Sunteți pe pagina 1din 300
INTRU SLAVA SFINTED CaI DE O FUNTA ‘St DE VIATA FACATOARE! SI NEDESPARTITEI TREIM! eae MINEIVEL LYNE] PEVRYARIE TIPARIT IN 2ILELE WAJESTATI SALE TWSFORULUL DE MISTCS av AT St SUB PASTORIA LP. S. PATRIARH MIRON CU BINECUVANTAREA SPANTULUI SINOD AL SFINTEI BISERIOL AUPOCEF ALE ORLODOXE ROMANE, EDITIA LILA BUCURESTI TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESTI PRECYVANTARE FACUTA «CATRE CETITORI> DE STARETUL NEONII. AL MANASTIRIT NEAMTUL LA 1846. ati cé cu ajutorul Ini Dumnezeu a iesit de supt tipar si al saselea tom de Minee, ce cuprinde in sine randuelele si viefile sfinfilor a lu- nei ce se numeste Fevruarie. Pre carea lund o a asezat iarag Numa al doilea impiratul Romanilor, c&ci cand chem’ intru ajutor pre dum- © nezeul Fivos la rizboiul ce avea impotriva Latinilor, si biruindu-i, a adaogat si luna lui FEVRUARIE, si a incheiat anul desavarsit de douaspre- zece luni. Deci aceastA una a lui Fevruarie, intaiu cand se incepea anul, de se numara dela Martie, cadea cea mai de pe urma luni a anului; iara dupace Romanii au facut incepere anului luna lui Januarie, (precum $i noi p&izim acest obiceiu) acum se numara a2 doua luna dupa inceperea anvlui, Unii o numiau Fevruarie, finde’ norodul Romanilor facea jertfe in cele de pre urma doua- sprezece zile ale anului, ce se cuprindeau in luna aceasta, ca SA se curafeasca, si ca si ceari dela dumnezei odihna celor morti, care aceste jertfe si aceste curafenii Je numeau ei FEVRUA, pentru aceea numeau $i aceasta luna FEVRU- ARIE, Ovid asemenea arata, cum ca cei vechi toate acelea, ce se facea pentru curafenie, le numed Fevrua, gi arath cum c& in luna aceasta cei vechi faceau jgrtfe asupra mormanturilor. In aceast& luni soarele se affi asupra zodiei pestilor, cand si Soarele dreptatii, Cuvantul si Infelepciunea Tatalui, ca un peste nescotind graiu si nealcatuind cuyant, s'a primit in brafe de Simeon dreptul ca un prune de patruzeci de zile. Deci pentru aceasti sirbatoare a Intampinarii ce se serbeazA intru aceasti luna, se mareste si cinstea lunii acestia, se masoara si trebuinta slujbelor lunii acestia. Luna dar se mareste dupre marimea sarbatorii, iar& sirbatoarea se mareste dupre marimea minunii ce a Incrat minunatul Dumne- zeu. Ca precum Nasterea cu steaua, Botezul cu deschiderea Cerului, si alte praznice le-a marit cu alte minuni, aga si acest praznic din luna aceasta a mérit cu indelungarea, intru care a vietuit bitranul Simeon la vremea cea preste hotarele firii. Se face dara tntebare, de a fost Simeon dreptul, preot, sau nu? Sfan- tal Bpifanie, se vede ci zice, cum ch a fost preot, deci ca un preot a avut putere, s& blagosloveasca pre losif, si pre Nascitoarea de Dumnezeu. lar& dumnezeescul Chiril zice, cum ca n'a fost preot, dupre cum si Teofilact la tilmacirea Evangheliei dela Luci arata, iara de a blagoslovit, a blagoslovi insemneaza: A se ruga, a ura pentru cinevasi bine, precum vedem la Facere cap. 44, unde zice: «Si a blagoslovit lacov pre Farad, adeci: «I-a urat bine.» Si din Evanghelie se vede, cA n'a fost preot, ci numai om drept: «Si era in Ierusalim un om drept, numele lui Simeon». Insa din altele se arata, ca a fost preot, cicis'a aratat imbrAcat preoteste tiind in mana si toeag verde. Nichifor Calist la a saptea Carte a Istoriei sale scrie, cum ci Simeon mult gandind cu mirare la cuvantul cel proorocesc al Isaiei, ce zice: Iati Fecioara va hid in pantece; si din mirare cizAnd la indoiala, i s'a aratat ingerul Dom nului, si i-a zis: Cum ca nu va vedea moartea, pana ce va vedea cu ochii sai pe Hristos Domnul. Iara Ighisip istoricul arata si ceva mai mult, adeca, ca find Simeon unul din tilmicitorii Bibliei cei din vremea lui Ptolomeiu, si ajungand cu talmAcirea pina la proorocia Isaiei, ce am zis mai sus, adic ciata Fecioara», a socotit cd acea zicere Fecioara, trebue a se tilmicio tantra ascunsa de barbatul sau, iari s& nu se pue, Fecioar’i. Dar o minune dumne- zeeasca! Acelea cuvinte, care le-a pus el, le-a aflat ca si cand sar fi sters de cinevayi, i s'a gasit iaras zicerea de Fecioara, deci iarag gtergand acea zicere, jaras s'a_gasit precum intaiu, adeca: lata Fecioara>, gi indatd pentru necre~ dinfa lui i s'a descoperit, cum c& are sA se invredniceasct a vedei pre acea Fecioara cu ochii sai, si pre Fiul sau zdmislit fara imprennare barbateasca, pentru aceasta zice Evanghelistul: Cum ca ii era lui grait dela Dubul Sfant, sa nu vadi moartea, pani ce va vedea pre Hristosul Domnului, si adevarat dumnezeesc a fost graiul, dumpezeeascA porunca, ca si nu vad moartea, c’ numai insusi Duminezeu este Stapanul vietii si al morjii. El viata preste ran- duiala fii o preface iu suum de muarte, yi puterea morfii o preface in Duh de viafa. Precum pre Avimelch, cel din zilele proorocului Ieremia, si pre cei sapte Coconi, pre Iamylih si ceealalti, care s’au descoperit in zilele imparatului Teollosie celui mic, la anii dela Hristos patru sute patruzeci si gase. Cand floarea tinerejelor le sufla Duh de viaté, Duhul Domnului i-a uimit intrusomn ce moarte. Si iarag pre Enoh, si pre Iie, pre cari firea iar fi dat ca o dajde ce obste stapanirii mortii, Duhul Domnului i-a ridicat din locul stricdciunii, sici pazeste intru mirezmele nemuricii, Acelag Duh ce suffi in cite patru partile lumii, acecag prea puter- nicd voie la carea se supune toati voirea firii, a pAzit si pre dreptul Simeon intarindu-i puterile firii mai pre sus de fire. Caci I-a pazit din zilele impara- tului Ptolomeiu Filadelf, cand erau anii dela Adam, cinci mii dou sute doua zeci $i trei, pind la anul al treizeci si sapte al imp4rafiei lui Irod, si al patru- zeci al imparafici lui August Chesarul, cand ajunsese anii dela Adam cinci mii cinei sute gase, cind s'a nascvt si s'a tAiat imprejur, si s'a adus la bise- ric Hristos, cari ani dela Ptolomeiu Filadelf, pana la Intimpinare fac doua PHONG ONTARIO ISOS) LQ) 8