Această lucrare analizează sinergismul dintre dieta, boală, şi ecologie la două site-uri

legate de coastă Maya din Belize (Marco Gonzalez şi San Pedro) pentru Postclassic şi
perioade istorice (1350-1650 d.Hr.), care urmează imediat colapsul perioada Classic.
Stabil carbon-azot-şi raportul izotopilor în colagen şi raporturile stabil în izotopul de
carbon-carbonat structurale au fost analizate pentru oase din 65 de oameni şi o mare
varietate de specii faunistice. Nu există diferenţe evidente în dietele integral sau gradul de
carnivory între indivizi cu leziuni indicative de anemie şi cei fără, dar cei cu leziuni par
să fi consumat alimente mult mai C4 şi proteine de la nivelurile inferioare trofice. infecţie
non-specifice (periostită) şi deficit de vitamina C (scorbutul) sunt de asemenea prezente
în frecvenţele înalte şi par a co-produce leziuni cu indicativ de anemie, în special în
copilărie. Persoanele cu scorbutul par, de asemenea, să fi consumat în mod semnificativ
mai multe alimente decât indivizii C4 normal. Spondyloarthropathy este comun la adulţi.
Aceste constatări sunt discutate în funcţie de: (1), dezbaterea privind modul în care
anemia faţă de scorbut sunt evidente şi diagnosticat, (2) descrieri spaniolă ethnohistoric
de starea precară de sănătate Maya în momentul de contact, şi (3) Paradox osteologic. Vă
sugerăm că, deşi acest mediu de coastă exacerbat morbiditatea din cauza unei infecţii
parazitare este posibil, locuitorii au fost probabil în măsură să supravieţuiască medici-
psihologic subliniază mai bine decât oricare dintre contemporanii lor interioare sau
omologii lor moderne.

Obiectivul acestui studiu este de a investiga relaţiile dintre boli (în special anemie), dieta,
cultura, si de mediu la zonele de coastă de Marco Gonzalez şi San Pedro din nordul
Belize (Fig. 1), în timpul Postclassic / perioade istorice, care se extind ani 1350 - 1650
AD. Două fenomene culturale dramatice cadru temporal reprezentare a acestui material:
(1) colapsul perioada Classic, care a avut loc la mai multe site-uri inima înainte de
perioadele în eşantion, şi (2), cucerirea spaniolă, care a afectat în cele din urmă toate site-
urile Maya. Ambele aceste fenomene au fost asociate cu depopularea, pentru care boala
(nutriţionale, parazitare, şi infecţioase) a fost emis ipoteza ca un factor cauzal (Hooton
1940, Willey & Shimkin 1973, Fariss 1984, Chase & Rice 1985, Santley et al.
1986) . O mare parte din cercetare bioarchaeological implică testarea modelului ecologic
de colaps Maya (Whittington & Reed 1997, White 1999) rezultă din Hooten's
(1940) observaţii de anemie printre victimele de sacrificiu de la Chichen Itza, şi
provocarea sa pentru arheologi să considere malnutriţia ca o cauză pentru prăbuşirea
Classic perioada Maya. Conform modelului ecologic, densitatea populaţiei în creştere a
necesitat intensificarea în sprijinul pro-Finacial: Ştiinţe sociale şi umaniste Consiliul de
Cercetare din Canada, ştiinţe naturale şi inginerie Consiliul de Cercetare din Canada,
Canada programul de cercetare Scaune + corespondent autor: white2 @ uwo . CA primit
20 iulie 2006 Acceptat 16 octombrie 2006 TION şi consumul de porumb, care, la rândul
său, cauzat degradarea mediului pe scară largă.. Leziunile asociate cu anemie, care includ
atât hyperostosis porotic (Fig. 2a) şi cribra orbitalia (Fig. 2b), se găsesc în multe din
populaţiile antice Maya (de exemplu, Saul 1972, 1982, Kennedy 1983, White et al. 1994,
Saul si Saul 1991). Cu toate acestea, Wright şi White (1996) au menţionat că incidenţa
acestor leziuni (şi altele) să nu crească în mod constant în raport cu Collapse. Mai mult
Wright şi Chew (1999) sugerează că vechii locuitori din regiune au fost mai multe şanse
să supravieţuiască anemie decât cele moderne, şi astfel poate să fi fost de viaţă într-un
mediu sănătos .cercetarea lor a fost un test de Paradox osteologic, care afirmă că
populaţiile cu o frecvenţă ridicată a leziunilor osoase poate indica de fapt un răspuns
adaptativ, deoarece persoanele bolnave nu poate manifesta leziuni excepţia cazului în
care acestea vor supravieţui condiţiilor lor de ceva timp (Wood et al 1992.). Gradul la
care populaţia Maya au fost afectate de contact spaniolă este în mare parte speculative.
Conturile Ethnohistoric din Yucatan vecine sugerează că boala a fost deja violent în
momentul în care a ajuns spaniol (Tozzer 1941, Clendinnen 1987), dar în discuţie este
dacă aceste conturi reflecta mai corect realitatea sau interese ale preoţilor spaniol care le-
a scris. Analiza osoase oferă un mijloc de determinare a verităţii şi / sau limitările record
istoric de mortalitate şi morbiditate. Quintecentenary de Columb stimulat mult de
cercetare cu privire la efectele biologice ale Conquest spaniole din America (de exemplu,
Verano & Ubelaker 1992, Larsen & Milner 1994), dar acest tip de cercetare în
rândul site-uri Maya a fost sever limitat de către ambele accentul istoric de excavare
desene pe recuperare de mai devreme (Preclassic şi Classic) materiale, precum şi
conservarea foarte săraci din materialul scheletic în regiunile tropicale locuite de mulţi
dintre Maya. Anemia este o "nespecifice" condiţie (de exemplu, poate avea
mai multe cauze), precum şi leziuni asociate cu ea sunt, de obicei, o măsură de sănătate
copilărie (Stuart-Macadam 1985, Stuart-Macadam & Kent 1992). Acesta a fost
susţinut că consumul mare de anemie porumb cauze, deoarece: (1) conţine fier mic
(Garretson & Conrad 1967), (2) conţine fitaţi, care chelaţi de fier din alte surse
alimentare să facă mai puţin la dispoziţie metabolic (Layrisse et al 1969.) Şi, (3) este
procesat cu carbonat de calciu, care, de asemenea, inhibă absorbţia fierului (Wintrobe
1967). Alţi factori care ar putea contribui la anemie printre vechii Maya includ: (1)
alăptează prelungit fără suplimentarea cu alimente bogate in fier, (2) infectie cronica, si
(3) parazitism, în special tipurile care au ca rezultat pierderea de sange. Această lucrare
analizează şi ecologia etiologia anemiei şi a condiţiilor conexe, eventual, la două site-uri
de coastă Maya, în scopul de a investiga efectele atenuante sau exacerbarea unui mediu
de coastă asupra susceptibilităţii la morbiditatea în perioadele imediat după prăbuşirea
Classic, de exemplu, Postclassic şi istorice.

Site-ul şi descrierea probei

Marco Gonzalez şi San Pedro sunt vecine, site-uri situate pe vârful de sud a Ambergris
Cay din nordul Belize (Fig. 1). Ambră Cay este o insula mare, care ar fi fost iniţial o
prelungire a peninsulei Xcalec de Quintana Roo, Mexic, dar a fost separată de continent
înainte de 600 d. Hr., când Maya construit un canal îngust (Glassman & Garber
1999), probabil pentru a facilita o rută comercială mai rapid la râuri (de exemplu, Rio
Hondo şi New River) care golite pe coasta de Nord, Belize. Una dintre cele mai
importante caracteristici de mediu a zonei este bariera de recif care este paralel cu malul.
Recif cu condiţia ca resursele marine şi, de asemenea, un întrerupător pentru valurile
oceanului (Waddell 1981, Guderjan 1995), facilitând astfel de călătorie uşor de-a lungul
coastei. Aceste două locaţii au fost excavate între 1986 şi 1993 de Elizabeth Graham şi
Pendergast David pentru Royal Ontario Museum şi se numără printre aproximativ 22 alte
site-uri de-a lungul coastei neexcavate cea mai mare parte a insulei (Guderjan 1995).
Proba scheletului este format din 143 persoane relativ bine conservate (97 de la Marco
Gonzalez, şi 46 de la San Pedro), care este un eşantion de dimensiune mare pentru un site
Maya.
MATERIALE ŞI METODE
Vârsta-la-moarte a fost determinat pentru fiecare scheletului prin dezvoltarea dentare
(Ubelaker 1989), pubiene, se termină sternal coaste, lungimea oaselor lungi (Fenicia
1969, Krogman & iScan 1986), şi închiderea epifizelor (McKern & Stewart
1957). Sexul a fost determinat utilizând standardele utilizate în mod normal în cazurile
medico-legale (de exemplu, Bass 1987, Buikstra & Ubelaker 1994). Diagnostice
diferenţiale şi de notare a condiţiilor patologice urmat metodele standard elaborat pentru
osteologists (Steinbock 1976, Buikstra & Ubelaker 1994, Ortner 2003). Condiţiile
patologice analizate au fost hyperostosis porotic (Fig. 2a), orbitalia cribra (Fig. 2b),
scorbut (Fig. 3), infecţii non-specifice (periostită, Fig. 4), şi formele adulte din
spondyloarthropathy (Fig. 5) . Atât hyperostosis porotic şi orbitalia cribra au fost
considerate a fi leziuni indicativ de anemie. dovezi craniană de scorbut sub-adult a fost de
asemenea evaluate folosind criteriile de Ortner şi Erikson (1997) şi et al Ortner. (1999,
2001). Hipoplazie Linear email (LEH) este o patologie dentara care marchează de
recuperare de la un stres non-specifice suficient de puternic pentru a aresta creştere, şi de
obicei apare ca urmare a weanling stres. Dolphin (2000) a evaluat prezenţa LEH pentru
toate dinţilor anteriori (N = 1099), şi a calculat frecvenţa şi calendarul de formare a
acesteia folosind metoda propusă de notare Dentaire Federatiei Internationale (1982),
modificată prin Buikstra şi Ubelaker (1994) . În scopul de a determina vârsta la care
defectul a fost format, standardele specifice de creştere a populaţiei Maya au fost folosite
(Wright 1997). Carbon stabilă şi raportul azot-izotopul (13C/12C; 15N/14N) colagen în
os şi raporturile stabil în izotopul de carbon-carbonat structurale de apatit os au fost
analizate pentru 65 de oameni (Williams et al, în presă, figura 6..) . Fauna probe (N = 21)
au fost, de asemenea, analizate pentru a stabili compoziţia izotopică a trofic recif (Fig. 6).
Aceste raporturi de carbon-azot-şi izotopul sunt exprimate în mil. (0 / 00) ca δ-valorile cu
ajutorul formulei:
raportul izotopilor de carbon-sunt masurate relativ la Viena PPB (VPDB) standard
(Coplen 1994) şi standardul nitrogenisotope este azot purificat atmosferic calibrat
folosind AIEA-N1 (0.4 0 / 00) şi AIEA-N2 (+20,3 0 / 00) .
Ambele raporturi de carbon şi de azot-izotopul în colagen indică în mod normal,
componenta de proteine din dieta. Această componentă este derivat din plante
isotopically distincte (C3 versus C4), la partea de jos a lanţului alimentar, precum şi
nivelul consumatorilor în lanţul alimentar. În această regiune, legume, fructe, nuci,
legume şi sunt plante C3. Cu toate acestea, discontinue principal terestre (porumb) este
C4. Din păcate, semnalul C4 din porumb este probabil confundat cu consumul de
alimente marine recif / deoarece carbonaţi marine au valori mai mari δ13C care imita
surse C4 . Cu toate acestea, această problemă este abordată prin utilizarea de rapoarte de
azot-izotopi, care sunt în mod normal mai ridicat decât în resurse marine terestre din
cauza numărului mare de niveluri trofice în formează lanţul trofic marin. Consumul de
resurse marine este, de asemenea manifesta prin distanţe foarte mici între valorile δ13C
în carbonat structurale şi colagen (Δ13Csc-col) cauzate de diferite lipide / proteine în
raporturi resurselor marine. analize separate s-au făcut atât pentru fracţiunile organice şi
minerale a osului pentru a testa pentru modificarea post-mortem (DeNiro et al. 1985).
Aceste carbon inclus / raporturi de azot (DeNiro et al 1985.), Producţia de colagen (van
Klinken 1999), randamentul de CO2 (Ambrose 1990), indicii cristalinitatea şi calciu /
fosfor raporturi (Wright & Schwarcz 1996). Aceşti şase indicatori dus la eliminarea
de doar şapte probe, ceea ce sugerează, în general, conservare excelenta pentru un
eşantion Maya.

REZULTATE
De probă observabil în ambele populaţii combinate, 12% au prezentat leziuni indicativ de
anemie, care este o frecvenţă mai mică decât cea găsite la multe site-uri Maya din
perioade timpurii (Wright & White 1999). Tipic de ceea ce ar fi aşteptat de un mediu
marin recif /, dieta de la ambele site-uri este dominat de alimente marine. Nu exista
diferente statistic semnificative în cadrul măsurilor izotopică dintre cele două site-uri.
Persoanele cu leziuni indicative de anemie şi cei fără au compoziţii practic identice
pentru dieta lor întregi şi gradul lor de carnivory (după cum este ilustrat de carbonat lor
structurale (δ13Csc) valori şi intervale carbonat-colagen (valori Δ13Csccol), tabelu.
Aceste leziuni sunt, cu toate acestea, par a fi legate de tipul de proteine consumate.
Δ13Ccol Valorile de "anemic" indivizi indica un consum semnificativ mai
mare de alimente, cu mai multe valori pozitive δ13C, care ar fi putut fi, fie pe bază de
porumb sau marine / reefbased (tabelul). În plus, valorile mai mici δ15N (tabelul) la
indivizii cu patologie scheletică sugerează că proteinele lor a fost derivat din alimente
mai mic nivel trofic. Deoarece baza de proteine a fost marine, au mâncat mai probabil
moluşte, crustacee şi / sau peşti mai mici la nivel trofic. În general, resursele trofice nivel
inferior marine ar trebui să poată îndeplini cerinţele de fier (Sizer & Whitney 2000),
fier aşa insuficiente alimentare nu este cauza probabilă a anemiei la acest site. Ipoteza că
anemia în aceste populaţii ar fi putut fi cauzat de alăptare prelungită a fost testat de către
reconstituirea la vârsta de înţărcare utilizând atât măsuri izotopice şi hipoplazie liniare
email. Studiile anterioare au aratat ca acei copii care alăptează au valori mai mari δ15N,
deoarece acestea sunt cu un pas mai mare în cadrul lanţului alimentar decât mamele lor
(Fogel et al. 1989). Williams et al. (2005) a constatat că, deşi majoritatea copiilor la
aceste site-uri în principal, bazat pe laptele matern până la vârsta de 3-4 ani, există câteva
persoane ale căror valori δ15N sugerează consumul de lapte matern, în plus faţă de alte
produse alimentare, până la vârsta de cinci ani (fig. 7a). leziuni osoase indicative ale
anemiei sunt create dominant în timpul copilăriei (în mod normal, după şase luni de
alăptare, dacă nu există suplimentarea insuficient de alimente fier-poartă), şi sunt adesea
susţinute în maturitate (Stuart macadam 1985). Pentru că dependenţa de alăptării dincolo
de şase luni pune un copil la risc pentru anemie deficit de fier, asistenţă medicală
prelungit în aceste populaţii ar fi cu siguranţă copii predispuşi la această condiţie. date
izotopice reconstruirea începerea de înţărcare sunt, de asemenea, în concordanţă cu
calendarul de frecvenţe de vârf de hipoplazie email liniar (Fig. 7b). Ca un indicator de
stres non-specifice, hipoplazie liniar email este frecvent asociată cu weanling stres, de
exemplu, diaree şi infecţii care insotesc adesea copiii aşa cum sunt înţărcaţi (Larsen 1997,
dar a se vedea Katzenberg et al 1996.). Astfel, atât chimice şi măsurile brut morfologice
ale schimbărilor fiziologice indică probabilitatea ca anemia, weanling diaree, şi infecţii
au fost factori weanling legate de stres.
Relaţia dintre leziunile indicativ de anemie şi hipoplazie liniar email, în acest context,
poartă în continuare considerare, chiar dacă acestea sunt atât markeri de sănătate din
copilărie. Anemia este un răspuns osos la o boala cronica, în timp ce hipoplazie liniar
email reflectă de recuperare de la episoade de stres discrete care poate fi acuta sau reapar
cronic. Prin urmare, copiii care mor de stres acut nu va expune hipoplazie, dar ele pot
prezenta încă anemie. Copilăria anemia poate fi o parte a înţărcare stres din cauza
alaptarii prelungite, deficit de fier, de înaltă suplimentarea dietei carbohidraţi, sindrom de
malabsorbţie de fier care rezultă din "diaree weanling", tendinţa copiilor de a
fi infectate cu paraziţi, prin jocul lor, şi predispoziţia de a boli infecţioase a creat e
sinergismul de factorii de mai sus, (de exemplu, Carlson et al 1974,. Lallo et al. 1977,
Holland & O'Brien 1997, Wright & mestecati 1999). Deşi calendarul de
episoade stres hipoplazie este în concordanţă cu perioada de înţărcare, leziunile de
anemie feripriva poate desemna o sursă diferită şi / sau mai multe perioade prelungite de
stres decât hipoplazie email liniar. Aceste populaţii au avut, de asemenea, frecvenţele
înalte de deficit de vitamina C subadult (58% cu scorbut, figura 3.), Infecţii nespecifice
(71% cu periostită, Fig. 4), şi formele adulte din spondyloarthropathy, care este un tip de
artrită (~ 10 %, Fig 5). (Maxwell 2003, 2004). Aproximativ jumătate (47%) din
observabilă 17 persoane au avut atât scorbut şi leziuni indicative de anemie. Deşi aceste
condiţii sunt de obicei raportate separat, apariţia lor în aceleaşi persoane nu este de
mirare, deoarece vitamina C facilitează absorbţia fierului (Sizer & Whitney 2000).
Astfel, deficienta de vitamina C ar putea reduce disponibilitatea de fier consumate
metabolice, contribuind atât la anemie şi infecţie. Deficienta de vitamina C este cel mai
frecvent cauzată de insuficienţă dietetice, dar etiologia include, de asemenea, diaree
prelungită şi / sau infecţie, şi boli intestinale, care sunt în special cauze împărtăşite de
anemie. Aspectul caracteristic şi distribuţie a leziunilor descrise de Ortner (2003) rezultă
din amestecul de deficit de vitamina C cu producerea de colagen (Fuchs & Podda
1997). Valorile δ13Ccol pentru scorbutics (cum ar fi cele pentru anemics) sunt
semnificativ mai mari decât la subiecţii normali (tabelul). de cercetare suplimentare vor fi
necesare pentru a determina dacă acest fenomen este cauzat de un efect fiziologic legate
de sinteza de colagen sau un consum mai mare de alimente porumb sau marine. Datele
indică izotopică nivel trofic (δ15N şi valorile Δ13Csc-col) nu indică diferenţe
semnificative în consumul de sursa de proteine pentru scorbutics (spre deosebire de cele
pentru anemics). Această constatare ar putea sugera că apariţia scorbutului în această
populaţie este în principal secundară la anemie. Cele mai multe dintre deficit de vitamina
C, găsit în altă parte în zona Maya a fost la adulţi (Saul 1972, Kennedy 1983) şi în formă
de hematoame sub-periostală, mai degrabă decât a leziunilor craniene şi comune văzut
aici. Mediu divers tropicale din această regiune este bogată în surse de vitamina C si chiar
diete marine satisface cerinţele pentru vitamina C, cât şi de fier (Sizer & Whitney
2000). Prin urmare, dieta singură, nu pare să ofere o explicaţie solidă pentru cauza de
anemie sau scorbutul, fie în aceste coastă Maya. Mai degrabă, suntem mai probabil a
vedea un sinergism între boală, dietă şi ecologie. Această ipoteză este susţinută şi de
frecvenţe extrem de mare de spondyloarthropathy (Maxwell 2004), o forma de artrita
care se manifestă printr-o inflamaţie aberante răspuns imun care implică, osos depunere
(entheses) şi eroziune a articulaţiilor apendicular şi axial (Resnik & Niwayoma
1988). Spondyloarthropathy poate lua mai multe forme (spondilita anchilozanta, artrita
reactivă, artrită psoriazică, spondyloarthropathy enteric, spondyloarthropathy
nediferenţiat) (Calin 1998). etiologia ei poate fi de exemplu genetice sau de mediu,, poate
fi declansata de bacterii care provoacă infecţii de grad redus gastro-intestinale şi genito-
urinar (Calin 1998). Frecvenţa normală a generalizat această condiţie în cele mai multe
populaţii este de 2-3%, dar el este prezent în ~ 10% din această probă. Frecvenţa genei
spondyloarthropathy (HLA-B27) în populaţiile moderne Maya este între 4 şi 20% (Khan
1997). Marco Gonzalez şi San Pedro, probabil, au fost strâns legate şi, eventual, genetic
omogene în funcţie de morfologia lor dentare şi dovezile arheologice (Graham &
Pendergast 1987, 1989, Pendergast Graham & 1991). Deşi ar putea exista o baza
genetica la apariţia de spondyloarthropathy aici, frecvenţele populaţie de peste 2-3%
indică, în general, problemele de evicţiune şi salubritate (Rothschild Rothschild &
1993). Contaminarea bacteriană a apei este foarte probabil a avut loc, având în vedere
mediul natural al Cay, precum şi a activităţilor culturale este susţinut (pers Graham
comuna..). Densitatea populaţiei şi masa de apă de mare ar fi putut cu uşurinţă expuşi la
contaminarea surselor de apă fecale, şi geologia insulei poate fi împiedicat de înlocuire a
apei contaminate. În plus, activităţile de prelucrare a extins de sare poate fi împiedicat de
filtrare adecvată a apelor subterane.
Posibilitatea de infecţii parazitare, ca un factor important în pathoecology acestui site
poate fi dedus din reconstrucţie dietetice. regim alimentar mai mic nivel trofic-marin /
recif de locuitori afectaţi de Cay poate le-au expus la paraziţi helminthic, în special
Diphyllobothrium sau "larg peşte teniei" specii, care sunt comune în
crustacee scăzut nivel trofic. Surse de proteine de persoane cu leziuni indicativ de anemie
au fost de la niveluri semnificativ mai mici trofice. Diphyllobothrium are o capacitate
neobisnuita de a extrage cele mai multe de vitamina B12 gazdă, cauzând diaree, anemia
pernicioasa, anomalii osoase şi formarea. Gazdă definitivă (de obicei, un mamifer mare)
de acest parazit eliberează ouăle în apă, prin defecare. Parazitul este trecut apoi prin
intermediul lanţului alimentar prima prin crustaceelor, care sunt consumate de către peşti
mici crustaceaneating trofice-nivel, şi apoi mamifere nivel mai ridicat de peşte mănâncă
(inclusiv oameni). Viermele minori dezvoltă la maturitate (de până la 12 m în lungime) in
intestinul subtire de gazdă definitiv (om) şi poate supravieţui mai mult de 10 ani. Nu este
surprinzator, Diphyllobothrium sunt cele mai problematice pentru om în cazul în care
canalizare şi pescăreşti care provin în contact. Acest tip de infecţii parazitare nu se poate
doar au contribuit la apariţia de anemie, dar predispus, de asemenea, persoanelor fizice
gazdă la deficit de vitamina C, şi prin răspunsuri imunitar slăbit, a contribuit la prezenţa
periostită şi severitatea spondyloarthropathy găsite în aceste populaţii. Sunt dovezi foarte
vechi (4000-5000 BP), pentru prezenţa în Diphyllobothrium populaţiilor de pe coastă din
America de Sud (Reinhard & Urban 2003), dar, în ciuda probabilităţii că acestea au
fost, de asemenea, prezente în Mezoamerica câteva mii de ani mai târziu, conservare
slabă a inhibat lor descoperire. Indiferent de care agenţii de boală specifice creat profilul
morbiditatea aceste populaţii, mai multe linii de elemente care să indice faptul că mediul
de coastă a fost favorabil la infectii endemice şi apariţia ulterioară a malnutriţiei.
Problemelor de sănătate cu care se confruntă aceşti oameni au fost, totuşi, mai degrabă
decât cronice sau acute în pericol viaţa şi, prin urmare, manifestă în scheletele lor. În
consecinţă, Paradox osteologic a fost, probabil, o realitate, în acest context. Implicaţie
majoră a acestei interpretări este că aceste populaţii de Maya ar fi putut fi mai în măsură
să supravieţuiască decât omologii lor moderne, si poate chiar contemporanii lor vechi
continent. În acelaşi timp, nivelul ridicat de morbiditate ar părea să verifice conturile
spaniol de sănătate precară în Yucatan vecine.

Concluzii
Proteine scăzut nivel trofic dietetice este statistic asociate cu leziuni indicativ de anemie,
şi valori ridicate δ13Ccol sunt asociate cu scorbut. Cu toate acestea, este puţin probabil ca
lipsa de nutrienţi dietetice a fost cauza principală a condiţiilor asociate cu malnutriţia şi
boala găsit în acest context. Deşi aceste descoperiri sunt preliminare ca vom continua să
investigheze sinergismul alăptării prelungite, deficit de vitamina C, infecţii, şi anemie,
am specula că atât fiziologie şi contextul ecologic a jucat un rol major în experienţa boala
a acestor coastă Maya. Co-producerii de scorbut cu leziuni indicativ de anemie, precum şi
dovezile dentare pentru weanling stres sugerează un nivel ridicat de morbiditate copilărie.
În mod similar, de înaltă frecvenţă de spondyloarthr-opathy indică faptul că populaţiile
adulţi au fost, de asemenea, cu risc de boală ecologic pe baza. Aceste constatări sunt în
concordanţă cu descrieri spaniolă ethnohistoric de starea precară de sănătate Maya în
momentul de contact. În special, cu toate acestea, aceste populaţii vechi a trebuit să
supravieţuiască lor subliniază destul de mult pentru a manifesta leziuni osoase, spre
deosebire de ceea ce pare să se întâmple cu omologii lor moderne (Wright &
mestecati 1999). În ciuda aspectului său ca un loc distinct nesănătoase de a trăi, mediu
antic poate, într-adevăr, au fost sanatos decat cel modern.