre altele, un apel
către liderii UDMR, pe care îi so-
mează ca, în maximum două luni,
să se hotărască asupra poziţionării
lor: rămân în actuala guvernare sau
trec de partea opoziţiei. După acest
termen, uniunea nu va mai fi pri-
mită în coaliţia formată de curând,
Uniunea Social Liberală (USL).
Horia Grama: „Maghiarii îi
reproşează UDMR traiul prost”
Potrivit deputatului Horia Gra-
ma, interesele UDMR nu cores-
pund cu interesele populaţiei ma-
ghiare pe care zice că o reprezintă.
Maghiarii îi reproşează UDMR,
potrivit lui Grama, traiul prost, ne-
siguranţa şi lipsa locurilor de mun-
că, o rată a şomajului mare etc., în
vreme ce uniunea pune accent mai
mult pe problemele de interes etnic,
decât pe cele economico-sociale.
Liderul PSD Covasna conside-
ră că UDMR are mai multe avan-
taje nepărăsind actuala guvernare,
dar numai pentru scurtă vreme:
Politic local
„UDMR, pe termen scurt, are mult
mai multe avantaje rămânând ală-
2 decembrie 2009, sediul PSD Covasna - parcă de atunci se prefigura
turi de PD-L pentru că deţine un nu- coaliţia ce s-a pus pe hârtie abia pe 5 februarie 2011
măr de funcţii şi locuri foarte mare,
pe care le-a obţinut şantajându-i pe
cei din PD-L. Este un interes obscur
al celor din funcţii, de la ciolan.
UDMR are foarte multe interese să
stea în acest Guvern. Dacă iese, e
clar că va pierde foarte multe pos-
turi, pentru că se vor împărţi la 4.
Pe termen lung vin alegerile locale,
cele generale, iar dacă uniunea nu
face un pas foarte repede, USL nu
o va mai primi în actuala coaliţie”.
În plus, „dacă UDMR continuă pe
aceeaşi linie, va crea un culoar fa-
vorabil celor din PCM”, a mai spus
Horia Grama.
Marius Obreja: „Uniunea Social
Liberală va funcţiona bine”
„UDMR ocupă peste 40 la sută
din portofolii. Această situaţie nu
se va mai întâmpla niciodată în
istoria uniunii. Acesta e motivul
pentru care stau la putere”, a adă-
ugat preşedintele PNL Covasna,
Marius Obreja.
Nu în ultimul rând, liderii ce-
lor două formaţiuni politice au încheia un protocol de colaborare va fi elastic, forma finală foarte ae- avea, printre altele, candidaţi co-
vorbit despre protocolul de cola- între cele două părţi. Deocamda- risită, se va permite adaptarea la muni la alegerile pentru preşedin-
borare între ACD şi PSD şi despre tă, s-a stabilit grupul de lucru din situaţia tactică din teren. Alianţa tele Consiliului Judeţean şi pentru
obiectivele noii coaliţii USL. La care vor face parte 3 membri PSD va funcţiona bine”, a spus, încre- consilierii judeţeni, precum şi la
nivelul judeţului Covasna, în ter- şi 3 membri ACD, inclusiv preşe- zător, Marius Obreja. cele pentru primarii municipiilor
men de maxim 30 de zile se vor dinţii de partid. Conform protocolului încheiat reşedinţă de judeţ şi pentru consi-
stabili bazele colaborării şi se va „Protocolul la nivelul judeţului la nivel central, ACD şi PSD vor lierii locali municipali.
 Social
Până când individul Borboly Csaba
îşi va mai bate joc de românii harghiteni?
# prof. Ilie Şandru
(Topliţa)
Zilele trecute - mai corect, într-una din seri
- într-o întâlnire de taină, în care s-au pus, însă,
la cale lucruri necurate şi necinstite, sub coman-
da lui Borboly Csaba - un individ care, întâm-
plător, se află în fruntea Consiliului Judeţean
Parcul central din municipiul Topliţa, judeţul Harghita
(CJ) Harghita -, consilierii judeţeni, de profesie
„maghiari-secui”, între care s-a întâmplat să se
rătăcească şi doi bieţi români, de care nu ţine ni-
meni seama, s-au întâlnit ca să împartă bugetul
judeţului şi proiectele ce se vor realiza în 2011.
Şi le-au împărţit! După ce criterii? Asta
numai ei, dar mai ales Borboly Csaba, ne-ar
putea explica. Probabil, după singurul princi-
piu „folcloric” care spune că „cine împarte,
parte îşi face”!
După ce au luat la cunoştinţă ceea ce au ho-
tărât aceşti consilieri judeţeni, românii harghi-
teni, în mod deosebit cei care trăiesc în locali-
tăţile din nordul judeţului (aproximativ 40.000
de suflete!), nu pot constata altceva decât că
au ajuns iarăşi bătaia de joc a celor care se află
în fruntea Harghitei. În primul rând, bătaia de
joc a acestui mic dictator, înfumurat, încrezut,
orgolios din cale-afară, şi, pe deasupra, şi min-
cinos, care este Borboly Csaba. Cam aşa l-a
şi caracterizat unul dintre consilierii judeţeni,
de aceeaşi etnie cu el: „Banii sunt cheltuiţi
pentru promovarea imaginii publice a preşe-
dintelui Consiliului Judeţean, Borboly Csa-
ba, iar toate manifestările din program sunt
bune pentru ca măcar o dată pe zi acesta să
se vadă la televizor şi să apară în ziare”. Evi-
dent, nu ca în cel de faţă!
Poate va avea nesimţirea de a spune că
nu-i adevărat. Eu, însă, îi voi reaminti că în
urmă cu doi ani, la manifestarea tradiţiona-
lă „Bilborul în sărbătoare” (29 iunie), Bor-
boly Csaba a mers anume la Bilbor spre a
anunţa, în faţa câtorva sute de cetăţeni, că
„anul acesta vom termina de modernizat
DJ 174/A: Podul Crengii - Bilbor”. Au tre-
cut, cum spuneam, doi ani. În acest interval
de timp, la porţiunea de drum asfaltat exis-
tentă atunci, s-au mai adăugat câteva sute
de metri de asfalt! Restul, de aproximativ 5
km, a rămas tot cum a fost! Îl rog pe domnul
preşedinte al judeţului să definească el pe un
individ care nu se ţine de cuvânt. Şi, mai ales,
pe cel care nu-şi respectă cuvântul dat în faţa
mulţimii, care l-a aplaudat şi s-a bucurat că,
în sfârşit, cineva şi-a adus aminte că şi Bilbo-
rul se află pe harta judeţului Harghita.
Acum, în 2011, din câte am aflat, DJ 174/A
a reintrat în atenţia CJ Harghita, alocându-i-se
suma de 0,5 milioane de lei. Probabil că şi în
acest an suma respectivă va rămâne nechel-
tuită, aşa cum a rămas şi în anii anteriori, cu
toate că proiectul de modernizare, terminat de
cel puţin 5 ani, aparţine Consiliului Judeţean.
Un motiv se va găsi, cu atât mai mult cu cât
CJ Harghita, în frunte cu Borboly Csaba, se
face luntre şi punte pentru a termina şi pune în
funcţiune un alt drum, pentru care s-au alocat
sume importante şi în anii trecuţi, aşa mai pe
şest, şi la care se mai adaugă alte 2 milioane de
lei, alocate în 2011. Este vorba de drumul lă-
sat de multe decenii în paragină (pe porţiunea
Jolotca - Borsec), care face legătura între DN
12 (Topliţa - Gheorgheni) şi DN 15 (Topliţa -
Borsec - Tulgheş - Poiana Largului), trecând
prin satul Jolotca, aparţinând comunei Ditrău,
peste muntele Teasc, coborând în Borsec.
Din surse demne de luat în seamă am aflat
că, de fapt, banii care ar fi trebuit să asigure
terminarea modernizării DJ 174/A, au fost fo-
losiţi la lucrările de modernizare a drumului
mai sus amintit (Ditrău - Borsec, prin Jolotca).
Probabil, Borboly Csaba cunoaşte harta publi-
cată în 2010 ce cuprinde hotarele geografice
ale viitorului aşa-zis ţinut secuiesc autonom.
Topliţa se află în afara acestor graniţe. Cu alte
cuvinte, viitoarele organe secuieşti autonome
nu vor mai fi nevoite să treacă prin Topliţa Ro-
mână, ca să ajungă la Borsec! Oare aşa să fie?
Oare aceasta să fie şi explicaţia modului în
care consilierii judeţeni, în marea lor majorita-
te udemerişti şi pecemişti, în frunte cu Borboly
Csaba, au înţeles să împartă banii publici, res-
pectiv bugetul judeţului Harghita, pe localităţi?
Ceea ce s-a făcut cu această ocazie întrece orice
limite ale bunului simţ şi batjocurii la adresa ro-
mânilor harghiteni. Acestora li s-au aruncat aşa,
nişte firimituri, căzute de la masa bogată a celor
care se consideră discriminaţi şi trăiesc sub „nă-
vodul asupririi române”!
Astfel, municipiul Topliţa, a cărui popu-
laţie se apropie acum de 17.000 de locuitori, a
primit pentru proiecte de dezvoltare suma de
1,27 milioane de lei, cu mult mai puţin decât
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204)
au primit majoritatea comunelor harghitene
cu populaţie maghiaro-secuiască, care nu au
nici măcar un sfert din populaţia Topliţei! De
exemplu, comuna Cârţa, localitatea natală
a lui Kelemen Hunor, care are o populaţie de
doar 2.842 de locuitori, a primit 2,5 milioane de
lei. Comuna Ditrău, cu o populaţie ceva mai
mare, de 5.944 de locuitori (un sfert, totuşi, din
populaţia Topliţei!), a primit 4,5 milioane de
lei! Motivaţia? „Topliţa nu a depus proiecte
bine pregătite”!!!
În replică, inginerul Stelu Platon (foto),
primarul municipiului Topliţa, a afirmat că
Primăria pe care o conduce a depus peste
20 de proiecte, însă nimeni nu i-a comunicat
până acum dacă aceste proiecte sunt sau nu
„bine pregătite”, cum spune Borboly Csaba,
întrucât nu există niciun fel de comunicare
din partea Consiliului Judeţean. Nu se cu-
nosc, astfel, criteriile de repartizare a sume-
lor, iar zona de nord a judeţului este complet
ignorată de autorităţile UDMR şi PCM.
„Noi suntem ignoraţi în toată această
structură care se numeşte Consiliul Jude-
ţean. În doi ani şi jumătate, domnul Borboly
nu mi-a răspuns niciodată la telefon, comu-
nicăm doar prin e-mail. Vreau să transmit
7
că în Topliţa trăiesc 24 la sută maghiari şi
avem chiar şi un liceu cu limba de predare
maghiară”, a declarat Stelu Platon.
Nu cumva să credeţi că doar oraşul Topliţa
este discriminat de către „discriminaţii” Româ-
niei, la guvernarea căreia se află. Aceeaşi situ-
aţie este şi cu celelalte localităţi româneşti din
nordul judeţului. De exemplu, comuna Bilbor,
cu o populaţie de aproape 3.000 de locuitori, a
primit 1,27 milioane de lei, doar jumătate din
suma repartizată comunei Cârţa. Şi mai dure-
roasă este situaţia comunei Sărmaş, cu peste
4.000 de locuitori, care a primit mai puţin decât
Bilborul, doar 1,15 milioane de lei!
Se poate trage concluzia că toate proiectele
de dezvoltare depuse de localităţile cu popula-
ţie preponderent românească nu au fost bine
pregătite, în timp ce localităţile cu populaţie
preponderent maghiaro-secuiască au avut pro-
iecte bine întocmite! Întrebarea este: cine anu-
me a hotărât acest lucru, cine a judecat şi cine a
apreciat calitatea acestor proiecte?
Nu este o noutate. Aşa se întâmplă şi cu
fondurile pentru cofinanţarea acţiunilor cultu-
rale din judeţul Harghita. De exemplu, cu toa-
te că manifestarea de la Topliţa „Zilele Miron
Cristea” este una de interes nu numai naţio-
nal, ci şi internaţional, în anul 2010, proiectul
de cofinanţare a celei de a XIII-a ediţii a fost
respins. Cauza? Nu a fost specificat locul de
desfăşurare a manifestărilor!!! Aşa că lucrurile
sunt cât se poate de clare. Iar Borboly Csaba
manifestă aceeaşi „dragoste” şi acelaşi „res-
pect” pentru românii din judeţul Harghita ca şi
predecesorii săi. Ba chiar ceva mai abitir!
Nu este pentru prima dată când scriu despre
aceste acte de intoleranţă etnică faţă de românii
din inima României. Iată doar câteva titluri din-
tre numeroasele scrise: „Românii harghiteni
la cheremul udemeriştilor” (Vremea, 1997);
„Un strigăt disperat din Odorheiu-Secuiesc”
(Vremea, 1999); „În secuime, drama români-
lor continuă” (Naţiunea, 2000); „Extremiştii
unguri nu se mai opresc!” (Naţiunea, 2005);
„O fi Harghita dincolo de harta României?”
(Naţiunea, 2006) etc..
Aş spune chiar că aproape am făcut scurtă la
mână de când tot scriu despre asemenea com-
portament de-a dreptul duşmănos, ce se mani-
festă pe faţă, fără pic de ruşine, a celor care au
ajuns să hotărască destinele noastre româneşti.
Iar acest comportament este din ce în ce mai
agresiv, mai primitiv şi mai intolerabil. El nu
mai are limite. Dar odată şi-o dată trebuie să
aibă un sfârşit, că altfel nu se poate.
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204) Actualitate

Doar România este în criză. UDMR nu!

Pe ce aruncă „fără număr” Consiliul Judeţean Harghita banii publici? Pe promovarea separatismului teritorial pe criterii etnice. De unde
are Consiliul Judeţean Harghita bani? De la bugetul de stat al României. Bineînţeles!
# Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Criză! Criză! Criză! Inflaţie! Bani puţini!
FMI! DNA! Corupţie! Pensionarii, gaura
neagră a economiei româneşti! Profesorii,
gaura neagră a economiei româneşti! Me-
dicii, gaura neagră a economiei româneşti!
Cam asta auzim de vreo doi ani de zile.
Există, însă, locuri şi oameni fericiţi, unde
criza este un cuvânt străin, şi pe româneş-
te şi pe ungureşte. Este în Harghita. O oază
de bogăţie şi un trai bun. Nu. Nu ne refe-
rim la judeţul Harghita, unde cetăţenii, fie
ei români ori maghiari, resimt, ca orice om
din Ţara asta, criza generată de guvernarea
incompetentă şi coruptă de culoare verzui-
portocalie, specifică scaunului diareic al co-
piilor mici.
Ne referim la Consiliul Judeţean (CJ)
Harghita, unde udemeriştii aruncă „fără nu-
măr” bani publici pe acţiuni de promovare a
imaginii UDMR Harghita, pe motivul pro-
movării imaginii judeţului (chiar şi Partidul
Civic Maghiar a reclamat acest lucru) ori pe
acţiuni de promovare a separatismului teri-
torial pe criterii etnice.
Cam pe ce intenţionează CJ Harghita,
la iniţiativa udemeristului său preşedinte,
Borboly Csaba, să cheltuiască bani în anul
2011? Conform tanasadan.blogspot.com,
care citează chiar din actele oficiale ale CJ,
lista - suntem convinşi, incompletă - arată
cam aşa, la prima strigare:
- 25.000 lei pentru promovarea colaboră-
rii judeţului Harghita cu judeţele Covasna şi
Mureş. Alocarea sumei se face la propune-
rea „Compartimentului Ţinutul Secuiesc”.
Ce înseamnă această promovare ştim deja.
Stabilirea de relaţii instituţionale care să ge-
nereze o formă de administraţie unică a ce-
lor trei judeţe, ca fundament al unei viitoare
autoguvernări a „miticului” aşa-zis ţinut se-
cuiesc.
- 200.000 lei - programul de protecţie a
monumentelor istorice de pe teritoriul jude-
ţului Harghita. Evident, este vorba de reabi-
litare sau amplasare de noi monumente cu
simbolistică separatistă, aşa cum am văzut
că se întâmplă în ultimii 20 de ani. Cine
poate să ne contrazică, să scrie pe adresa
redacţiei şi să ne dea un singur exemplu de
monument românesc finanţat din aceşti bani
în anul 2011.
- 41.000 lei - programul de asociere al
judeţului Harghita cu Institutul pentru stu- că nu hainele reprezintă problema secuilor, carpatină şi a Ţinutului Secuiesc”; Asociaţia
dierea problemelor minorităţilor naţionale. deoarece au oportunitatea să aleagă din bo- Gyongyvirag - Legături comune între cul-
N-am auzit de institutul acesta. Din punct de gata marfă a magazinelor second-hand care tura minorităţii maghiare din diferitele ţări;
vedere european, minorităţile din România au împânzit cele două judeţe. Nici hrana nu Asociaţia pentru Ciuc - program cultural
se bucură de cele mai consistente drepturi. este o problemă, că secuii sunt gospodari şi pentru tinerii maghiari din Ghimeş-Făget
Singura problemă a UDMR este obţine- au cartofi şi kurtoskolacs. De apă, ce să mai (comună care nici măcar nu e în judeţul Har-
rea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. vorbim. Nu trebuie să dea bani pe ea că pot ghita). Cei interesaţi pot vizualiza în întregi-
Oare se găseşte cineva să se preocupe, nu să îşi umple pet-urile direct de la izvor. Pro- me lunga listă pe tanasadan.blogspot.com.
mai zicem să şi finanţeze, şi de problemele blema secuilor sunt porţile secuieşti. Nu ţin Iată, deci, nenumărate exemple potrivit
românilor discriminaţi din Covasna şi Har- de foame şi nu te poţi îmbrăca cu ele, dar, în cărora, evident, unii au bani şi o duc bine.
ghita, numeric inferiori în aceste judeţe? caz de criză, au putere calorică mare şi fac Nu la fel de bine o duce municipiul Topliţa
- 90.000 lei pentru „excursii în ţinutul faţă gerului specific zonei. din judeţul Harghita (vezi pagina 7), unde
secuiesc pentru copii şi tineri”. Să fie vorba - 40.000 lei pentru realizarea de dezbateri 76 la sută din populaţie este de naţionalitate
de plimbări ale copiilor din Miercurea-Ciuc în localităţile judeţului Harghita, cel puţin o română. Vădita discriminare ce se petrece în
la Sfântu-Gheorghe sau în alte localităţi din dată pe an, implicând intelectualii locali în inima României nu o studiază niciun institut
zonă în cadrul unui program extraşcolar de formarea vieţii publice. Dacă din cei 40.000 şi nici nu este amintită de delegaţiile Consi-
educare în spirit segregaţionist? lei se alocă ceva şi pentru palinka, concluzi- liului Judeţean Harghita în cadrul vizitelor
- 400.000 lei pentru ocrotirea şi conser- ile dezbaterilor chiar vor fi utile în formarea prin Europa.
varea imaginii satului harghitean. Deoarece vieţii publice.
în mintea UDMR satul specific harghitean, - 130.000 lei pentru vizite în localităţile
sau covăsnean, nu poate fi decât „satul secu- înfrăţite şi primire de delegaţii din localită-
De unde are Consiliul Judeţean
iesc”, ne dăm seama unde se vor duce aceşti ţile înfrăţite. Obrazul subţire cu cheltuială Harghita bani?
bani. se ţine, iar luxoasele maşini ale CJ Harghita
- 60.000 lei pentru reprezentarea şi pro- consumă mult la un drum de Budapesta. Dintr-un document oficial obţinut de
movarea judeţului Harghita pe lângă insti- - 180.000 lei - programul anual de finan- Dan Tanasă de la Finanţele harghitene reiese
tuţiile Uniunii Europene. Paradoxal, deşi se ţare nerambursabilă a proiectelor şi acţiuni- că bugetul judeţului Harghita, pe anul 2011,
plimbă pe la Bruxelles, aleşii locali nu prea lor culturale din anul 2011. Aici este inte- este de 208.404,00 mii lei.
dau dovadă de europenism şi de aplicarea resant de văzut cam cum s-au cheltuit banii Din totalul de 208.404,00 mii lei, doar
principiului european „unitate în diversita- cu aceeaşi destinaţie în anul 2010, când au 31.181,00 mii lei sunt venituri proprii. Dife-
te” în relaţia cu cetăţenii români din Covas- fost alocaţi acestei cheltuieli 158.000 lei. renţa provine, fireşte, de la bugetul de stat.
na şi Harghita. Convingerea noastră este că Iată doar câteva exemple de alocări: Aso- Bravo guvernare verzui-portocalie. Halal
pe acolo se cam duc ca să toace bani şi să ciaţia Halo - „Conferinţă comunitară inter- să-ţi fie!
promoveze separatismul teritorial pe crite-
rii etnice. Nu am auzit de vreo realizare a
omologilor covăsneni a harghitenilor, care
au plătit o căruţă de bani pe chirie pentru un
apartament la Bruxelles, neutilizat în interes
public niciodată. Nu am auzit nici că vreo
cameră de conturi a recuperat fabuloasa
sumă plătită chirie, la Bruxelles, de Consi-
liul Judeţean Covasna.
- 101.500 lei pentru dezvoltarea relaţiilor
publice ale Consiliului Judeţean Harghita,
în anul 2011.
- 240.000 lei pentru promovarea imaginii
judeţului Harghita.
La aceste hotărâri şi Partidul Civic Ma-
ghiar (PCM) a protestat, pe motivul că se ur-
măreşte doar promovarea imaginii UDMR
şi a preşedintelui CJ Harghita, căzuţi în
dizgraţie în rândurile maghiarimii datorită
proastei guvernări.
- 235.000 euro pentru „Drumul porţilor
secuieşti”. Doamna Nuţi să trăiască! Fină
cunoscătoare a secuimii, aceasta a înţeles

Mureş
Vicepreşedintele PC Mureş susţine că
Traian Băsescu va încerca să îl împiedice pe
Vasile Blaga să acceadă la preşedinţia PD-L
Vicepreşedintele Filialei Mureş
a Partidului Conservator, Dinu So-
cotar (foto), a declarat, miercuri, în-
tr-o conferinţă de presă, că „Traian
Băsescu face tot posibilul să-l îm-
piedice pe Vasile Blaga să acceadă
la preşedinţia partidului”, deşi aces-
ta din urmă l-a susţinut întotdeauna.
„Din motive pe care nu le în-
ţeleg întru totul ştim că domnul
Traian Băsescu nu l-ar agrea la
conducerea PD-L pe domnul
Vasile Blaga, care totuşi a fost
principalul susţinător al lui Tra-
ian Băsescu, în momentul în care
a câştigat preşedinţia PD, contra
candidatului Petre Roman, şi a fost
o mare surpriză pentru toată lumea
că Vasile Blaga a făcut acest gest,
pentru că de 16 ani Vasile Blaga a
fost secretar general sau pe o func-
ţie echivalentă. Din acea funcţie,
principalul om de organizare al
lui Petre Roman l-a susţinut nu pe
Petre Roman, ci pe Traian Băses-
cu şi uitaţi, astăzi, Traian Băsescu
evident face tot posibilul să-l îm-
piedice pe Vasile Blaga să acceadă
la preşedinţia partidului”, a afirmat
Dinu Socotar, membru al Partidu-
lui Democrat în acea vreme.
Acesta a subliniat că Vasile Blaga
are şansele cele mai mari de a ajunge
liderul PD-L datorită funcţiei pe care
a ocupat-o timp de 16 ani, mai ales
că „el a controlat organizaţiile terito-
riale, şi-a creat relaţii, contacte, este
foarte cunoscut şi finalmente delega-
ţii din teritoriu sunt cei care vor vota
acolo şi sunt dominanţi”.
„Are o poziţie favorabilă din
punctul meu de vedere”, a adăugat
Socotar, care a precizat că vede
ca pe un lucru pozitiv faptul că în
PD-L există competiţie pentru şe-
fia partidului, însă consideră un lu-
cru grav implicarea şefului statului
în treburile interne ale formaţiunii.
„Este bine că este bătălie pen-
tru funcţia de preşedinte. Este în
schimb deosebit de grav că pre-
şedintele se bagă şi ceea ce este şi
mai grav este că atâtea încălcări ale
Constituţiei a făcut Traian Băsescu
că astăzi nu le mai bagă nimeni în
seamă sau nimeni nu contestă drep-
tul preşedintelui de a se implica în
treburile interne ale unui partid. Nu
mai este o temă, este absolut natural
- considerăm - din partea lui Tra-
ian Băsescu că se bagă acolo. Este
o chestie care mă îngrijorează - cum
va fi viitorul preşedinte”, a susţinut
Dinu Socotar.
Liderul PC Mureş a condamnat
„spiritul cotrocenesc” impus de ac-
tualul preşedinte al statului şi a pre-
cizat că va fi destul de greu pentru
un urmaş de-al lui Traian Băsescu
„să accepte să nu se bage în treburi-
le în care Traian Băsescu a interve-
nit abuziv”.
În realizarea rubricii sunt folosite
ştiri ale agenţiei naţionale de presă -
AGERPRES

„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii”, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul” lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.” (David Prodan, Memorii, 1993)
 Dosarele istoriei - Sănătate Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204) 9

„Prietenii noștri”,
care au cucerit România fără război
# Dumitru Măciucă o eventuală acţiune militară a armatei ungare - muncitor, Sandor Szekely - frizer, Bela Roth mitate cu planurile expansioniste declarate, a
(Sfântu-Gheorghe) în zonele revendicate. Iniţial, acţiunea teroristă - fabricant. Alcătuirea nucleului a fost realiza- fost radical organizată şi extinsă, pentru a întări
a apărut în anii 1918-1919, în timpul situaţiei tă de Gabor Orosz, bibliotecar la Universitatea dominaţia asupra naţionalităţilor din teritoriile
Europarlamentarul Tokes Laszlo a salutat tulburi din Ungaria, prin acte întreprinse de din Budapesta şi fost preot în Satu-Mare, re- anexate şi a cuceri altele. În teritoriul anexat, la
beatificarea fostului episcop Bogdanffy Szilard, centrul contrarevoluţionar de la Seghedin, şi a crutor al serviciului de informaţii ungar şi unul Cluj, Târgu-Mureş, Baia-Mare şi în alte oraşe,
la Oradea. Actualul beatificat a făcut parte din culminat cu marile comploturi din anii 1934- din îndrumătorii secreţi ai minorităţii maghiare au fost create şcoli de spionaj pentru pregătirea
grupul terorist maghiar antiromânesc „Organi- 1940, îndreptate contra României şi Cehoslo- din România. Acţiunea a fost zădărnicită de agenţilor ce urmau să fie infiltraţi în România.
zaţia de autoapărare din Mihalyfalva” (Valea lui vaciei. În perioada destrămării statului cehoslo- organele contrainformative române, care au Aceştia erau pregătiţi atât în tehnica culege-
Mihai). Tokes a salutat şi demersurile demarate vac, 1938-1939, serviciul de informaţii ungar monitorizat activitatea celor implicaţi şi, la mo- rii informaţiilor, cât şi în săvârşirea actelor de
pentru beatificarea clericului romano-catolic a primit ordin ca, în colaborare cu tehnicienii mentul oportun, în octombrie 1939, au arestat sabotaj şi diversiune asupra unor obiective mi-
Marton Aron, cel care a luptat în primul război Marelui Stat Major, să organizeze în România pe toţi cei implicaţi şi au confiscat întregul ar- litare şi de importanţă strategică din teritoriul
mondial în aşa-numita Divizie 82 Secuiască. o reţea teroristă care să servească drept avan- senal adus de peste graniţă. Alte echipe tero- românesc. Marile unităţi militare ungare din
Potrivit rapoartelor SSI, această unitate milita- gardă forţelor ce urmau să intre în Transilvania. riste cu intenţii similare, anihilate de serviciile Transilvania, dotate cu peste 20 de aparate de
ră „era vestită pentru atrocităţile comise con- Organizaţia teroristă a luat fiinţă, creându-se specializate române, au mai fost descoperite emisie-recepţie, au desfăşurat o puternică ac-
tra românilor”. După cum se ştie, până astăzi, nuclee la Satu-Mare, Oradea, Cluj, Odorhei, la Sighet (ianuarie 1940), Valea lui Mihai (fe- tivitate informativă asupra spaţiului românesc
niciunul dintre miile de martiri români ucişi în Baia-Mare, Marghita, Miercurea-Ciuc, Zalău, bruarie 1940), Andrid şi Săcăşeni (iunie 1940). din zona de graniţă. Prin organizaţiile parami-
temniţele comuniste nu beneficiază de o recu- Homorod, Cehul-Silvaniei, Târgu-Mureş şi În vara anului 1940, în timpul tratativelor litare - Crucile cu Săgeţi, Reînnoirea Maghiară
noaştere similară. alte centre urbane. Au fost instalate posturi de dintre guvernele de la Bucureşti şi Budapesta în ş.a. - au fost iniţiate acţiuni informative asupra
Despre reţelele teroriste antiromâneşti înfi- radio clandestine, linii de curieri care, trecând problema Transilvaniei, autorităţile ungare au populaţiei româneşti din teritoriul cedat. Obiec-
inţate de serviciile secrete maghiare, din care au ilegal graniţa, au transportat fonduri, explozivi trimis alte grupe teroriste, cu misiunea de a dis- tivul final al acestor ingerinţe era realizarea
făcut parte cei doi, public un extras semnifica- şi alte materiale necesare atentatorilor. Planul a truge căi ferate şi rutiere, a incendia păduri, sate unui stat ungar considerabil mărit din punct de
tiv dintr-un studiu bazat pe cercetarea arhivelor prevăzut ca, în momentul începerii operaţiilor româneşti şi germane, a otrăvi fântânile, pentru vedere teritorial şi cu o poziţie predominantă în
Serviciului Special de Informaţii (SSI) al Rega- militare, postul de radio Budapesta să transmi- a îngreuna evacuarea armatei, a autorităţilor şi a sud-estul Europei.
tului României, realizat de dr. Alin Spânu: tă teroriştilor, prin limbaj convenţional, ordine- populaţiei civile din zonele estimate a fi cedate Un preţios auxiliar al serviciilor secrete
le necesare pentru începerea acţiunii pe întreg de România. În cazul nefinalizării tratativelor, din Transilvania de nord-est a fost reprezen-
Metode, mijloace şi acţiuni teritoriul Transilvaniei. Obiectivele principale aceste grupe trebuiau să declanşeze o acţiune tat de organizaţiile pe bază de voluntariat
erau distrugerea podurilor de cale ferată şi a de teroare asupra populaţiei civile, sens în care patriotic, care au urmărit şi reprimat rezis-
subversive care au vizat destrămarea drumurilor, a depozitelor de muniţii, aeropor- armata Ungariei ar fi intervenit pentru restabili- tenţa antihorthystă, înarmarea şi pregătirea
României (1919-1944) turilor, uzinelor militare etc.. Reţeaua teroristă rea ordinii. Rezidenţa pe teritoriul României a militară a populaţiei în cazul unui conflict cu
a inclus 130 de persoane din cele mai diverse fost stabilită la Oradea, însă şi de această dată, România. Printre acestea se afla şi „Poliţia
„Activitatea teroristă a constituit una din categorii sociale şi profesionale, sub conduce- structurile de siguranţă naţională au neutralizat civilă voluntară”, compusă numai din cetă-
laturile deosebit de agresive ale serviciilor se- rea unui nucleu format din Karoly Kopf - preot cu succes aceste acţiuni. ţeni unguri verificaţi şi care lucrau pe bază de
crete şi ale organizaţiilor paramilitare, care au din Satu-Mare, Zoltan Gobl - medic, Gabor După ocuparea Transilvaniei de nord-est, în sentimente naţionale. Această poliţie avea şi
vizat declanşarea unor acţiuni de gherilă pe te- Sarkady - farmacist, Ferencz Linzembold - urma Dictatului de la Viena, activitatea servi- sarcini contrainformative, îndreptate împotri-
ritoriul statelor vecine, cu scopul de a pregăti preot, Victor Heinrich - droghist, Zoltan Simon ciului de spionaj ungar în România, în confor- va mişcărilor proromâneşti.”
Războiul contra bolnavilor continuă euro, bani pe care trebuie să-i dea general, tinerii care intră în sistem
doctorul, iar o inscripţie durează 30 şi care se vor trezi direct medici-şo-
Medicii de familie, ţinte vii în minute de pacient. Dacă doctorul
are, să zicem, 1.500-2.000 de paci-
meri. De asemenea, se vrea ca acest
contract să fie semnat pe doi ani,
enţi, faceţi şi dumneavoastră o soco- ceea ce reprezintă o gravă nedrepta-
colimatorul ministrului Sănătăţii teală să vedeţi câte ore ar trebui el să
se muncească.
te, deoarece nu se ştie cum vor evo-
lua preţurile în acest timp.
# dr. Mircea Frenţiu are un spirit de Sherlock Holmes Contractul cadru se prevede un pla- O altă directivă a Contractului Acestea sunt câteva probleme
(Blaj, Mica Romă) veşnic în căutarea semnelor de boa- fon la reţetele compensate şi gratuite cadru este înfiinţarea unor centre de importante pentru medicii de fami-
lă şi a prescripţiei de medicamente. şi la investigaţiile medicale. Acest permanenţă, o idee veche pesedistă lie, care consider că ar trebui cunos-
Mă întreb, fără să fiu retoric, Totodată, el face şi o medicină pre- lucru îi va determina pe medici să îmbrăcată acum în verzui-portoca- cute de marele public.
oare ce tânăr din România ar vrea ventivă şi oferă multă căldură, du- aleagă între pacienţi - cine moare şi liu. Nu se spune, însă, în ce spaţii vor Medicul se realizează prin paci-
să devină medic după ce vede acest ioşie, linişte şi, de ce nu?, speranţă cine trăieşte?! Iar, în atare situaţie, funcţiona, cu ce bani şi cine plăteşte enţii lui, adică prin oamenii bolnavi.
război crunt pe care ministrul Sănă- bolnavului. El, medicul de familie, medicii de familie refuză să ia locul gărzile medicilor de familie!? Până nu veţi înţelege nobleţea com-
tăţii, Cseke Attila, îl poartă împotriva are o sporită capacitate de analiză şi lui Dumnezeu… Medicii de familie care au mai pasiunii, domnule Cseke Attila, nu
bolnavilor şi a halatelor albe. Cine ar Foto: media1 puţin de 1.500 de pacienţi, vor veni veţi fi niciodată ministrul Sănătăţii
mai deveni medic dacă ar putea pre- cu bani de acasă sau vor da faliment. în sufletul medicilor, dar mai ales în
vedea toate dificultăţile care îl aşteap- Cine vor fi aceşti medici? Vor fi, în sufletul celor suferinzi.
tă: veşnic un om ocupat, veşnic un
om obosit, veşnic cu mâinile şi ochii
pe mizeria umană, veşnic cu halatele
transpirate şi murdare de sângele din
sălile de operaţie, dar cu zâmbetul
Închirieri, la preţuri
pe buze. În lupta cu boala şi moartea
medicul iese câteodată învingător,
câteodată învins, dar întotdeauna se
foarte avantajoase,
ridică la fel ca şi pasărea Phoenix, şi
luptă mai departe într-un sistem sani-
tar românesc veşnic subfinanţat.
în judeţul Mureş
Până când ministrul Sănătăţii nu ‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
va înţelege acest lucru, medicii şi pa- Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
cienţii vor fi în continuare în căutarea ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
unui vindecător miraculos. Războiul care aferente).
transformării spitalelor în azile sau al sinteză, pe care medicii specialişti nu Tot în Contractul cadru se preve-
comasării spitalelor mici nu s-a ter- le au atât de dezvoltate. El trebuie să de, pentru medicina primară, o sum㠇 Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
minat, protestele halatelor albe, dar decidă, din noianul de medicamente mai mică cu 3,4 la sută în 2011 faţă gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
şi ale pacienţilor, fiind în desfăşura- prescrise de medicii specialişti, „ce de 2010. Acum, când se scumpeşte de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
re. Ce face între timp, domnul minis- merge şi ce nu” la boala pacientului. totul, inclusiv medicamentele, banii tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
tru? Ţinteşte, din nou. De astă dată Pe aceşti medici „îi ţinteşte” minis- sunt mai puţini!
pe medicii de familie care sunt baza trul Sănătăţii. Medicii de familie nu De asemenea, Contractul cadru Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
piramidei sistemului medical. vor Contractul cadru pe anul 2011 cu îi obligă pe medicii de familie să ferată propriu şi acces direct la E60.
Medicul de familie care nu-l pri- Casa Naţională de Asigurări de Să- înscrie pe noul card de sănătate da-
veşte pe bolnav ca pe un om oare- nătate, deoarece are consecinţe grave tele pacienţilor şi istoricul medical. Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
care, ci ca pe unul „din familia lui”, atât asupra lor, cât şi a bolnavilor. În Inscriptorul de card costă 3.000 de
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204) Sudoku - Şah

inea
Şi tu ne poţi trimite poze:
Imagmânii info@condeiulardelean.ro
ă
săpt

Februarie 2011
În judeţele Covasna, Harghita și Mureș tot mai multe
instituţii publice, controlate de UDMR și PCM,
continuă să arboreze, pe faţă, fără nicio opreliște,
textila albastru-aurie numită „steag secuiesc“. Somn
ușor, autorităţi, complice la trădare, ale Statului Român!
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

AEROFLOT 2011
Tradiţionalul turneu al companiei aviatice ruse, dotat cu un fond de premiere total
O greşeală care va fi sancţiona-
tă prompt de către alb. Greşită era, de
asemenea, continuarea 15...Dxd4, de-
Problemã propusã
pasionaþilor de ºah
oarece după 16.Nxc6+! Cd7 17.Dc4
de peste 120.000 de euro, a adunat în grupa principală A un număr de 84 de partici- Dxc4 18.Nxd7+ Rd8 19.Cxc4 Rxd7 TRUMP Raymond
panţi, din care 72 mari maeştri. 20.Cb6+ Rc6 21.Cxa8, albul rămâne cu
Numărul total de participanţi din cele trei grupe - A, B şi C - este de 372 (!), deci
Minneapolis Star-Journal, 1950
un turn în plus. Cel mai mic dintre rele
un turneu-mamut. era 15...Nxe4 şi deşi după 16.Dxe4 Dd5
Cum era şi normal, ne-am concentrat atenţia asupra turneului A, în care conduce 17.De2 Ne7 18.Tfe1 0–0 19.Cxc6 Dxc6
oarecum surprinzător, cu 6 puncte după 7 runde, tânărul mare maestru vietnamez Le 20.Dxe7, albul rămâne cu un pion în plus,
Quang Liem (foto), în vârstă de 20 de ani, care l-a învins în runda a 4-a pe principa- lupta poate continua. 16.Nxc6+! bxc6
lul favorit al turneului, americanul Gata Kamsky. 17.Dxc6+ Cd7 18.Cxg6! hxg6 Un fru-
Să urmărim partida: mos sacrificiu de damă urmează la 18...
Tc8. După 19.Cxe7! Txc6 20.Cxc6 Df6
21.Tfe1+ Rf8 22.Nd2 h5 23.Ce7 (pentru
a nu permite regelui negru să se pună la
adăpost) 23...Dxd4 24.Tac1 f6 25.Cg6+
Rg8 26.Nc3 urmat de Cxh8, albul are
avantaj clar. 19.Tfe1 0–0 În sfârşit negrul
a reuşit să facă rocada, dar poziţia sa este
deja compromisă. 20.Nc7 Cb8 21.Nxd8
Cel mai simplu! 21...Cxc6 22.Nxe7 Cxe7
23.Txe7 Albul a rămas cu doi pioni în
plus şi nu va trece mult timp până când

Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)

Le Quang, Liem (2664) - Kamsky,
Gata (2730) [D11]
Aeroflot Open A, Moscova (4),
11.02.2011
1.d4 d5 2.c4 c6 3.Cf3 Cf6 4.Db3
O variantă mai rar jucată, dar cu o idee
viabilă: spre deosebire de variantele
clasice din Apărarea slavă, albul apără
pionul c4 cu dama şi nu cu nebunul din
f1 (după e2-e3), lăsând astfel cale libe-
ră nebunului din c1. 4...e6 5.Cc3 Cbd7
6.Nf4 Destul de populară este şi trece-
rea în „Catalană“ după 6.g3. 6...a5 Cred
că marele maestru american de origine
rusă a fost surprins de sistemul ales de
alb şi nu găseşte cea mai bună linie de
joc. Continuarea uzuală şi bună este 6...
Ne7. 7.cxd5 exd5 8.e3 Cb6 În singura
partidă jucată, în care negrul a ales va-
rianta cu 6...a5, s-a continuat aici cu 8...
Ne7 şi după 9.h3 0–0 10.Nd3 Te8 11.0–0
Cf8 12.Tac1 Nd6 13.Nxd6 Dxd6 14.Ca4
C8d7 15.Cd2 g6 16.a3 Rg7 17.Dc2 Te7
18.Tfe1 Cg8 19.Dc3 Dc7 20.e4 albul a
obţinut avantaj, Sturua, Z (2450) - Ma-
jorovas, V (2420) / Vilnius 1984. 9.Nd3
Ng4 10.Ce5 Nh5 11.0–0 a4 12.Dc2 Ng6
13.e4! Albul nu aşteaptă invitaţie speci-
ală şi profitând de dezvoltarea mai bună
deschide imediat jocul în centru. 13...
dxe4 14.Cxe4 Cxe4 15.Nxe4 Ne7? (Vezi
diagrama)
O problemă în care, în poziţia iniţială, una din
figurile albe strică simetria de pe tablă.
„Cheia” problemei este chiar
refacerea simetriei poziţiei!
Multitudinea de variante secundare,
bazate de asemenea pe soluţii simetrice, dau o
plenitudine aparte problemei.
Soluţia problemei:
2.Nxc6# 1–0
g)1...Tc4 2.bxc4#]
e)1...Tc5 2.Cxb6#; f)1...Te4 2.fxe4#;
negrul se va hotărî să cedeze. 23...Tfd8 c)1...Nc5 2.Cxc3#; d)1...Te5 2.Cxf6#;
[Sau a)1...Cxb5 2.Nxe6#; b)1...Ne5 2.Cxe3#;
24.Td1 a3 25.b3! Ultima fineţe! 25... 1.Nd7! (refăcând simetria) 1…Cxf5
Tac8 26.Rf1 Td5 27.Td2 şi negrul a ce-
dat. După 27...Tcd8 28.Ta7 Txd4 29.Txd4
Txd4 30.Txa3 cei doi pioni liberi legaţi ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
asigură albului un câştig facil. 1–0 doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

Consider că în baza cercetărilor propriei sale voinţe, de ce naţiona- vedere demografic, a legitimităţii Să nu uităm niciun moment că adică pe Pământul Secuiesc istoric,
anterioare nu s-a realizat o analiză litate se declară. Este vorba despre pretenţiei la autonomia secuiască. În naţionaliştii români se folosesc şi procentul românilor abia trece de
comparativă privind reconstrucţia un drept fundamental în care nimeni cazul în care în perioada următoare de aceste statistici, ca de o armă, în 20%, numărul locuitorilor români
etnografică şi tocmai din această ca- nu se poate implica. Fiecare maghiar nu se va forma un punct de vedere lupta împotriva autonomiei terito- din regiunile nesecuieşti din judeţul
uză, acest studiu are un caracter de de pe Pământul Secuiesc, cu limba unitar în această problemă, o par- riale. Exemple bune în acest sens: Mureş poate fi dublat, iar cu acest
pionierat. Bineînţeles că nu conside- şi cultura maghiare, trebuie să ştie te din secui vor figura ca maghiari, falsificările sau dezinformările cu lucru sunt alarmaţi oamenii împo-
răm finalizat procesul cercetării. că puterea română este interesată în iar cealaltă parte, ca secui, ceea ce caracter demografic făcute de elita triva autoguvernării poporului se-
Se ştie că în perioada recensă- mod tradiţional ca în statistici să fi- ar putea avea o consecinţă nocivă. naţionalistă de pe Pământul Secu- cui. Din când în când, în presă sunt
mintelor din România, problema era gureze cât mai puţini maghiari. Ca S-ar putea crea o situaţie-capcană iesc. Atunci când este vorba despre lansate absurdităţi legate de cele
ca un nod gordian, deoarece în for- o concluzie a acestui fapt, cu ocazia de care s-ar putea folosi excelent Pământul Secuiesc autonom, se po- câteva sute de secui care figurează
mularele tipărite pentru recensământ recensămintelor anterioare, secuii propaganda care luptă împotriva meneşte de procentul demografic şi în recensămintele româneşti, spu-
secuii figurează maghiari sau secui. - urmându-şi instinctul de apărare - autonomiei teritoriale a Pământului de numărul românilor din cele trei nându-se că aceşti câţiva oameni
Mulţi nu ştiu că nu a avut niciodată s-au declarat maghiari şi nu secui. În Secuiesc. Concluzia este următoa- judeţe, iar prin invocarea acestor solicită pe nedrept autonomia, dat
o însemnătate atât de mare ca acum momentul de faţă, când lupta pentru rea: pe Pământul Secuiesc, fiecare aspecte este pusă sub semnul între- fiind faptul că revendicarea în ca-
ideea că Pământul Secuiesc are o dreptul autoguvernării secuieşti este persoană trebuie să se declare secui bării legitimitatea utilizării limbii uză nu poate fi susţinută prin date
limbă şi o cultură maghiară, mai ales din ce în ce mai extinsă, ar fi impor- sau maghiar, deoarece doar astfel maghiare de către Pământul Secu- demografice.
dacă ne referim la viitorul recensă- tant ca numărul secuilor să fie evi- poate fi evitat cercul vicios care poa- iesc vechi de 800 de ani. Se folo- Să nu uităm că aspectul demo-
mânt din România. denţiat şi în cadrul recensământului te conduce nu numai la neînţelegeri, sesc de lipsa generală de informare. grafic nu este de neglijat atunci când
În opinia mea, această problemă oficial. Este clar că la recensământul ci care îi poate dăuna şi succesului Prin intermediul unor dezinformări vine vorba de drepturi comunitare.
trebuie aprofundată temeinic, pen- care urmează să aibă loc în perioada luptei pentru obţinerea autonomiei. se dublează procentul demografic Cotidianul „Haromszek”
tru ca recensământul să oglindească 22-31 octombrie 2011, secuii trebu- Să nu uităm că mai avem timp să al românilor de pe Pământul Se- (Covasna), nr. 6.187, 15.01.2011;
realitatea şi să aibă un efect pozitiv ie prezentaţi ca secui - conform rea- conştientizăm această problemă, iar cuiesc, deoarece ştiu foarte bine că Titlu: Societatea secuiască / De
asupra evoluţiei destinului secuilor. lităţii istorice - deoarece acest aspect această activitate poate fi realizată cele trei judeţe nu sunt identice cu ce este importantă cunoaşterea
Se pare că problema este una foar- ar putea fi un argument important independent de interesele de partid Pământul Secuiesc istoric. În timp numărului secuilor,
te simplă: fiecare să decidă, potrivit în privinţa susţinerii, din punct de şi prin implicarea mass-media. ce în cele două judeţe şi jumătate, Semnează: Kadar Gyula
La Centrul Democraţia din Covasna s-au prezentat aproxi- Lângă Parlament lucrează dat cu titlu gratuit. De asemenea, Kover Laszlo a solicitat ca şi reprezentanţii Foru-
mativ 20 de persoane din scaunul Orbai pentru a cere consul- din nou buldozerele. A început patriarhatul român a contractat un mului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpa-
tanţă în legătură cu întocmirea dosarelor pentru obţinerea ce- construirea Catedralei Mântuirii credit de 200 milioane euro cu ga- tic (KMKF) să participe activ la procesul constituţio-
tăţeniei. Importanţa existenţei biroului este dovedită de faptul Neamului. Şi aceasta va fi tot o ranţii - după cum se spune - de stat. nal. În urma şedinţei de ieri a comisiilor permanente
că la festivitatea oficială de joi au participat edili din scaunul construcţie gigantică şi extrem de În plus, cu toată criza, patriarhul ale structurii, Kover Laszlo le-a declarat jurnaliştilor:
Orbai, membri UDMR, PCM, edili independenţi, dar şi alte per- scumpă. Cheltuielile totale sunt Daniel a mai cerut încă 20 milioa- le-a solicitat organizaţiilor membre să urmărească cu
sonalităţi importante. La manifestare au mai participat dr. Csige estimate la 400 milioane euro, însă ne lei din banii publici. atenţie derularea dezbaterilor pe marginea constitu-
Sandor, consulul ungar dr. Partl Alexandra Petra şi Papp Elod, această sumă nu include şi cheltu- Bisericile istorice maghiare nu ţiei şi, dacă au propuneri, să le transmită deputaţilor
vicepreşedintele CNMT. ielile pentru statui şi picturi. Pentru şi-au primit înapoi nici măcar ceea ungari prin intermediul forumurilor KMKF. Pentru a
Birourile CNMT funcţionează pentru ceva şi nu împotriva a acestea se vor cheltui alte 200 mi- ce le aparţinuse de drept, însă în ul- fi elaborată o constituţie care să fie nu numai a cetă-
ceva - a declarat în cuvântarea sa de deschidere Szabo Tunde, vice- lioane euro. timii 20 de ani în ţară au fost cons- ţenilor care aparţin, din punct de vedere constituţio-
preşedinte CNMT din scaunul Orbai. Potrivit proiectelor, cheltuie- truite - cu bani din bugetul central nal, de statul ungar, ci şi a celor care trăiesc în afara
În cadrul festivităţii de deschidere, primarul Lorincz Zsigmond lile de construire a bazilicii vor fi şi bugetele locale - 2.600 de bise- graniţelor ţării, ca membri ai naţiunii maghiare - a
a evidenţiat: mizează pe inteligenţa secuiască şi speră că paşaportul finanţate în comun de statul român rici ortodoxe. subliniat preşedintele Parlamentului ungar.
ungar nu va însemna emigrare pentru cei din scaunul Orbai, ci că şi biserica ortodoxă. Asta în pofi- Pentru grandomania româ- Kover Laszlo a adăugat: în cadrul şedinţei de
aceştia vor încerca să-şi păstreze statutul de maghiari aici, acasă. da faptului că până şi patriarhul nească am plătit şi noi, maghiarii, ieri s-a discutat şi despre reforma dreptului de vot.
Nemes Elod, preşedintele executiv al CNMT Trei Scaune, a Teoctist spunea, pentru a contra- şi nu o dată. Deşi şi noi am avea bi- Deocamdată au fost ridicate doar unele probleme
anunţat ca un aspect de noutate, faptul că din luna februarie va fi cara protestele faţă de această idee serici, catedrale care ar trebui puse conceptuale, a demarat procesul deliberării. S-a sub-
înfiinţată o echipă care în baza cererilor şi a programărilor se va megalomană, că nu se vor cere la punct. liniat că cetăţenia este unică şi indivizibilă, presupu-
deplasa în orice localitate din Trei Scaune, pentru a oferi lămuriri. fonduri de la bugetul de stat. Până Cotidianul „Szekely hirmondo” ne dreptul de vot şi elimină discriminarea - a menţio-
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.187, 15.01.2011; acum, însă, au primit de la bugetul (Covasna), nr. 12, 19.01.2011; nat Kover Laszlo.
Titlu: Centrul Democraţia la Covasna / Cei care se ocupă de comun 5 milioane lei, iar de la bu- Titlu: Cupolă sub formă de Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.191,
problema naturalizării se vor deplasa şi pe teren, getul oraşului 20 milioane lei, pe ceapă, extrem de scumpă, 20.01.2011; Titlu: Kover Laszlo: Cetăţenia
Semnează: Bokor Gabor lângă terenul de 110.000 mp acor- Semnează: Roman Gyozo presupune dreptul de vot

www.forumharghitacovasna.ro

Auto
 Vând Ford Escort, stare bună de
funcţionare, an fabricaţie 1998,
motor 1.600 CMC benzină,
geamuri electrice faţă, culoare
albastră. Preţ: 2.200 Euro nego-
ciabil. Tel.: 0762-240.550
 Vând Opel Astra, an fabricaţie
1997, motor 1.400 CMC benzi-
nă. Preţ negociabil. Tel.: 0745-
126.006
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari
în zonă liniştită. Preţ negociabil.
Tel: 0721-289.856
 Vând / închiriez apartament cu 4
camere, parter, în Sfântu-Gheor-
ghe, zona Nicolae Colan, centrală
termică, trei băi, termopane, izolat
termic nou, preţ 52.000 Euro nego-
ciabil. Tel: 0740-682.785
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând apartament 3 camere în Sfân-
tu-Gheorghe, respectiv garsonieră
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
confort 1. Preţ: 65.000 lei respectiv
60.000 lei. Tel: 0741-957.224
 Vând casă în Sfântu-Gheorghe, şi
teren 3,30 ha, la 500 m înspre Ilieni
cu posibilitate de: teren de fotbal,
tenis, parcare, cazino. Tel: 0747-
840.359. Preţ 8 euro /mp - teren,
casa negociabil.
 Vând în Sfântu-Gheorghe aparta-
ment cu două camere, etaj I, zona
gării complet renovat şi exterior la
soare. Preţ 22.000 Euro. Tel: 0743-
061.798
 Vând apartament cu trei camere în
Sfântu-Gheorghe, etaj doi, supra-
faţă 76 mp. Preţ: 18.500 Euro. Tel:
0743-061.798
 Vând garsonieră în Sfântu-Ghe-
orghe în blocul 105 cu suprafa-
ţă de 27 mp. Preţ 50.000 lei Tel:
0741-957.224
 Închiriez garsonieră în Sfân-
tu-Gheorghe, str. 1 Decembrie
1918, comfort 1, termopane, in-
terfon, centrală termică, complet
mobilat şi utilat, condiţii foarte
bune. Preţ: 500 lei. Tel: 0743-
891.335
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 169 (204) Viaţa creştină

Duminica a 34-a dupå rusalii

o viaţă nouă, diferită faţă de cea pă- lui, izvor de bucurie şi izvor al Vieţii
cătoasă, lipsită de comuniunea cu veşnice în viaţa noastră.
Tatăl ceresc. În continuare, vedem atitudinea
Tatăl din Evanghelia aceasta Îl fiului mai mare. El nu s-a putut bu-
A Fiului Risipitor (Luca 15, 11-32) reprezintă pe Dumnezeu-Tatăl, care
odată cu întoarcerea fiului Său, recu-
cura de primirea ce i-a făcut-o tatăl
fiului pierdut, refuzând chiar să intre
ruite mereu de diavolul prin trimişii noaşte în el, în adâncul fiului Său, o şi să asiste la ospăţul făcut pentru în-
Şi a zis: Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui
săi în lume, trimişi care oferă şanse schimbare şi o pocăinţă într-o sme- toarcerea celui mic. Ne putem pune
său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit
mult mai uşoare de mântuire. Diavo- renie totală. La întoarcerea sa, fiul întrebarea pe cine reprezintă acest
averea. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr
lul nu pretinde eforturi duhovniceşti nu-şi găseşte tatăl în casă, ci afară, fiu mai mare, care nu a ieşit din
s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în
deosebite, aşa cum nu pretinde nici căutând cu privirea după el, aştep- cuvântul tatălui său, însă nu a avut
desfrânări. Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în
postul, rugăciunea, asceza şi alte lu- tându-l, şi chiar ieşind în întâmpi- puterea să se bucure pentru reveni-
ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. Şi ducându-se, s-a alipit el
cruri ca acestea, lăsate la bunul plac narea lui. Vedem aici că tatălui „s-a rea fratelui său. Reprezintă pe omul
de unul din locuitorii acelei ţări, şi acesta l-a trimis la ţarinile sale
al fiecăruia. Ceea ce este periculos făcut milă de el”. Vedem că atunci harnic şi corect, ascultător şi credin-
să păzească porcii. Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe
este faptul că roşcovele umflă pân- când îşi mărturiseşte păcatul şi hotă- cios, dar care are dificultăţi în a în-
care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-şi în
tecele, dând senzaţia de saţietate, de răşte să se schimbe, Dumnezeu trece ţelege că milostivirea lui Dumnezeu
sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar
saturare, de plinătate duhovnicească. de la starea de judecător la starea de este mai mare decât dreptatea Lui.
eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i
Dar cam cât ţin roşcovele de foame părinte milostiv. Astfel, ne dăm seama că milostivi-
voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; Nu mai sunt vrednic
trupească, tot cam atâta ţin rea lui depăşeşte calculele
să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Şi, sculân-
şi de foamea duhovniceas- omeneşti, fiindcă iubirea
du-se, a venit la tatăl său. Şi încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său
că. Lumea devine edificiu, Lui milostivă este putere
şi i s-a făcut milă şi, alergând, a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat.
Dumnezeu - o poftă vitală, dătătoare de viaţă. Dese-
Şi i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta şi nu mai sunt
iar veşnicia se reduce, din ori dreptatea în sine ucide
vrednic să mă numesc fiul tău. Şi a zis tatăl către slugile sale: Adu-
păcate, la un simplu sicriu. viaţa, pe când milostivirea
ceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna
Acest tânăr, din om liber, recuperează viaţa, o mântu-
lui şi încălţăminte în picioarele lui; Şi aduceţi viţelul cel îngrăşat
din cauza cheltuielii iraţio- ieşte. Tatăl, milostiv fiind,
şi-l înjunghiaţi şi, mâncând, să ne veselim; Căci acest fiu al meu
nale şi pătimaşe a averii ta- arată de altfel şi dreptate,
mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început să se vese-
tălui său, ajunge păzitor la spunând, toate ale mele
lească. Iar fiul cel mare era la ţarină. Şi când a venit şi s-a apropiat
porci, din om liber devine sunt ale tale, arătându-i fi-
de casă, a auzit cântece şi jocuri. Şi, chemând la sine pe una dintre
slugă. Robia este aici folo- ului că în continuare se bu-
slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a răspuns: Fratele
sirea păcătoasă a libertăţii. cură de moştenirea lăsată.
tău a venit, şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că
Foametea aceea mare care Din pilda aceasta vedem
l-a primit sănătos. Şi el s-a mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl lui,
s-a abătut peste ţara aceea în că valoarea sufletului unui
ieşind, îl ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, atâţia
care se afla el, unde era slu- om este, pentru Dumnezeu,
ani îţi slujesc şi niciodată n-am călcat porunca ta. Şi mie niciodată
gă, reprezintă o pedagogie mai mare decât tot univer-
nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar când
a lui Dumnezeu de trezire sul la un loc. Chiar dacă fiul
a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, ai
a oamenilor. Acea foamete cel mare rămâne moştenito-
înjunghiat pentru el viţelul cel îngrăşat. Tatăl, însă, i-a zis: Fiule, tu
este elocventă prin faptul rul de drept, prin dreptatea
totdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt. Trebuia, însă,
că Dumnezeu o îngăduie sa, totuşi fiul cel mic este
să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a
ca fiind mijloc de trezire a reprimit prin dragostea şi
înviat, pierdut era şi s-a aflat.
conştiinţei omului, ca cel milostivirea tatălui în casă.
Evanghelia din această Duminică Dumnezeu nu intervine imediat, ci flămând după cele materiale Aici avem de-a face în
aduce o deosebită lumină cu privire oferă darurile şi încrederea Lui în să flămânzească şi după cele acelaşi timp cu un fiu nesta-
la felul în care trebuie să privim pu- ceea ce poate să facă omul bine, iar spirituale, ca cel ce a pierdut tornic şi risipitor, dar care
terea pocăinţei şi, mai ales, a Tainei apoi aşteaptă să vadă faptele libertă- darul, să revină la Dăruitor. se pocăieşte şi este recupe-
Spovedaniei, a primirii iertării păca- ţii omului. Într-o existenţă a omului Vedem că foametea neaşteptată l-a Tatăl hotărăşte schimbarea stă- rat, şi un alt fiu care este credincios,
telor prin milostivirea lui Dumnezeu. marcată de păcat, acest spaţiu devine trezit pe tânărul risipitor şi înstrăinat. rii exterioare a fiului, dându-i haine ascultător şi statornic, dar nu este
Realitatea imediată pe care ne-o un spaţiu ambiguu, în sensul că ne Vedem că Dumnezeu este mereu pre- noi, văzând schimbarea stării inte- milostiv, nu are în el puterea iertării
scoate în evidenţă pericopa evanghe- putem pierde sau ne putem mântui, zent în viaţa omului şi, de multe ori, rioare a fiului său prin pocăinţă. Iar fratelui său.
lică de astăzi este drama libertăţii afirmându-ne împreună cu lucrarea foloseşte mijloace pedagogice mai haina primită de el, şi terfelită de Să-L rugăm pe Bunul şi Preami-
păcătoase; a doua tot atât de semni- lui Dumnezeu. dureroase ca să-l determine pe omul păcat, este schimbată cu haine noi. lostivul Dumnezeu ca să ne ajute să
ficativă, este puterea pocăinţei - a Evanghelia ne arată libertatea pă- păcătos să se întoarcă la El. Aşadar, haina primită la botez, dar înţelegem pocăinţa fiului risipitor şi,
metanoii, puterea modului nostru de cătoasă, aceea în care uităm că am Evanghelia ne spune că ajun- terfelită de păcate şi patimi, se reîn- în acelaşi timp, să ne eliberăm de pa-
a gândi, sau puterea convertirii; şi în primit de la Părintele ceresc darul în- gând la limita existenţei sale, fiul noieşte prin Taina Sfintei Spoveda- timi şi de păcat. Apoi, să învăţăm din
al treilea rând, puterea iubirii mân- suşi al vieţii noastre, cu toate celelalte risipitor şi-a revenit în sine. Când nii. Iar inelul primit de acesta este sfatul dat fratelui mai mare, să fim
tuitoare a lui Dumnezeu. daruri pe care însăşi existenţa noastră omul păcătuieşte, iese din sine şi simbol al iertării, al refacerii legătu- mai milostivi şi mai iertători cu cei
Evanghelia ne relatează că un tată le cuprinde, şi anume: darul conştiin- se abate de la firea normală, de la rii cu Dumnezeu. care greşesc, spre Slava lui Dumne-
avea doi fii; unul dintre ei, cel mai ţei, al voinţei, al capacităţii de a iubi ordinea firească a lucrurilor pe care Viţelul cel gras din Evanghelie nu zeu, Celui în Treime lăudat. Amin.
mic, a cerut partea lui de avere şi a etc.. Şi, desigur, darurile duhovniceşti Dumnezeu a creat-o. este altceva decât Sfânta Euharistie. Pr. Iustin Gârleanu
plecat în lume, într-o ţară îndepărtată. primite la Botez. Momentul schimbării interioare a După ce primim iertarea păcatelor Parohia Aita-Mare
Din ceea ce reiese din cererea fiului: Rodirea acestor daruri în libertate fiului risipitor coincide cu hotărârea prin Taina Spovedaniei, suntem che- ROMÂNIA
„Tată, dă-mi partea de avere ce mi se sau pierderea şansei de a rodi depinde sa, printr-un dialog interior: „Sculân- maţi să luăm parte la Masa Domnu- parohiaaitamare.blogspot.com
cuvine”, vedem o îngâmfare a aces- de modul în care folosim libertatea. du-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i

tuia, o dorinţă de depărtare a acestuia
la nivel sufletesc, acesta se îndepăr-
tează de tatăl său, întâi prin voinţă şi,
apoi, prin faptă: adică îl vedem pe
omul trufaş, păcătos, care, prin alege-
rea păcatului, doreşte să se depărteze
de Dumnezeu, Atotmilostivul.
Plecarea aceasta într-o ţară în-
depărtată, în general, în Sfintele
Scripturi înseamnă, de fapt, spaţiul
libertăţii pe care Dumnezeu îl acordă
omului, deşi uneori pare a fi un spaţiu
al absenţei Lui, ca şi când Dumnezeu
nu ar vedea, sau nu ar fi prezent, deşi
El este pururea prezent, şi vede totul.
Dumnezeu creează pentru noi spaţiul
acesta al libertăţii pentru ca noi în
mod liber să arătăm ascultare faţă de
el sau, dimpotrivă, să putem refuza
această relaţie cu El. Spaţiul libertă-
ţii poate fi pentru noi spaţiul creşterii
şi împlinirii noastre spirituale, sau
spaţiul căderii şi descreşterii duhov-
niceşti. În spaţiul libertăţii acesteia
În acest sens, folosirea păcătoasă a
libertăţii în uitare de Dumnezeu se
vede din experienţa dramatică a fiului
risipitor, căruia părintele îi oferă darul
şi libertatea să plece departe, împreu-
nă cu moştenirea oferită acestuia.
În continuarea relatării acestei
pilde, aflăm că fiul acesta după ce
a risipit toată averea sa într-o viaţă
uşoară şi desfrânată, nemaiavând din
ce trăi, şi pierzând libertatea şi inde-
pendenţa autosuficientă, se tocmeşte
argat la un crescător de porci. Însuşi
faptul de a păzi porci în Vechiul Tes-
tament are o semnificaţie negativă,
deoarece porcii nu erau consumaţi
decât de păgâni. Totuşi, în înţeles du-
hovnicesc, un păzitor al porcilor era
şi un păzitor al patimilor, al păcate-
lor; el chiar hrănindu-se din mânca-
rea porcilor. De aici ne dăm seama
de decăderea acestuia până în rândul
a celor mai dispreţuite animale. Roş-
covele acestea duhovniceşti sunt dă-
ÎNTOARCEREA ACASĂ
voi spune: Tată, am greşit la cer şi
înaintea ta; Nu mai sunt vrednic să
mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul
din argaţii tăi”.
Momentul acesta de dezaproba-
re şi dezgust pentru o viaţă trăită în
libertate păcătoasă, dar şi dorinţa de
schimbare a acestei vieţi, constituie
începutul pocăinţei. Acest lucru arată
pe omul păcătos, care este slăbit de
păcat, dar care îşi găseşte resursele
pentru o reîntoarcere către o schim-
bare a vieţii sale prin pocăinţă. Sta-
rea păcătoasă este aceea care îl în-
singurează pe om, îl ţine departe de
Dumnezeu, în schimb sfinţenia îl ţine
aproape de El şi de oameni.
Hotărârea fiului risipitor - „ridi-
ca-mă-voi” - arată deodată dorinţa
omului de a se ridica din robia pă-
catului, cât şi ridicarea prin pocăin-
ţă, prin smerenie, ascultare şi fapte
bune către Dumnezeu. Hotărârea
omului de a se spovedi şi a începe
Din ţara zbuciumată de patimi şi păcat,
Mă-ntorc din nou la Tatăl, slăvitul Împărat.
Greşit-am scump Părinte, adesea Te-am uitat,
Nerespectând mesajul şi sfatul minunat.
Când glasul Tău mă cheamă din depărtate zări,
Aud freamăt în suflet şi murmur de cântări.
Sosesc încet dar sigur la casa părintească,
Înveşmântat în lacrimi şi mantie de ceaţă.
Te văd în faţa porţii cu chipul cald şi bun,
Iertând trecutul negru şi faptele de scrum.
Cunosc a ta iubire, caut înţelepciunea,
Sorbind taina credinţei ce-nseninează lumea.
Nicicând nu se va stinge lumina lui Hristos,
Mereu sunt numai alţii acei ce vin s-o caute,
Când unii cad, merg alţii s-o ducă mai departe,
Cerând mereu iertare, Stăpânului din cer.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA