Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 25 februarie - 3 martie 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

De n-aş fi om, Segregare pe criterii etnice 3

Teatrul de Stat din Oradea,

aş vrea să fiu Sanitas a câştigat
un tricolor
uitat în Munţii Apuseni.
procesul intentat
pentru tăierea
(Adrian Păunescu)
predat UDMR-ului! salariilor
Săptămânalul dumneavoastră
angajaţilor
preferat,
Condeiul ardelean, Spitalului
îl puteţi achiziţiona prin Judeţean
Poşta Română (abonamente) 6
şi la vânzare liberă din: „Zilele Mitropolit
Judeţul Mureş
Visarion Puiu”,
- Chioşcurile Symetria
z Târgu-Mureş, Luduş,
eveniment
Târnăveni, Sovata, de înaltă
Ungheni, Cristeşti spiritualitate
Judeţul Braşov românească
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
z Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
7
- Chioşcurile Adrimar Un nou episod din
z Sfântu-Gheorghe, ‡ După 55 de ani de existenţă, instituţia a fost desfiinţată printr-o ciclul „Criminalii
serie de hotărâri ale Consiliului Judeţean Bihor de război sunt
2
Covasna,
Întorsura-Buzăului oameni de cultură”

Guvernanţi,
fie-vă frică!
sondaje, de la 72 la sută la 42,4 la sută, încetul cu
încetul, la 24,8 la sută, chiar la 8,8 la sută, apoi a
mai săltat puţin la 11,5 la sută! De la 35 la sută,
în 2008, an al alegerilor locale şi parlamentare,
premierul Emil Boc a căzut la 18,8 la sută, pră-
# Lazăr Lădariu buşindu-se azi la 8,3 la sută! Scăderi, prăbuşiri
(Târgu-Mureş) alarmante care spun foarte mult în această tristă
realitate românească, urmare a aruncării Româ-
La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar niei în marasm, din cauza unei proaste condu-
avea loc alegeri parlamentare anticipate, cu cine ceri a treburilor ţării de către toţi guvernanţii in-
aţi vota?”, românii au răspuns în felul următor competenţi, înălţaţi în scaunele răspunderii, nu
sondajului recent efectuat: cu PSD+PNL+PC, după acel principiu al meritocraţiei şi profesio-
adică cu Uniunea Social Liberală, apărută cu nalismului, ci după perdante interese de partid.
câtva timp în urmă, în peisajul politic - 66 la Cea mai mare cădere în sondaje o are
sută; cu PDL-UDMR-UNPR, coaliţia aflată Traian Băsescu, urmat de Emil Boc. Nu-i,
acum la putere - 25 la sută! O distanţă conside- deloc, de mirare că, în astfel de împrejurări,
rabilă! Care sunt azi, după acelaşi sondaj, cotele conform altui sondaj, 79,1 la sută dintre ro-
de popularitate ale preşedintelui Traian Băsescu mâni sunt de acord, în cazul unui memoran-
şi ale premierului Emil Boc? Faţă de anul 2008, dum, cu demiterea preşedintelui aflat la cel
preşedintele României a coborât, vertiginos, în de-al doilea mandat. (continuare în pagina 3)
Multiculturalismul
este un eşec!
Acesta este adevărul. În primele două luni ale
anului 2011, cancelarul Germaniei, preşedintele
Franţei şi primul-ministru al Marii Britanii au
declarat că „multiculturalismul este un eşec!”.
Această concluzie afirmată de „locomotivele”
Uniunii Europene este trecută sub tăcere de Re-
gimul Băsescu-Boc, de liderii partidelor politi-
ce parlamentare şi, mai ales, de către UDMR.
Aceştia nici măcar nu au curajul să repete ce
susţin cu argumente liderii Uniunii Europene.
De ce? Fiindcă ar trebui, în primul rând, să-şi re-
cunoască propriile greşeli din ultimii 21 de ani,
iar în al doilea, ar trebui să recunoască faptul că
UDMR, aflată perpetuu la guvernarea Români-
ei, este, de fapt, o viperă pe care au ţinut-o mereu
la sân. Se ştie că, la Oradea, în zilele de 26-27
februarie a.c., UDMR îşi ţine cel de-al XIV-lea
congres - şi ultimul, la fel ca Partidul Comunist
Român. Nu este exclus ca deviza acestui con-
gres al UDMR să fie: „Multiculturalismul este
# dr. Gheorghe Funar
(Cluj-Napoca)
un eşec!”. La ultimul congres al acestei forma-
ţiunii politice etnice, antiromânească şi antieu-
ropeană, şi-au anunţat participarea şi vor fi puşi
în primul rând, cu căştile la urechi, preşedintele
Traian Băsescu, premierul Emil Boc, preşedin-
tele PSD, Victor Ponta, preşedintele PNL, Crin
Antonescu, preşedintele PC, Daniel Constantin,
şi preşedintele UNPR, Cristian Diaconescu. Ei
vor vedea în sală numai drapelele Ungariei şi
ale UDMR, steaguri ale Ungariei Mari, nişte
cârpe secuieşti şi lozinci numai în limba ungară.
(continuare în pagina 8)

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205) Actualitate
Actorii din Oradea au fost segregaţi pe criterii etnice, iar Teatrul de Stat a fost
desfiinţat pentru a fi preluat de UDMR!

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Ziariştii locali întreabă SRI:
Fondat în 2006
Director fondator
Cât se întinde coarda?
Punere în temă: „Dacă eşti orădean şi îţi concrete a prefectului Gavrilă Ghilea, cel care ades - aceste statui fără nicio aprobare, auto-
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean pasă de teatrul tău, vino luni, la ora 18:00, cu - teoretic - este „garantul legalităţii în teritoriu”, rizaţiile legale fiind obţinute ulterior, în urma
o lumânare aprinsă, în faţa intrării principale duhneşte a trădare. Instituţiile statului, reduse la unor negocieri politice.
Director general a Teatrului de Stat. Trimite mai departe acest tăcere ori îngenuncheate de politicienii locali, Palatul baroc, clădirea ce a găzduit Muzeul
Violeta Elena Feldiorean mesaj, ca un semn că nu ai uitat să fii liber!”. tac şi astfel devin complicii acestui rapt cultural. Ţării Crişurilor, a fost şi ea terenul unor jocuri
Acesta este mesajul care circula pe site-urile politice, îndrăznesc să spun neprincipiale. Redo-
Redactori de socializare la începutul lunii acesteia, după Cât se întinde coarda bândită într-un mod discutabil, clădirea a con-
Andrei Mihai Braşoveanu ce aleşii bihorenilor au votat, în luna ianuarie, tinuat să găzduiască muzeul, în schimbul unei
Adrian Teacă „Regulamentul de reorganizare a instituţiilor pu- Nu sunt un „mâncător de unguri”, din contră. chirii cât se poate de consistente. Asta până în
blice de cultură aflate în subordinea Consiliului Nu pot decât să respect valorile culturii maghia- ziua în care instituţiei de cultură i s-a pus în ve-
Tehnoredactare (DTP) Judeţean Bihor” (Teatrul de Stat, Teatrul pentru re şi tenacitatea cu care reprezentanţii maghiari- dere că nu mai este dorită în Palatul Episcopal.
Bódi Szilamér János Copii şi Tineret „Arcadia” şi Filarmonica Ora- mii din România urmăresc îndeplinirea ambiţi- La Filarmonică lucrurile au frizat bătaia de
dea), prin care Teatrul de Stat Oradea (foto) ilor lor politice. joc. Discriminarea „pozitivă” s-a practicat făţiş
Corectură şi Teatrul pentru Copii şi Tineret „Arcadia” au Vă rog să nu luaţi înşiruirea de mai jos altfel sub directoratul udemerist. Asta ca să nu mai
Claudia Otilia Karda fost desfiinţate. În locul lor au luat naştere două decât pe o rememorare a unor fapte, unele din amintesc de cazul mai mult decât penibil al celor
Tiparul executat la: instituţii de spectacole înfiinţate pe două soliste românce, transferate la
Intact SA Bucureşti criterii etnice: una românească (Io- „secţia maghiară”, manevră care,
sif Vulcan), iar cealaltă maghiară de fapt, era un alt fel de a li se spune
Redacţia: (Szigligeti Szinhaz). să plece. Adăugaţi la astea incapa-
Str. Lăcrămioarei, De asemenea, circulă vestea în citatea - parcă deliberată - a direc-
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, târg că actorii celor două trupe ro- torilor de a soluţiona conflictele ce
Sfântu-Gheorghe, mâneşti ar putea fi mutaţi la „Arca- macină instituţia.
judeţul Covasna, ROMÂNIA dia”, în timp ce ungurii vor rămâne A urmat desfiinţarea Teatrului de
în Teatrul de Stat, scria Bihor On- Stat Oradea.
Cititorii ne pot contacta la: line. La Oradea, lumânarea s-a stins. La toate astea s-ar mai putea
Tel.: 0267-312.260 La Bucureşti, linişte „mormântală”. adăuga tentativele, ilegale, de re-
Fax: 0367-814.145 Un ziarist temerar din Oradea, denumire a unor străzi, dar şi im-
Editat de SC Tracia SRL Florin Budea, scrie pe blogul lui: punerea, în nomenclatorul stradal
Sfântu-Gheorghe oficial, a unor noi toponime de ins-
Teatrul şi Statul piraţie maghiară.
ISSN 1843 - 4665 Întrebarea mea e simplă, fără ură
Marcă înregistrată la OSIM Dacă Teatrul din Oradea este - şi părtinire: cât se mai poate în-
sau a fost? - „de stat”, ruperea lui tinde coarda? Să ne aşteptăm, de
NR 87664 poate fi interpretată şi ca un atac la exemplu, la o „autonomizare” a
adresa statului. Bibliotecii Judeţene, a unor secţii
Asociaţia „Noi Românii“ Nu sunt eu ăla care să moară de grija statu- ele devenite deja istorie, care, după umila mea ale Universităţii…?
Preşedinte lui - instituţia aia abstractă care nu face nimic părere, pot trimite cu gândul la minarea - atenţie Nu acuz, întreb! Până la urmă, acţiunile po-
Florin Ignat pentru cei care o întreţin din munca lor merită nu am scris „subminarea”! - culturii române. liticienilor maghiari sunt legitime, atâta timp cât
să moară -, dar lipsa de interes pentru ceea ce Totul a început în anii ’90, când, la iniţiativa comunitatea pe care ei o reprezintă le susţine.
Director executiv ar trebui să fie Statul Român, în integralitatea unor profesori şi politicieni maghiari, elevii de Mai mult, nici chiar autorităţile statului nu crâc-
Ioan Mugur Topolniţchi atribuţiilor sale, este dezolantă şi ar trebui să ne etnie română au fost forţaţi să plece din Liceul nesc împotriva lor.
Colaboratori îngrijoreze. Asta cu atât mai mult cu cât dezinte- „Ady Endre”. De atunci încoace s-au mai înfiin- Politicienii noştri, românii, găsesc că pute-
resul acesta nu este al „particularilor”, ci tocmai ţat câteva asemenea şcoli exclusiviste, finanţate rea, mai precis aflarea lor la putere, este mai im-
prof. univ. dr. Petre Ţurlea al acelora care sunt bine plătiţi şi doar se fac că de la buget. portantă decât o brumă de demnitate naţională.
dr. Mircea Dogaru muncesc ori că le pasă, sau poate nici atât… De-a lungul anilor, în Oradea, s-a derulat o Aşa că sunt gata să negocieze orice, să vândă
dr. Ioan Lăcătuşu Să revin la cazul nostru particular. Nu pot să adevărată campanie de fixare în spaţiul public orice, pentru procentele de aur ale UDMR.
dr. Gheorghe Funar înţeleg de ce tocmai cei puşi şi plătiţi ca să apere a unor monumente importante pentru cultura Aleşii noştri sunt, vorba unui politician local
dr. Gheorghe Olteanu instituţiile care sunt „ale statului”: servicii de in- conaţionalilor noştri. Nimic rău în asta! Ceea contemporan, sau proşti sau mişei. Oricum ar fi,
dr. Vlad Hogea
dr. Mircea Frenţiu formaţii, magistraţi, demnitari… tac şi nu îşi fac ce mă supără este că noi românii nu ştim, nu nu au nicio scuză!
dr. Mircea Măran datoria. Sunt intimidaţi de politicieni? vrem sau nu putem să facem acelaşi lucru (Articol, din 23 februarie 2011,
ing. Nicolae Doroftei Tăcerea complice şi lipsa oricărei reacţii şi că ei, liderii maghiarimii, au ridicat - prea preluat de pe NapocaNews)
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
prof. Mircea Bodnari
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Constantin Mustaţă
Lucilia Dinescu
Dan Tanasă
Mihai Horga
Erich Mihail Broanăr

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor

publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Actualitate - Editorial Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205) 3
Covasna
Covasna Sanitas a câştigat procesul intentat pentru tăierea salariilor
angajaţilor Spitalului Judeţean
PCM apreciază că Olosz Gergely are şanse să
Conducerea Sindicatului Sa- talul Judeţean din Sfântu-Gheor- turile sale bugetului de stat, ve-
câştige alegerile pentru preşedinţia UDMR nitas Covasna a câştigat în primă ghe este o unitate sanitară fi- nituri pe care le-a obţinut din
Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Szasz Jeno, apreci- instanţă procesul intentat pentru nanţată din venituri proprii şi care decontarea serviciilor medicale
ază că deputatul covăsnean Olosz Gergely are şanse reale de a câştiga reducerea cu 25 la sută a salariilor funcţionează pe principiul auto- către populaţie”, a declarat Vasile
alegerile pentru preşedinţia UDMR, dacă Peter Eckstein Kovacs îşi va angajaţilor Spitalului Judeţean de nomiei financia- Neagovici.
retrage candidatura în favoarea acestuia, aşa cum se vehiculează. Urgenţă din Sfântu-Gheorghe. re, prin urmare Sentinţa nu e definitivă, putând
Szasz Jeno a declarat marţi, la Sfântu-Gheorghe, într-o conferinţă Preşedintele Sanitas Covasna, măsura luată fi atacată cu recurs de conducerea
de presă, că, deşi Kelemen Hunor porneşte ca „favorit incontestabil” Vasile Neagovici (foto), a de- de Guvern a Spitalului Judeţean.
în cursa pentru preşedinţia UDMR, fiind susţinut şi de actuala con- clarat, luni, că sindicatul a repre- fost ilegală, Liderul sindical e de părere că
ducere a Uniunii, e posibil să nu câştige alegerile, dacă ceilalţi doi zentat în instanţă 509 angajaţi ai deoarece a dacă sentinţa va rămâne definiti-
candidaţi vor juca împreună. Spitalului Judeţean, cărora le-au obligat insti- vă, atunci Spitalul Judeţean din
„Olosz are şanse reale de a fi ales. (...) Din informaţiile pe care le fost tăiate ilegal salariile în peri- tuţia să ce- Sfântu-Gheorghe se va afla într-o
avem, Kovacs se va retrage în favoarea lui Olosz în primul sau în al oada iulie-decembrie 2010, în deze o parte situaţie „dramatică”, deoarece mai
doilea tur de scrutin, în funcţie de situaţie”, a declarat Szasz Jeno. urma aplicării măsurilor din ve- are de achitat membrilor Sanitas o
Acesta a apreciat că în timp ce aripa UDMR condusă de Marko de restructurare impuse ni- serie de drepturi restante din 2009,
Bela are legături cu PSD încă de pe vremea colaborării dintre Hreben- de Guvern în sectorul în valoare de circa 1,3 milioane de
ciuc şi Verestoy Attila, apariţia candidaturii lui Olosz Gergely la şefia bugetar. lei, reprezentând prime de stabili-
Uniunii nu este întâmplătoare, ci are legătură cu PD-L. „Prin această solu- tate şi premiul de 2 la sută.
„PSD sprijină aripa lui Marko Bela, iar PD-L se pregăteşte să aibă ţie se repară o parte Potrivit acestuia, pe rolul Tri-
propriul administrator etnic în UDMR şi de aceea îl sprijină pe Olosz din abuzurile comise bunalului Covasna se află şi alte
Gergely. (...) Dovada că lucrurile nu sunt lăsate la voia întâmplării e că de Guvernul Româ- dosare ale membrilor Sanitas din
la congresul UDMR vor merge şi liderii acestor partide”, a mai spus niei, care a inclus celelalte unităţi sanitare publice
liderul PCM. şi spitalele în ca- din judeţ, care solicită recuperarea
Cel de-al X-lea congres al UDMR în cadrul căruia va fi ales succe- tegoria instituţiilor celor 25 la sută, precum şi o serie
sorul lui Marko Bela la preşedinţia formaţiunii va avea loc în zilele de bugetare şi a dis- de drepturi salariale neacordate.
26 şi 27 februarie la Oradea. pus reducerea sa-
În cursa pentru şefia Uniunii s-au înscris trei candidaţi - consilierul lariilor brute cu 25 În realizarea rubricii sunt folosite
prezidenţial Peter Eckstein Kovacs, ministrul Culturii, Kelemen Hu- la sută. (...) Spita- ştiri ale agenţiei naţionale de presă -
nor, şi deputatul UDMR Covasna, Olosz Gergely. lele, în speţă Spi- AGERPRES

Guvernanţi, fie-vă frică!

(urmare din pagina 1)
Care ar fi motivele care au condus la
această situaţie jenantă pentru preşe-
dintele României şi Guvernul de la
Bucureşti? Sceptici, românii nu mai
cred o iotă din spusele celor care,
cu supracinismul specific culorii de
partid, i-au minţit din 1990 încoace,
în condiţiile în care ciuma portocalie
s-a dovedit azi mai periculoasă decât
cea a lui Caragea! Este un nonsens
să mai afirmi că românii sunt dez-
gustaţi, dezamăgiţi, furaţi de actuala
guvernare! Şi au destule motive să fie
supăraţi. Doar în anul 2010, 365.000
de români, ajunşi pe drumuri, bat-
jocoriţi în propria lor ţară, şi-au luat
lumea în cap şi au plecat, cât au vă-
zut cu ochii, în căutarea unei zile de
mâine mai bune, mai acceptabile, şi a
unei pâini mai sigure. Dramatic este
că ne pleacă tinerii, viitorul României
de mâine! În urma măsurilor haotice,
care au dus la scăderea galopantă a
nivelului de trai, dar şi a popularită-
ţii lor, a guvernanţilor, are, oare, rost
să te mai întrebi câţi din 10 români,
exceptându-i pe cei din topul 300 şi
500, o mai duc, într-adevăr, bine în
România actuală?! Românii, aşadar,
sunt foarte nemulţumiţi din cauza
vieţii amărâte pe care o duc! Destul
este să amintim că, după spusele unui
lider al sindicatului de resort, mortali-
tatea în rândul pensionarilor a devenit
de cinci ori mai mare decât cu zece
ani în urmă! Şi acest adevăr tragic
spune multe.
Şi din nou te întrebi: care sunt ca-
uzele căderilor în sondaje? Ele sunt
multe şi încă prea bine cunoscute de
români. Tăierea salariilor cu 25 la
sută, de către cei care dau cu o mâna
şi iau cu două, scăderea alarmantă a
pensiilor, şi aşa destul de mici, insu-
ficiente pentru traiul zilnic al româ-
nului. Cândva, asta era în perioada
interbelică, României i se spunea
„Grânarul Europei”. Azi, România
nu mai produce grâu nici măcar pen-
tru România! Iar asta a făcut ca să
crească dramatic preţul pâinii, în po-
fida optimismului afişat de ministrul
Valeriu Tabără. Ministru care a ţinut
morţiş, făcând mari şi inacceptabile
compromisuri politice pentru un fost
preşedinte al PUNR, să se îmbarce
încă o dată, cu sprijinul direct al pre-
şedintelui Băsescu, în jilţul Ministe-
rului Agriculturii, acolo unde a mai
fost, dându-i brânci acestui domeniu
ce trebuie să asigure şi pâinea româ-
nilor. Să ne mai mire că, iată, în Ro-
mânia de azi preţul kilogramului de
cartofi, obişnuita hrană a săracului,
ajunge la un euro? Că în acest carusel
al anomaliilor şi al ciudăţeniilor de
tot felul, aceeaşi Românie, din cauza
nepriceperii guvernanţilor, a ajuns să
importe mango şi citrice din Turcia şi
Ecuador fie chiar şi ca să le exportăm,
ca nişte „producători onorabili”, în
Republica Moldova? Dacă-i adevă-
rat, un specialist în domeniu spunea
că importăm 2.107 tone de banane,
pe alocuri mai mult de două-trei ori
decât roşii, varză şi cartofi! Bravo!
Frumos ne şade!
Te mai întrebi care-i motivul
prăbuşirii catastrofale în sondaje
a domnului preşedinte Traian Bă-
sescu? Vă mai amintiţi cum, cu cât
entuziasm, a promulgat chiriaşul de
la Cotroceni legea aceea a măririi sa-
lariilor profesorilor cu 50 la sută, în
octombrie 2008, aproape de alegeri-
le locale şi parlamentare?! A semnat,
deci a promulgat, şi a aplaudat de a
răsunat în întregul palat. Şi ce a ieşit
în urma diversiunilor puse la cale tot
de el? Domnul Funeriu, ministrul de
pomină, adus de aiurea de Băsescu,
pentru a fi înălţat în scaunul în care
cândva au şezut şi Spiru Haret, şi
Mircea Maliţa, a dat ordin să fie blo-
cat orice drept salarial al profesori-
lor, câştigat în instanţă. Să aştepte ei
până în 2013-2014! Sloganul „Bani
contra reformă şi performanţă!” de-
vine o minciună şi şmecherie de par-
tid. Şi când te gândeşti că în Egipt,
ţara convulsiilor recente, 25 la sută
din PIB (Produsul Intern Brut) este
destinat învăţământului!
Şi din nou te întrebi: oare mai
există o firească, necesară norma-
litate pe la noi, atâta timp cât Parla-
mentul este sfidat, legile importante,
organice, fiind trecute prin asumarea
răspunderii Guvernului? Ce rost mai
are Parlamentul? Oare ce ar mai face
românul în faţa unui sondaj când
ştie ce ţeapă i-a fost dată României
întregi, când Legea Educaţiei Naţio-
nale, lege organică, de o importanţă
covârşitoare pentru învăţământul ro-
mânesc, a fost trecută, după şantajul
UDMR, ca o nepermisă concesie fă-
cută struţo-cămilei, tot prin asumarea
răspunderii Guvernului Boc?! Nu se
spune că cine se aseamănă se adună?
Nu vă mai amintiţi cum a trecut şi Le-
gea pensiilor, un furt, la vot, în faţa
camerelor de televiziune şi a ţării, de
către preşedinta-hoaţă Roberta Ana-
stase! Apoi, te mai întrebi cum le-ar
putea aduce urcuşuri spectaculoase în
sondaje, la guvernare fiind, scandalu-
rile din vămi?! Deocamdată, guver-
nanţii au pus, premeditat, batista pe
ţambalul şi surdina afacerilor de aco-
lo, mutând atenţia românilor în altă
parte. Traian Băsescu a fluturat, deru-
tant şi cu un anumit scop, schimbarea
premierului Emil Boc. Propuşii lui:
Mugur Isărescu, Mihai Tănăsescu,
Florin Georgescu, Călin Georgescu,
Cristian Popa n-au fost, deloc, entu-
ziaşti. O cacealma! Motivele le ştiu
doar ei. Afacerile oneroase, şpăgile
din vămile Siret, Halmeu, Stamora
Moraviţa să fie doar praf în ochii na-
ivilor? S-ar putea. O mână spală pe
alta, iar amândouă faţa. A cui faţă? A
Reginei, sau a Regelui de pe tabla de
şah a vămilor? Asta-i întrebarea.
Nu poţi să urci, decât să te pră-
buşeşti, ca exponent al guvernării,
în Absurdistanul acesta de fiecare zi,
prin care cu toţii vedem ce trist se dă-
râmă totul. Cabotini, jucându-şi atât
de prost rolurile, încât te cruceşti, au
devenit realii acari care au pus Ro-
mânia pe şinele deraierii. Am ajuns
în situaţia jenantă de a ne găsi o nouă
foaie de parcurs prin Spaţiul Schen-
gen. Modul fraudulos al guvernării,
al conducerii ţării se vede.
Ciudat lucru, prin această Româ-
nie, mereu adulmecată de lacomul
FMI, „sub robia căruia - spunea un
coleg de breaslă - ne aflăm”, vina
mereu este aruncată în cârcă altora.
După exprimările „arboroase” ale
lui Traian Băsescu şi Emil Boc, ei au
mâncat tone de usturoi, dar gura nu
le miroase. Mutările vinovăţiilor pe
la noi au devenit o modă! Nu-i con-
vine ceva lui Traian Băsescu? „Mo-
gulii” din presă sunt de vină! Zia-
rele, posturile de televiziune - după
Emil Boc - sunt „artişti în dezin-
formare”! De vină sunt toţi şi toate,
chiar exploziile solare! Nu şi ei! Dă
Emil Boc, spectaculos, cu oiştea în
gard, debitând o căruţă de tâmpenii?
Ziariştii sunt vinovaţi. Oare tot ei să
fie de vină pentru desfiinţarea celor
182 de spitale, pentru protestele din
Călăraşi, Constanţa, Budeşti, Pala-
zul Mare, Codlea, Dumitreşti, Stre-
haia, trimiţându-i pe oameni, şi aşa
atât de săraci, fără bani şi posibilităţi
materiale, la spitalele din cel mai
apropiat oraş situat la 50 de kilome-
tri, într-un moment în care Sănătatea
românilor a ajuns pe mâna UDMR
(ca şi Cultura!). Ministrul Cseke At-
tila a pus gând rău până şi renumi-
tului şi performantului, prin medici
renumiţi, cu o excelentă pregătire,
cu excepţionale performanţe profe-
sionale, Institut al Inimii - Clinica de
Chirurgie Cardiovasculară şi Trans-
plant din Târgu-Mureş, unde s-a
efectuat primul transplant de inimă
din România! Cine, oare, îşi permite
să pună semnul întrebării în dreptul
excelenţilor medici Radu Deac, Ho-
raţiu Suciu, al tuturor medicilor de
acolo, recomandaţi de rezultate, de
performanţele lor excepţionale?
Mai aşteaptă, cumva, cei în sta-
re de o asemenea măgărie să urce
în sondaje? Nu poţi urca, decât să te
prăbuşeşti în faţa morţii minerilor din
Valea Plângerii, plecaţi în noaptea
eternităţii. „Minerii mor / Şi noaptea
lor se face moarte-n zi” - scria Adrian
Păunescu despre cei care „Din când
în când, ei vin de sub pământ / Să
pună capăt vieţii ca de câine”. „Dea-
supra noastră nu e cer, / C-aşa-i viaţa
de miner!” - spun ei, cântându-şi, cu
mâna la inimă, Imnul minerilor. Ei,
cei care „mai simt pe umeri malul de
pământ”. Dar ce-i doare pe ei, guver-
nanţii, de viaţa minerilor acestui pă-
mânt? Departe de ei tragediile oame-
nilor! Pe ei îi preocupă doar banul şi
puterea! Atât. Nu-i interesează deloc,
dimpotrivă, Traian Băsescu, chiar se
bucura că 8.300 de medici au pără-
sit România care are mare nevoie de
ei, că sunt desfiinţate sute de şcoli, că
„tot ce s-a promis s-a compromis!”.
După Traian Băsescu şi Emil
Boc, de vreun an încoace tot ieşim
din recesiune. Gura nu doare! Ori-
cum, minciuna cea cu picioare scur-
te este la ordinea zilei: „Minciuna
stă cu regele la masă” - scria poetul.
„Optimismul ne va anima” - clama
Traian Băsescu, ştiind, ca şi tot ro-
mânul, că speranţa moare ultima.
Numai că şi răbdarea românului a
ajuns la limită. O fi ea, democraţia,
chiar portocalie, imperfectă, dar nici
chiar aşa! În acel decembrie 2009,
Traian Băsescu ne anunţa că ne-a
„ciuruit”. Într-adevăr, domnii Traian
Băsescu, Emil Boc şi ai lor guver-
nanţi ne-au ciuruit. Numai că în son-
daje nu vor mai prinde acele procen-
taje sohan - până-i hăul şi pârâul!
Guvernanţi, fie-vă frică!
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205)
Începutul drumului care leagă Ardealul de
Moldova, pe traseul Ojdula - Focşani
# dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
Prin intermediul documente-
lor de arhivă inedite, introducem
în circuitul public informaţiile
despre începuturile drumului care
leagă Ardealul de Moldova, pe
traseul Ojdula - Focşani: „Servi-
ciul de Poduri şi Şosele a judeţului
Treiscaune, Către Subprefectura
judeţului Treiscaune, Loco, Dom-
nule Subprefect, În baza raportului
Primpretorului drumul în chestie
(drumul Ojdula - Focşani, n.n.)
s-a edificat în anul 1917, numai
pentru scopuri de război. Ca acest
drum să poată rămâne şi mai de-
parte drum strategic e necesar să
o declare hotărât Ministerul de
Război, când pentru exproprierea
pământului şi stabilirea categori-
ei de drum va dispune statul. Este
de dorit a reîntreba Ministerul de
Război, dacă acest drum construit
provizoriu în timpul războiului îşi
are încă importantul caracter stra-
tegic şi dacă se doreşte a fi întreţi-
nut mai departe. Iară întrucât acest
drum nu s-a considerat mai departe
cu caracter important strategic, cu
sfârşitul războiului, atunci acest
drum nu poate fi considerat decât
un drum comunal sau composeso-
O carte ghid:
ARDEALUL
PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXXXII -
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Erzberger şi Iuliu Maniu
„În memoriile sale, Erzberger,
şeful Centrului catolic din Parla-
mentul german şi fost ministru al
Reichului, ne relatează despre mi-
siunea ce i-a fost încredinţată de
Germania spre a împiedica intra-
rea în război a Italiei şi a României
alături de Aliaţi. Cu acest prilej, el
vorbeşte despre încăpăţânarea cu
care conducătorii politicii maghiare
din primii ani ai războiului refuzau
să satisfacă legitimele revendicări
româneşti. Punctul de vedere ungu-
resc continua să fie invariabil acelaşi
de secole: „Nicio concesie de niciun
fel pentru români!”.
„Nu era vorba, spunea Erzberger,
de concesii teritoriale, ci de a ţine
cont în Ungaria de aspiraţiile legi-
time ale românilor. Baronul Burian,
care era considerat ca purtătorul de
cuvânt la Viena al Contelui Ştefan
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.”
ral. Pentru a putea fi declarat drum
comunal, în baza prevederilor le-
gale este nevoie de hotărârea re-
prezentanţei comunale a comunei
Ojdula, iar pentru a deveni drum
composesoral, numai proprietarii
pot hotărî acest lucru. Cheltuielile
de întreţinere a drumului vor cădea
în sarcina celor care îl vor avea în
proprietate. Dacă nu va rămânea
drum, atunci terenurile ocupate se
vor da înapoi proprietarilor şi se va
stabili suma despăgubirii care se
va achita din paguba de război.
Printr-o adresă a Subprefectu-
rii către Ministerul de Război, din
data de 20 iunie 1922, se spune: „În
anul 1917 puterile centrale au cons-
truit un drum strategic care drum
leagă comuna Ojdula cu vechiul
Regat. Drumul acesta trece prin
proprietatea a 250 de proprietari
din comuna Ojdula. Aceştia acum
cer despăgubiri, pentru ocuparea
terenurilor din anul 1917 până
acum, sau să se expropieze terenu-
rile acestea şi să li se plătească. De
aceea, cu onoare vă rugăm să bine-
voiţi a decide dacă acest drum cons-
truit provizor în timpul războiului,
îşi are încă importantul caracter
strategic şi prin urmare rămâne şi
mai departe, şi atunci se expropri-
ază din partea statului, sau se dă
Tisza respinge cu energie orice idee
de conciliaţiune faţă de români”.
Premierul ungur, pe care Erzber-
ger îl vizitase în urmă, nici nu voia
măcar să recunoască legitimitatea
plângerilor româneşti.
„El susţinea, spune fostul minis-
tru german, că nu exista nicio Putere
care să ducă faţă de naţionalităţi o
politică atât de tolerantă ca Unga-
ria”, şi că în această privinţă «tout
merchait pour le mieux» în prea fe-
ricita Ungarie a ultimului Habsburg.
Nici Candide, eroul lui Voltaire,
nu s-ar fi exprimat altminteri.
Domnul Iuliu Maniu, care a fă-
cut parte din delegaţia româneas-
că primită de Erzberger la Viena,
cu scopul de a prezenta trimisului
Reichului german doleanţele ro-
mânilor transilvăneni, ne expune
în felul următor modul în care a
decurs întrevederea dintre Erzber-
ger şi exponenţii vieţii politice ro-
mâneşti din Ardeal:
„În 1915, Puterile Centra-
le aveau o situaţie grea. Împăratul
înapoi proprietarilor”.
Urmează o întreagă corespon-
denţă, se solicită hărţi, experţi ş.a..
În final, Ministerul de Război,
Secretariatul General, comunică
Prefectului judeţului Treiscaune,
în data de 26 VIII 1922, următorul
răspuns: „Marele Stat Major face
cunoscut că, din punct de vedere
strategic, drumul care leagă comu-
na Ojdula cu vechiul regat, nu mai
are nicio însemnătate, întrucât nu
se mai învederează nicio operaţiu-
ne militară care să ceară imperios
existenţa lui. Aşa fiind, urmează ca
terenurile, peste care trece drumul,
să fie înapoiate proprietarilor res-
pectivi. Pentru despăgubirile ce se
pretind, din pricina lipsei de folo-
sinţă a terenurilor, proprietarii tre-
buie să se adresese Comisiunii de
Despăgubiri de Război, înfiinţată
prin Decretul Lege nr. 1656/1919.
În cazul când drumul ar mai fi fost
folosit în urmă şi de armata noastră,
conform art. 162 din Regulamentul
Legii de Rechiziţii, proprietarii nu
au dreptul la despăgubiri”.
După aproape un secol, drumul
aşteptă încă să fie asfaltat în între-
gime şi să asigure introducerea în
circuitul economic şi turistic a lo-
calităţilor în care s-a zămislit ne-
muritoarea „Mioriţă” românească.
Wilhelm a încercat să câştige pe ro-
mânii din Transilvania, pentru o ac-
ţiune a României alături de Puterile
Centrale. În acest scop a trimis pe
Erzberger la Viena, cu misiunea de
a trata cu delegaţii români. În palatul
Liechtenstein din Viena, o delegaţie
compusă din Aurel Popovici, Gol-
diş şi cu mine, am luat contact cu
Erzberger. Noi, delegaţii, am arătat
lui Erzberger că românii din Ardeal
n-au drepturi şi că e firesc din partea
României să nu-şi înfrăţească arme-
le cu cei care vor să-i omoare pe fiii
ei. Erzberger mi-a replicat că se vor
da românilor drepturile pe care le
cer. Am răspuns că nu cred, pentru
că de foarte multe ori li s-a promis
şi niciodată nu li s-a dat nimic”.
Rezultatul tratativelor a fost,
după cum era de aşteptat şi după
cum o prevăzuse şi Iuliu Maniu, cu
totul negativ.
Erzberger relatează că: „Ştefan
Tisza a refuzat orice negociaţiune
cu România cu privire la acorda-
rea de drepturi noi românilor din
Ungaria”.
Ambiţia nemăsurată a ungu-
rilor şi lipsa totală de prevedere a
conducătorilor lor politici, au făcut
imposibilă rezolvarea pe cale ami-
cală a conflictului dintre naţiunea
dominantă şi cea aservită. Nu mai
rămânea, din vina ungurească, decât
o singură soluţie pentru rezolvarea
problemei: calea armelor.”
(va urma)
Istorie - Cultură
„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea
hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic
în documente.” Cronologia acţiunilor
budapestane şi udemeriste (XXXXII)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
A doua întrebare privitor la aşa-zisa declaraţie, că „Ungaria nu are pre-
tenţii teritoriale, aşa ceva nu se poate formula”. Nu numai că aşa ceva
nu se poate, ci aşa ceva trebuie făcut, în spiritul de care v-am amintit. În
Europa modernă, nimeni nu poate avea faţă de nimeni pretenţii teritoriale,
dar paralel cu acest deziderat trebuie să fie valabil - şi din păcate, cei com-
petenţi uită să accentueze acest lucru - faptul că regiunile, microregiunile,
subregiunile, să dispună de acel grad de libertate, de dreptul libertăţii eu-
ropene, ca să se poată autoorganiza şi regional să-şi poată exprima dorinţa
unde vor să aparţină. Cele două drepturi trebuie să se afirme paralel (con-
comitent). Deci, baza noii ordini europene nu poate fi de la cine, ce terito-
rii, când şi cum s-au luat, pentru că aceasta ar duce la o nouă baie de sânge
şi un al treilea război mondial în Europa. De aceasta nimeni nu are nevoie.
Obişnuiesc să spun că situaţia Ungariei în această temă… procesul euro-
pean e de aşa natură, ca în bancul clasic, numit „kingi-lingi”. Şi anume:
„Un domn din lumea bună se întoarce din zonele tropicale, după ce se
cuplase cu mai multe negrese nenorocite şi e foarte bolnav. Se prezintă
la un Centru de tratament al bolilor venerice şi spune - uitati-vă domnule
doctor, e groaznic! Dumneata ai „kingi-lingi” - constată medicul. - Vai de
mine, domnule doctor, va trebui să
mi-o tăiaţi? Da de unde! - răspun-
de medicul - va pica de la sine!”.
Practic, aceasta este situaţia Unga-
riei de azi - în teritoriile din jurul
ei este o stare de „kingi-lingi”.
Ungaria nu trebuie să formuleze
nicio revendicare teritorială. Tre-
buie doar să pretindă validarea
drepturilor libertăţilor europene
moderne, validarea regionalismu-
lui. Aşa cum şi-au ieşit din fire
românii, când Geza Jeszenszky,
din partea Clubului Maghiar, a
avut o intervenţie genială la Con-
ferinţa ţinută la Academia Regală
din Londra, în care, printre altele,
s-a referit şi la situaţia Moldovei
şi Basarabiei (mărturisesc sincer
că au fost unii care i-au şoptit lui
Jeszenszky în această problemă). Ei bine, aşa şi-a prezentat ideea: „E-n
ordine, Basarabia şi Moldova se unesc cu România, dar România până
acum niciodată nu şi-a onorat promisiunile politice privind minorităţile”.
Nu doar drepturile, ci şi privilegiile maghiarilor (chiar şi acela de a
participa cu fervoare la lichidarea elitei politice şi culturale româneşti)
imediat după instalarea comunismului, sunt arhicunoscute, negate însă
de aceştia. În „Istoria Partidului Comunist Român” a istoricului ame-
rican Robert King se afirmă, la pag. 68: „Partidul Comunist Român a
lucrat în Transilvania prin Uniunea Populară Maghiară (Madosz), care
în 1945 număra 250.000 membri”; „A fost strategia sovietică de a folosi
grupuri etnice străine pentru a exercita controlul asupra României”; la
pag. 38 -„Românii refuzau să intre în partidul comunist care manifesta o
vădită atracţie pentru minorităţile iredentiste”. După Gaspar Tamas, fiu
de rabin din Cluj, ajuns după 1945 deputat în Parlamentul de la Buda-
pesta, numărul membrilor Madosz era mult mai mare: „Azi se subliniază
cu invidie slăbiciunea partidului comunist român în 1945, dar se uită de
partidul frate din Transilvania, Madosz, care număra 600.000 de membri.
Ungurii comunişti din Transilvania au jucat un rol crucial în imple-
mentarea comunismului în România” (Nu este de mirare din moment ce
doi maghiari, înainte de 1944, au ajuns secretari ai PCR).
Cităm din Nicolae Edroiu şi Vasile Puşcaş, „Maghiarii din România”,
1995, p. 24 - 25 - 26: „De o excelentă situaţie, fără îndoială privilegiată,
a beneficiat minoritatea maghiară în anii care au urmat eliberării Tran-
silvaniei de Nord şi inaugurării regimului comunist susţinut de sovietici…
Restituirea Transilvaniei de Nord, ocupată de sovietici şi administrată de
foştii funcţionari horthyşti maghiari, care îşi schimbaseră de acum culoa-
rea politică, a fost condiţionată de instaurarea guvernului procomunist
al lui Petru Groza (foto). În 1952, tot sub presiunea URSS, a fost înfi-
inţată Regiunea autonomă maghiară, care cuprindea zona cu populaţie
secuiască din Transilvania. Croită după modelul regiunilor autonome so-
vietice, regiunea autonomă maghiară din România era condusă pe baza
unui regulament adoptat de sfatul popular regional, sub rezerva aprobării
acestuia de către Marea Adunare Naţională. (va urma)
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205) 5

Un nou volum de poezii: „Trecător... pe zebra vieţii”

# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
În urmă cu un an, tot în pa-
ginile „Condeiului ardelean”,
prezentam primul volum de ver-
suri al „metalurgului poet” Mihai
Horga, intitulat „Clepsidra vieţii”.
Atunci, punând în evidenţă ta-
lentul poetic al inginerului Mihai
Horga, îndemnam publicul cititor
de a „cunoaşte mai îndeaproape
un demiurg al aşezării cu sens şi
rimă a vorbelor românilor”, iar pe
poet de a publica „o nouă carte
care să ne delecteze prin «talen-
tul de versificator» şi varietatea
temelor abordate”. Nu ştiu în ce
măsură primul dintre îndemnuri
s-a realizat, dar cel adresat poe-
tului a fost finalizat, la niciun an,
prin noul volum de versuri şi...
aforisme, intitulat „Trecător... pe
zebra vieţii”, apărut la aceeaşi
editură romaşcană „Miron Cos-
tin”, la sfârşitul anului trecut.
Atunci, o prietenă, citind artico-
lul meu, mi-a atras atenţia asupra
folosirii sintagmei „talentul de
versificator”, care ar fi minimali-
zat meritele poetice, sensurile şi
esenţa filozofică a poeziei sale.
Ar fi fost de preferat, îmi spunea
ea, cel puţin pentru încurajarea în
care a avut curajul să cocheteze
cu Euterpe sau Calliope. Raportul
dintre Mihai şi muza sa în mo-
mentul acesta, ni-l mărturiseşte
însuşi poetul. Scrisă în limbaj hu-
muleştean, dar având ca „motto”
profunda credinţă a autorului că
„poezia este mărturia unei taine
încredinţate lumii”, autorul ni se
destăinuie, versificând în „Muzei
mele”:
Muza mea m-a acuzat
Ba, m-a şi avertizat
Că de ea am abuzat
Prea des! şi m-a amuzat
Deşi sunt contrariat...
Dar, cum să fac poezie
Fără muza mea zglobie?
Aş privi mut la hârtie
Coala albă şi pustie
Fără nicio bucurie!
Să scriu fără tine, muză
Nu aş avea nicio scuză
Deci, te rog, nu fi mofluză
Supărată şi confuză
C-am să te sărut pe buză!
Când directorul publicaţiei
noastre, „Condeiul ardelean”,
mi-a înmânat cartea, citind titlul şi
având imaginea copertei, cunos-
cându-l pe autor, am rămas uimit.
Gândul m-a dus la uşurinţa prin
care trec unii prin viaţă, apăraţi de
greutăţile ei, precum apără zebra
stradală pe trecător. Dar autorul
nu se referă la zebra stradală, ci la
zebra verticală a vieţii, a urcuşuri-
lor ei, cu luminile albe şi cenuşiul
plumburiu, pe care le traversăm
de-a lungul multor ani, aproape
70 în cazul poetului. El nu se refe-
ră, deci, la pietonul care trece voit
strada între cele două borduri, ci
la trecătorul obligat să suporte
chinurile şi bucuriile vieţii sale,
între cele două borne - naşterea
şi moartea. Între bornele sale,
cartea cuprinde 63 de fâşii, de
lumină sau plumb, îmbrăţişând o
popular însă zicători, care sunt
scrise de autor în scopul de „a fi
oportune cititorilor mai tineri”,
sperând că mai sunt mulţi printre
ei care se poartă potrivit zicerii
„Scoală şi fă şcoală!”.
Cel care-i este prieten, „al
culturii veteran / Dl. Gh. A.M.
Ciobanu / Admirat de tot RO-
MAN-ul”, subliniază în postfaţa
noului volum un aspect esenţial
pentru cunoaşterea omului Mi-
hai Horga, dar şi a poeziei sale.
Comportamentul cotidian al au-
torului, suprapus umorului de bun
simţ, este identic cu scrisul său.
Pe scurt, pentru a cunoaşte omul,
citeşte-l pe poet, sau „vice-ver-
sa”, vorba poetului. „În carte - ne
spune domnul Ciobanu - e acelaşi
cu cel de acasă, de pe stradă sau
dintre semenii săi, aflat mereu «la
cea mai înaltă tensiune», fie în si-
tuaţii de «pro», fie de «halal». O
moralitate firească, fără uniformă
şi coduri, care nu cere nici aplau-
ze, nici indemnizaţii. Lirica sa e
cu «spada scoasă», o spadă luci-
toare dar de suflet, cu care arată
«cum trebuie» şi nu «de ce», apu-
cându-ne glumeţ de mână şi nu
scuturându-ne de umeri... Erupţia
socio-critică se descarcă şi prin
acel «cuget - deci scriu...», prin
acele sclipiri de gândire, emana-
te spontan, la «gură de sobă» şi
«penumbră de lumânare». Peste
tot, «ecuaţia» acestor ziceri, că
«poanta» încheie şi pune punct,
întotdeauna. Peste tot, «prima
Criza şi gripa
Îşi revarsă azi mânia
Criza peste România.
Chiar dacă e mondială
Criza este tot o boală
Care pe leu îl loveşte
Pe români îi sărăceşte.
Ah, criză! să te ia gripa
Că ne-ai cam tăiat aripa
Nu credeam că o să vină
Şi o gripă, chiar porcină
Sau porcească, sau porcoasă
Ne rugăm să ne ferească.
Cum ar fi, măcar o dată
Criza să fie gripată
Iar gripa să intre-n criză?
Asta da, ar fi surpriză!
Am vrea, cele două rele
Să se ducă, să se spele,
Cele bune să se-adune
Să trăim şi noi mai bine!
Versus-versuri albe
Zică lumea ce o vrea
Asta e părerea mea
Poezia e sublimă
Doar cu ritm
Şi doar cu rimă.
Dacă nu - are cusur
Este ca femeia-şnur
Fără… una, fără… alta
Fie scunda, fie-nalta.
O privesc, nu prea îmi place
Că n-are pe vino-ncoace
Nu ader la modernisme
Curente sau alte „isme”
Îmi place să fiu atent
Să mă feresc de curent.
Doctorul ne-avertizează
Că sănătatea contează
Necuvinte nu rostesc
Nu mi s-ar părea firesc
Tocmai în literatură
Trebuie bun simţ, măsură.
Poezia e, zic unii
Muzica literaturii.
S-o lăsăm atunci, să cânte
Citind, inima să-ncânte!
Paznic la Vatră
de Mihai Horga
Om sau pom
E frig, mai pui o haină
Să nu îngheţi că-i iarnă
E cald, zăduf, văpaie,
Visez costum de baie…
E grea viaţa de om
Dar, dac-ai fi pom?
Te lupţi cu frigul, despuiat,
În peisajul îngheţat
Frunze îmbraci, fără măsură,
Vara, când toţi mor de căldură
Şi acest obicei - pe dos,
Tot omului i-e de folos
Iarna, umbra o doreşte,
Dar, vara, bine-l răcoreşte!
Om sau fiară?
Ştiu de la zoologie,
(Nu de la carmangerie)
Fiara - animal bolnav
Neadaptat, sau mai slab
Cu precădere vânează
Fauna o protejează.
Ştiu de la carmangerie
(Nu de la zoologie)
Omul, vrea, doar sănătos
Să consume - fără os
Carne tânără, aleasă,
Mereu să aibă pe masă.
Deşi fiara n-are minte,
Mi se pare mai cuminte
Cu puţin se mulţumeşte
Şi, destul de des, posteşte
Iar în caz de hibernare
Nu s-atinge de mâncare.
Omului - mintea îi fuge
Dar, parcă mai mult distruge
Mult consumă, risipeşte,
Exagerând - păgubeşte
Şi-o-ntrebare mă-nfioară:
Cine-i om şi cine-i fiară?

ale scrisului, minim, folosită sin-
tagma „poet debutant”. Dar, mai
aproape de truda depusă pentru
finisarea ideii şi cuvintelor era
de preferat folosirea sintagmelor
„maestru al ideii”, „maestru al
muzicalităţii cuvântului”, „talent
poetic” etc.. Desigur, i-am expli-
cat că însuşi poetul se defineşte
astfel, evidenţiind cu modestie ni-
velul artei sale poetice. Nu aveam
atunci la îndemână exemplul lui
Adrian Păunescu, numit „cel mult
un bun versificator”. Ei, acum ce
mai zici, doamnă? Mi-ai vorbit de
atâtea ori de „marele şi genialul
poet Păunescu”! Eu, acceptân-
du-ţi crezul, acum ar trebui să-l
„atac”... pe Mihai Horga, de vani-
tate. Dar, să lăsăm aceste dispute.
Timpul, publicul, critica literară,
moda, vor da nota şi locul în ie-
rarhia meritelor poetice fiecăruia
tematică diversă. Întâlnim poezia
omului sentimental la relaţia cu
comunitatea urbană, sau a micro-
grupului familial, a omului anga-
jat afectiv în relaţia cu natura ori
cu vietăţile sale, a omului sensibil
şi influenţabil de ideile filosofice
şi de personalităţile naţionale, a
omului mâhnit, nemulţumit sau
indignat de starea precară în care
a ajuns economia, imoralitatea
tineretului sub influenţa nocivă a
„modelului” promovat de mass-
media, inactivitatea educativă a
unor preoţi sau a altor factori edu-
cativi. Parafrazându-l pe filosoful
francez Descartes, autorul i-a dat
capitolului al II-lea titlul de „Cu-
get - deci scriu...”. Acesta cuprin-
de 100 de „mici bijuterii”, izvo-
râte din gândirea şi experienţa sa
de viaţă, cărora literar le spunem
aforisme, apoftegme sau maxime,
Prag şi poartă
Inginerului profesor Mihai Pârvan
din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna
verba», clipitul de scânteie al Prag am fost
gândului şi sentinţa de «bată-te şi poartă de trecere
norocul»”. Şi încheie eseistul Gh. migrărilor pustiitoare,
A.M. Ciobanu: „Un autor - Mihai numai că morţii
Horga - şi o nouă apariţie lirică a ne-au rămas tot în picioare,
sa - «Trecător... pe zebra vieţii» - n-am stătut milenii
care, împreună, fac, nu «Haz de ca o mare moartă!
necaz», ci «Necaz spus cu haz»”. Noi, şi din morţi am fi-nviat
Ce mai este de spus la aseme- cu reverberaţiile istoriei
nea artă a îmbinării cuvintelor şi adăstate-n sânge,
a evidenţierii esenţei? Doar atât. dac-ar fi fost natura
Frumos portret, frumos om, fru- să ne piară!
moasă poezie, frumos prieten, N-am uitat tristeţea, am
frumoasă critică! Dar să lăsăm uitat să plângem şi-am devenit
să-l vorbească şi poezia, nu numai în lume un popor, o Ţară.
prietenii! Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205)
În inima Moldovei,
„Zilele Mitropolit Visarion Puiu”,
eveniment de înaltă spiritualitate românească
# prof. Vasile Stancu tă... ci ctitoria cea adevărată, sin-
(Sfântu-Gheorghe) gura de ţinut în seamă, e aceea în
care cineva, cu un scop mai înalt
La sfârşitul acestei luni, are loc, înaintea ochilor, îşi pune tot sufle-
la Roman, Paşcani şi Mănăstirea tul. Aşa a făcut la Bălţi şi-i urma să
Neamţ, cea de-a XV-a ediţie a unui facă şi în străvechiul Hotin, Părin-
eveniment de înaltă spiritualitate ro- tele Visarion, Episcopul Basarabiei
mânească, devenit cunoscut atât în de Nord... acest cleric, aşa de blând
ţară, cât şi peste hotarele sale, sub la înfăţişare, dar aşa de hotărât la
numele de „Zilele Mitropolit Vi- lucru şi de demn. A ridicat biserică
sarion Puiu”. Desfăşurat sub egida lângă biserică, iar palatul său nu-
Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, mai când Dumnezeu şi-a avut mai
Arhiepiscopiei Romanului şi Bacă- multe lăcaşuri ale Sale. Iar în jur
ului, Primăriei Municipiului Roman muncă, gospodărie, bună ordine. A
şi a Asociaţiei „Visarion Puiu”, com- impus astfel respectul celor de alt
plexul eveniment spiritual cuprinde o neam decât acela de care se ţine...”.
gamă largă şi variată de manifestări, Manifestările, sub genericul „90
în spaţiul drag înaltului ierarh, care de ani de la hirotonia întru arhiereu”,
cuprinde locul în care a văzut lumina vor debuta sâmbătă, 26 februarie, în
zilei, locul educaţiei religioase prima- Sala Unirii de la Muzeul de Istorie al
re şi locul dorit a fi al odihnei veşnice. Municipiului Roman, cu Sesiunea In-
ternaţională de Comunicări Ştiinţifice
„Mitropolit Visarion Puiu”, la care îşi
Sub auspiciile cuvintelor vor aduce contribuţia 24 de doctori
lui Nicolae Iorga… în ştiinţe, cercetători, preoţi, arhivişti,
profesori, avocaţi, veniţi din Brazilia,
În acest an, însă, „Zilele” se des- Italia, Polonia, Republica Moldova şi
făşoară şi sub auspiciile favorabile toate marile regiuni istorice ale Ro-
ale cuvintelor eminentului istoric mâniei. În seara aceleiaşi zile vor mai
Nicolae Iorga la adresa marelui cti- avea loc, în prezenţa Preasfinţitului
tor de aşezăminte: „Dărâmători Ioachim Băcăuanul, Episcop vicar
avem destui şi încă cu un mare şi al Arhiepiscopiei Romanului şi Ba-
neobosit curaj. Dar ce rar e, de o căului, concertul corului de muzică
bucată de vreme, să întâlnim un religioasă „Ymnos” al Protopopia-
ctitor! Ctitor nu este cine constru- tului din Roman, vernisarea expozi-
ieşte, punând piatră pe piatră şi ţiei foto-documentare „In Memoriam
portretul său pe tencuiala proaspă- Mitropolit Visarion Puiu”, lansarea
cărţii „Arhimandrit Visarion Puiu,
Din istoria vieţii monahale”, ediţia a
II-a, tipărită, în această lună, la Editu-
ra Cetatea Doamnei, şi, în final, pre-
zentarea numărului 2 din primul an al
apariţiei sale, 2010, a revistei Asoci-
aţiei „Mitropolit Visarion Puiu”, ce
poartă denumirea de „Valori Perene”.
Manifestările celei de-a doua
zile, duminică, 27 februarie, vor
începe dimineaţa la Biserica „Sfân-
tul Vasile cel Mare” din Roman, cu
Sfânta Liturghie, urmată de slujba de
pomenire în memoria Mitropolitului
Visarion Puiu, născut în această zi,
acum 132 de ani, şi vernisarea unei
noi expoziţii documentare intitulată
„Din viaţa şi activitatea ierarhului
Visarion Puiu”. Manifestările vor
continua după-amiază la Paşcani, cu
slujba de pomenire de la „Troiţa Ro-
mânilor de Pretutindeni” şi evocarea
personalităţii Mitropolitului la Casa
de Cultură „Mihail Sadoveanu”, în
prezenţa concetăţenilor ierarhului,
urmată de un spectacol artistic pre-
zentat de tinerii păşcăneni.
Ultima zi, luni, 28 februarie, este
destinată manifestărilor de la Mă-
năstirea Neamţ. În cadrul Semina-
rului Teologic „Veniamin Costachi”
va avea loc evocarea personalităţii
Mitropolitului, urmată de lansarea
de cărţi şi prezentarea revistei „Va-
lori Perene”. Va urma vizitarea Ca-
sei Memoriale „Visarion Puiu” şi a
Muzeului „Mihail Sadoveanu” de la
Schitul Vovidenia, iar în final, vizi-
tarea Muzeului Mănăstirii Neamţ şi
a gropniţei aşezământului monahal,
unde se află cripta şi piatra funerară a
Mitropolitului Visarion Puiu.
Judeţele Covasna şi Harghita
trimit reprezentanţi de seamă
la manifestările din Moldova
La aceste manifestări vor partici-
pa din judeţele Covasna şi Harghita,
cu susţinere de comunicări, patru
invitaţi: dr. Ioan Lăcătuşu, av. Ioan
Solomon, prof. Ilie Şandru şi autorul
rândurilor de faţă. Despre conţinutul
acestor comunicări vă voi scrie, poa-
te, cu altă ocazie.
În sfârşit, ţin să subliniez că pro-
iectarea, organizarea, coordonarea,
desfăşurarea şi logistica tuturor ma-
Eveniment
nifestărilor cuprinse în programul
complex al „Zilelor Mitropolit Visa-
rion Puiu”, de la amănuntul, care la
prima vedere pare nesemnificativ, al
întâmpinării invitaţilor, până la fina-
lizarea ultimei activităţi şi plecarea
acestora, se datorează celui pe care
noi, prietenii, îl numim „Patriarhul
Zilelor Mitropolit Visarion Puiu”,
părintele doctor Florin Ţuscanu,
protopop de Roman, acel „cineva,
cu un scop mai înalt înaintea ochi-
lor”... care „îşi pune tot sufletul” în
slujba ctitoriei sale.
Îţi dorim, noi, cei din judeţele
Harghita şi Covasna, ca la finalul
manifestărilor, cuvintele „excelent”
şi „mulţumesc” să se afle pe buzele
tuturor participanţilor, pentru a vă
răsplăti marea truda depusă întru
cinstirea memoriei Mitropolitului
Visarion Puiu!
 Eveniment Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205) 7
Un nou episod din ciclul „Criminalii
de război sunt oameni de cultură”
‡ În data de 18 februarie 2011, la Miercurea-Ciuc (judeţul Harghita),
în incinta centrului multifuncţional din cadrul Consiliului Judeţean
Harghita s-a desfăşurat un maraton de lectură din opera criminalului
de război Wass Albert ‡ Manifestarea a fost susţinută de către
Consiliul Judeţean Harghita

Din faptele „culturale”
ale lui Wass Albert
Tribunalul din Cluj l-a con-
damnat la moarte în lipsă pe
Wass Albert, deoarece acesta
a instigat la uciderea mai mul-
tor români şi evrei la data de
23 septembrie 1940. Actele
păstrate la Cluj dovedesc că
Wass Albert a avut mai multe
procese cu ţăranii români din
zonă, fiind acuzat, în repetate
rânduri, de molestare. Rela-
ţiile tensionate dintre Wass
Albert şi ţărani şi-au găsit re-
zolvarea după Dictatul de la
Viena, contele incitând noile
autorităţi să-i ucidă pe cei care
i s-au opus în trecut.
De altfel, într-un raport al
Jandarmeriei maghiare se ara-
tă că duşmănia dintre Wass
Albert şi cele două evreice
care au fost asasinate în 1940
provine din faptul că aces-
tea l-au denunţat pe conte că
găzduia întâlniri secrete ale
iredentiştilor maghiari. Miha- du-l pe acest criminal de răz-
ly Rozalia a fost împuşcată pe boi („Kozeleti Napilap”, din
23 septembrie 1940 sub pre- 29 noiembrie 2005). Alte două
textul „fuga de sub escortă”, busturi ale lui Wass Albert se
mai consemnează Jandarmeria găsesc în biserica romano-ca-
maghiară. Wass Albert a emi-
grat în Statele Unite, unde s-a
sinucis în 1998, la vârsta de 90
de ani, după ce, în 1996, Bu-
dapesta i-a refuzat acordarea
cetăţeniei ungare.
Cultul unui criminal de război
În ciuda faptului că este
interzis în România cultul cri-
minalilor de război, lui Wass
Albert îi sunt închinate pe-
riodic manifestări în care se
citesc pasaje din scrierile sale.
La Odorheiu-Secuiesc există
chiar şi o statuie într-un parc
public, care, deşi poartă ins-
cripţia „Secuiul rătăcitor”,
seamănă izbitor cu portre- tolică din Reghin şi în biserica
tul lui Wass Albert (foto). În reformată din Lunca Mureşu-
plus, presa de limbă maghiară lui.
a desemnat de mai multe ori (nouadreaptamaramures.
această statuie ca reprezentân- blogspot.com)
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205)
(urmare din pagina 1)
În sala congresului UDMR de la Ora-
dea sunt interzise drapelele României
şi bannere cu texte în Limba Româ-
nă, urmaşă a Limbii Primordiale pe
Pământ. Congresul UDMR nu va în-
cepe cu intonarea Imnului Naţional al
României „Deşteaptă-te române!”, ci
participanţii vor cânta imnul Ungariei.
Lucrările congresului UDMR se vor
desfăşura numai în limba ungară, lim-
ba oficială a Ungariei. Vicepremierul
României şi preşedinte al UDMR,
Marko Bela, va prezenta ultimul său
raport, tot în ungureşte. Invitaţii din
România la congresul UDMR de
la Oradea vor primi căşti sau câte o
unguroaică pentru traducere. Ei abia
aşteaptă să-şi susţină discursurile şi să
facă noi promisiuni vizând acceptarea
pretenţiilor Ungariei şi ale UDMR
pentru obţinerea autonomiei teritori-
ale a Ardealului. Cei aflaţi vremelnic
în funcţiile de preşedinte al Români-
ei, prim-ministru şi liderii partidelor
politice parlamentare nu au curajul
să condiţioneze participarea lor la al
XIV-lea congres al UDMR de înde-
plinirea următoarelor cerinţe:
1. În sala congresului vor fi arbora-
te numai drapelele României, ale Uni-
unii Europene şi steaguri ale UDMR,
fără drapele ale Ungariei, steaguri ale
Ungariei Mari şi ale aşa-zisului „ţinut
secuiesc”, de fapt unguresc.
2. Congresul UDMR începe cu
intonarea Imnului Naţional al Româ-
niei, „Deşteaptă-te române!”. Această
obligaţie este impusă şi de participa-
rea UDMR în Guvernul Boc V.
3. Lucrările congresului UDMR
se desfăşoară în Limba Română,
limba oficială în România, iar pen-
tru invitaţii din Ungaria şi din alte
ţări se asigură traducerea în limba
lor naţională sau în limbi de circu-
laţie internaţională.
Adaptate în fiecare ţară din Uni-
unea Europeană, aceste cerinţe mi-
nime, de legalitate şi de bun-simţ,
sunt respectate de către toate par-
tidele politice. În cazul în care in-
vitaţii români la congresul UDMR
de la Oradea nu reuşesc să impună
respectarea unor reguli europene de
natură organizatorică, ei vor putea
intra în istorie şi ar fi apreciaţi de toţi
românii dacă în cuvântările lor ar
face următoarele precizări:
1. România este stat naţional, su-
veran şi independent, unitar şi indivi-
zibil. Ziua Naţională a României este
1 Decembrie. Se ştie că, de la Marea
Unire de la Alba-Iulia şi refacerea
Daciei Mari la 1 Decembrie 1918 şi
până astăzi, niciodată minoritatea un-
gară din România nu a recunoscut-o.
Dimpotrivă, Ungaria şi iredentismul
unguresc contestă, de peste 90 de ani,
Tratatul de la Trianon şi acţionează pe
toate planurile pentru dezmembrarea
teritorială a României, recurgând şi la
falsificarea adevăratei istorii a Popo-
rului Român, Poporul Primordial în
Dacia Edenică.
2. Ardealul este sfânt pământ ro-
mânesc! Ardealul înseamnă Grădina
Domnului! Ardealul este o provincie
a Daciei Mari, o parte din Grădina
Maicii Domnului, unde trăieşte fără
întrerupere, de peste 10.000 de ani,
Adevăratul Popor Ales de Bunul
Dumnezeu, Poporul Român, urmaş
al Poporului Primordial, al pelasgi-
lor, tracilor, geţilor şi dacilor, care au
dat omenirii cea mai veche civilizaţie
de pe Pământ. Acest adevăr este re-
Multiculturalismul este un eşec!
cunoscut şi susţinut de specialişti din
ţările Europei şi din Uniunea Statelor
Americane (USA). Poporul Român
este „singurul moştenitor legitim al
acestei patrii”, aşa cum a dovedit Ni-
colae Densuşianu în monumentala sa
carte „Dacia preistorică” şi în cartea
„Revoluţiunea lui Horea în Transil-
vania şi Ungaria”, apărută în anul
1884 şi interzisă în Ungaria, în încer-
carea de a ascunde sau de a falsifica
adevărul istoric.
3. Singura limbă oficială în Ro-
mânia şi, evident, în Ardeal este
Limba Română. Ca urmare, se in-
terzice să mai apară „Monitorul Ofi-
cial al României” în limba ungară.
Se stopează, astfel, risipa din banii
contribuabililor şi se elimină discri-
minarea faţă de celelalte minorităţi
naţionale care sunt loiale Statului
Român şi respectă Poporul Român
şi Limba Română. Popoarele euro-
pene recunosc că limbile lor se trag
din limba strămoşilor Poporului
Român. În limba ungară sunt pes-
te 2.300 de cuvinte care provin din
Limba Română. Această realitate a
fost confirmată de către Academia
din Budapesta, în anul 1982, în car-
tea „Istoria cuvintelor ungare de
origine română”. Se ştie că un ungur
foloseşte în limbajul curent 700-800
de cuvinte. Scriitorul Marton Gyula
din Ungaria, într-o carte apărută la
Editura Kriterion, a demonstrat că
4.243 de cuvinte din graiurile limbii
ungare provin din Limba Română.
Concluzia este evidentă.
4. Drapelul României este trico-
lor; culorile sunt aşezate vertical, în
ordinea următoare începând de la
lance: albastru, galben, roşu. Drape-
lele altor state pot fi arborate ocazio-
nal pe teritoriul românesc, în condiţi-
ile legii, numai împreună cu drapelul
României. În semn de respect pentru
adevăratul trecut istoric al Ungariei,
în Capitala ţării, la Budapesta, steagul
acesteia este roşu, galben şi albastru,
culori preluate de pe steagul de luptă
al dacilor. Numele Budapestei provi-
ne de la Cetatea dacică Buda, ale că-
rei vestigii arheologice constituie un
obiectiv turistic şi un motiv de mân-
drie pentru unguri.
5. Cu ocazia revizuirii Consti-
tuţiei vor fi propuse şi următoarele
modificări:
a) Se va elimina discriminarea
dintre cetăţenii români, după mode-
lele din Uniunea Statelor America-
ne, Germania, Franţa, Grecia şi Isra-
el, unde nu există minorităţi etnice şi
unde toţi cetăţenii recunosc că sunt
americani, germani, francezi, greci,
evrei. În România, toţi cetăţenii sunt
români. În Ungaria, toţi cetăţenii
sunt unguri.
b) Se interzic partidele politice şi
formaţiunile politice constituite pe cri-
terii etnice.
c) Se interzice ocuparea funcţiilor
publice, alese sau numite, de către
persoanele care au dublă cetăţenie.
d) Cetăţenia română poate fi retra-
să şi pot fi expulzaţi din România acei
cetăţeni care se pronunţă sau acţionea-
ză împotriva Statului Unitar Naţional
Român, Poporului Român, Limbii
Române, Drapelului Naţional, Zilei
Naţionale a României. De asemenea,
se retrage cetăţenia română şi sunt ex-
pulzaţi din România cetăţenii care se
pronunţă sau acţionează pentru auto-
nomie teritorială, etnică, culturală sau
pentru drepturi colective.
e) Cetăţenii români care doresc
pentru copii lor ca să înveţe într-o
altă limbă decât Limba Română sau
o limbă de circulaţie internaţională îşi
pot exercita acest drept numai în ca-
drul învăţământului particular. În Ger-
mania şi în Franţa în şcolile generale,
profesionale şi în licee, limba germa-
nă, respectiv limba franceză, sunt sin-
gurele limbi de predare. Cine şi de ce,
cu ce scop, se opune la adoptarea mo-
delului german sau al celui francez?
De ce în Germania şi în Franţa etni-
cii unguri şi Ungaria nu au pretenţiile
aberante din România?
6. Noul Parlament al României,
rezultat după alegerile anticipate din
acest an, va abroga toate prevederile
din actele normative prin care s-au
acordat privilegii pentru etnicii un-
guri ca urmare a şantajului practicat
de către UDMR asupra partenerilor
de guvernare în perioadele 1990-
1991 şi 1997-2011. Limba ungară
va fi eliminată de jure şi de facto din
administraţia publică locală, din Jus-
tiţie şi din Poliţie.
7. Noul Guvern al României, re-
zultat după alegerile anticipate, va
abroga toate hotărârile Guvernului
Năstase prin care au fost atribuite, cu
încălcarea Legii nr. 2/1968, denumiri
din timpul ocupaţiei Ungariei la peste
1.000 localităţi româneşti din Ardeal.
8. Nu se admite scindarea pe crite-
rii etnice a Universităţii Babeş-Bolyai
din Cluj-Napoca. Această universitate
românească va reveni la denumirea ei
de la înfiinţare, în anul1919, Universi-
tatea „Daciei Superioare”.
9. Poporul Român va fi consultat
prin Referendum Naţional în privinţa:
a) Reînfiinţării Regiunii Mureş
Autonomă Maghiară, sub forma unei
euroregiuni care să includă judeţele
Harghita, Covasna şi Mureş. Scopul
UDMR şi iredentismului unguresc
îl constituie înfiinţarea unei Ungarii
Mici pe străvechiul pământ românesc
care găzduieşte numeroase vestigii
arheologice de pe vremea pelasgilor,
tracilor, geţilor şi dacilor, cu o vechi-
me de 3.000-10.000 de ani.
b) Localităţii Roşia Montană şi
a celui mai mare zăcământ din lume
de aur, argint, uraniu, wolfram şi alte
metale rare. Se ştie că, la 6 februarie
2011, Roşia Montană a împlinit 1.880
de ani de atestare documentară. Nu-
mai Poporul Român, prin Referen-
dum Naţional, are dreptul şi obligaţia
să decidă dacă va fi dinamitată Roşia
Montană, inclusiv cele 9 biserici şi 8
cimitire, cu 150 de milioane de kilo-
grame de dinamită şi dacă vor fi folo-
site 200 de milioane de kilograme de
cianură pentru jefuirea zăcămintelor
care valorează cu mult peste 100 mi-
liarde euro. Ministrul Mediului, de la
UDMR, abia aşteaptă să dea avizul de
mediu, cu toate că în Uniunea Euro-
peană s-a adoptat o rezoluţie care in-
terzice folosirea cianurii în minerit, iar
în Ungaria, prin lege, s-a interzis cia-
nura în exploatările miniere. Se ştie că
Ungaria a avut de suferit de pe urma
a două accidente ecologice în ultimii
10 ani. Al treilea, pe care îl pregăteşte
UDMR, va fi cel mai mare dezastru
ecologic din Europa, care va afecta
foarte grav şi Ungaria.
10. De pe teritoriul României vor
fi înlăturate şi donate Ungariei, dacă
le acceptă, toate monumentele cri-
minalilor împotriva românilor, evre-
ilor şi saşilor din timpul Revoluţiei
de la 1848-1849 şi al celor două răz-
boaie mondiale din secolul XX. De
asemenea, vor fi schimbate toate de-
numirile de bulevarde, străzi, pieţe şi
cele ale instituţiilor de învăţământ şi
cultură care amintesc de criminalii
împotriva românilor din Ardeal sau
de şovinii unguri.
11. Se menţine pragul electoral la
5 la sută sau va fi mărit la 7-10 la sută
pentru a da posibilitatea reprezentan-
ţilor UDMR să rămână în afara Par-
lamentului şi Guvernului României.
Pretenţia UDMR de a coborî pragul
electoral la 3 la sută urmăreşte, pe de
o parte, extinderea reprezentării ungu-
reşti în administraţia publică locală,
iar pe de alta, să-şi asigure prezenţa în
viitorul Parlament al României şi în
Parlamentul European.
12. Având în vedere că multicul-
turalismul este un eşec în Uniunea
Europeană, iar proiectul de lege al
UDMR privind Statutul minorităţi-
lor naţionale vizează dezmembrarea
teritorială a României şi autonomia
Ardealului se impune păstrarea pro-
iectului în arhiva Camerei Deputa-
ţilor până după apropiatele alegeri
parlamentare anticipate, când va fi
respins. Se ştie că acest proiect de
lege al Guvernului Tăriceanu I a fost
respins de Senatul României, în 25
octombrie 2006, prin voturile se-
natorilor PRM, PSD şi PC. Atunci,
senatorii UDMR au părăsit sala
Senatului după ce s-a votat amen-
damentul PRM vizând eliminarea
capitolului V - „Autonomia cultura-
lă”. Numai senatorii PD şi PNL au
votat pentru pierderea Ardealului!
UDMR şantajează Guvernul Boc V
cu scoaterea de la naftalină, după 5
ani, a acestui proiect de lege extrem
de periculos, prin care se introduce
dreptul de veto al minorităţilor et-
nice împotriva instituţiilor Statului
Român. În plus, aplicarea acestui
proiect ar costa anual Bugetul de
Stat cel puţin 1 miliard de euro. De
unde bani? Se va recurge la noi tăieri
din salarii, pensii, ajutoare sociale şi
vor fi majorate impozitele şi taxele.
13. Participarea UDMR la gu-
vernarea României a fost un eşec pe
toate planurile. UDMR a fost o sursă
continuă de şantaj, de separatism pe
criterii etnice şi de tensiuni interetni-
ce. Această formaţiune şovină şi ex-
tremistă a urmărit şi a acţionat numai
pentru obţinerea autonomiei terito-
riale a Ardealului. De când vicepre-
mierul României este Marko Bela,
care coordonează Învăţământul, s-au
închis 2.000 de şcoli româneşti şi alte
peste 1.000 vor fi închise în acest
an. În mandatul ministrului-jurist
al UDMR la Sănătate se acţionează
pentru închiderea sau comasarea a
200 de spitale şi continuarea genoci-
dului, mai ales împotriva bătrânilor,
prin neasigurarea asistenţei medica-
le şi a medicamentelor. În mandatul
medicului veterinar numit ministru al
Culturii, din partea UDMR, s-au dat
noi lovituri instituţiilor de cultură ro-
mâneşti, urmărindu-se inclusiv blo-
carea săpăturilor arheologice pentru
a nu fi cunoscută adevărata istorie a
Editorial
Poporului Român şi continuitatea sa
în vatra strămoşească.
14. Prin modificarea Legii Edu-
caţiei, se va preciza că Istoria Popo-
rului Primordial, a Poporului Român,
Adevăratul Popor Ales de Bunul
Dumnezeu din Dacia Mare, precum
şi Geografia României, se vor preda
şi învăţa numai în Limba Română,
urmaşa Limbii Primordiale, limba pe-
lasgilor, tracilor, geţilor şi dacilor.
15. Prin participarea UDMR la
guvernarea României s-a aplicat po-
litica paşilor mărunţi, dar a fost sus-
ţinut şi genocidul social care a făcut
numeroase victime, inclusiv printre
etnicii unguri. Liderii UDMR îi au
pe conştiinţă pe proprii membri
care au fost „ajutaţi” să plece mai
devreme din această lume, prin des-
fiinţarea locurilor de muncă, tăierea
salariilor, pensiilor, ajutoarelor soci-
ale, înrobirea la bănci, desfiinţarea
spitalelor, alungarea medicilor şi
reducerea medicamentelor compen-
sate, mărirea impozitelor şi taxelor
etc.. Numărul sinuciderilor la etni-
cii unguri din România a crescut în
timpul participării UDMR la guver-
narea României.
16. Prezenţa UDMR la guvernare
şi în administraţia publică centrală şi
locală le-a prins bine multor parla-
mentari, directori, consilieri ai primu-
lui-ministru şi ai miniştrilor, precum
şi aleşilor locali ai uniunii, care s-au
îmbogăţit foarte mult şi acum nu le
mai pasă de necazurile şi lipsurile
majorităţii etnicilor unguri care sunt
săraci şi umiliţi, la fel ca şi românii.
Pe bună dreptate, foarte mulţi mem-
bri ai UDMR nu s-au dus şi nu se vor
duce la vot pentru UDMR. S-ar putea
să-şi încerce norocul cu Partidul Ci-
vic Maghiar sau cu un alt partid po-
litic românesc care nu a participat la
guvernare în ultimii 21 de ani.
17. Trebuie aplicat principiul re-
ciprocităţii în relaţiile României cu
Ungaria, respectiv pentru etnicii un-
guri din ţara noastră să fie acordate şi
asigurate aceleaşi drepturi pe care le
au etnicii români din Ungaria. Nimic
mai mult!
18. O veste bună pentru parti-
cipanţii la congresul UDMR de la
Oradea: liderii partidelor politice
româneşti, parlamentare şi nepar-
lamentare, au hotărât, în sfârşit, să
acţioneze împreună pentru stoparea
Holocaustului împotriva românilor,
pentru scoaterea României din cri-
ză, pentru eliminarea din Guvern a
reprezentanţilor UDMR şi trecerea
lor în Opoziţie, alături de deputaţii
minorităţilor naţionale, altele decât
cea ungară. După 21 de ani, UDMR
a obosit în lupta împotriva Poporului
Român, a Limbii Române, a Statu-
lui Naţional Unitar Român şi trebuie
trimisă la odihnă în afara Parlamen-
tului şi Guvernului României şi, de
asemenea, la Tribunalul Municipiu-
lui Bucureşti ca să se înregistreze ca
partid politic.
Aceste precizări şi, probabil,
multe altele le-ar face preşedintele
PRM, dr. Corneliu Vadim Tudor.
Din păcate pentru unguri, preşedin-
tele PRM, europarlamentarul Cor-
neliu Vadim Tudor, nu a fost invitat
la congresul UDMR de la Oradea.
Românii, mai ales cei din Ardeal, aş-
teaptă cu interes să vadă care dintre
invitaţii români la congresul UDMR
vor avea curajul şi demnitatea să
prezinte cele 18 precizări necesare.
 Sport - Opinii
Televizări
etapa
a XIX-a
Vineri, 25 februarie
Pandurii Tg. Jiu - Oţelul Galaţi
0 - 3 (la masa verde)
Rapid - Unirea Urziceni
(Antena 1 - 20:30)
Sâmbătă, 26 februarie
Sportul Studenţesc- Dinamo
(Digi Sport - 14:30)
FC Timişoara - Gaz Metan M.
(Digi Sport - 19:00)
Duminică, 27 februarie
„U“ Cluj - FC Braşov
(Digi Sport - 14:00)
Victoria Brăneşti - CFR Cluj
(GSP TV - 16:00)
„U“ Craiova - Steaua
(Digi Sport - 14:30)
Luni, 28 februarei
FCM Târgu-Mureş - FC Vaslui
(GSP TV - 14:30)
Astra Ploieşti - Gloria Bistriţa
(GSP TV - 18:00)
DESPRE COLECTIVĂ
ŞI FONDURILE JUDEŢENE
# prof. drd. Costel Lazăr
(Topliţa)
Prolog
Pe la începutul anilor ’50, în sa-
tul Filea din nou înfiinţata pe atunci
Regiune Autonomă Maghiară, a po-
posit o echipă de propagandă şi agi-
taţie condusă de un etnic maghiar,
care să îi convingă pe fileni de be-
neficiile intrării în colectivă, unde -
nu-i aşa? - va curge lapte şi miere
mai ceva ca în Canaanul promis de
Dumnezeu poporului ales. Numai
că noul popor ales de dumnezeul
laic de la răsărit să se împărtăşeas-
că de la binefacerile comunismului,
se arăta destul de refractar la ideea
de a-şi da pământurile la colectivă.
Eludând toate avantajele indicate
cu vie satisfacţie şi vădit interes de
activistul de la centru, un filean din
mijlocul sălii a dat glas unei neli-
nişti reale şi disimulate sub masca
unei infantile nepriceperi într-ale
comunismului:
- Domnule dragă, aţi vorbit tare
frumos, dar eu am o nelămurire.
Matale ştii cât fân mănâncă o vacă
într-o iarnă? Că dacă nu ştii îţi spun
eu: un car pe lună. Ori dacă eu intru
în colectivă cu tot pământul, cu ce
îmi mai ţin vaca?
Activistul de la centru, încurcat
dar cu un zâmbet suveran de atoate
ştiutor care se topea pe măsură ce
răsfoia broşura cu colectivizarea şi
nu găsea răspunsul la întrebarea fi-
leanului, s-a luminat deodată la faţă
şi a început să explice într-o româ-
nă îndoielnică:
- Hat nu e musai se ţine un vache.
Poate se ţine un ţape şi mulge la el!
După care a privit triumfător prin sală
a I
ig
L ,
i
b o
Răz
I I - a
a
t e a
r
pa
# Andrei Mihai Braşoveanu
(Sfântu-Gheorghe)
Sezonul rece este aproape la final.
Iarna îşi arată colţii, în această peri-
oadă, pentru ultima dată la modul se-
rios. Se apropie 1 martie, ziua în care
ghiocelul şi mărţişorul pentru doam-
ne şi domnişoare sunt la mare căuta-
re. Toate acestea îi duc, pe iubitorii
fotbalului din ţara noastră, cu gândul
la reînceperea campionatului. Prima
Ligă, condusă în continuare de veş-
nicul nea Mitică Dragomir, stă, aşa-
dar, să înceapă. La sfârşitul acestei
săptămâni, în cadrul etapei a 19-a,
avem deja programate primele me-
ciuri interesante, cu implicare directă
atât în partea superioară, cât şi în cea
inferioară a ierarhiei. Dintre acestea
peste ochelari: materialismul dialec-
tic învinsese din nou, chiar şi la Filea;
dar nu şi-a dat seama că limba româ-
nă aproximativă îi jucase o festă.
Fileanul nostru moromeţian, s-a
întors cu faţa spre sală şi a spus:
- Auziţi fraţilor ce ne aşteaptă în
colectivă! No domnule dragă, ţapul
să îl mulgi tu cu mumăta, iar noi ne
ducem acasă că ne-am lămurit cum îi
cu colectiva!
Ce legătură are povestea de mai
sus cu repartiţia fondurilor de la Con-
siliul Judeţean (CJ) Harghita? Vă veţi
lămuri imediat.
Despre repartiţia aproape arbi-
trară a fondurilor de la CJ Harghita
înspre localităţile judeţului s-a mai
scris de curând, însă ceea ce vrem să
subliniem, în acest context, ţine de o
dublă discriminare.
Pe de o parte, este axiomatic fap-
tul că o localitate urbană, ne referim
aici la municipiul Topliţa, cu peste
15.000 de locuitori, nu are cum să
primească mai puţini bani decât una
rurală de - să zicem Cârţa - 2.500 lo-
cuitori. Dar, nu-i aşa, cum spune una
din legile lui Murphy, „important nu
este ce ştii ci pe cine ştii”; în cazul de
faţă este vorba de localitatea natală a
lui Kelemen Hunor. Nu o să mă poată
convinge nimeni că nevoile unei lo-
calităţi de 2.500 de locuitori sunt mai
mari decât ale uneia de 15.000, chiar
dacă acei 2.500 sunt maghiari noro-
coşi că s-au născut în acelaşi sat cu
actualul ministru al Culturii. Oricum
am lua-o, cheltuielile necesare bunei
funcţionări a unei localităţi de 6 ori
mai mare, vor fi mai mari şi ele; dar,
hai să spunem că nu vor fi de 6 ori, ci
măcar de 2 ori mai mari.
Argumentul că nu există proiecte
depuse este pueril, pentru a masca
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205) 9
Oţelul Galaţi este, la jumătatea sezonului 2010-2011, liderul primei ligi
Victor Piţurcă a măcinat Ştiinţa în Nici Steaua şi nici celelalte formaţii
întreg intersezonul. Toate acestea nu cu pretenţii nu vor avea nicio şansă
asigură, însă, roş-albaştrilor succesul. să prindă Oţelul din urmă dacă nu
Dacă vor cu adevărat victoria în Ol- vor învăţa să facă ciocul mic, să-şi
vadă serios de treabă şi, pe cât posi-
tenia, pentru a nu pierde contactul cu
partea superioară a clasamentului, va bil, să nu vorbească toată ziua despre
trebui să muncească serios pentru ea. schimbarea antrenorului.
ar
CLASAMENT
fi de amin-
tit în special Rapid - Ur-
ziceni, Sportul - Dinamo, Timişoara M V E I GOL P A
- Mediaş, Brăneşti - CFR şi, bine- 1 Oţelul Galaţi 18 12 3 3 23-14 39 +9
înţeles, Craiova - Steaua, care este, 2 FC Timişoara 18 8 10 0 30-21 34 +10
3 FC Vaslui 18 9 5 4 25-18 32 +2
de departe, derby-ul acestei runde.
Avem deja şi o partidă încheiată, 4 Rapid 18 8 6 4 28-12 30 +3
încă dinainte de a fi fost dat fluierul 5 Gaz Metan Mediaş 18 8 6 4 23-16 30 +3
ei de start. Pandurii Târgu-Jiu - Oţe- 6 Dinamo 18 8 5 5 40-31 29 -1
lul Galaţi este un meci decis de co- 7 Steaua 18 8 5 5 25-16 29 +2
misiile Ligii la masa verde, pentru 8 CFR Cluj 18 7 6 5 30-24 27 0
restanţele pe care echipa gazdă le 9 Astra Ploieşti 18 4 9 5 19-20 21 -3
are. (Sau cel puţin asta era ultima 10 „U“ Craiova 18 5 5 8 23-21 20 -4
ştire la ora la care au fost redactate 11 Gloria Bistriţa 18 5 5 8 21-26 20 -10
aceste rânduri.) 12 FC Braşov 18 4 8 6 16-22 20 -10
Revenind la duelul din Bănie, 13 FCM Târgu-Mureş 18 5 5 8 19-28 20 -7
ce va avea loc duminică seară, este 14 „U“ Cluj 18 5 5 8 21-33 20 -7
de spus că, cel puţin la prima vede- 15 Victoria Brăneşti 18 4 6 8 24-32 18 -6
re, pare inegal. Chiar dacă au ple- 16 Pandurii Târgu-Jiu 18 4 6 8 17-25 18 -6
cat Kapetanos şi, mai ales, vedeta 17 Unirea Urziceni 18 4 6 8 12-22 18 -12
Bogdan Stancu, Steaua s-a întărit în 18 Sportul Studenţesc 18 3 1 14 19-34 10 -14
iarnă, sperând încă la titlu, în vreme
ce scandalul continuu dintre patro- Liga Campionilor Europa League Retrogradare
nul Adrian Mititelu şi tehnicianul
este folosit doar când e vorba de in-
teresul minorităţii maghiare în cadrul
majorităţii româneşti.
din Topliţa sunt clar de rangul doi,
fiindcă nu-s de nasul lor fondurile
judeţene! Dacă aş fi etnic maghiar
Întorcându-ne la municipiul
Topliţa, constatăm că sumele alo-
cate sunt pentru programe socia-
din Topliţa, cred că aş avea motive
să fiu mai supărat decât românii:
iată cum mă tratează şi mă discri-
lipsa de echidistanţă în tratarea co- le guvernamentale (ajutor social, minează chiar şi ai mei! Neşansa
munităţilor judeţului Harghita. asistenţi sociali, ajutoare pentru lor că trăiesc într-o localitate majo-
Un prim argument: din proiec- încălzire etc.), deci, până la urmă, ritar românească.
tele Consiliului Judeţean Harghita, se dă ceva conform unor normative Dar ca să nu se creadă că vorbim
deci elaborate nu de comunităţile lo- ale statului şi nu datorită bunăvoin- strict teoretic, un ultim şi convingă-
cale, ci de specialişti ai CJ, au primit ţei Consiliului Judeţean Harghita. tor exemplu: drumul Topliţa-Bilbor
finanţare substanţială cele din zone Probabil că dacă se putea, se luau trece prin cartierul topliţean Secu,
cu populaţie numeric superioară şi acestea şi se dădeau la localităţi cu populaţie exclusiv maghiară. Ei
maghiară. Presupunem că drumurile cu mai mari nevoi, precum Ditrău, nu au dreptul la asfalt!? Ce să-i faci
judeţene (DJ) cum este şi Topliţa- Remetea, Cârţa, Sândominic. Ast- dacă nu s-a născut la ei în sat măcar
Bilbor, merită măcar egală atenţie fel însă, mai trebuie aşteptat câtva Kelemen Hunor...
din partea Consiliului Judeţean cu timp până la legiferarea autonomiei
altele, din zonele compact maghia- pe criteriu etnic, care oricum ve- Epilog
re. Şi aici nu mai poate fi vorba de dem că „de facto” există.
nedepunere de proiecte! Şi acum despre al doilea aspect Concluzionând, cam asta ne va
Aici cred că avem de-a face cu al discriminării: în municipiul To- aştepta în noua regiune autonomă
un prim aspect al discriminării de pliţa trăiesc peste 20 la sută etnici maghiară botezată pe stil nou ţinut
care vorbeam mai sus: cea etnică, maghiari. Oare ei nu au aceleaşi ne- secuiesc: unii vor mulge vaca, iar
deoarece este imposibil de demons- voi ca etnicii maghiari din Ditrău, alţii „vor ţine un ţape şi vor mul-
trat cu argumente raţionale nevoile Cârţa etc.. Până la urmă vedem că ge la el”. Dar, până la urmă, istoria
speciale şi susţinerea masivă doar şi aici se operează cu o dublă măsu- le-a dat dreptate filenilor şi tuturor
a populaţiei maghiare din judeţ. În ră, iată că avem maghiari de rangul ţăranilor români (şi maghiari), care
fapt, cred că aceasta este autono- unu şi maghiari de rangul doi. Cei în final au învins colectiva...
mia aşa-zisului „ţinut secuiesc” ce
se doreşte a fi legalizată, şi anume
autonomia bunului plac în alocarea
sumelor, fără a se ţine cont de nevoi,
Închirieri, la preţuri foarte
necesităţi, număr, ci doar de un sin-
gur criteriu: originea etnică.
Acum nici noi nu putem nega că
avantajoase, în judeţul Mureş
„fiecare îl iubeşte mai mult pe cel ‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
din sânul poporului său decât pe un Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
străin” (aşa cum spunea Simion Me- ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
hedinţi, cam acum 100 de ani), dar
între timp societatea umană a - să
care aferente).
zicem - evoluat, au apărut şi criterii ‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
noi precum „discriminarea pozitivă gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
a minorităţilor”. de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
Ne-am fi aşteptat, astfel, ca ro-
mânii (inferiori numeric) din judeţ să
tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
aibă un tratament măcar egal cu al et- Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
nicilor maghiari (superiori numeric), ferată propriu şi acces direct la E60.
ca să li se închidă gura „cârcotaşilor
de români”. Dar observăm că acest
principiu al discriminării pozitive
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205) Sudoku - Şah

inea
Imagmânii
ă
săpt

Şi tu ne poţi trimite poze:

info@condeiulardelean.ro
Drumul Naţional 15 Topliţa - Reghin, 18 februarie 2011
Așa arată, în viziunea CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi
și Drumuri Naţionale din România), un drum naţional
reabilitat în vara anului trecut și peste care a trecut doar
o iarnă!! Desigur, ca de fiecare dată, în faţa evidenţei
se vor găsi voci, plătite cu lefuri grase din bani publici,
care vor veni și ne vor explica... vorbe. Că nu-i așa, că-i
invers, că-i pe dincolo bla, bla, bla, etc., etc..
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

CAMPIONATELE DE SENIORI ALE
17.Ng7!! Un frumos sacrificiu de figură care decide
imediat şi probabil mutarea care a scăpat din vederile
negrului. 17….f6 Forţat! Nu merge 17...Cd3+ din ca-
uza 18.Nxd3 cxd3 19.Th8+ Rxg7 20.Dh6#. 18.Th8+!

ROMÂNIEI - 2011 (I)

Rxg7 19.Dh6+ Rf7 20.Dh7+ Re8 21.Txf8+ Rxf8
22.Dh8+ şi negrul a cedat deoarece pierde dama.
O partidă bine condusă de către alb în faţa unui ad-
versar redutabil! 1–0
Campionatele naţionale individuale s-au desfăşurat, între 11 şi 20 februarie, la Sărata J (2445) - Ivanovic, B (2490) / Pula 1980. În numărul următor vom discuta despre finala femi-
Monteoru, în judeţul Buzău. Marea maestră internaţională Cristina-Adela Foişor şi marele 8...dxc4 9.h5 c5? Din nou o continuare în nină.
maestru internaţional Constantin Lupulescu au fost declaraţi campioni conform criteriilor de care negrul doreşte să creeze mari compli-
departajare. În această săptămână, vom aborda finala masculină, în care ocupanţii primelor caţii, dar de data aceasta nu de bun augur.
Mai sigură mi se pare continuarea 9...b5
Problemã propusã
5 locuri, având acelaşi număr de puncte (8,5), au putut fi departajaţi prin punctajul Bucholtz.
Iată primele 5 locuri ale clasamentului final, pentru a vă putea face o imagine mai clară 10.a4 Cc7 frânând puţin ofensiva albului. pasionaþilor de ºah
asupra ardoarei cu care s-a luptat: 10.hxg6 hxg6 11.d5! Acum albul are un
centru puternic de pioni, coloana „h“ des- TURA Waldemar
1 GM Lupulescu Constantin 2619 AEM Luxten Timişoara 8.5 65.5 chisă invită la atac, iar figurile sale sunt bine 60 lecie Gdyni, 1987
2 IM Miron Lucian-Costin 2509 Apa Nova Bucureşti 8.5 64.5 plasate. Cu aproape toate figurile pe ultima
3 GM Pârligras Mircea-Emilian 2594 AEm Luxten Timişoara 8.5 63.5 linie negrul nu poate spera decât la un con-
4 GM Manolache Marius 2544 Medicina Timişoara 8.5 60.0 traatac - surpriză pe fondul unei greşeli a
5 FM Baratoşi Daniel 2372 CSU Ploieşti 8.5 59.5 albului, dar acest lucru nu se va întâmpla,
experienţa campionului României fiind des-
Ultima coloană din dreapta este cea a coeficientului (punctajului) Buholz, cel care a tul de mare. 11...Cd7 12.Nf4 O continuare
făcut departajarea. solidă din punct de vedere practic şi care nu
Să urmărim acum una din partidele noului campion: risipeşte avantajul. 12...b5 Singura şansă de
a tulbura apele, dar „vulpoiul“... Lupulescu,
Lupulescu,Constantin (2619) - te urma 6.Ne2 0–0 7.0–0 Cbd7 8.Ne3 e5 ştie cum trebuie tratate astfel de poziţii, con-
9.d5 c5 10.Ce1 Te8 11.Cd3 h6 12.Dd2 Rh7
Nanu,Costică-Ciprian (2526) [E70] 13.Tab1 Cb6 14.Cc1 Cg4 15.Nxg4 Nxg4 tinuând liniştit construcţia atacului. 13.Dc1
CN Seniori 2011 Sărata Monteoru, 16.Dd3 f5 17.f3 fxe4 18.Cxe4 Nf5 19.Ce2 b4 14.Ce4 Cc7 15.Nh6! Nxe5?? Greşeală
De7 20.C2c3 a6 21.b4! cxb4 22.Txb4 cu decisivă! Este posibil ca lui Nanu, aflat pro-
14.02.2011 babil şi în criză de timp, să-i fi scăpat din
avantaj clar pentru alb, Hracek, Z (2632) -
1.d4 Cf6 2.c4 c6 3.Cf3 g6 4.Cc3 Ng7 Cu Krizek, F (2036) / Hustopece 2010. 6.Ne2 vedere excelenta replică a albului. 16.Cxe5
4...d5 negrul ar fi intrat în varianta Schle- d5! O mutare care duce la o variantă hibrid Cxe5 (Vezi diagrama)
chter din Apărarea Grünfeld, o variantă între Apărarea Grünfeld şi Indiana regelui.
care nu prea corespunde stilului agresiv al Jocul devine acum extrem de ascuţit. 7.e5
marelui maestru Nanu. Poate urma: 5.Ng5 Ce8 Interesantă era continuarea 7...Ce4, de
Ng7 6.e3 0–0 7.Nd3 Ne6 8.De2 Cbd7 9.0–0 exemplu: 8.0–0 Cxc3 9.bxc3 Cd7 cu poziţie Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
h6 10.Nh4 Ng4 11.cxd5 cxd5 12.h3 Nxf3 aproximativ egală.(Mai slab este 9...dxc4
13.Dxf3 e6 14.Tfc1 a6 15.Tc2 Tc8 16.Tac1 10.Nxc4 b5 11.Nb3 Ca6 12.Cg5 Cc7 13.Df3 O problemă cu o soluţie mai simplă ca de obicei,
Cb6 17.b3 De7 18.De2 Da3 19.De1 Dd6 Cd5 14.a4 bxa4 15.Nxa4 Nb7 16.Dh3 h6 dar cu o construcţie economică.
20.Ng3 De7 21.Dd1 cu un uşor avantaj 17.Ce4 cu avantaj pentru alb, Djokic, N
Soluţia problemei:
pentru alb, Kasparov, G (2710) - Smâslov, (2381) - Tisma, I (2150) / Belgrad 2011.) 2.Dxd4# 1–0
V (2600) / Vilnius 1984/Meciurile Candi- 8.h4! Noutate teoretică! Albul acceptă să 1.Df4 d2 [ Sau a) 1...Rc5 2.Dc7#; b) 1...Rc3 2.Dc1#]
datilor. 5.e4 0–0 După 5...d6 s-ar fi intrat „danseze“ pe „muchie de cuţit“. Frecventă
în variantele clasice ale Indienei regelui, este continuarea 8.0–0 dxc4 9.Nxc4 Cc7 ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
dar Nanu are alte planuri. La 5...d6 poa- 10.Ne3 cu joc aproximativ egal, Sofrevski, doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

În timp ce biserica ortodoxă pe care a susţinut-o cu Marko Atti- După lupta deja câştigată, pot mă legată de restituirea unor bu- moară şi capra vecinului, s-a de-
construieşte fără încetare şi pri- la - membru al comisiei de retroce- urma războaie pierdute - aceste nuri confesionale stagnează din pus o plângere penală în procesul
meşte imobile şi terenuri care nici dare, căruia i-a fost intentat proces lucruri sunt dovedite de rezultatul cauza scandalului legat de cazul de restituire, iar membrii comisi-
nu i-au aparţinut, bisericilor isto- penal din cauza retrocedării Miko. cazului privind retrocedarea Co- Miko. Mai mult decât atât, even- ei de restituire au fost puşi sub
rice maghiare nu vor să le restitu- Marko Attila a schiţat crono- legiului Szekely Miko. În zadar a tuala renaţionalizare ar putea de- acuzaţie şi destinul şcolii a deve-
ie nici măcar ceea ce le aparţine logia evenimentelor, arătând cum avut loc restituirea, în zadar am veni un precedent în cazul imo- nit nesigur. Cum ar fi într-o situ-
de drept. Mai mult, prin scandalul a ajuns infractor de drept comun. sărbătorit acest lucru, deoarece bilelor restituite cu foarte multă aţie mai sigură Colegiul Szekely
creat în jurul Miko vor să înceapă După cum a subliniat, cazul Miko după câţiva ani, a trebuit să ieşim dificultate. Am deveni din nou Miko? În proprietatea statului,
renaţionalizarea şi să sisteze defini- este un interes maghiar transilvă- din nou în stradă, deoarece acest aserviţi în faţa puterii în exerci- expus la toate acele riscuri pe
tiv procesul restituţiei; acest lucru nean naţional, ajuns să fie periclitat lucru a ajuns să fie periclitat, iar ţiu. S-ar putea lua tot ceea ce le-a care le reprezintă nesiguranţa si-
este inacceptabil, aşa că trebuie să din cauza problemelor personale a fantoma renaţionalizării amenin- fost restituit recent proprietari- tuaţiei politice?
apelăm din nou la metoda protes- doi maghiari din Sfântu-Gheorghe, ţă din nou şcoala. Mai mult decât lor legitimi şi bisericilor istorice Aseară, în biserica evangheli-
tului cu lumânări, trebuie să arătăm Benedek Levente şi Fejer Zoltan. atât, în întreaga Transilvanie ar maghiare. că şi în jurul ei s-au adunat foarte
că suntem o comunitate puternică, În opinia sa, retransferarea Miko în putea demara un proces cu con- Înainte să arătăm cu degetul mulţi oameni. Mii de oameni au
să arătăm că glasul nostru se face proprietatea bisericii reformate nu secinţe imprevizibile în cazul în către conducerea de la Bucureşti, îndurat frigul de afară şi s-au de-
auzit până la Bucureşti, până la este ilegală. care instituţia de învăţământ ar nu trebuie să uităm de faptul că plasat în faţa şcolii de mare renu-
Bruxelles, dacă este nevoie. Trebu- La conferinţa de presă au fost ajunge în posesia statului român. această situaţie deosebit de ne- me.
ie să profităm de faptul că Ungaria prezenţi reprezentanţii bisericilor Nu ajunge că procesul resti- fastă a fost creată de doi locuitori Cotidianul „Haromszek”
se află la preşedinţia UE, pentru ca istorice maghiare, subliniind astfel tuirii imobilelor confesionale a maghiari din Sfântu-Gheorghe, (Covasna), nr. 6.194,
acest lucru să ne facă mai puternic că sunt de partea adevărului. fost demarat, după schimbarea aceştia riscând în legătură cu un 24.01.2011;
glasul, pentru ca la influenţe exter- Cotidianul „Haromszek” regimului, cu viteza melcului. În caz important pentru întreaga co- Titlu: Nu renunţăm la şcoală,
ne, România să urgenteze procesul (Covasna), nr. 6.193, 22.01.2011; momentul de faţă, orice proble- munitate. Pe baza principiului să Semnează: Farcadi Botond
restituirii - a declarat primarul din Titlu: Potrivit lui Marko Attila,
Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad An- retrocedarea Miko este legală, Prezidiul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Marko Attila şi Marosan Tamas) să fie lăsaţi în pace
dras, la conferinţa de presă de ieri Semnează: Vary O. Peter Craiului a aflat cu indignare despre ştirea renaţio- şi să înceteze imediat orice anchetă desfăşurată îm-
nalizării Colegiului Miko din Sfântu-Gheorghe. potriva lor.
La acţiunea de protest faţă de încercarea de renaţionalizare a celei mai Considerăm inacceptabil, accentuează aceştia, ca în Se face apel la bisericile creştine din România,
renumite şcoli din oraşul Sfântu-Gheorghe au participat 2.500 de persoane, un România, în domeniul restituirii imobilelor confesio- o atenţie aparte acordându-i-se bisericii ortodoxe
efectiv comparabil cu cel al participanţilor la protestul cu lumânări şi cu cărţi, nale, să aibă loc asemenea evenimente consternante. române, ca prin intermediul unei atitudini comune
de acum 20 de ani. Nu vom ignora faptul că tot ceea ce se petrece în să slujească victoria principiului statului de drept,
În mulţimea de oameni, cum nu s-a mai văzut de mult, pe lângă cei vârst- momentul de faţă împotriva maghiarilor care trăiesc împiedicarea obstrucţionării aplicării restitutio in
nici s-au numărat persoane în jurul vârstei de 30, 40 şi 50 de ani şi câteva în România reprezintă un atac la adresa principiului integrum şi încetarea imediată a aspiraţiilor de rena-
familii cu copii. În faţa mulţimii s-au aflat preoţi reformaţi, catolici, unita- statului de drept şi totodată un atac la adresa cetă- ţionalizare.
rieni şi evanghelici - care au participat la săptămâna religioasă universală ţenilor Uniunii Europene, ţinând cont de faptul că Prezidiul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra
- şi primarul Antal Arpad Andras. Printre participanţi s-au numărat edili, maghiarii din Transilvania sunt cetăţeni deplini ai Craiului le solicită preoţilor şi credincioşilor să se
profesori, mici industriaşi, pensionari şi funcţionari publici, foşti absolvenţi Uniunii Europene. roage pentru anularea multiplelor deficienţe ale Ro-
ai Colegiului Miko, părinţi, dar şi persoane care nu au o legătură directă Facem apel la preşedintele României, la guvernul mâniei, pentru respectarea dreptului şi adevărului.
cu acest caz şi au participat doar din solidaritate. În faţa şirului de oameni României să suspende de urgenţă procedura ilegală Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
flutura drapelul secuiesc. La finalul şirului se aflau câteva zeci de turişti din de renaţionalizare a Colegiului Szekely Miko. Ce- nr. 6.194, 24.01.2011,
Miercurea-Ciuc. Dat fiind faptul că majoritatea participanţilor se cunoşteau rem ca membrii comisiei de restituire (Silviu Clim, Titlu: Protestează faţă de renaţionalizare
între ei, acţiunea nu s-a desfăşurat într-o tăcere deplină. Participanţii au dis-
cutat despre destinul şcolii, despre problemele cotidiene şi despre rugăciu- Solicitanţii cetăţeniei ungare anul precedent - pentru obţinerea Acţiuni Închise de Gestionare a
nile rostite. Preotul David Gyorgy a declarat că cel care acţionează în interes vor putea depune jurământul în cetăţeniei ungare prin procedura Fondurilor Bethlen Gabor, care se
propriu, acţionează împotriva principiilor creştine. Locuitorii din Sfântu- ziua de 15 martie - s-a decis în de naturalizare. Cele mai multe va ocupa de subvenţiile destinate
Gheorghe au pornit la ora 19:30 de la biserica evanghelică. În momentul în cadrul şedinţei comisiei intermi- solicitări au fost depuse în locali- maghiarilor de peste hotare.
care începutul şirului ajunsese la poarta Colegiului Miko, capătul şirului era nisteriale de politică naţională, tatea Subotica - a spus Repas Zsu- Săptămânalul „Szekely Ujsag”
la Colegiul Mikes. După intonarea imnului ungar şi al celui secuiesc, mulţi desfăşurate în 11 ianuarie la Bu- zsanna. Secretarul de stat adjunct (Covasna), nr. 55,
dintre participanţi au lăsat lumânările lângă zidul colegiului. dapesta. În prima săptămână au a mai adăugat: a fost adoptată o 20-26.01.2011,
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.194, 24.01.2011; Titlu: Mii de fost depuse aproximativ 5.000 de decizie vizând înfiinţarea, în de- Titlu: Depunerea
oameni pentru Colegiul Miko, Semnează: Demeter J. Ildiko cereri - atâtea cât au fost înaintate curs de o lună, a Societăţii pe jurământului în 15 martie

www.forumharghitacovasna.ro

Auto
 Vând Ford Escort, stare
bună de funcţionare, an fa-
bricaţie 1998, motor 1.600
CMC benzină, geamuri
electrice faţă, culoare albas-
tră. Preţ: 2.000 Euro negoci-
abil. Tel.: 0762-240.550
 Vând Opel Astra, an fabricaţie
1997, motor 1.400 CMC benzi-
nă. Preţ negociabil. Tel.: 0745-
126.006
Imobiliare
 Vând / închiriez apartament cu 4
camere, parter, în Sfântu-Gheor-
ghe, zona Nicolae Colan, centrală
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
termică, trei băi, termopane, izolat
termic nou, preţ 52.000 Euro nego-
ciabil. Tel: 0740-682.785
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari
în zonă liniştită. Preţ negociabil.
Tel: 0721-289.856
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând apartament 3 camere în Sfân-
tu-Gheorghe, respectiv garsonieră
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
confort 1. Preţ: 65.000 lei respectiv
60.000 lei. Tel: 0741-957.224
 Vând casă în Sfântu-Gheorghe, şi
teren 3,30 ha, la 500 m înspre Ilieni
cu posibilitate de: teren de fotbal,
tenis, parcare, cazino. Tel: 0747-
840.359. Preţ 8 euro /mp - teren,
casa negociabil.
 Vând în Sfântu-Gheorghe aparta-
ment cu două camere, etaj I, zona
gării complet renovat şi exterior la
soare. Preţ 22.000 Euro. Tel: 0743-
061.798
 Vând apartament cu trei camere în
Sfântu-Gheorghe, etaj doi, supra-
faţă 76 mp. Preţ: 18.500 Euro. Tel:
0743-061.798
 Vând garsonieră în Sfântu-
Gheorghe în blocul 105 cu su-
prafaţă de 27 mp. Preţ 50.000 lei
Tel: 0741-957.224
 Închiriez garsonieră în Sfân-
tu-Gheorghe, str. 1 Decembrie
1918, comfort 1, termopane, in-
terfon, centrală termică, complet
mobilat şi utilat, condiţii foarte
bune. Preţ: 500 lei. Tel: 0743-
891.335
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 170 (205)
Duminica ]nfricoßåtoarei Judecå†i
Iubiţi fraţi în Hristos, ne aflăm în
Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi,
moment în care Biserica face pome-
nirea Judecăţii lui Hristos-Dumnezeu
din Ziua cea de apoi. Vă amintiţi că în
duminicile trecute, Biserica ne-a pre-
zentat dorinţa omului de a-L cunoaş-
te pe Dumnezeu, apoi smerenia sau
virtutea care de-a pururi înalţă pe cei
păcătoşi în urcuşul către moştenirea
Împărăţiei cerurilor şi, apoi, că Dum-
nezeu este Tatăl nostru, Cel Care ne-a
creat, răscumpărat şi ne-a dat posibi-
litatea de a dobândi viaţa de veci în
comuniune de iubire cu El.
Cu toate acestea, atunci când în-
cercăm să ne gândim la Dumnezeu,
ni-L imaginăm ca pe un Stăpân, rece
şi distant, ca pe un „Justiţiar” care pe-
depseşte sau „bate” fără milă pe ori-
cine încalcă legile (poruncile) Sale.
Dar Evanghelia Duminicii trecute ne
spune că Dumnezeu nu este astfel.
Dumnezeu este bun, milostiv şi înde-
lung-răbdător; că „Dumnezeu este iu-
bire” (I Ioan 1, 8) - iubire nemărgini-
tă, despre care ne vorbeşte cum nu se
poate mai frumos Mântuitorul Hris-
tos, în Pilda întoarcerii fiului risipitor;
o pildă în care ne creionează poate
cel mai frumos chip al lui Dumne-
zeu din întreaga Sfântă Scriptură. Că
Dumnezeu Se pogoară şi aleargă în
căutarea omului pierdut prin păcat şi,
apoi, îl aşteaptă cu braţele deschise.
Că Dumnezeu se bucură pentru orice
păcătos care se întoarce la El pe calea
pocăinţei. Şi toată această lecţie des-
pre iubirea nesfârşită a lui Dumnezeu
ne este prezentată, pentru ca nimeni
dintre oameni să nu cadă în deznădăj-
duire, considerând că nu mai poate fi
mântuire pentru el.
Dar, pentru că sunt foarte mulţi
care aud despre Dumnezeu că este
iubitor, îndelung răbdător şi mult
milostiv şi, apoi, cad în extrema de
a păcătui cu bună ştiinţă, conside-
rând că oricum vor fi iertaţi, Biserica
atrage atenţia în Duminica aceasta că
Acelaşi Dumnezeu este şi un Drept
Judecător. De aceea, astăzi se face
pomenirea Înfricoşătoarei Judecăţi,
adică a momentului final din Istorie,
când Hristos-Dumnezeu va şedea
pe tronul slavei Sale judecând „viii
şi morţii”, după cum mărturisim în
Simbolul Credinţei.
Iubiţi fraţi în Hristos, vă aduceţi
aminte că, în urmă cu câtva timp, la
Praznicul Naşterii Domnului, Bise-
rica făcea pomenire de prima venire
a Mântuitorului în lume - Care luând
„chip de rob” (Filipeni 2, 7), S-a făcut
întru toate asemeni nouă, în afară de
păcat. Hristos a venit în chip smerit,
căutând să nu constrângă libertatea
umană. Şi pentru că avem marele dar
al libertăţii, suntem responsabili şi
vom răspunde de toate faptele noas-
tre pe care în mod liber le-am săvâr-
şit în viaţă. Practic, viaţa Bisericii se
derulează între aceste două veniri ale
Mântuitorului: prima, pentru a resta-
bili libertatea umană, îngrădită prin
păcat şi moarte, şi cea de a doua veni-
re, când Hristos ne va întreba de felul
în care am pus sau nu în valoare darul
libertăţii pe care fiecare l-am primit.
Nu întâmplător în fiecare Biserică
Ortodoxă, în mod obligatoriu, sunt
prezente aceste două icoane: a Maicii
Domnului cu Pruncul, ce ne arată pri-
ma venire a Mântuitorului în lume, şi
icoana Dreptului Judecător, ţinând în
braţe Evanghelia iubirii, după care El
va judeca lumea. Între cele două ve-
niri ale Mântuitorului în lume se des-
făşoară viaţa Bisericii, ca o perma-
nentă pendulare între
pregătire şi aşteptare.
Judecata lui Hris-
tos va fi înfricoşătoare,
pentru că spre deose-
bire de orice judecător
lumesc, care încearcă
să facă aici pe pământ
„dreptate”, influen-
ţat de probe, mărturii,
apărători şi acuzatori,
dincolo în veşnicie,
Dreptul Judecător ne
va judeca deschizând
până şi cele mai taini-
ce înscrisuri, aşternute
în cartea vieţii fiecărui
om. Atunci „cărţile”
se vor deschide, spune
Biserica în cântările
Triodului, fiind date pe
faţă nu numai faptele,
cuvintele, ba chiar şi
gândurile cele mai as-
cunse din inima omu-
lui. Câtă frică şi ruşine
ne va fi înaintea Celui
Prea Sfânt, Care va ju-
deca după dreptate. Şi
aşa putem înţelege de
ce personajul princi-
pal al filmului Ostrov
(2006), anume Anato-
lie, care trăieşte viaţa
unui sfânt, cu câteva clipe mai înainte
de a muri, fiind întrebat dacă îi este
frică de moarte, răspunde: ,,Nu mă
tem de moarte, ci că voi sta înaintea
lui Dumnezeu!”.
Criteriul judecăţii lui Hristos va
fi iubirea sau milostivirea arătată de
om faţă de Dumnezeu şi faţă de se-
meni; trebuie să reuşim să înţelegem
că iubind pe oameni, ne arătăm iubi-
rea tot faţă de Dumnezeu, Care este
prezent „tainic” în inimile semenilor
noştri. Trebuie să-i îmbrăcăm pe cei
goi, să-i săturăm pe cei flămânzi şi în-
setaţi, să-i vizităm şi cercetăm pe cei
bolnavi şi întemniţaţi. În funcţie de
împlinirea acestui criteriu, Hristos ne
va despărţi pe unii de alţii, „precum
desparte păstorul oile de capre” (Ma-
tei 25, 32-46), precum desparte grâul
de neghină (Matei 13, 24), fecioarele
înţelepte de cele nebune (Matei 25,
1-13), pe cei ce poartă haine de nun-
tă de cei ce n-au un veşmânt adecvat
(Matei 22, 1-14).
De-a dreapta Mântuitorului Hris-
tos vor fi cei „binecuvântaţi”, adică
acei oameni care au descoperit în su-
fletele semenilor „Chipul” nemuritor
al lui Hristos; faţă de Care şi-au arătat
iubirea: hrănindu-L, îmbrăcându-L,
adăpându-L, îngrijindu-L în greaua
suferinţă a bolii sau cercetându-L în
temniţă. ,,Întrucât aţi făcut acestea
faţă de fraţii Mei, prea mici, Mie
Mi-aţi făcut” (Matei 25, 40). De ace-
ea, pe aceştia îi va răsplăti zicându-le:
„Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu,
de moşteniţi împărăţia cerurilor, pre-
gătită vouă, încă de la întemeierea
lumii” (Matei 25, 34). Pentru această
împărăţie voi v-aţi pregătit, intraţi în-
tru bucuria Stăpânului vostru.
De-a stânga Dreptului Judecător
vor fi cei „blestemaţi” - dar nu de
Dumnezeu, ci de ei înşişi, prin ale-
gerea pe care în mod liber au făcut-o;
cei care n-au vrut să-şi arate iubirea
prin faptele de milostenie faţă de
semeni. Acum, la judecată, îşi dau
seama că faptele de milostenie pe
care le-ar fi putut săvârşi, s-ar fi în-
tors asupra lor ca binecuvântare. Ar
fi fost miluiţi şi ei, dacă mai întâi, ei
înşişi, ar fi miluit pe cei lipsiţi. Ar fi
putut să o facă, şi încă fără osteneală;
dacă ar fi avut inimă bună, ar fi văzut
în cei lipsiţi pe Hristos Însuşi, cerând
ajutor şi bunăvoinţă. „Iată, Eu (Hris-
tos) stau la uşă şi bat” (Apocalipsa
3, 20); v-am cerut în nenumărate
rânduri: ajutaţi-Mă! Fieţi-vă milă
şi nu Mă judecaţi, nu Mă condam-
naţi; căci în mâna nefericitului cer-
şetor era chiar mâna Mea, care ar fi
primit. Aţi fi putut s-o faceţi, dar nu
aţi făcut-o! Şi de câte ori n-aţi avut
ocazia?! Şi, ca să vă dau un exem-
plu concret de ajutorare a lui Hris-
tos, părintele Ilarion Argatu, marele
duhovnic de la Mănăstirea Cernica,
niciodată nu-i refuza în milostenie
pe cei săraci. Şi cred că merită acum
amintită o întâmplare din viaţa aces-
tui duhovnic: într-una din zile, ace-
laşi cerşetor i-a cerut părintelui mi-
lostenie în cinci rânduri. Seara, când
s-a întors la chilie însoţit de ucenicul
său, a fost întrebat de acesta: de ce,
de fiecare dată, pe acelaşi sărac l-aţi
miluit? N-ar fi fost îndeajuns o sin-
gură dată? Răspunsul a fost: nu ştiam
care dintre ei este Hristos şi-mi cere!
Viaţa creştină
Şi să nu credeţi, iubiţi fraţi, că
atunci când vorbim de cei săraci, mă
re ale vieţii, n-au avut pe nimeni care
să le ofere milostenia încurajării, cu
refer numai la cei doi sau trei cerşe- un cuvânt de mângâiere şi speranţă;
tori de la intrarea în biserică, sau de sau cel puţin să fi fost aduşi în bise-
cei pe care îi întâlniţi pe stradă. Mă rică, şi în această ,,Clinică duhovni-
refer la toţi cei lipsiţi, care, de atâta cească” şi să fie ajutaţi de un Duhov-
umilinţă îndurată, aşteaptă cu resem- nic. Astfel de cazuri, de criză, nu atât
nare o viaţă mai bună în Împărăţia lui materială, cât mai ales spirituală, sunt
Dumnezeu: copii, bătrâni, bolnavi şi mediatizate pe posturile de televiziu-
mulţi alţii. Unii dintre ne de cele mai multe ori, nu atât din
ei, cunoscuţi, sau chiar dorinţa de a ajuta în vreun fel, cât mai
vecinii voştri, aflaţi în ales de a obţine aşa-numitul „rating”.
situaţii grele; ajutân- În timp ce unii îşi plâng sărăcia de
du-i în măsura posibi- aici şi de dincolo de moarte, cei mai
lităţilor: cu un bănuţ, mulţi rămân simpli spectatori în fo-
un pachet de mâncare toliile nepăsării. Şi atunci trebuie să
sau, dacă îi cunoaşteţi ne punem fiecare întrebarea: N-am
bine (!), invitându-i putut face chiar nimic pentru unii ca
să mănânce la masa aceştia?! Oare chiar nu-i şi treaba sau
voastră, fără să-i priviţi răspunderea noastră?! Oare nu vom fi
umilitor, ci din contră, învinuiţi şi noi pentru osândirea lor?!
să fiţi mulţumiţi că Dacă aţi fi putut să-i ajutaţi şi n-aţi
aveţi cinstea de a rămâ- făcut-o, greu vă va fi la judecată. De
ne la masă împreună aceea, Judecata lui Hristos este înfri-
cu Hristos. Sau, altfel, coşătoare, pentru că va răsplăti fiecă-
puteţi îmbrăca pe cei ruia după dreptate. Vom fi întrebaţi
goi sau ajuta pe cei lip- chiar şi despre binele pe care l-am fi
siţi, fiecare după cum putut face, dar am refuzat din como-
puteţi. Vieţile Sfinţilor ditate şi nepăsare.
ne oferă atâtea exem- De aceea, la judecata lui Hristos,
ple demne de urmat. El, Domnul, le va zice celor de-a
Şi amintiţi-vă numai stânga Sa: ,,Duceţi-vă de la Mine
de Sfânta Muceniţă blestemaţilor, în focul cel veşnic, care
Filofteia, de cea care este pregătit diavolului şi îngerilor
nu era decât un copil. lui” (Matei 25, 41), ,,nu vă cunosc pe
Exemplul ei trebuie să voi” (Matei 25, 12).
ne înveţe că milostenia Iubiţi fraţi în Hristos, este im-
nu are vârstă. Trebuie, portant de reţinut faptul că fiecare
însă, să învăţăm a o dintre noi suntem îndemnaţi să dăm
face mereu. un „răspuns bun la înfricoşătoarea
Şi chiar dacă, în Judecată a lui Hristos”. Pentru acest
aceste vremuri de criză răspuns este nevoie de pocăinţă, dar
economică, nu aveţi cu şi de „roadele vrednice de pocăinţă”
ce să o faceţi, puteţi măcar să le dăru- (Matei 3, 8), de faptele de iubire sau
iţi o vorbă bună. Gândiţi-vă că sunt milostenie concretizate faţă de cei
mulţi semeni care au trecut prin situ- lipsiţi. Altfel, fără milostenie, toată
aţii grele; oameni pe care i-aţi cunos- osteneala vieţii de zi cu zi ne va fi în
cut şi care, rămaşi singuri, fără să aibă zadar, pentru că numai „cei milostivi,
mângâierea unui cuvânt, au ajuns la vor fi miluiţi” (Matei 5, 7).
sinucidere. Au căzut în greul păcat al Pr. Florin Antonescu
osândirii, poate pe vecie, pentru că în Parohia Calea Bucureşti, Braşov
clipele grele de singurătate şi întrista- ROMÂNIA
ÎNFRICOŞATA
JUDECATĂ
La a doua Sa venire, sus, pe cerul luminos,
Se va arăta cu slavă, crucea Domnului Iisus.
Însoţit de sfinţii îngeri, va chema atunci pe toţi,
Cei ce-au vieţuit în lume, sub pronia lui Hristos.
Cu faţa strălucitoare, stând pe tronu-mpărătesc,
Va judeca cu dreptate întreg neamul omenesc.
Celor ce-au făcut mult bine, le va spune cu sfânt grai,
Veniţi cu toţii la Mine, să vă desfătaţi în Rai.
Cei ce-n viaţa trecătoare au săvârşit foarte mult rău,
Nu-L vor mai vedea la faţă pe Slăvitul Dumnezeu.
Duceţi-vă de la Mine în locul cel mai de jos,
Va răsuna clar sentinţa Dreptului Judecător.
Cât trăim pe această lume să ne pregătim cu spor
Sădind în grădina vieţii florile virtuţilor.
Să privim cu bucurie spre cerul izbăvitor,
Rugându-ne şi adorându-L pe Stăpânul tuturor.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA