Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 1 - 7 aprilie 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

Săptămânalul dumneavoastră De n-aş fi om,
preferat, aş vrea să fiu
Condeiul ardelean, un tricolor
îl puteţi achiziţiona prin uitat în Munţii Apuseni.
Poşta Română (abonamente) (Adrian Păunescu)
şi la vânzare liberă din: 2
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria Răspuns
Târgu-Mureş, Luduş, primarului
Târnăveni, Sovata, Antal Arpad
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press

DRAPELUL
DRAPELUL UNGARIEI
UNGARIEI -- ARBORAT
ARBORAT
3
Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt Ervin Gyorgy,

ILEGAL
ILEGAL DE
DE CONSILIUL
CONSILIUL JUDEŢEAN
prefectul ce
JUDEŢEAN
- Chioşcurile Adrimar
Sfântu-Gheorghe, promovează
Covasna, anarhia

COVASNA.
COVASNA. LALA PREFECTURĂ,
PREFECTURĂ,
Întorsura-Buzăului
Judeţul Harghita 6
- Chioşcurile Adrimar Declaraţiile de

Miercurea-Ciuc,
Topliţa, Gheorgheni,
Bălan, Voşlobeni
CSIBI BARNA CONTINUĂ
SĂ-ŞI BATĂ JOC DE NOI!
Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
Românul, neîntrecut în expri-
mările lui înţelepte venind de la
înaintemergătorii lui din acea ne-
gură a timpului, spune că, atunci
când şarpelui i se face de ducă şi-l
doare capul, iese la drum! Iar pen-
tru el, pentru şarpe, întotdeauna se
va găsi o bâtă potrivită!
Bâta asta românească a fost,
pentru Csibi Barna, hotărârea fer-
mă a moţilor, acei oameni mândri
din Ţara de Piatră, de a nu-i ac-
cepta nici măcar numele pe me-
SE
SE DOARME
DOARME ÎNÎN CONTINUARE
CONTINUARE 7
leagurile Apusenilor. Decizia lor
a venit din tăria cremenei împo-
triva nenorocitului care şi-a per-
mis mişelia de a-l „spânzura”, la
15 martie a.c., la Miercurea-Ciuc,
pe Avram Iancu, Crăişorul Munţi-
lor, simbolul naţional al românilor
ardeleni. S-a cutremurat Ardealul
în faţa gestului mizerabil, demn
de Evul Mediu, duşmănos, into-
lerabil, îndreptat, de fapt, nu doar
împotriva unui simbol, ci împotri-
va unui neam românesc! Riposta
moţilor, la decizia şefului ANAF,
Sorin Blejnar, de a-l trimite pe
dusul cu pluta la Abrud, în inima
Apusenilor, a fost imediată şi fer-
mă, solicitând renunţarea la aceas-
tă bazaconie. „Nu trebuie adus
lupul între oi!” - spunea primarul
din comuna Avram Iancu. Adunaţi
la mormântul lui Avram Iancu,
din curtea Bisericii cu Tricolor
de la Ţebea - unde comandantul
de oaste, la 24 de ani, din cetatea
de cremene a Apusenilor, condu-
cea moţii, în 1848-1849 -, oame-
nii locului, urmaşii luptătorilor de
atunci, cu fotografiile Crăişorului,
cu fulare tricolore la gât, cu cocar-
de roşii-galbene-albastre în piept,
în frunte cu primarul Florin Caza-
cu şi cu arhicunoscutul solist de
muzică populară Nicolae Furdui
Iancu, duminică au hotărât: Csibi
Barna, „un netrebnic extremist”,
„un păpuşar de joasă speţă”, „nu
are ce căuta aici!”.
După cum se ştie, domnul So-
rin Blejnar, controversatul şef al
ANAF, a considerat că, dacă Csibi
Barna, funcţionar la Direcţia Gene-
avere ale
udemeristului
Tamas Sandor,
preşedintele CJ
Covasna, pline
de date
contradictorii!
Curtea de Apel
rală a Finanţelor Publice din Mier- Craiova a decis:
curea-Ciuc, îşi bate mereu joc de Lajos Kossuth
români, de simbolurile lor naţiona-
le, de la Tricolor până la nume de interzis în
străzi, ar fi oportun să-l trimită la Târgu-Mureş!
Abrud. Măsură salutată şi aplauda-
tă de unii, contestată de alţii, care o 8
considerau, de fapt, o glumă proas-
tă, o altă bătaie de joc. Care a fost AVRAM IANCU -
„logica” şefului ANAF? Într-un
fel, corectă. Sorin Blejnar conside-
SPAIMA
ră că l-a trimis, pe urmele lui Iancu, MAGHIARILOR
pe cel care nu-i are pe cei şapte ani
de-acasă, „pentru a se convinge,
acolo, ce înseamnă adevărata tole-
ranţă”, cuvânt de el încă necunos-
cut. „I-am dat - spunea acesta - o
şansă să ajungă într-un climat de
toleranţă etnică, acolo unde trăiesc,
împreună, români şi maghiari!”
(continuare în pagina 8)

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210) Comunicate

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ
Fondat în 2006
Director fondator
Comunicat de presă
Continuând tradiţia instituită în ultimele două decenii de către re- şedintele UDMR, Ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional,
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean prezentanţii societăţii civile româneşti din judeţul Covasna, pentru domnul Kelemen Hunor, pentru ca acesta să determine consilierii
a marca împlinirea a 93 de ani de la unirea Basarabiei cu România, UDMR din Consiliul Local Târgu-Mureş să accepte amplasarea, în
Director general în organizarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Ni-
Violeta Elena Feldiorean colae Colan” şi al Filialei Covasna a Fundaţiei Naţionale „Neamul
Românesc”, vineri, 25 martie 2011, la sediul Centrului de Documen-
Redactori tare din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc dezbaterea cu tema
Andrei Mihai Braşoveanu „Basarabia - perspective europene”, manifestare de simţire şi solida-
Adrian Teacă ritate românească la care au participat conducerea Fundaţiei Naţiona-
le „Neamul Românesc” Braşov (preşedinte ing. Octavian Grigores-
Tehnoredactare (DTP) cu) şi reprezentanţii Asociaţiei Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni
Bódi Szilamér János Braşov (vicepreşedinte Elena Lungu).
Dintre cei care au luat cuvântul la dezbateri amintim: din Braşov
Corectură - prof. univ. dr. Gheorghe Bobescu, ing. Octavian Grigorescu, Elena
Claudia Otilia Karda Lungu, iar din Sfântu-Gheorghe prof. ing. Maria Peligrad, prof. dr.
Tiparul executat la: Luminiţa Cornea, prof. Vasile Stancu, prof. Stela Buda şi dr. Ioan
Intact SA Bucureşti Lăcătuşu.
Pe lângă concluziile cu caracter ştiinţific, participanţii la dezbateri
Redacţia: au hotărât următoarele:
Str. Lăcrămioarei, 1. Să solicite autorităţilor Statului Român să sprijine prin toate
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, mijloacele aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană; municipiu, a bustului poetului Grigore Vieru, operă de artă finalizată
Sfântu-Gheorghe, 2. Să ceară societăţii civile, mediului academic şi instituţiilor de şi aflată în amintitul municipiu reşedinţă de judeţ.
judeţul Covasna, ROMÂNIA cultură să intensifice colaborarea cu partenerii din Republica Moldo-
va, pe baza unor proiecte comune. În numele organizatorilor,
Cititorii ne pot contacta la: De asemenea, participanţii au decis să facă un apel public la pre- dr. Ioan Lăcătuşu 25 martie 2011
Tel.: 0267-312.260
Fax: 0367-814.145
Editat de SC Tracia SRL
Sfântu-Gheorghe
Răspuns primarului Antal Arpad
Forumul Civic al Românilor din Covas- al extremistului Csibi Barna, cel care a spân- Covasna, Harghita şi Mureş, în condiţiile
ISSN 1843 - 4665 na, Harghita şi Mureş (FCRCHM), Federaţie zurat o păpuşă cu chipul lui Avram Iancu specifice conferite în această zonă de ponde-
Marcă înregistrată la OSIM compusă din 27 de organizaţii neguverna- în centrul municipiului Miercurea-Ciuc. În rea lor numeric scăzută”. A-ţi apăra, prin mij-
mentale din judeţele menţionate, apreciază fapt, domnului Antal Arpad i se aplică pro- loace legale, valorile, simbolurile şi identita-
NR 87664 că apelul primarului municipiului Sfântu- verbul românesc: hoţul strigă hoţul. Îi rea- tea naţională, nu înseamnă „a semăna ură”.
Gheorghe, Antal Arpad, adresat organizaţi- mintim şi cu această ocazie domnului Antal La 93 de ani de la Marea Unire de la
Asociaţia „Noi Românii“ ilor civile pentru a se implica ca parte civilă Arpad, primar ales pe listele unei organizaţii 1 Decembrie 1918, domnul Antal Arpad
Preşedinte în procesul dintre Consiliul Local Sfântu- culturale neînregistrată legal în România, de trebuie să înţeleagă că nu poate să întoarcă
Florin Ignat Gheorghe şi Forumul Civic al Românilor din afirmaţiile sale publice anterioare, specifice roata istoriei. Domnul Antal Arpad trebuie
Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) pri- organizaţiilor care îl susţin pe Csibi Barna, să înveţe să nu mai trateze cetăţenii români
Director executiv vind schimbarea denumirii a 27 de străzi din potrivit cărora „românii din Covasna şi Har- dintr-un oraş din inima României, cu arogan-
Ioan Mugur Topolniţchi municipiu, ceea ce afectează peste 26.000 de ghita vor avea aceeaşi soartă ca şi sârbii din ţa specifică unei administraţii din vremuri
Colaboratori locuitori din această urbe, reprezintă o mostră Kosovo”. de tristă amintire pentru românii din Sfântu-
de crasă manipulare şi vehiculare, în spaţiul Totodată, îi reamintim domnului Antal Gheorghe şi cei din întreaga Transilvanie. Iar
prof. univ. dr. Petre Ţurlea public, a unor neadevăruri sfruntate, care ar Arpad, primar şi al celor peste 12.000 de din postura de preşedinte al UDMR Sfântu-
prof. univ. dr. Ion Coja trebui să fie prezentată ca studiu de caz la fa- locuitori români din Sfântu-Gheorghe, fap- Gheorghe, domnul Antal Arpad trebuie să
dr. Mircea Dogaru cultăţile de comunicare şi cele de jurnalism. tul că „acest Forum Civic al Românilor din ştie că nu are căderea să formuleze aprecieri
dr. Ioan Lăcătuşu Din discursul său manipulator, menţio- Covasna, Harghita şi Mureş”, potrivit preve- cu privire la reprezentativitatea organizaţi-
dr. Gheorghe Funar
dr. Gheorghe Olteanu năm doar compararea demersului FCRCHM derilor sale statutare, a acţionat şi acţionează ilor civice româneşti, organizate şi recunos-
dr. Vlad Hogea de a sesiza o instanţă de judecată cu privire pentru „apărarea prin toate mijloacele legale cute potrivit legislaţiei româneşti în vigoare.
dr. Mircea Frenţiu la nelegalitatea unor acte ale Consiliului Lo- a identităţii naţionale, a drepturilor şi liber-
dr. Mircea Măran cal Sfântu-Gheorghe, cu gestul incalificabil tăţilor cetăţeneşti ale românilor din judeţele Biroul de presă 25 martie 2011
prof. dr. Ion Ranca
ing. Nicolae Doroftei
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Constantin Mustaţă
Lucilia Dinescu
Dan Tanasă
Mihai Horga
Erich Mihail Broanăr

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor

publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Local - Comunicate
Ervin Gyorgy, prefectul ce promovează anarhia
Ioan Mugur Topolniţchi
(Covasna)
Cu un zel demn de o cauză mai
bună, udemeriştii şi acoliţii lor, pe-
deliştii, au pus umărul pentru ca
Parlamentul României să nu adopte
declaraţia propusă de Uniunea So-
cial Liberală (USL) prin care se în-
criminau declaraţiile revizioniste ale
unor oficiali unguri. Obrăznicia ude-
meristă continuă triumfal! Ea se ma-
nifestă pregnant în judeţele Covasna,
Harghita şi Mureş. Sfidând legile
României, conducătorii udemerişti
arborează tot felul de drapele pentru
a da un mesaj cu totul negativ des-
pre ţara noastră. Prin faptul că ei nu
ţin cont de legile româneşti, doresc
să arate că ei sunt stăpânii, că ei nu
acceptă atributele Statului Român de
a fi naţional, suveran şi independent,
unitar şi indivizibil.
Un cetăţean străin care se uită la
drapelele arborate pe clădirea sediu-
lui Consiliului Judeţean Covasna are
impresia că acolo ar fi un hotel, nu un
sediu de instituţie a României. Preşe-
dintele Consiliului, în biroul său, are
steagul Ungariei, ca şi cum acolo ar
fi jurisdicţia statului vecin.
Avem hotărâri de guvern care
reglementează felul cum trebuie
folosite însemnele naţionale şi ale
altor state. Din păcate, dragul nos-
tru prefect, domnul Ervin Gyorgy, a
lipsit de la aceste lecţii. De când este
prefect, de bucurie că iar poate înca-
sa bani frumoşi de la bugetul ţării,
nu a mai catadicsit să se uite pe fişa
postului, pentru a putea să-şi îndepli-
nească sarcinile. Dumnealui nu vede
încălcările în formă continuată ale
H.G. 1157/2001 de către preşedin-
tele Consiliului Judeţean Covasna,
care săvârşeşte tot în formă continu-
ată o contravenţie, prin nesocotirea
acestui act normativ.
Îmi permit să vă întreb public,
stimate domnule Ervin Gyorgy,
dacă toate diplomele şi atestatele
dumneavoastră, obţinute de la Insti-
tutul Naţional de Administraţie din
România şi de la Ecole Nationale
D’Administration din Franţa, le-aţi
obţinut studiind ori cărând cu port-
bagajul „Touareg”-ului Prefecturii
cartofi, ţuică, sfeclă sau alte produ-
se ce se găsesc din belşug în judeţul
Covasna? Ori poate aţi beneficiat de
un statut aparte de studiu în limba
maternă şi acum aveţi dificultăţi în a
citi în limba română? Sau a intervenit
uniunea culturală la care sunteţi afili-
at, pentru a nu vă pierde identitatea,
să vi se dea diplome şi atestate pentru
a putea ea să încalce legile prin jude-
ţele unde are conducători de instituţii
publice? În Franţa v-au fost puse spre
studiu, la dispoziţia domnului Nico-
las Paul Stephane Sarkozy Nagy
Bocsai (numele său complet rar uti-
lizat, după Wikipedia), materialele în
limba dumneavoastră maternă? Din
„european curriculum-vitae” al dum-
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210)
neavoastră, afişat pe site-ul Instituţiei
Prefectului - Judeţul Covasna, rezul-
tă că vă descurcaţi în germană şi en-
gleză, limbi neagreate de francezi şi
nu prea utilizate de ei. Cum aţi reuşit
să obţineţi atestatul în Franţa? Poate
e un atestat care confirmă că aţi fost
un vizitator din România aparţinând
minorităţii sale naţionale, care a fost
discriminat pozitiv şi trimis la plim-
bare pe banii statului?
Toate aceste întrebări le-am pus
pentru a ne lămuri de ce nu vă faceţi
treaba înscrisă în fişa postului. Dum-
neavoastră nu vegheaţi la respecta-
rea legilor şi actelor normative ale
Statului Român de către organele ad-
ministraţiei publice locale. Nu cred
că nu vreţi. Cred, mai degrabă, că nu
ştiţi, că sunteţi depăşit de situaţie. Nu
luaţi măsuri de intrare în legalitate
nici când societatea civilă vă sesizea-
ză, vă semnalează, vă atrage atenţia.
Sunteţi, din această cauză, un factor
perturbator al convieţuirii paşnice,
3
un promotor al anarhiei (ANARHÍE
s.f. Dezordine, dezorganizare, lipsă
a oricărei organizări şi conduceri,
haos; indisciplină, nesupunere a
individului faţă de o colectivitate or-
ganizată - Dicţionar de neologisme,
1986), nicidecum al democraţiei.
Aţi învăţat atât de mult în tine-
reţe ingineria geologică şi geofizică,
încât nu aţi mai avut loc în memo-
rie şi pentru ştiinţa administraţiei,
drept urmare sunteţi incompetent
în postul administrativ ce-l ocu-
paţi. Pentru binele comunităţii ju-
deţului Covasna, vă rog, domnule
Ervin Gyorgy, să demisionaţi. În-
toarceţi-vă la frumoasa inginerie
geologică şi geofizică. Japonia are
nevoie acum, mai mult ca oricând,
de mari specialişti cu creierul ocu-
pat numai de această specialitate.
Noi dorim democraţie şi nu
anarhia promovată de incompe-
tenţa dumneavoastră în adminis-
traţie publică!

DECLARAŢIE Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic

„Pro Memoria 1940-1945”
Adunarea Generală a Uniunii Naţionale Vatra Românească Târgu-Mureş,
împreună cu Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI şi Societatea
Către,
Scrisoare Deschisă
cultural-patriotică Avram Iancu - Filiala Mureş, alături de Asociaţia de Tineret Excelenţa sa preşedintele României Traian Băsescu,
Noua Dreaptă, adoptă următoarea DECLARAŢIE:
Având în vedere situaţia social-economică şi politică a României din ultima Excelenţele lor: Mircea Geoană - preşedintele Senatului şi Roberta Anastase -
perioadă, precum şi escaladarea acţiunilor iredentiste maghiare dezmembrarea preşedintele Camerei Deputaţilor
ţării prin separatism pe criterii etnice la toate nivelurile şi crearea de enclave
autonomiste (vezi aşa zisul ţinut secuiesc !) pe teritoriul statului naţional unitar Excelenţa sa primul ministru al României, Emil Boc
român, prin şantajul politic ordinar acceptat de toate partidele politice, Adunarea În numele a peste 10.000 de foşti refugiaţi, expulzaţi rate de UDMR şi care au ajuns în Camera Deputaţi-
Generală solicită: şi deportaţi în perioada 1940-1945, membri ai asociaţi- lor prin acceptare tacită din partea Senatului. Consi-
ilor judeţene Cluj, Satu-Mare, Sălaj, Maramureş, Timiş, derăm că nepăsarea şi amânarea dezbaterii şi respingerii
1. Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, să-şi exprime punctul Mureş, Harghita, Covasna, şi ai asociaţiilor teritoriale acestor propuneri în Parlamentul României este un act
de vedere privind aceste acţiuni de destabilizare, deoarece se ştie foarte clar că Gherla, Huedin, Turda, afiliate Federaţiei noastre, de trădare naţională în interese obscure. Se urmăreşte,
ardelenii au votat masiv cu Domnia sa în primul rând pentru afirmaţiile făcute la probabil, tot o acceptare tacită şi la Cameră, care să-i
Budapesta şi în campania electorală privitor la aşa-zisele ţinuturi separatiste. PROTESTĂM ŞI CEREM APLICAREA MĂ- scutească de răspundere pe „aleşii neamului” pentru tro-
2. Camerele reunite ale Parlamentului României să prezinte imediat po- SURILOR LEGALE ŞI A CELOR DE DREPT IN- cul lor politic.
ziţia oficială a Parlamentului privitor la acţiunile destabilizatoare a siguran- TERNAŢIONAL, PRECUM ŞI LUAREA UNOR Este evidentă, pentru orice om de bună credinţă, in-
ţei naţionale desfăşurate în luna martie de Preşedintele Parlamentului Un- ATITUDINI FERME DIN PARTEA INSTITUŢI- tenţia UDMR de a decupa din trunchiul României teri-
gar KOVER LASZLO prin declaraţiile făcute la 12 martie 2011, care induc ILOR STATULUI ROMÂN ÎMPOTRIVA UNOR toriul cedat Ungariei în urma Dictatului de la Viena, din
ideea legitimităţii autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului ţinut secuiesc, FAPTE JIGNITOARE LA ADRESA ROMÂNIEI 30 august 1940. Într-o altă variantă, este clară dorinţa de
sprijinind astfel acţiunile iredentiste ale UDMR, idee contrară Constituţiei CUM AU FOST: refacere a fostei Regiuni Autonome Maghiare din pe-
României şi normelor europene privind drepturile persoanelor aparţinând mi- rioada comunismului stalinist. Cu ce scop fac ei acest
norităţilor naţionale. 1. Gestul provocator al cetăţeanului român lucru nu este greu de ghicit.
3. Desfiinţarea biroului europarlamentar JOBBIK de la Târgu-Mureş. de etnie maghiară Csibi Barna, care a batjoco- Noi ştim prea bine care este acest scop, căci suntem
4. Arestarea preventivă şi condamnarea conform legii a lui Csibi Barna rit public memoria lui Avram Iancu, eroul Re- martorii vii ai suferinţelor românilor sub ocupaţie un-
şi scoaterea în afara legii a aşa-zisului Batalion Secuiesc Wass Albert (cri- voluţiei Române de la 1848. Nu putem accepta ca gurească şi suntem hotărâţi să facem tot ce depinde de
minal de război) şi a Gărzii Maghiare, precum şi pedepsirea exemplară a o asemenea manifestare şovină, ultranaţionalistă, noi ca istoria să nu se mai repete. Noi, ca şi părinţii şi
celor care organizează şi conduc aceste mişcări paramilitare care atentează să fie doar taxată cum s-a exprimat primul minis- strămoşii noştri, nu avem încredere în teoriile ungureşti
grav la integritatea şi suveranitatea României. tru, gândindu-se probabil la o amendă. Fapta tre- de aşa-zisă autoguvernare democratică. Prin această po-
5. Guvernul României să propună iar Parlamentul să adopte o lege con- buie judecată şi condamnată exemplar. Dacă litică românii din Ungaria au scăzut de la peste 200.000
form căreia celor care solicită dublă cetăţenie să le fie interzise ocuparea de acest individ este iresponsabil de faptele sale (cum la cca. 30.000. Nu că n-ar mai exista fizic, dar nu mai au
posturi în administraţia locală (primari, viceprimari), judeţeană (preşedinţi, se acreditează ideea de către cei care încearcă să-l curajul să-şi susţină apartenenţa la naţionalitatea româ-
vicepreşedinţi de consilii judeţene) sau centrală, având în vedere conflictul apere), el trebuie izolat, fiind un real pericol social. nească şi să pretindă drepturi în acest sens.
de interese ce rezidă din aceasta. Tot aici ar trebui delimitat clar şi dreptul Nu-i puneţi pe români în situaţia de a căuta ei un Dumneavoastră, care răspundeţi de siguran-
de vot al acestora. ac pentru cojocul acestui provocator ordinar. Jig- ţa naţională, ar trebui să deschideţi bine ochii şi să
6. Camera Deputaţilor să respingă Proiectul de reîmpărţire pe euroregi- nirile de acest fel sunt greu de suportat domnilor! nu aprobaţi acţiuni care trădează interesul naţional
uni adoptat tacit ruşinos de Senatul României, noi românii neavând nevoie 2. Impertinenţa soţiei ambasadorului Ungariei pentru interese strict politicianiste.
de DIKTAT făurit de trădători la Bucureşti. în România, care şi-a permis să adauge la mesajul pri- Vă atragem atenţia că mulţi dintre urmaşii cri-
7. Revizuirea capitolului din Legea Învăţământului privind învăţământul mului ministru ungar conţinutul iredentist al versurilor minalilor şi exploatatorilor, din perioada în care
pentru minorităţi care conţine articole total contrare Constituţiei României şi lui Wass Albert, poet şi scriitor maghiar judecat şi con- Transilvania a fost sub ocupaţie ungurească, umblă
normelor europene. damnat la moarte, în contumacie, pentru crimele împo- astăzi prin România, în straie de europenişti mora-
Adunarea Generală, luând act de cele de mai sus, ia act de propunerea de triva românilor şi evreilor de la Sucutard, Mureşenii lizatori, după moşteniri şi aşa-zise „drepturi istori-
înfiinţare a Partidului Naţionalist ca Partid de Uniune a Mişcărilor Naţionaliste şi de Câmpie şi Sărmaşu. ce”. Din păcate, mai sunt încă organizaţii politice şi
sprijină înfiinţarea acestuia ca pol naţionalist care să acceadă în Parlament pentru 3. Inabilitatea diplomatică a primului ministru instanţe judecătoreşti care pleacă urechea la «scân-
apărarea idealurilor naţionale de integritate şi suveranitate a României în cadrul ungar Viktor Orban şi a Preşedintelui Parlamentului cetul» acestor lupi în piele de oaie…
Uniunii Europene. Ungariei, Kover Laszlo, care repetă periodic idei ire-
Târgu-Mureş, la 24.03.2011 dentiste în mesajele lor adresate etnicilor maghiari, în- În speranţa că PROTESTUL şi CERINŢELE
veninând relaţiile dintre români şi minoritatea maghiară noastre stringente vor fi bine înţelese şi interpretate,
Uniunea Naţională Societatea cultural-patriotică din România. Nu putem accepta atitudinea de nepă- în spiritul răspunderii faţă de siguranţa naţională a
Vatra Românească Avram Iancu – Filiala Mureş sare şi indiferenţă a organelor şi instituţiilor Statului României şi a poporului român, vă mulţumim pen-
Preşedinte, Preşedinte, jrs. Ioan Berţa Român faţă de asemenea evenimente şi manifestări tru ascultare şi vă rugăm să ne informaţi asupra mă-
ing. Petru Florin Oproiescu publice ale acestor personalităţi care s-au bucurat, surilor concrete pe care le veţi lua în calitatea pe care
până acum, de tot respectul şi ospitalitatea româ- o aveţi fiecare dintre dumneavoastră.
Despărţământul Central Judeţean Asociaţia Noua Dreaptă nească.
Mureş al Astrei Preşedinte, av. Tudor Ionescu 4. Respingem cu toată hotărârea propunerile Preşedinte, Secretar general,
Preşedinte, prof. Lazăr Lădariu privind regionalizarea României, propuneri elabo- prof. univ. dr. ing. Barbu I. Bălan Vasile I. Bunea
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic

în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XLVII)
dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Mai există încă un lucru specific, despre
care nu am vorbit încă în această seară, l-am
amintit doar tangenţial, faptul că aceste state
federative, confederative, unionale, bazate pe
alianţe s-au destrămat. Şi Iugoslavia s-a destră-
mat şi Uniunea Sovietică s-a destrămat. Părerea
mea este că această tendinţă nu se va opri aici.
Concret - printre altele - mă gândesc, de exem-
plu, la situaţia în care ucrainenii sunt tracasaţi.
Iar ucrainienii îi replică lui Serioja din Marea
Rusie: „Mai băieţi, lăsaţi-o baltă!, poimâine
vom recunoaşte Republica Tătară”, care în ca-
drul Rusiei sfinte şi-a declarat independenţa. Şi
aş putea înşira în continuare, sunt 17 asemenea
republici. Acestea sunt organizate ca state repu-
blicane, pe bază de autonomie. În Asia celor cu
parte. Dar, dacă intrăm în detalii, din păcate, în
multe trebuie să vă contrazic. De aceea, regret
faptul că nu aţi tratat problema minorităţilor din
Ungaria. Şi eu provin din una dintre minorită-
ţile Ungariei şi, în ceea ce priveşte România,
sunt cu totul de altă părere. După opinia mea,
România nu poate fi comparată cu Ungaria în
ceea ce priveşte politica faţă de minorităţi. Din
păcate, Ungaria nu este un model, nu este deloc
un exemplu în problematica minorităţilor. Aş
exemplifica cu câteva date: probabil că ştiţi, la
ultimul recensământ al populaţiei din Ungaria,
numai 40.000 de persoane au avut curajul să se
declare de naţionalitate germană. Cu toate că,
după datele Forumului Democrat al Germani-
lor, ar exista încă 200.000, şi cândva au existat
chiar o jumătate de milion, dar cam jumătate
din aceştia - dacă vă place expresia - au fost ex-
pulzaţi, izgoniţi nu numai de bravii comunişti
Cerându-şi scuze, prim-ministrul maghiar ar dintre încercările de destabilizare a Români-
fi recunoscut vina Ungariei şi s-ar fi dezis de ei, de către tradiţionalii „prieteni”, cufundaţi
tatăl său. N-a făcut-o, aşa cum nici prim-minis- până azi în hipnoza hegemonistă.
trul român, Petre Roman, nu s-a dezis de Valter Asemeni partidelor maghiare din Voivodina
Roman, politrucul sovietic trimis să sovietizeze sau Slovacia, activul rol, de cal troian, nu putea
România şi apoi, pe timpul revoluţiei maghiare fi jucat de UDMR fără complicităţi interne şi
din 1956, însărcinat ca specialist, cu misiunea externe.
să impună voinţa Moscovei, aşa cum o făcuse Explicaţiile tăcerii tuturor guvernanţilor
anterior şi în Spania războiului civil. postdecembrişti, în această chestiune, sunt sca-
Domnul Petre Roman este cel care, în ca- dente de mult. Pentru că doar teama, sugerată
litate de prim-ministru şi în deplină cunoştin- de „kosovizarea României”, este insuficientă.
ţă de cauză, a condamnat imediat Budapesta Şantajul, se ştie şi în România, nu este ac-
pentru rolul jucat în provocările şi regizarea ceptat decât de cei şantajabili. Calitate rezul-
ciocnirilor de la Târgu-Mureş, din martie 1990, tată din prostie, ignoranţă, indolenţă, incom-
pentru ca, speriat, foarte curând să retracteze, petenţă, versatilitate, lipsă de responsabilitate,
în scopul detensionării relaţiilor deja extrem de de demnitate, şi multe alte însuşiri înrudite, cu
încordate cu ţara vecină, cerându-şi „scuze” care sunt blagosloviţi, din belşug, aleşii istoriei
pentru acuzaţiile sale cât se poate de veridice. recente a poporului român. (va urma)
Un rol mai mult decât penibil a ju-

ochii oblici, eu prevăd că, în 30 de ani, întreaga
parte de vest a Siberiei va dispare din Rusia, ca
republică aparte. Japonia şi Coreea îşi vor da
seama atunci de starea de fapt, iar Japonia va
miza pe posibilitatea de a trata cu populaţiile si-
beriene problema Insulelor Kurile, atunci când
ruşii nu vor mai avea nimic comun cu acestea,
dacă, în timp previzibil, nu va reuşi să o scoată
la capăt cu ruşii. Aceasta, însă, presupune o ase-
menea strategie japoneză, care contează pe situ-
aţia unei Europe deosebit de puternice, cu care
ea are o relaţie foarte bună, pentru ca atunci,
împreună cu Coreea, poate noul său aliat, să
exercite o puternică presiune asupra Rusiei şi să
poată beneficia şi de sprijinul Occidentului, mai
ales de cel al statelor unite ale Europei. Aceasta
este o şansă, sunt stratageme pe care istoria une-
ori le realizează, uneori nu. Dar cam aşa văd eu
lucrurile, aceasta fiind în mod strict părerea mea
personală.
Josef Wirth: - Să revenim din Insulele Kuri-
le, totuşi, în Europa. Regret că despre problema
minorităţilor din Ungaria, de fapt, nu aţi vorbit.
Consider expunerea prezentată foarte intere-
santă şi chiar valoroasă, în ce priveşte prima ei
O carte ghid:
sovietici, dar şi de către politicienii naţionalişti
maghiari. Pentru acest lucru nimeni nu a pre-
zentat scuze, nu a cerut iertare - un lucru foarte
trist -, spre deosebire de cehi.
H.A.: - Acum trebuie să vă contrazic!
Wirth: - Nuuu…! (categoric, hotărât, dar şi
indignat - nota trad.)
H.A.: - Vă rog consultaţi-l pe domnul
Max Streibl, prim-ministrul bavarez, în
această problemă!
Wirth: - Îmi cer scuze, dar când a fost aici
prim-ministrul dumneavoastră, la Sindelfingen,
unde s-a întâlnit cu şvabii dunăreni, ar fi fost de
aşteptat, dar n-a spus nimic în acest sens.
Este vorba de Antal Jozsef, care s-a decla-
rat, la începutul anilor ’90, prim-ministru a 15
milioane de maghiari. El este fiul fostului mi-
nistru al reconstrucţiei cu acelaşi nume, care la
şedinţa consiliului de miniştri, din 22 decem-
brie 1945 (hotărâtoare pentru soarta germani-
lor din Ungaria), a spus: „Din punct de vedere
al politicii naţionale, interesul Ungariei este,
fără îndoială, ca germanii să părăsească în nu-
măr cât mai mare ţara. Nu vom mai avea nici-
odată o asemenea ocazie de a scăpa de nemţi”.
alizat şi unirea înfăptuită.
Trei dragoste
cat atunci şi floarea intelighenţiei ro-
mâneşti, aflată la Budapesta chiar în
acele zile, la invitaţia bine calculată a
colegilor maghiari, şi care, manipulată Am căutat dragostea sorbind la sânul mamei,
de aceştia, iscăleşte o declaraţie comună, Dar laptele dulce nu mi-a ostoit setea, foamea,
prin care „înfierează” pe români şi nu- Buzele ei s-au strâns şi a secat izvorul
mai pe români, aruncând întreaga vină a Şi şi-a întors privirea spre alţi fii.
evenimentelor oribile de la Târgu-Mureş
asupra lor. Asupra celor „atât de bine or- Am vibrat în braţele bărbatului,
ganizaţi” încât au avut şi cele mai multe Şi m-am contopit în extazul trăirii,
victime. Au trecut peste 18 ani şi, deşi in- Dar m-am înşelat peste o clipă
formaţiile despre adevăraţii responsabili Altă gură a băut elixirul.
nu le puteau rămâne necunoscute, niciu-
nul dintre intelighenţii români, care au Am îmbrăţişat trupul fiului,
iscălit „Declaraţia de la Budapesta”, n-a Orbită de frăgezime şi puritate.
găsit de cuviinţă să-şi ceară scuze pentru Fiul a întins mâna spre viaţă,
iresponsabilitatea gestului de atunci. Şi a închis ciclul meu lumesc c-o durere.
Aşa se face că ipoteza referitoare la
securiştii, care ar fi tras sforile la Târgu- Şi din acest sfârşit s-a născut ÎNCEPUTUL.
Mureş „pentru a demonstra indispensabi- „Blestemat va fi omul care va crede în om”.
litatea existenţei unui serviciu de informa- El m-a primit zdrobită în casa LUI
ţii”, deşi nedovedită, a rămas ca un adevăr Şi nu m-a mai minţit nimeni niciodată.
indiscutabil în opinia publică românească. Anthonia Amatti
„Târgu Mureşul” n-a fost decât una, (Covasna, judeţul Covasna)
e drept cea mai mediatizată şi cunoscută
susţinute timp de secole de cei mai cuprinde Austria. La 31, începe des-

ARDEALUL
Resemnarea cu care românii au
acceptat sosirea acestei zile este ca-
racteristică firii răbdătoare a mult în-
cercatului popor românesc.
Poate este şi o consecinţă a sigu-
buni fii ai poporului român.”
Profesorul Horvath şi colegii săi
de la Universitatea din Budapesta
vorbesc, în toate lucrările destinate
străinătăţii, de „Contracte bilatera-
compunerea conglomeratului ungur.
Aşa cum au prevăzut minţile clarvă-
zătoare, cu decenii înainte, a fost sufi-
cientă o puternică zguduire a Europei
Centrale, pentru ca unitatea fictivă a

PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXXXVII -
prof. Vasile Stancu reprezentanţilor românilor transil-
(Sfântu-Gheorghe) văneni care au participat la plebis-
citul Transilvaniei.
1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei nu este,
cum vrea să acrediteze propaganda
„Românii ardeleni, care aveau vie maghiară în străinătate, consecinţa
în memorie trădarea revoluţionarilor unor tratate pe care „Ungaria a fost
kossuthişti din 1848 faţă de cauza obligată să le semneze” sau a unor
românească, nu mai aşteptau de data „influenţe din afară” (v. prof. Hor-
aceasta să li se ofere libertatea de că- vath, Weltkrieg, Friedensdiktat und
tre republica ungară instaurată la 16 Nachkriegsregelung).
noiembrie 1918, şi, la 1 Decembrie Ea este rezultatul unei evoluţii
1918, într-o uriaşă adunare plebisci- lente. EA ESTE O ÎMPLINIRE DE
tară care a avut loc la Alba-Iulia sub DESTIN.
preşedinţia bătrânului patriot arde- Românii de pe ambele versan-
lean Gheorghe Pop din Băseşti, au te ale Carpaţilor purtau în suflet
declarat cu entuziasm: „Unirea ro- această zi ca pe o lumină care apare
mânilor de peste munţi şi a teritori- la orizont la capătul unei lungi călă-
ilor locuite de ei cu România”. torii. Ea le lumina calea de undeva
Ziarele ungureşti din acea epo- din viitor. În ziua în care le-a fost
că evaluează la 100.000 numărul dat s-o apropie, idealul lor a fost re-
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.”
ranţei ce o aveau românii în realiza-
rea visurilor lor de milenii. Transil-
vănenii ştiau că această zi a Unirii
- şi implicit a libertăţii - va veni. Ei
ştiau că ea le este promisă de o lege
firească, care-şi urmează implacabil
drumul spre împlinire, fără a putea fi
oprită de piedicile pe care le pot pune
la cale meschinele interese omeneşti.
Inevitabilis fatorum lex humana
providentia mutari non potest.
Transilvania s-a unit cu România.
Ea n-a fost unită prin voinţa altora,
cum susţin azi toţi profesorii de la
Budapesta, denaturând în modul cel
mai flagrant sensul evenimentelor.
Marile Puteri n-au făcut decât să
constate această voinţă a provinciei
de veacuri româneşti de a se uni cu
românii de pe versantul răsăritean al
Carpaţilor, s-o constate şi s-o ratifice.
„Unirea românilor, spune acade-
micianul român Ion Lupaş, originar
din Transilvania, nu este opera unei
persoane, a unei provincii sau a unei
generaţii. Ea este rezultatul luptelor
le, viciate prin lipsa liberului con-
simţământ al uneia dintre părţi”, de
„hotărâri de arbitri” şi de multe alte
chestiuni mărunte, demne doar de un
proces minuscul privitor la un stânjen
de pământ şi purtat în faţa unei umile
judecătorii de ocol rural.
Procesul, care s-a terminat în
ziua de 1 Decembrie 1918 prin
hotărârea fermă şi categorică a ro-
mânilor transilvăneni de a se uni
cu Regatul României, este un pro-
ces istoric multisecular care nu s-a
încheiat printr-o sentinţă rece, pro-
nunţată de un tribunal indiferent, ci
printr-o revoluţie naţională.
Spre fericirea Transilvaniei, revo-
luţia românească de la 1 Decembrie
1918 s-a soldat fără vărsări de sânge.
Prea mare era elanul către libertate
al popoarelor subjugate pentru ca
cineva să îndrăznească să-l înăbuşe
în sânge. La 28 octombrie, izbuc-
neşte revoluţia la Praga şi Cracovia.
La 29, stindardul libertăţii flutură la
Zagreb şi la Ljubljana. La 30, revolta
împărăţiei austro-ungare să se des-
compună în părţile ei componente,
adevăratele realităţi politice.
Ca orice rău, spune Dusan Lon-
carevic, „războiul mondial a avut
şi partea lui bună: prin el au fost
distruse şi ultimele resturi ale unui
absolutism feudal medieval”.
Prin actul istoric de la Alba-Iu-
lia s-a încheiat un capitol dureros
din istoria românilor transilvăneni,
inaugurându-se o eră nouă, care n-a
fost însă nici ea scutită de momen-
te dificile la început şi nici cruţată
de profunde suferinţi într-o epocă
mai recentă. După o mie de ani de
viaţă încătuşată, de intoleranţă şi
asuprire, românii au găsit în sfârşit
elementul priincios evoluţiei sale
normale: libertatea.
«Poporul român, spune Nicolae
Iorga, este un popor născut în liber-
tate, trăit în libertate şi căruia această
condiţie de libertate îi este elementul
primordial şi absolut pentru viaţă.»”
(va urma)
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Adevărata imagine a Craiului Iancu,
în mărturiile contemporanilor săi (V)
dr. Ion Ranca
(Târgu-Mureş)
JOKAI MOR despre
AVRAM IANCU
În peisajul literaturii ungare a
secolului al XIX-lea, Jokai Mor
ocupă, în mod incontestabil, un bi-
nemeritat loc de frunte. Acest fapt
este dovedit în memorabilele texte
ce au tangenţă cu istoria în special,
şi în tot ceea ce priveşte poporul ro-
mân şi cultura sa în general.
Personalitatea scriitoricească re-
marcabilă a acestui mare publicist
şi gânditor a fost readusă printre
neaţa şi până la unsprezece ne-am tot
dus înspre afară şi numai atuncea am
ajuns la sfârşitul călătoriei. Pâlcuri de
case se află la o depărtare de câte o
milă una de alta, care în mod normal
sunt fiecare locuite de acelaşi neam;
satul are şapte biserici separate şi
dacă toţi locuitorii ar trebui să umble
într-una singură, mărginaşii ar trebui
să pornească de sâmbăta pentru sluj-
ba de duminică, ajungând acasă de
acolo, abia lunea.
Aici am văzut şezând mult timp
lângă un râu pe Avram Iancu. Era
acolo un fel de han, iar el stătea în
faţa acestuia; pălăria lui verde spă-
lăcită trasă peste ochi, părul zbârlit,
ajutau să-i facă şi mai tristă faţa-i
nu comenteze aceasta. Noi să lăsăm
frumos să crească iarba pe mormân-
tul anilor de tristeţe, dar să reînviem
din ele învăţăminte.
N-o să fac politică, dar ce am vă-
zut, de ce m-am convins e o datorie
filantropică s-o spun.
Poporul român în sufletul lui nu
duşmăneşte pe niciunul dintre vecini,
mai cu seamă pe maghiari: poporul
român de rând este ascultător, munci-
tor, se mulţumeşte cu puţin, se împri-
eteneşte uşor; ce este rău, ce e înfrico-
şător în el, este neglijarea culturii...
La poalele acestei cascade roman-
tice stă pâlcul de case al unchiului lui
Iancu, locul familial al nobilului Popa
Janoş, unde am rămas peste noapte.
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210)
unul în altul, încât pare să fie totul cel
mai frumos lucru de tâmplărie; niciun
pic de muruială (cârpeală), niciun fel
de astupare cu muşchi nu ajută la fe-
rirea de vânt a clădirii; aceea arată ca
o cutie drăguţă, cu acoperiş înalt din
şindrilă, pridvoare cu multe coloane,
scările făcute cu gratii şi cu geamuri
vopsite în jur, frumos tărcate.
Astfel de case stau acolo cinci-şa-
se într-un grup. Cele trei mai distinse
sunt casele capilor de familie, pentru
că bătrânul Onuţ cum se însoară vre-
unul dintre copii construieşte fiecăru-
ia casă pe lângă a lui şi acolo trăiesc
împreună, dar totuşi separat; casele
mai mici sunt odăi ale slugilor şi ale
animalelor domestice, magazii etc..
5
care fac interiorul casei ca un cort or-
nat cu steaguri. În colţ stă un dulap
lung sculptat artificial din lemn alb,
într-o formă cu pendule, aceasta este
arhiva familiei.
Lângă cameră este bucătăria, can-
delabrul căreia este vatra de foc, iar
partea cu ţiglă smălţuită ţine camera
caldă. Cât de bine venită este aceasta,
se poate judeca după faptul că de la
începutul lui octombrie până la Cră-
ciun soarele nu bate pe această casă
deloc, fiindcă nu se ridică deasupra
vârfurilor munţilor aflaţi în faţa ei.”
(va urma)
Paznic la Vatră

contemporani, la sfârşitul secolului
trecut, prin excelenta lucrare a eru-
ditului profesor aiudean Vita Zsig-
mond - „Jokai în Ardeal”, în care se
regăsesc şi textele din More Patrio
sau aşa-zisele hoinăreli romanţate
din cea de-a doua călătorie în Tran-
silvania a marelui scriitor, din care
am selectat pentru „Condeiul arde-
lean” următorul fragment:
„Despre Vidra atâta trebuie şti-
ut, că e un sat în care ajungând după
masă la orele două, până la patru
ne-am tot dus înspre interior; a doua
zi am pornit de acolo la şase de dimi-
arsă de soare. Stătea acolo nepăsă-
tor faţă de toţi.
Cineva l-a întrebat dacă nu vine
sus la cumnatul său lângă casca-
dă. Nu primi întrebarea. Nu voia să
vorbească cu nimeni; nici de el nu-i
păsa nimănui. De când a devenit om
sărac şi umblă sărăcăcios, nu prea e
preţuit. Dacă se poate auzi ceva bun
despre el, aceasta vine de la ungurii
salvaţi dintre care unii îşi amintesc
că i-a scăpat de mare primejdie, când
cei de o soartă cu ei, au tras de mai
multe ori asupra lui. Dumnezeu care
vede în inimi judecă şi iartă; omul să
Până voi putea prezenta în desen
această interesantă aşezare, descriu
înfăţişarea şi interiorul ei, care se de-
osebeşte cu mult de urâtele locuinţe
văzute în alte locuri. Clădirile de aici
sunt făcute pe mai multe etaje: par-
terul formează pivniţa şi aceasta este
construită în mod normal din piatră;
etajul este din lemn şi serveşte ca
locuinţă; dacă n-are pivniţă sub ea
atunci stă numai pe coloane de piatră,
astfel încât se poate vedea printre de-
desubtul casei. Laturile caselor sunt
bine făcute cu rândea şi pe dinafară şi
pe dinăuntrul lor sunt aşa de fin fixate
Înaintaşii
Şi interiorul casei acestui nobil
proprietar român este caracteristic.
Specificul cel mai de seamă este cu-
răţenia frapantă. Duşumeaua tare de Economistului
lemn este şlefuită neted ca într-o casă Marian Cucu din Araci,
domnească dintr-un oraş mare, pe pe-
reţi sunt poliţe în jur, cu gratii sculpta- judeţul Covasna
te, înzorzonate, încărcate cu farfurii şi Cascadele
tăvi moderne şi vechi, în unele locuri sunt plânsul
cu câte un rând de veselă de cositor; înaintaşilor -
câte farfurii, atâtea linguri strălucitoa- o spun baladele,
re de cositor pe lângă ele; pe intervale iar ploile cu soare
câte un prosop românesc lat, împo- rarul surâs al lor.
dobit, brodat cu mult roşu, toarse şi Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
ţesute de stăpâna casei în persoană,

190 de ani de la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu -

Actualitatea discursului său politic (I)
prof. Vasile Stancu adresate locuitorilor bucureşteni şi celor din intea lui Dumnezeu? Că bun este Dumnezeu,
(Sfântu-Gheorghe) judeţele Ţării Româneşti, din 16 şi 20 mar- şi, ca să ne asemănăm lui, trebuie să facem
tie 1821, alte documente trimise dregători- bine. Iar aceasta nu se face, până nu se strică
Moartea Domnului fanariot Alexandru lor otomani, reprezentanţilor marilor puteri răul. Până nu vine iarna, primăvară nu se face!
Suţu, în ianuarie 1821, la Bucureşti, naşte spe- la Bucureşti sau unor persoane particulare. A vrut Dumnezeu să se facă lumină? Aceea
ranţe şi înfiripează convingeri, sub influenţa Redăm, mai jos, unele din aceste documen- s-a făcut, după ce a lipsit întunericul!
ideilor reformatoare ale revoluţiei franceze, te, integral sau fragmente, lăsând la latitudi- Vechilul lui Dumnezeu, preaputernicul
atât în rândul boierimii pământene, cât şi a po- nea cititorului să constate cât de actual este nostru împărat, voieşte ca noi, ca nişte credin-
pulaţiei ţării. Venise vremea ca Ţara „să scutu- discursul său politic. Cele mai revelatoare cioşi ai lui, să trăim bine. Dar nu lasă răul, ce
re stăpânirea străinilor, să depărteze abuzurile în acest sens sunt, însă, scrisoarea lui Tudor ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!
care o rodeau şi să dobândească guvern na- adresată consulului general rus la Bucureşti, Veniţi, dar, fraţilor, cu toţii, cu rău să pier-
ţional, întemeiat pe o şartă (constituţie - n.a.) A. Pini, şi programul intitulat „Cererile no- dem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! Şi să
liberală”, cum afirma Mihail Kogăniceanu, în rodului românesc”. se aleagă din căpeteniile noastre, cei care pot
cuvântul de deschidere a cursului de istorie na- În ordine cronologică, primul document să fie buni: aceia sunt ai noştri, şi cu noi dim-
ţională de la Academia Mihăileană. Cele două reprezintă chemarea adresată de Tudor locui- preună vor lucra binele, ca să le fie şi lor bine,
categorii sociale îşi dau mâna prin intermediul torilor ţării, pentru a veni „unde veţi auzi că se precum ne sunt făgăduiţi!
marilor boieri Grigore Brâncoveanu, Barbu află ADUNAREA cea orânduită pentru binele Nu vă leneviţi, ci siliţi de veniţi cu toţii:
Văcărescu, Grigore Ghica şi a foarte apreci- şi folosul a toată ţara”, care reprezintă şi pri- care veţi avea arme, cu arme, iar, care nu veţi
atului şi iubitului de panduri Tudor Vladimi- mul document oficial emis de Tudor şi semni- avea arme, cu furci de fier şi cu lănci. Să vă
rescu (foto), prin care cei dintâi îi făgăduiau fică începutul mişcării sale revoluţionare: faceţi de grabă, şi să veniţi unde veţi auzi că
slugerului Tudor tot sprijinul pentru ridicarea „Către tot norodul (poporul - n.a.) omenesc se află Adunarea cea orânduită pentru binele
poporului la arme împotriva fanarioţilor, care, din Bucureşti şi din celelalte oraşe şi sate ale şi folosul a toată ţara. Şi ce vă va povăţui mai
odată ajunşi pe tron, „devin adevărate lipitori Ţării Româneşti, multă sănătate! marii Adunării, aceea să urmăriţi, şi unde vă
ale acestui popor nefericit”. Fraţilor lăcuitori ai Ţării Româneşti, vor chema ei, acolo să mergeţi. Că ne ajunge,
Retras de la Bucureşti în Oltenia, pentru veri de ce neam veţi fi! Nicio pravilă (lege - fraţilor, atâta vreme de când lacrimile noastre
a ridica „norodul în arme”, Tudor lansează, n.a.) nu opreşte pre om de a întâmpina răul nu s-au mai uscat!
la 23 ianuarie, de la Tismana, chemarea la cu rău! Şarpele, când îţi iese înainte, dai cu Şi iar să ştiţi, că nimenea dintre voi nu este
luptă împotriva regimului fanariot, dar şi ciomagul de-l loveşti, ca să-ţi aperi viaţa, slobod, în vremea aceştii Adunări - obştii folo-
a averilor „rău agonisite ale tiranilor bo- care mai de multe ori ni se primejduieşte din sitoare - ca să se atingă măcar de un grăunţ, de
ieri”, chemare intrată în conştiinţa publică muşcarea lui! binele sau de casa vreunui neguţător, orăşan
sub numele de „Proclamaţia de la Padeş”, Dar pre balaurii care ne înghit de vii, căpe- sau ţăran, sau al vreunui locuitor; decât numai
document care constituie o parte a obiec- teniile noastre zic, atât cele bisericeşti cât şi cele binele şi averile cele rău agonisite ale tiranilor
tivelor înscrise în programul său. Acesta politiceşti, până când să-i suferim a ne suge sân- boieri, să se jertfească, însă ale cărora nu vor
va fi completat cu noi obiective înscrise în gele din noi ! Până când să le fim robi? urma nouă - precum sunt făgăduiţi - numai ale
„Cererile norodului românesc”, de la mijlo- Dacă răul nu este primit lui Dumnezeu, acelora să se ia, pentru folosul de obşte!”.
cul lunii februarie, a celor două proclamaţii stricătorii făcătorilor de rău bun lucru fac îna- (va urma)
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210)
Declaraţiile de avere ale
udemeristului Tamas Sandor,
preşedintele CJ Covasna,
pline de date contradictorii!
Alo, Agenţia Naţională de Integritate?
O mică analiză a declaraţiilor
de avere ale UDMR-istului Ta-
mas Sandor, preşedintele Consi-
liului Judeţean Covasna, scot în
evidenţă o serie întreagă de inad-
vertenţe care ridică multe semne
de întrebare legate de exactitatea
cu care acesta completează aceste
declaraţii...
În declaraţia de avere din
2004 a declarat 5 terenuri: 2 agri-
cole - (1,64 ha din 2002 şi 0,54
ha din 2004), 1 forestier (4,8 ha
din 2003) şi 2 intravilane (0,11
din 1999 şi 0,17 ha din 2002). În
declaraţia de avere din 2005, apar
6 terenuri: 3 agricole (0,13 ha din
2002, 0,39 ha din 2004 şi 4,63 ha
din 2002) - suprafeţele nu cores-
pund şi nu se ştie cum a apărut cel
de-al treilea teren (probabil cel de
4,63ha, care nu apare în decla-
raţia din 2004, deşi e achiziţionat
în 2002); 1 forestier (4,77 ha din
2003 - probabil cel de 4,8 ha din
declaraţia din 2004) şi 2 intravi-
lane (0,11 ha din 1999 şi 0,18 ha
din 2002 - probabil cel de 0,17 ha
din declaraţia de avere din 2004).
Potrivit declaraţiei de avere
din 2008, Tamas Sandor a acor-
dat împrumuturi (către tatăl său şi
unor firme) în valoare de 88.176
de lei (totalul împrumuturilor ri-
dicându-se, de fapt, la 157.263,
dar parte din ele sunt precizate şi
în declaraţia din 2007), la un venit
de 87.143 de lei.
În anul 2010, Tamas Sandor a
declarat un venit de 70.150 de lei
(cu tot cu salariul soţiei), familia
Tamas acordând împrumuturi/
având cheltuieli de 95.000 de lei
(incluzând cei 25.000, lichidarea
creditului de la OTP, care figura în
declaraţiile anterioare, dar nu mai
figurează în 2010).
Din ce a trăit familia Tamas, în
2008 şi/sau în 2010, cu 3 copii, şi
o casă de 225 mp de întreţinut?
Referitor la creditele lui Ta-
mas Sandor, atrage atenţia faptul
că acelaşi credit de la OTP - con-
tractat în 2006 şi scadent în 2011
- apare în declaraţia de avere din
2008 în sumă de 10.000 euro, iar
în declaraţia din 2009 figurează
drept 2 credite a câte 7.790 franci
elveţieni.
Ce valoare a avut, de fapt, şi în
ce monedă a fost contractat credi-
tul de la OTP?
Tamas Sandor este asociat în
cel puţin trei firme (Antal&Tamas,
Pittino Anselmo şi Cerbul Ferme-
cat). În declaraţiile sale de avere,
figurează faptul că acesta a împru-
mutat în repetate rânduri firmele
menţionate cu diverse sume de
bani, dar niciodată nu a obţinut
profit. Chiar aşa să fie? De ce ar
ţine cineva, ani la rând, trei firme
atât de nerentabile?
http://tanasadan.blogspot.com/
Actualitate
Curtea de Apel Craiova
a decis: Lajos Kossuth
interzis în Târgu-Mureş!
Curtea de Apel
Craiova s-a pronun-
ţat astăzi (marţi, 29
martie 2011 - n.n.) în
procesul UDMR şi
Kossuth contra Ro-
mâniei, prin decizie
definitivă şi irevoca-
bilă, împotriva insti-
tuirii, ilegal, a unei
străzi din Târgu-
Mureş cu numele cri-
minalului maghiar,
autorul etnocidului a
40.000 de români în
perioada 1848-1849.
Ca părţi în procesul
românilor interve-
nienţi, apăraţi de
avocatul prof. univ.
dr. Ioan Sabău-Pop,
s-au aflat şi Societa-
tea Cultural-Patrio-
tică „Avram Iancu”,
cât şi Societatea Culturală şi de Atitudine Civică Transilvană „Glasul
Moţilor”.
Procesul a început acum cinci ani, când decizia UDMR de a numi
o stradă din Târgu-Mureş cu numele criminalului maghiar a fost recla-
mată de Asociaţia Culturală „Avram Iancu”, Uniunea Vatra Româneas-
că şi Filiala Mureş a PRM.
(Sursa: Napocanews, via Roncea.ro)
 Local
DRAPELUL UNGARIEI - ARBORAT ILEGAL DE CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA.
LA PREFECTURĂ, SE DOARME ÎN CONTINUARE
Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Publicaţia noastră a atras de
nenumărate ori atenţia cu privire
la ilegalitatea arborării drapelului
de stat al Ungariei de către auto-
rităţile publice din judeţul Covas-
na, şi nu numai. Suntem convinşi,
aşadar, că dumneavoastră, cititorii
noştri, aţi învăţat pe de rost textul
legii referitor la interzicerea arbo-
rării drapelului altor state în alte
situaţii decât cu ocazia unor vizi-
te oficiale. Nu îl vom reda, deci,
de această dată; a fost publicat în
urmă cu numai două ediţii.
Chiar dacă toţi demnitarii şi
funcţionarii Statului Român ar tre-
bui să cunoască şi să respecte le-
gea, prefectul Gyorgy Ervin (foto
centru, stânga) şi subprefectul
Ionaşcu Valentin (foto centru,
dreapta), care sunt şi plătiţi tocmai
ca să vegheze la respectarea legii,
dar şi preşedintele Consiliului Ju-
deţean Covasna, Tamas Sandor
(foto stânga), primarul municipiu-
lui Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad
(foto dreapta), şi alţi primari din
judeţ ori din alte judeţe, dau înconti-
nuu dovadă de faptul că le pasă prea
puţin de respectarea Constituţiei şi
a legilor României. Cu alte cuvinte,
îi doare-n cot. Sau nici acolo. Cum
altfel pot fi explicate repetatele în-
călcări ale prevederilor legale, prin
care sunt sfidaţi românii şi e batjo-
corită România. Asta aşa, ca să arate
ei lumii cine-i şeful pe-aici.
Chiar dacă arborarea pe insti-
tuţii publice a drapelului de stat
al Ungariei simbolizează un fel
de suveranitate comună româno-
maghiară, sau mai degrabă ma-
ghiaro-română, asupra teritoriu-
lui şi autorităţilor publice de aici
şi chiar dacă arborarea lui în alte
condiţii decât prevede legea este
ilegală şi pedepsită ca şi contra-
venţie, cei doi garanţi ai legalităţii
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210)
stau în continuare sub umbrelă,
făcându-se că plouă.
În acest răstimp, iniţiatorii ar-
borării drapelului statului vecin
dau dovadă de lipsă de respect faţă
7
de simbolurile naţionale şi faţă de
lege. Astfel, în timp ce arborează
în continuare, cu obrăznicie, dra-
pelul Ungariei (aşa era şi la 27
martie 2011 - n.r.), ei refuză, tot
cu obrăznicie, să reproducă Stema
Naţională a României în antetul
actelor oficiale, chiar dacă acest
lucru este obligatoriu, de aseme-
nea, prin lege.
Aşa încât, după cum se vede,
cei doi înalţi funcţionari fără de
lege ai Statului Român, Gyorgy
Ervin şi Ionaşcu Valentin, plă-
tiţi din bani publici ca să asigure
respectarea legii, consideră că nu
trebuie luată nicio măsură de în-
lăturare a drapelului Ungariei şi
nicio măsură de obligare la repro-
ducerea Stemei României în ante-
tul actelor oficiale ale autorităţilor
locale din judeţul Covasna!
Alo, ministerul, se aude? Alo,
domnul preşedinte Traian Băsescu,
dar la dumneavoastră se aude?!
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210) Opinii - Editorial

AVRAM IANCU - SPAIMA MAGHIARILOR
prof. Georgeta Ciobotă
(Alba-Iulia)
E mare Iancu al nostru, dacă bântuie şi azi
printre călăi. Dacă se simt hăituiţi de Iancu,
înseamnă că spiritul lui cere răspuns la între-
barea: ce căutau maghiarii în Munţii Apuseni?
Ei nu ştiau că acolo stâncile, apa, pădurea erau
soldaţii tribunilor lui Iancu? Moţii au luptat pe
pământul lor contra invadatorilor, n-au căsăpit
locuitori în propria ţară. A fost o luptă pentru
apărarea teritoriului care le aparţinea.
Domnilor maghiari, dacă nu mai puteţi
să-i spânzuraţi pe cei vii, vă răzbunaţi pe chi-
purile trecutului, pe vitejii români care v-au
dat o aspră lecţie de bărbăţie pentru o cau-
ză dreaptă. Dacă nu mai puteţi să ardeţi de
vii pe românii de azi, ardeţi chipurile eroilor
care vă urmăresc. Aţi ajuns să vă luptaţi cu
fantomele care vă tulbură somnul. Dar nu-i
veţi învinge nici morţi! Până unde coborâţi
în bicisnicie? Sfâşiaţi, sfârtecaţi, spânzuraţi,
incendiaţi - toate aceste orori au devenit un
mod de viaţă al naţiei voastre.
O lume întreagă vă cunoaşte crimele şi vă
condamnă pentru cele mai odioase acţiuni fas-
ciste faţă de români. Ruşinea vă acoperă ţara
prin hidoşenia imaginii lui Albert Wass, aflat
pe lista ucigaşilor care alimentau lagărele lui
Hitler. Sub comandă ungurească, au fost ucişi
40.000 de români. Dacă socotiţi că e o mândrie
să fii criminal, au dreptate cei care consideră
că aţi rămas la nivelul civilizaţiei hunice, chiar
dacă a trecut destulă vreme de când o invazie
barbară v-a aruncat în centrul Europei.
Suferiţi că vi s-a strâmtorat ţara, că po-
poarele vecine şi-au luat înapoi ce li s-a răpit.
Sunteţi o naţie venetică, sălbatică, arogantă,
continuu pusă pe gâlceavă în toate punctele
cardinale ale propriului teritoriu. Imperiul
din care aţi făcut parte a murit. Vă zbateţi ca
peştele pe uscat. Astăzi nu vă mai sprijină ni-
meni dorinţa de rapt.
Voi nu sunteţi capabili să trăiţi în bună în-
ţelegere cu alte popoare. Tot timpul cereţi de
la alţii ce nu vi se cuvine, iniţiaţi motive de
ceartă, cultivaţi ură în propriul popor, semă-
nând ideea primejdioasă de popor superior.
Superior în ce? În bestialitatea cu care ucideţi,
în intensificarea dispreţului faţă de alţii, în
minciuni josnice, în ameninţări satrapice, în
ipocrizie spurcată? Marko Bela, doctor în au-
tonomie, declară că se simte bine în România.
Dar cere autonomie. Şi îl urmaţi cu fidelitate
pe mentorul vostru cu şapte feţe. În fond, cine
sunteţi voi să cereţi autonomie pe teritoriul al-
tei ţări, împotriva legislaţiei respectivei ţări?
Vorbiţi de drepturile omului. Au fost procla-
mate undeva nişte drepturi aparte, unice pen-
tru maghiari, prin care să vă consideraţi supe-
riori? Se ştie că doctrina hitleristă suna la fel.
Fierbe în voi iar pofta de a ucide şi v-o po-
toliţi arzând întruchipări ale morţilor noştri.
Uitaţi că astăzi fiecare ardelean este un IAN-
CU. Nu aveţi sorţi de a vă satisface simţurile
strămoşeşti de criminali, pentru că Iancu există.
Dovadă că aţi încercat să-l ucideţi a doua oară.
Atât de negru vă e sufletul, încât vă educaţi co-
piii din faşă în spiritul urii faţă de alte naţii, aşa
cum acel scelerat le-a oferit lecţia copiilor pre-
zenţi la locul demonstraţiei de ucidere a morţi-
lor. Este înspăimântător!
S-a stins vremea lui Horthy şi Wass. Nu vă
mai trudiţi s-o readuceţi în relaţiile voastre cu
alte popoare! E scris pe fruntea voastră: ucigaş.
Şi toată lumea vă acuză. Păcat de maghiarii cu-
minţi! Sunteţi vinovaţi şi faţă de ei!
Vă temeţi şi de morţi. Vă războiţi cu ei în
cea mai neagră nemernicie umană. Fiţi siguri
că gestul cinic şi batjocoritor, care a umplut
sufletele românilor nu numai de durere, dar şi
de multă revoltă, intensifică tăria spiritului lui
Iancu. Vocea şi fapta lui vor fi mai puternice
în amintirea şi conştiinţa poporului român. Aţi
pierdut şi de data aceasta. Aţi coborât şi mai jos
decât v-au plasat propriile fapte.
Noi nu urâm alte popoare. Ne e milă de voi
pentru felul în care reprezentaţi propria naţiu-
ne în faţa lumii. Noi, românii, ne mândrim că
ne-am dovedit îngăduitori şi suportăm, de 93
de ani, această baltă de otravă în centrul ţării,
dovadă certă a omeniei care ne caracterizează,
a răbdării şi cumpătării. Ospitalitatea este un
certificat al caracterului românilor. Am arătat-o
de atâtea ori în existenţa noastră. Voi, însă, nu
puteţi să vă lăudaţi cu vreo latură de omenie în
caracterul vostru, pentru că cine n-are caracter,
n-are ce etala. Aţi şters de pe faţa voastră orice
semn de seninătate şi căldură umană.
În cei 93 de ani, ar fi trebuit, măcar o dată,
să vă adresaţi românilor cu un cuvânt de re-
cunoştinţă pentru atitudinea pacifistă cu care
v-au tratat: „Mulţumim, popor român, pentru
toleranţa şi spiritul de frăţietate!”. Măcar aşa
mai ştergeaţi din urgia crimelor pe care înain-
taşii voştri le-au săvârşit. N-aţi spus niciodată:
„Iertaţi, români, acel trecut!”, dar aţi cerut „să
uităm istoria” - a crimelor voastre. Noi n-am
uitat, dar tăcem, pentru că vrem bună înţelege-
re, iar voi vă lăfăiţi în drepturi, proclamându-vă
propriile legi, prin meschinărie şi şantaj.
Aţi semănat pe teritoriul ţării noastre statui
ale criminalilor, cărora le cântaţi osanale şi-i
invocaţi să vă dea putere să faceţi ce-au făcut
ei. Românii nu s-au atins de „monumentele”
voastre, deşi iese sânge din pământul pe care-l
apasă. O altă dovadă de toleranţă.
Noi n-am ridicat monumente criminalilor.
Noi nu am avut criminali. Noi slăvim pe eroii
care au murit pentru popor şi pentru pămân-
tul strămoşesc. Voi profanaţi, murdăriţi tot ce
avem sfânt în istoria noastră, pentru că nu vi-
brează în voi nicio fibră de omenie.
Vă sperie IANCU! AVEŢI TOATE MOTI-
VELE. Nu degeaba îi spunem noi „IANCULE
MARE...!” în cântecele prin care îl păstrăm
veşnic în suflet.
Fii slăvit, Voievod al Ardealului!

CSIBI BARNA CONTINUĂ SĂ-ŞI BATĂ JOC DE NOI!

(urmare din pagina 1)
Chiar dacă în fişa postului nu sunt
scrise buna-cuviinţă şi respectul
reciproc! Credeţi, cumva, că derbe-
deul s-a prezentat la noul lui loc de
muncă, unde a fost detaşat pentru
şase luni de zile? Şi-a luat un con-
cediu de odihnă, după isprava lui,
de 21 de zile, poate ca să aibă timp
destul să mai „spânzure” pe cineva:
pe Eminescu, pe Iorga, pe Goga,
pe Blaga?! De ce n-a mers acolo,
la Abrud, cel acum cercetat pentru
instigare la discriminare pentru o
serie de acţiuni antiromâneşti, an-
tievreieşti, antiţigăneşti, toate dem-
ne de Codul Penal? Răspunsul lui,
cinic, zeflemitor, a fost, şi de data
aceasta, o luare peste picior: „Ori-
cum, populaţia de acolo nu mă va
alege primar!”. Obrăznicia lui, ar-
hicunoscută, a mers şi mai departe.
Întrebat: „Totuşi, veţi merge acolo,
după cele 21 de zile de concediu?”,
a răspuns, cu ură în ochi: „Depinde
şi de cheful meu!”. Cum vine asta?
Un funcţionar public, plătit din ba-
nii noştri, ai tuturor, munceşte, în
România de azi, atunci când şi cum
are el chef? Nu trebuie, oare, dat
derbedeul afară?! Ce e de făcut? Să
i se aplice legea românească! Ce fel
de funcţionar public e ăsta? Aflat în
conflict cu Codul Penal, Csibi Barna
continuă să-şi bată joc de noi! Aşa-
dar, ne mai întrebăm o dată: de ce
n-a plecat el la Abrud? Ne-o spune,
detaşat, cu aceeaşi ură dintotdeauna,
îndreptată împotriva românilor: „Eu
nu plec la Abrud! Rămân în patria
mea!”. Se referea, bineînţeles, după
cum v-aţi dat seama, la „patria lui” -
Ţinutul Secuiesc, autonomie terito-
rială pe criterii etnice, care nu exis-
tă! „Dar ţara în care trăim, şi trăieşti
şi tu, este România!” - a ripostat
un jurnalist. La care, răspunsul lui
Csibi, arogant, sfidător, obraznic, a
venit imediat, fără a mai necesita
vreun comentariu: „Deocamdată!”.
Apoi a continuat: „Idealul meu este
independenţa Ţinutului Secuiesc!”.
Cât se poate de clar! Deci, pentru
el, şovinul, separatistul, extremis-
tul, neonazistul în cămaşă neagră
á la Mussolini, care neagă existen-
ţa Statului Român, deci şi articolul
1 din Constituţie, care a îndreptat
atacuri asupra românilor, evreilor şi
ţiganilor, care a militat, din toate pu-
terile, ca Bulevardul Horea, Cloşca
şi Crişan să devină Attila (numele
ultimului rege al hunilor), ca nume-
le străzii Eminescu să fie înlocuit şi
el, itt es most!, cu altul (să zicem
Petofi!), România, ţara a cărei pâi-
ne, de 31 de ani, o mănâncă, nu-i şi
ţara lui! Pentru el - şef al Plutonu-
lui Wass Albert (criminal de război,
pentru fărădelegile de la Mureşenii
de Câmpie şi Sucutard, din toamna
anului 1940, după cedarea nordu-
lui Ardealului Ungariei horthyste
şi fasciste), făcând parte din Garda
Secuiască (interzisă, prin lege, în
Ungaria!), de factură neonazistă,
care se adresa, prin pancarte postate
în faţa unui supermarket: „Ruşine
să-ţi fie, iar ai cumpărat de la jidani!”,
care asuda pentru scoaterea poetului
nostru naţional din nomenclatorul
străzilor din Miercurea-Ciuc, care
l-a întâmpinat, la Tuşnad, pe preşe-
dintele Traian Băsescu purtând un
tricou cu România fără Transilvania
şi o pancartă pe care scria: „Domnu-
le preşedinte, paşaportul!” (ca şi cum
şeful statului ar fi în altă ţară) - patria
este Ungaria, iar capitala iubită - Bu-
dapesta! Păi, în această situaţie, nu
are decât să se ducă, învârtindu-se,
în draga lui Ungarie! Nu-l opreşte ni-
meni, dacă acolo-i fericit, dacă acolo
îi este cald şi bine!
Ciudat! Am trăit să văd şi să
aud, la un post de televiziune, al că-
rui nume, din jenă, îl ocolesc aici,
opiniile unor invitaţi care, în loc să
meargă la rădăcina răului, au pus tu-
nul pe Sorin Blejnar: cum, şi cu ce
drept - se întrebau ei - şi-a permis
să-l trimită pe Csibi Barna la Abrud,
în gura lupului, punându-i în pericol
viaţa? Câtă grijă! O ruşine! Despre
ce, oare, altceva poate fi vorba când,
în faţa dovezilor, a pornirilor antiro-
mâneşti ale derbedeului Csibi Barna,
îl auzi pe unul dintre gureşii invitaţi,
ajuns preşedinte al ecologiştilor, că...
n-ai ce face!? Adică, atâta îl duce
capul pe Csibi Barna, dă-l dracu-
lui, nu merită! Numai că nu-i chiar
aşa! Nu-i prima oară când, în ura lui
viscerală, Csibi Barna îi jigneşte pe
români! Inşii ăştia măcănitori, gata
să-i cânte nemernicului în strună, ha-
bar n-au de istoria Ardealului. Habar
nu au nici măcar de cea a Români-
ei! Cunosc ei suferinţele românilor
ardeleni: 40.000 ucişi, 300 de sate,
biserici şi mănăstiri arse şi rase de pe
faţa pământului?
Să ne mai mirăm, oare, că, de 15
martie a.c., Parlamentul României,
acolo unde fostul senator Sogor Csa-
ba, de 1 Decembrie, purta banderolă
neagră, de doliu, şi-a luat liber, încât
să le ofere prilejul unor udemerişti,
prin judeţele lor, unii chiar deputaţi
şi senatori, să înjure, în voie, nestin-
gheriţi, România?! Că, să n-avem
grijă, „nu ne federalizează nimeni!
Nu ne ameninţă nimeni! Lăsaţi-l pe
Csibi Barna în plata Domnului!”.
„Logică” de Mitică dâmboviţean!
Trebuie să trăieşti în Ardeal, nu pe
malul Dâmboviţei, să bei apă din
Mureş, Someş şi Criş, să te dumireşti
ce-i în rânza unor Csibike multipli-
caţi. Aşa spun unii şi în Parlament:
„Nu-i nimic, niciun pericol!”. Ce
ruşine! Ce români sunt ăştia? Repet:
cine nu trăieşte aici, nu va înţelege,
niciodată, ce viaţă ducem noi, uneori,
românii ardeleni, ce şi cât au suferit Dar, oare, ce lege se mai respectă pe
înaintemergătorii noştri: spânzuraţi, la noi? Într-adevăr, nimeni nu doreş-
împuşcaţi, ucişi cu bâtele, cu sapele te să facă, dintr-o jigodie, un martir!
şi cu securile (cazul Aita-Seacă!), Dar nici chiar aşa, să-l lăsăm să-şi
batjocoriţi! Şi zău că nu-i bine, cum bată joc, în voie, când şi cum vrea
făcea unul, să fie folosite glumiţe de el, de noi, românii ardeleni, de Emi-
doi bani, demne de „Vacanţa Mare”! nescu, de Avram Iancu, de Horea,
Câtă grijă, în fond, pentru un derbe- Cloşca şi Crişan, de Ziua Naţională
deu sadea! Asta au dovedit ei! „Sun- a României, de preşedintele ţării, aşa
tem doar în 2011!” - exclama unul. cum este el, ştim bine! Dacă-i dus cu
Ce tâmpenie! Să te mai miri că, în pluta, trebuie transportat la Mărcuţa,
Parlamentul României, nu se ia nicio iar dacă-i încă zdravăn la cap, tre-
atitudine? Că Preşedinţia şi Guver- buie umflat şi depus la zdup! Ce se
nul tac? O tăcere vinovată! „Păi - întâmplă, în Ardeal, de la o vreme în-
spunea unul -, ce educaţie îi mai poţi coace, este îngrijorător şi revoltător!
face lui Csibi Barna, la 31 de ani?” De fiecare dată s-au găsit măcănitori
Atunci, lăsaţi-l să-şi dea, în continu- de ocazie care au clamat: „Nu le daţi
are, în stambă, să-şi bată joc de noi, importanţă! Sunt nişte bezmetici!”.
să ne jignească, să ne umilească, în Şi uite unde s-a ajuns! Încât, în „ca-
„salturile lui la trapez” cu plasă de zul Csibike”, întrebarea firească este:
siguranţă ţinută de guvernanţi! În mai rămâne ăsta funcţionar al Statu-
statul acesta chiar nu mai există legi? lui Român, plătit din bani publici?
Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
în judeţul Mureş
Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
care aferente).
Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
ferată propriu şi acces direct la E60.
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
 Necrolog - Sport
COLONEL (R) FLORESCU ION
(1949 - 2011)
COLONELUL FLORESCU ION s-a născut la data
de 12 iulie 1949, în localitatea Câlnic, judeţul Caraş-Se-
verin, din părinţii Constantin şi Maria.
A început cursurile şcolii primare în localitatea natală,
în anul 1956. În anul 1959, se transferă de la Şcoala Pri-
mară din comuna Câlnic la Şcoala Generală nr. 3 din ora-
şul Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, tatăl său fiind mutat cu
serviciul în această localitate.
După terminarea clasei a IV-a, a urmat cursurile Şcolii
Generale de 7 ani, între anii 1960-1963, şi apoi clasa a
VIII-a (1963-1964) în cadrul Liceului Teoretic din oraşul
Oraviţa.
În perioada 1964-1967, a urmat cursurile Liceului nr.
1 din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.
După absolvirea studiilor liceale, urmează, în perioada
august 1967 - decembrie 1970, cursurile Şcolii de Ofi-
ţeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, arma infanterie,
unde la absolvire este înaintat la gradul de „LOCOTE-
NENT”.
În 1971, se căsătoreşte, la Câmpulung-Muscel, judeţul
Argeş, cu Niculina Lazăr, Bunul Dumnezeu încununân-
du-le dragostea cu trei copii: Bogdan, Manuel şi Roxana.
În 1999, trece printr-o grea încercare, în urma pierderii
iubitei soţii. Câţiva ani mai târziu, îşi regăseşte bucuria
prin adăugarea la familia lui a nurorilor Leslie şi Ola şi a
ginerelui Marty, şi prin naşterea celor trei nepoţele: Isa-
bella, Giulianna şi Roxana.
De la absolvirea şcolii militare, a îndeplinit următoare-
le funcţii:
- decembrie 1970 - august 1972: comandant de plu-
ton la Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”
(U.M. 01044) din Câmpulung-Muscel, judeţul Argeş;
- august 1972 - august 1974: locţiitor comandant de
companie la aceeaşi unitate;
- august 1974 - august 1976: ofiţer-elev la Acadamia
de Înalte Studii Militare Bucureşti;
- august 1976 - iulie 1979: şef al cercetării la Batali-
onul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” (U.M. 01044)
din Câmpulung-Muscel, judeţul Argeş;
- iulie 1979 - iunie 1982: ofiţer II în Secţia Operaţii
a Comandamentului Armatei a II-a (U.M. 02450) din Bu-
cureşti;
- iunie 1982 - septembrie 1982: şef al cercetării la
Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” (U.M.
01107) din Braşov;
- septembrie 1982 - februarie 1985: comandant al
Batalionului 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” (U.M.
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210) 9
01048) din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna;
- februarie 1985 - noiembrie 1987: şef de stat major
şi prim-locţiitor al comandantului la Brigada 2 Vânători
de Munte „Sarmizegetusa” din Braşov;
- noiembrie 1987 - ianuarie 1990: şef birou I mobili-
zare, evidenţă gradaţi-soldaţi la Centrul Militar Judeţean
Covasna;
- februarie 1990 - martie 1991: şef al Secţiei de In-
formaţii a judeţului Covasna (U.M. 05027 - SRI);
- aprilie 1991 - februarie 2000: şef al Serviciului de
Mobilizare a Economiei şi Pregătire a Teritoriului pentru
Apărare (SMEPTA) al judeţului Covasna;
- februarie 2000 - iulie 2004: şef al Inspectoratului
Judeţean de Protecţie Civilă (IJPC) Covasna;
Cu data de 31 iulie 2004, este trecut în rezervă cu
drept la pensie de serviciu la vârsta de 55 de ani şi 19 zile,
având o vechime în structuri militare efectivă de 36 ani şi
11 luni.
În perioada de aproximativ 37 de ani cât şi-a desfă-
şurat activitatea ca ofiţer activ, a fost avansat succesiv în
grade militare după cum urmează:
- LOCOTENENT, la 28 decembrie 1970;
- LOCOTENENT MAJOR, la 30 decembrie 1974;
- CĂPITAN, la 30 decembrie 1977;
- MAIOR, la 23 august 1983; - Medalia „MERITUL MILITAR” clasa I, prin Decretul
- LOCOTENENT COLONEL, la 26 februarie 1990; Prezidenţial nr. 24 / 21 februarie 1981;
- COLONEL, la 1 decembrie 1995. - ORDINUL „MERITUL MILITAR” clasa a III-a,
Pentru rezultatele meritorii în activitate, a fost decorat prin Decretul Prezidenţial nr. 32 / 12 iunie 1986;
cu ordine şi medalii ale Statului Român, după cum ur- - ORDINUL „MERITUL MILITAR” clasa a II-a,
mează: prin Decretul Prezidenţial nr. 315 / 20 septembrie 1995;
- Medalia „MERITUL MILITAR” clasa a II-a, prin - ORDINUL „MERITUL MILITAR” clasa I, prin
Decretul Prezidenţial nr. 13 / 10 februarie 1976; Decretul Prezidenţial nr. 394 / 27 decembrie 1995.
Cu nemărginită durere în inimi, copiii Bogdan, Manuel şi Roxana anunţă dispariţia fulgerătoare a celui care a fost
COLONEL FLORESCU ION, soţ, tată şi bunic devotat familiei sale.
Am fost şi vom rămâne cu sufletul alături de tine până la sfârşitul zilelor noastre şi vom păstra veşnic în amintire
imaginea ta de tată iubitor.
Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 2 aprilie 2011, la ora 12, la Cimitirul Ortodox de la Biserica din Deal - Sfântu-
Gheorghe, judeţul Covasna.
Condoleanţele se primesc vineri, 1 aprilie 2011, între orele 18-20.
Copiii îndureraţi
Consiliul Director al Formului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş transmite sincere condo-
leanţe familiilor îndurerate şi foştilor camarazi ai COL. (R) MIHAI SAVA şi COL. (R) ION FLORESCU, foşti
comandanţi ai Garnizoanei Militare Sfântu-Gheorghe, vrednici ofiţeri ai Armatei Române, membri de cinste ai
societăţii civile româneşti, implicaţi benefic în viaţa publică a municipiului reşedinţă şi a judeţului Covasna.
Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Oţelul Galaţi este, în continuare, liderul Ligii I

Sferturi de finală - tur
I
t u l Marţi, 5 aprilie 2011 Miercuri, 6 aprilie 2011

Li g a
a na
Real Madrid - Tottenham FC Barcelona - Sahtior Donetsk

B
Inter Milano - FC Schalke 04 Chelsea Londra - Manchester United

b e
*Returul va avea loc în perioada 12 - 13 aprilie 2011.

r
După

Fi e
pauza prile-

Sferturi de finală - tur

juită de preliminariile
pentru Campionatul European
din 2012, o nouă etapă bate la poartă.
Meciurile tari par a fi Braşov - Oţelul,
Joi, 7 aprilie 2011
Televizări
„U“ Cluj - Dinamo şi Rapid - Mediaş,
dar derby este, de departe, partida de pe FC Porto - Spartak Moscova Villarreal - Twente Entschede
Bega, Timişoara - Steaua. Banatul fierbe, Benfica Lisabona - PSV Eindhoven SC Braga - Dinamo Kiev

etapa să vedem scânteile! (A.M.B.) *Returul va avea loc în data de 14 aprilie 2011.

a XXIII-a Să râdem cu România lui Răzvan

Sâmbătă, 2 aprilie
FCM Tg. Mureş - Gloria Bistriţa
(GSP TV - 15:00)
Sportul Studenţesc - „U“ Craiova
Vineri, 1 aprilie (Digi Sport - 17:00)
Sâmbătă, 26 martie 2011 CLASAMENT - Grupa D
Astra Ploieşti - Victoria Brăneşti FC Timişoara - Steaua
(Digi Sport - 17:00) Bosnia - România M V E I GOL P
(GSP TV - 15:00)
2-1 1 Franţa 5 4 0 1 8-1 12
FC Vaslui - Unirea Urziceni
2 Belarus 5 2 2 1 3-1 8
(GSP TV - 17:00) Duminică, 3 aprilie 3 Albania 5 2 2 1 4-4 8
FC Braşov - Oţelul Galaţi Pandurii Tg. Jiu - CFR Cluj Marţi, 29 martie 2011 4 Bosnia 4 2 1 1 6-4 7
(Digi Sport - 18:45) (GSP TV - 17:00) 5 România 5 1 2 2 5-6 5
„U“ Cluj - Dinamo Rapid - Gaz Metan Mediaş România - Luxemburg 6 Luxemburg 6 0 1 5 1-11 1
(Antena 1 - 20:30) (Digi Sport - 20:30) 3-1
 10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210) Pamflet - Şah

Din folclorul românesc

Salutări de la Abrud de Csibi Barna

- Draghe mama, se ştii că io estem bine, lu-
crez aicea la Abrud, la Ţara Moţilor, nu la Ţara
Secuiasche. Sunt sanatos, numai un ochi vinet
am la mine, albastru, che am chezut pe scara de
la birou. Eş am şi nişte dungi pe gât, m-a strâns
de la cravata. Şi mai am o mina în gips, che
mi-am prins-o la uşa de la casa unde stau, care
nu are geamuri.
În rest e bine. Motzii e buni cu mine, invatza
la io romaneşte. Am invaţat imnul la ei „Treias-
che duhul lui Iancu”. L-am invaţat pe tot. Greu.
Foarte greu. Mi-au spus colegii de birou să ştiu
la imn pe de rost şi noaptea ca pe Tatăl nostru.
Nu ştiu cine e tatăl la ei, dar am inveţat la imn
tot. O se îl chint şi la ţie chind ajung acase la
Harghita… Dache mai ajung…
Am inveţat şi alt chintec, e obligatoriu dimi-
neaţa aicea la ei, „Iancule mare”. Plecut la mine
se chintem cu toţii la masa, chind bem palinka.
Mult palinka bem noi. De prune. Şi io şi ei. Şi
chintem şi inveţem romaneşte. Ei pe mine, mai
ales.
Place la mine la Abrud. Mai ales che de trei
zile poci minca mai bine. Che nu mai am doi
dinţi. I-am pierdut undeva. Chind am chezut
pe scaun de la birou. Birou mic. Am martori,
che mai ierau acolo Nelu, Avram, Todor, Mihai,
Radu şi popa din Abrud. Care a citit din Biblia
şi avea şi o luminare. Che era intuneric. Popa
nu o dat. Nu, iel nu. Iel spunea la ei „nu la fatza
che se vede, la oase”. Eş am luat apoi scaunul in
Csibi Barna, în faţa sediului
DGFP Alba
dintzi. Şi Toma era la birou şi avea un furciu la
iel. Simpaticus ember. Ascuţit furciu. Il plimba
pe la ochii la mine. Bun popa asta cu io. Citit
Biblia pentru mine. Chind am deschis ochii o
zis che nu mai trebe la luminare. Dar nu o arun- Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
che, che cine ştie. identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
Draghe mama, in rest e bine. M-am obiş- trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
nuit aicea, cum zicea vecinul Onofrei, ca ma- trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
garul. Nu ştiu al cui e magarul. „Apa, paie şi Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
bataie”. Mai am cinci luni şi jumetate şi vin folos.
acase, mama. Repede trece. Dupe ce am ieşit Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
de la urgenţe a fost mai bine la mine. Nu dureau sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
toate oasele. De la reumatism, zicea medicu. La rămase.
munte e mai frig. Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
Treiasche Avram Iancu! (Aşe tre se strig de rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
trei ori pe zi) Avram Iancu prieten la mine e. mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.
Pusilok, Csibi Barna

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

DURITATE FEMININĂ
Că nu este de glumit cu fetele, o ştiu
toţi şahiştii experimentaţi. Tânărul şi ta-
lentatul mare maestru italian Daniele Vo-
caturo, a simţit din plin „forţa pumnului“
fostei campioane mondiale Alexandra
Kosteniuk (foto), în partida disputată la
Aeroflot Open.
Să urmărim această partidă, în care
fosta campioană mondială îi dă o adevăra-
tă lecţie de folosire a iniţiativei.
Kosteniuk, Alexandra (2498) -
Vocaturo, Daniele (2570) [C93]
Aeroflot Open A Moscova (5),
12.02.2011
1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4
Cf6 5.0–0 Ne7 6.Te1 b5 7.Nb3 d6 8.c3
0–0 9.h3 h6 Un sistem relativ modern de
joc introdus în practică de fostul campi-
on mondial Vassily Smaslov. Planul stra-
tegic al negrului constă în întărirea punc-
tului e5 prin regruparea Tfe8 şi Ne7-f8.
În acelaşi timp se ia nebunului alb de
câmpuri negre, importantul câmp g5.
10.d4 Continuarea principială. 10...Te8
11.Cbd2 Nf8 12.Cf1 Nd7 O alternativă
este aici 12...Nb7 13.Cg3 Ca5 14.Nc2
Cc4 „Părintele“ sistemului juca aici in-
variabil 14...c5, continuare preferată şi
de Garry Kasparov în meciul său împo-
triva computerului Deep Blue din 1997.
Mutarea din text a fost frecvent jucată
de Efim Gheller. 15.b3 Cb6 16.Nb2 c5
17.dxc5 dxc5 18.c4! Dc7 Greşit este 18...
bxc4 19.Cxe5 cxb3 20.axb3 Nb5 21.Df3,
cu avantaj clar pentru alb. 19.Nd3! Con-
tinuarea lui Tal. 19...Cc8 Noutate teo-
retică, dar manevra calului introdusă cu
această mutare este destul de lentă. Albul
a obţinut avantaj după 19...Tad8 20.Dc2
b4 21.Cf1 Ch5 22.Ce3 Cf4 23.Nf1 Dd6
24.h4 Df6 25.g3 Cd3 26.Nxd3 Dxf3
27.a3 bxa3 28.Txa3 Nc8 29.Ne2 Df6
30.Cd5 Cxd5 31.cxd5 în partida Tal,
M - Zaitsev, I / Alma-Ata 1968/URSS-
ch. 20.Cf1! Ca7 21.Ce3 Calul alb ţine
acum sub control importantele câmpuri
f5 şi d5. 21...b4 Pentru a putea juca Cc6.
Nu, nu merge direct: 21...Cc6, deoare-
ce negrul pierde un pion după 22.cxb5.
22.Cd5 Dd6 23.Nc2 Nc8?! După 23...
Cc6 24.Cxe5 Cxe5 25.f4 Cxc4 26.Cxf6+
gxf6 27.bxc4 avantajul albului este in-
extrem de dificilă. 31.Txf7! Cd6 32.Dg6! Cxh3+
La 32...Cdxf7 urmează spectaculos 33.exf7+ Rh8
34.Dxg7+ Nxg7 35.f8D#. 33.Rf1 Cf5 34.Txf8+!
Punct final! La 34...Rxf8 urmează 35.Df7#.
O partidă care nu are nimic din „gingăşia femi-
contestabil. Mai logică ar fi fost continua- nină“ a frumoasei rusoaice. 1–0
rea 23...Tad8 şi abia apoi Nc8, pentru a
păstra legătura între turnuri. 24.Cxe5!
Albul joacă extrem de energic. Urmează Problemã propusã
o serie de mutări forţate, după care al-
bul obţine avantaj clar. 24...Txe5 25.f4! pasionaþilor de ºah
Txd5 26.cxd5! Centrul puternic de pioni
creat de alb, dă frisoane negrului. 26... CSONTOS Jeno
Dxf4 27.e5 Ch7 Caii negri ocupă, vorba Magyar Sakkvilàg 1926
arbitrului Crăciunescu, poziţii nefireşti.
Se dovedeşte încă o dată că aforismul
doctorului Tarrasch „Un cal la marginea
tablei este o ruşine“, conţine măcar un
sâmbure de adevăr. De remarcat poziţia
nebunilor albi bine plasaţi în comparaţie
cu pasivitatea cailor negri. 28.Dd3 Cu
ameninţarea brutală 29.Dh7#. 28...Cg5
29.Tf1! Dh4 30.e6! Triumful strategi-
ei albului. Sub privirea ameninţătoare a
perechii de nebuni adverse, regele negru
începe să se simtă sleit de puteri. 30...
Cb5?? (Vezi diagrama)
Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
Miniatura problemistului maghiar se remarcă atât
prin economia de material, cât şi prin eleganţa
soluţiei. „Cheia“ creează zugzwang-ul necesar
pentru a face mat regele advers.
Soluţia problemei:
2.Cg6# 1–0
[Sau 1...Rxe7 2.f8D#]
Caii negri şi-au îmbunătăţit oare- calul pe g6) 1…Cd5
cum „statutul social“, dar pedeapsa nu 1.Df5! (acum la orice mutare a calului negru urmează mat cu
întârzie. Puţin mai bine era 30...f6, deşi
după 31.Tae1+- Nd6 32.Dg6 cu ame- ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
ninţarea Txf6, poziţia negrului rămâne doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

În cadrul forumului organizat la Vigado de lor întregii naţiuni maghiare - a declarat amba- conducerea la vârf a UDMR şi despre preşe- rul despre Marko şi adepţii săi în cadrul şedin-
filiala din scaunul Kezdi a Consiliului Naţio- sadorul. La începutul forumului, primarul Racz dintele PCM. Tokes a amintit şi de faptul că zi- ţei Consiliului Reprezentanţilor Uniunii. Un
nal Maghiar din Transilvania - la care au parti- Karoly, vicepreşedintele organizaţiei naţionale lele trecute a fost împreună cu Toro T. Tibor la tânăr, membru al organizaţiei 64 de Comitate,
cipat peste o sută de persoane - Tokes Laszlo, a PCM, şi Tamas Sandor, preşedintele Consi- premierul Orban Viktor, cu care au discutat pe a atras atenţia asupra sărăciei de pe Pământul
preşedintele CNMT, a declarat: maghiarii din liului Judeţean, i-au salutat pe participanţii la marginea unor probleme importante. Continu- Secuiesc. Care este garanţia realizării autono-
Transilvania au, în momentul de faţă, cele mai forum şi pe Tokes Laszlo. ând şirul ideilor exprimate de Tokes, Toro T. miei teritoriale? - a întrebat el. La finalul foru-
favorabile condiţii pentru ca prin intermediul După cuvântările festive, Bardocz Csaba, Tibor, preşedintele executiv al CNMT, a vor- mului, Balazs Attila, reprezentantul Centrului
solidarităţii să poată crea autodeterminarea. El preot reformat, preşedintele filialei CNMT bit despre reorganizarea CNMT ca mişcare ci- Democraţia din Târgu-Secuiesc, i-a înmânat
a mai declarat că oamenii trebuie să gândeas- din scaunul Kezdi, a vorbit despre organiza- vilă şi despre înfiinţarea partidului autonomist drept cadou lui Tokes Laszlo dosarul cu 500
că în spiritul naţiunii, nu în spiritul partidului. ţia pe care o conduce, despre activitatea şi re- transilvănean. De asemenea, i-a felicitat pe de semnături de susţinere, necesare înregistră-
Mulţi dintre cei care au luat cuvântul au vor- zultatele acesteia, adăugând că angajaţii Cen- angajaţii Centrului Democraţia. El a declarat rii noului partid.
bit despre necesitatea autonomiei, au criticat trului Democraţia au ajutat până acum peste că UDMR a accentuat doar teoretic importan- După terminarea forumului civic, Tokes
UDMR şi PCM, însă au formulat observaţii şi 2.000 de solicitanţi la întocmirea dosarelor ţa autonomiei. Când a fost vorba despre fapte, Laszlo a tăiat în cadrul Centrului Kalvin pangli-
la adresa lui Tokes. pentru naturalizare. acestea s-au împotmolit întotdeauna la Bucu- ca de inaugurare a Centrului Democraţia, după
La forum a participat Fuzes Oszkar, amba- Tokes Laszlo a vorbit despre înfiinţarea reşti. Uniunea nu a acţionat cu consecvenţă care i-a premiat pe câştigătorii concursului de
sadorul Republicii Ungare la Bucureşti, care a CNMT, despre necesitatea autonomiei şi des- pentru crearea autodeterminării. Obiectivul desen iniţiat de organizaţia din scaunul Kezdi a
declarat că va fi în curând nu numai ambasado- pre înfiinţarea Partidului Popular Maghiar din noului partid este crearea autonomiei teritoria- CNMT, intitulat Este bine să fii maghiar!
rul transilvănenilor care solicită naturalizarea, Transilvania, accentuând că în momentul de le a Pământului Secuiesc - a accentuat el. Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
ci şi compatriotul nostru. De acum încolo veţi faţă este cea mai favorabilă perioadă pentru ca În a doua parte a forumului, Katona Adam, nr. 6.218, 21.02.2011; Titlu: Forumul civic al
putea conta întotdeauna pe ţara-mamă. Nu vor maghiarii din Transilvania să se solidarizeze conducătorul platformei UDMR Iniţiativa CNMT la Târgu-Secuiesc / Tokes le-ar cere
mai fi situaţii în care politica externă ungară să în vederea creării autodeterminării. Preşedin- Maghiară Transilvăneană, a declarat că cineva explicaţii lui Marko şi adepţilor săi,
fie subordonată unor interese contrare interese- tele CNMT a vorbit în termeni duri despre trebuie să spună adevărul, iar el a spus adevă- Semnează: Iochom Istvan
Am fost nevoit să îi explic băiatului meu de clasa a În viaţa noastră de minoritari există suficiente exem- La Târgu-Secuiesc, CNMT a organizat un forum cetăţenesc, la care a par-
cincea noţiunile de bază ale gramaticii limbii maghiare, ple referitoare la asemenea situaţii absurde. În situaţiile ticipat şi preşedintele grupării, Tokes Laszlo, însoţit de preşedintele executiv
deoarece a reieşit că aceste noţiuni apar mai întâi la lim- în care copiii noştri vor fi nevoiţi să-şi continue studi- şi vicepreşedintele PE (sic!) Toro T. Tibor.
ba şi literatura română decât la limba maghiară. ile universitare în limba română, se va întâmpla des să Au luat cuvântul, printre alţii, primarul Racz Karoly şi preşedintele CJ,
Mai exact: lucrurile sunt în totalitate inversate în devină intelectuali incapabili nici măcar să înţeleagă - Tamas Sandor. Cel mai captivant a fost discursul ambasadorului Ungariei la
şcoală, ceea ce îi pune pe profesori şi pe elevi în faţa darămite să formuleze - textele de specialitate în limba Bucureşti, Fuzes Oszkar, care a spus pe scurt ce simte în legătură cu maghiarii
unor sarcini imposibil de soluţionat. Cât de uşor i-ar fi maghiară. transilvăneni: Pământul Secuiesc nu este o altă ţară şi cred că, în curând, voi
copilului dacă ar cunoaşte corespondentul în limba ma- Limba română, ca şi disciplină, a fost folosită timp fi - mulţumită şi Centrului Democraţia - nu numai ambasadorul, ci şi compa-
ghiară al noţiunilor precum complement direct sau indi- de 75 de ani sub forma exercitării de presiuni în procesul triotul dumneavoastră cu drepturi depline, şi mulţumesc anticipat pentru acest
rect, atribut, şi le-ar putea identifica în fraze formulate în asimilării şi ar trebui în sfârşit eliberată de balast, pentru lucru. Atât ca persoană particulară cât şi ca ambasador percep acest lucru ca
limba maternă. a deveni ceea ce a fost dintotdeauna, şi anume predarea pe o vindecare a Trianonului - a spus Fuzes.
Nearmonizarea materiei la limba maternă şi la limba unei limbi - fie cu scopul creării unui bilingvism echili- Tokes Laszlo şi-a exprimat mai întâi bucuria generată de faptul că repre-
română nu reprezintă o greşeală capitală? Este o stare brat, fie cu scopul creării unei acceptabile capacităţi de zentanţii PCM, UDMR, CNS şi CNMT pot fi prezenţi la acelaşi forum, însă
frustrantă garantată de situaţia în care elevul de şcoală comunicare în limba română. ulterior a criticat dur UDMR şi PCM, în special conducerile celor două for-
generală este nevoit să cunoască mai întâi noţiunile în Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.219, maţiuni politice. Nu a negat însă nici faptul că în ambele a jucat rolul de mari-
altă limbă, înainte să dispună de cunoştinţe în acest sens 22.02.2011; Titlu: Cum îndobitoceşte şcoala, onetă. În viziunea sa, scindarea maghiarimii transilvănene s-a produs în anul
în propria sa limbă maternă. Semnează: B. Kovacs Andras 2003, când a fost privat de funcţia de preşedinte de onoare al UDMR. Nu a
negat nici faptul că a susţinut puternic înfiinţarea PCM.
La televiziunea română am pu- modificarea caracterului etnic al străini care vin la Cluj-Napoca nu au Tokes a vorbit şi despre un proiect de revigorare a economiei, proiectul
tut urmări un film documentar, în oraşului, că au dispărut inscripţi- de unde să ştie că oraşul a fost unul Miko - varianta transilvăneană a proiectului Szechenyi din Ungaria. Nu a in-
baza căruia cu greu se poate crede ile maghiare, denumirile maghiare maghiar, deşi istoria şi monumente- trat însă în amănunte. În opinia sa, principala şansă constă în colaborarea la
că, în urmă cu câteva decenii, oraşul de străzi şi au apărut monumente le sale se leagă de cultura şi istoria nivel naţional, iar acest lucru poate fi posibil cu ajutorul actualului guvern
prezentat era o localitate maghiară. precum cele ale lui Mihai Viteazul, maghiarilor indigeni. O mare parte ungar: atât CNMT, cât şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania - care se
O persoană neavizată nu s-ar gândi Baba Novac, Avram Iancu etc.. Ma- a broşurilor de prezentare a oraşului va dezvolta din această grupare - consideră că principalul obiectiv îl reprezintă
sub nicio formă la oraşul care a fost ghiarii indigeni - deveniţi între timp nu cuprind prezentarea obiectivă a cucerirea autonomiei.
cândva citadela culturii maghiare minoritari - nu merită nici măcar oraşului maghiar istoric. Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 36, 22.02.2011;
transilvănene şi în care - potrivit să poată folosi varianta seculară a Cotidianul „Haromszek” Titlu: Colaborare la nivelul întregii naţiuni şi critici dure / Forum Tokes
recensământului din anul 1941- pro- denumirii oraşului. Oraşul a fost (Covasna), nr. 6.220, 23.02.2011; cu o încărcătură ambiguă, Semnează: Bartos Lorant
centul românilor abia atingea 8,9 rebotezat la sfârşitul anului 1970 şi Titlu: Matei, regele român şi
la sută. Nu este surprinzător faptul
că în ultimii 50 de ani s-a încercat
nimeni nu a fost interesat de sensibi-
litatea maghiarilor indigeni. Turiştii
conducătorii români,
Semnează: Kadar Gyula
www.forumharghitacovasna.ro

sonieră confort 1. Preţ: 65.000 mutare imediată. Tel: 0745-

Auto
 Vând Ford Escort, stare bună
de funcţionare, an fabricaţie
1998, motor 1.600 CMC ben-
zină, geamuri electrice faţă, cu-
loare albastră. Preţ: 2.000 Euro
negociabil. Tel: 0762-240.550
 Vând Opel Astra, an fabricaţie
1997, motor 1.400 CMC benzină.
Preţ negociabil. Tel: 0745-126.006
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari
în zonă liniştită. Preţ negocia-
bil. Tel: 0721-289.856
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând apartament 3 camere în
Sfântu-Gheorghe, respectiv gar-
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
lei respectiv 60.000 lei. Tel:
0741-957.224
 Vând casă în comuna Hăghig,
judeţul Covasna. Tel: 0763-
643.202
 Vând în Sfântu-Gheorghe apar-
tament cu două camere, etaj I,
zona gării complet renovat şi
exterior la soare. Preţ: 22.000
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând apartament cu trei came-
re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi,
suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând în staţiunea Covasna
apartament cu două camere,
etaj 2, încălzire centrală pro-
prie. Liber şi pregătit pentru
045.731
 Închiriez, în Sfântu-Gheorghe,
apartament în vilă unei singure
persoane. Chirie 350 lei. Tel:
0744-758.884
 Vând apartament cu două came-
re în Sfântu-Gheorghe, str. Spor-
turilor, et. 4. Tel: 0729-025.711
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 175 (210) Viaţa creştină

Duminica a 4-a din Post

(A Sfântului Ioan Scărarul)
Iubiţi fraţi în Hristos, am trecut
de jumătatea Postului Mare, mo-
ment marcat de cinstirea adusă Cru-
cii lui Hristos, făcută ca un îndemn
al Mântuitorului, că „cel ce vrea să
vină după Mine ... să-şi ia crucea sa şi
să-Mi urmeze Mie” (Luca 9, 23).
Avem, aşadar, convingerea că „prin
multe suferinţe trebuie să intrăm în
Împărăţia lui Dumnezeu” (Faptele
Apostolilor 14, 22) şi că „pătimirile de
acum nu sunt vrednice de slava care ni
se va descoperi” (Romani 8, 18).
Iubiţi fraţi în Hristos, vorbind des-
pre luarea crucii şi urmarea lui Hris-
tos, Biserica ne pune astăzi înainte
importanţa postului şi a rugăciunii
pentru mântuire. Pentru relatarea mi-
nunii acestei zile, să ne întoarcem pu-
ţin în timp. Mântuitorul săvârşise mi-
nunea Schimbării la Faţă pe Muntele
Taborului, înaintea celor trei apostoli:
Petru, Iacov şi Ioan, pentru a-i încre-
dinţa de Dumnezeirea Sa. În timpul
Schimbării la Faţă, tatăl unui copil ce
era stăpânit de un duh necurat, vine
la apostolii rămaşi. Tatăl copilului ce-
rea apostolilor vindecarea fiului său
posedat de diavol. Situaţia copilului
era, într-adevăr, cumplită. Avea „duh
mut”, care-l chinuia pe copil „arun-
cându-l la pământ şi (mai mult) face
spume la gură, scrâşneşte din dinţi şi
înţepeneşte” (Marcu 9, 17-18); „şi de
multe ori l-a aruncat şi în foc şi în apă
ca să-l piardă” (Marcu 9, 22). Situaţia
copilului, dar şi a tatălui nefericit, era
cumplită. Cât despre apostoli, evan-
ghelistul Matei ne spune că fiecare
dintre ei primise de la Mântuitorul,
nu numai „putere asupra duhurilor
necurate, ca să le scoată”, ci şi „să
tămăduiască orice boală şi orice ne-
putinţă” (Matei 10, 1). Iar apostolii,
încântaţi de acest mare dar primit,
au spus mai târziu Mântuitorului:
„Doamne, şi demonii ni se supun în
numele tău” (Luca 10, 17). Cu toate
acestea, apostolii nu pot să-l scoată
pe diavol din copil. De ce? Vom ve-
dea în continuare.
de pe muntele Taborului. Şi acum,
tatăl copilului cere Mântuitorului:
„Doamne, miluieşte pe fiul meu că
este lunatic şi pătimeşte rău” (Matei
17, 15). Dar mai spune ceva: „De
poţi ceva, ajută-ne, fiindu-Ţi milă de
noi” (Marcu 9, 22). De poţi ceva, adi-
că nu are convingerea sau credinţa că
fiul său poate fi tămăduit. Acesta este
şi motivul pentru care apostolii n-au
putut să-l scoată pe diavol din copilul
posedat. Iar noi astăzi îndemnăm că
pentru slujbele sau rânduielile biseri-
ceşti săvârşite este nevoie să fie atât
credinţa săvârşitorului, cât şi cea a
primitorului. De aceea, Mântuitorul
mustră necredinţa acestui tată, adre-
sându-se la modul general, adică tu-
turor, ca nu cumva tatăl copilului să
se simtă umilit şi deznădăjduit: „O,
neam necredincios şi îndărătnic (adi-
că voi toţi), până când voi fi cu voi?
Până când vă voi suferi pe voi? Până
când voi răbda necredinţa voastră”
(Matei 17, 17). Aceste cuvinte sunt
adresate tocmai ca să înţeleagă tatăl
necredincios. Pentru că, în vreme ce
Mântuitorul spunea orbilor: „După
credinţa voastră fie vouă”, continu-
ând evanghelistul că: „Îndată s-au
deschis ochii lor”, sau femeii cana-
neence: „Mare este credinţa ta! ... şi
s-a tămăduit fiica ei în ceasul acela”,
acum, însă, spune către tatăl copilu-
lui: „De poţi crede, toate sunt cu pu-
tinţă celui ce crede. Şi îndată strigând
tatăl copilului, a zis cu lacrimi: Cred,
Doamne! Ajută necredinţei mele”
(Marcu 9, 23-24). Adică am credinţă,
dar nu atâta încât să cred şi minunea
că fiul meu se va mai face bine. De
aceea spunea „de poţi ceva”; prin
urmare, ajută-l cu ceva, căci nu cred
că acest copil va mai fi cândva bine.
Şi pentru această îndoială sau puţină
credinţă, Mântuitorul îl mustra acum
pe tatăl copilului.
În cele din urmă, Mântuitorul
ceartă duhul necurat din copil, spu-
nându-i: „Duh mut şi surd, Eu îţi
poruncesc: ieşi din el şi să nu mai
„Te rog, lasă-l pe copil”. Pentru că
lucrarea diavolului este ca să piardă
pe orice om, din ură că locul îngerilor
căzuţi din cer este luat de om. De ace-
ea vă daţi seama câtă ură poate avea
diavolul asupra omului. Şi această
poruncă a Mântuitorului se repetă la
exorcismele de la Botez, când pre-
otul spune diavolului tot la modul
imperativ: „Ceartă-te pe tine, diavo-
le, Domnul, Cel ce a venit în lume şi
S-a sălăşluit între oameni ca să surpe
tirania ta şi pe oameni să-i izbăveas-
că”, sau: ,,Dumnezeul cel sfânt, Cel
înfricoşător şi slăvit, Cel ce este în
toate lucrurile şi în tăria Sa neajuns
şi nepătruns, Cel ce mai înainte ţi-a
rânduit ţie, diavole, pedeapsa muncii
de veci, prin noi, nevrednicii robii
Lui (El, Hristos) îţi porunceşte, ţie
şi la toată puterea cea împreună lu-
crătoare cu tine, să te depărtezi de la
noul însemnat cu numele Domnului
nostru Iisus Hristos, Adevăratul nos-
tru Dumnezeu. ... Cel ce a zis duhului
celui mut şi surd: ieşi din om şi de
acum să nu mai intri într-însul”.
Evanghelistul Marcu, care redă
mai în detaliu minunea cu vinde-
carea copilului îndrăcit, spune că,
la porunca lui Hristos, a „răcnit
(diavolul) şi zguduindu-l cu putere
(pe copil), duhul a ieşit, iar copilul
a rămas ca mort, încât mulţi ziceau
că a murit. Dar Iisus, apucându-l de
mână (pe copil), l-a ridicat, şi el s-a
sculat în picioare” (Marcu 9, 26-27).
„Şi copilul s-a vindecat din ceasul
acela” (Matei 17, 18).
După săvârşirea minunii, uceni-
cii s-au apropiat de Mântuitorul, în-
trebându-L: „De ce noi n-am putut
să-l scoatem? Iar Iisus le-a răspuns:
pentru puţina voastră credinţă. Căci
adevărat grăiesc vouă: dacă veţi avea
credinţă cât un grăunte de muştar,
veţi zice muntelui acestuia: mută-te
de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic
nu va fi vouă cu neputinţă” (Matei
17, 19-20). „Toate sunt cu putinţă ce-
lui ce crede” (Marcu 9, 23). Şi apoi,
cu post” (Matei 17, 21). Motiv pen-
tru care, în vechime, catehumenii nu
erau admişi la Botez, decât numai
după o perioadă de patruzeci de zile
de post şi rugăciune, timp în care se
pregăteau pentru momentul principal
din viaţa lor. Catehumenii înţelegeau
foarte bine că atunci când se lepădau
de satana şi-şi arătau dispreţul faţă de
el, începea un adevărat război duhov-
nicesc, a cărui miză este mântuirea.
Aşa au luat naştere perioadele mai
lungi de post, mai înainte de marile
sărbători, ca timp de pregătire pentru
propriul Botez; că el, catehumenul,
crede în Hristos şi-I „slujeşte Lui, ca
unui Împărat şi Dumnezeu”. Adică,
o credinţă adevărată în Dumnezeu se
concretizează, întotdeauna, nu prin
vorbe sau prin nişte simple declaraţii
verbale, ci printr-o adevărată slujire
în fapte bune, de credinţă şi iubire -
pe care Sfântul Ioan Botezătorul le
numeşte „roade vrednice de pocăin-
ţă” (Luca 3, 8). „Acum securea stă la
rădăcina pomilor (pomii fiind noi oa-
menii); deci, orice pom care nu face
roadă bună se taie şi se aruncă în foc”
(Luca 3, 9).
Iubiţi fraţi în Hristos, vorbind
despre importanţa faptelor bune ne-
cesare mântuirii, Biserica ne prezin-
tă, imediat după jumătatea postului,
în două duminici speciale, pe doi
mari sfinţi ai Bisericii; pe Sfântul
Ioan Scărarul, pentru cei care merg
spre mântuire în viaţă călugărească,
şi o altă personalitate, pe Sfânta Cu-
vioasă Maria Egipteanca, pentru cei
care trăiesc în lume. Acest drum al
mântuirii a fost urmat atât de monahi
sau de cei retraşi din lume, cât şi de
cei rămaşi în tumultul acestei vieţi.
Este ştiut faptul că unii au mers spre
mântuire pe o cale dreaptă, fără aba-
teri de la virtuţile evanghelice, aceştia
fiind monahii, însă nu puţini sunt cei
care, deşi au urmat o cale mai întor-
tocheată, a păcatului, cu suişuri şi
coborâşuri, asemeni nouă, au ştiut să
se ridice la înălţimea chemării evan-
ghelice. Trebuie să facem precizarea
că aceste două personalităţi amintite
nu vor să arate două drumuri ce duc
la mântuire, ci unul singur, pe care au
mers toţi cei care au înţeles a-L urma
pe Hristos, chiar şi după o viaţă adân-
cită în mizeria păcatului.
Sfântul Ioan Scărarul (+649), po-
menit în această duminică în Biseri-
că, este unul dintre cei mai mari pust-
nici ai creştinătăţii răsăritene. Născut
într-o familie nobiliară din Palestina,
la vârsta de numai 16 ani îşi retrage
paşii spre viaţa pustnicească, trăind la
Mănăstirea Sfânta Ecaterina a Mun-
telui Sinai. Încă de tânăr este cunos-
cut pentru virtuţile sale, fapt pentru
care este ales ca egumen al mănăsti-
rii. Ca egumen, Sfântul Ioan Sinaitul
este îndemnat să alcătuiască un tratat
de viaţă duhovnicească necesar mo-
nahilor, şi astfel scrie „Scara Raiu-
lui”. Lucrarea este numită aşa după
Scara lui Iacov, patriarhul Vechiului
Testament, înşiruind un număr de 30
de trepte, după cei 30 de ani, din via-
ţa smerită a Mântuitorului. „Scara”
Sfântului Ioan Sinaitul ne prezintă
urcuşul monahului spre desăvârşire,
începând cu fuga de lume, lepăda-
rea de avuţii, până la ultima treaptă
a iubirii. Urcuşul se face din treaptă
în treaptă, nu la întâmplare, cel ce
reuşeşte să ajungă pe ultima treap-
tă, a iubirii, sau la desăvârşire, fiind
prezent în acelaşi timp şi pe celelalte
29 de trepte. Scara este o povăţuire
duhovnicească pentru cei ce vor să
se lase „scrişi” de degetul lui Dum-
nezeu. În această lucrare tainică a lui
Dumnezeu cu omul, este nevoie de
rugăciune şi nevoinţa postului, dar
şi de smerenie şi dragoste. Dragos-
tea înalţă, iar smerenia îi ajută pe cei
înălţaţi să nu cadă.
Deşi „Scara” este scrisă pentru
monahi, sfântul se adresează şi celor
ce trăiesc în lume, sfătuindu-i: „Toate
lucrurile bune pe care le puteţi face,
faceţi-le: nu defăimaţi pe nimeni, nu
furaţi de la nimeni, nu minţiţi faţă de
nimeni, nu vă înălţaţi faţă de nimeni,
nu urâţi pe nimeni, nu vă despărţiţi de
adunările de la slujbele din biserică,
pătimiţi împreună cu cei lipsiţi, nu
pricinuiţi nimănui sminteală; de ceea
ce este al altuia să nu vă apropiaţi; în-
destulaţi-vă cu ceea ce vă pregătesc
femeile voastre. De veţi face aşa, nu
veţi fi departe de Împărăţia cerurilor”.
Acesta este îndemnul pe care
sfântul ni-l adresează şi nouă, celor
de astăzi, în această duminică a Pos-
tului Mare.
Pr. Florin Antonescu
Parohia Calea Bucureşti, Braşov
ROMÂNIA

PUTEREA
În cele din urmă, tatăl copilului intri în el!” (Marcu 9, 25). Mântuito- Mântuitorul mai spune ceva aposto-
vine la Mântuitorul, Care chiar co- rul se adresează diavolului la modul lilor, că „acest neam de demoni nu
borâse cu cei trei apostoli apropiaţi imperativ, îi porunceşte, nu-i spune: iese decât numai cu rugăciune şi

Predicã la Sfântul Maslu (I)

Iubiţi credincioşi, ne-am adunat cu toţii în casa lui
Dumnezeu pentru a ne întâlni cu Domnul nostru, Cel
ce poate să ne lumineze mintea cu lumina înţelegerii
Sfintei Evanghelii şi curăţia cuvintelor Sale.
Am venit să-L căutăm pe Cel ce doreşte să ne
aprindă candela sufletului cu flacăra dragostei Cru-
cii Sale, iar trupul să ni-l vindece cu patima Sa de
viaţă dătătoare.
Am păşit în acest lăcaş sfânt pentru a-L găsi pe Cel
ce voieşte să ne roureze inimile cu harul Său dumneze-
iesc şi să ne spele cugetul în oceanul smereniei Sale.
Bine-aţi venit cei bolnavi la Doctorul, cei osteniţi la
Mângâietorul, cei împovăraţi la Slobozitorul, cei săraci
la Dăruitorul şi cei robiţi la Iertătorul.
Izvorâtorul milei, cunoscând durerile, necazuri-
le şi păsurile noastre, aşa cum odinioară a poruncit
apostolilor Săi să îşi pună mâinile peste cei bolnavi
ungându-i cu untdelemn sfinţit şi vindecându-i, tot
astfel ne-a trimis pe noi, slujitorii Săi, ca la acest ceas
să venim aici pentru a cere, în comuniune duhovni-
cească, trimiterea Sfântului Duh spre tămăduirea su-
fletelor şi a trupurilor noastre.
Astăzi, în strălucita zi a Ortodoxiei (predica a fost
rostită la Sfântul Maslu de obşte de la Târgu-Secuiesc,
judeţul Covasna, pe 13 martie 2011 - n.r.), a cinstirii
Sfintelor Icoane, prin Liturghie, dar şi prin Sfântul Mas-
lu, am actualizat în eficienţă chipul divin din noi pe dru-
mul asemănării cu Arhetipul ceresc, devenind icoane
ale harului.
Însuşi textul liturgic ne edifică asupra acestui lucru,
căci ne-am rugat astfel:
„Îndurate, revarsă izvoarele cele bogate ale minuni-
lor şi spală pe toţi.” (sedealna, glas 8)
„Mântuitorul celor neputincioşi îndură-Te şi milu-
ieşte pe aceştia care mult au greşit.” (sedealna, glas 4)
„Preabunule, izbăveşte de toată suferinţa pe aceştia
ce cad la mila Ta cea negrăită.” (condac)
„Cel ce eşti grabnic spre ajutor, Hristoase, arată de
sus grabnică cercetare robilor Tăi; izbăveşte-i de boli şi
de durerile cele amare.” (tropar, glas 4). (va urma)
Pr. Cristian Vlad Irimia
Parohia Covasna Staţiune, ROMÂNIA
RUGĂCIUNII
Maica firavelor lacrimi, ocrotitoarea tuturor,
Eşti dulcea rugăciune, izvorul virtuţilor.
În drumul spre mântuire este hrană inimilor,
Perete despărţitor în faţa necazurilor.
Convorbirea intimă a omului cu Dumnezeu,
E lucrarea îngerilor, nimicirea demonilor.
Farul luminos al minţii, înlătură deznădejdea,
Micşorează întristarea şi trimite liniştea.
Să cerem mereu iertare pentru negrele păcate,
Conlucrând constant cu harul, vieţuind cu simplitate.
Fără căldura dragostei, în răceală, nepăsare,
Ruga e foc zugrăvit fără aripi şi candoare.
Alungând din gândul nostru orice grijă pământeană,
Să privim prin poarta vieţii către patria cerească.
Având haina sufletului spălată cu pocăinţă,
Să-L iubim pe Domnul păcii cu smerenie şi credinţă.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA