Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 4 - 10 martie 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

De n-aş fi om,
aş vrea să fiu
un tricolor
uitat în Munţii Apuseni.
(Adrian Păunescu)
Săptămânalul dumneavoastră
preferat,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
Banii din
- Chioşcurile Symetria
z Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Bugetul de Stat
al României
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii

pentru acţiuni
z Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal

separatiste
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
z Sfântu-Gheorghe,

pe criterii
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar

z Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului
UDMR, strategia „paşilor mici”.
Şi... „cuvântul dat”!
# Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
După 18 ani, fără întrerupere, la
conducerea UDMR, Marko Bela,
Prinţul Barbişon al struţo-cămilei
nici uniune culturală, nici partid,
în mare contradicţie în privinţa
precizărilor legii şi a înregistrării
la tribunal, a plecat. Marko Bela,
aşa cum a anunţat mai demult, nu
a mai candidat. El consideră că a
fost destul. Destul pentru destui
maghiari! Destul, să nu mai spu-
nem, şi pentru români! Chiar unii
3
maghiari susţin că ar fi trebuit
s-o facă mai demult. Ce-i repro-
şăm noi, românii? Bolnav şi el de
nostalgia Trianonului, dornic şi al
aşa-zisului ţinut secuiesc, al auto-
nomiei teritoriale pe criterii etnice,
fiind printre cei care proliferează
cultul personalităţii criminalului
de război Wass Albert, s-a dovedit,
în cei 18 ani, un înfocat separatist,
într-o dictatură a minorităţii. Nu
el le ordona europarlamentarilor
udemerişti să ducă la Parlamentul
Europei traista plină cu „pământul
patriei”, patrie pe care o cerea „îna-
poi”? Oare nu el ne sfătuia pe noi,
românii, să învăţăm limba maghia-
ră, că doar noi, românii, mâncăm
„pâine secuiască”? Nu el cerea, tot
etnice?!
2
Profilul de FACE-
BOOK al Filialei
Sfântu-Gheorghe
a PNL se numeşte
„PNL SEPSISZENT-
înapoi, „munţii noştri”? În conflict
mereu cu logica, el falsifica, cu
Kelemen Hunor - 371 de voturi
(era nevoie de 279 din 555!), Peter
GYORGY“!
seninătate, istoria Ardealului, sfi- Eckstein Kovacs (118), Olosz Ger- 6
dând, de fapt, recursul la memorie! gely (47), a fost primit cu aplau-
Aşadar, după al X-lea Congres, ze furtunoase. Cascade, ropote de Jobbik
de la Oradea (început cu imnul aplauze. organizează, la
Ungariei sub deviza: „Indepen-
denţă şi autonomie!”), UDMR are
Omul lui Marko Bela, „moş-
tenitorul”, ţinut în braţe, atât de
Târgu-Mureş,
un nou lider, în persoana lui Kele- ocrotitor, Kelemen Hunor, care, prima întâlnire
men Hunor, ministrul Culturii din de acum înainte, îl va avea me- a conducerii
România, cel care, la depunerea reu în spate, ca umbră, pe Marko
candidaturii, nu se sfia să anunţe Bela, n-a avut emoţii. „Mulţu- partidului în
că obiectivul principal al uniunii şi mesc pentru încrederea acordată! afara Ungariei
al lui, dacă va deveni preşedinte- - spunea imediat după anunţarea
le UDMR, va fi, sigur, autonomia rezultatului votului, emoţionat 7
teritorială pe criterii etnice a aşa- până la lacrimi. Mulţumesc şi ce- Ce nu s-a spus
zisului ţinut secuiesc, existent de lor 10.000 de maghiari care m-au
facto, urmând să fie recunoscut şi sprijinit prin semnăturile lor. despre Congresul
de jure. Rezultatul votului secret: (continuare în pagina 8) UDMR?

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206) Actualitate

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Profilul de FACEBOOK al
Fondat în 2006 Filialei Sfântu-Gheorghe
Director fondator a PNL se numeşte „PNL
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean

Director general
Violeta Elena Feldiorean
SEPSISZENTGYORGY“!
Urmaşii lui Brătianu au grijă ca noţiunea de „naţional“ din
denumirea partidului să fie dusă în derizoriu. Multiculturalul şi
Redactori
Andrei Mihai Braşoveanu
atot-europeanul Mădălin Guruianu şi-a tras cont pe feisbuc pentru
Adrian Teacă
filiala PNL pe care o patronează la Sfântu-Gheorghe. Şi, pentru că
75 la sută din locuitori sunt „secui“, s-a gândit el că ar fi un semn
de respect faţă de pretendenţii la separatismul pe criterii etnice să
Tehnoredactare (DTP)
îşi denumească profilul în limba maghiară şi să folosească limba
Bódi Szilamér János
maghiară înaintea limbii române. Bravos, liberali covăsneni! Ce
ştia Brătianu de europenism sau multiculturalism?
http://tanasadan.blogspot.com/
Corectură

Ocultat şi cu percepţia deformată

Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti

Redacţia: Consilierul local liberal din municipiul ţiile în care un individ nu ştie cine este, cum Gheorghe, care a susţinut un concert la Sfântu-
Str. Lăcrămioarei, Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, cel care se raportează la sine şi la ceilalţi, este pre- Gheorghe şi chiar a organizat o dezbatere
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, şi-a dat arama pe faţă organizând acţiuni prin matur şi chiar dăunător să adopte o doctrină, pentru schimbarea datei Zilei României, cică
Sfântu-Gheorghe, care aducea în discuţie schimbarea Zilei Na- care, inevitabil, îl ocultează şi îi deformează pentru a nu leza sentimentele ungurilor. În
judeţul Covasna, ROMÂNIA ţionale a României pentru a face pe placul percepţia. Cu alte cuvinte, înainte de a fi ude- data de 15 martie, se va comemora ziua ma-
şefilor din UDMR, a făcut-o lată încă o dată. merist liberal eşti ungur, altfel nu eşti decât ghiarilor de pretutindeni, această zi amintind
Cititorii ne pot contacta la: Într-o febrilă surescitare, a dorit să arate tu- un ocultat, un om cu o percepţie deformată, de începutul revoluţiei ungurilor de la 1848,
Tel.: 0267-312.260 turor celor care mai aveau dubii, ataşamentul care nu se regăseşte în valorile neamului său eveniment istoric care a însemnat uciderea de
Fax: 0367-814.145 său faţă de UDMR şi aşa-zisul liberalism al şi, prin urmare, nu-l poate reprezenta sub către unguri şi secui a peste 40.000 de români,
acestei organizaţii. nicio formă. Orice om care pune înaintea dintre care patru prefecţi şi zece tribuni, peste
Editat de SC Tracia SRL Zilele trecute, acesta s-a bălăcit într-o pre- interesului colectivităţii etnice din care face 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de
Sfântu-Gheorghe tinsă dezbatere doctrinară cu udemeriştii libe- parte un oarecare interes doctrinar, nu face sate arse, restul pieriţi, împuşcaţi, spânzuraţi,
ISSN 1843 - 4665 rali, care i-au tras o lecţie de multiculturalism altceva decât să se arate insuficient, nefolo- tăiaţi, căzuţi în lupte.
marca UDMR şi l-au umilit prin declaraţiile sitor şi chiar periculos nevoilor propriei etnii. Dacă ar fi corect în „multiculturalismul”
Marcă înregistrată la OSIM lor. Concluzia lui Levente Salat, autorul unei Acestea fiind concluziile udemeriştilor, ne în- său, ar fi de aşteptat ca Mădălin Guruianu să
NR 87664 cărţi intitulate „Multiculturalismul liberal”, trebăm cât de român este Mădălin Guruianu, iniţieze şi de această dată o dezbatere privind
a fost (previzibil, de altfel) că în interiorul cel care, sub masca multiculturalismului, ata- schimbarea datei în care se sărbătoreşte ziua
Asociaţia „Noi Românii“ UDMR prioritară este problema identitară şi că valorile şi simbolurile naţionale româneşti. ungurilor de pretutindeni, ţinând cont de tra-
Preşedinte
abia apoi cea doctrinară. Acesta l-a ridiculizat În preajma Zilei Naţionale a României, con- gismul evenimentelor comemorate. Oare o
pe Mădălin Guruianu, declarând că în condi- silierul liberal l-a atacat pe maestrul Tudor va face? Cu siguranţă, NU!!!
Florin Ignat
Director executiv
Ioan Mugur Topolniţchi Albă ca Zăpada Prostul dacă nu-i fudul…
Colaboratori Strategia PD-L pentru alegerile ca zăpada… După 21 de ani de guvernare deţele controlate de UDMR o duc
din 2012 este relativ simplă. Mită În cazul post-decembristă în care s-a aflat atât de prost este explicat pro-
prof. univ. dr. Petre Ţurlea
dr. Mircea Dogaru
electorală dată la greu, adică nişte în care aproape în
dr. Ioan Lăcătuşu măriri de pensii şi salarii pentru a sonda- perma-
dr. Gheorghe Funar arăta că PD-L a scos ţara din criză, jele vor nenţă la
dr. Gheorghe Olteanu zahăr, făină şi ulei date nevoiaşilor arăta că guver-
dr. Vlad Hogea pentru a vota portocaliu şi recupe- popularita- nare,
dr. Mircea Frenţiu rarea voturilor pierdute de acest tea acestora
dr. Mircea Măran partid prin diverse artificii. nu este sufi-
ing. Nicolae Doroftei Unul dintre scenariile de top cientă pentru
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea ale PD-L se numeşte „Albă ca a duce potenţia-
prof. Vasile Stancu Zăpada” şi constă în recuperarea lul partid alb ca zăpada la un pro-
prof. Rodica Pârvan voturilor pierdute prin atragerea cent care să-i permită intrarea în
prof. Doru Dobreanu lor către formaţiuni politice ima- parlament, atunci li se vor oferi
prof. Mircea Bodnari culate, albe ca zăpada, dar con- acestora nişte funcţii în viitorul
prof. Alexandru Ciubîcă trolate de democrat-liberali, cum Birou Permanent Naţional al PD- UDMR
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu este, de pildă, Partidul Poporului. L, prin care să arate opiniei pu- a reuşit per-
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
Acesta are rolul de a atrage votan- blice că partidul s-ar fi înnoit şi formanţa incredibilă să aducă şi să priului electorat de uniunea „cul-
prof. ing. Maria Peligrad ţii nemulţumiţi de PD-L, dar care ar fi devenit moral, deci demn de menţină judeţele Covasna şi Har- turală” printr-o minciună sinistră.
prof. drd. Costel Cristian Lazăr au o strângere de inimă să voteze încredere şi numai bun de votat. ghita în coada tuturor clasamente- Sărăcia locală, chipurile, s-ar da-
Pr. Prot. Florin Tohănean cu PSD, PNL sau PC. În acelaşi Practic, se doreşte refacerea actu- lor privind bunăstarea cetăţenilor. tora faptului că banii din impozite
Pr. psh. Nicolae Floroiu timp, oamenilor mai instruiţi, alei alianţe de guvernare, la care În clasamentul salariului mediu colectaţi de la nivel local ar între-
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă care cu adevărat cred în doctrina să se mai adauge Albă ca Zăpada, net pe anul 2010 judeţul Covas- ţine bunăstarea Bucureştilor şi al-
Pr. Cristian Vlad Irimia PD-L, dar nu se mai regăsesc în sub forma unui partid sau două, na ocupă, cum altfel, ULTIMUL tor zone din România… Această
Pr. Iustin Gârleanu acest partid, simţindu-se trădaţi, ori a unui partid nou alături de un LOC!!! Cu un salariu mediu net manipulare grosolană ţine încă în
Pr. Nicolae Bota
Pr. Adrian Stoian trebuie să li se ofere o alternati- PD-L care să pozeze drept curăţat de 933 lei, judeţul Covasna se faţa unui electorat izolat informa-
Pr. Ioan Tămaş vă care să aducă indirect voturile de canalii şi mafioţi. menţine pe aceeaşi poziţie ca şi ţional, care nu ştie faptul că jude-
Lazăr Lădariu acestora tot în ograda portocalie. Scenariul PD-L mizează pe anul anterior, semn clar al price- ţele Harghita şi Covasna primesc
Constantin Mustaţă Aşadar, se vorbeşte tot mai intens prostia românului şi pe ideea de a perii şi interesului faţă de cetăţean de la bugetul naţional de 4-5 ori
Lucilia Dinescu despre un nou partid ce ar urma continua jefuirea sub orice chip a din partea UDMR, care controlea- mai mult decât contribuie!
Dan Tanasă să fie înfiinţat de către aşa-zişii ţării. Dacă pentru PD-L un astfel ză aproape integral administraţia
Mihai Horga Grupaj realizat de
„reformatori” Cristian Preda, Se- de viitor pare alb ca zăpada, pentru locală, cât şi administraţia centra-
Erich Mihail Broanăr Andrei Mihai Braşoveanu
ver Voinescu şi Monica Macovei. românul de rând acesta nu poate fi lă într-un incredibil procent de 40
Acest partid ar trebui să fie tot alb decât cel mai negru scenariu. la sută!!! Motivul pentru care ju- (Sfântu-Gheorghe)
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Local - Opinii
Banii din Bugetul de Stat al României pentru
acţiuni separatiste pe criterii etnice?!
# prof. Ilie Şandru
(Topliţa)
Bugetul Consiliului Judeţean (CJ)
Harghita pe anul 2011 se ridică la
suma de 205.957.000 mii de lei. Or
fi mulţi? Or fi puţini? Răspunsul s-ar
putea da doar după ce s-ar şti exact
care sunt nevoile social-economice
ale judeţului, legate, evident, de nece-
sitatea creşterii gradului de civiliza-
ţie, de dezvoltarea armonioasă a tutu-
ror zonelor geografice ale Harghitei,
de creşterea continuă a nivelului de
trai al locuitorilor etc.. Aceasta ar în-
semna punerea în valoare a resurselor
naturale, în special de valorificarea
apelor minerale şi ale posibilităţilor
multiple pentru dezvoltarea turismu-
lui rural şi montan.
Să vedem, însă, cum înţelege să
împartă banii conducerea CJ Har-
ghita, respectiv consilierii jude-
ţeni, în marea lor majoritate aparţi-
nând UDMR şi PCM, în frunte cu
udemeristul preşedinte Borboly
Csaba (foto).
Am aflat, astfel, că o importantă
sumă, respectiv 25.000 de lei se va
cheltui „pentru promovarea colabo-
rării judeţului Harghita cu judeţele
Covasna şi Mureş”. Întrebarea este:
de ce numai cu judeţele Covasna şi
Mureş, câtă vreme alte trei judeţe din
România, respectiv Suceava, Neamţ
şi Bacău, sunt tot la fel de vecine cu
judeţul Harghita? Întrebarea este,
desigur, pur retorică, fiindcă pentru
nimeni din ţara asta nu mai este un
secret dorinţa preşedinţilor celor trei
judeţe „secuieşti” de refacere a ve-
chii structuri teritorial-administrati-
ve de sorginte stalinistă, care a fost
Regiunea Autonomă Maghiară. În
vederea refacerii acesteia, îmbrăcată
într-un veşmânt nou, cel al aşa-zisu-
lui ţinut secuiesc autonom, se depun
eforturi deosebite şi, iată, se cheltu-
iesc importante sume din banii pu-
blici, ai întregii ţări.
O altă activitate ce va beneficia
de o sumă considerabilă din bugetul
judeţului este cea de „protecţie a mo-
numentelor istorice de pe teritoriul
judeţului Harghita”. Pentru protec-
ţia acestora se vor cheltui 200.000
de lei. Pe Lista Monumentelor Isto-
rice din judeţul Harghita, din 2004,
sunt înscrise 517 monumente. Din
acestea, cele din zona românească,
sau care îi reprezintă pe români, pot
fi numărate pe degetele celor două
mâini. Pentru acestea Consiliul Ju-
deţean nu a dat niciodată niciun ban!
Nu se va întâmpla aceasta nici în
2011. Cu cât vor dispare mai repede,
cu atât mai bine! Autonomia nu tre-
buie declarată, ci înfăptuită! „Ocu-
panţii”, care au „jefuit secuimea în
ultimii 70 de ani”, trebuie să plece
sau să dispară de pe aici!
Pe ce se vor mai cheltui banii
ţării? Iată, de exemplu, 41.000 de
lei pentru „programul de asociere
al judeţului Harghita cu Institutul
pentru studierea problemelor mi-
norităţilor naţionale”. Nu vă miraţi,
stimaţi cititori, există şi un asemenea
organism în România, aflat în subor-
dinea directă a Guvernului, înfiinţat
pe baza Ordonanţei nr. 121 din 31
august 2000 şi Legea nr. 396 din 10
iulie 2001. Sediul se află la Cluj-Na-
poca, pe str. Gavril Muzicescu, la nr.
5. Probleme grele şi dificile o fi având
de rezolvat, din moment ce aici şi-au
aflat loc de muncă aproape 40 de an-
gajaţi. Cine sunt ei? Ehei, sunt, s-ar
părea, şi vreo doi sau trei români. În
rest, „minorităţile naţionale” sunt
reprezentate numai de minoritatea
maghiară! Ori, poate, cine ştie, re-
prezentanţii acestor minorităţi naţio-
nale nu au alte nume decât: Horvath
Imre (preşedinte), Kis Tamas, Foszto
Laszlo, Hossu Iuliu, Viktor Katalin
etc.. Oare chiar asemenea organisme
absolut inutile, care înghit degeaba
sume fabuloase din banii statului, nu
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206)
ar trebui urgent desfiinţate? Nu, mai
bine sunt desfiinţate şcolile, iar, mai
nou, domnul Cseke Attila desfiinţea-
ză spitalele României! Nu şi pe cele
din „secuime”! Cu alte cuvinte, ro-
mânii pot să-şi dea obştescul sfârşit,
că doar de sănătatea lor are grijă unul
din cei care cred că „tot ce este va-
lah, e înaintea noastră superlativul
odiosului”!
Iată că am aflat şi o activitate pen-
tru care cei 90.000 de lei s-ar părea
că se vor folosi pentru ceva deosebit:
„excursii în ţinutul secuiesc pentru
copii şi tineri”. Întrebarea este: des-
pre ce fel de copii şi tineri este vor-
ba? O fi vorba cumva despre copiii
şi tinerii din România, spre a vedea
şi a se convinge că tot ceea ce scriem
noi despre acest „ţinut” sunt nişte
baliverne, nişte neadevăruri, exage-
rări gratuite etc.? Să se convingă că
românii din secuime trăiesc, cum se
spune, ca în sânul lui Avram?! Sau,
mai degrabă, pentru a continua edu-
caţia de tip segregaţionist, care se
practică în şcolile din „secuime”, cu
predare în limba maghiară, unde ele-
vilor li se inoculează mereu ideea că
„secuimea” şi Ardealul sunt altceva
decât România, că „aici pe pămân-
tul secuiesc, unde noi suntem locu-
itori băştinaşi, să avem atâta curaj
încât să-i cerem fiecărui invadator
(român - n.n.), fără rădăcini aici, să
ni se adreseze în limba maghiară.
Să ne intre bine în cap că puterea
română de ocupaţie, asupritorii
noştri, îşi clădesc planurile de ni-
micire a maghiarilor pe indiferenţa
noastră” („Europai-Ido”, nr. 23, din
noiembrie 2006).
În sfârşit, pe multe alte activităţi
„importante” se vor cheltui banii ţării
primiţi ca subvenţie de către judeţul
3
Harghita. Nu le putem enumera pe
toate, sunt prea multe, dar trebuie,
totuşi, să mai amintim că 101.500 de
lei se vor folosi „pentru dezvoltarea
relaţiilor publice ale judeţului Har-
ghita”, iar alte 240.000 de lei pen-
tru „promovarea imaginii judeţului
Harghita”. Despre ce fel de „relaţii
publice” şi despre ce fel de „imagi-
ne” este vorba, asta rămâne de văzut.
Poate că, fiind vorba despre banii pu-
blici ai întregii ţări, ar fi, totuşi, cazul
să le ştim şi noi.
O nedumerire se naşte în mintea
noastră cânt aflăm că 235.000 de lei
se vor folosi pentru a se croii „dru-
mul porţilor secuieşti”. Probabil,
va fi un drum unicat, pavat, cum se
spune, cu intenţii bune, aşa cum este
şi cel ce duce spre iad. Sau, poate,
acesta este drumul ce va duce spre
mult visatul aşa-zis ţinut secuiesc
autonom! Oricum, indiferent ce va fi
el şi cu ce anume va fi pavat, cum e
posibil ca o asemenea găselniţă se-
cuiască să fie realizată din banii pu-
blici proveniţi din Bugetul de Stat al
României?! Pentru asemenea „capo-
dopere” Consiliul Judeţean Harghita
ar putea, în cel mai bun caz, să-şi
folosească propriile agoniseli, adică
cei 31.181.000 de lei, proveniţi din
veniturile proprii! Dar nici măcar
aceştia nu ar trebui folosiţi pentru un
„drum al porţilor secuieşti”, fiindcă
o bună parte din ei provin şi de la
plătitorii de taxe şi impozite de na-
ţionalitate română. Iar aceştia nu-şi
doresc să trăiască vreodată o ase-
menea „fericire”! Însă, dacă actua-
la guvernare va mai gestiona mult
nenorocirile ce s-au abătut şi se abat
peste românii din inima României,
ar fi posibil ca la cele de până acum
să se mai abată şi asta!

UDMR şi componenta aberantă a politicii româneşti

Motto: „Limba română se predă acum (în Transilvania) ca limbă străină!” (Marko Bela despre succesul de etapă al UDMR,
în prezenţa celor ce l-au felicitat şi încurajat: Emil Boc, Crin Antonescu şi Victor Ponta)
În viaţa de zi cu zi, prin aberaţie înţelegem
o inepţie, o prostie sau o absurditate, cuvân-
tul având o conotaţie peiorativă prin defini-
ţie, însă ştiinţa foloseşte termenul aberant cu
sensul determinat de abatere de la normă, cel
mai elocvent fiind cazul difracţiei luminii, pen-
tru măsurarea căreia există şi un aparat, numit
aberoscop. În politică, unde un instrument si-
milar nu ar fi deloc inutil, ambele variante ale
termenului în discuţie „fac sens”, cu precizarea
că prima dintre ele este un loc comun.
De pildă, când analizăm poziţia UDMR
în spaţiul politicii româneşti, nu putem trece
peste împrejurarea determinată de o aberaţie
ab-ovo, în sensul că uniunea nu este înregis-
trată ca partid politic, ci ca organizaţie civică,
respectiv etnică. Scopul este acela de a atrage
finanţări şi privilegii în ambele calităţi, prin
formele ce eludează constrângerile legale im-
puse pentru evitarea corupţiei în finanţarea
partidelor, ca şi pentru ignorarea obligaţiilor
determinate de apartenenţa la o cetăţenie şi o
ţară. De altfel, aberaţia în acest sens a căpătat
drept de cetate prin instituirea dublei cetăţenii
şi retrasarea, câtuşi de puţin virtuală, efectivă,
de-a dreptul, a graniţelor Ungariei Sfântului
Ştefan pe crestele Carpaţilor. Dar această enor-
mitate a fost facilitată, dacă nu determinată, de
gestul similar prin care actualul preşedinte al
României a acordat dublă cetăţenie etnicilor
moldoveni, fără să se sinchisească de obiecţiile
celor ce au arătat că, în felul acesta, deschide o
Cutie a Pandorei prin care se va ajunge nu doar
la reacţia simetrică a maghiarilor, ci şi la inse-
curizarea suplimentară a tentativei de a accede
în Spaţiul Schengen. Ceea ce s-a şi întâmplat.
De altfel, în ultimii ani, aberaţiile, cărora în
context le putem spune şi inepţii politice, s-au
prăvălit asupra naţiei într-o adevărată avalan-
şă, începând cu modul stupid în care au fost
împrumutate sume uriaşe ce îndatorează ţara
pe zeci de ani, în scopul consumului imediat
ce asigură doar supravieţuirea unui regim fa-
limentar, anulând, însă, investiţiile şi dezvolta-
rea durabilă, prin grevarea bugetului cu aceste
credite împovărătoare. La fel sunt alte aseme-
nea măsuri inepte ce au ca explicaţie ultimă
concentrarea puterii într-un singur centru de
comandă, în dispreţul paradigmelor democra-
tice elementare, având drept corolar sau, mai
curând, consecinţă abisală, această pondere
determinantă ce a fost acordată componentei
maghiare, UDMR-iste, în politica româneas-
că. În acest context rocambolesc, şeful statului
a ajuns să facă declaraţii publice stupefiante,
conform cărora nu se poate gândi în niciun fel
la schimbări în conducerea Guvernului până
după Congresul UDMR, ce a avut loc, în sfâr-
şit, sâmbăta trecută.
Cum este posibil? Cum s-a ajuns aici? Ei
bine, da, s-a ajuns şi s-a şi depăşit orice limită,
dacă mai avem în vedere fie şi numai imense-
le concesii ce au fost făcute acestui „partid-
ONG”, ca răspuns la pretenţiile sale, cele mai
multe aberante, într-adevăr, ca acelea privind
acordarea drepturilor colective, respinse de
plano de Uniunea Europeană şi sancţionate de
dreptul internaţional public. Nu-i vorbă că şi
opoziţia se situează în exact aceiaşi parametri
ce frizează încălcări constituţionale gravissime,
aşteptând schimbarea puterii în cadrul UDMR
spre a fi posibilă bascularea sa în cealaltă parte a
baricadei, conform paradigmei sale funcţionale,
şi a demara astfel schimbările pe care opoziţia
le vizează. Începând cu demiterea preşedintelui
autocrat şi a Guvernului său marionetă, corupt,
mafiot şi incapabil, potrivit limbajului pe care îl
ventilează şefii partidelor ce au ridicat împreu-
nă stindardul demolator antiprezidenţial.
Alegerile de ieri (26 februarie 2011 - n.r.)
de la UDMR, care continuă linia Marko prin
urmaşul său, Kelemen Hunor, nu au cum să
aducă modificări în promovarea acestor abera-
ţii, mai ales că acolo s-au înfiinţat spre a se gu-
dura cu un zâmbet cam verde, dar tivit cu des-
tul roşu şi alb, şi Emil Boc, şi Crin Antonescu,
şi Victor Ponta, spre marea derută a membrilor
partidelor lor, reunite sub acest steag al cedării
fără frontiere. Am spune că, în aceste împreju-
rări, ţelul final stabilit de programele adoptate
de UDMR-ul rămas încă strategic în căruţa
portocalie este, cu etapele succesive ce urmea-
ză a fi parcurse în siajul celor de până acum,
independenţa, după modelul Kosovo. Pen-
tru care nu este exclus nici asaltul final „prin
sânge”, aşa cum le-a cerut imperativ mentorul
lor, Laszlo Tokes, europarlamentar român la
Bruxelles! Dar aceasta nu mai este de mult o
aberaţie, ci reprezintă fundamentul prieteniei şi
respectul reciproc dintre liderul informal al re-
vizioniştilor şi inflexibilul şef al statului nostru.
Toate acestea, într-o ţară ce încă mai are
în Constituţie stipulat principiul fundamental
conform căruia este stat naţional unitar. Toate
acestea, într-o Europă unită ce dezavuează nu
doar drepturile colective şi separatismul etnic
ci, cum este logic şi normal, şi schimbarea sta-
tus quo-ului prin ameninţarea păcii şi stabilită-
ţii în regiune. Dar aberaţia UDMR-istă este su-
pervizată şi garantată de aberaţia cotrocenistă.
Sau, şi mai bine, dâmboviţeană.
(Ion Marin, Ultima-Ora)
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic

în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XXXXIII)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Regiunea autonomă maghiară a beneficiat,
în afara unei reţele de şcoli primare şi secun-
dare, de un institut medico-farmaceutic des-
chis la Târgu-Mureş, în 1952, şi de două teatre
maghiare. Pentru maghiarii din afara regiunii
autonome, la Cluj funcţiona o universitate ex-
clusiv maghiară, un institut pedagogic şi unul
de teatru, pe lângă celelalte instituţii educaţio-
nale din oraş, destinate să ofere instrucţie atât
în limba română, cât şi în limba maghiară….
unei astfel de instrucţii era posibilă. Astfel,
dacă în 1957, populaţia şcolară care învăţa în
limba maghiară era de 212.767, în anul şcolar
1979/1980 era de 278.518 (din aceştia 9.622
erau studenţi, iar 2.209 din studenţii maghiari
frecventau instituţii de învăţământ superior în
care activitatea de predare se desfăşura în lim-
ba maghiară - ex. Universitatea Babeş-Bolyai,
Institutul de arte plastice şi Conservatorul din
Cluj-Napoca, Institutul de medicină şi farma-
cie, Institutul de învăţământ superior şi Insti-
tutul de teatru Szentgyorgy Istvan din Târgu-
În Comisia pentru Sănătate, Muncă şi Pro-
tecţia Mediului: vicepreşedinte Pal Nagy.
În Comisia Camerei Legislative şi a Consi-
liilor Populare: vicepreşedinte Ernst Szotyori
şi următorii delegaţi judeţeni maghiari: Arad
- A. Komives, Lajos Takacs; Bihor - Maria Mo-
gyoros, Janos Kasziba, Denes Balint, Laszlo
Papp, Sandor Senkovici, Emerik Szabo; Bis-
triţa-Năsăud - Adalbert Krisan; Braşov - V. A.
Sekel, Gyula Fejes; Cluj - Ilona Peters, Lajos
Letay, Pal Nagy, Istvan Peterfy, Jozsef Fodor;
Covasna - Ferdinand Nagy; Harghita - Janos
gozo No (80.000), Korunk (4.000), Napsugar
(38.000), Utunk (14.000), Matematikailapok
(4.000) Târgu-Mureş - Igaz Szo (7.000), Uj Elet
(20.000).
Publicaţii cu o circulaţie sub 4.000 de
exemplare: Meheszet Romaniaban, Nyelv es
irodalomtudomany Kozlemenyek, Reformatus
Szemle, Kereszteny Magveto, Diakszo (Satu-
Mare), Haladjunk (Aiud), Hajnal (Cluj), Fia-
tal Szivel (Cluj) Gyokerek (Sfântu-Gheorghe),
Iranytu (Baraolt). (va urma)

În 1959, universitatea maghiară din Cluj a
fost unificată cu cea românească, creându-se
Universitatea Babeş-Bolyai, care avea şi sec-
ţii maghiare la fiecare disciplină de studiu. În
scopul limitării privilegiilor speciale de care
beneficia minoritatea maghiară, prin reorgani-
zarea administrativ-teritorială a României, în
1968, a fost desfiinţată regiunea autonomă ma-
ghiară. După statisticile oficiale ale epocii, în
aceeaşi perioadă a crescut şi populaţia şcolară
care învăţa în limba maghiară, ca şi numărul
instituţiilor de învăţământ în care dobândirea
Mureş).
Să enumerăm câteva din drepturile nicio-
dată respectate („etnocid cultural şi politic”)
din perioada atât de cumplită a comunismului
(G. Badea-Lătuceanu, op. cit.): „Maghiari în
posturi de conducere ale P.C. Român: Comi-
tetul executiv - Janos Fazekas, Jozsef Uglar,
Lajos Fazekas, Mihaly Gere. În secretariatul
Comitetului Central - Josef Uglar. În Comisia
Centrală - Lajos Banyai, Theodor Has, Ilona
Peter, Gyorgy Puskas, Sandor Szabo. În Comi-
tetul Central - Janos Kozma, Adalbert Krizsan,
Sandor Czege, Janos Fazekas, Lajos Fazekas,
Gyula Fejes, Janos Foris, Mihaly Gere, Lajos
O poveste
Fazekas, Lajos Fazekas, Erzsebeth Bedo; Ma-
ramureş - Jozsef Uglar, V. Solomias, Geza Vida;
Mureş - Ernest Szotyory, Suzana Galpal, An-
dras Suto, Gyorgy Puskas; Satu-Mare - Otilia
Indre, Mihaly Gere, Janos Foris, Karoly Fulop, O poveste pe o lespede de mormânt
F. Oros; Sălaj - Miklos Szabo. În curtea bisericii şi a singurătăţii.
În Consiliul Suprem pentru dezvoltare eco- Cioplită-n negru sub aripi de sfânt,
nomico-socială: vicepresedinţi - Jozsef Uglar, O poezie despre bradul verticalităţii.
L. Varodi, Gyorgy Puskas, Janos Fazekas.
În Consiliul Central muncitoresc: secretar Ne tragem seva din rădăcini,
Istvan Kis. Niciodată îndoiţi de vânturi,
În Consiliul Naţional pentru Radio şi Tele- Mereu drepţi între străini,
viziune: vicepreşedinte Sandor Kopaldy, mem- Ciobani mioritici din cânturi.
bru al biroului executiv şi şef de programe al
televiziunii române Gyula Fejes, şef editor al

Trăieşte
Letay, Mihaly Levente, Viktor Nagy, Ferencz
Nagy, Pal Nagy, Istvan Peterfy, V. A. Sechel,
Sandor Semkovici, Mihaly Suder, Emerik
Numai în moarte atingem
programelor în limba naţionalităţilor conlocui- pământul cu fruntea,
toare Pal Bodor. Şi-atunci întregi şi cu brazii-nfrăţiţi
În Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Teh- Şi glia străbună şi caldă e puntea

clipa!
Trăieşte clipa! dacă ştii
Iar dacă nu, n-o mai trăi
Şi nici nu te mai chinui…
Trăieşte clipa! dacă vrei
Şi-n suflet, dacă ai scântei
Nu sentimente de doi lei…
Trăieşte clipa! dacă poţi
Măcar să-i înţelegi pe toţi
Şi nu te crezi cel mai cu moţ…
Trăieşte clipa! dacă simţi
Că dragostea nu poţi s-o minţi
Doar cu promisiuni cuminţi…
Vezi, clipei să-i dai importanţă
Că mii de clipe fac o viaţă
Din orice clipă, tu învaţă!
Mihai Horga
(Roman, judeţul Neamţ)
O carte ghid:
Szabo, Dezso Szilagy, Ernest Szotyori, Jozsef
Uglar, Gisela Vass, N. Veres, Vida Geza, Andras
Barta, Geza Domokos, Emerik Fustos, Sandor
Kopaldi, Emerik Molnar, Andras Suto, Jozsef
Szasz, Lajos Takacs, Istvan Tikodi.
În Secţia pentru relaţii externe a Comitetu-
lui Central: Gisela Vass, Leon Nas, Iozsef Sza-
sz, Sandor Szabo.
Maghiari în posturi de conducere ale apa-
ratului de stat:
În Consiliul de Stat: vicepreşedinte - Istvan
Peterfy, membrii - Lajos Fazekas şi Emil Hates.
Vicesecretar al Comisiei de Demografie:
Pal Nagy.
În Consiliul de Miniştri: Janos Fazekas,
Emil Hates, Mihaly Suder, Andras Erdely, La-
jos Lorincz.
În Marea Adunare Naţională: vicepreşedin-
te Gyorgy Puskas şi secretar Ferdinand Nagy.
În Comisia pentru Agricultură: vicesecretar
Emerik Szabo.
În Comisia de Acreditare: vicepreşedinte
Suzana Galpal, secretar Janos Foris.
În Comisia pentru Ştiinţă şi Cultură: vice-
preşedinte Lajos Letay.
În Comisia pentru politica externă şi coope-
rare internaţională: secretar Gyula Fejes.
sesizate de contemporani.
nologie: Màthe Balàzs, membru al biroului
executiv.
În Consiliul pentru Cultură şi Educaţie so-
cialistă: secretar de stat Lajos Hegedus, Zsolt
Galfalvi - director al consiliului de conducere
pentru problemele de cultură şi educaţie a na-
ţionalităţilor conlocuitoare.
Maghiarii în posturi de conducere regiona-
le şi în mişcarea culturală socialistă sunt mult
prea mulţi pentru a-i înşira pe toţi.
Numărul cărţilor în limba maghiară era
procentual, raportat la numărul acestora, mai
mare decât cele editate în limba română.
Ziare şi reviste: cotidiene (330.000 pe zi) -
Oraşul Arad - Voros Lobogo (11.000), Bihor
- Faklya (30.000), Bucureşti - Elore (150.000),
Oraşul Braşov - Brassai Lapok (9.000), Cluj
- Igazssag (27.000), Covasna - Megyei Tukor
(15.000), Harghita - Hargita (24.000), Mara-
mureş - Banyavideki Faklya (7.000), Satu-Mare
- Szatmari Hirlap (13.000), Timiş - Szabad Szo
(10.000), Târgu-Mureş - Voros Zaszlo (30.000).
Periodice în limba maghiară: Bucureşti - A
Het (11.000), Falvak Dolgozo Nepe (9.000), If-
jumunkas (24.000), Jobarat (25.000), Munka-
selet (25.000), Tanugy ujsag (8.000) Cluj - Dol-
european, spune profesorul român
Mergem pe ea orizontal, împliniţi.
Citeam - prin zid se auzeau cântări.
Un clopot m-a trezit din sfâşiere.
Ard lumini ca nişte adieri
Parfum de cetini răscoală durere.
Am înţeles. Durea căci poezia
nu avea sfârşit.
Unde e versul despre Înviere?
Când vertical vom sta la nesfârşit,
În verdele ce-n anotimp nu piere?
Crucea prin chinul vertical,
Adusu-nea speranţa-n mântuire,
Şi chiar de sânge-o picura-n pocal
Eu drept rămân - Iisus mi-a dat
aceasta prin iubire.
Şi-n ţara lui cea dulce şi albastră,
Cu brazii mei rămâne-voi legat.
Orizontalul e doar o fereastră,
Acolo nu stă nimeni aplecat.
Anthonia Amatti
(Covasna, judeţul Covasna)
la retrocedarea teritoriilor româneşti

ARDEALUL
Într-o opinie publică, pasionat
favorabilă intrării imediate a Româ-
niei în război, între presiunile din ce
în ce mai insistente ale Germaniei şi
Austro-Ungariei de a atrage Româ-
C. Kiriţescu în Istoria războiului
pentru întregirea României, orica-
re ar fi punctul de vedere din care
istoricul judecă evenimentele, e
unanimă să recunoască adevărul că
din împărăţia austro-ungară, iar la 17
august, deci cu patru zile mai târziu,
România semnează la Bucureşti tra-
tatele de alianţă cu Aliaţii, tratate prin
care-şi ia obligaţia ca, cel mai târziu

PĂMÂNT ROMÂNESC
nia de partea lor, presiuni care de România a fost condusă în decursul la 28 august 1916, să se găsească în
multe ori se transformau în directe tratativelor de un om de stat care stare de război cu Puterile Centrale,
ameninţări de invazie a ţării şi, în unea un patriotism adânc cu o înaltă în schimbul garantării de către Aliaţi
fine, între presiunile Aliaţilor de a inteligenţă şi cu o extraordinară abi- a rezolvării definitive a problemei
- CXXXIII -
forţa mâna lui Brătianu, mai înainte litate diplomatică.” transilvănene.
# prof. Vasile Stancu sa de şef al guvernului român, intra- ca toţi aliaţii să fi aderat la revendi- A fost suficient ca să se stabileas- Astăzi, când perspectiva istorică
(Sfântu-Gheorghe) rea României în război alături de A- cările româneşti cu privire la Tran- că acordul Aliaţilor asupra revendi- se luminează prin documentele pe
liaţi, pentru realizarea idealului naţio- silvania, Banat şi Bucovina, marele cărilor româneşti, pentru ca România care le posedăm cu privire la eve-
Războiul pentru întregire nal românesc: dezrobirea Ardealului. om de stat a ştiut să conducă cu o să intre imediat în acţiune lături de nimentele din trecut, ne dăm seama
În lumina documentelor pe abilitate neasemuită politica româ- Aliaţi, împotriva Austro-Ungariei. cât de precise au fost prevederile
(Ion I. C. Brătianu) care le posedăm astăzi, acţiunea nească, printre atâtea meandre, în Într-adevăr, la 13 august 1916, oamenilor de stat români, privitoare
lui Ion I. C. Brătianu în timpul interesul exclusiv al realizării idea- Sturmer, succesorul lui Sazonov la la soarta transilvănenilor, într-o Aus-
„Lui Ion I. C. Brătianu i-a fost hă- neutralităţii României ne apare în lurilor naţionale româneşti. Ministerul de Externe al Rusiei, ac- tro-Ungarie victorioasă.“
răzită soarta de a decide, în calitatea conturi precise, care n-au putut fi „Istoria diplomatică a războiului ceptă condiţiile României cu privire (va urma)
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.” (Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Adevărata imagine a Craiului Iancu,
în mărturiile contemporanilor săi (I)
# dr. Ion Ranca
(Târgu-Mureş)
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Acum mai bine de un an, publi-
cam în paginile „Condeiului arde-
lean” recenzia unei valoroase cărţi
a rememorărilor celor care i-au fost
contemporani Marelui Iancu, scri-
să de eminentul arhivist şi istoric
târgumureşan dr. Ioan Ranca şi in-
titulată „Avram Iancu pe baricadele
Apusenilor”. Spuneam atunci că
publicarea unor asemenea scrieri
despre Crăişorul Munţilor este la
ora actuală o necesitate, necesitatea
de a reconstitui adevărul privind
personalitatea şi faptele celui care a
fost braţul şi sufletul revoluţiei ro-
mâne paşoptiste din Ardeal. O ne-
cesitate impusă de pseudoistoricii
locali maghiari, cvasinecunoscuţi şi
nerecunoscuţi de forurile ştiinţifice
naţionale ale propriei etnii, din care
se pretind a se trage, dar cu audien-
ţă în mass-media secuiască, care, în
oarba ostilitate împotriva poporului
român, imaculează cu sârg tot ce în-
seamnă istorie românească şi eroii
săi, incitând şi acum, după trecerea a
Ludovic Mocsary,
ales deputat de către români (I)
# Mircea Popa
(Cluj-Napoca)
În contextul luptelor politice
din a doua jumătate a secolului al
XIX-lea, atunci când în Transil-
vania se instaurează dualismul şi
când naţionalităţile asuprite din
Austro-Ungaria se coalizează în
cadrul Parlamentului din Buda-
pesta pentru a obţine cuvenitele
drepturi naţionale, un neaşteptat
sprijin au primit ele din partea unui
parlamentar şi om politic maghiar,
Ludovic Mocsary.
Omul de stat maghiar se năs-
cuse la 27 octombrie 1826, în lo-
calitatea Kurtiny din comitatul
Nograd. Evenimentele din 1848
l-au adus în tabăra kossuthistă,
iar între l874-1884, a ajuns preşe-
dinte al Partidului Independenţei
Maghiare şi deputat în mai multe
legislaturi. A fost de la început un
adept al acordării de drepturi na-
ţionale tuturor naţionalităţilor din
ţară, fiind de părere că Ungaria era
un stat multinaţional şi poliglot şi
că, printre multele cuceriri aduse
de revoluţie, se număra şi legea
egalei îndreptăţiri, pe care o con-
sidera drept temelia de bază de la
care trebuia pornită orice lege sau
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
peste 162 de ani de la evenimentele
redeşteptării românilor ardeleni, la
duşmănie, ură şi revanşă împotriva
inamicilor închipuiţi. Mai clar spus,
în prefaţa lucrării autorul scrie des-
pre necesitatea de a răspunde unei
„istorii ostile” care, de generaţii şi
generaţii, „n-a încetat să-l scoată
mereu vinovat pe cel pe care, cu un
minim efort de obiectivitate, cele
mai multe rememorări şi nu puţine
dintre ele rămase de la adversari
de pe baricadele opuse ale revolu-
ţiei ungureşti deci, îl descriu ca pe
„Corbul alb între unguri”
hotărâre care le avea în vedere pe
naţionalităţi. În acest sens, el s-a şi
exprimat public, scriind cărţi pre-
cum Nemzetiseg (Naţionalitatea),
apărută la Viena în 1858, şi Pro-
gram a nemzetiseg es a nemzeti-
segek (Program în chestiunea na-
ţională a naţionalităţilor), 1860,
propunând o politică de înţelegere
şi colaborare cu naţionalităţile ne-
maghiare. După realizarea pactului
dualist din 1867 şi, mai ales, după
guvernările lui Adrassy şi Tisza,
atunci când politica oficială faţă
de naţionalităţi cunoaşte o tot mai
sfidătoare recrudescenţă a naţiona-
lismului şi şovinismului maghiar,
Ludovic Mocsary se îndepărtează
tot mai mult de linia osificată a
guvernanţilor, încercând să păs-
treze o atitudine politică deschisă,
comprehensivă şi acomodată mer-
sului general al ideilor europene.
Noile guverne venite la putere
s-au cramponat tot mai mult de
ideea unui stat naţional maghiar,
pe care voiau să-l impună cu orice
preţ prin legi draconice, generate
de o mentalitate arhaic feudală, re-
trogradă şi lipsită de perspective.
Unele dintre momentele cruciale
preconizate de statul maghiar în
raport cu naţionalităţile a fost ace-
conducătorul cu cele mai omeneşti
sentimente, indiferent de etnia că-
reia i-a fost dat să-i facă dreptate”.
Prin articolul de faţă, vom începe
un serial care-şi propune să aducă
în faţa cititorului „adevărul simplu
redat de oameni oneşti care l-au
cunoscut pe Avram Iancu, atât din
preajma lui cât şi dintre adversari,
fie ei unguri sau saşi”. Vom apela
la autorii mărturiilor potrivit princi-
piului (propriu istoriei) succesiunii
în timp al acestor scrieri.
Vom începe cu Ioan Oros alias
Rusu, cancelist, pe atunci, la Tabla
regească de la Târgu-Mureş. S-a
născut, în 1924, la Vidrasău, în
apropiere de Târgu-Mureş, unde
părintele său era preot ortodox.
Urmează Gimnaziul romano-ca-
tolic în urbea de pe Mureş, apoi
Liceul academic din Cluj şi cur-
sul academic al Colegiului refor-
mat de bun renume târgumureşan,
după care, ca mulţi tineri din gene-
raţia sa, se înscrie între practicanţii
jurişti, cancelist la Tabla regească,
Tribunalul Suprem al Transilvani-
ei, de la 1542. Era bun prieten cu
Alexandru Papiu-Ilarian, cel mai
bun cunoscător al secvenţei târgu-
mureşene a biografiei lui Avram
la privitor la noua lege electorală
din 1874, când s-a încercat o nouă
restrângere a drepturilor naţionali-
tăţilor, mai ales ale românilor din
Transilvania. În opoziţie cu propu-
nerile oficiale, Mocsary a denunţat
manevrele antiliberale ale oligarhi-
ei, propunând introducerea votului
universal şi adoptarea unei politici
care să ţină seama de doleanţele
naţionalităţilor în chestiunea fo-
losirii limbilor proprii. Discursul
lui Mocsary ţinut la 1 iulie 1874 a
fost concludent în acest sens şi s-a
bucurat de o largă apreciere prin-
tre deputaţii naţionalităţilor, fiind
salutat în plen de către românul
Vincenţiu Babeş şi de către sâr-
bul Mihail Polit. În Transilvania
censul era mult mai ridicat decât
în Ungaria, iar stabilirea circum-
scripţiilor electorale a fost făcută
potrivit unui plan diabolic de a-i
subestima pe români.
Pe tot parcursul carierei sale de
parlamentar, Ludovic Mocsary se
dovedeşte consecvent cu poziţia sa
de apărător intransigent al dreptu-
rilor naţionalităţilor. Nu va exista
nicio lege propusă şi trecută prin
parlament, ca el să nu-şi spună cu
hotărâre părerea cu privire la ele. E
şi motivul pentru care profesorul Al.
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206) 5
Iancu (foto). Fragmentul de mai a venit şi la mesele noastre, însă
jos ne redă, dintre multele la care a Avram Iancu a zis faraonului că
fost martor, o întâmplare petrecută deoarece nu a tras nicio piesă ro-
în „faza de pornire a revoluţiei la mânească, de la noi nu capătă bani.
care autorul textului şi-a adus di- Întorcându-se faraonul la trupa sa
rect şi nemijlocit contribuţia”: şi spunând ortacilor lui cazul lui
„Locul nostru de întâlnire, con- Iancu, numaidecât au început a
versare şi de citirea jurnalelor ro- trage la piese româneşti, la aceea
mâneşti, în Târgul Mureşului îna- un maghiar din public a strigat
inte de anul 1848, sub timpul cât muzicanţilor să nu mai tragă pie-
am fost la Tabla regească, au fost se româneşti căci doară cafineaua
la cortelul lui Avram Iancu, care aceea nu-i românească, (nem olah
locuia cu Alexandru Papiu-Ilari- kavehaz), faraonii însă neluându-l
an şi cu Petru Popovici în strada în seamă, au tras mai departe trei
Olarilor numită. Câte odată ne piese româneşti. După aceea unul
adunam la câte o cină româneas- a venit cu farfuria la mesele noas-
că de mămăligă cu brânză de foale tre apoi şi noi arătându-ne cavaleri
de la Răşinari, la cortelul lui Ioan am umplut farfuria faraonului cu
Pinci şi Petre Roşca. În teatru şi douăzeci de argint. Altă dată mu-
cafinele mergeam adeseori mai zicanţii când vedeau tineri de-ai
mulţi inşi şi conversarea noastră noştri în cafinea, începeau cu piese
între noi, peste tot locul curgea în româneşti. Conversaţia între noi,
limba noastră cea dulce română. în teatru, în baluri, în cafinele, pe
Într-o seară după teatru ne-am co- stradă etc. totdeauna curgea în dul-
borât în salonul de mâncare şi aşe- cea şi frumoasa noastră limbă ro-
zându-ne în jurul alor două mese mânească. Odată trecând noi prin
rotunde lângă olaltă am cinat. Sala piaţ pe lângă o grupă de maghiari
era plină de public maghiar, banda şi auzindu-ne vorbind româneş-
muzicală a faraonilor a cântat nu- te, unul dintre ei a zis: «Românii
mai piese maghiare. După un timp aceştia încă ne vor face multe ne-
unul dintre muzicanţi, umblând cu cazuri», şi gura păcătosului a grăit
o farfurie pe la mesele oaspeţilor, adevărul”. (va urma)
Roman, în discursul său din 1879, Înaintea mea atâta e de superior,
revine cu noi aprecieri asupra acti- cât este de superioară mintea faţă
vităţii acestuia, aducându-i un cald de pasiune. Mi-a plăcut foarte mult
elogiu, pe care nu numai românii, pentru că, văzând că totuşi s-a aflat
dar şi sârbii şi slovacii l-au apreciat.
în Casa aceasta cel puţin un depu-
Al. Roman spunea: „... mai vreau tat superior care a îndrăznit a lupta
a-i da tributul meu de mulţumită contra torentului, a dezaproba pe
şi a face aceasta este pentru mine faţă nedreptatea şi forţarea naţiu-
o plăcută datorinţă. Acesta este nii maghiare, un cuvânt cum nu s-a
Mocsary, stimatul condeputat în al auzit până acum în Casa aceasta,
cărui discurs vorbeşte convingerea, încep a spera că va avea următori,
iubirea de patrie şi cruţarea faţă cu căci eu mă încred pe deplin în min-
diversele naţionalităţi şi care a avut tea cea trează a naţiunii maghiare
bărbăţia de a vorbi pentru dreptate, şi aşa cred că discursul lui va face
pe lângă toată presiunea, deprinsă propagandă. Primească dar, încheie
la noi în ziaristică şi, pe lângă toa- Roman, mulţumita mea!”.
te, că partida sa a vorbit în contra. (va urma)
Paznic la Vatră
Blaga povestind
Profesorului Dr. Vasile Chira de la Facultatea de Teo-
logie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu
Meşteri tăietori vin
noaptea cu drujba
ca pe un gorun să mă doboare;
iată-i, se apropie de tulpina mea!
Sus, fulgeră o stea
şi tăietorii privesc fericiţi
trunchiul meu căzut într-o rână…
Unul, cu ochii pironiţi
unde-mi este coroana:
„Lumina stăruie în locu-i,
asemeni soarelui prin grâne;
cu ea ce facem?”.
Din adânc, o voce: „Rămâne!”.
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
(Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206)
Jobbik organizează, la Târgu-Mureş, prima întâlnire
a conducerii partidului în afara Ungariei
F ţi
Formaţiunea de t ă ddreap-
d extremă
ta din Ungaria, Jobbik - Mişcarea
pentru o Ungarie mai bună (Jobbik
Magyarorszagert Mozgalom), or-
ganizează, săptămâna viitoare, la
Târgu-Mureş, prima întâlnire a con-
ducerii partidului în afara Ungariei,
a declarat presei, marţi, Vitus Ors,
preşedintele Cercului de Prieteni
Jobbik din Transilvania.
„Întrunirea prezidiului Jobbik va
avea loc pe data de 11 martie şi va
începe dimineaţa între orele 9-11,
după care urmează întâlniri cu pre-
sa, cu studenţii din Târgu-Mureş, cu
organizaţiile maghiare din oraş. (...)
Este prima întâlnire a preşedinţiei
Jobbik în afara graniţelor Ungariei,
iar noi suntem prima organizaţie a
Jobbik din afara Ungariei. Vor parti-
cipa 10-12 persoane din conducerea
Jobbik”, a arătat Vitus Ors.
Potrivit acestuia, obiectivul întâl-
nirii liderilor Jobbik la Târgu-Mureş
este acela de a arăta maghiarilor din
Ardeal că „Partidul Jobbik nu do-
reşte să transmită mesaje doar din
Budapesta, ci aduce politica cât mai
aproape de maghiarii din Ardeal şi în
general de oamenii din Ardeal”.
Printre cei care vor participa la
şedinţa de la Târgu-Mureş se numă-
ră Vona Gabor (foto), preşedintele
Jobbik, precum şi vicepreşedinţii
Balczo Zoltan, vicepreşedintele Par-
lamentului de la Budapesta, Szegedi
Csanad, europarlamentar, Novak
El d deputat
Elod, d t t în î Parlamentul
P l t lU i
Ungari-
ei, Gyure Csaba, Szabo Gabor şi alţii.
„O să arătam că Partidul Jobbik
nu este unul extremist, m-aş referi la
discursul domnului preşedinte Vona
Gabor, ţinut la sfârşitul lunii ianuarie,
în faţa Congresului partidului, în care
a vorbit despre necesitatea reconcilie-
rii româno-maghiare. A mai vorbit, pe
deasupra, de înfiinţarea unei uniuni a
statelor din Europa de Est şi Centra-
lă, ca să putem face faţă corporaţiilor
multinaţionale care ne cumpără pro-
prietăţile şi să putem face faţă şi ten-
dinţelor care vin dinspre Est, vorbim
de China, care are, de asemenea, este
o putere economică foarte mare”, a
subliniat Vitus.
Acesta a spus că Jobbik aşteaptă
ca ideea unei Uniuni Centrale şi Est
Europene să fie dezvoltată inclusiv
de politicieni români, dar că, deo-
camdată, liderii formaţiunii ungare
nu au prevăzut în program întâlniri
cu reprezentanţi ai formaţiunilor
politice româneşti.
„Deocamdată aceasta este o şe-
dinţă prezidenţială. Noi vom arăta
că nu suntem un partid extremist,
că nu milităm contra cetăţenilor ro-
mâni, că toate acuzaţiile care sunt
aduse la adresa noastră sunt nefon-
date şi după aceea, dacă există po-
liticieni români sau oameni simpli,
care se interesează de ideile noastre,
sunt aşteptaţi cu drag”, a precizat li-
derul Cercului de Prieteni Jobbik.
ÎÎntâlnirea di ţi i Jobbik
tâl i preşedinţiei J bbik va
avea loc la sediul biroului europar-
lamentarului Szegedi Csanad, din
Târgu-Mureş.
Pe 22 februarie, Asociaţia pentru
Protecţia Drepturilor Omului APDO
- LIDER a solicitat autorităţilor Sta-
tului Român să interzică întâlnirea
conducerii formaţiunii politice de
extremă dreapta din Ungaria Jobbik
de la Târgu-Mureş. „Faţă de decla-
ratele intenţii, conţinute în platfor-
ma program a acestei formaţiuni
politice, referitoare la susţinerile de
autonomie teritorială ale unor terito-
rii vecine Ungariei, fie acestea par-
te componentă a României sau ale
altor state în care se află populaţie
de etnie maghiară, solicităm public
autorităţilor Statului Român ca, de
urgenţă, să ia toate măsurile ce se
impun pentru ca o astfel de întâlnire
săă nu aibă
ibă loc
l lal Târgu-Mureş
Tâ M î
sau în
oricare altă localitate a României”, a
arătat şeful APDO - LIDER, Cornel
Brişcaru. În plus, acesta a solicitat şi
închiderea biroului europarlamenta-
rului Jobbik, Szegedi Csanad, de la
Târgu-Mureş, „pentru invocarea de
teme în afara realităţilor legislative
ale României”. (…)
Preşedintele UDMR, Kelemen
Hunor, a declarat, la congresul for-
maţiunii de la finele săptămânii trecu-
te, că uniunea nu a avut relaţii insti-
tuţionale cu formaţiunea de extremă
dreaptă din Ungaria, Jobbik, şi deo-
camdată, situaţia nu se va schimba.
„Noi dorim să avem o colaborare
strânsă cu cei care sunt la guvernare,
FIDESZ, Partidul Popular Creştin
Democrat şi cu cei din opoziţie. Cu
Jobbik nu am avut relaţii instituţio-
nale şi, aşa cum aţi văzut, nu au fost
Eveniment
it ţi” a precizat
iinvitaţi”, i tK l
Kelemen H
Hunor.
În legătură cu organizarea în luna
martie, la Târgu-Mureş, a unei şedin-
ţe a conducerii formaţiunii de extre-
mă dreapta, Jobbik, urmată de întâl-
nirea acesteia cu simpatizanţii din
România, Kelemen Hunor a afirmat
că orice intenţie care vizează comuni-
tatea maghiară trebuie să fie în cadrul
normelor europene, iar, dacă depă-
şeşte acest cadru, trebuie respinsă.
„Noi am spus de fiecare dată că
orice intenţie care vizează comuni-
tatea maghiară şi este de bun simţ şi
este în cadrul normelor europene este
binevenită. Tot ce depăşeşte aceste
limite şi acest cadru trebuie respins,
trebuie refuzat. Jobbik, dacă doreşte
o colaborare corectă cu maghiarii din
România, e treaba acestei formaţiuni,
dar în anumite limite. Aşa cum cei
din Târgu-Mureş au declarat de foarte
multe ori - comunitatea maghiară din
România s-a descurcat până acum şi
fără Jobbik”, a spus Kelemen Hunor.
Partidul Jobbik (Mişcarea pentru
o Ungarie mai bună) a intrat în Par-
lament la ultimele alegerile legisla-
tive din Ungaria, devenind imediat
cea de-a treia forţă politică a ţării, cu
16,71 la sută din voturi. Preşedintele
său, Gabor Vona, în vârstă de 32 de
ani, se află în fruntea partidului din
2006. Jobbik s-a distins prin campa-
niile sale agresive împotriva romilor,
precum şi prin discursul xenofob şi
homofob. (AGERPRES)
 Eveniment / Politic
Ce nu s-a spus despre Congresul UDMR?
Evenimentul de la Oradea a început cu intonarea imnului Ungariei!!!
# Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Cel de-al X-lea Congres al
UDMR (foto), a început, sâmbă-
ta trecută, la Oradea, cu intonarea
imnului Ungariei!!! Au urmat în
ordine, imnul României şi al Uni-
unii Europene, după care delegaţii
din sală au intonat imnul secuiesc!
Dornici de a se alia, cu orice preţ,
cu organizaţia separatistă numită
UDMR, liderii partidelor parla-
mentare, primul-ministru al Ro-
mâniei şi alţi lideri politici români
Semnal de alarmă tras de un român stabilit în Germania:
Scrisoare Deschisă a domnului Cezar Lupu solicită ca Istoria şi Geografia
Suntem o mână de români care ne „luptăm” cu separatismul
Marko
M k B
Bela
l lla CCongresull
maghiar/secuiesc! Alătură-te nouă, avem nevoie de sprijinul tău!
UDMR: „Autonomia poate fi ma-
rea prioritate a următorilor ani,
dacă există premisele acestei au-
tonomii. Or, în opinia mea, aceste
premise le-am şi creat (n.a. - învă-
ţământ separat pentru maghiari fi-
nanţat de majoritatea românească;
administraţie eminamente maghia-
ră în Harghita şi Covasna care îşi
face lege proprie şi o ignoră pe cea
oficială, bineînţeles tot pe banii bu-
getului de stat; epurarea celor două
judeţe de români prin alocarea
banilor publici numai pentru comu-
nele locuite majoritar de maghiari;
Kelemen Hunor: „Guvernul şi-ar putea
angaja răspunderea pe Legea minorităţilor”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor: „Adoptarea Legii privind statutul minorităţilor naţionale s-ar
putea realiza inclusiv prin angajarea răspunderii Guvernului, pentru că acest proiect trebuie trecut
prin Parlament «foarte repede»”.
„Statutul Minorităţilor a fost
scris, discutat, în Guvernul Tări-
ceanu. A fost o dezbatere lungă,
din 2005 s-au spus toate argumen-
tele pro şi contra. Am făcut şi noi
compromisurile noastre şi eu cred
că în acest moment nu mai există
argumente noi. Dacă există voin-
ţă politică şi dacă există o oarecare
s-au încolonat frumuşel şi au luat
drumul Bihorului. Acolo, au luat
poziţie de drepţi şi şi-au scos căş-
tile de pe urechi doar atunci când
a venit momentul să laude UDMR
pentru ceea ce a făcut şi face pentru
România, mulţumindu-i călduros (a
se citi, scârbos de linguşitor) pen-
tru realizările cu pricina. Realizări
invizibile desigur, că n-am văzut
vreun succes udemerist pe plan eco-
nomic, financiar ori social, ci doar
pe cel al şovinismului incurabil.
Avizi după putere, liderii po-
litici români, de la guvernare sau
Deputatul PD-L Mircea Giurgiu
României să fie predate doar
h
hegemonia i simbolurilor
i b l il maghiare hi
în Limba Română
- drapele, panouri ilegale, imnuri
de „stat“ şi eradicarea oricărei refe-
rinţe simbolistice la apartenenţa de
România; obligativitatea cunoaşte-
rii limbii maghiare chiar şi pentru
un post de electrician). Menţionăm,
însă, că asemenea obiective pot fi
obţinute numai prin unitate politică
(n.a. - reorganizarea administrativă
a României şi oficializarea născo-
cirii de „ţinut secuiesc”; legea mi-
norităţilor naţionale şi a autonomiei
culturale, adică cedarea de către
Statul Român a puterii suverane
către maghiari şi exclusiv pentru
consecvenţă, atunci proiectul trebu-
ie adoptat în Parlament foarte repe-
de. Dacă este nevoie se poate şi prin
asumarea răspunderii, dar eu cred
Foto: Cotidianul
că PNL, dacă a fost cinstit şi corect
în 2005, 2006 şi 2007 - şi eu sunt
convins că a fost cinstit şi corect -,
atunci şi acum ar trebui să fie con-
secvent. Este un subiect care nu ar
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206) 7
din opoziţie deopotrivă, nu au fost
Foto: Realitatea
nici acum deranjaţi în vreun fel de
grava încălcare a legilor Români-
ei, care prevăd clar şi limpede că
imnul naţional al altor state se in-
tonează numai cu prilejul vizitelor,
festivităţilor şi ceremoniilor ofici-
ale cu caracter internaţional.
Dacă accesul la putere cere sacri-
ficii, clasa politică românească
le face fără să clipească, că doar
aceste sacrificii sunt făcute în de-
trimentul Interesului Naţional şi
nu pe seama intereselor proprii, de
gaşcă sau individuale.
maghiari pe banii majoritarilor;
schimbarea Constituţiei şi recu-
noaşterea maghiarilor ca naţiune
co-fondatoare a Statului Român
- ce tâmpenie!!! - adică instituirea
statului multinaţional în România).
Glossar (pentru cei care încă
„dorm în papuci”) - autonomie Deputatul clujean Mircea Giurgiu propune modificarea Legii nr.
teritorială înseamnă: 1/2011 privind Educaţia Naţională, prin abrogarea art. 37, alin. (8):
1. Separarea de jure a unei părţi „În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile
din Statul Român prin insti- minorităţilor naţionale, istoria şi geografia se predau în aceste limbi,
tuirea unor organe legislative după manuale şcolare şi programe identice cu cele pentru clasele cu
şi executive separate la nivel predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii topo-
local (Parlament, Guvern, Po- nimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română”.
liţie etc.). Întrebare: oare ce
legislaţie se va adopta acolo?
2. Încetarea autorităţii Statului
Român asupra respectivului
teritoriu.
trebui să fie aruncat în lupta putere -
opoziţie. Eu sunt optimist. Dar dacă
nu există o voinţă politică şi o ma-
joritate pentru ca acest proiect să fie
adoptat în acest an, atunci vom avea
o problemă. Deocamdată atât pot să
vă spun”, a declarat Kelemen Hu-
nor (foto, alături de Marko Bela)
într-un interviu acordat Europa FM.
În ceea ce priveşte actuala coa-
liţie guvernamentală, preşedintele
UDMR a afirmat că există o vul-
nerabilitate legată de faptul că nu
a fost pregătită societatea pentru
măsurile de austeritate. „Proba-
bil că noi, ca Guvern, am făcut o
greşeală: nu am pregătit societatea
pentru măsurile pe care a trebuit
să le luăm. Aici văd eu vulnerabi-
litatea noastră în Coaliţie. Comu- „Atâta timp cât se desfiinţează de învăţământ particulare în limba
nitatea maghiară a fost la fel de şcoli unde învaţă elevi în limba minorităţilor naţionale, nu vedem
surprinsă ca şi majoritatea”, a mai română, dar se fac şcoli pentru un sensul ca în şcolile de stat Istoria şi
spus Kelemen Hunor. singur elev care aparţine minori- Geografia să fie predate în limba ma-
Totodată, el a precizat că Uni- tăţilor, acest proiect de lege este o ternă a popoarelor conlocuitoare, mai
unea a comandat un sondaj, care iniţiativă firească”, a declarat Mir- ales că acestea au posibilitatea de a
nu a fost încă făcut public, potri- cea Giurgiu (foto). studia în limba maternă”, se precizea-
vit căruia aproape trei sferturi din Parlamentarul a oferit exem- ză în motivarea demersului legislativ.
electoratul maghiar consideră că plul şcolii din Săvădisla (judeţul Totodată, în Constituţie se mai
UDMR ar trebui să rămână la gu- Cluj), în care se predă exclusiv în precizează că în România, limba
vernare pentru a putea ajuta comu- limba maghiară. oficială este limba română.
nitatea maghiară. (NewsIn) „În condiţiile în care există unităţi (S. Iustin, NapocaNews)
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206) Editorial - Eveniment

UDMR, strategia „paşilor mici”. Şi... „cuvântul dat”!

(urmare din pagina 1)
Doresc să fiu un preşedinte puter-
nic al unei uniuni puternice. Mul-
ţumesc şi lui Marko Bela pentru
încrederea şi susţinerea lui din
1997 încoace. (...). De mâine în-
cepem un nou capitol. De lunea
viitoare ne pregătim pentru alege-
rile locale din 2012. Vom acorda
un mare interes fiecărei organiza-
ţii, care trebuie să-şi asume un rol
politic.” Noul preşedinte a pedalat
pe „necesara colaborare cu FI-
DESZ...”. De data aceasta, în ca-
drul conferinţei de presă, a amintit
doar în treacăt despre autonomia
teritorială a aşa-zisului ţinut se-
cuiesc. O făcea, oare, premeditat,
sau sfătuit? Să înţelegem că româ-
nii sunt atât de naivi să creadă că
UDMR a renunţat la această stupi-
zenie, la aberaţia, la ideea lor fixă,
care duce la aţâţarea spiritelor în
conflictul etnic maghiaro-român?
N-am crede! Este doar o amânare,
o „temporizare strategică” în di-
plomaţia papricaşului! Să fie vorba
despre o înţelegere tacită, de culi-
se, pentru orice eventualitate, între
UDMR şi USL? S-ar putea!
În scurta sa intervenţie, Peter
Eckstein Kovacs rostea, de fapt,
un adevăr mascat: „Eu am mers pe
schimbare. Kelemen Hunor - pe
continuitate!”. Ministrul Borbely
Laszlo, după unele opinii devenit
un fel de-a cincea roată la căruţa
UDMR, deşi nu s-ar părea, în pos-
tura lui fiind un fel de preşedinte
politic, era şi el entuziasmat de
rezultat, în „această zi importantă
în viaţa postdecembristă a comu-
nităţii maghiare. Este o satisfacţie
pentru mine, pentru noi toţi!”.
Ia să vedem cum se manifestă
„satisfacţia” invocată de Borbe-
ly Laszlo, atunci când vine vorba
despre politica viitoare de alianţe.
După ce anunţa că „noi avem un
singur aliat - comunitatea maghia-
ră”, Kelemen Hunor a fost cel mai
direct: „Cuvântul dat este respec-
tat! Nu avem de gând să rupem
această Coaliţie! Nu ne gândim
şi nu avem de ce să ne gândim la
ieşirea din Coaliţie!”. De aceeaşi
părere sunt şi ceilalţi doi candidaţi
perdanţi. Peter Eckstein Kovacs:
„UDMR nu trebuie amanetată
unuia sau altuia dintre partide!”.
Olosz Gergely, care spera într-un
al doilea tur la vot: „Au ieşit la
suprafaţă unele probleme privind
situaţia economică a comunităţii
noastre. Nu vom ieşi din Coaliţie.
Cu ei, cei din PD-L, am reuşit să
obţinem, lucru foarte important,
Legea Educaţiei Naţionale. Avem
încredere în partenerul actual”.
Ne aşteptam ca fostul lider să
fie mai prudent în declaraţii. Marko
Bela a răspuns întrebărilor cu reac-
ţii abile de floretist. Preciza că el ră-
mâne, deocamdată, vicepremier al
României şi nu va fi preşedinte de
onoare. Dar problema autonomiei
teritoriale a aşa-zisului ţinut secu-
iesc, de actualitate, rămâne o priori-
tate a UDMR. Nici nu se putea alt-
fel! Referindu-se la Tokes Laszlo,
fără să-l numească, preciza: „Am
mai avut un preşedinte de onoare
şi n-a fost de bun augur!”. Referin-
du-se la Protocolul de Guvernare,
ca şi ceilalţi intervievaţi, şi el consi-
dera că aşa-i frumos pentru UDMR
să-şi respecte promisiunile: „Cuvân-
tul dat este respectat!”. Apoi, după
un moment de tăcere, a pus punctul
pe „i”: „În momentul acesta nu că-
utăm o altă Coaliţie! UDMR îşi va
respecta angajamentele!”.
Ia să vedem care sunt motivele
pentru care acum, când toţi politi-
cienii Opoziţiei, „lăsaţi cu ochii în
soare”, cum se exprima un coleg
de breaslă, erau siguri că, la al X-
lea Congres, UDMR o va coti spre
USL (Uniunea Social Liberală),
s-a răzgândit brusc. Ce urmează?
Se ştie că, încurajată de trecerea,
prin asumarea răspunderii, de că-
tre Guvernul Boc, a Legii Educa-
ţiei Naţionale, antiromânească,
anticonstituţională, antieuropeană,
în toate privinţele, acum, condu-
cerea UDMR face presiuni asupra
Coaliţiei să fie trecută, tot aşa, şi
Legea minorităţilor, cu mai mul-
te capcane şi mai periculoasă de-
cât cea privind învăţământul. Şi
au această promisiune din partea
Guvernului român, supus mereu
şantajului udemerist! Apoi, prin
aceleaşi motive şantajiste, le vor
da guvernanţilor cu degetele în
ochi, să fie trecută şi noua regiona-
lizare, pe placul UDMR, conform
căreia judeţele Harghita, Covasna
şi Mureş să fie la un loc, de fapt o
resuscitare a fostei Regiuni Auto-
nome Maghiare, de tristă amintire.
La congres, făcând temele, Vic-
tor Ponta şi Crin Antonescu, lideri
ai USL, nu mai pridideau să adu-
că mulţumiri şi osanale UDMR şi
„unui om remarcabil”, Marko Bela.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, îi
asigura pe udemerişti că „dreptu-
rile câştigate nu se iau înapoi nici-
odată”, că „uşa-i deschisă pentru
UDMR”, că „Nagy Zsolt nu a trădat
(adică, nu-i spion! - n.a.). Iar pre-
şedintele PNL, Crin Antonescu, se
roagă lui Dumnezeu să îi fie alături
UDMR: „Asta ne dorim! Împreună
cu UDMR! Decizia este a voastră!
Vrem să avem parteneri de dialog!
Îi mulţumesc lui Marko Bela şi
UDMR „pentru tot ce au făcut pen-
tru România”! Păi, nu se vede ce
au făcut? Pentru el important este,
„cât mai repede şi mai temeinic”,
un parteneriat cu UDMR! Câtă lip-
să de mândrie şi de demnitate! De
aceeaşi părere este şi celebrul depu-
tat Oajdea, mereu cu fundul în două
luntri: „Ar fi imoral ca UDMR să fie
azi într-o barcă, mâine în alta!”. Dar
cum a fost UDMR până acum, din
1990 încoace? Nu a sărit, de fiecare
dată, în barca Puterii, să fie mereu
la guvernare? Sau cel puţin în apro-
pierea jilţului guvernării! Adevărul
este că ieşirea UDMR de la gu-
vernare ar pune Puterea în situaţia
neplăcută, imposibilă, a funcţio-
nării, pe mai departe, a Coaliţiei!
A fost, totuşi, cineva, chiar dacă
nu prea vehement, ca un cui în pan-
toful UDMR, la Congresul al X-lea
al struţo-cămilei, care n-a prea ţinut
cont de convenţii în asemenea mo-
mente: deputatul Mircea Duşa, li-
derul Grupului Parlamentar al PSD
din Camera Deputaţilor. Avându-l
în stânga pe fostul candidat Olosz
Gergely şi văzându-l pe acesta cum
calcă prin străchini, nu i-a rămas, de-
loc, dator. Ce l-a iritat pe social-de-
mocrat? În momentul în care Olosz
Gergely afirma că „Omul de rând
nu simte pe propria lui piele” toate
mizeriile şi umilinţele, deşi chiar şi
udemeriştii, aflaţi la guvernare, au
afirmat că România merge într-o di-
recţie greşită, iar actuala conducere
nu mai are nicio susţinere naţională,
Mircea Duşa a izbucnit: „Aţi fost
părtaşi, alături de PD-L, la dezastrul
ţării!”. Invocând, printre altele, des-
fiinţarea spitalelor, Legea Educaţiei
Naţionale care nu poate fi aplicată,
sprijinirea Codului Muncii în for-
mula actuală, a conchis: „Nu cine
mănâncă şapte pâini este fraier, ci
acela care i le dă!”.
După cum se ştie, preşedinte-
le Traian Băsescu a promis, după
Congresul UDMR, un premier
independent la guvernare. Aşa o
să fie? Numai că noua conducere
aleasă a UDMR anunţa că n-o va
coti spre Uniunea Social Liberală,
iar noii aleşi din UDMR conside-
ră că un independent, ca premier,
peste câteva luni va deveni, sigur,
membru de partid. Deci, e ridicol.
Ar fi un circ inutil. În acest context
al „continuităţii”, unii ziarişti s-au
întrebat: va fi, cumva, noul preşe-
dinte, Kelemen Hunor, conform
„tradiţiei” udemeriste, şi vicepre-
mier, în locul lui Marko Bela? Asta
mai lipsea? Cum se va proceda, ca
şi în cazul lui Emil Boc, dacă se
va hotărî o despărţire a funcţiilor?
Dacă Emil Boc nu va mai fi pre-
mier, Marko Bela va rămâne vi-
cepremier, iar Kelemen Hunor şi
ministru al Culturii? Mai altfel for-
mulată întrebarea: va mai rămâne
Kelemen Hunor ministrul Culturii,
ca şef de partid? Va prelua funcţia
lui Marko Bela? Dar dacă, până la
urmă, actuala Coaliţie nu se va mai
menţine la putere?
Va fi semnat protocolul anun-
ţat cu PD-L şi UNPR? Kelemen
Hunor afirma că vor fi negocieri.
„Dacă noi ne-am respectat cuvân-
tul, să şi-l respecte şi ei!” - clamea-
ză noul lider udemerist. La ce se
referă? La trecerea Legii minori-
tăţilor, prin asumarea răspunderii
Guvernului, şi votarea, itt es most,
a noii regionalizări, pe placul şi la
comanda UDMR, pentru renaşte-
rea fostei Regiuni Autonome Ma-
ghiare, sub noul ei chip, de aşa-zis
ţinut secuiesc. Deci, la modifica-
rea Constituţiei. Într-o Românie
în care UDMR a obţinut totul, în
care româna este o limbă străi-
na pentru ei, iar strada Eminescu,
din Miercurea-Ciuc, este înlocu-
ită cu Attila, regele hunilor, totul
este posibil. Ca să ia ochii lumii,
pentru derutare, mai adaugă ei, în
strategia paşilor mici, şi micşora-
rea TVA la produsele alimentare
de bază!
Este, oare, definitiv, închisă uşa
colaborării UDMR cu Opoziţia,
respectiv cu Uniunea Social Li-
berală (PSD, PNL, PC)? Kelemen
Hunor zice că da! Îi întrebăm, aşa-
dar, pe domnii Victor Ponta, Crin
Antonescu, Daniel Constantin,
dacă le place acum cacealmaua
dată de UDMR?!
Nu am putea încheia fără a
consemna câteva constatări asupra
unor amănunte prea uşor trecute
cu vederea. La Congresul al X-lea
al UDMR n-a existat niciun mesaj
din partea preşedintelui Traian Bă-
sescu, aflat într-o vizită, tocmai în
Kuweit! De ce tocmai în Kuweit?
Avea, cumva, vreo treabă la Banca
Centrală, acolo unde a zăbovit vreo
două ore şi jumătate?! Chiar să aibă
el conturi şi în bănci de pe acolo?
Ce să deducem din această tăcere?
Apoi, care sunt relaţiile aşa-zisei
uniuni, nici organizaţie culturală,
nici partid, cu Tokes Laszlo, fost
preşedinte de onoare, cel care şi-a
făcut un alt partid maghiar în coasta
UDMR? Să fie asta, cum o numesc
unii, „o victorie a markobelului”?
Să fie vorba despre o ruptură de-
finitivă şi irevocabilă a UDMR cu
Tokes Laszlo? Unii susţin că, la
Congresul UDMR de la Oradea, la
pronunţarea cuvântului FIDESZ,
s-a huiduit. De ce, oare? Kelemen
Hunor afirma că „UDMR nu ascul-
tă nici de Bucureşti, nici de Buda-
pesta!”. Omul de televiziune Mihai
Tatulici afirma că „nicio altă comu-
nitate maghiară din lume n-a obţi-
nut atât de multe drepturi, privilegii
şi discriminări pozitive, precum cea
de la noi, prin UDMR, cu reprezen-
tare parlamentară şi participantă
la actul de guvernare!”. Maghiarii
sunt uniţi. Românii au ce învăţa.
Se spune că Marko Bela a lăsat ca
autonomia teritorială pe criterii et-
nice a aşa-zisului ţinut secuiesc s-o
înfăptuiască urmaşul lui, Kelemen
Hunor. Aşa să fie? Deocamdată,
românul se întreabă: va fi mai bun
dracul decât tatăl lui?

Filiala UDMR Bihor, mulţumită de organizarea congresului formaţiunii

Preşedintele executiv al UDMR Bihor,
Szabo Odon, a declarat, marţi, că reuşita
organizării ediţiei jubiliare a congresului
UDMR ar putea să constituie un motiv de
satisfacţie pentru toţi bihorenii, indiferent
de naţionalitate, care s-ar putea simţi mândri
de organizaţia UDMR din Bihor.
„După cum am văzut din presa centrală,
care ne-a apreciat pentru organizarea con-
gresului, eu mă bucur că există totuşi mo-
mente când, indiferent de naţionalitate, cei
din Bihor au putut să fie oarecum mândri de
organizaţia UDMR de aici. Chiar dacă nu
sunt votanţii formaţiunii noastre, au putut să
fie mândri de noi prin faptul că acea aură de
provincialism, atribuită de obicei celor din
afara capitalei, s-a spart la Oradea, unde a
fost o organizare excelentă”, a subliniat Sza-
bo Odon.
În plus, a menţionat el, acest congres re-
uşit a consolidat poziţia puternică a filialei
în cadrul organizaţiei naţionale a UDMR.
Szabo Odon a precizat, în conferinţă de
presă, că acest congres, la care au partici-
pat aproape 1.300 de persoane înregistrate
- 538 de delegaţi, peste 100 de invitaţi, peste
250 de ziarişti, din ţară şi străinătate, şi 250
de organizatori - a fost cel mai mediatizat
eveniment din ultimii zece ani ai oraşului.
Nu mai puţin de 255 de ziarişti, de la 95 de
trusturi media, au transmis informaţii despre
congres, „ceea ce denotă cea mai mare vizi-
bilitate a unui eveniment orădean”.
Pregătirile pentru congres au început în
toamna anului 2010, fiind alcătuite departa-
mente speciale pentru invitaţi, tehnică, presă,
cazare etc.. Peste 200 de voluntari ai organi-
zaţiei bihorene s-au angrenat, cu minuţiozita-
te, în organizare, alături de alţi 40 de membri
din prezidiul executiv de la Cluj. În fiecare
hotel din oraş au existat gazde pentru buna
acomodare şi informare, chiar şi grupuri fol-
clorice pentru buna dispoziţie. O bună cola-
borare au avut cu autorităţile locale - ambu-
lanţă, poliţie, jandarmi, pompieri, conducerea
Casei de Cultură a Sindicatelor.
Oaspeţii au primit abonamente gratuite
pe mijloacele de transport în comun pentru
cele două zile ale congresului. Orădenii au
fost rugaţi să nu parcheze în jurul Casei de
Cultură pentru a oferi spaţiile invitaţilor, lo-
curi speciale fiind rezervate carelor de trans-
misii ale televiziunilor centrale. O firmă de
pază şi securitate a permis accesul la lucrări
doar pe bază de invitaţie şi acreditare. Cu-
răţenia în holul şi sălile Casei de Cultură a
fost menţinută permanent de către personal
specializat. Apa, băuturile răcoritoare şi ca-
feaua nu au lipsit pe parcursul lucrărilor. O
firmă de catering a asigurat în prima zi pa-
chete cu sandviciuri consistente, prăjituri şi
apă, iar duminică, un grandios bufet suedez.
Participanţii la congres - delegaţii şi in-
vitaţii - au primit, ca amintire de la gazde,
o carte despre Oradea şi judeţul Bihor, ce
cuprinde o scurtă istorie a municipiului re-
şedinţă şi propunerile a cinci trasee turistice
de vizitat în oraş, cu o hartă ataşată, pe lân-
gă care au fost prezentaţi, succint, mai mulţi
scriitori şi poeţi orădeni maghiari cu frag-
mente din scrierile lor.
Organizarea unui asemenea congres
de anvergură, din fondurile organizaţiei
UDMR, se ridică, a apreciat Szabo Odon, la
suma de 150.000 -200.000 de lei.
(AGERPRES)
 Sport Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206) 9
Oţelul Galaţi este, în continuare, liderul Ligii I
vreme. Mai sunt în Liga I 15 run- Rezultate Televizări
I l etapa etapa
de fierbinţi, în care situaţia poate fi

Li g a
ţ e l u dramatică şi se poate răsturna încă

O
de multe ori.

ă a XIX-a a XX-a
p
În etapa de la sfârşitul aces-

u
tei săptămâni, Dinamo, Steaua şi

g a d u ă
Vasluiul par a avea partide mai

Fu i n
uşoare, în vreme ce derby-urile Vineri, 25 februarie Vineri, 4 martie

c o n t Oţelul - Rapid şi CFR - Timişoara

# Andrei Mihai Braşoveanu
(Sfântu-Gheorghe)
Dintre pretendentele la titlu, o
singură formaţie, CFR Cluj, s-a
împiedicat etapa trecută - a doua
a returului, dar prima de după pa-
uza competiţională de peste iarnă.
Aşadar, alergătura după liderul de
la malul Dunării, care a câştigat
primul meci al sezonului la masa
verde, continuă. Distanţa, însă,
se menţine, iar ea este una destul
de mare în acest moment faţă de
principalele urmăritoare, doar că
asta nu înseamnă deloc că antre-
norul Dorinel Munteanu şi ai lui
trebuie să stea liniştiţi înainte de
vor atrage toată privirea.
Pandurii Tg. Jiu - Oţelul Galaţi
0 - 3 (la masa verde)
Rapid - Unirea Urziceni
1-0
Sâmbătă, 26 februarie
Sportul Studenţesc - Dinamo
0-1
FC Timişoara - Gaz Metan M.
3-1
Duminică, 27 februarie
„U“ Cluj - FC Braşov
1-1
Victoria Brăneşti - CFR Cluj
1-1
„U“ Craiova - Steaua
0-1
La Craiova, Lăcătuş l-a lăsat în afara echipei pe tânărul
Luni, 28 februarie
Gardoş. Motivul? Forma de moment a jucătorului FCM Târgu-Mureş - FC Vaslui
0-2
U. Urziceni - FCM Târgu-Mureş
(GSP TV - 18:00)
Dinamo - Pandurii Târgu-Jiu
(Antena 1 - 20:30)
Sâmbătă, 5 martie
Oţelul Galaţi - Rapid
(Digi Sport - 14:30)
Gloria Bistriţa - S. Studenţesc
(GSP TV - 17:00)
CFR Cluj - FC Timişoara
(Digi Sport - 19:00)
Duminică, 6 martie
Gaz Metan M. - Astra Ploieşti
(GSP TV - 16:00)
Steaua - FC Braşov
(Digi Sport - 20:00)
Luni, 7 martie
„U“ Craiova - Victoria Brăneşti
(GSP TV - 18:00)

REZULTATE TUR RETUR

Astra Ploieşti - Gloria Bistriţa FC Vaslui - „U“ Cluj
1-0 (Digi Sport - 20:30)
Marţi, 15 februarie Marţi, 8 martie
FC Valencia - Schalke 04 1-1 FC Barcelona - Arsenal Londra CLASAMENT
AC Milan - Tottenham Hotspur 0-1 Shatior Donetk - AS Roma
Miercuri, 16 februarie Miercuri, 9 martie M V E I GOL P A
1 Oţelul Galaţi 19 13 3 3 26-14 42 +12

Optimi Marţi, 22 februarie

Arsenal Londra - FC Barcelona 2-1 Schalke 04 - FC Valencia
AS Roma - Shatior Donetk 2-3 Tottenham Hotspur - AC Milan 2 FC Timişoara 19 9 10 0 33-22 37 +10
3 FC Vaslui 19 10 5 4 27-18 35 +5
Marţi, 15 martie 4 Rapid 19 9 6 4 29-12 33 +3
de Miercuri, 23 februarie
Olympique Lyon - Real Madrid 1-1
FC Copenhaga - Chelsea Londra 0-2
Bayern Munchen - Inter Milano
Manchester U. - Olympique Marseille
Miercuri, 16 martie
5 Dinamo
6 Steaua
19
19
9
9
5
5
5
5
41-31
26-16
32
32
+2
+5

finală
7 Gaz Metan Mediaş 19 8 6 5 24-19 30 +3
Inter Milano - Bayern Munchen 0-1 Real Madrid - Olympique Lyon 8 CFR Cluj 19 7 7 5 31-25 28 +1
Olympique Marseille - Manchester U. 0-0 Chelsea Londra - FC Copenhaga 9 Astra Ploieşti 19 5 9 5 20-20 24 -3
10 FC Braşov 19 4 9 6 17-23 21 -9
11 „U“ Cluj 19 5 6 8 22-34 21 -9
12 „U“ Craiova 19 5 5 9 23-22 20 -7
„Mărţișoare” obţinute de înotătorii 13 Gloria Bistriţa
14 FCM Târgu-Mureş
19
19
5
5
5
5
9
9
21-27
19-30
20
20
-10
-10

CSG la Cupa „1 Martie” de la Izvorani 15 Victoria Brăneşti

16 Pandurii Târgu-Jiu
17 Unirea Urziceni
19
19
19
4
4
4
7
6
6
8
9
9
25-33
17-28
12-23
19
18
18
-8
-9
-12
Bazinul olimpic de la Izvorani a fost, la sfârşitul Lăudabile şi de menţionat sunt rezultatele tinerei
18 Sportul Studenţesc 19 3 1 15 19-35 10 -17
săptămânii trecute, locul de desfăşurare a competiţi- speranţe a înotului covăsnean Raluca Artene, care,
ei Cupa „1 Martie”, ediţia 2011, la înot - copii 8-10 deşi s-a aflat la prima participare, a avut un parcurs Liga Campionilor Europa League Retrogradare
ani. Pe parcursul a două zile (26-27 februarie), la de excepţie, ocupând locul I la 50 de metri proce-
start s-au prezentat cluburi din trei oraşe ale ţării, deul craul cu timpul de 41”73, locul II la procedeul
respectiv Bucureşti, Piteşti şi Sfântu-Gheorghe, cu spate - 47”81, locul III la procedeul bras - 56”88.
un număr total de peste 270 de sportivi. De remarcat sunt şi evoluţiile băieţilor Adrian
Suciu şi Sorin Busuioc, care au obţinut rezultate în-
curajatoare şi timpi mai buni decât la alte competi-
Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
ţii, clasându-se astfel pe locurile 7 şi 8 la probele la
care au participat.
Antrenorul Ciprian Grosu s-a arătat foarte mulţu-
mit de evoluţia înotătorilor săi la concurs şi a decla-
rat: „Micuţii înotători au făcut cinste municipiului
Sfântu-Gheorghe şi judeţului Covasna prin munca
în judeţul Mureş
depusă şi rezultatele lăudabile obţinute. Ţin să le ‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
mulţumesc părinţilor acestor micuţi pentru perma- Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
nentul sprijin şi pentru încurajare, tuturor celor care
au încredere şi ne susţin în ceea ce facem, precum şi ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
sponsorilor care susţin performanţele CSG”. care aferente).
Pe această cale, CSG, prin antrenorul Ciprian ‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
Grosu şi sportivii Raluca Artene, Adrian Suciu şi So- gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
rin Busuioc, doresc să ofere simbolic trofeele obţi-
nute, ca mărţişoare, tuturor covăsnenilor, părinţilor, de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
Cu toate că CSG a fost singurul club care a intrat sponsorilor şi celor care le sunt alături permanent. tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
în luptă alături de cele mai bune şi remarcate cluburi În perioada imediat următoare, CSG va participa Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
de înot din ţară, eforturile şi munca depusă, tenaci- la ,,Memorialul Schier Herman” de la Oradea, unde ferată propriu şi acces direct la E60.
tatea şi seriozitatea de care dau dovadă atât antreno- va fi prezent cu un număr mai mare de înotători de la
rul, cât şi micuţii sportivi, au răsturnat preconizările care se aşteaptă clasări cât mai apropiate de podium
şi aşteptările tuturor participanţilor. sau chiar medalii. (A.M.B.) Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206) Sudoku - Şah

inea
Imagmânii
ă
săpt

Şi tu ne poţi trimite poze:

info@condeiulardelean.ro
Sediul Registrului Auto Român (RAR) din judeţul Covasna
Ia priviţi măi feseniști transformaţi în pedeseriști și pediști, mai
apoi în pesediști și respectiv pedeliști, măi cederiști, pene-
liști, ufediști și alţi iști în ce hal aţi adus Ţara asta în
ceva mai bine de 20 de ani de guvernare trădătoare,
în care aţi înfometat și, mai ales, umilit românii
cum n-ar fi crezut ei în zilele în care se bucurau de
căderea regimului care, totuși, pe lângă întuneric
le-a mai dat și hrană... Vă place?!
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

CAMPIONATELE DE SENIORI ALE
După aceasta negrul pierde o figură. Cel mai
mic dintre rele era 22...Cxf5 23.exf5 Taf8 24.Cc3
fxg3 25.hxg3 Dc6, cu toate că şi în acest caz albul
păstrează avantajul. 23.Db3+! Sancţionarea vine

ROMÂNIEI - 2011 (II)

imediat! După 20...Rh8 acest şah nu ar mai fi fost
posibil. 23...Rh8 24.Txb7 Dxc5 25.Tc1 şi negrul a
cedat deoarece se pierde calul din e7. 1–0

După cum am promis, în această săptămână continuăm cu finala feminină, în care depar- Cf6 11.Ng5 Dc7 12.dxe5 dxe5 13.c5! Albul
tajarea primelor două locuri s-a făcut tot după coeficientul Buholz. încearcă să ocupe cât mai mult spaţiu. Sem- Problemã propusã
nul exclamării nu este pentru forţa mutării
Prezentăm, ca de obicei, clasamentul final:
CLASAMENTUL FINAL în sine, ci pentru intuiţia de care dă dova- pasionaþilor de ºah
Loc Titlu Nume ELO Club Puncte TB1 dă Cristina Foişor, prevăzând parcă ce va
1 GM Foişor Cristina-Adela 2405 CS AEM Luxten Timişoara 7.5 39.5 urma. 13...h6 Mai naturală şi mai bună este USMANOV Rashid
2 IM Bulmaga Irina 2260 CS Politehnica Iaşi 7.5 38.5 continuarea 13...Ne6, ocupând diagonala Memorialul Bron , 1986
3 GM Peptan Corina-Isabela 2414 CSM Bucureşti 7.0 40.0 a2-g8. 14.Nxf6 Txf6 15.Dd3 Nd7?! O pri-
4 FM Sgîrcea Silvia-Raluca 2203 CSM Craiova 6.5 36.5 mă inexactitate. Bine era 15...f4!, dând viaţă
5 GM Sandu Mihaela 2213 CS Medicina Timişoara 6.0 36.0 nebunului din c8. 16.Tfd1 Ne8 Negrul nu
6 FM Baciu Anca-Otilia 2123 Clubul Central de Şah Bucureşti 6.0 31.0 găseşte planul corect de joc şi înoată într-o
poziţie care se pare că nu-i este prea familia-
După cum era de aşteptat, lupta s-a dat între marile maestre componente ale lotului na- ră. 17.b4 f4 18.Nh3! Nebunul este plasat pe
ţional, împunându-se, în final, marea maestră Cristina Foişor. Pe locul doi, tânăra Irina diagonala părăsită de oponentul său. 18...g5
Bulmaga, iar pe locul trei, românca jucătoare cu cel mai mare ELO, Corina Peptan. 19.Nf5?! Risipeşte o parte din avantaj. Tre-
Corina are scuza unei îndelungate absenţe din activitatea competiţională, cauzată de pro- buia jucat 19.b5 h5 20.bxc6 Dxc6 21.Dc4+
blemele medicale pe care le-a avut. Rh8 22.Cd5, menţinând avantajul. 19...h5!
Aş remarca şi buna comportare a tinerei Veronica Foişor, fiica noii campioane, care a Negrul a egalat, dar din păcate pentru scurt
avut, însă, neşansa să joace în ultima rundă cu… mama ei. Cum experienţa şi-a spus cuvân- timp. 20.b5 cxb5? Permite albului să obţi-
tul, Veronica a trebuit să se mulţumească doar cu locul 7. nă din nou avantaj. Negrul a uitat de pru-
Prezentăm mai jos o partidă a noii campioane, în care o are ca adversară pe foarte talen- denţa dovedită până acum. După 20...Rh8
tata junioară Daria Vişănescu: 21.bxc6 Nxc6 22.Cb5 Da5 egalitatea s-ar
fi menţinut. 21.Cxb5 Nxb5 22.Txb5 a6??
Foişor, Cristina-Adela (2405) - Gurevich, M (2633) - Milov, V (2638)/ (Vezi diagrama)
Bastia 2006. 9.Tb1 Şi albul alege o conti-
Vişănescu, Daria-Ioana (1929) [A10] nuare mai rară, nu lipsită însă de substanţa
CN Senioare 2011 strategică. După b2-b4, turnul nu mai este
sub „raza Roentgen“ a nebunului din g7 şi Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
1.c4 g6 2.Cc3 Ng7 3.g3 d6 4.Ng2 Cd7 sprijină înaintarea b4-b5. Bine este şi 9.Ne3 De Mărţişor, o problemă cu un grad mic de
5.e4 e5 6.Cge2 Ce7 7.d3 0–0 8.0–0 c6 O Cf6 10.h3 Ne6 11.f4 Ch5 12.fxe5 dxe5 dificultate. „Cheia” constă în „agăţarea
continuare profilactică. Negrul controlează 13.Dd2 Dd7 14.g4 Cf6 15.Cg3 Ce8 16.Rh2 unui mărţişor” la „reverul” negrului.
câmpul central „d5“, evitând ocuparea aces- f6 17.Tad1 Dc7 18.Rh1 Td8 19.Df2 b6 cu
tuia de către alb cu calul din c3. Mai ener- poziţie aproximativ egală, Sunye Neto, J Soluţia problemei:
gică însă, şi în acelaşi timp mai frecventă (2470) - Todorcevic, M (2550)/Salamanca 2.Cxg4# 1–0
este continuarea 8...f5, de exemplu: 9.Ne3 1990] 9...f5 Mai devreme sau mai târziu ne- [Sau a) 1...Th5 2.Dxh5#; b) 1...Txg6+ 2.Dxg6#]
Cf6 10.h3 Ne6 11.Cd5 c6 12.Cxf6+ Txf6 grul trebuie să joace această mutare, dar mai 1.Df5! (punându-l pe negru în poziţie de zugzwang) 1...Txg4
13.b3 Tf7 14.Dd2 d5 15.exd5 cxd5 16.Ng5 precis era 9...a5 10.a3 Cc5 11.Ne3 şi abia
Dd7 17.Cc3 dxc4 18.dxc4 Dxd2 19.Nxd2 acum 11...f5, ca în partida Lauferon, P - ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
e4 20.Tad1 Cc6, cu egalitate, ca în partida Lupu, M (2435)/Val Thorens 1993. 10.d4 doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

La graniţa Pământului Secuiesc
este titlul noului volum semnat de
Kadar Gyula, istoric din Sfân-
tu-Gheorghe, redactorul revistei
Tortenelmi Magazin. În ceea ce
priveşte conţinutul şi mesajul trans-
mis, volumul poate fi calificat drept
biblia luptei pentru autonomie.
Opera lui Kadar Gyula contribuie
la aprofundarea cunoştinţelor isto-
rice şi reflectă asupra sentimentelor
generate de situaţia minoritară.
Semnatarul e convins că impor-
tanţa autoguvernării locale trebuie
conştientizată. Kadar Gyula insistă
să arate că în Transilvania, dreptu-
rile maghiarimii nu trebuie compa-
rate cu cele ale imigranţilor din Eu-
ropa. Dacă, datorită cunoştinţelor
istorice predate în şcoli, un copil
maghiar sau secui creşte cu ideea
că este venetic pe acest pământ, nu
există nicio speranţă pentru eficaci-
tatea luptei pentru autonomie - sus-
ţine Kadar Gyula, adăugând: dacă
un popor îşi cunoaşte rădăcinile,
trecutul, este conştient de drepturi-
le care i se cuvin.
Borna de hotar
Cunoscând vociferările din
presă şi de pe scena politică in-
ternă, putem percepe semnificaţia
titlului volumului: La graniţa Pă-
mântului Secuiesc. Semnatarul,
originar din comuna Ilieni, anali-
zează atmosfera ostilă generată în
urma adoptării stemei localităţii
sale natale şi încearcă să ne explice
calm că borna de hotar - un simbol
secular - ce figurează în stema co-
munei situate la graniţa dintre Pă-
mântul Secuiesc şi Ţara Bârsei, nu
simbolizează perturbarea unităţii
statului, ci reflectă asupra unui fapt
istoric: marchează graniţa Pămân-
tului Secuiesc, pe care a marcat-o
şi pe vremea în care România nu
existase ca stat.
Patria secuiască
Kadar Gyula nu caută să răs-
pundă la întrebarea Unde e patria
secuiască?, ci răspunde la ea prin
deducţie logică, astfel că întrebarea
nu e una retorică.
De ce este dureros pentru un
secui să definească noţiunea de
patrie? Deoarece el trăieşte pe
Pământul Secuiesc, pe un terito-
riu care, în baza principiului au-
todeterminării, ar fi îndreptăţit la o
statalitate independentă, însă cons-
tituţia română şi şirul tratatelor in-
ternaţionale nu sunt dispuse să ia
act de acest lucru - scrie istoricul.
Secuii sunt deseori pomeniţi ca
bozgori, apatrizi, sau sunt făcuţi
români sau valahi de către cei care
trăiesc în ţara-ciuntită. Şi acestea
se întâmplă în condiţiile în care ei
au casă, patrie, viaţă, pământ natal.
Unde este patria secuiască?
Patria secuiului maghiar este Pă-
mântul Secuiesc, sufletul său este
cultura şi istoria întregului Bazin
Carpatic, iar limba sa maternă este
limba maghiară. Secuiul nu poate
trăi cu sentimentul că România
este patria sa având în vedere că în
această ţară e contestată existenţa
Pământului Secuiesc. De aseme-
nea, nici ţara ciuntită nu poate fi o
patrie, poporul acesteia a refuzat
gândirea într-o naţiune maghiară
solidară.
Secuiul nu poate avea altă patrie
decât pământul său natal, Pământul
Secuiesc, pentru a cărui dăinuire
trebuie să lupte de la o zi la alta,
pentru că acesta este destinul său,
nu poate proceda altfel. De bunăs-
tarea materială, de lansarea liberă
a culturii şi a limbii lor materne,
secuiul se poate bucura doar în pro-
pria patrie în care el este stăpânul.
Autonomia, adică autodetermina-
rea sa internă poate fi imaginată şi
în cadrul României, numai să fie
lăsat să-şi trăiască viaţa!
Popor, nu doar naţionalitate
Bazându-se pe date istorice,
semnatarul încearcă să dovedească
faptul că în cazul secuimii nu este
vorba doar despre o naţionalitate,
ci despre un popor. Se poate susţine
ferm că poporul secui nu va renun-
ţa la dreptul său la autodeterminare.
În Europa medievală, unde se ins-
taurase feudalismul, poporul secui
a fost singurul care a dispus de o
independenţă incomparabilă. Baza
acesteia a reprezentat-o dorinţa ne-
mărginită de libertate manifestată
de poporul secui. Tocmai din acest
motiv sperăm că secuimea nu va
renunţa la dreptul său la autoguver-
nare teritorială. În opinia noastră,
în secolul al XXI-lea, nu e nevoie
de modificarea hotarelor, pentru că
în Europa regiunilor poate fi înfăp-
tuită autodeterminarea poporului
secuiesc, autodeterminare care îi
va asigura posibilitatea păstrării
identităţii în interiorul României,
în mod constituţional, ca părtaş la
cultura şi limba maghiară.
Autonomie
Referitor la importanţa autono-
miei, semnatarul precizează: doar
astfel îşi poate menţine poporul
secuiesc identitatea, poate participa
la stabilirea propriului destin, doar
astfel poate fi asigurat principiul
proporţionalităţii în instituţiile pu-
blice. Bilingvismul poate fi înfăptu-
it în baza intereselor reciproce. Mo-
delul Tirolului de Sud se dovedeşte
a fi unul posibil de urmat. Printre
altele, acesta presupune următoare-
le: dacă o persoană depune eforturi
pentru a-şi însuşi o altă limbă, este rul îşi manifestă convingerea fer-
îndreptăţită la un spor de 10 la sută mă că în această regiune istorică,
din venitul realizat, acordat pentru bazându-se pe propriile tradiţii,
cunoaşterea limbii. poporul secuiesc va fi capabil să-şi
Scopul volumului îl reprezintă reorganizeze viaţa în aşa fel încât şi
conştientizarea faptului că maghiari- membrii comunităţilor româneşti
lor indigeni din Transilvania li se cu- stabilite în secolele precedente în
vin aceleaşi drepturi ca şi românilor. zonele periferice ale Pământului
Însă pentru a beneficia de drepturi Secuiesc, respectiv românii coloni-
egale, maghiarimea are nevoie de un zaţi în oraşele secuieşti să se simtă
sistem instituţional şi o administra- ca acasă. În timp ce Transilvania e
ţie corespunzătoare. Acestea se pot revendicată de români - invocând
realiza doar printr-una din formele dreptul majorităţii, şi de maghiari
autoguvernării locale, culturale sau - în baza dreptului istoric, Pămân-
teritoriale. Pentru maghiarii care tul Secuiesc este (şi) al secuilor,
trăiesc disparat, cadrul optim va fi în baza proporţiei numerice a po-
asigurat de autonomia culturală, în pulaţiei, dar şi a dreptului istoric.
cazul celor care trăiesc în majoritate Tocmai din acest motiv credem în
într-o anumită aşezare, de autono- reînvierea Pământului Secuiesc!
mia locală, iar în unele regiuni ale Credem că aceasta este posibilă şi
Pământului Secuiesc şi din Partium, în cadrul României.
de autoguvernarea teritorială. Lunarul „Tortenelmi magazin”
(Covasna), nr. 2, februarie 2011;
Credem în reînvierea Titlu: La graniţa Pământului
Pământului Secuiesc Secuiesc / Biblia luptei
pentru autonomie,
La finalul volumului, semnata- Semnează: Szekeres Attila
(…) zilei de 15 martie drept sărbătoare oficială, în cazul în care
consiliile locale nu vor retrage aceste hotărâri - a declarat ieri prefec-
tul Gyorgy Ervin, răspunzând unor întrebări adresate de ziarişti.
Deocamdată nu se ştie exact câte autoguvernări locale nu sunt
dispuse să-şi retragă hotărârile în discuţie, deoarece răspunsurile la
somaţia prefecturii sosesc destul de încet.
Până acum se ştie sigur că la Sfântu-Gheorghe a fost respinsă anu-
larea hotărârii şi se pare că la fel se procedează şi la Baraolt.
Consilierul PCM din cadrul consiliului din Baraolt, Szabo Miklos,
ne-a declarat că în cazul în care prefectura va ataca hotărârea, vor
duce cazul în instanţă şi, dacă va fi nevoie, chiar şi în faţa forurilor
internaţionale. Consilierii sunt de părere că şi minorităţilor naţionale
din România trebuie să li se asigure dreptul la sărbătoare naţională.
În şedinţa de consiliu de vineri, când a fost votată hotărârea, prima-
rul Nagy Istvan a fost şi mai ferm, afirmând că dacă va ataca cineva
hotărârea, să nu mai fie pronunţat cuvântul autoguvernare. Fracţiunea
UDMR din consiliu a fost şi ea de părere că această cauză trebuie
dusă mai departe.
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 21, 01.02.2011;
Titlu: Cazul hotărârilor referitoare la ziua de 15 martie
va ajunge în instanţă / Autoguvernările se opun

www.forumharghitacovasna.ro

Auto
 Vând Ford Escort, stare bună
de funcţionare, an fabricaţie
1998, motor 1.600 CMC ben-
zină, geamuri electrice faţă, cu-
loare albastră. Preţ: 2.000 Euro
negociabil. Tel.: 0762-240.550
 Vând Opel Astra, an fabricaţie
1997, motor 1.400 CMC benzină.
Preţ negociabil. Tel.: 0745-126.006
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari
în zonă liniştită. Preţ negociabil.
Tel: 0721-289.856
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând apartament 3 camere în Sfân-
tu-Gheorghe, respectiv garsonieră
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
confort 1. Preţ: 65.000 lei respectiv
60.000 lei. Tel: 0741-957.224
 Vând casă în Sfântu-Gheorghe, şi
teren 3,30 ha, la 500 m înspre Ilieni
cu posibilitate de: teren de fotbal,
tenis, parcare, cazino. Tel: 0747-
840.359. Preţ 8 euro /mp - teren,
casa negociabil.
 Vând în Sfântu-Gheorghe aparta-
ment cu două camere, etaj I, zona
gării complet renovat şi exterior la
soare. Preţ 22.000 Euro. Tel: 0743-
061.798
 Vând apartament cu trei camere în
Sfântu-Gheorghe, etaj doi, supra-
faţă 76 mp. Preţ: 18.500 Euro. Tel:
0743-061.798
 Vând garsonieră în Sfântu-
Gheorghe în blocul 105 cu su-
prafaţă de 27 mp. Preţ 50.000 lei
Tel: 0741-957.224
 Închiriez garsonieră în Sfân-
tu-Gheorghe, str. 1 Decembrie
1918, comfort 1, termopane, in-
terfon, centrală termică, complet
mobilat şi utilat, condiţii foarte
bune. Preţ: 500 lei. Tel: 0743-
891.335
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 171 (206)
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai
Iubiţi fraţi în Hristos, ne aflăm
în pragul Sfântului şi Marelui Post
al Paştilor, pe care suntem chemaţi
să-l parcurgem cu post, rugăciune şi
milostenie, toate aceste virtuţi acope-
rindu-le cu smerenie - aşa după cum
am fost pregătiţi în toate cele trei du-
minici de până acum ale Triodului.
Şi tot acum trebuie spus că, dacă în
duminica trecută s-a făcut pomenire
de cea de a doua venire a Mântuito-
rului Hristos şi Judecata Sa finală din
Ziua cea de Apoi, duminica de acum
este numită a Izgonirii lui Adam din
Rai; astfel încât, anul bisericesc este
o icoană a întregii Istorii a umanităţii,
ce are în centrul ei Răscumpărarea
omului din robia păcatului şi a morţii,
prin Jertfa şi Învierea Domnului nos-
tru Iisus Hristos - istoria umanităţii,
pomenită în Calendarul bisericesc,
mergând dincolo de sfârşitul acestei
vieţi vremelnice, în veşnicie, unde
toţi suntem chemaţi să moştenim Îm-
părăţia cerurilor, pregătită de Dumne-
zeu încă de la întemeierea lumii.
În această Duminică a Izgonirii
lui Adam din Rai, din pricina ne-
postirii lui, Biserica a rânduit să se
citească, în cadrul Sfintei Liturghii,
o pericopă evanghelică ce pune în
lumină importanţa postului şi în ce
fel trebuie să postim. De aceea, ce
este postul, de ce trebuie să postim,
cum s-a ajuns la perioada de şapte
săptămâni a Postului Mare, sunt câ-
teva întrebări la care m-am gândit că
trebuie să răspund.
După Mărturisirea Ortodoxă a
Mitropolitului Petru Movilă al Kie-
vului, „Postul este înfrânarea de toate
mâncărurile (nu numai de dulce, de
la care suntem opriţi în perioada pos-
tului) sau, la caz de boală numai de
unele, de asemenea şi de băuturi şi de
toate cele lumeşti şi de toate poftele
cele rele, pentru ca să poată creştinul
să îşi facă rugăciunea lui mai cu în-
lesnire şi să-i fie milostiv Dumnezeu.
Încă şi pentru a ucide poftele trupului
şi pentru a primi harul lui Dumne-
zeu”. Sfântul Vasile cel Mare spune
că: „Postul îndepărtează ispitele, pos-
tul îndeamnă la evlavie. ... Postul pă-
zeşte pruncii, face curat pe tânăr, um-
ple de vrednicie pe bătrân; ... postul
este pentru femei podoaba cea mai
potrivită; este frâu pentru oamenii în
floarea vârstei, talismanul căsniciei,
păzitorul fecioriei”. Iar Sfântul Sime-
on al Tesalonicului spune că: „Postul
este lucrarea lui Dumnezeu, căci Lui
nu-I trebuie hrană. Este viaţă şi petre-
cere îngerească, pentru că îngerii sunt
fără hrană. Este omorârea trupului, că
acesta hrănindu-se, ne-a făcut morţi;
şi izgonirea patimilor este postul, căci
lăcomia întărâtă patimile trupului”.
Postul a fost rânduit de Dum-
nezeu pentru om încă din Rai. Mai
exact atunci când i s-a cerut omului
să nu mănânce din pomul cunoştin-
ţei binelui şi al răului. Sfântul Vasile
cel Mare, vorbind despre această po-
runcă a lui Dumnezeu, dată omului,
spune: ,,Postul este atât de vechi în-
cât a început odată cu facerea omu-
lui. ... Cuvântul: „nu mâncaţi” este
o lege a postului şi înfrânării. Dacă
Eva ar fi postit, n-am mai fi avut tre-
buinţă de postul de acum, că „n-au
trebuinţă de doctori cei sănătoşi, ci
cei bolnavi” (Matei 9, 12). Ne-am
îmbolnăvit prin păcat, să ne vinde-
căm prin pocăinţă! Iar pocăinţa fără
post este neputincioasă”.
Urmând acestei porunci date de
Dumnezeu în Rai, omul Vechiului
Testament a postit.
De exemplu:
- Moise, aflându-se în stare de
post vreme de patruzeci de zile (Ieşire
34, 28-29) pe Muntele Sinai, primeş-
te Legea lui Dumnezeu;
- proorocului Ilie Tesviteanul,
după un post de patruzeci de zile, i
se descoperă Dumnezeu pe Munte-
le Horeb, „în adiere de vânt lin” (III
Regi 19, 12);
- profetul Daniel posteşte şi se
roagă lui Dumnezeu pentru Templul
din Ierusalim, profanat de păgâni. Iar
mai târziu, fiind aruncat în groapa
leilor înfometaţi, iese nevătămat cu
postul şi cu rugăciunea;
- cei trei tineri, prieteni ai prooro-
cului Daniel: Anania, Azaria şi Mi-
sael, cer regelui Nabucodonosor să
fie hrăniţi numai cu legume şi fructe,
aşa cum spune şi rugăciunea de bi-
necuvântare a colivei. Acolo se spu-
ne că: „Pe cei trei tineri şi pe Daniil,
... fiind hrăniţi cu seminţe, i-ai arătat
mai frumoşi decât pe cei hrăniţi cu
multe desfătări”. Mai târziu, tot ei,
fiind aruncaţi în cuptorul cel de foc,
ies nevătămaţi, datorită postului şi
rugăciunii lor.
După întoarcerea evreilor din ro-
bia babiloniană, se constituie grupa-
rea, sau tagma, fariseilor, cu cei mai
zeloşi apărători ai Legii lui Moise;
fariseii rânduind două zile de post pe
săptămână, lunea şi joia. Însă, pen-
tru că de foarte multe ori postul se
limita doar la abstinenţa de alimen-
te, proorocul Isaia atrăgea atenţia
conaţionalilor săi, că nu numai atât
aşteaptă Dumnezeu de la poporul
său: „Nu ştiţi voi postul care Îmi
place? - zice Domnul. Rupeţi lanţu-
rile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile
jugului, daţi drumul celor asupriţi şi
sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta
cu cel flămând, adăposteşte în casă
pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l
şi nu te ascunde de cel de un neam
cu tine” (Isaia 58, 6-7).
În perioada Noului Testament,
exemplele continuă:
- Sfântul Ioan Botezătorul trăieşte
într-un post sever, hrănindu-se nu-
mai cu ceea ce putea găsi în pustiul
Iordanului. Ucenicii lui, posteau şi ei
urmând exemplul proorocului Ioan;
- Mântuitorul Iisus Hristos îşi în-
cepe activitatea Sa publică după un
post de patruzeci de zile şi patruzeci
de nopţi, în pustia Karantaniei, prin
care învinge cele trei ispitiri ale dia-
volului. Despre acest post al Mântu-
itorului, scriitorul bisericesc apusean
Maxim de Toledo (+420), spune:
„Ceea ce primul om a pierdut mân-
când, al doilea Adam (Hristos) a luat
înapoi postind, şi El împlineşte în
pustie porunca înfrânării dată în pa-
radis”. Apoi, Mântuitorul, în Predica
Despre Post
Sa de pe munte, enumeră între „fap-
tele dreptăţii” (Matei 6, 1), pe care
trebuie să le facem, milostenia, ru-
găciunea şi postul; El ne învaţă ca pe
toate acestea (fapte bune) să le facem
nu spre lauda oamenilor, ci spre lauda
lui Dumnezeu, Care deşi vede totul în
ascuns, răsplăteşte fiecărui ostenitor;
- Urmând exemplul Mântuitoru-
lui, apostolii şi ucenicii Săi au postit
şi ei. Astfel, Sfântul Apostol Pavel
spune: „Să umblăm cuviincios, ca
ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în
desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în
ceartă şi în invidie; ... şi grija de trup
să nu o faceţi spre pofte” (I Corinteni
13, 13-14), sau „îmi chinuiesc trupul
meu şi-l supun robiei (înfrânării); ca
nu cumva altora propovăduind, eu
însumi să mă fac netrebnic” (I Corin-
teni 9, 27), sau „adeseori, în foame
şi în sete, în posturi de multe ori” (II
Corinteni 11, 27).
Deşi Noul Testament nu vorbeşte
despre anumite zile de postire pentru
creştini, totuşi este bine de ştiut că
Sfinţii Apostoli sunt cei care au rân-
duit anumite zile de post peste an;
aşa cum găsim scris în Didahia sau
Învăţătura celor 12 Apostoli: „Pos-
turile voastre să nu fie cu făţarnicii
(iudeii). Căci ei postesc în ziua a
doua (lunea) şi a cincea a săptămânii
(joia). Voi, însă, să postiţi în ziua a
patra (miercurea) şi vinerea” (VIII,
1). Iar Canonul 69 Apostolic spu-
ne: „Dacă vreun episcop, prezbiter,
diacon, citeţ sau cântăreţ nu posteşte
sfântul şi marele post al Paştilor sau
miercurea şi vinerea, să se cateri-
sească, afară de cazul când este îm-
piedicat de slăbiciunea trupească, iar
de va fi laic, să se caterisească”.
Trebuie menţionat faptul că, în
perioada apostolică, postul se limita
doar la aceste zile de miercuri, vineri
şi Săptămâna Patimilor. Însă, în scurt
timp, perioada postului se extinde.
De la câteva zile de post, la un timp
mai lung, de 40 de zile; postul acesta
este legat şi de pregătirea catehume-
nilor pentru Botez (după exemplul
de postire al Mântuitorului în pustia
Karantaniei); iar pentru creştini, ca
reamintire de propriul botez şi de
lupta duhovnicească (la care s-au an-
gajat prin Botez) împotriva păcatului
şi a patimilor, care caută să-l robeas-
că şi să-l pună pe om în vrăjmăşie cu
Dumnezeu. Şi astfel, Postul Mare pe
care îl avem astăzi în Biserică, este
rezultatul fuziunii a două perioade de
post, respectiv Postul Patruzecimii
(de şase săptămâni) şi Postul Paştilor
(care în trecut însemna Săptămâna
Patimilor). În total, Postul Mare are
astăzi un număr de şapte săptămâni,
adică aproape cincizeci de zile de
post sau înfrânare, aduse ca jertfă din
dragoste lui Dumnezeu.
Iubiţi fraţi în Hristos, despre fe-
lul în care trebuie ţinut Postul Mare,
Evanghelia acestei zile ne dă câteva
precizări deosebit de importante:
postul trebuie să fie însoţit de iertare,
discreţie şi milostenie.
De aceea, Mântuitorul, vorbin-
du-ne astăzi despre post, ne cere mai
întâi să iertăm celor ce ne-au greşit,
Viaţa creştină
spunând: „De veţi ierta oamenilor le sapă şi nu le fură” (Matei 6, 20).
greşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl Dar, să nu credeţi că postul, de
vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta care am vorbit până acum, se limi-
oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vos- tează doar la înfrânarea de alimente.
tru nu vă va ierta greşelile voastre” Această înfrânare, dacă este lipsită
(Matei 6, 14-15). Mai întâi trebuie de înfrânarea de păcate, nu mai are
însoţit de iertare, pentru că, după unii valoare. Pentru că postul de bucate
părinţi ai Bisericii, postul este „zeciu- trebuie să ducă mai departe la postul
iala pe care omul este dator s-o aducă de păcate. Şi, în final, cel ce se în-
lui Dumnezeu, pentru întreaga curge- frânează de la bucate, dar apoi şi de
re a anului”; adică un dar sau ofran- la păcate, acela posteşte cu adevă-
dă adusă de om lui Dumnezeu. Dar rat. Nu întâmplător, vorbind despre
Mântuitorul ne spune că, „dacă îţi vei postul cel adevărat, Sfântul Vasile
aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei cel Mare spunea: „Ochiul celui ce
aminti că fratele tău are ceva împo- posteşte este blând, mersul măsurat,
triva ta, lasă darul tău acolo, înaintea faţa serioasă, netulburată de râs ne-
altarului, şi mergi întâi şi împacă-te stăpânit. Cel ce posteşte este măsu-
cu fratele tău şi apoi, venind, adu da- rat la cuvânt şi curat la inimă”. De
rul tău” (Matei 5, 23-24). Fapt pentru asemenea, şi Sfântul Ioan Gură de
care această duminică ce face intra- Aur spunea: „Postiţi? Arătaţi-mi-o
rea în Postul Mare mai este numită şi prin fapte. Cum? De vedeţi un sărac,
Duminica Iertării; pentru că nu poate aveţi milă de el; un duşman, împă-
fi primit darul sau jertfa postului, fără caţi-vă cu el; un prieten înconjurat
a ierta din inimă celor ce ne-au gre- de un nume bun, nu-l invidiaţi. ...
şit sau fără a cere iertare celor cărora Nu numai gura şi stomacul vostru să
le-am greşit (ori i-am nedreptăţit). postească, ci şi ochiul, şi urechile, şi
Apoi, postul trebuie ţinut cu mul- picioarele, şi mâinile voastre, şi toa-
tă discreţie, fără a te lăuda cu oste- te mădularele trupului vostru”.
neala pe care o aduci tu lui Dumne- Iubiţi fraţi, păşind în perioada
zeu. Căci şi făţarnicii farisei, pentru Postului Mare, cu vecernia acestei
a „arăta oamenilor că postesc” şi a zile, vă fac îndemnul: încercaţi să
primi lauda lor, „îşi smoleau feţele” ţineţi postul cel adevărat. Înfrâna-
(Matei 6, 16), părând mereu trişti ţi-vă nu numai de la bucate, cât, mai
sau posomorâţi de atâta postire. Din ales, de la păcate - prin care vrăşma-
contră, tu nu căuta lauda semenilor, şul şi potrivnicul nostru, diavolul,
ci fi discret. De aceea şi spune Mân- caută să ne scoată din Împărăţia lui
tuitorul mai departe, „tu însă când Dumnezeu. Iar postul cel adevărat
posteşti, unge capul tău şi faţa ta o să fie însoţit de iertarea semenilor,
spală, ca să nu te arăţi oamenilor discreţie şi, nu în ultimul rând, de
că posteşti, ci Tatălui tău Care este milostenie - adevărata comoară pe
în ascuns. Şi Tatăl tău, Care vede în care o putem agonisi în cer. În felul
ascuns, îţi va răsplăti ţie” (Matei 6, acesta postind, veţi putea înţelege că
17-18). Şi cred că tot la îndemnul postul nu este o povară greu de pur-
acesta se referă şi Sfântul Apostol tat, ci darul sau „zeciuiala” pe care
Pavel, atunci când spune: „Cel ce fiecare suntem datori s-o aducem ca
nu mănâncă (adică posteşte) să nu recunoştinţă lui Dumnezeu, pentru
osândească pe cel ce mănâncă (nu întreaga curgere a anului.
posteşte), ... cine eşti tu, ca să judeci Nu uitaţi, mai ales acum, în Post,
pe sluga altuia?”(Romani 14, 3-4). spovediţi-vă şi împărtăşiţi-vă mai
În sfârşit, postul trebuie însoţit de des. Numai aşa veţi putea trăi senti-
milostenie faţă de cei lipsiţi. Aceas- mentul… cât de bun este Domnul.
ta este singura „bogăţie” ce poate fi Pr. Florin Antonescu
agonisită în cer, „unde nici molia, Parohia Calea Bucureşti, Braşov
nici rugina nu le strică; unde furii nu ROMÂNIA
POSTUL CREŞTIN
Perioadă de-nfrânare şi profundă pocăinţă
Este postul creştinesc, şcoala cea duhovnicească.
Rânduiala preacurată, scara lină către cer,
Duce mica noastră jertfă, tot mai sus, la Creator.
Lacrimile umilinţei, rugăciunea şi iertarea,
Întorc pe om la Dumnezeu, aducându-i alinarea.
Biruind patimile, risipind ispitele,
Să-mbrăcăm haina dreptăţii, săvârşind doar binele.
Poţi grăi frumos şi dulce, poţi fi mare-nvăţat,
Dar de nu-L iubeşti pe Domnul eşti ca vasul scufundat.
Iisus Hristos mereu ia seama la ce faci şi la ce zici,
Iar de nu zideşti cu fapta, nu respecţi sfinte porunci.
Fericit e credinciosul care luptă şi veghează,
Ascultând glasul Scripturii, punând gurii sale pază.
Cea mai mare bogăţie-i curăţia sufletească,
Să ţinem calea cea dreaptă cu râvnă evlavioasă.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA