Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 8 - 14 aprilie 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

Săptămânalul dumneavoastră Cu toate că ziua maghiarimii de pretu-
preferat, tindeni a trecut de trei săptămâni, drapelul
Condeiul ardelean, Ungariei (care oricum a fost arborat ilegal)
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
flutură nestingherit pe frontispiciul Consi-
şi la vânzare liberă din: liului Judeţean Covasna! Începem să cre-
Judeţul Mureş dem că de frică, nimeni, dar absolut nimeni,
- Chioşcurile Symetria nu se încumetă să se atingă de vreun fir de
Târgu-Mureş, Luduş, păr din capul preşedintelui Tamas Sandor. 6 aprilie 2011
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti De n-aş fi om,
Judeţul Braşov
Fonduri publice pentru promovarea 8 aş vrea să fiu
- Chioşcurile Roşii un tricolor
Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov, broşurii „Mituri ale Ţinutului Secuiesc” uitat în Munţii Apuseni.
(Adrian Păunescu)
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
2
- Chioşcurile H-Press Csibi Barna - o
Sfântu-Gheorghe, sărmană victimă
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt Csibi Barna, un
- Chioşcurile Adrimar produs al educaţiei
Sfântu-Gheorghe, pe care tineretul
Covasna, maghiar din
Întorsura-Buzăului
România o
Judeţul Harghita
- Chioşcurile Adrimar
primeşte zi de zi
Miercurea-Ciuc, 3
Topliţa, Gheorgheni, Tamas Sandor Dan Manolăchescu Antal Arpad
Bălan, Voşlobeni Astăzi este o
datorie de onoare
să fii neutru sau
băşcălios în raport
Biserica Ortodoxă Română, cu tot ce ţine de
ţară, român,
târâtă pe taraba răutăţilor românitate
6
cenii de pace şi linişte, de-a lungul nescu, nu sunteţi altceva decât „alte În criză de idei, aceştia au pus
cărora Dumnezeu ne-a ferit de astfel măşti”! Şi nu aţi făcut altceva decât în discuţie - unde?, pe „postul na- Apel pentru
de fenomene. Doar nişte inundaţii să jucaţi „aceeaşi piesă”! ţional” de televiziune - averile apărarea
am avut de înfruntat, însă şi acelea Atunci în cine să mai aibă românii „imense şi extraordinare, pe care
departe de a avea urmări catastrofale încredere, dacă nu în Biserica Orto- nimeni nu le cunoaşte” ale Bi- demnităţii
prof. Ilie Şandru
(Topliţa) asupra noastră. doxă Română? Adică în Biserica lor sericii Ortodoxe Române. Acolo, naţionale
7
În asemenea vremuri, în care cei strămoşească, alături de care au tre- după părerea lor, s-au adunat toate
Nu mai constituie o noutate ce s-au perindat pe la guvernarea ţă- cut prin toate încercările de-a lungul comorile din lume, folosite discre-
răutăţile tot mai multe îndreptate rii, indiferent de culoarea lor politică, istoriei, care le-a fost mereu aproape ţionar, într-un fel de haos total. Iar Barcani, o comună
împotriva Bisericii Ortodoxe Ro- au aşezat câte o cărămidă la politica la bine şi la rău, încă de la cele dintâi dacă BOR dispune de asemenea
mâne. Poate nici nu ar trebui să ne de transformare a României în oaia zări ale creştinismului, aici la Dunăre „imense averi”, pentru ce Statul în plină dezvoltare
mai mirăm prea mult. Dar parcă tot neagră a Europei, ce le-a mai rămas şi Carpaţi. Tocmai de aceea încrede- Român contribuie cu „sume uri-
mai mult şi tot mai insistent şi mai oare românilor? În cine să mai aibă rea românilor în Biserica lor strămo- aşe” la veniturile acestei biserici?
obraznic se înmulţesc atacurile la ei încredere? În cei care de-a lungul a şească este atât de mare. Tocmai de Un individ lăţos, care, dacă nu mă
ceea ce românii iubesc mai mult în două decenii nu au făcut altceva de- aceea această încredere nu a putut fi înşel, pornise mai anii trecuţi o
aceste vremuri de cumpănă, pe care cât să-i ademenească cu traista plină smintită prin nimic din suflatul cre- aprigă campanie împotriva icoane-
sunt nevoiţi să le îndure. Şi asta, nu de minciuni? Nu, domnilor! „Acta dincioşilor, cu toate încercările dis- lor din şcoli, acum protesta că pe
după vreo catastrofă apocaliptică, est fabula”! Piesa a fost jucată! perate ale unor autodeclaraţi „lideri banii lui, contribuabil fiind, se va
precum cea care s-a abătut asupra Farsa s-a terminat! Nu vă mai crede de opinie”, aşa-zişi „reprezentanţi ridica noua Catedrală a Neamului.
poporului japonez, ci după şapte de- nimeni! Fiindcă, vorba marelui Emi- ai libertăţii de conştiinţă”. (continuare în pagina 8)

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211) Opinii

CSIBI BARNA - O SĂRMANĂ VICTIMĂ

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
prof. Alexandru Ciubîcă
(Târgu-Mureş)
În zilele acestea au fost luate zeci de luări de
poziţie în legătură cu „eroica” faptă a mai sus
pomenitului personagiu, de la Miercurea-Ciuc,
prin care a profanat cel mai scump simbol na-
ţional al românilor. În rândurile de faţă doresc
xenofobe, rezultatul nu poate fi decât ura rasială
şi un visceral extremism; iar Csibi Barna pare a
fi un etalon ţanţoş al acestora.
În al treilea rând, el este o victimă a lipsei
de reacţie a autorităţilor Statului Român, care au
închis continuu ochii la isprăvile sale, şi nu au
făcut-o din lene, din incompetenţă, din laşitate,
Ideea de a-l muta disciplinar, pentru şase luni,
taman în mijlocul moţilor, la Abrud, a fost bine
gândită; este o adevărată lovitură de maestru,
pe care doar o minte diabolică o putea concepe.
Pentru că, oricum ar proceda, Csibi Barna iese
în câştig, cade în picioare precum pisica. Dacă
nu se prezintă la „locul de penitenţă”, îşi poate

Doru Decebal Feldiorean
Director general
Violeta Elena Feldiorean
Redactori
Andrei Mihai Braşoveanu
Adrian Teacă
Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János
Corectură
Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti
să mă transform în avocat al diavolului şi voi
încerca să demonstrez că Csibi Barna nu este
decât o biată victimă…
El pare a fi, în primul rând, victimă a unei an-
cestrale eredităţi. Probabil păstrează niscai gene
foarte active de la omul neanderthalian, care îl
îndemnau ca - din senin - să pună mâna pe bâtă
şi pe bolovan, gene pe care le-a pierdut homo-
sapiens. Dar ele reapar, episodic, iată, chiar şi în
lumea civilizată a secolului al XXI-lea.
Nu este exclus, apoi, ca el să fie o victimă,
un rebut al procesului educativ. Suntem şi un
rezultat al aportului familiei, al şcolii, al biseri-
cii, al mediului cultural. Iar dacă acestea cultivă
antivalori, dacă propagă tendinţe antiumaniste şi
ci din ordin „de sus”. Politicienii noştri (?) ro-
mâni (?) s-au temut mereu că punerea piciorului
în prag prin Ardeal, în chestiunea naţională sau
în cazuri concrete, tip Csibi Barna, ar putea să
înfurie struţo-cămila udemeristă şi dintr-un ma-
mifer (în aparenţă) blând - să devină unul vio-
lent, gata să-i trântească dintre cocoaşe şi gata să
zvârle din picioarele de dindărăt.
Nu în ultimul rând, Csibi Barna este victimă
a clasei politice maghiare din România, înregi-
mentată sau nu în antemenţionata struţo-cămilă.
El pare a fi pionul împins, la risc şi/sau la sacri-
ficiu, în faţă şi care trebuie să testeze până unde
merge răbdarea românilor, până unde (mai) poa-
te fi întinsă coarda, până unde şi cât li se mai poa-
te înfige mişeleşte cuţitul în spate.
motiva gestul prin teamă, prin frica de reacţiile
agresive ale „primitivilor”, ale „sălbaticilor” de
valahi. Dacă ar ajunge prin Apuseni, aerul tare de
la munte ar putea să-l excite, să-l împingă să facă
vreo nouă trăsnaie. Iar dacă localnicii ar reacţio-
na, apoi atunci să vedeţi, dragi cititori, cum ar
face înconjurul mapamondului ştirea că un ma-
ghiar „civilizat”, „la locul lui”, „european până-n
măduva oaselor”, a fost aruncat în cuşca cu lei,
asemenea primilor martiri ai creştinătăţii.
Aşadar, dacă ar ajunge vreodată în instanţă
(ceea ce ne îndoim), Csibi Barna ar trebui să-i
aibă alături, cel puţin ca vinovaţi morali, în boxa
acuzaţilor, pe cei care au concurat la conturarea
personalităţii sale şi pe cei care au tolerat sau au
favorizat faptele sale.

Redacţia:
Str. Lăcrămioarei,
Csibi Barna, un produs al educaţiei pe care
tineretul maghiar din România o primeşte zi de zi
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1,
Sfântu-Gheorghe,
judeţul Covasna, ROMÂNIA
prof. Ilie Şandru re! El este produsul educaţiei şi ins- instructiv-educativ în limba ma- silvăneni de-a lungul veacurilor,
Cititorii ne pot contacta la: (Topliţa) trucţiei ce se fac azi în aceste şcoli ghiară” (Comunicatul nr. 12, din 4 când Transilvana nu a fost decât
Tel.: 0267-312.260 bantustanizate. aprilie 1990, al Primăriei Odorhe- „o amarnică Golgotă” pe care ei
Fax: 0367-814.145 22 decembrie 1989. Piaţa cen- Practic, începând cu acea sepa- iu-Secuiesc). au trebuit s-o urce, generaţie după
trală din Miercurea-Ciuc, cea din rare etnică, limba română a dispă- De atunci, deci, în toate şcoli- generaţie”, în chinuri cumplite.
Editat de SC Tracia SRL faţa sediului Comitetului Judeţean rut din şcolile şi secţiile cu limba le cu limba de predare maghiară Nu trebuie să se uite nici faptul
Sfântu-Gheorghe de Partid, numită de noi în batjo- de predare maghiară. Dacă cineva din „secuime”, procesul instruc- că Csibi Barna este comandantul
ISSN 1843 - 4665 cură, aşa în surdină, „piaţa aplau- ar avea curajul să controleze acest tiv educativ în limba maghiară se uneia dintre organizaţiile extremis-
zelor”. „Casa albă” nu se mai vede fenomen, sau dacă s-ar da corect poate desfăşura fără a mai fi pus în te ale iredentismului maghiar din
Marcă înregistrată la OSIM din fumul negru ce o înconjoară notele ce trebuie acordate absol- pericol de prezenţa claselor româ- România, „Garda secuiască”, or-
NR 87664 din toate părţile. Cineva vorbeşte venţilor acestor şcoli ori secţii, la neşti. De atunci elevilor maghiari ganizaţie paramilitară, faţă de care
la microfon, în limba maghiară. disciplina Limba şi literatura ro- din România li se vorbeşte des- autorităţile române manifestă un
Asociaţia „Noi Românii“ Grupuri numeroase de tineri, ma- mână procentul de promovabilitate chis de „hoardele năvălitoare ale total dezinteres, chiar dacă se ştie
joritatea aflaţi, vizibil, sub influen- a Bacalaureatului cu siguranţă nu valahilor”, despre „opincile pline că ea este alcătuită după modelul
Preşedinte ţa alcoolului, urlă - fiindcă a cân- ar depăşi 5, cel mult 10 la sută! Ar de sânge ale bandelor de valahi”, organizaţiilor de tip fascist din vre-
Florin Ignat ta este cu totul altceva! - cântece trebui întrebaţi atunci dascălii lor despre „cea mai ticăloasă naţiu- mea lui Horthy, precum: Garda
Director executiv maghiare cu caracter revanşard şi cum îşi justifică salariul pe care ne de pe suprafaţa pământului” zdrenţăroilor, Vânătorii tura-
Ioan Mugur Topolniţchi iredentist, sfâşiind cu ură drapele- l-au luat timp de 4 ani, ca să nu zic etc.. Motiv pentru care tot ce este nici, Uniunea camaraderească,
le tricolore româneşti, pe care apoi 12 ani, de-a lungul cărora se zice românesc, pentru maghiarii din Asociaţia generală a tiranilor
Colaboratori le calcă în picioare, jucând pe ele că „se învaţă” Limba română?! De România, în primul rând pentru unguri etc.. Iată de ce Csibi Barna
ceardaşul unguresc! Mi se urcă ce această situaţie? Fiindcă „limba tineri, „este superlativul odiosului şi camarazii săi nu ar avea niciun
prof. univ. dr. Petre Ţurlea ce trebuie urât din toate puterile şi
prof. univ. dr. Ion Coja
sângele în cap şi prima pornire română a devenit cea mai grea moment de reţinere pentru a apli-
dr. Mircea Dogaru este de a mă repezi spre unul din- materie pentru elevii maghiari, combătut prin toate mijloacele”! ca, dacă s-ar ivi prilejul, „învăţătu-
dr. Ioan Lăcătuşu tre aceşti indivizi ca să-l strâng de depăşind proverbiala matemati- Toate acestea s-au petrecut şi se rile” cuprinse în broşura intitulată
dr. Gheorghe Funar gât. Îmi revin însă repede, cineva că”, a declarat unul dintre profe- petrec în Ardeal, mai ales în aşa-zi- „Nincs Kegyelem” (Nu există în-
dr. Gheorghe Olteanu parcă mă trage de mânecă, trezin- sorii de Limbă română, doctor în sele „judeţe secuieşti”, unde tinerii, durare”), a descreieratului Ducso
dr. Vlad Hogea du-mă la realitate, şoptindu-mi ştiinţe filologice, din Miercurea- precum Csibi Barna, au învăţat şi Csaba. «Mărturisirea leventului:
dr. Mircea Frenţiu Ciuc, judeţul Harghita. Asta, în învaţă că „aici, pe Pământul Se- (...) „Voi suprima pe fiecare valah
dr. Mircea Măran
parcă: „Stai cuminte dacă vrei să
prof. dr. Ion Ranca mai ieşi viu de aici”! (Scene trăite timp ce engleza sau germana se cuiesc, unde noi suntem locuitorii care-mi iese în cale! Pe fiecare îl
ing. Nicolae Doroftei direct de autorul acestor rânduri, învaţă cu mare uşurinţă, spunea tot băştinaşi, să avem curajul să-i ce- voi suprima! (...) Voi suprima pe
prof. Ilie Şandru descrise în volumul „Sub cumpă- el. Cum se explică? Ne lămureşte rem fiecărui invadator, fără rădă- fiecare valah şi atunci nu va mai
prof. Ligia Dalila Ghinea na veacului”, Editura Petru Maior, cât se poate de clar domnul Frun- cini aici, să ni se adreseze în limba fi în Ardeal decât o singură naţio-
prof. Vasile Stancu Târgu-Mureş, 1995) da Gyorgy: „A devenit o vanitate maghiară. (...) Să ne intre bine în nalitate, cea maghiară, naţiunea
prof. Rodica Pârvan să nu se înveţe limba română în cap că puterea română de ocupa- sângelui meu!”»
prof. Doru Dobreanu
prof. Alexandru Ciubîcă * liceele maghiare. Se zice că aşa ţie, asupritorii noştri, îşi clădesc Aceasta este, deci, concepţia
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu suntem maghiari autentici, dacă planurile de nimicire a maghiari- de viaţă a lui Csibi Barba, socotit
prof. Georgeta Ciobotă Au trecut de atunci mai bine nu ştim limba română”. Un mo- lor pe indiferenţa noastră”. deja un erou naţional al maghia-
prof. Sanda Romana Feldiorean de două decenii. Csibi Barna era ment de luciditate! Şi un moment Csibi Barna este unul care nu rilor, fiindcă prin gestul lui el nu
prof. ing. Maria Peligrad în acea vreme, în mod sigur, un al adevărului! a rămas indiferent la acest pro- a făcut decât să ne transmită încă
prof. drd. Costel Cristian Lazăr băieţel nevinovat, care, chiar dacă Tragedia nu constă doar în ne- ces de „nimicire a maghiarilor” o dată că „nu există între ungur
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu a trăit evenimentele din decembrie învăţarea şi necunoaşterea limbii şi, deci, a reacţionat, a răspuns şi ungur deosebire, toţi vă urâm,
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă 1989, nu a priceput prea mult ceea române, adică limba ţării în care prompt la apelurile făcute în nu- toţi tindem cu toate mijloacele la
Pr. Cristian Vlad Irimia ce s-a petrecut atunci. A fost, însă, s-au născut şi trăiesc. Tragedia mele naţiunii maghiare. Şi l-a păstrarea supremaţiei noastre, ca
Pr. Iustin Gârleanu crescut şi educat în noile condiţii adevărată este aceea că aceşti tineri spânzurat pe Avram Iancu. I-a ceasul reînvierii Ungariei să ne
Pr. Nicolae Bota „democratice” create după 1989, sunt educaţi în spiritul iredentist spânzurat, prin acest gest simbo- afle înmulţiţi şi întăriţi. (...) Şi cu
Pr. Adrian Stoian când s-a produs separatismul şco- şi revanşard faţă de poporul ro- lic, pe toţi românii transilvăneni. cât vom avea mai multe libertăţi,
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu lar pe criterii etnice, ce a condus la mân. Aşa s-a întâmplat că secţiile Fiindcă, cum bine scria istoricul cu atât vom lucra mai intens, cu
Constantin Mustaţă autoizolarea elevilor de etnie ma- româneşti de la liceele pedagogic Ion Bulei, „Avram Iancu a trăit cât vom avea mai multe drepturi,
Lucilia Dinescu ghiară, nu pentru că au cerut ei, sau şi sanitar din Odorheiu-Secuiesc, o dramă, iar drama lui e practic cu atât vom fi mai periculoşi pen-
Dan Tanasă părinţii lor, ci aşa au vrut educato- judeţul Harghita, au fost alungate drama românilor din Transilva- tru statul român, căci nouă drep-
Mihai Horga rii, dascălii lor, cei care au afirmat din oraş, motivându-se că „prezen- nia de la jumătatea secolului al turi şi libertăţi de la români nu ne
Erich Mihail Broanăr că limba română este un element ţa claselor româneşti în Odorhe- XIX-lea”. Este, de fapt, drama trebuie decât ca să le îndreptăm în
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor de oprimare a minorităţii maghia- iu-Secuiesc dăunează procesului dintotdeauna a românilor tran- contra lor”. Fără comentarii!
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Eveniment / Opinii
Astăzi este o datorie de onoare să fii
În jurul înlăturării plăcuţei
neutru sau băşcălios în raport cu tot cu textul lui Iorga de pe
ce ţine de ţară, român, românitate
conf. univ. dr. Radu Baltasiu
(Bucureşti)
Ungurii pierd vremea, întin-
zându-şi identitatea peste un spaţiu
care nu e al lor. Se naşte cu viru-
lenţă un om, în inima Europei, fără
conţinut, dar cu pretenţii. Deci,
foarte agresiv. Stranie cultură.
După ce aproape că i-au convins
pe secui că sunt unguri, după ce
şi-au însuşit un alfabet secuiesc
incert zicând că e unguresc, acum
nu le rămâne decât să marcheze
la Cluj, un important simbol, un
rege... care nu e de-al lor, dar care a
guvernat Ungaria.
Românii pierd vremea, accesul
la propriul timp, berfelindu-şi isto-
ria. Astăzi este o datorie de onoare
să fii neutru sau băşcălios în raport
cu tot ce ţine de ţară, român, româ-
nitate. Nu ştiu cum îşi închipuie
oamenii ăştia că pot face treabă
în absenţa locului din ei. Din nou
avem un om fără centru, fără con-
Reinaugurarea statuii lui Matei Corvin de la Cluj-Napoca
ţinut. Pentru că pierde ce-i al lui, e
blazat, chiar dacă e organizat („e
pragmatic”). Tot o specie de agre-
sivitate.
Ambele popoare pierd pe mâna
propriilor lor elite. Vectorul este
minciuna şi ignoranţa. Liantul este
lenea. Nu trebuie decât să citeşti o
carte de istorie (dar atenţie, acum
deja nu orice carte, se poate începe
cu răsfoirea Istoriei Românilor de
Giurescu, care nu e prea solicitan-
tă). Cuprinse într-o lene cosmică,
ambele mase merg de-andoaselea
prin timp. Unii consumându-l pe al
altora, alţii pierzându-l pe al lor.
Aşa am ajuns să avem ardeleni
în guvern, printre elitele intelectu-
ale, pentru care Ardealul a ajuns o
povară care trebuie neapărat mul-
ticulturalizată, adică dată spre ad-
ministrare politică unor interese
străine (în cazul de faţă, Ungariei
Mari). Dincolo de grotescul acestei
renunţări, problema Ungariei Mari
e, din punctul de vedere al conţinu-
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211) 3
O purificare de tip fascistoid
statuia lui Matei Corvinul
tului, ca o băşică fără conţinut. Este şi cum citeşti istoria. Repet: ei se
însă periculoasă, mai ales în raport mint furând istoria altora, noi ne prof. drd. Vasile Lechinţan Corui, român din Maramureş, şi pe
cu impotenţa noastră sclifosită. minţim prin luxul pierderii ei pe (Cluj-Napoca) care Matei l-a înnobilat apoi pentru
Cazul concret. Inaugurarea sta- drum, prin cotloanele fără coţinut fidelitatea sa. Textul lui Iorga dega-
tuii lui „Mathias Rex” la Cluj-Na- ale „societăţii civile”, ale „europe- Am văzut cu groază indescripti- jă multă simpatie şi echilibru şi sună
poca, de pe 2 aprilie. Dincolo de nismului”, „terorismului” etc.. Fie- bilă, în filmul „AMEN”, cum fasciş- aproximativ astfel: „Învingător în
aruncarea la coş, pe aproape un mi- care îşi trăieşte viaţa în felul lui. tii germani, după ideile lor criminale, războaie, învins numai la Baia de
lion de euro (cât a costat recondiţio- Una peste alta, e bine că ungu- purificau societatea germană de nişte propriul său neam, când încerca
narea), a plăcii puse de Iorga prin rii se bucură la statuia domnitoru- fiinţe umane ingenue şi minunate să învingă Moldova nebiruită”.
anii ’20, care reintegra în circuitul lui român. E rău că nu ştiu de ce care au avut nefericirea să se nască, Textul pus pe soclu face deja parte,
normal al culturii statuia, nu putem o fac. Şi e şi mai rău că Statul Ro- din voia Mamei Natură sau a Celui aşadar, din istoria monumentului şi a
să nu remarcăm tragicomedia mo- mân nu ştie ce pierde lăsând istoria de Sus, cu unele defecte fizice şi psi- societăţii clujene, din 1932 încoace.
mentului prin următoarele fapte: în drum. Este comic să vezi atâtea hice. Un monstru de om stătea pe un Ei, dar vine ideea şi revanşa pu-
- singurul ministru român pre- inimi românofobe strânse la statu- scaun şi în faţa lui treceau aceste fiin- rificării! În timpul Dictatului de la
zent a fost Kelemen Hunor; ia unui mare român. E jalnic să nu ţe nevinovate, iar el le selecta dintr-o Viena, fasciştii unguri purifică mo-
- deşi Matei Corvin a fost ulti- vezi niciun român în jurul marelui ochire criminală. Mi-a rămas în min- numentul şi societatea clujeană de
mul nobil de naţionalitate română domni- te imaginea unei un echilibru simpatic şi nevinovat,
care a guvernat Ungaria, piaţa cen- tor. O scumpe adoles- reuşind să readucă spiritul Ungariei
trală din Cluj a fost plină de stea- fi murit cente blonde, cu ofensive din 1902. Acum, cu ocazia
guri maghiare şi de etnici maghiari. Clujul o uşoară afecţiu- restaurării monumentului, purifica-
Matei Corvin, ca şi tatăl său, sub ră- ne psihică, cum rea îşi cere din nou jertfele de care
Iancu de Hunedoara, au ajuns la suflarea ajungând în faţa are nevoie. Textul lui Iorga nu se mai
tronul Ungariei după ce au înfrânt multi- criminalului, pune. Suntem, practic, din această
marea nobilime. Cine era marea cultura- acesta, cu o figu- privinţă, din nou în timpul Dicta-
nobilime? Cum românii erau doar lismului ră de om aparent tului de la Viena.
naţiune tolerată (termen juridic din şi a spi- integră (de fapt, Să punem, însă, în balanţă două
aici e tragedia atitudini. După dezrobirea Poloniei
Umanităţii, că şi eliberarea de sub ruşi, polonezii au
mulţi monştri te ras din temelii cea mai frumoasă bi-
pot înşela cu atitudinea lor pozitivă), serică rusească din inima Varşoviei,
i-a zâmbit cu încredere, şi monstrul, pentru a nu le mai aminti niciodată
dintr-o singură şi uşoară clătinare din de stăpânirea cea cruntă rusească.
cap a trimis-o la moarte prin ucidere Românii clujeni interbelici s-au
cu substanţe chimice. A fost cutre- gândit şi ei la o astfel de soluţie, dar,
murător. Şi până ca Biserica şi so- totuşi, a primat raţiunea şi toleranţa,
cietatea germană să se trezească, şi astfel a apărut minima „ajustare”
misiunea monştrilor s-a încheiat! a monumentului cu textul lui Iorga.
Ar trebui ca toate şcolile din Ro- Care, repet, face parte deja din isto-
mânia şi din întreaga Uniunea Euro- ria, nu numai a monumentului, ci şi
peană să includă în programul lor de a societăţii româneşti clujene. În vre-
învăţământ vizionarea acestui film, me ce purificarea monumentului
care nu numai că educă pe om că tre- este şi o purificare de tip fascisto-
buie să fie mai uman, dar îl trezeşte id a noastră, a clujenilor. Şi eu nu
să ia întotdeauna atitudine la timp, vreau să fiu purificat de nimeni fără
până nu este prea târziu. Deşteap- aprobarea mea.
tă-te, române! nu este doar un în- P.S. Monumentul Matei Corvi-
demn cu specific naţional. nul a câştigat un premiu la Expozi-
Mi-am amintit de acest film când ţia din Paris, din 1900 parcă, pentru
am văzut că plăcuţa de pe Monumen- realizare artistică. Totuşi, nu pot să
tul Matei Corvinul, pusă în perioada nu văd întotdeauna în monument o
interbelică de profesori universitari şi prezenţă anacronică, prin atitudinea
studenţi de la Universitatea din Cluj, fixată pe chipul lui Matei Corvinul,
Codul Werboczi, din secolul XV), ritului civic? Of Doamne, iar pier- cu un text al marelui Iorga, nu a mai care este pentru mine nu expresia
e de la sine înţeles că marii nobili dem vremea! Încă un loc în care fost repusă pe soclu, la finalizarea iubitorului de cultură renascentist
erau... unguri. Dacă ducem raţiona- vedem uriaşa inutilitate a Statului lucrărilor de restaurare a statuii. Şi din secolul său, un om modest, ci
mentul până la capăt, simplificând Român, pentru români. textul plăcuţei - prin geniul marelui atitudinea sfidătoare a statului ungar
lucrurile, ar rezulta că atât Iancu Dar să încheiem apoteotic, prin savant - deloc nu-i scădea demnita- opresor al naţionalităţilor din 1902.
de Hunedoara, cât şi Matei Corvin cuvintele ministrului ungur al Cul- tea regelui, şi nici valoarea artistică Iorga a fost prea îngăduitor, pentru
au ajuns la putere înfrângând forţe turii (din Ungaria): a monumentului, aducea doar puţină că textul ar trebui completat cu ur-
ungureşti importante. Dar lucrurile „Clujul este al nostru! Semnul atingere PURITĂŢII originare a mătoarea frază: „Luaţi aminte că
erau mai complicate. Până la alipi- nostru este pe aproape fiecare bu- operei lui Fadrusz. Dar acest act s-a regele a fost, totuşi, un umanist, un
rea forţată a Transilvaniei la Un- cată de lemn, pe tot ce s-a clădit în făcut pentru a corija puţin, retroactiv, om al Renaşterii, care umbla de-
garia (în două momente: 1848 şi acest oraş, semnul nostru este şi pe atitudinea sfidătoare a societăţii poli- ghizat şi în zdrenţe prin popor, de
1867), principala forţă antiotoma- statuia lui Mathias Corvin, o statu- tice ungare din 1902 (data inaugură- dragul dreptăţii, şi nu un sfidător
nă din Ungaria erau... românii. Nu ie făcută pentru gloria maghiară”. rii monumentului), care era cu toate cu capul în nori, gata să calce to-
de alta, dar erau singurii cu putere [Ho-de!, că nu e chiar aşa. Mai în- pânzele sus împotriva naţionalităţi- tul în picioare de dragul mistifică-
demografică. Aşa că parada în cos- tâi îl făcură romanii, apoi fu cetate lor, inclusiv a românilor, instalând rii gloriei sale”. El a recunoscut, în
tume medievale din piaţa Clujului în voievodatul lui Gelu care se bătu acest monument la Cluj cu scopul mod deschis şi clar, fără să se teamă,
e pură butaforie, ţăranii noştri nu cu voi vreo 200 de ani, iar apoi, tot declarat de a întări ideea de stat un- că-i vor pica, peste secole, laurii de
aveau „costume”. barocul acela la care te referi, pro- gar în această zonă românească a bronz de pe capul statuii sale de la
Cred că mândria superdezvolta- babil, domnule ministru, e făcut pe Transilvaniei. „Corijarea” propusă Cluj, că a încasat bătaie la Baia, prin
tă ar fi distrus la propriu trupurile munca şi pe aurul nostru. Fără su- de Iorga se referea şi la sfidătoarea chiar textul diplomei de înnobilare
participanţilor la manifestare, dacă părare, deşi, n-ar strica.] amplasare a steagului Moldovei la dată salvatorului său, un brav român
ar fi ştiut cum stătea treaba (presa Aşa să vă ajute Dumnezeu! Iar picioarele calului lui Matei Corvi- maramureşean.
zice că acolo nu au fost români pe noi să ne apere, de ai noştri mai nul, când se ştie că regele ungar a Ne confruntăm, aşadar, astăzi, nu
de rând). Dar totul depinde, dacă întâi. încasat bătaie la Baia, de la oştenii cu Matei Corvinul, ci cu fantomele şi
(Luni, 4 aprilie 2011, Romanian Global News, preluare de pe lui Ştefan al Moldovei, fiind salvat fantasmele şovine ale statului ungar
http://radubaltasiu.blogspot.com) de un oştean din oastea sa, pe nume de la 1902.
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic

în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XLVIII)
dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Când cancelarul german a întreprins pen-
tru prima oară o vizită oficială la Varşovia,
el a îngenuncheat, pentru că într-adevăr s-au
întâmplat multe lucruri în numele poporului
german, dar în ceea ce priveşte expulzarea nu
am auzit nimic (din partea prim-ministrului
maghiar - nota trad.). Poate că eu sunt surd,
dar nu am auzit până acum nimic. România
nu a expulzat niciun german, nu a izgonit pe
nimeni, nu a expulzat pe nimeni (rumoare, râ-
sete, comentarii. Wirth ridică vocea pentru a se
face auzit - nota trad.). Eu acum, de fapt, mă
cei peste 170.000 de germani expulzaţi, o par-
te a ajuns şi în zona sovietică a Germaniei, în
est, deoarece atunci când americanii, excedaţi
de problemele integrării germanilor sosiţi din
Ungaria, au refuzat, din 1946, să-i mai accep-
te în zona lor, trimiţându-i înapoi, guvernul
maghiar i-a rugat pe ruşi să-i primească. Is-
toriografia maghiară (comunistă) a susţinut
multă vreme că puterile aliate au cerut expul-
zarea germanilor, aflându-se, desigur, în faţa
penibilei situaţii de a nu putea explica cum de
n-au fost siliţi şi românii s-o facă. Cu atât mai
mult cu cât numărul saşilor transilvăneni în
unităţile SS a fost mult superior germanilor
din Ungaria încadraţi în SS, ei având şi un
ordinul de expulzare prevedea: „Sunt obligaţi ie de pământurile şi casele lor, pentru cei ce
să se mute în Germania acei cetăţeni maghiari nu fuseseră încă împroprietăriţi, pentru cei
care, la ultimul recensământ, s-au declarat expulzaţi din Cehoslovacia şi pentru secuii
germani sau limba maternă germană, care repatriaţi la începutul anilor ’40 din Bucovi-
şi-au reschimbat numele maghiarizat în nume na. (Conform răspunsului prim-ministrului
cu sonoritate germană, în continuare cei care Dinnyes la scrisoarea de protest a episcopi-
au fost membri ai Volksbund-ului sau a unei lor maghiari, din 17 august 1947, împotriva
unităţi a armatei germane”. expulzării celor ce-şi dovediseră patriotismul
Volkbund-ul a fost o asociaţie culturală în calitate de membrii ai Hu-Ha - „Credinţă
subordonată ministerului de interne maghiar, Patriei”. Pe episcopi îi durea sufletul de ei,
a germanilor din Ungaria, ce voiau să-şi păs- întrucât „ce maghiari buni ar fi putut deveni
treze identitatea şi limba germană, prin şcoli copiii lor” - Johann Weidlein, „Hintergrunde
şi instituţii culturale asemănătoare germa- der Vertreibung der Deutschen aus Ungarn”,
nilor din ţările vecine, şi care a fost aprobat 1953, pag. 25) (va urma)
(conform stipulaţiilor vechii legi de aso-

Patriotism
gândesc la „expulzare”. Şi eu am fost la „ma- partid naţional-socialist şi fiind recunoscuţi ciere din 1879) de guvernul maghiar, în
lenki robot” (deportat în Uniunea Sovietică la de Statul Român ca „personalitate juridică”. speranţa sprijinului Germaniei în reali-
muncă - nota trad.), aceste două lucruri, îmi Pentru a se spăla pe mâini de vina expulzării zarea planurilor iredentiste. Imediat după

pare rău, dar nu pot fi comparate.
Într-adevăr, maghiarii confundă, cu bună
ştiinţă, de cele mai multe ori când este vorba
de România, deportările în lagărele de muncă
din Uniunea Sovietică, cu expulzarea germa-
nilor. Deportările au avut loc atât din Ungaria,
cât şi din România. Pentru aceste deportări,
cerute de sovietici, România şi-a cerut scuze,
deoarece la efectuarea lor au participat jan-
darmi români. Ungaria, chiar dacă le regretă,
consideră că ruşii sunt singurii vinovaţi şi n-au
de ce s-o facă. În perioada relaţiilor încordate
cu Iugoslavia lui Tito, în România au avut loc
şi deportările din zona de graniţă cu Iugos-
lavia în Bărăgan, a elementelor suspecte, ne-
sigure, şvabi bănăţeni, români şi sârbi (peste
40.000 între 1951 şi 1955, dar care pentru unii
a durat şi 10 ani). Mulţi dintre aceştia au pier-
dut totul, nici astăzi nefiind încă despăgubiţi.
În ceea ce priveşte expulzarea, Ungaria este
singura ţară, fostă aliată a Germaniei, care
i-a expulzat pe germani după al doilea război
mondial. Expulzarea putea avea loc numai cu
permisiunea conferinţei puterilor aliate de la
Potsdam (Acordul din 2 august 1945), în urma
unei cereri a ţării respective. În timp ce Un-
garia a cerut sprijinul şi permisiunea pentru
expulzarea germanilor (fapt pe care, contrar
documentelor, încearcă până azi să-l nege),
România nu a înaintat o astfel de cerere. Din
O carte ghid:
şi a avea un alibi, guvernul maghiar trimite o
notă de protest guvernului Statelor Unite, in-
sinuând că ar fi silit să aplice o pedepsă colec-
tivă unei jumătăţi de milion de oameni. Fără
a mai aştepta răspunsul, emite ordinul de ex-
pulzare pe 29 decembrie 1945, într-o formă ce
sugera responsabilitatea aliaţilor. (Documen-
tele dovedesc că listele germanilor ce urmau
a fi evacuaţi erau întocmite deja din aprilie
1945 şi că nota guvernului maghiar trimisă
guvernului sovietic, în 26 mai 1945, sublinia
necesitatea expulzării acestora.) În răspun-
sul său, guvernul american (5 ianuarie 1946)
neagă categoric că ar fi cerut vreodată apli-
carea unei pedepse colective vizând germanii
din Ungaria. Din partea Comisiei de Control
Aliate, generalul Key (mai târziu şi generalul
Voroşilov) cer guvernului maghiar să modifice
formularea din ordinul de expulzare a germa-
nilor, care dă impresia că aliaţii ar fi respon-
sabili, astfel încât să rezulte că el (guvernul
maghiar) a cerut-o, şi a fost doar acceptată
la Potsdam. Guvernul maghiar a „uitat” să
o mai facă. Mai nou, după schimbarea de re-
gim, vinovaţi sunt comuniştii, deşi este uşor
de dovedit că în 1945 puterea de decizie au
avut-o partidele naţionaliste maghiare. (Par-
tidul naţional ţărănesc şi cel al micilor propri-
etari agrari. Partidul comunist era minoritar
în guvern) Greu de explicat este şi faptul că
2. Deplină libertate autonomă con-
local
constituirea sa, în 1939, se înfiinţează
„spontan”, la indicaţiile prim-ministrului
Teleki Pal şi cu ajutorul unor prelaţi cato-
lici, în speţă Josef Pehm - care va ajunge În urbea noastră, nu avem tramvai
cardinal al Ungariei cu numele maghia- Şi nici nu cred că vom avea vreodată
rizat Mindszenti -, mişcarea „Huseg a Dar sfânta mămăligă încă mai
Hazahoz” (Credinţă Patriei). Deja în O vom avea-n ceaunul de pe vatră.
1938, la porunca lui Horthy, contele Te-
leki înfiinţase un „Serviciu naţional - po- În urbea noastră, n-avem troleibuz
litic”, organizaţie secretă de combatere Şi nici nu cred că vom avea, desigur
a încercărilor de organizare germane, al Dar vara vom putea mânca harbuz
cărei conducător în „Transdanubia” (în Iar toamna face-vom cură de struguri.
vestul Dunării) era acelaşi prelat catolic.
„Credinţă Patriei” n-a fost decât o for- În urbea noastră, nu avem metrou
mă de manifestare a acestui „Serviciu” Şi nici nu cred că vom avea, ştim bine
secret. Prin însăşi denumirea sa, toţi cei- Dar dimineaţa, cel puţin un ou,
lalţi germani erau „necredincioşi”. Ea a Cafea va fi şi câteva măsline.
strâns în rândurile ei pe germanii aflaţi
într-un stadiu avansat de maghiarizare, În urbea noastră, teatru nu avem
care nu voiau şcoli germane, care accep- Şi nici nu cred că vom putea pretinde
tau şi chiar militau pentru maghiarizarea Dar la un an odat - aplaudăm
tuturor germanilor din Ungaria. Ei vor fi Microclimatul sălii când permite.
adversarii celor din Volksbund, ce sunt
numiţi necredincioşi şi trădători, amenin- Şi totuşi, urbea noastră nu aş da
ţaţi încă de-atunci cu expulzarea (Johann Pentru nicio metropolă din lume
Weidlein, „Maghiarizarea germanilor în Am visele aici, familia,
Ungaria şi în Germania”, 1955, pag. 49). Şi tot ce am realizat, anume!
Asta nu-i va salva, la sfârşitul războiului, Mihai Horga
nici pe ei, cei credincioşi din „Hu-Ha”, (Roman, judeţul Neamţ)
de expulzare: maghiarii aveau nevo-
te lucra el şi familia lui.” deauna s-au spulberat numai după

ARDEALUL
fesională pentru toate confesiu-
nile de stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui
regim curat democratic pe toate
terenurile vieţii publice.
Într-o ţară în care existau lati-
fundiari posedând terenuri imense,
măsurând câte 300.000 de jugăre
cadastrale (420.000 de ha), expro-
prierea agricolă anunţată de români
două decenii de la exprimarea lor de
către românii transilvăneni la Alba-
Iulia. Trebuie, totuşi, reţinut faptul
că în timpul acestor două decenii
România, ca membră a marii fami-

PĂMÂNT ROMÂNESC
Votul obştesc, direct, egal, secret. îmbrăca un caracter mai pronunţat lii europene, n-a făcut absolut nimic
4. Libertatea de presă, asociere şi revoluţionar încă decât însăşi revo- de natură a tulbura pacea, oamenii ei
întrunire, libera propagandă a tu- luţia naţională care a condus la alipi- politici, în frunte cu Ion I. C. Bră-
- CXXXVIII - turor gândurilor omeneşti. rea Transilvaniei la România. tianu, Take Ionescu, Iuliu Maniu,
Ce contrast, pe de altă parte, între Născută din robie, dar hrănită cu Nicolae Titulescu, G.G. Mironescu,
prof. Vasile Stancu ne, ci, printr-un gest de înaltă ţinută atât de liberala atitudine a revolu- cele mai entuziaste idealuri de liber- Grigore Gafencu şi toţi cei care s-au
(Sfântu-Gheorghe) morală, ei au întins o mână împă- ţionarilor români din 1918 şi îngus- tate şi frăţietate, Declaraţia inaugura- perindat la conducerea politicii ex-
ciuitoare ungurilor cu care aveau să timea concepţiilor care au prezidat lă a istoriei libere româneşti în Tran- terne româneşti, străduindu-se me-
Proclamaţia de la Alba-Iulia conlocuiască pe pământul Transil- la revoluţia ungară din 1848...! silvania se termina cu aceste înaripate reu în decursul anilor să se alăture
vaniei. Niciunul din compartimentele speranţe într-un viitor mai bun: tuturor eforturilor pentru cimentarea
„Proclamaţia din 1 Decembrie Adunarea naţională de la Alba- vieţii sociale n-a fost omis în această „Adunarea naţională dă expre- păcii europene.
1918 constituie normativul de viaţă Iulia a decretat într-adevăr: Declaraţie, sub semnul căreia tre- siune dorinţei sale ca, Congresul În special, atitudinea României
pe care şi l-au impus românii în mo- 1. „Deplină libertate naţională pen- buia să se desfăşoare în viitor viaţa de Pace să înfăptuiască comuniu ea faţă de naţionalităţile conlocuitoa-
mentul când treceau pragul adevăra- tru toate popoarele conlocuitoa- popoarelor din Transilvania. naţiunilor libere în aşa chip ca li- re a fost un factor esenţial pentru
tei lor istorii naţionale. Ea merită să re. Fiecare popor se va instrui, Alcătuită într-o proporţie covâr- bertatea şi dreptatea să fie asigurate păstrarea păcii în regiunea dunărea-
fie cunoscută în liniile ei esenţiale, administra şi judeca în limba sa şitoare din ţărani, Transilvania avea pentru toate naţiunile mari şi mici nă. Românii au avut mereu vie în
deoarece nu constituie numai un proprie, prin indivizi din sânul să cunoască o reformă agrară menită deopotrivă, şi ca în viitor să se eli- mintea lor imaginea sfârşitului la-
program politic, ci şi o atitudine: său şi fiecare popor va primi „să promoveze o nivelare socială şi mine războiul ca mijloc pentru regu- mentabil al vastei împărăţii austro-
atitudinea sclavului de ieri, devenit dreptul de reprezentare în Cor- o potenţare a producţiei”. larea raporturilor internaţionale.” ungare, consecinţă firească a lipsei
stăpân pe propriul său pământ, faţă purile Legiuitoare şi la guverna- „Fiecare ţăran - spune proclama- Din nefericire, aceste speranţe totale de înţelegere a ungurilor faţă
de asupritorul său milenar. rea ţării, în proporţie cu numărul ţia din 1 Decembrie 1918 - trebuie într-o comuniune internaţională din de naţionalităţi.”
Românii n-au înţeles să se răzbu- indivizilor ce-l alcătuiesc.” să aibă cel puţin atât pământ cât poa- care războiul să fie exclus pentru tot- (va urma)
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.” (Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Adevărata imagine a Craiului Iancu,
în mărturiile contemporanilor săi (VI)milităreşte, nu a fost tocmai o sarcină
dr. Ion Ranca
(Târgu-Mureş) neînsemnată. Şi Iancu toate acestea
le-a realizat.
... şi ceea ce este cel mai impor-
Avram Iancu, în viziunea tant, acţiunile lui au fost inspirate
publicaţiei din Pesta „A HON” într-adevăr de dragostea pentru na-
(PATRIA) ţiune, pentru poporul său, ceea ce
arată mai ales faptul că după eveni-
mentele descrise, văzându-se
Fragmentul, redat mai jos, a fost
pe sine şi naţiunea sa înşelaţi,
tradus şi publicat în revista „Vatra”
şi cele 15 legiuni sunt rânduite în al
33-lea corp de armată al Monarhiei
austriece... Iancu s-a arătat cel mai
devreme şi cel mai mult înclinat să se
împace cu ungurii, ceea ce vrednicul
Dragoş probabil că ar fi obţinut fără
încercarea nebunească a lui Hatvani.
Tentativa patriotică a lui Dragoş
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211)
maghiar, când încercarea neînde-
mânatecă şi nedreaptă a lui Hatvani,
care a invadat Abrudul, deodată a
zădărnicit totul şi a adus şi acestui
oraş nenorocit pieirea...
O nouă încercare a lui Hatvani,
întreprinsă între 16-19 mai, a reuşit
şi mai puţin. Oastea lui fugară a fost
nimicită şi, totuşi, cea dintâi
faptă a lui a fost executarea che-
5
căzut într-o serioasă melancolie...
Referitor la înfăţişarea lui, avea
o adevărată figură de judecător de
Tablă... cu o privire prietenească,
blândă. Acum poate fi cu totul cărunt.
Trist, uneori plângând, vorbeşte des-
pre vremurile trecute şi despre decep-
ţiile lui şi primeşte cu plăcere daruri
din partea oricui.”
(va urma)

CRUCEA
ca majoritatea tovarăşilor săi, zaşului prefect Budeanu. A fost
din Târgu-Mureş, Serie nouă, anul
funcţii şi decoraţii, ba sufletul o faptă destul de mizerabilă din
XII, nr. 132 (20 martie 1982), pag. 3,
său blând neputând suporta partea lui, pentru care ar fi me-
de dr. Grigore Ploieşteanu, sub titlul
greutatea amintirilor, devine ritat cea mai aspră procedură.
„Eroul martir Avram Iancu”.

„TREI CONDUCĂTORI
AI RĂSCOALEI”
„După cum am amintit mai sus,
Iancu fiind ales de asemenea la timp
în Comitetul român din Blaj, când
chestiunea a devenit actuală, a înce-
put să activeze ca prefect al primei le-
giuni din munţi. Tovarăşul, respectiv
prefectul celei de a doua legiuni din
munţi, a fost Balint, preot în Roşia
Montană, un adevărat uriaş...
Iancu, „regele munţilor”, a fost
fără îndoială sufletul, animatorul şi
centrul organizator al întregii ridicări
din munţi, ceea ce nu a fost o treabă
chiar neînsemnată.
În ţinutul munţilor, care în afară
de fân, se poate spune că nu oferea
nimic de hrană sau furaje, lipsit mai
multe luni de comunicaţie şi pe lângă
aceasta a ţine laolaltă o mulţime... to-
tal nedisciplinată, a o aproviziona, ba
a o şi organiza într-o oarecare măsură
un alienat liniştit. Iancu este,
fără îndoială, cea mai cinstită
figură a românilor.
Iancu a fost unul dintre acei
agitatori români care s-au ma-
nifestat în modul cel mai des-
chis. Din această cauză a fost
citat deja în vara anului 1848,
dar baronul Vay i-a trimis am-
nistie. Aceasta nu l-a împiedicat
ca deja, la 16 septembrie, să nu
apară cu oaste la Blaj, unde, în
declaraţia lor din 25, a aceleiaşi
luni, românii proclamă ridica-
rea armată. De aici încolo, Ian-
cu şi-a concentrat toată puterea
pentru organizarea răscoalei din
munţi. La aceasta i-a acordat ajutor
deja amintitul camarad - prefectul
Balint, subprefectul său Prodan şi,
mai târziu, mai mulţi ofiţeri împără-
teşti ordonaţi lângă el.
Deja la mijlocul lui octombrie
împărţirea prefecturilor şi legiunilor
române este recunoscută şi de către
Comandamentul general austriac,
consta din două propuneri, decizia
asupra hotărârilor sau condiţiilor fi-
ind încredinţată unei adunări popula-
re întrunită, la 5 mai, la Câmpeni, la
cartierul general al lui Iancu.
Deja mai multe localităţi ro-
mâneşti au depus armele şi săracii
abrudeni, în prezenţa lui Iancu, au
arborat, în 6 mai, steagul naţional
IANCULUI
Încercarea nenorocitului
Hatvani a prilejuit locuitori-
lor din munţi triumful cel mai
mare. Încă o încercare împo-
triva lor, a lui Kemeny Farkas
dinspre Transilvania, dar la fel
cu puţin succes.
Odată cu invazia ruşilor, în-
treaga problemă din munţi tre-
ce apoi pe planul al doilea. Dar
nu şi înclinaţiile lui Iancu pen-
tru pace, despre care am auzit
vorbindu-se încă şi în luna iu-
lie. În tabăra din Alba-Iulia, de
exemplu, persista acea ştire că
ar fi dispus să conducă 8.000
de oameni împotriva ruşilor, în
calitate de colonel de honvezi, dacă
i se oferă condiţii de pace avantajoa-
se. Se poate că a fost doar un zvon.
Atâta însă este sigur că trupele de
honvezi, după lupta încheiată, au ie-
şit întregi (în sensul de nevătămate)
din mâinile lui Iancu.
Şi este şi mai sigur faptul că Ian-
cu, nu mult după zilele anului 1849, a
Crucea Iancului, lumină,
Peste munţi şi peste neam,
Pentru cei care dezbină
Fulger, pentru gând viclean.
Lacrimă prelinsă-n straie
În oglinzi de-nţelepciune,
Peste munte, vâlvătaie,
Luminând peceţi străbune.
De prin iunice suişuri
Îl reverberez pribeag
Şi pe Mureş, ca pe Crişuri
Ne-ai rămas acelaşi steag.
Crucea Iancului să pară
În oglinzi de vară nouă,
Ca un cântec peste ţară
Pe când ochii tainic plouă.
Lucilia Dinescu
(Arad, judeţul Arad)

190 de ani de la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu -

Actualitatea discursului său politic (II)
prof. Vasile Stancu pădenie (nenorocire, pacoste, urgie - n.a.). narea cea de obşte a norodului, au hotărât alcătuiau Comitetul de Oblăduire - n.a.), ei
(Sfântu-Gheorghe) Că aceşti ipochimeni (indivizi - n.a.) numai să meargă drept la Bucureşti ca să-şi ceară să oprească orice pornire de panduri şi de
din prieteşugul lor pentru străini sunt nără- dreptăţile, adecă să desfacă acel catahrisis altă oştire ce au cugetat a trimite împotri-
Cu toate că interesele puterii „protectoa- viţi (deprinşi, obişnuiţi - n.a.) a prăpădi ţara. (abuz, nelegiuire - n.a.) ce de multă vreme va norodului. Căci, trebuie să vă fac ştiut,
re”, nu erau atinse, fiind o problemă internă, Ei din toate laturile au adunat hoţi şi oameni apasă pe capetele noastre. domnule, că de se va trage măcar un singur
reacţia lui A. Pini, consulul general al Rusiei de nimic din toate treptele (în sensul de cate- În care pornire nimănuia nu se va face foc de armă asupra norodului, atunci în Ţara
la Bucureşti, este dură, fapt materializat prin gorii sociale - n.a.), i-au înavuţit, i-au poleit niciun rău. Căci norodul ştie că îşi are un Românească nu va mai rămâne nici măcar
expedierea unei scrisori lui Tudor, în care-l cu ranguri şi cu privileghiurile (în sensul de Stăpân căruia îi este preasupus şi că nu este un singur suflet de neam boieresc. Căci, tot
acuză de fapte „nelegiuite”. Drept răspuns, drepturi - n.a.) dobândite şi cumpărate cu dezvinovăţire pentru cel vinovat. Norodul norodul, aprins de dorinţa răfuielii cu acest
Tudor Vladimirescu îi trimite, la rândul său, sângele străbunilor noştri; iar pe noi, ticălo- nu va ridica mâna asupra nimănui şi rămâ- neam boieresc, aşteaptă numai semnalul ca
următoarea scrisoare, primită de consul la 1 şii iubitori de patrie, ne-au privit pururea cu ne supus preaputernicei împărăţii, după cum să şi-o potolească. Şi locuitorii poliţiei Bu-
februarie 1821: scârbă mai mare decât pe câinii lor. Excelenţa Voastră se poate încredinţa la ci- cureştilor cugetă la fel cu tot norodul.
„Cu cinste am primit scrisoarea care Ex- Şi după ce au adus ţara la o stare de go- tirea cererilor asemănătoare ce s-au trimis şi Cât despre mine, eu rog pe Excelenţa
celenţa Voastră aţi făcut bine a-mi trimite la liciune precum aceea în care se află morţii la Înalta Poartă şi totodată au fost supuse cu Voastră să contenească cu acele cugetări
25 ale lunii curgătoare. Din al căriia cuprins în mormânturi, nu s-au sfiit mai pe urmă multă plecăciune Maiestăţii Sale Împăratul ce-mi sunt potrivnice.
văd că eu sunt socotit un însoţit cu o ceată să calce dreptăţile pe care din vechime le tuturor Rosiilor (Rusiei - n.a.), apărătorul Eu de mult am dorit ca să plec dăloc spre
de arnăuţi (soldat mercenar - n.a.) şi că tre- aveau străbunii hărăzite de la preaputernica acestui de Dumnezeu păzit norod. Bucureşti, dar Adunarea Norodului nu mă
cerea mea dincoace de Olt este iarăşi socoti- împărăţie; iar de la o vreme încoace ne-au Ci, tot norodul roagă într-un glas pe Ex- lasă; ci cu înaintarea norodului voi veni şi eu.
tă o urmare nelegiuită. cufundat în mare ticăloşie, că noi nu mai ve- celenţa Voastră să binevoiască, în puterea P.S. Asemenea jelbi (cereri, plângeri -
Pentru aceasta se cade să fac ştiut Ex- dem să sece izvorul lacrimilor noastre. slujbei ce aveţi, a trimite copie după această n.a.) au fost aduse de la o vreme încoace
celenţei Voastre că eu sunt un adevărat fiu Şi eu de capul meu nicidecum n-am în- jalbă la dumnealui trimisul Rusiei la Ţari- la ştiinţa oblăduitorilor Prinţipatului, cum
al Patriei, care din tinereţea mea i-am făcut cercat cea de acum pornire, fără cât tot no- grad (Constantinopol, Înalta Poartă - n.a.). şi dumnealor boierilor, precum nu se poate
multe şi folositoare slujbe; însă că n-am do- rodul din cele cinci judeţe, din oraşe şi chiar Însă, pentru că Adunarea Norodului nu să nu ştie şi Excelenţa Voastră. Dar ei n-au
bândit alt folos, fără cât iubire şi jertfe de la din poliţia Bucureştilor, atât simpatrioţii a pricinuit şi nici nu va pricinui vreo neo- ţinut seamă câtuşi de puţin şi n-au contenit
norod, iar din partea boierilor nu mi-a fost mei (compatriot, conaţional - n.a.), cât şi oa- rânduială, noi rugăm cu plecăciune pe Exce- a săvârşi aceleaşi neorânduieli în oraşe, ca
cu putinţă a dobândi cât de mic folos. Ci în menii cei străini, cinstindu-mă pe mine cu lenţa Voastră să binevoiască a mijloci la bo- şi în trecuta vreme, şi această împrejurare
loc să-mi dea vreun ajutor, ei au umblat nu- credinţa lor, m-au luat a le fi chivernisitor ierii oblăduitori ai Divanului (membrii, din nu poate să scape băgării de seamă a Exce-
mai cu zătigniri (piedici - n.a.), până când (administrator, conducător - n.a.) în treaba rândul marii boierimi, care-l înlocuiau pe lenţei Voastre”.
mai la urmă am căzut în cea desăvârşită pră- cererii dreptăţilor, m-au tras cu ei şi, în Adu- Domn, până la venirea acestuia în ţară, care (va urma)
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211)
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş,
Adunarea Generală a Forumu-
lui Civic al Românilor din Covas-
na, Harghita şi Mureş (FCRCHM)
a făcut, sâmbătă (2 aprilie 2011 -
n.r.), la Miercurea-Ciuc, în judeţul
Harghita, un apel pentru apărarea
demnităţii naţionale şi a solicitat
crearea unui curent în Parlamentul
României care să împiedice vota-
rea unor legi care duc la pierderea
autorităţii statale.
Adunarea Generală a Forumu-
lui, la care au luat parte şi parla-
mentari, s-a desfăşurat sub înaltul
patronaj al Arhiepiscopului Co-
vasnei şi Harghitei, Ioan Selejan,
preşedinte de onoare al FCRCHM.
Arhiepiscopul Ioan a făcut apel
către parlamentari şi societatea ci-
vilă pentru iniţierea unei acţiuni
care să apere demnitatea naţiona-
lă şi echilibrul naţional. Toţi cei
prezenţi au fost de acord că apelul
trebuie îndreptat şi către reprezen-
tanţii UDMR, în condiţiile în care
drepturile acordate de România
minorităţilor respectă cele mai
înalte standarde europene.
„Astăzi am considerat de bine
ca, în cadrul Forumului Civic al
Românilor din Harghita, Covasna
şi Mureş, să iniţiem o acţiune pen-
tru apărarea demnităţii naţionale
şi a unui echilibru naţional. Pen-
tru că, în ultima vreme, în această
parte de ţară s-au desfăşurat une-
le acţiuni care au adus o anumită
atingere atât poporului român, cât
şi demnităţii naţionale”, a afirmat
înaltul ierarh.
În cadrul adunării s-a decis
constituirea unui grup de acţiune
pentru demnitatea naţională, la
care sunt chemaţi să adere oameni
politici, parlamentari, reprezen-
tanţi ai autorităţilor locale şi ai
societăţii civile, care să militeze
pentru stoparea degradării identi-
tăţii naţionale şi pentru realizarea
unui echilibru în spaţiul public.
Cu această ocazie s-a exprimat
îngrijorarea faţă de efectele unor
acţiuni organizate cu prilejul Zilei
maghiarilor de pretutindeni, dar şi
faţă de consecinţele pe care le-ar
avea adoptarea unor proiecte de
legi în forma propusă de UDMR,
precum Proiectul legii statutului
minorităţilor naţionale şi cel al re-
gionalizării României.
Preşedintele executiv al
FCRHCM, Ioan Lăcătuşu, a sus-
ţinut că proiectele de legi ale sta-
tutului minorităţilor naţionale şi
regionalizării, după adoptarea Le-
gii Educaţiei, ar duce de facto la
instituirea autonomiei pe criterii
etnice.
„Drepturile colective, princi-
piul teritorialităţii, crearea unor
organisme paralele cu cele ale
statului nu fac parte din practica
şi legislaţia europeană şi a adop-
ta asemenea lucruri reprezintă
greşeli de neiertat, cu consecinţe
incalculabile pe termen lung care
trec peste interesele partidelor.
(...) Normalitate înseamnă convie-
ţuire multietnică şi pluriconfesio-
nală şi nu enclavă etnică în inima
României. Dacă inima României
este bolnavă, va fi bolnavă şi Ro-
mânia”, a declarat Lăcătuşu.
La rândul său, vicepreşedintele
social-democrat al Camerei De-
putaţilor, Mircea Duşa, a precizat
că parlamentarii români prezenţi
la Miercurea-Ciuc au luat contact
singuri cu adevărurile despre ro-
mânii din zonă.
El a pledat pentru crearea unei
mişcări în Parlamentul Români-
ei, fără culoare politică, „care să
apere Constituţia, demnitatea ro-
mânilor şi să creeze un astfel de
imbold la parlamentari încât să nu
fie votate anumite legi care duc la
pierderea autorităţii statale”.
„Este necesară o reacţie politi-
că în Parlament, astfel încât deci-
ziile care se vor lua să nu încalce
nici Constituţia României şi nici
drepturile, tot mai puţine, din pă-
cate, ale românilor din Covasna şi
Harghita în special”, a spus sena-
torul PSD Titus Corlăţean, prezent
şi el la Miercurea-Ciuc.
La Adunarea generală a Fo-
rumului Civic al Românilor din
Covasna, Harghita şi Mureş au
mai participat deputaţii Victor So-
caciu, Horia Grama, Sergiu An-
don şi Florin Postolachi.
(AGERPRES)
Actualitate
Subprefectul Ionaşcu Valentin a depus
Coroană cu eşarfă tricoloră
fără denumirea instituţiei
Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Nu mică ne-a fost surpriza (deşi
personajul despre care facem vor-
bire a cam început să ne înveţe cu
astfel de gesturi), deunăzi, când
am constatat, vizionând câteva fo-
tografii ce ne-au fost transmise la
redacţie, că subprefectul judeţului
Covasna, Ionaşcu Valentin (cum
singur se prezintă pe cartea
de vizită), a depus o coroană
de flori cu eşarfă tricoloră, dar
fără ca pe ea să fie inscripţio-
nată denumirea instituţiei pe
care acesta o reprezintă. Evenimen-
tul (i-am spune straniu, dacă n-am
gândi sincer că e premeditat pentru
a nu supăra UDMR-ul) a avut loc
la Aita-Mare, acolo unde an de an
lucrătorii Inspectoratului Judeţean
de Jandarmi Covasna organizează,
cu prilejul Zilei Jandarmeriei Ro-
mâne (3 aprilie), un ceremonial mi-
litar şi religios la Monumentul Ero-
ilor Jandarmi. Dar, cum anul acesta
3 aprilie a picat exact duminica, iar
evenimentul s-a desfăşurat vineri, 1
aprilie, e foarte posibil să fie vorba
doar de o simplă păcăleală, şi po-
zele transmise „Condeiului arde-
lean” să fie trucate. E posibil, nu-i
aşa, că doar nu credem că domnul
subprefect Ionaşcu Valentin, plă-
tit din bani publici să reprezinte şi
să apere Statul Român, ar fi putut
omite intenţionat să inscripţione-
ze pe eşarfă
Instituţia
Prefectului
- Judeţul Co-
vasna?! Ori,
poate, cum
spuneam mai
sus, îi e mai
bine, mai co-
mod, domniei
sale aşa? De
ce oare una
ca asta? Ghici
ciupercă ce-i.
 Reportaj Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211) 7

Doru Decebal Feldiorean bogate mai ales toamna şi primăvara, iar luncă plină de bălţi, mlaştini şi ape curgătoa- bovine, cabaline), cultivarea terenurilor
(Sfântu-Gheorghe) formele de relief sunt două la număr, munţii re, conform Monografiei comunei Barcani. (destul de slabe calitativ), prelucrarea lem-
şi depresiunile.
Comuna Barcani (foto sus), din Covas- Primele informaţii despre popularea lo-
na, este situată la sud de Zagon, în colţul sud- calităţii provin de la începutul anilor 1700,
estic al judeţului, pe drumul naţional (DN) 13 iar prima atestare documentară a Barcaniu-
E, la o distanţă de 55 de km de municipiul re- lui datează din anul 1843, denumirea istori-
şedinţă Sfântu-Gheorghe, la 50 de km de Bra- că a localităţii fiind „Barcanu”. Iniţial, actu-
şov şi la 115 km de Buzău. De Barcani, care alul teritoriu al comunei Barcani aparţinea
se află la o altitudine de peste 700 de metri şi câtorva familii din Zagon şi unor asociaţii
care este centrul de comună, mai aparţin sate- de asemenea din această localitate.
le Lădăuţi şi Sărămaş. Împreună cu comunele Cu privire la existenţa unor persoane care
Vama-Buzăului, care aparţine de judeţul Bra- au purtat acest nume şi pe care localitatea
şov, şi Sita-Buzăului, şi cu oraşul Întorsura- l-ar fi împrumutat la plecarea lor de aici, poa-
Buzăului alcătuiesc Depresiunea Buzaielor. te fi amintit vistiernicul Barcan, membru al
Despre această frumoasă comună ştim Sfatului lui Mihai Viteazul în Transilvania.
că se încadrează în tipul de climat tempe- Datorită faptului că în ţara noastră există mai
rat-continental, cu ierni foarte reci. Aici multe localităţi a căror denumire are ace-
frigul se menţine vreme de cinci, şase luni eaşi rădăcină - cum sunt Barcan, Bărcăneşti
pe an, iar brumele sunt târzii de primăva- ori Barcani -, acest nume exprimă un anu-
ră şi timpurii de toamnă, cu urmări absolut mit mediu biologic, o anumită stare de fapt.
nefavorabile pentru agricultură şi, implicit, Aşa se face că numele de Barcanu vine de la În comună, principalele ocupaţii ale lo- nului, a preparatelor şi produselor lactate şi
cu formări dese ale ceţii. Precipitaţiile sunt „bara” - baltă, barcan, ceea ce reprezintă o calnicilor sunt creşterea animalelor (ovine, valorificarea produselor animaliere.
Am stat de vorbă, deunăzi, cu edilul comunei Barcani, pe o lungime de 3 km cu suma de dreapta), care este deja gata şi reface, deşi ar fi foarte util.
Gheorghe Marin (foto mare), care a primit echipa „Condeiului 400 de mii de lei. Pentru această care a costat 90 de mii de lei. - Vreţi să vă spun istoria acestui
ardelean” cu deosebită amabilitate, aşa cum ne-a obişnuit de-a lucrare, deşi aveam promise sume
lungul anilor. Sigur pe el, fapt ce rezultă, evident, din longevitatea de la „judeţ”, nu am primit nimic.
sa ca prim gospodar al Barcaniului (are cinci mandate la activ),
primarul PSD ne-a răspuns, rând pe rând, la toate întrebările: Monumentul Eroilor, „bijuteria”
- Domnule primar, care sunt bine, probleme destul de serioase reabilitatului centru de comună
noutăţile prin comună? Ce lu- cu inundaţiile…
crări aţi demarat sau finalizat în - Aşa este. În vara lui 2010 ne-au - Am observat, la sosire, că
anul 2010? creat necazuri patru poduri şi mai centrul de comună arată tot mai

- Care sunt celelalte planuri pe drum? El a devenit naţional, prin-

- Anul trecut am continuat lucră-
rile la căminele culturale din satele
Lădăuţi şi Sărămaş, în valoare de
500 de mii şi respectiv, un milion de
lei. Şi, cu toate că ni s-a promis că
vor fi asigurate 50 la sută din fon-
duri, până la urmă se pare că aces-
tea trebuie să le finalizăm, în 2011,
numai cu bani de la bugetul local.
Apoi, tot în 2010 am început mo-
dernizarea drumului comunal (DC)
23 (Barcani - Sărămaş), pe o lungi-
me de 6,5 km, urmând ca în acest
an să finalizăm proiectul, în valoare
de 1,4 milioane de lei, prin turnarea
asfaltului pe porţiunile prevăzute.
De asemenea, pe data de 15 septem-
brie 2010, s-a dat în folosinţă noul
sediu al Grădiniţei Barcani (foto
jos), pentru care am primit fonduri
de la Ministerul Educaţiei, Cerce-
tării, Tineretului şi Sportului, 700
de mii de lei. Dar, întrucât banii nu
ajungeau, finalizarea proiectului a
revenit tot Primăriei, care a mai alo-
cat pentru încheierea lucrărilor 100
de mii de lei.
- Aţi avut, dacă ne amintim
multe podeţe. Prin urmare, am alo-
cat 100 de mii de lei pentru repara-
rea a două poduri şi a tuturor aces-
tor podeţe. La celelalte două poduri
rămase, avem deja elaborate studii
de fezabilitate, documentaţiile fiind
depuse atât la Consiliul Judeţean
Covasna, cât şi la Ministerul Dez-
voltării Regionale şi Turismului.
- Aţi mai derulat şi alte proiecte,
domnule primar?
- Desigur. Am reparat drumurile
din comună cu 50 de mii de lei.
Apoi, am făcut o reparaţie capi-
tală, în toată comuna, la sistemul
de iluminat public, lucrare la care
am dat 300 de mii de lei avans,
urmând să plătim, vreme de trei
ani, restul sumei în leasing. Ceea
ce este, însă, foarte important, este
faptul că în acest fel am reuşit să
reducem consumul de curent elec-
tric cu 50 la sută. Practic, suma lu-
nară pe care o vom plăti pe curent
va fi aceeaşi, dar s-a triplat numă-
rul de becuri. De asemenea, un alt
proiect constă în extinderea reţelei
de apă potabilă în satul Barcani,
bine. Lucraţi de zori la înfrumu-
seţare…
- Lucrăm la amenajarea parcu-
lui central, un proiect demarat în
2010 şi care va fi finalizat tot în
2011, în valoare de 100 de mii de
lei. În cadrul acestuia, vor fi rea-
bilitate toate clădirile instituţiilor
din centrul de comună. Inima Bar-
caniului va deveni un centru de
comună cum nu mai este altul în
judeţul Covasna, iar „bijuteria” lui
va fi Monumentul Eroilor (foto
care le aveţi pentru anul în curs?
- Avem studii de fezabilitate cu
care participăm la accesarea de
fonduri europene nerambursabile
pentru: canalizare în satul Barcani,
apă şi canalizare în satele Lădăuţi
şi Sărămaş, pod peste albia pârâu-
lui Barcani în strada Pârâul Cresteş,
reabilitare DC 22 Barcani - Lădăuţi
în lungime de 6 km, construire a opt
săli de clasă la Şcoala Generală Bar-
cani (se impune datorită numărului
de elevi), reparare strada Almaş în
lungime de 2,3 km (legătură între
DN 13 E şi DC 22).
„DN 13 E va fi modernizat
până la urmă”
- Apropo de DN 13 E (foto mic).
Ce se mai aude cu acest drum,
când va fi el reabilitat total? Vă
întreb aşa, că sunt ani buni de
zile de când el este naţional pe
hârtie, dar de refăcut nu se mai
tr-o hotărâre de guvern, pe data de
17 noiembrie 2004. Atunci, patru
drumuri judeţene au fost transfor-
mate în DN 13 E (Feldioara - În-
torsura-Buzăului, prin Hăghig -
Vâlcele - Sfântu-Gheorghe - Reci
- Covasna - Zagon - Barcani),
datorită colaborării dintre doi pri-
mari de peste deal, adică din Za-
gon (Kiss Iosif - n.r.) şi Barcani
(Gheorghe Marin - n.r.). Drumul,
pe tronsonul menţionat mai sus,
are o lungime de 79 de km. Este
deja pregătit studiul de fezabilita-
te şi sperăm că până în 2013-2014
drumul acesta va arăta a drum na-
ţional măcar pe două treimi din
lungimea lui.
- Mă bucur că sunteţi aşa de
optimist, domnule primar. Ţin,
însă, să vă dezvălui că gurile rele
spun că proiectul de hotărâre de
guvern de desfiinţare a acestui
drum naţional există deja şi chiar
acum se află pe masa actualilor
guvernanţi. UDMR-ul l-ar vrea,
se pare, desfiinţat, iar ceea ce vrea
UDMR-ul se cam face în ţara
asta, după cum vedem mai ales în
ultimii ani…
- Nu comentez, domnule director.
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211) Politic local - Opinii - Editorial
Preşedintele PD-L Covasna, Dan Manolăchescu, a încasat 10.000 de lei de la Consiliul Judeţean Covasna
şi 3.000 de lei de la Primăria Sfântu-Gheorghe

Fonduri publice pentru promovarea broşurii

„Mituri ale Ţinutului Secuiesc”
Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
În anul 2009, Dan Manolă-
net a Primăriei Sfântu-Gheorghe,
Dan Manolăchescu a încasat suma
de 3.000 de lei în anul 2009.
Fie datorită unui tiraj mare,
fie datorită neepuizării broşurii
în anul 2009, în 2010, Dan Ma-
nolăchescu a mai primit şi de la
Consiliul Judeţean Covasna încă
10.000 de lei, pentru promovarea beneficiile acesteia”.
aceleiaşi cărţulii.
Interesant este faptul că suma
este mai mare decât media sume-
lor alocate organizaţiilor nongu-
vernamentale pentru derularea de
proiecte propriu-zise, despre care
noi credem că sunt mai costisitoa-
re decât simpla promovare a unei
broşuri.
Potrivit www.divers.ro, Dan
Manolăchescu este laureat al
Fundaţiei Julianus „pentru rolul
important pe care îl are în reali-
zarea comunicării dintre maghiari
şi români, pentru acceptarea, în
mod public, a idealului obţinerii
autonomiei Ţinutului Secuiesc şi
pentru eforturile pe care le-a de-
pus pentru a convinge românii de

chescu, între timp devenit preşe-

dinte al PD-L Covasna, a lansat o Premiul Julianus a mai fost
broşură intitulată „Mituri ale Ţi- acordat fostului preşedinte al Con-
nutului Secuiesc”. Asta, aşa, ca şi siliului Naţional Secuiesc, dr. Csa-
cum un astfel de ţinut ar exista… po Jozsef, pentru iniţiativa şi lupta
Noi tot căutam de atunci o astfel în vederea obţinerii autonomiei
de denumire pe harta administrati- aşa-zisului ţinut secuiesc, şi Evei
vă a României, dar n-o găsim nici- Maria Barki, avocat de origine
cum. maghiaro-italiană care trăieşte în
În sfârşit, pentru promovarea Austria, declarată, în 1994, „per-
broşurii, aşa cum reiese din actele sona non-grata” de către Guvernul
oficiale afişate pe pagina de inter- României.

Ne scrieþi, vã publicãm:
v ic ti m a c a n in e lo r „ d e lu x ”
Municipiul Sfântu-Gheorghe -
Odată cu sosirea primăverii, oraşul co-
văsnean Sfântu-Gheorghe demonstrează
că se încăpăţânează a concura, cu mari
şanse de reuşită, pentru obţinerea premiu-
lui acordat ,,CELUI MAI PLIN DE EX-
CREMENTE CANINE ORAŞ DIN EU-
ROPA”. Spaţiile verzi, locurile de joacă
pentru copii din cartiere, expun dizgraţio-
sul tablou al „urmelor” lăsate de caninele
„de apartament” scoase zilnic la plimbare
de către iubitorii lor stăpâni. Sunt pline
de urină şi de vomă canină chiar şi scările
sau ascensoarele din blocurile de locuin-
ţe. Oraşul pare un imens şi la vedere WC
canin, spre necinstea edililor săi şi a celor
care ar trebui să manifeste mai multă res-
ponsabilitate faţă de sănătatea comunităţii.
Este cunoscut faptul că prin fecalele ca-
ninelor (care sunt purtătoare ale unor peri-
culoşi agenţi patogeni şi care, fatalmente,
sunt aduşi în casele noastre pe tălpile în-
călţămintei sau sub formă de praf micronic
purtat de vânt) se pot produce grave infec-
ţii cu diverse bacterii, viruşi, ciuperci ş.a.
Un singur exemplu: infectarea cu Campy-
lobacteri jejuni constituie principala ca-
uză a gastroenteritei bacteriene, maladie
contagioasă în rândul membrilor aceleiaşi
familii sau în cel al colectivităţilor de copii
din creşe şi grădiniţe etc.. În aceeaşi ordine
de idei, îmbolnăvirea de toxocarioză ocu-
lară (încasată tot de la canine) poate con-
duce la pierderea definitivă a vederii.
În consecinţă, pe calea acestei sesizări,
solicităm organelor locale care sunt res-
ponsabile de sănătatea oamenilor urbei ca,
în virtutea prerogativelor cu care au fost
învestite de lege, să ia, neîntârziat, mă-
suri operative energice vizând eradicarea
sus-amintitei surse de poluare a oraşului
nostru, preîntâmpinându-se astfel apariţia
unor eventuale maladii cu urmări imprevi-
zibile.
Arkosy Bela (Sfântu-Gheorghe)

Biserica Ortodoxă Română, târâtă pe taraba răutăţilor

(urmare din pagina 1)
Nu ştiu cât o fi de mare contribuţia
lui către Statul Român, în calitate de
contribuabil, însă sunt sigur că din
ceea ce dă statul pentru construirea
Catedralei, provenind, cota-parte,
din banii individului, nu se vor putea
aşeza nici măcar două cărămizi!
Ceea ce nu ştie, însă, individul -
ca, de altfel, şi ceilalţi aflaţi pe ace-
eaşi parte a baricadei antiortodoxe
- este că, încă de la începutul exis-
tenţei formaţiunilor statale româ-
neşti (adică înainte de întemeierea
Statului Naţional Unitar Român),
între acestea şi biserica străbună
a existat o permanentă şi strânsă
legătură, cu urmări benefice pen-
tru amândouă. Nu întâmplător, fi-
„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii”, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul” lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.”
indcă suntem „în bazinul Dunării
de jos singurul popor creştinat
pe nesimţite încă din cele dintâi
timpuri ale erei creştine” (Simi-
on Mehedinţi). Aşa a fost posibilă
o adevărată simbioză între stat şi
Biserica Ortodoxă Română, fără
antagonisme, fără ciocniri violente
şi fără dispute pentru supremaţie,
aşa cum s-a întâmplat la alte po-
poare. Şi asta pentru că românii au
fost dintotdeauna fiii aceleiaşi bi-
serici: Biserica Ortodoxă Română.
Aşa s-a întâmplat ca legea bisericii
străbune să devină şi „legea româ-
nească”, pătrunsă adânc în viaţa şi
sufletul poporului român, astfel că,
de-a lungul vremii, grija cea mare
a românilor a fost „să ţină credin-
ţa, care de la început o au luat”,
cum scria renumitul învăţat Petru
Maior. Numai aşa se explică de ce
încercările disperate de a-i catoli-
ciza şi de a-i calviniza pe românii
transilvăneni s-au izbit de rezisten-
ţa dârză, neînduplecată, a acestora.
Dar legea strămoşească, devenită
„lege românească”, a constituit şi
un important factor de unitate naţio-
nală, liantul puternic care a legat pe
toţi românii şi i-a îndemnat la unitate
naţională, prin constituirea Statului
Naţional Unitar Român.
Prin tot ceea ce se întâmplă azi,
putem să ne dăm seama, cu uşurin-
ţă, că acei care concep asemenea
emisiuni, precum cea botezată „Cu
ochii-n patru”, nu ar fi exclus să se
afle în serviciul celor care urmă-
resc, tot mai insistent, dezmembra-
rea teritorială a României, fiindcă
„este un stat artificial, creat de
Trianon, stăpânind teritorii ungu-
reşti ocupate”. Fapt care a fost po-
sibil prin „expansiunea violentă a
ortodoxiei pe pământul secuiesc”!
Iată că asemenea idei, antinaţio-
nale şi antiortodoxe, au ajuns să fie
difuzate taman de postul naţional
de televiziune!!! Pornind, desigur,
de la nişte afirmaţii mincinoase, ne-
trebnice, ce pot duce uşor la dezin-
formarea ascultătorilor, despre uri-
aşele bogăţii şi venituri băneşti pe
care le are Biserica. Oare mai poate
fi numit un astfel de post „televiziu-
ne naţională”? Acesta nu îşi desfă-
(David Prodan, Memorii, 1993)
şoară activitatea tot pe banii noştri,
ai contribuabililor? Merită să-i pri-
mească? În niciun caz! Să trăiască,
cum se spune, din „suc propriu”,
aşa cum se cere şi doreşte să trăias-
că Biserica Ortodoxă Română! Iar
dacă mai punem în balanţă servici-
ile pe care „postul naţional de tele-
viziune” le aduce românilor şi Sta-
tului Naţional Român, în compara-
ţie cu cele pe care le aduce Biserica
noastră strămoşească, atunci fără
îndoială că aceasta din urmă, adi-
că Biserica Ortodoxă Română, ar
avea tot dreptul să fie ea declarată
„Biserică Naţională”, nu majorita-
ră, cum este în prezent. Cu atât mai
mult cu cât 87 la sută dintre români
sunt creştini ortodocşi!
 Sport Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211) 9
Oţelul Galaţi este, în continuare, liderul Ligii I
Rezultate Televizări Televizări

Li g a I
l u p t a etapa
a XXIV-a
etapa etapa

c i n g e cât a XXV-a a XXVI-a

î n
să încingă

Se
lupta pentru cam- Marţi, 5 aprilie Sâmbătă, 9 aprilie Marţi, 12 aprilie
pionat. Cel mai bun exemplu Victoria Brăneşti - S. Studenţesc Unirea Urziceni - Oţelul Galaţi Dinamo - Unirea Urziceni
Fap- în acest sens este acela că, deşi Oţe- 1-1 (GSP TV - 15:00) (Antena 1 - 14:00)
tul că tot lul nu a luat decât un punct în cele Gloria Bistriţa - „U“ Cluj
două runde, Timişoara nu a reuşit să FC Vaslui - Dinamo Gloria Bistriţa - FC Vaslui
mai multe dintre candi- 2-4
îi ia faţa, cu toate că acum avea ma- (Antena 1 - 17:00) (Digi Sport - 20:30)
datele la titlu se împiedică rând pe Steaua - Unirea Urziceni
rând, aşa cum s-a întâmplat şi în ulti- rea ocazie. Partide tari urmează şi în FC Braşov - Gloria Bistriţa
rundele XXV şi XXVI. (A.M.B.) 5-0
mele două etape disputate, nu face de- (GSP TV - 19:00) Miercuri, 13 aprilie
„U“ Cluj - Gaz Metan Mediaş Astra Ploieşti - S. Studenţesc
„U“ Cluj - Dinamo
Miercuri, 6 aprilie (Digi Sport - 21:00) (GSP TV - 15:30)

Rezultate
2 -1 Gaz Metan M. - FCM Tg. Mureş
Gaz Metan Mediaş - FC Braşov
0-0
Sâmbătă, 2 aprilie Duminică, 10 aprilie (GSP TV - 17:30)

etapa
FC Timişoara - Astra Ploieşti
FCM Tg. Mureş - Gloria Bistriţa Pandurii - Victoria Brăneşti FC Timişoara - Pandurii Tg. Jiu
2-2
2-0 (GSP TV - 15:00) (Digi Sport - 19:30)
Oţelul Galaţi - FC Vaslui

a XXIII-a
Sportul Studenţesc - „U“ Craiova 0-0 S. Studenţesc - FC Timişoara Steaua - Oţelul Galaţi
3-0 Dinamo - FC Braşov (Digi Sport - 17:00) (Digi Sport - 20:30)
FC Timişoara - Steaua 2-1 Astra Ploieşti - Steaua
Vineri, 1 aprilie 0-0 (Digi Sport - 20:30) Joi, 14 aprilie
Astra Ploieşti - Victoria Brăneşti Joi, 7 aprilie „U“ Craiova - FCM Târgu-Mureş
2-0 Duminică, 3 aprilie „U“ Craiova - Pandurii Tg. Jiu* Luni, 11 aprilie (GSP TV - 15:00)
FC Vaslui - Unirea Urziceni Pandurii Tg. Jiu - CFR Cluj CFR Cluj - Rapid* FCM Târgu-Mureş - CFR Cluj Victoria Brăneşti - Rapid
2-0 2-1 (GSP TV - 18:00) (GSP TV - 17:00)
FC Braşov - Oţelul Galaţi Rapid - Gaz Metan Mediaş *Partidele s-au terminat după în- Rapid - „U“ Craiova CFR Cluj - „U“ Cluj
1-0 2-1 chiderea ediţiei. (Digi Sport - 20:30) (Digi Sport - 20:30)

- re z u lt a te tur CLASAMENT
Sfe rt u ri d e fi n a lă
M V E I GOL P A
Marţi, 5 aprilie 2011 Miercuri, 6 aprilie 2011 1 Oţelul Galaţi 24 15 4 5 30-16 49 +10
2 FC Timişoara 24 12 12 0 43-25 48 +12
Real Madrid - Tottenham (4 - 0) FC Barcelona - Sahtior Donetsk (5 - 1) 3 FC Vaslui 24 12 8 4 33-20 44 +8
Inter Milano - FC Schalke 04 (2 - 5) Chelsea Londra - Manchester (0 - 1) 4 Dinamo 24 11 7 6 50-37 40 +1
*Returul va avea loc în perioada 12 - 13 aprilie 2011. 5 Steaua 24 11 7 6 33-20 40 +4
6 Gaz Metan Mediaş 24 10 8 6 28-21 38 +2

Sferturi de finală - tur

7 Rapid 23 10 7 6 33-17 37 +1
8 CFR Cluj 23 8 8 7 36-30 32 -1
9 Astra Ploieşti 24 6 13 5 26-24 31 -2
10 FCM Târgu-Mureş 24 8 6 10 24-34 30 -6
Joi, 7 aprilie 2011 11 „U“ Cluj 24 8 6 10 32-44 30 -6
FC Porto - Spartak Moscova* Villarreal - Twente Entschede* 12 FC Braşov 24 6 11 7 24-27 29 -7
Benfica Lisabona - PSV Eindhoven* SC Braga - Dinamo Kiev* 13 Gloria Bistriţa 24 7 6 11 27-35 27 -12
*Partidele s-au terminat după închiderea ediţiei. **Returul va avea loc în data de 14 aprilie 2011. 14 Pandurii Târgu-Jiu 23 5 8 10 21-33 23 -10
15 „U“ Craiova 23 5 7 11 25-31 22 -11
16 Victoria Brăneşti 24 4 9 11 27-40 21 -15
17 Unirea Urziceni 24 4 7 13 15-36 19 -17
Sportivii Clubului Sportiv Ciprian, 18 Sportul Studenţesc 24 4 2 18 23-40 14 -19

în ascensiune spre podiumul naţional Liga Campionilor Europa League Retrogradare

Andrei Mihai Braşoveanu inţa afirmării pentru a reprezenta băieţi 12 ani şi Ioana Hermenean pe
(Sfântu-Gheorghe) cu cinste judeţul nostru, trei dintre locul 24 naţional la fete 11 ani.

Pe parcursul a şase reuniuni, la

sfârşitul lunii trecute s-a desfăşurat,
la bazinul Olimpic din Piteşti, Cam-
pionatul Naţional de Poliatlon, la
11-13 ani. Au fost prezente la start
40 de cluburi din ţară, cu un număr
total de aproximativ 430 sportivi
participanţi.
Din nou, aşa cum ne-a obişnuit
în ultimii doi ani, Clubul Sportiv
Ciprian (CSG) a reprezentat jude-
ţul Covasna, prin înscrierea a opt
sportivi din municipiul Sfântu-
Gheorghe şi oraşul Întorsura-Bu-
zăului, respectiv: Ciprian Furtună,
Farkas Karla, David Lazăr, Mihaly
Zsolt, Ioana Hermenean, Henrietta
Van Dooren, Ioana Todoran şi Tom-
pa Gyorgy Kadosa.
Dovada că au pătruns în viaţa
competiţională sportivă nestăvi-
liţi de a înainta cu paşi repezi spre
podium, mânaţi de orgolii şi năzu-
sportivii CSG au reuşit ca la 3 din Antrenorul Ciprian Grosu s-a
arătat foarte mulţumit de rezulta-
tele obţinute, prin ele relevând îm-
Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
bunătăţirea substanţială a timpilor
obţinuţi de la o competiţie la alta şi
ascensiunea considerabilă a spor-
în judeţul Mureş
tivilor săi prin afirmarea în plan
naţional. Acesta a declarat că se va
cele 4 procedee de înot să se claseze strădui să ducă la îndeplinire toate
în primii 12 cei mai buni înotători ai proiectele propuse şi în acest an, Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
ţării, astfel: pentru a încerca să transforme aceşti Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
- David Lazăr (12 ani) - locul 7 copii în juniori valoroşi.
la 50m liber, locul 10 la 100m liber Sub sloganul „să formezi o echi- ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
şi locul 11 la 200m liber; pă este doar ÎNCEPUTUL, să ră- care aferente).
- Ioana Hermenean (11ani) - lo- mâi împreună este PROGRESUL Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
cul 6 la 50m spate, locul 10 la 50m şi să lucrezi împreună este SUCCE- gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
liber şi 50m bras; SUL”, CSG Sfântu-Gheorghe con-
- Tompa Gyorgy Kadosa (11 sideră că prin rezultatele obţinute în de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
ani) - locul 12 la 50m bras. cei doi ani de la înfiinţare a reuşit să tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
Ca urmare a punctelor acumula- îşi exprime dorinţa de afirmare pe Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
te în toate probele, în lista clasamen- plan naţional şi nu numai, tocmai ferată propriu şi acces direct la E60.
telor cumulat individuale pe catego- de aceea arătându-se deschis să aibă
rii de vârstă, David Lazăr a reuşit colaboratori şi sprijin de la câţi mai
să se claseze pe locul 14 naţional la mulţi iubitori ai înotului. Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211) Şah

inea
Foto: Nicolae Vereş

Imagmânii
ă
săpt

Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
Şi tu ne poţi trimite poze: folos.
info@condeiulardelean.ro Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
O fotografie, recentă, din Ţara Moţilor, un loc de Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
cuget și simţire românească al urmașilor, urmașilor rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
Voievodului Avram Iancu. mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

LIMITAREA ACTIVITĂŢII FIGURILOR ADVERSE
-Rh7 59.Te4? (Albul nu observă varianta elegantă
59.Cg5+ - Rh6 60.T:f6+ - g:f6 61.Cf7+ Rg7 62.Dh6+
R:f7 63.Dh7+ - Rf8 64.Cg6 mat) 59...T:e7? 60.T:e7
Aplicarea, încă din faza de deschidere, a principiului limitării figurilor adverse îşi re” trebuie doar să mai schimbe nebunul de şi negrul a cedat 1-0.
pune amprenta asupra desfăşurării ulterioare a partidei. câmpuri albe, apărând însă în prealabil câm- De remarcat, în comentariile făcute de Karpov,
Partida Karpov - Andersson (Stockholm, 1969) dovedeşte cunoştinţe serioase de purile c4 şi e4, după care adversarul nu îşi analogiile pe care le face cu alte sisteme de deschidere
strategie, aplicând încă din faza de deschidere principiul sus-amintit. mai poate apăra câmpurile slabe din propria şi de asemenea claritatea expunerii ideilor care îl con-
duc la alegerea planului de joc.
poziţie. Acesta ar fi planul strategic general
KARPOV-ANDERSSON Cb7 16.c4-Tfb8 17.Ce3-Nf8 18.Cf5-
pe care trebuie să-l aplice albul. Dar pentru
(Stockholm, 1969) C97
Cd8 19.Ch2 (,,Albul pregăteşte sparge-
rea f2-f4, mult mai eficientă aici decât a-l duce la îndeplinire, albul trebuie să facă Problemã propusã
faţă tuturor greutăţilor şi de asemenea să
înaintarea tipică g2-g4, deoarece nebunul
1.e4-e5 2.Cf3-Cc6 3.Nb5-a6 4.Na4- din d7 împiedică apărarea importantului evite capcanele tactice”. pasionaþilor de ºah
Cf6 5.0–0-Ne7 6.Te1-b5 7.Nb3-d6 8.c3 câmp e5 cu calul, ori tocmai atacul acestui 26…a5 (Prin această încercare de
0–0 9.h3-Ca5 10.Nc2-c5 11.d4-Dc7 punct face parte din planul albului) 19... contrajoc negrul încearcă să deschidă
CVETKOVIC Miroslav
12.Cbd2 Nb7 13.d5! La vremea respec- Ce8 20.h4 (Nu contravine, după cum s-ar coloanele ,,b” şi ,,c”) 27.a4! (,,Slăbi- Bilten 1962
tivă această continuare a fost conside- părea ideii de a juca f4, deoarece cu 20.h4 rea câmpului b4 nu are mare importanţă,
rată o noutate, mai frecvent jucându-se albul încearcă să câştige cât mai mult spa- aducerea calului negru la b4 nefiind pe-
13.Cf1-Tfe8 14.d5-Nc8 15.Ce3-Nf8 ţiu) 20...f6 ,,Este interesant de observat riculoasă”- Karpov) 27...b:c4 28.b:c4-
16.Rh1-g6 17.g4-Ng7 18.Tg1-Rh8 că în încercarea de a activiza unul din cai Ca6 29.De2-Ta7 30.Nd2-Tab7 31.Nc3!
19.Cg5 Cb7 cu egalitate ca în partida negrul îl limitează pe celălalt”- Karpov). (,,Este necesar ca albul să ia sub control
Boleslavski - Smaslov, Varşovia 1947. 21.h5-Cf7 22.Te3 (,,Linia a 3-a este ma- toate punctele prin care poate pătrunde
Foarte instructiv este comentariul lui gistrala ideală pentru a transla turnul pe turnul negru” - Karpov) 31...Cb4 32.Nd1
Karpov: ,,Albul închide imediat centrul oricare din flancuri”- Karpov) 22…Cg5 (Manevrele care urmează, aparent greu
şi nebunul negru va trebui să piardă mai 23.Ch4-Dd8 24.Tg3-Cc7 25.C2f3-h6?! de înţeles, au drept scop atât realizarea
multe tempouri pentru a se instala pe d7. (Era mai bine pentru negru să încerce planului strategic (schimbarea nebunului
Consider părerea că în poziţii închise seria de schimburi 25...b:c4 26.b:c4- de câmpuri albe - s.n.) cât şi împiedica-
pierderea de tempouri nu este importantă C:f3+ 27.C:f3 pentru a-şi uşura apărarea) rea oricărei încercări de activizare din
este greşită.“ 26.Cg6 (Vezi diagrama ) partea negrului) 31…Ca6 33.Cd2-Cb4
Bineînţeles că în poziţiile deschise, 34.Te3-Ne8 35.Cf1-Dc8 36.Cg3-Nd7
avantajul câştigului de timp este mai pre- 37.Dd2-Ch7 38.Ne2-Rf7 39.Dd1-Ne7
ţios, dar nici în poziţiile închise pierderea 40.Cf1-Nd8 41.Ch2-Rg8 42.Ng4! (În
de timp nu se justifică, deşi ea se face mai sfârşit albul reuşeşte să schimbe nebunul.
puţin simţită”) 13...Nc8 14.Cf1-Nd7 Al- Negrul nu poate juca acum 42…N:g4
bul a jucat 15.b3! [,,Cu scopul de a limita 43.C:g4-Cc2 din cauza 44.C:h6+) 42...
activitatea calului negru din a5. Desigur, Cg5 43.N:d7-D:d7 44.Cf1 f5 (,,Albul
ca în multe alte deschideri, negrul are gre- ameninţă că după manevra Cf1-g3-f5, Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
utăţi cu dezvoltarea uneia sau alteia dintre urmată de atacul de pioni g3-f4 să obţină Din nou o miniatură, de data aceasta a unui
figuri. Este suficient să ne amintim de ne- atac decisiv. Andersson face încercări de cunoscut problemist sârb. Cu toată simplitatea
bunii ,,limitaţi” din Apărarea franceză sau a ieşi din strânsoare”- Karpov) 45.e:f5- construcţiei, „cheia“ nu este deloc uşor de găsit!
sistemul Benoni. În cazul de faţă putem D:f5 46.Cg3-Df7 47.De2!- Nf6 48.Tf1!-
vorbi despre ,,sărmanul cal spaniol” care Dd7 49.f4-e:f4 50.T:f4 (Albul a reuşit Soluţia problemei:
nu reuşeşte ,,să-şi găsească liniştea”. El să deschidă coloanele pe flancul regelui) 2.Dg2# 1–0
este lipsit de câmpul c4, iar dacă negrul 50...N:c3 51.T:c3-Te8 52.Te3-Tbb8
[Sau a) 1...Rf2 2.Dg2#; b) 1...Rf1 2.Dg2#; c) 1...Rd1 2.Dd3#]
1.Nh6 Rxf3
împinge acum pionul ,,c” urmează b3-b4, Iată cum comentează Karpov poziţia 53.Df2 (Ameninţarea 54.Te7 este decisi-
după care ,,sărmanul cal spaniol” este lip- din diagramă: ,,Aşadar, albul a obţinut totul vă) 53...Ch7 54.Cf5 T:e3 55.D:e3-Cf6 ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
sit de orice perspective” Karpov] 15… sau aproape totul. Pentru o ,,deplină ferici- 56.Cge7+ - Rh8 57.C:h6-Te8?? 58.Cf7+ doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

Jobbik insistă asupra includerii tică naţională trebuie întruchipată şi asigurarea autonomiei, o comunita- Cum ar putea fi stopată scă- cei romano-catolici, pe toţi cei
în constituţie a susţinerii autode- în constituţie. te nu poate dispune de drepturi ega- derea numerică a maghiarimii? care încă mai vorbesc limba ma-
terminării. Argumentele aduse: În Suntem convinşi că propunerea le. Printr-o declaraţie făcută în 26 Aş avea o idee, deşi ştiu că este ghiară (nu pentru mult timp!) şi
urma prăbuşirii regimurilor comu- noastră se va bucura de susţinerea iulie 2010, vicepremierul Semjen a una foarte discutabilă. Maghiarii pe toţi cei care şi-au uitat, ce-i
niste, în special în ultimii ani, am partidelor de guvernământ, având declarat că înfăptuirea autonomiei din Moldova ar trebui reataşaţi la drept, limba maternă, însă în
putut fi martorii revendicării tot în vedere că politicienii partidelor presupune cel puţin trei condiţii: pe trupul naţiunii. Nu în Transilva- baza religiei lor, încă se mai de-
mai vehemente de către comunităţi- aflate la putere au făcut mai multe de o parte, voinţa politică a comu- nia, nu în Banat, ci în actuala ţa- osebesc de marea care îi înghi-
le care trăiesc pe teritoriile rupte a declaraţii în acest sens. În 11 octom- nităţii locale. Pe de altă parte, este ră-mamă. Exemple de acest gen te lacomă. Biserica de acolo nu
drepturilor cuvenite. Revendicările brie 2008, Hans-Gert Pottering, pre- vorba despre înfiinţarea unor orga- au mai fost: cam pe la cumpăna mai reprezintă o forţă de coezi-
lor sunt juste, iar dacă maghiarimea şedintele Parlamentului European, a nizaţii politice capabile să impună secolelor, statul ungar i-a coloni- une, ci un mijloc de asimilare,
de pe teritoriile rupte doreşte să-şi declarat: Trebuie subliniat faptul că voinţa comunităţii în parlamentul zat acasă pe secuii bucovineni. care alintă limba maghiară cu
utilizeze într-o sferă mai largă limba autonomia nu reprezintă o indepen- naţiunii respective. De asemenea, Ce-i drept, cu preţul unor greşeli apelativul limba dracului.
maternă, să-şi ocrotească tradiţiile denţă care duce la separare. Dim- e nevoie şi de susţinerea deplină a mai mici sau mai mari. Nu ar fi Repet, ideea mea este des-
naţionale şi cultura, să-şi cunoască potrivă: aceasta le asigură minori- ţării-mamă. Noi dorim ca această un lucru bun să învinuim statul tul de bizară şi discutabilă, însă
istoria reală şi să-şi instaureze auto- tăţilor etnice un trai potrivit culturii susţinere deplină, această responsa- ungar bineintenţionat pentru ace- cred că are şanse, pentru că este
guvernarea în mai multe domenii ale lor, prin utilizarea limbii materne în bilitate, adică sarcină, să fie inclusă le greşeli, deoarece nu avea de vorba de aproximativ 300.000
vieţii, trebuie să beneficieze în orice toate domeniile vieţii. Eu le susţin în în constituţie, sub această formă: unde să ştie că peste câţiva ani, de oameni sârguincioşi, de via-
privinţă de sprijinul statului ungar. orice condiţie. Statul ungar susţine aspiraţiile la locul în care a făcut colonizările ţă. Şi umiliţi, înşelaţi, jecmăniţi.
Încă de la înfiinţarea sa, Mişca- În august 2010, Kover Laszlo, autodeterminare ale comunităţilor nu se va mai fi numit Ungaria. Ci De ce nu am fi ajutaţi în proble-
rea Jobbik şi-a asumat sarcina de a preşedintele Parlamentului Ungar, maghiare de peste hotare. Serbia, România, ţări scornite. mele noastre naţionale?! Toată
sprijini comunităţile maghiare de pe a afirmat: Guvernul ungar nu poate Săptămânalul „Szekely Ujsag” Dar chiar şi în aceste condiţii au lumea ar avea de câştigat.
teritoriile rupte. accepta ca liderul unui partid ungar (Covasna), nr. 60, mai rămas câteva aşezări locuite Cotidianul „Szekely
În Ungaria s-a produs o schim- să se laude că în aprecierea sa auto- 04.02-02.03.2011; de secui bucovineni. hirmondo” (Covasna),
bare a politicii naţionale. Am contri- nomia nu e actuală. Titlu: Susţinerea Dacă ar depinde de mine, nr. 39, 25.02.2011;
buit şi noi la acest lucru. În opinia Tot în august 2010, secretarul de autodeterminării, i-aş coloniza în Ungaria pe toţi Titlu: Fiii cui suntem?,
noastră, această schimbare de poli- stat Nemeth Zsolt a accentuat: Fără Semnează: barikad.hu maghiarii din Moldova, pe toţi Semnează: Magyari Lajos
Sunt de acord cu opiniile, revolta, exprimate de B. Kovacs În perioada 17 - 21 februarie 2011, primăvara viitoare. Totodată, se află în deosebită, pentru că creează posibilitatea
Andras în articolul intitulat Cum îndobitoceşte şcoala?, însă, în Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Na- derulare pregătirea întâlnirii cu condu- ca un cerc cât mai larg al reprezentanţi-
ceea ce priveşte conţinutul, se pune întrebarea dacă manualele ţional Secuiesc (CNS), a efectuat o vizită cătorii celorlalte grupuri de parlamentari lor conducerilor locale din ţara mamă să
de gramatică a limbii române de clasa a V-a se pripesc cu pre- în Ungaria. din cadrul Parlamentului ungar. ajungă într-o legătură directă cu CNS şi să
darea subiectului, sau gramatica limbii maghiare e tardivă la Se ştie faptul că CNS a făcut public, Un element important al acestui drum devină sprijinitori ai autonomiei secuieşti.
capitolul predării acestor noţiuni de bază. Sunt laic, însă după încă la sfârşitul anului trecut, că doreşte a fost consultaţia de specialitate ce s-a des- Tot din aceleaşi considerente au avut loc
părerea mea, un elev de clasa a V-a ar trebui să ştie care e su- să se folosească de posibilităţile oferite făşurat sub egida Oficiului de Externe al întâlniri cu reprezentanţii mai multor or-
biectul, predicatul sau complementul într-o propoziţie formu- de articolul 11 al Tratatului de la Lisabo- Parlamentului şi în cadrul căruia delegaţia ganizaţii civile, printre aceştia aflându-se,
lată în limba sa maternă. În lupta dusă de 20 de ani încoace, în na şi iniţiază o regulă juridică la nivelul a purtat tratative cu specialiştii în dome- în mod special, reprezentanţii conducerii
interesul utilizării limbii noastre materne - o luptă victorioasă în uniunii în vederea recunoaşterii şi regle- niu, în privinţa pregătirii şi înaintării pro- organizaţiei Societatea pentru Ţinutul Se-
multe privinţe - nu s-a reuşit realizarea, de către latura maghia- mentării drepturilor comunităţilor naţio- iectului regulii juridice. cuiesc, aflată în curs de înregistrare, for-
ră, a consensului de care se pomeneşte şi în articolul respectiv, nale autohtone pe pământul lor natal. Ac- Deoarece este esenţial să se elabore- mată la sfârşitul anului trecut şi care are ca
iar aceasta nu e vina altora, ci a noastră. tualul drum a fost făcut, în primul rând, ze un proiect care să câştige un sprijin, scop sprijinirea, în ţara mamă, a străduin-
În orice caz, articolul merită calificativul FB. Îi explic celui în acest sens. În cadrul acestuia, delegaţia atât în cercul cetăţenilor alegători, cât şi ţelor autonomiste secuieşti.
care eventual nu înţelege semnificaţia acestuia, pentru că e sim- s-a întâlnit cu Harrach Peter, de la Parti- a elitei politice, pentru ca iniţiativa să fie Totodată, vizita a creat posibilitatea ca
plu: foarte bine. Aşa am văzut şi în carnetul de elev al nepoţelului dul Popular Creştin Democrat (KDNP), una de succes. problema autonomiei secuieşti şi iniţiativa
meu din clasa a I, iar dacă acesta ar figura doar la materia limba respectiv cu Vona Gabor, conducătorul Întâlnirile de la Kerepes şi Vac s-au regulii juridice unionale să primească loc
română, ar putea fi acceptat - insistăm asupra însuşirii limbii ofi- fracţiunii Jobbik. De la amândoi a cerut desfăşurat în semnul consolidării legătu- în emisiunile mai multor posturi de radio
ciale a statului -, însă apare şi la limba maghiară, fapt pe care nu-l ca, folosindu-se de legăturile lor interna- rii maghiaro-ungare, iar în cadrul acestor şi de televiziune locale şi naţionale.
pot înţelege nicicum. Cum nu percep nici nepoţii noştri dacă au ţionale, să ne ajute să facem lobby în ve- întâlniri delegaţia a fost primită de primari Sfântu-Gheorghe, 22.02.2011
obţinut rezultate bune sau nesatisfăcătoare la materia la care au derea înaintării proiectului regulii juridi- continuând acel proces, început anul tre- Biroul de Presă al CNS
răspuns, domnul învăţător scriind, pur şi simplu, un FB sau un S. ce ce trebuie înaintate, respectiv ca acasă cut, în cadrul căruia CNS creează legă- Săptămânalul „Gyergyoi Kisujsag”
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.222, 25.02.2011; în Ungaria să-şi asume un rol în strânge- turi instituţionale cu autoguvernări din (Harghita), nr. 894,
Titlu: Este şi vina noastră, Semnează: Smazenka Ferenc rea de semnături ce va porni probabil în ţara mamă. Acest lucru are o semnificaţie 25.02.2011 Comunicat

www.forumharghitacovasna.ro

sonieră confort 1. Preţ: 65.000 mutare imediată. Tel: 0745-

Auto
 Vând Ford Escort, stare bună de
funcţionare, an fabricaţie 1998,
motor 1.600 CMC benzină,
geamuri electrice faţă, culoare
albastră. Preţ: 2.000 Euro nego-
ciabil. Tel: 0762-240.550
 Vând Opel Astra, an fabricaţie
1997, motor 1.400 CMC benzină.
Preţ negociabil. Tel: 0745-126.006
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari
în zonă liniştită. Preţ negocia-
bil. Tel: 0721-289.856
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând apartament 3 camere în
Sfântu-Gheorghe, respectiv gar-
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
lei respectiv 60.000 lei. Tel:
0741-957.224
 Vând casă în comuna Hăghig,
judeţul Covasna. Tel: 0763-
643.202
 Vând în Sfântu-Gheorghe apar-
tament cu două camere, etaj I,
zona gării complet renovat şi
exterior la soare. Preţ: 22.000
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând apartament cu trei came-
re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi,
suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând în staţiunea Covasna
apartament cu două camere,
etaj 2, încălzire centrală pro-
prie. Liber şi pregătit pentru
045.731
 Închiriez, în Sfântu-Gheorghe,
apartament în vilă unei singure
persoane. Chirie 350 lei. Tel:
0744-758.884
 Vând apartament cu două came-
re în Sfântu-Gheorghe, str. Spor-
turilor, et. 4. Tel: 0729-025.711
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 176 (211) Viaţa creştină
rată lecţie de viaţă şi pentru viaţă, pe reia, mai târziu, Biserica i-a dedicat

Duminica a 5-a din Post

care El, Însuşi, o va scrie cu exem-
plul Său personal, atunci când spală
picioarele ucenicilor la Cina cea de
Taină, oferindu-le exemplul de a fi
slujitori, nu stăpâni. „Voi Mă numiţi
această duminică din Postul Mare.
Cuvioasa Maria Egipteanca s-a
născut la sfârşitul secolului al IV-lea,
în Egipt. La vârsta de 12 ani pleacă
de acasă, lepădând dragostea părin-

(A Cuvioasei Maria Egipteanca) pe Mine Învăţătorul şi Domnul, şi

Iubiţi fraţi în Hristos, ne aflăm în
duminica a 5-a a Postului Mare, tot
mai aproape de marele Praznic al În-
vierii lui Hristos, zi în care să ne re-
amintim şi de învierea noastră; căci
aşa cum „credem că Iisus a murit şi
a înviat” (I Tesaloniceni IV, 14), tot
aşa credem că „cei morţi întru Hris-
tos vor învia” (I Tesaloniceni IV, 16).
Până atunci, avem datoria să ne du-
cem crucea vieţii cu credinţă, răbdare
şi nădejde în mântuirea noastră. Pe
lângă aceste câteva virtuţi amintite,
este necesar a cunoaşte şi a trăi Orto-
doxia, sau a o transpune în viaţa de zi
cu zi. Mergând pe acest drum arătat
de Ortodoxie, Biserica ne-a arătat,
în duminica a 2-a a Postului, că pe
Dumnezeu Îl putem cunoaşte nu atât
pe o cale raţională, care rămâne limi-
tată, cât mai ales prin „participare”
sau, altfel spus, prin paza minţii şi cu-
răţia inimii; ceea ce înseamnă: post,
rugăciune şi paza poruncilor. Nu-
mai aşa, „curaţi cu inima”, Îl putem
„vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8).
Mergând mai departe pe acest drum
de cunoaştere a lui Dumnezeu, dumi-
nica trecută ni l-a prezentat pe Sfân-
tul Ioan Scărarul, cel care, în celebra
sa carte, prezintă „suflete smerite”
care, prin nevoinţele lor, „puteau să
înmoaie însăşi nesimţirea pietrelor”.
Fapt pentru care „Scara dumnezeies-
cului urcuş” a Sfântului Ioan Scărarul
se citeşte în mănăstiri pe tot parcursul
Postului Mare. Şi aceasta şi pentru
că sunt oameni care trăiesc frumos,
slujind lui Dumnezeu în curăţie, în-
tocmai ca şi fecioarele înţelepte din
pilda evanghelică.
În această duminică a 5-a a Pos-
tului Mare, Biserica se adresează în
special celor ce trăiesc în lume, pu-
nând înainte exemplul demn de ur-
mat al unei Sfinte, Maria Egipteanca;
al unei femei păcătoase care, deşi
cufundată în starea cea mai de jos a
decăderii morale sau a fărădelegii, ia
hotărârea de a se întoarce la Dum-
nezeu, slujindu-I tot restul vieţii sale
în post şi rugăciune, reuşind să ui-
mească prin trăirea sa până şi puterile
îngereşti. Viaţa ei rămâne pentru fie-
care om în parte un adevărat îndemn
spre mântuire.
Iubiţi fraţi în Hristos, în urcuşul
duhovnicesc spre Înviere, Biserica ne
pune înainte nu numai virtuţile sfin-
ţilor, ci şi ispitele ce ne pot ademeni
la tot pasul, şi pe care ei le-au biru-
it. Un astfel de obstacol este şi „du-
hul iubirii de stăpânire” (cum spune
Sfântul Efrem Sirul), de care au fost
cuprinşi chiar şi apostolii Mântuito-
rului. Evanghelia acestei zile ne spu-
ne că Mântuitorul se afla în ultimul
Său drum spre Ierusalim. Un drum
spre moarte, pentru care Mântuitorul
îi şi pregăteşte pe ucenici, spunân-
du-le: „Iată, ne suim în Ierusalim şi
Fiul Omului va fi predat arhiereilor şi
cărturarilor; şi-L vor osândi la moar-
te, şi-L vor da în mâna păgânilor. Şi-L
vor batjocori, şi-L vor scuipa, şi-L vor
biciui, şi-L vor omorî, dar după trei
zile va învia” (Marcu 10, 33-34). Dar
apostolii, parcă nici măcar nu luau în
serios cuvintele Mântuitorului; aşa
se explică cum Mântuitorul intră în
Ierusalim trist, în vreme ce apostolii,
erau parcă „ameţiţi de glorie” după
frumoasa primire făcută. Şi iată-i
acum pe aceiaşi apostoli, cu câteva
zile mai înainte de intrarea în Ierusa-
lim, visând la astfel de momente de
slavă lumească. Mai mult, doi dintre
apostoli, Iacov şi Ioan, fiii lui Zeve-
deu, se apropie de Mântuitorul şi-I
spun: „Învăţătorule, voim să ne faci
ceea ce vom cere de la Tine. ... dă-ne
nouă să şedem unul de-a dreapta Ta
şi altul de-a stânga Ta, întru slava Ta”
(Marcu 10, 35 şi 37). O cerere im-
perativă, aşa cum sunt şi rugăciunile
noastre de cele mai multe ori, înaintea
lui Dumnezeu. Ne plecăm genunchii
şi-I spunem lui Dumnezeu: „Facă-se
voia Ta” şi cu toate acestea, aproape
de fiecare dată, vrem să ni se facă
voia noastră. Mai mult chiar, spunem
multe înaintea lui Dumnezeu, având
mintea împrăştiată în diferite preocu-
pări lumeşti, cereri care de cele mai
multe ori vădesc egoismul şi naivita-
tea noastră; şi aceasta, de multe ori,
cu o îndrăzneală pe care, în mod si-
gur, n-am afişa-o înaintea oamenilor.
Uităm adeseori că, în drumul nostru
spre Înviere, principala preocupare
trebuie să fie „Împărăţia lui Dumne-
zeu şi dreptatea Lui”, după care „toa-
te celelalte” necesare vieţii de zi cu zi
„se vor adăuga nouă” (Matei 6, 33).
Limitat la ceea ce este lumesc şi
trecător, apostolii Iacov şi Ioan cer
Mântuitorului să fie puşi mai în cins-
te decât ceilalţi zece colegi de uceni-
cie - în împărăţia lumească gândită
de ei. Dar, nici ceilalţi zece ucenici nu
gândesc altfel; fapt pentru care Mân-
tuitorul îi dojeneşte şi le spune: „Nu
ştiţi ce cereţi!” (Marcu 10, 38). Mai
întâi, pentru că toţi cei care-I urmează
lui Hristos şi sunt ucenici ai Lui, nu
pot trăi cu pretenţia de a fi slujiţi, ci
ei înşişi sunt chemaţi a sluji semeni-
lor; şi apoi, pentru că în Împărăţia lui
Dumnezeu nu există locuri „de mâna
a doua”, ci numai locuri de mare
cinste, fără a fi aşezat vreunul în de-
favoarea celuilalt. Iar „cel care vrea
(totuşi) să fie mai mare, trebuie să fie
slujitor tuturor celorlalţi. Că şi Fiul
Omului n-a venit ca să I se slujeas-
că, ci ca El să slujească şi să-Şi dea
sufletul preţ de răscumpărare pentru
mulţi” (Marcu 10, 44-45). O adevă-
bine ziceţi, căci sunt. Deci, dacă Eu,
Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat
picioarele şi voi sunteţi datori să spă-
laţi picioarele unii altora; căci v-am
dat vouă pildă, ca precum v-am făcut
Eu vouă, aşa să faceţi şi voi” (Ioan
13, 12-13). Iată o adevărată lecţie
de viaţă, în care Mântuitorul vrea să
ne atragă atenţia că în Împărăţia lui
Dumnezeu nu există nici şefie, nici
slugărnicie, ci o adevărată slujire în
iubire care întotdeauna înalţă.
Iubiţi fraţi în Hristos, după cum
v-am spus încă de la început, Biseri-
ca ne pune astăzi înainte o nouă pildă
de înaltă sfinţenie - Viaţa Sfintei Cu-
vioase Maria Egipteanca. Exemplul
sfintei, pomenit astăzi, este parcă ieşit
din comun. O femeie care ajunge pe
ultima treaptă a decăderii morale, dar
care, după ce îşi vine în sine, se în-
toarce la Hristos. Şi cred că exemplul
ei este mai actual, tocmai datorită
faptului că în societatea în care trăim
se conturează tot mai clar două extre-
me, legate de menirea femeii în Bi-
serică şi societate: prima, cea a femi-
nismului, a super-femeii promovată
mai ales de micile ecrane - care caută
să scoată în prim plan „emanciparea”
femeii în detrimentul familiei creşti-
ne, în care ea ar trebui să aibă rolul
binecuvântat de soţie şi mamă; şi, o a
doua extremă, cea a misoginismului,
în care femeia este greşit considerată
o „unealtă” la îndemâna bărbatului,
incapabilă din punct de vedere inte-
lectual, neputincioasă din punct de
vedere fizic şi decăzută din punct de
vedere moral.
Soluţia sau cheia pentru a depă-
şi aceste extreme ne-o oferă astăzi
Biserica, prezentând viaţa sfintei po-
menită astăzi. O spun cu toată con-
vingerea! Iar cei ce i-aţi citit viaţa,
aduceţi-vă aminte că ea i-a fost ofe-
rită, ca un adevărat exemplu, unui că-
lugăr îmbunătăţit Zosima (+460). Un
bătrân de aproape 90 de ani, care ex-
tească de care ea fusese înconjurată.
După 17 ani trăiţi în destrăbălare, pe
când avea vârsta de 29 de ani, doreş-
te să intre în Biserica Sfântului Mor-
mânt din Ierusalim. Este oprită de o
„putere dumnezeiască”, deşi ea în-
cercase să intre în biserică în trei rân-
duri. În sfârşit, îşi dă seama de viaţa
mizerabilă pe care o trăise în păcat.
Îşi vine în sine, ca şi fiul risipitor din
Evanghelie, şi-i făgăduieşte Maicii
Domnului că, dacă va fi lăsată să in-
tre în biserică şi să vadă Preacuratul
Lemn pe care S-a răstignit Hristos,
îşi va petrece tot restul vieţii slujind
lui Dumnezeu în curăţie. După ce
intră în biserică şi se închină Sfintei
Treimi, se spovedeşte şi, apoi, pleacă
în pustia Iordanului, unde va trăi în
post aspru şi rugăciune vreme de 48
de ani. În pustie, cea mai grea luptă
a sa a dus-o cu gândurile de desfrâ-
nare, care mereu o tulburau; ea însăşi
mărturiseşte: „Gândurile mă mânau
iarăşi la desfrânare. Foc se aprindea
înlăuntrul nefericitei mele inimi. ...
Însă, îndată ce un gând ca acesta mă
asalta, mă aruncam cu faţa la pământ
şi udam pământul cu lacrimi”. Ast-
fel, încerca din răsputeri să rămână
statornică făgăduinţei făcute Maicii
Domnului. Viaţa sfintei în pustia Ior-
danului l-a uimit pe marele nevoitor
Zosima, cel care, după moartea ei, va
povesti în mănăstire faptele acesteia.
I-a uimit chiar şi pe îngerii din ceruri.
Fapt pentru care exemplul ei pozi-
tiv sau întoarcerea sa la Hristos este
pusă într-adins în această perioadă a
Postului, tocmai pentru a avea şi noi
ambiţia sau forţa lăuntrică de a rupe
pentru totdeauna legătura cu păcatul.
Iubiţi fraţi în Hristos, exemplul
admirabil al cuvioasei, de a ne în-
toarce pentru totdeauna la Dumne-
zeu, este tot mai rar întâlnit în via-
ţa de zi cu zi. Şi cred că, mai ales
acum în această perioadă a Postu-
lui, trebuie să facem efortul de a
rupe legătura cu păcatul care ne stă-

Predicã la Sfântul Maslu (II)
După canonul de început, prin rostirea cuvintelor:
„Binecuvântată este împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a
Sfântului Duh.”, intrăm în atmosfera transfiguratoare
a împărăţiei Celui care tămăduieşte zdrobirile suflete-
lor şi ale trupurilor noastre.
Mai întâi se binecuvântează, de către toţi preoţii,
untdelemnul „cu puterea, cu lucrarea şi cu venirea
Sfântului Duh” (ectenie), iar apoi, tot prin mijlocirea
sfinţilor slujitori, se sfinţeşte untdelemnul printr-o in-
vocare rostită de şapte ori (după numărul celor şapte
daruri ale Sfântului Duh). Această rugăciune ne trans-
pune într-o stare duhovnicească datorită evidentei pre-
zenţe a lui Dumnezeu.
Apoi, ne plecăm capetele cu evlavie şi parcă ne
sfiim să I ne adresăm Celui în Treime slăvit, pomenin-
du-i pe Maica Domnului şi Sfinţii Părinţii noştri (Sfân-
tul Apostol Iacov şi Ioan, Sfântul Nicolae, Sfântul Di-
mitrie, Sfântul Pantelimon, Sfinţii fără de arginţi etc.) şi
aducându-i mijlocitori pentru noi, păcătoşii.
Văzându-ne cugetul descurajat de amintirea propri-
ilor patimi, Sfântul Apostol Iacov ne îndeamnă zicând:
„Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bise-
ricii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn,
întru numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va
mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica şi de va fi
făcut păcate se vor ierta lui” (Iacov V, 14-15).
Nădejdea noastră, care acum licăreşte, se amplifică
privind la samarineanul milostiv - chipul lui Hristos;
mântuirea casei vameşului Zaheu, trimiterea apostolilor
să împartă în dar harul vindecării, tămăduirea soacrei
lui Petru ce suferea de friguri, bucuria vederii Mirelui
ceresc, alungarea demonilor din fiica cananeencei şi,
bineînţeles, auzirea din gura Mântuitorului a cuvintelor:
„Milă voiesc, iar nu jertfă; căci n-am venit să chem pe
cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă”.
În tot acest timp, cu toţii suntem pecetluiţi în chipul
Crucii cu untdelemn sfinţit. Acest lucru ne vorbeşte des-
pre mărimea tainei ce se lucrează cu noi, căci Sfântul
Maslu la care ne facem părtaşi poartă în sine deschi-
derea braţelor Mântuitorului faţă de noi şi iubirea Sa
nemărginită încununată de jertfa Sa de bunăvoie pentru
noi săvârşită pe altarul Crucii.
Rugăciunea care desăvârşeşte dumnezeiasca slujbă
a Maslului plasticizează în cuvinte gestul lui Dumnezeu
de a-şi aşeza preacuratele şi de viaţă dătătoarele Sale
mâini peste noi, robii Săi.
Întreaga Taină a Maslului este o icoană a cuvintelor
„precum este slava Ta, aşa este şi mila Ta”.
Fiind călători pe calea Postului Mare şi participând
la cât mai multe slujbe ale bisericii, devenim mai sensi-
bili şi rezonăm mai profund cu actele de răscumpărare
săvârşite de Domnul Iisus, care au următoarea menire:
Fierea cu care a fost adăpat să îndulcească amărăciunea
cu care potrivnicul ne-a adăpat, capul pe care l-a aplecat
pe Cruce să înalţe capul nostru cel pălmuit de potrivnici,
mâinile Sale întinse pe Cruce să ne tragă din adâncul
pierzării, faţa Lui cea batjocorită cu scuipări să umple
de strălucire faţa noastră cea întinată în fărădelegi.
Pr. Cristian Vlad Irimia
Parohia Covasna Staţiune, ROMÂNIA
cela în sfinţenie şi care este pomenit pâneşte şi să ne întoarcem atenţia
în Calendarul bisericesc la data de 4 către Dumnezeu. Făgăduim aceasta
aprilie. Un monah „vestit în cele du- mereu în Taina Sfintei Spovedanii.
hovniceşti”, dar care fusese „tulburat Şi cu toate acestea, în loc să stă-
de gândul că ar fi în toate desăvârşit ruim în fapte bune, ne întoarcem,
şi că n-ar mai avea nevoie să înveţe aproape de fiecare dată, la mizeria
ceva de la altul”. Fapt pentru care păcatelor, întocmai ca şi câinele la
Zosima este dus de Dumnezeu într-o lepădătura lui. Şi aceasta pentru că
mănăstire de lângă râul Iordan, unde fără ambiţie, fără luptă, fără armele
călugării „străluceau în fapte bune postului şi ale rugăciunii, nu putem
şi contemplaţie, slujind Domnului”. izbândi. Să luăm aminte!
Şi, uimitor, exemplu de înaltă trăire Pr. Florin Antonescu
duhovnicească îi este oferit nu de un Parohia Calea Bucureşti, Braşov
bărbat, ci de această mare sfântă, că- ROMÂNIA
PREVESTIRE
Ca un prevăzător Părinte, cunoscător de oameni,
Iisus vestea apostolilor, Sfintele Sale Patimi.
Cu glas blând şi ochi duioşi, a început a spune,
Că Fiul Omului va fi batjocorit de lume.
Arhierei şi cărturari vor da neagra sentinţă:
Bătăi, scuipări, grele lovituri şi multă suferinţă.
Paharul umilinţei va fi plin cu venin,
Pe fruntea Sa senină vor sta cununi de spini.
Cel ce vrea să fie mai mare între toţi,
Să fie slujitorul umil şi răbdător.
Prin multe fapte bune, iubire şi credinţă,
Vom împlini statornic a Domnului voinţă.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA