Sunteți pe pagina 1din 564

Ukru

Rik yi
FEYNS FIUL www.dacoromanica.ro
E $11;11,.
NA 10 AI
NOTE POLITICE I

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE

VOL. 1

1897 - 1915

www.dacoromanica.ro
Toate drepturile pentru repro-
ducen, traducen i integrate as
partiale sunt rezervate.

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU MARGHILOMAN

Note Politice

1897 - 1924

BUCURESTI
Editura Institutului de Arte Grafice tEMINESCLI» S. A.
Str. Parlamentului, 2.
1927

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PENTRU CITITOR

Insemnarile politice ale lui Alexandru Marghiloman se


refera la activitatea sa politica 0 la raporturile 0 con-
vorbirile ce a aval ca diferite persoane o !Nina parte
a stralucitei sale cariare.
Incepute la 1897, ca intreruperi mart, aceste note sau
insemnäri, la inceput mai mult un aide-mémoire", iau ca-
racterul unui adevärat fuma! dupä 1912; astfel ca pe-
rioada de mare insemneitate pentru istoria noasträ contim-
poranä dintre 1913-1919, perioadd in care marele bärbat
joaca un rol de frunte, este aceea care prezintä o conti-
nuitate prefioaset. Toate tntrevederile si conferinf ele avute
cu personalitellile cu care s'a aflat In legatura, sunt redate
Ele vor lämuri multe puncte intunecate din
-Cu fidelit ate.
istoria anilor din urma.
Insemnärile lui Marghiloman au fost scrise cand In romd-
neste, cand In franfuzWe. Acolo ande textul original era
francez, fam reprodus intocmai In josul pagine!, tradu-
cdndu-1 insä, spre a arma fära intrerupere textul principal
romelnesc.
Dupe" 1919, notele sunt mai rari, räzlete. Multe lucran,
nerecunotinla celor pe cari it salvase In vremuri grele,
prive4tea penibilä a framantarei micimei politicianilor,
au finut pe omul de Slat tntr'o rezerva in care numai o fire
ca a lui era capabilä sa se menfie.
Alexandru Marghiloman avea intentiunea sa revadä
sä redacteze definitiv insemneirile sale. Dar inchizad °chit
in momentul cat& venirea lui la cdrma ageptata
doritä de tofi, era sä se indeplineascä, ele au rämas in
forma in care fuseserä fiternute dintr'o zi pe alta.
9

www.dacoromanica.ro
10

In testamentul seiu a inscris urmätoarele rdnduri : Am


o serie de caiete in cari am notat evenimen tele politice
i faptele istorice la cari am luat parte. Insärcinez pe
Octav George Lecca, pe Panaiti Wyzanti 0 pe Mihail
Pherekyde (Pic), sä le punä In regulä i sä pub/ice peirlile
.

importante..."
.ila s'a urmat. Editorii insä n'au abuzat de latitudinea
datä lor: cititorul va gäsi in intregime notele-memorii ce
urmeazel.
Cdteva documente maiinsemnate din archiva Marghiloman,
s'au aläturat la sfdr0t In anexe.

www.dacoromanica.ro
1897.

Duminiert, 23 Noembrie. Seara la 6 ore am aflat la


Club cg spre Calea Vacgresti fusese incgerare mare in-
tre evrei i manifestanti, provocatil de intrunirea stu-,
dentilor la Dacia. Bande izolate de manifestanti, se zice,
au spart toate vitrinele, fächnd chiar acte de prgaciune
in Lipscani i in Calea Victoriei piing la piata Tea-
trului.
Luni, 24 Noembrie. Vizitat Lipscanii i str. Sf.
Vineri, unde toate geamurile i obloanele sunt
mate; Sinagoga, unde un grilaj interior este rupt iar gea-
murile sparte. N'am putut merge mai departe din cauza
lumei care se tinea dup. mine. Intâlnit pe Carp cu G.
Filipescu : Carp crede cg o interpelare trebue fgcutg.
Interpelat la Camera' pe Ministrul de Interne Phere-
kyde. Am spus studentimei ce socotesc despre ea si am
fgeut politia direct responsabilg de cele petrecute in
dun. Notez cg intre alte probe pentru mine, era si afir-
matia unui corespondent berlinez, care spusese lui Carp
cg manifestantii bgtuserg un ovrei sub ochii lui, iar ca
un sergent de ulitg prezent sta cu bratele incrucisate.
Pherekyde rgspunde. El inocenteaza pe studenti, pe
cari îi laudg (aplauze entuziaste), legitimeazg cele pe-
trecute ca o justg reactiune contra provocgrilor evreilor,
cari : au insultat Romania prin manifestele lor si au
tinut intruniri nepermise de Constitutiune I Camera
a impiedeeat, inchizand discutia, doug obiectiuni firesti :
De ce nu a dat in judecatg pe autorii afiptelor in cari se
insulta tara, de ce a permis acele intruniri (Nota :
Intrunirile din Bucuresti ale evreilor s'au tinut cu au-

www.dacoromanica.ro
12 NOTE POLITICE 1697

torizatia politiei dupg cerere acutá formal ! Rils-


punsul a pkut uimitor celor cari nu erau dinainte ho-
tArâti a inghiti tot. (Intre alte mArgAritare : «Politia a
fost surprinsä»).
Marti, 25 Noembrie. Interpelarea lui C.arp la Se-
nat. Ministrul schimbat cu totul tonul ; anuntat chiar
legea Berindei, prilegiul intregei incgergri, nici ca va
avea
Se zice eá. Regele, foarte nemultumit de rgspunsul
lui Pherekyde in Camerg, i-ar fi fácut mustrgri, al cA-
ror efect s'a vgzut n Senat. Generalul Vrädescu mi-a
confirrnat ea"., spre marea lui supgrare, Regele n'a aflat
de cele petrecute Duminica dec.it Luni la 10 ore dimi-
neata. Studentii fulgera in contra mea si ma' ame-
ninth cu trAsnetele lor.
Seara, contele Thurn mi-a povestit conversatia lui
Sturdza cu Fonton, care dis-de-dinaineatA cernse eri Pri-
mului Ministru o intalnire, pentru a-i inainta cererea de
indemnizatie pentru un supus rus molestat Duminieg.
Sturdza reincepAnd diatribele sale, Fonton 'i-a tgiat cu-
vântul : «la question juive m'est absolument indifférente
et ne me regarde pas !».
Joi, 27 Noembrie. Regele m'a primit in audientA
intre 2-73. Retiu punctele urmätoare :
1) Mare nemultumire din cauza tulburgrilor in contra
evreilor : eCrezi cà politia a fost complice ?» Am indi-
cat motivele cari mà f&ceau sit crez cel putin la destulA
prostie din partea prefectului ea sá vadá cu ochi bine-
voitori cele petrecute. Am mai indicat cá liberalii
arcitând pe studenfi in chestia nationalà i ea' acesti ti-
neri urmând aceiasi cale in chestiunea decoratiunei les-
In original: Jeudi 27 novembre. Le Rai m'a rey-a en
audience de deux à quatre. Je retiens les points suivants:
1) Graves mécontentements au sujet des troubles contre
les juifs. «Croyez-vous que la police ait été complicel» J'ai
indiqué les raisons qui me faisaient croire pour le moins
asses de sottise de la part du préfet ponr qu'il ait vu d'un
bon oeil ce qui s'était passé. indiqué aussi que les libé-
raux ayant monté les étudiants dans la question nationale
et ces jeunes gens ayant de nouveau empaumé cette voie sur

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1897 13

zensky, se gAsea poate cA, ar fi bine sh fie indrumati pe


o noutt urnA, de data asta impotriva evreilor. 2) Le-
gea Berindei n'a luat fiinfä. Primul anteproect fusese
oprit de Rege din cauza dispoziliunei privitoare la evrei.
Divulgarea proectului de lege a mirat mult pe Majesta-
tea Sa, care nu crede pe generalul Budisteanu sträin de
aceasta. 3) Aprobarea discursului pronuntat in ajun
de Carp la Senat. 4) Aurelianistii, cari nu prea sunt
agreati, nu pot spera puterea, S'ar pare ca formatiunea
Sturdza sa fie ultima acordata liberalilor (cine stie7)
5) GrijA mare in ce priveste directia ulterioarg a parti-
dului liberal. Regele nu vede cine poate fi viitorul sef
al partidului : mare lipsg, de oameni ! 6) La afirma-
tia mea &A guvernul nu exisfg, Regele zice eh' a recunos-
cut slaiciunea partidului liberal chiar de a doua zi de
venirea lui la putere : «Domnul Carp avea dreptate
cAnd o spunea!» .7) «Cari sunt raporturile Dv.
cu conservatorii 1» Statu quo ante : nimic schimbat
In intelegerea noastrà din timpul and formam guver-
nul. «Este un punct negru in viitorul partidului con-
servator : D-1 Filipescu, care e totdeauna algturi de d-1

la décoration Jeszensky, on n'était peut-étre pas fliché de


les lancer sur une nouvelle piste, contre les juifs cette fois-ci.
2) La loi Berindei n'a jamais pris corps. Le premier avant-
projet avait été déjà arrété par le Roi, à cause de la disposi-
tion concernant les juifs. La divulgation du projet de la a
beacoup étonné Sa Majesté, qui ne croit pas étranger à a
chose le général B-udisteanu. 3) Approbation' du discours
de la veille prononcé par Carp au Sénat. 4) Les Aurélianis-
tes, qui ne sont pas en odeur de sainteté, ne peuvent espérer
le pouvoir. Il sembleraiit que la formation Stourdza fíit la
dernière acordée aux libéraux. (Qui le salt?) 6) Graves
soucis au sujet de la direction ultérieure dui parti 1ibéral. Le
Roi ne salt pas qui peut étre le futur chef de ce parti. Sur
mon affirmation qu'il n'y a pas de gouvernement, le Roi dit
avoir reconnu la faiblesse du parti libéral dès le lendemain
de son arrivée au pouvoir. «M. Carp avait bien raison quand
il me le disaitl. 7) Comment aes-vous dans vos rapports
avec les conservateurs72. Statu-quo ante; rien de changé
dans notre entente du temps où nous formions le gouverne-
ment. cIl y a un point noir dans l'avenir du parti conser-

www.dacoromanica.ro
14 NOTE POLITICE -- 1897

Fleva când e vorba de Thicut agitatie». Am fost silit


ssa," o recunosc. 8) Nota hazlie : Domnul Sturdza s'a
impAcat cu noi toti in urma ordinului Regelui. Aceasta a
fost conditia constituirii actualului cabinet. 9) Deco-
ratia Jeszensky. Regele ar fi sters'o frà nici un fel de
explicatie, dad, ar fi stiut cá «Jeszensky ar fi luat vreo
datà cuvântul in contra Românilor». Acuma ca de-
coratia a fost datg, eálggia fAcutä imprejurul afacerei
este «putin demn5, de un regat» Aprobarea «Consti-
tutionalului» .care n'a urmat exemplul celorlalte gazete
ale opozitiei.
Vineri, 28 Noembrie. Maiorescu si-a dat dernisia din
rectorat. Demisia este motivatil. Temeiul demisiei, cer-
titudinea in fine dobAnditA de Maiorescu cá, cu toate
angajamentele luate de studenti fatà de dansul, ei nu
fac decAt ce le cere guvernul, poate politia.
Sambatii, 29 Noembrie.Bietul George Lahovary este
ucis in duel de Nicu Filipescu pentru un articol din
«L'Indépendanee», care desigur nu merita o intalnire.
De retinut strania sedintg dela Camerg
Carp m'a intretinut de o foarte caracteristicg mano-
perk' a d-lor Catargi si Take Ionescu in vederea alege-
rei unui Vice-Presedinte la Clubul conservator din Iasi.
Grigore Koghlniceanu pleacA cu dola scrisori una dela
'qatargi, alta dela Carpe cari de vor fi produse vor da
de râs.
Marti, 2 Deeembrie. Carp a intrunit Comitetul pen-
tru a delibera asupra situatiunei fgcute Junimistilor din
Iai prin alegerea lui Vasile VlAdoianu ca Vice-Presedinte

vateur: Monsieur. Filipesco qui est toujours (lu bord de M.


Fléva quand il s'agit de faire de ragitation». J'ai a en con-
venir. 8) La note amusante : Mr. Stourdza s'est réconcilié
avec nous tous sur l'ordre du Rci Ç'a été une condition de la
constitution du cabinet actuel. 9) La décoration Jeszensky;
le Roi l'aurait biffée sons l'ombre d'une explication s'il avait
su qu'il eut jamais pris la parole contre les Roumains;
«maintenant qu'elle a été donnée, le tapage mené autour de
raffaire est peu digne d'un royau me». Approbation du «Con-
stitutionaluly qui n'a pas suivi l'exemple des autres journaux
d'opposition.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1897 15

al Clubului conservator. Toti, afail de Arion, am opi-


nat pentru retragerea lor din club.
5 Decembrie. Excelent discurs al lui Maiorescu eri
la Senat, si mai bu_n incá al lui Carp azi.
8 Deeembrie.Rezolutiunea luatg privitor la Clubul
din Iasi e mai grafg pentru vechii Conservatori de cum se
credea de ei. Sturdza-Skeianu si Ghika-Budesti au de-
misionat, iar Kogglniceanu, noul Presedinte, a scris la
Bucuresti cà dac6 d-1 Catargi nu obtine demisia lui Va-
sile VlAdoianu pentru a impiedeca retragerea Junimis-
tilor, se retrage §i dansul (comunicat).
9 Decembrie.Carp a venit de dimineafgsg mg. ves-
teascg 'Ca' Max Rosetti l'a sondat la Maiorescu dacà as
accepta s6 apAr pe Filipescu ! ! A fost de aceiasi pgrere
cu mine, c5. nu.
Seara G. Cantacuzino mi-a exprimat toate regre-
tele lui Filipescu pentru atitudinea lui din trecut fatä"
de mine. Un frumos di,scurs al lui Delay. rancea la Ca-
merg pentru ruptura cu Sturdza. Aceiasi notà Xenopol.
10 Decembrie. Adresa continug. Aurelian s'a arAtat
tot Aurelian. A intepat pe Primul-Ministru, dar a tatut in
retragere pe toatg linia. Delavrancea a rAmas cam in
aer. Caracteristic : Lascar nu va vorbi.
12 Decembrie.Discutia generarála Adresei terminatI
Take Ionescu a rostit un discurs violent, care in prima
lui parte a fost minunat. Palade a gAsit o ocaziune ne-
asteptafá de a-1' maltrata, recitindu-i discursurile din
timpul cancl iera aráturi cu ansul, liberal, si de a es-
chiva cliscutinnea asupra chestiunei nationale. Aurelia-
nistii au cerut votul cu bile : 38 negre.

www.dacoromanica.ro
1899.
4 Aprilie. Fierbere tot mare. Se svoneste (G. Bog-
dan) cä" Gr. Kogglniceanu, ca Presedinte al Clubului
conservator Iasi, ar avea o admirabilà combinatiune
pentru impä'ciuire. Nu ese nimic la ivealá. Mi se dà
un comunicat al «Epocei», cominatoriu pentru Itege-
(No. 1046-87 cu data de azi). Holban asemenea imi
da" numàrul «Opiniei» din Iasi, unde se vede grosolana
manoperg, a generalului Manu cu proclamarea sefiei luì
Qantacuzino. «Opinia» are naivitatea sá publice depesa lui
Manu, in care «Comitetul in asistenta a foarte numerosi
membrii i cu participarea delegatilor din toate jude-
tele (n'a fost unul !), a aclamat pe Cantacuzino ca sef
Partidului Conservator», odatá cu depesa lui Canta-
cuzino, care foarte naiv spune c'a" Comitetul l'a ales ca
Presedinte al Comitetului executiv !
La inmorrnântarea lui Catargi, toga asistenta a
subliniat brutalitatea discursuluí luí Manu, care de douà
ori a atacat cu vorbe räu sunältoare pe Sturdza prezent-
S'a mai notat c;a" un student macedonean a vorbit ca
atare !
Dela 6-8 am fost la Clubul (Jonstitutional sg, mai
intgresc pe ai nostri, in special pe Gr. Qonstantinescu-
Severiri. Am insgrcinat si pe Hariton sá transmit:A. lui
Cantacuzino trei lucruri : 1) personal nu sunt in contra
fuziunii; 2) prima rhtkire vine dela Take Ionescu, care
Miercuri 31 Martie la 11 ore, mi-a exprimat regretele
pentru alegerea din ajun la Clubul Conservator si care
mi-a pro pus puterea nominald pentru Cantacuzino
puterea reala" pentru Carp; 3) a doua ràfácire vine clela

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1899 17

Jacques Lahovary, care in aceiasi zi la 7 ore seara, la


Jockey Club, mi-a propus in numele lui Nicu Filipescu :
fuziunea, recunoasterea sefiei lui Cantacuzino, Ministe-
rul format de Carp cum va voi, numai sg menajeze
el pe Conservatori I
Dupg inmormântare, intrunire generalg la Clubul
Conservator.
5 Aprilie. Nu miscg nimic dela Palat i .Epoca»
pierde rgbdarea. Aceastg notg, combinatg cu discursul
generalului Manu la Bisericg, ca i cuvantarea unui
student macedonewn, tot in Bisericg, fatg, cu tot Corpul
diplomatic, dg, mgsura tactului de care sunt capabili
viitorii ministri conservatori :
.Figooa» (5 Aprilie No. 1046 87) : qTreidalorul la
putere». «Vointa Nationalg» de Miercuri 31 Martie a
publicat urmgtoarea tire:
.Guvernul dat demisia. Demisia a fost primitg.
qMajestatea Sa Regele va avisa». Dupg cast se pare,
gaceastg stire e o curatA cursg prin care crede sä, scape
.Trgdgtorul. Afarg de catea .causerii» la Palat, care
.au dat aparenta unei crize, convorbiri fgrg nici o asemg-
<mare cu convorbirilo oficiale cu un partid politic, nu
.este nimic schimbat i Trgatorul continug sg, stea la
.putere, ori se preggteste sg tragg mai departe sforile
.din culise».
10 Aprilie. Dupg incercarea Giani,nu se mai stie
cine a fost pgcglitul, cine pgcglitorul, s'a compus in
fine guvernul. Intrarea lui Fleva a produs efect, dar al-
tul cleat acela ce se sconta de ngscocitorii candidaturii
lui. Emil Miclescu a refuzat Lucrgrile Publice, dopg cum
Gr. Olgnescu refuzase Finantele.
11 Aprilie. Fost Brgila pentru a intemeia Clubul
junimist, apoi Buzgu a vedea amici.
16 Aprilie. Pe drum spre Buzgu, Scortescu mi s'a
plans de preponderenta datá radicalilor in Moldova:
Bgdgrgu ja parte la Consiliile de ministri; el mi-a spus
cg fratii Sculi refuzg once concurs. Dela Nicu Bglg-
nescu aflat cg Roznovahu refuzg participarea. Stefan
Zarifopol mi-a spus eg va face opozitie in Roman !

www.dacoromanica.ro
18 NOTE POLITICE 1899

17 Aprilie. Emil Teodoru îmi spune ca Can-


tacuzino refuzg once concesiune; admite sà trecem nu-
mai Arion i eu (! 1) Cantacuzino i-ar fi spus sä lupte
impotriva tuturor, Ionel Grgdisteanu insg l'a indemnat
sä se alieze cu Pgcleanu i cu Constantinescu ; cg el a
vorbit cu Constantinescu care este färg mari pretentii
acesta i-ar da si pe Säveanu la Focsani, care cere
numai un loe pentru fiul lui! Frumos partid conser-
vator ! Theodoru a cerut räzgindirea Ong Mercuri 21
Aprilie.

www.dacoromanica.ro
1900.

2 Ianuarie. Aseará. balul Curtii. Dupg supeu,


lungá, intretinere cu Regele, care se retrgsese spre colt
pentru a putea vorbi in libertate. In rezumat :
Regrete adânci pentru pierderea lui Ghermani :
«Un coup de massue pour moi !». Pentru a doua °aril
(aluzii la moartea lui Catargi) cade brutal o combina-
tiune fäcutg. Ceva mai in urmg, revenit asupra acestui
punct cg ceruse Cabinetul cu prezenta lui G-hermani la
Finante; cg Ministrii rátoindu-se cg aceasta ar implica
lipsa de incredere in ei, Regele ripostase: «confiance ou
non confiance, l'état du pays exige la présence de Gher-
mani aux Finances !».
Afirmatiunea cg guvernul este asa de slab, cà nu ai
decat sg sufli pe ansul pentru a-I vedea pielnd ; afir-
matiune cà administratia este mult mai rea decilt sub
Ministerul Sturdza, «ceeace nu-i putin de spus, cäci bu-
nul Pherekyde la Interne...!».
Nemultumire adâneg de faptul cg influenta fran-
cezg redevine la modá., cg ofiterii iar se trimit in Franta.
etc. «Situatiunea mea e grea; cu d-1 Sturdza eram cel
putin linistit in aceastg privintg; Franta ne-a dat tot-
deauna cu piciorul, etc.».
Am pus pe Rege in curent de ce-mi scrisese Carp
din Berlin asupra afacerii Hallier. Interes anediocru :
Mi-a acordat numai cg probabil «Jean Lahovary s'est
laissé jouer». Asupra politicii de viitor, temerea cg s'a
clus timpul lungilor ministere si cg el va fi redus la gu-
Verne de un an.
Trebue unire, pentru cá : 1) nu se pot face ale gen.

www.dacoromanica.ro
20 NOTE POLITICE - 1900

Am pledat contrariul, dar repulsia lui si temerile des-


pre colegiul al treilea mi-au pärut pentru moment de
neinvins; 2) Noi insine nu am fi singuri mai tari;
3) Nu putem da opt persoane pentru un cabinet. Am.
protestat aratand ca mai sunt elemente ca Teodor Ro-
setti in rezervä.-4. Ar preferi sa revina direct la libe-
rali. Am intampinat ca sunt si ei mai slabi, intoarce-
rea lui Aurelian nedandu-le nimica : A convenit aceasta.
Am intampinat ca Generalul Manu va fi obstacolul ab-
solut: «Le général Mano! le général Mano..., mais son
parti n'en veut lui-même pas».
Reprosuri din nou pentru campania din Aprilie
trecut : «on ne démolit pas quand on n'a rien a mettre
en place !». Acuzatia de tradare Pa silit sa, scrie pe
data scrisoare cgtre Sturdza. «Et tout ca était factice».
Cu toate demonstratiile mele ca era atmosfera asa, ea
Aprilie a fost rezultanta unei succesiuni de greseli, Mi-
tropolitul, etc., nu a voit sil conving de aceasta. Mis-
carea aceia a fost o lipsg de incredere inteinsul, care
pregatise totul ca Sturdza sa se retraga la toamna.
In fine am zis eh majoritaea guvernamentalilor
era dispusa sa adopte unirea, daca o mana i-ar impinge.
«Ai fi aceasta forta, dar daca mi se raspunde prin «non
possumus 11».
Azi George Filipescu mi-a vorbit din nou ca
voeste si ea trebue sil ma impac cu Nicu Filipescu.
3 Ianuarie. De dimineata G. Filipescu a venit sä se
planga de impasul in care Pasi fi pus prin faptul cg,
de doug ori Nicu Filipescu a venit la Jockey ca sa, ne
intalnim si eu n'am tinuf seama. goui consideratiuni a,su-
pra avantagiilor impacaciunii. La 6 seara tot la
Jockey, pe &And treceam spre salonul de lectura, G.Fi-
lipescu s'a apropiat cu N. Filipescu de mine : «Veneam
ca sa-ti multumesc, d-le Marghiloman, pentru atitudi-
nea binevoitoare pe care ai avut-o fata de mine cu pri-
lejul nenorocitului meu duel (Lahovary)». «Nu ames-
tec niciodatg politica cu lucrurile cari nu o privesc»,
(«Je ne mêle jamais la politique aux choses qui ne

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1900 21

la regardent pas»), am rhspuns; ne-am dat mâna si am


trecut.
Seara prfinz la Fonton*). Generalul Manu cu d-na.
Jacques Lahovary cu d-na, d-na Maurojeny,Kalinderu,
d-na Simca Laliovary cu fiul, George Filipescu cu sotia,
Nicu Filipescu cu sotia, Argyropol, Printul j Printesa
Schoenburg, Somov Cu sotia, Tresnea-Greceanu.Dupii
mash, Kalinderu mi-a vorbit iariisi de unire, cà trebue f6.-
cuth, cà Regele o va impune, dar ch nu trebue sh se cioc
neasch de un non-possumus al nostru (aceleasi vorbe
alaltheri in gura Regelui). Despre Manu aceiasi opinie,
ch nu poate duce el situatiunea.
4 IanuarieBal§ mi-a imphrthsit cà Zahariad, seful
serviciului portului, era trimis in Danemarca, probabil
pentru a vinde draga comandath. Inch o codith a aface-
rei Hallier.
6 Ianuarie.Carp inapoiat din chlAtorie. La Berlin ca
si la Viena i s'a vorbit de necesitatea de a se revizui
Constitutia pentru asigurarea Regentei, convinctiunea
cancelariilor fiind cà Printesa Maria va impiedeca pe
Printul Ferdinand de a domni. Goluchowsky l-a auto-
rizat a-i apune cà Imphratul o doreste. La Berlin i s'a
promis ajutorul catorva milioane la nevoe.
7 ianuarie.Lung6 intrevedere cu Carp, pe care l'am
pus in curent de ultima convorbire cu Regele.
La cinci ore, la Clubul Constitutional, Gr. Olhnescu
ne-a pus in curent cu gravitatea sthrii lui Cantaeuzino
care, fath de dhnsul, n'a putut chlca drept. In oras nu
se vorbeste deal de alianta cu noi,` numai nouà nu
ne-a vorbit nimeni, absolut nimeui.
8 Ianuarie.In m,omentul child se raporta ch in ulti-
mul Consiliu, la care a luat parte i Boerescu, dela care
provine informatia prin A. Filipescu, s'a decis unirea cu
noi, se anunth remanierea ministerialg, : Manu Interne,
Ionescu Finante, Istrate Instructie, GrAdisteanu Lu-
crgri Publice. Putin succes pentru noul ministru.
Seara discutie vie : Carp, George Filipescu i eu
la mine acash. Carp foarte amArat a voit s facg cunos-
s) Ministrul Rusiei, N. Ed.

www.dacoromanica.ro
22 NOTE POLITICE 1900

cut Regelui in ce dispozitiuni se afld el, in valerea


audientei ce are maine. In lipsh' de sef de partid (Can-
tacuzino bolnav pleaed), in lips6 de sef de Minister
(Manu a declarat pe fatA, ch nu st6 de vorbsd), Carp
spune lui Filipescu cà el nu are cu cine vorbi i refuzg
a trata cu N. Filipescu sau Take Ionescu. Dac5, Re-
gele 11 va insarcina pe el sä,' trateze ca viitor prezident,
atunci numai va sta de vorta. Altfel prefeed sá se re-
traed in viata privaa.
Dup'd esirea luí Carp am edutat sá impac pe Fili-
pescu, speriat,.
9 Ianuarie Fost Carp la mine, la 10. L'am mai In-
muiat o sper cel putin. -Am obtinut sà, indulceascg, ca
fornfd ultimatul ce voia pung, Regeluit Am insi-
nuat Ca' pot trata eu cu cei mai tineri din Guvern. Nu
i-a suras combinatia.
La 11 ore venit Jacques Lahovary. Pretext caí
de cumpgrat in Franta. In fond politicg. Propuneri
vagi; clificultatea situatíunei; el pururea partizan al
unirei; Take Ionescu sufletul Guvernului; dac:1 s'ar
retrage el, tot Guvernul ar cadea; lucreazg a aduce pe
Ionescu sä," ja el intelegere cu Carp; nevoie de convor-
bire foarte secrea...
Am intampinat cà socotesc a Carp va refuza a-
ceastà intrevedere i eá este eroare S5, se creacrd,
acceptdm tär5gAnirea chestiunei; nu vom accepta deck
un buget lucrat de noi. El a ripostat cä nu-si ascund
greutatep, tratärilor, in lips5, de un sef al lor; cá insusi
Take ezia ea s'd nu aibd aerul cá trgheazà, etc. Nimic
precis.
Mai precise unele aprecien: oFilipescu m-ult
inferior lui Take ; tot el ne-a adus pe Grg,di0eanu...
Fleva dela guvern, nu este Fleva din opozitie; ultimul
lui discurs dela Senat a fost nedemn. Manu e un figu-
rant; nu inseamnA nimic...»*)

*) Filipesco beaucoup inférieur ii. Take ; c'est encore lui qui


nous a fourré cet imbécile de Gradi§teanu... Fleva au gouvernement
n'est pas le Fleva d'opposition ; son dernier discours au Sénat a
été ignoble. Manu est un comparse ; il ne signifie rien,.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLlTICE 1900 23

12 Ianuarie. George Filipeseu iarg§i m'a intreprins


Cu necesitatea de a se trata, §i. cg, numai prin mine se
putea trata. I-am rgspuns eh' dad, se primeste sii tratez
sans Vaveu de Carp, pentru a se §ti ce se poate obtine
*sau se cere, sunt gata.Cerut termen de' reflectiune...
adicg de a lua noui instructiuni dela Nicu Filipescu.
De notat 6, vorbindu-se despre Panu, daca' l'am primi
noi, m'a lgsat sä. inteleg eh' Regele nu l'ar mai refuza
§i cg,' poate ar fi, necesar. Aceasta coroboreazil cu grija
lui Nicu Filipescu de a rgspg,ndi in vileag cg, nu el s'a
opus la intrarea lui Panu in Minister. De altg, parte
miscare printre radicali §i amicii lor.
13 Ianuarie.G. Filipescu reluat azi dimineatg. con-
vorbirile cu mine in privinta tratativelor. Am cgzut de
acord cá ar trebui ea chestiunea sg fie frAmântatil
inainte de a se vorbi cu Carp. Din tabgra conservatoare
ar voi sii se trateze cu mine Am argtat cg. accept «sans
l'aveu de Carp», spre a nu referi lui deal dacg imi
par lucrurile acceptabile. Mi-a cerut sii se consulte asu-
pra acestui punct cu manclantul lui (N. Filipescu "). La
e§ire mg, intreabg : «Ati primi pe Panu in combina-
tiune 1» «Da. Dar cred a s'ar opune Regele. Nu o sii
ne stricgm rostul sus pentru Panu». «Nu o sti mai fie
piedicg acuma!».
Sambiti, 15 Ianuarie. La Forestiera, G. Filipescu
m'a intiintat cg, s'a gàsit bine ca sá nu-mi vorbeascii
nici Take Ionescu, nici Nicu Filipescu; cel care va
trata va fi Olgnescu, indicat prin situatiunea lui.
Seara la Jockey-Club, la 8 ore, Nicu Filipescu
mi-a confirmat insgrcinarea lui Olgnescu. Am repetat
cg tratez Mfg a fi inskcinat de Carp. Ne-am inteles
ea nimic nu va transpira §i cä once alte convorbiri cu
altii vor inceta radical spre a nu se zgpgci lumea. Va
fi in curent numai Mihai Ghica, care eventual va aduce
in strgingtate lui Cantacuzino rezultatul.
La Camerg. Cosiicescu, iinpins de Panu, m'a
abordat ca.sä," afle de la mine: intAi dacg. ()data uniti,
am alunga pe radicali pentru cA sunt radicali; al
doillea dacä," am accepta pe Panu in caz cA l'ar impune

www.dacoromanica.ro
24 NOTE POLITICE 1900

conservatorii 1 I-am dat toate asigurarile. El mi-a spus


cà noua lozincg a lui Panu era cu radicalii sg impingä.
la fuziunea cu junimistii.
Marti, 17 IanuarieInvitat eri de Olänescu la consfa-
tuire, ne-am inthlnit in cabinetul lui. I-am pus pe data
In vedere ca negociem in nume personal fax% mandat
deis, cineva, in negtiinta lui Carp i decis a nu-i comu-
nica ceva decat dacg socotesc cá propunerile sunt aceepta-
bile. El mi-a, declarat c. tie aceasta i ca, a fost insar-
cinat de Cantacuzino, la plecarea lui, sá pregateasca
aranjament.
Propunere : Carp cul alti trei amici in Minister, eu
Internele, sub prezidentia farg portofoliu a lui Canta-
cuzino, Cluburile rgmhnhnd separate deocamdata. Mi-
nistrii conservatori fiind Ionescu, Filipescu, Panu
Jacques Lahovary. Am propus: Prezidentia Consiliului
pentru Carp cu alte trei portofolii, din care Internele;
contopirea Cluburilor pentru unificarea partidului.
Olgnescu nu a avut obiectiuni decht de ordine sen-
timenlalg, relative la Cantacuzino. Mai mult, mi s'a
parut dispus a sustine propunerea, numai temen i mari
despre Doamnele Cantacuzino ! La obiectiunea mea cá
In ori ce caz pentru o remaniere radicalg ar fi nevoe de
demisia Prezidentului, el mi-a spus cal Regele a dat lui
Cantacuzino asigurarea cá «cht timp va fi el bine, nu
se va gindi la alt prezident,(7).
La ceaiul de searg la Carp, am cercat sg .vorbese
larg succes de prezidentia provizorie a lui Caaatacuzino.
Mereuri, 18 Ianuarie.Prfinzit la G. Filipescu. L'ara
pus in curent.Motivele contra prezidentiei Cantacuzino
au pärut naturale si ackeptabile. Le-am rezumat astfel :
guvernul nou nu poate inspira incredere in puterea lui
cu un sef slab sau bolnav; Carp nu poate lua räspunde-
rea fgrg autoritatea necesarg; demnitate personará: este
inadmisibil ea toti sg poata, fi primi minitri, numai lui
Carp sg-i trebuiasea liziere.
21 Februarie. La Societatea Forestierg, G. Fi-
lipeseu mi-a cetit prima paging a unei scrisori pe care o
trimete N. Filipescu unchiului sail G. Cantacuzino la

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1900 25

Viena. Filipescu proclamä absoluta necesitate de a se


impaca cu junimistii ! Mi s'a disimulat restul sorisorii.
22 Februarie.Costinewu a avut alalt5 eri audienta la
Rege. Temerile financiare, «Guvernul actual slab
fiind ca nu are curajul s faca economii»,au adus pe
Rege, dup. aprecierea lui Costinescu, s. voiasca abso-
lut intrarea noastrg in guvern, Cu sacrificarea lui Manu,
dar tot cu Cantacuzino prezident nominal. Costinescu
ggseste propunerea acceptabila.
4 Marti% Prânzit la G. Filipescu. Dupg masa
mi-a spus : «Ce pgcat ea Carp nu primeste; n.0 mai
e rumie de fkut !» Foarte mirat Ii cer o lgmurire : «Da,
am vorbit cu Carp azi dimineata si mi-a spus cà nici
nu trebue sä" i-se propue prezidentia lui gantacuzino».
Am inteles chi era un pretext si og conservatorii bateau
In retragere; pentru mine este marturisirea neputintei
lui Nicu Filipescu. Am rgspuns : «Asta este un mod
de a ingropa chestiunea; se hotaráse alte modalitati de
tractare, sa nu mai vorbim de ele !»
Martie. Triandafil a vorbit cu Stirbey I cu
mine pentru afacerile succesorale Stirbey. Vorbind de
afacerea Hallier, el ne-a spus: «Am fost inselat de ca-
tre loan Lahovary. La asta nu mg asteptam El mg asi-
gurase ca majoritatea Tribunalului arbitral ar fi com-
pusa de doi Romtini».
Samedi, 4 mars. Diner chez Georges Philipesco. Après
diner il m'a dit: «Quel dommage que Carp n'accepte pas: plus
rien à faire». Très étonné, je lui demande une explication:
«Oui, j'ai parlé avec Carp ce matIn et il m'a dit qu'il ne
fallait méme pas lui proposer la présidence de Cantacuzène».
J'ai compris que c'était un faux-fuyant et que les conser-
vateurs retiraient les avances faites; pour moi c'est la décla-
ration d'impuissance de Nicu Filipescu. J'ai dit: C'est une
fagon d'enterrer la question; on était convenu d'autres mo-
dalités de traiter; n'en parlous plus.
5 mars, dimanche. Triandafil a conféré avec Stirbey
et moi pour affaires successorales Stirbey. Parlant de l'af-
faire Hallier, il nous a dit: «Tal été trompé par Jean Laho-
vary. La asta nu mA teptam! 11 m'avait assuré que la ma-
jorité du Tribunal arbitral serait composée de deux Rou-
mains».

www.dacoromanica.ro
26 NOTE POLITICE 1900

6 Martie. La Camera am vestit pe Q. Olänescu


ca de oarece nu am primit nici un räspuns, conchid
negocierile noastre au incetat i ne reluam fiecare liber-
tatea de actiune. «Am fost de douä, ori sa-1 fad pe
Cantacuzino si nici n'am putut sa-1 gasesc. Libertate re
ciproca, !»
13 Martie. Carp mi-a fäcut parte de conversatia
cu Pallavicini, *) care parea insärcinat de Rege sa-1 son-
deze. Pentru Pallavicini,Cantacuzino e sfarsit i insusi
Regele ar fi observat ea este absolut strä'in de tot ce se
petrece. Carp a comunical motivele pentru, care nu poate
primi presidentia lui Cantacuzino.
18 Mai. La curse, sub ploaie, Nicu Filipescu,
cu care nu schimbam des douà vorbe, mà abordeaza
pentru a ma intreba cand vine Carp. De aci lungi do-
rinte de a pune in legatura pe Carp cu Cantacuzino ; eh'
dacä,' Carp ar lua cu binele pe Cantacuzino, acesta s'ar
retrage lesne, cà combinatiunea propusä, odata de mine
lui Olänescu este aceia pentru care lucreaza el, etc. CA,
In once caz, nu trebue facut lucrul numai daca nu poate
ajunge la vreo ruptura, pentru cà aceasta ar fi solutia
cea mai rea. Motivul actiuneilui G. Filipescu este chestiu-
nea Bancei; el nu voeste ca Guvernul sà cedeze Bäncii
prelungirea privilegiului, sau atunci sä imparta räspun-
derea cu tot partidul. Filipescu a facut rezerva cà vor-
beste in numele lui personal. Concluzia : sà gräbesc
sosirea lui Carp. Cum primisem o scrisoare dela Carp
ca vine Luni sau Marti, m'am obligat sa-i scriu s viná
Cu o zi mai de vreme.
Marturisesc ca am ramas sub bung impresie si
socoteam lucrul in fine castigat.
20 Mai. Jockey-Club 5 ore. Nicu Filipescu má ja
de o parte spre a-mi spune ea nu trebue vorbit cu
Carp. Ca tot ce mi-a spus la Hipodrom nu mai are ac-
tualitate, chestiunea Bancii fiind amanata i alte lucruri
vagi. Am inteles cà Cantacuzino refuza si ca negociato-
rul meu nu poate nimica.

*) Ministrul Austriei. N. Ed.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1900 27

22 Mai. Am pus in curent pe Carp. Nici ca se as-


-tepta el la ceva in prezent. Tot in acest sens imi scrisese
acum trei zile. El a vazut pe Sturdza, care i-a fácut pro-
puneri pentru o actiune comuna., propuneri vagi pe cari
Carp 1-a declinat.
In urma conversatiunei avute ou A. E. Lahovary,
am stat douà ore de vorbä, cu Ionel Briitianu la mine.
Bratianu in nume personal (cred insa cá cu stiinta lui
Sturdza) mi-a propus sa rehfárn ceeace tatal säu a cau-
tat sa faca cu Carp. El exclude posibilitatea Carp prin
conservatori (lucru la care credea acum ateva luni),
posibilitatea Carp singur. Atunci el ar voi un guvern
tare Sturdza-Carp, care ar indruma la o fuziune ulte-
rioara, dar a cárui tinti principala ar fi : restabilirea
creditului i finantelor árii, §i transformarea radicala
a administratiunei. Câteva puncte a cáror precizare am
cerut-o eu : nici o atingere de Constitutiune; nici o latire
de drept de vot ; reducen i insemnate la armatä, la pen-
Isiuni, in slujbe, intarirea comunei. La scaderea scoale-
lor superioare, nimic afirmativ ca räspuns. Atingand
chestiunea de forma si de persoane, am aratat obiectiu-
pile, cari ar fi ca d-1 Sturdza sa fie Prezident de Consi-
liu, si am indicat cá ar trebui constituit un comitet in
care Regele sá poata alege pe prezident. Brätianu mi-a
räspuns ea era necesitate de prim ordin sh nu se slä-
beasca acum autoritatea lui Sturdza. Ca forma tranzac-
tionala am propus ca in caz de reusita, Regele sá cheme
pe ametndoi (cum a facut la Aprilie trecut pentru Carp
si Cantacuzino) siintre sefi sh fie dinainte compus mi-
nisterul. Bine inteles totul ad referendum i din partea
lui si din a mea. Ca lucru in treacat Bratianu convins
cá drapelistii se intorc la match.; rezistenta in privinta
numelui lui Costinescu, pe care l'am indicat eu ea fiind
necesar inteo asemenea eombinatie.
Ne vom revedea dupa ce el va fi luat avizul lui
Sturdza.
31 Mai. Seara, la Capa, intorcandu-ma dela Bu-
zau, Pallavicini s'a apropiat de masa mea pentru o lungg
conversatie : Guvernul nu o rnai poate duce, cu Generalul

www.dacoromanica.ro
28 NOTE POLITICIE 1900

Manu nu mai poate fi trai, s'a deschis ochii i în strcii-


ndtate cá," un guvern este imposibii cu un om bolnav
cap; a Take Ionescu care credea tot in putintà, s'a tre-
zit si el, etc. Concluziunea lui era cä Regele esee foarte
nelinistit, dar cg, neapgrat va aviza Onà la toamna. I-am
easpuns ch" poate la toamn5 va fi prea tarziu! I-am
fAcut o aluzie la perspectiva pug inainte de presä, a unui
guvern Carp-Sturdza; Marchizul s'a zburlit «parce que
Mr. Carp a toujours été conservateur» !
4 Iunie. Ionel Brätianu mi-a adus rAspunsul
d-lui Sturdza. Sturdza primeste toate propunerile
formulate si pe care le-a rezumat din nou : Alianta
a doug particle, «unirea a douà drapelurip (sic), pentru
a scoate tara din pericolul financiar prin maxi reduceni
In cheltueli i pentru a transforma administratia i mo-
ravurile ei, ceeace nu poate merge fár5, amputatiruni se-
rioase de persoane. BrAtianu a insistat asupra acestei
tgeri a cozilor : de noi nu poate fi vorba, ei recunoscand
cà nu avem clientelä. S'a vorbit si despre Panu, in con-
tra druia nu ar fi deck obiectiunea cA nu trebue anga-
jament fAcut cu (Mitsui.
Am telegrafiat lui Carp spre a-1 vedea.
Seara prânzind la G. Fitipescu, cu care am tre-
cut in vedere caraghioslficul tratArilor cu conservatorii
si mai ales al ultimei tratative a lui Nicu Filipescu, mi-a
spus c'd stie tot si cá of emdle au stricat totul in ulti-
mul moment !» Mi-a deplâns starea partidului in care
«o maná felon& stricg, in culise, tot ce se hotgrAste. Mi-a
mai spus cá scgparea situatiunei financiare nu se poate
face cleat par une trève entre les partis H (combinatia
Sturdza-Carp ar fi bine venità oare 7).
Tot dela el am aflat ch. Take Ionescu, care zisese lui
Costinescu: «sg-mi fad, numai un semn Regele i dau
Ministerul jos»,a spus un neaclevgr, pentru cá sonnele
i-au fost f Acute, si nu numai !
5 "Ernie. Costinescu mi-a impArtäsit cá guvernul
nu a gsásit un ban si cá toate combinatiunile care i s'au
propus nu sunt lucruri cari se pot lua in serios.
Duminiefi, 11 Innie. Avizat de Maiorescu prin tele-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1900 29

fon ea Carp e la Bucuresti, am plecat de noapte din Bu-


zau. Carp fusese chemat de Maiorescu prin telegrama,
dupa cererea lui Nicu Filipescu si de Teodor Rosetti
prin scrisoare, dupa cererea lui Cantacuzino. Intrevede-
rea a avut loo Sambata la prezidentul gonsiliului. Carp
a rezumat-o pe data: «nsu a esit nimio dintrinsa».
Cantacuzino a propus facerea unui guvern in comun,
Carp a raspuns pe data ca el nu poate intra cu delnsul
in Minister. La replica lui 0,antacuzino cà atunci aceasta
era o chestiune personala in contra lui, Carp a raspuns:
«nimic personal, dar el atacand cu vioiciune afacerea
Slatina, imprumutul i afacerea Hallier, era imposibil
sa-si dea singur desmintire acceptand de a figura in gu-
vernul lui». «Dar acestea sunt personale mie, si in-
trând in Minister, d-ta, d-le Carp, nu iei raspunderea tre-
cutului». «Cu teoria aceasta, eu Carp pot forma un
guvern cu Sturdza fara ca d-ta Cantacuzino sá ne poi
intreba : dar cu treidarea ce s'a facut, d-le Carp I Aceasta
nu se poate !» Cantacuzino a inchis discutia asupra
acestui punct spuind cà amicii sai nu vor accepta pro-
babil ca el sa lase presidentia nominala a guvernului.
Cantacuzino a adaugat ea de ce nu ar face Carp singur
un guvern1Carp a raspuns cà daca ar fi constrAns la
aceasta, nu s'ar da inapoi, dar ar fi doua cuvinte pentru
cari eventualitatea nu i-ar surAde : Intai, el a nazuit pu-
rurea sa guverneze cu partidul conservator, nu in contra
lui ; al doilea, crâmpei de guvern cu Cantacuzino,
crâmpei de guvern cu Carp, Regele ar avea lesne tenta-
tiunea sà recurga la un guvern d'antregul cu Sturdza.
Asupra chestiunei Mitch, Carp a sfatuit pe Canta-
cuzino sa nu primeasca aranjamentul propus, f Hildcà era
o pura escrocherie : Banca ofera sà cumpere cu biletele
ce va putea emite in mai mult dupa schimbarea rapor-
tului intre aur si emisiune ! Cantacuzino a raspuns
nu va face aranjamentul.
S'au despärtit.... ad referendum.
Joi, 15 Iunie. Fost intâmplator la Bucuresti si Ma-
iorescu m'a pus in curent de noui demersuri ale lui N.
Filipescu, daca nu am concede ca Take Ionescu sa pas-

www.dacoromanica.ro
30 NOTE POLITICE 1900

treze Finantele sau s, ja Internele. Maiorescu i-a arAtat


pentru ce nu crede cä," se poate acorda. Am conchis
de ad: intii eh' Cantacuzino a vorbit cel putin cu Take
Ionescu si l'a pus in curent cu dorinta lui Carp de a lua
el Finantele ; al doilea cá Filipescu se teme ca Take Io-
nescu, deposedat de portofoliul au Mt% compensatia
Internelor, a se intoarcg in contra combinatiunei cu
Carp. Impresia mea este ea' oamenii acestia nu still
ce voesc, si nu stiu uncle merg.
Seara la Club, Ordnescu mi-a strecurat : qiar ne-am
inecat la mal ca tiganul». N'am relevat aceasta.Presupun
&A, dupä" ce s'a eroit lucrul, cucoanele lar au montat pe
bietul Cantacuzino i l'au räsucit.
21 Lillie. Pe la 6 ore portarul Jockey-Clubului
a ,intrebat in numele lui Niculae Filipescu la ce ceas
mergeam la C,lub. Filipescu, recomandându-mi toat6 dis-
cretiunea, de oarece nu toti Minitr1i erau in curent, m'a
intrebat precis asupra punctului dacg, Cantacuzino ce-
d'And, am face fuziunea si am accepta sefia lui; dac5, in
fine, ca mângAere, am fi dispusi ssa." dm retragerei sale
glorificatia pe care o merita abnegatia lui. Mi-a destgi-
nuit CA au fost foarte surprinsi cá la intoarcerea Rege-
lui, Cantacuzino punându-se la dispozitia lui pentru so-
lutionarea. crizei, Regele i-a zis linitit ca a continue
astfel cum sunt. Mi-a mai spus cá sunt semne cà Regele
ar voi sá cktige astfel timp, pan'a" se vor pregki libe-
ralii. La toate chestiunile, pentru a nu lua vreun angaja-
merit pe care sá nu fiu sigur, am cerut sá ne vedem
a doua zi la mine ca a pot vorbi cu Maiorescu, care a v5.-
zut pe Carp cel din urma dintre noi.
Joi, 22 lunie. Am fost la 8 dimineata la Maiorescu
i la 9 juin. am primit pe N. Filipescu. Cantacuzino s'a
decis &A se retragg si a dat pline puteri lui N. Filipescu
(s'a adgogat pe uring lui i Alecu Catargi), ca sá trateze.
Am convenit qmpreun5, Carp Presedinte, cu Mi-
nisterul de Finante ; nu s'a contestat dreptul de alegere
a celorlalte trei portofolii. Mai mult, din atributiunea
eelor rezervate conservatorilor, rezulta ciar cá Internele
erau la dispozitia lui.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1900 31

Declaratiune de fuziune sub sefia lui Cantacuzino,


care ar lua presidentia Camerii. Statutele Clubului co-
'nun rämânând de elaborat in urniä. Am accentuat cä
nu voiam sä se intâmple majoratiuni ca in 1861.
Un portofoliu insemnat pentru Take Ionescu. Am
oferit Externele, cari au fost aceeptate. N. Filipescu ar
intra in Minister, cu ezitatiune mi-a zis ea' nu s'ar fi
simtit cu aptitudini (lee& pentru Domenii, dar cà stia cg.
d-1 Carp si-a rezervat acest departament. L'am asigurat
cä nu, si am convenit &A el Filipescu va lua Domeniile.
Färä a se preciza mai departe, am indicat cal Carp ar
accepta pe Grädisteanu acolo unde este. Nu se va face
eonventie cu Banca. Nu se va dizolva Camera.
Am fgcut atent cà Carp nu va veni deal chemat
direct de Cantacuzino. MAine soseste Cantacuzino, seara
se va sti definitiv ce este si voi fi avizat. imediat.
Insistente ca Maiorescu sä nu piece. I-am arätat
era inutil, de oarece in 24 ore el era la dispozitie Fi-
lipescu a plecat asigurg.ndu-mä cá lucrul este fäcut.
La 4 ore mi-a venit .Alecu Catargi, tot ca pleni-
potenitar. Am recapitulat cele convenite cu N. Filipescu,
el nestiind cä era lucrul deja hotkit cu dansul, i atunci
s'au ridicat non i pentru Interne.
Furgm impreunä la Maiorescu; din schimbul de cu-
vinte a .rezultat a Carp n'a cerut lui Qantacuzino In-
ternele, dacg. nu se indicA un Ministru prea transant din
partea Conservatorilor. Am mentinut ciar cä' N. Fili-
Descu convenise cu mine cg Internele erau in lotul lui
Carp. Sunt convins cá cu putiná dexteritate se va acorda
acest punct.
A fost si o notä hazlie. Cu multà dibäcie si in termeni
foarte subtiri, Maiorescu a arätat temerile sale in pri-
vinta ineaurirei «d'une charmante fille» si in privinta
statorniciei bietului Cantacuzino. Catargiu «s'est porté
fort», de oarece avea toate puterile. Rezerve numai in
privinta Internelor.
23 Iunie. La 10 jumgtate noaptea, A. Catargiu
imi telefoneazg la Buzgu cal d-1 Cantacuzino intgreste ce
fusese convenit i cä' mg, roagA sá iau agrementul defini-

www.dacoromanica.ro
32 NOTE POLITICE 1900

tiv al lui Carp si sArl aduc Mari dimineata la Bucuresti,


cand soseste i Prezidentul Consiliului.
26 Lillie. Am fost eri la TibAnesti. M'am con-
vins CA Carp regretA cA pArAsise cererea Internelor
ar voi sA le aibä in lotul sAu. Am plecat cu puteri
depline i cu lista urmAtoare : Carp, Finante; Take Io-
nescu, Externe; Filipescu, Domenii; Marghiloman, In-
terne ; Maiorescu, Justitie ; Arion, Instructie PublicA ;
GrAdisteanu, LuerAri Publice; Lahovary, RAzboiu; G.
Cantacuzino, Presedinte de Camera; Rosetti, Prezident
de Senat.
Azi dimineatA dadusem Inthlnire, din TibAnesti,
lui Filipescu la mine acasA.
Am discutat mult chestiunea Internelor. El nu a f
cut nici o obiectiune politicä i ar acorda voios tot, in
aceasta privintg. Se teme numai de Cantacuzino, care a
apucat sä creazA CA Carp i le-a concedat si care, daca
s'ar reveni asupra acestui punct, si-ar inchipui CA deja
nu se mai respect6 pactul. Filipescu crede cA dacA Carp
i-ar arata ea% fArA Internele pentru mine, nu se mai com-
binA portofoliurile i ar lua pe Cantacuzino pe nota
sentimentelor, Carp ar obtine concesiunea cerut.A. Fili-
pescu mai adaugA c`A. Cantacuzino a pus pe Rege in cu-
rent si cA Regele l'a felicitat pentru actul sciu patriotic :
acest punct timpiedech ori ce intransigentA din partea
lui Carp, dui:a pArerea mea Am luat asupra mea s'A
chem pe Carp la BuzAu si de acolo s'A venim aci dacA
se aplaneazA greutatea.
27 Iunie. La 5 dimineata am luat pe Carp,
la gara Buzgu, m'am explicat cu el, Pam fAcut s'A ad-
mitg o combinatie cu OlAnescu (neutru) la Interne, si la
7 am pornit la Bucuresti.
La sosire am aflat CA Take lonescu era foarte ne-
multumit j CA refuzA de a intra in noul Cabinet. Moti-
vul aparent : i s'a cerut s'a combatA à outrance pe jimi-
misti in alegeri i in Parlament ; nu poate face parte din
primul Cabinet junimist (Loulou Lahovary informa-
tor). Motivul real : s'a trecut pe deasupra capului lui in

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1900 33

toate tratativele i simte c'At s'a modificat §i Cat s'a sc5.-


zut pozitia lui.
La 21/2 ore Carp a avut intrevederea cu Canta-
cuzino pentru Interne. Cantacuzino a zis cA dacA le-ar
acorda acuma, ar fi o capitulatie; Carp n'a insistat §i a
propus atunci dousá liste : una, aceea adusä de mine (26
Iunie); alta modifica-CA, cu mine la Externe §1 Take Io-
nescu la Interne. Aceasta Cantacuzino a primit-o pe
.dafá. RAnignea : 1) Disidenta Manu ; (Jantacuzino l'a
pArAsit cu deplina dezinvolturg. 2) Nemultumirea Take
Ionescu : aceasta a pArut mai serioasà, dar Cantacuzino
are aerul foarte hofairat a se lipsi de el, da,cA pAre,a, grea.
Carp considerg Ministerul fácut. Este vorba ca
Ong Sambät'A sau Luni Cantacuzino s5,-§i adune Mini-
§trii, sit lichideze situatia cu Regele i cu colegii
Carp a avut la Club o 6ntrevedere cu N. Fili-
pescu i Jacques Lahovary, spre a-i interesa ca dânOi sh
lucreze la Cantacuzino pentru combinatia Take Ionescu
Externe, Marghiloman Interne, singura in care Take
are locul s'Au, dacg l'ar accepta.
Uitam a aminti cá intre Carp i Cantacuzino s'a
specificat ca un lucru bine inteles i inteles Incà de la
prima intrevedere c'A el, Carp, nu poate avea pe Take
Ionescu la Interne.*)

`) Pentru restul anului nu sunt alte insemnAri. Fuziunea s'a


!dent in Iulie. Textul actului de fuziu e la Anexe, No. I. Nota Ed.

www.dacoromanica.ro
1901.
Luni, 29 Ianuarie.In urma demisiunei lui Carp, ca
chiu cu vai Cantacuzino a fast insärcinat cu compune-
rea ministerului. Nu stiam nimeni in, ce conditiuni. El
läsase o carta la mine. Väzuse pe Arion si pare-mi-se pe-
Maiorescu.
Transmisesem eri Regelui o depe,s6 a lui Beldi-
man privitoare la botezul Printului de Anhalt-Dessau ;
depesa mi se inapoiazä de indatà, cu mentiunea
scrisä," cu creionul de Majestatea Sa : «Monsieur Mar-
ghiloman, Lundi 101/2 h. au Palais».
Mä, duc azi dimineatä, la Palat i intreb pe aghio-
tant daeá nu are un ordin de convocatie pentru mine;
imi ráispunde cä nu, dar Ca.. va lua pe datä, ordinele Re-
gelui; dupg doug minute sunt introdus, spunându-mi-se:
«M. S. a uitat cá dorea sá vá vorbeasc5, pentru botezul
dela Dessau; poftiti sus».
Regele, putin rosu la chip, imi spune pe datä: «Este'
«un pretext. Doream sä% te väd, si se stie prea mult tot
«ce se petrece imprejurul meu si cine intrà i cine ese I
«Am insärcinat pe d-1 Cantacuzino cu formarea Minis-
«terului, dar i-am pus ca conditie absolutä sà. aibä
«Ministerul lui unul sau doi Ministri junimisti, din a--
«cei esiti acuma, sau cel putin pe d-1 Th. Rosetti : Nu
ctrebue ea d-1 Rosetti sci primeaseä». *)
«C'est un prétexte. Je désirais vous voir. Et l'on,
sait tenement tout ce qui ce passe autour de moi, et qui
entre, et qui sort! J'ai chargé M. Cantacuzène, mais je lui
ai posé comme condition absolue qu'il ait dans son Ministère-
un ou deux Ministres junimistes sortants, ou tout au
moins M. Théodore Rosefti: il ne faut pas que Mr. Rosetti.
accepte».

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1901 35

Restul intrevederei a fost consacrat mijlocului de


a face s5, parving Majestgtei Sale rezultatul misiunei
mele si mAsurilor de luat ca sg, nu se stie nimic de ni-
meni.
La 121/2 am dat ochi cu Th. Rosetti in fata Ministe-
rului meu. Din primele cuvinte Rosetti mi-a rAspuns CA
nu este nici nebtm, nici copil si cá. ñu va primi cu nici un
chip. Am acut la ora 3 s'à parving in forma obisnuità a
comunicArei de depesi MajestAtei Sale asigurarea data
de Rosetti.
Ministerul Cantacuzino va cAdea in apä.
30 IanuarieLa Jockey Club, la 5%, Carp venind dela
Palat ne comunid, : «MAine Consiliu de ministrip.
Mare entuziasm. La Club ! Scena intre Carp si Majesta-
tea Sa a fost misciAtoare. Regele a imbrgtisat pe Petrake.

www.dacoromanica.ro
1903.

28 Noembrie. Audienta la Rege, 6 ore seara. Ani-


versarea Plevnei, felieitàri. Regele multumit de darul
ofit6rilor de geniu.
Regrete cA partidul conservator este divizat ; nu se
poate face nimio statornic cu partide «émiettés»; ar tre-
bui, etc. Räspuns ch. once apropiere In opozitie este
posibilg; cg ea se poate face numai la putere, când unii
pot of eri i altii pot primi.
S'a vorbit de primejdia divizàriì in viitor 0. a par-
tidului liberal. Lipsa unui om, care dup. Sturdza sit'
poate fi «porte-drapeau», &Ad nu este nevoe de ?efi. Am
rgspuns cä tineara ca sigurg aceiasi crizg la liberali, pen-
tru viitor, ca la noi.
U5urii4a lui Jacques Lahovary, aceasi azi ea
In trecut, când n'a voit sg creazg cg ofiterii de cava-
lerie se rezvräteau; cum se poate plA,nge in Senat de
raporturi cgtre Rege in afaceri de serviciu, el care
cerea mereu sg ailaá un cabinet militar? Tot asemenea,
cum eriticg unele comande, &And el Lahovary a coman-
dat obuzierele pe care Regele le credea incg inutile 7
Lahovary ar fi trebuit sA stea in armed; lui, Regele cu
plAcere i-ar fi dat Statul-major; Sturdza nu a volt.
Sturdza a fäcut mult bine si pus rAnduialä la Minis-
terul de r5zboi. Partidul liberal evident este slgbit. A-
ceastä slgbiciune provine din cauze insg onorabile. De tot
In treacgt aluzie la o combine:tie (I) pentru alegeri. Nu
aprobat articolul lui N. Filipescu asupra mesajului
(gEpocao 28 Noembrie)

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1903 37

In dou5, rAnduri mi-a vorbit cu insistenfá de exis-


tenta Ocultei; once ar zice «L'Indépendance roumaine»,
articolul ziarului a fost chiar prilejul primei afirma'ri
eh Oculta existc i face rdu. Evident cA, tentativa de a-
mendament a lui Anton Carp, ca Adresa sä" accentueze
nota descentralizatoare a Legei comunale, este inspiratg
de Ocultä crede Regele, dar indata" ce d-1 Sturdza
s'a arbitat rigid, atacul schitat s'a evaporat. «Am spus
d-lui Sturdza c2,1 nu trebueste directiune anonimA; dacA
d-lor voesc sä," guverneze, trebue s'a", ja faspunderea des-
chisá a actiunilor ion». (Impresia eh" Regele vede bine pe
Lascar i cá. Il impune dragostei lui Sturdza).
In afacerea Mandrea, Regele zice cä a prevawut a-
chitarea; cá procesul i-a filcut un piedestal in strAing-
tate; cá toate ziarele evreesti, Francfortul mai ales, l'au
insältat in slafá. Admite cá este un domn putin curat
care ar face bine acum sá demisioneze.
5 Decembrie. La Adreg am rostit un lung discurs,
clarificAnd situatia noastrà fatà de Cantacuzinisti 5i fatä"
de partidul liberal.
Carp crede cg a lipsit ceva in clarificarea procedeu-
rilor noastre fatii, de liberali in part,ea moralg. N'am voit
dinadins s'a ating aceastä, chestiune pentru a nu ne izbi
de N. Filipescu, daca. -Vorbeam de afacerea Ressu-Ro-
bescu. Senat foarte multumit.
8 Decembrie.InjurAturi cke vrei dela Cantacuzinisti
la adresa mea, si prin presa i prin colturi.
10 Decembrie. Emanuel Culoglu mi-a afirmat sub
taing cà, atunci cand Pictorian a fäcut falsa tragere
pentru Stat, a scris lui Palade, care printeo earth' i-a
multumit. Deci Palade stia, afirmä" Quloglu.
13 Decembrie.Cona itet electoral. Maiorcu
e,s foarte e-
logics pentru cliscursul meu i binele politic ce ne-a
cut clarificarea situatiei.

www.dacoromanica.ro
1904.
11 lanuarie. Primit in audienta de catre Reginci
pentru Soc. Elisabeta. Regina se ocupä de o institutie
pentru orbi; i-am oferit china loealului, oricât ar fi.
Mi-a aratat o bucurie si o reeunostinta miscatoare. Ara-
tilndu-mi un tablou pictat de catre Printesa Victoria-
Melita, fosta Ducesä de Hessa, a insistat a supra marei ne-
norociri a unei femei care nu mai are camin, nici pa-
trie. Daca aceasta femeie ajunge räu, caci este frumoasa
si are temperament, va fi oare de condamnat Regina
o povatueste mult s faca picturg i sa se ocupe de arta.
O fraza curioasa asupra ereditatii Coburgilor, care o o-
bliga a se uita mult, a observa mult, si a nu arata nimio!
Mai mult decat afectuoasä pentru Elisa.
12 Ianuarie. Audienta la Rege pentru balul Clu-
bului. S'ar parea cà dispozitiunile eran rele de ci-Ind cu
11 janvier. Reçu en audience par la Reine au sujet de
la Société «Elisabetha». La Reine s'occupe d'une institution
pour les aveugles; je lui ai offert le loyer du local, quel qu'il
soit. Elle m'a témoigné une joie et une reconnaissance tou-
chantes. En me faisant voir un tableau peint par la Prin-
cesse Victoria-Melita, ex Duchesse de Hesse, elle a insisté sur
le malheur épouvantable d'une femme qui n'a plus de foyer
ni de patrie. Si cette femme tourne mal, car <<elle est jeune
et a du tempérament», sera-t-elle à condanmeri La Reine lui
conseille beaucoup de f aire de la peinture et de se vouer
l'Art. Une phrase curieuse sur d'hérédité des Cobourg» qui
l'oblige a beaucoup regarder, beaucoup observer et ne rien
laisser voir !
Plus qu'affectueuse pour Elise.
12 janvier. Audience chez le Roi pour bal du Club. II
semblerait que les dispositions étaient mauvaises depuis l'in-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1904 39

incidentul General Budisteanu. Pentru Club, recoman-


-datie de a proceda cu mai mult discernämânt cu ofiterii,
pentru a nu ingreuna situatia sefului armatei.
Ca politic:A : General Manu imbAtraneste; pAcat cA
-Jacques Lahovary este atk de «incurch lume», cAci e de
treaM. Foarte naturalg candidatura lui Delavrancea
la Vaslui; Regele crede cá Disescu va fi ales la Teleor-
anan, candidatura lui Peta.-aru neprAcufg G-uvernului
(lui Costinescu). Chemat de Regina, ea mi-a multu-
-mit din nou pentru orbii
14 Ianuarie. Ciocnire intre Matei Cantacuzino si
Stere in privinta alegerei dela Iasi. CAntacuzino ne-a sur-
prin teoria sa asupra colegiului III. Sturdza
foarte, foarte blând cu noi.
8 FebruarieEri bal la Jockey-Club. Regele si Regina
au stat pang la 3 ore; Printul si Printesa pAnà la ziuà. La

.cident général Budi.5teanu; pour le Club recommandation


.cl'en user avec plus de discernement avec les officiers, pour
ne pas rendre difficile la situation du chef de l'armée.
Comme politique: Général Mano semble se ramollir;
.dommage que Jacques Lahovary soit à tel point brouillon, car
11 est gentil. Très naturelle la candidature de Delavrancea
Vaslui: Le roi croit que Dissescu sortira à Teleorman, la
candidature Petraru étant au fond désagréable au gouver-
nement (A cause de Costinescu). Appelé par la Reine, Sa
Majesté m'a encore remercié pour ses aveugles.
14 janvier. Passe d'armes entre Mathieu Cantacuzène
et Stere au sujet élection Iassy. Cantacuzène a quelque peu
surpris, choqué, par sa théorie sur le troisième collège.
'Stourdza très, très doux avec nous.
8 février. Bal du Jockey-Club hier. Rol, Reine, jusqu'A
trois heures, Prince, Princesse, jusqu'au jour. Ayant soupé
cbté de la Princesse, causant de M-me Stourdza, elle me
{lit: «Je suis contente qu'elle ne soit pas venue. Je ne l'aime
pas; elle ne m'aime pas. Et puis elle veut toujours être la troi-
sième personne avec sa cour». Un peu plus loin: d'ai beau-
coup de ténacité! j'ai quelques fois tenu bon deux, trois ans:
c'est comme cela seulement que j'ai vaincu certaines dif f
A rapprocher de ce que la Princesse m'a dit chez elle,
lorsque j'ai été l'inviter: «Mr. Philippesco (Georges) a été
loujours bon pour moi; il a arrangé beaucoup de clifficultés».

www.dacoromanica.ro
40 NOTE POLITICE 1904

supeu, fiind lângà Printesa, dânsa mi-a spus de D-na


Sturdza : «Sunt multumitg 6, n'a venit, nu o iubesc si
nu mg iubeste. Si vrea totdeauna sg fie a treia persoand
cu curtea ei». Patin mai thrziu : «Am multg vointa, am
rezistat câteodatä doi, trei ani In sir si numai asa am
invins unele dificultgti». A se apropia de ceeace mi-a
spus Printesa la dânsa, cand m'am dus s'o poftesc la
bal : «D-1 George Filipescu a fost totdeauna foarte bun
eu mine, a aplanat multe dificulati».
17 Februarie.D-na Ta,ke Ionescu, venind la 12 la balul
Clubului, n'a avut loe la masa de onoare; lui Ionescu
i-am ggsit unul. Era conform deciziunei luate cu Manu,
ea sà lugm eke una din perechile simandicoase, afarg
de Membrii Comitetului sau Fondatori, carora s'a re-
zervat locuri pentru fiecare pereche. Iouescu s'a forma-
lizat. Se vede cg Generalul l'a cam trimis sg se plimbe.
D-na Ionescu insg a ramas la Cotilion, a dansat 'Ana, la
ziug, a acceptat cadourile Clubului. A doua zi demisie.
Demisia apare in «Adevgrul» inainte chiar de a ne fi
eunoscutg. Generalul este insgrcinat sg explice lucrurile
lui Take Ionescu. Vizita Generalului la d-na Ionescu.
Seara. «Adevgrul» comunicg cu italice cà d-1 Ionescu
si-a retras demisia, dupg ce d-1 'General Manu «i-a pre-
zentat scuzele intregului Comitet». Nota trece in
«Vointa, i «L'Indépendance». Nu las sà treacg aceastg
impertinentg care ofuscase pang si pe Misu Rahtivanu;
dar ja pe General de unde nu este. Ii scriu. Timp de
rasgan dire. In fine azi Comitet. C.gdem de acord asupra
unei notite, copiatg de Mitilineu, pe care «Adevarul» sg
o publice ca o rectificare. Generalul duce notita lui Io-
nescu... i dupg doug ore se ggseste «en bonne place» in
«Adevgrul». Al cui este jurnalul
23 Februarie.Am avut o lungg consfgtuire cu Golescu
despre Banca Agricola... Mi se pare cg Take Protopo-
pescu cere pentru ginerele lui, Pietraru, postul de al doi-
lea subdirector la Bancg. Din vorbg In vorbg, Golescu
ajunge a-mi revela : cg «Pictorian are originglul borde-
roului, scris cu mana lui Sturdza, pentru tragerea falsg
.dela 1887 si cà borderoul acesta este In lada lui de fier,

www.dacoromanica.ro
NOTE POLlT10E 1904 41

acag». Cä Protopopescu a acuzat acuma din nou pe


Costinescu (lucru care pe vreme a fost zis de Eminescu
In «Timpul,>) &A. trimes fiind sä," negocieze cumpArarea
titlurilor C. F. R. la Berlin, a speculat asupra lor gros,
stiind cg au sä, fie räscumpärate. Qá Protopopescu a
convenit cá Costinescu, In afacerea fraudelor dela Fi-
nante, a fiieut tot ce i-a stat in putere pentru a descoperi
pe Sturdza.
13 NoembrieCarp a fost in audientä, la Printul Fer-
dinand. Din conversatie n'a iesit decat urnikoarea indi-
catie: vorbindu-se despre partide i coruptia care iese
din organizatia br, Printul a zis &A, este de regretat eä,
tocrnai Lascar, care a voit sá reactioneze in contra aces-
tor apucäituri, sä fie victima, dar... va trebui: «biegen
oder brechen>>. *) goncluzia lui Carp : Regele nu va ad-
mite sacrificarea lui Costinescu si a lui Lascar (vezi au-
dienta la Rege 28 Noembrie 1903).
17 Noembrie. Eri s'au intrunit StAtescu Prezi-
dentii Aurelian si Pherekyde, cu Stmaza. Se t vo-
nise c5, a luat parte si BrAtianu Cu Costinescu : este
inexact.
Azi Pherekyde mi-a spus : «Ese Lasegr, dar rgmane
Costinescu; altceva nu este hotArAt». Expresia fu-
sese chiar mai familiarà : «mai tiu pariul cá LascAr nu
se intoarce la Forestiera 1». Pe de altg parte LascAr a
zis lui Ianovici la Camerg, ca."' el 6,-te sigur de Costi-
nescu. In acelas timp Brätianu a spus lui CArp cä.. el
nu stil in Minister dacg «nu se clarificó situatiunea».
Ar cade sub simtul comun cä." din punctul de vedere
batienist, clarificarea implicá anihilarea lui Costinescu.
18 Noembrie. Ne-am adunat la 10 ore la Maiorescu
pentru Mesagiu i pentru jurnal. Maiorescu si Fili-
pescu au insistat pentru a trece ziarul lui Pizani. Am
fost pentru conservarea «statului quo». Criza nu s'a dat
incg, pe fatà.
La Cameil, interesant ce mi-au spus Take Protopo-
pescu si Pherekyde.

*) Si se piece sau s piece! 4

www.dacoromanica.ro
42 NOTE POLITICE 1904

T. Protopopescu : «Nu s'a fäcut nimic ina. Se


poate sà avem o opunere de sus; atunci este bine sà ne
retragem ; vom face tot putinciosul pentru aceasta». Cu
aceastä ocazie imi aratä primejdia ce este ca gegele sä
se amestece In afaceri interne ale partidului : aceasta
am sinatit si contain. pe Pherekyde, etc.
Pherekyde : «Nu stiu ce se va face : alaltAeri, cänd
ne-am întâlnit la Stätescu, Sturdza a admis retragerea
lui Lasar; nu a discutat deat modantatea. Dacil va
fi opunere de sus, atunci am spus lui Sturdza : Regele
este seful tärii, nu este seful partidului. Sti'n bine di
Sturdza nu are deat o lozina supremil : lec, voluvtas
regis, dar eu nù admit aceasta, i pui piciorul in prag».
Pärerea mea. este a slaba indicatie date de cercu-
rile Palatului cà Costinescu ar putea fi 5efu1 viitoi, a
pus in miscare pe Pherekyde i probabil pe Stätescu.
20 Noeinbre. Intâiait aseark la °perk pe Stere.
Dupä Stere, toate neajunsurile vin dela Rege, care voeste
nu numai sà precipite &Mena g,uvernului liberal, dar
mncà sä lase partidul divizat in opozitie, pentru a face
lesnicioasä guvernarea viitorului guvern. Notä docu-
mentarä date, de Stere : articolul de astäsearä din «Ade-
värul» (articol in care se imbärbateazä Costinescu, ca
sà reziste Ocultei), este de Lasar.
So comunia in Camera decesul Printului Frede-
rich de Hohenzollern. Armistitiu nitre beligerantii li-
berali.
28 Noembre. Eri dinteo conversatie la Camerà Fi-
lipescu-Stere, räsare cà Stere are certitudinea eä. Take
IoneScu este deja inteles pentru alegeri (prezidate de
Februaristi), cu Lazar, oriunde; cu Säveanu la Focsani,
si cu Epurescu la Giurgiu. Tot unu i unu!
Tot eri Carp a vAzut pe Sturdza care i-a spus : «Am
sà fac si eu odatä ca tine, am sa fiu intransigent!»
$i ca urmare azi, and unii generosi ea Diamandi,
Radovici, au fost sä-1 vadä i, la nevoe, spunä cá Oi
ar demisiona, Sturdza le-a zis gsá vadä dintai de bugete
de conventiuni si a in vacantelé de Cráeiun se va
gindi el sä-i multumeasa».

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1904 43

30 Noembre.Audientii la M. S., dela 5 jum. la 7 *i


trei sferturi. .Regele foarte inchis asupra viitorului. Cri-
tica pentru atitudinea, totdeauna aceiasi, a lui Jacques
Lahovary. N'am mai vazut conservatori (Februaristi)
la : «D-1 Badkau nu este un conservator!» M'a
intrebat dach aveam relatii cu Take Ionescu. Am fás-
puns ch.-1 stimam prea putin pentru aceasta.
Privitor la conventia cu Germania : cum Ii spusesem
ca General Manu era de pgrere cä partidul liberal tre-
buia sá-j ja räspunderea votului sä.u, a räspuns: «daca
se intAmplä" ceva inainte de Ianuarie, o altä. Camera va
fi silitä sa o voteze».
Putin in curent cu situatia in sanul partidului libe-
ral, îi exagereazg inch' autoritatea lui Sturdza. Mai
putin räzboinic in ce prive§te Oculta. i Costinescu
i-a spus cä el era tinta urrahrita in atacurile contra lui
LascAr; de aci necesitatea de a se solidariza cu La,scä,r.
Am ggsit pe Rege cam tare de ureche.
2 Decembre. Arion raporteazg intrevederea cu
cleanu privitor la alegerile viitoare. Vulpoiul liaträn
este desigar inteles deja cu Emil Theodoru. Rasare
din conversatie ura lui pentru Anton Carp.
4 Decembre, Lunga conversatie cu Lascar la Ca-
30 novembre. Audience chez Sa Majesté de 5 et demie
a, 7 trois quarts. Le Roi trés boutonné pour ce qui, est de l'a-
venir. Critique pour rattitude, toujours la méme, de Jacques
Lahovary. N'a plus vu de conservateurs (fevriéristes)
lassy: cMonsieur Badarau n'est pas un. conservateur». M'a
demandé si j'avais des relations avec Take Ionescu; ai ré-
pondu que je l'estimais trop peu pour cela.
A propos de la convention avec Allemagne: lui ayant
dit que général Mann était d'avis que le parti libéral devait
prendre la responsabilité de leur vote, il a répliqué: ASi quel-
que chose survient avant janvier, il faudra bien qu'une autre
Chambre la vote».
Peu au courant de la situation dams le parti libéral; plu-
tat confus et s'esagérant encore rautorité de Stourdza; moins
poufendeur à régard de rcOculta. Costinescu aussi lui a
dit que e'est lui qu'on visait en attaquant Lascar, de la pour
lui nécessité de se solidariser avec Lascar. J'ai trouvé Sa
Majesté un peu dure d'oreille.

www.dacoromanica.ro
44 NOTE POLITICE 1904

merA, conversatie provocatä de Laseär pentru a protesta


contra invinuirii c5. el si Cpstinescu fac atmosferä, pen-
tru Cantacuzinisti. El afirmä cA totdeauna a indicat pe
Carp si pe amicii säi ca singuri conservatori trebuind
sA ia guvernul; cA, venirea la putere a lui Take Ionescu
ar fi o calamitate; cA tocmai cä, a *ea sA facä printre
liberali, ce a fäcut printre .conservatori, este el astfel
hulit; cA trebue sä inceteze politica in care se zice tot
pentru partid i 'auzi niciodatä vorbindu-se pentru
tarci; cä din Septembrie si-a dat demisia pentru 'a nu
ingreuia situatia lui Sturdza, in acord cu care a fäcut
tot ce a fAcut; cA tot atunci a declarat luí Sturdza cä, nu
se putea face alegeri decht in intelegere cu
lgsandu-1 pe el sä trateze cu noi, etc. Sub rezerve.
8 Deeembre. Intrevedere cu C. Jarca la mine a-
msg. Am convenit de o actiune comunä, cerandu-mi el
sA pun ca un f el de conditie excluzia lui Facleanu, asu-
supra atitudinei diruia este edificat. -- In ordin general
dupä larca: Lascar un zäpäcit care nu stie si nu
face nimic; Brätianu prea lenes pentru a avea drep-
tul de a fi sef; Inclinatie pentru Costinescu.
9 Deeembre. Demisia Prezidentului Pherekyde,
a Vice-Prezidentilor Mortun si Take Protopopescu. Mare
excitatie in randul generosilor. La alegerea altui prezi-
dent, Sendrea, care in ajun i fatä cu mine, declarase cä
nu primeste, care tot in ajun se dusese la BrAtianu sä-i
declare sponte sua ch demisioneazá din vice-prezidentie,
au lost 69 de abtineri contra 72 voturi exprimate. Bi-
roul insä a proclamat : 70 de voturi pentru, douä alb%
59 abtinuti.
La 5'4 audientä, necerutä de noi, cu atat mai bine-
voitoare din paxtea Reginei, impreunä cu nevasta. Ni-
mic mai räsärit. Regina tristä i preocupatä:
10 Deeembre, Demis vre-o 11 membri din cornisia
bugetarä. Repede inlocuire; la limita de voturi; cu Ar-
ghir, Sanculeanu, Iuniu.Lecca, etc.
14 Deoembre. Vg.zut azi pe Criiiniceanu, numit co-
mandantul Diviziei la Severin, i aseará pe Culcer. A-
mandoi spun cä starea arn-tatei este de n'ecrezut. In

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1904 45

-toatà. garnizoana Qraiova nu s'a putut forma un bata-


lion pentru examene de cadre ! In audienta de concediu
la Rege, CrAiniceanu i-a amintit cá nici unul din anga-
jamentele luate inch' din 1896 bate° conferina cu Ma-
resalul Beck, nu s'a indeplinit. I-a mai spus cá lucrärile
de protectiune dela Cernavoda sunt tot bala. Amandoi
generalii spun eh' am fi faa de Bulgaria in stare de vbi-
dia inferioritate.
Dupà demisia lui Costinescu si a lui Stoicescu,
urmAnd pe acea a lui Lascgr, Sturdza si-a dat demisia.
N'a putut face nici o comunicare Camerei, pentru
majoritatea se pusese in grevg si nu complectase 0a
mera. Se zice c.à." Meg, acest incident, Sturdza nu dklea
la iveaa demisiile si cerca sg ja nu stiu ce conventie !
17 Decembre.Din toate cele culese dela Radovici,
Albu, Dinu Briltianu, Take Protopopescu, tot partidul
a simtit mana Regelui in. criza izbucnia si nu intelege
a se läsa sä," fie jucat. N'au insg incredere in Sturdza.
«Oculta» dacI Ocula este, a manevrat de mi-
nune. Avem un act politic.
21 Decembre. Eri la 4 Sturdza comunicat Pre-
.zidentilor i Ministrilor rArnasi, plus Costinescu, c'a"
Regele i-a primit demisia. La 6 ore, Teodor Rosetti
chemat la Palat; ce o fi spus, el stie; azi dimineat6 ins5,
a spus lui Maiorescu cá Regele Il chemase, in substantà,
pentru a-i impArasi cá trebue sg, ja pe Qantacuzino. La
8% Nababul era insArcinat sà formeze Cabinetul.
Azi la 2, Carp era poftit la Palat, iar noi ne
seam (Filipescu, Arion, Matei Cantacuzino i cu mine)
la Maiorescu, pentru a afla rostul acestei extraordinare
convocatiuni, Am resimtit toti cu foarte vii iritatiuni
ironia unei asemenea convocatiuni.
Din fericire, dinteun inceput Carp a dat ipocritei
consultatiuni (I) tot intelesul ei : «Voi putea cu aat
mai lesne da avizul meu, cu cât, total fiind deja termi-
wit, nu voi putea fi Mnuit cá mg, der».
In rezumat Qarp a declarat cà politica lui de 30 de
ani, de a izgoni de preocupatiunile conducerei considera-
tiunile stradei, a &A faliment, si cA este silit sä lase

www.dacoromanica.ro
46 NOTE POLITICE 1904

//Ada liberà amicilor shd, cari tocmai ii reprosau aceastA


atitudine. A amintit serviciile cari, cu toate ac,estea, toe-
mai aceastii, politicA a unora, a adus Cproanei in Martie
1888. A arAtat M. S. gresala imenssa" de a fi concediat pe
liberali, gresalA si fa% de partidul liberal si fatä de ve-
chi conservatori, cari meritau sA rnai stea cAtva in o. po-
zitiune.
Filipescu a zis o vorbA nostinià : <asta nu este un
Rege, este un Alexandru Djuvara!»
Mercuri, 22 Deeembre. Cei dintE cari Tin s6 mh
vadii, Many. Paul Theodoru, Filip Corraescu, imi spun
ciità depresiune a produs procaleul Regelui.
Toafg ziva m'am ocupat sh" redestept pe amici. La
Club vie reactiune. Cei mai nepAsgtori sunt incinsi
vorba de obniznicie este pe toate buzele.
23 Deeembre. Dizolvarea. Scrisoare inflgegrat6 a
lui OlAnescu. Seara depes5, indignatà. dela Pop.

www.dacoromanica.ro
1905.
Joi, 20 Mai. La curse. Camerele tin sedinte;
lume oficialà, Regele vine la 4 ore i, singur fiind
cu M. S. (n'am mai calcat la Palat de eand cu Adresa),
vorbiram i ceva politica. Am denuntat coruptia gene-
rala a administratiei si mita care se ia ping in antica-
merele Ministrilor, agentia Gavänescu, etc. «Oui, je
sais. De tous cotés il me revient qu'on vole beaucoup.
Ces messieurs ne veulent pas &outer. C'est comme aveo
la loi du contencieux. Combien m'y suis-je opposél C.'est
une mauvaise loi. C'est toujours comme ga quand on
prend des engagements ..» *) Ceva mai pe urtna a doua
afirmatie : cà tie cà administratia este corupta i ve-
nalä !
15 Octombrie.Bietul loan Don vorbindu-mi de aface-
rile lui, imi spune ea Primäria voind sà cumpere. un te-
ren, °data', al lui j vecin cu terenul lui, i stand locului
din cauza pretului (4 lei metrul pätrat), Bratescu a luat
1000 lei ca sà dea drumul afacerei. Cà dupä, aratarile u-
nui domn Circu, Inginer la Primärie, insusi el Don ar
putea vinde locul dand zece mii lei lui Bratescu. Si ea,
Cantacuzino neputand da lui Bratescu situatia politicä
ce acesta vana. Primarul, ca sá si-1 apropie, il lash* sa-si
faca micile profite de samsar !
La dejun, Melot mi-a povestit urmátoarele, jurân-
(lu-se cá sunt singurul, cu Beyens .care cunoastem 'aface-

*) «Da, §tiu. De pretutindeni aflu cá se full' mult. Oamenii


acevtia nu vor sà asculte. Ca i cu legea contenciosului. Cit nu
m'am opus ! E o lege rea. A§a e totdeauna cänd se ja un angajament...»

www.dacoromanica.ro
48 NOTE POLITICE - 1905

cerea: sub regimul comunal C. F. Robescu, neputand urni


din loc concesia tramvaelor, i s'a sugerat c Robescu dore-
te o mitg. Dupg consultatie cu Directorul Popper, s'a
convenit cg acesta va merge pang la cap, ca sg vadg ce
se va petrece : primg Intrevedere* cu D-na D., care.
spre a convinge pe Popper, i-a. oferit pung in situa-
tie de a auzi pe Robescu fixand suma. Adus de Pokorny,
Popper a fost disimulat la spatele unei draperii, de unde
*a auzit pe interlocutorul D-nei D. convenind despre
toate. Dar interlocutorul nu" era Robescu, ci Petre Grg-
disteanu! Cerand timp de reflectii, s'a mai convenit cg
Primarul va da grin telefon intalnire lui Blank, intal-
nire care s'a luat; insg la care, evident, Robescu a lipsit.
In urmg s'a stiut cá Grgdisteanu oferise D-nei Robescu
30 de mii, dacg treeea concesia. Ar fi fost deci o tenta-
tivg pentru a eseroCa 70 de mii, combinatia Pokorny-
GrAdisteanu D-na D.!

www.dacoromanica.ro
1906.

9 IanuarieCarp a fost ales eri la colegiul II de Ca-


mil din BuzAu. Lupta a fost teribilà. Mi-s'a arestat in
ziva de Boboteazä Petre Enescu, i Gh. Atanasiu, doi
buni agenti, alegätori la colegiul 2, sub o näscocire de
crimä de rebeliune; au fost emise 10 mandate neregu-
late. Pe urmä, Judeatorul de instructie Ciipitänescu a
declarat lui C. Arion &a', de 6 zile se stärue ca el sä ares-
teze pe Toma Miligescu! De almintrelea, cu toatä acu-
zatia de crima, au fast pusi in libertate a doua zi de vot.
Mi s'au adus doi bgtäusi, amândoi din Teleorman,
amândoi gäzduiti la Politaiul Jalova. Toate neomeniile
toate prostiile. Justitia scarboasä, afarä de Procu-
rorul Sliátineanu.
11 lanuarieDin ecourile ce am avut despre audienta
lui Ionel Brätianu la Rege, de conversatia lui Trianda-
fil cu Regele, ecouri prin Stirbey, ar rezulta ch. : M. S.
nu vede formula dupä care s'ar putea aduce in guvern
jtmianistii i cä M. S. acuz6 pe Carp de.eternä intro?,
sigentei !
12 IanuarieCarp a fost primit in audienta de Bege.
Nici o vorbä de politica noasträ internä ! Regele
.exprimat odath mai mult ura .contra Ocultei, delenda
est. Vorbind de alegerea din Buzau si intrebänd dacA
au fost ingerinte, Carp a inzistat mai mult asupra, 13A-
tà'usilor i arestärilor ilegale cu mandate in alb. «Y a-t-il
eu beaucoup de personnes arrêtées To .«Deux électeurs
et un troisième recherché». «Deux personnes L Mais ce
n'est pas grand' chose» ! !
!

www.dacoromanica.ro
50 NOTE POLITICE 1906

13 IanuarieInterpelarea lui Carp. Gindire bung; cii-


teva violente subtiri lui Take Ionescu : «In sferele
senine unde se ggseste, Lascir Catargi va fi aflat cu mi-
rare ci i el este tatil lui Take». Lui Cantacuzino : «Se
vede ca prin acest bocal de cristal (viata lui Cantacu-
zino), pentru cá poate este desert.» Debit slab si obosit.
Seful are nevoe de putin antrenament parlamentar.
12 Ianuarie, Fost audientg la Printul Ferdinand.
Din intelegere cu Carp, trebuia, in numele nostru, sg atrag
atentiunea Printului asupra problemelor constitutionale
pe care le sugeri staxea sinAtkii Regelui. Am ggsit pe
Print foarte fixat asupra drepturilor lui i asupra tex-
telor. In caz de absenta Regelui. crede in necesitatea unei
delegatiuni data lui. (Exact cererea noastrg). Printul ar
fi aritat Regelui cg delegatia datg Qonsiliului de Minis-
trii nu este in Constitutie. In caz de neputintg a Rege-
lui, Regenta datg prin Camerg nu se aplicg decat la
minoritatea mostenitorului (exact ce cerem noi); «ar lua
regenta. Dar nu crede ca un prezident de consilia pg se
gindeascg a o organiza prin Camere». Asupra coruptiei.
i-am argtat eh' sistemul de a da ceva de ros, pe rind, par-
tidelor, este un perieol. A recunoscut-o. Doreste sg star-
peascg coruptia,, «mais il ie taut pas Ore seta». Rem-
noaste cg numirile de Generali se fac rgu i cá armata
este in stare deplorabilg, dar «s'au luat mgsuri multe»
dela discursul lui Filipescu incoace.
20 Ianuarie George Moruzi mi-a spus la dejun cg ta-
tgl sgu face caz absolut din expulziun.ea lui Crissoveloni.
Ar fi amenintat pe Nababul cu demisia si cu organizare
de manifestatie. Regelui i'ar fi spus cá nu rispunde de
ordine dacg se crutg Crissoveloni i. Regele i-ar fi pro-
mis expulziunea. La 4 ore George mi-a adus 5tirea
Qantacuzino a iscglit referatul si face chestie ministe-
rialg din aceastg expulziune. S'a recunoscut cg campa-
ilia din «Universul» a ficut'o Moruzi pentru a forta
mina! Jacques si Jean Lahovary sunt cei care ping a'-
cuma s'au opus.
5 Marte. Mai erau doug zile de sesiune. Ve-
ron de la Forestiera, speriat, vine sA-mi povesteaseg

www.dacoromanica.ro
21OTE POLITICE 1906 51

cá Eyser, Directorul nostru pentru Soc. Lotru, a fost te-


legrafie chemat de Take Ionescu i cä la acesta, acasä,
fa tg fiind Magheru, N. Albu, Maxim, (acesti doi repre-
zinand Lotrul) i Boambá, Take Ionescu i-a zis : «ori
te intelegi cu «Oltul», libera trecere prin instalatiile
Lotrului ori mäine aduc o lege si o tree in douà zile,
prin care declar Lotrul de domeniu public si vá iau
toate instalatiunile». Rol de Ministru !
lo Martie. Esind dela intrunirea Qlubului in care
Carp si eu am cerut partizanilor sà accepte noui solu-
tiuni, Carp m'a luat sá umblám *i mi-a povestit uriná-
toarele : Alaltäeri, cu ocazia unui schimb de veden i poli-
tice asupra situatiei, Filipescu i-a declarat cá el nu mai
poate fi Ministru, de oarece intre Printul Ferdinand si
el a fost schimb de scrisori... De altminterea fugise dela
intrunire si s'a stiut a doua zi, cal iaräsi «plecase 3 zile
la mosie»: formulá consacratá. Impresie rea in public.
11 Martie. La 61/2 seara prima in audientà de
Regina. Vii temen i pentru voiagiul de a doua zi al Re-
gelui. Redutabil quartetul váduvelor cari «veulent amu-
ser le roi»! Regina de Saxa, Principesa Antoineta
malgré son état. váduva Printului Frederic si Con-
tesa de Flandra. Din trecut si A. propos de Candiano :
«Le roi ne s'est jam.ais attaché A, personne, ni homme ni
femme, la seule personne à laquelle il se soit attaché é-
tait son frère Léopold; comme l'aigle solitaire».
14 Martie. Aseará adeváratà miscare de stradá.
Ineptie sau cursä, din partea politiei. Cercurile oficiale
mondene cauta sá o dea pe spetele noastre. Numai la
Teatru 102 rániti. Darea de seamá a «Trniversului», per-
24 Mai. Dupá termene afabile, in care Regele mi-a
exprimat la curse plácerea de a mg revedea dupá asa
mult timp, am cerut audientà. Primit douá ore trei
sferturi. Partea politic:1 a conversatiunei : necesitatea
reconstituirei unui partid conservator serios, altfel ac-
tualul partid devine un partid catilinar. Totuf este pe-
sibil si nu ceea-ce s'a zis poate fi un obstacol la recon-

www.dacoromanica.ro
52 NOTE POLITICE 1906'

stituire : ce nu s'a zis intre Studza, Aurelian si Costine-


scu; si nu merge oare bine intre ei 7
Un quart de ora s'a vorbit de o conversatie ce avu-
sesem cu Sturdza. Nu este ceva de facut in acest sens-
mi se spune 7 Ce partid tare s'ar forma astfel !
Aspra critica pentru legile nesfarsite ce_ s'au votat.
Aceasta deconsidereaza toata lucrarea parlamentara.
Aspra critica pentru «legile personale» : Regele a oprit
proectele cu nouile catedre ce se pregatise. Cantacuzino
vrea tinainte de toate sá scape de Badarau. Este si el
peste cale de amark.
Nicu Filipescu n'a fost decorat in urmatoarele con-
ditiuni (Ordinul Carol) : Regele nu Ministrii
facut lista; la numele lui Filipescu, Jacques Lahovary a
obiectat c'ai era sigur c aceasta va jicni pe Cantacuzino;
numai dupa ce a fost fapt implinit, Cantacuzino a ail-
tat ca nu intelegea sO.' fie amestecat in aceasta.
S'a vorbit fireste de cProtestarea» si de vAdeva-
rul». Am obiectat : dece se atribue lui Filipescu sau
lui C,arp cProtestarea» si nu se reproseaza guvernului
«Adevarul», sau cel putin lui Take Ionescu :<Stiu, mi
s'a raspuns, ca, qAdevarul» primeste parale dela Finante».
mai departe : essefii sunt responsabili».
Despre Take Ionescu : aurait dû être bien enca-
dré». S'a vorbit de ghwfturile cari se fac. Mi s'a spus :
«Stiu cà Dvs. cereti disolutia». S'au facut considera-
tiuni asupra defectului sistemului nostru, care lag, Re-
gelui aparenta puterei absolute Mil avantajele ei : cau-
trement je m'adresserais au plus capable, à M. Sturdza,
vous.»Dispret pentru convertitii liberali ca Xenopol,
asupra aspiratiunilor ministeriale ale cAruia : cnu de-
vine Ministru cu mine oricine vrea astazi».
Regele cunoaste toata afacerea Lotrului si a facut
aspre observatiuni lui Gradisteanu.
Miercuri, 11 Octombre. Douä vizite politice de in-
cercareVictor lonescu. Singurli oameni de viitor la
ca,re tine el : fratele salt si eu. Ce ai zice daca, la cererea
de remaniere, Take ar Taspunde : «da, sa se faca, dar cu
Marg.hiloman» 7 Ce ai zice dacìi, dui-A intelegere, Camera

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1906 53

ar alege prezident pe Carp7 Camera nu trebue dizolvatA;


este perfecta si disciplinatg. Cu dânsa «ai fi stgpfin!».
Concluzii, o intrevedere cu Take, pe care o priraesc.
Miha Cantacuzino : E o neintelegere intre d-ta
familia noastrg (politicg i familie 7). Tatgl sgu isi da"
seama de tot; manifestatia dela Craiova (bustul lui Take
Ionescu) adunarea Olteniei; discursul lui Emil Laho-
vary. etc., a desgustat pe toti i nemultumit pe Rep.
Generalul Manu chiar el si-a deschis ochii in sffirsit; e
convertit de astg primgvarg. E adevgrat cg Const. Ghica
Deleni, cg Leon. Ghika, cg Emil Lahovary i unul din
Paseanu sunt c'astigati de Take, dar nu e pericol de
vre-un rgu. Tatgl sgu veghiazg, e sigur de sprijinul Re-
gelui si doreste o colaborare cu noi, dar piedica cea
mare este Carp. N'are incredere in garp. Disolvarea ?
Cantacuzino s'a gâ,ndit la ea. Mg intreabg dacg am gg-
sit carta tatglui sgu, depusg seara; el ar don i sg vor-
beaseä cu mine indatg ce se va intoarce la Bucuresti;
el Misu, mg va instiinta. Nota : tout miel, tout rose...
fgrg Carp.
16 Oetombrie. Prin Stirbey s'a fixat o intalnire
la mine. (Se stia cg in seara de 8 Octombrie sub
pretext de curse (Jubileul), Ionescu mà cgutase la Joc-

*) Michel Cantacuzène Il y a un. malentendu en-


tre vous et notre famille (politique et famille?) .Son père
se rend compte de tout; la manifestation de Craiova (buste de
Take Ionescu; assemblée de l'Olténie; discours d'Emile La-
hovary, etc.) a degaité tout le monde et mécontenté le Roi,
Le général Mann a lui-méme enfin ouvert les yeux;
est converti depuis ce printemps. C'est vrai que Constantin
Ghica-Deleni, que Leon Ghica, que Lahovary, que l'un des
Pascanu, sont acquis it Take, mais il n'y a pas 'Aril en la
demeure. Son père veille et il est stir de l'appui du Roi. Son
père désire une collaboration avec nous, mais /a grande
pierre d'achoppement est Carp. Il n'a pas confiance en Carp.
La dissolution? Cantacuzène y pense. Ai-je trouvé la carte
de son père? (Elle a été deposée dans la soirée). Son père
vent causer avec moi sittit rentré à Bucarest; c'est lui Mi-
chel qui me préviendra..
Nota: Tout miel, tout rose..., 'sans Carp.

www.dacoromanica.ro
54 NOTE POLITICE - 1906

key; faptul fusese chiar exploatat de «Adevarul»; de


unde j vizita de mai sus a lui Misu Cantacuzino, care
mi-a i triunis pe urmA numärul ziarulu).Avusesem prin
Iunie, la LAscArus qatargi, o intrevedere de conciliatie cu
Take. Intre altele vArsase tot necazul lui pe Cantacuzino,
care trata partidul ca mosia lui, deopotrivA cu Floresti
sau Soimii, si care îi permitea a fi brutal chiar cu unii
Ministri. El imi spuse cA stie insA sà se incovoaie pe 48
de ore la nevoie. C.6,dupA angajamentul dela Constanta
depesa de felicitare a ImpAratului Germaniei care
Deutsche-Bank,--ceeace fAcuse Cantacuzino cu petrolul,
era direct dirijat in contra lui. CA legea stupidA si inapli-
cabilA a petrolului este opera personalA a lui Cantacu-
zinc, pe care o insotise de o expunere de motive adevA-
rat persiflagiu pentru Jean Lahovary, si care abia a
obtinut modificarea acestei zeflemele. Dinastia devine
nesuferith. 16 Printi dela Sf. Dumitru! Este omul care
te pArAseste mai degrabA; in afacerea iluminatului a
fost pe punctul sá retragA legea i el Take a impie-
decat lucrul. Amenintare constantA cá bagA in Minister
3 junimisti. Trebue cAutatii o altá solutie. Cu Manu
Nu ar fi serios. Cu C.arp I Da. Dar cu revolutie. El o
doreste, dar nu stie ce ar face Regele. Se va orienta din
partea aceasta ? Am reluat firul dela ultima conversatie
pe care a raportat-o, cu atenuAri, Regelui. N'a mal
gasit pe Rege inchis la numele lui Carp, dar nici nu i-a
dat -vànt in aceastA directie. Cu totul altf el este cu Prin-
tul Ferdinand. De altmintrelea in caz de regentA. sau de
noug, domnie, el nu ar consilia pe Suveran &a continue
Cu acest regim.
El crede cA are increderea Regelui si a Printului
cari, cel putin cel din urm5,, nu pot vadea pe Nabab
pe ai lui. Deziluzii despre Misu Cantacuzino. Tot asa
de rAu ca i fratele lui Grigore. Exemplele dinastiei
BrAtianu, funeste pentru partidul Cantacuzinist visand
el Dinastie.
El crede in necesitatea unei reconstituiri prin Carp;
In caz de intelegere, fArA opozitie formalA din partea Re-
gelui si dacA M. S. s'ar rasa sA i se facA o dulce vio-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1906 55

guvernul ar intampina dificultati in Camera:


guvernul si-ar depune mandatul; Regele ar insarcina pe
Cantacuzino, caruia el Ionescu i-ar iefuza atunci con-
cursul; Coroana ,s'ar indrepta catre Carp, care ar ave,a
concursul lui i care. ar trebui s ja i pe Misu Canta-
cuzino sau altul ca el in Minister. El gaseste ca este o
desconsideratie sa se alunge VlAdescu, dupa ce s'a scos
BaddrAu, adica cei desemnati dé opozitie, cand o rem a-
niere, fie numai cu doi Ministri, n'ar avea acest inteles.
El nu se va retrage pentru ea, once ar voi sä indepli-
neasca mai pe urma, este mai lesnicios daca sta in Mi-
nister. Generalul Manu i-ar fi spus ca este ingrijat de
ce se va petrece in partid dupa moartea lor i cA el vede
trei sefi posibili,deci lupta intestina,Filipescu, Take
si Misu Cantatuzino (necuviinta, zicea Take, de a-1
pune pe un rand cu Misu, si de care Generalul nici nu-si
da seama)
17 Octombre. La ora 9 seara am avut la d-1
Cantacuzino o conversatie de o ora, dupa cererea trans-
misa de fiul sàu Mihai. Ca ton si ca idei, mi-a vorbit
cum s'ar adresa care un prefect al lui care ar cocheta
pe la. Take Ionescu: sef, actiunea lui, directia lui, va
gu-verna, va pune sfarsit la once nazuinte, etc. etc. Ne
deschide bratele ca personalitati care sunt simpatice,
dar nu are incredere in Carp. Carp i-a lipsit de cuvant
la 1900. Dar cAnd l'am intrebat despre solutie : «Nu
stiu. Child voi socoti eu, si cum voi crede eu. Nu schimb
nimio In guvernul meu, etc. etc». I-am spus si eu eh a.sa,
inteleasa situatiunea, conversatia aceasta putea sa aiba
loe acum doi ani, la venirea la putere, nu azi. El se
preocupa de viitor, de ce se va petrece peste un an poate.
I-am raspuns i eu cà puteam relua aceasta conversa-
tie dupa un an sau doi. Ca piscatura : «lumea te acuza
de a fi devenit takist !». «Je n'ai aucune proposition
vous faire». «Ni moi non plus».
22 Octombre. Misu Cantacuzino incearca s'A car-
peasca lucrurile : Eu am ingrozit pe tatal sau vorbind
de individualitatea noastra de grup. Nici o vorba nu
am spus de asa ceva.

www.dacoromanica.ro
56 NOTE POLITICE 1906

25 Octombre. Stirbey a väzut pe Take, care ar fi


vorbit Duminecä, cu Regele i care a qi.t cam defrizat.
Rezervat, &And s'a vorbit de Catp, idem child s'a
vorbit Aatunci» de nevoia de a merge la Sturdza.
CAnd s'a propus intrarea lui Disescu, in Consiliu
aseará, Generalul Manu a grit in sus ciind Take a vor-
bit de. bine pe junimi*ti. A propus Generalul pe Paul
Greceanu ca Ministru ! Regele bolnav, i s'a párut preo-
cupat numai de starea lui proprie. Take are perceptia
netä. acuma c Regele nu vrea pe Carp, tot asemenea
certitudine c. in caz de nouá domnie, Printul ja numai
pe Carp. Anuntare de raid incáerári la deschiderea Ca-
merii. Temere ca ulcerele la stomac ale Regelui sá nu
fie canceroase.

www.dacoromanica.ro
1907.

n Martie. De eri se discutg, cu ocazia bugetelor,


chestiunea revoltei tgrgnesti. Se simte criza guverna-
mentalg in aer : Costinescu anuntase chiar cg. ei au sh,"
tormeze pan in 24 ore guvernul. De aceia tot discursul
lui Carp, rgspunzand lui Costinescu, a fost un superb
rechizitoriu contra liberalilor pe cari, prin legile si lite-
ratura lor politicg, ii face responsabili. Carp a fost acla-
mat de majoritate. Toti takistii il proclamau in gura
mare seful partidului conservator. Se credea in public
cg nu se putea rezolva criza fgrg ca Carp sg fie ascultat
de Rege.
Seara la 7 ore consfatuire la Maiorescu. Filipescu
din partea lui Cantacuzino a adus noui propuneri din
cari se intelegea ca Cantacuzino primeste toate condi-
tiunile lui Carp.
Dupg Carp, totul este inutil, «de oarece, dupg vorba
veche a lui Catargiu : «M. S. isi face formele». Sturdza
este sigur deja numit
12 Martie. Istoricul crizei fácut mie de 1114u Cau-
tacuzino, care a cercat sg mg atragg pentru o concen-
trare de opozitiune, bineinteles sub sefia tatglui sgu.
Vineri 9 Martie a fost consiliu la Palat loan Laho-
vary si pe urmg Take Ionescu au ridicat chestiunea re-
tragerei guvernului si chemgrii liberalil or. Cantacuzino,
foarte mirat, a combgtut solutiunea aceasta; Regele a
scos si o listii de mgsuri care trebuiau luate si pe cari
Manu si Cantacuzino le-au combgtut, de oarece Ministrii
aveau sA propung mg suri, nu Coroana.
5

www.dacoromanica.ro
58 NOTE POLITICE. 1907

Duph consiliu, Take s'a dus la Costinescu cu care


s'a consfhtuit doug ore. (Noth : A§a s'ar explica si-
guranta cu care Costinescu a anuntat Shmbhth la Qa-
merh venirea 'r). A doua zi a inceput in Camera rhs-
pb,ndirea de chtre Bädärhu i amicii lor, a svonului cá gu-
vernul nu trebue sh mai rämäe. Sambäth Sturdza a fost
chemat la Palat. Duminech la 12 ore Cantacuzino s'a dus
sä. anunte Regelui cá poate da un guvern cu C,arp. Mare
incurchturg, a Regelui, care a terminat prin a mhrturisi
oarecare propunere fhcuth lui Sturdza. La 6, Manu gi
Cantacuzino au fost chemati impreunh, i amhndoi au
afirmat, fiecare cu temperamentul lui, ch concentrarea
era lucru dobhndit. Azi in fine Qantacuzino a reinoit
declaratia cá ja rhspunderea situatiei : Regele i-a spus
cá noul Minister va presta jurgmant la 5 ore.
De notat cá, duph ziva teribilh de eri, unde Teleor-
manul, Vlagca i Mehedinti au fost prada revoltei, azi
nu era un functionar la interne, pentru cá Lunea biu-
rourile se deschid duph prhnz !
15 Martie. Dela Interne se a, in vileag eh depegi
urgente gi rapoarte de prefecti au fost ghsite de noul
regim nedeschise de nimeni de 3 zile I Chpitanul Sturdza
a impärtägit ch. de 48 de ore se lucreaz5 de Averescu la
Räzboi spre a se constitui in fine harta distributiunii
trupelor, i inch nu se gtie de rostul a trei batalioane.
Incuria lui Manu j Culcer ar fi fost ceva de nedescris.
Carp a fost chemat de Rege.
18 Martie. Azi Serghiescu gi Paul Teodoru, foarte
alarmati, îmi comunich : au fost la Interne sá protesteze
contra apuchturilor Prefectului din Covurlui, care im-
pune invoeli din trei una gi un pret fix de falce inferior
celui pe care-I pates° insu4i arendagii. Discutie animatä
Ministrul : Trebue sá faceti sacrificiul. Ei : Sà facem,
dar ce putem, gi nu impus de administratie. Ministrul
Nu pot tine toath armata concentrath ca sá vh apere. Ei:
Va sh zich sá dàm moiile hranilor i Ministrul : Da, th-
ranii au sh gi le ja! De fath Em. Qireganu, Nieolaescu,
functionari. Nicolaescu a fheut semne Ministrului gi se
vede ch o telegramh cifrat6 s'a expediat.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1907 59

19 Martie. Primesc dela Gruescu o scrisoare


grava.*) Am consultat pe Carp care venea sa-mi ceara
a solicita audienta la Rege.
Florescu imi spune cä Duiliu Zamfirescu a spus azi
lui Maiorescu ca Giers a facut observatiunile guvernu-
lui sàu pentru numirea lui Stere ca prefect la Iasi, dea-
lungul granitei Rusiei. Sturdza ar fi raspuns cä este
ceva cu totul provizoriu.
22 Martie. Audienta la Rege dela 6% 8%. Am
expus pe lung Regelui pericolele pe cari le aduce
tarii procedeele revolutionare ale unor judete si i-am
supus circularile d-rului Lupu (Falciu), Athanasiu (Co-
vurlui) i Stere dispozitiile neindemanatice ale
lui Stoenescu (Ialomita) si Jarca (Buzau). Regele pro-
nuntase numele celor dintai inainte de a fi vorbit eu,
spuniindu-mi cà vorbise de acesta consiliului de mi-
nistri. La fiece piesa din dosar Regele apasa : «Nu are
dreptul s'o faca»; «nu e cu putinta» etc. Privitor la
acestea, M. S. mi-a spus cá va face tot ce-i stà in putinta

Jeudi, 22 mars. Audience chez le Roi, entre 6% et 8%.


J'ai longuement exposé au Roi les dangers que faisaient
courir au pays les procédés révolutionnaires de certains dis-
tricts et lui ai soumis les circulaires du docteur Lupu
eiu), Athanasiu (Covurlui) et Stere (Iassy). Les dispositions
gauches de Stoenescu (Ialomitza) et de Yarca (Buz4u). Le Rol
twait prononcé le nom des trois premiers avant que fen
eusse parlé, en me disant qu'il en avait entretenu le Conseil
des Ministres. A chaque pièce du dossier le Roi ponctuait: «Il
n'en a pas le droit», «ce n'est pas possible», etc. Sur ce cha-
pitre Sa Majesté m'a dit qu'Elle ferait tout ce qui serait en
son pouvoir pour enrayer cela; Elle m'a dit m'étre reconnais-
saute pour ma démarche et mon dossier; toutes les pikes
ont été retenues par le Roi.
Sur l'affaire de Severin, le Roi m'a avoué que c'était
grave, mais que probablement il y avait une explication.
-«11"est-ce pas que vous croyez aussi qu'Averescu est au-dessus
de tout soulnon'i», que Rs demain Avereseu serait interrogé.
j'ai du convenir que je croyais Averescu simplement induit
en erreur par quelqu'un et qu'il était intéressant de savoir
par qui. J'ai soumis au Roi mon projet du capital d'exploi-
*) V. la Anexe, docum. No. II.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1907

ca s'a,' le impiedice; mi-a spus el," mi-e recunoscálor pen-


tru demersurile mele i pentru dosar. Toate
au fost oprite de Rege.
Asupra afacerei dela Severin, Regele m'a asigurat
cá, e grav, dar cit probabil trebue s'a,' fie o explicare. oNu
e apa ca crezi pi d-ta cá, Averescu e d'asupra orieárei
nueli Chiar m'Ene Averescu va fi intrebat». A tre-
buit sh eonvin cá," credeam pe Averescu numai indus in
eroare de cineva si cit era interesant de stiut de cátre-
cine.
Am supus Regelui proectul meu de reconstituire a
capitalului de exploatare al arendasilor i proprietarilor
sinistrati, limitánd indemnitatea acordatá de Stat la ma-
sinele distruse, hambare i magazii, grajduri i animale
de muncá. Anuitatea de luat la nevoe din patente si mai

tation des fermiers et propriétaires sinistrés, en bornant l'in-


demnité à accorder par l'Etat aux machines détruites, gran-
ges, magasins, &mies et liètes de travail; annuité à prenclre
au besoin sur les patentes et surtout sur une contribution
spéciale frappant les communes révoltées. Cité exemple fran-
eais Contrexéville. Roi semblait approuver. Sa Majesté en
aurait parlé au President du Conseil, qui a pris l'engagement
d'étudier la question.
Politique. Chance que l'arrangement avec Cantacuzène ne
se soit pas réalisé en janvier: «Vous auriez eu la dissolution
et nous nous serions trouvés en pleine révolution sans Par-
lement». Légereté de Cantacuzène qui a retardé de 24 heurea
la constitution du cabinet Stourdza par ses combinaisons
tardives et non confirmées par les intéressés, et augmenté
ainsi de 24 heures Tintensité de la révolution, M. Cantacu-
zène ne peut plus étre qu'un csurtout de table». Il faut faire-
la reconstitution du parti conservateur et la f aire avec M.
Take Ionescu. Toute la Roumanie est à refaire, car tout a
sombré. On a marché mal et trop vite avec l'instruction pu-
blique et donné au peuple une culture qui n'est pas encore
sa portée. Il faut changer la constitution administrative du
pays: faire des provinces avec des gouverneurs sérieux et
de poids à leur tke; les préfets ne seraient que des sous-pré-
fets. Il devrait y avoir une entente des partis pour reviser la
Constitution: mais on ne m'a parlé que de la presse, qui a
empoisonné ce pays.
Très satisfait de l'armée. Long télégramme de félicita-
tion A. ce sujet de l'Empereur d'Autriche.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1907 61

sales dintr'o contributie speciala asupra comunelor revol-


tate. Citat exemplul francez ContrexéVille. Regele
pare a aproba. Ar fi si vorbit cu prezidentul Consiliu-
lui, care a luat angajamentul sà studieze chestiunea.
Noroc ch. intelegerea cu Cantacuzino nu s'a
realizat : «In Ianuarie ati fi avut disolvarea i ne-am fi
gäsit in plina revolutie fail parlament». Usurinta
lui Cantacuzino, care a inthrziat cu 24 ore constituirea
,cabinetului Sturdza prin combinatiuni thrzii i necon-
firmate de cei interesati, marind astfel cu 24 de ore inten-
sitatea revolutiei. D-1 Cantacuzino nu mai poate fi deck
«un surtout de table».
Trebue facuta reconstituirea partidului conservator,
facuta cu (1-1 Take Ionescu. Toga România trebue
refacutii, caci totul s'a inecat. S'a mers rau i prea iute
Cu instructia publica si s'a dat poporului o cultura care nu
e inca la indemânai lui. Trebue schimbata constitutia
administrativa a tarii Infiintarea de provincii cu gu-
vernatori seriosi si de greutate in fruntea lor; Prefectii
n'ar fi doe:At subprefecti. Ar trebui o intelegere intre
-particle pentru revizuirea Constitutiei : dar nu mi s'a
-vorbit decht de preset', care a otravit aceasta Ora.
Foarte multumit de armata. 4unga telegrama de
felicitari in aceasta privinta dela Imparatul Austriei.
25 Martie. Am cautat SA, ma informez asupra nou-
lui ministru de razboi (Averescu). E ciudat eh nu-
mole lui a fost pus inainte de Carp, de o parte, de Take
Ionescu, de altal parte; si ea figura in cabinetul Sturdza.

25 mars. J'ai cherché it me renseigner sur la nouveau


Ministre de la guerre Averescu. Il est curieux que son nom
ait été mis en avant par Carp, d'un côté, par Take Ionescu,
d'autre part; et qu'il figurait dans le cabinet Stourdza. Les
généraux très montés eontre lui; les subalternes le considè-
rent comme capable, travailleur, mais sans earactère et arri-
viste. Il semblerait qué l'Autriche soit pour tout (I) dans ce
choix et que Roswadowsky aurait beaucoup travaillé pour
lui. J'ai souvenir que Roswadowsky m'en avait parlé comme
d'un des rares généraux auquel il fallait penser. Il faut lui
rendre cette justice que ses premiers mesures dénotent de
Ténergie et de la direction.

www.dacoromanica.ro
62 NOTE POLITICE 1907

Generalii foarte indarjiti contra lui; subalternii Il pri-


vesc de capabil, luerätor, dar Mil caracter §i arivist.
S'ar pArea eg Austria ar fi in totul in aceastsä. alegere (I)
Roswadowsky ar fi lucrat mult pentru el. Imi
amintesc ea' el mi-a vorbit ea de unul din rarii generali
la cari trebuia sá se gandeaseg. Trebue'sä recunow
tern & cele dintAi ingsuri ale lui dovedesc energie §i di-
rectiune.
26 Marne. Din trei isvoare diferite, aflu cá in tim-
pul ultimelor tulburAri Austria, sprijinitg de Germania,.
ar fi oferit participarea trupelor ei, i & sub impe-
riul acestei propuneri de o infAtiore apAsgtoare, gu-
vernul a f5.eut sá vorbeas& tunul §i a luat m6suri ex-
peditive i sumare.
Am vorbit de aceasta cu Barbu Stirbey, care mi-a
rgspuns : «Trebue sà," fie adevgrat, ca-ci Szekulicz mi-a
spus cá Regele amenintase cu abdicarea da& un soldat
austriac ar fi trecut granita !»
Stirbey a vorbit lui Take Ionescu, rugat de mine..
Take, ca pret al cooperkii la proclamatia lui Carp ea
a cerut o garantie din partea lui Carp in cazul chnd
Cantacuzino ar &Alta goneas& din partid !I
Fuziunea a avut loc.
GuVernul liberal a prezintat proe-etele lui Comi-
siei agrare, la ea:re numai caraghiosul de Dissescu a luat
parte.

26 mars. De trois sources, il me revient que pendant


les derniers troubles l'Autriche, appuyée par rAllemagne,
aurait offert la participation de ses troupes et que c'est soua
l'empire de cette invite, qui aurait eu une tournure pressante.
que le gouvernement a fait parler le canon et pris des me-
sures expéditives et sommaires.
J'en ai parle à Barbu Stirbey qui m'a répliqué: «Ce dolt
Aire vrai, car Swculicz m'a dit que le Roi avait menacé de son
abdication si un soldat autricbien passait la frontière». Stir-
bey a parlé b. Take Ionescu sur mon invitation. Take, pour
prix de sa coopération à la proclamation de Carp comme
chef, a demandé une garantie de la part de Carp au cas oft
Cantacuzène chercherait A. le renvoyer du Parti.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1907 63

3 Noembrie. D-1 Kalinderu se anuntg la mine, sub


pretext de rgspuns la carta ce depusesem in ajum la el.
Cpnvorbire politicg : proectele guvernului nu vor fi vo-
tate asa cum sunt formulate; Coroana nu vrea atin-
gere de proprietate; ideile ei Bunt conservatoare; el
Kalinderu a numgrat pfing la cinci violgri ale dreptului
de propretate in legea invoelilor agricole; manifestul
e o grefealei ; D-1 Sturdza nu va mai indrgzni sg spung
(fusese la Sinaia) cg legile propuse sunt manifestul;
Regele nu si-a spus iILCA cuvântul; proectele noastre
sunt intelepte, dar trebuesc mai bine cunoscute ; Ka-
linderu ar vrea sg le aibg negresit inainte de Miercuri
trebue sg ajungg la Rege; totusi o lacun. trebue o
institutie de credit, care sub controlut Statului, sg per-
mitg tgranilor sg-si rotunjeascg pgmanturile; Coroana
tine la aceasta.
5 Noembrie. Trimes Regelui proectele partidului
cu expunerea motivelor de Carp.
12 Noembrie. Ministrul Brgtianu a fgcut doug
vizite lui Jean Lahovary pentru a ggsi un teren de inte-
legere cu noi. Lahovary a fgcut gresala sg expue o serie
de modalitgti, pe cand Ministrul nu i-a articulat nimio.

3 noveMbre. Kalinderu s'est fait annoncer chez mol


sous prétexte de .répondre A la carte que j'avais déposée la
veille chez lui. Conversation politique: Les projets du gou-
vernement ne seront pas votés tels qu'ils sont formulés; la
Couronne ne vent pas qu'on touche A la propriété; ses idées
sont conservatricos; lui Kalinderu a compté jusqu'A cinq
violations de droit de propriété dans la loi des accords agri-
coles. Le manifegte est une faute; Mr. Stourdza n'osera plus
dire (il avait été à Sinaia) que les lois proposées sont le ma-
nifeste, le Roi n'a pas encore dit son mot; nos projets sont
sages, mats ils doivent étre mieux connus; lui Kalinderu de-
mande a les avoir avant Mercredi sans faute; 11 faut lea
faire parvenir au Roi; une lacune pourtant: il faut une in-
stitution de crédit qui sous le contrôle de l'Etat, permette au
paysan de s'arrondir en terres; la Couronne y tient.
12 novembre. Le Ministre Bratianu a fait deux visites
A Jean Lahovary pour chercher terrain d'entente avec nous;
Lahovary a fait lp, faute d'exposer une série de modalités,
alors que le ministre ne lui a rien articulé.

www.dacoromanica.ro
O4 NOTE POLITICE 1907

16 Noembrie. Stirbey ielefoneazg ca sA nià intrebe


dacá stiu c5. Take Ionescu a avut alaltàeri o intrevedere
lung6 cu BrAtianu si &A trebue sä" aibg alta cu Sturdza
astki. Informat pe Carp spre a vedea daca il va pune in
curent.

16 novembre. Coup de téléphone de Stirbey pour me


demander si je sais que Take Ionescu a eu avant hier une
longue entrevue avec Bratianu et qu'il doit en avoir une
nouvelle avec Stourdza aujourd'hui. Informé Carp pour voir
s'il le mettait au courant.

www.dacoromanica.ro
1908.

(fará data):
Legile a.grare liberale.
Conferintele de la Interne, pentru a gasi tariff'
de intelegere : Take Ionesou, Filipescu si eu din partea
partidului nostru; Costinescu, Bratianu si A. Djuvara
din partea guvernului.
Ruptura cu Take Ionescu.
Banclietul de la Buzau (Mai).
Congresul nostru (Iunie).

www.dacoromanica.ro
1909.

17 Noembrie. Intors din Franta dupg lipsg de 4


luni, boalg de ochi,am avut o manifestatie foarte
simpaticä la garb.% De 48 ore de and sunt in targ, am
putut nota :
Din o conversatiune cu Carp, csa'. Crginiceanu a
consultat, inteimpleitor, zice Carp,pe §eful, daa tre-
buia sg accepte portofoliul oferit de Brgtianu §i. csa. Carp
n'a voit sg-i dea nici un sf at, qneputând lua nici-un an-
gajament pentru viitor». Bänuiam cg Crginiceanu nu s'a
simtit asigurat de a fi ministru cu noi, deci a acceptat
cu liberalii ;
Din o conversatie cu Tzigara-Samurca§ asupra
actelor lui Spiru Haret, cg Regele are temere de acesta,
a in Iulie i-a zis de el cer ist gefährlich», §i tot in acel
timp a exprimat speranta de a fi sapat de dänsul la
toamng.
Dinteo conversatie cu Procopiu, Brgtianu ar fi
induplecat pe genero§i sä inghitg pe Al. Constantinescu,
expunându-le cg are nevoe incg de cel pu-tin un an de
guvern pentru ca legile agrare sg nu fie anihilate....
17 Noembrie. Din «Viitorulo liberal
«Note politice. D. Alexandru Marghiloman s'a
reintors in targ, in depling sgngtate. Toatg lumea poli-
ticá se bucurg din suflet de reintrarea in viata publicg
a acestei .distinse personalitäti, care prin strAlucitul ei
talent §i inalta ei culturg, e una din cele mai frumoase
podoabe ale tribunei noastre parlamentare».
19 Noembrie. Eri la Camel* Salta m'a pus in cu-
no§tiintg de cele petrecute la eVatra luminoasg»; iscgli-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1909 67

tura datg de Regina pentru un imprumut in Germania


obrAznicia imprumufátorilor cari venise in Romania
sà ameninte cu un proces, dad. Regele nu dAdea apro-
barea maritalá. ! AstásearA Rudi Catargi mi-a comu-
nicat csá lichidarea a costat pe Rege 650.000 lei !
2 Deeembrie. Invitat de Princesa. O scrisoare a
Reginei nota unei pgrti din conversatiune. Regele se
arálase foarte aspru pentru Regina; chiar astgzi, cAnd e
atatat de altii, (§i se pare d, d-na Mavrojeny, din
nou foarte in favoare, se inshrcineazA cu aceasta), i§i pe-
trece noaptea certând pe Regina §i cum are duren, Re-
gina «qui se complait dans le martyre», il frictioneaza,
tace, dar e sleith de puteri. Confirmarea influentei
«femeei negre» (Doamna E.), care, prin josnice lingu§iri
si prin ghicitul in cIrti, are o influenta realg. Prin
coapetle ei, Regina a avut un an intreg ideia cà va fi re-

2 décembre. Invité par la Princesse. La lettre ci-contre


donnera la note d'une partie de la conversation.
Le Roi se serait montré très dur pour la Reine; aujour-
d'hui encore, quand on le monte (et il parait que Mme Mauro-
jeni, de nouveau très en faveur, s'en charge), il passe sa nuit
gronder la Reine et, comme il a des douleurs, la Reine oqui
se complait dans le martyre», le frictionne, se tait, mais est
A. bout de forces. Confirmation de l'influence de la Femme
Noire (Madame E...) qui, à force de basses flatteries et de
prédictions tirées des cartes, a une réelle influence. Sous ses
horoscopes, la Reine a eu tout une année l'idée qu'elle serait
Régente, se mêlait de tout et donnait des ordres aux Minis-
tres (Ministère Stourdza). A rappeler que Beldiman de Ber-
lin, qui est venu me voir il y a huit jours, m'a affirmé que
la préoccupation constante de Biilow était la crainte que la
Reine prenait connaissanc,e et se malea de la correspondance
du Roi.
Sur l'éducation du Prince Carol, qui otravaille trop peu»,
le Rol, semble-t-il, accepte de l'envoyer à l'étranger, mais
dans une petite ville.
Admirable dans son jugement, en tout; pleine de tact po-
litigue, sachant se plier aux nécessités; jamais la Princesse
ne m'a semblé plus maitresse-femme

S) V. la Anexe, No. III.

www.dacoromanica.ro
68 NOTE POLITICE 1909

gentà, se amesteca in toate si da ordine Ministrilor


(ministerul Sturdza). De reamintit c2(i Beldiman
de la Berlin, care a venit s'a" vadA acum opt zile,
mi-a afirmat c, constantA a lui Biillow Sera
temerea &A. Regina lua cunostiint6 si se amesteca in co-
respondenta Regelui.
Asupra educatinnei Printului Carol, care «lucreaz6
prea putin», Regele pare cg, ar primi sA-1 trimeafg in
strginAtate, dar inteun oras mic.
Admirabil6 in judecata ei, in toate; cu mult tact
politic; stiind SA se potriveascA necesiUtilor;
Printesa nu mi-a pgrut mai stgpanä.' pe ea.
3 Decembrie. D'abia timpul sá viu de la Cotroceni.
Audienta de la 63 la 8.40. Regele foarte binevoitor. Ple-
child el Imi spune : «en faisant des voeux, vous pour ma
santé et moi pour la v6tre, c'est pour le bien du. pays !»
Vorbit de actiunea lui Haret, de reaua adminis-
tratie; am explicat ea de adrnirabil era acest partid
al lui CArp, care dela 1895 e in opozitie. Regele a expri-
rnat ideia c,6 s'a gresit despArtindu-se de Take; mi-a
repetat cá cei din prejurul lui au influent:I rea si mij-
loace imorale, va reusi iari in alegerile dela 13 De-
cembrie; mi-a cerut in mod special .pärerea asupra
contenciosului administrativ : nemultumit de cazul Gro-
za i gAsind anarhic cg un decret regal poate sà fie
anulat; am refAcut toatà teoria contenciosului. Impo-
triva trusturilor si cartelurilor ; admite coborhrea unor
taxe vamale; se teme de afirmArile prea peremptorii ale
lui Carp asupra politicei streine in viitorul lui discurs
asupra mesagiului; recunoaste nevoia de a ridica cre-
ditele pentru Ministerul de ràzboi ; impotriva in-
tregei legiuiri a tocmelilor agricole.

3 décembre. A peine le temps d'arriver de Cotroceni.


Audience de six-et-demie à huit quarante. Le Roi trés aima-
ble. En prenant congé, Le Roi m'a dit: «en faisant des voeux,
vous pour ma sauté et Moi pour la vôtre, c'est pour le bien
du pays». Parlé de l'activité de Haret, de la mauvaise ad-
ministration; ai expliqué combien admirable &Wit ce parti
de Carp qui depuis 1895 est dans l'opposition. Le Roi a réex-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1909 69

4 Decembrie. Carp a pronuntat un admirabil dis-


curs-program. Aprobäri din partea unor liberali. Fleva
e cel dintAi care l'a felicitat !
8 Decembrie. Atentat contra lui Brätianu. Eram
In conferintä, D. G-recianu, Filipescu, Nenitescu, cu mine.
calla, la 6 ore, Sfetescu, aproape martor ocular, a venit
sä-mi anunte faptul. Credea pe BrAtianu ucis. Prevenit
Carp. Prima ni*are a lui Filipescu a fost grozava te-
mere ca sä nu fie unul din meseria§i sau din populatia
mgruntä fäcând politicA electoralä cu noi. Mi-am dat
pärerea cá trebue sä fie un sindicalist.
9 Decembrie. Conferintä dacä trebue amilnatä
intrunirea noastrà de searä. Carp nu vrea sá prezideze,
clând unei intruniri un caracter pe care nu trebue sd o
când adversarul ränit e condamnat la neputintä

prime ridée qu'on a eu tort de se séparer de Take; m'a répété


que son entourage était mauvais et ses moyens immoraux,
réussira encore dans las elections du 13 décembre; m'a tout
spécialement demandé mon avis sur le Contencieux adminis-
tratif: froissé du cas Groza et trouvé anarchique qu'un dé-
cret royal puisse 8tre annulé. Ai refait toute la théorie du
contencieux. Contre les trusts et les cartels; admet la dimi-
nution de certaines taxes de douane; craint des affirmations
-hop péremptoires de Carp sur la politique étrangère dans
son prochain discours sur le message; reconnait nécessité
relever les credits pour le Ministère de la guerre; contre
tout rappareil de la loi des ctocmeli agricole».
4 décembre. Carp a prononce un magnifique dis-
cours-programme. Approbation de la part de certains
raux. Fleva est le premier qui l'ait félicité.
8 décembre. Attentat contre Breitianu. Nous étions en
conference, D. Greceanu, Filipescu, Nenitescu et moi lorsque,
A. six heures, Sfetescu, presque témoin occulaire, est venu
m'annoncer le fait. Il croyait Bratianu mort. Prévenu
Carp. Le premier mouvement de Filipescu a Re l'horrible
apprehension que ce ne fût un des «meseriasi» ou petit peuple
faisant de la politique électorale avec nous. J'ai opine que
ce devait 8tre un syndicaliste.
9 décembre. Conference s'il fallait remettre notre
reunion du soir. Carp ne veut pas presider, la présence d'un
chef donnant it une réunion un caractère qu'elle ne doit pas
avoir, lorsque radversaire blessé est condamné à rimpuis-

www.dacoromanica.ro
70 NOTE POLITICE 1909

Intrunirea va avea loe, din moment ce <Naomi», con-


sultat anume, anuntg pentru maine intrunirea liberali-
lor. Rosetti'va prezida si va citi o scrisoare a lui Carp.
Discursuri amestecate. Ca impresie, toti cei de Ng
nu se pot opri de a ghsi cg atentatul intrg n categoria
«ale tale dintr'ale tale !» Maiorescu zice : «Gloantele
de eri au atins mai mult pe Mortzun si pe D-rul J. Can-
tacuzino».
La dejun am pe C. Diamandy, sosit dela Sofia.
Foarte ingrijorat de anarhia greu de stgpa,nit. A repro-
sat adesea lui Bratianu, cu care e foarte legat, lipsa
lui «de sentiment d'autorité». Un fel de indolentg ro-
mantica, care-si inchipue cg «totul se aranjeazg ca in
piesele de teatru».
Detalii destul de interesante asupra nulitgtei
lipsei de educatiune a personalului ministerial din Bul-
garia, asupra a tot putintei Regelui Ferdinand, nul
in ce priveste administratia, foarte tare in ce priveste
marea intrig5, politicg. Cele din urmg neintelegeri in
privinta lui Rakowsky n'au luat o bung ,intorsgturà
decat cand Diamandy s'a adresat secretarului Regelui.
A doua zi Ministrul de Interne retracta indiscretiunile
comise in gazet,e i Paprikov (Ministrul de externe) re-
trggea atestgrile traduse pe cari voia sg le legalizeze
si din care reesea cg pentru Bulgari Rakowsky era ro-
man neaos.

sanee. La réunion aura lieu du moment que le Viitorul, con-


sulté ad-hoc, annonce pour demain la réunion des libéraux.
Rosetti présidera et lira une lettre de Carp. Discours mitigés.
Comme impression, tous les présents ne penvent s'empé-
cher de trouver que l'attentat rentre dans la catégorie «ale
tale dintr'ale tale». Maiorescu dit: «Les banes d'hier ont
atteint surtout Mortzun et le docteur Jean Cantacuzène».
Eu à déjeuner C. Diamandy, arrive de Sofia, très sou-
cieux de l'anarchie difficile A remonter. Il a souvent re-
proché à Bratianu, avec lequel il est très lié, son défaut «de
sentiment d'autorité», espèce d'indolence romantique qui se
figure que tout s'arrange comme dans les pieces de thatre».
Détails assez intéressants sur la nullité et le défaut d'édu-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1909 71

15 Decembrie. De dimineatg mi se face cunoscut


intrarea nea§teptatg a Prezidentului Camerei (Phere-
kyde) ca Ministru de Interne *i Prezident interimar al
Consiliului, Se dg acestei numiri insemnarea unei lo-
vituri drepte date lui Onstinescu : se pare cg in Monitor
trebuia sg aparg congediul lui Brgtianu, prezidentia lui
Haret i Internele pentru Costinescu. Eri searg, tárziu,
s'a retinut ju- rnalul tipárit (afirmarea lui Nenitescu)
§i numirea lui Pherekyde era hotgrátg; unii Mini*tri
nu *tiau nimic i el depunea jurgmantul.
Pherekyde impins la putere de genemi !! Si Dia-
mandy pe timpuri 11 numea «epilepticul dela Interne !»
Felicitat, mi-a rgspuns : «nu primesc decát com-
plimente de condoleante». Intrebat dacg va executa
indatg expulzarea evreilor dela «Adevgrul»; singura ju-
stificare ce se putea da asupra reintrgrei lui, (doug zile
inainte ceruse inteo reuniune a majoritgtei executarea
«Adevgrului») mi-a rgspuns cá, avea mai intfii nevoe
sg ja in primire serviciile.

cation du personnel minisiériel de Bulgarie, sur la toute-


puissance du Roi Ferdinand, nul quand à l'administration,
très fort quand à la grande intrigue politigue. Les derniers
clémélés au sujet de Rakowsky n'ont pris une bonne tournure
que lorsque Diamandy ffit alié trouver le secrétaire du Roi.
Le lendemain le Ministre de l'Intérieur reniait les indiscre-
tions commises dans les journaux et Paprikow (Ministre
affaires étrangères) retirait les attestations traduites qu'il
voulait faire légaliser et dont il ressortait que pour les Bul-
gares Rakowsky était bel et bien roumain.
15 décembre. Ce matin on m'a annoncé rentrée inat-
tendue du Président de la Chambre comme Ministre de l'In-
térieur et Président intérimaire du Conseil. On donne à cette
nomination la signification d'un coup droit porté à Costi-
nescu: ji parait qu'au Moniteur Officiel devait paraitre le
congé de Bratianu, la Présidence de Haret et rIntérieur pour
Costinescu. Hier soir, tard, on a retenu le journal déjà im-
primé (affirmation de Nenitescu et la nomination de Ph&
rékyde était décidée; il prétait serment, que certains minis-
tres l'ignoraient. Phérékyde pcussé au pouvoir par les géné-
reux! !! Et Georges Diamandy dans le temps rappellait
«epilepticul de la Interne». relea& il m'a répondu eje n'ac-

www.dacoromanica.ro
72 NOTE POLITICE 1909

18 Decembrie. Vorbit cu Pherekyde. In ce pri-


ve*te expulzärile anuntate, Ministrul nu cere nici tina,
pentru cloud motive : 1. Redactorul principal, Fagure, e
naturalizat. (Toatä, lumea o *tia!) 2. Se teme de im-
presiunea, dupd cazul Rakowsky, produsg in strhiná-
tate. Alianta israelitä s'ar mica ! ! (De plans. Dar e
dovada evidentá cá. «non possumus» al lui Costinescu
Constantinescu e din acelea cari nu se sdruncin6).
20 Decembrie. Pierdut colegiul II (Bucure§ti) cu
20 voturi. Sindicalitii votat ca un singur om cu Mo-
ruzi. Se afirmá din multe párti obi Politia, in special
Kotrutz, ne-au luat multe voturi pentru a pláti lui Fi-
lipescu injurátura lui Petrescu. Prefectul Politiei.
26 Deeembrie. Comitet la d-1 Cantaeuzino. Carp,
Arion, J. Lahovary, Nenitescu, Filipescu, Mihai Canta-
cuzino *i eu, a discutat atitudinea partidului; chestiunea
ffisatá pe a doua zi a alegerei dela Ia*i dela 10 Ianuarie
viitor. Majoritatea am opinat pentru campanie de in-
truniri publice. Chestiuni ecdnomice : duph lungi desba-
teri (destinate mai ales sá invingá repulsiunea lui Laho-
vary, totdeauna inclinat sä vadá in toate demagogie).
ne-am oprit la decizia in prin.cipiu cá partidul intelege
sä" lucreze in vederea scgderei scumpetei actuale a vietei
prin : reducerea tarifului vamal pe unele articole,

cepte que des compliments de condoléances». Interrogé s'il


allait exécuter de suite l'expulsion des juifs de l'qAdevgrul»,
la seule justification qu'on peut donner de son entrée, lui
qui deux jours auparavant avait dans une réunion de la
majorité demandé l'exécution de l'«Adevgrul», m'a re-
pondu qu'il avail tout besoin de prendre possession des
services...
18 décembre. Causé avec Phérékyde. Au sujet des ex-
pulsions annoncées, le Ministre n'en demandera aucune pour
deux raisons: 1) le principal rédacteur, Fagure, est natura-
lisé. (Tout le monde le savait ava.nt cette belle découverte).
2) On craint l'impression que le fait, après le cas Ra-
cowsky, produirait à l'étramger. L'alliance israélite s'agite-
rait.... (Pitoyable. Mais c'est la preuve évidente que le non-
possumus de Costinescu-Constantinescu est de ceux qu'on
n'ébranle pas).

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1909 73

constrangere asupra cartelurilor, organizare de trans-


porturi pentru unele articole de consumatiune. Am
subliniat indata concluzia : e permis sá afirmi in public
cà. partidul ia chestiunea in mana,
31 Decembre. Primit in audientá de Prineipele
Ferdinand, foarte prietenos si calduros in privinta sa-
natatei mele. De notat : «D-1 Carp are dreptate ! nimio
nu se va indrepta cat timp nu se va schimba sistemul
de administratie al tarii». Si mai departe: «Trebue
speram cà randul oamenilor de treaba va veni si el».
Despre cei ce inconjoara pe Take : Badarau, Xenopol,
sunt « !» oConstitutia pe care o avem nu
era facuta pentru noi. Dar nu trebue atinsa. Nu s'ar pu-
tea atinge decat daca s'ar petrece evenimente atat de
importante, incat sa nu se mai poata chiar aduce aminte
de aceste schimbari».

30 décembre. Comité chez M. Cantacuzène. Carp,


Arion, Jean Lahovary, Nenitescu, Filipescu, Michel Cantacu-
zène et moi. Discuté attitude du parti; question remise pour
le lendemain des elections de Iassy qui auront lieu le 10 jan-
vier. Majorité avons opine en faveur campagne active de
reunions publiques. Questions économiques: après longs dé-
bats destines surtout h vaincre la repulsion de Lahovary.
toujours enclin à voir de la démagogie en tout, on s'est
arrété à la decision de principe (me le parti entendait agir
en vue de diminuer la cherté actuelle de la vie par: reduction
du tarif douanier sur certains articles, contrainte à exercer
sur les cartels, organisation des transports pour certains
articles de consommation. J'ai de suite souligne la conclu-
sion : il est permis d'affirmer en public que le parti prend
la question en main.
31 déeembre. Reel' en audience par le Prince Royal,
très aimable et très chaud à l'endroit de ma sante. A noter:
«Mr. Carp a raison. Rien ne s'améliorera tant qu'on ne chan-
gera pas le systéme d'administration du pays». Et puis
encore : faut espérer que le tour des honnétes gens arri-
vera aussi». Pour l'entourage de Take: Badarau, Xenopol
sont « ! !» «La Constitution que nous avons n'était
pas faite pour nous. Mais il ne faut pas y toucher. On ne
pourrait y toucher que s'il se passait des événements telle,-
ment importants qu'on ne puisse méme se rappeler ces
changements.

www.dacoromanica.ro
1910.

3 Ianuarie. gonvocat clubul i intrunire publica


la Pite§ti. Sentimentul general: actiune contra libera-
lilor §i discursuri calde.
21 Ianuarie. Zanescu imi comunica a Banca Co-
merciala RomAna ajungând sa inchee o transactie in-
semnata cu. Statul (afacerea, Kirschen-warantele docu-
rilor), in ziva and trebuia sa vie afacerea in consiliul
de Mini5tri, cu 3 ore inainte, Mortun, care nu este clien-
tul bancei, s'a prezintat sá i se sconteze o polita de 8000
lei ! Foarte comentat faptul in sfera directoare a bancei.
24 Ianuarie. Facut-am o noua mijlocire in scris,
lucru de care ma tiu de à saptamâna, pe lânga
Carp, ca sa, nu faca la legea modificatoare a monopo-
lului vanzarei bauturilor spirtoase, declaratiuni ostile
podgorenilor. Socotim toti cá interventia efului ar fi
§i inoportuna. i nedreapta. Azi sunt intruniri pu-
blice la Bucurqti, 0_ Take Ionescu trage focuri. de
artificii la Putna.
29 Ianuarie. Conversatie Filipescu-Bratianu, cau-
tata de primul ministru. Bratianu «E§ti rau informat
Regele nu face caz de Take Ionescu; actiunile acestuia
au scazut mult in strainatate, ceeace arata ciar cà nu-I
mai sustine; parerea mea e ca Regele va cauta sá im-
pace pe Carp cu Take Ionescu, ceeace va fi de sigur
fara rezultat, i cá apoi Carp va avea puterea Mfg con-
ditiuni.» Reprcq personal lui Filipescu ca nu se duce la
Palat.
29 janvier. Conversation Filipescu-Bratiano, recher-
chée par le premier ministre. Bratiano: Vous étes mal infor-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1910 75

30 Ianuarie. Vorbind cu Hamangiu de afacerea


Quintescu-Craiova, cum cunoaste foarte intim pe Ionescu
Dolj, magistratul care a prezidat si care e bälimit fiind-
chi, se zice, a fost crescut de familia lui Quintescu, Io-
nescu-Dolj i-a confirmat cé. Take Ione,scu, Xenopol si
BAdérAu au fost la el ea sg-i smulgd o hotArfire favora-
bila lui Quintescu!
Firà daté. (La mijloc campania noasträ de fa's-
turnare)...
20 Mai Audienté, foarte prelungité. dela 61/2 la 9
la Rege. Tot timpul politicä. CAlduroasä buná-vointà.,
la urmé.' : cIngrijeste-te bine, am nevoe de D-ta».
In chestiunea religioasa expus punctul nostru de
vedere : Mitropolitul trebue pAstreze scaunul; epis-
copul de Roman trebue impécat; cu concursul lui, jude-
-ea-a canonicA a Sinodului, declarAnd faptele imputate
Primatului absolvite; transactie cu Chiricescu i Naza-
rie, inutil aceastà solutie, excelente., cere o
schimbare de guvern». «Cel putin, rgspund, al Mini-

mé. Le Roi ne fait pas cas de Take Ionescu; les actions de


eelui-ci ont beaucoup baissé à l'étranger, ce qui indique clai-
rement que le Roi ne le soutient plus; mon avis est que le
Roi cherchera à réconcilier Carp avec Take Ioneseu, ce qui
sera évidemment sans résultat, et qu'ensuite Carp aura le
pouvoir sans aucune condition. Reproche personnel A Fill-
pescu de ce qu'il ne va pas an. Palais.
Jeudi, 20 mai. Audience très prolongée chez Sa Majesté
le Roi, de six et demie à neuf heures. Tout le temps politique.
Amabilités chaudes en finissant; aSoignez-vous bien, j'ai be-
soin de vous». Dans la question religieuse, exposé notre point
de vue: Métropolite doit garder son siège; EvAque de Ro-
man doit être apaisé; avec son concours, jugement cannoni-
que du Synode déclarant les faits allégués contra Primat,
absous par la communion; transaction avec Chiricescu et
Nazarie inutilement frappés. «Mais cette solution excellente,
demande un changement de gouvernement». «Tout all
moins, fais-je, de Ministre Instruction publique, car personne
ne consent à oauser avec M. Haret». Conseil de ne pas
agiter la question pour ne pas nous jeter dans des difficult&
inextricables. Mis au courant le Roi des accusations réci-
proques de plagiat, Métropolite exec la morale évolutioniste

www.dacoromanica.ro
76 NOTE POLITICE 1910

strului Instructiei publice, &Ad nimeni nu consimte sä


vorbeasa, cu d-1 Haret !».
Pus la curent Regele de acuzárile reciproce de pla-
giat, Mitropolitul cu morala evolutionistá a unui teolog
dela Friburg n Brisgau, Chiricescu cu viata lui Isus a
párintelui Didon, tradusA din ruseste ea sá, evite pasa-
giile catolice; de nedreptatea fácutá lui Nazarie de a
i se ridica directia religioasa a printului Carol, de
insultele nedrepte fácute de Haret lui Saphirim, de
viata foarte demng a acestui din urmá, etc. Toate punc-
tele necunoscute de Rege.
Asupra chestiunei politice (rágádueli formal° fä-
cute lui Carp in Aprilie de Maioreseu la Sinaia), Re-
gele care îi avea planul fäcut (de douá ori a revenit asu-
pra enumeratiunei «care e al treilea motiv 1») mi-a
spus aproape textual: «situatiunea mea a ajuns foarte
grea in urma a trei fapt,e desordinele de pe stradá,
presa antidinasticg si indiscretiunile comise». Lungi
desvoltári. Asupra desordinelor; am explicat cá politia
din cauza apatiei ei, isi avea partea de ráspundere. Era
in numár cánd banda a trecut in fata casei Brátianu

d'un théo/ogue de Fribourg en Brisgau, Chiricescu avec la


vie de Jésus du Père Didon traduite du russe pour éviter les
passages catholiques; du grand tort fait A. Nazarie en lui
enlevant la direction religieuse du Prince Carol,des insul-
tes injustas faltes par Haret à Saphirim, de la vie très digne
de ce dernier; etc. Tous points ignorés par le Roi.
Sur la question politique (promesse presque formelle faite
Carp fin avril par Maiorescu à Sinaia), le Roi qui avait
son plan fait (A deux reprises il est revenu sur son énumé-
ration... gquelle est la troisième raison>1), m'a dit presque
textuellement: gMa situation est devenue très difficile par
suite de trois faits: les désordres dans la rue, la presse anti-
dyn.astique et les indiscrétion commises». Long développe-
ments. Sur les désordres, j'al bien expliqué que la police par
son apathie arvait bien sa part de responsabilité. Elle était en
force lorsque la bande a défilé devant la demeure de Bratiann
et elle n'a pas fait un signe, de sorte que les meneurs et les a-
gents provocateurs ont eu beau jeu devant la demeure de Ha-
ret. A remarquer observation du Roi qu'II croit qu'il y a eu des

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1910 77

n'a facut un semn, astfel ea agentii provocatori au avut


toatá libertatea in fata casei lui Haret. Observatia Re-
gelui : crede csá au fost agenti provocatori takisti.
Asupra presei antidinastice, am declinat once r6s-
pundere pentru aparitia «TrAsnetului». Regele mi-a arg-
tat al doilea numAr din 16 Mai, de a carui existenti
nu stiam nimio. Nu destul desaprobatA de jurnalele
noastre ! Revenire incApàtânata" asupra chestiunei. Pro-
fitat pentru a riposta pentru toate calomniile aruneate
contra noastrà, a mea in special. Afacerea parastasului
fdranilor; «Lumina»- GhimbAseanu; cgrtile postale pri-
mite, etc., opere ale Politiei.
Asupra indiscretiilor, simpla afirmatie c5. Grigore.
Cantacuzino ar fi pariat la Qapsa ca puterea ne-ar
veni in Septembrie! (ar fi fost de spus altceva asu-
pra acestui lucru !). In scurt, toate acestea au facut si-
tuatia fatá de guvern foarte delicat6 si a pus pe Rege
In obligatie de a autoriza guvernul s5, desminta. Tre-
e:4nd apoi la probabilitkile de viitor, Regele vede cam
rAu situatia noastrg, electorall, dach" e intelegere libe-
ralà-takistg. Guvernul nu poate face alegeri;un guvern
Take Ionescu ar fi «o nenorocire nationalei»; dach
nu ajungem sà avem o treime din Camera, cum guver-
ram 1

agents provocateurs takistes. Sur la presse anti-royaliste,


j'ai decline toute responsabilité sur l'apparition du «Tras-
netul». Le Roi m'a montré le second numéro du 16 mai dont
j'ignorais jusqu'à l'existence. Pas assez désavoué par nos
journaux. Retour assez entété sur la question. Profite pour
riposter pour toutes les calomnies lancées contre nous, eon-
tre moi en particulier. Affaire du parastas des paysans,
Lumina GhimbAsanu; les cartes postales recues, etc.,
toutes oeuvres de la police.
Sur les indiscfétions, simple affirmation que Gregoire
Cantacuzène aurait parié chez Capa que le pouvoir
nous échéait en septembre (il y avait mieux it dire là-dessus).
Bref, tout eeci a rendu la situation vis-à-vis du gouverne-
ment très delicate et a mis le Roi dans l'obligation d'auto-
riser le gouvernement à démintir.
Passant ensuite aux probabilités d'avenir, le Roi augure
mal de notre situation électorale s'il y a entente libéralo-ta-

www.dacoromanica.ro
78 NOTE POLITICE 1910

«Vad situatia ata de gravg la toamng, back nu qtiu,


de voi putea fac fafai.Sunt In várstá §ibolnav §i nu
voi avea poate puterea sà" tree asupra acestor greutiti».
In urmä, Regele revine asupra acestei idei de abdicare
Am rbispuns csá, nimic nu se- prezintA tragic. Dacà nu
reu§im, va fi evident cg trebue sà ne impkgm cu Take
sà." reconstituim partidul. Dar acest al doilea act nu
are de ce sA fie jucat inainte.
Singurul lucru de notat inch' : «D-1 Ionescu ne va.
combate grozav in alegeri; nu o sufg de mii, dar un mi-
lion va cheltui, §i §tiu c5.-1 are fi cine i-1 va da». Ri-
postat DacA acest om e a§a de pericolos i capabil de
aceasta, de ce sh-1 mgrim de pe acum, inainte de alegerir
mergind spre el Inspunsul mi-a pArut &A a atins.
21 Mai. Raportat lui Maiorescu-Cantacuzino-Fili-
pescu convorbirea; decis sh" nu tinem intrunire public&
religioasà; scris lui Carp.
31 Mai. Marius Teodorian venit la mine; tip cu-
rios; pretinde a fi pus la cale plângerea a doui preoti
din Teleorman i apelul la Patriarhie. Dui:A el, o impä-

kiste. Le gouvernement ne peut faire les elections; un


gouvernement Take Ionescu serait «un malheur national»;
Si nous ne réussissons pas it avoir les trois-quarts de la
Chambre, comment gouverner «Je vois la situation tel-
lement grave pour l'automne, que je ne sais pas si je pour-
rais y faire face. Je suis gigé et malade et je ne me sentirais
peut-étre pas la force de surmonter ces difficultés». Dans
le courant de la suite, le Roi est revenu sur cette idée d'ab-
dication. J'ai répondu de motu mieux que rien n'était au
tragique. Que si nous échouons, ce sera l'évidence qu'il faut
faire la paix avec.Take et reconstituer le parti. Mais ce se-
cond acte n'a pas besoin d'étre joué avant le premier.
La seule autre chose a noter: «M. Ionescu vous livrera
une lutte terrible dans les élections. Ce n'est pas cent mille,
c'est un million qu'll dépensera; et je sais qu'il l'aura et qui
le lui dennerap. Eiposté: Si cet homme est si dangereux et
capable de cela, pourquoi le grandir dès aujourd'hui avant
les élections, en allant à lull Riposte a eu l'air de porter.
21 mai. Rapporté à Maiorescu, Cantacuzène, Filipescu,
la conversation; decidé ne pas tenir réunion publique reli-
gieuse; écrit Carp.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1910 79

care intre episcopi s'ar putea face. Dar scandalul reli-


gios nu e inchis episcopul de Roman va opri pe preoti
sa publice enciclica Sinodului, etc. Asupra Bratie-
nilor, plin de revelatii amare gi probabil rau voitoare :
«Cui seamana aga de rail». Ion Bratianu ar fi nu numai
viclean, dar i cel mai rail; Vintila are mai mult carac-
ter gi te poi increde In vorba lui; Dinu cel mai putin
scrupulos; toti trei «lacomi de bani». Carada era
foarte nemultumit de Tonel de &And este gef de partid.
1 Iunie. Filipescu a vazut pe Take Ionescu, care
i-a exprimat dorinta de a ma vedea 'pe mine. Ar fi foarte
doritor de o intelegere.
10-12 Iunie. D-1 Bogdan-Pitegti, dupa ce a eau-
tat sa-mi pice la Buzau, s'a infiintat azi pentru a
pleda nevoia unei intelegeri cu Take gi a-mi exprima
dorinta lui Take de a na-. .intalni. Formula : Take ar
accepta guvernul C,arp fax% mari pretentii de portofo-
liuri; ar lua prezidentia Camerei; dupa Carp ar accepta
o noua eventuala gefie Cantacuzino, dar i-ar trebui pe
urma o garantie a mea, a lui Filipescu gi Gr. Cantacu-
zino ea nu i se va disputa gefia! Bogdan-Pitegti avea
aerul de- a fi sigur de Filipescu gi Gr. Cantacuzino.
Pentru vizitá ara declinat once intrevedere secreta;
voi vorbi cu Take numai la mine acasa.
13 Iunie. Sunt zece zile, Vasile Varnav mi-a ail-
tat, cu mare indignare, un act iscalit de Costinescu. Ca-
mera a votat, in ultima zi, un imprumut Craiovei, cu ga-
rantia Statului. Conform imprumutului precedent, noi
trebuia &A. consimtim; Ministrul Costinescu negociase
Banca Agricola va lua 'imprumutul pe 94, dar Ministe-
rul si-1 rezerva pentru casele publice, primindu-1 pe 96.
In momentul realizarei, Costinescu sub a lui proprie
semnatura, ne scrie cá va remite titlurile direct Bancei
Generale, careia el a vândut tot imprumutul pe 96, boni-
ficandu-ne diferenta. A doua zi Generala plasa imprumu-
tul pe 98 la caSele amice, 5 la suta fara taxd pe upon,
garantia Statului ! Les petits cadeaux entretiennent

15 lunie. Carp a fost pe la mine inainte de a) pleca

www.dacoromanica.ro
80 NOTE POLITICE 1910

la Vittel. Mi-a declarat cg dacg. in Sept,embrie, mult in-


ceputul Octombrie, Regele nu s'a tinut de vorbg i nu-i
dà guvernul, el se retrage in viata privatg.
7 Line. Verzea din partea Aurel Popovici cu co-
laboratia Scurtu, articol reportaj oSeara» pentru a reac-
tiona contra bunei primiri fgcutg de presa oficioasg dis-
cursului stefan Tisza. Cu aceastg ocazie mi-a confir-
mat, cä atunci cand Brgtianu a dat fonduri lui Mihaly
pentru alegerile in Ungaria, a voit impung ca o
parte sg meargä, si la Mangra í, In urma refuzului lui
Mihaly, s'a dat bani lui Mangra prin Oncu dela Banca
din Arad. (Acest Oncu ar fi un om foarte veros. Vaida
a primit reprosuri dela Brgtianu cg Rom&di au refu-
zat candidatura lui Oncu). Arad si «Tribuna» sunt
centrul i organul liberalilor nostri in Transilvania.
18 Octombre. Audientg la Sinaia. Regeie foarte
binevoitor. Cpnversatia de,spre viitor, ca cu un membru
al unui guvern ce vine.
Despre Take Ionescu: 41 barbote en ce moment».
Am fost intrebat dacg e exact cg am spus la Paris lui
Take Ionescu eá aveam qfäeáduiala Regelui».La acest
neadevgr, am intrebat i eu dacg este exact cg a vorbit
cu 'Take cum cg el va avea álegerile dupg Carpi S'a
conchis cá erau la-mijloc doug minciuni : cjusqu'à pré-
sent je ne m'étais pas apergu qu'il rapportait des choses
inexactes». (Pang acum nu bggasem de seamg cá rapor:
teazg lucruri inexacte).
Despre Stere: Pare cu totul deprimat. Nu se va
sparge pactul lui ou Bgdgrgu. Brgtianu n'a voit sä,-1
aducg in minister : mai trebue a,teptat, ar fi zis acesta.
Despre o revizie constitutionalg : Va fi nevoe sg
ne gindim inteun viitor si la aceasta, de oarece colegiile
restrânse prea imping la conoesiuni electorale incom-
patibile cu o .bung administratie.
Despre politica externg : Sg fim foarte curtenitori
cu Rusia i impasibili fatg de Bulgaria, care nu cautd
deceit un pretext. Suntem in prea mare intimitate cu
Viena si Berlin, ca sg nu asteptám dela dânsii un semn
când va trebui sg facem o presiune.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1910 81

In intocmirile agrare s fim foarte hotárA,ti din


-partea täranilor. M'am pus pe terenul manifestului re-
gal si am constatat vie satisfactie.
Schimbarea de regim nu se va face färä ostilitate.
Guvernul este tinut sä declare Ca' rämâne, de oarece
altf el ar trebui sá plece pe datä. Sperä ea' va fi terminat
pentru särbätori.
28 Octombre. A doua intrevedere cu d. Beidärciu
la mine. Takistii primesc sá reintre in partid daeä. Carp
admite, tratând cu Carp programul urmätor : Declara-
tie cá efia partidului nu poate fi rezervatä unui pri-
vilegiat prin nastere. Revizuirea Constitutiei pentru
inscrie in ea : reforma administratifä, inamovibi-
litatea, contenciosul, eontopirea colegiului I cu al II,
asigurAnd astfel pkturei conducktoare (proprietate
orase) primul pas in conducerea trebilor publice.Daeä
se admite, Takistii acceptä eliminarea chiar de persoane
cari «ar famâne in disponibilitate politick». Am
subliniat oferta de a täia coada.
29 Ocotombre. Discutat cu Carp, Maiorescu i Fi-
lipescu programul Take Ionescu-Rädärgu. Carp nu
admite nici-o declaratie pentru sefie, de oarece ar fi &á
se recunoascä, ceeace e fals, el ar fi existat un privile-
giu al nasterei. Nu este Stat in care un talent s6, fi a-
juns mai repede la cele mai inane trepte politice.
Carp nu admite, la 73 ani trecuti, sá propunk el o
revizuire a Constitutiei. Cei mai tineri se pot apuca de
ac,easta : el nu se opune. Dar nu crede lucrul bun. Su-
fragiul universal n'a dat roade nicáeri. Ar fi chiar mare
primejdie a opune un colegiu proprietate oras larg,
unui colegiu tkränesc strampt !
In fond nu doreste inainte de alegeri o intrevedere
sau o intelegere, spre a nu legitima credinta eh' nu se
vine la putere färä Take-- Toti de acord. Filipescu
a propus numai, dacä nu ar fi ceva de fäcut cu noua
lege administrativA, in sensul contopirei colegiilor I din
judetele unei dregRorii. *).
*) Proectul Carp prevedea Impartirea administrativA In pro-
-vineii sau dregatorii.N. ed.

www.dacoromanica.ro
82 NOTE POLITICE 1910

30 Octombre. Dus la BädAräu rgspunsul. El m'a


asigurat înc. odatä ca carteluri partiale nu se pot face-
cu dânii. L'am Thisat insä cu usa deschisä...
27 Noembre. Eri, Vineri, Lahovary vAzut pe.
Rege. De retinut, mi-a incredintat mie ca absolut se-
cret, :

Regele manifestA temerea ch. dacä Take Ionescii


ar fi vreodatä sef de guvern, ar putea fi omul Ameri-
canilor si instrumentul lui Rockefeller. Lahovary insist&
asupra secretului, pentru cá nu voe,ste sit creeze dusmani
Regelui. La o aluzie dacä o persoan6 mai putin mar-
calk' Glee& Carp, ar voi sá incerce impAcarea cu Takisa.
Lahovary a declarat ciar cá el nu ar consimti niciodatà
sä fie aceea, stiind prin experientä, dela Manolache-
Costache pAng la Florescu, ch" cel care are puterea realä
profitä de situatie i debarcä, la timp oportun, pe sefu1
nominal al guvernului.
29-30 Noembre. Carp 0. Maiorescu au avut
succesiv audiente. Maiorescu are impresia cá dif
tile si amânärile la chemarea noasträ sunt opera Rege-
lui, pentru a fae,e sä simta pínteníí luí Carp : intervie-
wul dela Viena, amenintarea retragerei dacä trece 15-
Decembre, etc.

www.dacoromanica.ro
1911.

18 Octombre. Conferinta cu Carp, propozitiuni


chestiunea tramwaelor. Matei Cantacuzino-, dupa ce a
vazut pe Papadat si pe Missir, a evitat sä mà intal-
Neasca.
Dup. Levy-Strauss, Take Ionescu va cauta
ma vada. Foarte indkjit contra Regelui. Am tratat
afacerea tramwaelor.
19 Octombre. Tirnp splendid. Remis procuri
pentru tramwae lui Achil Levy-Strauss.
22 Octombre. Audienta la Sinaia; Am remis con-
sultatia si memoriul meu asupra noilor Statute ale tram-
wielor. Regele parea zdruncinat si nu se ingrijea deck
de partea politica a chestiunei : o intelegere ar fi de
dorit. Privitor la Vintila Bratianu : <acest om e o
eatastrofä, inteo zi se va petrece ceva intre amândoi
fratii». Despre Take : «neclintit in ce priveste dizol-
varea ; ar fi razboiul civil».

18 octobre. Conférence avec Cazp propositions tram-


ways. Mathieu Cantacuzène, après avoir vu Papadat et Missir,
a évité de me voir. Selon Levy Strauss, Take Ionescu cher-
chore it me voir. Très monté contre Roi. Avons traité affaire
Tramways. Remis pouvoirs pour tramways it Achille Levy
Strauss.
Jeudi, 29 octobre,Audie,nee à Sinaia.Tramvays remis
consultation et mon mémoire sur les nouveaux statuts. Roi
semblait ébranlé et ne se souciant que du café politique de
la question : une entente serait désirable. A propos de
Vintila Bratianu: ceet homme est une catastrophe; un jour
il se passera quelque chose entre les deux frères». Sur Take:
«Inébranlable sur la dissolution; ce serait la guerre

www.dacoromanica.ro
84 NOTE POLITICE 1911

21 Octombre. Filcut vizitg Fleva ; liberalii ar fi


speculand cg Regele nu va da legea pentru disolvarea
tramwaelor ! Fleva absolut dolAndit.
22 Octombre. C. Diamandy luat masa la mine.
Mi-a comunicat cg a fost la Sofia din partea Regelui :
Bulgarii ar acorda o fruntarie naturalg Dobrogea, afarg
de RusciukVarna, pentru a fi liberi sg lucreze in ca-
zul nesuccesului Turcilor. Obiectivul lor numai in Ma-
cedonia. A comunicat toate acestea lui Maiorescu, lui
Brgtianu care consimte, i lui Take Ionescu, foarte bul-
garofil.
25 Octombre. Carp Sinaia ; examinarea afacerei
framwaelor. Regele aprobat cele patru puncte princi-
pale din Statute ; Carp se exprimg liber i fgrg contra-
zicere asupra legei de prezintat pentru lichidare.
26 Octombre. Mihali cu Verzea venit sg mg vadà,
motivat cererea protopopului Traian Oprea din Vercet
care venise sg cearg 40.000 lei din cota! Nici o autori-
zare a comitetului; prin o indiscretiune a Episcopului
Christea, aflase ceva protopopul. Cu aceastg ocazie, 1A-
murit eg Goga tot cearcg sä. §tie ceva pentru a juca un
rol in comitet. Nesocotitul, pe timpuri se oferise lui
Christophi ea sg decapiteze pe bgtrânii conduccitori §i
Christophi l'a pus la locul lui. Aceasta a fost raportata
de Christophi lui Vaida i Maniu. Cât despre Man-
gra, discreditat, el s'a dedat alcoolului...
Rosenthal mi-a propus in numele lui Take sg
vadii dacg va afla eg chestiunea disolutiei nu este ceva

Samedi, 22 octobre. C. Diamandy déjeuné chez mot Il


m'a communiqué avoir été tiité it Sofia de la part du Roi :
les Ilulgares accorderaient une frontière naturelle Dobro-
gea, sauf Rusciuk-Varna, pour étre libres agir en cas d'in-
succès des Turcs. Leur objectif, seulement la Macédoine.
II a communiqué tout ceci à Maiorescu, à Bratianu, con-
sentant, et à Take Ionescu très bulgarophile.
Mardi; 25 octobre. Carp Sinaia; examen affaire tram-
wais; Roi approuve les quatre points principaux des sta-
tuts; Carp exprime librement et sans contradiction sur la
loi à présenter pour liquider.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLlTICE 1911 85

ireductibil 7 Cred cá," tot ne vom vedea... dupA cum Levy


Strauss mi-o pronosticase.
Noembre. Dejunat la mine Filipescu, Delavran-
cea, Nenitescu, Cantacuzino. Filipescu, solicitat de Papa-
mihalopol, mi-a cerut sg. vá'd pe 136dArgu!
5 Noembre. Barbu Stirbey vine special in numele
Regelui. Regele nelini§tit; nu are cu cine vorbi, de oare-
ce Carp îi spune ori c «la question n'existe pas», ori
.ga regarde Marghiloman». A§a de pildA afacerea
episcopului de Roman, unde nu admite cá mai este o
chestiune.
In chestia tramwaelor, evident nu va refuza legea,
dar îi este foarte desagreabil; ar trebui ca chestiunea
se tran§eze prin justicie; cá ar trebui ca Marghiloman
inlesneasa calea, cáci puterea are compensatie
micg dare 1-1apoi ar fi posibilitatea de a guverna incá
doi ani; cá consultatia germaná il satisface mai mult
decAt cea francez6 ; pentru ce Fleva avocat l De ce s'a
luat un evreu, Rosenthal
Stirbey a aaogat sg, fiu i eu foarte circumspect;
sh' ma menajez pentru viitor... OlAnescu nu este cu
noi in afacerea tramwaelor ! 7 (aceiW surs5,)
Seara, 9 ore, Carp m'a pus in curent cu convor-
birea lui din ajun cu Regele. Tot tramwaiul. Regele pro-
pus un arbitraj. Carp foarte supgrat, declarh ch' el nu
acoperá cu onorabilitatea lui <Tel mai mare act de bri-
vanclagiu politic». A pus chiar pe Rege in situatiune sà
decidà dug el trebue s6 se retragl
Dupà dejun schimbare la fatà ! Regele cu totul ami-
cal, increigtor, vorbind de viitor. Carp, cu aprobarea M.
S., ajuns sà declare ca monopolizarea vietii economice
de familia BrAtianu ar fi un pericol pentru tar5. i pen-
tru CoroanA !
Prezenti: Carp, Maiorescu, Filipescu i cu mine.
16 Noembre. Maiorescu imi comunica din partea
lui Filipescu cá e obligat (7) sg, numeaseA pe Averescu

Mereredi, 16 novembre.-10% h., Mciioreseu me communi-


que de la part de Filipeseu qu'il est oblig4 (1) de nommer

www.dacoromanica.ro
86 NOTE POLITICE 1911

§ef de stat-major §i imi cere s5, consimt, obligâ,nd pe A-


verescu ia."-mi fad, scuze. «Toutes compensations par
ailleurs 1 by
4 ore Delavrancea imi spune d, Filipescu nu crede
BA poata ramáne la minister fled, Averescu.
5 ore. Intrunirea majoriatilor. Ion Miclescu ple-
deazg pentru Taki§ti §i. pentru revizuire.
17 Noembre. 9 ore. Intrevederea la Carp cu Fili-
peseu. Am consimtit ca Averescu sA se disculpe in fata
luí Maiorescu. Filipescu multume§te cu efusiune. Imi
fäggdue§te oricand reciprocitate; Carp accentueazg d
are sA fie greu, el nefiind expus din partea mea la nimic
a semenea...
22 Noembre. Mitilineu la Rege : R. Trebue
impäcare, altfel guvernul e de scurtg durafa. M. In
public se crede a acea,sta e numai in mfina M. Voas-
tre. R. (in afacerea Averescu) : Momentul a fost foarte
rau ales.
Intrunirea takist6. Nivel deprimat (inform. prin
Brgni§teanu), vorbg de clad,. Nici o hotkire luat.i.
136dArgu zis cuiva : Alai s'a, mergem la guvern §i. sä, sea-
Om de partid».
Filipescu ne-a citit declaratia ce
21 Noembre.
va face la Camera cu interpelarea Vasiliu (Averescu.
Carp cere sg, accentuez,e critica administratiei din trecut
a lui Averescu, eu cer s5, nu comità gre§ala s5, afirme,

Averescu chef d'Etat Major et me demande d'y consentir, en


obligeant Averescu de me faire des excuses. <<Toutes com-
pensations par ailleurs!!!»
4 h. Delavrancea me tranemet que Filipescn ne croit pas
pouvoir rester au Ministère guerre sans Avereseu
5 h. Réunion majorités. Jean Miclescu plaide pour les
takistes et pour la révision.
Jeudi, 17 novembre.-9 h. matin entrevue chez Carp avec
Filipeseu. J'ai consenti it ce que Averescu se disculpe de-
vant Maiorescu. Filipesen remercie avee effusion. 11 me
promet n'importe quand la réciproque; Carp souligne que ce
sera difficile, lui n'étant pas exposé de ma part A rien de
pareil.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1911 87

.cum era in preambul, cä Averescu era singurul §ef de


stat-major !
Maiorescu pus in cuno§tina. de insulta din scri-
-sorile publice ale lui Averescu, recunoa§te cA aceasta
trebue §ters.
22 Noembre. Verz,ea imi aduce un dosar de la
CrAiniceanu, raportul lui Minei, etc. Crdiniceanu protes-
teazsá c. Statul major nu ar fi planuri de operatie,
cum pretinde Filipescu. Sunt trei: A., A', B., acute de
CrAiniceanu cu baronul Hoetzendorf (azi demisionat). A-
ceste planuri sunt in mâinile Regelui. Intr'unul chiar,
Transilvania e admisä ca regiune de retragere §i de a-
provizionare : din. aceastà cauzA secret.
Mai gray: inteo convorbire de curâ,nd cu Aurel
Popovici, asupra planului lui Ion Maiorescu, care visase
Romania sub sceptrul austriac. Filipescu se declarä gata
reja i ingrcineazä pe Popovici särl transmità prin
abatele Gallen arhiducelui mo§tenitor. Din fericire Po-
povici a refuzat !
25 Noembre. Väzut pe Stirbey. In afacerea Ave-
rescu nu crede ca Printul sà fie multumit, dar se va
arAta, multumit «Fe tare fric5, de Regele». Averescu
a voit sà intre in armata rush' când a fost congecliat din
minister §i nu s'a inteles asupra gradului.
Tot Stirbey: «Dar tu ce faci'l Daa crezi ea du-
reaz5. guvernul, bine ; dar de ce toate loviturile sá le iei
asupra 7»
Mardi, 22 novembre. Verzea m'aporte un dossier de
chez Crainiceanu, rapport Général Minei, etc. Crainiceanu
proteste qu'A l'Etat Major il n'y ait pas de plans d'opération
comme le prétend rilipe,scu. Il y en a trois, A., A'., B., éla-
borés par Crainiceanu avec Baron Hoetzendorf (aujourd'hui
démissionnaire). Ces plans sont entre les mains du Roi.
Dans run même, la Transylvanie est admise comme région
de retraite et d'approvisionement: A cause de cette particu-
larité, secrète. Plus grave: dans conversation avec Aurel
Popovici assez récente sur le plan de Ion Maiorescu,
qui avait 1.6'176 Roumanie sous sceptre autrichien, Filipescu
déclare être totut prêt A le reprendre et charge Popovici de
le transmettre par abbe Gallen à l'Archidue héritier. Heu-
reusement Popovici refusa.

www.dacoromanica.ro
88 NOTE POLITICE 1911

29 Noembre. Discursul Ion BrAtianu, insolent


foarte slab. ReplicA fulgergtoare a lui Carp. Zi mare-
pentru el.
30 Noembre. Discursul meu la Senat in chestia .

tramwaelor. Mare succes.


Consiliu la 5 ore. Carp decide sA prezinte repede
legea tramwaelor, pentru a vedea cát si pang unde Re-
gele ne sustine.
6 Decembre, ZApaa, cAldut, murdar.
Te-Deum la biserica ruseascA. Dupà receptie am
fost sà mà inscriu la Cotroceni in momentul cAnd Regele
Regina soseau. Retinut la mas6 in intimitate (Regele,
Regina, Principesele Maria, Elisabeta, Mignon, Ileana,
Principele Nicolae, d-na G-recianu, d-na Pertic,ari, ma-
ior Negri). Am putut vorbi cu Regele :
Regele nu credea in realitatea cifrelor pe cari le-am
trimes asupra traficului tramwaelor ! A_supra lui
Take Ionescu, protestând impotriva asertiunei sale de
a fi insistat pe lâng6 el pentru impAcare: «mais entrez
done! l'avenir est à vous !». Asupra intrevederii
mele cu BAdárgu : D-1 Carp poate face o declaratiune :
se vântura aceastA chestiune contra noastrA ; nu ne
este fricg, daci partidul simte cá ara Il do-
re§te, el o va lua inainte ;) dar trebuO mai ales sg se
rezervie autorizatia Regelui.

Mardi, 6 décembre. Neige doux sale,


Te-Deum Egaise russe. Après réception, été m'inscrire
Cotroceni au moment oil le Roi et le Reine arrivaient.
Retenu à déjeuner, intimité. (Roi, Reine, Princesses Marie
Elisabeth, Mignon, Deana, Prince Nicolas, Madame Greceann
et sa fille, M-me Perticari, Commandant Negri). Pu cau-
ser avec le Roi; croyait pas à la réalité des chiffres que je
lui ai envoyés sur trafic des tramways. Sur Take Ionescu,
protestant contre son assertion pas avoir insisté auprès de
lui pour réconciliation; dials entrez done! L'avenir est it
vous!» Sur mon entretien avec Badareu: Carp pent faire
déclaration: on agite cette question contre nous; nous n'en
avons pas peur; si le parti sent que le pays le désire, c'est
lui qui prendra les devants; mais il faut surtout réserver
l'autorisation du Rol.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1911 84

8 Decembre. Verzea tine dela Aurel Popovici cä


Regele a chemat pe acesta pentru a se edifica asupra
certurilor i atitudinei .Tribunii» din Sibiu. Regele i-ar
fi spus &A. .tot guvernul acesta va pune randuialä mo-
ralg in tara !».
9 Decembre. Discursul meu in chestia tramwae-
lor are mare rgsunet. Se pare mai bun decat eel din
S enat.
10 Deeembre. Delavrancea complimenteazg : .ai
fost mare !», pentru discursul din ajun.
Audientg la Rege. Dolfg ore am examinat toate
punctele legei tramwaelor. Nu mi se pare a mai fi
nedumirire cg dg legea. Discursul din ajun a avut rg-
sunet î la Palat.
12 Decembre. Am dat personal scrisoare pentru
un cek de 200.000 lei, pe cari Verzea Il va duce la Viena
lui Mihali.
Consiliu dela 5 la 7% pentru legea tramwaelor. A-
probat redactia mea. Rámane sg fac expunerea de mo-
tive.
Regele, la ora de lucru, spus eh Sturdza s'a plans
lui cat era de maltratat de Brgtianu i ca,' el l'a indem-
nat sg-1 pung la locul lui.
13 Decembre. Fgleoyanu a vgrsat pe comptul meu
200.000 lei la Banca agricolg pentru acoperirea cecului
ce am dat pentru Ardeleni. Mi s'a liberat chitantä, dar
scrisoarea mea acreditivg a Amas la Banca agricolg.
17 Decembre. Legea tramwaelor votatä Senat.
Regele a dat pe data sanctiunea. Intrunirea majoritg-
tilor foarte bung ; pentru prima datà Filipescu luat pe
f atg parte la luptá. Cea mai bung atmosferg !
18 Dec,embre. Conferintg C.arp. Prefectii
Mitilineu i Dristorian. Mitilineu propus a se da direc-
tiunea unei actiuni de opus liberalilor, lui Filipescu. Re-
luz categoric al lui Carp, care nu vrea sg dea lui F. o
putere care sg-1 pung in alternativa de a se duce el sau
de a-1 congedia pe dansul. Crede gelozia lui F. fatà de
mine cu totul nebung.
7

www.dacoromanica.ro
90 NOTE POLITICE 1911

Cu 'Carp discutat cazul liigdgrgu. Seful l'ar ac-


cepta in minister, dacg, Filipescu nu are obiectiuni.
La 51/2 Badiirciu. Declarat &A vine 'in numele luí
Take. Conditiuni de impgcare : sg acceptgm revízui-
rea cu singurul punct ireductibil, contopirea colegiului
I cu II. Pe aceastg, bazg," se va aocepta termínarea ope-
rei legislative pAng, la Martie--Aprilie. Solutiunea su-
pusg de pe acum agrementului Regelui.
In prinigvarg, guvern remaníat pentru a face pregg-
tire de Constituantg; dacg Regele nu acordg., obligatie
de a ne retrage ou totii oa, In opozitie, sg, ne adungm
sä." nu aibg timp Regele sä," cheme pe liberali.
19 Decembre. Scumpa noastrg mamá s'a stins
astgzi dimineat,g, pe nea§teptate, in pace, arg, suferintg.
Dormea.
21 Decembre. Consatuire CarpFilipescuEu.
Propunerea Bgargiu. Carp consimte a se modifica legea
electoralg dar, ea el sg, poatg, face revizuirea, sà i se pung
descentralizarea largei in Constitutie. Vom reflecta.
22 Deeembre. CarpMaiorescuFilipescu--eu.
Carp : Dupg toate reflectiile, nu este bine ca sá dau
lui Take revizuirea; aceastg," concesie l'ar desemna ca
viitor ef al partidului ì aceasta nu voesc cu nici un
chip. Mara' numai dacg, °data', cu pactul revizionist s'ar
desemna de pe acum i viitorul
Filipescu: Ar fi bine sh," se faca desemnare, dar in
cazul de fatg s'ar strica totul cu Take.
Eu : Chestia de §efie ar complica degeaba, cu ata
mai mult ca.' nu cred, cà o revizuire fgouta' i in sensul
Carp, ar fi o desemnare. A§i don i sh," inlgturgm once
piedicg, inutilg pentru a se convinge mai ales :136dArAu
cg, Take nu vrea sau nu poate sä revinà. Maiorescu:
Idem.
Concluzie : Sunt autorizat a rgspunde eh pot ga-
ranta reu§ita unor negocien i intrucat nu prezint lucrul
ca vn rgspuns direct al lui Carp.
Am vestit eh §tiu cá Bgdg.rgu va declina mai de-
parte tratativele.
23 Decembre. Theodoru aduce textul depqei data,'

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 91

de Papamihalopol eri: «Rgspunsul era precis, favora-


bil. Regrete cA ai trebuit s pleci. Doresc 6 Ianuarie
Bucuresti. Nu se vorbeste cu cealaltä, persoana».
(Fleva Räspuns din Burdujeni : «Asi fi bucuros sä
fie asa. Voi fi 5 Ianuarie Bucure.sti». (B5,dgrAu).
S'a adeverit c. Mercuri, cum era oonvenit, n'a as-
teptat rgspuns, ca Joi n'a asteptat telefonul intre 12-1,
cum era convenit; c5; deci Bklsärgu voeste, dar nu poate.
27 Decembre. Stirbey m'a cgutat spre a mh läsa
sä," inteleg cg la Cotroceni ar fi ingrijorare despre Ave-
rescu, cb, el ar &Auto, sà vorbeasa, de rä.0 pe Print; cà
inainte de reintrarea In gratie a fost la Berlin, uncle zil-
nic vedea pe Kiderle.n i Oa' si de acolo ar fi venit
impunerea
30 Decembre. Panaitescu, la raport, mi-a vorbit
intre allele de Averescu care, prin Stratilescu, organi-
zeazg sau doreste sä, organizeze serviciul sä.0 de spionaj
pentru ofiteri, ca sà scape de controlul Sigurantei.
Apoi Averescu a trimes circularä, atasatilor militari
pentru ca sä, nu incerce sà aib5, informatiuni pe altà"
cale cleat prin informatii directe (gazete, studii de bu-
get, lgmuriri prin camarazii lor streini, etc.). Aceastä
vizeag mai ales pe Dabija, care având serviciu de in-
formatiuni, corespundea direct cu Principele regal, care
In urmä informa pe Rege.

www.dacoromanica.ro
1912.

1 Ianuarie. Dupà Te-Deum, primire la Palat. Re-


gele, in raspunsul lui, iar vorbit de imbranzirea
luptelor i de amenintArile de complicatii externe. Era
vorba sa nu fie primire si Carp crede eá a fost priraire
pentru a avea prilejul speechului tinut.
La 4 au fost la mine Filipescu Desliu pentru
a-mi comunica cg Ofänescu a scris lui Deliu ch el de-
misioneazA irevocabil din prezidentia Camerii ! De mult
nu miroase bine atitudinea lui. Cu douà zile inainte mi
se raportase, si de Prefectul Poliiei, csa Take Io-
nescu anunta cä va isbucni o bomhá. Nu ignorara legAtu-
rile lui Oinescu cu Take. Pretext al retragerii: cà s'ar
fi diseutat in consiliu decoratii, i ea' nu se decoreazA de-
putatii, pentrueä se stia cá .01änescu se opu.ne la deco-
rarea lui Fortuneseu!
3 fanuarie. Impäratul Germaniei a telegrafiat eel
dintai, scurt dar cordial. Regele faispunde lung i foarte
cald. Victor Emanuel telegrafiazg, separat Regelui si Re-
ginei; räspunsurile sunt mult mai lungi: «constante et
affectueuse amitié» zice V Em., «l'assurance de mes
sentiments les plus tendres sur lesquels tu peux compter
en toutes circonstances», räspunde Carol.
Impäratul Austriei telegrafiazA intai lung si foarte
cald pentru anul nou si «geburtstag» al Reginei care
räspunde i primeste nouà depesä de multumiri. Räs-
punde foarte amical Regelui care i-a telegrafiat intási;
Franz-Ferdinand numeste pe Suverani «Onkel und
Tanbe»; i se räspunde cu dorinta de a-1 avea cu copiii

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 93

In tara la noi. Cu regele Belgiei se exprima increde-


rea ea vizita acestuia va avea loc.
Depogi cu Kiderlen, in care se vorbeste amical de
Balta, i cu Goluchowski.
Cu Imparatul Nicolae depesi färà nimic deosebit
ca caldura. Regina Wilhelmina, Regina mama Marga-
reta, Sahul Persiei, Regele Bulgariei.
La 8 ore vizita Carp: «Le Roi est foul Id m'a
appelé pour me dire qu'il fallait s'entendre avec Take et
qu'il accordait la dissolution et que cela devait se faire
dans les trois semaines, pour que ,les événements exté-
rieurs le trouvent avec le nouveau parlament consti-
tué !» Carp a pus trei conditii. Nu cedeaza nimic in
chestia tramwaelor. Trebue sä i se accepte programul
de legiuiri. Chestiunile de persoane in minister.
4 Ianuarie. M. Seulescu .imi face cunoscut prin-
trio scrisoare a lui Nicusor Fleva martir ati parti-
credincios adesea cu pretul sacrificiului repetat
al persoanei sale», va sta deoparte; (asemenea Nicu-
sor Fleva). Ajutor pentru Olanescu.
La 5 ore conferinta la Maiorescu cu Carp asupra
chestiunei Take IonescuCarp foarte excitat, nu va face
nici o concesie nepotrivith cu demnitatea sa; Maiorescu
pledând sa se acorde tot lui Take. Carp crede sigur eh

4 janvier. M. Seulescu me fait dire par lettre de Nicu-


f3or Fleva que «martyre du parti.... fidéle souvent an prix
Au sacrifice répété de sa personne», il se mettait à l'écart:
idem Nicuwr Fleva. Du renfort pour 011inescu.
A cinq heures eonférence chez Maiorescu avec Carp,
sur la question Take Ionescu, Carp, très excité, ne fera au-
tune concession incompatible avec sa dignité; Maiorescu
plaidant pour tout accorder à Take. Carp croit fermement
que méme s'il s'arrangeait avec Take, le Roi fera échouer la
tombinaison. De la conversation il résulte que le Roi
a indiqué à Maiorescu que je devais quitter l'Intérieur, peut-
ètre méme le gouvernement, «Président de la chambre» pour,
évidemment, calmer les Bratiano.
5 janvier. Stirbey, soirée Furstenberg, dit à Mitili-
neu que tout craque et que nous nous en allons.
www.dacoromanica.ro
Ç4 NOTE POLITICE 1912

si de s'ar intelege cu Take, Regele va face sg. esueze


combinathmea. Din convorbire rezultg cg Regele a
indicat lui Maiorescu cg ar trebui sg pgrgsesc Inter-
nele, poate chiar guvernul ca Prezident al Camerei,
pentru ea, de sigur, sg linistesc pe Brgtieni.
5 Ianuarie. Stirbey la serata Fiirstenberg a spus
lui Mitilineu, cà totul trosneste si cà noi plecam.
7 Ianuarie. Ajunul faimoasei zile care...
Stirbey intrg cel dintaiu; dupg asigurare de de-
votament personal, imi reproseazg cg n'am renuntat
la toate, la numirea lui Averescu : Totul e indreptat
impotriva ta si nu trebue sg pari cg ai fost invins» (7)
Regele va merge cu guvernul, dacg el e unit, dar sunt
doi ministri cari nu m'au sustinut la Rege, Filipescu
Maiorescu. (Nota : Si Paul Teodoru a avut aceiasi im-
presie pentru Maiorescu; Verzea a tras aceiasi concluzie
dintr'o convorbire a acestuia cu Aurel Popovici). «De
sigur se vor gAndi sg mg sacrifice, si ar fi o mare pier-
dere pentru viitorul partidului; trebue s'o iau inainte
sg le dau cu piciorul...»
Transmis lui Cap aceste observatiuni. Dupg el,
Alaiorescu nu merge atat de departe, dar Filipescu e in
stare sà intre inteun minister de concentrare oare-care.
Asediul lui e fgeut; dacg se face fuziune, va lua Inter-
nele pentru o vreme i'mi va trece Finantele.
Regele nu m'a chemat, de si erea natural, mai a-
les cg eri Filipeseu i-a Igsat sg inteleagg cg asi fi avut
sg-i spun ceva.

7 janvier. Veille du fameux jour qui... Stirbey entre


le premier, après protestations dévouement personnel, me re-
proche de n'avoir pas tout envoyé promener lors de la nom-
mination Averescu. cTout est dirigé contre toi et il ne faut
pas que tu ales l'air d'avoir été vaincu!» (1) Le Roi mar-
chera avec le gouverneinent si le gouvernement est uni, mais.
il y a deux ministres qui ne m'ont pas soutenu devant le
Roi, Filipescu et Maiorescu (note ; Paul Theocloru a eu
méme impression pour Maiorescu, et Verzea a tiré la même
conclusion d'une conversation de Maiorescu avec Popovici
Aurel). Eviclemment on songera à me sacrifier et east um).

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 95

Take lonacu a chemat pe Pamaitescu pentru


cere s ja mäsuri, pentru c5, dela Viena si dela Paris fu-
sese informat cä. mhine un atentat cu bomb6 era orga-
nizat contra lui Briltianu de cAtre Reichmann (cel fai-
mcks dela Paris) i de Minna Neuwirth (libertarà) cu un
oare-care Stefan Ionescu si altii. Se simte de departe
inventiunile numitului Bacarjescu (Bakargief), fost in-
dicator al lui Moruzi, cäruia i-a mâncat multi bani. Luat
mAsuri. Sala va fi cercetaa mAine, dar in prezenta
delegatilor celor doug cluburi din opozitie : acesti oa-
meni, dacä, s'ar intampla ceva, nu vor intärzia
atiibue paternitatea.
10 ore sear& Vizita Beideirecu. Dulceag. Colaborare
Dac5, Carp ia asupra lui restabilirea raporturi-
lor normale cu liberalii, lucrul e fäcut ! C judec eau pe
Take, care s'a cumintit mult. Cä, el Bädaräu nu vrea mai
mult. Ziva de maine va fi linistitä; sim.plä. manifestare
a puterei numgrului, färä. altä, urmare, etc.

grande perte pour l'avenir du parti; il faut prendre les de


vents et donner le coup de pied).
Transmis it Carp ces quelques observations; pour lui
Maiorescu ne va pas si loin, mais Filipescu est capable
d'entrer dans Ministère de conoentration queleonque. Son
siège est fait; s'il y a fusion, il prendra l'Intérieur pour un
temps et me passera les Finances.
Le Roi ne m'a pas appelé quoiqu'il tat nature/, surtout
que hier Filipescu lui a laissé entendre que je pouvais avoir
lui dire quelque chose.
Take Ionescu a appelé Panaitescu pour lui demander de
prendre des mesures, pareeque de Vienne et de Paris on
l'avait informé que demain un atentat par la bombe était
organisé contre I. Bratiano par Reichmann (le fameux de
Paris) et Minna Neuwirth (libertaire) avec un certain Ste-
fan Ionescu et autres. Ca sent de loin les inventions du
nommé Bacargescu (Bakargiof), ex-indicateur de Moruzzi
et qui lui a mangé beaucoup d'argent. Pris des mesures. La
salle sera inspectée demain, mais en présence de délégues dem
deux clubs opposition: ces gaillards, s'il arrivait quelque
chose, ne manqueraient pas de m'en attribuer la paternité.
Dix heures soir. Visite Badarau. Doucereux. Collabo-
ration it venir possible. Si Carp proud .eur lui de rétablir des
rapports normaux avec les libéraux, c'est chose faite. Que je

www.dacoromanica.ro
96 NOTE POLITICE 1912

8 Ianuarie. Dela 11/2, Filipescu vine la mine. Am


'fog, impreung, tot timpul, la Minister. Jean Lahovary
mi-a afirmat si el nevoia unui bloc intre noi.Intrunirea
foarte numeroasI La esire Brgtianu a luat-o prin strada
Brezoianu. Take a fost pare-se cot la cot cu el. Prima
ciocnire cu trupa, violentg. Jandarmii au curgtat bine lo-
cul. Clubul conservator devastat. Individul care a tras
asupra trupei e un anume Sassu, ex sub-comisar de poli-
tie, din Brgila.
9 Ianuarie. 111/2 audientg la M. S. Regele inchis.
preocupat (sau argtand cg. e preocupat), pesimist. Obis-
nuitele mustrgri : ton prea violent al presei, relatiuni
rupte intre sefii de partide, Ablestemata» afacere a tram-
waelor, «vous savez que tout l'été j'en ai parlé A. tout le
monde» (vai, o stiu, i de-aceia am ajuns aici !) ;
o intrunire va urma alteia; nu se va putea face nimic
Mfg opozitie; cura sg. treach* legile importante; guvernul
are rgspunderea, etc. etc.
Am ridicat cu vioiciune fie-care acuzare. Am sal--
sit prin a declara cg., in afacere tramwaelor eram mul-

juge mal Take; qu'il s'est beaucoup assagi; que lui, Badarau,
ne demande que cela. La journée de demain sera calme. Sim-
ple manifestation de force du nombre, sans lendemain, etc.
8 janvier. Dès une heure et demie Filipescu est venu
chez moi. Avons été ensemble et tout le temps au Ministère.
Jean Lahavary m'a lui aussi affirmé nécessité du bloc
entre nous. La réunion très nombreuse. A la sortie Bratiano
a pris le chemin de la strada Brezoianu, Take a, parait-il.
été à son coude. Le premier choc avec la troupe violent.
Les gendarmes out bien nettoyé la place. Le Club Conserva-
teur saccagé. Le type qui a tiré sur la troupe est un cer-
tain Sassu, ex secrétaire commissariat de police, de Braila.
9 janvier. Onze heurs et demie, audience ehez Sa Ma-
jest& Le Roi sombre, préoecupé (au affectant d'être préoccu-
pé), pessimiste. Habituels reproches: ton très violent de la
presse, relations rompues entre les chefs des partis, la
«maudite» affaire des tramways; «Vous savez que tout l'été
j'en ai parlé à tout le monde» (hélas, je le sais et c'est bien
pour cela qu'on en est là). Une réunion suivra l'autre; on
ne pourra rien faire; sans opposition comment passer des
lois importantes7 le gouvernement a sa responsabilité; etc.,

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 97

tumiti de partea noastra, lupta oamenilor cinstiti impo-


triva hotiei; cä daca m'am aruncat cu atata foe in acea-
stä, lupta, am facut-o putin i pentru Rege; cá nu puteam
admite un singur partid a tot puternic prin organizar-ea
lui financiará 41i. la ordinul unei familii de drept divin,
ne avand pentru regi cleat urr respect de ocazie §i inte-
legand sá impue tuturor vointa sa. Vorbit cu tärie §i
fati§. Regele a ascultat cu reculegere. Vad cá sunt totu§i
«sa bête noire» din cauza dificultatilor.
5 ore, Consiliu, Carp raporta, dupa ce am fa-
cut expunerea intrevederei cu Rege, ca Take Ionescu
i-a spus prin Stirbey cá conditiile de pace cari i-ar per-
mite sä, coopereze Cu noi, ar fi, in prealabil : 1) Retrage-
rea legei tramvvaelor; 2) Scuze lui Bratianu. Indig-
nare, mai ales a lui Lahovary. Filipescu face prima
declaratie cá nici un guvern transitor nu era admisibil;
lupta, panä, la sfar§it, dar cu conditie sal faca lui Take
Ionescu o punte de aur la motmentul dat. Lahovary
declará ea nu va primi nici-odata sá formeze un guvern
de transitie í cà trebue sà ramanem bloc la guvern ea §i
in opozitie. Maiorescu in acela§ sens, cu cate-va 1110-
paturi pentru Stirbey. Carp: Daca Regele îi retrage
increderea, se va retrage, dar va spune pentru ce; 11 va
in§tiinta cá§i el va face ce i se face §i, cu atat mai Fall,
räspunderea va fi a Majestátei Sale.

J'ai vivement relevé chaque accusation. J'ai fini par déclarer


-que dans l'affaire des tramways nous étions contents de
notre lutte de gens honnétes contre le vol; que si je m'étais
si ardemment lancé dans cette lutte, c'était un peu pour le
Rol aussi; que je ne pouvais admettre un seul parti tout-
puissant par son organisation financière et aux ordres
d'une famille de droit divin, n'ayant des Rois qu'un respect
de circonstance et entendaut imposer it tous sa volonté.
Vif et brutal. Roi écouté recueilli. Je suis tout de méme
sa bête noire, h. cause des difficultés.
5 heures. Conseil des Ministres. Carp rapporte a-
près que j'ai fait exposé de mon entretien avec Roi, que
Take Ionescu lui a fait dire par Stirbey que les conditions
de paix qui lui permettraient à lui de coopérer avec nous

www.dacoromanica.ro
98 NOTE POLITICE 1912

11 Ianuarie. Audienta Carp. Majestatea Sa «plus


franc de collier». Când Carp a vorbit de solutia tranar
waelor, Regele a spus : «Dar Vintila nu vrea Carp:
Dar daca am datorii. catre M. V., nu am nici-una fata. de
D. Vintila Bratianu §i atunci atitudinea mea se va
schimba. Daca guvernul trebue s cada din pricin.a acea-
sta, nu garaaatez de atituclinea partidului meu in opozitie.
Intepatura impotriva mea, «si fin d'habitude», &Arid
mi-a lipsit «le doigté». «Chiar dirmneata erai pentru
o intelegere».Da, dar nu tiam a nu era o situatie le-
gala i ca' tot era contrar legei.
Revine asupra razboiului civil ceeace indica
efii opozitiunei l'au amenintat cu acesta.
15 Ia.nuarie. Mare intrunire a noastra. Lume mul-
ta. Lin4te perfecta. Filipescu s'a ambalat contra Bancei
nationale; n'a zis o vorba, de Take !

étaient, au préalable: 1) le retrait de la loi des tramways:


2) des excuses à Bratiano. Indignation, surtout de Lahovary.
Filipescu fait la. première déclaration, que nul gouverne-
ment transitoire n'était admissible; lutte à outrance, mats
avec condition de faire à Take Ionescu un pont d'or en
terups et lieu. Jean Lahovary déclare que lui n'acceptera
iamais de former un gouvernement transitoire et. qu'il faut
rester bloc au gouvernement ou dans l'opposition. Maio-
resca méme sens; avec quelques pointes pour Stirbey.
Carp dira au Roi: si le Roi lui retire sa confiance il se reti-
rera, mais dira pourquoi; l'annoncera que lui aussi fero
ce qu'on lui fait et tant pis, la responsabilité sera it Sa Ma-
lesté,
11 janvier. Audience Carp: Sa Majesté plus «franc de
collier». Lorsque Carp a parlé de la solution tramway, le Roi
a dit «mais Vintilg, ne veut pas». Carp : Mais si j'ai des
devoirs envers Vôtre Majesté, je n'en ai pas envers Mr. Vin-
tilg. Bratiano et alors mon attitude changera. Si le gouver-
nemment devait tomber it, cause de cela, je ne garantis pas
de l'attitude de mon parti dans Yopposition.
Pointe contre moi qui ai manqué de doigté, moi. «si
fin d'habitude». Vous-méme vous étiez pour un arrange-
ment.«Parfaitemment, mais je ne savais pas qu'il n'y avait
pas de situation légale et que tout était contraire à la loi».
Retour sur la guerre civile, ce qui indique que les
chefs de l'op.position l'ont menacé de cela.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 99

16 ta.nuarieGeorge Stirbey a venit sg-mi vorbeas-


&A de legea bunurilor de mâng moartA. Scrupulele lui
de conservator; dar mai ales tortura la care 11 supun
Dimitrie $i Barbu Stirbey. Barbu voe$te sa-1 aducg sg
demisioneze, cregnd cg provoacg cgderea guvernului
(textual !).
17 Ianuarie. Audienta la Rege. Calm. Vorbit lini$-
tit de situatie. Când i-am spus cg nu mergem la Take:
«mais il est engagé jusqu'au cou». Reamintit cg Barbu
Stirbey... sau altul (I) i-a spus mirarea lui Brgtianu c'A
l'a putut incurca a$a lesne in afacerile liberalilor. Mgr-
turisire cg Batianu este mai tare $i mai priceput.
«De altfel d. Ionescu era «palid, tras, cu mAna in-
ghetatg; n'a spus nimic; s'a multumit sg aprobe ceeace
zicea d. Brgtianu. Cred cà. pactul intre ei e incheiat
asupra revizuirei; dar nu mi-au spus un cuvânt; rgspun-
sul meu era gata. Le-am spus cg fusesem contra legei (7),
dar cg am semnat-o pentru cg e o afacere $i nu vreau
sg fiu amestecat in afaceri».
18 Ianuarie. Treizeci $i ceva de dosare ale revoltei
tgranilor au fost luate de la Ministerul de interne in
1910 de cgtre D. Brgtianu, i Sgveanu a dat chitantA lui
Panaitescu pentru ele. Vgzut chitanta.
19 Ianuarie. Pherekyde delegat de liberali in au-
dientg, pentru a se plAnge de atacurile lui Filipescu pri-
vitoare la revolta din 1907. Ca urmare, un comunicat
in toate ziarele lor. Regele nu acceptg sg trimeatg pe
mini$trii de la 1907 la Qasatie $i le exprimil multumirea
lor. Aflat pe urmg cg Regele spus lui Pherekide cg pe
Ionescu singur nu'l va cherna !
22 Ianuarie. Filipescu replicg comunicatului, eh

17 janvier. D'ailleurs Mr. Ionescu était opttle, défait,


la main glacée; il n'a rien dit; il s'est contenté d'approuver
ce que disait Mr. Bratiano. Je crois que lenr pacte est conch]
sur la révision; mais ils ne m'en ont pas soufflé un mot aussi
ma réponse était toute préte. Jai dit à ces Messieurs aussi
que j'avais été contre la loi (?), mais que je l'ai signée parce-
que c'est une affaire et je ne veux pas être mêlé aux affaires»

www.dacoromanica.ro
100 NOTE POLITICE 1912

fiind si el tratat de asasin, trimite demisia §i cere sä, fie


dat in judecatg de Rege ! La 111/2 Carp dus demisia
la Palat; regele respins imediat demisia. Seara editie
specialg a «Epocei» pentru a impgrtgsi vestea.
Ciudatg situatie pentru M. Sa ! Certificat de bung
purtare i unora si altora ! !
23 Ianuarie. Mitilineu aflat dela Maiorescu cg
Regele i-a argtat scrisoarea cancelarului german mar-
cand puting incredere in guvern si mai ales pericolul
legei bunurilor de mang moartg, care ar putea pune in
rea situatie domeniul Coroanei. Luand informatii eu
Rosen, se pare cg toate acestea ar fi sugestiunea lui Ki-
derlen, a cgrui guvernanta (I) fiind la Bucuresti, a pus
la cale punerea in sceng cu Take Ionescu.
Nenitescu mg asigurg cg in timpul sederei lui Take
la Berlin, a luat totdeauna masa cu Kiderlen. Tot petro-
lul. Iatg unde a ajuns politica româneascg !
8 Februarie. Fost M. Pherekyde pentru a-i cere
sg fixeze cu Costinescu o intglnire, avAnd o propunere
de fgcut. La club spunându-mi cg Costinescu nu era
acasg, cred cg vrea mai intgi sg refere lui Brgtianu.
Carp la Rege. Asupra chestiunei : Dar crezi, d-le
Carp, cg guvernul e tare Dasi nu. Da, bung achni-
nistratie, finante bune, popularitate. Nu, fiindcg guver-
nul nu are increderea Regelui. Regele : Cum sà am.
cand Ministrul de interne se amestecg in afacerea
tramwaelor, iar cel al rgsboiului face fapte reprobate
de once targ civilizatg

23 février Mitilineu appris de Maiorescu que Roi lui


a montré lettre du chancelier allemand, marquant peu con-
fiance gouvernement actuel et surtout danger loi des biens
de main morte qui pourrait mettre en mauvaise posture le
domaine de la Couronne. Renseignements pris avec Rosen
il paraitrait que tout cela serait la suggestion de Kiderlen,
dont la gouvernante (1 ?) ayaut été Bucarest, a règlé raise
en scène avee Take Ioneseu. Nenitescu m'assure que pen-
dant le séjour de Take à Berlin il a pris tous ses repas avec
Kiderlen. Toujours le pétrole. ATOM, où en est la politiqua
roumaine!
Mercredi, 8 février. Carp chez le Roi. Sur question:
Mais eroyez-vous, Mr. Carp, que le gouvernement est fort?
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 101

9 Februarie; 101/2 Requiem pentru d'Aerenthal.


1134 primit de Beget& rece si ferindu-se. Vorbit de
casa °Wei-, de afacerea deposedatilor din Dobrogea, de
r6,scumpArarea tramwaelor, de propunerile mele lui
Pherekyde; cerut sg, se gräbeascA drepturile politice ale
Dobrogei. Eu nu prea satisfäcut. Asupra manife-
statiei de eri Take Ionescu, ggsit putin serioas6; niei nu
s'a ostenit s'o vadà.
La 5 ore, intAlnire cu Mihai Pherekyde. Costinescu
n'a prima s'a' ia parte, pentru c5, e o convorbire de avut
intre Carp-Brgtianu; cá fat,g de injuria, fierul rosu,
adusA unui intreg partid, nu era posibil sà," se vorbeascA
de nimic, acuzatiunea fäniánand in picioare. Am mai
vorbit de partea technicA, pe care el nu o cunoaste sau
o cunoaste din arbitkile altora. Nici o atingere de luat !
Propunerea mea precisA era: S. T. B. renunth la ve-
chile linii in favoarea Primgriei, care ar stabili regia,
fär5, putint6 de a le trece altei companii; in fata aces-
tui gest desinteresat toatà acuzarea de spoliatiune cade.
In cursul convorbirei Pherekyde n'a pgräsit nici drep-
tul la gratuitatea liniilor, nici dreptul la monopol !...
11 Februarie. Consiliu de ministri asupra situa-
tiunei genérale.

Réponse: Oui et non. Oui, bonne administration, bonnes fi-


nances, faveur des masses. Non, paree que le gouvernement
n'a pas la confiance du Roi. Le Roi; Comment voulez-
vous que j'aie tonte confiance quand le Ministre Intérieur
se fourre dans l'affaire des tramways et que le Ministre de
la guerre commet des actes que tout pays eivilisé reprouve7
Jeudi, 9 février, 1034 h. requiem pour Aerenthal.
11 h. 34 regu par le Roi froid, et en défiance. Parle
de la Casa Obstei, de l'affaire des dépossédés Dobrogea, du
rachat des lignes tramways, de mes ouvertures à Phérekyde;
demande presser loi des drois politiques de la Dobrogea. Moi,
plutat peu satisfait. Sur manifestation de la veille Take
Ionescu, trouvé peu sérieuse; ne s'est pas dérangé méme
pour voir.
A 5 h. rendez-vous Michel Phérekyde. Costineseu n'a
pas accepté de causer parce que c'est une conversation
avoir Carp avec Bratianu; que devant l'injurefierul row-

www.dacoromanica.ro
102 NOTE POLITICE 1912

Carp îi arafg, vointa de a lamuri situatia; dach." con-


flictul cu justitia nu se hotgreste in favoarea noastral, se
va retrage cu Filipescu i Marghiloman si va pune ast-
fel partidul in stare &A dea aft guvern pentru a imbun6-
situatia. Acest guvern, Maiorescu trebue sag dea.
Partidul va urana astf el viata sa de guvernAmânt.
Filipescu nu ascunde eat de «chic» ggseste propune-
rea sefului.
12 Februarie, Consiliu la mine, Lahovary, Arion,
Nenitescu, M. Cantacuzino ; Rosenthal si P. Missir.
Convenim ca voi face recurs pe baza art. 31 § 2 al le-
gel Curtei de Casatie, contra judeatei lui Algiu. Maio-
rescu, care se si vede prezident al Consiliului, n'a venit.
13 Februarie, Prefectul Politiei raporteazg : Emil
Petrescu intffinind eri pe apitan. Brezoianu, l'a amenin-

portée :a tout son parti, il n'y avait pas possibilité de cau-


ser de rien, raccusation restant sur pieds. Pour le reste,
nous avons parlé du côté technique que lui ignore ou ne
connait que tel que /'a expliqué Duca ou un autre. Aucun
contact it prendre !
Ma proposition précise était: que la S. T. B. renonce aux
vieilles lignes en faveur de la Mairie qui.établirait la régie,
sans possibilité de les céder à une autre compagnie; devant
ce geste désintéressé, toute raecusation de spoliation tombe.
Au cours de la conversation, Phérekyde n'a pas aban-
donut; ni le droit à la gratuité des lignes, ni le droit au
monopole!
Samedi, 11 février. Conseil ministres sur situation
générale. Carp indique sa volonté de clarifier la situa-
tion; si le conflict eve° la justice ne se tranche pas en notre
faveur, il se retirera avec Filipescu et Marghiloraan et met-
tra ainsi le parti à même de donner un nouveau gouverne-
ment pour détendre la situation. Ce gouvernement eest
Maioreseu qui doit le donner. Le parti continuera ainsi sa
vie de gouvernement. Filipescu ne dissimule pas combien
trouve chic ce que le chef propose.
Dimanehe, 12 février. Conseil chez moi, Lahovary,
Arlon, Nenitescu, Michel Cantacuzène, Rosenthal et P. Mis-
sir. Nous convenons que je feral recours sur base de rart. 31,
§ 2 de la loi de la Cour de Cassation contre le jugement
d'Algiu. Maiorescu, qui se voit déjà président du Conseil,
n'est pa,s venn ! !

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 103

tat cg la intrunirea de la 19 Februarie se vor petrece lu-


cruri grave; cg vor merge ei in cap inarmati i cg vor
trage !
20 Februarie. Azi a apgrut stirea cg liberalii vor
face in toatg tara, Joi, intruniri de protestare pentru le-
gea de descentralizare.
Cum se face ch. eri Regele a comunicat aceasta lui
Mitilineu 7 Observare fgcutg de insusi Mitilineu!
22 Februarie. Revelatiuni noi in «Adevgrul» : exe-
cutii sumare in Olt. Anghel fost Prefect, scrie o scri-
soare bizarg : Nu stiu, n'am vgzut !
Panaitescu raporteazg (fatg cu Paul Teodoru) c.à a
vgzut eri pe Anghel, care i-a confirmat cg tot ce spune
«Adevgrul» este exact !La dejun, cgpitan M. Negruzzi,
care in 1907 a fost de pazg in Olt, spune eh executiile au
fost asa i cg Anghel, prefect, admira tirui artileriei
care prindea din fugg populatia. A fost un om scgpat,
numai fiindcg A. Iliescu a zis sg-1 erte. Deci era de fatg.
24 Februarie.Audienta la Rege. Fapte mai de seamg:
«Dosarele sunt la mine».«Ar trebui sg se intoareg la Mi-
nister, chiar de ar trebui sigilate».Da, poate mg voi lega
chiar eu:imprejur cu o sfoarg».«Dar de ce sg, se creadil
cg ministerul conservator poate pgstra un secret privi-
tor la armatg mai putin bine ca D-1 BrAtianu 7»
«Toate acestea le-a fgcut esirea D-lui Filipescu!» «Dar
ce pot rgspunde unei interpelgri «Veti putea spune
cg dosarele sunt acolo unde trebue sg fie; ori-cAnd pot
avea dosare la mine; am dosare de la afacerile strgine» !
Asupra legei deseentralizgrei : Nu o grgbim; ches-

Vendredi 24 février, Audience Roi. Faits saillants:


«Les dossiers sont chez moi». Ils devraient retourner au Mi-
nistère. fut-ce sous scellés.«Oui, je mettrai peut-étre une
ficelle autour de moi-méme». Mais pourquoi croire que le
ministbre conservateur peut moins bien garder un secret
concernant l'armée que Mr. Bratianu 7 «La sortie de Mr:
Filipe,scu a causé tout cela!» «Mais que puis-je répondre
it une interpellationl» «Vous pourriez dire que les dos-
siers sont la où ils doivent élre; je puis toujours avoir des
dossiers chez moi; j'ai des dossiers des affaires étrangères!»
Sur la loi de décentralisation: Nous ne la poussons pas.

www.dacoromanica.ro
104 NOTE POLITICE 1912

tiunea se va pune la toamná. «Credeti D-1 Carp mi-a


spus totdeauna C, cu toga precaritatea legei luí, se va
reveni la ea. Deci... °And delegatii anuntati vor veni sa
rah vada, nu pot sá le spun ea sustin legea, caci sunt
contra ei; am tinut-o la mine patru saptarnani. Nu poate
fi aplicatä; n'avem cu cine.»
5 Martie. Stere imi trimete misterios prin Stirbey
cu mari declaratiuni de discretie, scrisoarea ce la
Iunie am scris lui Oncu la Arad ! I-am raspuns cá scri-
soarea mea putea fi divulgata.
Verzea comunica ea toata impficaciunea Vaida-
Goga este o comedie, de oare-ce urmata de descoperiri
de abuzuri in sarcina lui Oncu, lui Bocu, lui Schiorpu;
toata organizatia liberalilor in afaoerile de dincolo a
fost un mare fiascoSe vede ca. atunci &And Tazlaoanu
(o sechtura), unul din membrii juriului, luase angaja-
ment formal, a alergat la Pesta sá previna pe Christofi
si sal-1 roage BA, scape pe Goga. «Tribuna» se exofli-
este si Goga se trage in tug.
Consiliu ora 10 la Finante.
6 Martie. Filipescu
chemat brusc de Rege eri seara, raporteaza cá Regele
a vrut sá rascumpere faptul eh' 48 de ore mai inainte
nu-i vorbise nimic de politica si i'a spus cá in audienta
aeordatä Vineri lui Take, a declarat acestuia cà nu-i
poate incredinta guvernul. Atunci Carp adaoga : «Si
mie mi-a spus cá va fi totusi silit sa treach" printr'un
ouvern Take».
c'est à l'automme que se posera la question. «Vous croyez1
Mr. Carp m'a toujours dit que malgré la précarité de sa loi,
on y revieudra. Done. Quand les délégués qu'on annonce.
viendront me voir, je ne puis pas leur dire que je soutiens
la loi, car je suis contre cette loi; je l'ai retenue quatre se-
maines. On ne peut pas l'appliquer; on n'a pas avec qui 0.
Mardi, 6 mars. Conseil 10 h. Finances. Filipescu, brus-
quement appelé hier soir Roi, apporte: le Roi a voulu rache-
ter fait que 48 b. auparavant il ne lui avait pas touché un
mot de politique et lui a annoncé que dans l'audienee accor-
dée Vendredi a Take, il luj aurait dit gu'il ne pourra pas lui
confier le gouvernement. Là dessus Carp ajoute; «Et à moi
il me dit qu'il sera tout de même obligó de passer par un
gouvernement Take» ! !

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 105

Discutiune. Filipescu propune sau un guvern tran-


sitoriu MA, Take, sau o retragere violent motivatg
tramwae i dosare. Carp declarg cg a prevenit pe
Rege cá dupg infgtisarea la Casatie 11 va solicita sg a-
vizeze. Regele cere un arbitraj, qarp declarg cg ar fi
admisibil dacg decizia e dinainte convenitg, ne putand
supune cinstea partidelor judecgtei unui al treilea. Nu
va face sbmot, cgci con ne joue plus les Barbu Catargi
vis-à-vis d'un Cum». Am propus in acelas sens
cu Filipescu, dar intà*rziindu-se votarea bugetelor pen-
tru a nu ajuta jocului Regelui, care mi se pare c5.-si are
bateriile preggtite.
Lahovary, impotriva oricarei isbucniri violente,
crede pe Rege mai putin favorabil lui Take decat il arata
aparentele : Regelei-a spus, acum catva timp,cg gspera
sg nu-si sfarseascg domnia cu rusinea unui guvern
Take». Carp adaogg cg a repetat Regelui : «Tram-
waele sunt o imensä porcArie»; iar Regele: politica se
mai vgd multe altele». Carp trebue sä vadg astgsearä
pe Take. Tot consiliul decide eh o concentrare nu se
poate face deck sub Carp, sau retragere.
10 Martie. Lahovary väzut pe Costinescu. S'ar
admite in principiu arbitraj in caz de guvern de

Discussion. Filipescu propose ou un gouvernement tran-


sitoire sans Take ou une retraite violemment motivée sur
les trams et les dossiers. Carp déclare avoir prévenu Roi
qu'après comparution Cessation il solliciterait Roi d'aviser.
Roi exige un arbitrage; Carp déclare admissible si décision
d'avance convenue, ne pouvant soumettre honneur du parti
au jugement d'un tiers. Il ne fera pas esclandre, car on ne
Roue plus les Barbu Catargi vis-à-vis d'un Cuza. rai pro-
posé même sens que Filipescu, mais retarder vote budget
pour ne pas faailiter jeu Roi, qui me semble 'avoir soni siège
fait. Lahovary, contre tout éclat, croit le Roi moins favo-
rable Take que les apparenees ne le montrent; Roi luí a dit.
il 'y a quelque temps, qu'il espérait ne pas finir son ?dyne
par la honte d'un gouvernement Carp ajoute avoir
répété au Roi: des trams sont une immense coehonnerien
et le Roi: «en politique on en voit bien d'autres!». Carp doit
voir ce soir Take. Tout le Conseil décide: une concentration
ne peut se faire que sous Carp, ou retraite.

www.dacoromanica.ro
106 NOTE POLITICE 1912

transitie (in genul Aurelia.n), rezervindu-se doug


puncte, monopolul i liniile vechi. (Pentru monopol, Cos-
tineseu concedat; pentru liniile vechi «nu crede a de
astidatA se va putea face ceva»).
La 10 ore seara avut noug intrevedere, in care
Costinescu a zis: «De data aceasta sunteti pe calea cea
bung», insä a pus ca primA conditie, ecou evident al lui
Take Ionescu, abrogarea legii din 1911. Lahovary rgs-
puns : inutil i imposibil; inutil pentru cä daca se face
un arbitraj, cum ar trebui o lege, aceasta chiar abrogg
legea 1911.
11 Martie. Parerea Nicu Filipescu Liberalii nu
pot primi nimio pentru ca ar fi «o porcArie» fa ta de
Take, cand el a pus inainte cererile lor.
16 Martie. S'a respins recursul meu; 20 de mi-
nute deliberare; se vede cá pledoaria. lui Missir a fost
dezastruoasg : nu se schimbg in ceva rezultatul.
Seara manifestatie cu torte. S'a huiduit la Clubul
nostru i la casele MaiorescuMitilineu.,
Martie. Carp chemat la 12% Palat. Regele sur
lit de camp : étourdissements, nausées. S'a dat decretul
de prelungirea corpurilor legiuitoare pan. la 7 Aprilie.
A dat demisia lui personal; Regele l'a rugat sg nu se
stie nimie. (Se va apune insa lui Maiorescu). Pus in cu-
rent de fratativele cu liberalii, l'a indemnat sa stärue
In ele. Intrevederea amicala. Nu se va face nimic cate-va
zile. SA' vorbesc eu cu Stirbey a se face presiune
ca solutiunea sa se dea de partidul conservator.
Martie. Carp mi-a vorbit din nou de ceeace
crede el. Daca se face intelegere cu liberalii, guvern «de
détente», iar la toamna BrAtianu. Are credinta cg Re-
gele nu vrea pe Take Ionescu. Am pus s.-mi preci-
zeze din nou ceeae,e trebue sa spun lui Stirbey Regele
Ii ma.ndeazg eg interesul liberalilor este chiar ea afacerea
tramwaelor sa se solutioneze numai de partidul conser-
vator; de ei sau de complicii (7) lor, nu. Iar el Carp
nu-si schimbg gandul fata de Take si primeste colabo-
rare.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 107

Maiorescu, privitor la un interview atribuit mie


in «Minerva»: este nedreptate din partea lui Carp sa-1
incrimineze; lucru omenesc: tot ce se intampla vine dela
fierul ropt i de la vorba cu viaja privata. Nu crede
ca liberalii sa accepte o propunere, de oare-ce ar insemna
eg, ei sacrifica pe Take Ionescu.
Intrunire la Dacia; nu au lume multi. La egire
3-400, mai ales takigti, procesionea,za cu un cantec nou
«traiasca geful nostru democrat».
19 Martie. Vazut Stirbey. gere ea Carp sa para.-
seaseä preventiunile ce are contra lui i sa nu se mai
lase sa fie «montat» de anume persoane. «Je ne peux
pas faire de politique à cause de ma situation person-
:neDle!». (!) Negocien i rau incepute, caci Lahovary va trece
drept acel care lucreaza pentru un minister al lui, iar
.Costinescu e cel mai putin calificat: con le tient!». Are
vorbeasca prin colturi, dar nu va indrgsni sa faca
nici un gest, nici un pas.
Marti, 20 'Startle. Barbu Stirbey insotit de George,
mi-a adus raspunsul liberalilor. Brätianu intai a ezi-
tat, in urmg, presupui dupa ce a consultat pe Stirbey
pe Take, a räspuns ca dela hotarirea Ourtii de Casatie,
.ori care ar fi guvernul, tramwaele nu mai pot ay. ea alta
solutie deceit In faja Tribunalelor. Dupg dangii ches-
tiunea e inchisa. Conciliere intre partide nu poate fi, de-
cat dacg se formeazg un guvern de concentrare conser-
Lundi, 19 mars. Vu Stirbey. Il demande it ce que Carp
abandonne ses préventions contre lui et ne se laisse pas
monter par Constance Cantacuzène ne peux pas faire
de politique it cause de ma situation personnellel (?)» Négo-
eiatj.ons mal entamées, ear Lahovary passers pour le Mon-
sieur qui travaille pour un Ministère à lui et Costineseu
est le moins qualifié: con le tientl» Il causera dans les coins,
mais n'osera faire ni un geste, ni un pas.
Mardi, 20 mars. B. Stirbey accompagné de t4,eorges.
apporte réponse des libéraux. D'abord Bratianu eut Malta-
tion et après avoir consulté, suppose Stirbey-Take, a Ili-
pondu que depuis arrêt Cour de Cassation, quel que solt le
gouvernement, les trams ne peuvent plus avoir solution que
devant les tribunaux. Pour eux question est close. De déten-
te entre les partis il ne peut y avoir que s'il se forme un

www.dacoromanica.ro
108 NOTE POLITICE 1912

vatoare. Stirbey adaugg, &A de eri Costinescu, care era.


cel mai desgsfirsit adversar al unui guvern Take Ionescu,.
a devenit sustinätorul lui cel mai de,sgvArsit. Stirbey imi
spune eä" angajamentele intre coalizati Bunt urmätoarele:.
Liberalii nu vor incerca timp de un an sä, ràstoarne
guvern Take Ionescu. Take se obligä s. rezolve ches-
tiunea tramwaelor ; metoda lui este : abrogarea, legei
din 1911 si arbitragiul. Brg,tianu a declarat Regelui
ar ajuta o concentrare conservatoare, chiar cu Carp.
Ora 4. Consiliu. S'a agitat din nou chesti-unea
Ministerului de impkare, cu insistentg, din partea lui-
Filipescu i Nenitescu ca Carp s.-1 pretindg, dela Rege.
M'am unit pgrerei lor pentru motivul : cuan Regele
ne-a pretins demersul de conciliatiune pe l'Angg
aceasta a mai slàbit formula noasträ: guvern tranzitoriu
pentru a urmgri transarea judiciarg. a afacerii tram-
waelor. Lahovary raporteazä c'ä Costinescu conce-
dase : nu monopol, o rentä de 1.400.000 pentru liniile.
cele vechi, Kalenderu supra-arbitru,si sg, fie dezavuat
imediat dupä hotgrarea
21 Martie. N. Filipescu alarmat vine la mine si-mi
gouvernement de concentration conservatrice. De son pro--
pre chef, Stirbey ajoute que depuis hier Costinescu, qui
était le plus résolu des adversaires d'un gouvernement Take
Ionescu, en est devenu le champion fervent. Stirbey me dit:
les engagements entre les coalisés sont: les libéraux ne
tenteront pas de renverser un gouvernement Take Ionescu
pendant un an. Take s'oblige à résoudre la question des
trams: Sa méthode est abrogation loi 1911 et arbitrage. Bra-
tianu a. declaré Roi qu'il aidenait à une concentration con-
servatrice même avee Carp.
4 h. Conseil. Agité de nouveau la question du Ministère
de détente avec insistanee de Filipeseu et Neniteseu pour
que Carp rexige du Rol. Je me suis joint à eux pour le motif
que, avant exigé de moi de démarches de conciliation auprès-
des libéraux, cela nous a affaibli encore. Notre formule:
gouverneraent transitoire pour suivre le réglement judi-
ciaire de l'affaire des trams. Lahovary rapporte que Cos-
tinescu avait concédé: pas de monopole; une rente de 1 mi-
lion 400.000 pour les vieilles lignes Kalandero sur-arbitre--
et qu'il fut désavoué immédiatement après rarrêt de la Cour.
Mereredi, 21 mars. Pilipescu alarmé vient me trouver.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 109

ca sigur ca. Take Ionescu a fgcut propuneri lui, Jean


_Lahovari pentru un g-avern de tranzitie, sustinut de el,
cu Olgnescu, M. Skilescu, guvern care ar fac,e alegerile.
_Aceasta cadreazg cu ceva asemAngtor spus mie eri de
'Stirbey ! N. Filipescu crede cg Lahovary s'a lgsat
,convins §i. ea e partizan al combinatiunei. Mg roagg sg
rag due la Lahovary ! !

23 Martie. La Mitropolie Filipescu m'a rugat sg-1


insotesc acasg. M'a luat incg odatg in prirmire pentru a
protesta eg, intre dânsul §i mine nu poate sg existe un
disentiment. L'am fgeut sg observe cà nimic in atitudi-
nea mea n'a putut sg, acrediteze aceasta, ceeace a recu-
noscut i el. I-am repropt atacurile lui in contra lui
Carp. I-am declarat cg, sunt inainte de toate anti-liberal
.§i cg subordonez toate eficacitgtei luptei in contra libe-
ralilor.
24 Martie. Maiorescu mi-a cenit o intrevedere.
Carp l'a pus la curent cu chestia guvernului de aiip4-
.care, i din toatg convorbirea lui am inteles cg Regele
.a vorbit des de aceasta cu dânsul. Mi-a cenit Acor-
dul meu ; dacg trebue sg o faeg I Carp indicase deja pe

pour me donner comme certain que Take a fait des propo-


sitions it, Jean Lahovary pour un gouvernement transitoire
soutenu par lui, avec Olanescu, Michel Seulescu, qui
-ferait des élections. Ceci cadre avec quelque chose d'ana-
logue dont Stirbey m'avait parlé hier.
Filipescu croft que Lahovary s'est laissé eirconvenir et
qu'il est ehaud sur la combination. 11 me prie d'aller voir
-Lahovary 1 I
Jeudi, 22 mars. Passé ma journée à Buzeu.
Vendredi, 23 mars. A la liétropole, Filipescu m'a de-
mandé de le reeonduire. Il m'a encore une fois entrepris
-pour protester qu'entre lui et moi il pfit y avoir un dissen-
timent. Je lui at bien fait remarquer que rien de ma part
n'avait pu accrediter cela, ce qu'il a reconnu aussi. Je lui
ai fait des reproches sur les attaques contre Carp. Je lui
ai declaré que, anti-libéral surtout, je subordonnais tout
Tefficacité de la lutte contre les libéraux.
Samedi, 24 mars. Maiorescu demande entretien. Carp
l'a saisi de la question du gouvernement de détente, et de
sa conversation ai compris que le Roi en avait sou-

www.dacoromanica.ro
110 NOTE POLITICE 1912

Olanesou la Interne (!), Missir la Culte (armean); Maio-


rescu cam speriat Am povatuit pe Arion la Interne, Th.
Rosetti la Finante. Maiorescu crede ca. viitorul ar fi
un triumvirat N. Filipescu, Markhiloman, Take Iones-
cu. Regele tulburat de manifestatia de sitrada, de cio-
megele aplicate automobilului meu, de proclamarea lui
Take de Mortun ca §eful nostru, n'ar mal acorda disol-
varea astazi.
Confruntare la Club, Carp, Saulescu §i cu mine-
Saulescu a declarat ca nu a spus nici °data ca W fi fa-
cut propuneri lui Bratianu. Carp mi-a declarat ca are a
mare aversiune ca sa, se inteleaga cu Take Ionescu kii ca
nu §tie daca o va putea face.
25 Martie Pa4te. Carp a vazut eri pe Rege. Sang,-
tatea Regelui proasta, a parasit patul 2 ore §i au rein-
ceput ametelele. Mamulea neliniWt, caci a constatat o-
dificultate de a vorbi.
Ne-am intalnit la Maiorescu. Maiorescu va con-
stitui cabinetul Joi, va presta juramanio, Vineri va ..1

contramanda reuniunea dela 1 Aprilie. Dupa Carp, mi-

vent causé avec lui. Il m'a demandé: 1) mes eenvenanoes:


2) all devait le fair% Carp, brusquement, avait déja indique-
°lanes= intérieur 0), Missir Cultes (arménien1). Maio-
rescu trolls ébouriffé. Ai conseillé Arion. intérieur, Th. Ro-
setti finances.Avenir, pour lui Maiorescu, serait un trium-
virat Filipescu, Marghiloman, Take Ionescu. Roi, sensible.
aux manifestations rue, aux batons cognant mon auto, b. la
proclamation de Take par Mortzun comme notre chef, n'ac-
corderait plus dissolution aujourd'hui.
Confrontation au cercle, Carp, Seulescu et moi; Seulescu
a declaré n'avoir jamais dit que j'avais fait faire des pro-
positions A Bratianu. Carp, sur la concentration, m'a declaré.
au Jockey qu'il aurait une extrême répuguanee h. s'arrauger
avec Take et qu'il ne sait pas s'il peut prendre la chose
sur lui.
Dimanche Piques, 25 mars. Carp vu hier le Roi. Sa
sauté mauvaise; deux heures hors du lit et les étourdisse-
ments sont revenus. Mamulea inquiet pour avoir constat&
embarras de parole.
Nous sommes retrouvés chez Maiorescu. Maiorescu
constituera Cabinet jeudi, prètera serment Vendredi et

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 111

nisterul ar fi : Th. Rosetti Finante, Arion Interne, Mi-


sir sau Onciul Instructie (1), Pangrati Lucrki publice,
Gen. Argetoianu sau Gen. Culcer Rälzboi i Cantacu-
zino, Nenitescu, Lahovary.
Carp refuzA sä" se explice asupra eventualitAtii unei
concentrAri la toamnA. Stipulat cu Maiorescu rechema-
rea lui Racowski i libertatea comertului circiumarilor.
Cere ca Teodoru §i Mitilineu s'a." stea pe loc.
27 Martie. Mitilineu mi-a adus la Buz5u vestea
cà Regele ar don i grAbeascA numirea noului guvern.
28 Martie. Regele prime§te pe Giers la ora 6. La
ora 8 ja juramantul nouilor Mini§tri. A vrut sb", ascunza
faptul chiar Prefectului de politie, M. S. temându-se de
o manifestatie. Take Ionescu, trimite o notà gazete-
lor lui cä cnoul cabinet e o bAtaie de joc».
29 Martie. Primit in audientA de concediu la Rege.
Timp de o orA nu a vorbit politic'd I M'am intrebat dael
nu era de temut o cexplosie» pentru Duminicg. I-am
spus ch" taki5tii singuri nu pot face nimio i cà liberalii

eontremandera réunion du 1-er avril. D'après Carp, Mini-


stère serait: Th. Rosetti finances, Arion intérieur, Missir ou
Onciul instruction (1 9, Pangrati travail.% publics, Arge-
toianu on Culcer guerre ; et Cantacuzène, Nenitescu, Laho-
vary. Sur éventualité concentration automme, Carp refuse
s'expliquen Stipulé aye° Maiorescn rappel de Rakovsky et
liberté commerce des cabaretiers. Il me demande que Theo-
doru et Mitilineu ne bougent pas.
Lundi, 26 mars. Passé journée Buzeu. Arlon est venu
prendre ses arrangements avec moi.
Mardi, 27 mars. Journée Buzeu. 33eau temps, amis
nombreux. Mitilineu nous rapporte nouvelle que Roi désire
presser la concentration du nouveau gouvernement.
Mereredi, 28 mars. Le Roi reçoit Criers it 6 h. et fait
prker serment aux ministres it 8 h. moins le quart. On a
vouln cacher le fait nagme au Préfet de police, S. M. redou-
tant une manifestation.
Take Ionescu envoie une note it ses journaux: «le nou-
veau Cabinet est une boufonnerie».
Jendi, 29 mars. Been en audience de congé par le Roi.
Presque rien de politique pendant une heure 1 Le Roi a de-
mandé s'il n'y avait pas à redonter une ((explosion» pour

www.dacoromanica.ro
112 NOTE POLITICE 1912

ar trebui s5, se astAmpere : <kt.'est le ,moins qu'il doivent


votre Majesté». Am repetat aceia§i frazO eind din
cabinetul M; S.
2 Aprilie. 'Carp pleaCA disear5; am fost sá iau o
intelegere cu el: <Nei vedea cá Maioreqcu cautA sá facg
el concentrare in afará de mine. Eu atunci mA, voi re-
trage in viaja privatA. La urma urmelor dack este sá se
dea partidul pe m'ana lui Take, sO se facà aceasta fOr5
mine».
I-am expus necesitatea unei intelegeri cu Take, cu
atfit mai mult C, cu N. Filipescu viatO norma1á nu
poate fi. «Da, dar va fi imposibil, pentru cá Regele
are o profundO antipatie in contra mea 5 Prea e Maio-
rescu multumit &A fie Prevdinte de Consiliu...
11. Aprilie. Pre§edintele de Consiliu Maiorescu,
inainte de a merge la Sinaia, a «tinut» sá aibà avi-
zul meu asupra celor ce pot fi puse la cale mAine cu
Regele. Se va sili el BA fac5. concentrarea. Cu Carp 1
Sper cO da. Se va vedea ce crede Regele §i ce vrea
Take in aceastO privintA. Era gata sá accepte pe Take
la Interne cu alte 3 portofolii. I-am demonstrat cá acea-
sta nu.Atunci 5 portofolii, cOci ar fi «mare lucru (I)»
sá adueä pe Take la renuntarea oricgrui program de
revizuire! Dar ar trebui BA' fie §i Filipescu in combi-
natie: un portofoliu pentru dAnsul. El Maiorescu s'ar
retrage in toate cazurile, iar daeA se face concentrarea
lard Carp (ipotezO de douá ori admis5 de Maiorescu),
s'ar retrage din politicO i Teodor Rosetti, rämanând a
se cerca C,antacuzino sau tiu eu care altul 1 (M'am
dit atunci la ipoteza b5nuità de Carp: un guvern Fili-
pescuTake Ionescu, la toamng, de mide i grija lui
Filipescu sO nu se grneaseA azi nimic). «In cauda», ce
zice ea D-ta sä stai cAtva timp la o parte, leader al
majoritätiii Eu: Asta este o indicatie a Regeluil
Nu. Eu: atunci intre Filipescu cu intrigile lui si Take

Dimanche; je lui ai dit que les takistes seuls ne pouvaient


rien et que les libéraux devraient se tenir tranquilles; «C'est
le molins qu'ils doivent à votre Majesté». répété la méme
phrase en quittant son Cabinet.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 113

cu ambitiile lui, cine apgrA partidul conservator 7


liestul conversatiunei pe acest punct, numai productie
de argumente. (Sunt mai multe zile de &And mi se rapor-
leazg planuri de acestea).
La 3 ore a venit la nine Atli5u Cantacuzino sä
afle ce se mai face. L-am lgsat sg intrevadg combina-
-Oa ce se pune la cale. A grit In sus la ideea : Take Io-
nescu la Interne §i. guvern fail mine
Lupu Costake vgzut pe Take, care i-a spus cg
ne vom vedea la Lupu. Cândi Este eu ochii asupra lui
Filipescu.
17 Aprilie. Dejun la Primar pentru Roussel.
Ceai la Lahovary pentru Deschanel.
Intrevedere cu mine, cgutafg, de Filipescu. Despre
'Carp: nu-i datoreazg nimic, Carp este debitorul sgu po-
litic, dar pentru binele partidului n'ar vrea sà se stre-
coare ceva intre Carp §i el. Nu trateazg cu Take Io-
nescu i cel mai mare rOu ar veni din graba ce s'ar pune
a face aceasta. Cere ca acest guvern sg, se intgreascg
_ inainte de once! S'a cerut un guvern de iinpgcare care
.3/41 fie al partidului. Dacà e vreo schimbare, nu trebue
fAcutg, decal cu toate puterile partidului.
19 Aprilie. Gen. Argetoianu a dejunat la mine.
Mi-a cerut, el ministru, sg-i spui ce se petrece si. g-i
explic retragerea noastrg, pe care o blameazg. Mai bine
decat a se face o combinatie cu Take, ceeace i-ar da pe
mang partidul, ar prefera retragerea.
Stabilit cu el programul primirei mele la Craiova.
Mardi, 17 avril. Déjeuner Maire pour Roussel. Thé
chez Lahovary, pour Deschanel. Entrevue recherchée par
Filipescu. Sur Carp: il ne lui doit rien, c'esil Carp qui est
son débiteur politique, mais pour le bien du parti il ne vou-
drait pas que quelque chose se glissat contre Carp et lut, Il
-ne traite pas avec Take et le plus grand mal viendrait de
la hâte qu'on mettrait i le faire. Il demande que ce gouver-
nement «sa se aseze, inainte de ori ce !» On a demandé un
gouvernement de détente qui soit au parti. S'il y a un chan-
gement, il ne doit se faire qu'avee toutes les forces du parti.
Mercredi, 18 avril. Passé journée Buzeu. Froid.
Jendi, 19 avri/. Général Argetoyanu déjeune chez moi.
Il m'a demandé, lui ministre, de lui dire ce qui se passait et
ale lui expliquer notre retraite, qu'il blame. Plutôt que de
www.dacoromanica.ro
114 NOTE POLITICE 1912

Rosenthal, inainte de a vedea pe Arion, al cgrui


proect de acti-une noug de intentat in contra S. T. B. nu
Il aprobk s'a intretinut despre proms cu R.-Manolescu
dela Casatie. Manolescu ggse§te salutarg frana ce se
impune puterii legislative, dar nu crede cg legea mea sg
fie neconstitutionalg (1!). In aceastg privint5, Pantazi
a sp-us lui Rosenthal ca" a aflat dela Dinu Brgtianu
Manolescu ar fi viitorul Ministru de justitie al lui Take,
dar ca' §i liberalii se gandesc la el
Brgni§teanu §tie dela RoSen cg Kiderlen cade
dela putere, chiar Impgratul fiind speriat de reactiona-
rism-ul lui.
22 Aprilie. Craiova. Primire numeroasg garg.
23 A-Prilie Craiova. Vizite politice ; la 5 intru-
nire la club : Gen. Argetoianu vorbit cel dintâi. Dis-
cursul meu foarte aplaudat; m'am silit s. pui in evi-
dentg cg partidul are sufragiile tgrii intregi §i c,g nu
din aceastg parte poate sg vie vre-o schimbare; cg con-
centrarea nu se putea face deciit fgrg zgloage, fgrg pres-
criptii i fárg schimbare a directiunii partidului.

faire une combinations avec Take, ce qui lui livrerait le-


parti, il préfère qu'ou se retire. Reglé aye° lui le programme-
de ma réception à Craiova.
Rosenthal, avant de voir Arion dont il n'approuve
pas le projet de nouvelle action it intenter contre S. T. B.,
s'est entretenu du procès et des conversations enes en vo-
yage avec R.-Manolescu Cassation. R.-Manoleseu trouve sa-
lutaire le frein it imposer au pouvoir législatif, mais ne
croit pas que ma loi soit inconstitutionnelle (I 1). A ce pro-
pos, Pantazi a dit A Rosenthal à Paris, eomme le tenant de
Dinn Bratianu, lui aussi it Paris, que Manoleseu était le
Ministre de la justice de Take, mais que les libéraux aussi.
y pensaient 11
Briinisteanu eroit savoir de Rosen que Kiderlen quitte
le pouvoir, l'Empereur lui-même étant effrayé de son réae-
tionnarisme.
Dimanche, 22 avril. Voyage Craiova. Riception tr'è
nombreuse gare.
Lundi, 23 avril. Craiova. Visites politiques. A 5 h.
Réunion au club. Argetoianu parle le premier. Mon dis-
cours très aplaudi; me suis attaché it laisser ressortir que

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 115

27 Aprilie. Am stat de vorba cu N. Filipescu.


Spre marea mea mirare imi marturise§te c acum trei
zile, vorbind cu Take Ionescu, acesta i-ar fi spus
i-asi fi fäcut propuneri prin Lupu Costake §i
fi comunicat prin acesta ca el Filipescu ar fi acela
care a rästurnat g-uvernul. Acela§i om i-a propus
fie unul set celalt presedinte al consiliului, i.6. pu-
tea sa-i faca, aceasta propozitiune fiindea eu un an
inainte fi chiar eu in aceia§i termeni I Mai
mult chiar, pretinsa propunere prin Lupu Costake a
fost adusa prin Take Ionescu la cunostinta Regeluill
Frumoase elemente de politica sincera
28 Aprilie. Dintr'o convorbire din ajun cu Fili-
pescu, am inteles toata duplicitatea lui Take Ionescu si
nesfarsita lui intriga. Un sef ca el, nu. Am sä propui
lui Carp sa se gAndeasca pentru viitor la N. Filipescu
sa-1 la mai aproape de el.
30 Aprilie. Conferit cu Carp in privinta, lui
N. Filipescu. Refuza sa se pronunte asupra desemnärii

le parti a tons les suffrages du pays et que ce n'est pas de ce


caté que peut venir le changement; que la concentration ne
pouvait se faire que sans otages ni proscriptions et sans
changement de la direction du parti. A 8 h. 34 banquet..
Toasts.
Vendredi, 27 avril. Ai été causer avec Filipescu; A ma
grande surprise il m'avoue qu'ayant causé aye° Take Io-
nescn, il y a trois jours, celui-ci a dit que je lui avais fait
faire des propositions par Lupu Kostake, et que je lui avais
communiqué par cette vole que <feat lui Filipescu qui avait
fait tomber le gouvernement. Le même homme lui a proposé
d'être l'un chef, rautre président du Conseil et qu'il pouvait
bien lui faire cette offre puisque, un an plus tôt, je la lui
avais faite dans les mêmes termes. Bien mieux, la prétendue
proposition par Lupn Kostake a été portée par Take A. la
connaissance du Roil De beaux éléments de politique
sincère
Samedi, 28 avril. D'une conversation la veille, avee
Filipescu, ai compris toute la duplicité de Take Ionescu et
son indéfinie intrigue. Pas de chef comme lui. Je proposeraf
A Carp de songer à ravenir et de prendre Filipescu auprès
de lui de très près.
Lundl, 30 avril. Conféré de bonne heure aye° Carp an

www.dacoromanica.ro
116 NOTE POLITICE 1912

Jut capi clack' ar fi chemat sà voteze, ar vota contra. Prea


multe intrigi destrama totdeauna oamenii de valoare.
Dar Carp primeste raporturi amicale, cari nu depind .

Zee:it de Filipescu. Vrea sä aiba, parerea noastra a aman-


dorora. Crede combinatia posibila cu el Presedinte, Take
la Interne, Filipescu i cu mine in guvern. Primeste in
principiu, dar daca noi refuzam, va taragani ca sa
cada toate la toamna. Am indeplinit misiunea pe
langa Filipescu, care este foarte nedumerit.
5 Mai. Am vazut pe Maiorescu in chestia recto-
ratului. Lasand lui Arion libertatea de a alego intre
Bogdan (cele mai multe voturi), i Disescu. Termenii in-
trebuintati : Bogdan, un fel de spion al lui Haret prin-
-tre noi; am inteles ca va lua un takist.
Mi-a vorbit el intai politicà., intrebandu-ma Cu insis-
ten dacà plec undeva, avand sa-mi vorbeasca, el care
«nu vorbeste usor».
Mimic in momentul de fata. Regele a vazut Luni pe
'Take si de data asta i-a vorbit mai ferm, dupa cat se
pare, de oarece s'a acceptat ca path: la finele lui August
sa nu se schimbe nimio. Aceasta este voin.ta. Regelui (de
notat ea Regele a telegrafiat cifrat lui Maiorescu, ceeace
.explica afirmatia de mai sus).

sujet de Nicu Filipescu. Il refuse de se prononcer sur sa


signation, car s'il avait A voter, il serait contre. Trop d'intri-
gues écartent toujours les lommes de valeur. Mais Carp
.accepte des rapports amicaux qui ne tiennent qu'A
veut avoir notre avis, à tous les deux: croit combinai,
son possible avec lui Président, si Take A l'Intérieur, nous
.deux en plus dans le gouvernement. Il accepterait en prin-
-cipe, mais si nous refusons, il trainera en longueur pour
faire tout échouer à l'automme TrAs discrètement. Ai fait
ma emission A. Filipescu qui est très perplexe.
Samedi, 5 mai. Vu Maiorescu pour la question du rec-
-torat. Laissant à Arion liberté de choisir entre Bogdan (le
plus de voix) et Dissescu. Des termes employés: Bogdan
espèce d'espion de Haret parmi nous, j'ai compris qu'il
-prendrait un takiste.
Il m'a le premier parlé politique, me demandant avec
lnsistance si je partais quelque part, ayant A me parler lui

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 117

Take a convocat pe maine sefii din provincie :


Asta-searg la Iasi a anuntat prietenilor si ca partidele
politice suspendg once actiune pang la I. Septembrie
(telegramg din «Universul).
11 Mai. Dupä conf erintei cu Arion, Th. Rosetti,
Filipescu si cu (mine la George Cantacuzino, unde s'ai
discutat mijloacele financiare pentru o eventualg opo-
zitie, am fost la garb', sg petrec pe Maiorescu, care-
mi-a cerut sg fiu in Bucuresti la 15 August e,and vorn
avea o convorbire definitivg. Din conferintele lui cu
Take, ar reesi eg Take nu crede in posibilitatea ca Carp
sa fie sef de guvern, si ca crede util ca eu sa nu fae
parte din primul cabinet fuzionat.
Regele acordand colanul (ordinul Carol) lui Carp,
ar fi manifestat temerea ea aceasta sa nu fie interpretat
ca o amintire de plecare (Bon apôtre!!)
12 Mai. Verzea a aflat dela Crginiceanu si dela
Simionescu-Staur ca Averescu ar fi expediat generali-
lor, sub iscglitura sal, p copie a unui articol de N. Dur-
novo in gazeta «Petersburski-Wiedomosti», care proneaza
alianta cu Romania contra Austriei ! Urmarea unei
actiuni similare notatg cateva luni in urmä.
13 Ittnie. Mane furie a takistilor fiindcg nu
s'a prezentat Comuna in apelul ei la Curte. Toncescu
imi raporteaza ca, la Palatul Justitiei, fatg cu Disescur
qui <<ne cause pas volontiers» Rien en ce moment; le Rot
a va Lundi Take si... Take a convoqué les chefs de pro-
vince pour demain : ce soir it. Iassy, il a annoneé it ses amis
que les partis politiques suspendaient toute action jusqu'au
premier septembre.
Vendredi, 11 mai. Après conférence Arion, Th. Rosetti,
Filipescu et moi chez Georges Cantacuzéne, où nous avow+
discuté surtout moyens financiers pour éventuelle opposi-
tion, ai été gare prendre congé Maiorescu. I1 m'a demand&
être Bucarest vers le 15 aofit, lorsqu'on aura conversations
definitives. De ses conférences avec Take il résultait que
Take ne croyait pas A la possibilité de Carp chef du gouver-
nement et qu'il croyait it rutilité que je ne fisse pas partie du
premier Cabinet fusio.nné. Le Roi en accordant collier h
Carp aurait manifesté appréhension que cela ne fut inter-
prété comme un souvenir pour prendre congé. (Bon apôtral)

www.dacoromanica.ro
118 NOTE POLITICE 1912

Take spunea in gura mare c5. este o ingelatorie; ch el


avea cuvantul de onoare al lui Maiorescu cá totul,
pana i Ca.satia, vor fi terminate inainte de 20 lunie;
ca el agteapta pe Maiorescu sa se explice; el a pierdut
partida de oarece s'a increzut lui Maiore,scu ; el are z'a-
log gi asupra Regelui i asupra liberalilor.
La 4 ore, Carp vine cu Miclescu. M'a intrebat
din nou ce gamd avem fata de N. Filipescu. I-am de-
clarat categoric c5, nu. Bunt candidat de gefie. Atunci,
autoriza sa spui lui N. Filipescu ca, daca se incuroi con-
centrarea, el se retrage i va recomanda pe Filipescu ca
succesor al lui. Stie ce va urma, «de sorte que ce sera
une fausse sortie pour toi», dar va fi o perioadI de
lupta; «tu 11 vei ajuta, ai i putere de a face sacrificii,
Regele va simti ca nu se joaca cu partidul». Din, ce
in oe mai mult simte ce «porcarie» ar fi fuziunea lui
Take.
So August. Intoarcere din strainatate. Amid
multi la gara. Convorbirile urmate la mine: Mitilineu,
Miclescu, P. Teodoru. Arion nemultumit de atitudinea
lui Filipescu fata de el gi insTijat despre Carp, vrea
ma vada chiar astä searg. ; Maiorescu revenind asupra
argumentelor constitutionale ad hominem, cá acelagi
ministru (Carp) care a facut alegerile nu poate dizolva
gi procede la noui alegeri (!!) ; Th. Rosetti corect ca
Cantacuzino fat:A de Carp. Regele speriat de eventuala
gefie Filipescu dacA Carp s'ar retrage, incepe a fi mai
bland fata de Carp gi de mine.
Seara la 10 a fost Aran la mine. Declaratia lui
precisa: nimio nu-1 va desparti de Carp gi de mine;
fiinta lui politica o datoregte lui Carp; daca insa s'ar
retrage Carp spre a da locul lui Filipescu, el igi rezerva
libertatea de actiune, se va retrage mai bine din politica.
Nu poate urma pe un nebun care nu este altceva deal
«insultatorul» cuiva, la un ceas dat.
31 August. Carp nu crede in posibilitatea concen-
cand Take Ionescu gtie cat dispret avem pentru
el gi ca.nd astfel va cauta sa-gi ja garintiile ce nu i se
vor putea da.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 119

A dat instructii lui Dobrescu sa fie sever de tot in


afacerea tramvaelor, de oarece fusese convenit ca Pri-
maria va avea tot dreptul sa, se apere.
Septembre. Prgnzit la Capa cu Arion, Fili-
pescu i Carp. O vorbg nostimg a lui Carp: Re-
gele ar fi spus lui Filipescu cà niciodatg nu s'a simtit
mai putin Rege decat in timpul guvernarii lui Carp.
Carp rgspunde : E adevärat, cad. nici ()data nu s'a purtat
mai putin in Rege decât cu el!
Filipescu a vgzut pe Take Ionescu. La conditiile
de excludere puse inainte de acesta, Filipescu a rgspuns
cä aceasta nu se poate, i ea', nu o sa-1 ajutam noi ca SA*
ne dezbine intre noi, ca in urma sà ne elimineze in de-
taliu. I-a propus o vice-presedentie, indicatie pentru
viitor, dar atunci concentrare farg conditie.
Carpi observa cä aceasta este un aranjament mai
serios dech't sa i se dea Internele.. Si crede ca Regele
vrea pe el la Interne, fiindcg nu are incredere dec'at in-
teinsul pearl], afacerea tramwaelor.
3 Septembre. Seful a fost eri la Zamora ; in-
trevedere cu Cantaeuzino i Maiorescu. Vederile lui pe-
simiste; pentru el Maiorescu nu mai este decat omul
Regelui. Nu este vorba atAt de inlaturarea lui Carp, c,gt
este vorba de a mea. Carp declarat ca chiar dacà as con-
simti eu, el nu primeste nici o excluziune. Ar parea ca
Regele cere a,ceasta pentru ea' liberalii 1-ar fi amenintat

Samedi, 1 septembre. Diné aye° Arlon, Filipescu et


Carp chez Capsa. Un mot charmant de Carp: le Roi aurait
dit (au rapport de Filipescu) que jamais il ne s'est senti
moins Roi que pendant le gouvernement Carp. Carp ré-
pond : C'est vrai, car jamais il ne s'est conduit moins en
Roi qu'avee lui.
Pilipeseu a v-a Take Ionesou. Aux conditions d'exclusion
mises en avant par celui-ci, Filipescu a répondu que cela ne
se pouvait pas et qu'on ne prêteralt pas la main à ce qu'il
nous divise pour ensuite éliminer en détail. 11 lui a franche-
ment proposé une viee-présidence, désignation pour ravenir,
mais alors concentration sans conditions. Carp fait observer
que c'est un engagement plus sérieux que de lui donner l'In-
térieur, et il molt que le Roi le vent it l'Intérieur, parce qu'il
n'a confiance qu'en lui pour les tramways.

www.dacoromanica.ro
120 NOTE POLITICE 1912

cA nu vor lua parte la alegeri in caz contrariu. Aceasta


o lag, sä se intsleagh" Take Ionescu. Regele tine a resta-
bili raporturile enormale» intre particle. Cantacuzinc
intransigent asupra Internelor date lui Take.
21 Septembre. Diamandi mä. intreaM : Cum se
face 05. nu mobilizsgm Turcii o &A cread ii i-am
abandonat Suntem deja destul de oertati cu Italia, din
pricina lui Fasciotti; Italia era obligatet sti ne pue la
dispozitie 40.000 oameni. Tratat vechiu, a cArei existent:A
o garanteazA Fasciotti, el l'a vAzut ! !

22 Septembre. N. Filipescu, excitat : a vgzut pe


Rege eri la Sinaia ; crede cá situatia e schimbat6 ;
cá Regele ar fi oferit lui Brgtianu dea puterea
cu Take Ionescu, pentru a forma guvernul tare im-
pus de imprejurki ì cenit de Batianu; crede lucrul
posibil ; pericol gray pentru partid. Proptme in acest
caz sa se dea lui Take portofoliul Internelor i chiar ma-
joritatea In Camerg, pentru a se evita aceast6 eventua-
litate; sà." i se lase chiar libertatea s5, pgstreze clubul lui
si mai tArziu libertatea pentru fiecare. Trebue sá adu-
cem pe Carp. (Am promis scriu).
Brdni,Fteanu a vorbit cu Take. Pgrerea lui este
&A Take ar mai primi fuziunea, si dacá i s'ar da Inter-
nele ar primi toate modalitàtile pentru prefecturi si
candidaturi; ar fi uimitor c,it de moderat s'ar argta..
Take pe punctul de a conchide o noug aliantà cu libe-
ralii, ei ar prepara o bombA qasupra politicei strAine»,
crede Brgnisteanu.

Samedi, 22 septembre. Nicu Filipescu, excité : vu la


Roi hier Sinaia; il croit que la situation est changée; que le
Roi a offert à Bratianu de lui donner le pouvoir avec Take
Ionescu, pour fournir le gouvernement fort exigé par leg
circonstances et demandé par Bratianu; il croit la chose pos-
sible; danger grave pour le parti. 11 propose alors de donner
it Take le portefeuille de l'Intérieur et même la majorité de
la Chambre pour éviter cette éventualité; de lui laisser
méme la liberté de garder son club, et plus tard liberté pour
chacun. Il faut faire venir Carp. (J'ai promis écrire Carp).
Branisteanu a causé avec Take; A son avis il accepterait
encore fusion et, si on lui donne Intérieur, 11 accepterait

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 121

Vesti dela Qonsiliul de ministri ; la 10 seara la D.


N. prin Arion. Regele miscator, Partida mare de jucat
si mai grea ca in 1878. Sä se sfarseasca tot printeo conf e-
rinf i trebue ca Romania s ia parte alaturi de marile
Puteri, nu in culise. Aceasta participare trebue s. revie
partidului conservator, cad partidul liberal a avut partici-
parea la primul rasboin. (Dupa Arion: nuancäpartidul
liberal ar deveni prea, tare). Apel deci la concordie; trebue
concentrarea i d-1 Carp sa. o realizeze cu once pret.
Daca, nu, va fi nevoit sá cheme la putere o coalitie Bra-
tianuTake Ionescu. La sfarsitul consiliului «daca
d-1 Carp nu face concentrare,a, atunci trebue sa o faci
d-ta, d-le Maiorescu, dar cu Marghiloman i Filipesetp.
Arion a vazut numai decal pe Take care refuza de
a lua o intalnire sau a sta de vorba pang Marti. Foarte
inchis i foarte enigmatic. Arion presupune ca doreste
in prealabi1 sá vada. pe Bratianu.
24 Septembre, Am vazut pe Carp sosit eri;
la dansul pe Teodor Roseta Carp accepta con-
centrares, j internele lui Take ; accepta o reconciliere,

toutes les modalités sur préfectures et candidats. On serait


étonné combien modéré il se montrerait. Take sur le point
de conclure nonveille alliance avec libénank ; its prépare-
raient une bombe «sur la politique étrangère» croit-il.
Echos Conseil ministres du jour, Sinaia, par .Arion (10
h. soir) chez Mr. N. Roi émouvant. Grosse partie à jotter et
Plus difficile qu'en 1878. Tout finira par une conférence et
faut que la Roumanie y figure it côté des grandes Pnissan-
ces, non dans la coulisse. Cette participation doit revenir au
parti conservateur, le parti libéral ayant en la participation
de la première gnerre. (Selon Arlon: nuance que le parti
libéral deviendrait trop fort). Appel don.c it la concorde ;
faut la concentration et que Mr. Carp la réalise it tout prix. Si
non, sera oblige* prendre aux affaires une coalition Bratiano-
Take Ionescu. En fin de conseil ; «Si Mr. Carp ne fait as
la concentration, vous devrez vous la faire, Mr. Maioreseu,.
mais alors avec Filipescu et Marghilomans.
Arion vu de suite Take, qui refuse accepter rendez-vous.
on conversation avant Mardi. Très boutonné et très sphinx.
Arlon suppose désir de voir Bratiann an préalable.
Lundi, 24 septembre. Vu Carp arrivé hierrencontr&
chez lui Th. Rosetti. Carp aocepte concentration, avee

www.dacoromanica.ro
122 NOTE POLITICE 1912

bird retractare cu Britianu ; m'a insircinat sá spui


lui Take eg primeste s aib. eonvorbire cu el ; prea
multi vreme pierduti a vorbi cu cei nu pot da o solutie.
Insä,"rcinat pe Mitilineu. sä spue lui Take ci aveam
o comunicare fac. Take, foarte intepat, i-a spus ci
_astgzi nu o si vadi pe nimeni iar angine pe Maiorescu...
si pe urmg, foarte bruse: cauti Carp la Bucuresti
Era vorba sg nu vie 1»
Am vAzut pe Maiorescu. Din convorbire reese
eg, se teme ea si mine de reduarea relatiunilor cu Beg,-
tianu. Aceastä, conditie a Regelui, urmati de desemna-
rea subsidiari a lui Maiorescu cu conditia Filipescu-
Marghiloman (dat fiindci se stie ei nu asi pirisi pe
Carp), ar putea sä ascunzi o manoperi regalg, pentru a
inlitura intr'un mod politicos partidul conservator.
25 Septembre. Take a vgzut eri la 11 pe Maio-
rescu ; o intelegere e probabili. Carp a eerut o audienti
la Rege.
Dis-de-dimineati Cipitineanu mi-a cerut sg, pH-
mese pe Take intre 3 si 4 ore.
Conversatia prieteneasei asupra combinatiei de

Intérieur à Take; aceepte une réconciliation sana rétraeta-


ton avec Bratianu; m'a chargé de dire it Take qu'il acceptait
d'avoir une entrevue avec lui; trop de temps perdu à causer
.avec qui ne peut donner dernière solution.Chargé Mitilineu
dire à Take que j'avais une communication it lui faire.
Take, très nerveux, très crin, lui a répété que pour aujour-
d'hui 11 ne verrait personne ; demain. Maiareseu. Très bras-
quement «que eherche Carp it Bucarest dl Il ne devait pas
venir !»
Maiorescu rentre 7 h. Vu it son diner. De notre échange
de vues résulte qu'il appréhende, comme moi, le point con-
eernant la reprise des relations avec Bratianu. Cette condi-
tion du Roi, suivie de désignation subsidiaire de Maiorescu
.avec condition Filipescu-Marghiloman, étant donné qu'on
suppose bien que je ne litcherat pas Carp, pourrait bien
cacher une manoeuvre royale, pour poliment débarquer le
parti conservateur.
Mardi, 25 septembre. Take 11 h. vu Malorescu. Proba-
bilités d'entente. Carp demande audience au Roi.
De grand matin (8 h. et quart) Capitaneanu m'a demur-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 123

viitor, dar pe chestiunea prezentä se opre§te la punctul


prejudicial : reluarea relatiilor cu liberalii. Genera-
: Carp un om imposibil ; Regele c vointä ovii-
toare, pe care räu se face ez, se pune temei; misterul in
politica noasträ externA, textul angajamentelor noastre
incä necunoscut : un pericol mare; Regele i-ar fi dat
la venirea noasträ la putere, explicatii pe eari el nu i
cerut, etc.
27 Septembre. Carp revine din Sinaia,. A/11111-
tat Regelui csá este gata sä, fad, concentrarea, cà poate
da Internele, dar a voete lansturiri asupra conditiunii
ce i se pune ca partidul liberal s. ia parte la alegeri,
fierul rau nu este o insultä; a citit Regelui discursul
cu pricina; este gata insa sä declare lui BrOtianu in pre-
zenta Regelui, &A, nu a vizat onorabilitatea lui personala
§i intindä mOna. Regele : nu §tie de se va mul-
tumi BrOtianu, i el nu se poate expune la un ewa.
Carp: Neapgrat, i lucrul nu se poate face decal daca
s'a negociat §i acceptat. Fat.ä. de partidul liberal nu
are nimic de retractat sau de declarat; ar fi sà cumpere
puterea cu pOräsirea unei idei fundamentale de politid.
Carp crede cà toatä afacerea este un clenciu pen-
tru a fi InlOturat. Aoceptä sA .facO, oricine concen-
trarea, dar el se retrage din viata
4 Octombre. Cerut intrevedere lui Take Io-
Iteseu. A venit la mine. I-am arätat cA articolul lui din
«La Roumanie) (No. 4017 din, 4 Octombrie) apropiat de
comunicatul din «L'Indépendance Rouniaine» (No. 11262
din 4 Octombrie), nu va pune untdelemn pe osii. A de-
-clarat cä, nu a fost nimio concertat, dar a Banu lì co-

dé de reeevoir Take A 3 ou 4 h.: il a un procès en cours qui


l'empéche être plus précis. Conversation amicale, entrant
clans des combinaisons d'avenir, mais sur la1 question im-
rnédiate s'irrètant au point préjudiciel: reprise des relations
avec. les libéraux. Généralités: Carp un homme impossi-
ble, le Roi une volonté chancelante, sur laquelle on a tort
de compter; le mystère sur notre politique étrangère, le texte
encore ineonnu de nos engagements, un grand danger; le
Roi lui a donné à notre avènement des explications que lui
ea pas demandées; etc.

www.dacoromanica.ro
124 NOTE POLITICE 1912

municase textul liberalilor. El a fAcut acest articol pen-


tru a acopen i pe Regel Ca sä nu fie acuzat cá, el a im-
pus o impgcare ne cerutá de cei clrept. Am arAtat
eel putin se eastigg un punet; el fiind cel care cere im-
pgcarea, trebue sä ggseascg si o formulg pe care sg
discutAm. Dupg' ce a ceroat sg se eschiveze, Take a ac-
eeptat s'A vazg oficios pe Brgtianu, dar sg nu spun ni-
mie nimAnui Imi va rAspunde pe searg
5 OciOmbre. -- IntS.lnire cu Take ora 10. Take a
vgzut pe Brgtianu, care i-a zis eg nu i s'a propus nimic,
nu a avut-deci sA refuze nimio. Dacg Take nu are ceva
de propus, nu poate da un ráspuns. Take indicat pe.
Iorgu Cantacuzino.
Comunicat lui Maiorescu, care mi-a recitit pasa-
giul din scrisoarea Regelui: «Brgtianu mi-a zis &A unui:
guvern Maiorescu nu are nimic de obiectat ; un guvern
Carp ar fi o declaratie de rezbel». Deci necesitatea.
unei impgcgri, sau unui alt guvern decAt Carp. Ac-
ceptg ea Cantaeuzino oficios sg intreprindg ceva, dar
cu nici un chip s'A nu-1 prindg Brgtianu cu vreo propu-
nere pe care sg-si plgteascg, luxul si i-o respingg.
Cpncluzia mea: Take nu vrea eu Carp. Maioresca
ar don i fgrg Carp. Regele a inspirat aceastg indoitg
atitudine.
7 ore seara. Cantacuzino a refuzat categoric sg.
interving ! !

Sitmbiltk 6 Octombre. 12 ore. George Stirbey


alergat la mine sg-mi comunice cA Duca l'a cgutat ca
sg-i spung cà BrAtianu n'a cerut nimic i se mirg cg se
face un guvern fgrA Carp ! ! Sugerat ideia ca tot Canta-.
cuzino, ca amic comun, sg limpezeascA aeest punet.
2 ore: donNiocati la'Cantacuzino. Ministri : Carp,.
Filipescu, Delavyancea, Cu, si in plus OlAnescu i Gre-
ceanu. Cantacuzino apel pompos la sacrificiu; pen-
tru ea partidul s'A stea la putere in timpul crizei inter-
nationale. (Toate .refrenurile care se ventileazg de 15.
zile, plus 'aluzii la luptele teologice ale Bizantului fatg
de Musulrn snii asediato.ri!) Carp : Persoana mea este
un obstacol; fac sacrificiu i mà dau la o parte; dela A-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 125

prilie am prevgzut i sunt aci amici cari o pot afirma


(eu), cA am anuntat cg a..5a se va intAmpla. Olgnescu:
Fapt nou care . trebue mai intaiu adus la ounostinta

Eu: IatA comunicatul liberal, iatg articolul lui Take,


iatg cuvintele transmise prin Stirbey. Liberalii nu cer
nimica dela noi, cine cere atunci 1 cine mintel Inainte
deci de toate, trebue o noug mijlocire a cuiva. D-1 Can-
tacuzino, de oarece si de Stirbey s'a dat numele acesta,
ca sg vedem limpede in situatia lui Carp. Maiorescu:
Eu nu mat pot astepta. Nu cu vorbele lui Duca sau Pro-
copiu se poate am'Ana o solutie. Vä cer precis sg spuneti
.dacg da sau nu facem concentrarea aga cum se prezinta.
Filipescu : Cine minte t Este cel ce ne sileste sà facem
porcgrie. Intre partid si Carp nu ezit ì nu fao porcgria.
Ferioesc pe d-1 Carp: el rgmine curat. Carp: Multu-
mese ì singura probA de amicitie ce cer este sg nu mg
siliti sg impun in public demisia, dacg vg trece prin
-minte cg o puteti respinge. Eu: Cer cgrtile pe masg.
,Cine indepgrteazg pe Carp? Regele ori Take Ionescul
Maiorescu: Nu-mi puteti cere sg, descoper eu pe Rege.
(Aparte, mie: Regele! Nu ti-a spus Arion cg dupg Con-
Ferdinand i-a spus «Mr. Carp horripile le Roi
Acesta este pretul mentinerii noastre la guvern).
Mandat lui Filipesou i mie sá continuära studierea
tuturor chestiunilor cu Take modalitate care fusese
.acceptatg de Take.
Luni, 8 Octombre. Prim conciliabul cu Filipeseu.
Maiorescu, la Cantacuzino. Cantacuzino expus planul'
conferintei cu Take: 1) Cinci Ministri cu doug modali-
tgti, fie Ministru civil la Rsásboi, fie Prezident de Con-
siliu fArg portofoliu (Maiorescu: «Aceasta ar fi si cea
mai bung, numai sA, o primeascg Regelem. 2) Sfere de
actiune neatinse: Prahova, Ialomita, Olt, Muscel, Brgila,
Neamt, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Putna, Bu-
zgu; abandonate Roman, Tecuci, Mehedinti, Suceava,
Romanati. Celelalte de discutat. 3) Deputati i Senatori.
4) Presedintii Corpurilor Legiuitoare; s'ar putea la ex-
trem abandona Qamera. 5) Prefect de politie: nu Mo-

www.dacoromanica.ro
126 NOTE POLITICE 1912

ruzi sau J. Th. Florescu. 6) Primar Bucuresti Grigore


Cantacuzino. S'ar inventa ceva pentru DesHu, dar vat
Barbu Pgltineanu. 7) Irapgrtirea Comitetului executiv.
Maiorescu: Prealabil «dupg ce vom fi reconstituit
propriul nostru comitet». 8) Fuzionarea cluburilor.
Filipescu : revine cu propunerea de simpa coaditie ; Take
mercenar politic : i cu revizuirea Constitutiei si contra
ei, cu noi oxi cu liberalii ; se va pune in locul nostru
nu dau o para pe garantia Regelui. Sg pgstrgm un re-
fugiu: fi-va in guvern Take conciliante dau i fuziune
si sefie; nu va fi 7 pgstrez culcusul. Maiorescu con:.
tra. Eu - discutgm dintgi cu Take si pe urmg.
orientare. Cantacuzino aprobg.
Conferintá 4%-7%. La cercetarea-primei chestiuni,.
Ministerul, am 'pus .pe datg cererea mea de 5 portofolii,
ca din partea lui TaEe o condescefiden% fa% de parti--
dul indurerat i segzut Prin disparitia lui Carp,..ca
partea Regelui un semn de favoare.Take s'a opus, cg,
convergia ar fi fost patru i patru.Eu : obiectat cg nici
°data Maiorescu-nu ne-a spus cg concedase acest punct.-
Solutia s'a amAnat pang se va, cerceta restul. Al doi-
lea : Organizatia de partid. Comitetul clubului pe din
doug, adrais, cu Cantacuzino presedinte. Comitetul exe-
cutiv de recompus Cu Cantacuzino presedinte, care va
deveni asa seful partidului, iar el vice-presedinte. Ma-
iorescu : «Nu ar fi bine doi vice-presedinti 7 « Take
«Eu singur». Eu : «Nu avem forma aceasta si nu ad-
mit sà se inchia locul pentru eventuala revenire a lui
Carp. A.5a ne-a fast intelegerea cu Maiorescu». Dis-
cutie confuzg din care ar rezulta cg Take se multun,
mete ca Comitetul Clubului, compus insg atunci de
persoane simanclicoase, sg fie prezidat de Cantacuzinor
iar el vice-presedinte. Deputatii, Senatorii, pe jumg.t
tate, dupg ce s'ar seade 28 liberali plus Ai 3 (nu a zis
care).Dat tablou, de prefectii concedati si de pre fectii
rezervati, cu reciprocitate la Primgrii, dar rezerva
mgria i. Prefectura in Dolj si Bucuresti. Prefect Po-
Moruzi. sau J. Th. Florescu. Primar, cel putin pe
primele 12 luni, Phltineanu. Controverse asupra aces-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 127

tor nume. POltineanu conditie sine qua non. Concep-


tie : Ai vostri din Capitalg au maneat 2 ani, sg mOnance
si ai mei ! Chestia tramwaiului ingropatá : Eu dan
curentul. Voi revoca poate i legea ta. Sg se dea avo-
catilor lui: locul i in alte ministere !
Impresia mea : cuoerire. Filipescu desgustat, gata
sg rupg.
Marti, 9 Octombre. Acasg, Filipescu imi propune
sg preggtim ruptura pe chestia Carp.
La Maiorescu, N. Filipescu, Take Ionescu i eu.
Take: Noug dificultate, Palatul de Justitie revoltat
rgralne Misu Cantacuzino la Justitie ; trebue .schimbat
ea sO se dea lui Dissescu sau lui Bgdargu (aflat cá Dis-
sescu, furios, declarat cg nu intrà in guvern). Dar ac-
cepti sä pgstreze pe Mitilineu, daeg nu i se contestO
Pältineanu la Primgrie. Maiorescu: Inconvenienta e
ca Patineanu dela Tramwai sg ajungg la Primgrie. Ce
se face cu Cantaouzino care are un fel de promisiune
Take : Nu accept altceva. Maiorescu : Voi supune Re-
gelui ce este cu cele 5 ministere i poate i chestia Pri-
mgriei, iar eu te rog sg primesti ce va hotäri el. Fili-
peseu: Tot se poate admite, dacg tu ggsesti formula ea
Carp sg egm5,e i sg nu fie partidul indurerat. Take :
Nu se poate. Cu garp, peste doug luni iar avem rdsboi
civil. Asupra protestgrii mele, rectificat : r5zboi cu li-
beralii.
Vom pune pe C:antacuzino in curent. La despOrtire
Maiorescu a aprobat cá s'a rezervat asupra numelui lui
Carp o portità de esire pentru rupturg.
La Cantacuzino. Fgcut raportul asupra tuturor
punetelor, afarA de portofoliul justitiei. La afazerea Pri-
mgriei, Cantacuzino a propussä rupem i, cu Carp ina-
inte, set' trecem mai bine in opozitie.
Vizier', 2 Noembre. Pasciottin oerut stgruitor sá
mg vadg. Urmare, probabil, a conversatiei de eri lamine,
cu Foa, director la «Tribuna' din Roma. Asupta tre-
cutului, Fasciotti explicg eg trebue sg-si fac,g meseria
el' a trebuit sà raporteze guvernului lui, care era tinuta
*) Ministrul Italiei. N. Ed.

www.dacoromanica.ro
128 NOTE POLITICE 1912

presei §i organelor noastre in räzboiul tripolitan. Mai a-


firmg cg vasele noastre au trausportat arme !!Asupra
prezentului reclamatia noastrg fatá, de Bulgaria, o ju-
decg el legitima', dar are putine sanse de a fi admisg, tmai
ales inteo conferintg; cg la o conferintg care va avea ca
bazg principiul nationalitkilor, vom putea vorbi de Cu-
tovlahi, nu de granita noastrg; c. ar trebui sg, tratAm
direct i cg se teme cg am pierdut pang acum un timp
pretios. Tot restul : dorinta de apropiere, etc.; regre-
tul lui ca in circonstanta prezentg, un neam latin sg se
simtei umilit.
Limi, 5 Noembre. Gr. Cantacuzino mi-a vorbit
despre conflictul dintre tatgl lui cu mine. I-am spus
limpede cg nu au fgcut bine sá se poarte politiceste cum
s'a purtat cu mine. El: Da! tatgl sgu a avut «des
torts», dar §i eu...», etc. Conteazg pe dreapta mea ju-
decatg, etc. Concluzii : nu aprobg pe N. Filipescu in pla-
nul lui de a se alege sef; cg Cantacuzino tatgl se opune
la aceasta; cg el personal nu acceptä; cä sef rámâne
C.arp ! Sg fiu Incà. odatg asigurat cg tatgl lui nu accep-
tg candidatura lui Filipescu. Tot pare cg rezerva mea
i-a speriat ! Convorbire cu Take : §tirile despre Bul-
garia ar fi mai bune; se poate spera ceva.
Primit o scrisoare dela Beldiman; nu mai stie
nimic dala Kiderlen, cu care stg prost de tot si Kiderlen
nici nu a instructii lui Waldthausen. ) Dupg dansul
Germania cocheteazg cu Bulgaria, si va: sprijini pe Aus-
tria sg se inteleagg cu Bulgaria pe spetele Serbiei. Des-
pre noi nu are grijg.
Dissescu a vgzut pe Rege; nu este manumit de de-
claratiile lui Filipescu, care in comunicatul din cEpoca»
uitä cá inainte de toate este Ministru «al Regelui», nu al
lui Maiorescu. Adaogg: «nu o sg meargg asa cu colegul
nostru, dar o sà meargg fgrg el».
Marti, 6 Noembre. Maiorescu, dimineata, la mine
acasg Faipescu, sub pretext cg Take desorganizeazg
partidul conservator, a vorbit lui Maiorescu de §efia
Maiorescu a rgspuns cà nu priveste pe bgtraiii par-
*) Ministrul Germaniei la Bueuresti. N. Ed.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 129

tidului chestia, i cá nu este momentul de a ne ocupa de


asa ceva. Crede cb.. dupa nebunia. dela Eforie, de asta-
primavara, cestiunea aceastA de sefie va ispravi prin a-i
rupe. eau'. Vorbe de blam. Confirmat &A Hiott i Desliu
sunt agentii aoestei lucrari. Se gandeste la viitorul mi-
nistru spre a-1 inlocui la nevoe. Se teme ca Regele sa nu
voiasca pe Lahovary, ceeace ar fi o cauza de slabiciune.
In afacerile externe, recunoscut ceeace banuiam, ea
Seculici a fast la Sofia, dar trimis de Take. Take mai
are acolo de agent pe Bourchier, ziarist englez, dela care
are stiri cà s'a prins o vorba. Faptul ca s'a anuntat ye-
nirea lui Daneff, dupei ce s'a vor bit la Sofia. ar indica
ca" poate esi ceva. De acord convenim ca la conferinta,
prima noastra chestie va fi granita, nu Macedonenii
Romani.
Confirmat ea. Beldiman sta rau cu Kiderlen, dar a
acesta budeaza i pe Rege, fiindca a aratat nemultu-
mire de rechemarea lui Rosen. Betie sau tembelism,
Kiderlen-Wachter afecta sa lase pe toti agentii lui farà
instructiuni.
Conversatie cu Fiirstenbergs) despre Kiderlen:
-aun butoro. gertat cu Tchirsky, ambasador german la
Viena, n'are raporturi cu dansul; s'a plans °data, ea
Berchtold a comunicat lui Tchirsky o stire ce-i trans-
misese prin batranul Szeczeny, ambasador austriac la
Berlin ! Foarte confidential, despre lucrarile noastre
cu Bulgaria, crede cá Regele nu este exact in curent cu
ce ar fi opinia publicä romana daca nu s'ar obtine ceva :
-va fi reactiune contra lui si mai ales contra Austriei. De
aci grija Rusilor de a o lua inainte, cá daca avem ceva
sá li se atribue meritul. Astfel alaltaeri (Duminica),
Schebeco i-a anuntat lui cá Daneff vine la Bucuresti,
cum acesta nu vine ou mama gbala Sá se stie cá prin Mus-
cali se face aceasta. Fiirstenberg adauga cá Daneff
stie de la Berchtold ea Austria incorporeaza cererea ro-
maná in propriile ei propuneri. Insistentei asupra teme-
rei de reactiune contra politicei austro-romane.Culanta
Regelui faja de Bulgaria Il nelinisteste; el o atribue in-
*) Principele de Fiirstenberg, ministrul Austro-Ungariei.N. Ed.

www.dacoromanica.ro
130 NOTE POLITICE 1912

fluentii lui Take, si ea poate duce la rezultatele negatives


de cari se teme Fiirstenberg.
Stimbitä, 10 Noembre. Intrevederea cu 11 ve-
nit dela Budapesta cu Vaida; ei sunt ingrijati de atitu--
-dinea lui Goga Ja intrunirea din -Brasov (fondarea tea-
trului). Directiunea partidului hotärAse c deputatii
provoace o dezbatere la Camerà i apoi, la nevoe, un ma-
nifest pe principiul nationalitätilor, repus in evident:A,
de afacerile din Balcani. Goga vrea un memorandum;
interventii dela Bucuresti ca Impäratul sà-1 primeascA;
congres national; nu se teme de violentä si nu despre-
tueste rubia ruseascä, (textual).AlarmA: Dejun la Brä-
tianu, care e calm, conferintä la 7 la Take. Filipeseu.
simtind ceva, i-a convocat la dansul eri i in fata lui
Goga a spus cá trébue sá ne unim cu Rusia si sa fäcem
iredentism contra Austro-Ungariei. Mihali, foarte
mirat, a refuzat sá ia parte la once discutie ! S'a rostit
foarte ciar in privinta aceasta.
Daminieä, 11 Noembre. Fdrstenberg a dejunat la
mine, Imi spune cá Daneff nu va intArzia sg vie; eh am-
basadorul turc la Berlin, care va trece mhine prin Bu-

Samedi, 10 novembre. Entrevue avec Mihaly venu


brusquement avec Vaida de Budapest, inquiets des agisse-
ments de Goga à la réunion de Brasov (fondation du tha-
tre). La direction avait décidé que les députés institueraient
un &bat à la Chambre et puis, si besoin, un manifeste sur
le principe des nationalités remis en évidence par les Bal-
kans. Goga vent memorandum, intervention de Bucarest
peur que l'Empereur l'accepte, congrès national; il n'a pas
peur de la violence et il ne dédaigne pas le rouble russe !
(textuel).
Grosse alarme : (Weimer chez Bratianu, (calme malgré le
désir de partir en guerre de Madame), conférenee it 7 h. chez
Take. Mais Filipescu ayant eu vent les a convoqués chez lui
(hier 4 h.) et devant Goga a parlé qu'il fallait s'unir b. la
Russie et faire de' rirrédentisme contre l'Autriche-Hongrie.
Mihaly abassourdi a refusé de prendre part h. toute discus-
sion. Il s'est exprimé très clairement là-dessus.
Dimanche, 11 novembre. Fiirstenberg a déjuné chez
mol. Il me dit que Daneff ne tardera pas b. venir; que l'am-
bassadeur turc it Berlin, qui passera demain par Bucarest et

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 13!
curesti si care va vedea, pe Rege, a vorbit cu Berchtold;
si cä, el Fiirstenberg duce disearg- Regelui rezumatul de-
claratiilor sale : Bulgarii sunt istoviti, vor pace& Turcii
vor si ei sá isprAveascg. Fiirstenberg crede cà vom ob-
tine prieteneste concesiuni dela Bulgaria, dac,5, le usu-
fám pacea. In fine, intre aliati a inceput ceartà mare ;-
peste trei zile criza cu Serbia va fi la paroxism : Austria
îi va pune conditii. Un port sarbesc e o imposibilitate.
Luni, 1 Noembre. Audientä, la Rege. Regele a v6.-
zut astAzi pe ambasadorul turc Osman-Nizam, care vine,
dela Berlin si Viena. 11 ggseste foarte bine. Din toatà
conversatia cu M. S., rezulta cà s'ar fi emis ideia cá Ro-
mAnia ar trebui sh." fie interraediar5, pentru pace. Acest
rol surade Regelui, dar ou mare discretie. Bulgarii vor
pacea imediatä, Turcii or don i numai prelimingri. Re-
gele crede chestiunea asa de complexA inctit vor tre-
bu lungi parlamentki pentru a degvArsi pacea- Mi se
confirm5, Voinuelile cá Regele intrevede posibilitatea de
a schiraba politica, externa. A spus lui Mihali eà pentru
moment nu trebue schimbat nimic, dar cá viitorul este

qui \Terra le Rol, a causé avec Berchtold, et que Fiirstenberg-


porte au Roi ce sdir, le résumé de ses déelarations. 1) Les-
Bulgares sont épuisésils veulent la paix. 2) les Tuxes yen-
lent aussi conch:ire. Fiirstenberg eroit que nous obtiendrons-
amicalement des concessions de la Bulgarie, si nous leur
facilitons la paix. Enfin, entre les alliés il y a &Slit querelle-
à couteaux tirés. Dans trois jours la erise sera a son apogée
avec la Serbie : rAutriche lui posera ses conditions. Un port
serbe est une impossibilité.
Lundi, 12 novembre. Audience Roi 6 h. Le Roi vu dans
la journée rambassadeur ture Osman Nizami qui vient de
Berlin-Wien. Le trouve très bien, calme, bien orienté. De
toute la conversation avec Sa Malesté, il résulte qu'on sus-
cite l'idée que la Roumanie devrait Atre intermédiaire pour
la paix, rôle qui sourit au Rol, mais avec grande discrétion-
Les Bulgares veulent paix immédiate, les Toms seulement
préliminaires paix. Rol croit question si complexe que né-
cessite longs pourparlers pour parachever paix. Confirm&.
mes soupcons que Roi envisage possibilité changer politique
étrangére. Il a dit it Mihaly que pour le moment rien ne
dolt changer, mais ravenir est reservé et que si même il y-
a une confédération balkanique, il faudrait voir ce que &est.-

www.dacoromanica.ro
132 NOTE POLITICE 1912

rezervat i cg chiar dacg va exista o confederatie balca-


micg, ar trebui vgzut ce va fi, etc. Mi-a spus: «A venit
vremea sg reformulgm ce .vrem in Bulgaria».
24 Noembre. George Stirbey imi comu-
nieg cg. N. Filipescu dat demisia astázi lui Maio-
rescu i c Maiorescu l'a rugat sg mai stea cAteva zile
pentru a aviza si a iscgli Mesagiul. Acuma imi explic
de ce la Consiliu, sub presidentia Regelui, Maiorescu l'a
interpelat ca s.-si dea pgrerea pe o simplg chestiune de
vorbg. George Stirbey adaugg cg Filipescu si-a ofe-
rit portofoliul lui Barbu Stirbey, care l'a refuzat pentru
recomanda pe Seulescu. G. Stirbey sustine aceastg
,candidaturà.' i dezaprobg pe frate-sgu cg nu a prima.
Arion mg face sg observ cg acelas Filipescu Ii oferise
lui portofoliul sg'u 1
Duminick 25 Noembre. In Consilittl de ministri
fixat astgzi biurourile Parlamentului i adunarea
-majoritgtilor pentru mAine. C,ine trebue sg vorbeascg
S'a cerut lui Filipescu, care a refuzat : «Un ceas dearAn-
dul am argtat lui Missir tot rgul ce cred despre situatie:
cum vreti ca sg viu acuma in public sg declar cg merg

mais que.... etc. Il m'a dit: temps de formuler ce que nous


voulons en Bulgarie !
Samedi, 24 novembre. Georges Stirbey me communi-
que que Nicu Filipescu a remis ce matin sa démission
liaiorescu et que Maiorescu l'a prié de rester quelques
iours pour aviser et de signer le Message. Je m'explique
pourquoi au Conseil sous présidence Roi, Maiorescu ra in-
-terpellé pour qu'il donne son avis, au fond sur une, simple
-question de mots ! Georges Stirbey ajoute que Filipescu a
of fert son portefeuille à Barbu Stirbey, lequel a refusé pour
reoommander Seulescu. Georges Stirbey appuie cette candi-
41ateur et blitme son frère de ne pas accepter. Arion, au
cercle, me fait remarquer que le méme Filipescu lui avait
offert à lui aussi le portefeuille 1!
Dimanehe, 25 novembre. Conseil le matin. Fixation des
bureaux Parlement et de la réunion des majorités demain.
Qui dolt parler I On désigne entre autres Filipescu, qui re-
fuse : «Je viens, une heure durant, de dire A Missir le mal
-que je pense de la situation; comment irai-je dire en public

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 133

treburile bine 1» Dupg, lungi discutii se hotgrgste srt,


se amaze adunarea. Colegii vorbesc de lichidare, etc.
Dupg, amiazg adunare la Maiorescu Cu Take, Xe-
nopol si Filipescu. Riedel e sustinut de Fiirstenberg,
care cere sg se dea corp propunerilor oficioase ale
Riedel. Un program intreg (7 puncte) care echivaleazg
cu o uniune vamald. Gräsim cu totii cg in imprejurgrile-
actuale este un fel de santaj ! Hotgram sg, o tgrdgänink
cat mai mult.
Discutgm cele patru granite studiate de Statul-Ma-
jor in privinta Bulgariei.
Maiorescu comunicg cg Thurn a declarat lui Saso-
now cg Austria nu putea participa la conferinta amba-
sadorilor dela Londra, decas t: 1) dacg nu e vorba de un-
port sarbesc; 2) Conferinta sg nu fie in Paris; 3) Cere-
in plus ca Romania sà la parte imediat. Punctul in-
tai admis, Cu rezerva cg nu este vorba de debuseu comer-
cial recunoscut neoesar; punctul doi admis; punctul trei"
rezerve, cg ar fi preanatur, cà ar da nastere susceptibili-
tgtilor statelo.r balcanioe, dar nu «non possumus».
Luni, 26 Noembre. Pranz la Ministerul afaceri-

que ea va bien». Après échange de vues, on decide remettre-


la réuninn. Les collègues parlent de liquidation, etc
3 h. et demie reunion. Maiorescu avec Take, Xenopol et
Filipescu. Riedel est appuyé par Fiirstenberg, qui officielle-
ment demande donner corps aux propositions officieuses de-
R. Tout un programme (7 points) equivalent it une union
douanière. Trouvons tous que c'est dans les circonstances--
actuelles un marché al la main! Décidons de trainer en lon-
gueur. Discutons les quatre frontières étudiées par Etat-
Major rapport à la Bulgarie.
Maiorescu communique que Thurn a declaré Sasonow
qu'Autriche ne pouvait participer conference ambassadeurs-
Londres, que: 1) s'il n'était pas question d'un port pour Ser-
bie; 2) si conference pas Paris; elle demande en plus que
Roumanie prenne de suite part.No. 1 admis avec reserve
qu'il ne s'agit pas débouché commercial reconnu nécéssaire;
no. 2 admis; no. 3 réserve que ce serait premature, que cela
éveillerait susceptibilités États balkaniques, mais pas de-
«non possumus».
Lundi, 26 novembre. Diner affaires étrangères err

www.dacoromanica.ro
134 NOTE POLITICE 1912

lor straine in onoarea lui Daneff- Daneff mi vorbeste


41e presupusul imprumut de 500.000.000; eu desmint. De
tinuta bancilor lor cu capital strain, cari toate,-ea si ale
_noastre, in timpul crizei, cauta, s. traiasca pe spetele
farii. De doug ori in conversafie a tinut s repete
Bulgarii nu erau slavi.
Martí, 27 Noembre. Sosirea Marelui Duce Nicu-
lae Mihailovici.
Vineri, 7 Decembre. Vlgdescu imi comunica ca a
fost invitat la mash' de Desliu, cu Olanescu, Nenifescu,
Greceanu, Saulescu, Bacalbasa, etc. Propuneri de ac-
fiune contra guvernului sub forma, mai întâi, a intra-
_rii lui Carp in activitate politica; Nenifescu si Olanescu
vor &auto, sa hotarasca pe Carp. Alta propunere: s'a
se alcatuiasca o lista comunalg cu Fleva spre a opune
listei oficiale. (Aceasta explica ameninfarea de eri a lui
_Filipescu).
Externe Blondel a adus raspuns ca Franfa
partaseste ideia ca România sá fie chemata la confe-
-rinfa ambasadorilor dela Londra, de cAte ori vor fi in-
terese romane in joc! Ambasadorii riu in ccinferinfe
-cu protocoale; simple conversatiuni pentru a inlesni ga-
sirea solutiunilor. A fost una, iar celelalte dupg Craciun.
Conferit cu Anton Carp asupra bonurilor de te-
aur, emisie propusg de el si de fäcut prin grupul Dis-
-eonto. El ar accepta si tipul 5%; propune ca pentru sub-
scripfia in fail sa se ceara subscriitorilor diferenfa la
aur. Formal specificat de mine cá nu fac nici o propu-
mere si astept una dela Berlin.
Miercuri, 12 Decembre. Carp de la Banca a venit
comunico cá imediat ce Petersen a sosit la Berlin,

Thonnenr Daneff. Daneff me parle de remprunt supposé de


500 millions :-je démens. De la tenue de leurs Banques
étranger, qui, tout comme les notres pendant la
arise cherehent it vivre sur le pays. Par deux fois il a tenu
-A répéter que les Bulgares n'étaient pas Slaves.
Mardi, 27 novembre. Arrivée Grand Due Nicolas Mi-
kheilovitvelt.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 135

a telegrafiat eh' Salomonsohn a oferit g vie g trateze


Bucuregti afacerea bonurilor de tezaur propusg mie de
_Banca Nationalà. Carp propune i redacteaza rgspuns
cal Salomonsohn nu are ce cAuta; ca sà faca.' sindicatul
o propunere i daca.' o accept eu in principiu, pe urmá
se va trata, fie la Bucuregti, fie aiurea. Cu aceastä oca-
zie Carp mg indeamn6 sá lugm atitudine mai hotgrâtä.
cu Bulgaria, cAci vom avea tot concursul liberalilor, ea'
.Regele trebue oarecum fortat, cum a fost in 1877 când
nu voia sä treaca." Dunarea, gi g nu ezitgm chiar fat.1 de
.nevoia unui ràzboi.
Blank mi-a oferit tainic o operatie de bonuri de
tezaur i preeátirea unui imprumut. I-am rahspuns Ag-
tept propuneri.
Verzea revine din Transilvania. Vàzut pe Metian
(cam zaharisit, dar filo-rus), pe Mihali Mitropolitul, pe
Barsan, pe Frâncu, la Sibiu pe Cosma devenit amic cu
Mihali, pe Mihu. In. genere poporul devenit filo-rus gi
agteptind de acolo ajutor. Sub scutul secretului : Het-
zend.orf vrea eázboi, Archiducele u (contrariu ra-
portului lui Derussi); aceasta ar fi lucrarea lui Ham-
burger, care s'a strecurat pe laugh' el gi l'a adus la jocuri
de burg, mai ales gratie zgarceniei: Archiducele vrea
sá castige avere pentru copiii lui !
Joi, 13 Decembre. Cerut lui Maiorescu un consi-
liu restrâns : Take, Flipescu i eu, pentru chestiuni
externe.
Vineri, 14 Decembre. Ne-am intalnit la Maio-
rescu. Take, Filipescu i cu mine. Am expus cá a sosit
-momentul sá luam decizii supreme; e,:a' dad, se inchee
brusc pacea, Romania nu va mai putea desehide un in-
cident : va avea Europa intreagA in spinare; iar dach
reincepe fázboiul, ne va fi greu g cgdem in spatele unui
popor cregtin in lupfá cu Turcia. Nu trebue ca faptul
Implinit g ne pung in pozitia de a nu fi in stare nici g
acoperim pe Rege, deschis prin mesagiul gu. Propun
deci o nota care g fixeze conversatia, cu toate urmarile
ei, dacá ni se rAspunde prin refuz.
Maiorescu obiecteazá cá lui Migu i-a fácut cunoscut

www.dacoromanica.ro
136 NOTE POLITICE 1912

Daneff cg va primi puteri pentru a trata cu el; cg She-


beko i-a fgcut o comunicare in acest sens. Riispund
cg Ong nu i se va face o notificare de guvern, s'ar pu-
tea considera lucrul ca neexistent. Qonvenim cg lui
Ghika i se va da instructii ca sg aibg confirmare la So-
fia. Suntem de acord cg trebue intrat pe calea decisivg..
Miercuri, 19 Decembre. Intrunire la Cantacuzino-
Prezenti Maiorescu, FiliPescu; Mi§u Cantacuzino,
Rosetti, J. Lahovary, Greceanu, Delavrancea, Vlgdescu.
Pangrati, Arion, Nenitescu §i. eu. Cantacuzino cere
actiune energicg; nota la toate puterile; preggtirile de-
rgsboi; Nenitescu acela§ sens.. Arion explicg de ce-
nu s'a mobilizat la declararea crizei balcanice «N'am
§tiut nimica». Vliklescu aratä, cg sunt interese ro-
mâne in sudul peninsulei balcanice; cere sg trecern.
In noua Albanie tot ce se va putea !mat milli din:
tärile locuite de Arcangni.Pangrati: Trebuia rnobilizat;
acum prea tgrzim; soldatul nu se va bate pentru pgmgnt
in Dobrogea (7 !). Th. Rosetti, franc §i deschis contra:-.
nu se joacg viitorul tgrii pentru o granitg in Dobrogea
Greceanu constata cá atunci cAnd (6 Octombrie) se ce--
rea partidului sacrificiul colaborgrii, amenintândul cu
spectrul operei mari care ar, fi indeplinitg de liberali, nu
se §tia nimica. Merge inainte, dar cere pe Carp in frun-
tea guvernului ! (Lahovary sare in sus). Lahovary
crede ch nu a fgcut nimeni politicg de viitor, care era
trebuia sg fie Confederatia balcanicg cu noi; in acest
sens sá lucrgm. Azi, cum stau lucrurile, evident trebue-
preggtiri pentru Dobrogea, de oarece nu am intrat in
actiune algturi de balcanici.
Maiorescu, foarte abil, explicg desfg§urarea convor-
birilor; explicg cum a adus pe Daneff a face el propu-
neri pentru Dobrogea : era un triumf; nu a articulat de-
cgt direct cu Bulgarii ce avem de cerut, spre a cruta susr
ceptibilitgtile lui Ferdinand, ca nu altii sg aibg aerul
cg-1 sugrumg. Crede cg tratativele vor dura 2-3 sgptg-
mani; i s'a declarat oficial cg Daneff are puteri pentru
a trata. Carp la putere ar fi o provocatiune la adresa.
Rusiei.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 137

Joi, 20 Decembre. Convorbire eu Fiirstenberg. A-


facerile cu Serbia, departe de a fi aranjate; Sarbii n'au
declarat nici odatä nimio Austriei, dar au dat o asigu-
rare numai Triplei Intelegeri. De altfel, comandantul
sarb al Durazului a declarat cal Europa toatä, nu l'ar
face sä-si päräseascA locul. In plus, Rusia cere Austriei
demobilizeze cOare in Septembrie a intrebat cineva
pe Rusia de ce mobiliza 1>>. spune Fiirstenberg. El e par-
tizan al räzboiului. Crede ea Arhiducele e acuma mai pu-
tin räzboinic decat inainte
In aceiasi searä Hranilovic imi transmite, din or-
din, salutul cu totul prietenesc al Archichwelui Frantz
Ferdinand-, intentiune väditä de a recastiga audienta
care. fusese propusä si nu avusese loc. Surd autorizat la
prima trecere prin Viena, sä, cer prin telefon o audientä.
Luni, 24 Etecembre. Filipescu îmi anuntä eh si-a
trimis demisia färä datä, ea sä fie la dispozitia lui Maio-
rescu; si ca pleacä la Smiina i Constantinopol. Se inä-
buse, nu admite ea Take Ionescu sä se substituiascä lui
Maiorescu in sträingtate. L'am povätuit. sä se dud,

Jeudi, 20 decembre. Conversation avec Farstenberg.


Les affaires avec la Serbie rien moins qu'arrangées, les
Serbes n'ayant jamalis rien déclaré à l'Autriche, mais donné
une assurance A la seule Triple Entente. D'ailleurs le com-
mandant serbe de Durazzo déclaré que l'Europe entière ne lui
ferait pas quitter la place. Et par dessus le marché la Rus-
sie demande A l'Autriche de démobiliser! «Est-ce que, en
septembre, quelqu'un a demandé A la Russie pourquoi elle
mobilisaitli, fait Fiirstenberg. II est partisan de la guerre.
Sur mon interpellation: il croit aussi que l'Archiduc est
ru.oins belliqueux qu'il y a quelque temps.
Kale soir, au Jockey, Hranilovici me transmet le saint
tout particulièrement amical de rArchiduc Frangois Fer-
dinand sur son ordre. Intention voulue de rattraper rain-
dience qui avait été proposée et restée en plan. Je suis au-
torisé, au premier passage par Wien, de demander au Colo-
nel Bardolf, chef du secrétariat, par téléphone, d'être mu.
Lundi, 24 décembre. Filipescu m'annoce qu'il a envo-
yé sa démission sans date, pour qu'elle soit A la disposi-
tion de Maiore,scu et qu'il partait pour Smyrne et Con-
stantinople. Il étouffait il n'admettait pas que Take Io-
lo

www.dacoromanica.ro
138 NOTE POLITICE 1912

sä, se odihneascA i sá vorbeascg in urmg, &And se va


intoarce.
Simbitg, 29 Deeembre. Am fost primit de Rege.
Asupra crizei externe: a blamat clevetirile zäpAcitoare
ale lui Take in sträinätate; asupra afirmatiei fácutä zia-
rului «Tagblatt» din Berlin, cá el cunostea i soarta vii-
toare a Prizrendului 5i granitele viitoare ale Albaniei.
Regele a exclamat : «Dar nici un ambasador nu o BA
mai vrea sä," stea de vorbá cu el !».
Asupra discursului lui BAdäräu cg, Regele si Maio-
rescu ar fi rugat pe Take Ionescu sä plece cât mai re-
pede, Regele imi spune : «Cum t Eu am cerut d-lui Take
Ionescu sä nu plece cleat dupa inchiderea Camerei si
el mi-a trimis räspuns cá dad,' mai intarzie n'ar mai gäsi
pe Kiderlen la Stuttgart !».
Regele priveste foarte 1initit eventualitatea unui
räzboi, regrea cà nu s:untem in Februarie pentru a avea
posibilitatea de a intra imediat in campanie. Gäseste, ca
si mine, pe divizionarii nostri, afarA de Cotescu si Pre-
san, foarte
Ora 3. Iritrevedere cu A. Carp dela Banca Natio-
nalä. .Noi modificAri propuse de Disconto., Räspuns de-
finitiv pe Luni.

nescu se substituat à Maiorescu à l'étranger. Je l'ai con-


seillé d'aller se reposer et de parler ensuite, à son retour.
Samedi, 29 décembre. Midi-une heure et demie, reçu
par le Roi. Sur crise extérieure blâme «doucement» les ba-
vardages ahurissants de Take à l'étranger. Sur l'affirmation
faite au qTagblatt» de Berlin qu'il connait et le sort futur
de Prizrend et les contours Albanie: «Mais aucun ambas-
sadeur ne voudra plus causer avec lui!». Sur discours BA-
d5rAu, que le Rol et Maiorescu auraient prié Take Ionescu
partir au plus tôt, Roi me dit: «Comment, J'ai demandé que
Mr. Take Ionescu ne parte qu'après clôture Chambres et il
m'a fait répondre que s'il tardait, il ne trouverait plus Ki-
derlen à Stuttgart». Envisage tranquillement éventualité
guerre; regrette qu'on ne soit pas en février, pour envisa-
ger possibilité entrée immédiate en campagne. Trouve, com-
me moi, nos divisionnaires très faibles, sauf Cotescu et
Presa n.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1912 13.9

Duminici, 30 Decembre. Noui extravagante ale lui


Take Ionescu (depesa Agentiei Române 29/11 Ianuarie).
Am scris pe dat6 lui Maiorescu urmatorul bilet : «Scum-
pe 'D-le Maiorescu, Asearà pranz la Fasciotti. Con-
versatia nu s'a invartit [leek in jurul intemperentei de
limbà a colegului nostru Take Ionescu. Apreciatiuni nu
mägulitoare pentru noi.
<azi gäsesc in depesile Agentiei enormitatea aci
reprodusà. Nu stiu care plenipotentiar (I) din lume a
dat vreodatä, in vileag ceeace are el sä, propunä parte-
nerului cu care trateazä,. Dar, afacerea Andrinopoli este
miezul intregei negociatiuni ce D-ta urmäresti; punctul
simtitor al situatiunei ! !
cDupà ce Take Ionescu se aseazii pe terenul fals
care a permis ziarului «Mir» o riposa atAt de victo-
iatA-1 cä, tae si puntea sub picioarele D-tale.
«Am prea mult sentimentul responsabilitätii noas-
tre, pentru ca sä, nu te rog sá telegrafiezi colegului nos-
tru säi se intoarc5, imediat. D-tale iti este greu sä, iei acea-
stà initiativä; de aceia te rog j iar te rog, s6 o dai toatà
pe spetele mele.
«Nu poate esi de aci, dach" Take Ionescu se supärii,
deciit o crizà. Räul ar fi mai mic decât dacà am continua
sà ne acoperim de ridicol i sà avem toatä, opinia
din Occident in contra noastrii.
«Sentimentele mele, etc. A. M. 30 Dec. 1912».
Räspuns : Luni 31 Decembrie. «Iubite D-le
Marghiloman,
«IacA telegrama expediatà (cifratà) lui Take Io-
nescu : Excellence Ministre Take Ionesco, Londres, Ho-
tel Ritz. «Autorisé par S. M. le Roi, je vous prie ren-
trer Bucarest. En ce moment votre présence plus utile
Maioresco».

3 h. Entrevue avec A. CarpBanque Nationale. Non-


velles modifications proposées par le Disconto! Réponse dé-
finitive lundi.

www.dacoromanica.ro
1913.

9 Ianuarie. Primul Consiliu dupá, intoarcerea lui


Take Ionescu. Dirnineata vázut pe Filipeseu, pe care
l'am indemnat stäruitor sä" vie, arátandu-i cá dacá, cum
spunea el, voeste sá intrebe pe Take cine i-a dat mandat,
eu Ii voi sustine. Fágáduise sá, vie, dar n'a venit! Con-
versatia mea cu el mi-a lásat impresia cá nu ar voi un
resbel dei recunoa§te cá, suntem inteo situatie penibilá.
Este. zice, desgustat de politicá; i-am propus attmci
aducem pe liberali, cari ei vor face rásboi. Solutiunea
nu i-a fost pe plac.
Consiliu. Maiorescu fácut atenti pe ministri asupra
inconvenientului indiscretiunilor ce se fac; interpelat
direct pe Bádáräu !
Expunerea situatiei fácutá de Prezident.
Take raportat i opinia ambasadorilor si desvelirea
conversatiunilor lui cu Daneff mai ales. <Puterile nu
vor resbel. Pace, pace».
Eu : GAsesc situatia rea. Pnblicul face pe Rege ras-
punzátor. Cei, mai ales, cari acrediteazd zvonul eh' Regele
stiind eh va fi resbel russo-austriac la primávarä, mena-
jeazá armata pentru aceastä eventualitate, Ii fac cel mai
mare ráu. Suntem jucária legánatá dela un grup de
puteri la celalt. Nu ese nimio. Trebue noi sin un sg, des-
legárnl situatia noastrá, cum au deslegat-o balcanicii pe a
lor. Si pentru a grábi solutiunea, cer o másurá militará.
In ori-ce caz, un consiliu sub presedintia Regelui pentru
a ne spune fie-care avizul si a-1 cere pe al lui.
S'a luat act si Maiorescu va cere acest consiliu.
10 lanuarie. Maiorescu cerut sá mä vadal, seara.
Arátat intai noua scrisoare demisie Filipescu pe teme-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 141

iuri copirgresti personale fatg, de Take. Convenit ad se


va primi, oferindu-se lui Arion. Sg nu vorbeaseg, nimeni
de aceasta.
Maiorescu cercat sg, afle pang unde merg in parerea
exprimatg de mine eri. Nu spus, dar am inteles cà voia
sg stie dacà mg, retrag eventual : oNu ai destulg incre-
dere in mine». Mi-a declarat cg, el nu a pitegsit unja Tur-
tucaia-Balcik. Daeä nu ni se da ce cerem, nu este mai
bine sg, ne adresgm puterilor 7 (Aceasta, a fost raportat
eri de Take cg este sugestiunea, lui Lichnowski la
Londra)
Am rgspuns cà atunci trebue reactionat in contra
atmosferei in presg fgeutA, de Take, cg, dgramarea ofe-
rità a fortgretei dela Silistra ar fi ceva satiegicalor. Am
propus ultima concesie : impgrtirea. deci neutralizarea
Silistrei. Gäsit admirabil.
11 Panuarie. Audientg la Rege. Am raportat cA
incaskile sunt bune, cg," petrolul i zahgrul swat in cres-
tere chiar asupra anului trecut, cg vgmile au scgzut,
ceeace este un bine, cgci nu se exportg, aurul nostru.
Am citit scrisoarea lui Vaida, din care rezulta cg
Mihali si Braniste voesc a se trata mai departe, atingan-
du-se nunfai tangential chestiunea electoralg; Maniu
voind sA pung, prejudicial aceastg. chestiune. Regele
sfátueste sg nu rupg, dar sg, prezinte chestiunea elec-
toralg ea un mijloc de a se alege si de a aduce partidului
travaliului (Tisza-Lucacz) contingentul roman in parla-
ment. Va interveni chiar la Archiduce. Guvernul actual
este cel mai bun ce poate avea Romania in Ungaria la
ceasul de azi.
Ce spuneti de ce s'a petrecut la Constantinopol ?
(lovitura de Stat jung-tureg,). E ceeace putea s'a," fie
mai bine pentru noi, cgci vom avea in sfarsit timpul sg
ne pregg.tim solutiunea noastrg.
Am expus toate ratiunile pentru cari cer o propu-
nere clarg, minimum al revendicgrilor noastre coprin-
zând la care sä,' cerem un rgspuns definitiv; in
caz de amanare, demonstratie militarg mobilizare,

www.dacoromanica.ro
142 NOTE POLITICE 1913

iar dacA nu mird iar nimic, ocupare i resbel. Am rris-


puns la toate argumentele.
Notez urmAtoarele declaratii : *) Irdsboiul in acest
moment ar fi cea mai mare nebunie. Un räsboi chiar vic-
torios ar aduce un alt räsboi peste trei ani (l) Ni se
recomandä, totdeauna sá" ajungem la o impäcare cu Bul-
garii, sá ne gindim chiar la confederatia balcanicä. Ma-
rele duce Nicolae mi-a propus-o i am zis da, daca- am di-
rectia ei. Eu : Dar oare Bulgarii vor consimti vre-
°data' Astäzi mai ales, &And cred ed pot sdli rhdä, de
noi De sigur nu...
Asupra eventualitätei cá noi, siliti sá ne retragem,
liberalii vor face resbel : «Dacd zic eu nu! vor putea
niá detroneze, dar nu vor putea face räsboiul».
Asupra consiliului : Maine nu voi putea sä, spun
nimic; sunt prea multe indiscretiuni; fie-ce lucru se
and; pot sá discut cu D-ta, sunteti partidul conser-
vator, cu D. Ionescu, celalt partid, cu Prezidentul,
cu ceilalti nu.
Am expus solutia Silistrei mixte. E o propu-
nere excelentä, dar nu trebue spusä, la nimeni; va fi e§i-
rea noasträ.
«La guerre en ce moment serait la pire des folies. Une
guerre méme victorieuse entrainerait une nouvelle guerre
dans trois ans (?). On ncus recommande toujours de nous
arranger avec les Bulgares, de songer même à la confédéra-
tion balkanique... Le grand due Nicolas me la propose et j'ai
dit oui, si j'en ai la direction. Moi: mais est-ce que les
Bulgares consentiront-ils jamaisi Aujourd'hui surtout
qu'ils eroient pouvoir se moquer de nous? Certainement
non...
Sur éventualité que floras, obligés de nous retire; les li-
béraux, eux, feront la guerre: «Si je dis moi, non! Ils pour-
ront me déposer, mais ne pourront pas faire la guerre».--
Sur le Conseil: Demain, je ne pourrais rien dire; on est trop
indiscret; chaque chose se eonnait; je puis discuter avec
vous vous Ates le parti conservateur, avec Mr. Ionescu
c'est l'autre parti, avec le Président, ear c'est le Prési-
dent, avec les autres non.
J'ai exposé la solution de Silistrie mixte:c'est une ex-
cellente proposition, mais il ne faut la dire it personne; ce
sera notre sortie.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 143

La p1em.e mai putin rece ca la inceput. E care o


atitudine pentru ca sá impedice prea multà pornire 1
Amusant : «Am spus D-lui Take Ionescu ca, nu
ar fi trebuit sà mearga la Londra...».
Siimbitä, 12 Tanuarie. Consiliu la Palat; Printul
Ferdinand de fatä; Regele palid, chip ostenit, nemultu-
mit.Cuvântarea Regelui : Lucrurile luat noua intorsa-
tura in urma evenimentelor dela Constantinopol. (Nota :
Cana s'a convocat, dupa cererea mea, C.onsiliul, nimic
nu se petrecuse inca!). Nu §tim ce va e*i.; va fi poate
din nou resbel : suntem In drept a cere ca afacerea noa-
stra sa fíe legata de tratarile generale de pace §i ca pu-
terile sà rezolve totul de-odata SA se ja trei puteri, spre
pilda Rusia, mai ales Rusia, Germania i Austria
li se spuna cA Roma,nia are o solutiune. Opinia publica
trebue condusa, iar nu ea sa, conduca.
Maiorescu expune ce s'a facut, cari sunt instructiile
date §i ca da, incape o staruitoare cerere de rezolvire ;
iar daca nu se obtine, sa se vada daca nu este bine cum
indicà Rege,le sà apelam la Puteri.
Filipescu: Sa se spung lamurit la Sofia ce c,erem, iar
nu sa mai provocam a ne spune ei ce dau; ga prendre
ou à laisser.» Regele : Atunci, ultimatum 1 Fili-
pescu : Da, pentru cà altfel era mai bine sa, nu cerem
nimic, de oare-ce prestigiul tarii e mic§orat. Romanii din
Ardeal, din Basarabia, din Bucovina, au ochii pe noi;
dacä e*im umiliti, tot prestigiul cade Take lonescu :
Lunga expun.ere de ce este foarte greu sá poi cere in
plina pace un teritoriu dela un vecin ; nu este exemplu
In istorie. Eu : Nizza i Savoia. El: Dar Franta se
ba,tuse pentru Italia la Magenta §i Solferino.Eu : Noi
la Plevna. T. Ionescu: In Dabrogea, la Tulcea, a fost
rena*terea bulgara, acolo prima *coala; e destul de mult
aduci pe Bulgari la o rectificare de frontier& care im-

Au départ, moins frigide qu'au début. Est-ce une atti-


tude pour empécher qu'on ne s'emballe!
Amusant: dit à Mr. Take Ionescu qu'il ne devait
pas aller it Londres...»

www.dacoromanica.ro
144 NOTE POLITICE 1913

plic párásirea názuintelor lor. El e categoric contra


.rásboiului; con§tiinta lui nu o permite
Regele : Un rázboi acum ar fi «la pire folie»; el nu
ja ráspunderea aceasta; el e un Rege bátrfin i atunci
(aratand pe Ferdinand), un altul tânár ar putea lua rds-
punderea.Filipescu explid &A nu cere nimio imediat.
Eu : Tot ce spune Take de trecutul istoric, mil
intäre§te in ideea. d Bulgaria nu va renunta real nici
odatás. ajungá la gurile Dunärei. Deci necesitatea unui
resbel, azi sau in viitor apropiat, trebue examinatä in
fatá. Cer sä, e§iim din incertitudine : suntem obositi de
tergiversárile i minciunile Bulgarilor. Deci : 1) Propun
ea in forma ce va crede Ministrul de externe mai bunä,
s5, se spuná lámurit care este minimul liniei ce cerem. 2)
Aceastá linie sä,' se precizeze de Rege, ori de guvern, ea
cea mai utilá apärärei, dar dad nu se obtine aceasta, sh
fie ruptura. 3) Silistra sá, nu lipseascä : ratiune strate-
gicá, dar mai ales cestiune de prestigiu, victorie moralá.
Dad nu se rä.spunde satisfácátor, cu nici un chip
sá nu recurgem la puteri. Se va ivi de sigur lupta de
influentá intre Tripla-Entente 5i Tripla Aliantä, §i a-
tunci noi vom plati «la easse», de oare-ce chiar amicii
nNtri nu vor putea, sustinându-ne, merge pâná la ex-
trem, de oarece noi nu mergem. Apoi dacá puterile nu ne
dau Silistra, pierdem pentru urma§ii noWi beneficiul
precedentelor stabilite la 1878 de vorbele lui Wadding-
ton §i lui Corti in favoarea Romaniei. Propun atunci
o manifestatie militará, care va aduce pe puteri sá ja a-
facerea in manä., nu din interesul nostru, dar din inte-
resul lor de a scApa pacea generalá !
Dupg discutie, se decide unanim : Actiune mai ener-
gid, cerdndu-se un rcispuns precis; ordin se va da in
acest sens lui ; acest demers se va aduce la cunw
tinta lui Schebeko s), Fiirstenberg i Waldhausen, iar
spre a dubla pe acesta i lui Beldiman la Berlin.
Dad nu avem fáspuns satisfäcätor, se va aviza din
nou. Qumunicatul in acest sens ; a fost primitá, redac-
tiunea mea, indreptatä de Maiorescu.
*) Ministrul Rusiei. N Ed.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 145

13 Ianuarie. 10%, Consiliu de Ministri. Sedinta pe-


nibila pentru Take Ionescu. Dintr'o depesa a lui Misu
din 25 Ianuarie, 7 ore 25, dela Londra, rezulta ca Take
a facut lui Daneff concesiuni foarte opuse celor ce ce-
rem. Take, ineurcat, a explicat cum se face &A a vorbit
de Qav.arna, câ,nd noi cerem Balcic. Ar fi pargsit chiar
Silistra. Intr'un interview de gazeta, slab desmintit,
ceva cam la fel...
S'a hotgrgt sa se inchidg, seria nesfgrsitelor con-
vorbiri si Misu a primit ordinul sei protocoleze propu-
nerile noasTré¡i ale lui Daneff. Daneff oferind consem-
narea prin scrisoare sau prixi proces-verbal, am ales a-
ceasta din urmg solutie ca sg oprim, daca se poate, ca
Daneff sa insereze comentarii sau sg, faca polemica.
Acest demers adus la cunostintä,' lui Schebeko, a lui
Fiirstenberg si lui Waldhausen, a fost insotit de co-
mentariul : csuntem cel din. urmg, guvern pacific; dupg
16 Ianuarie. La Maiorescu: Filipescu, Mih. Can-
tacuzino i cu mine. Explicarea preliminarg asupra ati-
tudinei lui Cantacuzen-tatAl, care alarmase pe Maiores-
eu. (Tntroducere in materiel).
13 janvier. 10 h. et demie. Conseil des Ministres. Se-
dint6, penibilä pentru Take Ionescu. D'une dépéche de Mika'
de 25 janvier n. st., 7 h. 25 de Londres, il résulte que Take
a fait à Daneff des concessions très oppcsées à celles que
nous demandons. Take, embarrassé, a expliqué comment il
s'est fait qu'il ait parlé de Cavara, quand nous demandons
Balcie. Il aurait abandonné même Silistrie. Dans une inter-
view du <Journal» faiblement démentie quelque chose
d'approchant...
On a décidé de clore la série des interminables pour-
parlers et Misu a regu l'ordre de protocoler nos propositions
et celles de Daneff ; ayant offert la consignation par lettre
ou par procès-verbal, nous avons choisi cette dernière so-
lution pour empêcher si possible que Daneff insère
des commentaires ou fasse de la polémique. Cette démarche
portée à la connaissance de Schebeko, de Fiirstenberg et de
Waldhausen, a éte accompagnée du commentaire : OsTous
sommes le dernier gouvernement pacifique; après nous»....
16 janvier. Chez Maiorescu Filipescu, Michel Canta-
cuzène et mol. Explication préliminaire sur attitude père

www.dacoromanica.ro
146 NOTE POLITICE 1913

Chestiunea bulgarh: S'a pierdut o lunh din vina lui


Take Ionescu. Maiorescu a trebuit sh spunh lui Kalin-
coff, care raporta o vorbh a lui Take : «Numai eu singur
pot sh angajez tara la Bucuresti, d-1 Misu la Londra».
Silistra ! Daca asi cere ilistra Rusiei 1 Cred ca
am avea-o indath. O invoialä ne-ar putea da poate o
perspectivh pentru Basarabial.Noi: Dar ce in schimb?
Putem sà oferim noi neutralitate in caz de conflict eu-
ropean7 El: Eu nu cred chi s'ar cere atilta. Pun o
cliestiune, chci voi vedea pe Rege asth searh... Mai gan-
diti-vh inch.
(N'am spus nici o vorbh: pentru mine, e vorba de
o sondare cerutä de Rege).
18 lanuarie. La Consiliu, Maiorescu comunicat
s'a incheiat protocolul intre Daneff si Miau., care se tri-
mite prin posth; dar cum Daneff a inserat i diferite
comentarii ale lui, acest protocol se va comunica de
Rege ministrilor dach, o va crede N. S. util.
(Am inteles cà Daneff face apreciatii asupra concesiu-
nilor neautorizate de noi si räcute de Take I. la Londra).
19 Ianuarie, Sâmbàtá. In vNeue Freie Presse»,
comunicath. de Cioräneanu, este o depesh amhnuntitä
asupra protocolului, in care se spune chi Daneff se mira
de contradictiile intre cererea noastrh i propunerile
lui Take Ionescu!
Azi la Camel% Maiorescu mi-a comunicat douä
depe,si. Una Beldiman, arhtand chi la Berlin guvernul

Cantacuzène, qui avait alarmé Maiorescu. (Introduction en


matière?). Que,stion bulgare: on a perdu un mois par le
fait de Take Tonescu. Maiorescu a dii dire it Kalinkoff, qui
rapportait un propos de Take : alias c'est moi seul qui
puis engager le pays à Bucarest, Mr. Misu à Londres!» Si-
! Si je demaadais Silistrie à la Russfie f Je erois
qu'on l'aurait de suite. Un arrangement donnerait peut-être
une perspective pour la Bessarabiel..,--Nous: Mais quoi en
échange Pouvons-nous offrir neutralité en cas de conflit
européeni Lui: Mais je ne crois pas qu'on demanderait
tant. Je pose une question, car j'aurais a voir le Roi ce
soir.... Réfléchissez encore. (Je n'ai pas dit un mot : A
part mol, c'est un sondage demandé par le Roi).

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 147

semnaleazg tonul mai ridicat al ambasadorilor rusi


o actiune niai provocatoare a Rusiei; dar totul la Berlin
este gata.
Alta a lui Nanu, ea' Sasonow i-ar fi spus cA (keg
Romania ar ataca Bulgaria, sg se stie eg Romania pierde
pentru multg vreme putinta de a-si a junge la implini-
rea idealului ei national.
Ghika din Sofia concomitent anuntg cg pe Ghesov
l'a ggsit foarte schimbat si calm, ca si Cum ar fi primit
asigurgri de undeva (Rusia).
Aceste trei depesi se in minunat...
20 Ianuarie. Botezul printului Mircea. Principele
Frederic-Eitel primit asearg 7.20 gara de Nord ; este
mare, frumos, foarte gentil.
23 Ianuarie. Interpelatia Virgil Arion. Maiorescu
a venit dimineata sg se asigure din nou cg nu-1 Oil-
sesc i 6, accept solidaritatea pentru tot ce s'a fdeut
pang azi. Dar am insistat si s'a angajat cg nu primim
nimic fgrg Silistra.
La Qamerg a acoperit pe Take, dar a ggsit mijloc
sa-i dea bobarnac cu interview-urile si mai ales sg de-
clare ccl nimeni n'a avut mandat set renunte la Silistra-
24 Ianuarie. Audientg la Rege. Ceva mai pu-
tin pacifist; examinat eventualitatea rgzboiului din
punct de vedere mai ales al greutgtilor tehnice si de
trai in Dobrogea.I-am'eerut din nou sà trimeatg pe Ca-
rol in strgingtate : se va duce(i) pe sase luni. Il trimete
peste 15 zile sg-1 reprezinte la botezul nepotului impg-
ratului : dar sg nu se afle Va vedea pe Brg-
tianu zilele acestea.
25 Ianuarie. Illaiorescu cerut sg ne explicgm clack
nu este bine sg provocgm pe liberali sg se rosteascg in
fine. Take I. anuntat cg liberalii nu vor "lua puterea de
cat cu conditia de a revizui Constitutia pentru a face o
nouci lege ruralei. Prin urmare, zis lui Maiorescu,
se confirmg cu totul informatiile ce v'am dat.
Maiorescu : Regele spune cg stie cu precisiune
liberalii vor impinge+ spre resbel, iar dacg acesta nu se

www.dacoromanica.ro
148 NOTE POLITICE 1913

face, va trebui dat Wei o activitate care sd fach diver-


siune: sufragiul universal i o expropriatie partiald, a
marei propriaciti. Eu : Convulsie pentru convulsie
cer eu un resbel care ne poate da cel putin o satisfactie
nationalh.
De ad i s'a trecut la afacerile cu Bulgaria. Maiorescu
adoptând modul de a vedea al lui Filipescu, propunC
si se adopth : se va da ordin la Sofia a se trata repede
hothritor ; se va pune Austria in ingsurà de a arhta
pan unde ne sustine.
(Inteleg ch s'a intrat in faza decizivh duph intele-
gere cu Regele, la care Maiorescu a fost la 12 ore).
Restul Consiliului : pledoaria lui Take contra rhz-
boiului.
26 Ianuarie. Foarte preocupat de noile minciuni
comunicate de Bulgari presei franceze («Le Malin»),
cum CA ei ne-au oferit linia dreapth déla Silistra la est
de Dobrici pânh la Balcic; fost la Externe. Maiorescu
mi-a comunicat convorbirea cu Fiirstenberg : *)
cerem sh ne spuneti dach Austria ".4i insusete preten-
tiunea noastrh, la nevoe redush la SilistraKavarna.

26 janvier. (Maiorescu conversation avec Fiirsten-


berg): *) Nous vous demandons de nous dire si l'Autriche
fait sienne notre prétention, au besoin réduite a Silistrie-
Kavarna ou le cap au dessus. Le Comte Berchthold a attaché
le grelot devant les délégations : nous avens eu le désavan-
tage de cette amabilité, puisque du coup la Russie a retiré
ses bons offices. La Rounia.nie ne peut accepter plus loin
les impertinences de Mr. Daneff, qui dans un protocole
donne un démenti à un Ministre roumain, quand il savait
que le Ministre n'avait pas le pouvoir de traiter, et qui fait
une proposition dans laquelle il omet une proposition anté-
rieure par l'intermédiaire du Ministre de Russie au sujet de
Medgidié-Tabie ! Fiirstenberg communiquera de suite it son
gouvernement, mais il demande que Maioreseu aussi fasse la
communication aux alliés.
Maiorescu portera le tout à la connaissance le nos Mi-
nistres. Le Roi accepte les perspectives de la guerre.
Le Roi lui a communiqué que Take lui avait annoncé sa
démission pour le cas de la guerre !

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 149

Contele Berchtold a päsit inainte in fata delegatiu-


nilor : am avut desavantajul acestei bundvointi, fiind-
cd de indatd Rusia si-a retras bunele ei servicii Ro-
mania, nu poate primi mai departe obrdzniciile d-lui
Daneff care, inteun protocol da o desmintire -unui mi-
nistru roman, cand stia cä acest ministru n'avea pute-
rea sd trateze, si care face o propunere in care omite o
propunere anterioard prin mijlocirea ministrului Ru-
siei, in privinta MedgidiaTabiei ! Fiirstenberg va
comunica indatd guvernului sdu, dar cere ca Maioresdu
sá facd si el o comunicare aliatilor.
Maiorescu va aduce totul la cunostinta ministrilor
nostri.
Regele primeste perspectivele unui resbel. Regele
i-a comunicat cd Take i-a anuntat demisia sa in caz de
resbel !
1 Februarie. Dimineata, Brdnisteanu, cu insis-
tenth' mi-a sugerat sä, mà vä,d cu Take, sä, aplandm ne-
'multumixile reciproce ca s5,-1 impiedic de a se da de
partea lui Cantacuzino Aceasta coroboreazá stirea
adusä, eri de Mitilineu cà Cantacuzinii au devenit paci-
fici in urma cuceririi lor de Take ! !
21/2 ore. Vizità o orà i jumdtate a lui Waldhau-
sen, in urma convorbirei mele de aseará la Vredenburch.
Este insdreinat sd-mi spund, ca la Berlin se doreste pa-
cea, cd Europa nu intelege un resbel european pentru
Silistra Am obiectat : pentru ce un resbel european 7 A
mai exprimat convingerea cä Bulgaria va da ceVa sa-
tisfdcdtor, dacd ea obtine Adrianopol
Am obiectat : afacerea noastrd trebue
inainte de rezolvirea crizei balcanice Am vorbit si de
ultima concesie a impgrtirei orasului Silistra
2 Februarie. Intrunire llfaiorescu cu Filipescu.
BrAtianu. rapora Maiorescu a comunicat Regelui chi tre-
bue Silistra si cd e gata sd ja puterea Astfel Regele are un
Ininister gata, deci nu trebue bruscat nimic si per-
sonal trebue adus Take Ionescu sá accepte o solutie
drasticd fatd de Bulgari, ca sd nu se retragh dupd cum
a amenintat.

www.dacoromanica.ro
150 NOTE POLITICE 1913

La Sofia nimic nou, de oarece azi se va putea vorbi.


Take I. propus Regelui ca pe laugh' Ghika sà trimeata
la Sofia om politic (asemanare cu Londra i jus-
tificare), si propune pe Lahovary.
3 Februarie. La 12 ore ne-am gasit la Maiorescu
cu Take. Eri, intrevederea la Sofia a adus : consem-
narea in scris a ce of era Bulgaria : Medgidia-Tabia i
rectificarea printeun triunghiu, a cärui baza la mare
sil se coboare 0114 la Karapcea; la extrem pana la
abla-Burnurn.
Ghika declarat cá regreta cá nu se da satisfaetie
nici la Silistra, nici la Balcic, si considera conferinta
virtual inchisa. Cum, in particular declarase
vede ca prezenta lui nu va putea continua la Sofia, Kal-
nicoff a alergat (11% ore) speriat la Maiorescu sa
recheme pe Ghika ! Schebeko, asemenea ingrijat vine
diseara la Prezident.
Noi, in discutiune. Maiorescu anunta cá crede chi
este momentul sei chemeim rezervele, nimic mai mult
deocamdata, ca sá poata da tarie celor spuse la Sofia-
Take : Trebue schimbat atunci ministerul, fiindca eu /zu
accept o mobilizare.Dar nu este mobilizare; asa s'a
cut si in Austria...Duce la mobilizare si la resbel, i eu
nu intru pe calea aceasta.
Lunga argumentare a lui Maiorescu pentru a indica
ca solutiune finala un arbitraj acceptat dinainte de Bul-
gari. Solutia convine lui Take, dar far& amenintare
Eu : Sá ne intelegem asupra ce voira sä, avem
(cu Silistra Take contesta), i daca nu este acord sa
ne retragem färä, a compromite chestiunea, astfel ca
urmasii nostri sa o poatil deslega fie si pe calea ar-
melon
Ne vora revedea dar repede cu secret absolut.
La 6 väzut la ceaiul S-ta Ecaterina pe Cantacu-
zino. Take nu a raportat exact vorbele lui. El ne-a spus
chi Take l'a amenintat cu demisia in caz de resbel, lu-
cru la care Cantacuzino i-a raspuns cu revolta; el Can-
tacuzino a propus chemarea de rezerve, fárá obiectiuni
din partea acestuia.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 151

4 Februarie. Intrevedere cu T ake, Bkräräu, la


Camerà.
Am cercat s limpezesc situatia noastrà reciprocA
nu caut sä, readuc pe Carp, nu am nemultumiri perso-
nale; m. simt desbinat pe chestiunea externä. Ei :
tnultumiti pe declaratia mea privitor Carp si interne.--
Am cerut deci chemarea rezervelor ca manif estatie de
/mire internci, ca putere de presiune diplomatica n a-
f arei. Take face inch' opunere, dar se va gAndi. Va fi
inutil, de oarece el este sigur cä, va veni o interven-
tiune a unor mari puteri !
6 Februarie. Conversatie cu Schebeko, la ministrul
belgian. Am expus toate ratiunile strategice de defen-
sivä cari militeazä pentru Silistra in partea noasträ. El
ascultând cu bAgare de seamä : «Dar nu se cu.noaste
acest punct de vedere si pretentiunea Rom'Aniei in acest
caz poate fi sustinutä prea bine. («Mais on ne connait
pas ce point de vue et la prOention roumaine est alors
très soutenable»). Articolul meu «Silistra» din «La Po-
litique», a fost reprodus de toate ziarele afarä de «La
Roumanie» !
7 Februarle. Fitipescu a venit sä-mi cearà din
nou ca el sä, demisioneze, pentru ca sà poatä, susti-
nand guvernul, sà inceapà actiunea de moarte con-
tra lui Take Ionescu.
La 12 ore la Externe, constat cu Maiorescu
nu putem accepta mediatiunea fárg rezerve.
8 Februarie. Chemat pentru amiazi la Reg e, care
särise «Vinerea» mea trecutà. Nici-o vorbit de afacerile
noastre din afaiä. A ascultat numai cu mare atentie
convorbirea mea cu Schebeko.
5 ore. Consiliu. Maiorescu comunicä raportul
detaliat al lui Ghika asupra faimoasei sedinte de Slim-
bätä, 2 Februarie. Foarte interesant. Am Insemnat pa-

8 février. Appelé pour midi chez le Roi, qui-avait déjà


sauté mon précédent vendredi. Pas un mot de nos affaires
étrangères. A écouté seulement très attentivement ma con-
versation avec Schebeko.
5 h. Conseil. Tout le monde exact. Maioreseu communi

www.dacoromanica.ro
152 NOTE POLITICE 1913

sagiul : «Daneff insin.ueazá cà opinia public-A romit-


neascg nu e atat de sincer excitatá si Regele, ajutat de
spirite clar-vázdtoare, ar putea face sá triumfe opinia
moderatá care ar putea mentine bunele raporturi intre
cele doug tári».
Färh atitudinea lui Take I. isi o roadele
dincolo de Dunáre
De insemnat cä, in cele 2 telegrame (din 4 si 5 Fe-
bruarie) privitoare la efectul produs la Sofia de propu-
nerea de medigiune a puterilor, Ghika raporteazá : co-
legul englez Ironside (foarte secret), crede ea' e o inse-
lciciiine, gratie cäreia 13ulgarii vor caStiga timp Neklu-
dow rus dinpotriva crede cá acceptarea de- chtre
Bulgaria presupune consimtimant la o cesiune ; Tar-
no-wski i englezul nu o cred sincerg si indeamná Roma-
nia s6 impue termen scurt. E drept cá. Schebeko ne pre-
vine s6 ne pázim de optimismul lui Nekludow.
Apoi deliberári... Au vorbit Take, Filipescu 1 cu
mine. Am regretat Encg, odatá cá opunerea lui Take
ra'a impedicat Dumineca ca sá convocám rezervele : a-

que le rapport détaillé de Ghika sur la fameuse séance de


samedi, 2 février. Très intéressant. Ai détaché le passage
«Danef f insinue que l'opinion publique roumaine n' est pa,s
s sincèrement montée, et le Roi, aidé des esprits clairvo-
yants, pourraît faire triompher l'opinion modérée qui pour-
rait maintenir les bons rapports entre les deux pays,» Déci-
dément l'attitude de Take Ionescu porte ses fruits de l'autre
cbté du Danube!
A noter que dans ses deux télégrammes du 4 et 5 février,
sur l'effet produit à Sofia par l'offre de médiation des puis-
sauces, Ghika rapporte: le collègue anglais Ironside (trèR
secrètement) croit que c'est une duperie grâce à laquelle les
Bulgares vont gagner du temps; Nekludov russe au
contraire, croit que l'acceptation par Bulgares suppose, con-
sentemen.t it une cession. Tarnowski et anglais ne croient
pas sincère et engagent Roumanie à imposer terme court.
Il est vrai que Schebeko nous met en garde contre optimismo
de Nekludov.
Ensuite déliberons. Ont parlé Take, Filipesco et moi.
J'ai encore une foiS regretté que ropposition de Take nous
nit empêché dimanche de convoquer les réserves: cela au-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 153

cest lucru ar fi dat altä infäti*are i alta accelerare


diatiunei.
Decis : Primim mediatiunea °feria, referindu-
ne la art. 6 din Conventia dela Haga. Mediatiunea tutu-
!or puterilor. Propuneri la St. Petersburg.. Vom cere
un termen scurt. o conditiune : e ultimul nostru
act de guvernämant; in caz de nereu*ità, tara va avea
de spus ultimul ei cuvânt. Hotärit entre noi discretiune
absolua.
10 Februarie. Maiorescu mi-a citit nota ce a 15,sat
fiecAruia din mini§trii celor §ase puteri. Din conversatiile
avute cu ei, reese ceeace bänuisem, eh' Sir Edward Grey
s'a pksälit i cu el s'au päcglit i puterile : el voia arbi-
tragiu i oferind mediatiune nu dat seamg eh' lu-
crul era definit, nu cum Il intelegea el, de trata-
tul dela Haga. De altfel incurcäturA este chiar, pentru
cä," la Sofia ei au propus mediatiune cu rezultat obliga-
tor, adica un fel de arbitraj impus ! Dota zile dupä
prima comunicare Grey, Sir George Barclay I') a primit
ol a doua nota cu arbitraj; el s'a dus sä, se consulte cu
Fiirstenberg, care l'a disuadat sä, vorbeasca de ea, de
oarece se fac puterile de twine.
Regele argtat lui Maiorescu scrisoarea Printului
Carol, dupä., conversatia ce a avut cu Impgratul Germa-
niei. Era rezumatä, in opt puncte. Punctul 6 purta: D.
Take Ionescu a fäcut foarte räu &A a mers la Londra !
...Aprilie. Convocarea congresului, pe deasupra
capului nostru, de Carp.
28 Aprilie. qonversatie cu Filipescu la curse :
Xarp nu voqte sä, rästoarne guvernul; el ar don i chiar
sä, dureze i la anul; dar nici eu nu vreau 1» Dar,
rait donné autre allure et autre aceelération it la médiation.
Décision: Aeceptons médiation offerte en nous référant
l'art. 6 convention La Haye. Médiation de toutes les puissan-
ces. Proposerons St. Petersbourg. Apposerons &Hai court.
Apposerons une condition: c'est notre dernier aete de gou-
vernement; en cas d'insuccés, le pays aura h. dire le dernier
mot. Engagement de discrétion absolue.
S) Ministrul Engliterei. N. Ed.
11

www.dacoromanica.ro
1-54 NOTE POLITICE 1913

cum este lucrul acesta, a§a, pe deasupra noastrà, deci in


contra noasträ Eroare, Carp voe§te numai
limpezeased situatia fatä de partid. Na se cautä nimio,
absolut nimio, In contra voasträ.Iar dupä zece minute
tot acolo, Filipescu spunea lui Fiirstenberg : «dans dix
jours j'aurai f... le gouvernement par terre !
10 Mai. Intrunirea parlamentarilor dela Olänescu.
14 Mai. Nouä, intrunire fiasco.- Demisia lui
Carp transmisä lui Ion Lahovary «prezident al clubu-
lui
12 Iunie. A doua cohferintä la mine. Explicatiile
lui Maiorescu au de§teptat multA atentiune. S'a insistat
.asupra nevoei unui faregram.
13 Iunie. Maiorescu primit trei comunicgri : 1)
Nanu telegrafiazg cA a väzut pe Sasonow, dfei incä
bolnav. Acesta crede cá resbelul este inevitabil. A ves-
tit pe Bulgari c.á in caz de actiune armatä a Romaniei,
Rusia nu va interveni i «laissera faire». Delcassé s'a
arätat tot ap. de «pesimist», i Romania e «arbitrul
2) Schebeko eomunicat identic, Cu adaos
ar trebui sà spunem accasta Bulgariei, bineinteles nu
Serbiei ca 85. nu 'devie intransigentä. 3) Fiirstenberg
recunoa§te dupä o depeä ad-hoc a lui Berchtold, eä. Ro-
mania are dreptul sä-si ocupe unja frontierä. Maio-
rescu pregätit depa5ä ca sg fie Bulgaria incunqtiintatä
&A, in caz de räzboi cu Serbia sau Grecia, Romania va
ocupa unja Turtucaia-Balcic. Va depinde.de autorizatia
Regelui pe care-1 va vedea la 7 ore.
Pärerea Maiorescu : Bulgaria a tot täräglnit ca
sä-§i pregAteaseä mcbilizarea i a rupt once alte tratäri
(tirea datä de Schebeko). Deci ea stie cá perde granita
ce vom lua,probabil cu credintä cä nu vom merge mai
departe. Austria vrea räzboiul acesta : incredere in su-
perioritatea Bulgariei. In discutia cu Schebeko, Ma-
iorescu emis opinia: «Ei sperä probabil sá reía
Schebeko: «Dar cine Ii va läsa sá meargä, la Salo-
nic?». (Ils espèrent peut-être reprendre Saloniquel
Mais qui les laissera aller à Saloniquel).

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 155

Azi dimineatá v5,zut pe (Jristescu venit dela Si-


listra. (Delimitarea celor 3 km. dela Silistra) : Nenitescu
slab; °ulcer calamitate de vorbg; Al. Lahovary superior.
14 Iunie. Intrebat Maiorescu dacg odatà cu
trarea in Bulgaria nu formulgm cererea de o Macedonie
independentg. Suntem absolut de acord. Imi comunicg
Blondel a cenit azi dimineatg sg mobilizgm pe datg,
de fricg ca Bulgarii sg nu striveascg in zece zile pe
Serbi. Rgspuns Ca' ar fi o pagubg inutilg, de oarece in
5 zile put,em fi gata.
Textul depesei ce era sg fie trimis aseará, modificat
In sensul c5, anuntgm o actiune militará fgrg a argta
limita. Fiirstenberg a argtat lui Maiorescu frica
'Take Ione,scu a devenit prea mare amic al Rusiei..
La 12 ore la Rege. Vorbim de afacerea balcanieg.
Regele : Cum se declarg resbel, ocupgm unja noastrg,
din Dobrogea i prin Turtucaia. Dar tratgra 24 saii 48
ore, cerând : 1) S5, ni se recun,oascg fruntaria. 2) gá, se
la angajament cg nu se va rgpi Serbiei altceva decAt
ce dgdea Bulgariei tratatul ei cu Serbia. Am expus
.teoria mea cu Macedonia. Regele nu se opune, dar de
studiat cine ar garanta existenta ei. 86 caute Maiorescu
tot ce s'a zis la inceput de Bulgaria relativ tocmai la
autonomia Macedoniei.
Conferintg la Cantacuzino, cu mai multi parla-
mentari. Unii pledat cglduros neceSitatea, de a alege un
set Bung intelegere. Lupu Costake mi-a confirmat
Tutovenii sunt dobAnditi,
19 Iunie. (Guvern national I Mobilizare
Fost dimineatg la Maiorescu din cauza
mansetg al «Universului». Maiorescu calm, imi dg des-
mintirile atenugrile ce sunt de dat in jurnalele noas-
tre. Imi comunicg : Depesa lui Beldiman. Daneff a dat
asigurgri cg a dat ordine precise ca truPele bulgare sg
nu se dedea la niel o ostilitate. Se considerg la Berlin
-cá si acesta este unul din mijloacele dilatorii obisnuite
-ale lui Daneff. Depesa din Sofia cg Daneff a fg-
cut oficial cunoscut ministrului rus cg este gata sg
-meargg la Petersburg.

www.dacoromanica.ro
156 NOTE POLITICE - 1913

Atribuind lui Take atmosfera excitatg a cercurilor


noastre, ajungem a vorbi de svonul cu cabinet national.
Maiorescu imi spune cì Brgtianu &and a fost la 17 Iu-
nie la Rege si i-a dat un memoriu, ar fi zis cg in caz de-
resbel partidul liberal este gata sá ja participatia lui
de rgspundere. Regele nu ar fi rgspuns nimio; nici Ma-
iorescu nu a adAogat ceva. El Maiorescu admite ideea,
de oarece situatia lu este slabita.' de Filipescu si de tot.
ce se petrec.e la Iasi.
Eu : Nu se poate admite ideea decat dacg la prima
stire a resbelului, conservatorii dizidenti nu dau tot.
concursul lor §i nu inceteaza once polemicg.
Supravine Take foarte intepat : suntem in stare de-
resbel, trebue sa mobilizgm imediat. Maioreseu: Nu.
$tirile sunt allele. Peste o zi, doug, se poate; imediat
nu, &gel putem ramâne caraghiosi si cauza pag-ube inu-
tile.
Schimb de veden i asupra hipotezelor. Se recu-
noaste ca trebue cand s'o face mobilizare, sg mobilizgm.
toatg armata. Trebue sa trecem Dunarea chiar in
op eratiilor.
Dar convenim ca se va telegrafia la Sofia, Belgrad,
Athena, spre a se sti daca guvernele respective se con-
siderg in stare de resbel. Pela rgspuns va Marna deci-
zia noastrg.
44 ore. Arlon, Neniteseu, excitati. Ei cer mobili-
zare grabnicg, altfel vom avea o mirare a armatei (I !).-
Necesitatea unui consiliu de mini§tri. Nenitescu foarte
aprins.
Sunt incunostiintat de Metaxa Doro ca Honig-
mann aduce la «Adevgrul» un articol de reportagiu (dela
Take), ecl pad seara ori se face mobilizarea eu un
guvern national, ori se retrage Take.
Vestesc pe Maiorescu care se mirg, fiind dat tonul
conversatiei de azi dimineatg. «Adevärul» contine
efectiv ca In guvern este divergentg, Take fiind pentru
mobilizare, Maiorescu, Marghiloman si Cantacuzince
contra; ch. Take va demisiona dacg nu se face mobili-
zare, etc.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 157

La C,apsa, ai lui Take fac atmosfera, Xeni in cap.


In aceasta directie, eAtiva obisnuiti de acolo, cu Emil
Sturdza in cap, incep o manifesatie pe strade, la legatia
sarba.
Maiorescu 6 ore Palat. Chemat la 8, el imi
apune: Ragele linistit, binevoitor; mobilizarea ar fi ridi-
,cola daca dupa opt zile ar trebui sä demobilizam. S'a
vorbit cu Take de guvern national; nu place Regelui;
liberalii ar considera tot partidul n colaborare drept
jumatate de guvern, i ei restul; cea dintai vorba ar fi
demisia lui Avereseu, cAnd el a pregatit toate planurile;
Take fricos : ad este cheia atitudinei lui; Regele Il va
cherna spre a-1 mustrului. Mine la 5 Consiliu la In-
terne.
Take insa trimis scrisoare pentru a protesta con-
tra articolului din «Adevarul»; ca. este furios; cà va
inchide usa j scara ziaristilor ; ea sa mä, vesteasai
pe mine, care cu drept euvânt trebue sä fiu furios.
20 Lillie. Mobilizarea. Roumanie» publicat
asear, editie speciala pentru a desaninti qAdevarul»
Azi la 104 fost la Maiorescu. Imi spune: peste
noapte sosit raspuns la intrebarea mea; Bulgaria nu se
reeunoaste in stare de resbel; Daneff reinoit ordinul in-
cetarea ostilitatilor; 'jug, adaoga Ghika, nu crede nimeni,
(Nota : dupa informatii precise Daneff va demisiona).
Belgrad se declara in stare de resbel, dar nu va face
primul pas pentru a-1 declara oficial; Pasici, in termeni
politici, exprima rugaciunea ca. Romania nu va aban-
dona Serbia. Athena recunoaste ca este atare de res-
-bel i o5, el va continua; nu voeste sá ja initiativa sa-1
declare formal Ong nu se va intelege cu aliatii Serbi-
Muntenegreni.
La 8 ore Maiorescu trimis Regelui depesa, expri-
mand n seris avizul cá trebue fäcuta mobilizarea. Re-
sele raspuns ca de acord in prineipiu, pregateasca tot
vina.la 12 Palat Maioraseu gasit in conferinta pe
Itege cu Averescu i aarjeu i Printul Ferdinand. Is-
calit imediat.
La 5 Consiliu. Aflasem de mare enervare in pu--

www.dacoromanica.ro
158 NOTE POLITICE 1913

blic. Nepublicandu-se decretul, Se speculeaza c mobili-


zarea nu este reala, cá. s'a amânat pe 3 zile. «Epoca»-
violenta; placarde (datorite lui Take Polikrat, se af ir-
mg) atkgtoare. Altele, de origina liberal, ne acuzä, de
crimä, ca vrem s. ne a1im cu Bulgaria, etc.
Insist pentru publicarea ime.diata a decretului. GA-
sim in el o fraza rau redactata, punând ca termen de
Incepere data de 23 Iunie, ceeace da un pretext plau-
zibil agitatiei. Maiorescu merge Palat i revine cu de-
cretul corectat. Se face editie spec'iala a Monitorului.
Manifestatie la Palat. Unii poarta banderole cu
Jos Austria. Gura mare, nimio serios.
22 Tunic. -Examenul zituatiei cu Maiorescu. Fas-
ciotti cam, rhios, dar guvernul lui aproba, bine 'bate-,
les nu oficial, atitudinea României. Filistenberg re-
zervat, dar daca Austria ar face pieclica la trecerea
de arme sau, munitii, Maiorescu Il va ameninta pe data-
cá ne «adresam», Rusiei. (De fata era si Harjeu). Ger-
mania lash* mana ne-a transmis, fara comentarii,.
dar ne-a transmis cererea Greciei catre Imparat ca Ro-
mfinia sá nu o abandone !
Maiorescu (Regele) considera cá avem u.n mandat
tacit dela Europa. Berlinul sprijina nota general&
ea Europa sa nu se mai amestece.
23 funie. Ma due Buzau. Trecut pe la 9 dim. la
Maioreseu dupa vesti. Mi se arata (ferindu-ne de Neni-
tescu prezent) o telegrama din Sofia. Text citat de Ma-
iorescu : Ferdinand cautä conversatie secreta cu Ghika,
&grub, i-ar fi zis : «Mes ministres sont inintelligents et
m'ont tromp6 !».
Pe &rum intAlnit pAlcuri de oameni ducându-se la
regimente, voiosi i Cu urale.
24 lunie. Arion imi povestea svArcolirile lui Take
pentru un guvern national si ultimul cap de opera :-
presidentia gen. Culcer, când soseste Take. Pentru el un
guvern national este indispensabil, fie pentru a decide
pretentiile Romaniei, fie pentru a raspunde vre-unef
propozitii bulgare, daca o introduce Austria. Un atare
guvern nu se poate cu Maioreseu,.pentru ca nu-1 vor

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1913 159

liberalii. De ce nu-1 vor


Probabil, dar nu o spun,
pentru a nu au incredere in el ; la 11 Septembrie
dacà ar fi ascultat propunerile (I) Bulgarilor, ni-
mic nu ar fi din ce este azi. Pe fa, pentru c cel
mai vechiu prezident de consiliu trebue sé fie sef intr'un
asemenea guvern. Atunci s'a propus i primit Kalen-
deru. De ce nu-1 vrei tu °I Am gésit aJta combinatie :
Culcer ministru de rgzboi i prezident de Con'siliu,
trei liberaU. La aceasta i-am.redus. Liberalii ar prefera
pe Zosima
Evident am skit in sus. Am intrebuintat vorbele
de cnebunie» si de «fricg» (doug ore ! !). Nu admit deca
o formé. politicé: dacé Regele vrea un guvern national,
Maiorescu poate lua demisia a trei colegi i sé le ofere
asa se va sti de tar c greutAtile nu vin
dela noi.
Take adaogg : Crede, dar nu stie, cà Regele ar vrea
un guvern national, pentru, cá Regele nu i-a spus-o.
Sfatul meu : Lasa sä doarmé toate aceste chestiuni si
când nevoie va fi, Maiorescu sé le reja. Pus in curent
pe Arion i Cantacuzino, MI% a da numele lui Zos ima.
In, curs de vorbé, Take Ionescu zice c nici odaté
cu niciun pret el nu Va mai intra in viitor inteun gu-
vern cu Filipescu. Tot asemenea, liberalii nu ar
primi un guvern Harjeu (pentru .ch.' este vorba de un
Ministru de rézboi prezident de Consiliu!), pentru eh'
Ii cred in mainele lui Filipescu.
25 Arnie.-- Am fost la Maiorescu pentru a-i, spune
ce mi-a comunicat Take Ionescu. L'am conjurat, In in-
teresul fàrii, sh ja frane,le in m'ang i sà taie pofta lui
Take de a enerva actiunea guvernului si de a nelinisti
pe Rege.
El: Nu am vorbit Regelui i Regele nu mi-a vor-
bit; din contra, ca ultimé manifestatie de incredere mi-a
arétat i planul secret al campaniei. Vom siMula trece-
rea pe un punct, i vom debarca aiurea. (Maiorescu nu
mi-a zis unde (spre Oorabia 7); pretinde cé nu a urmat
cu interes nefiind competent.). Nu vorbesc Regelui ca
sa nu dau impresia de disentimente In g-uvern. Voi

www.dacoromanica.ro
160 NOTE POLlTICE - 1913

sfätui s5, te cheme pe d-ta sg-i vorbesti. Daca Regele


vrea un guvern national, desi nu cred c5, se gandeste
la asa ceva azi, si eu cred &A forma acceptabil5. ar
fi s`á ofer eu o participatie lui BrAtianu. Maiorescu mai
crede &A Take Ionescu s'ar putea gandi la un guvern cu
Batianu, in care sá prinda si pe 015,nescu sau Gre-
ceanu (1). De alt6 parte trebue s'O' fie si alte combina-
tii FilipescuVintilä, (°!).
Asupra mobilizgrii, &and am afirmat eu c5, or
fi de necrezut sá.' fie inlAturat Maiorescu, cad triumfä"
politica lui si la ceasul ei, el imi face parte de o in-
formatie csecretisinA» : La 20 Iunie, &And a propus mo-
bilizarea, Regele voios spusese «da, acuma este utildo;
el care cu 48 ore inainte zisese Cá. «ar fi ridicol sá mobili-
zeze pentru a demobiliza».
Reveniml asupra acestui punct, imi comunicg, : in
dimineata zilei, din Berlin venise stirea CA Austria mij-
locise la Imp6rat ca el A facA presiune el dac6 Aus-
tria va aduce propuneri din partea Bulgariei cA aceasta
ne acordá frontiera, noi s5, o primira. Berlinu1 a fás-
puns cá nu se insgreineazä, cu ac,eastg misiune si c'a. Ro-
mania are dreptate sà-si caute satisfactia ce va voi I
La intrebarea meo, Maiorescu imi spune &A aceasa asi-
g-urare a venit parte prin Beldiman, dar mai ales direct
la Rege, din Berlin !
Acum se explie,A si schimbarea Austriei, si comuni-
catul dat presei ungare si articolul din «Lokal-Anzei-
ger». Nu s'a comunicat aceasta lui Take. Iat5, comu-
nicatul dat presei ungaxe : Budapesta, 24 Iunie.
«Fata de qtirile fanteziste si nelinistitoare in urmo ac-
tiunei militare a Romaniei, Ministrul de externe Austro-
Ungar a dat ziarului unguresc urmAtorul comunicat :
«Once ingrijorare exprimat5, de ziarele unguresti
cu privire la atitudinea Romaniei este nefundatä. Agi-
tatia opiniei publice românesti este lesne de inteles. Ul-
timele evenimente au dovedit &á se incearc5, realizarea
unei Bulgarii mari si Romania are tot interesul ca SA
ja o atitudine contrarA. Relatiunile dintre Romania si
Austro-Ungaria n'au fost un moment periclitate. Dac5.
intre Romania si Bulgaria a isbucnit un conflict, cau-
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 161

gele nu trebue cautate in relatiunile dintre Austro-Un-


gana si Bulgaria, ci exclusiv in raporturile dintre Ro-.
mania si Bulgaria. Monarhia îi dä toata silinta ca
asigure pentru viitor bune raporturi intre Romania si
Bulgaria, fail a se ajunge la conflicte mai grave».
In legatura : Dr. Mamulea zis lui Gr. Cantacu-
zinc: «S'a oferit Turtucaia-Balcic si nu s'a primit!»
Iatä ce publica «Epoca» de azi despre mine :
«Se zice cä d-1 Marghiloman e pe cale de a parasi pe
4:1-1 Maiorescu. Aceasta nu ne mira; la d-1 Marghiloman
a. ajuns un obicei. Numai contrariul ne-ar fi surprins».
Pranz de gala pelitru Teodokis. Conferit cu Ma-
iorescu i propus alianta. Maiorescu arata cä pang nu
s'ar schiraba unele lucruri cu Macedo-Románii, timpul
nu a venit; o alianta s'ar putea urma numai dupa o
confraternitate de arme. Convenit despre o conventie
militara; un Lt.-Colonel dela Stat-Major va pleca maine
cu misiunea la Athena.
Dupa masa, Beidcirdu, care.a deschis vorba (pro-
babil prevenit de Brciniaeanu, cu care am vorbit azi
care are mari inclinatii pentru el), recunoaste cà actiu-
nea Romaniei incepe cu maximum de sanse bine aduse
de Maiorescru si daca guvernul national ar fi sa fie, el
nu se poate face cleat sub firma Maiorescu. M'am
declarat multumit. Am scapati, dinadins, vorbele de
«nebuniile lui Take». Raspunsul lui Branisteanu a fost
tipic: «cum sa nu fie si el (Take) ingrijat, cand libe-
ralii au declarat Regelui cal nu mai pot da concurs gu-
vernului». I-am spus cà premiza aceasta este falsa.
25 Iunie. Take fost la Maiorescu, exasperat de
1111 articol din «Inainte» si de altul din «La Politique»
contra guvernului national, zicki' ca el va raspunde
prin «La Roumanie». SA nu fie el de vina daca din po-
lemic,à.' ar esi o criza. Nu Bratianu a cenit guvernul
national (cum zice «Inainte»), ci el, Take Ionescu; cà la
dansul este un. caz de constiinta, etc.
Maiorescu i-a spus limpede : daca ai curajul
taergi cu noi, nimeni nu poate cere ceva, si deci nu ar-
ticolele de ziare pot rinrauri asupra situatiei.

www.dacoromanica.ro
162 NOTE POLITICE 1913

Am declarat imediat adevgrul : n'am inspirat qIna-


inte» i desaprob termenii ziarului. Gunosteam sensul
articolului lui C.iorgneanu din «La Politique», articol
obiectiv si de doctring.
Audientg la Rege. Regele mi-a argtat ultima
depes6 a lui Ghika. Succesele Shrbilor sunt reale. fgrg
a fi asa de zguduitoare cum se pretinde la Belgrad. Re-
gele Ferdinand s'a intors la Sofia pe neasteptate
zice bolnav. Ministrul rus incredintat secret lui Ghika,
cg se va arunca la picioarele Tarului pentru a impune
pace i &A El vrea sg facg «dar» României linia Turtu-
caia-Balcic, pe care Austro-Ungaria nu a putut-o ob-
tine, usurandu-se situatia e despre Sarbi. (Ghika crede
eomunicatia tendentioas6).
Regele nostru se ocupg de ultimatum (care va fi
vag : desechilibrul in Balcani); regretg cg Bulgarii nu
si-au mentinut superioritatea rgzboinicg cel putin Ong
am fi trecut noi Dunärea: afirrag cä, vrea acuma rgz-
boiull
In politicg interng; nu se gAndeste la o posibilitate de
conlucrare a tutulor partidelor, decat liberalii intrand
in cabinetul Maiorescu. Directia Maioresou a fost bung,
a reusit, i nu vede de at nu ar continua. $tie cg Take
este lesne impresionabil
La 27 Unie la 8 ore, trecut in revistg corpul grg-
nicerilor.
La 9% m'a chemat Maiorescu. Trebuia sg pre-
ced pe Take. Mi-a argtat doug depesi: ale lui Dabija
Statului-Major, preverand cg Bulgarii vor implora si
cg se va pierde tot rezultatul mobilizgrii ; ea Bulgarii
sunt la aman, si «au pierdut capul».1 Regele a scris lui
Maiorescu cà trebue transmis Bulgariei declaratia cg
vom ocupa fruntaria Turtucaia-Balcic. Regele adaugg
«Vei redacta d-ta mai frumos si imi vei aduce depesa
la ora 11».
Maiorescu preggtit textul : Intemeiat pe faptul cg
comunicat la tiMp cg in caz de räzboi vom inter-
veni; cg n'ara prima rgspuns; cg a fost rgzboiu provo-
cat chiar de ei fgrg observarea regulelor elementare de

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 163

denuntiatiune; c deci vom ocupa unja sub rezerva ac-


tiunei noastre ulterioare. -7 Qum a venit Take, am reci-
tit textul; Take s'a opus la declaratia fina1 si am con-
venit sg, declargm guvernul a dat ordin armatei sale
s. intre in Bulgaria. Transmitere subordonatá, declara-
tiei Statului-Major cg este gata.
Maiorescu a plecat la Statul-Major, unde a gásit pe.
Printul Ferdinand. Dupa asigurarea lui Averescu c tru-
pele din Dobrogea sunt gata, s'a transmis depesa la
Sofia. 0 a doua depesI cere lui Ghika s piece si s5, lase
Italiei arhiva. Acela4 ordin luí Pkleanu la Rusciuk.
RAmas cu Take in lung5, conversatie. $tiu cá s'au.
isprgvit relatiile lui cu Brätianu «nici nu poate fi alt-
fel inteun partid in care Vintird ja «le haut du Dave.» I
Expunem Coroana la ura liberalilor; de la 1908 libe-
ralii conteazá, cá, in caz de rázboi, vor participa la pu-
tere. Am obiectat pe data ca Maiorescu este gata s5,-i
pofteascg, dar ei vor s'a"-1 scoatà. Ultima sfortare : Th.
Rosetti prezident, Maiorescu Internele, Eu Finante
_

sau Rgzboi, Costinescu celait Minister, lAsat de mine.


Am declarat cá, once, fárA Maiorescu sef, deschide ches-
tiunea, Carp. Vorbit si de viitor.- Cred imbunat Cel
putin Maiorescu a fost mirat de tonul lui la Consiliu,
nestiind dé unde vine schimbarea.
La 51/2 ConSiliu: mAsuri financiare, chestiunf
de adrainistratie, convocarea Camerei la 3 °Nile.' -
La 7 ore Maiorescu a fost la Schebeko; i-a cetit
depesa noastrg : (a) «Dar aceasta e rázboila, este o
ocupatie : o sä, se vac1á ce va veni in urmä. Tocmai
Bulgaria cerea -arbitrajul nostru cu concesiunea eh' con-
ventia in contra ei e pus5, la a parte, si d-1 Sasonow do-
reste tocmai ca România ssá, facsá presiune asupra Gre-

<<Mais c'est la guerre. C'est une occupation: on verra ce


qui viendra ensuite. Mais justement la Bulgarie a demandé
notre arbitrage, avec la concession que la convention entre
alliés est raise de cbté, et M. Sasonov désire justement que
la Roumanie fasse pression sur les Grecs et les Serbes pour
consentir Vun arraistice.

www.dacoromanica.ro
164 NOTE POLITICE 1913

cilor i SArbilor, pentru ca s consimta la un armistitiu.


De 10 ani incoace suntem foart,e rau cu Grecia, de
curand ne-am plans in privinta Macedonenilor, nu a-
vem nici un credit la ei; in ce priveste pe Sarbi, nu stiu
ce gandeste Regele, dar eu nu cred s putem face ceva.
Dar in fine ce. vrea Romania, Mai inthi granita
noastra, strategica; apoi ca nimio sa nu mai poatä, fi de-
cis in Balcani fara noi. Schebeko plictisit, dar ade-
rand la aceasta parte a declaratiei.
Maine Ghika trebue s piece, cad totul este de te-
mut : starea revolutionarä care autoriza toate precau-
tiile; Schebeko a recunoscut ea era prudent.
Culcer va ataca maine Silistra.
Ne-am imbratisat once s'ar intampla, ne-am facut
pe deplin datoria.
28 lunie. Telegrama lui HArjeu urgenta, radio-
grama din Silistra, M. S. Regelui :
cRespectos aduc la cunostinta M. V. ca astazi la
ora 11 cetatea Silistra a trecut sub sceptrul Regelui
Carol I».
Chemat de Maioresau 8 seara; venea dela Palat.
Guvernul national cazut definitiv la apa. Bratianu a
fost de doua ori inainte de amiaza la Palat, s'a plans c5,
Filipescu este atasat la Statul-Major al Printului, iar
el la Qrainiceanu. Printul a fost la el sa-i ofere sä,-1 ja

Nous avons été depuis 10 ans si mal avec la Grèce, ré-


comment nous nous sommes plaints au sujet des Macédoniens,
que nous n'avons aucun crédit: quant aux Serbes, je ne sais
que pense le Roi, mais je do ate que nous puissions faire quel-
que chose.M.als enfin que veut la RoumanielD'abord notre
frontière stratégique, ensuite que rien ne puisse plus être
décidé dans les Balkans sans que nous soyons partie.Sche -
beko, plutôt hargneux, mais accédant à cette partie de la
cléclaration.
Demain Ghika doit. partir, car tout est b. eraindre :
état revolutionnaire, qui autorise toutes les précautions.
Schebeko reeonnu que c'était prudent.
Culcer attaquera demain Silistrie.Nous nous sommes
embrassés: quoiqu'il arrive, nous avons fait notre devoir.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 165

§i pe dansul, §i a refuzat ! Maiorescu a inteles cä a fost


tantoi pretentios i cá Regele a simtit eh' o ja prea de
sus. A revenit la pre§identia Kalenderu, &and Regele
väzuse scrisoarea d-nei Brätianu denuntand cá Kalen-
deru este «un ramolli», care le incurcg treaba la Crucea
Ro§ie. A declarat Regelui ci se retrage in viata privatä,
iar Regele i-a räspuns cä nu este momentul sá facä
chestiuni de persoane, §i a incheiat ad. Guvernul actual
a reu§it sä continue lini§titMaiorescu terminat ex-
primand Regelui speranta cá «l'échine de Take se re-
dressera peut-être» (poate spinarea lui Take se va in-
drepta).
Scrisoare dela Take lui Maiorescu, protestand
contra prezentei nea§teptate a .lui Filipescu la Silistra.
Nu admite un Comandament en chef «ad latera».
29 Iunie. Väzut trupele de artilerie, Reg. 2 §i 10 §i
Reg. 9 Infant. defiland pe §oseaua Alexandria. La rks-
crucea unui drum, Brätianu cu general Paraschivescu
inteun automobil, in uniformä, asistä la trecere. Filipe-
scu, la Statul-Major al Printului in Bucure§ti, in-
trä cu generalul Culcer in Silistra, iar Brätianu, la
Stat-Majorul lui Oräiniceanu, la Corabia, prime§te
defileul artileriei langä Comalidantul ei... «Doux pays»!
Ne-am intalnit Take 0. cu mine la Maioreseu,
convocati. De dimineatä a fost Averescu la Primul Mi-
nistru, comunicand cá Cristescu: intreabä. din Belgrad
clack' mai mergem inainte, ca sá§tie Sarbii ce fac sau
primeascä armistitiul 1 A luat asuprä-§ii sä declare cg
mergem inainte. Eri §i alaltàeri diplomatia rusä fäcut
mari stäruinte la Belgrad sg facA pe Sarbi a fi mode-
rati. Noi am aprobat pe Maiorescu. Seara väzut la Rege
telegrama lui Averescu : «Ce era convenit se va urma».
Take comunicat paraponul lui Brätianu. Dela ince-
put ar fi cerut sä fie in marele Stat-Major, iar Printul
a räspuns eä nu este bung prezenta oamenilor politici;
s'a inclinat. Putin In urmä aflä csá Filipescu a fost pri-
mit la acel Stat-Major; prin urmare, el care a impu§cat
täranii, nu, dar Filipescu, care l'a denuntat pentru acea-
sta in intrunire publick da ! Ne-a confirmat cá Prin-
tul a fost pe urmäsá ofere lui Brätianu, kti cà. acesta a

www.dacoromanica.ro
166 NOTE POLITICE 1913

refuzat. Rec,apitulat nemultumirea contra lui Harjeu,


la spatele &grid's, Filipescu face ce vrea in armatá.
La ora 61/2 convocati la Palat, Maiorescii, Ionescu
.§i cu mine. Conferim in cabinetul de lucru al. .Regelui.
Se citete depesile. Regele dà importantá telegramei lui
Filaliti despre propunerile ce i-a fácut Pasici: «Legá-
turá cu România, pace tratatá direct cu Bulgaria, te-
mere despre Austria».
- Take d5, seamg, de conversatia avutá cu douá ore
inainte cu Schebeko, dela care a simtit cà Rusia nu vrea
cu niel un chip fäsboiu, dar at, se teme de trec,erea noas-
trá peste Dunáre ; niel o vorba insä clarg de vre-o opu-
nere. Mai mult, Schebeko a declarat cá nici nu cuteaza ssá
fac5. Romaniei, ggsind-o insuficientá, propunerea Bul-
gariei : Turtucaia-Caliacra (probabil spre p scApa Do-

Regele pune chestiunea: 1) Dacá, Sarbii cer prea


--mult, este temere ca si Austria sä" cearh.Sangeacul 2)
-Cum va putea potoli pe Greci, cari probabil vor voi lito-
ralul Egeei 7 Atunci.: ne legám cu aliatii, suntem dusi sá
sustinem cererile lor; nu ne legám, .suntem expu§i
facá ei pacea i sà fim siiti la demobilizare.
. Rostul conferintei : a gmas cei treeem edt de repede
Dunärea (LuniMari), i cu declaratii formale CA nu
urmArim sdrobirea Bulgariei, ne asigurám astfel «capul
-de pod» pentru miscárile ulterioare. Luni se Tor remite
lui Kalinkoff pasapoartele.
Restul sedintei cofisacrate Maiievrelor lui Filipescu
In armatá...Regele destul de excitat, spune cà a repropt
foarte viu lui Ilhrjeu i prezenta lui i mai ales a lui
Filipescu la Cálárasi. «1-am spuk, : sá-si deschidg ochii
-asupra uneltirilor din armatá. cáci pe el-il fac ráspun-
zAtdr». Gaud Ministrul i-a supus decretul cu numirea
lui Filipescu in Statul Major, Regele a fácut observatie
&A, ce cautá acolo un om politic? cá el Rege nu poate re-
fuza, dar de ce s'a propus, iar HArjeu, i-a multumit
cu efuziune cà a semnat...,
30 Iunie. Maiorescu a primit pe Rahmi-Bey, fost
-deputai la Salonic, introdus de Sefa-Bey In numele

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 167

Marelui Vizir. Au oferit aliantg Romaniei pentru a re-


lua Adrianopole. Dacg nu,, cel putin leggturi pentru vii-
tor. Noi am rgspuns cg nu putem deschide chestiunea
slavismului, pe care ar- pune-o o atare perspectivg. Vor-
be pentru viitor, da
2 Iulie. Consiliu la Palat. Regele constatg cg cel
putin pang azi, actiunea Romaniei este aprobatg de toatg
Europa. Maiorescu cite§te nota pe care o va transmite
la toate puterile, pentru a preciza §i mai ciar cererile
noastre asupra liniei TurtucaiaDobriciBalcic. Des-
tul de lungg discutiune asupra modului de a formula
zona de care avem nevoie, la vest §i sud de unja acestor
trei puncte. Rgm'ane ca dupg consiliu sg precizgm pe
hartg..
In ziare apare un fel de comunicat relatand cam
tot ce s'a spus in Consiliu §i anuntAnd cg Maioresou
a fost insgrcinat cu Take Ionescu sg redacteze nota. Iar
scrisoare de scuze §i de protestgri a lui Take cgtre
iorescu...! Peste zi, Harjeu a reg-ulat cu Ionescu sg
meargg la fata locului sg aleagg topografice§te fruntaria.
Regele a plecat la Corabia. La garg toti
Regina, Printesele. In momentul imbarcgrii, Printul
Ferdinand telegrafiazg cg podul cel mare a fost arun-
cat la Corabia in aapte ore jumgtate. Regele foarte
multumit. In gara Chitila Regele a Jost primit cu
ovatiuni de trupele ce treceau.
3 Iulie. Deschiderea Camerei. Mesajul scurt,
considerat de toti ca foarte demn. In Camerg, Take
Ionescu imi comunicg copia telegramei transmisg de
Ferdinand al Bulgariei Regelui nostru *). Dece nu s'ar
introduce in text telegramele
La 7 ore cand am vgzut pe Dickin la banca lui,
acesta primise vizita lui Take Ionescu §i. cunintea deja
telegrama!!
4 Iulie. Maiorescu 0. Take vin la mine. Harjeu a
adus azi dimineatg dela Corabia proectul de rgspuns
al Regelui *)
Decidem sg telegrafigm Regelui: «Situatia interna-
1 V. Anexe. doc. No. IV gd IV b.

www.dacoromanica.ro
168 NOTE POLITICE 1913

tionala ne impune datoria sg, rugam pe M. V. sa se re-


intoarca la Bucuregti. In agteptare, pare oportun ca tru-
pele rioastre s inainteze mai incet».
In momentul de a ne desparti, vine o noua telegramä'
ràu cifrata, prin care Regele cere sà adaogam o mentiu-
ne ca nu putem face ceva fara ceilalti beligeranti. Ad'go-
gam deci la raspuns: «Margul armatei nu poate fi oprit
decast prin armistitiul general, hot:left simultan cu pleni-
potentiarii pacii i conchis intre cei cinci beligeranti».
Raspunsul se cifreaza la Externe, dar pleaca i cu
automobilul prin maiorul Balif.
La 7 ore, Schebeko alarmat ca margul nostru
nu produca caderea dinastiei bulgare; cel putin sá spu-
nem pang unde mergem.
La ora 8 Maiorescu imi arata o telegrama dela
Nanu : Sasonov crede cá ne-am ahem, toata Europa, dacä
prin margul nostru am aduce caderea lui Ferdinand sau
strivirea Bulgariei; cà nimeni nu ne contesta unja Tur-
tucaia-Dobrici-Balcic (prima oara ca Rusia vorbegte de
Dobrici!) ; ca; nu ar admite sà le taiem cablul Vara-
Odessa.
Imi dà originalul scrisorii Regelui de aseara, tri-
misa de Harjeu : Ii recomanda ca impreuna Cu Marghi-
loman gi Take Ionesou sà cercetam raspunsul de dat.
Maiorescu observa: «Prima oara cand serie Regele: Mar-
ghiloman e Take, gi pune pe Marghiloman inainte!»
Harjeu mi-a spus cá Regele a trecut Cu automo-
bilul podul; a intrat in Bulgaria, trupele in delft; a fost
cu vaporul la Bechet, unde era Printul Ferdinand, toga
ziva in picioare gi voios.
5 Tulle. Maiorescu má vestegte ca telegrama Re-
gelui s'a expediat fara fraza finala privitoare la armis-
titiu.
Regele s'a inapoiat. Inainte de a ne duce la galá
In intAmpinarea lui, Maiorescu imi comunica secret de
tot (Take nu va gti), cá faja de Schebeko gi de Fiirsten-
berg a stabilit cà situatia este schimbata. In adevar, Fiir-
stenberg i-a adus, pentru a se remite Regelui, copie dupa
corespondenta dintre Viena gi Sofia. Regele Ferdi-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 169

nand a recurs la Tarnow sky ca s. implore pe Impriratul


Austriei scape dinastia si sg interving la Romani.
Impäratul a pus sä i-se rgspundg: cg vina a tot ce se
intamplg este a Bulgariei, care nu a voit sí. urmeze sfa-
turile Austriei de a da de mult Romaniei ceea ce cerea;
acum sfgtueste sä", of ere imediat Romaniei unja
TurtucaiaBalcic; cg, cu Regele Carol trebue sg se ja
intelegere pentru pace. (Aceasta este depesa agentiilor
anuntand cg Berchtold a fost la Ischl, vizitg interpre-
tatg de pres6 ca premerggtoare demisiei).
Regele Ferdinand niel in extremis nu s'a decis
sg fie franc, cgci in telegrama transmig Regelui nos-
tru, (Mpg mijlocirea de mai sus, nu pomeneste de unja
noastrà!
Minitrij strgini au trebuit sa conving ea' politica
bulgarg devenea neexplicabilg. Mai mult, Fasciotti a
adus din partea lui Ghenadieff, Ministrul Bulgariei, o
nag verbalà, cu vagi afirmatiuni de a voi sg restabi-
leascA raporturile de amicitie. Guvernul bulgar «étant
décidé d'examiner (!) avec un large esprit de concilia-
tion, les desiderata territoriaux de la Roumanie et de
conclure un acord le plus rapidement possible». A-
proape o obrAznicie ! S'a oferit prin Rusia linia Turtu-
caiaDobriciBalcic, i Ghenadieff nici pomenealà nu
face. De pace generalg asemenea nimic.
Regele a primit pe datà pe Maiorescu. Nu considerä
serioase propunerile prin Fasciotti i cere s5, se raspun-
z6 fàrà grabg. Take, cu care ne vedem la 8 ore, iarIsi
gmouche du coche», cere sa nu lassgm pe Fasciotti sà ac-
cepte, cä, el cere sg menajgm pe Austria (7). El nu
stie despre telegrama Ischl si fuga la Jockey sg comu-
nice lui Fasciotti ce i se va fáspunde ! !
6 Iulie. Prin Fasciotti, doua propunere Ghena-
dief, f, inainte de a fi dat lui Fasciotti rgspunsul la nota
de eri. DupA lungi manifestatii de dorintä a restabili le-
eäturile de prietenie, i legand propunerea cu depesile
schimbate intre regii nostri, Ghenadieff propune: oferg
Romaniei teritoriul bulgar la Nord-Est de linia Tur-
tucaiaBalcic. In schimb, neutralitatea Romaniei si a-
12

www.dacoromanica.ro
170 NOTE POLITICE 1913

jutorul ei pentru pace cu vecinii. Insa ca prima si prea-


conditie, armata romtma se va retrage «derrière
le Danube». Acest act ar fi de mare insemnatate politica
pentru viitor. Restul peltea de protestatiuni.
La 6% convocati la Bege, Maiorescu, Take si cu
mine. Am adus raspunsul pregatit. Oferta era deja
Malta' printr'o putere (Rusia) in numele Bulgariei, dar
mai complecta, de oarece se preciza punctele Turtucaia-
Dobrici-Balcic, la care România a zis ciar cá trebue un
numar de kilometri la vest si sud-vest, topograficeste
necesar unei fruntarii. Cererea ca armata romanä, sa se
retragà dincolo de Dunare nu poate fi luata in conside-
ratie. Ea a fost pusa in actiune pentru a grabi inchee-
rea pacei intre toti beligerantii. Daca Bulgaria este ani-
rnata de aceeasi dorintä, sá ne-o spuna i sá numeasca
pe data plenipotentiarul ei, pentru a se incepe tratati-
vele intre toti. România atunci va putea pune in servt-
ciul tuturor «mederatiune si impartialitate».
La Rego era o telegramä din Berlin, prin care Ja-
gow a declarat lui Beldiman cá l un demers de mijlo-
cire, Germania a declarat ca nu se amesteca. Adaugat,
fail a cauta sa indice ceva României, cá crede ea daca
cumva s'ar izgoni dinastia lui Ferdinand, aceasta ar fi
o greutate.
Regele Inca sub efectul privelistei trupei; a gasit
infanterie care inaintase cu 30 klm. in Bulgaria si
facuse deja retrasamente. Numai gratie avântului
oamenilor se poate intelege asa repeziciune.
7 Iulie. Nota de eri a fost data azi, i apoi co-
municata lui Schebeko si Fiirstenberg.
Schebeko a aprobat cu totul; multmnit cá s'a rapor-
tat eh prima propunere a fost facuta prin ei ar fi fost
multumit sa se sputa chiar numele de Rusia. Sasonoff
i-a spus sá comunice eh Rusia aproba ca pacea sa se dis-
cute si sa se inchee la Bucuresti (idem Franja). Tot el
crede, dupa stirile lui din Londra, ea Austria ar avea
alte veden.
Maiorescu a cules din convorbiri, cá ar fi trei

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 171

curente : 1) Ca pacea sä se desbatä intro beligeranti


sä fie semnatä la Bucuresti. (Tripla intelegere, Ger-
mania, in principiu Serbia) ; 2) Ca pacea sä se facil
de Puteri (Austro-Ungaria) ; 3) Ca Puterile sá se bite-
leag5, ele in prealabil, LäsAnd pe interesati sä se adune
si sä discute deocamdatA (Anglia).
Ristici a adus stirea cä Papricoff, cu col. Roma-
novsky, precedat de un parlamentar, s'a prezentat la li-
niile sarbe pentru a trata. Shrbii au refuzat chiar de a
primi pe ofiterul parlamentar, de oarece nu avea legiti-
matie ! Ristici crede cá sunt tot manevre bulgare spre
a obtine diviziunea adversarilor.
Statul-major comunicä: la Vratza o patrulä din
Reg. 1 Rosiori primità cu focuri, a pierdut 4 oameni (3
Iulie). La o localitate inainte de Ferdinandovo, Divi-
zia 2-a Cavalerie a pierdut un om.
8 Lille. Primit o carte de vizità a lui Maiorescu
eu urmAtorul cuprins : qLuni 8/21 Iulie 1913, 7 ore dimi-
neata. Am primit telegramä directä, dela Ghenadieff
prin care 'eere pace si propune sà trimitä plenipoten-
tiari pentru noi, intreband in ce anume loe».
La ora 10, fiind la Maiorescu, mi se comunieä si de-
pesa directa a lui Ghenadieff si o a doua depesä a Re-
gelui Ferdinand &are Regele nostru. Sunt de fatä Fiir-
stenberg si Take Ionescu. Vine si Papadiatmandopulo
pentru a comunica eä Grecia ar don i ca preliminärile
de pace sä se iscäleaseä pe cdmpub de batae, iar pacea
sä se trateze la Bucuresti.
Maiorescu räspunde cà «câmp de bätae» este vag,
§i cere sà comunice guvernului lui cä noi dorim ea
totul sä se trateze la noi. Grecia vrea sä evite once mij-
locire a puterilor : sà inteleagä deci repede cà indatä, ce
vom cade de acord in cinci, va fi mai impozabil Eu-
ropei. Venind Schebeko, continuäm conversatia
si Take amenintä cu reluarea libertätii noastre de ac-
tiune, cäci nu de geaba am trecut cu 300.000 oameni in
Balcani. Schebeko are numai o observatie : depesile
ar da la ivealà tot tendinta Bulgarilor de a se intelege
numai ei cu noi.

www.dacoromanica.ro
172 NOTE POLITICE 1913

La 12 ore suntem cate trei la Palat. Se fixeaz5


rAspunsul va cuprinde: 1) Tinem cä granita noastrà
ne este dobandita, cu complementul cA" nu se pot tine
fortificatii la Rusciuc-$umla si 20 klm. imprejur
Balcicului. 2) Idem protocolul cu Macedonia. 3) Armis-
titiu se poate trata ori unde vor cere beligerantii. 4) 0-
data cu armistitiul se vor numi plenipotentiari pentru
pace; oferim Bucuresti ca sediu.
Revenim la 6 la Rege. Se mai admite ca sa ves-
tim in particular pe Fasciotti, ca sa afle liulgarii,
eh nu vom intra in Sofia.
Regele se felicità cá suntem liberi de actiunea noa-
stra; ceeace nu este avizul ce Bratianu i-a exprimat la
Corabia, i dupa care ar fi trebuit sà awn' un tratat cu
Serbia.
9 lulie. Golescu imi apune a, Take profita de si-
tuatia lui pentru a specula la Bursa. Era de fata Las-
car Catargi cand eri, la Capa, Victor Ionescu, jumatate
beat, le-a spus ce rau a fAcut Take ea nu 1-a ascultat
vandut «platinele». Se poate face aprópiere
la 3 Iulie, Dickin, la Creditul roman, era vestit de Take
cà Regele Ferdinand a cerut direct pacea.
Dupa ora 5, in mijlocul receptiei diplomatice la
Externe, revine Fasciotti cu o noua telegram5, a Rege-
lui Ferdinand (a treia), data personal Ministrului Ita-
lian la Sofia (cifrata) : «Sa Majest6 le Roi de Roumanie,
Bucarest. Les attaques continuelles et toujours plus é-
nergiques des armées serbe et grecque qui se sont réu-
nie,s et qui opèrent avec acharnement contre les forces
bulgares, rendent impossible d'attendre les résultats des
pourparlers de paix entamés a Nisch (I). La situation
de la Bulgarie exige que la paix soit signée 'au plus t6t
*cette .nuit, ou au plus tard demain matin. Je m'adresse
Votre Majesté et à Votre gouvernement d'exercer sa
puissante intervention près du Roi et des gouverne-
ments de Serbie, de Grèce et de Monténegro, afin que
la paix soit sig-née au plus tard demain matin».
Bush' la Rege telegrama sus citata, reflectiunile ur-
matoare : «situation de la Bulgarie» ? sa situation
personelle7 Tot este adevArat ce mi s'a scris din Peters-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 173

burg ca sufera de mania persecutiei. Aceasta este de-


pe si de om «affolé»; nu Putem raspunde, cand tra-
tam cu guvernul lui, pAna ce guvernul nu räspunde.
Regele autoriza pe Maiorescu s telegrafieze la Bel-
gTad, cu copie la Atena, cá spre a räspunde dorin-
tei urgente a Regelui Bulgariei, imputerniceste pe Colo-
nel Cristescu sa se duck' dela Belgrad la Ni s pentru a In-
lesni la nevoe iscalirea masurilor preliminare militare,
cum ar fi o suspensiune de arme sau o ravitaliare.
10 Lille. Azi dimineata a sosit raspunsul lui
Ghenadieff, datat de aseará 9 si 45 Sofia. Direct &Are
Maiorescu si urgent : «J'ai l'honneur d'accuser réception
«de la dépêche de votre Excellence, expédiée hier de
«Bucarest et regue aujourd'hui (9/22 Juillet) par inter-
«médiaire de S. E. Ministre Italie. Je déclare au nom
«du gouvernement bulgare que nous sommes d'accord
«sur les points principaux qui constitueront les bases
«de la paix et que sur les points secondaires je ne pr6-
«vois aucune dificulté pour l'entente définitive qui
<sera établie par le traité de paix, soit général soit spé-
«cial entre la Roumanie et la Bulgarie, selon les préfé-
«rences du Gouvernement royal roumain. Le gouver-
«nement bulgare accepte avec empressement la propo-
«sition de V. E. que la discussion des préliminaires de
«la paix ait lieu b. Bucarest et nommera des plénipo-
«tentiaires à cet effet, et que les pourparlers militaires,
«eoncernant l'armistice et autres points y relatifs, so-
«ient terminés à Nisch. La bonne grAce avec laquelle le
«Gouvernemment roumain a répondu au désir de la Bul-
«garie de renouveler les anciennes relations d'amitié,les
«efforts qu'il fait pour accélérer la conclusion de la paix
«me donnent la confiance que V. E. voudra bien s'em-
«ployer à nous aider à atteindre rapidement le but
«éminamment humanitaire qui est la cession des hosti-
«lités. Veuillez agTéer, etc. N. Ghenadieff».
In acelas timp,, Filodor telegrafiaza din Atena: ')
«Ministrul Afacerilor Streine, caruia i-am comunicat azi
((Le Ministre Affaires Etrangères auquel j'ai communi-
Ague) ce matin contenu de votre téksgramme chitty!) No... m'a
«prie attendre réponse.
www.dacoromanica.ro
174 NOTE POLITICE 1913

dimineatä continutul telegramei Dvs. cifrate, m'a rugat


sä. astept räspunsul». (Este copia pgrtii finale a notei
de räspuns dela 8 Iulie comunicatà la Belgrad cu indemn
de a se accepta vederile noastre si cu copie dupg aceastg
din urmä,, trimisg i lui Filodor spre incunostiintare si
räspuns). «A dat räspunsul astg-searg. Guvernul grec
«primeste reunirea pentru prelimingrile pkii la Bucu-
«resti. Plenipotentiarii vor seanna i armistitiul la Bucu-
«resti, cgci guvernul grec ar voi ca armistitiul i preli-
«minarea de pace sä nu fie semnate separate, dar im-
«preung. Guvernul grec va numi ca delegat pe Panas,
«fost Ministru la Sofia, si un militar. Ministrul Mace-
«rilor .streine a adäogat cg guvernul grec a primit o
«comunicare dela Pasici din Belgrad cä doreste ca Ex.
«V. sg conchidg preliminarea pgcei la Bucuresti, cu
oft:late cal aceastg propozitie, adaogg Ministrul Afaceri-
«lor streine, nu este conform planului anterior al guver-
«nului grec, care consista a semna prelimingrile pgcii
«pe câmpul de bgtaie si a veni in urmg la conferinta
«din Bucuresti pentru a incheia pacea definitivg. Gu-
«vernul grec, de acord cu M. S. Regele, a adoptat päre-
«rea dvs. si a hot:grit sä, trimeatg delegati la Bucuresti,
«Il vient de la donner ce soir. Le gouvernement helléni-
«que, a-t-il dit, accepte réunion Bucarest plénipotentiaires
«préliminaires de la paix. Ceux-ci signèront aussi armistice
«A. Bucarest, car le gouvernement héllenique ne voudrait pas
«armistice et préliminaires de la paix soient signés séparé-
ment, mais simultanément. Le gouvernement helIénique
«nommera comme délégué à cette effet, Panas, ancien Ministre
«it Sofia, et un militaire. Ministre Affaires Etrangères a
«recu communication par Pasitch de Belgrad du désir V. E.
«conclure préliminaires de la paix it Bucarest, quoique cette
«proposition, a ajouté Ministre des Affaires Etrangères, n'a
«pas été conforme plan antérieur du gouvernement helléni-
«que, qui consiste conclure champ de Warne prkiminaire
«de la paix et réunir ensuite conférence à Bucarest pour
«conclusion paix définitive. Le gouvernement hellénique.
«d'acord avec S. M. le Roi, s'est rangé à votre avis et il a
odécidé d'envoyer des délégués Bucarest et non plus à Nisch.
«Seulement, a ajouté Ministre des Affaires Etrangères, cette
«decision du gouvernement grec n'est qu'officieuse et il

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 175

csi nu la Nisch. Numai a adáogat Ministrul, aceastá


diotárA,re a guvernului grec nu e decht oficioasä, si do-
«reste s i se facg cererea inteun mod oficial de a tri-
amite delegati. la Bucuresti, cáci numai atunci va putea
«räspunde si el oficial».
La 4 si 40 Maioreseu expediazá, prin Filodor invi-
tatia de a se trimite la Bueuresti delegati pentru preli-
minare de pace definitivä. Insistá, având in vedere si-
tuatia gravä din Sofia, sä se discute de pe acum la Nis
unele másuri militare prealabile si urgente. Comunidi
In plus cá Cristescu e la Ni s cá Coandä va sosi mhine
acolo.
Regele, din consid.eratie pentru Regele Ferdi-
nand, a telegrafiat Regilor Greciei, Muntenegrului
Serbiei, eá, once nouà värsare de s'Auge n'ar putea
decát sà ingreuneze situatia.
Maiorescu, imi comunicá, in mare secret, cA Sefa-
Bey a venit sá, incerce terenul ea sä fie admisä i Tur-
cia sà negocieze cu toatá lumea la Bucuresti, ca belige-
rantál Maiorescu a deelinat propozitia. Repetá cá Tur-
cia va avea umilirea sà i se ia Pentru a doua oarä A-

«désire étre saisi officiellement de la demande envoyer dé-


«légués Bucarest et c'est alors ii répondra également offi-
«ciellement, ear le Cabinet gre,c ne se considère pare les dé-
«marches Président Conseil serbe, que saisi officieusement».
A 4 h. 40 Maiorescu expédie par Filodor invitation en-
voyer Bucarest délégués pour préliminaires paix et paix dé-
finitive, Ii insiste, vu situation grave Sofia, de discuter
dejà Nisch quelques mesures militaires préalables «et ur-
gentes». Communique en plus que Christescu est Nisch et
Coanda y arrivera demain.
--Le Roi, par égard pour le Roi Ferdinand, a télégraphié
aux Rois de Grèce, de Monténegro et de Serbie, attirant leur
attention que toute nouvelle effusion de sang ne pourrait
qu'empirer la situation.
Maiorescu me fait part secretissime que Sefa-Bey
est venu tater le terrain pour que la Turquie fut admise
négocier aussi avec tout le monde A Bucarest comme belligé-
rante! Maiorescu décliné proposition. Répète que Turquie
aura l'humiliation de se faire une seconde fois reprendre

www.dacoromanica.ro
176 NOTE POLITICE 1913

drianopole, dar de astgdatg de cgtre Europa. Dar Regele


a telegrafiat Sultanului satuindu-1, cumil mai sfauise
s'A facä, pacea cu Italia, sA nu caute sg se stabileascg in
Adrianopole.
De notat telegrama lui Ghenadieff, care primeste
cu satisfactie stirea cá România vrea sá ia si ea parte
la negocierile militare din Ni.
Maiorescu imi aratg copia telegramei lui Illurani
(Regele Ferdinand), cgtre un consilier Baschara de la
Viena, mide afirmg cu sange rece nedreptatea ce i-a fit-
cut soarta, cA e bine, cg dinastia lui n'are sg se teamg de
nimic! Acelas oni cerea ca pacea sg fie iscglitg in 24 de
ore, atAt de mare era pericolul.
F asciotti m'a intrebat dacg nu voiin s avem
sg läsàm ca aprovizionarea sg se facg prin Varna.
Rgspuns : Da, dacA aceastA cerere a Bulgariei este fá-
cutg prin Legatiunea italiang. Fasciotti profitA de
aceasta pentru a insista cA dacg vrem sá urmgm pe vii-
tor o politicg oromâneascg», dacg «avem un ideal natio-
nal», trebue sg fim priet,eni cu Bulgarii. Acelas Fas-
ciotti spusese lui Take cg el nu iubeste Austria.
Andrinople, cette fois-ci par rEurope. Mais le Roi a télégra-
phie au Sultan, de même qu'il lui avait donné it temps la
conseil de faire la paix avec l'Italie, lui renouvelant le con-
seil de ne pas chercher a s'établir à Andrinople.
A noter la dépéche de Ghenadieff, accueillant avec satis-
faction la nouvelle que la Roumanie veut aussi prendre part
aux négociations militaires de Njsch.
Maiorescu (9 h.) rae montre copie du télégramme de
Murany (Rol Ferdinand), it un conseiller Baschara de Wien
ou il crane et affirme que de sang froid il examine l'injus-
tiee que le sort luj fait, qu'il est bien, que sa dynastie n'a
rien a craindre! Le méme honarne qui demande que la paix
soit signée dans le 24 heures, tant le péril est grand...
Fasciotti m'ayant sonde si nous ne voudrions pas avoir
la magnanimité de laisser ravitailler par Varna, je porte
au Club, 9 h. 10, la réponse: Oui, si c'est demandé par la Bul-
garie par le canal de la légation d'Italie. Fasciotti en pro-
fite pour insister que si nous voulons suivre désormais une
politique croumaine», si «nous avons un idéal national», il
fallait faire amitié avec la Bulgarie. Le même Fasciotti
avait dit a Take qu'il n'aimait pas l'Autriche...

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 177

11 Line. Telegrama Regelui Greciei. El ad-


mite eg nu trebue sg se urmgreascg o prea mare mic*o-
rare a Bulgariei, dar nu consimte având in vedere
reaua credintg a Bulgariei, sg se iscgleascg un armisti-
tiu inainte ca conditiunile detailate ale pgcii sg fi fost
hotgrate.
Maiorescu calm; incearcg s reactioneze in con-
tra nervilor lui Take Ionescu, care acum impreung cu
Blondel i excitându-se unul pe altul, tremurg pentru
soarta Bulgariei.
Ministrul de Interne imi cere 30.000 lei, pentru co-
misia sa, Pgltineanu, Apostolu, Gicg Bgdescu. Su-
pui cazul lui Maiorescu : «Dar dal dracului ; scgzut de
valid cu guvernul national, Take trebue plgteasca
oamenii ca sg-i tie !».
12 lidie. G6lescu Imi spune : «Noi ne gAndim la
cele mari §i Take aleargg din om in om ca sg aleagg
curtieri la bursg pe Th. Bgdgrgu i pe Victor Filoti !»
D. Solomon dela «Concordia» mi cade in genunchi
pentru sonda lor, pe care nu o pot deschide din opozi-
-tia .«Columbiei». Consiliul superior al minelor a opinat
pentru; Ong i Alecu Constantinescu: a intervenit (So-
lomon zice : l'am interesat sg interving), dar Take 0.-a
rezervat sg rezolve chestiunea ! !
Am scris lua Take sg se amane deschiderea ore-
ditului, de frica polemicilor ce ar detepta cheltuiala
eu o comisie care nil poate-fi decat oficioasg, de oarece
armata are administratie efectivg. El imi rgspunde
insistand. Atat mai rgu!
Schebeko, care se vede eg nu iartg pe Bulgari, a
intrebat dacg suntem sig-uri de granita noastrg, de oare-

11 juillet. Télégramme du Roi de Grèce.I1 admet qu'on


ne doive pas poursuivre «une trop grande diminution de la
Bulgarie», «mais il ne consent pas,.étant donne la mauvaise
foi de la Bulgarie, à signer un armistice avant que les con-
ditions assez detaillées de la paix aient été arrêtées».
Maiorescu calme; essai de réagir contre les nerfs de Take
Ionescu qui, maintenant, avec :Blondel et s'excitant
Fautre, tremblent pour le sort de la Bulgarie.

www.dacoromanica.ro
178 NOTE POLITICE 1913

ce termenii depesii lui Ghenadieff nu sunt peremtorii.


Maiorescu raspunde ca are o chezasie : armata din Bal-
cani. Lisa. Fasciotti a venit cu declaratia Ca Tarnovsky
a fost rugat de Ghenadieff sa declare Ministrului ita-
lian, spre a fi transmis la noi, CA tot, absolut tot ce am
cerut este acordat, dar cum telegrama luí era deschisä,
trebuia pentru opinia public:6 sh raspunda, lui Maio-
rescu in forma in care a raspuns.
illaioreseu imi spune ca erí, Take loneseu pu-
nând inainte situatiunea in partidul lui, i-a cerut sa fie
delegat la conferinta. Maiorescu retransându-se la spa-
tele presedintilor de consultat, a zis ca va consulta pe
Rege. Azi dimineata. Take i-a scris ea' ceea ce i-a cerut
aseara este un «sine qua non» pentru dansul. Dar, de
acord cu Regele, s'a convenit ca vom fi cei trei ministri
cari am fost convocati in consiliul restrans, insa. Regele
ar don i sä alature si pe Costinescu.
Am raportat lui Maiorescu spusele lui Toncescu
venit dela Orhanie, ca la Statul-major Crainiceanu,,
Bratianu si Duca, acesta ca secretar al Generalului,
sunt faetorii cei mari; pe cAnd la Cartierul-General, Fi-
lipesou face pe Seful de Stat-Major ! Bine ca.' nu avem
batalii !
13 Tulle. Conferinta la presedintele consiliu-
lui : Fiirstenberg, Barclay, Waldhausen. Se citesc tele-
grame. Lahovary dela Paris telegrafiaza ca, la Aface-
rile streine n'au de gand sa se amestece in complicatia
turca Adrianopole: «Que la Bulgarie se débrouille
comme elle pourra». Maiorescu declara ca România
nu va face pe jandarmul pentru Bulgaria, si ca e treaba
marilor Puteri sa avizeze; dacaactiunea lor e sterila fata

13 juillet. Conférence chez Président de Conseil: Fiir-


stenberg, Barclay, Waldhausen. On lit les dépêches, Laho-
vary de Paris télégraphie qu'aux affaires étrangères on ne
compte pas se méler de la complication turque Andri-
nople: «que la Bulgarie se débrouille comme elle pourra».
Maiorescu déclare que la Roumanie ne fera pas le gen-
darme pour la Bulgarie et que c'est aux puissances ii avi-
ser; si leur action est stérile vis-à-vis de la Turquie, cette

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 179

de Turcia, aceastg, neputintà o sg, aibá o repercutie pe con-


ferina din Bucuresti, dci Grecii se vor simti fàrà frang.
La aceasta rgspunde Barclay : cà asupra Greciei se
poate actiona cu mai mare eficacitate !? Maiorescu in-
vita', pe ministri sg, confere cu Schebeko, Fasciotti si
ceilalti, dacà cad de acord sg," dea aceiasi inspiratie
guvernelor lor, fiindd cunosc mai bine chestiunile de
cat Ambasadorii deba Londra.
Costinescu a Primit cu recunostintg., dar a cerut
s'a consulte pe Brg,tianu; scrisoarea lui a- pornit asta.-
searsä.
Take ggseste combinatia prea meschinh pentru el
cere ca un al doilea takist (Dissescu), sal fie adào-
gat, ceeace face cinci plenipotentiari !! Adineauri,
In prezenta lui Arion i lui Cantacuzino. a declarat
va lua un concediu pentru a merge la Aix-les-Bains !
Duminlei, 14 Iulie. Maiorescu spune ea Take
face o concesiune : dad, Costinescu acceptà, vom fá-
mâne patru; dad refuzg,, cere locul Pentru Dissescu.
Delegatii bulgari, primiti la Giurgiu de Taco-
vache, sosesc ora 2: Tonceff, Ministrul Finantelor, sef
de misiune, General Ficeff sef de Stat-Major, Dr. Ivan-
méme impuissance aura de la répercussion sur la, conférence
de Bucarest, car les Grecs se sentiront sans frein. Ce A quoi
Barclay dit: «Sur la Grèce on peut agir plus efficacement»!,
Maiorescu invite les Ministres a conférer avec Schebeko,
Fasciotti et tous; s'ils sont d'acord, donner eux la méme
inspiration A leurs gouvernements paree qu'ils sont mieux
renseignés que les ambassadeurs Londres.
Costinescu a accepté avec reconnaissance, mais a de-
mandé A consulter Bratianu. Sa lettre est partie le soir
rméme.
Take trouve la combinaison trop mesquine pour lui et
demande qu'un second takiste (Dissescu) soit adjoint, ce
qui ferait cinc plénipotenliaires ! Tantôt, présents Arion,
Cantacuzène il a déclaré qu'il allait prendre cong,é pour
Aix-les Bairns !
Dimanche, 14 juillet. Maiorescu me dit que Take fait
une concession: si Costinescu accepte, on restera A 4, mais
s'il refuse, il demande la place pour Dissescu. Les délégués
bulgares, reçus Giurgiu par Iacovaki, arrivent a 2 h.
Tontcheff, Ministre finances, chef mission, général Fit-

www.dacoromanica.ro
180 NOTE POLITICE 1913

ciof, vice-presedintele Sobraniei, Radeff, Gm politic si


gazetar, Col. Standoff.
T onceff a venit s mä vadà, foarte preocupat
sg, dea asigurgri de prietenie pentru viitor. A dorit'o
totdeauna prezida marea Sobranie când s'a oferit in
1886 Coroana Regelui Carol. Papricoff nu o s5. vie :
foarte ruso-fil. Rusia i-a tras totdeauna pe sfoarg. In
chestia turceascA : Europa ar trebui sá ja rdásuri; poate
mai tarziu vor putea Bulgarii, dar astki nu pot.
Luni, 15 Lille. La ora 9 soseste rAspunsul lui
tianu; Maiorescu telefoneazA lui Costinescu i aflà eá
pleac6 la Sinaia; Maiorescu aleargA la gall 1 il aduce
indärät. Costinescu comunicA ca BrAtianu nu se mai
considerA ca seful partidului si sfatueste pe Costinescu
sá se concerteze cu ceilalti pentru a hot6ri ce va face.
Maiorescu 11 conduce la Ferekyde, cerându-i un fAspuns
pentru ora 12. RAspunsul e negativ : din momentul ce
Brgtianu a refuzat, nici un, liberal nu poate primi.
Vom rada pe Dissescu, dar de pe acum a fost ad'alogat
Generalul Coandg. Mai tArziu, presupun propus de Rege,
si Colonel Cristescu.

chef f chef Etat-major, Dr. Ivantchof vice-president Sobra-


nie, Radeff, homme politique-journaliste, Col. Stancioff.
Tontcheff vient me voir. Très préocupé de donner des assu-
rances d'amitié pour avenir. De tout temps il l'a desire; il
présidait le grand Sobranié quand on a offert en 1886 cou-
ronne au Roi Charles. Paprikoff ne viendra pas : très russo-
phile. La Russie s'est toujours jouée d'eux. Sur question
turque: Europe devrait prendre des mesures; les Bulgares
peut-être plus tard, aujourd'hui peuvent pas.
15 juillet. A 9 h. arrive la réponse de Bratianu; Maio-
rescu telephone à Costinescu et apprend qu'il part pour Si-
naia; Maiorescu court gare et ramène Costinescu. Costi-
nescu communique que Bratianu ne se considérant 'plus
comme chef de parti, conseille à Costinescu de se concerter
avec les autres sur ce qu'il doit faire. Maiorescu le conduit
chez Phérékyde, lui demandant une réponse pour 12. Avant
midi M. me telephone que réponse negative, Bratianu ayant
refasé, aucun libéral ne peut accepter. On subira Dissescu,
mais d'ores et dèjit Coanda est ajouté. Plus tard, je suppose,
sur proposition du Roi, aussi Colonel Christescu.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 181

Rugat de Maiorescu, am chemat pe Pizani ca sa-1


scutur. «Epoca» se va schimba. Blameaza pe Filipescu,
dar mai ales pe fiul sau «copil de clasa treia primara».
La ora 7 Generalul Heirjeu se reintoarce dela Rege,
pe care l'a consultat asupra propozitiei fäcuta de Ton-
ceff i Stancioff de a se ocupa Vidinul dupa cererea
lor, Pentru a evita ororile unei cuceriri de catre Sarbi.
Cadem de acord Take fiind prezent, sa pro-
punem lui Pasici : Sa-si opreasca trupele ; iar daca nu,
sí ocupan' in comun orasul.
Maiorescu i cu mine mergem la Pasici; soseste
Ristici : vor consulta comandamentul superior, s,:i vor
reflecta ! (m'asá prinde cà vor consulta si pel Putnic).
Ristici : vor consulta comandamentul superior, si vor
puteri sä trateze cu noi, dar numai ad-referendum cu
ceilalti !
16 L'He. Douà note, una a lui Take in «Universul»,
alta a lui M'aran in «Presa» asupra delegatiei romane.
Obraznice i neexacte !
Colonelul Cristeseu raporteaza: Armata sal-ha ad-
mirabila; adevarata conducere o are Col. Pavlovici, ta-
zar de 39 ani foarte capabil ofiter de Stat-major. Prin-
tul mostenitor in fruntea soldatilor si mereu la, foc; cum
a venit Cristescu, s'a anuntat lucrul pan6 la cel din
urma soldat, ceeace a ridicat mult moralul. Sarbii i-au

Prié par Maiorescu, j'ai appelé Pisani pour lui laver le


tete ; «Epoca» changera Il blame Philipescu, mais surtout
son fils, qui n'a pas même le cerveau d'un «copil cl. III prim».
A 7 h. général Herjeu revient de chez le Rol, qu'il a con-
sulté sur la proposition faite par Tontcheff et Stancioff d'oc-
cuper sur leur demande Widin, pour lui eviter les horreurs
d'une prise de vive force par les Serbes !
Tombons d'acoord, Take présant, de proposer
Pasitch : 1) qu'il arréte ses troupes ; 2) sinon, d'occuper en
commun la ville. Allons Maiorescu et moi trouver Pasitch ;
arrive aussi Ristitch ; ils réfléchiront en consultant aussi «le
commandement supérieur» ! (J'aurals parlé qu'il doit voir
aussi ce que dit Putnik). Ristich nous dit qu'il a appris que
les Bulgares avaient plein pouvoir pour traiter avec nous,
mais seulement ad referendum avec les autres !

www.dacoromanica.ro
182 NOTE POLITICE 1913

lasat directia efectivä i dupä sfatul lui eau desprins


dou`a divizii din Corp. I la Corpul III, ceeace a dat pu-
tintä ofensivei care i-a dus dincolo de Cpciana. El
afirmä cà de*i cer mereu suspensie de arme, Bulgarii
atacä, cei dintAi: se vede cá azi chiar au infundat divizia
care era in observatie la Vlasino i amenintii linia Us-
kub-Vrania-Belgrad.
Arion furios de numirea lui Dissescu *i de a nu
fi fost tinut in curent de nimic; vrea ea se retragA ime-
diat dupä pace.
Am räfuit pe Take in Consiliu pentru notele de
mai sus, *i pentru chipul cum intelege cenzura cand
este vorba de colegii lui (afacerea Uhrinowschi, fi-
nante, rechizitii in Bulgaria).
17 Iulie. Conferintei la ora 4. Maiorescu are la
dreapta delegatia bulgarä (ordine alfabeticA), la stinga
delegatia greacä. Sunt in fatà, la dreapta Take Io-
nescu, Coandä, delegatia muntenegreanä; la stanga Di-
sescu, delegatia sArbA. Suspensia de arme repede a-
cordatä i redactatä, citità de Coandä.
Dupä conferintä deliberäm in trei *i pe urmä
mergem la Maiorescu sà. vedem «aide-mémoireo date de
Austria *i Rusia.
Rusia : Malurile amândouà ale Vardarului cu
calea feratei Serbiei ; amandoug malurile Strurnei Bul-
gariei; granità, unja despärtitoare a apelor intre amAn-
doug väile ; Istip Serbiei, probabil i Koceana i Stru-
mita. Intre Grecia, Serbia i Bulgaria, granita ar
porni dela Gherghe,li, ar trece valea Strumitei 'And la
Drama, läsAnd Seres *i Drama Greciei.. In ce prive*te
traseul dela Drama la mare; marile Puteri vor det,er-
Aide-mémoire donné par Autriche et Russie.
Russie: Les deux rives du Vardar, avec le chemin de f er
A. la Serbie; les deux rives de la Strouma à la Bulgarie;
frontière, le partage des eaux entre les deux yanks; Istip
b. la Serbie; probablement aussi Koceana et Strumitza. Entre
Grèce, Serbie et Bulgarie, la frontière partirait de Gherghe-
li en traversant vallée de la Strouma jusqu'a Drama, en la's-
sant Serres et Drama à la Grèce. En ce gui concerne le tracé
de Drama et la mer, la déterrnination de la ligne sera laisée

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 183

mina unja, fiindcg Grecii nu vor consimti sá piarza


Kavala la Bucuresti.
Austria : Serbia va avea malul drept al Varda-
rului; malul Wang cu valea Brenicei, Bulgarilor. Bul-
garia trebuind sg pgstreze Qavala, va avea la sud :
Struma i valea Strumei de sus, hotarnicità la sud dela
Belagica Planina pAng la Vardar, plus c,oasta de resärit
a Cavalei PAna, la Enos. Bulgaria va avea drumul dela
Drama trecând prin Seres phnä la Demirhissar
(toatä partea cu Struma de sus-valea Strumei este ne-
inteleasg).
Studiat cu Cristescu dacg Qavala rämânând Gre-
ciei, nu este pe Karasu (Mesta) loe pentru cale directa
Dedeagatci-Sofia, ca sä nu se zica, cá, cu luarea Cavalei.
se inchide drumul la marea Egeei pentru Bulgari.
Dimineata, Universul, Epoca anuntä demisia lui
Brätianu spunând si ce era in scrisoarea &are Costi-
nescu ; exact ce raportase Take eri in Consiliu.
Conversat seara cu Blonde'. El imi explicg ime-
diat propunerea lui Schebeko, prin faptul cá ar fi exis-
tâ,nd o asigurare data de Rusia la Sofia in sensul
schimbarilor din timpi apropiati. cá Cavala nu va fi
lasatä Grecilor. Confidential, imi spune Blondel.
18 Iau copie dupä propunerea Austriei.
Se explia ceva din ce pärea eri neinteles. Nu se explicit'
zgnaticia color din Ball-Platz, cari par cä nu stiu macar
cá s'a petrecut ceva pe Vardar de o lung incoace !
4 ore conferintä. Se propune de Maiorescu ca cei
interesati sä-si comunice propunerile lor spre a se usu-
ra lucrarea finala. Take Ionescu pleacg cu Venizelos.

aux Puissances, car les Grecs ne pourront consentir à l'aban-


don de Kavala à Bucarest.
Autriche: Serbie aura rive droite du Vardar; la rive
gauche avec la yank de 33reniza (Bregalnica je crois)
aux Bulgares. La Bulgarie devant conserver Kavala, aura
au Sud: «das Struma und das obere Struma-Thal: (im &idea
begrenzt von der Belagica-Planina bis zum Wardar)».
plus, la côte est de Kavala jusqu'it, Enos. La Bulgarie aura
le «Bahn von Drama iiber Seres nach Demirhissar».

www.dacoromanica.ro
184 NOTE POLITICE 1913

9 ore Externe. Conferim Cu Bulgarii asupra pre-


tentiilor noastre. Citesc trei pasagii din depesa lui Maio-
rescu din 8/21 Iulie lui Ghenadief,, ale carei puncte de
fond au fost primite de acesta, cum stie Tonceff. Produ-
cem harta cu unja aleasa de Institutul nostru geogra-
fic. Lasam pe Bulgari in salonul cel mare sa o studieze.
Peste 20 minute Radeff vine: 1Mia noastra este de
natura a intrerupe lucrarile conferintei; cerem inca o-
data atat cat ne dá unja Turtucaia-Balcie. Da, s'a vor-
bit de cati-va kilometrii la vest, dar aceasta nu poate da
un accesoriu egal cu principalul; ei vor avea nevoe de
a referi guvernului lor...
Mad vin Tonceff §i Fitceff; primul: «Ne vom tine
angajamentul, dar trebue sal masurara cat va facq ne
vom intelege negresit, dar (adresandu-se lui Take) : care
va fi, d-le Take Ionescu atitudinea Romaniei in paces
generará I». (*) Take l'a luat de brat, s'au retras in-
tr'un colt si Cu Radeff, iar dupä 30 minute tot continuau
conferinta lor pe soptite..., ferindu-se de noi ceilalti !
Vineri, 19 Iulie. Comunicat lui Maiorescu legaivra
ce Tonceff vrea sec' stabileasai intre fruntaria noastra
intreaga chestiune adusä conferintei. La 4 cand ne
revedem, luand ordinele Regelui, ne comunicA cá cestiu-
nea granitei se va rasa exclusiv sa o transeze militarii
nostri cu militarii Bulgari : asa va trece pe al doilea
plan preocuparea politicá. Se ja intalnire, intre mi-
litan, pe maine 11 ore la externe.
La conferintä Tonceff ne comunica ca aliatii i-au
dat in scris propunerile lor. Nimic alt.
Dupa, sedinta Tonceff imi arata propunerea: Sarbii
linia Strumei, Grecii litoralul dela confluenta Sarpde-
rii 0) (cred Tapolnica) la cota 1314 (exact 1324) la
Strazac la cota 1152 (exact 1200), la Kuzlar (cota 2177)
si coboara la 3 klm. de Makri. (Ar ramâne Bulgariei nu-
mai Dedeagaciul pe o limba de pamant).

(*) «Nous tiendrons l'engagement, mais nous devons aussi


«mesurer ce que cela donne; nous nous arrangerons certai-
«nement, mais (s'adressant it, Take) quelle sera, Mr. Take Io-
«nescu, l'attitude de la Roumanie dans la paix généralets

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 185

Stau de vorbä lung Cu Tonceff si Ficeff. Primul:


Evocatia punctului Kavala la o conferintà europeand ;
dacá au o hoarare de principiu in favoarea lor, chiar
dacA nu s'ar executa, aceasta ar fi in viitor justificare
ca, la prima ocazie, sA-si reia acest port cu armele.
Am obiectat &A, ar fi mai bine o pace definitivg azi,
cdtand compensatii, prectrm o sumil in bani cu care re-
pede si-ar putea face cale feraa Filipopole-Stanimaka-
Pasmakli-Xanthi si uti15. portului Dedeagaci, rärnanand
ca din coasta fertild sá ia cât mai mult phnsa' aproape de
Cavala. Tonceff imi cere sá repet combinatia. Fitceff
are aerul a intra In aceste veden.
Vine si Take Ionescu. Tonceff mai spune cá sper5. s5,
se inteleaga cu Sarbii : ce, au sá se batà &Arbil din nou
pentru Grecia Inspundem Atunci cauza Dvs, este
chtigat5. (sunt sceptic). Pentru a doua oarà repetà :
Dar dach' armata româná se retrage Replic : Aceasta
nu cred sA fie de prev5izut !
Brgnisteanu asupra demisiei lui Brätianu : Fa-
crure a v5zut la Costinescu scrisoarea lui BrAtianu. Se
terminA enuntand spera.nta ca cei patru, se vede
este un comitet de vacantä , se vor fixa asupra
lui Pherekyde. Adical : s'a pro pus lui Costinescu (libe-
ralii au zis «lui BrAtianu»), BrAtianu recomana pe
Pherekyde ; evident gostinescu era sh' rAspundà <mega-
tiv» (asa era scrisoarea lui Maiorescu !). De
altfel Anton Carp fiind la mine alalt5eri si incidental
venind vorba de delegatia la conferintg «Ce ? lui Cos-
tineicu s'a propus ?» Da, zic eu. Mirare la el. Tot
Anton Carp a recunoscut cá, plecAndi la armafa, Brg-
tianu i-a vestit cá se va retrage.
20 Iulie. A treia conferintà de form5., se nego-
ciazà. Avut lungg conversatie cu Spalaicovici. El bla-
meaz5 pretentiile Greciei, stie cá Bulgarii ori când vor
cerca cu armele sá reja Kavala i cá ar fi bine SA se facA
presiune asupra Grecilor.
La 5 ore conferim cu Heirjeu, pentru frontiera noa-
strA. DArz, abia Ii putem rupe o modificare sub Ecrene
si o burt5., degeaba croitä, intre Corcut si Kiczut-Ahmet.
Seara la 9 ore delegatii militari vor termina cu Bulgarii.
13

www.dacoromanica.ro
186 NOTE POLITICE 1913

Duminicit, 21 Iulie. Conferintei definitiva Cu Bul-


garii. DiscutAm din nou unja. Fitceff, in foarte buni ter-
meni. aparg, linia lui. Rgspund Cpand5. si Cristescu.
Tonceff mai calla concesii, ca s'a" poatà prezinta poporu-
lui bulgar un semn de amicitie a Romaniei. Maio-
rescu : Semnul acesta este cg, sunt 6 luni de and Romh-
nia si-a formulat cererea ; dac5. Daneff intelegea, multe
lucruri triste pentru Bulgaria nu s'ar fi petrecut. Am
inobilizat. Opinia politicA si la noi este excitatI Azi insA
nu cerem nimic mai mult I Trebue terminat repede ; alt-
ceva nu se mai poate.
Bulgarii s'au inclinat.
Pentru scoli, Tonceff a cerut o declaratie reciprocà.
Maiorescu refuzg : este vorba numai de privilegii ce
aveau Cutovlahii in teritoriul turcesc; ceeace nu ar fi
cazul in vechile teritorii bulgare si române. Bulgarii ac-
ceptl dar ca shi nu se dea prilej si. aliatilor de a face
aceiasi cerere, se va regula prin note separate. Se a-
coral zonà de nefortificare.
La intoarcere, conversatie pe bulevard. Fitceff :
n'a condus el campania doua, ci Savoff : sward russá ; a
Mcut ràzboi de pozitie si front imens ca in secolul al
18-lea. Daeä se urma rgzboi de manevrà cu fortele bloc
pe un punct, Shrbii .5i Grecii erau zdrobiti ; el a cerut
schimbarea planului. Dar .cu osebire, Bulgaria n'are oa-
meni de Stat. Politiceste nu era nimic pregitit, atunci
cand Daneff dgduse asigurarea c5, totul era aranjat cu
Rusia si cu România.
Tonceff : Amicitia Austriei nu se dovedeste cu nici
un demers; Fiirstenberg ii d'a" asigurgri, dar nu vede o
presiune. 1/rea s'al stie, in viitor, dacei ataca ei pe Greci,
ce vom face noil Rlspund: Sunt sigur cà nu vom siiri
pe ei. Avem granita noastrà, nu ne trebue suflete bul-
gare.
22 Tulle. Conferintil, la 10 ore. Maiorescu comu-
nicA acordul nostru cu Bulgaria. Discursul lui foarte
bun, de consultat ulterior.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 187

Se prelungeste suspensiunea de arme pan. la 26


Iulie, ora 12 din zi.
Dupa conferintä, mi se comunica o notä cu creionul
lui Barclay, autorizat, daca si alti colegi o fac, sa no-
tifice ea Anglia nu se desintereseaza de soarta Kavalei
ca si de alte puncte ale conferintei. Idem o nota a lui
Fiirstenberg in acelas sens, dar mai accentuata Pentru
Kavala.
23 Iulie. La Illaiorescu: Austria si-a schimbat ati-
tudinea fata de Serbia; nu ea ne conduce, ci ea se ja
clupa noi. (Delavrancea prezent). Printul mostenitor
german transmis deschis o telegrama lui Martha Bi-
bescu (minunile unei saptamâni dela Kiel !) : «Faites
votre guise et fichez-vous des grandes puissances».
Regele stie de aceasta telegrama.
La Rege, 12 ore : Impäratul Wilhelm telegrafiat
cifrat Regelui, felicitindu-1 pentru succesul politicei lui
rugandu-1 sa" facci ce o putea pentru Regele Constan-
tin. In räspunsul lui, Regele atinge si punctul ca a scris
lui «arme Ferdinand», ale carui armate nu mai pot
face o campanie. Regele mà insareineaza sa comunic
lui Fiirstenberg cà îi pare bine ca afla cà dejuneaza la
mine cu Pasici, i 11 indeamna sa persiste in politica de
apropiere cu Serbia. Pentru Bulgari : sa faca repede
pacea, ca Europa sg se poata ocupa de Adrianopole :
«c'est dans cette direction que tend toute mon action».
Foarte raultumit de Maiorescu : «C'est un véritable
homme d'Etat comme était Kogalniceano». Despre
Filipescu : nu crede cà sa mai fie un conservator serios
care sa poata directia lui. I-am aratat scrisoarea
lui Cräiniceanu, care ar putea reflecta parerea grupu-
lui liberal ghemuit la Cartierul lui general. Despre Brri-
tianu nu are grijä, de oarece el l'a sfatuit sa fim <mag-
nanimes» cu Bulgarii. (Maiorescu mi-a adaogat : Bra-
tianu este prins in scris (patru pagini), de aceia i vrea
sa, se retraga dela sefie).
El a dat ordin personal ca toate gradele militare me-
dicale sà se supunä lui Cantacuzino pentru combate-

www.dacoromanica.ro
188 NOTE POLITICE 1913

rea holerei ; intendentei trebue facuta o anchea: gulcer,


un civil si Mihdescu dela Curtea de Conturi.
Primul dejun delegatilor. Pasici, Mili. Cantacu-
zino, Wyzanty, dreapta mea ; General Fitceff, Xenopol,
INIurgasanu, stânga ; Fiirstenberg in fatä, Ristici, Goan-
da dreapta; N. Politis, Misu Saulescu stânga. Cu Pa-
sici sensul conversatiei ea Fiirstenberg lucrand la a-
proprierea cu Serbia, el sa-i cedeze Strumitza i Rad.o-
viste. Fagälduit ca va cauta o linie multumitoare. Pe
Fiirstenberg l'am pus in curent; cu mine a cautat pe
harta un traseu pentru a aduce pe Greci la concesie ;
spre a face pe Sarbi sal cedeze ceva Bulgariei. Foarte
conciliant. Lui Maiorescu zis : Daca iscalesc Bulgarii,
«nous n'allons pas êtTe plus catholiques que le Pape».
Conferinta la ora 4. Maiorescu foarte hotarit a
le cere sà ajungem la incheere.
Duph conferinta, Maiorescu imi spune ca intelege
C UlD, Take s'a certat cu Daneff la Londra. S'a apucat sal
ameninte pe Shrbi, ceeace a provocat un incident viu cu
Spalaikovici. El Maiorescu vrea cu once chip sá.
evite o revizuire a palcii noastre.
La 8 prAnz la TV aldthausen, Bulgarii, diplomati
si eu. Lunga vorba cu Tonceff. Imi spune eh se va su-
pune; ar vrea sá scape ceva; spell cá daca Pasici i-a
dat intidnire la el, Tonceff, 'maine, acesta este semn bun.
Toate argurnentele pe cari mi le sung sh le spun lui Ve-
nizelos, sunt de un ordin sentimental, inferior : i-o spun.
Nu e la inaltime!
Nu tot asa Ficeff. El stie situatia exactä a armate-
lor in prezenta; nici o lubta nu mai poate fi decisiva.
Deci once continuare ar fi o crima in contra umanitatii.
«Il faut finir», repeta, el de doua. ori.
24 Iulie. Branisteanu comunica cà Filipescu a
dat un interview lui Dillon ; se declaral adversar al gu-
vernului, dar este multumit de politica lui : fie noroe,
fie pricepere, a servit foarte bine tara.
Dupa dejun, Delavrancea, care a vazut eri pe Fili-
pescu, l'a gasit in dispozitiuni säruti», foarte mul-
tumit de politica guvernului; el se va abtine de politica

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 189

i pe toti amicii lui îi va trimite la guvern. Sfatul lui


Delavrancea : este un invins, asa impresie face
trebue sg-i intinzi mâna.
Al doilea dejun : Venizelos, Arion, H. Catargi,
la dreapta mea; Spalaic,ovici, Creteanu, Barbu Catargi
la stanga; Blondel in fath; Col. Stanciof, Delavrancea,
clreapta; Cgp. Palli, Colonel Cristescu, stanga.
Conversatie cu Venizelos : trebue evitatg revizuirea
de o mare putere; greutkile lui cu Regele sdu, care tele-
grafiazg ca rgspuns la o depesg, cä atmosfera
de aci nu este aceia a armatei, cg «el nu este destul de
nebun, pentru cg atmosfera taberei...». &Ali au cedat
Strumita; ei au nevoe de granith strategicg pe Mesta
Ong la Kuzlar ; toti impreung putem «mata» marile
Puteri. Am cercat sg demonstrez cg cu fruntaria pro-
pusg de Grecia, Bulgaria 11U-i poate face drumul de fier
dela Filipopole la Lagos, de oarece Kuzlar rAmâne la
10 klm.
Stancioff mi-a multumit cu efuziune de atitudinea
mea. Imi spune : «esti un om subtire In toate».
Blondel imi repetg ce a zis lui Maiorescu: «Nu mil
sociez la nieiun demers al colegilor mei pentru a-mi
rezerva un drept de revizuire a tratatului dela Bucu-
resti. Dacg, pentru a usura iscAlitura sa, guvernul ro-
mAn imi cere o indicatiune, numai atuncea asi face-o.
Trebue ca totul s5, se isprgveascg la Bucuresti». *)
A adus pe Barclay sg-si retragg nota, astfel cg azi nu
are &cat Austria o nota datg.
Dupg dejun, la Arion, conversatie generalg poli-
ticg foarte amicalg. Ultimele evenimente foarte favora-
bile guvernului i indicatoare pentru mine...
Conferinta in loe de ora 4, la 5 ore dupg cererea
lui Venizelos. Ni se comunieg oficios cg Bulgarii s'au

*) «Je ne m'associe à aucune démarche de mes collégues


<a:lour réserver un droit de révision du traité de Bucarest. Si,
<Tour faciliter sa signature, le gouvernement roumain me
«demande une indication de ce genre, settlement alors je le
<derai. 11 faut que tout finisse à Bucarest».

www.dacoromanica.ro
190 NOTE POLITICE 1913

inteles cu Sârbii, acestia cedand Strumita. La des-


chidere, Saya Ivancioff coraunicg corespondenta cu
Grecia relativg la inexistenta telegramei grotescg de eri
a Regelui Constantin ! !
Dupg comunicarea fäcutii de Matanovici pentru
Bulgaria,' Spalaicovici dg cunostintg de acordul cu Bul-
garia. Discurs patetic i foarte ciar, läsfind sg se intre-
vadà viitoarea confederatie balcanicä a lui Maiorescu.
Se suspendä §edinta, Maiorescu refuzand de a o amâna
phng nu se terming totul.
Tratativele au fost penibile. qu Bulgarii s'a retras
Maiorescu ; eu am fost chemat, «iar despre Take a zis :
sä,' nu vie si celalt cà Ii amenintA si pe gstia». Maioreseu
le-a spus : Compgtimesc ca d-voasträ, sufer cu d-voasträ,
dar gAnditi-vg si la noi ; eu cu toatg simpatia mea, da,c6
nu se face pace, sunt silit sg v fac räzboi. (Tonceff in
ajun imi spusese cg Maiorescu Il vestise cg vom face
cauzg comung cu aJiaii !).
Atunci reluLid harta, am dovedit lui Fitceff (e,are
imi pärea ea nu cerca cleat sg fie convins), cg pe valea
Mestei nu aveau sà facg drum de fier. Cergnd deslega-
rea lui Tonceff, mi-a desinat pe hartg o linie pe culmi,
rnai redusg decht propusese Grecia (Kuzlar etc.).
Am luat Pe Vercizelos. Tocmai si Blondel, sosit dina-
dins, i predica moderatia. L'arn adus la hartg, : mi-a
declarat cg nu putea pgrgsi unja pe malul sting al Mes-
tei, impusg de Rege; cg-i trebuia deslegare, etc M'am
retras pe linia intermediarg, si in cele din urmg Veni-
zelos a convenit cà dacg Coandg admite o alta granitä
posibilg, s'ar putea apgra din dosul autoritgtei lui
Coandg. M'am pus lfingg Coancla i cglandul mereu
pe picior, l'am aclus sà dea linia lui Fitceff. La defileul
dela Pietrici nu s'a putut face nimic. Bulgarii au aocep-
tat in fine, dar vor eiti o rezerv5. Vor cere sg fie inserate
scrisorile lui Schebeko si a lui Fiirstenberg relative
la Cavala. Maiorescu propus o redactie anoding ; Radeff
a cerut sá se facg mai precisä. La 7 si 30 s'a declarat
pacea primità in principiu. Radeff i Fitceff imi mul-
t-umesc cu cgldurg !

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 191

Maine ora 11 semnätura preliminarilor i armisti-


tiului.
La ai nostri, la club si aiurea, multumiri,
25 Iulie. Nu se vor semna preliminare de pace.
Major escu anunt6 a, se va sauna pacea, pacea definitivd,
nu altceva ! Impune din ce in ce mai mult vointa lui
conferintei i ascendentul ce a luat este foarte mare.
Politis a zis unui coleg cä" in toate congresele tot omul.
nu tara, face ceva.
Al treilea dejun al meu : Tonceff, I. Kalenderu,
N. si E. Lahovary dreapta mea; Panas, Bädärgu, Pic
Pherekyde stanga; in fatà Schebeko; Matanovici i Pi-
soschi la dreapta, Radeff si A.. G. Florescu la stanga.
Aflu dela Ch. Pherekyde cä Venizelos a fost s5
vadä pe Misu Pherekyde : «C'est lui qui doit remplacer
Mr. Jean Bratiano».
26 lulie. Al patrulea dejun : General Serdar Vu-
cotici, General Harjeu, J. Filiti, dreapta; Saya Ivan-
cioff, Gr. Cantacuzino, Wyzanti stanga. In fatà Waldhau-
sen cu Col. Smiriantici i Tresnea-Greceanu dreapta ;
Col. Kalafatovici cu Brancovan stanga. Invitasem pe
D. Ghika (Sofia), dar era lipa.
La conf erintei (protocolul 9) Politis foarte perfid,
dei ireprosabil ca formä, cAnd a Prezentat cererea de
despAgubire pentru pagube rezultand din fapte ale ai-
matei «contraires aux usages de la guerre», cerere evi-
dent respins6 de Bulgari.Asupra chestiunei scoalelor
cultului, fámase pe maine, am cercat Take si cu mine o
presiune pe Bulgari (foarte molatic5 aceia a lui Take !).
N'au voit sà cedeze. Venizelos : «Evident, Grecii au bise-
rici splendide i bogate. Bulgarii nic5eri una ca lumea».
Ura si dispretul intre dansii e ceva extraordinar ! Cand
in conferinfä, privitor la Creta, Radeff a deelarat c5, ei
renuntä la once pretentie asupra Cretei (condominium).
din respect i admiratie pentru luptele ei contra Turci-
lor, Venizelos nici nu a multumit.
27 Iulie. Ultima *edint5, a congresului. Maine la
9 ore intrunire pentru semngturä. Azi dimineatä, Maio-
rescu ne comunic5, nouä, Romanilor : a primit o depesä

www.dacoromanica.ro
192 NOTE POLITICE 1913

dela Beldiman din Berlin, insgrcinat sà transmitg feli-


citgri guvernului german, care comunich i declaratia cà
ei considerg pacea definitivg, declaratia Austriei
fiind o fi sg de consolare pentru Bulgaria *). Depesgde
la Paris : Lahovary transmite declaratia lui Pichon cg
pacea este definitivg, eu toate stgruintele contrarie ale
lui Isvolski. Se considerg ca pronuntat in acelas sens
Germania, Italia, probabil si Anglia, care nu are nici un
interes.
Conventie secretg cu Grecii si &Arbil de garantie
contra Bulgarilor dacg ar mica inainte de executia
complectg a tratatului. Politis va aduce disearg proectul.
Miclescu se face.garant de o conversatie a D-nei
Eliza Brgtianu, tratând pe Take de canalie si minemos
declarând cg, va sti sá impiedece pe bgrbatul ei de a
mai continua once raporturi Cu el.
Dela Lupu Costache, algturata perlg din qAde-
vgrul» de eri, dupg incheerea pgcii : «Aseará la oree 9%
cseara Regele a chea-nat la Palat pe D-1 Take Ionescu.
«Suveranul a fgcut o primire din cele mai miscgtoare
osefului conservatorilor democrati».
Prânz de 52 tacâmuri la Externe. Ministri nos-
tri cu doamnele, delegatii streini cu tot personalul Ion;
functionarii mari dela Externe. Toastul lui Maiorescu se
terming prin declaratia cg s'a ngscut o noug mare pu-
tere (in versiunea oficialg va fi ceva mai indulcit).
Pasici rgspunde, spunând cg : România a cktigat
titluri irevocabile la recunostinta popoarelor din Bal-
cani, dinthi prin generoasa ei participare la opera e-
mancipgrii ion i apoi pentru rolul istoric ce a desg-
vâxsit prin negocierea cea mai eficace in favoarea echili-

*) «...pour nous, considérons palm définitive ; declara-


tion Autriche fiche de consolation pour Bulgarie».
Pasitch: «La Roumanie s'est acquis des titres irrévoca-
«bles it la reconnaissance des peuples balkaniques, d'abord
«par la généreuse participation à l'oeuvre de leur émanci-
cpation et ensuite par le rôle historique qu'elle vient de rem-
«plir de la manière la plus efficace en faveur de l'equilibro

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 193

brului balcanic, care aruna baze noi pentru prosperita-


-tea viitoare a acestei pArti a Europei, i adaogg urarea
ca România sà r'ámásmä intotdeauna in capul natiunilor pe
cari le reprezinfám, arAtAndu-le calea ordinei, pAcei i a
progresului.
Venizelos nu a luat parte la prânz; in ultimul mo-
ment s'a inbolravit (a pranzit la Enescu).
28 Iulie. La 9 ore incepem sá ne adunAm. Nu s'au
terminat scriiturile. Toti in 'mare tinutä pentru Te-
Deum. Eu singur in veston. Se preggesc condee ; Take
are o pang, a lui Dillon, un condeiu al lui Laseär Catargiu;
Dissescu un condeiu al lui Câmpineanu dela nu *tiu ce
eveniment... La 93/4, Maiorescu deschide a 12-a conferintá.
Se iscAlese douà protocoale din 26 §i 27 Iunie. La 10 .5i
un sfert Pisoski cite§te textul definitiv ; celelalte patru
exemplare se colationeazg de secretar.
Semneim, fiecare arä ingrijindu-se de protocolul ei.
SemneazA Maiorescu, apoi eu, Take, Dissescu, Coana,
Cristescu.
Pecetie pun numai *efii de misiuni. Vukotici nu
are incà sigiliul lui.
La 11 ore Venizelos aduce omagii tactului
lui Maiorescu, vorbe§te de «ses conseils éclai-
rés»,... «son nom sera prononcé avec profonde recon-
naissance et respect par les peuples».
Spalaicovici propune ca dupg Te-Deum sä" se inscrie
conferinta in coipore la Palat, ca omagiu pentru Suve-
ranul care a contribuit mai mult la stabilirea pAcei.
Discursul lui Maiorescu inchide conferinta, care de
la 17 la 28 Iulie a desávar§it opera de pace.
Maiorescu se duce la Palat. Regele îi dà Colanul
ordinului Carol I.
La 12 Te-Deum. Regele, Regina cu automobilul

qbalkanique, qui jette de nouvelles bases pour la prospérité


<duture de cette partie de l'Europe». Il ajoute le voeu «que la
dtoumanie reste toujours it la tête des nations que nous re-
oprésentons, en leur montrant le chemin de l'ordre, de la
(paix et du progrès».

www.dacoromanica.ro
194 NOTE POLITICE 1913

plin de flori, idem Principesa Maria si Elisabeta. Mitro-


polia prea mich. Regele, dupà ce särutA crucea, chi mAna
lui Pasici, lui Venizelos, lui Vucotici, foarte amabil lui
Fitceff, pe urniä" lui Tonceff.
La Palat, foi speciale pentru inscrierea membrilor
conferintei. Sampanie.
43% consiliu de ministri la Interne. Se reguleazg.
concediile. Maiorescu interim Internele.
Am examinat, in trei, proectul sub-tratatului de ga-
ranfie, pAnA la deplinA executare a pAcii din Bucuresti,
intre Grecia, Serbia si noi.
PrAnzu/ la Palat strAlucit; Regele foarte amabil
cu Ministrii români; evident foarte gratios cu streinii.
Regele imi spune &A de prevenitor a fost ImpAratul
Wilhelm. Nu numai l'a .felicitat «dar m'a intrebat, dacA
vrea sä fie revizuit ceva, care ar fi dorinta mea
dorinta mea I».
Dupà mash', Radeff imi spune cat este de fericit
de succesua la noi al generalului lor (Fitceff).
Toastul Regelui foarte de sus si vorbind de unirea
puterilor din Balcani.
Eri mi-au vorbit Maiorescu si Take de un credit
de 300.000 lei pentru <rcoruptia albanez6» (candida-
tura Printului de Wied). Maiorescu a refuzat sä ja la
departamentul lui acest extra !
29 Lille. Misiunile sunt la Sinaia. Examingm cu
Maiorescu proectul de conventie de garantie intre Gre-
cia, Serbia si noi, text propus de Politis si dat lui Take
Ionescu «s5, fie ceva de mâna lui», pe care Maiorescu
vrea s6-1 ailA.
Seara banchetul Prinfairiei. Fusese invitatä
Presa; Bogdan-Pitesti se si prezintase in numele «Serii»;
nu-si Osea sat dec.& cu tânsárul Pake, si el foarte izolat;
farg de protestärile Ministrilor, Gr. Cantacuzino, dupà
lungg parlamentare, a putut reusi sh"-1 expulzeze ! Ni-
meni alt, se zicea cu haz, n'ar fi reusit s61-1 scoath !
Dupg masg, stand de vorb5, cu Carini, aflu Ca." el cu-
noaste conventia care se elaboreazä. !
Take si anunt5, delegatilor CA el consimte la o

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 195

big inter-balcanicA postal:A de 10 bani de scrisoare !


$tiu cá Maiorescu nu este favorabil ideii.
30 Lille Ultimele formalitäti. SemnAturi, anexe
si protocoale. La 111/2 ne lugm rämas bun. Rárnan aliatii
si noi, afará de CoandA, i Cristescu. Hotärim textul
tratatului secret de garantie pAná la ratificarea pgcei,
dupä formele constitutionale ale Bulgariei. Garantie
militará si diplomaticg. Peste zi iscàlim cei patru mini-
stri romani, Pasici, Venizelos i Vukotici.
Dejun la Palace-Hotel oferit de Pasici. Pasici
singur citeste un discurs-toast.
Dupá dejun gäsesc pe Carini si ii cer sh nu se insiste
asupra stirii date de el lui «Matin» despre acordul se-
cret, aci vom desminti. Aflu cá divulgatia vine dela Ve-
nizelos el insu_si. La urmá, Carini a autat sá o dreagA,
spunând cá a dedus el personal lucrul din vorbele ros-
tite de Venizelos.
Banchet din nou la Liedertafel, dat de Asociatia
Presei.
Vizita fAcutá la 5 ore la Camera de Comert a im-
presionat pe delegati.
21 Mlle. Dejun Venizelos la Capa.. Bulgarii au
plecat la 3 ore, eondusi de Moruzi si insotiO de Bur-
ghelea. Aseará, cand ne-am despktit, am fost acablat
de protestatiile lor de amicitie. Fitceff, care imi ceruse
eri portretul meu, mi-a trimis azi pe al luir
Pärerea lui Panas asupra Albaniei : «trois ou
quatre souverains se succéderont avant de pouvoir pren-
dre pied ; qui sera le quatrième, celui-la règnera». Ge-
neralul HârjAu fäcut propozitie dacá s'ar duce in Alba-
nia; am inteles cá ar fi in ipoteza Wied ales domnitor.
Schebeko a venit sá má yard', cu nu stiu ce recla-
matie rusá dela anii 1848 si 1853, bani datoriti dela ocu-
patia rusá. Foarte sub forma' dubitativA, cererea lui.
Despre pacea de aci, m'a felicitat «du grand succès de la
Roumanie»; nu crede cá vor sta Bulgarii in pace; i s'a
spus cá ar trebui sä se evacueze-repede de noi teritoriul,
ca nu soldatii intorsi dela ostire s6 se apuce de fäzbu-
nári i omoruri «pour les questions de femmes». I-am

www.dacoromanica.ro
196 NOTE POLITICE 1913

spus e vom sta 6,1 va fi neeesar ea sä, protejAm spita-


lele §i lazaretele in care sunt bolnavi i holerici ai
no§tri.
1 AugustAm dus lui Maiorescu nota lui Schebeco
cu cele 1.400.000 ruble, potcoave de cai morti. Nu 5tie
nici el nimica. Din contrà $tie cá noi avem ceva de cerut
dela Stantu Spiridon, bani popriti in Rusia. Schebeko
sperä, sä treacä la Viena; inainte de plecare ar vrea
reguleze afacerea Spiridoniei; de aci cererea creantei
vechi, de opus ca compensatie la pret.
-Vorbim de viitor : b, propos de interviewul lui Casti-
nescu in «Berliner Tageblatt», §i in care el spune.c6 la
iarnä poate va mai fi un guvern conservator de scurtà
duratà, dar nu un guvern Take. Maiorescu crede cä
la Decembrie trebue sä, ne retragem; ar fi elegant §i
ne-am desface cu bine de o tovärä§ie care nu mai poate
merge. I s'a 'propus diferite combinatii de §efie ; el vede
inteinsele posibilitatea de a mä," am.ina pe 'mine §i de
aceia cere sá rämânem in formä, de comitet, numai el va
lua concediu §i rämâne s'a" conducem partidul in trei. Afm
inteles eä, el ar don i sä." disparg in plina apoteozà. Cand
i-am spus CA, in mintea unora, efia lui subintelege vice-
prezidentia mea, a zis eä, in, astä, combinatie ar ràmâne
poate. Dar indemnul lui este sä a§tepam toamna.
Mi-a povestit cá ducand Regelui decretul cu interi-
mul lui Bädäràu, Regele nu l'a acceptat §i a preferit,
de oarece se cere un takist, pe Xenopol. Regele i-a spus
cä, la Palat, cereand sá consoleze pe Tonceff Ca' Bulgaria
prime§te regiunea frumoasä, a tutunurilor, ifa'däräu s'a
varfit in conversatie : «Dar §i noi luAm o frumusete de
fabric6 la Dobrici !» Uimit de atata lipsä, de tact, Regele
furios i-ar fi spus : «Theeti» ! Motivul dat de Rege
este cä, Bädäräu fiind profesor 'i-ar §edea mat bine
la Instructie...
Regele pleac5, la Sinaia. Vesel i bine. Printul
Printul Carol pornesc direct dela garb', la Cartierul
General, in automobil.
La gall Maiorescu imi spune cá, la ora 12 cand
e§ea dela Palat, Take l'a vestit câ dá demisia cu colegii

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 197

lui takisti, fatg de lipsa de incredere ce-i aratà Regele.


Se vor reface decretele si se vor semna maine la Si-
naia : agarilu revine la Interne !
Take l'a rugat pe Maiorescu s'al nu se vorbeasca in
consiliu de Prefectura de Suceava. I-am vorbit eu ;
s'a scuzat CA nu poate face in. cateva ore cat mai stä la
Bucuresti, dar cà la intoarcere va fi prima numire.
Tot asemenea, el a deschis vorba despre Cpnstanta :
va disolva consiliul liberal care se alege.
Nota : La gall, Take n'a venit la plecarea Re-
gelui.
2 August. Blank, a vazut pe Blondel si a venit
mine. Negocien i pentru imprumut in Franta. Ar avea
tot concursul i sorti de reusit6 (acordarea cotei),
zice Blondel dac'al s'ar accepta : 1) Emisia direct si
numai Paris ; 2) Angajament moral sa facem comande
si in Franta (marina spre pila).
Vorbind. cu Maiorescu, de oarece doresc sA iau
avizul Regelui, el imi spune cA trebue mare circumspec-
tie ca &A nu fie vreo gelozie la Berlin, de oarece e
probabil cA Regele se va duce la Berlin si 'Wilhelm va
veni la Bucuresti, pour sceller la paix.
Cu aceastg ocazie ne reamintim cA i lui, si mie,
Regele ne-a semnalat importanta articolului de fond
din «Neue Freie Presse», care tocmai accentuiaza eh
acum la Berlin s'a mutat sediul legaturii cu Romania.
I-a esit cu totul din. cap Regelui, Take Ionescu !
In ultimul moment, criza cu interimul lui Baarau l'a
desgustat : «in astfel de momenteo !!
4 August. In alegerea Constanta (balotaj), am
seris lui Baarau sA recheme pe prefect care a dat vo-
turi liberalilor.
5 August. Rezum in Karlsbad vorbirea cu Be-
gele (azi la 11 August). Era ziva de nastere a Printu-
lui Nicolae. La dejun la Peles toatg Familia regalai,
afarà de Printii Ferdinand i Carol. Printul Nicolae a
Ricut inconjurul mesei ca sA inchine cu toata lumea.
In audienta, inainte de masg, am vorbit de cercArile
de a n.e deschide piata Parisului : «mais sans conditions

www.dacoromanica.ro
198 NOTE POLITICE 1913

d'armes, surtout»; aprobat a se vorbi de poduri


de comande maritime.
Regele aprobat sá deschid credit la portofoliul
pentru Senat, dar sa. dau i 60.000 lei pentru lucrarea lui
Lecomte du Nouy. «Voi face lucrarile ; le-am iscalit
chiar inainte de plecare».
Foarte multumit, din nou, de articolele din «Neue
Freie Presse», cari ar trebui sa fie reproduse de presa
romaneasch, mai ales acela care stabileste cà depesa
egelui Carol «a salvat situatia». (Regele in tele-
grama Lui de multumire Imparatului, vorbeste de pro-
bele de amicitie ce i'a dat in vremurile grele deci se
recunoaste ca. Austria nu a parasit pe Romania asta
iarnh, in favoarea Bulgarilor).
Asupra Albaniei, mirat de stirea ea Sir Edward
Grey a zis ca Puterile îi vor alege un Principe. Regele
imi spune cà cel ce va fi ales de Albanezi va fi ales
si de Puteri, si cà Wied va avea conciirsul formal al
Italiei si pe sub 'liana' al Germaniei, care nu-1 poate
desemna pe fata.
Duph masa. la Maiorescu. Nu se mai poate con-
tinua cu Take. De altfel a cazut in stima tuturor, a Re-
gelui, ca si a strainilor. Cum se poate sh fie in con-
cediu, cu holera si cu demobilizarea pe brate Imi
cere sà viu exact inapoi ca sa-mi lase prezidentia pe
15 zile i Externele.
D-na Eliza Bratianu a transmis Regelui o de-
pesh, denuntandu-i ca la Mdg-urele ar veni oameni bol-
navi, morti de foame preocuparea ca seful liberalilor
sh nu fie prea suparat pe Coroana...
Karlsbad. Am sosit Joi 8 August. Constat
toga lumea imi face curte, Nemti i Francezi. Toti
felicita i vor sä afle ceva. Koch, de care nu (mai stiam
demult nimica, imi serie sa mà pofteasca la mash.
Fac cum*inta lui Nordheim, evreu. din Hamburg, insä
mare amic, dela Gambetta incoace, al tuturor oamenilor
politici francezi; bogat, inteligent, foarte cultivat si Cara-
torit. Idem cunostinta lui Crozier. Azi lar ma' invita
Koch si in cele din urrah vine sa má intretina de o afa-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 199

cere de bonuri de tezaur de facut in Anglia : chilipir nu


este 5% pe 98, cu inca 41/2 drept spese si comision.
Termen un an ! A doua zi scrisoare dela Koch, oferind
serviciile lui pe langa Baring sau Rotschild. Am pgs-
trat-o ca document.
13 August. Fac cunostinta lui Clemenceau. Foarte
elogios pentru noi, «mandru» de ce au facut Romanii.
Recomandä mare legatura tin viitor cu Sarbii si Grecii,
dei nu crede in fidelitatea acestora. Imi apune ch." a
vorbit de mine inteun articol privitor la evrei. Luz-
zati i-a scris ca va face el un articol asupra evreilor
romani, recunoaste ea ce ar fi mai bine ar fi ca nimeni
sä nu se mai ocupe de aceasta chestiune, ca sa avem pla-
cerea initiativei.
14 August. Doamna Michel de Giers, intalnita la
Kaiser-Park, foarte cordiala cu Romanii : despre toti
are un cuvant de amintire. Feliciari pentru pace, foarte
calde. FelicitAri mie personale : «on a beaucoup cité
votre nom ; quoique pas aux affaires étrangères, on sa-
vait que vous étiez le leader 09».
A. E. Lahovary revine .de la Poincaré cu fin-
presia ca acesta ar don i ca un om eu autoritate mare
ca. Regele 'I sa mijloceasca o apropiere intre Ger-
mania si Franta. Poincaré crede ea toate inarmarile
germane insemneaza ca Germania simte eh odata nu va
putea compta pe Austria in descompunere ; atunci Or-
tile germane se vor lipi de Germania, iar ca equilibru
Germania ar trebui sä restitue Lorena, iar Alsacia sa
devie Stat independent tampon, ca Elvetia, Luxem-
burgul.
Fitceff ma intampina : Tot ce s'a intamplat in
Bulgaria e vina Regelui. El din Noembrie mereu a
luptat contra hebuniei Regelui de a intra in Constanti-
nopol. El a sfatuit pacea dupa Kirkilisse, cand a ce-
rut-o Kiamil. El a refuzat sa dea ordinul de a ataca
Ceatalgea ; Sawoff a dat acest ordin. El a parasit din
Februarie directia Statului-Major. La inceput, Daneff
vedea ca dansul; Regele insa l'a intors. Atunci aveau in
Macedonia 50.000 oameni si se putea ocupa tot ce era

www.dacoromanica.ro
200 NOTE POLITICE 1913

necesar Bulgariei. Ce s'a intâmplat in urmd, a fost o


nebunie, pura fantezie a lui Ferdinand.
30 Septembrie. lar sunt ola pret». Nforuzi imi
face politete peste politete, se preface ca-mi aduce tot
la cunostinta ; repetä peste tot eh eu sunt soarta gu-
vernului, cheia viitorului : «Daca, m'asi impaca cu
Take...!»
. Contele de Waldburg, insarcinat de afacerial
Germaniei, imi comunica secret ea Germania este ne-
linistitä, de starea de spirit a Turciei ; marele-Vizir e
cuminte, dar partidul razboiului poate sh biruiasca ;
de fapt nu se demohilizeaza i cá prizonierii ce se res-
titue sunt irnediat incorporati din nou. Se crede cá exista
un acord cu Bulgaria, caci altmintrelea n'ar fi cedat
Bulgarii asa de repede pe toate punctele. Restul con-
versatiei a fost asupra demersurilor prea stäruitoare ale
Discontului pe hinga. Auswaertiges Amt pentru ca diplo-
matii lor sá lucreze in favoarea imprumutului.
Rezulta. cá lui Disconto i-e fried, sá piarda impru-
mutul i ed. D-1 Petersen, vorbind de ruptura, vrea sa
fach presiune. Petersen mi-a spus ca Disconto socoteste
30 septembre (13 octobre). De nouveau ola pret». Mo-
ruzi me fait politesses sur prévenances, feint de porter tout .
ma connaissance et va, répéta-nt partout, que le sort du
gouvernement, la clef de l'avenir c'est moi, si «je m'entendais
avec Take».
Le Comte de Waldburg, chargé d'affaires allemand, me
communique, secrètement, que l'Allemagne est inquète des
dispositions d'esprit de la Turquie; le Grand-Vizir est sage,
mais le parti de la guerre peut l'emporter; qu'on ne &mo-
bilise réellement pas et que les prisonniers qu'on leur rend
sont de suite incorporés. On croit à l'existence d'un ac,corcl
avec la Bulgarie, sans quoi les Bulgares n'auraient pas cédé
si vite sur tous les points.
Le reste de la conversation a porté sur les &marches
trop instantes de la Disconto auprès de l'Auswartiges-Amt.
pour que leur diplomatie agisse en faveur de l'emprunt.
résulte que la Disconto a peur de percire l'emprunt et que
M. Petersen, en parlant de rupture, veut faire pression. Pe-
tersen m'a dit que la Disconto compte sur le Comptoir de
l'Escompte, pour prendre une partie de son emprunt. Je.
comprends maintenant la note des journaux français qui

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 201

ca «le Comptoir d'escomte» va lua o parte din impru-


mutul sgu. Intkleg acum nota gazetelor franceze care
acuza o oarecare bancg ea% ar fi fgcut sg nu reupasca
combinatia Paris.
Marti, 29 Oetombre. J. Th. Florescu, in urma
ruintelor lui Miclescu §i ale lui Mitilineu ca sal pri-
mese, imi face o lungg vizità. Explicatie asupra a-
cuzatiei de neonestitate ce i-am adus odinioarg (afa-
cerea Staadecker raportata de Fareanu afacerea unei
expulzari cunoscuta i de Ch. Pherekyde i pe care Take
Ionescu o mgrturisise intemeiata). Florescu imi afirma
ca la conaituirea actualului guvern Take Ionescu i-a
spus ea nu 1-a facut Prefect de politic din cauza opozi-
tiunei mele (cand fusese stipulata o libertate necontro-
lath' de nimeni in fiecare departament!), ch. personal Take
l'a insarcinat sg rag atace in afacerea expropriatiunei
ca.sei mele i l'a complimentat in urmg de discursul tinut,
etc. Adeziune la partidul n&stru i se tine la dispozitia
mea.
Joi, 31 Octombre. Intrevederea cu Maiorescu.
L'am cercetat En afacerea unei corespondente din «Dé-
bats», care afirmg ca Take Ionescu a avut in Decembrie
trecut mandat dela Guvern sg ofere un tratat de aliantg
Bulgariei ; convenim sa dau o desmintire in «La Politi-
clue». Contra parerei lui Maiorescu, am asociat i pe
Filipescut, cgruia i-am trimis pe Bastache; el mi-a co-
municat un numk al «Epocei» (25 August 1913), in
care personal a dat o precedentg desmintire.
Maiorescu imi aduce aminte ca la Palat, fiind la masa
langa Marele Duce Nicolae Mihailovici, acesta zicandu-i
ca România ar trebui sá intre in blocul balcanic, el a fa's-
puns ca trebue mai inthi a*eptat sa se vada ce ese din
aceastg aliantg, pentru ca nu o crede durabilg. Se mira
de prostia de a afirma o a5a tendintg, eAnd toga' poli-
tica «Regelui i a mea» se sprijine§te pe discordia pro-
babilg dintre aliati.

accusent une eertaine banque d'avoir fait rater la eombi-


naison Paris.
14

www.dacoromanica.ro
202 NOTE POLITICE 1913

In ordin intern, va aocepta sefia, dar cu comitetul


de trei (Arion, Cantacuzino, eu) ca s. treacg, la mine
conducerea efectivg, ; dar nu trebue fixatg, data lichi-
dgrei, ca Regele sjg, nu rämáná la discretia partidului
liberal. Vorbit-am si de necesitatea unui program.
6 Noembre. Chemat impretuiä cu Arion la Prin-
cipesa. Era vorba de creditul pentru Cotroceni. In as-
teptarea arhitectului, am luat ceaiul. Principesa,
Vátoare, ne-a spus cum avea Regele recurs la dAnsa
child se intimplá neintelegeri cu Printul. La randul lui,
child Priatul are plictiseli : se plim1A, fumeag, se in-
varteste imprejurul ei i asteapt5, totdeauna ca nevas-
tà-sa intrebe : «Eh bien. Nand°, qu'est ce qu'il
y a7» Acelas humor binevoitor pe care l'am rnai
constatat la Buzgu cu prilejul inaugurArei alergArilor
de acolo (27 Octombre).
La Sinaia, in fiecare moment al zilei, conversatia
Reginei nu se desparte de Albania, splendorile ei, pre-
destinarea unei principese de origing româneasch" sá se
suie pe tron, etc. CAM Printesa che Wied pierde ra-
darea, se repede la Principesa Maria: «Vreau sä" vorbesc
'de caini, de once, si sá nu mai aud de Albania».

6 novembre. Appelé avec Arion chez la Princesse,


campée pour deux jours à Cotroceni. Il s'agissait du crédit
pour Cotroceni. En attendant l'architecte, pris le thé dans
le petit salon-chaumière de la Princesse. Charmante, elle
nous a dit comment le Roi a recours it elle en tiers, quand
il y a friction avec le Prince. A son tour, quand le Prince
a un ennui, il déambule, il fume, il tourne et attend toujours
que sa femme lui dise: Eh bien, Nando, qu'est-ce qu'il y al
Le rame humour charmant que j'avais constaté, àBuzeu,
lorsqu'elle a diné à la Villa Albatros le 27 octobre pour
l'inauguration de nos courses.
Adorable la scZne avec les faux cheveux de la Princesse
Sophie de Wied. A Sinala, cheque moment de la journée, la
conversation de la Reine ne quitte pas l'Albanie, ses splen-
dours, la prédestination d'une princesse d'origine raumaine
monter sur ce trône, etc. Quand la Princesse n'en pout plus,
elle se précipite chez la Princesse Marie: «Je veux parler
de chiens et de faux chev.eux et ne plus entendre rien de
l'Albanie».

www.dacoromanica.ro
-NOTE POLITICE 1913 203

14 Neembre. Comitet central convocat la Club


de Lahovary, 23 membrii de fatg, ; s'a ales Maio-
rescu ef al partidului. Virgil Arion, singur, se declarg
contra, pentrucg efia aceasta este condamnarea lui Carp
preggtirea §efiei lui Take. Au vorbit: Lahovary (e
aprinsä ?i vie polemicá prin istoricul i imputgrile a-
dresate celor cari atacase in prinfävara guvernul); Gre-
ceanu, spunand cà§efia oferitä este neconditionatä; Pan-
grati, care a condamnat cu severitate luptele injurioase
ale unor frunt* (privirea lui spunea cá mä rgzbunä
de interviewul injurios al lui Filipescu) i a acceptat
cu bucurie §efia ; Antonescu, care a felicitat partidul ;
Säulescu, foarte categoric; am crnai vorbit eu §i Arion.
Am admis denuntarea, legá'nd-o de programul nostru
asupra proprietgtii dimineata apäruse scrisoarea pro-
gram a iuii Take. Virgil Arion, dupg, ,ccuvântarea
mea, a deelarat cá. voteazg, pentru. Unanimitate.
Filipescu tot Filipescu, a scris o scrisoare amabilg
lui Lahovary, declarandu-i insä &A nu mai face politicg,
de aceia nu va veni la comitet. Dar ne-a rugat §i pe
Lahovary §i pe mine... sei nu i se citeascei scrisoarea
comitet ! I Face §i nu face... politic:6.
15 Noembre. Deschiderea Camerei. O apoteozg.
pentru Rege ! Taki§tii bine stilati, au izbucnit in urale

Un jour on tombe d'accord qu'une coiffure basse irait


merveille, mais cela exige une natte, et une fausse natte
ne s'introduit pas facilement dans le chitteau de la Reine.
Une fausse natte! ! «J'en fais mon affaire, fait la Princesse
Marie, et mon ami 'Beer va nous arranger cela». Premiers
cartons, couleur pas assortie, allées et venues, tout passe.
Un soir arrivage tout frais on joue à la baraque et,
en attendant son tour, la Princesse Sophie se retire dans un
petit salon et fait appeler la Princesse Marie. La Princesse
Sophie tenait au bout de ses doigts une natte (Waite, vraie
queue de cheval, et la faisant tournoyer se roulait de joie s
.«Quand je pense que dans ce château je joue avec des faux
-ccbeveux, 11 faut qu'on me laisse rirel»

www.dacoromanica.ro
204 NOTE POLITICE 1913

la pasagiul introdus de Rege care vorbeste de pace intre


fostii beligeranti.
Dupa, sedinta, m'am sfatuit cu. Maiorescu asupra
scrisorei lui Vaida, chemând pe Verzea in ajutor, de
oarece este conflict intre Mihali j Iuliu Mania. Maio-
rescu, abtinere. Eu, s. vorbim ca Verzea. Aflu ea," daca.
Mihali, Vaida i Aurel Vlad stau bine, Mania este plin
de datorii (efecte ale destrabalarii unchiului sal]. Coro-
ianu) i ca, Mania a fost ajutat de Mihali din banii ce
primeste din Ora.- Sfatuese pe Verzea sá plece, cu atat
mai malt ch. aflu c. Stere se duce acolo.
18 Noembre. Chemat in audienta la M. S. Regele.
Vorbit finante, buget, oar ajtmge lesne la 700 mill-
cane». Palat, Camera i Senat, cheltueli enorme ea
care s'ar fi putut face poduri isosele, si pe cari tre-
bue sa le avem c,e1 putiu pentru 1916. Risipa cu rechi-
zitiile cu caii : «se vor judeca cei dela intendenta».
Foarte puting politicé., afara cá Filipescu iar lucreaza
In armata si cà Valeanu este omul lui. Aci, mai lung
despre Crainiceanu, «un zApacit» care transformase Car-
tierul lui general «in club politic», si care tot demisio-
neaza si nu demisioneaza : «trebue mutat». Nu foarte
multumit de Averescu. Regele se plânge de indiscretia
gratie careia nu se mai putea face miscarea ce proec-
tase : Avere,scu la Inspectoratul c,avaleriei i Statul-Ma-
jor vacant; sa speriat Harjeu fiindca s'a zis ca isi face
pentru el 'un loc.
M'a insArcinat s v5,d pe Maiorescu sa nu iasà.
din casa, i sa in eu local lui la prezentarea lui Czernin
Miercurf.
La Camera., Take Ionescu : «Ti-a spus R,egele ce
mi-a spus mie I Cà noi trebue sal vot5m legea de orga-
nizare a Dobrogei i sà facem organizarea. Asta nu
se poate termina in Decembre. Deci nu ne putem duce
înaiiite de anul nou...)
P. g. -Convérsatie despre Czernin. A fost multumit
Regele de convorbirea cu el si de scrisoarea Arhidu-
celui care l'a numit ea persoana lui de incredere
4care va face ce-i va cere Regele».

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 205

20 Noembre. Receptia oficial. a lui Cxernin. Am


inlocuit pe Maiorescu. Primit cu o jumätate de orä
finainte, am vorbit de eriza româneascä. Regele mi-a dat
instructiuni, pe c,are le-am trimis lui Verzea. Transcriu
textual : «Viu dela primirea la Palat a lui Czernin
«unde am inlocuit pe Maiorescu. Inainte de audientä
«am putut avea un schimb de veden i provocat de scri-
«soarea D-tale de Luni. Inainte si mai presus de toate,
«trebue ca unirea i concordia sä fie restabilite. Cu nici
«un chip. sä nu se fad o spärturä : pericolul ar fi mare.
«Apoi, dad,' se cere de Români ceva mai mult decat se
«ofefä, nu trebue ca pretentiunile sà creasd, in mäisurà
«ce se concede ceva, pentrua nu trebue ca ruptura sä
«vie dela Români. Dm sorginte foarte autorizatä, se stie
«cä, in Ungaria s'ar don, contra vointei Impäratului §i
«Arhiducelui, ca sä. nu se ajungä la a intelegere si ca
«vina sä,' fie a Românilor. Ca sà recapitulez ad i se
«crede cà Ungaria ar da, sub presiunea legei lui Appony:
gdoi noui Episcopi din care unul unit, rotunjirea
«diocezei noului Episcopat, functionari români in jus-
«titie i administratie, 30 deputati. Ar mai fi vorba si
«de o subventie scolaiä cu respectarea programului ofi-
«cial si o concesiune cu prooesele de presä. Acestea sunt
«bune de primit i, daca se dau realmente, nu incape
«f je respinse.
«Chestiunea romang a fost examinatä si cu Ber-
«linul ; ea este esitä,' din cadrul local si solutiunea ce se
«va gäsi, va fi päzità. Deci intelepciune».
27 Noembre. Primit de Rege. Inai s'a vorbit de
Albania. rusesem sesizat de Maiorescu eri dupä con-
siliu doi albanezi din Bucuresti, Zografi i Vanghele
Pandele, denuntase ea aventurier primejdios pe Noga,
care se roteste pe lfingä, Wied. Din corespondenta ce
mi-a arätat M. S., constat cà Printul de Wied e bine
orientat. Are pe MITA el pe Ecren-Bey, seful familiei
Vlora. Cât pentru Essad-Pasa, el a scris cä, pune casa

novembre. Réception officielle de Czernin. J'ai rem-


placé Maioresco. Regu une demi-heure avant, nous avons
parlé de la crise roumaine. Le Roi m'a donné des instruc-
fiaos que j'envoie à Verzea. Je transcris textuellement.
www.dacoromanica.ro
206 NOTE POLITICE 1913

si averea lui la dispozitia lui Wied. Jagow a comunicat


printului desemnarea lui de Europa. Dupg sfatul Re-
gelui, el va cere imprumutul, din care-1.000.000 de in-
datà, pentru a avea ce da ocelor cari au nevoie».
Vorbit de creditul O. F. Explicat de ce am cerut tot
creditul, iar nu sà" desprindem o parte din el.
Cu aceastg, ocazie i-am vorbit de programul nostru
si cum vom fi in curând definitiv constituiti.
14 Decembre. Comitetul executiv aprobat progra-
mul cum il intocmisem, dupà trei lungi sedinte. Maio-
rescu admis paragraful continând o amenintare do sane-
tiune pentru marea proprietate care nu s'ar executa sin-
gurä. Pgreri ale lui Gr. Cantacuzino, C. Arion, Pangrati
si Ern,. Antonescu. IVI'am rostit &à aceasta era o gresalg.
31 Decembre. 6 ore seara. Maiorescu prezintat de-
misia guvernului. Regele : voi cherna la 2 Ianuarie pe
D-1 BrAtianu «pentru a-i infitri putin autoritatea prin-
tre ai sh'i». Dar guvernul nu se va forma decht SAm-
biità 4 Ianuarie.

www.dacoromanica.ro
1914.

4 Ianuarie. Fost sä," vgd pe Filipescu, dup6 cum


comunicasem lui Maiorescu; si colaborarea fiind desf5,-
cua i-am cerut s5, reintre in partid si comitet; el, rein-
ceput protestärile c'd nu mai face politicg i c5, este dis-
pus sä," ne ajute ca simplu cet4ean. Nu mai este doc-
Mud in partidb de aceia s'a gait actiunea. El are un
jurnal in care se serie pentru principiile partidului !
La observatia mea ch face mai mult5, politicà decat ori
cand, rgspunde eh' nu mai face decat doug lucruri : jur-
nalul «un boulet qu'il traine», i lichidare. Toatà discu-
tia lui era eh' Maiorescu, de acord cu Regele, vrea
ducg partidul la Take Ionescu. Dupg ce i-am dovedit
toatA eroarea lui, a inceput s5, vorbeasc5, mai cu sir si
sg, admiachiar posibilitatea de coalitie localá cu Takis-
tii. Special s'ar vorbi de Botosani i Craiova. Am
reprosat gresala noug a recentului articol din «Epoca»
contra Regelui. «Dar, m5, rog, regret c5," nu pot zice con-
tra lui tot ce asi vrea sà zic !» Maine ne vom revedea.
La ora 12 RegeZe m'a primit in cabinetul cel mic
de laugh' camera de culcare. Regele in civil. Nu inräti-
sare prea siábitá. Foarte, foarte gratios cu mine. Re-
gret5, convulsiile in care se arunc5 tara. Ar fi trebuit
doi-trei ani de liniste absolutA. Se putea merge cu Con-
stitutia actual5, incsa," 15 ani. Dar liberalii pretind c,ä,"
schimbarea nu se poate face decal cu mine, care am pu-
tere de a domoli patimile. Aprobat eforturile de a rea-
duce pe Filipescu in partid. Nu trebue lasat pe dinafark
cki ar fi un punct de sprijin pentru toti nemultumitii
Iorga, socialistii, Fleva etc.
www.dacoromanica.ro
208 NOTE POLITICE 1914

Doua mari cestiuni Bunt amenintatoare: cestiunea


Transilvaniei i cestiunea evreiasch. Am spus Rege-
lui ceeace imi serie Saulescu din Paris despre conver-
satia lui cu Cahen d'Anvers, Nici o vorbä despre Take
sau Takisti, despre o colaborare sau fuziune! Mi-a
dat medalia mare «Avântul Tarii». Mi-a luat amândotta
mâinile multumindu-mi «pour le service signalé que je
lui ai rendu», I-am steins mana si el m'a imbratisat
pe obraz.
Chemat la Regina. Liberali nu sunt «en odeur de
sainteté». Impunsaturi la adresa lui Bratianu care este
lenes, Anghelescu care si-a torturat nevasta. Duca care
nu are aerul de a semana cu tatal salt.
Am fost la Maioreseu, care m'a puse in curent
cu vizita ce i-a facut Bratianu la ora 10. Acesta vrea ca
fruntasii opozitiei sá intre in Camera; nu a lasat sa se
inteleaga cá alegerile Constituante vor avea loe inainte
de Octombre. Despre Take, imi spune cá acesta a
scris Regelui pentru niste decoratii refuzate, si propune
ca Regele sá decoreze «proprio motu» pe Moruzi !
Drept raspuns, Regele a dat scrisoarea lui Moruzi.
Maiorescu: «Baiatul inteligent al lui Ghita Ion ; nimio
mai mult !»
5 lanuarie. Vine Fitipeseu la mine : explozie de
urä contra lui Maiorescu; mieI mizerabil... izbucnire in
plansete. «Nu ma mai veivedeainteun comitet, nici in-
tr'un partid, nici in Camera, nici in Senat!»Va intre-
buinta cat mai are timp sau energie ca sá demaste pe
Maiorescu. Aeeiasi furie in contra lui Lahovary ; nu are
nimeni dreptul sa-mi ja stima i consideratia partidului:
am fost atacat neomenesc. Nu i-am amintit cum m'a
atacat in afacerea Ressu si ce a zis (sau a pus &A zical)
de mine acum de curând in «Epoca,, dupá «Faca»!!
Va da concurs prin presa, prin manifeste, dar... nu face
politica. Va trimite care noi pe cei ce in de ansul.
Dupa mash', Desliu : Pe mine ma iubeste ; daca
asi fi eu seful ar veni, dar cu Maiorescu nu. El era pe lista
Ministrilor, data de Carp la Aprilie 1912, si Maiolescu
l'a sters pentru a pune pe Pangrati !! (Pentru prima

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 209

data' cAnd aud de familia asta). Camera de Cornett (sic)


ii va pune candidatura in Bucuresti, si va avea cele
mai multe voturi. La Thrgoviste va lupta cu ai nostri.
8 Ianuarie. Gr. Cantacuzino imi afirm5. ca' Gr. Fi-
lipescu a spus D-nei Cantacuzino ch," tatAl lui a cerut
(sau va cere) 7 locuri in comitetul executiv, din care
unul pentru D-rul Giaxuai ! ! Oamenii lui nu vin pe la
noi : Gianni nu a fa'spuns convocgrii Tilde i nici nu s'a
scuzat; De1iu, dupä, ce a promis BA' vie la o conferint6 de
sefi de culori, a pretins eà avea un consiliu de familie ;
iar Costia, SAvulescu m'a intrebat «de ce nu i-a deslegat
d-1 Filipescu». Acelas om face pe cel ce ne va da con-
cursul si pe care politica Il sarbeste... !
Despre Rusia. La inaugurarea monumentului
Marelui Duce Nicolae, in Mai. trebuia sà mearg6 Printul
Carol. Subit serbarea a fost fixatd la 11 Ianuarie
Principii nos-4i, din cauza doliului, oarecum dispensati.
Vorbind de aceasta Cu Waldthausen (6 Ianuarie) la plin-
zul. Ypersele, el mi-a spus cà Schebeko i-a acut repro-
surf fiindcA 1-a, vestit cá Printul Carol lua serviciul in
armata germadä si a plecat supArat pe el. Este probabil
legAturd intre aceste fapte.
Ianuarie. Tot Filipescu. Eri searg la Jockey
aproape decisesem pe Filipescu sA reintre in partid si
sa ne prezinfám impreung la alegeri in Bucuresti, cu
toate consecintele ce urmeazà. Amanase fdspunsul pe
azi dimineafá, chnd va veni la mine. La 2 ore, la tele-
fon: inutil tot; sà-i spun lui Ion Lahovary ea' ori unde
va vedea, liva daunpicior in.., cà dacA mai vorbeste de
el «ji arrivera un, malheur»; &A nu mai vrea sA audà, «de
ce sale parti» ! Erau Gianni si N. Lahovary la mine.
I-arm pus in curent.. Nimic, dar nimic din cele ce s'au
zis la comitetul executiv eri, nu autoriz6 o noug supA-
rare.
17 Februarie. Alegerile s'au incheiat eri. Am rupt
mai multe locuri (18), dedit cele ce ne oferise liberalii.
Lozinca a fost : la cap mie i lui G. Stirbey.
Prefeetii aveau aerul de a fi de-o. parte, dar tot per-
sonalul si toatà actiunea la ordinele unui om politic :

www.dacoromanica.ro
210 NOTE POLITICE 1914

Costieä, larca, la Buz6u; Pietraru la Teleorman; Ghika


la Vlasca ; A. Iliescu la Olt, etc., suruburile stränse; um-
pluturci Cu gilmada, impiedieäri defa vot färá rusine...,
si prin ziare de «grozavia dela 1911» este vorba....
Takistii, pe fatá, in solda liberalilor. Pentru Craiova
de douä, ori Prefectul a cerut mâná liberá ca sä, se inte-
leagá cu Stirbey pentru a scäpa pe Vernescu ; de douä,
ori i s'a fäspuns cà trebue scos Geblescu pentru cá «a-
cesta este pretul concursului lui Take la Bucuresti».
La Teleorman Patzuris fäcut de douá ori voiajul sä, a-
ducá ordinul lui Take 6, cu nici un pret, sä, nu es eu.
La Bucuresti, la balotajul colegiului I eamerá,
avdnd lista lor, spre a retine pe cei care nu accep-
tau sä,' voteze pe liberali, au dat voturile lor liberalilor
care au avut 80-100 mai mull, tocmai ce au Takistii mai
putin. Sipsomo a cerut formal lui Jean Manu un vot
pentru M. Pherekyde. Nu poate fi nici o tägäduia,16
chiar pentru locurile i colegiile unde nu era cartelul
locurilor concedate. In aceastä perioada Maiorescu
mi-a scris, la 25 Ianuarie, aprobAnd refuzul de locurile
oferite de guvern. In once caz, glasul general este &A.
Takismul s'a topit.
18 Februarie. Filipescu vine de dimineatà. El care
striga csá a fost o gresalá de a prevede in program posi-
bilitatea unei sanctiuni; care acum o sgptämâná gásea
cá aceste sanctiuni nu pot fi explicate (lee& in sensul «fie
de avantajare la impozite pentru cultura intensivei CO,
'fie de sanetiuni financiare», imi vorbeste de o tran-
sactiune de cAutat : sä clàm liberalilor posibilitatea de a
expropia, odatá i repede, iar ei sá ne conceadá neatin-
gerea legei electorale ! Dar bine inteles, in schimb
distrugerea Takismului : «daeä vorbiti 5i cu Take Io-
nescu, eu noi nu puteti sta de vorbá !».
Barbu Catargi, pe la 4 ore, se pliInge de conversa-
tiile ce are Filipescu cu liberalii; este gata pe intelegere,
dar sä i se dea capul lui Take Ionescu. O apropiere
ciudatä" de facut cu ee scrisei mai sus !

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 211

Gr. Ghika-Deleni : Sunt bine cu Porumbaru


cu Stelian; ei sunt speriati de calea pe care a luat-o se-
ful lor i cautä sá aibä cu noi o intelegere. Am ras-
puns eä pot vorbi cu mine ori cand.
22 Februarie, Audientä la Reye. Mirat de comu-
nicatul «Viitorului» care anuntä alegerile Consfituante-
primävara viitoare, reamintim Regelui eh' päräsind pu-
terea am cerut, pentru motive agricole, alegerile toamna
si cà guvernul a dat aceastá asigurare lui Maiorescu,
la primul contact ce l'a avut cu Batianu. De altminterea
erau i vorbele care le propagau acum in urmä
lescu i Constantineseu.
Regele: Nhnica nu-i hotAra; va prezida Miercurea
viitoare priMul consiliu al Ministrilor lui i atuncea se
vor lua hotärari. (Deci Mesagiul de deschidere este opera.
personalä a lui Brätianu. Stilul dealtmintrelea o indica)-
Minitrii i-au spus cá disponibilitkile de pAmlint
erau mai mici cleat se afirmase. Nestiint6 absoluta
asupra procedärii i A indemnizgrii de plkit ; se va face-
un imprumut 1
Mai clar si mai orientat pe chestiunea electoral6
coruptie la colegiile cele mici, greutate de a guverna
cauza pretentiilor alegAtorilor. RAspund : Nici

Samedi, 22 février. Audience Roi. Etonné commu-


niqué «Viitorul» annoncant elections Constituante ce prin-
temps, nous rappelons au Roi qu'en quittant le pouvoir
avons demandé, pour raisons agricoles, elections automne et
que le gouvernement en a donne rassurance à Maiorescu au-
premier contact de Bratianu avec Maiorescu. D'ailleurs_
c'était le propos que propageaint Anghelescu et Constanti-
nescu tout dernièrement encore. Le Roi: rien decide; prési-
dera Mercredi prochain le premier conseil de ses Ministres-
actuels, et c'est alors que des decisions seront prises. (Done-
le Message d'ouverture est oeuvre personnelle de Bratianu,
style l'indiquait). Les Ministres lui ont dit que les disponi-
billies en terre étaient moindres qu'on ne ra affirmé. Igno-
rance absolue sur le procédé et sur rindemnité a payer: OT)
fera un emprunt7

www.dacoromanica.ro
212 NOTE POLITICE 1914

guvern n'a fost .stanjenit de catre alegltori; singur


acel al lui Sturdza n'a putut s guverneze ; dar greva
venea din alt loe (Bratianu).
Regele : Toate tarile merg spre sufragiul univer-
sal.Eu : Ele cauta antidotul luiDar vor fi conditii,
plata impozitelor.Eu : Da, impozitul personal 4 lei.
Va fi cel putin un colegiu in care guvernul va avea «la
-main haute, docile...» Eu Rana in ziva cand îi va sinati
puterea.Rege/e: Toate astea vor fi explicate i hoUrate
prin Constituantd. Eu : Nu, toate astea trebue spuse
acuma, caci acuma va avea Corpul electoral sa aleaga.
In douä cuvinte: Regele nu tie decat ceeace
lui i-au spus sau ii vor spune.
Despre Filipescu, regreta cele doua, interviewuri ale
lui5i atitudinea «Epocei», caci, adaoga Regele cu tarie,
nu ne vom schimba politica noastra externä' §i nu vom
ramane in aer; suntem bine înte1ei asupra acestui
punct, nu e ap. 7
Mai tarziu, vorbind de proectele de cAsatorie ruse*ti:
-Nu mai pot amana un raspuns; este o insistenta (Tres-
-que génante», dar nu vom face o politica de familie; a-

Plus clair et plus orienté sur question électorale : cor-


ruption des petits collège,s, difficulté de gouverner it cause
des pretentious des électeurs.Je riposte: Aucun gouver-
nement n'a été One par l'électeur; un seul, c,elui de Sturdza,
-n'a pas pu gouverner, mais la gréve venait d'ailleurs (Bra-
tianu).
Taus los pays m.archent vers le suffrage universel.
Moi : Ils en cherchent l'antidote. ...Mais il y aura des con-
ditions, paiement d'impôt.... Moi: Oui, impôt personnel, 4
lei. Ce sera au moins un collège dans lequel le gouverne-
-ment aura la haute main, docile... Moi: Jusqu'au jour où
11 sentira sa force. Le Roi: Tout cela sera expliqué et ar-
-rété dans la Constituante. Moi: Non, tout cela dolt étre
it maintenant, car c'est maiutenant que le corps electoral
aura it choisir. Bref: le Roi ne sait que ce que ses Minis-
tres lui ont dit ou lui diront.
Sur Filipescu: regrette ses deux interviews et l'attitude
de l'«Epoca», oar, ajoute le Roi fermement, cnous ne changeons
«pas notre politique étrangère et nous n'allons pas rester en
41'air; nous sommes bien. entendus let dessus, n'est-ce pasI»

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 213

liantA de familie, da, schimbare de politicA, nu. Prin-


cipii Mostenitori pleacg la 14 Martie la Berlin.
A prima cu neplAcere pe Tardieu, din pricina poli-
ticei lui «Le Temps». Franta este aceia care impinge
totdeauna pe Rusia, si reprezentatiunile cu prilegiul ge-
neral Liman sunt opera Frantei. Petersburgul e supai-
rat ; continuul amestec al Frantei in chestiunile mili-
tare rusesti. ImpAratul timid, nu spune nici odatA
Ministrilor lui ceeace vorbeste cu Suveranii, i adesea
ori Berlinul a fost mirat de aceasta. Marele Duce Nicu-
lae Mihailovici este in disgratie din cauza cArtei lui a-
supra lui Alexandru; caracterul lui dealmitrelea nu-i
place Regelui. Child Tardieu a spus Regelui cä Eu-
.ropa Ii datoreazh lui pacea, Regele a ripostat : «0 datc-
reazA mai ales ImpAratului Germaniei»: cPreparasera
dinainte räspunsul»
Asupra finantelor : Ce fericire cá ai f Acut intr'un
mod asa dibaci imprumutul i cA nu rai fgcut in Frantat
Foarte frumoasA operatie, pentru care te mai felicit ineA
odatA.
23 Februarie. Mitilineu intors dela Berlin mi-a

Plus tard, en parlant des projets de mariage russe: Je ne


puis plus différer une réponse; il y a une insistence epresque
gértante». Mais nous n'allons pas faire une politique de fa-
mine; alliance de famine, oui, changement de politique, non..
Les Princes Royaux partiront le 14 mars pour Berlin.
Regu avec déplaisir Tardieu, it cause de la politique
(\Temps». La France est celle qui pousse toujours la Russie,
et les représentations au sujet du général Liman sont l'oeu-
vre de la France.- On est faehé a Petersbourg de rimmixton
continuelle de la France dans les questions militaires russes.
L'Empereur, timide, ne rapporte jamais à ses Ministres ce
qu'il cause avec les Souverains et souvent Berlin a été sur-
prig de ce fait. Le grand due Nicolas Michanovitch en dis-
grace a cause de son livre sur Alexandre I, dont le Roi d'ail-
leurs n'aime pas le caractère. Lorsque Tardieu dit au Rol,
que l'Europe lui dolt la paix, le Roi riposta: «On. la doit
aussi et surtout à rEmpereur d'Allemangne». cJ'avais pré-
paré la réponse!»
Sur les Finances: cQuel bonheur que vous ayez si habi-
lement fait remprunt et que vous ne l'ayez pas fait en
France : trè,,s belle opération et je vous en felicite encore».
23 février. Mitilinen, retour de Berlin, m'a dit qu'à la

www.dacoromanica.ro
214 NOTE POLITICE 19.14

spus eal la Disconto i Salomonsohn i Solmsen i-au spus


cá Berlinul e foarte (mirat de numeroasele conferinte de
Francezi ilustri, la Bucuresti.
Mi s'a mai comunicat &A Duca trebuia sA prezi-
Aeze banchetul ce se oferA lui Tardieu (dacA nu este lui
Lacour-Gayot), dar din ordinul lui BrAlianu s'a fAcut
bolnav.
24 Februarie. Revizuirea. AflAm cA chiar azi di-
InineatA se comunicA citirile pentru revizuire. Adun co-
initetul consultativ., care adoptA declaratia pe care am
redactat-o. Iat-o :
«Adânc anirat de precipitatiunea cu care se fac pro-
_punerile de reviziuirea Constitutiunei, trei zile numai
klupà deschiderea Parlamentului i inainte chiar ca o
discutiune asupra Adresei sA fi adus o preciziune ai in-
intinclerei ce se cautá a se da celor douA
puncte de cApetenie, care privesc proprietatea i legea
.electoralä;
«In starea de obscuritate in care s'au fácut alege-
rile, nici un act sau cuvant autorizat nel5murind opinia
publicA asupra intentiunilor Guvernului care este pro-
Inotorul cererei de reviz-uire;
«In vedere cA nu se poate schimba inteo grabg ab-
-solut incompatibilA cu greutatea problemei, un asezA-
rnânt constitutional sub care tara s'a desvoltat si a pros-
perat in timp de 40 ani, Partidul Conservator de-
:
«CA pe eat este de doritor sà inlesneascA solutiunea

Disconto, et Salomonsohn et Solmsen Iui avaient dit com-


bien ou était surpris des nombreuses conférences de Frangais
de marque à Bucarest. On m'a communiqué encore qua
Duca devait présider le banquet offert à Tardieu moins
-que ce ne soit à Lacour-Gayot), et que sur l'ordre de Bratiann
il a dû faire le malade.
Lundi, 24 février. La Révision. Nous apprenons que ce
-matin méme on commence les lectures pour la révision. Je
-rassemble le comité consultatif et on adopte la déclaration
que j'ai rédigée. Arion la développe à la Chambre. Nous
lirrivons trop tard au Sénat. Bratiano, dans sa première
Téplique, la prend de très haut; plus calme à la seconde.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 215

cestiunei agrare, pe atat considerà ca o siluire proce-


deele care nu sunt de naturA a indruma partidele poli-
tice i opinia publicá spre cercetarea 1initit. í docu-
mentatA a celor mai bune mijloace de infaptuire».
Arion desvoltA, aceast6, declaratie la Camera',; dar
sosim prea tâ,rziu la Senat. Brgtianu, in prima re-
plick o ja foarte de sus ; mai calm insá la a doua replieg.
25 Februarie. La Senat, Comitetul delegatilor e
deja convocat pentru ora 21/2 ! !. Vestesc pe Missir
cer cuvântul la rezumatul §edintei de eri. Se zgboveste
pentru a fi a§teptat BrAtianu.
Fac declaratia easpuns al Ministrului, iau din
nou cuvantul : de asadatá BrAtianu, foarte blând, a-
firniä. Cal nu vrea sá pripeaseg lucrurile i Ca', se va dis-
cuta dupei Adresd.
Se atribue atitudinea sa vizitei ce a f5cut azi dimi-
neatà Regelui.
12 Martie. Rostit discursul meu asupra revi-
ziei. Pentru prima parte, Br6tianu nu era de fatg. Mi-
sir a provocat o suspendare de §edint6 i a pornit in
grad pe Mortun ca s6-1 caute pe primul-ministru. Dis-
cursul a avut un fAsunet mare chiar asupra majoritAtii.
18 Marti% M. Pherekyde imi propune o intreve-
dere Cu BrAtianu pentru a nu avea aface cu intermediani

Mardi, 25 février. Au &flat, le comité des délégués est


déjà convoqué pour 2 et demi! J'avise Missir que je demande
la parolesur le sommaire de la séance d'hier. On retarde de
suite pour attendre Bratiano.
Déclaration-réponse du Ministre. Je reprends la
parole: cette fois-ci Bratiano, très doucereux, affirme qu'il ne
vent pas brusquer les chases et qu'on discutera après
rAdresse. On attribue son attitude A la visite faite au Roi
ce matin.
12 mars. Prononcé mon discurs sur la révision. Pour
la première partie, Bratiano n'était pas présent. Missir a
provoqué une suspension d'audience et on a vite expéclié
Mortzun chercher le Priemier. Le discours a énormément
porté sur la majorité méme.
18 mars. M. Phérekyde me propose une entrevue avec
Bratiano, pour ne pas avoir affaire A des intermédiaires
pour une entente. Elle aurait lieu chez lui. J'accepte, lui

www.dacoromanica.ro
216 NOTE POLITICE 1911

pentru o intelegere. Intrevederea ar avea loe la dansul.


Primesc, Ii asigur cg nici o chestiune persona1g niel nu
mg preocupg i nici nu se opune la aceasta.
19 Martie. Mi se propune intrevederea pentru
mgine 6 ore si jumgtate. Sunt obligat sg cer amânare,
cAci mg asteaptg Regele mAine la ora 7.
George Stirbey 1ml spune cg a ggsit pe Rege hotg-
rkt de a sacrifica proprietatea; mai putin partizan de o
reformg electoralg. I-a spus cg, orica de penibilei sg fie
chestiunea, el ggseste cg o intrevedere intre Brgtianu si
Marghiloman era indispensabilg. Se întelege de unde
vine propunerea Pherekyde.
In vederea acestei întâlniri i pungnd pe socoteala
vizitei mele la Rege nece,sitatea de a mg orienta exact,
am convocat la 54 pe Filipescu si pe Lahovary. Am cg-
zut de acord, cà putean conceda obligatia pentru un
sfert de exemplu de a da pgmânt cu sanctiunea ex-
proprierii individuale, dar, ca garantie pentru viitor,
abandonarea colegiului unic,
20 Martie. Pherekyde imi telefoneazg cg nu ne pu-
tem vedea nici mAine nici Sfinabgtg, Brgtianu având
multe comisii.
donne assurance que nulle question personelle ne me préo-
cupe ni ne s'oppose.
19 mars. 071 me demande entrevue pour demain 6 h.
et demi. Suis obligé de déoliner, devant aller chez le Rol à 7 h.
G. Stirbey me dit avoir trouvé le Roi décidé pour le sa-
crifice de la propriété, moins partisan d'une réforme électo-
rale. Il lui a dit que quelque pénible que soit cette question,
il estimait qu'une entrevue entre Bratiano et Marghiloman
était indispensable. On comprend d'où vient la proposition
Phérékyde.
En vue de cette enirevue et mettant sur le compte de ma
visite au Roi la nécéssité de mon orientation exacte, j'ai con-
voqué 5 et demi Filipesco, Lahovary. Sommes tomhés d'ac-
cord qu'on pouvait concéder l'ob/igation, pour le quart
par exempie, de donner de la terra, avec la sanction de
l'expropriation individuelle, mais comme garantie pour rave-
uir, l'abandon du collège unique.
20 mars. Pbérékyde téléphone que nous ne pourrons
nous voir ni demain ni samedi, Bratiano ayant beaucoup de
commissions...

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1911 217

24 Martie. Intrevederea cu primul Ministru. El e


acela care vorbe*e toatA vremea... A se relua altA data.
M. Pherekyde a asistat.
14 Aprilie. Conferim d-1 Briitianu i cu mine la
Pherekyde acasa. Toata conversatia numai asupra legei
electorale : Colegiul unic este convingere,a, lui perso-
nala, crede cà poate impune reforma, dar nu depinde
de el ca revizia sa se rack' intr'o atmosfera de linite sau
de violenta. Daca nu ne intelegem, va fi obligat sà facA
apel la massele populare. Oarecare intorsaturi de fraze
Bunt ameninfári ruperi adanci; oamenii vor suferi; ra-
porturile ulterioare vor fi foarte grelo, etc... Raspund
foarte linistit cä daca trebue sá inghitim blocul lui in-
tangibil, mai bine sa-1 impue prin fortA.
Semi-marturisire cá mijloacele lipsesc pentru le-
gea agrargi : cclificultati, dar nu imposibilitati».
In ceeace prive§te Banca, discutie admisibila pentru
alta organizare. Ar fi dorit un acord pentru a rezolvi
chestia petrolului. A spus razand S reluam proectul
«Romaniei». CAteva cuvinte putin magulitoare pentru
Take Ionescu.
24 mars. Entrevue avec le premier Ministre. C'est lui
qui parle tout le temps et reprendra une autre fois. Michel
Phérékyde présent.
14 avril. Nous conférons, Mr. Bratiano et mol, chez
Phérékyde. Toute la conversation porte sur la loi électorale:
le collège unique est sa conviction personnelle; il oroit pou-
voir emporter la réforme, mais il ne dépend pas de lui que le
révision se passe dans une atmosphère de paix ou de vio-
lence; que si nous sommes intraitables, il sera bien Wig&
de faire appel aux masses profondes. Certaines tournures
phrases sont des menaces: déchirements profonds; les person-
nes en souffriront, les rapports ultérieurs seront difficiles,
etc. Je répliqne simplement que s'il faut que nous ava-
lions son bloc intangible, autant qu'il rimpose par la force..
Demi aveu que les ressources manquent pour les lois
agraires: «difficultés», mais pas «impossibilité».
Pour la Banque, discussion admissible pour une autre
organisation. Il aurait voulu accord pour résoudre la ques-
tion du pétrole. Lui ai dit en riant: Reprenons le projet
de la elloumanie»! Quelques paroles peu favorables h
Take Ionescu.
15
www.dacoromanica.ro
218 NOTE POLITICE 1914

In rezumat : Nici o intelegere posibila; Legea A-


grara a trecut pe planul al doilea; Colegiul unic este
marele cal de bataie.
Interpelat pe C.ostinescu asupra bugetului. El
foarte slab; este sfârsit.
Eri la Darvari conversatie cu Principesa Maria.
Ea spune: «Ca a fost foarte urit sa. se profite de lipsa
ei ca sa se incurce lucrurile. Cele ce spune «Faca» de Re-
gina sunt din nenorocire in parte adevarate». «Faca»
acuza pe Regina ca a rupt casatoria pentru a favoriza
pe nepotul ei din Albania, ca sa nu se gaseasca Roma-
ni intre necesitatea de a urma alianta politica cu Gre-
cia si asistenta de dat noului Regat. Materie procurata,
dupá cit se zice, de e;átre Ioan Miclescu, care cunostea
cuvintele imprudente rostite de Regina inaintea unor
martori. ,<Dar am reluat totul in mana si ara scris
eu Diadocului. Elisabeta este multumita la ansa,
iubeste tara (România) ; faptul de a o parasi o costa;
aceasta nu este ceva personal in contra Diadocului. Sper
ca se va face, incet; din nenorocire el nu poate veni
acuma la Bucuresti...».
En résumé : aucune entente possible ; la loi agraire est
au second plan ; le collège unique est le grand cheval de ba-
taille.
Interpelló Costinescu sur le budget. Lui au dessous de
tout. Il est bien fini.
Eu hier, chez les Darvari, conversation avec Princesse
Marie. Elle me dit que «ea été bien vilain de profiter de son
«absence pour brouiller les chases. Ce que la «Faca»*) a dit
«de la Reine, est malheureusement vrai en partie. Mais j'ai
«repris en main et j'ai écrit, moi, au Diadoque. Elisabeth est
ateureuse chez elle ; elle aime son pays; c'est de s'en aller
«qui lui edite; cela n'est pas personnel contra le Diadoque.
a'espère que cela se fera lentement, malheureusement lui
«ne peut pas venir de suite it Bucarest...»
') La «Facas accusait la Reine d'avoir rompu le mariage
pour favo. riser son neveu d'Albanie, pour que les Roumains
ne soient pas pris entre la necessité de suivre l'alliance po-
litigue avec la Grèce et l'assistance à donner au nouveau
Royaume. Matière fournie, parait-il, par Jean Miclescu, qui
connaissait les paroles imprudentes de la Reine devant
témoins.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 219

16 Aprilie. C. Cantaeuzino-Paseanu mi-a cerut o


intrevedere cu el la- George Stirbey. Refrenul lui Vezi
pe Take ! De ce nu vorbesti cu Take ! O sá se si-
leascá sá intAlnese pe Take la George Stirbey,. C.rede
cá poate sá afirme ca Take n'are nici un aranjament cu
liberalii.
Generalul Coandei imi raporteazá despre calátoria
lui. A vazut pe Talaat, Enver, Marele Vizir, Maresalul
Sanders. Acesta din uring crede cá Enver este «un faux
bonhomme», ca nu trebue data incredere sincerifátii lui
fictive; exasperat de starea primitivá a oamenilor; nu
au artilerie ; se lucreaza serios in arraath ; Turcia nu
poate intreprinde nimic inainte de 18 lunii; niel o putere
militará in momentul de fa* 54 de ofiteri germani
constitue un al doilea Minister. Toti Ministrii se tem
de Bulgaria; Talaat crede ch. Uniunea Sárbilor i Bulga-
rilor e posibilk cum o voi Rusia sä" se ocupe de aceasta;
Ar inclina pentru o aliantá cu Grecia, daca" ar consimti
Grecii sá dea Chio i Mitilena, care fac parte integrantá
din Asia raja.. Enver a cerut schimbul cu Rodos care
face sistem eu Creta. In Grecia, crede cá Venizelos
16 avril. C. Cantacuzène-Pascanu m'a ménagé une
entrevue avec lui ehez Georges Stirbey. Son refrain Voyez
Take! Pourquoi ne parlez-vous pas avec Take! Il s'arrangera
pour que je rencontre Take chez Georges, «avant d'en
parler à votre parti» ajoute Cantacuzène. Il croit pouvoir
affirmer que Take n'a aueun arrangement avec les libéraux.
Coanda me fait rapport de son voyage. Vu Talaat,
Enver, le Grand Vizir, le Maréchal Sanders. Ce dernier croit
que Enver est un faux bonhomme; qu'il ne faut pas se fier
a sa sincérité apparente; exaspéré de la primitivité des
hommes; il n'y a pas d'artillerie; on travaille sérieusement
dens l'armée; Turquie ne peut rien entreprendre avant 18
mois; aucune force militaire actuellement; 54 officiers alle-
inands constituent un second ministère de la guerre. Tous
les Ministres se méfient de la Bulgarie; Talaat eroit à l'union
possible des Serbes et des Bulgares, dès que la Russie voudra
s'en occuper; inclinent pour alliance avec Grèee si les Greca
consentent à abandonner Chios et Mitilene, qui sont partie
intégrante de l'Asie Mineure ; Enver a suscité abandon, en
échange, de Rhodes qui fait système avec la Crète.
En Grèce, Coanda croit que Venizelos peut accepter, ur12-
www.dacoromanica.ro
220 NOTE POLlTICE 1914

poate s. primeasca, ()data afacerea Epirului regulatä.


Armamentul maritini al Turciei o sa oblige pe Greci
fie ingAduitori, avänd îi vedere cheltuelile ce le au de
fäcut pentru a consolida nouile lor posesiuni.
La .Constantinopol, nota generalä admiratie färä
.

märgini pentru Regele nostru si a se lua «mot d'ordre»


de la Bucuresti.
Barbit,Stirbey a venit la mine. Pretextul : Peti-
tia lui Filipescu, ale carei parti finale par a contine o a-
menintare pentru Rege. Explic cä Filipescu intelege,
daca nu mai existä protectia legilor in timpul alegerilor,
cetatenii vor fi siliti sa se apere singuri. Imi repro-
seaza ca In afara de audiente, nu tin pe Regele in curent.
Brätianu corespunde prin D-na Mavrojeni. Take prin
el- EL nu serveste -deck pe Rege si se ofera pen-
tru a-i duce i comunicArile mele. Nu trebue ca in fata
Regelui sh par cá tiu cg el, Barbu, îi raporteaza : «E
nostim; cind she fiecare cá celalt stie tot, sä, se prefach
fiecare CA nu stie ceeace stie celalt !» (0 fi oare o aluzie
la anume raporturi 7)
Am-convenit ea' voi pune in scris tot ce am spus lui
Brätianu asupra reviziei, i tot ce Brätianu mi-a ras.

fois l'Epire ré_glé.... Les 'armements maritimes de la Turquie


anikneront les Grecs a étre condeseendants, vu les dépense5
qu'ils oni à faire pour consolider leurs nouvelles possessions.
A Coustantinople, note générale,admiration sans bornes
poux, le Rol, et mot cirdre à prendre it Bucarest.
Barbu a cherché, à me_ voir. Prétexte: la petition de
FWp,escu, clout. la partie finale semble contenir une menace
pour- le Roi. J'explique que Filipescu entend, simplement
qu'an sera obligé de se défendre si la protection des lois
cesse pendant les élections. Il me reproche de ne pas tenir le
Roi au courant, en dehors des audiences officielles. Bra-
tia.no correspendait par Madame Mauro jeny. Take par lui. Lui
ne sert que le Roi, et s'offre pour porter mes messages. Il
ne faut pas que devant le Roi je paraisse savoir que lui,
Barbu, lui rapporte; «c'est amusant, quand on sait chacun
«que l'autre sait tout, de faire semblant que chacun ignore
«ce que l'autre (Est-ce allusion it rapports certains7)
Convenu que je mettrai par éerit tout ce que j'ai dit
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 104 21

puns; cáci se poate ca acesta Sh nu fi raportat exact cu-


vintele noastre.
19 Aprilie: Intianit pe Take loneseu,"dup'ä propu-
nerea lui Pascant, la G. Stirbey. Nimicb, precis ; inca
angajat cu Brátianu ; ar dbii sh fie samsarul cinstit,
oRegele fiira singurul care mai pOate obtine éonc,esiuni
dela liberali». Colegitl Unie este tirania -partidelor.
Nu trebue sh ne plángeni de tirania aleghtorului ;- dar
Cluburile politice sunt acelea ce trebue acuzate. Brhtianu
éste inchtusat in forniula sa de Colegiul unic ; trebue
ajuthm sh se libereze de ea ; dach BrAtianu primeste,
el ar primi amestecul colegiilor actuale, cu pluralitate de
voturi pentru Colegiul I. Filipescu se va deda la vio-
lente si are sh-i provoace Eu nu, dar o sh tragá
o bátaie politiei dach nu se astamphiá.
17 Mai.-Fusesem éhemat cu insistenth la 14 Mai,
pentru a prânzi la Buftea cu Principesa MarIa. Impo-
sibihtate Principesa spusese Suzanei (D-na
Ivon Marghiloman) cá eram «mi un amic$, dar un
frate.
Telefonic má cheamh Printesa la 11X,
roagh sh rah silesc ea Printul Carol sh nu lipseasch
la intrevederea dela Constanta. Dânsa nu poate sá vor-
Bratiano sur la révision et ce que Bratiano m'a répondu.
Peut-étre celui-ci n'a pas rapporté fidèlement nos paroles.
19 avril. Reneontré 10 h. s. Take Ionescu, sur proposi-
tion de Pascanu, chez G. Stirbey. Rien de précis; pas encore
engage. avec Bratiano. B voudrait servir de courtier honnéte,
Roi étant le seul qui peut encore obtenir des concessions
des libéraux». Le college unique est la tyranie des partis.
ne faut pas se plaindre de la tyranie de l'électeur: c'est les
clubs politiques qu'il faut accuser. Bratiano emprisonné dans
sa formule de college unique; il faut lui aider à en sortin
eli» n'est pas fétichiste et si Bratiano aecepte, lui accepterait
le mélange des actuels.collèges -avec pluralité de voix.pour
le 1-er. Filipescu fera des violences et les prcrvoquera ;
moi non, mats il rossera la police si elle ne se tient pas
tranquille.
17 mai. J'avais avec insistance été appeié le 14 mai,
descendant d'auto Ialomitza et partant pour Iassy, pour
diner A Buftea avec la Princesse Marie. Impossibilité abso-
lue. Elle avait dit à Suzanne que j'étais «non un ami, mais

www.dacoromanica.ro
222 NOTE POLITICE 1914

beasca de aceasta cu Regele, dar Tarul venind cu toaa


Familia Sa, ar fi extraordinar sa nu se cheme si Printúr
Carol. Dansa este trup i suflet pentru aceasa casatorie.
Bratianu vede ca dansa. Take e foarte partizan pentru
reintoarcerea sa, dar avem pe Regina in contra noastra
din mum Albaniei ei. Regele nu s'a dat un moment pe
faa. Printul Ferdinand sovaeste din cauza Germaniei.
Trebue lucrat fax5. ea SA se sima cà i dinsa e ameste-
cat& Asupra interpelgrii mele : Nu se poate zice cá"
vointa Regelui sa fie slabitk dar sunt lucruri care se
incurca", i actiunea directa a cuiva care Il vede des
Regina are influena asupra lui. CAsatoria greaca se
va face, acum child Elisabeta, care nu-si iubeste decdt-
frumusetea, este "in alt mediu. °and va vedes pe Printul
In alte conditii, inbitor si facandu-i -curte, are sä pri-
' measca aceasa tamaie si restul va veni singw.% RA-
'zand apoi Printesa imi spune : cà Regina in timpul unei
'citiri, ea e§ind dintr'un vis, Ii comunica cá probabil Eli-
sabeta are o iubire nefericia pentru Bulgarul (pe care
nu l'a vazut niciodatA !). N'a avut niciodata vre-un
conflict cu Regina, fiindcsi nu are nicio ambitie perso-
comme un frère». Téléphone pour 11%. La Princesse me de-
mande à m'employer pour qu'à l'entrevue de Constantza le
Prince Carol ne soit pas absent. Elle ne peut en parler
Roi, mais certainement que l'Empereur venant avec toute sa
famille, ce serait bizarre qu'on n'appeliit pas Carol. Elle est
toute time pour ce mariage. Bratiano voit comme elle; Take
est feu et flamilie pour son retour. Mais nous avons la Reine
contre nous it cause de son Albanie. Le Roi no s'est pas
déboutonnes un instant. Le Prince Ferdinand hésitant,
cause de l'Allemagne. Il faut agir .sans qu'on sente qu'elle y
est pour quelque chose. Sur mon interpellation: on ne peut
dire que la volonté du Roi soit affaiblie, mais II y a des
choses qui se brouillent et raction directe de quelqu'un qui
le volt souvent la Reine, a de la prise. Le mariage gree
se fera, maintenant qu'Elisabeth, qui Waime que sa bearuté,
est dans un autre milieu. Quand elle verra le Prince clans-
d'autres conditiOns, l'admirant et la courtisant, elle accep-
tera cet encens et le reste ira de sol. En riant, la Princesse
me dit que la Reine, pendant une lecture, comme sortant
d'un rêve, lui communique que problement Elisabeth a un
«amour malheureux» pour le Bulgare (qu'elle n'a jamais vu)!

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 223

nalà, dar dacà va fi vorba de copiii mei, am sä."-i apär si


«va fi räzboiul».
Regina e contra ambelor cAskorii ; Princi-
pesa Maria n'are deck o temere: Cestiunea de sänä-
tate ; acea boalA a sistemului vascular al Tareviciului
trece prin femei i nu loveste niel odatà deck pe bär-
bati. Principesa Heinrich de Prusia a transmis-o bäeti-
lor sài i unul din ei a si murit.
N'am fost intotdeanna uniti in cAskoria noasträ,
divergente de gusturi , dar in chestiunile de familie
sau de interes suntemi totdeauna de aceasi pärere, ceeace
este o mare putere...
4 Iunie. In ajunul alegerilor sezisasem Comitetul
Consultativ de.demisia lui Maiorescu; a fost inteles in-
tre noi cä, nu o vom divulga. Mi se pare eal aceasta a fost
o eroare Am fi avut un succes electoral si mai mare.
Am reluat convorbirea acum 4 zile. Arion afirmând
alegerea nu sO va putea face deck intre mine, Lahovary
Filipescu, Lahovary a zis : «Eu nu am nici o preten-
tie», i. Filipescu a reinoit declaratia lui &à nu putea
nu voia sä, fie set M'am opus la o desemnare imediaa
Jantais eu de conflit avec la Reine, parceque je n'ai
aucune ambition personelle, mais s'il s'agit de mes enfants,
je les défendrai et «ce sera la bataille». La Reine est contre
les deux mariages. Prineesse Marie n'a qu'une crainte, la
question de sauté; cette maladie du système vasculaire du
Tzarevitch passe par les femme,s et n'atteint jamais que les
hommes. La Prineesse Henri de Prusse l'a transmise à ses
fils et l'un est mort.
«Nous n'avons pas toujours été unis dams notre ménage-
divergence de gaits, mais dans les questions de famille
ou d'intérêt nous disons toujours la même chose, ce qui est
une grande force...
4 juin. La veille des élections j'avais saisi le Comité
consultatif de le démission de Maiorescu. Il avait été con-
venu de n'en rien dire. Il semble bien que c'a été une erreur:
nous aurions eu un succès électoral encore plus grand. Nous
avons repris la conversation il y a quatre jo-ars. Ario» af-
firmé que le choix ne pouvait porter que sur mol, Lahovary
et Filipescu; Lahovary a dit «Eu n'am niei o pretentie» et
Pilipescu a renouvelé sa déclaration qu'il ne pouvait, ni ne
voulait étre chef. Je me suis opposé à une désignation res-

www.dacoromanica.ro
224 NOTE POLITICE 1914

ca condescendenta pentru Lahovary, sub pretextul lip-


sei lui Gradi§teanu O. a lui Vladescu.
Astazi ora 10 Adunarea Comitetului Executiv.
Toata lumea a venit. Lipsa numai Vladescu, de negasit.
Au vorbit : Ion Lahovary, Desliu care a proPus oficial
numirea mea, Greceanu, G. Stirbey (foarte bine), cei doi
Cantacuzino, Piipscth Ionel Gradi§teanu. Unanimi-
tate, cald §i mi§cator !
5 Iunie. Deschiderea Parlamentului. Discursul
Tronului nu vorbe§te decal de reforme, foarte vag
§i de doua, ori de intelegere.
A. gonstantinescu «Sper c sunteti multumiti de
Mesaj» Eu : «Daca voi sunteti multumiti, ce sa: zi-
cem noi c'est un lachage ! noi, incantati».
Liberalii, Takitii, Bratianu mä felicita. Take vor-
be*te in vecinatatea mea. Nici ziva bung nu mi-a dat.
6 lunie. Am cerut audienta azi dimineata. Am si
fost primit la 6. Atata prevenienta m'a mi§cat. Regele
tinut mana in amandoua mainile lui, un timp pre-
lungit: «Te
«Te felicit din toata inima pentru alegerea
D-tale, dar ma felicit mai ales pe mine». La plecare :
«Ai toatä increderea mea, toga, dar cu un gest ener-
gic trebue sá fii §ef !» Se vorbete de Filipescu,
mai mult timp. M'a pus in curent de ce se vorbise cu
Sasonow. n chestiunea interna va trebui gasita o inte-
legere : «yeti gasi cul D-1 Bratianu i D-1 Take Ionescu,
o formula», sin gura data cand a pronuntat numele
lui Take.
treinte immediate, par égard pour Lahovary, sous prétexte
absence Gradisteanu et Vladescu.
Aujourdhui 10 h. reunion de Comité éxecutif. Tout le
monde est venu. Absent Vladescu, introuvable. Ont pris la
parole Jean Lahovary, Desliu qui a officieusement propose
ma nomination, Grecianu, Stirbey (très bien), les deux Can-
tacruzène, Filipeseu, Tonel Gradisteanu.
ITnanimité. Chaud et émouvant.
6 kiln. (Le Roi) : '«Je vous félicite de tout coeur pour
votre election, mais je m'en félicite sourtout tout particu-
lie rement».
«Vous avez toute ma confianceh, toute, mais avec un
geste énergique il faut que vous soyez chef».

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 225

10 Valle. Notg austriaca% Primul ei efect e de a


produce mirare. Porumbaru a vorbit cu Qzernin la ora
4 la Sinaia, si Czernin i-a spus cg instructia va mai tine
incg doug zile; la ora 6 ducea nota Regelui ! Si Porurn-
baru imi povesteste chiar ansul cu naivitate pAtania
lui.
13 Iulie. Mg reintorc dela Buzgu. Nota de rgspuns
a lui Pasici foarte corectg si dibace. 0 spun in «La Po-
litique» (Czernin s'a plâns mie de tonul gazetei). Blon-
del se agità foarte mult, a perorat la Jockey Club- in
-sensul cA ar fi trebuit ca imediat noi SA. ne punem din
partea Shrbilor. Pretutindeni face pe agentul provocator.
Primesc vizita lui Porumbaru. Imi spune ea, nota
a fost probdbil supusg prealabil Germaniei ! Relativ
la incidentele noastre de fruntarii cu Bulgaria : «Sunt
'aproape aplanate; unii (1) v6deau Intr'insele'inana ru-
seascg; altii mama austriacg. I se pare ca. Germania mer-
ge de nevoie. Cine stie.dacg nu are sg sune i ceasul
nostru cu Transilvania t»
Cum Blondel spusese : «Ati stiut sA cereti concursul
Skbilor i Grecilor in diferendul vostru de fruntarii cu
Bulgarii», am intrebat pe Porumbaru seara, daeg, era
10 juillet. Note autrichienne. Son premier effet est de
produire de la stupeur. Porumbaru a causé avec Czernin
4 h. A Sinaia et Czernin lui avait dit que l'instruction dure-
rait encore deux jours; à 6 h. portait la note au Roi! lit
s'est Porumbaru qiii me raconte nalvement sa déconvenue.
Dimanche, 13 juillet. Je rentre de Buzeu. La note res-
ponsive de Pasitch très corre,cte et adroite. Je le dis dans
la «Politique». Czernin s'est doucement plaint A moi<du ton
du journal. Blondel s'agite beaucoup. Il a péroré au Jockey
dans le sens que nous aurions dû de suite prende la partie
des Serbes. Partout il fait l'agent provocateur.
Visite de Porumbaru. Il me dit que la note a été pro-
bablement soumise au préalable à l'Allemagne! Dans nos
incidents de frontière avec la Bulgarie: «Ils sont presque
aplanis ; les uns y voyaient la main de la: Russie, d'au-
tres la main de l'Autriche.» Il lui semble que l'Allemagne
marche à contrecoeur.
Comme Blondel avait clit: <vous avez bien su demander
le concours des Serbes et des Grecs dans votre différend
frontière avec les Bulgares», j'ai demandé a P: le soir si

www.dacoromanica.ro
226 NOTE POLITICE 1914

adevgrat ; mi-a rgspuns cg se sugerase numai aliatilor


o declaratie. Omul acesta (Blondel) e limbut i gaffeur».
Sinaia, 15 Iulie. Lungg intretinere cu Czervin.
Foarte ogentleman»,, vorbind deschis cu mine. Punctul
lor de vedere : CA este vital pentru-dansii sg extirpeze
pan-serbismul pentru a dovedi oamenilor c. tara lor nu
a intrat in. lichidare. Foarte multumit cand spus
cg, pentru mine, un tratat trebue sg. fie respectat, dar
cum sg evitgm conflictul eventual cu tratatul ,dela Bu-
curesti. El: Nu vom lua nici un sat Siirbilor, si dacá
sunteti aliatii nostri, interesele voastre sunt si ale noas-
tre. Am insistat pe acest punct : Integritatea terito-
rialg a Serbiei. El: nil ca sá fiu Ministrul afaceri-
lor streine, sunt sigur cg n'o sg vrea nimeni sg modif ice
harta.
16 Iulie. Audientg la Rege. Regele examineazg
trei chestiuni : 1) &area opiniei pu.blice si armatei : anti-
austriad. 2) Sg mergem algturi de Austria ? Rusia este
in stare sg rgstoarne guvernul bulgar i sg atragg Bul-
garia in partea ei : Prinsi intre doug focuri, coasta ma-
ritimg deschisg i Constanta pierdutg. 3) Sg mergem
in contra ei 1 Onoarea te opreste : Tratatul de la 1884,
c'était vrai; il m'a répondu qu'on avait suggéré seulement
aux alliés une déclaration. Cet homme est bavard et gaffeur.
Sinaia, 15 juillet. Long entretten avec Czernin. Très
gentleman, se livrant avec moi. Leur point de vue c'est qu'il
est vital pour eux d'extirper le pan-serbisme pour enlever
aux gens l'idée que leur pays est entré en liquidation. Très
heureux quand je lilt al dit, que pour moi un traité doit être
respecté, mais oomment éviter le conflit éventuel avec le
traité de (Bucarest. Lui: Nous ne prendrons pas un village
A. la Serbie, et si vous ètes nos alLiés, vous intérêts sont les
notres. J'ai insisté sur ce point: integrité territoriale de la
Serbie. Lui: sans 'km le Ministre des Aff. Etr., je suis cer-
tain qu'on ne voudra en rien modifier la carte.
16 juillet. Audience chez le Roi. Le Roi examine
trois question: 1) L'état de l'opinion publique et de l'armée:
anti-autrichienne. 2) Aller avec l'Autriohe: demain la Rus-
sie provoque le renversement du gouvernement bulgare et
la Bulgarie redevient russe. Pris entre deux feux, nous
avons toute la côte ouverte et Constantza perdue. 3) II y a
aussi l'honneur, notre signature sur le traité de 1884, encore

www.dacoromanica.ro
NOTE -POLlTICE 1914 227
inch minimum pe 3 ani in vigoare. Regele mi arath,.
confidential, telegrama personalh prin care Imptiratul
Ii comunich declaratia de rhzboi si face apel la vechea
lui prietenie pentru a spera eh va aproba aceasth crudh
extremitate la care s'a hothrAt; i a doua telegramh,
Tarului, care si el Ii invoch prietenia pentru a colabora
pentru mentinerea phcei dach e posibilh. Acest adau
odach e posibil», nu-i place Regelui.
Imi arath in sfarlit telegrama lui Diamandi adre-
sath lui Porumbaru, spunând cà. Axabasada Germaniei
la Petersburg neagh ch nota austriach ar fi fost fAcuth
sub autoritatea guvernului german, care nu i-a cunos-
cut textul deal odath cu celelalte puteri. Tinem punc-
tul acesta ea important. (Am avut in acea,sth privinth o.
controversh. cu Vredenburch care crede, ca si Presa, ca
nota a fost discutath si intäritii la Berlin).
Asupra propozitiei mele, dach ehestia Transilvaniei
e destul de coaptá ca sá rischm totul pentru tot, Regele
nu crede (e si phrerea, mea). Ea va fi coapth peste 20 ani
si va veni la sigur, fiindch Austria tot se va disloca din
cauza Ungariei.

pour mininaum trois ans cn vigueur. Le Rol me montre con-


f identiellement la clépêche personnelle par laquelle l'Empe-
reur lui communique la déclaration de guerrre et fait appeI
sa veille amitie pour espérer qu'il approuvera cette dure-
extrémité à laquelle il s'est décidé, et la seconde dépêche
du Tzar, qui invoque aussi son amitié pour ocollaborer h.
maintenir la paix, si c'est possible». Cette adjonetion «si c'est
possible», ne lui plait pas beaucoup. D. me montre enfin dé-
péche de Diamandy à Porumbaru, que l'ambassade d'Alle-
magne à Petersbourg nie que la note autrichienne avait été
faite sous l'autorité du gouvernement allemand; qui n'en
a connu le texte qu'en méme temps que les autres puissan-
ces. Tenons ce point comme important. (J'ai eu it ce sujet
controverse avec Vredenburch qui croit, comme la presse,
que la note a été discutée et renforcée it Berlin). Sur ma
proposition, si la question de la Transylvanie est mare
pour risquer le tout pour le tout, le Bol ne le croit pas
(c'egt mon avis). Elle sera miire dans 20 ans et viendra pour
parceque l'Autriche se disloquera tout de même, et par

www.dacoromanica.ro
228 NOTE POLITICE 1914

Asupra reconstituirei blocului balcanic : Lipg de


vreme; Grecii nu vor ceda Cavala; i poate aceasta ar
mntári prea mult pe Slavi.
Foarte indecis, foarte ingrijat, Regele imi cere
nu mA derartez de Sinaia, dorind a mg revedea dupg, ce
va conferi cu cki-va oameni politici cu greutate din
toate partidele.
Punctul lui actual .de vedere victorie repede a
Austriei; pacea imediatà; dar inainte,- Austria sa faca
Pusiei declaratiunea pe care ne-a feicut-o noua,
integritatea Serbiei nu este amenintatei.
Semnalez Regelui insuficienta lui Porumbaru (ar
fi nevoe, zice El, sg, fie chemat ad i fixat pe 15.ng6 BrA-
tianu), §i acea a lui Corbescu la Politie
Seara Poklevsky imi arata o telegramk de co-
municat lui Brkianu, cA guvernul rus nu primWe
«sd/robirea»'Serbiei.
17 hale. Ziva toat4 strecuratA in alternative de
sperant5, ca se va putea realiza localizarea.
Duc pe Poklevsky la Bucure§ti; seara, thrziu,
imi comunicA 6, Rusia nu ne cere deceit neutralitate ;
ing conjurg sA lucrez in ac,est sens (2 noaptea)
18 Iulie. Blondel, inmuiat, nu mai predic24. deck
neutralitatea, nu .mai se agitii pentru ca sá grim in a-
jutorul Serbiei
le fait de la Hongrie. Sur la reconstitution du bloc balkani-
que: temps fait défaut; les Grecs ne céderont pas Cavala; et
peut-étre cela renforcerait trop les Slaves.
Très indécis, très préoccupé, le Roi me demande de ne
as trop m'écarter de Sinaia; il veut me revoir; il dolt voir
quelques bornmes politiques de poids de tous les partis. Son
point de vue actuel : une vietoire rapide de l'Autriche ; la
paix immédiate; mais auparavant, que l'Autriche fasse à la
Russie la déclaration à nous faite, que l'intégrité de la Serbie
n'est pas menacée.
Je signal° au Roi l'inssuffisance de Porumbarn. (on de-
Trait, dit-II, l'appeler ioi et le fixer auprès de Bratiano) et
celle de Corbescu it la police.
Le soir Poklevsky me montre un télegramme à corn-
muniquer à Bratianu, que le gouvernement russe n'accepterä
pas l'écrasement de la Serbie.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 229

Incepe a se simti cà liberalii nu mai lucreazA in sen-


sul rusesc.
19 Iulie. Scrisesem lui BrAtianu in potriva menti-
nerei trupelor in serviciul tramvaelor, contra grevi§tilor.
La 5% swat vestit telefonic cA Luni 21 Iulie, ora 5, va
avea loe un Consiliu de Mini§tri cu toti *efii de partide
notabilitAti politice; se hotArAsc douà persoane : indic
pe Lahovary §i imi rezerv a doua persoanA, cAci tele-
grafiasem inch' din ajun lui Filipescu.
15 minute mai tArzio dup5, aceastA convocare
primes(' : «Sper c'A vei fi Luni la Sinaia pentru consfd-
tuirea despre care am vorbit. Carol»,
Telegrafiez din nou urgent lui Filipescu.
20 Julie, Sinaia. Vorbesc cu Lahovary, care este
foarte anti-austriac; convoc pe GrAdi§teanu.La Sinaia
toatg, lumea in contra intrArei in actiune §i mai ales
al'aituri de Austria. P oklevsky vine la mine la 8 seara-
Abáltut. Nu crede cA sA se fi inceput actiunea fArA o asi-
gurare din partea Angliei. Ne c,ere neutralitatea in
schimbul ori cgror alte avantagii. Guvernul National
Bulgar este o garantie c'A nu se va merge contra lor.
Germania a declarat formal r5zboiu Rusiei : A-
ceasta este prima veste care se afl'A cand sosesc aiei.
19 juillet. J'avais emit Bratianu contre le maintien
troupes au service des trams contre les grévisteS. A 5h. et de-
mie coup de telephone me disant que Lundi 5 h. (21 Juillet)'
,Conseil Ministres avec chef partis et notabilités ; que je de-
signe deux personnes; j'indique Lahovary et je reserve la
seconde personne, ayant la veille télégraphié Filipescu. Re-
cols 15 minutes après cette convocation: «Sper c vei fi Lunt
la Sinaia pentru consf6tuirea despre care am vorbit». Ca-
rol. Je télégmphie de nouveau urgence Filipescu.
20 juillet. Sinaia. Je cause aye° Lahovary ; il est
anti-autrichien. Je convoque Gradisteanu. A Sina'ia tout le
monde contra action et surtout contre action avec Autri-
che. Poklewsky vient me voir à & h. soir. Abattu. Ne croit
pas qu'on se soit embarqué sans une assurance de l'Angle-
terre. Demande notre neutralité et en éehange tous les a-
vantages; le gouvernement bulgare national est une garan-
tie qu'on ne va pas contre eux!
L'Allemange a declare formellement la guerre à la
Russie; c'est la première nouvelle qu'on apprend en debar-
quant ici. www.dacoromanica.ro
230 NOTE POLITICE 1914

21 Iulie. La dejun, Ministrul Anghelescu comu-


cei Italia a declarat neutralitatea !
Carp imi expune sistemul lui : Rázboiu imediat,
.noi alkuri de Austria. Tripla Intelegere e sigud sà, bi-
ruiasd; Italia va merge pentru a lua Tunisia; noi vom
lua Basarabia de Sud, Austria cea de Nord cu cheia
Hotinului, pentru a fi doi spre a o apsgra
Se anuntase cá Costinescu, partizan al Rusiei,
isi (Muse demisia. Intreb pe Procopiu si printeinsul
aflu cá Bdtianu temporizeazà. O od mai tarziu stiu
Liberalii vor propune neutralitatea. Telegramsa" dela
Filipescu 2 Aug. stil nou, Duminid, dela Baden-
Baden : Am primit astAzi telegrama, imposibil sá sosesc
xnAine. Dad, nevoie pornesc cu prima ocazie (1!).
Consiliul de Coroand. Un grup numeros, emo-
-tionat, ne vede pornind spre Cas01. Toti, suntem foarte
miscati. Tinern 5edinta in sala de muzid a Reginei.
Printul Ferdinand st5, in fata Regelui. Tratatele pe
mash', Regele ja la dreapta sa pe Rosetti, la stânga pe
-Carp ; Printul, pe Bdtianu la dreapta, pe mine la still-
sa. Take a luat cu ansul pe C. Cantacuzino §i pe Di-
sescu. Dise,scu i Mortun iau note complete.
21 juillet. Lundi. A déjeuner, ministre Anghelescu
aous communique que l'Italie a déclaré sa neutralité.
Carp m'expose son système : guerre immediate, nous
dans le camp autrichien. La Triple-Alliance est sftre de
battre; l'Italie marchera pour prendre la Tunisie; nous pren-
drons la Bessarabie du Sud, l'Autriche mile du Nord, avec la
..clé de Hotin, pour are deux it la défendre.
On avait annoncé que Costinescu, partisan de la Russie,
avait donné sa démission. J'interroge Procopiu et par lui
j'apprends que Bratianu temporiserait. Une heure après je
sais que les libéraux proposeront la neutralité.
Dépéche de Filipescu 2 Aout n. s., Dimanche: «Habe
leute Telegrarnmi erhalten, unmöglich morgen anzukommen.
1Venn noethig, abreise mit enster Gelegenheit» (/)
Conseil de Couronne.Un groupe nombreux, ému, nous
-voit partir pour le château. Tout le monde très ému. Nous
siégeons dams la salle de musique de la Reine. Prince Fer-
dinand en face du Roi. Les traités sur la table. Le Roi prend
sa droite Theodor Rosetti, à sa gauche Carp; le Prince it
sa droite Bratianu, moi à sa gauche. Take a pris avec lui C.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 231

Regele citeste declaratia Sa : <Tentru prima (lath'


intrebuintez cu dvs. limba frantuzeascä, care rea mai
bine nuantele («va fi publicati», ne spune Regele mai
tArziu, in cabinetul säu) «Nu trebue sà facem
de sientimente. Neutralitatea este o solutie rea, care va
face ca. România sá piardä malta situatie pe care a eh-
tigat-o. A merge cu Rusia ar fi contra sentimentelor una-
nime ale tärii. Sá ne pronuntäm numaidecat in favoa-
rea Germaniei si Austriei, cu care ne leagä un tratat,
este ceeace ne dicteazä interesele viitorului. Va urma
onoare si profit».
Täcere generalà.
Regele (IA cuvintul lui Roaetti : «C,ei tineri, arätand
pe Brätianu, ar trebui sá vorbeascä cei dintai». Brä-
tianu doreste sà vorbeasc'ä dupg opozitie. Rosetti se
exeouta; doreste ca Ora sä nu caute sä, joaoe roluri
care nu ,sunt pe mäsura ei si sä se astampere.
Carp, pornif, emotionat : cRäzboiu imediat, trebue
ajutat Germanismul sä zcirobeascA Slavismul. Romanii
din Transilvania ne ingrijoreazA putin : au, manifestat
ei oare dorinta de a fi incorporati I Cei dintAi cari vor
Cantacuzène et Disse,scu; Dissesou prend notes complètes,
Mortzun aussi.
Le Roi lit sa déclaration; «Pour la première fois j'emploie
avec vous le frangais qui rend mieux le nuances. 11 ne fant
pas faire de politique de sentiment. La neutralité est une
mauvaise solution qui fera perdre à la Roumanie la haute
situation qu'elle a acquise. Aller avec la Russie, serait contre
le sentiment unanime du pays. Nous prononcer de suite en
faveur de l'Allemagne et l'Autriche, avec lesquelles nous
lient un traité est ce que les intéréts de l'avenir nous dictent.
Il y aura honneur et profit».
Silence general:
Le Roi donne la parole it Rosetti: «Les jeunes
montrant Bratianu, devraient les premiers parler».
Bratianu désire parler après l'opposition. Rosetti s'exécute.
Il desire que le pays ne cherche pas it jouer des rôles qui ne
sont pas à sa taille et qu'il se tienne tranquille.
Carp, fougueux, ému.: «Guerre immédiate; 11 faut alder le
germanisme à écraser le slavisme; les Roumains de Tran-
sylvanie l'inquiètent peu: ont-ils seulement manifesté le
désir d'être incorporés7 les premiers qui tireront sur nous,
www.dacoromanica.ro
232 NOTE POLITICE 1914

trage asupra noastrà dacA urniárim altA politic, vor fi


regimentele rontine. Regele a vorbit lirnbagiul datoriei
onoarei; trebue sg-1 urmAm. Avem un tratat, Roinânia
trebue sg-si tie angajamentele».
Eu ger a fi fixat asupra rolului Ita Prezi-
dentul citeste telegrama, sositä atunci, confirmancl cA
sfânsitul C,onsiliului de eri, pe care nu-1 prinsesem deca
incomplet. Vgz'And unanimitatea in contra actinnei
'imediate, Regele a spus, arAtAnd textul declaratiei sale :
cu Austria. (Regele mg corecteazg: «ou Germania...»)
cu Germania, primul rezultat este ca.' trebue sg renun-
täm la tratatul dela Bucuresti; Il primesc, dar trebue .sä
se stie cA aceasta va sg zicA prietenie cu Bulgaria si
mArirea Bulgariei in Macedonia i poate chiar la Ca-
vala. Bulgaria vrea sA fie plAtitg i trebue sg ne schim-
bAm pusca de umgr. Un efect admisibil, dar care va inAri
preventiile opiniei publioe. Este apoi pgrgsirea, pentru
foarte multà vreme, a ideii românismului in Austria si
alte locuri. Rämäne sansa de g fi Cu invinatorii :
aceasta prevaleazg. Defeotiunea Italiei ing o stirbeste
(leocamdatg se poate admite o indoialg.

si nous suivons une autre politiqe, seront les regiments rou-


mains. Le Roi a parlé le langage du devoir et de rhonneur;
il faut le suivre. Nous avons un traité, la Roumanie doit
tenir son engagement.
Moi: Je demande ä être fixé sur le rôle de l'Italie. Le
President lit dépêche justement recue confirmant qu'elle a
declare sa neutralité. Moi : J'examine deux hypothèses
1) Si on marche avec l'Autriche.... Le Roi corrige: qaveo
rAllernagne»...avec l'Allemagne, le premier résultat est gull
faut renoncer au traité de Bucarest; je raccepte, mais
faut qu'on sache que cela veut dire amitié avec la 33u1-
garie et agrandissement de la Bulgarie en Macédoine, et
peut-être à Kavala: la Bulgarie veut être payée et nous de-
vons changer notre fusil d'épaule. Un effet admissible, mais
qui augmentera les préventions de ropinion publique. C'est
ensuite l'abandon de ridée de roumanisme pour très long-
temps. en Autriche et ailleurs. Reste la chance d'être avec
les vainqueurs: Ceci emporte tout. La défection de l'Italie
diminue et, jusqu'à nouvel ordre, on peut admettre un doute.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 233

2) Sid mergern Cu Rusii. Pericolul moral e prea mare;


nimenea nu o doreste. Nu o povdtuesc.
Atuncea... neutralitate. Este ea oare posibild ? Rusia
o cere si va respecta-o. N'are interes sá ne arunce de
partea cealaltd. Austria ? Nici ea nu o sd vrea s ne in-
dispue, cdci de altmintrelea trebue sd fie destul de mul-
tumitd cä Ii ldsdni .disponibile corpurile pe cari ar tre-
bui sä ni le opue. Este oare solutia onorabild ? de
sigur cd 'da. «Casus foederis» nu exista. Daca' s'ar putea
interpreta &A, intrigi ursite pe teritoriul unui veein e-
chivaleazd unei agresiuni de Stat la Stat, atunei s'ar
putea zice intr'o zi, cd din cauza Ligei atacam Austro-
Ungaria. De altmintrelea Italia, mai intim legatá si mai
eche aliatd, nu jucleed ea," existd pentru ea ocasus belli».
Sd ne arnadm spre a ne pázi granitele i athta tot pen-
tru moment.
Take lonescu se raliazil cu totul la pairerea mea. A-
ljati am fost consultati inainte de a se trimete nota,
care era un ultimatum de razboiu ; asociati, dar oameni
liberi, nu putem fi tarAti prin vointa unui singur aliat.

2) Aller avec la Russie; les dangers moraux en sont trop


granels. Personne ne le souhaite. Je ne le conseillerais pas.
Alors neutralité. Est-elle possible en fait'? La Russie la de-
mande et la respectera. Elle n'a pas d'intérêt à nous préci-
piter dans l'autre plateau de la balance. L'Autrichel Elle
aussi ne vondra pa,s nous indisposer, de male qu'elle doit
s'estimer suffisarament heureuse de ce que nous lui laissons
disponibles les corps qu'autrement elle devrait nous opposer.
Est-elle honorable I Certainement. Le casus foederis
n'existe pas. Si on interprétait que des intrigues muffles
sur le territoire d'un voisin équivalaient à agression d'Etat
Etat, on pourrait un jour dire, à cause de la Ligue, que
nous attaquons l'Autriche-Hongrie. D'ailleurs l'Italie plus
intimement et de plus vieille date alliée, n'estime pas que
le casus belli existe pour elle. Armons pour ga.rder nos fron-
tières et c'est tout pour le quart d'heure.
Take Ionescu se raffle .entièrement à mon avis. Allies,
nous n'avons pas été consult& avant l'envoi de la note qui
était un ultimatum de guerre; assoeiés, mais hommes li-
bres, nous ne pouvons pas être train& par la volonté d'un
18

www.dacoromanica.ro
234 NOTE POLITICE 1914

Este in once caz pierderea tratatului dela Bucuresti;


posibil, dar acest tratat nu ne poate dicta hotArArea
noastrà in acest moment.
Bralianu, foarte confuz, uitand pktile unei expu-
neri pe care o enuntase, vine la concluzia «Sh ne ar-
mgm, sá prepargm opinia publich, sh nu ne deciarAm
neutri dar in stare de apArare a granitelor noastre»
(dau rezumatul cu care sffirseste, dupg dialoguri si in-
treruperi). In acest rästimp el preparci opinia publicA.
CarP combate cu veliementh. Opinia publich nu este
cum o credem noi (?), sentimentul public e acela pe care
exprim6 el.
Ion Lahovary, tratatul dela Bucuresti i confe-
deratia balcanich : ql\Tu omor Români pentru ca Austria
sA fach o Bulghrie mare in paguba unei mici Serbii».
Ion Greidi,steanu §i Pherekide, mai afirmativ de
cat BrAtianu; contra ; Costinescu, foarte categoric :
contra Rusiei, dar zicAnd cá astAzi a merge anituri cu
Austria, ar fi a desräntui fäzboiul civil.
Carp ne apostrofeaz5, cd abandonihn pe Rege!
ed-1 silim sä-si calce cuvântul.

seul allié. C'est dans tout le cas la perte du traité de Buca-


rest; possible; mais ce traité ne peut gouverner notre deci-
sion à cette heure.
Bratianu, très confus, oubliant les parties d'un ex-
posé qu'il avait énoneé, arrive à la conclusion: «armer, prépa-
rer l'opinion publique, ne pas se déclarer neutres, mais en
état de défense des frontières». (Je donne le résumé auquel
arrive sa réponse après dialogue et interruption). Pendant
ce temps il préparera l'opinion publique.
Carp combat avec véhémence. L'opinion publique
n'est pas comme nous la croyons (I); le sentiment public
c'est lui qui l'exprime. Parlent: Jean Lahovary traité de
Bucarest et confédération baloanique: ((je ne tue pas des
Roumains pour( que l'Autriche fasse une grande Bulgarie, au
détriment d'une petite Serbie».
Jean Gradisteanu, Pherekyde plus affirmatif que Bra-
tianu, contre; Costinescu, très net contre la Russie, mais
disant qu'aujourd'hui prendre partie pour l'Autricho serait
déchainer la guerre civile.
Carp nous apostrophe que nous abandonnons le Roi
Qu'on l'oblige à manquer à sa parole.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 235

Eu : In toatd constiinta mea si pe onoarea mea,


cred ea" cuvântul Regelui nu este angajat. Din contrà,
procedând astfel cum procedäm, acoperim pe Rege. Daca
am esi de aci cu rgzboiul, toatä lumea ar zice : oAcesta
e rgzboiul Regelui !» si nu o vreau. La cea dintgi infriin-
gere, Regele ar fi acela care ar fi atacat. Dacä noi, oa-
menii politici, prepardm opinia publicä, cgnd vom de-
clara ràzboiul, noi vom fi räspunzglori. Asa inteleg eu
servesc pe Rege.
Aprobare generalä. Mortua manifesteazg, viu.
La esire Carp : c.Nru te felicit pentru primul tau
act de sef al partidului conservator». Eu : Fiecare cu
sentimentul lui de datorie si de räspundere. El:
,«MAine Regele va abdica ! !»
La ora 8% seara, BrAtianu, Take Ionescu, Pbere-
kyde i cu mine, trecem la Rege.
Schimb de veden. Spun lui BrAtianu Daeä notele
D-tale contin un angajament, inträ in räzboiu i noi te
Tom sustine. Dealtmintrelea am vestit intr'un colt pe
Printul Ferdinand, cá e treaba liberalilor sä se pro-
nunte, i cgi nici Take nici eu nu voim sä" le läsäm po-
Moi: En tout houneur et en toute conscience, je crois que
la parole du Roi n'est pgs engagée. C'est en agissant comme
nous le faisons que nous couvrons le Roi. Si on sortait d'ici
avec la guerre, tout le monde dirait «c'est la guerre du Roi!»
Et je ne le veux pas. Au premier revers, c'est le Roi qu'on
attaquerait. Si nous, les hommes politiques, nous préparons
l'opinion publique, quand nous aurons declaré la guerre,
c'est nou.s qui serons responsables. Voilit comment j'entends
servir le Roi.
Approbation générale. Mortzun manifeste vivement.
En sortant, Carp: «Je ne te félicite pas pour ton pre-
mier acte de chef du parti conservateur !» Moi: Chacun
son sentiment du devoir et de la responsabilité. Lui
.Demain le Roi abdiquera» ("I 0
A 8 h. et quart nous passons chez le Roi, Bratianu,
Take Ionescu, Pherekyde et moi. Echange de vues. dis
A Bratianu: Si vos notes coutiennent le germe d'un engage-
ment, marchez et nous vous soutiendrons.
D'ailleurs j'ai dit dans un coin au Prince Ferdinand,
clue c'est aux libéraux A se prononcer, car ni Take, ni moi,
nous n'entendons leur laisser la possibilité de jouer don-

www.dacoromanica.ro
236 NOTE POLITICE 1914

sibilitatea sá joace un rol dublu : Cu Germania la Rege,


cu Rusia la Bucuresti.
Regele: Sunt Rege constitutional si nu voi declara
Eu singar ràzboiul.
Redact5m impreung notele si comunicatele. Notele
Berlin si Viena las, sä intrevaa actiunea noastrà ulte-
rioarä, decurgand din o atitudine care ajutei Austria in
momentul de fata.
Seara 91/2 in timpul mesei, Czernin destul de mul-
tumit; Germanii, imbufnati; Poklevsky foarte ingrijat
dar nu inc6 disperat.
Societatea noastrd româneascä foarte bucuroasA,
felicitg
Se iiisphndeste svonul cá Poincaré ar fi fost asa-
sinat.
22 Tulle. Radef, in momentul cand plecam, mà ia
de-o parte pentru a-mi spune &A vine dela Rusciuk undc
a fost sá vorbeascd cu Consiliul de Ministri. «Nu vreau
sà, joc rolul d-lui Kalincoff; pot sä"rmi indeplinesc mi-
siunea 7» Mergi inainte ! i s'a rdspuna. Se duce la
Bfátianu i Ii declarg c5, Bulgaria vrea prietenia Româ-
niei. Ea va respecta noua granitg, si va inainta in Ma-
cedonia; credincioas5, Austriei, prietenà cu România.
I-am spus cá la Consiliul de eri asa considerasem si eu

ble jeu: avec l'Allemagne chez le Roi, avec la Russie à Bu-


carest.
Le Roi: je suis Roi eonstitutionnel et je ne vais pas
moi seul declarer la guerre.
On redige en commun les notes et les communiqués.
Les notes Berlin et Vienne laissent entrevoir notre action
ultérieure découlant d'une attitude qui aide l'Autriche en
ce moment.
Le soir (914 h. quand je dine), Czernin assez content, les
Allemands boudent; Poklevsky très soucieux, mais encore
pas trop désabusé. Notre société roumaine joyeuse et me
félicitant; on répand la nouvelle de l'assassinat de Poineaié.
22 inillet. Radeff, sur le point de mon depart, me
prend de côté pour me dire qu'il vient de Rusciuk où il a
été causer avec le Conseil des Ministres. «Je ne veux pas
jouer le rôle de M. Kalinkoff; puis-je remplir ma missionh
Marchez! lui fut-il répondu.
Il va declarer à Bratianu que la Bulgarie veut
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 237

situatia. Guvernul nu s'a schimbat. (Poklevsky imi


spusese contrariul ; vorbise de rusofilii cari vor intra in
cabinet). E fal§ cA Ratko Dimitrief vine dela Petersburg
pentru a cduta s. rästoarne g-uvernul.
M'am reintors la Bucuresti. Vorbind cu M. Phe-
2-ekyde, el mä ajutà sá reconstituesc un incident dela
sfarsitul Consiliului de eri, pe care nu-1 prinsesem decat
incomplet. Väzand unanimitatea in contra actiunei
imecliate, Regele a spus, arätand textul declaratiei sale :
«Acesta este testamentul meu politic la care nu renunt;
nepotul meu Il va urma». Pe aceste cuvinte s'a bazat
Carp ca sä vorbeascä de abdicare.
23 Iulle. Alaltäeri la Printesa Maria, Alteta Sa
imi spusese : «D-1 Take loneseu vede tot negru ; este
sfârsitul generatiei noastre (I) si ruina RomAniei !»
Sipsomo si Charles Lahovary imi spusese Ca Take
era inteo stare neexplicabilä de surescitatie si de descu-
rajare. Azi aflu prin Iancu Bacalbasa, CA, Grey spu-
sese lui Take ch. România, ca toate Statele mici, trebuia
sà disparà ! De aci istericale...
Legatia Francezd imi comunicä telefonic c5, Ger-
mania a violat Belgia i trupele au trecut pe acolo in
Franta !
24 Iulie. D-1 Breitianu vine la 9% la mine, mä pune
in curent de cum s'au fAcut comunickile dui:a Consiliul
de Luni la Castel. La prima conversatie,
de la Roumanie. Elle respectera la nouvelle frontière; elle
ira sur la Macédoine; fidèle à l'Autriche, amie de la Rou-
manie. (Je lui ai dit qu'au conscil d'hier j'avais envisagé
ainsi la situation). Le gouvernement inchangé. (Poklev-
sky m'avait dit le contraire; il avait parlé de russophiles
notoires entrés dans le Cabinet). C'est faux que Ratko Mini-
trief vient de Petersbourg pour chercher à renverser le gou-
vernement.
Rentré Bucarest et causant avec Michel Pherekedy,
m'aide à réconstituer un incident à la fin du Conseil, d'hier,
que j'avais incomplètement saisi. Voyant unanimité contre
action immédiate, le Roi a dit, montrant le texte de sa dé-
claration: «C'est mon testament politique et je n'y ren.once
pas; mon neveu continuera». C'est lei-dessus que Carp s'est
basé pour parler d'abdication.

www.dacoromanica.ro
238 NOTE POLITICE 1914

Czernin si Waldhausen vor referi. A doua comuni-


care dela Czernin la Bratianu : S'a incheiat o legatura
cu Bulgaria, care va fi amica cu Romhnia «cha vreme
vom fi prieteni». Toata ziva de Marti ingrijorare i ho-
tarare de a limpezi pe data daca azi, asa cum ne gasim,
<suntem prieteni». Miercuri 23, intilnire la Czernin
unde Brdtianu gaseste si pe Waldhausen; arnhndoi so-
lemni : «Guvernele lor iau act cu placere de faptul
guvernul romhn se desintereseazci de tratatul dela Bu-
eureei §i ca masurile ce ja sunt o indicatie ca România
ramhne aliata lor».
Din toata conversatia urmatoare inteleg ea, Brä-
tianu ramâne orientat spre tripla alianta; va mobiliza
incet pentru a da spiritelor timpul de a evolua si a le
pregati ; spera o victorie germana, pentru a ne intoarce.
De alta parte Diamandy vine personal la Bucuresti cu
propuneri importante dela Sasonoff. Imi confirmä
tratatul dintre Bulgaria si Germania. Turcia, era si ea
pe punctul de a iscali, dar probabil declaratia de razboiu
a Angliei o va pune pe ganduri. .Cu oameni hotärati,
Turcia poate juca un rol deslantuind un razboiu sfánt
In lumea musulmana».
Bratianu ar mai fi atins lui Czernin necesitatea de
a se declara ceva in favoarea Transilvaniei. I-a spus
din nou cä a reprosat Austriei, de a nu fi tinut seamil
ca el Bratianu a vestit-o ca once agresiune contra Ser-
bici era un «casus belli» cu Rusia. (Conversatia lui cu
Sasonoff).
Grecia Il strânge cu usa. A propus o cooperatie a
statelor noastre majbare si o armata, commiä in Ser-
bia pentru a pazi fruntaria de comitagii bulgari. S'a
raspuns prin negativa, propunerile implicând o atitu-
dine ostila contra Austriei.
25 Julie. Filipescu imi transmisese urmatoarea
telegrama din Baden-Baden, 2 August s. n. (Dumineca),
primita Luni la Sinaia, deci cu comunicatie care implica
ca prima mea depesa de Joi sosise la timp «Am primit
astäzi telegrama, imposibil de a sosi mhine. Daca pot,
voi porni la prima ocazie». Am inteles ea nu voia sa vie

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 239

In tara. Azi vine tänarul Filipescu care imi explica


ca tathl san este bolnav, eh' ar fi de cea mai imperioasa
necesitate, dupg ce a filcut 15 zile cura, s'al implineascä
cel putin 30 zile; má roagg sg nu-1 chem.. Dupal dota
ore Gr. Cantacuzino : «Special vin sg-ti comunic cá aflu
dela d-na Blaremberg cá Flipescu, greu bolnav de inimg,
e considerat ca pierdut ; a avut continuu sincope, a in-
cercat se se intoarcg, nevasta a luptat din toate puterile
sarl impiedice ; doctorul ar fi declarat cá poate muri pe
drum» (7)
27 Iu/ie. Am fost alesi eri presedintele Crucei Ro-
m'am dus la Sinaia sá mg prezint Reginei. Din con-
versatia mea de eri cu D-na Poenaru, intelesesem ca Re-
ginei îi era necaz ca Printesa ja prea ñu1tä initiativa, in
operile care sunt proprii ale ei. Am fost primit la
71/2; un sfert de ora, mai farziu vine si Regele si stam
de vorbg in trei.
Regina singurg Consiliul de Luni a fost foarte
frtunos; Regele multumit ca, are astfel de oameni pentru
a-i consulta. «Ce a-si fi facut, mi-a spus El, dac,á s'ar
fi desbinat si ce raspundere dacä, as fi fost silit sa, aleg
intre una sau cealaltg pgrere !»
Regina adaoga, : Nu mi-a plgcut tonul color doua te-
legrame ale Impäratilor; asa se serio Regelui meuF
Convorbire in trei.sRegele calm : Presupuneri
asupra soartei rzboiu1ui in favoarea Germaniei si ni-

27 juillet. Elu hier Président de la Croix Rouge, ai


été Sinaia me présenter Reine. De ma conversation, hier,
avec Mme Poenaru, j'avais compris que la Reine avait de l'ai-
greur de ce que la Princesse prenait trop d'initiative dans
les oeuvres qui lui étaient propres.
Reeu à 7 h. et demie; un quart d'heure apres, le Roi en-
tre et l'on cause A. trois.
La Reine seule: le Conseil de Lundi a été tres beau; le
Rol, heureux d'avoir de pareils hommes pour se consulter;
«qii'aurai-je fait, dit, si ils s'étaient divises, et
quelle responsabilité si j'avais dû prendre partie pour l'un
des deux campsh Le Reine ajoute: je n'ai pas aimé le
ton des deux télegrammes des Empereurs; est-ce ainsi
qu!on écrit et Mon Roil
A trois: Le Roi calme; conjectures sur le sort de la
campagne, en faveur de l'Allemagne et ríen de plus; sur les

www.dacoromanica.ro
240 NOTE POLITICE 1914

mic mai mult Asupra vorbelor despre abdicare : cEu


dar am expus pur §i simplu cele trei ipoteze».
Convingerea mea se intäreste cà Regele nu a fost ne-
multumit de solutiunea adoptat5, de noi.
Regele mi-a spus pozitiv cä" s'a telegrafiat dela Pe-
tersburg propuneri de aliantà, garantandu-se integrali-
ta tea granitelor de astázi: aceiasi formulä ea in 1876.
Am obiectat : Dar Diamandy n'a sosit ineä 7 Regele :
S'a telegrafiat. Nu se propune un tratat acelora care mai
au unul, si Rusia trebue sá stie cá avem un tratat !
M'a retinut la masä seara. La masä general
Mavrocordat cu D-na i D-na N. Ghika.
Dupà masä Principele cu Principesa i Printesia Mig-
non. Conversatie linistità; se vorbeste de Crucea Rosie.
Regina anuntä ceeace s'a hotärk intre noi, cä.dà dele-
gatie Printesei. Printul cere sá aibe pe Barbu Stirbey
la Cartierul General : Este un om cu care mä pot inte-
lege ! !

30 Iulie. Intrevedere la Predeal cu D-na Campi-


neanu ; mggulità de vizita mea. Ambele Cruci Ro§ii vor
fraterniza!

propos d'abdication: aloi°1 mais j'ai seulement exposé les


trois hypotheses». Ma conviction se fortifie que le Roi n'a
pas été fâché de la solution adoptée par nous,
Le Roi m'a dit positi-vement qu'on a telégraphié de Pe-
tersbourg des propositions d'alliance, en garantissant l'inté-
grité des frontières actuelles: même formule qu'en 1876.
J'ai objecté: Mais, Diamandy n'est pas encore arrivél Le
Roi: On a télégraphié. On ne propose pas un traité à ceux
qui en ont un; et les RIISSeS doivent savoir que nous avons
un traitti! A diner, les Mavrocordato (général) et la femme
de Nicolas Ghika.
Après diner, le Prince et la Princesse Marie et Mig-
non. Conversation apaisée. On parle de la Croix-Rouge. La
Reine annonce ce qui avait été convenu entre Elle et mol,
qu'elle donnait délégation à la Princesse. Le Prince de-
mande à avoir Barbu Stirbey au Quartier général: «c'est un
homme avec qui je peux m'entendre!!»
Lundi, 30 juillet. Entrevue à Predeal avec M-me Cam-
pinganu, très flattée de ma visite. Les deux Croix-Rouges
f raterniseront!

www.dacoromanica.ro
NOTE POL1TICE 1914 241

La 5% in camera mea la Hotel, conferinta eu


Breitianu, care verifieà minutios daca nu se asculta la
usi !
00 parte din colegii mei vor sa accelereze masurile
militare, dar Diamandy soseste peste douà zile si coin-
cidenta mobilizarii ar avea un inteles pe care vreau sa-1
evit. Celor cinci zile de mobilizare, vor urma 20 zile
de concentrare a trupelor ; atuncea va veni criza si tot
sper pang, in acel moment o buna victorie a Gernaanilor.
Tot mai vine Diamandy I intreb eu. Nu vi s'a te-
legrafiat propunerile de alianta (stiri dela Rege) 7 Nu,
le aduce Diamandy (1). Daea propun o alianta, ce ras-
pund I Eu : Spuneti ciar ca avem un tratat. El:
Eu nu vorbesc de tratat; Berlinul si Viena nu l'au di-
vulgat, nu-1 divulg niei eu.
Alta chestiune : Bulgaria tot este un punct de intre-
bare. Cu toate asigurarile Germaniei si Austriei, el nu
crede eä a semnat.
A intra In contra Austriei ar fi o «felonie», re care
el nu o va comite. A vorbit en mai multi of iteri si sperä
inteo schimbare, dar foarte micA, a opiniei publice.

5 h. et demie, dans ma ehambre d'hôtel, conférence a-


vec Bratianu, qui vérifie munitieusement si on n'écoute pus
aux portes !
«Une partie de mes collègues veulent accélerer les me-
sures militaires, mais Diamandy arrive dans deux jours
et la coincidence de la mobilisation aurait alors une portée
que je veux éviter. Aux cinq jours de la mobilisation, sui-
vront les 20 jours de concentration des troupes: alors sera
la crise et j'espère toujours d'ici là une bonne victoire des
Allemands».Diamandy vient toujours, dis-jet on ne vous a
pas télégraphié les propositions d'alliancel (Nouvelle du
Roi). Non. Diamandy les apport,e. (1) S'ils proposent une
alliance, qu'est-ce que je répondsi Moi: Dites claire-
ment que nous avon,s un traité. Lui: Moi, je ne parle pas.
du traité. Berlin et Wien ne l'ont pas divulgué, je ne le di-
vulgue pas.
Autres touches: La Bulgarie est toujours un point d'in-
terrogation. Malgré les assurances de rAllemague et de
l'Autriche, il ne croit pas qu'elle ait signé. Marcher °mitre
l'Autriche serait une félonie qu'il ne commettra pas. Il a

www.dacoromanica.ro
942 NOTE POLITICE 1914

.Nu convoacg, Camerile, pentru ca, nu stie ce pot zice


Iorga, Jean Miclescu i qmon» G-. Diamandy.
31 Lille. Eri Lahovary m'a conjurat sa nu sus-
in sfortarile Regelui de a ne face sa rupem neutralita-
tea. Aflu ca Marie Mavrocordat i-a spus cá Regele este
tot pentru o actiune ! Aceasta Doamnä imi spusese mie
la Sinaia, Duminica, ca are sa fie pe data un non Consi-
liu de Coroana ! De aci alarma ce gäsisem
Lahovary recunoaste frig ca nu putem sili pe Rege
sá devie un Bernadotte si sá mearga contra Germaniei.
Insistente pentru blocul Balcanic.
Tot eri, Nenitescu : 0.Ai o putere colosala ; nu o
pierde; trebue sá mergem cu tripla alianta; nu ma su-
Ora Transilvania, pentru cà pangerma,nismul lui Wil-
helm va disloca el Austria; viitorul vrea sá ne lipirn de
Germania».
Azi, Virgil Arlon, venit dinadins la mine sa-mi
spuna ea trebue sá mergem cu Austria ; el din Liga,
afirma cá acolo este viitorul ; «se si vede, am tkut
mereu».
Delavrancea : ar vrea sá vada pe Germania cu
<burta in sus», dar nu face sentiment mai departe.
Am certat rau pe Herescu, care in adevär a re-
pezit pe Vaida pentru scrisoarea lui de loialism aus-
triac. Herescu mai catolic (lee& Papa. Nastim : Pentru
Herescu, interviewul lui Vaida a fost dictat de Stere
care vine dela Viena ; pentru Delavrane,ea, el i-a fost
smulsi probabil prin amenintarea procesului de inaltä
tradare ce i s'a %cut. Bratianu îmi spusese eri Noi
i-am cerut eri o declaratie asa! !
Ziarele reproduc declaratia lui Take din «La Rou-
manie», anuntata de oUniversul» 5i reprodusa de
Z'Indépendance» (!) ca trebuie neutralitate definitiva
(Cum se potriveste aceasta atitudine a zia-
rului lui Bratianu cu vorbele lui de eri ?). Aceasta
causé avec des officiers et il compte sur un revirement,
mais bien léger, dans l'opinion publique. Ne pas convo-
quer les Chambres parce qu'on ne sait pas ce que peuvent
dire larga, Jean Miclescu et «mon» G. Diamandy.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 243

tradtce de «Faca» si de unii liberali : Batianu si Take


sunt contra Regelui ; Marghiloman pentru,
«Faca» adaoga cà voi fi zdrobit : Am anuntat prin
Stoeanovici lui Cocea Ca i-am täiat subventia, acum trei
zile. «Tout s'explique !».
Duminecti, 3 August. Gäsesc in curieyul meu scri-
sori de amenintare pentru «servilismul meu fatä, de
Rege», douä, hind cu amenintki de moarte si pentru
Rege. Le-am dat lui Mortun prin Mitilineu.
Luni, 4 August. Beirbulescu imi raporteazä : «In
siferele Bäncii Nationale, loan Cantacuzino a afirmat
ch. Diamandy a adus din Petersburg propunerea cedkii
imediate a Basarabiei de ncrd in schimbul unei aliante
imediate, plus Transilvania si Bucovina garantate in
caz de victorie». Al. Riosanu imi repetä acelas lucru cu
sanctiunea «ca Regele sà abdice dacgi nu voeste sä pri-
meascA», cuvinte rostite de Dr. Danielopol, ale &kid le-
gaturi sunt cunoscute. Aceasta este tema nouh a cam-
paniei in contra Regelui ! Am pus o nota in aceastä
privintä in «La Politique».
Miercuri, 6 August. Sinaia. Mä cheamä Printesa
«Ce pot povätui pe Print sä facg, in momentul de fatä,
pentru ca sä devie popular in armatà» (I !). Am sä
mä gandest. Indic c5, Printul are un mic avantagiu :
«Se crede despre el &A este mai putin partizan al

Lundi, 4 salt. Barbulescu me rapporte: «Dans les sphè-


res de la Banque Nationale. Jean Cantacuzène a affirm&
que Diamandy avait apporté de St. Petersbourg la proposi-
tion de cession immédiate de la Bessarabie du Nord en
échange d'une alliance immédiate, plus la Transylvanie et
la Bukovine garanties en cas de victoire».
Alex. Riosanu me rapporte le méme propos, avec sanc-
tion «que le Roi abdique s'il ne veut pas accepter», tenu par
le Docteur Danielopol, dont on connait les attacbes.
C'est le nouveau thème de la campagne contre le Roi!
J'ai inséré une note ii, ce propos dans la «Politique».
Mereredi, 6 août. Sinaia. La Princesse me convoqup:
«Que puis-je conseiller au Prinee de faire en ce moment
pour le rendre populaire dans l'armeell!» Je réfléchirai.
J'indique que le Prince a un petit atout: «on le croit moins
chaud que le Roi pour l'Autriche en ce moment». aAn

www.dacoromanica.ro
244 NOTE POLITICE 1914

Austriei ca Regele in acest moment».«In definitiv, eu


Il cred mai germanic ea Regele !».«Aceasta nu se stie»,
rAspund eu.
Toatá, lumea mä trateazA, foarte amical. Printul,
care s'a intors acuma din Bucuresti Principii Ni-
eolae si Carol, care vin rAnd pe rA,nd, mAresc un cerc
foarte intim. S'a fAcut 7% (dela 5%), cAnd mi se
dA voe s'A mA retrag.
Czernin se plAnge de tonul «Independentei» si de
atitudinea guvernului. «DacA d-1 BrAtianu e contra noa-
strA, BA o spue i s'A se stie !»
La 71/2 vine Breitianu dela Predeal sá má vadä,.
Ne întâlnim in apartamentul lui Antonescu: Dia'mandy
nu a adus nimic scris : «tot ce ti-am, spus sAptAmAna
trecutä (si nu-mi spusese nimic !) : aliantá, iar ca pret
Transilvania si Bucovina». «Ce garantie 7» intreb eu,
pentru a controla euvintele rostite de Blondel la Bucu-
resti. «Garantia Frantei si a Angliei, dar aceasta o spune
numai Poklevsky». (N'a dat voe lui Diamandy nA aparA
In Sinaia afarA de vizita fAcutA lui Poklevsky, nici
Regele nu l'a vAzut). Am rAspuns : «DA-mi voe sA iau

fond, il est je crois plus germanique que le Roi!»On ne le


sait pas, répondis-je.
On me traite très amicalement. Le Prince retour à l'in-
stant de Bucarest, puis Marie Nicole, les princes Nicolas
et Carol viennent successivement augmenter un cercle, très
Il est 7 h. et qua,rt (de 5 h. 3(2), quand on inc permet
de me retirer.
Czernin se plaint du ton de «l'Indépendance» et de rat-
titude du gouvernement: «Si M. Bratianu est contre nous.
qu'll le dise et qu'on le sache»!
A 7 h. Bratianu vient de Predeal me voir. Entrevue
clans appartement Antonesou: Diamandy n'a rien apporté
d'écrit; toujours ce que je vous ai dit la semaine dernière
(I1 ne m'avait rien dit); alliance, et comme prix la Transyl-
vanie et la Bucovine.Quelle garantiet dis-je pour contróler
les propres termes Blonde' à Bucarest. «Garantie France
et Angleterre, mais c'est Poklevsky qui ajoute cela». (Pas
permis Diamandy apparaitre Sinaia, sauf visite Poklevsky.
et le Roi ne l'a pas vu).. J'ai répondu : «Permettez moi de
prendre note et je demande comme marque d'amitié, vue no-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 243

notä i cer ca semn de amicitie, dat fiind atitudinea noas-


trä de neutri, a nu se da un Aspuns in momentul acesta ).
Lucreaza pentru a schimba starea de spirite in. ar-
mata. Nu poate sä, spuie nimio celorlalti mini§tri. Cu
Cpstinescu a avut totdeauna freaturi pentru cestiunile
externe. Acest spirit de revolt:A §i actiune urmätritä in
contra Regelui, l'au fäcut sä declare deunäzi cä nu poate
merge mai departe de ceeace propusese. Träsnetul pe
care id sperà din partea Germaniei, intärziazä sh vie.
Stirile din Franta sunt tendentioase i telegramele lui
Lahovary s'ar zice c sunt redactate de Doumergue. Vi-
zita lui Talaat Il plictise§te mult ; de asemenea §i. Zai-
mis, Grecul care vine. Se va cAuta o intelegere de neutra-
litate : dar poti sá stai de vorbä. cu Turcii I Cine poate
obliga pe guvernul turo I Bulgarii, nu sunt siguri nici
intr'un sens nici in celalt. La propozitiile bulgäresti
s'a räspuns numai sä declare ei cá considerà ca o
care amicald din parten Româmiei, dac4 aceasta se des-
intereseazä de ceeace vor sä* facä in Macedonia.
Vizita lui Nenitescu : Ar trebui sä iau afacerea
mobilizez i sä, trawz la vreme afacerea in
folosul Germaniei.
tre attitude neutre, de ne pas donner une réponse en ce mo-
ment». Il travaille pour changer esprit armée. Il ne petit
dire rien aux autres Ministres. Avec Costinescu il a eu
toujours des frottements pour questions extérieures. Cet es-
prit de révalte et raction poursuivie contre le Roi, ont fait
qu'il a déclaré l'autre jour ne pas pouvoir aller au del& de
ce qu'il a propasé! Le coup de tonnerre espéré de la part
de l'Allemagne tarde b. venir. Les nouvelles de France sont
tendancieuses et les dépéches de Lahovary on les croirait
rédigées par Doumergue. La visite de Talaat l'ennuie beau-
coup; le gree qui vient, Zairais, de même. On recherche une
entente blocale de neutralité: mais peut-on causer avec les
Turos? Qui peut obliger le gouvernement tun? Les Bulga-
tes no sont pas stirs Ili dans un sens, ni dans l'autre. Aux
propositions bulgares il a été répondu seulement qu'ils de-
clarent qu'ils considèrent comme un mouvement amical de la
Roumanie, si la Roumanie se désintéresse de ce qu'ils
lent faire en Macédoine.
Visite Nenitzesco: je dois prendre l'affaire en mains,
mobiliser et trancher it temps la situation en faveur de

www.dacoromanica.ro
246 NOTE POLITICE 1914

La Palat, declaratiile lui Take au fost considerate


ca un act de lipsg de curagiu.
12 August. Sinaia, in pare, convorbire cu Dia-
mandy dela Petersburg. Convine cg declaratiile de neu-
tralitate ale lui Take, primite cu prea mare grabg de
catre gazetele liberale, au fgcut mare räu. La Petersburg
se crede sau se aratg cg se crede ca neutralitatea noastrà
este castigatg. Diamandy crede cg trecerea din starea de
fapt actualg la declaratia formalg, de neutralitate mai
poate fi obiect de discutie si de avantagii de chstigat.
Sugereazg sá relugm in gazete chestia Basarabiei, care
este proclamatg la Petersburg «moartg si ingropatg».
N. Fitipescu primeste solutia consiliului de Co-
roang; crede in succesul definitiv franco-rus; a vgzut
la Berlin textul declaratiei fgcute de Rege in Consiliu ;
are sá se ducg sg se inscrie la Palat, cu toat,e cg jurase
cg nici-odatg nu o sg mai vadg «pe acest om» (Regele).
14 August. Iancu Bacalba.sa imi raporteazg cg Teo-
dorescu, directorul fabricei de tutun, a comunicat Con-
siliului Regiei eg A. Constantinescu, vizitind fabrica, ar
fi spus in gura mare : «De trei sgptgmani ne sficAe Re-

- Au Palais les déclarations de Take on.t été considérées


comme un acte de tpusillanimité»!
Mardi, 12 août. Sinaia, pare, conversation avec Dia-
mandy de Petersbourg. Il convient que les déclarations de
neutralité de Take, accueillies trop hAtivement par journaux
libéraux, ont fait du tort. A Petersbourg on croit ou on feint
de croire que notre neutralité est acquise. Diamandy pense
que le passage de l'état de fait actuel A la déclaration for-
melle de neutralité, pouvait encore étre objet de discussion
et d'avantages. Il suggère de reprendre dans les journaux la
question de la Bessarabie que l'on proclame omorte et en-
terrée» A Petersbourg.
Nicu Filipescu accepte la solution du Conseil de Cou-
Tonne; croit au succès définitif des Franco-Russes; a vu it
Berlin le texte de la déclaration faite par le Roi au Conseil;
ira s'inscrire au Palais, quoi que s'étant juré qu'il ne verrait
plus jamais ocet hommez (Le Rol).
Jeudi, 14 aoiit. Jean Baealbasha me rapporte que Teo-
dorescu, Directeur fabrique tabacs, a communiqué au Conseil
de la Régie, que A. Constantinescu ayant visité la fabrique

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 247

gele pentru ca s inteärn in actiune ; noi i-am rA4puns :

cu un alt guvern se poate, Cu noi nu !». Aceasta se pe-


trecea eri ! ! Este acelas ministru care la Palace la Sinaia
a pretins cä Regina i-ar fi spus plcingand : «Sä salväin
särmana Germanie». Regina mi-a spus rAzAnd : <KMai
intäi nu plâng niciodatä; al doilea, noi sh scgpäm Ger-
mania 7 !».
Intrevedere cu D-1 Breitianu la ora 7 seara. Foarte
amärät de incidentul cu trenul care transporta nemti
la Giurgiu pentru Constantinopol. 0 fi oare un schimb
pentru vasele germane 7 El crede cà sunt techniciani si
ochitori pentru forturile Constantinopol. Un comunicat
va apare pentru a inchide cestiunea. In plus, «Inde-
pendenta» are ordin s. dea la cap acelora, cari nett sí
se informeze, excitä lumea in contra guvernului. Confir-
mare a informatiei mele c. fiul Coandà a fost noaptea
si a luat numärul vagoanelor, numele comisarului de po-
litie prezent, etc. Pascal Toncescu e acela care a desco-
perit vagoanele in gara Sinaia, care a asmutit pe Hiotu
si pe ceilalti, care a telefonat la Bucuresti. (NotA).

a dit ouvertement: «De trei gtptAmilni ne piseaz5, Regele


pentru ca sá intrAm in actiune; noi i-am raspuns: cu alt gu-
vern se poate, cu noi nu». Ceci se passait hier.
C'est le même Ministre qui au Palace de Sin ala a pg.:
tendu que la Reine, en pleurant, lui a dit «Sauvons la pauvre
Allemagne». La Reine m'a dit en riant: 1) je ne pleure
jamais, 2) nous, sauver l'Allemaguei
Entrev-ue avee M. Bratiano, 7 h. soir. Très ennuyé de
l'incident du train transportant les Allemands A. Giurgiu
pour Constantinople. Est-ce une relève pour les bateaux
allemands? Il croit que ce sont des techniciens et des poin-
teurs pour les forts de Constantinopole. Un communiqué va
paraitre pour couper court. De plus, alandépendanee» a
l'ordire de taper sur les doigts à ceux qui sans plus ample
information excitent contre le gouvernement.

Notg. : La inmormtuatarea Printesei Bibescu am fost in-


dignat de conciliabulele si de hartiile comunicate intre el-
pitanul Pichon, fiul Coanda j Rapineau (A. (1-hikal) (In
definitiv, Pichon nu e dead un striiin, agent provocator9.

www.dacoromanica.ro
248 NOTE POLITICE 1914

Am comunicat avizul meu asupra warantelor de


cereale, de considerat cá o incasare metalicg, pentru a
mgri puterea de emisiune a Bgncii Nationale, mai bine
deck a permite o emitere nelimitatg. S'a luat act. Con-
sultatie dacg se poat,e convoca Camera. Sunt pentru ne-
gativg, da ,cg guvernul nu poate ac,cepta o desbatere pe
politica generalg. Asupra cuvintelor neserioase ale lui
A. Oonstantinescu : «Este influenta lui Take Ionescu !».
Deplorg atitudinea Generalului Jarca, cu toate anga-
jamentele luate de el Nu isi tine fgggduiala «fiindcá
spiritele i-au spus ea victoria va fi a Rusilor». Eu :
Luati-i comanda. El: N'asi putea sg o fac deck in
momentul mobilizgrii ; starea de asediu o sg inchidg gu-
rile. Ingrijat in ce priveste pe Generalul Coandä.
Peste 30-40 de zile : eriza. Va trebui set' lucim o ho-
tdrire ! Vor fi 600.000 de oameni sub arme. Multe mai
lipsesc incg armatei. Hotara cà trebue sg rechem pe
Mihail (fratele meu), si pe Cantacuzino.

Confirmation de mon information que le fils Coanda a


été de nuit prendre les numéros des wagons, le nom du com-
raissalre de police présent; etc. C'est Pascal Toncascu qui en
gare de Sinaia aurait découvert les trains et ameuté Hiott
et autres qui out téléphoné Bucarest. (Note: Aux obsèques
de la Princesse Bibesco j'ai été indigné des coneiliabules
et des papiers communiqués entre capitaine Piehon, fils
Coanda, et Rapineau! Somme toute, Pichon n'est qu'un étran-
ger agent provocateur!
Communiqué mon avis sur les warrants de céréales
considérer comme encaisse métalique pour augmenter force
émission Banque Nationale, plutôt que de permettre émission
illimitée. Pr/8 note. Consultation si on pent convoquer
les Chamlyree. Je suis pour la négative si le gonvernement
ne pent pas accepter un débat sur la politique générale.
Sur propos inconsidérés de Constantinesou Alex.: cc'est
l'influence de Take Ionescu!»
Déplore attitude Général Iarka malgré ce gull avait
promis. Il ne tient pas la promesse «paree quo les esprits lui
ont dit que la victoire serait aux Russes». Moi Enlevez-lui
son commandemant. Lui: Je ne pourrais le faire qu'au
moment de la mobilisation; l'état de siège fera taire. Sou-
cieux au sujet du Général Coanda. Dans 30-40 jours, la
crise: il faudra se déoider. Il y aura 600.000 homilies sous les

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 249

Pentru mine, nu incape niel un dubiu : Bratianu este


fixat in sensul Germaniei. Se teme de infrângeri, inevi-
tabile la inceput, pe frontiera ruseasca.
Adina Stirbey, ca urmare la convorbirile si de-
mersurile spre a procura putini bani lui G. Miclescu (Ta-
kistul), care ajunsese sg, nu mai aibg ce mama, imi spune
la biseria a doua zi : s'a" na mai dau urmare, cki Mi-
clescu i-a declarat cA <de Creusot, pusese 50.000 francila
dispozitia lid! Adina erede ea si mine cä nu este lucru
.curat. Pan acum ea 11 apära.
15 August. Take o ja de foarte sus. Inteun comuni-
cat in privinta trenului german, vorbeste de monstruoa-
sa violare a regulilor de lealitate (am textul românese),
.si aineninfa" ca va face sA se sfdroascei imediat concor-
dia ce domneste intre noi. Paladinul neutralititii (lui.» !
La afacerile strEne, Pisoski imi semnaleazá peri-
colul propagandei ce se face si prostia Austriacilor cari nu
ise ineumet6 sá pinteasca gazetele, când «Universul» a fost
luat numai pentru 50.000 franci. Contele Czekowits a
plecat, certat Cu Czernin, tocmai pentru cá acesta voia
s'a' organizeze propaganda' in stil mare. A trecut acum

armes. L'armée manque encore de beaucoup de choses. Con-


venu qu'il faut rappeler Michel et Cantacuzène.
Pour moi aucun doute: Bratiano parait fixé sens Alle-
magne; il redoute des revers, inévitables pour commencer,
sur la frontiére russe.
Adine Stirbey, comme suite aux conversations et démer-
ches pour procurer un peu d'argent A Georges Miclescu (le
takiste), qui en était a ne pas savoir comment payer sa flour-
riture le lendemain, me dit it l'église: pas donner suite, Mi-
clescu ayant déclaré que le Creusot avait mis it sa disposition
50.000 fr.! Adine pense comme moi que c'est très louche. Elle
le cléfendait auparavant...
Vendredi, 15 unfit. Take le prend de haut. Dans un
communiqué au sujet du train allemand, il parle de mon-
strueuse violation des règles de loyauté (j'ai le texte rou-
main) et menace de faire cesser de suite la concorde qui
règnait entre nous. Le palladin de «sa» neutralité! Aux
Affaires Etrangères, Pisosky me crie le danger de la propa-
gande qu'on fait et la sottise des Autrichiens qui lésinent A,
payer les juurnaux, quand c'est pour 50.000 fr. que l'aUni-
17

www.dacoromanica.ro
250 14107'E POLITICE 1914

prin Bucureti dupii o misiune la Var§ovia (I). Pisoski


crede cà Miclescu, ca multi altii, a incasat.
Din aceia§i sursA : Stere, care a spus lui Filipescu cà
acest guvern este gelatinos, a fost sä,-1 vada pe Brhtianu
.5i l'a a'menintat, dacg, nu inti% algturi de Austria.
Dela Dr. Dinu Brcltianu: pres% rea §i amenintAri
pentru mine. Presupus cá imping pe Batianu. Ion Can-
tacuzino literalmente nebun In francofilia lui acuta ;
Mihail Pherekyde tine de fán pe Bfaitianu : 11 presupune
accesibil argumentelor ruseqti. Un Francez, negustor de
microscoape a declarat la laboratorul lui Cantacu-
zino ch," Frantz i Rusia o sá clear% României sà-§i fixeze
atitudinea (7 !).
16 August. Primit la Regina la ora 7; lung% con-
versatie. Aráltat carte p*alá de propagandg anti-aus-
triacg desemnatA de &are Rapineau (Alex. Ghika) si
ráspAndità de cgtre Agentia Blondel. Yu ere& c5, Italia
va comite felonia sä" meargA cu Franta. Argtat cartea
witd! UERMI Delphini», gAndiri fin toate limbele, serse pen-
tru Printul Carol la mojoritatea lui. Cred cá, am inteles

versul» a été pris, Le comte Cz,ekowits est parti brouillé avee


Czernin, parceque justement c'est en grand que celui-ei von-
lait organiser la propagande. Il vient de passer par Bucarest
après mission A, Varsovie (e). Pisosky croit aussi que Mi-
clescu, comme bien d'autres, a touché. De méme source: Steve
qui a dit à Filipescu que ce gouverneznent était gélatineux,
a été voir Bratianu et l'a menacé ferme s'il n'allait pas
avec l'Autriche.
De Dinu Bratianu (Dr.): mauvaise presse et menaces pour
moi, supposé comme poussant Bratianu; Jean Cantacuzène
litéralement fou dans son francophilisme aigu; Michel Phé-
rékyde montre les dents A, Bratianu: ii le suppose accessible
aux arguments russes; un Français vendeur do microscopes
etc., a declaré :tu laboratoire que la France et la Russie
allaiont demander A. la Roumanie de fixer son attitude (I !).
Samedi, 16 &nit, Requ par la Reine 7 h. Longue
conversation. Remis carte postale de propagande anti-autri-
chienne dessinée par Rapineau et répandue par les soins de
l'agence Blondel. Ne croit pas Italic commettre félonie aller
avec la France. Montré livre «ad usum Delphini», pensées
en toutes langues, écrites pour Prince Carol A sa majorité.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 251

c. Regele astepta o actiune apropiatg : a nu se pierde


minutul cel bun.
IntoranduAng am ggsit pe Toncescu, pe care
1-am spglat sdravgn pe cap, in fata lui Bgrdescu i Vul-
turescu, pentru articolele lui din «Faca», cari cer capul
Regelui i injurg in mod sistematic si pe seful partidului,
Vulturescu Imi raporteazg tot binele ce spune D-na Stur-
za de mine si toate incurajgrile ei pentru ca sg mentin
1Mia mea de conduitg. Vasiliu, seful de cabinet al lui
Brätianu, afirmg a un °fifer roman a fast trimes
vadg artileria grea nemteascä, la Liège. Sunt mortiere,
inaraturi la 350 kgr. care distrug lucrgri de beton ar-
mat cu 50 la sutg mai tari ca blindajele forturilor fran-
ceze. Ofiferii nu le cunosteau, si, prima oarg, au fost ser-
vite de ingineri dela Krupp.
Convorbire cu Czernin. Imi vorb.este de intrarea
probabilg a lui Stere in guvern, i mg intreabg noutAti.
li spun cá ar trebui ca Austro-V vgaria sci facei 'un act
politic pentru Transilvania, in acest mod ne-ar fi lu-
crarea 249uratil. El mg intreabg, : o cereti ca sef de partidi
Eu Asi primi sg, fac rgzboiul numai dacg s'ar acorda
Cal comprendre Roi attendait une action prochaine: ne pas
perdre la bonne minute.
Retrant, trouvé Toncescu, auquel ait furieusement lavé
la tete devant Bardescu et Vulturescu, pour sés articles dans
la d'aola», qui demandaient la téte du Roi et injurient systé-
matiquement le chef du parti. Vulturescu me rapporte tout
le bien que dit M-me Stourza de moi et tous ses encourage-
ments pour m,aintenir ma ligne. Vasiliu, chef cabinet Bra-
tianu, affirme officier roumain a été voir les pièces de siège
allemandes, à Liège. Ce sont des mortiers charge 350 kg., qui
détruisent ouvrages ciment armé 50% plus forts que blindage
forts frangais. Les officiers en ignoraient maniement et les
ingénieurs de Krupp les ont servis pour la première fois.
Conversation avec Czernin. Il me parle de l'entrée pro-
bable de Stere dans le gouvernement et me demande nou-
velles. Je lui dis A mon tour qu'il faudrait que l'Autriche-
Hongrie fit un acte politique pour la Transylvanie, pour
nous faciliter la besogne. II me dit: «Le demandez-vous
comme chef de parti>1 Moi: J'accepterai de faire la guerre
seulement si on accorde aux Transylvains les libertés
flutes et administratives qu'on leur doit, et que si on me

www.dacoromanica.ro
252 NOTE POLITICE 1914

Transilvgnenilor libertAtile politice si administrative care


li se datoresc si numai dacg mi se (16 asigurgri &A se ghn-
deste cineva sg, se constitue brhul de State tampon des-
pre care se vorbeste. <Cereti-mi-o, D-1 Bratianu si Cu
D-ta, si imecliat o solicit dela ImpAratul meu».
17 August. Dejun Zamora : si aci atmosferg incAr-
cat6 ; acela§ curent anti-german ; contagiune mai mult
ca reflectiune.
Ultima stare sufleteasc6 a lui Filipescu : Este
evident &A trebue luat o hotgeare; dar ce bine ar fi dach
am putea sá ne intelegem cu Italia si sà cgdem amhndoi
In spinarea Austriei.
A.rion a fázut pe Fasciotti supArat : a fficut o
propunere Regelui, zice el, si aceasta a ajuns la o in-
discretie; ar fi spus ea' Italia ar putea sg intre dacg ar
vedea ce-ar chstiga : asteptat deci propuneri. Regele,
sau cg n'a inteles, sou pentru un alt motiv, pur si ,oirnplu
a vestit Berlinul cg Italia, cu nici un pret, n'ar intra in
rAzboiu algturi de triplice. Cum Fasciotti e foarte
anti-austriac, stirea trebue luat6 sub beneficiu de inven-
tar. Acelas fapt l'ar fi impArtä.sit si Generalului Cris-
tescu, tot Fasciotti, care evident doreste sá fie r6s-
pAndit

donne l'assurance qu'on songe a constituer le collier d'Etats


tampons dont on a parlé. «Que M. Bratianu et vous me le
demandiez et je le sollioite de mon Empereur».
17 salt. Déjeuner Zamora: la aussi atmosph6re agitée;
le méme courant anti-allemand; contagion plutbt que réfle-
xion.
Dernier état-dIme de Filipescu: il faut prendre évidem-
ment un parti; mais comme cela serait chic de nous entendre
avec l'Italie et de tomber tous les deux sur l'Autrichel I !
Arion a vu Fasciotti, boudeur, vexé; il a fait une ouver-
ture, dit-il, au Roi et cela a abouti A une indiscretion; il
aurait dit que Mahe pouvait marcher si elle voyait quelle
serait son avantage: elle attendait done des propositions. Le
Roi, soit qu'il n'ait pas compris, soit pour une autre raison,
aurait tout simplement informé Berlin que Mahe it aucun
prix ne marcherait avec la Triplice. Comme Fasciotti est
très anti-autrichien, A prendre sous bénéfice d'inventaire.
Le méme fait aurait été confié aussi au Général Christesen
par Fasciotti, qui évidemment désire qu'il soit 6bruité.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 253

18 August. Breitianu crede càstirile dela Lemberg


sunt proaste; ingrijat, nu crede ca poate face ceva
in momentul de PIN. A ast,epta 7 dubiu din partea Fi-
lipescu. Ii spun numaidecht cà eu nu-1 imping ! Asu-
pra intrevederei cu Czernin : Dar nu fac altceva, si scri-
soarea lui Tisza e dovada de aceasta. (Scrisoarea plato-
nicA, declaratie de prietenie care a trecut neobservatà).
Eu : Ar fi vorba de ceva mai precis, de un statut po-
litic i, administrativ de cerut dela Austria, dar aceasta
ar egala cu o legAturg si din partea noastrA. La a-
ceasta mi-a rAspuns : cg nu poate merge mai departe in
momentul de fat,5.
In fond, Bfätianu este un om sotAitor si care justi-
ficg aprecierea lui Costinescu, exprimath alaltgeri lui
Arion : «Nu stie ce vrea, nu stie unde merge».
19 August. Bucuresti. Haosul obisnuit : Argeto-
ianu pretinde cà cu ocazia Comitetului convocat mhine,
patriotii dela Capa vor sà manifesteze la mine. Am re-
fuzat sä," avizez Politia.
Teodoru imi raporteazg, cA G-eneralul Bogdan,
seara la 11 pe terasa dela Capa, fAcea treatorilor pe o

18 aoilt. ,Bratianu croit nouvelles mauvaises du côté de


Lemberg; soueieux 76e croit pouvoir rien faire en ce mo-
ment. Attendre? Doutes formels côté Filipeseu. Je lui ré-
plique de suite, que je ne le pouisse pas! Sur l'entretien
avec Cz-rnin: mais je ne fais que cela et la lettre de Tisza
en est le résultat. (Lettre platonique, declaration d'amitié,
qui a passé inaperque). lioi: II serait question de quelqut
chose de plus précis, d'un statut politique et administratif
exiger des Autrichiens, mais cela équivaudrait à un en-
gagement aussi de notre part. C'est 1A-dessus qu'il a ré-
pondu: qu'il ne peut pas aller plus loin en ce moment.
Au fond c'est un étre irrésolu et qui justifie l'appré-
elation de Costinescu, exprimée avant hier A Arlon: oNu
stie ce vrea, nu stie unde merge.),
19 aollt, Bucarest. La pétardière habituelle Arge-
toianu prétend qu'à l'occasion du Comité convoqué demain
les patzriotes de chez Capea veulent manifester chez moi. Je
refuse d'avertir
Theodoru me rapporte que le Général Bogdan le soir.
11 h., sur la terrasse Capsa, faisait aux passants, sur une

www.dacoromanica.ro
254 NOTE POLITICE 1914

harta demonstratia succeselor franco-ruse§ti !! Vul-


turesctt §tie dela deputatul Simionescu, cá Generalul
larca continua sa dàscaleasca pe fiecare ofiter in con-
tra Ungurilor.
Atasatul militar austriac imi vorbqte de despe-
rarea Bucovinenilor Landsturm, Cali au avut pier-
den i mari la Cernauti, child au vazut cá fratii români
nu le vin in ajutor. Aceasta intrare in materie ascundea
o propunere directa. L'am trimis imediat la d-1 Bra"-
tianu : De datoria Guvernului sa ja o deciziune. Imi
confirma victoria germana, la Czetelburg, inaintarea lor
proprie la Lublin. Atacul dela Lemberg nu-i nelin4tete.
caci bätalia decisiva este la Nord ; cat despre Cernauti,
este un colt unde nu se petrece nimic; chiar pierderea
oraplui nu ar avea nici o importan.
20 August. In cursul diminetei, printre mai multe
scrisori cu amenintari de moarte, una este adusa de un
comisionar. Trimit ime,diat dupa el §i avizez politia
care descopera pe autor : este un tAnar din ban-
da sportivilor dela Turful Român pe care-I batro-
neaz6 G. Moruzi. Colaboratori toti galagio*i §i

carte de circonstance, la démonstration des succès franco-


russes! Vulturescu sait de Simionescu le député, que le
Général lama continue de précher chaque officior contre les
Hongrois.
L'attaché militaire autrichien me parle du désespoir
des gens de 33ucovine landsturm, ayant subi de grosses
pertes k Czernovits, quand il ont vu que les frères roumains
ne les secourent pas. Cette entrée en matière caehait une
ouverture directe. Je l'ai de suite renvoyé à Mr. Bratianu:
c'est au gouvernement à prendre une initiative. 11 me
confirme la victoire des Allemands à Czetelsburg, leur pro-
pre poussée victorieune à Lublin. L'attaque sur Lemberg
ne les inquiète pas, puisque la bataille décisive est au
Nord; quant à Czernowitz, c'est un coin où il n'y a rien.
Prise, la ville n'aurait aucune importance.
20 août, Mercredi. Dana la matinée, parmi quelques
lettres de menaces de mort, une apportée par commission-
naire. Je fais courir après; j'en saisis la police; on pince
celui qui l'a &rite c'est un jeune de la bande des
sportifs du <Turful Roman» que patronne G-.Moruzi.Collabo-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 255

toate haimanalele in solda Rusiei cari salveazA patria


la Capsa. 0 manifestatie anuntata in contra mea, in
timpul Cpmitetului, nu se aratA.
Comitet. Toli prezenti, impreunk si cu OlAnescu,
din partea cAruia este prima manifestare de adeziune la
directia mea. Se vorbeste colosal de mult. Ion Laho-
vary aboudent si des. Cel mai filo-francez din toti. mer-
gand pang la colaborare cu Rusia, el, care imi spusese
mie CA arfi necinstit si eh' nu putem face pe Rege sa
joace rolul lui Bernadotte. Filipescu cuminte si defe-
rent pentru Rege ! El tot mai crede in triumful Frantri.
GrAdisteanu vrea sa porneased in rAzboiu, dacA Bulga-
ria atacA pe Serbia !... Nenitescu, cu curaj si pe fata,
germanofil. Delavrancea crede &A Germania va fi re-
dusá prin foamete. Arion doreste sA ne legAm de
soarta Italiei. VlAdescu, oportunist dar cuminte, nu
vrea SA rAmanem fArA prieteni.--Din nou Filipescu, care
se resemneazA la o Bulgarie mai mare ce se va face fa-
tal, sau prin Germania victorioa-'clA, sau prin sistemul
celalt care va acorda Macedonia din momentul când
Serbia ar lua Baglia-Hertzegovina. Inteun cuvant,
toti de pArere sA d'Am impresia unitAtei, sA ne suprave-
ghem gazetele, sA stAm in strictA impartialitate !

rateurs: tous les petits voyous A, la solde de la Russie qui


sauvent la patrie chez Capsa.
Une manifestation annoncée contre mol pendant le Co-
mité ne se montre pas.
Comité. Tons présents, y compris Olanescu, dont
c'est de premier acte d'adhésion a ma direction. On parle
formidablement. Jean Lahovary abondant et fréquent. Le
plus philo-frarwais, allant jusqu'à la collaboration avec la
Russie, lui qui m'avait dit que ce serait mailhonnéte et que
l'on ne pent faire jouer all Roi le rôle de Bernadotte. Fili-
pescu sage et déférent pour le Roi. Il croit toujours au
triomphe de la France. Gradisteanu veut partir en guerre si
la Bulgarie attaque la Serbie... Nenitzescu philo-allemand a-
vec courage et clairement. Delavrancea croit que rAlle-
magne 'sera réduite par la famine. Arion désire lier son
sort A l'Italie. Vladescu, opportuniste, vent sagement qu'on
ne reste pas osans amis). Filipescu se résigue b. 'une plus
grande Bulgarie, qui se fera fatalement soit par Allemag.

www.dacoromanica.ro
256 NOTE POLITICE 1914

Se acceptg comunicatul urmätor pi:opus de mine


«Comitetul executiv in unanimitate a luat decizia
«urmgtoare :
<Niel un f apt nou neproducändu-se care sä, justifice
«o schimbare in atitudinea Romäniei, astfel cum a fost
«fixatä, in Consiliul de Coroang dela 21 Iulie, partiduI
«conservator stäruie fgrä sovgire in aceastä atitudine-
«Fatg de aceastg hotgrare i, fiindeg mai presus de once
«consideratiune sunt interesele tgrii, el sfgiueste pe
«membrii sgi sg pgstreze o nepgrtinire desävärsitä, in
«aprecierea faptelor i in discutiunea situatiunilor».
«Dreptatea» lui Pake publicase la ora 11 o editie
specialg pe care s'a aruncat publicul, anuntând o dare
de seamg fantezistg a Comitetului nostru, care s'ar fi
terminat printeo retragere a mea.De altf el Comitetul
s'a intrunit la 11%.Pe de altA parte, Brgnisteanu imi ra-
porteazg cg Take l'a chemat la telefon dela Sinaia, i cg
era foarte mirat s afle cg totul s'a petrecut in cea mai
perfectä linite. Incg o corabie care s'a inecat. La
Club, Des.51iu mg felicitg : «Ai fost superb» !!
21 August. Liniste; sedinta comitetului de eri a
pus multe lucruri la punct. Am vgzut pe gazetari.

ne victorieuse, soit par.l'autre système qui accordera la Ma-


cedoine, du moment que la Serbie prendrait la Bosnie-Her-
tzegovine.
Bref, tous d'accord de donner l'impression de l'unité, de
surveiller nos journaux, de rester dans la striete impar-
tialité. On aceepte le communiqué suivant propasé par moi:.
,comitetul executiv....»
La qDreptatea» de Pake avait publié 11 h. une edi-
tion spéciale, sur laquelle le public s'est jeté, annonçant un
eompte rendu fantaisiste de notre réunion, ayant abouti
ma retraite. Or, le Comité s'est ra,ssemblé it 11 h. 1/2. D'au-
tre part, Branisteanu me rapporte que Take l'a appelé au
téléphone de Sinaia et gull a été étonné d'apprendre que
tout s'étalt passé dans le calme absolu. Encore un bateau
qui a pris de eau!
Au. Club, Desliu me félicite: «tu as été superbe»...!!
21 aoilt.Détente; la séance du Comité d'hier a mis au
point bien des choses. Vu les journalistes; Petrovici,

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 257

Petrovici dela Iasi va fincepe sä vorbeasca Moldovenilor


de Basarabia. Shulescu imi raporteaza cà Regele e
foarte multumit de mine.
Barbu Catargi, Cu totul schimbat, va urma unja
mea de conduita Nu 'mai exista nici un daca... El imi a-
duce o corespondenta intima cu Stere, care in 1906 a
primit 180.000 lei dela Cantacuzino pentru o actiune in
Basarabia, unde a cumparat o imprimerie i publica o
gazeta.
Tot el a afirmat lui FiliPescu (si aceasta a fost spus
eri Comitet). cà Bratianu I-a trimis a,cum in urma
In Transilvania pentru a provoca demonstratii de
loialism al Roanfingor. Pentru un agent secret, sub
toate guvernele, e cam' putin discret. Tankul care
vroia sá mà ucida (scrisoarea alionimg) mi-a fost adus
de inspectorul Rafael. L'am batjoeorit cum trebue si am
cerut sá i se dea drumul.
23 August, Smala. Chemat, la 7%, la CAstel, Regele
imi arata telegrama care a primit-o acum dela Imprtra-
tul Wilhelm («este un secret, nici d-1 Bratianu nu a va-
zut-o inca») : armata ruseasca a sträpuns liniile aus-

Iassy, qui commencera a parlor de Bessarabie aux Molda-


ves, Seuksct rapportant que le Roi est, très content de
moi.
Barbu Catargi, tout retourné, suivra ma ligne de con-
duite. Il n'y a plus de mais.... Il m'apporte une correspon-
dence intime avec Stere, qui en 1906 a regu 180.000 fr. de
Cantaeuzène pour une action en Basserable, où il a acheté
une imprimerie et fait paraitre un journal.
Le méme (Stere) a affirmé à Filipescu (cela a été dit au
Comité) que Bratianu ravait envoyé ces temps derniers en
Transylvanie pour provoquer des démonstrations de loya-
lisme des Roumains. Pour un agent secret sous tous les
régimes il est peu discret.
Le jeune Monsieur qui voulant me tuer (anonyme) m'a été
amené par rinspeeteur Raphael. Je me suis moqué de lui
et demandé qu'on rélargisse.
Samedi, 23 aotit, Audience chez sa Majesté, Sinate.
Appelé 7 h. Château. Le Roi me montre le télégramme qu'il
vient de recevoir de rEmpereur Guillaume (c'est un secret;
M. Bratianu ne l'a pa,s encore vu). L'armée russe a en-

www.dacoromanica.ro
258 NOTE POLlTICE 1914

triace (VaTalia dela Lemberg) si a anihilat rezultatele


obtin,ute de armatele germane in Apus. Este puhoiul ru-
sesc pkrunzand in Europa si dominând Balcanii ; Ro-
mania poate juca acuma rolul cel mare ce l'a jucat la
Plevna ; etc.
Regele, pentru a castiga timp, a rAspuns ca' era con-
vins de fapt, dar ar avea nevoe de un guvern care sa
vrea sà-1 inteleagg. Opinia publicg este surescitat6 nu
numai din cauza Transilvaniei, dar mai ales din cauza
tuturor nedibàciior Austriei, de un an si jumAtate in-
coace, si de dorinta ei de a anula pacea dela Bucuresti.
Se va putea poate reactiona, dar va trebui vreme multa
bani.
Duph aceastà discutie, Regele crede cg peste 20-25
de zile va trebui sá luä'm o hotgrare; ocazie unicA, inter-
ventia român6 restabileste soarta armelor; Regele per-
sonal se insgrcineazA sà justifice ImpAratului Nicolae
ac,eastà schimbare oAliatuI este amenintat acuma in
integritatea lui teritorial6; un alt aliat trebue sà-i vie in
ajutor». Eu : Italia 7 Multi din ai nostri se gandesc
a se solidariza cu ea; si dacA intrà Italia in contra Aus-

foncé les lignes autrichiennes (bataille de Lemberg) et a an-


nulé les résultate obtenus par les armées allemandes dans
l'Est. C'est le flot russe pénétrant en Europe et dominant les
Balkans; la Roumanie peut jouer maintenant le grand rôle
qu'elle a joué à Plevna, etc.
Le Roi, pour gagner du temps, a répondu qu'il était con
vaincu du fait, mais qu'encore avait-il besoin d'un gouver-
nement qui voulut le comprendre. L'opinion publique est
surexcitée non seulement à cause de la Transylvanie, mais
surtout à cause de toutes les maladresses de l'Autriche de-
puis un an et demi et de son désir de vouloir annuler la
paix de Bucarest. On pourra peut-être réagir, mais il faudra
du temps et de l'argent.
Lii-dessus discussion. Le Rol croit que dans 20-25 jours
il faudra prendre un parti; occasion unique; rintervention
roumaine rétablira le sort des armes; c'est lui, le Roi, qui se
chaigera de justifier à l'Empereur Nicolas le changement:
crallié e,st maintenent menacé dans son intégrité teritoriale;
un autre allié doit se porter à son secours». Moi: L'Italie I
Beaucoup des nbtres songent al se solidariser avec elle, et si

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 259

triei di Regele : «Puteti sh-mi tài4i amândoug,


dacà, afard de o revolutie, Italia se declara in contra fo§-
titor ei aliati».
Vorbim de atitudinea lui Fasciotti, care se plânge
a fAcut o propunere la inceputul rgzboiului, propunere
Qare nu a izbutit deck la o «indiscretie : Regele a infor:
mat Berlinul ch. Italia nu va intra u niei un chip».
E absolut fal§, zice Regele. E prea de tot sA se mai spunA
astfel de lucruri. Fasciotti este adevgratul evreu rhuta-
cios : adevgrat Levantin.
Eu : Dar guvernul I El trebue sá meargä. Re-
pele: D-1 BrAtianu ar don-o, dar se teme de partidul
lui. M'a pus sg vorbesc cu D-1 Qostinescu : D-1 Costi-
nescu nu face nici o obiectiune, dar se teme de Ru§i :
qlTu frie6 de Ruqi, mie; este colosul cu picioare de
pAmAnt >. Atunci, spun eu, ar trebui ca Austria sh
faa, ceva pentru opinia publicA : Un statut pentru Tran-
silvania §i cedarea Bucovinei româneti cu mormântul
lui Stefan cel Mare. Regele : Tocmai mä" gandeam la
aceastg, parte a Bucovinei §i nu indràzneam sà.' spun, ca
nu am aerul cá fac un $antaj. Pentru Statut, poate e
ritalie marche eontre l'Autriche! Le Roi: On peut me
couper les deux mains, si. à moins d'une révolution,
se déelare contre ses ex-alliés.
Nous parlous de rattitude de b aseiotti, qui se plaint
d'avoir fait des ouvertures au commencement de la guerre
qui n'ont abouti qu'à vne «indiserétion>; le Roi a informé
Berlin que l'Italie ne marchera à aueun prix. C'est faux
s'écrie le Roi. C'est trop fort de dire de pareilles ehoses. Fas-
ciotti est bien le juif méchant: vrai levantin.
Moi: Et le gouvernement, s'est à lui à marcher Le
Roi: M. Bratianu voudrait, mais il a peur de son parti.
m'a fait parler à Costinescu: M. Costineseu ne fait pas d'ob-
jection, mais il a peur des Russes. «Je n'ai pas peur des
Russes, moi, c'est le colosse aux pieds d'argile».
J'expose alors qu'il faudrait que l'Autriehe fit quelque
chose pour ropinion publique: un statut pour la Transyl-
vanie et la cession de la Bucovine roumaine avec le tombeau
d'Etienne le Grand. Le Roi: Je pensais justement à cette
-partie de la Bucovine et j'étais géné de le dire, pour ne pas
avoir raIr de faire un chanLage. Pour le statut, c'est peut
ktre trop, mais on devrait accorder ce que les Roumains out

www.dacoromanica.ro
260 NOTE POLITICE 1914

prea mult, dar ar trebui sä se acorde ceeace Românii au


cerut in tratárile lor cu Pima. Eu : Ar trebui sá, ce-
rem mai mult, ca BA obtinem tocmai ce ne trebue.
Regele : Dar aceasta este o cestie interná. Eu: Dis-
cutind conventia militará, am cere garantii serioase.
Restul intrevederei : Filipescu foarte important in,
momentul de fatä. Take Ionescu criticat de &Are Eh-
dárhu : ii este fricá. Chemat pe Virgil Arion pentru
a-i multumi de declaratia Ligei. Articolul lui Mehe-
dinti gásit foarte bun. Cerut sá-L vád mai des.
24 August. Vgzut Waldburg, ea ssä nu vorbesc cu
Waldhausen, a cárui pricepere e inteadevár inceatá.
Ii vorbesc de sacrificiile pe cari trebue sä le facá, Aus-
tria, (dar le strigám tot timpul acest lucru, intocmai
ca pentru Italia !) : statut politic $i Bucovina roma-
neascA, pentru a evita loviturile Rusiei care, avand-o.
ocupatá, ar putea prea bine sá ne-o ofere dintr'un mo-
ment intealtul. El: Ne lovim tot timpul de incápá,-
tanarea bátrânului Impárat; ar trebui ca o depe0 a Im-
páratului nostru, sà-i deschidä deadreptul ochii. De
aceia vá vorbesc $i nu spui nimic Contelui Czernin.

demandé dans leurs tractations avee Tisza. Moi: Il faut


demander plus, pour avoir juste. Ce serait stipuler, Le
Roi: Mais e'cst une question intérieure... Moi: En discu-
taut la convention militaire, on demanderait des garanties.
sérieuses.
Le reste de l'entrevue: Filipescu, très important en ce
moment. Take Ionescu, critiqué par Badarau: il a peur.
Appelé Virgil Arion pcur le remercier de la déelaration de
la Ligue. Article de Méhedintzi trouvé très bon. Me de-
mande de le voir souvent.
24 aoftt. Vu Waldbourg pour ne pas causer avee
Waldhausen, dont la compréhension est réellement lente. Je
lui parle des sacrifices que doit faire l'Autricbe, Mai&
nous leurs crions tout le temp,s, cela. C'est comme pour l'Ita-
lie. Statut politique et la Bucovine roumaine. Cecii pour pa-
rer au coup de la Russie qui, l'ayant occupée, pourrait bien
nous l'offrir d'une minute ii l'autre. On se heurte toujours
A. l'entêtement du veil Empereur; il faudra qu'une dépêche de
notre Empereur lui ouvre directement les yeux. C'est pour
cela que je vous parle et que je ne dis rien au Comte Czernin

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 261

Intreprins pe Filipeseu, nu prea recalcitrant. SA


se trateze, sä, se cearä cht mai mult, si in 7-8 zile se va
vedea; atunci se va putea decide (in fond cred ea' sperà
_incä o victorie francez6). Acei cari, ca Gärlesteanu,
Virgil Arion, l'au vgzut in urnag, l'au gäsit accesibil
ideei mele.
26 August. Waldbury (in Bucuresti) vine sa mä
vadä, ca sä precizAm bine ce s'ar putea face despre
Transilvania si Bucovina. El pretinde eh a telegrafiat.
i pe eand se iac astfel de sfortäri, N. Filipescu
vine la Bucuresti, nu mä vede; nici fiul säu, care se
anuntase la mine, iar «Epoca» de azi vorbeste tocmai
de aceste propuneri ce-i comunicasem, «compensatii>
morale in Ardeal si foarte slabe teritoriale in Bucovina.
Bine inteles cg in eventualitatea victoriei ni se spune &A,
ni se va mai da... «dela altii».
Asa se vorbeste de Basarabia, si cu asa elemente
trebue Romänia sä-si croiascg un drum spre viitor !
28 August. lifihali vine sä mä vadà. A fost primit
alaltäeri de Rege cu Episeopul Hoszu. Inspäimäntat de
ce ande si ce vede prin Bucuresti; nu mai putin märtu-
riseste eh' in Transilvania populatia este supra-excitatä,
ca Rusii sunt asteptati ea niste mântuitori, eä comunita-
tea de religie joacä un rol hotáritor. Un mosneag i-a
spus : Am 4 feciori la armatä, dar sä dea Dumnezeu sà
fie bätuti. Azi ineä in Cluj, auzit Unguri zichnd : Un
regiment rornân a fost nimicit de Rusi ; sä piará toti,
numai sh scapgm de fantoma iredentistä !
Mihali : Dela moartea lui Frantz-Ferdinand nu mai
avem pe nimeni, nu mai avem nici o sperantä ; nu se
mai poate räzbi in intrigantii din jurul ImpAratului,
cari sunt asa de puternici, incat Montenuovo, atät de
crud cu Arhiducele Frantz-Ferdinand, si dupä moarte,
eäzi ra ascuns ca pe un päeätos noaptea a fost totusi

Entrepris Filipescu. Pas trop récalcitrant: qu'on traite,


.qu'on demande mAme plus, et dans 7-8 jours on verra, a-
lors on pourra se décider (au fond je crois qu'il espère encore
-une victoire francaise). Ceux, comme Garlesteanu, Virgil
Arion, qui l'ont vu après, l'ont trouvé accessible it mon idée.

www.dacoromanica.ro
262 NOTE POLITICE 1914

multumit do Impgrat. N'a putut pgtrunde la co§eiug, §i.


far& Barow coroana Comitetului National nu putea fi
depusg ! Dupg Mihali, dacg nu ar fi temen i ca tara sa
se pericliteze, ocuparea Transilvaniei este visul tuturor.
Ei ! acolo, masa greu de sapânit, preferg sh ii ja
Ruii clacg nu vin Romhnii.
Dejun la mine Mihali §i Hoszu. Scrisoarea lui
Mihali a fost spontanee ; el regret& cA Vaida a mers
prea departe cu ceeace a scris, fárg sg se consulte cu
ansul. (Nota : Brgtianu ini spusese cal ei liberalii au
inspirat aceastg de a doua scrisoare!). Multumiti de
actiunea lui Stere printre ei. Dupd dejun m'am in-
chis cu Hoszu, §i cu Mihali, le-am expus conversatia cu
Waldburg: Statut pentru Ardeal, rectificAri in Buco-
vina. Pentru Statut, oamenii transportati de bucurie.
Hoszu : Cum nu ne-am ghndit noi la asta 1
Mihali : Ce ne satue§te dl Brgtianu, ca noi acuma
sg ne toemim din nou cu Ungaria; nu se poate; patrio-
tism conditionat ar fi o nota foarte rea pentru viitor;
de altfel Comitetul s'ar diviza, de oarece sunt unii cari
cred ea' vine armata romhng. Amandoi : Aceasta este
singura procedurg ; lucrul sg vie prin Germania. In
once caz onimic care sg pericliteze Romania; noi vom
mai indura ce vom indura, dar Romania sh nu fie §tir-
bitg». Hoszu nu-§i inchipuia ea*, preocuparea de Tran-
silvania tine atata loe in mima Romhnilor.
Brcitianu vine sg mg vadg. Ar vrea sg convoace
Camera, dar nurnai dacg are incredintare &A nu se vor
pune intrelAri de politicg extern& Legi financiare, de
justitie §i stare de asediu Ti voi da r&spunsul, dupg Ce
voi vedea pe Filipescu *i. Lahovary.
30 August, Sinaia. -- Dejun la ,F4elisor. Primp/
foarte angrijat de ce se petrece in armatg. I§i propune
sg ja comanda, in caz de mobilizare, lui larca *i. lui
Georgescu «qui crache la bêtise»; are in vedere pe
Zottu pentru una din armate.
5 ore, Bratianu. Felicitgri de ziva mea ! !...
Pentru Parlament ii spun nota personalg a lui Fi-
lipescu, contra lui cu starea de asediu, mai ales dacg nu

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 263

se abandoneazg revizuirea legii electorale. De retinut


riispunsul : «Dacg se sporeste teritoriul nostru spre Est
cum o dorim d-ta i cu mine, e de inteles cg incorporarea
acestei noi populatiuni, implicit schimbarea proectelor
noastre; dacg se sporeste spre Vest, cum vor altii, cine
va putea refuza drepturi care se cer astgzi dela Un-
guri 7 Nu ar vrea sg convoac,e Parlamentul, decat
dupg ce ar veni stirea asteptatg a unui succes german...
Tot un ((coup de tonnerreo care sg-i dea o directivg
aflrg si in targ..
Seara, inevitabilul Toncescu comunicà," omenirii
un triumf zdrobitor al armatei franceze, recucerirea
Afaubeugului (!7) i zdrobirea armatei lui Auffenburg
In Galitia. Tobe i surle; agitatie de nebuni...
1 Septembrie. Principii cu Principesa Elisabeta,
Printii Carol si Nicolae, in plus Simky (D-na Simona
Lahovary) si George- Stirbey, vin sg petreacg la Buzgu.
Principesa i suita pleacg la ora 5. Principele rgmâne
si inspecteazg trupele a doua zi ; sugerez ideia de a
pofti seara la masg pe Generali, toti Colonelii, Prefectul
si Primarul. Micg intepgturg filorusg (privitor la me-
zelicuri) din partea Princesei. Conversatie in urmg, la
Hipodrom, pentru cgile de urmat spre a tali populari-
tatea Printului in armatg; povgtuesc vizia trupelor,
camaraderie. Printul : neutru bine inteles, nu contra
Germaniei; Printesa imi spusese cg incepuse o oarecare
lucrare.Aflând cg Jarca lasg sg se subinteleagg cg de-

Lundi, 1 septembre. Les Princes, avec la Princesse


Elisabeth, les Princes Carol et Nicolas, en plus Simki Laho-
vary et Georges Stirbey, viennent passer la journée à Bu-
zeu. La Princesse et suite quittent it 5 h. Le Prince reste et
inspecte les troupes le lendemain; on invite, sur ma sugges-
tion, à diner le Général et tous les Colonels, plus le Préfet
et le :Haire. Petite pointe philo-russe (it propos de hors-d'o-
euvres) de la Princesse. Conversation ensuite, à l'Hippo-
(home. sur les voies propres à augmenter popularité du
Prince dans l'armée; je conseille visite aux troupes, cama-
raderie. Le Prince: neutre, tout naturellement; pas ultra-
germanique; Princesse m'avait dit qu'elle avait entrepris un
certain travail. Ayant rapport() que Iarka laissait entendre

www.dacoromanica.ro
264 NOTE POLITICE 1914

claratiile lui anti-austriace se inspirau dela Print si


aproape nu-1 desmintise Printul : cFoarte bine; lash' sg.
zicg !»,
2 Septembre. Abia intors dela Buzgu, Mitilineu
imi raporteazA tot ce se petrecuse in ajun. cEpoca»
oAdevgrul» anuntând in litere maxi ch" Filipescu, la Si-
naia, se pronuntase pentru o actiune imediatä, bine-
inteles in contra Austriei, i se preparase o manifes-
tatie la sosire. Public numeros pentru a aclama pe ma-
rele patriot; cortegiu cu automobilul lui in cap; fiul sgu,
fratii Sturdza, Niculescu Ianca ca escortg; discurs rostit
de Take Policrat la sosire, oprire la s,tatuia lui Mihai
Viteazul ! aproximativ, 2-3000 persoane («dougzeci
mii» pentru «Independenta»). De altmintrelea, din acest
punct de vedere, Mortun a declarat lui Mitilineu : «Ca
Roman aceasta nu-mi displace». Sosirea la Bucuresti ar
fi fost precedatàde o intrevedere cu Take Ionescu. Ton-
cescu pretinde cg, s'ar fi examinat in detaliu constitui-
rea unui guvern national si ipoteza wnei Regente! (deci
abdicatia Regelui i renuntarea Printului Ferdinand !)

que son parler anti-autrichien s'inspirait du Prince et roe


je n'avais démenti que tout juste, le Prince: etrès bien,
laisser dire!»...
Mardi, 2 septembre. Sitôt rentré de Buzeu, ¡a trouve
Mitilineu au rapport sur tout ce qui s'est passé la veille.
L'«Epoca» et l'oAdevrtrul» ayant annoncé en gros earactères
que Filipescu à Sinaia s'était prononcé pour une action im-
mediate, bien entendu contre l'Autriche, on lui a prepare
une manifestation à son arrivée. Public nombreux pour ac-
°lamer le grand patriote, cortège avec son automobile en
Cate; son fils, les Sturdza, Nicolescu-Ianca pour l'escorter;
harangue de Take Policrat pour le recevoir; station à la
statue de Michel le Brave! Environ 2-3000 personnes; avingt
mille» pour l'cIndépendance». D'ailleurs, A ce point de vue,
Mortzun a declare à Mitilineu: «ca Roman aceasta nu-mi
displace».
L'arrivée à Bucarest aurait été précédée d'une entrevue a-
vec Take Ionescu. Toncescu pretend qu'on aurait examine en
detail la constitution d'un gouvernement national et l'hypo-
thèse d'une Régeneel (Done abdication du Rol et renoncia-
tion du Prince Ferdinand!) Mitilineu donne les details de

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 265

Mitilineu îrni dä" detalii de toata" campania care se duce


In contra mea si de intensitatea curentului in contra
Austriei. Deputati i senatori liberali is'ar fi dus in in-
tá'mpinarea lui Filipescu la Ploesti. Mehedinti vense
dinadins la Buzgu ca sg-mi vorbeasc5, ae aceasta. $i el
crede c s'a deslgntuit un curent teribil chiar i in ar-
matà. Miclescu imi spune c'ä stie dela Filipescu cum
c5, are asigurarea cà BrAtianu ar afirma cà panä in 10
zile va aduce pe Rege sà accepte perspectiva unei aeL
tiuni in contra Austriei !
3 Septembre. Am primit pe Gr. Cantacuzino. Ne-
nitescu, Virgil Arion, Costicg Arion, Lichtenstadt,
Brancovan, Paul Theodoru, Mitilineu, Argetoianu.
Se pare &A Filipescu pretinde cà färg, stirea lui a
fast impins de cAtre fiul sgu si de Hiotu, cari au dat
gazetelor opiniunea emisg.de d'ansul in intimitate la
Capa, despre utilitatea intrgrii In actiune; CA, mai ales
a «indurat» o manifestatie pe care nu o dorise; c.5, nu
intelege s'5, se separe de mine. Argetoianu pretinde
acum e foarte plictisit ca' s'a pretat la aceastA miscare.
zicand c5, a primit dela Costinescu asigurarea cá BrA-
tianu se fAcea tare sä," schimbe pkerea Regelui.
toute la campagne qu'on mène contra moi et de l'intensité
du courant contre l'Autriche. Des députés et senateurs libé-
raux seraient allés au devant de Filipescu à Ploesti.
Mehedinti était venu exprès à Buzeu me raettre au
courant; pour lui aussi un courant terrible, dechaine même
dans l'armée. Mielescu me dit tenir de Filipescu qu'il a ras-
surance que dans les dix jours, Bratianu affirmait amener
le Roi a accepter la perspective d'une action contre l'Autri-
che!! (Soit-disant confié à lui sous le seeau du secret).
Mereredi, 3 septembre. Negruzzi me donne de mau-
vaises nouvelles de Madame Maiorescu.
Recu Grigutza. Cantacuzène, Nenitescu, Virgil Arion,
Costica Arion, Lichtenstadt, Brancoveanu, Paul Theodora,
Mitilineu, Argetoianu. 11 appert que Filipescu prétend avoir
été entrainé it son insu par son file et Hiott, qui ont donné
aux journaux l'opinion émise par lui cdans l'intimité chez
Capsa, de l'utilité d'une action; que surtout il a csubi»
mais non cherché une manifestation; qu'il n'entendait pas se
séparer de moi. Argetoianu prétend qu'il est maintenant
embété de s'81-re prété à ce mouvement, dit avoir reça
18

www.dacoromanica.ro
266 NOTE POLITICE 1914

Este evident a Costinescu a fgcut sfortgri pentru


a-1 retine §i cg impreung au redactat o telegramg pentru
gazete, ceeace nu l'a impiedecat sg plece, pretextind a
ar avea un act urgent de notariat de fgcut. 0 comedie
intreagg !
Virgil Arkin : A nu se ceda cu niel un pret §i a fa"-
mg,ne in linia hotgratg. Costia Arion : Blameazg pe
Filipescu. A desmintit (vom vedea cum), interviewul pe
care i-1 atribue «Evenimentul». Nu prea sunt limpezi ex-
plicatiile lui Arion... Gr. Cantacuzino : 0 culme I din
intAmplare se afla in acela§ tren §i a fost luat in mani-
festatie. Dar, Mitilineu l'a vgzut pgrgsindu-§i sotia
la mas. la Athénée-Palace pentru a alerga la garg; §i
«Seara» aratg cum multimea aclama pe «Gr. gantacu-
zino §i. Filipescu!».
Un detaliu nostim : Filipescu trebuia sg plece dela
Sinaia cu trenul de zi ; la Ploe§ti, multime : D-na Fili-
pescu se aratà la fereastra vagonului §i anuntg a sotul
ei este retinut la Palat. (De altmintrelea am citit-o in
toate gazetele !). Porne§te cu trenul urmgtor, §i bine in-
jeles manifestatia se face dupg ce Filipescu «a fost la
Palat» !
de Costinescu rassurance que Bratianu se faisait fort de
convertir le Roi. Il est certain que Costinescu a fait des ef-
forts pour le retenir et qu'ensemble ils ont rédigé une dépii-
che pour les journa,ux, ce qui ne l'a pas emzêchfi de filer,
prétendant rurgence d'un acte notaire A fairee. Une comédie
toute entièrel
Virgil Arion: ne céder A aucun prix et rester dans la
ligne arrêtée. Costica Arion: blAme Filipescu.11 a démenti
(nous verrons comment) l'interview que lui préle l'«Eveni-
mentul».
Grigutza: Un comblel Par hasard il se trouvait dans
le Fame train et a été pris dans la manifestation. Or, Mitili-
neu l'a vu quittant sa femme A diner au Palace Athénée
pour courir A la gare. Et la «Seara» note comment la foule
acclame «Grégoire Cantacuzène et Filipescu!»
Un Mail amusant: Filipescu devait partir de Sinaia
par le train de jour; A Ploesti faille; Madame Filipescu se
montre et annonce que son marl est retenu au Palais. (Je
rai v'a d'ailleurs dans les journaux!) Il part par le train
suivant et, bien entendu, la manifestation se fait après que
Filipeseu «a ISM au Palais!»
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 267

Nota genera& a convorbirilor mele : Exista sigur


duplicitate din partea lui Bratianu, in atitudinea lui. Se
pare (dupa spusele lui Filipescu) cà a avut un Consiliu
la Sinaia si c Ministrii in unanimitate au fost pentru
razboiu cu Austria afara de Bratianu care ar fi cerut
ragaz... Toti chiar filogermanul Antonescu I a fost in-
trebarea ironica. Pe cine vor sà. insele
4 Septembre, Comitet. Toti prezenti, afara de De-
lavrancea i Cantacuzino inca pet drum spre tara.
Inainte de sedinta, Filipescu : Trebue sà. tii cà. eu
am vorbit in pare, inteun cerc intim, de,spre o actiune
devenith necesara i cà fiul meu i Toncescu au telefo-
nat cEpocei» stirea care a provocat manifestatia. Nu-i
mai pute,am dezavua P7 Eu : Expun cà declaratia,
intrupata in manifestatia lui Filipescu, impaca in parte
actiunea partidului i cer ca Comitetul sa declare ce
vrea. Lahovary:Regreta manifestatii in momente asa
de grave.Filipesou: A fost prostie din partea mea.
Lahovary : Tot asemenea regreta declaratia dela statuia
lui Mihai Viteazul : Carol Regele tuturor Romanilor-
Filipescu : Rusii nu s'au suparat... Lahovary : Nimic
decisiv in razboiul de faf,à. i ar fi o gresala sà ne gra-
Aceiasi parere are Bratianu cu care a vorbit,
stie ea Regele se enntoneaza in neutralitate. Rusofilis-
mul aratat de public este rau, pentru ca Rusia capata
impresia cà ne va avea pe eftin. Nu intram in Tripla-
Intelegere fara garantii si atunci, fireste, once manifes-
tatie este astazi funesta.
Filipescu : Amicii. lui Bratianu Il denunta ca
«Neamt», i unanimitatea con.siliului este contra
M'asi usura daca asi al la cà tara este libera pe destinele
ei cad va fi ceasul. Nu putem sta neutri, etern. Este sau

Note générale de mes conversations: il y a certainement


duplicité de la part de Bratiano dans son attitude. Il sem-
blerait (au dire de Filipescu) qu'il y a eu Conseil it. Sinaia
et que les Ministres à runanimité ont &Ls pour la g-uerre a-
ves l'Autriche, sauf Bratiano qui a demandé de temps
Tonsil méme le philo-germain Antonescu, a-t-on demandé iro-
niquementi Qui trompe-t-onl

www.dacoromanica.ro
268 NOTE POLITICE 1914

nu ceasul I' Lucru secundar. S. cerem Regelui sä, se su-


punA hotArarei, de oarece conditiile se schimbA pe fie-
care orA. Nu ne mai putem teme de Austria : armata ei
dislocatA si ii putea da lovitura de gratie.
Greidi§teanu - Manifestatiile sunt rele : ele provin
din nedumerire. Este momentul sà, luAm atitudine ; sä.
ne intelegem cu celelalte partide ; sA ne intelegem pe
urmg cu Regele; sà.." tratAm in fine cu Tripla Intelegere ( ! !)
Arion : Avem un incident actiunea lui Filipescu,
bung, si pe care o aprob ; si trei cestiuni : Cestiunea 1)
MA tem de BrAtianu, prea viclean; 2) Neutralitatea
este exclusA; 3) Regele, care primeazA si neutralitatea
si actiunea imediatA : El a zis lui Dissescu cA actiunea
ar fi si felonie si desonoare.
SA ne intelegem asupra douä. puncte : Nu mai
.

stAm in neutralitate si hot:Aram ea in once caz nu pu-


tem merge cu Germania. $i atunci sä, cerem guvern na-
tional si sA, facem presiune asupra Regelm : Mai bine
abdicare a Regelui, cleat neutralitate sine qua non...
Filipescu : Nu trebue cerut guvern national. Pre-
fer stabilirea punctelor propuse de Arion, si atunci
guvernul Breitianu dispare (le bout de l'oreille !...).
Grcidi?teanu : Adeptä pkerea lui Arion. Regele
s'a inselat deja in aprecierile lui asupra rezultatelor mi-
litare si de aceia a dispkut increderea inteinsul. Tara
este gata pe revolutie, cu deosebire dacg s'ar aplica le-
gea stArei de a,sediu.
Nenitescu : Nu vede graba: Ar fi o gresall de
oarece nimic hotkator nu s'a petrecut. Nu exclude po-
sibilitatea de a merge cu Germania. Bulgaria trebue sA
ne preocupe. Cere guvern national.
Oleinescu : Neutralitatea nu poate fi eternA. SA
esim din ea la prima ocazie ; apartine conducAtorilor
ea. o prinzA si. sA ja garantii. In m4sckile de stradä, sunt
multi agenti plAtiti. Nu cred ca Regele, vAzand o mis-
care unanimA, sA persiste in sentimente personale. Nu
voi merge nici-odatA contra franco-rusilor. Ar fi o cri-
mA de neam : Nu sacrific 3-4.000.000 de Romani pen-
tra 6-700.000 din Basarabia.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE I91 269

Nenitescu : Dar dacä invinge Germania I refu-


zati Basarabia I Lahovary i Grädi§teanu : Refu-
zäm; am fi sclavii Austriei ! Filipescu : Nu refuz-
- Arion : Nu se poate accepta doug ipoteze : Basarabia
ori Ardealul ; nu mai poate fi vorba atunci, decgt de
Ardeal sau de neutralitato absolutä.
Eu: Cer sä se Ole cei dacci circumstantele sunt as-
teizi afa di pot cdprita certitudinea morald cá merglind
In contra .A.ustriei nu suntem beituti §-i putem peistra
Transilvania, merg §-i contra Austria. Necesitatea de a
ne creste, vine din instin,ctul de conservatie: popoarele
mici pier. Deci iau Romdnii de unde pot. De aci atitudi-
nea de azi, cu un picior in Ardeal, cu unul in Basara-
bia. Evident cei aceasta nu mai poate tine mutt, dar ve-
nit-a momentul? Nu. Armata austriacel este intactif
sortii de victoria Germaniei sunt cel putini egali cu ai
Frantei. Pe urma" : 1) Cari sunt propunerile Rusiei?
Eu GU cd §i-a rezervat Dardanelele; Marea Neagr?i,
lac Rus ! 2) Garantia Angliei? Blondel a promis-o,
dar cine a vorbit cu .A.nglia? 3) Bulgaria, cine i"tie dacd
nu ne mwcit cdnd vom ataca pe Austria? 4) Italia.Dacei
ataam pe Austria, ea dei Italiei Trentinul. Nu ar fi te-
ribil ca ea sei fie intr'un alt sens decdt noi? Eluci-
darea acestor puncte este primordiald. Sunt deci pentru
amdnarea oriceirei actiuni imediate.
Dupä cateva observatiuni, Filipescu imi sptme cà
toate s'ar potoli, dacä s'ar simti eh eventual Regele nu
s'ar opune sä adopte pgrerea mea. Asteptare, iar la
primul eveniment militar mug consfäluire. Voi pune
pe Rege In curent i voi sonda.
5 Septembre, Sinais. Filipescu revine asupra pro-
pozitiei lui de eri, pe care nu am notatio, ea. ar trebui
sä vad pe Costinescu. Este gata sä meargg in contra lui
Brälianu, dacä simte eh' nu sunt cktigat in sensul ger-

5 septembre, Sinaia. Filipeseu revient sur sa proposi-


tion que je n'ai pas notée hier, qu'il faudrait que je visse
Costineseu. Il est prêt A, marcher contre Bratiano s'il sait que
je ne suis pas gagné dans le sens allemand. De méme que je ne

www.dacoromanica.ro
270 NOTE POLITICE 1914

man. De asemenea sä nu rup cu Take Ionescu, «pe care


ar trebui sa-1 ei in guvernul d-tale». Tot ecoul : Costi-
nescu-Take Ionescu-Filipescu!
Audienta la _liege. Expui eat de gravä este si-
tuatia si pornirea adâncä. Repet de doua ori, cele 4
puncte : 1) Verificarea propozitiunilor rusesti. 2) Veri-
ficarea garantiei Angliei. 3) Intentiile eventuale ale Ra-
lik. 4) Ce va face Bulgaria ? Trebue ca guvernul sä
studieze aceste chestiuni, fiindeg, dacä mai survine o
noug, infrangere austriacg, opinia surescitatä va im-
pinge la rgzboi, si terenul trebue sg fie preparat.
Pentru No. 1, Regele : Nimio precis in propunerea
ruseascä, o sing-tug data formulatä la inceputul lui Au-
gust. «Tara locuitä eu majoritate de Romäni». Trebuia
sä se trimeati o hartä anexa 'ARA in 3 zile, dar n'a so-
sit niciodatä. $i pentru Bucovina, o mentiune. vagä. Co-
munie informatia data de Lupu Costache, pe care o tine
dela: un ata§at la Legatia din Petersburg : Rusii isi re-
zervg. ocuparea Dardanelelor si consimtimantul nostru
anticipat. Crede faptul posibil; nici o altg. orientare.
Pentru No. 2 erede ea si mine eä Anglia nu urmäreste
desmembrarea Austriei. Nu cunoaste acest punct; se vede
cg Regele nu a admis pang astgzi eventualitatea pe care
o supun si n'a studiat-o.

rompe pas avec Take Ionescu, que «vous devez peut-étre


prendre dans votre gouvernement». Toujours l'écho: <<Costi-
nescu-Take Ionescu-Filipescu)!
Audience chez le Roi. J'expose combien la situation
est grave et remballement profond. Je répèté, deux fois, les
quatre points: 1) vérification des propositions russes; 2) id.,
de la garantie de l'Angleterre; 3) intention eventuelle de
l'Italie; 4) que fera la Bulgariet 11 faut que le gouvernement
étudie ces questions, parce que s'il y a une nouvelle défaite
autrichienne, ropinion surexcitée poussera it la guerre et
que le terrain doit être préparé.
Pour le No. 1. Roi: Rien de précis dans la proposition
russe, le seule formulée commencement août: «Pays habités en
majorité par Roumains». Il devait y avoir une carte annex&
dans les trois jours et qui n'est jamais arrivée. Et pour la
Bucovinel une mention vague.
Je communique rinformation donnée par Lupu Kosta-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 271

Pentru No 3, este absolut sigur cc i Italia nu va


mi,sca Cu nici un pret. «Am veizut doar declaratiile for-
male ale Regelui; un Rege nu poate minti». Pentru No.
4, crede cä la prima mi§care in contra Austriei, Bulgaria
ne va ataca. In once caz va vorbi guvernuaui.
La intrebarea mea precisä : Dar in sfarsit, dach eve-
nimentele ar fi de asa naturä inckt sä nu ranahe cleat
o singurä perspectivä, Transilvania? «Trebue sä se ail:a
ineredere in Mine !».
Convins de suocesul final al Germaniei; marea bä-
Lillie care se dä in Franta va avea un mare rezultat : o
armatä intreaga va fi täiati ! In Austria o sä se treacA
la ofensivä, cgci au sosit 4-500.000 Germani.
Vorbind de v. Bussche, noul Ministru German: «Nu
§tiu cine e; are increderea Impäratului si e foarte de§-
tept». Pun pe Rege in curent cu convorbirea mea cu
Waldburg, care sunt sigur c,:i a telegrafiat Impgratului.
Regele scoate o felegramä «aceasta e numai pentru

ke, gull tient d'un attaché légation Petersbourg: les Russes


se réservent l'occupation des Dardanelles et notre conqen-
tement anticipé. Il oroit le fait plausible: pas autre orienta-
tion. Pour No. 2: Croit comme moi que l'Angleterre ne
poursuit pas démem.brement Autriche; il ne connait pas ce
point; on voit que le Roi n'a pas admis jusqu'à ce jour ré-
ventualité que je soumets et ne l'a pas étudiée. Pour No. 3:
Est absolument certain qu'Italie ne bougera it aucun prix:
cJ'ai done vu les déclarations formPlles du Roi; un Roi ne
pent pas mentir». Pour No.'4: Croit, au premier mouve-
ment contre Autriche, que la Bulgarie nous attaquera.
Néanmoins, on parlera au Gonvernement.
Sur la question précise: si enfin les événements étaient
tels qu'il ne resat qu'une perspective : la Transylvanie I
eIl faut qu'on ait confiance en moi» l
Convoincu du succès final de l'Allemagne ; la grande
bataille qui se livre en France aura un grand résultat :
«Toute une armée sera coupée!» En Autriche on poussera
it roffensive, ear il est arrivé 4 i 500.000 allemands.
Nous parlons de Bussche, le nouveau Ministre alle-
mand: «Je ne sais pas qui il est; il a la confiance de rEm-
pereur et est très intelligent». Je mets le Roi au courant
de ce que j'ai causé avec Waldburg, qui, j'en suis sfir, a té-
légraphié a son Empereur; lit-dessus le Roi tire un télé-

www.dacoromanica.ro
272 NOTE POLITICE 1914

d-ta», in care i se anuntà c2a" Bussche va trece prin Viena-


Budapesta §i va aduce fa'rà." indoialsa" Propuneri pentru
Transilvania §i Bucovina. (Am simtit o mare bucurie !).
Era Vineri : «Nu voi primi pe Ministru de,cht mAine
searg, n'ara vrut &à arAt o prea mare graba §i doream
sä, am vremea .A. reflectez».
Intrebat de Comit,et : Pentru Filipescui : a.5i fi cu-
rios sg §tiu ce figurg, va face cand va da ochi cu mine,
cAnd §tiu ceeace mi-a spus atunci când l'am fázut, cu
cAteva zile inainte de manifestatia lui din Bucure§ti !
Pentru Grkli5teanu : «este un imbecil». Pentru Arion :
Se mira de putina lui färie de caracter. Se mirg dease-
menea de atitudinea lui Take Ionescu, care nu mai pro-
cede decfit prin afirmatii : Austria se dislocg; Austria
n'are armat6; Anglia trebue sA triumfe. «Dar, d-le Io-
nescu : am §i eu informatiile mele !» Nu-i nimic : nu
se poate discuta cu el. Am mai vorbit de o gazet5, neu-
tra', care ar putea sa Thimureasca opinia publicg.
6 Septembre. Noul Ministru german von Bussche
vine sà," mg, vadà : Inteligent, simpatic, discret. Vrea s'a.'

gramme, «c'est pour vous seulement», dans lequel il lui


est annoncé que Bussche passe par Wien-Budapest et appor-
tera sans doute des propositions pour la Transylvanie et
la Bucovine. (J'ai ressenti une grande joie!) Nous étions
un Vendredi : «je ne recevrai le Ministre que demain soir;
je n'ai pas voulu marquer trop d'empressement et me don-
ner le temps de réfléchir».
Interrogé sur le Comité : Pour Filipescu : «Je se-
rais curieux de savoir quelle figure il fera en me voyant,
quand je sais ce qu'il m'a dit quand je Fai vu, quelques
jours avant aa manifestation de Bucarest?» Sur Gradis-
teanu: «C'est un imbécile». Sur Arion : étonné de son peu
de caractère.
Etonné de l'attitude de Take Ionescu qui ne procède
plus que par affirmations : l'Autriche se disloque ; PAu-
triche n'a pas d'armée ; l'Angleterre doit triompher. «Mais
M. Ionesco, j'ai aussi mes informations!» Ca ne fait rien.
On ne peut plus discuter avec lui. Parle au.ssi d'un jour-
nal neutre qui pourrait renseigner le public.
6 septembre. Le nouveau Ministre de Bussche vient
me voir après déjeuner: intelligent, sympathique, discret.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 273

reactioneze in contra presei rele ce are in momentul de


fata Germania. Imi confirma cg, are propuneri din par-
tea Ungariei, dar le rezerva, caci vrea sa le comunice
infai Regelui.
Si Filipescu a avut vizita, lui, ra gasit foarte
bine. El i-a spus : «Nu vei sehimba nimica in tara ro-
maneasca, aka vreme Ung-urii nu vor fi aeordat liber-
táti din Transilvania!* (Notez aceste cu-
vinte rostite la un ceai oferit 'de mine).
Seara la Athénée Palace, d-1 Blondel si-a permis
astfel de cuvinte si pe un astfel de ton, asupra mea si
asupra guvernului, back Mitilineu a fost silit sa inter-
vie. In urmg Blondel a incereat sa o sealde.
George Mavrocordat (complet nebun) a povestit
cà Bussche cerand audientg la Castel, amenintase pe
Generalul Mavrocordat cu 500.000 Nemti, cari ne-ar pe-
depsi daca am intra in 'Transilvania. Numai deck nu-
mar special al «Faclei», in care la aceste cuvinte mai
erau adaogatesi alte insanifati. Din ackasta eauza Pas-
cal Toneeseu i Plagino vorbesc sg palmuiasca pe von
)3ussche !
7 Septembre.Mortun imi telefoneaza i Panaitescu

Veut réagir contre la mauvaise presse que l'Allemagne a


en ce moment ; me confirme qu'il a des propositions de la
Hongrie: en réserve la primeur an Roi.
Filipescu a reçu aussi sa visite. D. l'a trouvé remar-
quable. Il lui a dit : «Vous ne changerez riea en Roumanie
taut que les Hongrois n'auront pas accordé des libertés aux
Roumains de Transylvanie». Je note ce propos tenu au thé
offert par moi.
Le soir, à l'Aténée Palace, M. Blondel s'est permis sur
moi et sur le gouvernement des propos sur un tel ton, que
.Mitilineu a du les relever. Blondel a essayé de les corriger.
Georges Mavrocordato (absolument fou) a rapporté
que Bussche, en demandant audienee au Château, avait me-
nacé le Général Mavrocordato de 000.000 Allemands gut
nous chiitieraient si nous entrions en Transylvanie. De suite
numéro spécial de la «Faca» où le propos était agrementé
d'autres insanités. Lit-dessus Pascal Toncescu et Begin()
Parlant de giffler Busschel!
7 septembre. Mortzun me téléphone et Panaitescu

www.dacoromanica.ro
274 NOTE POLITICE 1914

mg vesteste cg Ghika-Rapineau si banda lui vor sá or-


ganizeze manifestatii in contra mea la curse, si cg vor
sg mg. loveascg ! Nu s'a petrecut. nimic. Politie nume-
roasä.
8 Septembre Briiniaeanu deplorg actiunea lui
Take Ionescu. «Universulp de eri i «Adevgrul» de azi di-
mineath mg denuntg ca chstigat de politica Austriei ;
este convins cg i s'a pus fonduri la dispozitie, cà ziarele
«La Roumanie» j «Natiunea» au rengscut din cenusa
lor i cg qAdevgrulo §i «Universul, au fost cumpgrate
prin (Take I.) el.
Am primit pe d-1 Povolni, corespondent de ga-
zete italiene. El mà asigurg cg in Italia poporul nu vrea
räzboi i cg armata nu e gata ; cg. San-Giuliano este
prieten hotärkt al triplicei ; i cg. s'a pus botnità lgtrg-
torilor care fäceau francofilism.
9 Septembre, Vizita lui Breitianu. Se plânge de
rniscarea rusofilg, care Ii strich toate negociatiunile. Pen-
tru ultima propunere a fost sá steim neutri, iar ca pret sà
ne dea, la impgrtirea pradei, pgrtile din Austria in ma-
joritate locuite de Romgni. El a cerut sg i se dea in scris
si pe aceastg bazg a plecat sg negocieze Diamandy.
Acuma dupd ce a simtit Rusia gca" ne poate avea
mai ef tin», propumerea ultimei este set' intrtim In ac-
tiune ; ocupatia sei se facei conform nevoilor militare,

m'informe que Ghika-Rapineau et sa bande veulent organi-


ser des manifestations contre moi aux courses et des voies
de fait. Il ne s'est rien passé. Police nombreuse.
8 septembre. Branisteanu déplore Faction de Take
Ionescu. (L'«Universul» d'hier et l'«AdevArul» de ce matin me
dénonoent comme aequis it la politique de l'Autriche). I/
est convaincu que des fonds ont été mis it sa disposition;
que la «Roumanie» et la «Natiunea» sont re,nées de leurs
cendres et que c'est par lui (T. Jon.) que l'qAdevArul» et
r«Universul» ont été acquis.
Reçu M. Povolni, correspondant de journaux
Il m'assure qu'en Italie le peuple ne veut pas la guerre ;
que rarmée n'est pas préte; que San-Giuliano est ami ferme
de la Tripliee; qu'on a muselé les braillards qui faisaient du
francophilisme.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1914 275

neimplicâncll distributia teritorizilor care s'ar face pe


urmii, conform, situatiunei etnografice. Aceasta s'a fa-
cut sub copie de depesd a lui Sasonow cgtre Poldevsky.
In privinta garantiei Angliei, nu s'a rostit. E con-
vins insg cg Ministrul de aci ar face-o de i s'ar cere. Dar
stie cg fatg de Anglia trebue o imensg circonspectiune.
Isi aduce aminte c,and, cu ocazia Bosniei (1909), el ce-
ruse si Cuningham-Green dgduse a,sigurarea unei ga-
rantii cg nu se va vorbi de regiunea Dungrei,. declara-
lie data de toate puterile. Anglia a refuzat-o fiindcg
«Anglia nu se duce la o conferintg cu cgrtile ei pe masg».
Despre Bulgaria, once declaratie ar face, ar trebui
confirmatg printeo garantie. Radeff a fost sg-1 vadg.
Anuntat si impins de Poklevsky (pang aci il impin-
gea Czernin 9 numai ca sa-i spuie cg in toate do-
reste ca Bulgaria sg fie algturi de Romania ; iar Po-
klevsky se astepta sgri spung cg dad, mergem cu Rusia,
vin si ei cu noi ! BrAtianu confirmg cg slepuri austriace
se adung in porturile bulgare ; cg un vapor austriac se
inarmeazg cu tunuri in port bulgar; cg toatg Dunärea
este tarmuritg cu tunuri si cg totul indicg cg ne vor
ataca in Romania micg, dacg miscgm in sus pe valea
Oltului. Vorbeste cu Fasciotti si au luat angajamentul
de a-si comunica tot. Ii va comunica propunerea rusg.
Stie de atitudinea lui Costinescu; a ameninta,t pe
Ministrii de retragere. Nu cuteaa sä, malt starea de
asediu. Amang qamerile pang o veni stirea unui succes
german...
Vizita Bussche, vorbim de presg si de multe alte ele-
mente de agitatie... In propunerile privitoare la Tran-
silvania, a discutat o jumgtate de org cu Brgtianu asu-
pra procedurei. Tisza cere sg i se trimeatä, un om de
incredere al Regelui si al lui Brgtianu. Brgtianu vrea sa
se trateze cu Mihali si Maniu. Cum Tisza, face rezerve
pentru Maniu, ar trebui ca acesta sg vie sg ja instruc-
tiuni dela Brgtianu : Asa ar multumi in parte si pe
Tisza. (Pentruce aceastg rezervg din partea lui Brg-
tianu ? Fire-ar un indiciu cg nu vrea sg accentueze ceva
despre Austria? Acelas lucru fusese propus 1-qi. Mihali
stiu cg el a refuzat : cFidelitate conditionatg» (1).

www.dacoromanica.ro
276 NOTE POLITICE 1914

Diamandy si Istrate (trimisi in Italia de Filipescu),


nu au fost primiti de San Giuliano. Asa i s'a telegrafiat
din Roma. 0 depeg confidentialä 11 vesteste cà Germa-
nii nu vor da nici o stire, once ar vesti Francezii, pen-
tru a nu compromite miscarea decisiv5, a armatei.
8 ore seara. Intru la Jockey. Salut pe Gen. Bog-
dan, pe care Il intalnesc pe mark cu Leonte junior.
Nu-mi rgspunde. Ii cer o explicatie, de ce nu rah' sa1utg?
«Ce n'est pas nécessaire». Constitui martori pe General
Culcer i Mitilineu. Bogdan este din 'politicastrii dela
Capa, care «isi rupe sabia» dar nu merge cu Austria !
Sistemul
lb Septembre Afacerea mea cu Generalul Bogdan
s'a terminat cu exprimarea de regrete; martorii lui, M.
Pherekyde si Gen. Coandà, 1-au blamat.
La 9 jum. seara, Mehedinti mà vesteste cà lumea
scoalelor, profesori si oameni politici, pregAtesc pentru
Vineri seara o manifestatie : «va trece apa peste zàgaze».
Mà conjurà ca maine la comitet sà," nu dau imporesia de
germanofilie !
11 Septembre. Inainte de comitet, M. Sdulescuimi
spune &à a avut o scensa" cu Filipescu. L'a gAsit conferind
cu hgrti deschise, ca un Ministru de rgzboi, cu trei co-
loneli, dintre cari Col. Lupescu. I-a afirmat cà trebue
cu once chip intrat in Transilvania.
«Epoca» atac6 pe BrAtianu i afirm5 cä. in Consiliul
de Ministri a rAmas singur.
Briinieeanu: D-1 Take Ionescu a pierdut mintile:
vorbeste acuma de Regentg cu Printul Niculae ca Rege
evident el ca Regent. Aceasta mi-a spus-o Blank !
NotA. Mitilineu raporteazg ch" in faimoasa intre-
vedere N. FilipescuTake Ionescu se vorbise, dupà spu-
sele lui Pascal Toncescu, de Regentà. Mai tirziu cam
pe la 8 Septembre, fiul Filipescu venise sä% protesteze
a el, Grigore, n'a vorbit de asa ceva cu Take.
Sedinta Comitetului. Evident Lahovary in mare in-
titrziere pentru credit fonciar. Raportat conversatia cu
Regele i cu Beatianu. Insist, Meg, a cita, c5, nouile pro-
puneri ruse implic5, actiunea armatei noastre, nu in
Transilvania, ci in Galiia sau Polonia.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 277

Filipescu BrAtianu minte si o pot proba. S'a sfär-


sit cu neutralitatea Des pre Bulgaria comm. toatei ga-
rantia, o spune Panafieu, ministrui Frantei la Sofia ;
o spune Derussi; o spune Radeff (vezi mai jos). Trebue
imediat o actiune.
Lahovary : Nu mg arunc in aventuri fArg alte in-
f ormatiuni. Nu strada va indica politica externg. Rusia
a oferit neutralitate plAtitg la sfärsit in caz de succes
al ei. A inceput miwarea, Rusia n'a mai dat declaratia...
Griidiaeanu : N'a aoceptat declaratia, fiindcg voia sg
ne ducg cu Germania. Lahovary : Nici eu nu weep-
tam. -4 Filipescu: Mini5trii spurt cg Brgtianu a min-
- Lahovary: Singuri nu o sg facern rgzboi, deci inu-
til de a ataca pe Brgtianu. Nu vedem limpede in situatia
beligerantilor; nu es deci din neutralitate. Dar Regele ?
La confiance ne se commande pas, dar trebue sg-1 aco-
perim. Vreau preciziuni : Tratat Cu Rusia. Franta si
Anglia, Tratat cu Bulgaria : Nu afirmgrile lui Radeff.
Nu fac deci nici o declaratie de esire din neutralitate.
Gràdi0eanu : Situatia nu se mai poate prelungi.
De o parte stg opinia publicg, de alta Regele ajutat de
Brgtianu, si incg nu pe fatg. Brgtianu a täinuit propu-
neri la neutralitate. Rgspuns n'a dat. Poklev-
sky i-a spus, la 6 Sept. cg Brgtianu nu i-a cerut nici o
precizare. Derussi mi-a declarat sei iu avem grije de
Bulgari. BrAtianu nu preparg pe Rege. SA-1 silim, ori
sg facg ce trebue, ori sg se demaste.
Filipescu : Inainte .de Consiliul de Coroang. Brg-
tianu era gata sg meargg cu Austria fArg alta preggtire.
Omul acesta vrea sg distrugg partidul conservator. A
violat Constitutia. Ne minte meren. Sà piece dela put ere.
Vgd cg a vorbit cu mai multi de propuneri de neutra-
litate : el inventa aceasta pentru a mg acuza pe mine ca
stric negocierile. SA intrgm in rgzboi hic et mine. Crut pe
Rege, dar Regina si rudele ei se pot duce ; sA stie Regele
cg dacg invinge Franta i noi nu avem nimica, revo-
lutia Il va alunga. Ofiterii consultati de mine (Lupes-
cu , mi-au declarat cá trebuie sA intrAni imediat ! Sant
4.000.000 de Români cari au nevoie de noi: sg riscgm

www.dacoromanica.ro
278 NOTE POLITICE 1914

C. Aran: Este maltumit de rdspunsul dat de Rege.


S. fim intelepti. O crizg de Tron ar fi un mare pericol.
Regele doming toatg chestiunea : Sä ei azi o "decizie, ar
fi sg treci peste capul Lui. Brgtianu este incapabil dacg
crede ca, se mai poate trata neutralitatea. Dar nici nu
putem hotgri de azi pe 'maine. Italia nu se leagg Cu noi.
(Ultima conversatie cu Fasciotti).
Vleidescu : Ori guvernul sg ja o norma hotAratg, ori
sg se facg un guvern national.
La 5 am vgzut, dupg cererea lui, pe Radeff : Nu
trebue sg existe vre-un echivoc. Nimenea nu m'a fácut
sg intrevgd cg Romania ar putea esi din neutralitate.
Nici o fintrebare nu mi-a fost pusg pe acest subiect. Unui
coleg, care m'a intrebat dacg am emerge in contra Ru-
siei, i-am rgspuns cg nu; caci fiind neutru, nu pot SA
raspund altmintrelea. Adaog cg guvernul meu a fgcut
totdeauna 'declaratie de prietenie Romaniei si a exprimat
dorinta de a-si coordona miscgrile cu Romania, convins
fiind cg Romania va rgmane credincioasg prieteniilor
sale. Nimic in guvernul nostru nu imi indìcà cil ar vrea
sa schimbe atitudinea sa de prietenie cu Germania si
Austria. Suntem amenintati cu rgzbunarea Rusiei: M'asi
teme tot atata de o rgzbunare a Germaniei. Opozitia
noastrg n'a cerut decal un lueru, sg negociem neutrali-

Jeudi, 11 septembre. A 5 h. vu, sur sa demande, Radeff:


Il ne faut pas d'équivoque. Nul ne m'a fait entrevoir que la
Rouma.nie pourrait sortir de sa neutralité. Aueune question
ne m'a été pcsée it ce sujet. A un collèg-ue qui m'a demandé:
«marcheriez-vous contre la Russieli, j'ai dit non, car étant
neutre je ne puis répondre autrement. J'ajoute que mon gou-
vernement a toujours fait des déclarations d'amitié it la Rou-
manie et exprimé le désir de coordonner ses mouvements
avec la Roumanie, convainou que la Roumanie restait fidèle
ses amitiés. Rien dans notre gouvernement ne m'indique
qu'il veuille abandonner son attitude d'amitié envers l'Alle-
magne et l'Autriehe. On nous menace des vengeanees de la
Russie: je redouterais autant une vengeance de l'Allemagne.
Nbtre opposition n'a jamais demandé qu'une chose : qu'on
négocie avec la Russie la neutralité; rien de plus; et le gou-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 279

tatea cu Rusia; nimic mai mult si guvernul nostru n'a


voit.
Notg. Azi dimineata chiar Take Ionescu a trimis
ziarului «La Roumanie» urmatoarea telegrama: Sinaia
No. 3635-23: cPublicati in capul informatiilor si rugati
pe «Adevarul» sa reproduca : Atacurile «Universului»
In contra Bulgariei sunt contrarii intereselor %I-H. Sun-
tem mihniti sa vedem o gazeta populara sa, deserveascä.
pâ,na in halul acesta tara. Bulgaria a dat in toga criza
actuala dovezi de prietenia si cumintenia ei. Take Io-
nescu».
12 Septembre -- Metaxa Doro vine. dela Ministerul
de razboi; S'a schimbat atmosfera: Generalul Riescu spu-
ne ofiterilor-ca sunt sing-urul om care vede limpede ; ea
nu trebuie inch' SA esim din neutralitate; nu suntem gata
pentru o campanie de iarna.
Qontinuarea Comitetului. Greceanu : SA avem
sbage rece. Refuz increderea Regelui : s'a inselat la Con-
siliul de Coroana, cregnd in victoria Germanilor. 0 re-
luz guvernului : Bratianu a scapat ocazia de a avea neu-
tralitatea contractualà platita cu teritoriu. Nu pu-
tem primi motiunea lui Gradisteanu de a declara ea
esim din neutralitate : Sa- rdsturneim guvernul, «atitu-
dinea sovaitoare a guvernului e o primej die pentru tara
si. Tron si-i retragem concursul nostru».
M. Cantacuzino : La 12 August s. n. Rusia si Fran-
fa au facut propunere precisa, ca in schimbul concur-
sului nostru sa ne garanteze teritoriul si cktigurile de
facut... Lahovary : Deci la o epoca, unde nu era nimic
limpede : Abia incepuse Liège ; cine ar fi luat atunci

vernement n'a pas consenti. (Ce matin male Take Ioneseu a


envoyé a la «Roumanie» la depéche.suivante: Sinaia No. 3635-
23-1. Oubliez en tate information et priez «Adeviirul» repro-
duire: attaques «ITniversul» contre Bulgarie contraires aux
intérats du pays% Nous sommes peinés de voir un journal
populaire desservir le pays A ce point. La Bulgarie a donna
dans toute la crise actuelle des preuves de son amitié et de
sa sagesse. Take Ionescu»).

www.dacoromanica.ro
280 NOTE POLITICE 1914

raspunderea razboiului 7 M. Cantacuzino : Nu ac-


cept formula Greceanu, lupta de partid. Trebue guvern
national, care sä pregclteascä essirea din neutra litate. A-
cesta va putea surmonta si repulsia Regelui.
Filipescu : Nu admite motiunea Greceanu, de oare-
ce implicó. e,a o cestiune interna trece in primul plan (7).
Guvern detestabil. A paralizat once activitate la Minis-
terul de razboi, a violat Constitutia. Infra-tire sub Brci-
tianu nu poate fi, trebue firma unui batran. (Asta nu
este politica interna !). Toata chestiunea diploma-
tica. este «une vaste fumisterie», inventata de BrAtianu.
Retragerea, Regelui ar fi un incident regretabil, dar
plecarea dinastiei o catastrofa. Regina fa,ce un santaj
cand ne ameninta eu aceasta. Ne-a facut de ras cu rudele
ei. S. tie toti ea nu se mai joaca i cà i-am trata
ea tradatori. Daca eram hotArati, azi guvernul era cazut.
Acum, prea ta'rziu. Impacarea s'a facut in minister.
In partidul conservator nm mai am incredere. Eu voi
merge cu opinia publica'. (Nota: Combinatia Costi-
nescu-Take Ionescu-Filipescu a plesnit !).
Delavrancea : Nu m'A aprese la opiniunea publica
aparentä, dar cei mici vor sà mearga peste Carpati.
Trebue sa mergem cu Tripla Intelegere. Sa nu se mai
zica cà eful nostru i noi ne opunem. S'A activam ati-
tudinea noastra, ea sa se stie ea Regele nu mai are alti
oameni la cari sa fie scaparea. Propunerea Cantacuzino
este bung, ca s'A actionam asupra Regelui i asupra o-
piniei publice ; trebue o declaratie. Citeste textul re-
dactat de Filipescu :
«Partidul Conservator crede cà in imprejurarile
actuale i fata de desfasurarea evenimenteior la granita
noastra, neutralitatea nu mai corespunde intereselor
rdrei si a Neamului. El socoteste ca a sosit momentul
unei actiuni efective pentru apararea acestor interese
nazuintelor threi».
Eu : Grädiaeanu i Lahovary ,Ftiu cei in Consiliul
de Coroand am combätut pärerea lui Carp, tocmai pen-
tru cd implica päräsirea ideii nationale. Admit deci a-
titudinea ostilä .Austriei, lucrul s'a limpezit in pre-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 281

cedentul Comitet, dar nu färd pregiitire. Filipescu


cere reizboi, ohic et nunc». Textual. Dar Bulgaria? Fili-
pescu a afirmat di Radeff a declarat di Bulgaria nu va
mica. Raportez textual ce trui-a spus Radeff. (Face
mare impresie). Greidi$teanu a dat aceiassi asigurare
dela Derussi, dar Derussi chemat de mine astiizi, mi-a
spus cei a dat o simplei «impresie». El nu a putut vorbi
in struna aceasta La Sofia, guvernui neddndu-i instruc-
tiuni cum di am eit din neutralitate. Convins di Bul-
garii doresc din toate puterile vre-o actiune, ca sei scape
de comarul di vom fi jandarmi in Balcani. Evident a
ne vor ataca dacit avem efecuri. Cred cii vor cere o rec-
tificare, Cu restituirea Dobriciului.
Aci. dupa un viu schirob de intreruperi cu Laho-
vary, Filipescu se scoalà si pleacg. Nenitescu, Delavran-
cea, Desliu caua sg-1 aducii inapoi. Nimeni nu-1 ur-
meazA.
Eu : Cu Italia? Arion a raportat ca' Fasciotti nu
se leagei. La Roma, Istrati §i G. Diamandy nu au fost
primiti de San-Giuliano, §-i a,ceasta s'a comunicat Ger-
maniei. O ftiu dela Bussche. (Face senzatie). Daca a-
taciim, joacei casus foederis din tratatul Triplei-aliante ;
daca Italia are tentatia sii-1 apLice, ce ne facem7
Pro punerea rusii : 65tiu cdonelii cu cari s'a sfeituit
Filipescu cii nu este vorba sci tre,cem in Transilvania
arnica', dar sit' ne batem, unde nevoie ar fi, in Galitia,
poate in Polonia 7 Cum?, skim cu comandele? Produc
licitatia 1 Septembrie pentru lipsurile arsenalaui : nici
o ofertei. La 9 Septembre se dd. comanda : 9500 gei, 22.000
hamuri, 125.000 cartufiere. La 30 geptembrie se cere
100.000 ranite, 100.000 bidoane, etc. Nu sunt mantale ;
cojoace acum se fac. $i pleciim la 4-500 klm. de tara?
Deci, pregiitiri si tratate, cum a propus Lahovary.
Aceasta implied consimteimatul Regelui. Peste Rege nu
tree. Cu vacanta Tronului, anarhie in particle, raboi nu
se face, Regele trebue convins. Gràdi,,steanu vrea schim-
barea la fatcl in opt zile? Dar Regele crede di bilteilia
ce se da in Franta are set- fie spre succesul german,. Sei
19

www.dacoromanica.ro
282 NOTE POLITICE - 1914

vedem rezultatul 0 pe urmei set' pretindem ceva, dace&


este altfel. Nu decapitez pe Breitianu 0 nu merg la coa-
litie nwm,ai cu o jumeitate din, partidul liberal. Nu ac-
eePt motiunea care mi-ar lega mâinile, dacei sunt maine
la putere. Bunul simt cere sei nu fim inciitu§ati de de-
claratii scrise.
Accept set- insist la Rege,, accept set' sugerez ideia
-unui guvern de coalitie pentru a afterne pregeitirea e§i-
rei din neutralitate i pentru a asteimpeira opinia

Tot oomitetul sg asociazg si se face un comuni-


cat, in care se vorbeste numai de dimpezire grabnicg a
chestiunilor la ordinea zilei».
Dupg comitet, Arion a tinut sg-mi dea noi,asigurgri
certificat de admiratie pentru expozeul meu.
Breinieeasu îmi comunicó.. cg Brgtianu a domolit
pe ai sgi, amenintându-i cg dacg se retrage el, recomandg
Regelui pe conservatori si va combate ori-ce guvern in
care ar infra Costinescu sau 0H-care alt liberal. Rgspun-
derea ch' nu-si indeplineste partidul misiunea i cg nu se
vor face reformele, sá cadá asupra celor cari nu-I ur-
rneazg !
Derussi, la dejun, imi comunicg confidential o
depesg a lui Gurgnescu (secretar la Sofia). Fitcheff,
care va juca din ce in ce un rol mai mare, i-a declarat
cg-si va regula miscgrile dupg Italia; iar cg Anglia face
deja demersuri amicale urmgrind intgrirea Statelor
mici, oari, grupate, vor servi do stavilg
Stirbey vine la mine la 31/2 trimis de Brittian. u,
caree ne pttásnd sg vie sg má vazg, mei nØiinteazä cei
aseará prin Poklevsky, ctzi direct dela Sasoitov, se pro-
pune României parte din Transilvania 0 din Bucovina
2n schimbul neutraliteitei. L indemn sg accepte sg tra-
teze. In caz de prgbusirea Austriei, nu crede nici el cg
Regele va fi intransigent. Se va convoca Consiliul
de Coroang probabil Mercuri.
Argetoianu cunostea ceva, dar spune cg Blondel, in-
trebat pe datg de Filipescu, ar fi declarat cg Franta nu
va sustine o asemenea propunere.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 283

Ataptul militar austriac : «Mai este ceva in


-România pentru noi °I» Il asigur c. nu plecAm incä
in räzboi, dar trebue neapärat sä se facä ceva pentru
"Transilvania. «Dar ce propunoti Dv. 'I» Eu : «Ger-
mania o tie i kuvernul Dv. deasemenea; dar gräbi-
ti-vg, 77). «Am sä vorbesc pe data. Cu Czernin».
D-1 von Bussche vine la 11/2 la mine. A fäcut
propuneri lui Brätianu; crede cä ceia ce oferä Tisza este
-mai mult dead s'ar fi putut spera ; e treaba d-lui Brá-
--tianu s. VA comunice propunerile lui. Brätiánu a spus
räu orientat pe chestiunea de acolo, Transilvänenii
sunt acei cari trebue exprime opiniunea in privinta
aceasta
Imi spune cà instructifle lui Ii obligh sá spue ottre-
eärot persoane, cä faptul de a ataca Austria este un räs-
boi i c'u Germania.
Un submarin german a fost piing In nordul Angliei
ea sä observe flota englezeaseil. Ar fi putut sä torpileze,
dar a fast retinut de teama &á nu va putea raporta in-
formatiile culese I Fiecare unitate germanä trAe.5te cu
ideia de a pieri, dar a nu so preda
Vendredi, 12 septembre. L'Attaché militaire autrichien:
«Y a-t-il encore quelque chose en Roumanie pour none» --
.Je l'assure qu'on ne part pas encore en guerre, mais
faut absolument qu'on fasse quelque chose pour la Transyl-
vanie. Mais que proposez-vous? L'Allemagne le Bait et
votre gouvernement aussi. Mais faites vite! J'en parle de
suite à Czernin.
M. de Bussche Tient a I h. %. Il fait des propositions it
Itratiano; il crolt que ce que Tisza offre est plus qu'il ne
pouvait éspérer; c'e,st h M. Bratiano A, vous communiquer
-ces propos.
Bratiano a dit que, mal orienté sur les questions de lit-
bas, c'est aux Transylvains à exprimer leur opinions
41essui. (1)
Il me di t que les instruetions robligent a dire is. certai-
nes personnes qu'une attaque contra l'Autriche est une
guerre avec rAllemagne aunt.
Un sous-marin a été jusqu'au Nord de l'Angleterre ob-
server la flotte anglaise. Il await pu torpiller, retenu par
la peur de ne pas pouvoir rapporter les renseignements pris
sur place. Chaque unité allemande vit avec ridée de périr,
-mais de ne jamais amener pavillonl
www.dacoromanica.ro
284 NOTE POLITICE 1914

15 Septembre. Brittiatra m pune in curent de-


starea negociatiunilor cu Poklevsky. Dupg ce i-a vorbit
de o aetiune comunA, sub garantia Frantei i Angliei,
i-a spus cä Sasonow telegrafiazg cà pärerea lui perso-
%aka ar fi sA se multumeaseA §i cu tzeutraUtatea noastrii,
accept:1,nd ca in caz de succes sà ni se recunoasdi dreptuL
de a oere Transilvania (tAcere despre Bucovina). Aeesta
este sensul exact a ce mi-a transmis prin Stirbey. El,
Bratianu, arittindu-se foarte multumit cà Sasonow vor-
be§te ea om de Stat, care cunoa4te greuatile noa,stre. 0-
rientarea a fost pe dati, indicath lui Diamandi, ea sä" lu-
creze la Petersburg. A doua zi, fie intriga lui Blondel,,
fie altoeva (eand a plecat Joi Filipescu de la comitet,.
s'a raportat cà el aviind Vint. de aceasta- propunere, s'a:
dus la Blondel, care ar fi zis «jamais !o), retractare:.
el a intarziat depegile lui Poklevsky, pâng, ce a putut
raspunde Diamandi cu o propunere fermii, care a i ve-
nit, dar in caie se vorbea de pline puteri pentru a semna-
Brittianu a rgspuns ea' nu se poate semna azi vre-un
tratat, dar iscalegte ea Pre5edinte de Consiliu sub a
rIspundere. A,stAzi in fine Poklevsky a adus o pro-
punere direct:4, bine inteles numai din partea Rusiei :
neutralitate, plàtitä in caz de succes prin toate tinuturile
române din Ungaria §i Austria, deci i Bucovina. Bra-
tianu imi incredinteaa aceasta ea un secret pe care nu-I
va destäinui Regelui, pentru ca, dacà este cu putintg sà."
mergem mai tarziu «algturi de Austria, ceeace ramâne.
clorinta lui ascunsl dar absolutg», luerul sà poatil fi fa--
cut printr'o schimbare de guvern.
Sunt autorizat a pregAti pe amicii mei in forma-
urmgtoare, sub dictarea lui : «Este posibilitate de a avea
din partea Rusiei o declaratie, cL (keg pà,Strà.'m neutra-
litatea, in caz de victorie Rusia ne recunoavte dreptul
de a ne anexa tot ceea-ce este locuit de Romani to.
Consiliul de Coroang va avea de tinta o declarare
413 neutralitate.
Va vesti pe Germani, de oarece acesta este mijlocul
de a stinge actiunea in- contra Regelui. El, BrAtianu,
cfit de inaintate ar fi ideile luí, considerg ea' republica ar-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 285

fi o calamitate pentru. targ.. Regele nu este membrul,


dar fundatorul unei dinastii 1
Ar don i sA cheme pe Tonga la Consiliul de C,oroanA.
-Nu este refractar ideei unui g-uvern de coalitie, dar
.crede cà aceasta ar trebui rezervat pentru momentul
cAnd «vom intra in a,etiune». Eu nu am insistat de
loc. Tot el : cAud cA marea dorintA a lui Filipescu ar
fi BA' ia el Ministerul de resbel. Fiind date sentimentele
lui Filipescu fatA de Rege, cred cá &masts ar fi o mare
primejdie».
Seara, sor-mea mi-a spus cA, dela o doamnà
care nu minte, §tie cá Argetoianu vorbe§te cá: Filipescu
este adevAratul partid conservator, iar Marghiloman ori
wa faee ce-i cerem, ori Il vom debarca.
16 Septembre. Bussche vine sä m'A vadA inainte
de a se duce la Sinaia astAzi. CautA orientare despre
este la Sinaia; §tie ceva de propunerea rush-. : in ce formA-
se va rAspunde I Eu : elsiu §tiu nici o preciziune; D-1
BrAtianu nu m'a vestit 6na». Insist &A dupg ce ne
Tom fi declarat neutrii, Austria s'A Leh' ceva pentru au-
tonomia Transilvaniei. Eu, chiar &RA s'ar putea deter-
mina un curent favorabil Austriei, nu intru intr'un gu-
Tern in aeest sens, dacii nu se acordA ceeace am eerut-
prin Waldburg.
Bussche : Sunt hotArAt sA vorbesc tare i voi vorbi :
cred cà dupA Consiliul de CoroanA se va face ceva.-
tiu cA Dr., Toma Ionescu a primit un telefon dela
frate-sAu, s'A, fie mai rezervat Francezii fae

Mardi, 16 septembre. Bussche: Je eats que le Docteur-


'Thomas Ionescu a reel' coup de téléphone d'être plus réserve-
«parceque les Francais font des bêtises». Je sais que vous
.avez conseillé de remettre un pen le Conseil de Couronne et
que le Roi a suivi votre avis.
Vu Arion et Michel Cantacuzène et leur ai communiqué-
les p.ropositions russes dans la rédaction connue avee
'Bratiann. Demandé absolue discrétion: cela donne de rim-
portance.
Arion m'a parlé de Take et de causer avec inf. Canteen-
2Ine m'a par deux fois recommandé, eomme terrorisé,
de voir aussi Filipescu.

www.dacoromanica.ro
286 NOTE POLITICE 1914

prostii». Stiu cá d-ta, ai povátuit sá se amine putin. Con-


siliul de C,oroaná i cg, Regele a urmat pärerea d-tale»..
Am vázut pe Ario n pe Misu Cantacuzino
le-asn comunicat propunerile rusesti, in redactia ho-
tárAtá cu Brátianu. Le-am cerut discretia absolutá : a-
ceasta e important! Arion mi-a vorbit de Take, zi-
-candu-mi sá stau de vorbá, cu el. Cantacuzino mi-a re..
comandat de doug ori, ca terorizat, s vád. pe Filipescu-
Dr. Dinu Breitianu raporteazá : O bancá mare.
(Generala, fárá propune avocatului Mos-
cuna sá se ducá cu liberá trecere, pe toate fronturile rás.
raporteze exact tot ce,a constatat. Desigur
ipentrii a restabili adevárul, in Potriva tututor deforma-
tiunilor rusesti, asupra taptelor rásboiului. Am "pova-
-Wit sá primeascg. Mai raporteazá, cá Dr. Danielopol
afirmá cá banii au fost dati lui Take Ionescu prin.
Dickin ! !
Stirbey, cate-va clipe mai tarziu, imi spune
Petersen afirmScá registrele Dickin ar spune sumele ce
Take Ionescu a incasat... (7!) Tot Stirbey mä roagá,
când voi vedea pe Principesa, demonsirez cà daca
se afirmá solidaritatea intregei Dinastii, se va putea.
scápa situatiunea Coroanei. Printul, foarte loial, nu ad-

- Dina Bratianu rapporte: une grande banque (Générala.


sans donte) propose A l'avooat Moscuna de se rendre avee-
sauf-conduits sur tons les fronts de la guerre et de rapporter
fidèlement tout ce qu'il aura constaté. C'est éviderament-
pour rétablir la réalité contre les déformations russes des
faits de guerre. Ai donné conseil accepter.
Il rapporte encore que Danielopol affirms que c'est par
Dickin que l'argent a étS porté à Take Ioneku /
Stirbey, quelques instants après, me dit que Petersen af-
firme que les registres Dickin diraient les sommes que Take-
Ionescu a touchées (7 !).
Stirbey me prie, quand je reverrai la Prineesse de itd
bien démontrer qu'en affirmant la solidarité de toute la dy-
nastie, on pourra sauver la situation de la Couronne. Le-
Prince très loyal, n'aimant se servir que de gens corrects. Le
Roi puni d'avoir accepté aussi des hommes douteux commer
Take.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 287

mite sg se serveascg decat de oameni corecti; Regele


este pedepsit cg a primit i oameni dubio.5i. ca Take Io-
nescu.
Grigore Filipescu la Pipe-Line, -Linde este impie-
gat, vorbeste s omoare pe Rege dac . nu-1 omoarg tatgl
sgu! Isterie.
Am vgzut pe Filipescu la Jokey si i-am comuni-
cat propunerea ruseascg. Se indoeste cg s'ar putea rea-
liza. Pang la noi dispozitiuni, Il ggsesc linistit.
17 Septembre, edinja Comitetului are ca intro-
ductiune o notg. dictatg (Metaxa-Doro) de Take Ionescu
In «Dimineata»: «Conflictul dintre sef §i fruntasii parti-
dului conservator se agraveazg, din ve in ce mai multy.
Lahovary, de plano, incepe chestiunea Dinastiei:
«Regina face un santaj infam; nu a ertat c. Mostenitorul
nu a e§it din pantecele ei; vrea, abdicand Regele, sg-i ja
pe toti. Printul, cu lgcrgmi in ochi, a, vorbit cu Marta
Bibescu i cu nevasta mea : este extraordinar de turbu-
rat. Criza dinasticg deschisg in -Loath* gravitatea ei. A-
vem pe Printesa spre noi. Regina: ,dragostea pe buze,
egoism profund in inimg....» Eit': Dar, cum vine azi
chestiunea asta t Lah6varY : S'a pus Regelui chestiu-
nea de mai multe persoane i El vorbe§te de abdicare.
(Nota: Mi-a spus cà Brgtianu 1-a tinstiintat ieri; inteleg
cg BrAtianu a vroit sg. facg presiune). Vleidescu: Cer
preciziuni. A vorbit Regelel Mi,yu Cantacuzino : Am
ggsit pe Princesa foarte emotionata. Atitudinea Reginei
este cum a spus-o Lahovary. Printul foarte pornit in
sensul Regelui : respectul cuvantului i pericolul slay.
Nu poate rgspunde dacg Ferdinand va renunta la Tron;
nu stie ce sg zicg. Dar eooul conversatiei a fost : Nimic
de fgcut cu Cantacuzino. Este de o incgpgtanare extra-
ordinarg».Pi/ipescu : Printesa spune : Cat Il am 1ngg

Stoian: Grégoire Filipescu à la Pipe-line, où il est em-


ployé, parle de tuer le Roi si son père ne le tue pas.
Ilvstérie.
Vu Filipescu au Jockey et lui ai communiqué la pro-
position russe. Il doute que cela puigse se réaliser. Jusqu'A
nouvel ordre, je le trouve calme.

www.dacoromanica.ro
288 NOTE POLITICE 1914

mine, .11 tiu; dar in momentul de fata, imi scapa»,


General Argetoianu : Nu mai admite neutralitatea.
Aran: Ce s'a stabilit in primul Consiliu de Coroang,
este meren de revazut. S'a zis atunci Imposibil de a
merge cu Austria 13i. Germania. Lucrul este si mai ciar
astazi, cand a intrat n foc un sentiment national. Nu este
lush* conflict intre Tara i Tron. Cestiunea este ori cum
inoportuna, tratatul nu ne leaga nici chiar moraliceste.
Regele, da, are o legatura morala. Dar cand se va pro-
duce momentul actiunei, Regele poate va abdica, dar
poate va da El decretul de mobilizare. Deci actiune
pe langa Rege; dar aceasta se poate face numai de un
guvern national. Un chsa guvetn or insemna e,Fire din
neutra2itate. (Arion mi-a spus pe urma cä avand o con-
versatie cu Take, acesta ar fi exprimat dorinta de a vor-
bl cu mine. A indicat cil ceruse lui Toma Ionescu
se domoleasca. Arion crede ea si Take si Costinescu, in-
muiati. De aci atitudinea mai concilianta a lui Filipescu).
Mai trebue si o intelegere intre particle.
Mi§.2 Cantacuzino : Nu se ja nici o deciziune. Nu
trebue perdut momentul. Nu este exact ce se zice de
unii foarte sus pusi (Eu), ea mai tarziu vom fi mai la
pret, de oarece daca lapta va fi lunga intre Germania
Franta, ea se va transa mult mai repede intre Austria
si Rusia (7). srt grabim luarea garantiilor care sa ne
permita intrarea repede in actiune. (Omul acesta s'a
plimbat toed primavara i toata vara; este de 15 zile
In tiara !!). Sunt foarte, foarte ingrijorat ca se perde
timpul. Ar fi linistitor daca s'ar ti cá partidul conser-
vator are o ideie hotiirata. Guvernul n'a stiut sä prinda
momentul : indolenta, incapacitate. Trebue guvern na-
tional. Greceanu : S fim de acord. Suntem uniti, dar
trebue sä se dea ceva publicitatei.
: Am convenit sä ne intrunim meren ca sit ne
tinem in curent, nu ca sa dam hotarari, Inca si mai pu-
tin sa le facem cunoscute publicului. Am avut un man-
dat la Rege, l'am indeplinit; mi se oere o accentuare : o
voi face. Dar pe urma T Nu cumva o sa incepem, cu stra-
da, o rasturnare i Garantiile cerute, le poate lua un gu-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 289

vern. Noi nu. Deci nimeni nu ne poate face (complicii,


guvernului, cum zicea Greceanu. Numai cu trei factori
bine uniti, Regele, guvernul i partidul Conservator, se
poate face opera mare. Guvern National I Bratianu
accepta, dar dad 11 cer eu, trebue sá primese condithle
lui; II cere el I trebue sá primeascb." pe ale mele.
Filipescu: Sunt miei neintelegeri intre noi, dar ex-
plicabile. Guvernul taragan*e. Pretinde ca are tot fe-
lul de propuneri. Consiliul de Coroana este. inutil, aproa-
pe primejdios (aceia.5i parere 016.nescu, Arion, Laho-
vary). Daca cei Germania triumfeazd, v'a,,si ruga
in genwnchi sä nu e§iti din neutralitate, Dar cred con-
trariul §i. cred cá interventia noastra poate hotari vic-
toria. Eu : Dar Bulgaria? Filipescu : Evident di
trebue um. tratat cu Bulgaria, chiar participarea ei.
singura divizie bulgara ar ajunge. Sá vindem neutralita-
tea noastra, cum se ventileaza de unii. ? E bine, ea docu-
ment la mina, dar politica de chilipir n'u este bine sá fie
politicá definitiva. Ea.ruLva avea_garantia Angliei, care
poate, pe urma, sä pue inainte integritatea Ungariei. Un
bac§i§ nu se poate da la fp.se milioane de romani ar fi
ehiar act de vasalitate catre Rusia. Greceanu: Asta
nu este argument. Rusia n'a creat ea Bulgaria Fili-
pescu : Trebue actiune ca sá iei parte la conferinta.
18 Septembrie. Tot comitet. Oliinescu : Suntem
de acord asupra principiului, nu asupra procedeului.
Irrem sa e§im din neutralitate §i sá mergem spre ideal.
Dar nsam spus nimic publicului, pentru cá nu i3tim daca
este momentul f3i. dacá s'a facut pregatirea necesara di-
plomatica: 1) Guvernul tratat-a cu cancelariile? 2) Re-
gele data un raspuns ciar, de oarece timpul poate
trece? Sunt convins ca nu. S'a pus categoric intrebarea
Regeluil $i atunci am §ti dad este o oestiune dinastica.
"Un aghiotant regal mi-a spus cá niciodatä nu vom intra
In razboi cu Austria. Iar Bratianu lucreaza in sens opus.
Radu Rosetti are sa publice o bro§ura inspirata
;tit& de Bra 'ann. O Aceasta turhura, §i. nu
trebue sa lucram a.5a ca sá ne dam gata liberalilor.
HotarAre : nu de dat in vileag. efu1 va declara

www.dacoromanica.ro
290 NOTE POLITICE 1911

ferm cg va trebui e§it din neutralitate i pregätit tere-


nul. Regele «mis en demeurez va declara clacA acceptä
sau abdicä. Lahovary: Trebue insä s fim ggardés
carreau» despre Ferdinand.
General Argetoianu: Cplaborarea cu Take m'a go-
nit din politicä. Megalomania germanä a adus nenoroci-
rea generalg. Putea.m merge cu Austria, dach ar fi fost
sorti, dar victoria este irnposibilä. Chiar Regole nu mai
sustine aceasta. Neutralitate I Nu, cind este in joc viata
neamului. Promisiunea de a ni se da ceva, nu face pa-
rale, trebue sacrificii. Deci actiune. Guvern slab i de-
magogic : trebue deci guvern al celor douä partide isto-
rice. El at. putea face dulce violenti Regelui, care nu
va abdica.
Greicl4teanu Chestiuni de forrnit §i de cuviintä
nu ne lash sä luka din loc. Decisesem sä e§im din expec-
tativä §i aceasta sä fie comunicat aiurea. De aci echivoc.
Presa conservatoare, anume wide ziare, märesc echivo-
cul. Deci daa guvernul crede cá nu trebue incä sä.
din neutralitate, rästurliäm. Iar Regele, ori sä se
induplece, ori sá spue limpede. Trebue procedat hotg-
rat, i ca sä nu mai distiläm considerante dinastice,
punem hotärârea noasträ in serie. S'o comunicäm guver-
nului, pe urmä rästurnare. Iar Regelui cerem sa se
pue in capul Tärei; altfel nu-1 va urma nimeni
Delavrancea : Ezitarea in aceste momente epocale
ar fi o crimg. Tara are dreptate in contra ezifärilor
noastre. DacA Regele s'ar duce dupä Wilhelm si Frantz-
Iosef, aceasta ar insemna o felonie. Dach amb ele particle
ar zice : nu este ezitare intre norocul tsärei i abdicare,
Regele nu ar abdica. Trebue dat un semn tärei, o for-
mula scrisä dusä la cunostinta partidului liberal, O. dacä
va refuza, datà publicitätei.
Lahovary : Sentimentul national evident este di nu
mai trebue perdutä ocazia. Inainte de toate sá acoperim
pe Rege §i. sä nu plece Dinastia. CriZI nu poate fi cu
gele, decât atunci child interesul vital ál Tärei va fi evi-
dent; trebue atunci ca soarta armelor sä fie mai decisa
avem garantii cá actiunea noasträ poate avea

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1914 291

sanse. Sentimentul national nu cunoaste morpentul; ace-


sta trebue rezervat oamenilor politici. Exemplu : al doi-
lea rasboi balcanic i istoria Cretei, dovedesp cá senti-
mentul national fara pregätire poate duce la o catas-
trofa.
Vleklescu : Nu pian in discutie pe Rege. Il cred ina-
inte de toate Regele Rconaniei. Guvernul, slab, ni poate
lumina situatia. Prqpune motiune sa se iasa din neutra-
litate, luandu-se garantiile necesare.
Eu ; Am voKbit Begelui de Transilvania, noua zile
inainte de Consiliul de Coroana. 0e sa facem discursuri,
ca i cand asi fi singurul care ramane de convins. Pri-
mul mandat l'am indeplinit i cu guvernul i cu Regele.
Guvernul mi-a zis ca, trateazä cu o putere trebue
timp i linite: M'ara inchinat Regelui i-am raportat
cá s'ar linisti opinia publica, daca ar fi convinsä ca nu
ar fi eventual ireductibil : A raspuns sá avem incredere.
Nu refuz sa fac i accentuarea. Dar daca guvernul nu ad-
mite esirea diu neutralitate t Faceti revolutie I Daca
Regele îi riposteazä cá are un guvern cu care s'a inte-
les Faci rasturnare t Intelept nu este sa iei atitudini.
Motiune swig nu primesc, c. doar am memore. Publi-
cu nici un chip. IJn partid nu-si poate lega actiu-
nea lui, pentru cana va fi guvern. Sá fira uoi intelesi
intre noi, nimio alt. (Apar pe Rege i recluc telegrama
lui catre Iraparatul Wilhelm, en rezezvele facute fata
Austria).
Filipescu: Regele, care nu are nici o calitate de su-
flet sau de inima, este in momentul de fatä de plans, dar
nu este de reoomandat pentru ca nu este Roman. Suntera
singm'a tara care nu voim sá riscam. Bratianu este
germanofil, a trimis pe Stere in Ardeal ca domo-
leasca (Ardealul). Stelian a zis, o afirm eur-ca daca.
s'ar cerceta actiunea lui diplomatic:4, s'ar gasi acte de tra-
dare. Trebuia fäcut guvern cu altul i acel guvern putea fi
un guvern national sub o firma conservatoare. (Nota :
Minciuna. Era firma Costinescu : el singur a spus-o !).
Un Consiliu de Coroana nu este bun. Asupra unui gu-
vern de coditie, acord sa-1 sugeram Regelui, sub. forma

www.dacoromanica.ro
292 NOTE POLITICE 1914

cä guvernu/ Breitiava este prea slab pentru a face fata


greutatilor momentului.
La ora 3 Bussche aflat cä vizita lui COstineseu la
Principesa Maria nu a dat ce autepta el ui cä astfel Co-
stinescu a facut o noua supunere lui Bratianu. A spus
lui Mavrocordat ceiace i se imputase la venirea lui in
tara ui Mavrocordat a recunoscut cä tirea era, falua
8 ore, Briitiatzu : Obosit i enervat. Nu a incheiat
nimic inca cu Rusia, sunt intrigi; Poklevsky a volt sag
vada, l-a amanat pe ratline, tot de teama intrigilor i din
Franta gd. de la noi.Dupil conversatie cu Take Ionescu,
mä consulta daca trebue sii avem Consiliu de coroanä,
ori un sfat fara Rege, ori o simpla, declaratie : «$efii
de partid recunosc ca actualmente nu este loc de a se fine
un Consiliu de Coroana, nefiind nece,sara schimbareain
politica tärii»; eu optez pentru Consiliu, ori pentru
comunicat. Afirma, ca Take prime* redactia. I-am spus
cat se bate in cap cu rezolutia adoptata de comitetul meu.
Enervat: «S ja. ei puterea! nu pot sa fac altceva!»
MA' roagii sä vad intai pe Filipescu. Faptul ca, Take a
primit, va atarna in cumpanii ui la eL
La FiLipescu. Primeute formula. Insist ea sa fie
publicata ui in «Epoca»: de acord. Simplà rezervii: sit' nu
se creazil ca este ceva definitiv,. Dar momentul schim-
barei : Ce ne vor sfatui intamplarile. El:
Daca n'ar fi Bulgaria ! Dar Christescu, care a fost la
mine, mi-a spus : Acum opt zile era un moment bun,
bine inteles numai daca am fi fost siguri ca nu ne ataca
Bulgaria. Deci Filipescu nu mai are siguranta ce
afiva la ultimul Consiliu!
Acum trei zile Barbu Stirbey imi arata in «Ade-
Várul» o scrisoare de intriga intre Printesa Maria ui Re-
gina, semnata «0 románca»; se atribue D-nei Perticari.
Azi Delavrancea; in plin Comitet, raporteag ea Max
Rosetti §tie dela generalul Perticari ca Printul Carol ar
fi spus ca el nu va abandona tare., chiar ramanand sim-
plu ofiter. Printul tine sà se utie aceasta.- Vorbind
de aceasta cu D-1 Bratianu, el imi zice ca,' nu este prima
manopera a lui Perticari : «ce sont les Davila !!».

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 293
19 Septembre La 12 conferintä la mine on Take
lonescu §i. Brittianu. Brátianu, 'foart,e sensibil la ar-
ticolul din «Epoca» al lid Argetoianu contra lui Take :
«Am vgzut eri de trei ori pe Filipescu i asa putjn
cadreazä cu ceeace mi-a spus !) Asupra raobilelor
lui Nicu Filipescu, Brätianu face aluzie la reforme, re-
petând &A nu se gandeste la ele, cäci allele vor fi dacä.
anexám Transilvania (ideie altä-datä desvoitatá care
mine), altele daca Basarabia,. Take : Anexarea Tran-
silvaniei insemneazd sufragiu universal si emanciparea
'Zs bloc a ovreilor. In Transilvania colegiul I ar fi al
proprietarilor, toti unguri; colegiul II al Sasilor si Se-
cuilor. Bine inteles, Take ne-a vorbit de Anglia, de Goe-
schen, de ce i-a spus Liclanowsky la Londra, cum in ul-
tima orä acesta credea Incá cg, Anglia nu miscg, pe cand
el, Take, stia contrariul; ca. Italia va intra in luptä, dar
tot va lua, dei aláturi de Francezi, Tunisia, dar n.0 Bi-
zerte !, etc.
La protocol, absolut nici o discutie. Eu am opus
cà impietrim asupra atributiunilor Coroanei, de uncle
fraza finalá cà se va supune avizul nostru
Am cerut ca vorba «actualmente» sä fie schimbatà, pen-
tru a da un caracter provizoriu intelegerei.
Filipescu imi propusese prin scrisoare o formulàr
gäsitä rea de Arion si de Cantacuzino... «avánd un
schimb de veden i asupra situatiei externe, am ajuns la un
acord deplin i socotesc ch.', un (Jonsiliu de Coroanä
este pentru moment necesar). I-am dus comunicatul
pentru ca, semnat de el, sit se dea la «Epoca».
km profitat, fatä de Delavrancea, sà mà explic cu el.
Cind m'am pans usor de prea frecuentele conversatii
Cu Take, am avid in vedere cat a profitat Take si de ditn-
sul i de ziarele afiliate ca BA se impue : Iacg-1 iar «de,
pair) cu sefii ceilalti.
Fost Arion, Grádisteanu, Miau Cantacuzino:.
telefonat Delavrancea, Lahovary Sinai& In principin
acceptanti. Cer insá, accentuarea provizoratului.
Domnul de Bussche aduce stirea cà Blondel a.ri-
dicat dela Banca Nationalá cinci milioane, deis. Banca.

www.dacoromanica.ro
294 NOTE POLITICE 1911

Comercialg doug milioane aur i cg se teme 'cg ele sunt


destinate unei actiuni in, armatg,
Arion imi certificgcà Poklevsky are dese intre-
vederi cu Victor Ionescu §i merge la dgnsul. Victor lo-
nescu ar fi í zis in public : «sunt autorizat de Poklevsky'
declar cg are garantia Angliei §i a Frantei ! !»
20 Septembre. Audientg, la Sinaia. Regele tot bol-
nav, crize noaptea, va incepe injectii de morfing. Imi
multumeste cu efuziune «recunoeinta mea» pentru
serviciul adus, sperg &A va reveni gating lini.5te in spi-
rite. --, Dupg ce i-ám povestit toate cele petrecute, comi-
conferintA, comunicat, Ii atrag atentia foarte serios
.asupra fapturui cg trebue sg, priveascá i necesitatea e-
ventualg a unei politici anti-austriace, i cg, ar fi revo-
lutie dacá Ora n'ar avea nimic, odatg criza terminatg.
Regele nu zice nu; dar ar fi o preparatie intreagg de f g-
cut kti. pretexte de ggsit. Ii semnalez &A, Austria este vi-
movatg fatg de noi, din mormentul &And a atacat Serbia
care era, pentru a zice astfeL sub tutela noastrg, dela tra-
-tatul de la Bucurevtiincoace. Regele pare a aproba.
()data' pe aceastg, cale, zic cg atunci nimio nu mai poate
sä autorize aceste clevetiri de abdicare. Fon.dator al unei
dinastii, el nu ponte abdica. Regele (14 Carp mi-a

20 septembre. Audience Sinala. Le Rol toujours souf-


irant. Crises la milt Commencera piqiIres Morphine. Me
remercie avec effusion, «ma reconnaissance» 7 pour le
-service rendu, espère qu'un peu de calme reviendra dans les
esprits. Après récil de tout ce qui s'est passé, Comité, con
férence, communiqué, j'attire tout de même tras sérieuse-
-ment attention sur le fait qu'il doit envisager aussi la nécés-
sité éventuelle de la politique anti-autrichienne et qu'il y
aurait révolution si le pays n'avait rien, la crise une fois
passée. Le Roi ne dit pas non; mais il aurait toute une pré-
paration à faire et des prétextes à trouver.
Je lui signale de suite que l'Autriche est en faute vis-à-
-vis de notis puisqu'elle a attaqué la Serbie, pour anisi dire
sous notre tutelle depuis le traité de Bucarest. Le Roi sent-,
ble approuver. Une fois dans cette vole, je dis alors qu'il
faut que plus rien n'autorise ces ,propos d'abdication; fonda-
-teur de dynastie, il ne peut abdiquer. Le Roi : M. Carp
aussi m'a dit que je dois faire front et qu'une révolutio10
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 295

spus cg trebue sg fac front si cg singurg o revolutie ar


putea sg mg rgstoarne, dacg s'ar indrgzni sg se fac.i una.
Regele, pe jumgtate surâzând, ggse§te eg tot nu trebue
lucrurile sg meargg a§a departe. In aceastä privintä, Re-
gelui îi pare rgu cit nu mai este Consiliu de Coroang ;
ar fi fAcut declaratiii in; genul acesta : «Inteleg senti-
mentul general si a§i fi fost fericit sg mg asociez lui»
(copiez cu creionul fraza, cu autorizarea de a raporta).
«Dar trebue sg fie cunoscute toate perieolele ce prezintg
In acest moment», etc.
In definitiv, din tot tonul reiese ch. Regele nu va fi
ireductibil când va veni momentul. Adaog cg liegele nu
crede eg va veni, Franz-Tosef lufind ea pretext sIngta-
tea Regelui, i-a telegrafiat cg starea armatei e peste a,,s-
teptdrile sale: «Nu ar telegrafia direct un ne-adevgr».
Germania a intreit numgrul corpurilor ei de armatg : 69
In momentul de fatä. In Anglia, oracle Regele, incepe
oboseala i opinia publicg se emotioneazg &A se intre-
buinteazg armata aiurea decAt in Anglia sau in colonii.
Sir Edgar Grey; Lloyd George, un pornit ca Filipescu
al nostru.

do:t seule le renverser si on ose la faire. Le Roi, moitié sou-


riant, trouve (Me, tout de méme, il ne faut pas aller si loin:
A ce sujet le Roi regrette qu'il n'y ait plus de Conseil de
Couronne; il aurait fait des déclarations de ce genre: (Je
«comprends le sentiment général et j'aurais été heureux de
4in'y associer». (Je copie au crayon la phrase avec auto-
risation de la rapporter). Mais il faut qd'on oonnaisse tons les
dangers qu'elle présente actuellement, etc., etc.
Bref, de tout le ton, il résulte que le Rol ne sera pas irré-
ductible l'heure venue. J'ajoute que le Roi ne croit pits
qu'elle vienne. Franeois-Joseph prenant prétexte de la santé
du Red, lui a télégraphié ue l'état de rainiée est au-dessus de
ses espérances: «il ne télégraphierait pas directement une
non vérité».
L'..tillemagne a tripM le nonibre de ses corps d'armée: 69
en ce moment. En Angleterre, eroit le Roi, on marque de la
fatigue et l'opinion publique s'émeut de ce que l'armée sert
ailleurs qu'en Angleterre ou dans les colonies, Sir Edgar
Grey; Lloyd Georges «un durcheinger, comme notre Fill-
pescu.
www.dacoromanica.ro
296 NOTE POLITICE 1914

Regele foarte nemultumit de articolul lui Dissescu


asupra abclicgrei unui rege c,onstitutiona1 i adäne edi-
ficat pe socoteala lui Take. «Filipescu iar l'a repus pe
pieioare».
Citit cu Regele tratatul nostru i copiat preambulul
si art. 2: «Inanele pgrti contractante îi fggäduesc cg
enu vor intra in nici o aliantg sau angajament indrep-
«tat contra unuia din statele lor- Se angajeazg la o poli-
«ticg prieteneascg si la un ajutor mutual». Mà opreso
asupra acestei frazei. Regele : O declaratie a Rusiei nu
este un angajament contra ! (Regele oare nu stia ea. Bra-
tianu avea de gand sg iscgleascg o conventie seoretg
Art. 2. «Dacg România fgrg nici o provocare din partea
«ei, ar fi ata,eatä, Austria este tinutg sg-i vie in ajutor
«si sg o ajute in timp util». Tratatul mai era in vigoare
Ong in 1913, când Maiorescu reinoit.
Plecand dupg dejun, Regele timi multumeste inert
odatg pentru patriotismul meu, iar Regina Mi-a spus
Fii blagoslovit 1».
Seara Czernin mg felicitg. Eu îi spun : 61 a-
cunt faceti repede ceva pentru Transilvania ; aveti timp.

Très mécontent de rarticle de Disseseu sur rabdication


d'un Roi constitutionnel et parfaitement édifié sur le compte
de Take; c'est «encore Mr. Filipesco qui le remet sur pied»!
Lu avec le Rai notre traith et copié le préambule et l'ar-
ticle 2: «Les hautes parties contractantes se promettent de
n'entrer dans ancune alliance ou engagement, dirigé colitre
run de leurs Etats. Elle s'engagent à une politique amicale
et un appui mutuel».
Je tique sur la phrase. Le Roi: une déclaration del la
Russie n'est pas un engagement contrel (Le Rol ignorerait-if
réellement que Bratianu comptait signer une convention se-
crèteI) Art. 2: .4.91. la Roumanie, sans provocation aucune de
sa part, venait a étre attaquée, l'Autriche est tenue de lui
porter en temps utile secours et assistance».
Traité eourait encore jusqu'a 1913, lorsque Maiorescu Pa
renouvellé. En partant, le Roi, après déjeuner, me remerde
encore pour mon patriotisme et la Reine me dit «soyez !Anil»
Le soir, Czernin me félicite. Je lui dis de suite: mainte-
nant faites rapidement quelque chose pour 1a Transylvanie;

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 297

Am repetat expres aceia.5i recomandatie luiBussche


eri, dupà. comunicat.
23 Septembre. A131 vilzut pe Olsinescu, Mi§u Can-
tacuzino, ca BA le comunic convorbirea cu Regele. Eri
idem Arion. Filodor sose.5te dela Atena. Acolo fran-
cofilism absolut. Ohiar Regele, mahnit de atitudinea Im-
pAratului gd. ministrului german, care a rostit cuvinte de
amenintare, a trecut , de partea lui Venizelos, devotat
Frantei. Motive sentimentale : Franta, Rusia, Anglia au
favorizat situatia Greciei §i in prezent conflictul Epirul-
Albania. Q-recia ar don i un tratat cu noi. Ar fi putin
eficace pentru a stipini eventual Bulgaria in conflict cu
noi : 1) N'are nici-o dorina sä fac5, ea'zboi. 2) N'are nici
armati, nici bani.
24 Septembre. Stirbey : pacea cu Costinescu nu e
real it reinceput intrigile sale.
Grádi§teanu.§i Viiidescu, pu*i in cure.nt de intre-
vederea mea cu Regele. Grkli§teanu multumit, daca'
telegere,a: despre care i s'a vorbit cu Rusia este Intr'ade-
vär
Neiiitescu : Sekulicz a spus in fata sa : qEu nu cred

vous en avez le lolsir. expressemen.t répété la même re-


commendation- it de Bussche hier après le eommuniqué.
23 septembre. Vu (llanescu, Michel Cantacuzène ,pour
communiquer conversation Roi. Hier Arion. Filodor arrive
d'Athènes. Lgi-bas franco-philisme absolu. Le Roi lui-méme,
vexé attitude Empereur et du Ministre allemand qui a tenu
des propos de-menace, a passé du côté Venizelos tout dévoué
France! Raison sentimentale aussi: France, Russie, Angle-
terre ont favorisé éclosion de la Grèce et actuellement le
conflit Epire-Albanie. Grèee voudrait un traité avec nous.
Sera peu effipace pour eventuellement mater la Bulgarie en
conflit avec nous: 1) aucune envie faire la guerre, 2) pas
d'armée et pas d'argent.
24 septembre. Stirbey: la paix .avec Costineseu pas
réelle et ji a recommencé ses intrigues.
Gradisteanu et Vladeseu rais au courant de mon eutre-
tien avee le Roi. Gradisteanu satisfait si rarrangement, dont
on lui a parlé, aye° Russie, réellement conclu.
Xenitesci: Sekuliez dit devant lui: Moi, je ne crois pas
20

www.dacoromanica.ro
298 NOTE POLITICE 1914

ceeace mi s'a afirmat ca Take Ionescu a primit bani dela


Rusia, dar in ceeace prive§te pe Niki Xenopol i Dissescu,
sunt absolut convins ! !» Nenitescu imi spune : daca la
pace nici-un rezultat decisiv, Romania i Italia ar trebui
ca impreunasä faca razboi Austriei separata de Tri-
plice !
Violent articol in «Epoca», spunand cä violam
neutralitatea Gland benzina Germaniei; iar «Adevärul,
ataca pe Rege pe motiv ca el ar fi negociat cu un ofiter
german aceasta favoare. Mitilineu imi raporteaza ca tot
Pascal Toncescu e aoela care a venit cu accasta scorni-
tura dela Sinai& Tonce,scu pretinde cá a capatat increde-
rea a doi tineri ofiteri germani pe cari i-a facut sá vor-
beasca !
Seara vin la mine Roselius §i Hildebrandt. A-
mandoi .mari cumparatori pentru Germania. Hilde-
brandt gem de mult afaceri mari de mazare in tara. Si
unul i altul au dat cate 25.000 lei pentru Crucea Ro§ie.
vorbesc de strania interdictiune, fará de veste de-
cretata de Costiiiescu, de a nu se mai exporta grau
fasole. Gratie lor graul era la 2000 lei vagonul, iar faso-
lea ajunsä, la 25 lei, a e,azut la 16 i mai jos.
In cursul conversatiei aflu confirmarea vestei ce se
rä.'spandise cá brusca conversiune a lui Take, care tre-
cuse dela razboi la armistitiu rEA neutralitate, era datorita
unor interese Inateriale ale celor din jurul lui. Hilde-
brandt imi spune ca are cu Cincu un contract : 500 va-

ce qu'on m'a affirmé que Take Ionescu a reeu de rargent de


la Russie, mais pour Nicu Xenopol et Dissescu j'en suis sfir!!
Nenitzesen me dit: Si aucun résultat décisif, it la paix, la
Roumanie et l'Italie devraient ensemble faire la. guerre
l'4utriche, détachée de la Triple! ?
Violent article «Epoca» que nous violons la neutralité
en donnant benzine ;I l'Allemagne, et aAdevAral» attaque le
Roi que e'est lui qui a negocié avec un offieier allemand eet
octroi de faveur. Mitilineu me rapporte que c'est encore Ton-
cescu qui de Sinaia est venu avec cette machine montée.
prétend avoir capté la confianee de deux jeunes officiers
allemands qu'il a fait jaserl

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 299

goane grau a 2000 lei,lui i-a dat pretul dal mai mare,
livrabil pang la 5 Decembrie. lar dacei graul poate ajun-
Re in Germania, va avea de fiecare vagon incei o mie de
2ei 1 1 Hildebrand adaogg cg stia ei influenta lui Cincu
va putea fi hotgratoare, pentru a aduce pe Take sg ml
-mai impingg la rgzboi !
De notat cg deodatg Toma Ionescu a fost potolit cu
telefonul de Take, cand cu manifestatiile de studenti. El
.singur a mgrturisit-o la greditil roman.
25 Septembre. Sinaia. Dejunat la Pelisor. Printii
:se invitg la, dejun la mine pentru curse, Duminica vii-
-toare. Conversatie particularg, in apartamentul lui, en
Printul Pprdinand. S'a plans de presg, articol-or-
durg din «Adevgrul». I-am povestit afacerea Hilde-
-.brandt-Cincu-Take Ionescu : o cuno0ea 1 De doug ori
mi-a spus cat este de trist cg asa este nivelul nostru!
Desgust pentru Take Ionescu. Mare stimä, pentru garp.
Nemultumit cg cLokal-Anzeiger» a putut spune cg s'ar
fi rostit El cg renuntg la Tron dacg abdicg Regele. A-
probg, dei este cam excesivg. brosura «In nici un chip
ecu Rusia', pe care i-a trimis-o maiorul Rosetti.
Cu Prinfesa pe urmg, fat,a.- fiind Barbu Stirbey,
-ne--am sfgtuit de Crucea Rosie, dar am vorbit e politicg.
Am ggsit ocazie sä, spui cg numai solidaritatea intre toti
-membrii Familiei Regale poate intgri situatia. Ea
-mi-a rgspuns cg, Regina a stricat mult Eu : Am atras
.atentia Regelui. Ea: N'am vorbit de 20 zile cu Regele,
vorbit csérieusement». Incepe a face pe Ferdinand sg
«inteleagg», «dar trebue mers incet, cad nu poti sg-.1
faci sg admitg deck un oare-care numgr de adefgruri,
6nteo singurä, datg».
Impresia : Nici o intransigentg la Printul Ferdi-
nand, dacg s'ar ivi necesitate de ala orientare politicg
.externg.
La 8 ore seara, esind din audientg, dela Rege, Ra-
deff imi spune : «Çe aflu aici 1 (dela cine? dela Rege 7)
-cg incheiati un aranjament cu Rusia I e foarte pericu-
los ! Eu : rgspuns evasiv.

www.dacoromanica.ro
300 ¡VOTE POLITICE 19.14

27 Septembre. Moartea Regelui La 8 ore fecio-


rut ciocAneste Cu insisten, la usä. Deschid. Palid, imi
spune cS'a telefonat dela Sinaia c Regele Carol a mu-
rit !» Incremenesc. Telefonez imediat lui Filipescu rece
imbufnat, pricep a din nou este pornit.
La 9 si sedintä, intre Arion, Filipescu, GräflistRanu.
si M. Cantacuzino. Filipescu furios imi declarà net cä este
adinca divergentä intre noi. Eu räspund: Nu e nevoe
mà faci atent, am ochi i urechi. Toatä gama : ura
mea in contra lui Take, care permite lui Brätianu sä se
serveascä de el (e), orbirea mea pentru Bfätianu; pgrti-
nirea mea germanä; ziarul «Inainte»; benzina : «pariez-
cä. Rusiei nu-i dal» (se va vedea mai jos talcul acestei
intrebäri). Dar mai mult, trebue sà declarAm räzboiul,
cAci acum interv'entia noasträ poate set' hoteirasca- victo-
ria I Pentru aceastá imprejurare gäsesc, el si cu Grädi-
steanu. cä avem 700.000 oameni !
Räspuns violent din parte-mi. Se conchidd asupra
propunerei lui Arion, cä ar fi de dorit BA se alcaluiascg
un guvern numai de conservatori si liberan !

27 septembre. Mort du Boj. A 8 h. Gheorghe frappe-


avec .insistance porte. J'ouvre. Pale, il me dit: aS'a telefonat
de la Sinaia c. regele a mural» Stupeur. Je téléphone de suite-
Pilipescu: au ton sec et bourru, je comprends qu'il y a de.
nouveau un aocès chez
A 9- h. % séance avec Arlon, Pilipescu, Gradisteanu et
Cantacuzène. Filipeseu furibond; il me déclare net qu'il y a-
profonde divergence entre nous ; je lui répon.ds: point ne-
eessité de me le faire remarquer; j'ai des yetis_ et des oreil-
les. Toute la gamme: ma haine con.tre Take qui permet
Bratianu d'en jouer (?); mon aveuglement envers Bratianu;
ma partialité allemande; «Thainte»; la benzine; eje- parie
que vous n'en donnez pas à la Russie». (On verra ej.-dessoua
la saveur de cette question).
Mais ce qui pis est: il faut déclarer la guerre parceque-
c'est maintenant que notre intervention peut décider la vic-
toire Pour la circonstance, ils trouvent, lui et Gradisteanu,
que nous avons 700.000 hommes1 Réponse violente de ma
part. On conclut, sin. proposition Arion, qu'il serait à sou-
baiter de former un gouvernement conservateurs et libé-
raux. Seulementl 1

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 191i 301

Chemat la Consiliul de ministri; in afara de mi-


nistri, erau Take Ionescu, Pherekyde i Misir, prese-
dintii. Cprpurilor legiuitoare, Stelian, Vintilä Bratianu,
Primarul. Se hotaraste imprepna decretul de convocare
pentru jurämänt, Bratianu nevoind sa-1 amhe 24 ore, si
toate detaliurile ceremoniei, cum si proclamarea.
Bratianu smerit, Costinescu gray, minitrii aferati
Stelian «encombrant». Destul cinism in general. Stelian
afirma ca Frantz-Iosef se imbata cu sampanie in toate
serile e c atuncea i se smulge iscalituri ! Take Ionescu
,gaseste, ea trebue inconstientA pentru a deslantui un as-
fel de razboi, iar Mortun adaoga ca. Wilhelm este acela
care este inconstient !
Primit vizita lui Bussche, care pleaca Sinaia.
Intreaba daca este aclevärat ca s'a hoar:At cà nimic nu
:se va schimba in politica tarei. Pun lucrurile la punct
asupra celor hotarate in Consiliu. Vorbim de benzina,
§i numai atunci inteleg cuvintele lui Filipescu: Rusii se
sindesc sà acapareze productia romaneasca si s'o trans-
porte in, Rusia, pentru a face difieultati Germaniei.
Seulescu a .primit dis-de-dianineatä propuneri de

Invité au Conseil des Ministres. En plus des Ministres,


Take Ionescu, Phérékyde et Missir les Présidents, Stelian,
Vintila Bratianu, le Maire. On arréte en commun le (Mork
de convooation pour le serment, Bratianu ne voulant pas le
clifférer de 24 h., et tons les Mails de la cérémonie, ainsi que
Ja proclamalibn.
Bratiaaau recuilli; Costinescu grave; les Ministres affai-
xis; Stelian encombrant. Assez de cynisme en général. Ste-
ban que Francois-Joseph se grise aye° du cham-
pagne tous les soirs et que c'est alors qu'on lui extorque des
signatures! Take trcitive faut de l'inconscience pour dé-
ehainer une pareille guerre et Mortzun rectifie que c'est
Claillaume qui est rineonscient!
Visite de Bussche, se rendant à Sinaia. Il me demande
si c'est vrai que nous avons déoidé que rien ne sera clrangd
la politique du pays. Je remets les chases au point sur ce
iqui a été traité en conseil. Neus parlons de la benzine et je
eomprends alors les paroles de Filipescu.
Les Russes songent a accaparer la production roumaine
et it la transporter en Russie pour faire pike à l'Allemagne.
Seulescu a, été de grand matin l'objet des propositions

www.dacoromanica.ro
302 NOTE POLITICE 1914

la Fleva ca sg proclamgm republica, cgci altanintreleac


ya proclama Take ! In timpul zilei a cutreerat redac-
tiile (Brgnisteanu), pentru a vedea dacg nu se ghndeste-
nimeni a face revolutia vipatg !
Telegrafiat Reginei Elisabeta:
Tara perde pe Intemeetorul. Durerea ei este fa--
outcl ca sà poatä intelege durerea Voastrei. In. aceste
«crunte elipe, Majestatea Voastrei va primi ca, cu adduce-6
gsmerenie set' ma' inchin inaintea Ei i set rog pe D-zeu
dea puterea de a indura i curajul de a-fi aminti
ted tot dela Ddnsa se mai a$teaptei auguste alinari po-
vete materne».
Regelui :
«In numele partidukci Conservator, pun la picioa-
grele. Voastre expresiunea durerei obte,cti i adein,c set,-
«paid îmv inimile noastre. Devotamentul, prinosul de
emuncei, spiritul de sacrificiu, sta-pdnirea de sine ce oa-
cmenii politici din aceastii tard vor putea pune in servi7
«ciul Coroanei, dragostea respectuoasei cu care vor pu-
otea incuraja pe Regele Ferdinand $i pe Regina Maria,.
«slint opera .Regelui intelept i luminat care s'a dus.
cb-inecuvdntarea lui de care un neam intreg, intrei tot
«atdta recuno$tintd cal incap sperante. Set' tràif i, Sire,.
cDumnezeu sà ajute pa$ii Vo$tri $i sa; heirdzeascei kumai
«bine Familiei Regale».
rázut la ora 7 pe Costinescu: tratativele avute-
cu dânsul nu sunt ceeace Filipescu a raportat. A primit
ideia unui guvern national sub presidentia celui mai
trechiu sef de partid. I s'a rgspuns cg aceasta era de-
semnarea lui Brgtianu si cg Filipescu nu o s'o primeasa

de Fleva pour que nous proclamions la république, sans


cela ce sera Take qui la proclameral Dans la journée il
couru les rédactions (Branisteanu) pour voir si personne ne.
songeait à faire la révolution révéel
Télégrap- hié Reine Elisabeth et au Roi.
Vu 7 h. Costinescu. Les Pourparlers qu'on avait men&;
avec lui ne sont pas ce que Filipescu a rapport& Il a ac-
cepté l'idée d'un gouvernement national sous la présidence-
du plus ancien chef de parti.
On lui a répondu que c'était désigner Pratianu et que

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 303

niciodatá. I s'a propus lui presedintia si a refuzat cate-


goric : 1) Fiindcg aceastá notg, personará ar stirbi auto-
ritatea guvernului sáu; 2) Fiindcá aceasta ar fi rupt in
douà partidul liberal, si Brátianu e acela care, cu toate
&A a fácut chteva greseli, este cel mai iubit i cel care ar
fi avut majoritatea partidului pentru el. Liberalii se
ceartà, ne-am certat adeseori, mi-am dat dvmisia. Si
Brätianu si-a dat-o, dar tot ne intelegem. Niciodatá
sá nu contati pe mine pentru o sciziune in partid.
El vrea o intelegere cu Bulgaria, chiar cu pretul
redám o portiune din ceeace i-am luat. Fac pe
data rezerva mea. Trebue sà ne procurám la Londra ga-
rantia cáci Rusii rägáduesc toate, dar nu respectá nici
mácar un inscris ; la Londra, cáci Anglia, e aceia care
va dicta pacea. Mai vrea mncà prin emisari siguri
lucreze opinia publicá din Franta si Anglia, ca sá pre-
gAteascA terenul pentru momentul pácei si sá oprim ca
Ungaria sá o facá. «Va fi lung, foarte lung, si Brá-
tianu trebue silit SA' lucreze in acest sens. Nici o idee de
o actiune apropiatá. : nu suntem gata nici politiceste, nici
militárste».
cela, Filipescu ne l'accepterait jamais. On lui a proposé
lui la présidence et lui a refusé catégoriquement: 1) parce-
que cette note personnelle enleverait toute autorité A son
gouvernement. 2) parceque cela aurait brisé le parti libéral
en deux, et c'est Bratianu qui, qmalgré quelques fautes»,
est le plus aimé et gili aurait eu la majorité du parti pour
lui. Les libéraux se disputent nous nous sommes souvent
disputés j'ai donné ma demission. Bratianu a clonal la
sienne mais nous nous entendons toujours. Jamais comp-
ter sur moi pour une scission dans le parti.
Il vent arrangement avee Bulgarie, quitte à abandonner
une portion de ce qu'on lui a pris je fais de suite ma ré-
serve; il faut se procurer à Londres la garantie, car les
itusses eux promettent tout, mais ils ne re,spectent pas Jame
un écrit, it Londres, car l'Angleterre dictera la paix. fl vent
encore par des émiesaires surs travailler opinion France et
Angleterre et préparer le terrain pour le moment de la paix
et empécher la Hongrie de la faire. «Ce sera long, tres long,
et il faut obliger Bratianu à travailler dans ce sens». Au.-
eune idée d'une action prochaine, nous ne sommes prêts ni
diplomatiquement, ni militairement.

www.dacoromanica.ro
304 NOTE POLITICE 19-14

28 SePtembre. Dimineata, lungg i cálduroasá


telegramá de condoleantd dela Venizelos. Merg la
gará cu mini§tri, in intAmpinarea Familiei Regale. Se
mai aflä la garb'. : Pherekyde i Misir si d-nele Brátianu,
Costinescu, V. Antonescu, D-na Mavrodi sosind in acest
moment din Moldova. Durerea este intipAritá pe fata lui
Ferdinand. Ochii Principesei Elisabeta foarte rosii. La
desoinderea din tren, mare emotie generalh; Multe pleoa.
pe ude; d-na Bratianu plânge.
Toatá lumea pleacá repede pentru à sosi la Mitro-
polie Iilaintea Regelui. Trásurile Curtei foarte simplu
cernit,e, nici un gala. La bisericá Corpul diplomatic :
Blondel, Poklevsky, Barclay, Strihou, in grup; cu Ristici
In spatele- lor, tin 'calm' liniei; 1h urmg, Vredenburch;
Fasciotti, apoi Bussche i Czernin cu atasatii lor mili-
tari.
.La garg, pevestisem cnvintele niizerabile ale lui
Toncescu asupra mortei Regelui; inteun colt in trei,
Missir protésteazá cu indigiare i povesteste cum in ajun
a dat poste n'as lui Blondel la club ; Pherekyde,déclará,
c'á ceeace face Toma Ionescu in momentul de fa% este
«o- infamie !».

28 septembre. Requiem. Serment du Roi. Le matin,


long et chaleureux télégramme condoléances de Venizelos.
réponds. Je vais h. la glare, -avec les Ministres; au de-
vant de la Famille Royale. Il y a en plus Phérékyde et Mis-
sir; Dames : M-mes Bratinno, Costinesco, V. Antonesee,
Mavrodi arrivant à l'heure de Moldavie. La douleur figée
sur les traits de Ferdinand. Les yeux de Prineesse Elisabeth
rougis par les /armes. Sur le perron poignées de mains
muettes, raidies. Beaucoup de paupières mouillées. M-me
Bratiano pleure.
On s'ésquive pour arriver Métropole avant le Roi. Voi-
tures simples de la Cour, endeuillées; aucun gala. A l'Eglise,
le corps diplomatique; Blondel, Poklevsky, Barclay, Strihou
en groupe, avec Ristich derrière, tiennent la tête de la ligne,
Vredenbureh après; vient Faseiotti, puis Bussehe et Czernin
avec leurs attachés militaires.
A la gare, je rapporte les propos misérables de Tonceseo
sur la mort du Roi; dans un coin A treis, Missir proteste
avec indignation et rapporte comment la veille II a mouché
Blondel au cercle; Phérékyde dbt que ce que fait Thomas
Ionescu en ce moment est «une infamien.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 305

29 Septembre, Pregätiri de doliu ; corpul Regelui


se aduce astäzi, trece pe dinaintea casei mele.
Von Bussehe mä, vede; doreste s. tie ce este cu
Costinesct; Ii spun ceeace se cuvine, cà nici el nu vi-
seazg, aventuri imediate.
Imi spune cä stie cu s*urantä ceeace s'a spus :
4,Noul Rege va merge, sau vom avea pentru Dânsul
-un Serajevo» ! Zice cà s'a raportat aceasta i lui BrA-
lianu.
De apropiat depesa D-nei Triihanowa, ca,re dela pie-
carea ei are continuu cu Poklevsky corespondente in ter-
meni conveniti. Depesa ei de- eri zicea- cMoscova
schimbarea pe dare b sperä excelefitä. Natasea».
La Sinaia, tentativele adem.enitoare asupra per-
soanele politice, (special am fost obiectul confir-
mate de Barbu Catargi, cu care am vorbit inamplätor
chiar acum.
Illihali, vizitä lungä. Nu mai are nici im fel de
incredere in Tisza. La intodrcerea lòr din turneu din
tarà, atat au gäsit ersi cu Hoszu pe Tisza de ingämf atsi
dräinuitor, cA Hoszu esind, zis-lui Mihali: flu este
mimic de f6ent ; sabia mai poate ceval !».
Mihali afirmä cä, toatä, lumea a pierdut 'price incre-
dere ; Ungurii însi inurnuirà ;' cä, pe Tisza Il as-
teaptà ori cutitul ori o revolutie : nu se consulfä cu.ni-
meni, i singur face si hotäräste. Päsuiri maxi in ar-
matä Ungurii la jandarmerie, ceilalti la granitä ; ar-
mata nu se bate ; este voioasä cand capAtá:_o_ ranä
sA scape ; in Ardeal oamenii zice-d. nu le. -pasä
la qc5, vor avea aceiasi lege».! Si azi pröcesele de

29 septembre. Dépêche de condoléances du Tsar. DP


Tsarskaselo S.. M. le Roi Ferdinand. ePartageant de
tout coeur le chagrin que tu éprouves, je te prie de croire a
ma sincère sympathie et de transmettre à S. M. la Reine Eli-
sabeth toutes mes condoléances. Je ne doute pas que les
liens d'affection réciproque qui m'unissent à toi s'affirme-
rant toujours davantage et nous permettront de collaborer
utilement au bien-être de nos deux pays, que des intérêts
communs appellent à marcher d'accord vers un même but.
Nicolas».

www.dacoromanica.ro
306 NOTE POLITICE 1914

presk nu sunt stinse ! Tisza vrea s. dea cu lingurita,


o proclamatie garantilnd limba in justitie si adminis-
tratie si schirabarea legei Appony ; iar dacei intreint
actiune, ar vorbi de modificarea legei electorale. Si inck
Mihali spune ck tot nu se tine de cuvânt !
Foarte perplex, voi vorbi hotkrat lui Bussche.
Depesa de condoleante a Tarului `) este pur po-
litick, a lui Wilhelm pur amicalk.
Marti, 30 Septembre. Inmormkntarea Regelui.
Exactitu.dine si serviciul de ordine destul de bune. Au
urmat toatA vremea N. Filipescu si Toma Ionescu, cdre
salutase moartea Regelui Cu atâta necuviintà.
Am vorbit la gark cu Pherekyde. Predick räbda-
rea; sh nu se precipite nimica, Brktianu sk se tie in
contact permanent cu ceilalti sefi de partide. In contra
orickrei sciziuni in partid; deci nimic in contra lui
Un mic incident : Ypersele de Strihou, ") care
primise o acreditivg specialk (ne comunicatA la timp,
imi spune Porumbaru), voia s ail35, un loe afar6 din
rândurile corpului diplomatic. Nu s'a dat satisfacere
cererei lui, dui:A ce a fost consultat Regele ,in timpul
parcursului.
La intrarea in Palat, in capul sc'grei, cele doug,

30 septembre. Funérailles du Roi. Exactitude et ser-


vice d'ordre assez bon. Ont snivi tout le temps N. Filipèscu
et Toma Ionescu, qui avaient si indécemment salué la
mort du Roi!
Causé gare avec Pherekyde. Il prêche la patience,
ne rien précipiter, que Bratiami se tienne en contact per-
manent avec les chefs de partis. C,ontre toute scission dans
le parti ; done rien contre Bratianu.
Un petit incident: Strihou ayant reeu une accré-
ditive spéciale (pas communiquée à t,emps, me dit Porum-
barn), voulait avoir une place hors des rang-s corps diplo-
matique. On ne donna pas suite, après avoir consulté pen-
dant le trajet le Roi.
A Pcntrée au Palais, en Véte de l'escalier, les deux
*) V. Anexe, No. V.
**) Ministrul Belgiei.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 307

R,egine. Sunt primul cgruia Regina Elisabeta i-a in-


tins cu grabg mane.. Si Culcer, care fusese si el tratat
de ambele Regine cu o specialg simpatie, a fost foarte-
miscat de aceasta.
Fac atent pe Stirbey cg," veteranii au fgeut mare
impresie in cortej, i cg Regele ar trebui sá aibg un gest
binevoitor in privinta lor.
1 Octombre. Costicg .Ar ion imi raporteazá
cuvintele aproape de urg ale fiului Filipescu in contra
'mea. Mará de prostiile privitoare la Consiliul de Coroa-
ng pentru care asi fi vestit prea tarziu pe t,atgl sgu !, acu-
zatiunea cg inteun guvern national, Take Ionescu ar
pune ca conditie ca Filipescu sg aibg rgzboiul, pe dud
eu n'asi vrea sg fac aceasta ! De satisfactiile noastre de
amor propriu sau de ambitiile noastre personale este-
vorba acum !... NenorocitA targ, care poate fi agitatä, in
astfel de moment°, de astfel de mentaliati.
Stirbey imi spune cg Regele apreciazg ideea des-
pre veterani si cere o formulg. Imi cere pgrerea dacg
trebue sá rgmâng pe langg Rege, cáruia i-a dat demisia,
demisie respinsg.

Reines. Je suis le premier civil auquel la Reine Elisabeth


a tendu avec empressement la main. Culcer avait été aussi
l'objet de marques spéciales des deux Reines ; fut trè*
ému de cela
J'attire l'attention de Stirbey sur le fait que les vété-
rans ont fait grande impression dans le cortège et que le Roi
devrait avoir un geste gracieux pour eux.
1 octobre. C. Arion me rapporte les propos du fib;
Filipescu, de méfiance, presque de haine contre moi. A part
les bétises remontant au Conseil de Couronne, pour lequel
j'aurais trap tard prevenu son père (1 I), l'accusation que
dans un gouvernernent national,/ Take lonescu poserait
comme condition que lui Filipescu ait la guerre, tandis que
moi je n'en fermis rien !! Et c'est de nos satisfactions d'a-
mour propre ou de nos visées personnelles qu'il s'agit en
ce moment ! Triste pays que de pareilles mentalités peu-
vent agiter.
Stirbey me rapporte que le Roi apprécie l'idée pour
les invalides et demande une formule. Il me demande con-
seil s'il doit rester auprès du Roi, à qui il a offert sa dé-
mission, démission repoussée.
www.dacoromanica.ro
()8 NOTE POLITICE 1914

Tzigara imi cere ô rectificare, in «La Politique»,


In privinta interpretgrei false a unei telegrame a Im-
pgratului Austriei, care servise «Adefgrului» .pentru a
.ataca pe Regina Elisabeta.
G. Stroici si N. Mika imi cer sg persist in unja
inea de conduitg 5i O. nu cer un guvern national, sg ne
rezervgm i sg fac apel la marele comitet dacg comitetul
-consultativ mg plictiseste.
2 Octombre. Corpul Regelui a fost expus pang la
.orele 3 dimineata. Multimea n'a incetat de a defila. Ul-
tima zi eram la Palat la orele 8%; oficiul religios foarte
irumos, bine ordonat, cor foarte .bun. La orele 7 avu-
:sese loc o slujbg catolica. Printre.Corpul diplomatic,
Printul de Wedel, trimis special dela Berlin ; i-am fgcut
.cunotinta ; îi reamintea multe nume romanesti dela
fázboiul 77-78. La garg aflgm cg fratii Buxton, sositi
din Bulgaria:uncle cgutaserá un nou bloc balcanic cres-
-tin,.au fo'st vietimele unei tentative de asasinat din par-
-tea unui Albanez grav rgniti. De abia urcati in
tren (Primul ministru invitase in vagonul dui, afar& de
'Take si de mine, pe Lahovary, Arimi i Nacu)T,

Tzigara- me demande une rectification dans la apo-


3itidue» contre une fausse interprétation de la dépêche de
l',Empereuri d'Autriche, aya.nt servi a l'«Adevarul» pdur at-
taquer la Reine Elisabeth. .
G. Stroiei et Nicolas Ghyka me demandent de ,persis-
ter clan§ ma ligne de conduite, de ne pas demander 'un gou-
vermement national, de nous réserver et d'en appeler au
grand Comité si le- Comité consultatif m'ennuie.
2 octobre. Funérailles du Rol. L'exposition du corps
duré jusqu'a 3 h. du matin. La foule n'a pas eessé de défi-
ler. Pour le dernier jour on était au Palais à 8 h. K Office
religeux très beau; bien ordonné; excellent choeur. A 7 h. 11
y avait eu ;line messe et une bénédiction eatholiques.
Dans le corps diplomatique, le Prince Wedel tout sp6cia-
lement envoyé de Berlin; ai fait sa connaissance; se rappe-
lait beaucciup de norns roumains de la guerre de 77-78. A
la gare on nous apprend que les frères Buxton, arrivés de
Bulgarie, où ils avaient cherché un nouveau bloc balkani-
-que chrétien, avaient été l'objet d'une tentative d'assassinat
cle la part d'un Albanais; grièvement blessés. A peine dans le
train (le premier Ministre avait invité dans son wagon; en

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1911 30g)

Take Ionescu exclamg: oL'au asasinat


deco& AustriaciitDupä aceasta vine in vorb5,
numele lui Czernin i ne mai stApanindu-Ma., interpele
foarte viu pe Take cum poate s presupue ca un om ca
Czernin sä fie acuzat de un lucru ca acesta. «Mai intili
nu Austriacii sunt cei cari au fäcut Sarajevo», adaog eu..
Take pretinde c Czernin a vroit sä conrup6 pe Fermo
cu 20.000 lei. I-am spus modul meu de a gandi asupra
gazetarilor vânduti sträinilor i cari au pretentia sä ne
conduca !
La Curtea-de-Arges vreme frumoasä, priveliste
plkutä, muntii din fimd plini de zäpadà, multime sme-
ritä. lareatä trecerea sicriului sub domul de steaguri
plecate. La intoarcere, in sala eärei, Regele si Regina
dau mâna cu toti asistentii;isi fac de pe acum foarte
bine meseria de Regi. Stran-gerea de inânä. -Cu Culcer
foarte lungä : a fost observatà. Aceasta má bucurä.
Vineri, 3 Odembre.. Primesc vizita matinal6 a lid
Bussche, care afirmA c'ä d. Schebeko a adus multi bani:

dehors de Take et de moi, Lahovary, Arion et Nacu), Take-


Ionescu s'ecrie: (xlls les ont assassinés, les cochons!» Qui
ca, ils 7 Les Autrichiens, parbleu!
Là-dessus arrive le nom de Czernin, et hors de moi
terpelle vivement Take, comment il pouvait supposer qu'ua
homme comme Ozernin, pia être accusé de pareille chose.
«Ce ne sont d'ailleurs pas les Autrichiens qui out fait Sera-
jevo» que j'ajoute. Take lit-dessus prétend que Czerniii a
voulu corrompre Fermo pour 20.000 lei. Je lui ai dit ma fa-
con de penser sur les journalistes vendus à rétranger et qui_
prétendent nous régir!
A Curtea de Arges beau temps, paysage doux
montagnes du fond blanches de neige, foule recueillie;
magnifique le passage du eercueil sous le dome des dra-
peaux inclinés.
Au retour, dans la salle de la gare, le Roi, la Reine ten-
dent la main à tous les assistants. Ils font Ujà très bien
leur métier de Roi. La poigmée de main à Culcer a été très
longue: elle a été remarquée; j'en suis très aisé.
Vendredi, 3 ortobre. -- Visite matinale de Bussehe.

www.dacoromanica.ro
310 NOTE POLITICE 1914

si &A Banca Generald a cumpdrat 5.000.000 ruble pentru


armata din Polonia. Si n'ar fi decht o slabd fractiune a
continutului valizelor lui Schebeko ! Va aduce acest f apt
la cunostinta lui Brdtianu. -- In cursul zilei s'a vorbit
la mine (Bdrbulescu), cá aceastd operatie e deja cunos-
cutä in ora! (A se vedea mai jos).
Lui Bussche Ii vorbesc iar de Transilvania, de proee-
sele nestinse, de dorinta lui Tisza do a proceda la con-
cesii in doze prea mici, de subordonarea participhrei
noastre active la darea unei legi electorale. El imi
rdspunde : Nu, tot va fi acordat in acelas timp, cred cà
pot sd vd afirm cá in ziva &And vom relua Lembergul,
guvernul va da Transilvaniei totul, deodatd. Printul de
Wedel se reintoarce prin Viena, pentru a mai influenta
pe Irnp drat.
Vizita lui Poklevsky, cerutd de el. Ne expli-
,cdm asupra faptelor i spuselor lui Blondel, pe cari
Poklevsky le critied discret i foarte curtenitor. Ii spun
-modul meu de a gandi asupra lui Toncescu, Victor Io-
nescu si altii. Teza mea : sunt o Ord micd ; nu pot sd
alerg dupd aventuri i raai ales sä rdman fárd sprijin.
Dacd, Germanii inving, sau dacä, lupta rdmâne fdrd re-

Affirme que Mr. Schebeko a apporté beaucoup d'argent et


<que la Banque Générale a acheté 5 millions de roubles pour
l'armée de Pologne. Ce ne serait qu'une faible fraction deR
-valises de Schebeko! Il rapportera le fait à Bratianu.
Dans la journée on a parlé chez moi (Barbulescu) que cette
opération était connue déjà en ville! (voir plus bas).
Arion. Le fils Filipescu au Club, en accumnlant les
soi-disant 'preuves de mon inimitié pour son père, a dit
nalvement que Take Ionesco avait promis de n'entrer dans
un gouverneraent national que si Filipescu avait la guerre,
-tandis que moi j'en faisais litière, pour peu que je m'assure
l'Interieur! Voilà ce qui, à cette heure, petit agiter un Nicn
Filipescu!!
Visite, demandée par lui, de Poklevsky. Nous nous
,expliquons sur les gestes et faits de 'Blondel, que Poklevsky
tliscrètement, mais très courtoisement, critique aussi. J'ai
mon franc parler sur Toncescu, Victor Ionescu. Ma thèse:
je suis un petit pays; je ne puis courir des aventures et
surtout rester sans appui. Si les Allemands triomphent on

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 311

zultat, sunt data ipoteze in care situatia mea este rea.


in caz cand prin procedarea noastr5, gresia ne-am in-
stdinat Germania. Rämâne ipot,eza unui succes rus :
Tiu mult ca Poklevsky s'a," stie cá sunt cel dintai care am
pledat fatA de defunctul Rege necesitatea de a tine sea-
ma si de aceastA politicá. Ii destAinuesc tot ce lgsase sa
se inteleagA Rege1e cà aceastä politicà putea eventual
sá fie politica lui.
Poklevsky procedeaz5, grin intrebgri : Recunosti
dad, suntem invinghtori, idealul vostru national se rea-
lizeazá mai lesne ? Cà once bun Rvniân trebue deci sá
doreasd victoria noastrg I Cá atunci, dad, avera o vic-
torie mare En Polonia, trebue sà," intrati in actiune, pen-
tru a precipita prausirea Austriei ?
Anglia garanteazA tot, fiindd s'a angajat sà," sus-
tie politica noastrg de nationalitciti (dar Basarabia
Eu : Dar dad mentinerea Austriei este un punct al
politicei ei, pentru a contra-balansa eghemonia Dv. 01
El: Dar Dv. statele celelalte, cu Ungaria, yeti forma
aceast6 contrabalansare. (Notez contradictia : e vorba

s'il y a coup nul, il y a deux hypothèses dans lesquelles ma


situation est mauvaise, au cas ou par nos mauvais procédés
nous nous sommes aliéné l'Allemagne; reste rhypothèse d'un
succès russe: je tiens it ce qu'il sache que je suis le premier
avoir plaidé auprès du défunt Roi la nécésité d'envisager
aussi cette politique. Je lui confie tout ce que le Roi a-
vait laissé entendre que cette politique pouvait eventuelle-
ment etre la Sienne.
Poklevsky procédait par interrogation : Reconnaissez-
vous que si nous sommes victorieux, votre ideal national se
realise plus facilementI Que tout bon Roumain doit souhai-
ter alors notre victoirel Qu'alors, si nous avo.ns une grande
victoire en Pologne, vous devez agir pour précipiter la débâ-
ele de l'Autriche
L'Angleterre garantit tout, parce qu'elle s'est engagée A
soutenir votre politique des nationalités. (Et la Bessarable?)
Moi: Et si le maintien de l'Autriche est un point de sa poli-
tique, pour faire contrepoids à votre hégémoniel Lui: Non,
c'est vous, les autres Etats, la Hongr-ie, qui formerez ce con-
trepoids. (Je note la contradiction: la, Hongrie, et c'est à elle
qu'on prend la Transylvaniel).

www.dacoromanica.ro
312 NOTE POLITICE 1914

de Ungaria, si ei i se ia Transilvania 1). Vorbesc de


Dardanele. El :Dad,' Turcia se astAmpärä, va rà-
mane la Dardanele, dar dad. ne declarä, räzboi, ceeace
poate s. stinjeneascä, foarte mult si pe noi i pe En-
glezi, vor fi goniti si se va gäsi un regim international
de stabilit acolo. Turcia nu vrea sä, fad, räzboi si noi
evitäm once motiv.
PlecAnd : Suntem bine intelesi pe cele trei puncte
Intrebat despre inaintarea convorbirilor asupra neutra-
litätei: «Da, neutralitatea care implicA actiune ul-
terioarg, fiindcg trebue sä ocupati ceeace vi se va cuveni,
lueru ce nu, ar mai putea avea loc dad totul va fi sfá,r-
sit». Cu precizie, imi spune : ccum vora avea o victorie
In Polonia, trebue sâ intrati».
4 Octombre. Comitet. Filipescu lipsà. Delavran-
cea m. aSigurà Ca", a intrat in cuscg : El nu are nimic cu
'nine, dar nu vrea s clepärtez pe Take, inamicul comun
fiind Brgtianu. Nu avem altà !

Je parle des Dardanelles. Lui: Si la Turquie se tient


tranquille, elle restera aux Dardanelles, mais si elle nous dé-
dare la guerre, ce qui peut beaucoup nous gêner, nous et lea
Anglais, on les chassera et on trouvera bien un regime in-
ternational et étoblir la-bas. La Turquie ne veut pas faire la
guerre et de notre côté nous évitons tout motif. Même l'his-
toire des capitulations, et pourtant on ne peut y renoncer.
En partant: semmes-nous bien entendus sur les troia
points/
Interrogé sur l'avancement des pourparlers sur neutra-
lité: eoui, neutralité qui implique action ultérieure, parce-
que vous devez occuper ce qui vous reviendra, ce qui ne
peut avoir lieu lorsque tout sera fini. Avec précision 11 me
dit: sitôt que nous aurons une victoire en Pologne, vous de-
vez agir.
Oublié de noter avec de Bussche: Je lui ai reparlé de la
Transylvanie, les procès non éteints, du désir de Tisza de
procéder aux concessions à petites doses, de subordonner
notre participation active l'octroi d'une loi électorale.
me répond: Non. Tout sera a ocordé à la fois. Je crois pou-
voir assurer que le jour ou Lemberg sera repris, le gouver-
nement concèdera à la Transylvanie tout à la fois. Le Prince
Wedel retourne par Wien. pour presser encore auprès de
l'Empereur.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 313

La comitet se discutä un guvern national. Explic


ciar cg nu il doresc si nu il propun. Lahoavary aceiasi
pgrere. GrAdisteanu Il vrea pentru cg nu are incre-
dere in chipul cum Brgtianu conduce politica externg ;

Arion, pentrucg se teme de agitatiune, i riumai un gu-


vern national o poate domoli : Sc indrumeim pe Rege,
insg abtinere, dacg nu s'ar da partidului partea ce i se
cuvine. Olgnescu, aceiasi pgrere, lgsgndu-i-se sefului
sarcina dozajului si nici un demers de care el sal se
ggseascg legat.
In particular, Arion : «Cu nici un chip Take la ex-
terne ; dacd le vrea Brgtianu, tu la rgzboi».
5 Octombre. Beldiman dela Berlin, a venit cu
Wedel. Vede pe Rege la 21/2..Asupra Bulgariei : Are o
conventie scrisg. cu Germania, de asemenea existg
tratat secret intre Germania si Turcia. Beldiman a te-
legrafiat-o guvernului, i Regele avea cunostintg de o
elauzg care obligg pe Bulgari a nu face nici o agresiune
in contra «prieteniloro Germaniei. Alias : suntem garan-
tati ca aliati ; iar nu ca adversari. Va da aceastg indica-
tie si lui Filipescu. (a se vedea mai jos).
Victor Antonescu a venit sg, mg consulte in pri-
vinta taxelor succesorale regale. Sunt de pgrere a le
reduce la minim si a le incasa.
6 Octombre. Grigore Cantoenzino vine sg-mi vor-
beascg mai mult de afacerea 03ifinervei». Pretinde cg. voia

Dimanehe, 5 oetobre. Bcldiman de Berlin est venn


avec Wedel. E volt le Rol A. 2 h. %. Sur la Bulgarie : elle a
une convention écrite avec l'Allemagne, de même qu'il y
a traité secret entre Allemagne et Turquie. Beldiman l'a
télégraphié au gouverneraent et le Roi avait connaissance
d'une clause obligeant les Bulgares à ne nourrir aucune a-
gression contre «les amis» de l'Allemagne. Alias, nous som-
rnes garantis en tant qu'alliés et non en tant qu'adversaires.
Il va donner cete indication à Filipescu aussi. (Voir
page suivante).
Victor Antonescu est venu me consulter au sujet des
taxes successorales royales. Suis d'a-vis de les réduire à mi-
nimum et de faire payer.
21

www.dacoromanica.ro
314 NOTE POLITICE 1914

sà vanza o parte din actiunile lui unor romani ; restul


In optiune. A renuntat la toed afacerea : mare merit L..
Foarte suparat de nota «Epocei»; profita pentru a-mi
spune cá manifestatia lui Filipeseu din Septembre era
pregatita de Filipespu, care pe drum i-a spus ca totul
era gata pentru razboi i c trebuia numai shl mi se for-
teze mama. Asa numai l'a decis pe dansul (La Comitet
Filipescu aruncase toatä vina pe fiul sau ! !).
Desliu. Dezolat de ce simte la Filipescu. Nu vrea
Cu nici un chip desbinarea. Insa starui ca Filipescu
sá aibä Razboiul inteun guvern national.
Vaida cu Goldis, Neniteseu si cu un al patrulea.
vin dupa, informatii : Romanii n'au nici o incredere in
Tisza ; Ungurii nu pot coneepe nimic care sa nu fie
indreptat contra Romftniei. Germania doara sa scape
Austria, care este osandita peirei, cAci nici un soldat nu
s'a dus la razboi decht cu nadejdea de a fi bätut !
D. Vsèvelod de Sfatkorsky, introdus de Poklev-
sky. Reprezentant al agentiei telegrafice din Petrograd.
Nota dominantä. : SA nu fie prea farziu ; dacä, ne-am
botari numai dupä o victorie rusa! (accentuarea conver-
satiei cu Poklevsky). Actiunea noasteä ar atrage dupa
dansa si pe Italia; Italia n'a miscat pentrueäl nu si-a com-
plectat artileria! ! Grieful ei in contra Austriei : a de-
terminat resbel, cand putea sà facà, ca 50.000 oameni
din armata ei sá rarnana in Lybia.
Marti, 7 Octombre. Beldim,an despre Bulgaria. Am
reluat impreunä conversatie despre politica generalä.
Imi dA cateva texte ale telegramelor lui : «20 Iulie. Gu-
vernul bulgar a reiterat asigurarea de a merge cu Tri-
pla alianta. Dà asigurare cal nu are nici o veleitate con-
tra nouilor noastre provincii i g,uvernul german poate
da garantie in aceasta privinta».
«21 Iulie. Alianta cu Turcia incheiata. Intelegerea
«tureä-bulgara pregätitä sub auspiciile germane. Con-
«ventiunea germano-austro-bulgarä contine clauzä
ospeciala de garantie pentru noi. Aceastä clauzä a fost
«adusä la cunostinta Regelui prin legatia germanä din
«Bucuresti».

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 315

«27 Iulie. Rechemarea lui Derussi a fost provocata


«din Berlin. El tot ameninta Sofia cu mentinerea pacei
«din Bucuresti, pe când se negocia in Germania ca Bul-
«garia sh-si ja compensatiile in Macedonia».
«28 Tillie. Se semnaleaza din Berlin CA Manu pro-
«pune o declaratie de neutralitate comuna Turciei
«Greciei !»
«9 August. S'a incheiat conventia turco-bulgara>.
Am sondat pe Bussche asupra punctului daca
este adevärat ca Germania ne-ar opune «un prea thrziu»,
daca ne-am decide numai dupa o victorie a lor. Nici
odatia. Si a facut chiar atent pe printul de Wedel sh nu
mai pue insistente. I-am obiectat cà tocmai din con-
versatia lui cu Carp, Carp a tras concluzia aceasta.
Bussche : Wedel a fost numoi un soldat grdbit, care nici
nu a and instructiuni speciale.
La orele 6, Breitianu. Ar don i constitue gu-
vern national, daca nu ar vedea, greutati mari. Vine sä
ma consulte, de oarece nu ar da sfat Regelui daca ar
simti cà sunt diverginte. Numai greutatea interna 1-ar
impinge. Arnintesc ca el insusi rezerva un guvern na-
tional pentru momentul actiunei. Da, dar avem un
Rege nou i care nu poate da guvernului autoritatea ce
putea elstiga dela fostul Rege. Eu : Acesta nu este
suficient pentru a crea un precedent si pentru a slei
once rezerva. Examinand mai de aproape, recunoaste
cä dach Filipescu nu are Ra'zboiu1,«i eu nu i-1 dau»,
cà daca nu este actiune, se sparge guvernul. «Ce ne
Amâne pe urma, zic eu; Bagdat dela Casatie 7...»
Va vedea pe Pherekyde si pe Take ; daca majori-
tatea este pentru un asernenea guvern, ne vom revedea ;
daca nu, convenim sà spunem ea nu ne-am întâlnit.
Mi-a marturisit ca ordinele lui sunt hesocotite si cà va-
goane ce ei credea expediate, au fost impiedecate...
Azi a avut prima conversatie politica cu noul Rege.
8 Octombre. Moartea lui Sturdza. Regele a fost
la 11 ore la casa mortuara, Regina la 4 ore. Eu bine
primit de fiul si de faduva.

www.dacoromanica.ro
316 NOTE POLITICE 1914

Joi, 9 Octombre. Un comunicat de azi. climineata


anuntac. Regele, dupa ce a consultat Presedintii Ca-
merii i Senatului, a respins demisia cabinetului. In-
gropat guvernul national.
Suntem convocati la Palat, eu la orele 4, Take
la orele 7. Regele cordial, lungA strangere de 'nand
prieteneasca. Il felicit si Ii urez ea putin din norocul
Regelui Carol, adaogat la taria lui personal, sa-i per
mita s. faeä lucruri mari.
Asupra politicei interne, a cunoscut conversatia mea
Cu Bratianu si a impärtasit pgrerea cá un guvern na-
tional trebuia rezervat pentru momentul cand va fi o
actiune de intreprins. Spell eh linistea se va mentine.
Insinuez ea aprecierea de a sti pe Regele mai putin
indurator decal; Regele Carol si eä, ar putea sá loveasea,
a contribuit la aceasta atmosfera. Rade Cu pofta si
spune cá aeeasta trebue rezervat pentru cad va fi ne-
cesar. 1i raportez cuvantul lui Bussche, cá doi oameni
se tem : Take si Mille. Imi raspunde tot razand
lui Mille nu-i face cinstea sa se ocupe de dansul decat
cand, din intamplare, 11 eiteste. Nu adaoga nimio pentru

Jeudi, 9 octobre. Un communiqué de ce matin annonee


que le Roi ayant consulté Présidents Chambres et Sénat, a
rejété démission du Cabinet. Enterré le gouvernement na-
tional.
Sommes convoqués, moi 4h., Take 7h. Le Roi cor-
dial; longue poignée de mains amicale. Je félicite le Roi et
lui souhaite qu'un peu du bonheur du Roi Carol, ajouté
sa propre fermeté, dui permette de faire de grands actes.
Sur politique intérieure, il a eonnu ma conversation a-
vec Bratianu et a partagé l'avis qu'un gouvernement natio
nal devait être résérvé pour le moment oit il y aurait une
action à entreprendre. Il éspère que le calme se maintien-
dra. Je glisse l'appréciation que le fait de savoir que le Roi
est moins endurant que le Roi Carol et gull pourrait taper,
contribue à eette atmosphère.
Il rit de bon coeur et dit faut réserver cela pour
quand c'et nécéssaire. Je lui rapporte le mot de Bussche,
que deux hommes ont peur, Take et Mille. Il répond, tou-
jours riant, qu'à Mille il ne fait l'honneur de s'occuper de
lui que lorsque par hasard il le lit. Il n'ajoute rien pour

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 317

Take; dar in urma imi repetà de douà ori : «Ce pacat


pentru un om asa de stralucitor».
Este in curent cu o multirne de fapte märunte, ca
telegrama rau-voitoare pentru Austria facutä de un
politai Dobias; si vad in el un om care ar don i i se
simta, mai mult autoritatea. Nu admite ca fiecare om
politic sa-si creeze dreptul de a face politica lui perso-
nalä cu sträinatatea. In opozitie da, fiind cä este o armä
In contra guvernului ; dar la putere, In sanul aceluias
partid 1.. Din nenorocire, exemplul ran a fost dat anul
trecut, de d-1 Take Ionescu, cu interviewurile i manife-
statiile lui. Pentru un moment, o adevaratä groaza
de Take !
Plecand, imi multumeste calduros cä dau concurs
guvernului sau. Afirmatie constanta : Nu este nimic,
nimic schimbat !
onecklota : «Cogalniceanu este primul roman pe
care l'am cunoscut. Intr'o zi, la bunicul meu mi se spline
ca o sa pranzim cu un roman... Uu roman 1 Qe reprezenta
asta L. Soseste un domn gros, cu ochelari, pe o caldurh
ingrozitoare, imbracat cu un frac, un pantalon de nan-
kin, o jiletca la fel si o pälarie de pae enormä. Cat n'am

Take, mais bientôt il me dit par deux fois: quel dommage


pour un homme si brillant!
II est au courant d'un tas de menus faits, com.me des
dépêches malsonantes pour l'Autriche d'un cpolitai» Do-
bias, et je sens un homme qui voudrait que l'autorité se fit
un peu plus sentir.
II n'admet pas que chaque homme politique se croit le
droit de faire sa politique étrangère. Dans l'opposition, oui,
car c'est une arme contre un gouvernement; mais au pou-
voir. dans le sein du même partit ! «Malheureusement. le
mauvais exemple a été donné par M. Take Ionescu, avec ses
interviews et ses manifestations de l'année dernière» ! (Pour
le quart d'heure une sainte horreur de Take!)
En partant, chaud remerciement de ce que je donne mon
concours ;\ son gouvernement. Affirmation constante: 11 n'y
a rien de ehangé.
Une anecdote : Kogllniceanu est le premier roumain que
j'ai connu. Un jour. chez mon grand-père, on nous dit que nous
allons diner avec un Roumain. Un Houmain? Qu'est ce que

www.dacoromanica.ro
318 NOTE POLITICE 1914

noi copii, de el !.. Nu puteam sh bänuesc atunei efil


de inteligent i ca de instruit era.
La esire, colonelul Paul Angelescu cautti sä-mi de-
monstreze pe hartd cá situatia Rusilor este admirabilä,
cä au restabilit un front de liätaie drept si bine caleulat,
cä. Germania este in rea posturà, dar eh', noi trebue
asteptdm si mai ales sa nu admitem ca term de luptd,
decdt in Transilvania platoul de sus al Tisei!
Octombre. Bussche imi aduce mai multe täeturi
din gazete i imi spune cä articolul semnat de Perm°,
In «Universul» de ieri, eu o multime de detalii false cari
au supärat grozav pe BrAtianu, este furnizat de Alex.
Qonstantinescu. A regäsit in el o frazä pe care Costi-
neseu a spus-o textual lui Bussehe ! (aeum.inteleg alu-
zia Regelui pentru oamenii cari au fiecare politica lor
externä !).
Imi mai povesteste un fapt foarte curios. Privitor
la medieamente de cumpärat, chpitanul Coandii (un fost
marinar, fost subprefect takist), a cdutat sä convingä
cela représentait! Arrive un gros monsieur A lunettes, par
une terrible chaleur, portant un frac, un pantalon de nan.-
kin, un gilet de même et un gros chapeau de paille. Ce que
nous avons ri entre enfants ! Je ne pouvais me douter alors
combien il était intelligent et instruit.
En sortant, le Colonel Paul Angelescu veut me dé-
montrer sur la carte que la situation des Russes est admi-
rable, qu'ils out Mali un front de bataille droit et bien
calculé, que l'Allemagne est en mauvaise posture , rnais
que nous devons attendre et surtout n'admettre comme ter-
rain de lutte, que, en Transylvanie, le plateau de la Theiss
supérieure. (la nous a réussi! !
10 23 oetobre. Bussche. Il m'apporte différentes coupures
et me dit que l'article signé Fermo dans l'«Universul» d'hier
avec force détails faux et qui a fait du mauvais sang A
Bratiano, est fourni par A. Constantinescu et il s'y trouvs.
une phrase que Costinescu lui a dite à lui-même, Bussche !
Combien je comprends l'allusion du Roi aux homm.s
qui ont chacun leur politique étrangère!
11 me raconte aussi un fait bien curieux. A propos de
médicaments à acheter, le capitaine Coanda (un ex-marin,
ex sous-préfet takiste) a cherché à convaincre le cousulat

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 319

Consulatul german ca erau patru milioane de cumpärä-


turi de fäcut, dar cà cloud milioane erau de impärtit,
drept comision. I-am spus cà nu poate fi deck o cursä
pentru un santaj.
Argetoianu má vesteste cä, suntem in ajunul unei
spärturi in partid. &A Filipescu era pe punctul de a face
un partid cu Take. Motivele lui : 1) Atitudinea gazetelor
mele. 2) N'am raportat fidel Regelui ceea-ce eram insär-
cinat sä,-i spui. 3) Prea menajez pe Brätianu.
11 Octombre. Comitet. Se anuntase cä,' o sä, se facA
gol imprejurul meu. Toti au venit. A trebuit sA refac is-
toricul convorbirilor mele (urmarea sedintelor noastre)
Cu Regele Carol, pentru a ataca eu pe acei ce se tem
de infidelitatea memoriei mele sau eh' atitudinea mea ar
fi dubioasä. Pe urniä, am povestit intrevederea mea cu
Regele Ferdinand, insiständ asupra acestei fraze : «nu
este nimica schimbat».
In timpul discutiei, Filipescu a afirmat cei se sem-
'lase cu Rusia; deci nu se Thai poate primi nimic de la
Germania, nici munitii, nici medicamente : «nu mai pri-
mesci nimic de la ei, nu le mai dau nimic».Lahovary o-
d'Allemagne qu'il y avait 4 million d'achats à faire, mais
que 2 millions étaient à partager comme commission. Je
lui ai (lit que ce ne pouvait étre que l'amorce d'un chantage.
Argetoianu m'avertit qu'on est à la veille d'une rup-
ture dans le parti; que Filipeseu était sur le point de con-
clure un pacte avec Take. Ses griefs: 1) L'attitude de nos
journaux; 2) Je n'ai pas rapporté fidèlement au Roi ce que
j'ai été chargé de lui dire; 3) Je protège trop Bratianu.
Samedi, 11 octobre, Comité, On avait annoncé qu'on
allait faire le vide autour de mol. Tous sont venus. J'ai du
refaire historique de toutes mes conversations, suite de
nos séances, avec le Roi Carol, pour charger, moi, ceux
qui craignent que ma mémoire est infidèle ou mon attitude
sujette h. caution. Puis j'ai relaté mon entretien avec le
Roi Ferdinand, insistant sur sa phrase <il n'y a rien de
changé»!
Dans la discussion, Filipescu a affirnié qu'on avait signÒ
avec la Russie, done on ne pent plus rien accepter de
l'Allemagne, ni munitions ni médicaments : «je n'acc,epte
rien d'eux, je ne leur donne plus rien».
Lahovary objecte que les traités sont secrets et qu'on

www.dacoromanica.ro
320 NOTE POLITICE 1914

biecteazA CA tratatele sunt secrete si c6", se comit indiscre-


tii fatà de Filipescu cAci, cunoscându-i temperamentul.
se face dinadins ca shi le divulge. Oliinescu : Partidul
Conservator nu poate merge decht in o singurà directie.
Guvernul sà trateze in acest sens, &Ad altmintrelea nu o
s'a" mai aibh sprijinul nostru. Dac5, armata nu este gata,
cum era gata la epoca Consiliului de Coroand 7
Vlddescu, mai cuminte, nu cere nici o comunicare
Dac6 s'a semnat ceva cu Rusia, nu s'a fälcut cleat cu
consimtámântul sefului nostru si este nedrept sä se spue
c;a" totul a fost fAcut de Briltianu. Tot restul convorbi-
rii färà insemnAtate si ne-am despilrtit inteo atmosferà
bun A.
Am vorbit in urmA cu Greceanu, care blameag ati-
tudinea lui Filipescu, care vrea s'a" ne readucA la Take
Ionescu. In «Evenimentul» de a doua zi, a avut de altmin-
trelea o esire violentd, reamintind discursul lui Fili-
pescu cu «Sloim cu aere de Cezar».
12 Octombre. LungA intrevedere cu Illaiorescu.
Este foarte misator, greu atins : boalg de cord pe care o
suport6 cu stoicism. Nu e blând cu unii contimporani.
oTake : Canalie ! Filipescu : canalie; dar canalie
fait des indiscretions it Filipescu pour qu'il les divulgue,
connaissant son temperament. Olanescu: le parti con-
servateur ne peut aller que dans une direction. Que le gou-
vernement traite dans ce sens, autrement il n'a plus notre
appui. Si l'armée n'est pas préle, pourquoi l'était-elle lors
du Conseil de Couronnel
Vladescu, plus sage, ne demande aucune communication.
Si on a signé avec la Russie quelque chose, on ne l'a fait
qu'avec le consentement de notre chef et il est injuste de
dire que c'est Bratianu qui a tout fait.
Le reste verbiage et on s'est séparé dans une bonne at-
mosphère. Causé ensuite avec Grecianu qui blâme l'attitude
de Filipescu, voulant nous ramener it Take Ionescu. (Son
«Evenimentul» du lendemain a d'ailleurs eu une pointe vi-
goureuse en rappelant le discours de Filipeseu avec. «Sloim
aux allures de Cesar»).
Dimanche, 12 octobre. Longue entretien avec Maio-
rescu. Il est toy chant et très touché aussi: maladie de coeur
qu'il prend stoiquement Il range ses papiers. Pas tendre
pour certains contemporains.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 321

§i Carp (7) dad a putut face ce s'a facut la Olanescu>.


Imi povesteste cum, cu Regele Carol, a pregatit prese-
dentia mea : «sa fie la directie un om cum se cade». A
gasit bund solutiunea de a prepara pe George Stirbey.
In trecut, cata vreme a trebuit, catä rabdare ca.Re-
gele Carol sa-i vada cu ochi mai blanzi. Fusese doi ani
In sir amicul foarte inteligentei D-nä, X. Dansa n'a ertat
niciodata recashitoria lui Maiorescu i l'a ponegrit mereu
pe langa, Rege.
13 Octombre. Çolonelul Rudeanu vine din Germa-
nia. Stie cà toatà lumea acolo se asteapta la un rAzboi
de cel putin inca un an. Este si el convins de izbanda
finala. In Franta, «coup nul»; pe Rusi insa îi vor topi.
In Germania abia stie lumea ce atitudine ciudata avem.
La Viena, ministrul de razboi Krobatin l'a intrebat pe
fata dad armele l munitiile ce ei ne-au dat, ne vor servi
contra lor !
Un capitan si un inginer dela C. F. R. au fost in
Rusia spre a cerceta ceeace el Rudeanu stia anai inainte,
dad, uzinele de acolo ne pot fabrica arme si munitii.
Niel una nu ne poate face, neaviind utilaj pe calibrul nos-
tru, i niel nu vor, pentru di a lucra pe douà calibre, ar
fi o micsorare cu mare procent a productiei lor. Alta
sursa de alimentare nu avem decat Germania si Austria.
Se va cerceta in America. Un mit fabricile lor nu sunt
montate pe piciorul necesar ; i cat timpl ar trebui pen-
tru noi ?
«Nu avem munitii pentru un razboi care ar trece
de trei luni, trei luni i jumatate. Un tun trage 200 lovi-
turi pe zi ; cu bafälii de 6, 7 zile cum sunt astAzi, se duce

11 me retrace comment, avec le Roi Carol, il a prépar6


ma présidence, «s6 fie la directie un om cum se cade».
Trouvé bonne ma solution de préparer Georzes Stirbey.
Dans le passé, combien il avait fallu de circonstances
pour que le lioi Carol le vit d'un oeil meiReur. 11 avait
deux ans l'amant de la très intelligente M-me K. II s'est
retenu lorsque le Roi eut jeté dévolu sur elle. Elle n'a jamais
parclouné le remai iage de Maiorescu et ra constamment des-
servi.

www.dacoromanica.ro
322 NOTE POLITICE 1914

de °data' tot ce avem de tun : 1200 obuze !. Putem fabrica


200.000 cartuse pe zi, ceeace nu face un cartu§ de pu§c6.
Avem astAzi abia 820 cartuse de pusa Germania
ne-a dat acura 90.000 proectile de tun». Colonelul Ru-
deanu este categoric contra rAzboiului alkuri de Rusia.
14 Octombre. D-1 George Spies, capul exploatä-
rilor de carbuni din Donetz, german, dar nAscut la Mos-
cova. Inteligent si interesant. Francezii nu vor fi in-
vinsi, dar Rusii de sigur. Calitatea ofiterului rus rea,
afarà de cei din garclà §i cativa din regimentele de ca-
valerie. In societate, nu sunt primiti ofitern de infante-
rie ca in alte tári, nici subofiterii, cari sunt de aceiasi
treapt6 social. Anul trecut, Tarul a vrut sá treacA in re-
vistà flota mArei Negre; vasele ins6 n'au putut esi din
port din lipsà de cArbuni. Diplomatia germanä sub ro-
lul ei ! N'a §tiut ce reforme se operau in armata ruseasa,
si guvernul n'a fost informat &A Rusia isi incepuse mo-
bilizarea incA din prinfávara trecufg.
18 Octombre. In seara de 16, la club, s'a aflat dela
Poklevsky eh flota turceascg atacase in Marea NeagrA
iar n ziva de 17 s'a rAspandit stirea cA Giers isi ceruse
pasapoartele

Mardi, 14 octobre. Mr. Georges Spies, it la téte des


charbonnages du Donets, est allemand mais natif de Mos-
con. Intelligent et intéressant. On ne battra pas les Fran-
çais, mais sfirement les Russes. Mauvaise qualité des offi-
ciers russes, sauf la garde et quelques régiments de cava-
lene. Dans la société on ne reçoit pas les officiers in-
fanterie, comme ailleurs on n'y admet pas les sergents:
méme niveau. L'an dernier le Tzar ayant voulu passer la
revue de la flotte de la mer Noire, les bateaux n'ont pu
sortir faute de charbon. La diplomatie allemande au des-
sous de son réle: elle n'a pas su quelles réformes s'ope-
raient dans l'armée russe et le gouvernement n'a pas été
informé que la Russie avait commencé, ce printemps déjà,
sa mobilisation.
Samedi, 18 octobre. Le 16 au soir, au Club, on apprenct
par Poklewsky que la flotte turque a attaqué dans la mer
Noire, et le 17 s'est répandu la nouvelle que Giers avait
demaulé ses passeports.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 323

Bussche mi-a adus o notità asupra presupusei o-


rigine a conflictului : «Intalnirea in Marea Neagra fost
provocatà, dupà stirile primite din Berlin, de flota ru-
seaseä care a voit sà." impiedice escadra turceascä sa iarA
din Bosfor, fapt pe care «Tribuna» Il anunta de la Roma
la 26 Octombre (deci patruzeci si opt ore inainte). Se
pare ca. Franta vrea sà pretinda la Bucuresti, din cauza
incidentului turco-rus, o deciziune pentru sau contra
Triplei-Intelegeri». Aceastà intrare provoaca i partici-
parea Persiei ckeia acum in urma.. Rusia i-a trimis o
notil mai aspra ca aceia a Austriei catre Sarbi. Crede
ca obiectul este : Egiptul si petrolurile din Chat-el-arab,
platite 2 milioane de lire de Anglia. Ceca ce ar fi o
stanjenire mare pentru flota ei».
Am exprimat parerea ch. intrarea Bulgariei, ata-
cand Serbia, ar fi pentru noi o mare dificultate.El nu
spune nimic (am inteles ea nu vrea sa se angajeze), dar
imi comunica cd este si pkerea lui Beldiman. Nu
stie nimic de nAcelurile imputate Austriacilor in Buco-
vina, dar primarul din Cernauti, un roman, vrea sa vie
sà faca o conferinfa' la noi.

Busche m'a apporté une notice sur l'origine sup-


Posée du conflit: «La rocontre dans la mer Noir a été
provoquée, d'après les nouvelles regues it Berlin, par la
flotte russe qui a voulu empécher la sortie de rescadre
turque du Bosphore, ce que la «Tribuna annongait déjà a
Rome la 26 octobre. (Done 48 h. d'avance. Note à moi). Il pa-
rait aue la France veut exiger à Bucarest, it cause de l'in-
cident turco-russe, une déeision pour ou contre la Triple-
Entente».
Cette entrée provoquera aussi la participation de la
Perse, à qui tout récemment la Russie a envoyé une note
pire que celle de l'Autriche it la Serbie. Pense deux objec-
tifs: l'Egypte et les pétroles du Chat-el-Arab payés 2 mil-
lions livres par l'Angleterre, ce qui sera grosse One pour
cette flotte.
Ai exprimé avis que l'entrée de la ulgarie, attaquant
la Serbie, serait pour nous une très gTosse difficulté. Lut
ne dit rien (compris qu'il ne veut pas s'engager), mais me
communique que c'est aussi l'avis de Beldimano.
Ne sait rien des massacres imputés aux Autrichiens en

www.dacoromanica.ro
324 VOTE POLITICE 1914

In Franta, Germanii au 'Mare sperantal de sparge


frontul dealungul malului mArei, pentru a inconjura a-
ripa stângäl frantuzeascg: Mari forte acolo. A comunicat
Regelui stirea despre aceste succese pregaite, adusä de
un curier de cabinet.
Dissescu s'a vândut Directorului unei institutii de
credit, pe eare nu-1 poate numi i cAruia Dissescu se ofe-
rise pentru o consultatie juridical. Directorul i-a obiec-
tat ca, aceasta era imposibil din momentul ce ansul
seria mereu in contra Germaniei. Ce are aface ! a fost
raspunsul ,si Dissescu si-a avut consultatia...
Nota,. Branisteanu mi-a spus ca," faptul era exact si
ea Pierre Solomon Meuse afacerea. BrAnisteanu adaogg:
este in stare sal reinceapa, caci onorariile au fost mode-
rate !
20 Octombre. Czernin : Un comunicat desmintind
atrocifátile imputate Austriacilor in Bucovina, filed re-
zultat, dei gazetele nu l'au reprodus. (Primarul din Cer-
romhn. este aci ; va vedea pe oamenii politici si
va cauta sal fie interviewat). Tisza preparal concesiuni
Bucovine, mais le Maire de Czernovitz, un roumain, veu
venir faire une conférence chez nous.
En France grand espoir de percer le long du littoral
de la mer, pour tourner l'aile gauche frangaise. Grandes
forces la bas. Nouvelle de succès escompté communiqué au
Rol seulement; il y a eu un courrier de cabinet en route
pour Constantinople qui l'a apportée. Dissescu s'est
vendu. Le Directeur d'un institut de crédit, dont il ne peut
dire le nom et à qui Dissescu s'était offert pour une con-
sultation juridique, lui objecte que c'était impossible du
moment qu'il écrivait constamment contre les Allemands.
Qu'à cela ne tiennel lui fut-il répondu et Dissescu a
eu sa consultation.
Note. Branisteanu m'a dit que le fait était exact et que
le Dr. Pierre Solomon avait fait l'af faire. Branisteanu
ajoute: Il est capable de recommencer, les émoluments ayant
été modérés!
Lundi, 20 octobre. Czernin. Un communiqué démen-
taut les atrocités imputées aux Autrichiens en Bucovine,
sans résultat, les journaux ne l'ayant pas reproduit. Le
Maire de Czernovitz, un roumain, est ici; il verra les hom-
mes politiques et cherchera A. se faire interviewer. Tisza

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 325

pentru români, dar se teme (Czernin) ea nu vor fi su-


ficiente; situatia internä, foarte delicath pentru el. Dach
asi putea s mA due .sh-1 vhd la Budapesta, de sig,ur
cáasi smulge ceva mai mult ! (Am refuzat sh, mh anga-
jez pe aceastd cale).TAnhrul Than Sturdza i-a scris
scrisoare de injurii; a cerut guvernului lui autoriza-
tia de a se bate, insh i-a fost refuzatA. A avizat guver-
nul. Dach scrisoarea va fi publicath, nu se va pliinge
justitiei, dar cere ca gazetele noastre sh-1 apere. Am
revenit la leit-motivul meu; cerAnd, din nou acordarea
drepturilor
Am primit pe E. Susermann, corespondent sef al
ziarului «Lokal-Anzeigero din Berlin (oficios). Cyede ch
Bulgarii nu se vor mica. Bussche i-a spus ch in cAlh-
toriile lui in Argentina si in toate celelalte thri ce a cu-
treerat, multe feluri de oameni a vAzut, dar nici (KWh
nimic asemAnat ca Take Ionescu si Disseset.
Am vhzut pe Roesler, director ,a1 soc. Vega, Con-
cordia, Credit petrolifer : Guvernul a acordat 22 vagoa-
ne benzoling pentru 22 vagoane munitii; in curlind al
doilea schimb de aceiasi cantitate; dar nu se mai poate

prépare des concessions pour les Roumains, mais il mint


que ce ne soit pas assez. Situation intérieure très delicate
pour lui. Si je pouvais aller le voir à Budapest, il est sfir
que j'arracherai quelque chose de plus! (Refuse de m'en-
gager dans cette voie). Le jeune Jean Stourdza lui a
écrit une lettre d'injures; il a demandé it son gouverne-
ment l'autorisation de se battre, qui lui a été refusée. 11 a
saisi le gouvernement. Si la lettre venait a étre publiée,
il ne portera pas plainte, mais il demande à ce que nos
journaux le défendent.
Je suis reveal' sur mon leit-motiv de l'octroi de areits
aux Roumains.
Reçu E. Susermann, chef-correspondant du cLokal-
Anzeiger, de Berlin (officieux). Il croit que les Bulgares ne
nougeront pas, Bussche lui a dit qu'en Argentine et dans ses
voyages il a vu bien de types doutux, rnals jamais rien de
répugnant autant que Take Ionescu et Dissescu.
Vu Roesler, Directour de la Vega, Concordia, Credit
Petrolifere. Le gouvernement a acoordé 22 wagons de benzo-
line contre 22 wagons de munitions ; bientôt second échange

www.dacoromanica.ro
326 NOTE POLITICE 1914

merge asa si va opri fabricatia. Toate rezervoarele sunt


pline,.benzina se evaporeaz i perderile sunt prea mari.
(Nazarie imi spusese acelasi lucru). Piedicele lui Cos-
tinescu n'au nici un sens sau... au prea mult sens. Roes-
ler imi spune &A, pentru automobilele militare, au tot ce
le trebue încä pentru un an de zile i eh' nu Germania
are sä sufere. De altminteri, pentru locomotiunea In o-
rase, au produse noi. Vagoanele de munitii pentru Tur-
via au fost oprite contra vointei lui Brätianu, ele au re-
luat drumul spre Austria.
Marius Teodorian, privitor la Anglia, imi spune
cä" Brätianu, care are te/egramele de pe atunci, dar al
cgror cifrä, e perdutk poate confirma cà dupà San-Ste-
fano, Carada a fost insäreinat sA trateze cu Anglia ca
sA ne intoarcem in contra Rusiei si cä era lucru hotärat
In principiu; &And Anglia a putut cumpAra Cipru dela
Turci (Iunie 1878), ea ne-a päräsit. Am fost siliti atunci
sA primim conditiile Rusilor. El tine ca autentice spu-
sele lui dela Carada. (Maiorescu mi-a povestit de atunci,

de Lame nombre. Mais on ne peut aller comme cela et ils


arrkeront toute la fabrication. Tous les reservoirs sont
pleins et puis la benzine s'evapore et les pertes sont trop
grandes. Nazarie niavait dit la même chose dans le train
de Ploeti, jeudi dernier. Les entraves de Costinescu n'ont
pas le sens commun ou... trop de sens. Roesler me dit que
pour les autos militaires on a tout ce qu'il faut pour un an
encore, et que ce n'est pas l'Allemagne qui souffrira. D'ail-
leurs, pour la locomotion des vines on a des produits nou-
veaux. Les wagons de munitions pour la Turquie, dont le
passage a été arrêté contre le gré de Bratiano, ont repris
le chemin de l'Autriche.
Marius Theodorian. Apropos de l'Angleterre me dit
que Bratianu, qui a les télégramznes chiffrés de l'époque,
mais dont le chiffre est égaré, peut confirmer qu'après San-
Stefano, Carada a été charge de traiter avec Angleterre pour
se retourner contre la Russie et que c'était chose en prin-
cipe conclue lorsque l'Angleterre ayant pu acheter (Juin
Chypre de la Turquie, nous a abaadonnés. Nous avons
du alors subir les conditions russes. Il tient pour véridique
récit de Carada. (Maiorescu m'a raconté depuis, que

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 327

eä Witte incurajase pe BrAtianu sä reziste 'Ana in mo-


mentul când Anglia a putut lua Cipru).
Regina Elisab eta pleac5, maine cu Prineipesa E-
lisabeta, la Curtea de Arges. Am scris astäzi de dimi-
neatä si am fost primit astä-searä la 71/2. La srarsitul
audientei mele, radioasä aparitie a Reginei Maria eu
fiica sa. Câte-si trele släbite, obosite; Regina Maria
splendidá, in doliu; tot asa simplä i prietenoasä ea in
trecut.
Despre rezultatul intretinerei mele eu Regele : «Re-
gele e bucuros cá v'a gäsit tot asa de hothrät ea si in
trecut. Este de,siluzionat In ce priveste pe Take, dar de-
eeptia lui cea mai mare a fost Costineseu. Nu se putea
dumeri i cAuta motivele actiunei lui». Am inteles cä
Regina Elisabeta primea ea verosimile motivele cele
mai rele; dar Regele Carol le primea oare si el 7 Regele
Ferdinand, foarte concentrat, nu vorbeste; nimeni nu
ja eunostintä de telegrame afarà de el.
Giers a sosit astä-noapte cu toatä ambasada lui
de la Qonstantinopol. Primul lui interview nu eautä
debe sa separe actiunea flotei turcesti de actiunea gu-
vernului. A venit sá má vadà tocmai in momentul &And
White avait encouragé Bratianu à resister jusq'au moment
où l'Angleterre a pu prendre Chypre!).
Lundi, 20 octoore. La reine Elisabeth part demain
avec la Princesse Elisabeth pour Curtea-de-Arges. J'ai écrit
ce matin et j'ai été recu it 734 h. A la fin de mon audience,
radieuse apparition de la Reine Marie et de sa fille. Les
trois amaigries, lasses ; la Reine Marie magnifique en
deuil ; aussi simple et amicale que par le passé.
Echos de mon entretien avec le Roi : le Roi est heureux
de vous avoir retrouvé aussi ferme que par le passé. Sur
Take: kilos de la désillusion du Roi Carol, mais <<sa grande
déception a été Costinescu». Il n'en revenait pas. A la re
cherche des mobiles, j'ai compris que la Reine Elisabeth ao-
ceptait comme vraisembable les pires : le Roi Carol les ac-
ceptait-il aussi
Le Roi Ferdinand très concentré ; ne parle pas ; les dé-
péches, on n'en prend pas connaissance en dehors de lui.
Giers arrivé oette nuit avec toute son ambassade de
Constantinople. Son premier interview ne cherche pas du
tout à séparer l'action de la flotte turque de l'action du

www.dacoromanica.ro
328:. NOTE POLITICE 1924

plecam la palat Am luat intalnire pentru Mercuri di-


mineata.
21 Octombre. Bussche tine säm vesteascä prin
scrisoare speciald, cg, ambasadorii Italiei la Viena si Ber-
lin au tinut sa declare cä, cu toatä, interventia Turciei,
Italia va rämäne neuträ si tine sä, continue relatiile ei
amicale.
La 54 väzut pe Brittianu. Aranjamentul lui cu
Rusia : Declaratia ruseascA, despre care a dat act de
primire, cg Rusia ne recunoaste dreptul sei ocupcim
rile locuite "in majoritate de Romani in Austro-Un gana
si cci dà garanpia ei «diplomaticciz pentru integritatea
teritoriului nostru. Pentru dânsul i pentru a salva
toate alternativele, nu trebue sä cunosc aceastä invoialà,
iar Regele nu o cunoaste (?).
Asupra garantiei, este o scrisoare. Poklevsky dorise
sá defineasca bine cá aceastä, garantie nu implica un
concurs armat, ceeace a si fost recunoscut,
România se obliga sä nu mai lase sä treacä, i sä nu
mai furnizeze oarecare lucruri, ceeace a fost refuzat.
Scrisoarea a zäbovit 48 ore inainte de a se reintoarce in

guuvernement. Est venu me voir juste lorsque je sortais


pour me rendre au Palais. Rendez-vous Mercredi matin.
Mardi, 21 octobre. De Busche tient it me communi-
/i;quer par lettre spéciale que les ambassadeurs d'Italie
Wien et Berlin on tenu à declarer que malgré l'interven-
tion turque, l'Italie restait neutre et tenait à coeur de con-
tinuer son amitié.
534 h. vu Bratianu. Son arrangement avec la Russie :
declaration russe, dont il a donné acte, que la Russie nous
reconnait le droit d'occuper les pays habités en majorité par
Roumains en Autriche-Hongrie et nous donne sa garantie
«diplomatique» de l'intégrité de notre territoire actuel. Pour
lui et pour sauver toutes les alternatives, je ne connais pas
cet arrangement et le Roi l'ignore (1).
Sur la garantie, il y a une /ettre. Poklewsky avait voulu
bien définir que cette garantie n'impliquait pas un concours
armé, ce qui fut reconnu, et que la Roumanie s'enga-
geait à ne plus laisser passer ou à ne plus fournir cer-
taines choses, ce qui fut refusé. La lettre est restée 48
heures avant de revenir dans la forme concédée par Bru-
t ianu.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 329

forma concedatg, de BrAtianu. Trebue adgogat cg in


toate conversatiile lui cu Poklevsky si acum cu Giers,
la toate propunerile de a retroceda, Bulgariei o parte
din ceeace-i luasem, a tAiat-o scurt : Aceasta este o gra-
nitg indispensabill Se poate trgi fgrg Transilvania; fArä
Dobrogea finsg nu! FIggduiala, de mici restituiri terito-
riale oarecari, ar face sg nascg la Bulgari sperante ne-
realizabile.
Asupra Bucovinei, consulul G-eorgescu, care i-a pg-
rut a fi partial «Je suis d'ailleurs desservi un. peu par-
tout>. Au fost executati oameni cari au pactizat cu
Rush, dar nu crede cg e vorba de un sistem de
cruzimi. Preocupat de agitatiile cari se organizeazg
«Mai mult mg tem de cei dinguntru, deekt de acei de
dincolo de granith».
Giers i-a vorbit de o intelegere sarbo-greco-bulgard:
Blocul. (Aeeiasi tezg sustinutg de Giers lui Lahovary,
si in vederile lui Lahovary). BrAtianu refuzg de a face
once propunere Bulgariei, pe care nu poate sg contze,
.este treaba celor trei Puteri sg prepare, dacg pot o a-
propiere. Interesele bulgare i se par mai conciliabile cu

Il faut ajouter que dans ses conversations avec Po-


klevsky, et maintenant avec Giers, à toute proposition de
rétrocéder à la Bulgarie une partie de ce qu'on a pris, il a
coupes court- C'est une frontière indispensable. On peut vi-
VIP sans Transylvanie ; non sans Dobrogea.
La promesse de restitution de petits territoires quel-
conques, feraient naitre des espérances bulgares irréalisa-
bles
Sur la Bucovine, le Consul Georgeseu lui a paru par-
tial: «je suis d'ailleurs desservi un peu partout». Il y a eu
des exécutions, évidemment de gens ayant pactises avec les
Russes, mais il ne croit pas it un système de cruautés.
Préoccupé de l'agitation qui s'organise : «J'ai plus peur
de cons de l'intérieur que de ceux du dehors».
Glera lui a parlé d'un arrangement serbo-greco-bulgare:
le bloc. (Même thèse soutenue à Lahovary par Criers et dan:3
les vues de Lahovary). Bratianu décline de faire toute offre
h. la Bulgarie, it qui il ne peut se fier; c'est aux trois puis-
sanees de préparer, si elle puvent, un rapprochement. Les
intérêts bulgares lui semblent plus conciliables avec le
22

www.dacoromanica.ro
330 NOTE POLITICE 1914

gruparea contrarie, care le lasá, mânà liberá asupra Ma-


eedoniei si a Cavalei.
Grádisteanu lucreazá cu oarecari Români din Tran-
silvania, Goga in cap, pentru o acune. Se vorbeste
de o gazetá : «Dar, zio eu, Goga e al d-tale h «Mi-a
scäpat; e in sfinul lui Take Ionescu in momentul de
f atä
Rácealá intre Rudi Catargi i Poklevsky. Se pare
oarecari fonduri incredintate lui Rudi de cáltre Po-
klevsky n'ar fi sosit la destinatia lor. Rugáciunea de a
verifica faptul la Club.
Ii pare ráu cg n'a pus sá, se voteze starea de asediu
cánd am vorbit de ea la Sinaia.
22 Octombre. Giers vine sá mà vazá, pleacá, di-
seará : este «simplu particular si tot ceeace spune are
un caracter personal». Admite ca acest fázboi trebue
sá dea un rezultat ; un rezultat nul ar fi un dezastru
pentru omenirea toatá; deci toate elementele cari pot
s'A-1 determine, trebue sà interviná. Eu : Dar Bulga-
ria T Intelegeti-vg cu dânsa. Usor de spus, dar
sunt convins cá din Iulie are un acord semnat cu Tur-
cia. Stii ce valoreazá, aceste acorduri ! Un altul poate

groupement inverse qui leur laisse libres visées sur Macé-


doine et Cavalla.
Gradisteanu travaille avec certains Roumains de Tran-
sylvanie, Goga en t'Ate,, pour une action ; on cause d'un jour-
nal aussi. «Mais Goga est à vous I». «Il m'a échappé ; il est
dans le giron. de Take Ionescu en ce moment».
Froid entre Rudy Catargi et Poklevsky. 11 semble que
certains fonds confiés A Rudy par Poklevsky ne sont pus
arrivés à leur destination. PriiIre de vérifier au cercle.
Regrette n'avoir pas fait voter loi état siège, quand
nous en avons parlé Sinaia.
Mercredi, 22 octobre. G-iers vient me voir; il part ce
soir ; il est «simple partioulier et ut ce qu'il dit est à titre
personnel». Il admet que eette guerre doit donner un résul-
tat; le coup nul serait désastre pour humanité; donc tous
les éléments qui peuvent le déterminer doivent agir. A cette
invite, moi : Et la Bulgarie Entendez-vous avec elle.
Facile h. dire, mais je suis convaincu que depuis juillet elle
a un accord signé avec la Turquie. Vous savez ce que valent
ces accords! Un autre peut le remplacer: ne pas se faire

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 331

sä-1 inlocuiaseá. Sei nu se faca un munte din acel petic


hdrtie I Ca al doilea rázboi balcanic, ráspund eu,
.§i rädem amândoi. Eu : Nu cred ca guvernul sä se
inereazá in guvernul bulgar, pentru a-i face propuneri,
de cari s'ar servi pe ringá alte puteri. El: Insärci-
nati prieteni sá facá propuneri; prieteni se gäsesc, dar
trebue sä, le dati acest mandat... Räzboiul cu Turcia va
cauza pentru moment pagube economice Rusiei, eAci
Rusia va hotári, cfind va crede de euviinfä, actiunea
militará necesará contra Turciei; dar Rusia sufefä des-
tul de inchidere Dardanelelor. «Credeti-má,
(Foarte grähit, ceva mai surd, Mfg mare grijä, sá má
convingá, declarAnd cá nu-mi cunote opiniile).
Uitasem un detaliu : «Intr'un rázboi ea acesta,
de lung, pentru a intra in actiune ar trebui sä, ai plà-
mâni am spus eu. Giers, intelegfind ime-
diat cá este vorba de munitii, a ráspuns : «ace§ti p15.-
rnâni vi se pot da». «Eroare, zic eu : fabricile dv. n'au
sculele necesare nouà §i nu ne pot aproviziona». Este
totdeauna mijloc de a cäuta mai departe i de pro-

une montagne de ce chiffon de papier! Comme la seconde


guerre balkanique, riposte-je, et l'on rit.
Moi: Je ne pense pas que le gouvernement se fie au gou-
vernement bulgare pour lui faire des propositions avec les-
quelles il battrait monnaie auprès d'autres puissances.Lui:
Chargez des amis de faire des ouvertures; il s'en trouvera,
mats ji faut leur donner ce mandat....
La guerre ave.° la Turquie causera pour le quart d'heu-
re des dommages écunomiques A. la Russie, car la Russiedé-
cidera A. son heure l'action militaire nécéssaire contre Tur-
quie; mais la Russie souffre (MA suffisamment de la ferme-
ture des Dardanelles. «Croyez-moi, fait,es vite», (Très press&
un peu plus sourd, sans grand souci de me convaincre, décla-
rant ne pas connaitre mon opinion) J'oubliais un &tail: dans
une guerre comme celle-ci, de si longue durée, pour entrer
,en action il faudrait avoir un «long souffle», ai-je dit.
Giers, saissisant de suite gull s'agit de nos munitions, a
riposté: «Ce souffle on peut vous le donner». Erreur.
dis-je, vos fabriques n'ont pas notre utillage et ne peuvent
nous aprovisionner. fl y a toujours moyen de chercher
plus loin et de se procurer le nécéssaire... Facile it dire,
-pensai-je, en moi même.

www.dacoromanica.ro
332 NOTE POLITICE-- 1914

cura n.ecesarul... Usor de zis, gandii in mine insumi.


qoncluzie : Intrati, vom vedea in urn&
Beldiman plead, nAine la Berlin. Convins
mergem la criza pe care ne-o preparà ctriumviratul
Costinescu-Take-Filipescu. Costinescu a tratat direct
cu Sefa-Bey i &And a fost vorba sä. se serie ceva,
indice 16murit slàbiciunea conceptiunei omului de afa-
ceri care vrea sà joace rol de om de stat.
Czernin : Peste doug sau trei zile va fi ceva
pentru Romani. Nu stiu dach" va fi suficient; nu cunos
detaliile.
totul s'a evaporat. Imi povesteste acest 1ucru. ca sh-mi
24 Oetombre. Agitatiile reincep. Mille in gazetele.
lui, fratii Sturza, Giani cu o placara, convoad,
tenii» sà manifesteze in numele lui Nicu Filipescu
Poenaru-Bordea, Anghel Atanasiu, Färtatescu. Ant
chemat pe Poenaru i Nicu Lahovary ca fac atenti.
Prefectul de politie a venit sà mà intrebe ce doresc sä"
facg : ii pun casa mea la dispozitie daca' are nevoe de.
ea, dar eu personal n'am nevoe de protectie.
statuia lui Mihai Viteazul. Agentii de propagandà

on verra ensuite.
Conclusion: Marchez.
Beldiman de Berlin part demain. Convainuu que-
nous marchons A une crise que nous prépare «le triumvi-
rat Costinescu-Take-Filipeseur.
Costinescu. a traité direeteraent avec Séf a-Bey et quancr
il s'est agi de mettre quelquo chose par écrit, tout s'est
evaporé. Il me donne ce trait pour bien indiquer la faibles-
se de conception de l'homme d'affaires voulant jouer de
l'homme d'Etat.
Czernin: Dans deux ou trois jours il y aura quelque
chose pour les Roumains. Je me sais pas si s'est suffisant;
je n'en connais pas les détalls. (6 h. soir chez lui).
Vendredi, 24 octobre. Les agitations recommencent.
Mille dans les journaux, les Stourdza, Gianni, avec un
placard convoquent des eitoyens» à manifester au nom de-
je mots ma maison à sa disposition, s'il en a besoin, mais
je n'ai besoin d'ancune protection.
Nicu Filipescu a la statue de Mihai-Bravul. Agents qui
trempent dans la propagande: Poenarn-Bordea, Anghel Ata-
nasiu, Barbatescu. J'ai fait venir Poenaru, Nicu La-
hovary, pour attirer leur attention. Le préfet de poli-
ce est venu me demander ce que je ,souhaitais qu'il fit :

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 333

De Bussche : Radeff i-a raportat conversatia sa


cu Bratianu, care s'ar rezuma in aceste puncte : 1) Bra"-
tianu retrage declaratia lui anterioarA, ea' Romania ar
fi indiferentà unei agresiuni a Bulgariei in contra Sar-
'Wei. 2) El fiind ministru, Romania n,u va ataca Austria.
Bussche ma' intreabg, daeci este adevArat ea' s'a is-
eàlit tratat ceva cu Rusia, ineá, pe cand tfaia Regele
Declar ea nu stiu nimic, afar% de ce se vorbise
vara trecutá la Petersburg despre o combinatie de neu-
tralitate, i ea la moartea Regelui nimic nu fusese ho-
-tärAt Ca sef al- opozitiei nu vreau sà intreb, ca BA-mi
rezer-v libertatea mea de actiune
Am dejunat cu Miu Cantacuzino i Brâncoveanu
pentru a vorbi politicà. Cantacuzino : eterna lui cerere
de a face cu once pret un guvern national pentru a con-
-trola pe BrAtianu, i tonul gazetelor mele care trkleazg
.dorinta mea de a vedea Germania invingAtoare.
Brâncoveanu cere §i ansul mai multà neutralitate din
parte-mi, ca sà aducem lin partid o unire care ar izola
pe Filipescu. Lungä, conversatie mai mult amicalà.

De Bussche: Radeff lui a rapporté sa conversation avec


-Bratianu., qui se résumerait en deux points : 1. Bratia-
no retire sa déclaration antérieure que la Roumanie
resterait indifférente à une agréssion de la Bulgarie
contre la Serbie. 2. Lui étant Ministre, la Roumanie n'atta-
,quera pas l'Autriche. Bussche me demande s'il est vrai
qu'on ait signé ou traité quelque chose avec la Russie, en-
core du vivant du Rol Carol. Je déolare ne rien savoir
.si ce n'est qu'on avait causé cet été à Petersbourg sur une
-combinaison de neutralité et que it la mort du Roi rien
conclu. Comme chef de l'opposition je ne veux pas
interroger pour réserver ma liberté d'action ultérieure.
Déjeuner avec Michel Cantacuzène et Brancovan
pour causer politique. Cantacuzène: son eternelle demande
de faire a tout prix un gouvernement national pour con-
trôler Bratianu, et le ton de mes journaux qui trahit mon
désir de voir triompher l'Allemagne. Brancovan demande
a ussi plus de neutralité afin d'amener dans le parti une
-union Cali isolerait Filipescu. Longue conversation plutôt
amicale.
www.dacoromanica.ro
134 NOTE POLITICE 1914

Dr. Dinu Brátianu. Raporteazá cá Dr. Romalo,


fata lui Teohari si Toma Ionescu, a spus cá. Regina Ma-
ria se schimbá la fatá gratie vizitelor frecuente ale lui
Seculici si ale lui Petersen (I !). Si vorbeste asa un ono
din intimitatea Curtei ! !... In contrazicere cu aceastá
informatie, Kiriacescu mi-aduce la cunostintá cá,
ordinul Regelui si la cererea Reginei, i se vor trimite Ei
copie de pe telegrame, i &a'. Regina ar fi fost bucuroasá
sà citeascä, cá s'a inceput bombardarea Dardanelelor.
Iatä douá contributii la anecdotá, pe cát de precise pe
atát de bizare.
Manifestatia lui Nicu Filipescu a fost
reascä. Cinci, sase sute de tineri condusi de bátranuf
Cocea si altii. Dupá ce a conferit cu Fleva i Cos--
tinescu (raport al lui Milicescu, care era prezent la Fle-
va)., Filipescu s'a intors acasá la dansul pentru a vorbi
gmultimii» : vrea sä," se batä numai decat i sá nu mal
amâne trei ani de zile solutia Transilvaniei. (Vericeamr
îmi raporteazá, cá deunázi el a condus pe Filipescu la
Take Ionescu i Nenitescu i cá era de fatá cánd colone-
lul Lupescu Ii spunea cà trebue sá intárzie ora intrárei
Inrázboi ! !).
Dinu Bratianu: Le Dr. Romalo devant Theohari et
Thoma Ionescu a répété que la Reine Marie tournait casa-
que grâce aux visites fréquentes de Sekuliei et de Peter-
sen OO. Et c'est un familier de la Cour qui parle ainsi. --
En contradiction avec ce renseignement, Kiriacescu m'ap-
prend que, par ordre du Rol, sur la demande de la Reine,.
on lui envoie aussi it elle copie des depêches et que la!
Reine a été joyeuse de lire la nouvelle qu'on avait com-
meneé le bombardement des Dardanelles. Voilà deux contri-
butions à raneedote, aussi précises que bizarres.
La manifestation Filipescu. La manifestation fut
enfantine. 5 à 600 jeunes gens, conduits par le vieux Cocea
et Mircea Lecea. Catina, Casimir, Mingopol, les gens de-
Mendonide.
Après avoir conféré avec Fleva et Costinescu (rapport
de Melicescu, présent chez Fleva), Filipescu est rentré chem
lui pour haranguer: il veut se battre de suite et ne plus
remettre à 3 ans la solution de la Transylvanie.
(Vericeanu me rapporte que rautre jour c'est
-qui l'a conduit chez Take Ionescu et Nenitescu; qu'il était
présent quand le Colonel Lupescu lui disait qu'il faut re-
tarder l'heure d'entrer en guerre!!).
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 335

Vineri, 24 Octombre. Comitet, provocat de cere-


rea de interpelare a lui I. Gradigteanu. Grcid4teanu :
Politica lui Brgtianu corespunde din ce in ce mai putin
dorintei Wei. Nu discut dacg azi trebuie sä intram in
razboi, dar guvernul nu ja nici o indrumare spre egirea
din neutralitate. Aga, se da pagapoarte ofiterilor de re-
zerva gi se desconcentreazg trupele. Romania desarma-
fa' poate fi ori cand paralizatg in concentrarea corpurilor
I 0. IV. Presa guvernului exagereaza importanta Tur-
ciei gi descurajeaza publicul. Guvernul ne face gi pe
noi pgrta.gi, cum a fost cu un articol al (-(Viitorului» !
Eu : Nu este tocmai aga articolul «Viitorului» ! _
Grekli$teanu : Ziarele «La Politique» gi «Inainte» in-
dreptatesc pe guvern sg ne declare solidan. Eu nu mai
pot sta in nemigcare fata de guvern gi propun o actiune
de rgsturnare. Incep printr'o interpelare. (Cules lucruri
ea : «atitutinea enigmaticg gi echivocg care seamäng a
abdicare !... Moment unic... Nu intrare criminalg»...).
Lahovary : Desconcentrarea 1 Era utilä. Bulgarii la
1912 au desconcentrat in preziva razboiului. Tonul zia-
relor 7 Polemica de care nu ne spglam sufletul nici in
zilele cele mai grele. Nu voim intgrirea Austriei. Evi-
dent. Dar aga, azi ne decidem 7 Intre ideal gi existentg
sa nu alegem : «Qui s'en va chercher la laine revient
tondu!». In caz de dezastru, nu avem nici o mila de
agteptat. Graba lui Cleon a precipitat ruina Atenei lui
Pericle. Bulgaria e legata cu Turcia de a doua zi dela pa-
cea din Bucuregti. Ori and, Tripla intelegere ne dato-
reste recunogtintg : -Uncle era ea dacg mergeam cu Ger-
mania 7 Sä nu se uite ca, ca armament, suntem blocati.
Sa ne aruncgm azi, ar fi o crimeg I
Filipescu : 0 singurg crimg ar fi, sa lasam sg trea-
cg fázboiul gi sg intervenim prea tarziu. Armata nu este
ea sä stea la panda. Avem gase rnilioane gi jumgtate de
oameni de cucerit : °and Germania va fi cauzat dese-
chilibru, cand se va fi stins Romanismul, nu va mai fi
nimic de fgcut. Intelegerea cu Bulgaria este posibila,
dar Bratianu nu vrea sa trateze cu Bulgaria. Brgtianu
a desorganizat armata, diluand in ea brigadele de re-

www.dacoromanica.ro
336 NOTE POLITICE 1914

zerva i reduclnd astfel armele. Am devenit apendice al


partidului liberal *i. mereu ni se spune ca am aprobat
tot. Eu nu vreau sa fiu germanofil *i. am o singura po-
Mica, am facut-o §i o voi continua mAine.
Canta,cuzino : Unitatea de veden i a incetat. Cazu-
sem de acord asupra luarei de garantii ca sa eim din
neutralitate *i. asupra necesitatii unui guvern national,
In care set, fie mai ales reprezentat partidul conservator.
Deci presa -partidului trebue pusá in concordantä cu
prima decizie, iar intrarea Turciei justifica a doua de-
cizie... Filipescu : Nu poti cere guvern national ; nu
incape, deceit rcisturnare.
Arion: Interpelarea lui Gra,d*eanu rastoarna, toatà
politica de pang, astäzi. Filipescu vrea sa formeze un
partid national... Filipescu : DacA... Lahovary :
Daca nu ne supunem paxerii d-tale. Arion: Va sà
zicg o spargere a partidului conservator. SA rasturnam
pe Bratianu / Nu cumva ii va lua succesiunea partidul
national 7 Deci, ce se poate cere este un guvern national.
Nu ne putem mica, decAt dupa ce se va elucida cu Bul-
garia : Asta nu o poate face Bratianu.
Nenitescu : Astazi suntem toti de o singura parere,
de*i pentru mine triumful Rusiei este o nelini*te de fie-
care moment. Intrarea in actiune este grabita. Mergem
la istovire generala *i. intrarea ar fi azi o mare pri-
mejdie. Evident nu accept o neutralitate final.á i deci
concediu ofiterilor de rezerva nu se poate da. Se impune
un guvern comun al liberalilor cu conservatorii.
(Sedinta continua,' mAine, Olanescu se aplica mai
mult pentru aniânare).
De Bussche imi serie cá boMbardarea portului
de rezbel Yarmouth, fará ca flota sal poata apara, este
fara precedent. (De unde au e§it vasele germane cari au
bombardat °I).
25 Octombre. Continuarea Comitetului. Gre-
ceanu: Defectiunile sunt inadmisibile. Nu admitem spre
pila de'misia De.51iu : dezertiune. Noi am decis : Eire
din neutralitate... Nenitescu: Acum I Am diferit
pururea asupra momentului... -- Greceanu : Bra,-
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 337

tianu este incapabil. Nu este complicitate sa-1


sam sà dainuiasca I Sa, luam pozitie ostilg i daca
punem pe Rege sá cheme pe *eful nostru, vom aviza.
Am decis sá mergem cu Tripla intelegere... Laho-
vary : CA,nd §i in ce moment 7 Greceanu: Din acea
zi presa noastra trebuia sg ia pozitiune... Lahovary :
Presa guvernului luat-a pozitiune I Greceanu : De
ce sa .nu tie tara cá avem o singurg pgrere 7 Aceste
puncte sa se aducg de eful nostru la indeplinire.
Vkidescu : Suntem mai framantati decat membrii
guvernului. Cauza : slabiciunea guvernului i lipsa lui
de directie. E§irea repede din neutralitate nu o cred ne-
cesarg, dar pregatirea armatei sa nu fie neglijata. De
ce se da concediu ofiterilor in rezerva I In neutralita-
tea lui, guvernul n'a fost impartial. Guvern national 7
Primejdie : daca nu se inteleg, ce devine Statul I Un
guvern de colaborare liberal-conservator ar avea ci au-
toritate i putinta' de a lucra. Nenitescu : In audien-
la de eri, la Rege, a examinat a,ceasta ipoteza. Regele a
facut o singled obiectiune : Sa nu uzam toate rezervele.
Delavrancea : Interpelarea este bung i el va face
una similarg la Camera. Ce, dacg cade Bratianu, iar
avem o criza dinasticg Conventia lui Bratianu cu Ru-
sia este o infamie. Suntem «calaii» celor de dincolo. Pe
Romani Ii cunosc dupa cocardele tricolore ce i-au silit
sa poarte i il bat cu bice speciale ! Manifestatia facuta
lui Filipescu a fost la locul ei. «Epoca» ne salveaza ce
a mai ramas ca popularitate. Interpelgrile vor tine loe
de declaratii de retragere de incredere. Nenitescu:
Ele vor impiedeca once formare a unui guvern conser-
vator-liberal.
Oldnescu : Interpelarea, ca i declaratia lui
pescu, mi-au facut placere: Sunt expresia opiniei publice.
Dar sa pornim asa, cu Bulgaria la spate, ar fi o nebunie.
Guvernul insa vrea sá inabue opinia publica i aceas-
ta justificg cele doug acte ce am aprobat. Evident, mä
unesc cu opinia lui Nenitescu. Proces ziarului «La
Politique». AIuzia Tarului, in manifestul lui, la Darda-
nele, este numai ca sg incinga poporul lui : De ce sei o
www.dacoromanica.ro
338 NOTE POLITICE 1914

releveze ziarul nostru ( I !). Interpelarea va fi oportunä


daca nu se reuseste sa se faca un guvern liberal-con-
servator. Lahovary : Un asemenea guvern va avea
aceleasi greutati, i ne-am uza degeaba. Arion : Pri-
mesc opinia lui Nenitescu.
Eu : Mezelicul cu presa noastrei : cu lupa se cauta
puncte de critica. Articolele asupra neutrabitatei Italiei,
dovedite azi ateit de intemeiate? Reispuns la svonurile
puse in circulatie ca Italia mobilizeaza i cei era pe
punctul de a face räzboi Austriei. Articolele cu Turcia P
Reispuns la atmosfera ce se creia cà intrarea ei nu in-
seamna nimic di era fortata, nu voluntara. Ce?
Nu mai ai dreptul set' vorbeei de testamentul lui Petru
cel Mare? Eu, ceind se vor face acordurile cu Rusia,
nu vreau sei mi se zicei pentru Dardanele ce mi s'a zis-
pentru Basarabia : «Nimeni n'a vorbit la Dv.». Ger-
manofilia mea P Nu fac lui Filipescu sau altuia rwinea
sd-i opwn ruso filismu lui. Eu sunt Romelnl... Cu ceit
s'o desina mai mult directia spre Tripla intelegere, va
fi mai pretios sa se creadd cei nu suntem toti, «pieds et
poings liés, ceitre Rusia. Nu desaprob guvernul di nu
trateaza cu Bulgaria : Nu poate i nu trebue. Aduc con-
versatia lui Giers. Spun ce legaturi, incel din Iulie ssi
August, s'au format intre Bulgaria, Turcia Ger-
mania, legaturi indirect recunoscute de Giers, cpetice de
heirtie». Deci teren nepregatit. Armata neindestut
dotatä cu munitii. Nu incep atunci cu nici un chip ritz-
boi ime,diat. Timp avem. Seri se uite cei greibiti : Cetti
oameni se bat, i ce rezultat s'a obtinut. Atunci pentru
ce reisturnarea lui Bratianu? Daca retrag sprijinul : Ori
Breitianu se lesteazei cu Take, convine cuiva aceasta? ori
Bratianu se retrage, cu dreptul legitim de a ne impie-
dica el sa traim. Deci interpeleiri nu primesc, ci rog
sei se renunte la ele, mai ales cu comentariul ca vor
tine loc de declaratii de rupturä. Eu fac acorduri,
altii le des fac PSà mergem la comitetul cel mare fi sa
limpezim. Gata sa-i dau lui Filipescu, Delavrancea, Grei-
di$teanu, directia, dar cu reispunderea lor, nu cu a mea.
Guvern national 7 Nu 1-am putut pro pune pentrucli,
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 339,

la 4 Septembrie i la 11 Septembrie, Fitipescu a decla-


rat : «nimia cu Breitianu». Azi intreb'din nou : Guverni
de colaborare prime,* el cu Breitianu?
Nenitescu : Prime0, D-le Intri in asemenea com-
binatii I Filipescu : Nu am incredere in :

Ori cine altul din anturajul lui.. Speräm sà ne debarasAm


de acest sectar primejdios pentru tarä i pentru parti-
dul conservator.
Eu : Vedeti atunci, de ce, inteleptqte, nu am intrat
in combinatie de guvern national ? De politica lui,
de partid national, osandit sä fie instrumentul cuiva,
nu mä tem. El poate mult, insä in partid ; afarh, nu_
Ratiunea sà-1 indemne a sta la locul lui.
Cantacuzino, Arion, Nenitescu insistä ca Filipescu
sä declare limpede dac5, prime§te. Filipescu : «comme,
pis aller» acceptA.
Se redacteazg un comunicat la 2% ore, §i Filipescu
este silit de mine sä punä viza pentru a se publica in
«Epoca» ; comunicatul vorbete de unanimitate!
Dumineca, 26 Octombre. Audientä la Regina Ma-
ria. Primit la 11 ore dimineata. Amabilä, mai puf in su-
râzätoare, destul de gravä. Politic5.: A nu ne mica,
räzboi destul de apropiat. Regele n'a iubit nici odatä
Austria. A refuzat cea dintâi doicä eventual angajatä
pentru Carol, fiindcA era unguroaicA. A fost furios
inchipui cineva cà poate Ea sä facli altä politicsa
de eät bärbatul ei. Transilvania Evident, dar cum sä
träim acest vis in momentele astea, a spus ea lui Take-
Ionescu care Ii vorbe,a de acéasta Regele va avea

Dimanche, 26 octobre. Audience Reine Marie. Reçu


11 h. matin. Aimable, mains rieuse, assez grave! Politi-
que: ne pas bouger, guerre suffisamment proche. Le Roi n'a
jamais aimé Autriche. Il a refusé la première nourrice
engagée, eventuellement pour Carol, parceque hongroise._
Il a été furieux. Comment se figurerait-on qu'Elle peut
faire autre politique que son marl, Transylvania Evidem-
ment, inais comment vivre ce réve en ce moment,
dit à Take Ionescu qui lui en parlait. Le Roi aura de la

www.dacoromanica.ro
340 NOTE POLITICE 1914

vointä, ca toti oamenii cari iau o decizie incet. Am


vorbit de combinatie esita din comitetul nostru «Thra
Take Ionescu bine inteles 7» (SurAsul, era el o ironie sau
o aprobare (7)
Nenitescu vorbind de conversatia ce a avut cu
Regele, care pare Ca admite combinatia liberalo-conser-
vatoare, imi spune ca Regele a adaogat imediat : Mi-
nisterul de razboi lui Filipescu, nu !
Seara aflu, c, cu toate cele hofarite eri, Filipescu
fost la intrunirea Dr. J. Cantacuzino i ca a intrat
In Comitet National «de actiune imediatà", nu se
2ice : militarcl, c-u Delavrancea, Gradisteanu, Niki
Xenopol (!), Fleva, Toma Ionescu, Istrati. Melicescu
imi spune ca el e acela care a impaCat pe Fleva cu Take
Tonescu ! !
Luni, 27 Octombre. De Bussche imi spune : Ra-
deff a vazut pe Bratianu, care i-a declarat : 1) Romania
-nu mai poate acum sa se desintereseze daca Bulgaria ar
ataca Sarbia ; 2) Niciodatä, el fiind ministru, Romania
nu va ataca Austria. A crezut c era interesant sa-mi
raporteze aceste cuvinte, dat fiind c Radeff e demn de
incredere.

volonté, comme tous les hommes lents A. se décider.


Parlé de la ccmbinaison de notre comité qsans Take Io-
Tiescu, naturellementh (Le sourire était-il une ironie ou
une approbation
Neniteseu. Reverant sur la conversation avec le Roi,
semblant admettre combinaison libéralo-conservatrice, me
dit que le Roi a de suite ajouté: le Ministère de la Guerre
A Mr. Filipeseu, non.
Le soir apprends que, malgré ce qui avait été de-
cidé hier, Filipeseu a été à la r.iunion du Docteur J. Can-
tacuzène et qu'il est entré dans le Comité National «d'action
immédiate», on ne dit pas: militaire, avec Delavrancea,
Gradisteanu, Nicu Xenopol (!), Fleva, Toma Ioneseu, Istrati.
Milicescu me dit que c'est lui qui a reconcilié Fleva
avec Take!!
Lundi, 27 octobre, De Bussche. Radeff a vu ,Bratianu,
qui lui a déclaré: 1) la Roumanie ne peut plus maintenant
se désintere,sser si la Bulgarie attaquait la Serbie, 2) Ja-
mais, lui Ministre, la Roumanie n'attaquera l'Autriche.
Il a cru intéressant me rapporter ceci en tant que Radeff
mérite créance. www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 341

La 41/2 mg intilnesc in secret cu Breitianu, acasg.


la Mitilineu. Simt imediat cg actiunea faimosului Co-
mitet National l'a speriat, fiindcg i se telefonase la Florica
cl hotafasem in comitetul nostru esirea din neutralita-
te. In cursul conversatiei am aflat cg Take se pro-
nuntase si el in contra unui guvern national, fiinded pu-
blicul ar fi crezut inteo mobilizare imediatd. In plus
imi destginueste, sub secret, cg, Filipescu... se opreste
si reja: mi s'a propus un guvern Brgtianu-Take Io-
nescu-Filipescu ! ! Filipescu este, pentru ansul, o ab-
solutg enigmg. Ar primi combinatia liberalo-conser-
vatoare, dar ce sg fad,' cu Filipescu 'I Ggseste si el Cgs
combinatia ar avea mai multe avantagii decâ,t desavan-
tagii. Dar ar trebui sg se lase sä" intrevadh 5i lui Take
Ionescu o perspectivg de viitor. Nu vede posibilitatea
unei campanil inainte de primgvarg, si aceasta numai
dacà am fi siliti. Are sg tie un consiliu ca sg lege si
pe Costinescu, qcare e foarte mult lucrat de altii», la de-
ciziunea : nu rgzboi imediat. Dupg ce i-am spus
cg am expus comitetului meu, di dad, ar fi atacat, el
putea sau sg se uneascg cu Take, sau sg cedeze locul,

Entrevue avec Bratianu. A 4 h. % on se rencontre se-


crétement chez Mitilineu. Je sens de suite que l'action du
fameux Comité National l'avait effrayé parce qu'on lui avait
téléphoné it Florica que nous avions arrêté dans notre pro-
pre Comité la sortie de la neutralité. Au cours de la con-
versaticrn fai appris que Take s'était lui aussi prononc&
centre un gouvernement national, parceque le public aurait
cru it la mobilisation immédiate. De plus il me confie sous
le seeau du secret que Filipescu..., il se reprend et dit: on
lui avait propose' un gouvernement Bratianu-Take Ionescu-
Filipescul Il trouve que Filipescu est pour lui une absolue
enigme. .71 accepterait combinaison libérale-conservatrice,
mais que faire de Filipescu? Il trouve aussi que la combi-
naison aurait plus d'avantages que de désavantages, tou-
tefois faudrait laisser entrevoir A Take une perspective d'a-
venir.
Il n'envisage pas la possibilité d'une campagne avant le
printemps, si on y est forcé. Il va tenir conseil pour bien
attacher aussi Costinescu 4qu'on travaille beaucoup»
A la decision: pas de guerre immediate.

www.dacoromanica.ro
342 NOTE POLITICE 1911

mi-a fáspuns : combinatia Cu Take, asta nici odatä ;


cedez locul, da, dar cu dreptul absolut s. trag eu
la raspundere pe cei ce m'au rästurnat ! (deci, tocmai
prevhzusem eu). A räspuns lui Giers, care oferea
sà trateze pentru România cu Bulgaria : Asta, nu.
_Reguleazä D-ta afacerile intre Shrbi i Bulgari ; voi
regula eu, pe urmä, afacerile noastre cu Bulgaria. A
-vorbi cu Radeff este sä vrei sä prinzi väzduhul cu
mâna. De altmintrelea ispräveste prin a märturisi ea*
2.rnicitia lor este de partea Austriei. La despärtire a
repetat cä aranjamentul nostru se poate face, dar ne
intelegem &II nu ne-am întâllnìt, ca sä pot avea mânä
liberà cätre ai mei.
Peste zi, A.rion, scandalizat de actiunea lui Take,
.aprobg convocarea comitetului executiv, pentru a clari-
fica situatia. Mà due la Misu Qanta,cuzino i Ii spun
,ca swat obligat sà convoc Comitetul executiv.
28 Octombre. Am gäsit asearà o scrisoare dela
Istrati, cerându-mi o intrevedere ìn numele Qomitetului

Lui ayant dit ce que j'ai exposé à /non Comité, que si on


Tattaquait, il pouvait ou se lester avec Take, ou céder la
place, il m'a répondu: Combinaison avec Take, cela jamais
-céder la place, oui, mais avec le droit absolu «sa trag en la
riispundere pe cei ce m'ar rgsturnal» (Done juste ce que
j'avais prévu).
11 a répondu à Giers, qui offrait de traiter pour la Ron-.
manie avec la Bulgarie: Cela, non. Arranges vous les af-
f aires entre Serbie et Bulgarie. J'arrangerai moi-méme, en.
suite, nos affaires avec la Bulgarie. Causer avec Radeff,
c'est vouloir mettre la main sur l'insaisissable. D'ailleurs
finit par reconnaître que leur amitié est du côté de l'Au-
--triche.
En nous séparant, il réitèré que notre arrangement
pouvait se faire, malt; nous convenons ne pas nous étre ren-
.contrés pour avoir coudées franches vis-it-vis des miens.
Dans la journée, Arlon, outré de l'action de Take, ap-
prouve convocation Comité Exécutif pour clarifier situation.
Je vais voir Michel Cantacuzène et lui dire que suis
forcé convoquer Comité.
28 oetobre. Trouvé hier soir lettre Istrati me deman-
.dant entrevue au nom de son Comité. Je regois ces Messieurs

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 343

jui (Comitet National). Ii primesc la ora 11. Vin : Is-


trati i L Cantacuzino. In urna Gradisteanu i Fleva ;
Filipescu... nicaeri. Il asteptam, i se telefoneaza : Fili-
pescu raspunde, dar cum i se spune ca Istrati vrea sa-i
yorbeasca, nu mai e nimeni. Aceasta comedie tine ea-
te-va minute. Istrati afirma ea se intelesese cu Filipescu
chiar dimineata.
Istrati, caruia i se da cuvantul, face un discurs lung:
Guvernul nu &A impresia cA vom esi vre-o data din
neutralitate («ca nu suntem inselati», adaoga Canta-
cuzino) si a fost partial in aceasta neutralitate : ben-
zina, grau, aur pentru Turcia, munitii Bulgariei ; vor
ja masuri in contra acestei rele vointe, etc. Un guvern
national ar fi oprit toate acestea. De ce se lag sa trea-
ca in Austria ziarul «Ziva», eand gazetele noastre nu
sunt primite Eu : Ce doriti dela mine SA ne
ajutati. Cel putin o conferinta permanentA de trei sefi
sh controleze guvernul.
Baspund, in substanta, ca ar trebui sa se adre-
seze lui Bratianu pentru toate aeeste critici ; probabil,
el va arata motivele lui. Guvern national, chiar Take
1-a declinat. Conferinta, cAt yeti vrea, dar Take sa is-
praveasca mai inthi cu clevetirile lui sistematice in

11 h. Arrivent Istrati-Jean Cantacuzène; ensuite Gradis-


teanu.-Fleva; pas de Filipescu. On l'attend un bon bout de
quelques minutes. Istrati assure qu'il s'était entendu avec
Filipescu le matin même.
Istrati, it qui on donne la parole, fait un long speech: le
gouvernement ne donne pas l'impre,ssion qu'on sortira un
jour de la neutralité;«c6. nu suntem inselati», sureneherit
Cantacuzène; il a été partial dans cette neutralité: ben-
zine, blé, or pour la 'Purquie, munitions bulgares, tout y
passe; on veut se prémunir contre ce mauvais vouloir, etc.,
etc. Un gouvernement national aurait coupé court it calà.
Pourquoi laisser passer en Autriche la «Ziva», quand nos
journaux ne sont pas ac,ceptés. Autriche! etc., etc.,
Moi: Que désirez-vous de moil Nous aider. Au moins
qu'une conférence permanente des trois chefs contrôle le
gouvernement. Je réponds en substance qu'il faut s'adres-
ser à Bratianu pour toutes ces critiques; il aura peut-Rre
de bonnes raisons à faire valoir. Gouvernement national,

www.dacoromanica.ro
344 NOTE POLITICE 1914

contra s3fului partidului conservator. Delegatia do


reste sä," mai mä, vadä," : «CAt yeti voi, atAta vreme
61 nu vor fi miscàri de strada" ; altfel nu vä mai pri-
mesc». Protesteazä cá ar fi pentru räzboiul imediat,
Eu : D. GrAdisteanu este de altà pärere. In rezu-
mat : Vorbe goale, räu informati, nu par a fi hotAriti a
merge imediat. N'ar fi oare lipsa lui Filipescu
29 Octombre. Delegatia a fost la Take Ionescu,
de astà datä, cu Filipescu. cUniversul» constatä, a au
fost de acord in toate punctele.
VAzut pe Lahovary, Nenitescu, Olgnescu, i fárä
obiectiuni, le-am comunicat cA voi convoca Comitetu/
executiv, de urgentg. Arion si G. Stirbey au fost printre
cei dintâi pentru a propune aceastä, convocare. km anun-
tat alalaeri searä, pe Misu Cantacuzino.
Vineri, 31 OctombreMonitorul publicg astAzi decre-
tul interzicand exportul de grail, dar Finantele de fapt
Il interzisese de o lunä. Fiecare vagon a devenit obiect
de misitie. Mihai, fratele meu, vorbea de casa Dreyfus,
care oferea 600.000 lei, dar cArei i se cere un milion !
Ion St. Brgtianu s'a plans lui Cioräneanu (Kiriacescu
mi-a spus-o) cá, el, spunând lui Qostinescu eä. castigh
15.000 lei pentru esirea unor vagoane, «pungasul» de
Costinescu (IA drumul la altele si la ale lui nu. Go-
lescu imi serie de o afacere cu 600 vagoane fasole, in
care un Dr. Sofronie, tovaräs cu un fin Costinescu, are
o primä de 300.000 lei.
Grigore Cantacuzino foarte deprimat Altii cari
nu fac sacrificii, au avut situatii politice si el nu a avut:-
asa, Delavrancea; iar oidiotul» de Desliu face part&

Take lui méme decliné. Conférence, taut qu'on voudra,


mais que Take cesse d'abord le dénigrement systématique
contre le chef du parti conservateur. Ces Messieurs désirent
me revoir. Tant que vous voudrez, s'il n'y a pas de mouve-
ment de rue; antrement je ne les reçois plus. Ils protes-
tent vouloir étre pour la guerre immédiate. Moi: M. Gra-
disteanu est d'un autre avis. Résumé; verbiage, mal inf
més, ne parraissent pas décidés à marcher. Est-c3 rabsence
de Filipescul

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 345

dinteun Comitet din care el nu face parte. Cu vanzarea


qMinervei», amicii si presa noastra nu Pau aprobat. Se
intreaba, mai ales ca in partid sunt sbuciume continue
eauzate de Filipescu, daca nu ar fi mai bine sii se re-
traga din viata politica. Recunoaste ea eu 1-am acoperit
si ea' am fost perfect cu dansul. L'am imbärMtat, va
veni maine la comitet. Gr. Duca, venind in acest rAs-
timp, ga-seste ca partea reprosabilä este : &ad manife-
stezi sgomotos ca francofil, sa-ti vinzi jurnalul la ad-
versari.
1 Naembre. Comitet executiv. Multi de fatil. Lip-
seste Meissner, care nu a primit convocare. Din judete
lipseste Leon Bogdan.
Deschid sedinta, aratand &A am convocat comite-
tul pentru a limpezi situatia creat6 de participarea lui
Filipescu la «Actiunea Nationala», a cArei legätura so-
lemna nu poate insemna decat räsboi imediat. SA se spuna
ciar de Comitet daca este pentru rasboi imediat; dacä
nu, sa se stie eh nu avem nici o solidaritate de partid cu
Actiunea. Replica Filipescu, ca din toate partidele nu-
mai noi ne-am rasboit contra Actiunei Nationale.
Raspund eu CA nu vad acolo, din alte partide, oameni de
importanta politica a lor nostri, si ca s'a produs faptul
a doua zi dupa ce un comunicat afirmase a s'au luat de
noi rezolutiuni : de aci unele echivocuri ce trebue sa dis-
para in public.
Lahovary : Cestiunea fázboiului nu se poate transa
nici cu pasiune, nici cu iluzii. Nu dau la o parte factorii
responsabili, de care rade «Epoca». Actiune da, dar cand
si cum 7 Eterna divergenta intre noi, incepand dela ma-
nifestatia de la 1 Septembrie. Se cere a se lua Austriei
200.000 km. p. Aceasta nu se ja fara grava infrangere.
Unde este ea °I Dorim si simtim la fel : teraperamentul
insä nu trebue sa inlocuiasca ratiunea. Missu Cantacu-
zino : Putem ajunge la solutie satisfacatoare, daca Comi-
tetul a fost convocat pentru a degaja actiunea partidu-
lui de actiunea lui Filipescu. El mi-a declarat ch.: «fae
aceasta pe seama mea». Aiurea pot exista divergente a-
supra mijloacelor de a face ca Romania sa iasa manta:
23
www.dacoromanica.ro
346 NOTE POLITICE - 1914

Cilnd sg, esim din rezervg, 7 C,e garantie sg lugm 7 SA


discutgm in vileag, nu putem; elementele sunt in mâna
guvernului. Dar guvernul poate avea increderea noas-
trg, 7 Nu. Slab, n'a fAcut preggtire. Deci, schimbarea gu-
vernului. Lahovary: SA faci alegeril Cantacuzino:
Nu, si aci mg, deosebesc de Filipescu ; BrAtianu un rg,u
neeesar; Il primesc, dar incadrat. Partidul nostru sA fie
rezerva tgrei. Cer ,guvern national chiar prezidat de
Brgtianu. Eu : Cum mai suntem atunci rezervg 7
Arion : aprobg convocarea Comitetului executiv.
O lamurire era necesaiii. Filipescu merge pe seama
SA o spung, altfel Actiunea Nationalg ar fi pe seama
partidului. Trebue sg, disparg acuzatia de filogermani.
Dacti Actiunea Nationalg nu este intrarea in rgsboi, ce
este 1 Tot ce am hotArht noi, cum cA nu putem sta la in-
finit in neutralitate, s'a adus la cunostinta Regelui Carol.
Dar pentru aziI Filipescu zice da, pentru cA altfel ne
batem peste dos, trei ani. Atunci trebue sA schimbi
guvernul; mergi la Dacia si pe stradA ai Te bati cu sol-
clatii romtini inainte de a te bate cu cei unguri 7 In Mar-
ghiloman nu ai incredere, pe Brgtianu nu'1 vrei, ce pui
In loe 7 Cere Inotiune de incredere in sef !...
Nenitescu : Românií devin odiosi si inteo parte
si in alta, pentru CA nicAeri nu se face in stradA politicg,
externä. Guvern national cu Take, dupA ce s'a rostit
cum s'a rostit 7 Atunci a nAscut ideia : guvern de doug,
particle. Dar trebue atunci «partid» si noi suntem divi-
zati. Filipescu nu vrea ce vrea Marghiloman.Filipescu:
De doug, luni s'a hothrit si nu s'a fgcut nimio...
Nevitescu : Acum abia s'a hotgriit aceasta. Actiunea co-
munä a doug, partido este o necesitate, (aprobAri).
Greceanu : Nu apgr Actiunea Nationalg, si prezenta lui
Filipescu acolo o regret. Dar trebue sA se stie hotgrat,
eg nu mai 4111 concurs guvernului.. Gradi,steanu :
Sunt divergente intre unanimitatea comitetului consul-
tativ i D-1 Marghiloman. Unii din noi ne-am orientat
dela inceput in favoarea Triplei-intelegeri. Deci ori res-
bel alAturi de ea, ori neutralitate, in caz de infrangere a
ei. Guvernul si alti dintre noi au politica de a merge a-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1914 347

laturi de invingatori, ori cari ar fi : asta nu primim.


Nu s'a adus la indeplinire cererea guvernului national;
nu vreau, fara voia mea, sa fac politica austrofila.
Lahovary, Arion, protestari vii. Ion Miclescu :
Nu vreau ca neutralitatea sa fie un §iretlic ca sá arun-
cam latinitatea noastra in bratele germanismului. Unire
cu Take lonescu! Emanoil Antonescu : Divagatii
§i obraznicii, terminând cu cinci injoctiuni scrise.
Delavrancea Actiunea Nationala nu este demon-
stratia n favoarea unui *ef sau in contra altui ef. La
Adiunea Nationala. stäm pentru ea acolo se plamade§te
intregirea neamului. Rasboiul ei este un räsboi de rasa
la lacul mediteranean trebue sa, fie numal elementul
greco-latin (!!). Am inceput sá credem cá milioanele ger-
mane pot cumpara suflete de Romismi.
Filipescu : «Ne mi§cam contra Actiunei Natio-
nale : diversiune in favoarea guvernului ! Este exact :
1) ea nu av,em nazuinte deck inteo diredie; 2) ca trebue
sà inceteze neutralitatea; 3) ca trebue sá inceteze increde-
rea neconditionata in guvern. Nu m'a interesat Macedo-
nia: nu mei intereseazei Basarabia! Strada, in regim con-
stitutional, a jucat un mare rol. Suntem ingrati cand de-
faimam strada ca un excelent mijloc. Sunt din cei «cu
Transilvania §i cu strada». «Strada nu'mi pute, dar te
trasne§te duhoarea din unele anticamere. Strada a vazut
totdeauna drept. Costinescu singur a avut o politica ad-
mirabila : Nona, ni se cere prudenta, iar lui nu-i este
frica, sá vorbeasca pe fata». Proces cu «Inainte»
«La Politique». Nu s'a tratat cu Bulgaria : Abia acum
se vorbe$te cu ea. «Armata este gata. Ce a.5teapta 7 0
noua vietorie frantuzeasca sau rusa va face actiunea
noastra inutila. Loviti-ne ! Veti face ca viespea; ea
rane§te, dar piere».
G. Stirbey : Convocarea comitetului, excelent pre-
cedent. Massa partidului se asociaza ast-fel la definirea
politicei partidului. Suntem acum de acord; dar se putea
vedea «adiune» fara rasboi 7 S'a pus chestiunea Darda-
nelelor : problema econctmica de cea mai mare valoare.
Putem s'o ignoräm 7 Marea Mediterana latina 7 Dar

www.dacoromanica.ro
348 NOTE POLITICE 1914

Romgnia e pe Marea Neagrg. Numai factorii responsa-


bili pot rezolva chestiunile.
Mehedinti: Comitetele nu pot tranga politica ex-
ternä, cum nu o pot hotgri un sinod sau o camerä de
comert. D-1 Filipescu a zis sg vorbim principii ; dar
se imp-uu rezerve : Aceastä rezervä sg. o observgni in
discutia noastrg Virgil Arion: Politica partidului
este indrumatg in sensul de a asigura revendicarile tg-
rel. De ce se adung atunci toate calomniile pentru a se
arunca gefului 7
Eu: Cuvgntgrile de eri gi de azi, dovedesc eat de in-
temeiatä a fost aceastg convocare. Lumina s'a fäcut. Nu
mai vrea nimeni räsboi imediat. Eram intemeiat ci-
tind leggnagntul luat inaintea reírei de membrii Actiu-
nei Nationale gi c-unoscând sentimentele lui Nicu Fili-
pescu, sà cred cä actiunea de acolo insemna intrarea in
campanie. La 1 Septembrie manifestatii, dupä declara-
tia din gEpoca» cg voegte intrare in contra Austriei ; la
11 Septembrie cere in comitet chic et nunc»; in ziva mor-
tei Regelui : räsboi, pentru 6, acuma interventia noas-
WA poate decide victoria; la 23 Septembre, manifesta-
tie la statuia lui Mihai Viteazul cu declaratie catego-
ricä. Cum noi, in comitet, mereu declarasem cg nu este
momentul, mi-am zis cg, Filipescu s'a dus la Aetiunea
Nationalä ca sà aibg. ecou. Azi se declarg, contrariul : a-
tät mai bine ! Dar se fgcea migcare pe seanag personalä.
Cine *tia aceasta, cand organizatia electoralg, din Capi-
talä preggtea raanifestatia I Am chemat pe un gef de
culoare, ca sä'l fac atent : Degliu a demisionat, pentru eä
&Muse el ordine contrare ! Deci trebuia sg degajez par-
tidul. De acord suntem toti : neutralitate indefinitg nu se
poate. Trebue sä" fim de acord gi asupra altui punct :-
Numai factorii responsabili, Rege, guvern, stat-major,
gefii de partide organizate oficial, pot alege momentul.
VA temeti eg se va afla eg sunt divergente? Eu mg ingri-
jesc &A acestg idivergente existä! In privinta rgzboiului,
le-ati vgzut. In privinta celor dinguntru, tot asemenea.
Guvern national 7 Am motive serioase de a nu admite
bungtatea solutiei. Oferit de mine, trebue sä'i accept mo-
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 349

dalitgtile ori-cari ar fi, si apoi, eu calific pe democrati


drept egali ai nostri 11 Dar cum sg o fac &ad stiu pe Fi-
lipescu absolut contra solutiunei 1 El nu acceptg pe Brg-
tianu. Este atunci posibil sg propun ceva D-lui Brg-
tianu 7 Sg mergem la altul din liberalit Nu m'am pretat
la combinatii cari puteau fi intrigg in contra sefului li-
beralilor. Filipescu : Te-ai läudat eh' ai scgpat guver-
nul Brgtianu. Eu Lahovary spus odatg :
de ce sä" rgsturnäm pe Brgtianu, cg doar nu o sg faci
rgsboi fgrg liberali 7 Criticati pe ministri 7 Eu nu pot
imita. Mad Ii voi ataca, trebue sg fie prezenti ca sg-mi rgs-
pundg. Sg manifestez incredere 7 iar nu este rolul meu.
55. votgm cg retragem increderea t aceasta nu este ac-
tiune serioasg de partid. Atunci 7 Sá accepte toatä, lumea
disciplina de partid. Se pot duce inainte la Actiunea
Nationalg amicii nostri, pe rgspunderea lor; ori-ce ener-
gie cheltuesc acolo este o fortg care o iau partidului lor.
Lahovary citeste motiunea. Arion voeste SA in-
troducá o notg de iminentg in esirea din neutralitate. Se
respinge. Cantacuzino o notá de defientá pentru liberali:
nu primesc eu. Filipescu criticg cg dacg se aprobg hotA-
rärile comitetului consultativ, nu se stie care ! Paul Gre-
ceanu citeste atunci cg s'a notat in proces-verbal accen-
tuarea fgcutg de Misu Cantacuzino in privinta preggti-
rei de a se esi din neutralitate si a neincrederei in
Filipescu nu mai face obiectie.
3 Noembre. Czernin, incurcat de reportajele gaze-
telor takiste, vine sg se informeze asupra deciziunilor
comitetului. gzernin : Atunci toatg lumea vrea rgsboi
desigur contra noastrg7Eu: Nu vg ascund cg i ce
nu gândesc astfel suntem putin numerosi, Czernin :
Dar cum un popor atgt de inteligent nu'si intelege mai

3 novembre. Czernin, embrouillé par les reportages


des journaux Takistes, vient s'informer sur la portee des deci-
sion du Comité.Alors tout le monde vent la guerre et natu-
rellement contre nous Je ne vous cache pas que nous
sommes pen nombreux eeux qui ne pensent pas comme cela.
Mals comment un peuple si intelligent ne comprend-t-il pas

www.dacoromanica.ro
350 NOTE POLITICE 1914

bine interesele Eu: Cum Ungurii n'au inteles cá


trebuiau s upreze aceastà situatie 1 Czernin : Cui o
spuneti 7
Czernin se plAnge de slcibiciunea de neertat a aces-
tui guvern. Costinescu face once negociere
iar când vorbe§ti cu d-1 Br5tianu, te trimite la d-1 Cpsti-
nescu. Acum vrea sä" inchia frontiera. Aceasta va pro-
duce o foarte mare tensiune. S'a refuzat tranzitul a 200
vagoane de munitii turcesti; Berlinul ne-a cerut atunci
sg, retinem cele 180 vagoane de munitii ale D-vs. Cum sä"
dàm acelor cari vorbesc eh' se vor bate, ne spune Germa-
nia, când nu putem ea, dàm prietenilor cari se bat pen-
tiu noi A chstiga timp, e sigura mea concluzie.
Breiniaeanu mà informeazA cà Germanii au in ve-
clere ipoteza cà putem merge in contra lor §i nu se stie
dacà nu ne vor obliga sä", clarificAm situatia. SfortArile
din Serbia sunt fkute tocmai ca sä, apere o linie Se-
mendria-Ni§-Sofia, pentru a putea corespunde cu Turcii.
M. Pherekyde a vanat eri cu Regele, care a blamat
mult pe Nicu Filipescu. Forma rationamentului lui este

mieux ses intéréts ? Comment les Hongrois n'ont-ils pas


compris qu'ils devaient soulager eette situation 7 A qui le
dites-vous I
Czernin se plaint de la faiblesse impardennable de ce
gouvernement. Mr. Costineseu rend toute négociation impos-
sible et quand on parle it M. Bratianu, ji vous envoit A M.
Costinescu. Il veut maintenant fermer la frontière. Cela
produira une tension extrame. On a refusé le transit des
200 wagons munitions turques; Berlin nous a demandé alors
de retenir vos 184 wagons de munitions. Comment en donner
ceux qui parlent de se battre, nous dit l'Allemagne, quand
on ne peut les donner A. nos amis qui se battent pour nous!
Gagner du temps est toute ma conclusion.
Branisteanu m'informe que les Allemands envisagent
l'hypothèse que nous puissons aller contre eux et il n'est pas
dit qu'ils ne nous mettent pas en demeure de clarifier situa-
tion. L'effort en Serbie est préeisément fait pour préparer
une ligne Semendria-Nich-Sofia pour correspondre avee la
Turquie.
Michel Pherekyde a ehassé hier avec le Roi qui a beau-
coup blamé Nicu Filipeseu. La forme de son raisennement est

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 351

interesantà : «De ce agitatie când suntem toti de acord


(I !). Filipescu vrea planteze copacii inteo
dure deasg !».
4 Noembre. D-1 Psihas, ministrul grec, mi-a facut
o lung% vizità. Nimic precis ca conversatie. Recunoate
cá chestia Dardanelelor e capitalà.
Meissner, a vrut sá vie la comitet; nemultumit
Greceanu m'a oprit sà-1 chem din nou. Departe de ce 136-
nuiam, este foarte categoric in contra lui Filipescu. Cu
privire la manifestatia dela i Septembrie, a vgzut pe
lipescu i l'a Osit emotionat pâtià la lacrAmi, zicând :
«nu credeam chi voi träi vreodatà asemenea cupe».
Fars6 sau sugestiune
Argetoianu blameazA pe Filipescu. Nu crede in
o actiune serioasg. Este impins de fiul sgu, care probabil
a Osit i titlul «Actiunea Nationalà» «Action Fran-
caise». Nici un sens, din moment ce existA un curent
puternic. RAzboi imediat, imposibil.
Seara Nicu Lahovary a primit o comunicare dela
Filipeseu, insgrcinându-1 sà-mi spue cá primeste sá in-
tre inteun guvern liberal-conservator : «Vei vedea c5,nu

intéressante: «pourquoi une agitation, quand nous sommes


tous d'amord (I). M. Filipescu veut planter des arbres dans
une forêt touffue!»
4 novembre. Mr. Psihas, Ministre Grèce, longue visite.
Rien de précis comme conversation. Admet que la question
des Dardanelles est capita/e.
1VIeissner a voulu venir Comité; mécontent que Gre-
cianu m'ait dissuade de l'appeler une seconde fois. Loin de
ce que je supposais, très catégorique contre Filipescu. A-
propos de la manifestation du 1 septembre, il a vu Filipescu
et l'a trouvé ému aux larmes, disant «nu credeam c voi
trli vreodatá asemenea chimp. Farce ou suggestion?
Argetoianu. Blame Filipescu. Ne croft pas à une ac-
tion sérieuse. Monte par son fils, qui probablement a trouvé
aussi le titre cActiunea NationallAction Franvaise». Au-
eun sens, du moment qu'il y a un courant puissant. Guerra
immediate impossible.
Nicu Lahovary. Le soir. Il a reeu un coup de telephone
de Nicu Filipesou le ehargeant de inc dire qu'il ace,epte d'en-
trer dans un gouvernement liberalo-eonservateur. «Tu verras

www.dacoromanica.ro
352 NOTE POLITICE 1914

se va face». Dubiu care pare a se raporta la lipsa mea


de sinceritate de a voi sä o fac. Spun lui Lahovary :
«Adu-mi m'Aine pe Filipescu s vorbim inaintea d-tale gi
sd mä pun imedidt in campanie». Rea influentA a lui
Hiott gi a lui Grigore Filipescu. Acest tAnär voia sä dove-
deascg lui Lahovary cA tathl su nu putea sà primeascii
sà intre, dacg n'ar desemna gi el un al doilea ministru,
ca sä nu se afle izolat ! ! Se pare cä räspunsul : 'Costi -
nescu i Constantinescu vor fi totdeauna de partea lui,
l-a hotArat sà telefoneze.
Ernest CananAn imi spune eä la Palatul
Dissescu i-a vorbit de o fuziune a conservatorilor au
democratii sub directia mea. Am räspuns lui Cana-
näu ca era un. simplu acces de ramolisealä.
5 Noembre. Filipescu n'a venit. M. Teodorian,
gtie de mult dela Vladimir Ghika, foarte pornit in
contra mea, cä «Tripla Intelegere», aga poreclitä de
el, era fäcutä intre Take-Costineseu-Filipescu.
Nenitescu a vorbit cu Migu Cantacuzino. Suntem
de acord cà. acesta se prostegte din zi in zi; el crede
in aceastà privintä bAutura are rolul ei. Cantacuzino nu
va urma pe Filipescu i nu( va merge nici odatà la Take,
que cela ne se fera pas». Doute qui semblait se rapporter
ma sincérité de vouloir le faire. Je dis à Lahovary: amenez
domain Filipescu, que none causions devant vous et je me
mets de suite en campagne».Perniciense influence de Hiott
et Grégoire Filipescu. Ce jeune homme voulait demonstrer
Lahovary que son père ne pouvait accepter d'entrer, s'il
ne désignait pas lui aussi un seconde Ministre, pour que son
père ne se trouve pas tout it fait isolé !
11 paraitrait que la réponse: il aura toujours Costinescu
èt Constantinescu avec lui, ra décidé à donner co coup de
téléphone.
Mercredi, 5 novembre. Filipeseu n'est pas venu.
Marius Theodorian sait depuis longtemps par Vladi-
mir Ghika très monté eontre moi, que la «Triple-En-
tente», ainsi nommée par lui, était faite entre Take-Costi-
nescu-Filipescu.
Nenitzescu a causé Michel Cantacuzène. Tombons d'ac-
cord qu'il devient claque lour plus bate; il eroit que la
boisson lone son rôle là-dedans! Il (Cantacuzène) ne suivra
Filipescu et n'ira jamais à Take; mais se défie do mon ger-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 353

dar se teme de germanofilsmul meu, iar dac.i conduc par-


tidul in aceastà directie, mai bine se retrage din viata po-
laical. Xenitescu crede cá. siguranta partidului vrea. ca
Filipescu s'a' fie alungat. El rámâne mai antirus ca nici-
°dará. Ji comunic cá daca,' e vorba sä" semnám vreodatá,
aläturi de Rusia, eu mai bine párásesc directia partidului.
Dr. Bernfeld-Burnea vine din Viena. A vázut acolo
pe Aurel Popovici, pe Aurel Oneiul. Acesta ar fi zis cá
Bucovinenii nu cer anexiunea cu România; e in stare sá
scoale 20.000 oameni ca sä protesteze contra acestei pre-
tentiuni. Aurel Popovici absolut opus intrgrei Romániei
In Transilvania.
Poklevsky, astá-seara la A. Darvari, §tia cá, se
va inchide granita spre Austria .máine : «in mod pro-
vizoriu §i pentru a obtine ceva».
6 Noembre. Azi dimineatá gazetele, cu «Dimi-
neata» in cap, anunt5, cá guvernul inchide granita de
nord. Poklevsky o anuntase aseará. Pe de allá parte
asupra victoriei Germanilor la Kutno, «L'Indépendance
Roumaine» cautá sá scadá importanta ei in a.5a, chip in
cAt «Dimineata» reproduce articolul intreg in litere mari,
iar «Viitorul» cu litere de afis anuntá cá armata germanä
se retrage din Flandra ! Ce insemneazá asta 1 Eternul
dublu joc al lui Brätianu 7

manophilisme et si je conduis le parti de ce côté,i1 préferera


se retirer de la vie politique.Nenitesou croit que la surété
du parti veut que naipes= soit amputé. II reste plus anti-
russe que jamais. Je lui communique que s'il faut un
jour signer avec la Russie, mol, je quitte plutôt la direction
du. parti.
Jendi, 6 novembre.Ce matini les journaux, «Dimineata»
en tate, annoncent que le gouvernement ferme frontière Nord,
Poklevsky l'avait annoncé hier. D'antro part, sur la victoi-
re des Allemands A Koutno, l'«Indépendance Roumaine»
cherche A diminuer son importance A tel point que la
.Dimineata» réproduit en gros earactares tout l'article et
le gViitorul» en lettres d'affiches annonce que l'armée alle-
mande se retire des Planches!
Que signifie tout celál L'éternel jeu de bascule de Bra-
tianu 1 Von Bussche se plaint des taquineries et des fausses
nouvelles de Costinescu; il dément que jamais quelqu'un

www.dacoromanica.ro
354 NOTE POLITICE 1914

Von Bussche se plânge de sicanele si de vestile


false ale lui Qostinescu. Desminte cä cineva vre-odatä,
ar fi tratat cu dânsul sau cu Legatiunea sa, schimb de
benzinä, pentru munitii i cà benzina ar fi plecat, dar c5,
munitiile ar fi fost oprite.
Nicu Lahovary este silit sá märturiseascg, cá Fili-
pescu n'a vrut &á vie sä, vorbeasc6 cu mine, dar c5, dà
ocuvântul lui de cinste» ch" ar intra intr'un guvern mixt
dacg, s'ar reusi sh fie alcätuit. Eu : Sá tratez eu, iar
clansul sá meargä, la Dacia'? !
7 Noembre. Azi dimineatà interview al lui Costi-
nescu in «Viitorul», destul de accentuat in contra Aus-
triei, care pare a fi denuntatä cá ar retine pustile la
Steyr si munitiile nemtesti,
RevAzut pe I. Lahovary, Arion, Cantacuzino, Ne-
nitescu. Le pui douà intrebäri :
1) Sunt ei de pärere sä, intreb guvernul ce rost are
aeeastä atitudine i dacA este vre-o schimbare in po-
litica externä 7 Lahovary a väzut pe Brätianu, care
pentru prima oarà i-a spus cA putea sá Leg concesiune
in partea Qadrilaterului. Nici o grabä, i hotärAt a astepta
priznAvara.. Nenitescu : Dar atunei Brätianu dacä, nu

ait traité avec lui ou sa Légation, troc de benzine contre


munitions et que la benzine serait partie, mais les munitions
auraient été arrêtées,
Nicu Lahovary est obligé de confesser que Filipescu
n'a pas voulu venir causer, mais qu'il donnait csa parole
d'honneurz qu'il entrait dans un gouvernement mixte si on
réussissait à le faire. Moi: que je traite, mais que lui
aille à la Dacia! !
Vendredi, 7 novembre, Ce matin interview dans le
(Viitorul» de Costinescu, assez accentuée contre Autriche,
qui semble être dénoncée corn-me retenant les fusils à Ste-
yer et les munitions allemandes.
Réunis Lahovary, Arion, Cantacuzène, Nenitescu. Je
leu pose deux questions. I. Faut-il demander au gouverne-
ment ce que signifie cette attitude et s'il y a du changement
dans la politique étrangère, Lahovary: A vu Bratianu, qui,
pour la première fois, lui a dit qu'il pouvait faire des con-
cessions du côté du Quadrilatère. Aucune hâte et décidé it at-
tendre le pritemps. Nenitescu : Mais alors que Bratianu, s'i/

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 355

face r5zboi, cel putin sà pue rânduialä, in guvern.


Lahovary : Esirea lui Costinescu pregäteste poate o ac-
tiune militarä, dacA Bulgarii atacä Serbia.
Arion : Tot actiunea Take Ionescu-Costinescu este
aceasta, ì poate chiar Filipescu. Presupune ca s'ar vrea
ca sä fie fortat BrAtianu sá se pronunte. Toti conchid ca
trebue sá cerem lämuriri guvernului.
2) In fata atitudinei lui Filipescu, pot eu sa mai
vorbesc de guvern de doug partide ? Refuz sä-1 propun
lui BrAtianu. Dar dacà BrAtianu o propune, chiar
fára Filipescu, pot sä" intru pe aceastä cale? Neni-
(escu : Guvern national, adicA de trei partide, imposibil.
Prezenta lui Take ar fi ruptura cu Germania si Austria.
Este mare nevoe pentru tará, ssá se constituiascä un gu-
vern cu doug partide si nu-mi 'Dash" dach nu intrà Fili-
pescu in el ! Lahovary Läsati guvernul sä-si urmeze
singur calea, aceasta este cel mai cuminte lucru. O rup-
turà cu Filipescu, care este cu degvânire pornit, nu-1
supärä, chiar o doreste. Deci, dacä se icere formarea unui
guvern färä el, nu vgd nici o obiectiune. Arion Re-
cunoaste cá atitudinea lui Filipescu face imposibilä once

ne fait pas la guerre, mette du moins de l'ordre dans le gou-


vernement. Lahovary: La sortie de Costinescu prepare peut-
être une action militaire, si les Bulgares attaquent la Ser-
bie.Arion: C'est toujours l'action Take Ionesco, Costinesco
et peut-être Filipesco. Il suppose que l'on veut forcer Bra-
tiano à se prononcer. Tous concluent : il faut deman-
der éclaircissements au gouvernement.
2) Devant l'attitudine de Filipesco, puis-je encore par-.
ler de gouvernement à deux partis ? Le proposer à Bra-
tiano, je refuse. 1VIals si Bratiano le propose kmême sana
Filipesco», dois-je entrer dans cette voie Nenitesco :
Gouvernement national, c'est à dire it trois partis, impossi-
ble. La présence de Take serait rupture avec Allemagne et
Autriche. Il y a grande utilité pour le pays à constituer
gouvernement it deux partis, et knu-mi pasa sa, nu intre
Filipe,scu In el» ! Lahovary : Laissez le gouvernement
continuer seul son chemin, c'est ce gull y a de plus sage.
Une rupture avec Filipesco, qui est en pleine carrière de
projectile, ne l'inquiète pas. Il la soufisite. Si done il y a
demande de constituer un gouvernement sans lui, il n'y volt
pas d'objections. Arlon : Reconnait que l'attitude de Fill-

www.dacoromanica.ro
356 NOTE POLITICE 1914

propunere din partea noastrg. Merge pang la ruptura


cu Filipescu daca' ni se propune un guvern de doug par-
ticle. Cer cu insistenta lui Cantacuzino sg se pronunte:
Se code§te. Nu va merge nici-odatg cu Filipescu spre
Take Ionescu, dar nu poate primi ca Filipescu sá fie a-
runcat afarä,. Dacg va fi o propunere, cvom vorbi din
now.. Eu : Nu sunt ostil nimanui i mai bine imi con-
vine aceasta opozitie a lui Cantacuzino, care ma pune la
adäpost de necesitatea de a vorbi de un guvern a eärui
forma, de coalitie imi displace. Dar sa fie constatat ca
dificultatea nu vine din partea mea, i Cantacuzino sg
nu se mai plangä de nerealizarea celor ce hotae4te comi-
tetul. Lahovary, Arion, Nenitescu, interpeleazä. pe
Cantacuzino. Lahovary Ii spune «e§ti fermecat» !
Arion trage concluzia : Nici un demers pe aceastg a doua
cestiune.
8 Noembre. Bussche imi afirma cá Bulgarii
vor ataca pe Särbi. Asupra chestiei Transilvaniei imi
repetg cá chiar el a aratat ca, atata vreme cat nu se vor
formula legile, nu se va crede in realizarea fa'gaduelilor

pesco coupe court à toute proposition de notre part. II ira


jusqu'A la rupture avec Filipesco si ron nous propose le
gouvernement à deux. Je mets en dome-are Canta,cuzène
de se prononcer. 11 biaise. E n'ira jamais avec Filipesco
vers Take Ionesco, mais il ne peut aecepter qu'on jette Fili-
pesco par dessus bord. S'il y a proposition «que nous en
causions de nouveau». Moi: Je ne suis hostile it personine
et j'aime mieux cette opposition. de Cantaeuzène, qui me
met it l'abrí de la nécessité de parler d'un gouvernemant
dont la forme de coalition me déplait. Mais qu'il soit bien
constaté que la difficulté ne vient pas de moi et que Canta-
cuzène ne se plaigne plus de la nonréalisation de ce que dé-
cide le Comité.
Lahovary, Arlon, Nenitzesco interpellent Cantacuzène.
Lahovary lui dit «vous êtes envoutés» Arion tire la con-
clusion: aucune démarehe sur cette seconde question.
Samedi, 8 novembre. Bussche dine avee mol. Il m'af-
firme que les Bulgares n'attaqueront pas les Serbes. Sur
la question Transylvanie, il me répète que luí méme a
objecté que taut qu'on ne formulera pas les lois, nul ne cro-
ira à la réalisation de promesses Tisza et que les 18 points

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1911 357

lui Tisza, gi CA cele 18 puncte cerute de catre Români in


conferintele de anul trecut, ar trebui integral concedate.
«Dardanelele», un editorial, marcä proprie a lui
Take Ionescu, in «La Roumanie», trateazg de slabi la
minte pe cei cari se mai pot preocupa de regimul viitor
al Dardanelelor ! !
9 Noembre. Filipescu s'a dus la intrunirea Actiu-
nei Nationale, la Dacia. Mille gi Nicu Xenopol au vorbit,
iar Filipescu a prezentat motiunea de simpatie pentru
Tripla Intelegere gi de solidaritate cu Serbia. Multà
lume, tineretul din gcoli gi norodul Takist. Dup5, intru-
nire procesiune cu steagurile «Legiunei Ardeleniloro in
cap; ciocnire cu politia in dreptul clubului conservator;
cateva capete sparte. La intoarcere manifestantii au spart
geamurile la clubul liberal gi la «Minerva».
In acest timp Primul.ministru era la mine. Nu
gtiam nimic despre manifestatie. Il intreb in privinta ne-
gocierilor lui, gi ii afät mirarea mea de interviewul lui
Costinescu. Imi fáspunde c:i a suprimat el un cuveint prea
aspru din acel interview, punand aceastä suprimare pe

demandés par les Roumains dans les conferences de l'année


dernière devraient étre intégra/ement concedes.
TTn editorial marque propre de Take Ionesco dans
la «Roumanie» traite de faibles d'esprit ceux qui peuvent
encore se soucier du regime futur des Dardanelles ! !
Dimanche, 9 novembre.Réunion Dacia, Filipesco s'est
rendu it la reunion de l'Action Nationale. Mille y a parlé, ainsi
que Nicu Xenopol, et Filipesco a présenté la motion de Byrn-
pathie pour Triple Entente et de solidarité avec la Serbie.
Beaucoup de monde, jeunesse des écoles et plebe takiste.
Après reunion, procession avec drapeaux de la alegiunea ar-
delenilor» en tete; choc aye° la police it. hauteur du Club Con-
servateur, qeulques tetes cassées ; au retour on casse les
carreaux du Club Liberal et ce qu'on peut casser devanture
«Minerva».
Entrevue avec Bratiano. Pendant ce tem- ps-là, premier
ministre chez moi. Nous ne savions rien de la manifestation.
Je l'interroge au snjet de ses négociations et je lui marque
man étonnement de l'interview de Costineseo.
Il me répond qu'il a supprimé un mot trop vif de cet in-
terview, en le mettant au compte d'une erreur d'impression;

www.dacoromanica.ro
358 NOTE POLITICE 1914

socoteala unei greseli de tipar (deci a cunoscut intervie-


wul inainte de publicare ! I); cà nu ignoreaz4 actiunea
divergentä a ministrului lui i cä, o atribue lucrkurei lui
Filipescu.... (Eu : Lui Take Ionescu, care 11 vede mereu!),
dar cä, nu poate face nimio pentru a nu inAspri lucrurile,
fiindcg gostinescu tot rämäne partizan al neutralitätei
pänä" la prinaävarg. De douä ori l'am fäcut atent de
släbiciunea pe care o dedea guvernului atitudinea lui
Costinescu «nu pot sä fac mai mult», mi-a räspuns el
fiecare data%
Asupra negocierei : Tripla Intelegere a lucrat mereu
la Sofia si Belgrad; totul a esuat prin refuzul peremto-
riu al Särbilor de a ceda pe chestia Macedoniei. Grecia,
ind mai intransigenth : a amenintat pe Serbia ea' se se-
parà de ea, dad, aceasta mncliná sä, fad, prea multe con-
cesii Bulgariei. De altminterea Grecia a oferit direct
Romaniei o aliantä in contra Bulgariei, punänd 300.000
oameni (am don i sä-i vedem 1) la dispozitia ei. Asa c5,
reconstitutia blocului balcanic nu a inaintat cu un pas.
Dar Brätianu este preocupat de succesele Austriacilor.
Crede cá Austriacii ar don i sä se punä in contact cu Bul.

(done il l'a eonnu avant la lettre !!); qu'll n'ignore pas Fac-
tion divergente de son Ministre; qu'il l'attribue au travail
de Filipesco. (Moi: de Take Ionesco, qui le voit tout le
temps), mais ne peut rien faire pour ne pas aigrir les
choses, parceque toute méme Costinesco reste partisan de la
neutralité jusqu'au printemps, Par deux fois j'ai discrè-
tement attiré son attention sur la faiblesse que l'attitude
Costinesco infligeait à son gouvernement; ne puis faire
d'avantage», disait-il chaque fois, Sur négociations : la
triple entente a agi constamment à Sofia et Belgrad. Tout
a echoué par le refus pérempioire des Sorbes de céder sur
la Macedoine; la Grèce encore plus intransigeante: elle a
menacé la Serbie de se séparer d'elle si celle-ci inclinait
faire trop de concessions à la BuIgarie; d'ailleurs, Grèce
offert directement b., la Roumanie alliance contre Bulgarie,
mettant 300.000 hommes (nous voudrions les voir 1 !)à notre
disposition. De sorte que la reconstitutiDn du bloc balcani-
que n'a pas avancé d'une ligne. Mais Bratiano proccupé
du succès des Autrichiens. Il pense que les Autrichiens vou-
draient entrer en contact avec Bulgares pour brusquer leur
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 359

garii pentru a grai intrarea lor. Se teme de aceasta,


fiinda noi am fi tliati dela mare. BrAtianu adaogi,
eá afarà de chestia bulgarg, el spune totdeauna la ai lui
eh' nu se miscA pAda." ce Italia nu se va declara, si crede
ch. Italia se infundá in misterul ei si ch" Fasciotti
schanbat tonul si nu se mai agità. Dacá am inteles bine :
Bulgaria si Italia sunt cele doug note pe care el executä
variatii pentru a cistiga vreme. Asupra orientArei
incep a crede CA nu mai este foarte intransi-
gent ! Oare Regele schimbat pArerea 1 Nici un
rhspuns precis ; aprecierea lui e Ca nu. Asupra parla-
mentului ; Nu ar vrea cliscutie la mesaj. Imi cere con-
cursul pentru a vota 2.500.000 lista civilà, 300.000 Regi-
nei Elisabeta si actuala listA civilà mentinutä, pentru
Printul Mostenitor. Inteleg cà consiliul nu-1 incura-
jeazA pentru a cere legea stärei de asediu. I-am argtat
turburkile cari le aduc in afaceri Másurile proibitive
ale lui Costinescu, mai ales c5, comunicatul anunta" apro-
barea lor de care consiliu ; i-am reamintit art. 7 conven-
tia 5-a dela Haga; se declarg neputincios. Am avut
entrée on ligne; il le redoute aussi parceque nous serions
coupes de la mer.
Bratiano ajoute, qu'à part question bulgare, il dit tou-
jours aux siens ne bouge pas avant que Malie ne se
declare. Or, il croit que l'Italie s'enfonce dans son impéné-
trabilité et que Fasciotti a change de ton et ne s'agite plus.
Si j'ai bien compris : la BulgaTie et l'Italie, les deux notes
sur lesquelles il execute des variaticm pour gagner du temps.
Sur orientation definitive, je commence b. ne plus le croire
très intransigeant.
«Le Roi a-t-il changé d'avisi»; aucune réponse bien pre.-
else; son «appreciation» est que non.
Sur Parlement: voudrait pas discussion Message. De-
mande concours pour voter liste civile 2 minions et demie,
300.000 Reine Elisabeth et actuelle liste du Prince héritier
maintenue.
Comprends que le Conseil ne l'encourage pas it deman-
tler loi état de siège. Lui ayant dit le trouble que les me-
sures prohibitives de Costineseo jettent dans les affaires,
surtout que le communiqué annonce leur approbation par
conseil et lui ayant rappelé article 7 oonvention 5-6me de la
il se declare impuissant.

www.dacoromanica.ro
360 NOTE POLITICE 1914

grijg sA nu xnai vorbesc de un guvern de coalitie, dar el


m'a intrebat dacA eram multumit de sedinta comitetului.
I-am rAspuns afirmativ, i i-am reamintit cA, vestit de
solutiile anterioare ale comitetului consultativ, nu era
debo de mirare ca printeun subterfugiu, Filipescu s'A fi
cäutat s'A le dea in vileag. Imi spune sA bag de seamä
la Cantacuzino. Take Ionescu caufg, sA-1 convingA cA ar
putea s'A facA fuziunea sub directiunea lui Cantacu-
zino. Eu : Nu-i at'At de prost ca sà inghitA astfel de
gogosi.
11 Noembre. Faranga vine dela Filipescu. El se
aranjeazA ca sà aibA delegatia n Comitetul executiv.
DeclarA ca urmeazA pe sef; fidelitate in prezent i viitor.
I s'a comunicat cà intrunirea de Duminica viitoare va
fi Meg. delegati ; cAci pe urmA ce ar mai avea ? Asta
a fost intampinarea lui Fleva, care a spus lui Filipescu :
«A§ vrea s'A vAd alaturi pe d-1 Take Ionescu, nu numai
articolele lui».
Paul Greceanu vrea s'A-mi explice interviewul ce
a dat la cDimineata» si pe care i l'a amenajat Polizu.
Imi spune cà Nicu Polizu face pe subtirele; dar e abso-
lut omul lui Filipescu. (Imi aduc aminte cà Polizu, rudg
cu Costinescu, era citat de acesta ca martor al declara-
fiunilor ce ar fi fAcut, când i s'a propus presedintia unui
guvern national ! Esential este cA : Greceanu cand
a dat lui Filipescu copie dupg douA hotAriri ale comitetu-
lui consultativ, cu mentiunea «pentru d-ta personal».
a doua zi se gäseau in oDimineata» si in «Epoca»
Greceanu nu urmeazA i desaprobA pe Filipescu.
Grigore Cantacuzino, despre dificultAtile ce a a-
vut cu redactia alinervei» : i-au fost organizate de Fili-
pescu, prin redactorul lui Cristodorescu.
Eu soin ne pas reparler d'un gouvernement de coalition,
mais il m'a demandé si j'étais content de la séance du Co-
mité. J'ai dit oui et lui al rappelé qu'averti par des solu-
tions précédentes du Comité consultatif, il n'y a rien d'éton-
nant que par un subterfuge Filipesco ait cherché à les ren-
dre publiques. Là-dessus, il me dit Veillez sur Cantacu-
zène, Take Ionesco cherche à lui faire accroire gull pour-
rait faire la fusion sous la direction de Cantacuzène.Moi:
11 n'est pas assez Me pour donner dans un panneau
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 361

De Bussche imi confirmg ceeace imi spusese eri


Barbu Stirbey, cg, Costinescu face dificulati pentru lista
civilg a Regelui. (Barbu imi adgogase cg nu crede pe
Costinescu destul de vulgar ca sg-si inchipuiascg cg va
Aduce pe Rege la vederile lui, oferindu-i o compensatie
la lista civilg ! !).
0 depesg interceptatg dà tirea cg actiunea Turciei
aduce mari nelinitiri Angliei. La 30 klm. de Suez Turcii
au avut un avantaj. I s'a telegrafiat ca Sonino a dat
din, nou formalg declaratie cá Baia nu se intereseazd de
formatia unui n,ou bloc balcanic. Cade teza recentg a
Triplei Intelegeri la noi in targ. Sg nu se ocupe gu-
vernul de o cale la mare, de oarece ne vor da ei Germa-
nii tot ce ne-ar fi necesar, dar sg nu mai fie sicanele ce
se fac continuu. Radeff ar fi spus, nu ca dela guver-
nul lui, cg sunt cercuri nelinistite daa, Austria ar in-
tra in Macedonia ; el, Bussche, obiectat. cà trebue sg fie
date asigurgri de Austria : in once caz a,veti asigurarea
Germaniei. Vorbim de faimosul «Drang nach Salo-
nik». El asigurg ca,' este o purg ngzuintg de a avea dru-
mul de fer din Bosnia legat cu Salonic. Vorbira si de
Dardanele. Când Arion i-a spus cg, Anglia va ingriji de
Dardanele, el i-a atras atentia asupra declaratiei din
«Observer», care recunoaste dreptul Rusiei de a lua
Qonstantinopol. Eri cu Brgtianu, acesta mi-a spus cg Dia-
mandi l-a intrebat dacg trebue sg, trateze chestiunea. EI
i-a rgspuns : Nu, ar fi prematur. In caz de victorie ger-
mang, are cine sg ingrijeasch; in caz cg trebue sg vor-
bim de pe acum, dgm indicatie cg ne-amhotgrit.
Mitilineu §tie dela Hiott cg Filipescu are sg so-
meze pe Take Ionescu sg se declare pe fatg, la Actiunea.
Nationalg, ori o rupe (1).
Se face mare caz de prgnzul lui Victor Ionescu,.
la care Poklevsky a luat parte. Mi-aduc aminte cg aseará
la club Poklevsky a zis, cam in zeflemea, cg n'a jucat
Duminicg, pentru cg a fost «avec tous les Ionesco et dea
dames russes».
12 Noembre. Paul Teodoru, fatA de Misu Sgulescu,
Ciorgneanu, I. Bacalbasa, imi vorbeste de vagoanele de
24

www.dacoromanica.ro
362 NOTE POLITICE 1914

gräu ale lui Cincu, faimoasele, asupra carora ar castiga


1000 lei de fiecare, supliment de pret, daca pot esi. Se
confirma deci ce mi-a destainuit Hildenbrandt. Când a
interpelat Teodoru pe Cincu, acesta a marturisit csä a
viidut diteva sute peste 2000, si era foarte incurcat la.
räspuns. Astäzi, asupra stäruintelor lui Cincu pentru ex-
portul acestora, Mortun a zis lui Teodoru «Cum se
poate ca Cincu sa-mi ceara asa ceva».
Nicu Lahovary, foarte aferat, mä sondeaza dacä
cumva am consimtit eu ca rsa nu fie discutie la mesaj ;
cä aceasta ar indispune pe Filipescu. Nu spune cäsi pe
Misu Cantacuzino, ceeace stiu eu. La urna face a-
pel la fibra mea patriotica, ca sä adun un guvern in care
si-ar avea locul i Take ì Nicu Filipescu, ca declaratie
ca Ong, la priniävara va fi liniste absoluta icà toatä
lumea va tace. Mari stAruinte, dar sä fie ¡flair& de Du-
minicä, ca sa se poata degaja «si dânsii»... Am inteles !
13 Noembre. Mihali isi ia ziug bung, pleaca di-
seara. Ce sa spuna lui Tisza, care l'a insarcinat sa-mi
ceara parerea asupra promisiunilor facute Romänilor
: Mare deceptiune! apoi nu mai crede nimeni.
Nici legile nu s'au aratat, ca sd putem judeca de reali-
tatea i eficacitatea lucrukci, nici macar un manifest al
impleratului, ca sit' se §tie cei reforma nu este ateìrnatei
de o fluctuatie politice& Mihali : El este orbit, tot
crede cä Romania nu poate face and' politicei feirei a se
'sinucide. Eu: Spune-i Cine a putut impiedeca pe
wry om de a se asinu,cide? Din o sutet- de _Romani, noud-
zeci i nouei sunt hoteireiti contra Austriei. In neiuntru
nu au dat o ref orme& in afarei nu au ceipeitat o victorie;
pe ce se mai poate sprijini o atitudine amicald Mi-
hali : foarte de acord, a§a ii va vorbi.
Arion i Cantacuzino au väzut pe Rege ; si unul
si altul i-a vorbit de slabiciunea guvernului. Regele li s'a
pärut voios, nu intimidat de Actiunea Nationala i eh's-
tigat eventual numai unei idei de guvern national, nu de
douà particle.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 363

14 Noembre. Audient6 la Rege. Arat cAt de mult


libertatea lAsatä" d-lui Costinescu de a ataca pe Aus-
triaci si pe Unguri in interviewuri i acte, cum si
rnansetele si tonul «Viitorului», m fac s'a" presupui o
schimbare in orientarea guvernului, i cer explicatii.
Regele : D-1 BrAtianu «sufer5.» de actiunile d-lui Cos-
tinescu, dar crede c pgstrindu-1, 11 tine mai bine decit
dacg, l'ar da afafg. Nimio nu e schimbat ; D-1 Bfátianu
pAstreazg aceiasi linie. Asupra Actiunei Nationale :
«E mai r5.0 ca o copilkie». Regele stie oh' copiii de swan
eari au manifestat, au primit bani i Mortun i-a spus
stia si el aceasta. Mortun i-a declarat cA, chiar dach.
1-ar scoate din minister, dach reincep, va pune mâna pe
zece dintre ei i va pune batá. Asupra guvernu-
lui national (n'a vorbit de loc de un guvern de doug
partide) : dacA Take Ionescu sau Filipescu ar intra in-'
tr'un guvern, n'ar fi o declaratie de rälzboi din partea
noastrà, dar «ceilalti» ar fi aceia care vor lua-o inaintea
noastrd. Despre munitii : N'avem cu ce duce ràzboiul
nici douei luni (r). A spus-o lui Misu Cantacuzino. De

tir.
14 novembre. Chez le Roi. J'expose combien la liberté
laissée à Mr. Costinesco d'attaquer l'Autriche et les Hongrois
dans interviews et actes et combien les manchettes et ton
da eViitorul» me font supposer un changement dans orien-
tation gouvernement, et je demande explication.
Le Roi : Mr. Bratiano «souffre» des actions de Mr. Cos-
tinesco, mais il croit qu'en le gardant, il le tient mieux que
s'il le mettait dehors. Rien n'est changé; Mr. Bratiano
garde la même ligne. Sur Action Nationale: «C'est pire
qu'une gaminerie». Le Roi Bait que les gamins des écoles
qui ont manifesté, ont reçu de l'argent et Mortzun lui a dit
qu'il le savait aussi. Mortzun lui a declaré que, quitteà sor-
du Ministère, s'ils recommencent, il en pincera dix et les
fera rosser.
Sur Gouvernement National : Pas parlé du tout d'un
gouvernement à deux. Si Take Ionesco ou Filipesco entraient
dans un gouvernement, ce ne serait pas une déclaration
de guerre de notre part, ce serait ales autres» qai pren-
draient les devants contre nousl
Sur munitions: pas de quoi faire la guerre plus de deux
mois (I);il l'a bien dit à Michel Cantaeuzène. D'ailleurs

www.dacoromanica.ro
364 NOTE POLITICE 1914

altfel n'a inteles cum voia Cantacuzino s. intre ime-


diat inteun, guverli cu Brgtianu, i sá fie rezerva
viitorului ! Convins cá guvernul ar trebui sá faeg
act de autoritate i sá treacg, legea stArei de asediu-
Mi§u Cantacuzino este contra ! Eu : Ce are afaee, daca-
eu convin. Regele : A! ai sprijinit-o t (aceasta cu in-
sistentA ea un lucru de retinut).
Impresia generalä : Regele nu prea e ingrijorat ca
sà." intre in miezul lucrurilor ; increegtor in BrAtianu.
Mi-a spus chiar : cD-1 Costineseu a fost prea sustinut
de Rege ; a fost sustinut chiar in contra lui BrAtianu»,
aceasta pe un ton §i eu un semn al degetului prin caro
îi fAcea un repro§. Lipsá de stinag pentru fii Costi-
nescu : termeni vagi, dar indicand-o clan
Stimbiitä, 15 Noembre. Deschiderea Caanerei.
gele eite§te Mesagiul fgrá ifos in articulare, se inpla de
vorbál : pregatit pentru pregetat. Regele Carol n'ar fi
fácut aceast.6 gre*ealsá. Regele a p`astrat uniforma de ge-
neral de cavalerie. Cantacuzino imi spune &A, Fili-
pescu ar accepta sg nu fie discutie la Mesaj daca-, in de-
claratia noastrál, nu am aräta incredere in guvern
1-am 15,sa s facA interpelgri, nu asupra politicei externe.
Intreb, care t Spre pildg asupra politicei financiare
economice. Mi§u Cantacuzino : Am obiectat eh nu

n'a pas compris comment Cantacuzène voulait qu'on entrb.t


de suite dans gouvernement avec Bratiano et qu'on fut la
réserve de ravenir.
Convient que le gouvernement devrait faire acte vi-
gueur et faire passer loi état siège. Mais Michel Cantacu-
zène est contrel Moi: Qu'est ce que cela pent faire, puis-
que je la donnerailRoi: Ahl vous rappuierez, (Ceci avec
insistance comme une chose it retenir).
Impression générale : pas trop soucieux d'entrer au fond
des choses; confiant dans Bratiano.
Le Roi m'a même dit : «Mr. Costainesco a été trop sou-
ten par le Roi ; il a même été soutenn contre Bratiano b
(Avec le ton et un signe d'index dans lesquels il y avait du
reproche).
Mésestime pour les fils Costinesco ; termes vagues
mais l'indiquant bien.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 365

putea sa fie atunci vorba *i de politica externg. Eu


(in mine insumi) : rost de declaratiuni pentru Costi-
nescu! Dr. Cosma, Luca Elefterescu, Ernest Cgngnäu,
protestgri de fidelitate. Luca contra M. Cantacuzino.
Barbu Stirbey mg veste*te la e*irea dela Camerg,
cg in campul Actiunei Nationale circulg doug ve*ti :
Cg se va cguta sg fiu alungat ; i cg peste 10 zile Ru*ii
vor pune guvernul in obligatiunea de a se pronunta, ce-
rand libera trecere pentru trupele lor spre Serbia *i
Dunäre ! Asupra acestui de al doilea punct, povg-
tueso pe Barbu cg trebue sg vesteascg pe Rege.
Pentru Carp, acest prilej de a limpezi situatia ar fi un
noroc. Pentru Bussche, care pgrea a cunoa*te aceastg
eventualitate : ar fi o violare de neutralitate, acolo unde
suntem stapani pe ambele maluri ale Dunärei. Acesta
este punctul de vedere la Berlin $i l-a comusicat guver-
nutui.
Dumineci, 16 Noembre. qonferinta parlamentari-
lor. La ora 1034 deputatii i senatorii conservatori.Ab-
senti cativa märunti din judete i Maiorescu. La ordinea
zilei probabila cerere a guvernului de a nu discuta A-
dresa. Cu. toga bâzâiala Filipesou *i Grgdi*teanu, cg-
dem de acord sg se urmeze conform precedentului din
1912 Decembre, câncj cu criza balcanich. Dar desbatere
animatg, pasionatg asupra fondului dintre Filipescu *i
mine ! Eternele lui recrimingri, cu eterna prefgcgto-
Samedi, 15 novembre. Barba Stirbey, it la sortie de
la Chambre, me prévient que da.ns le camp de l'Action Na-
tionale on lance deux nonvelles: 1) qu'on va chercher it me
déposer; 2) que dans 10 jours les Busses vont mettre le gou-
vernement en demeure de se prononcer, en demandant le
passage libre pour des troupes russes pour la Serbie, par la
Danube.
Sur ce dernier point, sur sa demande, je donne 11

Barbu l'avis d'en avertir le Roi.


Pour Carp, ce serait une chance d'éclaircir un peu la si-
tuation. Pour Bussehe, que j'ai vu et qui semblait connaitre
cette eventualité, il me dit: Ce serait un violation de neu-
tralité, la où vous êtes maitres sur les deux rives du Danube;
c'est le point de vue de Berlin et je rai communiqué au gou-
vernement.

www.dacoromanica.ro
366 NOTE POLITICE 1914

rie; intreruptii violente cu Lahovary. Dezaprobare a-


proape generalg ; Luca Elefterescu, Cosma, Michiu, Te-
leman, Iorgulescu nu se jeneazg sg protesteze, iar Cru-
penschi ii spune verde cä Takistii merg acum cu «girul»
lui Filipescu. La fine Filipescu foarte «petit gargon»,
imi anuntg cg. la Dacia va face un discurs bland de tot.
Intrunirea la Dacia este prezidatg de Delavran-
cea, iar la 5% manifestatia de acolo vine de sparge gea-
murile la, mine si bate pe sergentul meu. Iar bow-win-
dowul de sticlg este gg,urit de o piatrg. Se vede cg," Fer-
mo era in capul cortegiului. Sergentul a apostrofat chiar
pe «Tangrul» cel cu scrisoarea anonimg de amenintare
de moarte. La plecare se sparge _geamurile automobi-
lului d-rului Popovici si se manifesteazg la legatia fran-
cezg. «Viitorul» spune cg aceiasi manifestatie -de sim-
patie s'a fgcut si la Take Ionescu.
Munitiile : Colonelul Rudeanu e trirais de. gene-
ralul Iliescu : in Italia (cartuse), Elvetia (alamg
plumb) i in Franta (de ce 7). I se ataseazg pe Grigore
Filipescul si G. V. Bibescu. Iargsi se intreabg el : de ce
Asupra proectilelor germane, sosite Meg focoase, el care
le-a receptionat, spune cá focoasele sunt ambalate aparte,
ca i tuburile sau insusi proectilul. Cum asteptam 190
vagoane i n'au sosit decat 39, este ciar cá lgzile se vor
completa unele prin altele. Dar focoasele se pot fabrica
chiar se fabricg acum in targ. Deci toatg larma de azi
a «Epocei», cade. El: Mg mir cg Germanii dau
atata, (and atati oameni imping in contra lor ! De ce
nu se vorbeste de Franta I Ne-au oprit.trei baterii de
105, gata incgrcate pentru plecare ; ne-au oprit 10.500
.

proectile artilerie de munte, gata si inutiliza bile de ei.


Luni, 17 Noembre: Vin sä protesteze pentru ce
s'a petrecut eri : BArdescu, Pa-ul .Teodoru, Faranga,
Ieenii toti din Parlament, Argetoianu, generalul Cocea,
Cogglniceanu, Delavrancea, cgruia Ii pun in vedere cá
trebue sg se retragg dela Actiunea Nationalg.
Brlitianu recunoaste cg cele de eri trebue sg fie
coadg takistg ; mg roagg sg nu vorbesc cg 'capitanul

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 367

Libert n'a vrut sä,' vie repede cu soldati, ca sä nu se a-


crediteze cá politia e de vinä, Ii atrag atentia cà daa,
nu se armeazg, va fi debordat. Tot nu indräzneste. La
plecare, Ii fac semn «mAna, mai tare». El: «Sg iei pu-
terea i la rândul meu fac acelasi semn !D.
Se teme a in scurt timp va avea loo o inaintare
din partea Rusiei i violentele din tarà le pune in le-
gAturA cu aceasta. Ca precautie a si spus la Petersburg
a nu e gata. Foarte ingrijorat, nu stie daa ajunge in
primgvarä, cu bine ! Despre Bulgari, Tripla intelegere
a voit sà, interprete declaratia lui Radoslavof in sensul
lor i s'au prezentat la el säl ja act. Radoslavof nici la
aata n'a consimtit, si sub cuvânt a, Tripla nu propune
nimic in prezent pen.tru Macedonia, va irebui sä, se con-
sulte cu Regele, cu colegii: «fin de non recevoir». De
altà parte s'a interceptat o telegranià a biroului presei
din Sofia atre agentiile streine, vorbind de exodul mu-
sulmanilor din Quadrilater, de femei violate, o intreagä,
atmosferä, de urä, contra noasträ.. lar Filipescu si
Grgbdisteanu se mill a nu s'a regulat nimio cu Bulgaria.
Filipescu imi serie ca sä, convoc pe parlamentari.
Scrisoare ciudatà : «Domnul meu..»; adresg, fgrä, nici o
aluzie la calitatea pentru care se adreseazA mie. Expli-
catie : Cantacuzino si Argetoianu spun a el vrea sä 1A-
mureasa cá afacerea de eri este push' la cale de Politie...
19 Noembre. Reuniunea parlamentarilor. Fili-
pescu : Trebue incadratà negativitatea discutiei la A-
dreg printr'un atac pozitiv in contra guvernului, care
a suprimat posibilitatea de intruniri publice, inchiriind
Dacia lui Dona si «a fost incapabil sá risipeasa, res-
turile unei intruniri publice». Politia este singura vi-
novatá, de cee,ace s'a petrecut la casa lui Marghiluman.

19 novembre. Filipeseo : Il faut encadrer la négative


it la discussion Adresse, par attaques positives contre Gou-
vernement qui a supprimé possibilité réunion publique en
lonant la Dacia it Dona, et qui «flit incapable de disperser
les restes d'une réunion publique». C'est la police qui est
seule eoupable de ce qui est arrivé maison Marghiloman.

www.dacoromanica.ro
368 NOTE POLITICE 1914

Trebue dat flint:A deciziunei e§irei din neutralitate.


Nu prime§te dilema «in opt zile ori nimic», cAci nu se
poate asista indiferent la sdrobirea armatelor sArbe§ti.
Marti seara, 18 Noembrie, Poklevsky mi-a eomunicat
la club, cg.Ristici a fost la 5% la Brätianu ca spunä,
cg Serbia nu mai putea fine, cä, se retrage din Belgrad
§i cà päräsqte unja Dunärei. Exortatii sä nu-i läsäm sä
fie zdrobiti §i sà povätuesc lui Brätianu o imecliatä, in-
tervenire. Examen prealabil al chestiei Dardanelelor
«0 nedibAcie !» Lahovary : Toate acestea privesc pe
Actiunea Nationalä, care nu este partidul conservator.
Nu voim sä fim opriti de aceasta intr'o actiune provocatä
de ea. Aran: Dardanelele 7 Dar ele sunt de cel mai
viu interes pentru noi. Chiar daeà a.i interpela, nu pe
incidentele de Duminecä, dar pe libertatea intrunirilor
publice, a§i fi solidar cu Actiunea Nationalä, §i asta nu
o vreau. Luca Elefterescu: Violent §i clArz. S'a stri-
gat gjos Marghiloman» i n'ai protestat, ce zice atunci
provincia 7 (aplauze); De}sliu demisioneazg imediat
se spune eh' nu aprobä politica §efului. De$liu : Este

Il faut donner corps it la décision sortie neutralité. Accepte


pas dilemma «In 8 zile ori nimic», car on ne peut rester in-
différent écrasement armée serbe. (Mardi soir, 18 Novem-
bre, Poklevsky au Club m'a communiqué que Ristich s'était
rendu a 7 h. 34. chez Bratiano, communiquer que la Serbie
ne pouvait plus tanir, qu'elle se retirait de Belgrad et aban-
donnait ligne Danube. Exhortation de ne pas les laisser
truire et de conseiller Bratiano intervention immédiate).
Examen préalable question Dardanelles/ «0 nedibAcie».
Lahovary: Tout cela regarde Action Nationale, qui n'est
pas le parti conservateur. Ne voulons pas être attirés par elle
dans une action provoquée par elle.
Arlon: Les Dardanelles ? Elles sont du plus vif intê-
ret pour nous. lame al j'interpellsis, non sur les incidents
de Dimanche, mais sur la liberté des réunions publiques, je
serais solidaire de l'Action Nationale et je ne le veux pas.
Luca Elefterescu: Acerbe et très mordant. On a crié
bas Marghiloman» et vous n'avez pas protesté; que dit alors
la province/ (aplaudissements). Desliu démissionne; on
dit de suite gull n'approuve pas la politique du chef. Desliu:
«Ce n'est pas exact»!
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 369

inexact ! Ion Miclescu : Actiunea Nationalg poate sä


fie bung. Unii din conservatori au luat contact cu po-
porui, care clocoteste, flat sg ne laso pe noi la o parte.
Nu vom interpela. De ce sg cerem liberalilor socoteli cari
.s'ar putea cere altora 1Deeiu: A refuzat sg facg parte
din Actiunea Nationalg, dar nu o blameazg. Toatg lu-
mea desaprobä manifestatia de DuminecIG. Stirbey :
Dardanelele sunt o chestiune eminamente principialg. Ac-
tiunea Nationalg este consideratg de toatà lumea ca in-
dreptatg contra sefului nostru. Din ea s'au intgrit big
Brgtianu si Take Ionescu. Tineretul nu mai vrea disen-
siuni in partid. Argetoianu : Este de pgrerea lui Stir-
bey si Luca Elefterescu. Brancovan: Dei partizan
al Triplei Intelegeri, nu admite ca Actiunea Nationalg
ne impliee. Cand s'a votat de Comitet esire din neu-
tralitate, aeeasta a insemnat incordatg preggtire ca sg
profitgm de prima ocazie, nu cum cere Actiunea
ca sg esim mai repede. Mironescu: Apel la
intelegere ; sgtui de convulsiuni interne. Nota gene-
ralg agresivg contra lui Filipescu. Eu : Esirea din
neutralitate a fost totdeauna conditionatg de negocieni
si fapte cari nu s'au terminat. Neincrederea in guvern
nu a insemnat rgsturnare, ci aducerea lui la un control
prin guvernare in doi ; lucru pururea ?mpiedicat de
conditiile puse de Filipescu sau de faptele lui, cum
spre pildg intrarea lui in Actiunea Nationalg 24 de ore
dupg ce convenisem altceva. Nu fac responsabili pe con-
servatori de ce s'a petrecut la mine; dar nu este politia,
ei Aetiunea Patrioticg care face parte din Acti-unea Na-
tionalg. Filipescu sä inceteze cu actiunea vrgjmasg ; va
fi nevoie, in curând, de toatel fortele intrunite. Deci, nu
interpelgm ; Filipescu va face ce va voi. (aplauze).

Jean Miclescu: L'Action Nationale peut étre bonne ;


des conservateurs ont pris contact avec le peuple, qui boull-
lonne; mais qu'elle nous laisse de caté. Nous n'interpelle-
rons pas. Pourquoi demander aux libéraux des comptes qu'on
pourrait avoir it demander it d'autres, Desliu : a refusé de
faire partie de l'Action Nationale, mais il ne la blilme pas;
tout le monde réprouve la manifestation.

www.dacoromanica.ro
370 NOTE POLITICE 1914

Noembre. Poklevsky imi face o lungg vizitg..


Teza lui : Dacg renuntati la Transilvania, stati neutri;
dacg voiti indeplinirea idealului national, este momentul
de a intra. Grecia oferg 80.000 oameni pentru a ocupa
Macedonia i a face disponibila armata sArbeascg care se
aflg acolo. Cere insg garantie : de la Tripla Intelegere;
de la D-vs. en contra Bulgariei, daeg.' Bulgaria o a-
tacg. Convingeti pe Brgtia-nu sá se angajeze. Eu :
Am sg vgd pe Brgtianu, dar dacg nu este de aceiasi pg-
rere, n'am sá fac nici o actiune i nici o manifestatie
contra guvernului pe acest motiv.
22 Noembre. D-1 Charles Rivet dela «Le Temps»
din Paris, impins de Blondel, argtase ostilitate in contra
mea; nu voise s mg intervieweze. Ii explic toate moti-
vele cari porunceau neutralitatea i atitudinea mea.
«Este un punct de vedere foarte fondat; zice el, si nu e
de loe ce mi se spusese».
Bussche a cerut sg mg vazg : Germania va da tot
ce vom voi, munitii i altele, dacg d-1 Costinescu pgrg-
seste finantele : procedeele lui sunt insultAtoare. In ce
priveste amestecul Greciei : Radef f are sg vá spue cä daeA

Vendredi, 21 novembre. Poklevsky me fait une lon-


gue visite. Sa thèse : si vous renoncez à Transylvanie, res-
tez neutres; si vous voulez l'idéal national, c'est le moment
d'agir. Grèce offre mop hommes pour occuper Macédoine
el rendre disponible armée serbe qui e'y trouve, Elle de.
mande garanties: 1) de la Triple Entente; 2) la vôtre centre
Bulgarie, si Bulgarie l'attaque. Agissez sur Bratiano
pour qu'il s'e.ngage. Moi: Je verrai Bratiano, mai s'il
n'est pas du même avis, je ferai aucune action, ni (in-
cline manifestation contre gouvernement sur ce chef.
Samedi, 22 novembre. Mr. Charles Rivet du <Temps»
de Paris, actionné par Blondel, avait marqué hostilité con-
tre moi. Refusé interview. Expliqué seulement toutes les
raisons gut commandaient ma neutralité et mon attitude.
Il concède que c'est un point de vue très fondé aussi. «Ce
n'est pas tout it fait ce qu'on lui avait dit».
4 h. de Bussche avait demandé à mer voir: L'Alle.
magne donnera tout ce -qu'on voudra, niunitions ou autres,
si Mr. Costinesco guide les Finances Ses procédés sont in.
sultants. Sur question immixtion Grèce Radeff vous
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 371

Grecii infra in Macedonia, Bulgarii îi vor ataca. Stie ea'


inch' de Mercuri dimineata sugerasem lui Czernin sá faca
declaratie ca Austria va lasa totdeauna deschisa unja
Salonic si a sustinut acest demers i la Berlin. Bussche
imi confirma cà Czernin a primit raspunsul in. sensul ca
sa, declare libera pentru noi unja
Printul Trubetzkoi, noul ministru al Rusiei in
Serbia, mic, grasuliu, incet, vorba cam greoae, aer pro-
fesor, spune cii mii cunoaste, si a mai fost la mine (?):
Sunt douà actiuni de dus : sau de a obliga pe Bulgari
lase pe Greci sii mearga in ajutorul Sarbilor; sau pe cale
de concesiuni, pe cari le crede el mai usoare, a smulge
Grecilor si Sarbilor un aranjament de trei state balca-
nice. Eu : Ori ce participare a Romaniei la o actiune
diplomatich este subordonata la doua consideratiuni, de
la cari guvernul nu poate sa se sustraga : 1) Romania nu
poate intra inteun rasboi lung; 2) Romania, din momen-
tul ce a avut un tratat i deci o prietenie pronuntaa cu
Austria si Germania, nu poate face nimio tare intriwn
mod prematur ar hotari intentiunea ei de a se pronunta
pentru una sau cealala parte.
dira que si Grecs entrent en Macédoine, les Bulgares les
attaqueront. Il sait que dès Mercredi matin j'avais suggere
Czernin de faire déclaration qu'Autriche laissera toujours
ouverte ligne Salonique et i1 a appuyé cette démarche it Ber-
lin aussi.
Samedi soir Bussche me confirme que Czernin a regu ré-
ponse dans le sens de déclarer libre pour nous la ligne
Nisch-Salonique.
Le Prince Troubetzkoy, le nouveau Ministre de Russie en
Serbie. Petit, replet, lent, parole assez embarrassée, air pro-
fesseur. Me connaît et a déjà été chez moi (,): Deux actions
mener: soit obliger Bulgarie à laisser faire les Grees se
portant au secours Serbes; soit à mener par coneession, cette
fois plus facile A. arracher Serbie-Grèce un arrangement
des trois états balcaniques.
Moi: Toute participation Roumanie à l'action diploma-
tique est subordonnée it deux considérations dont gouverne-
ment ne pent se départir : 1) La Roumanie ne pent se pre%
cipiter dans g-aerre langue haleine. 2) La Roumanie ayant
eu un traité et par conséquent une amitié prononcée aye°
Autriche et Allemagne, ne peut rien faire qui prématu-
rément décèle son intention de se porter de notre côté.
www.dacoromanica.ro
372 NOTE POLITICE 1914

La ora 5 Radeff imi spune c n'a, fost niciodatà


o propunere concrea fácutg la Sofia. Guvernul Bulgar
declafá c, nici n'a existat vre-un subiect de negociere.
In caz &And s'ar cere o declaratie in! ceeace priveste in-
trarea Grecilor in actiune, crede ca' guvernul si-ar rezer-
va faispunsul. De ce aceastá preocupare in ceeace priveste
clrumul Salonicului, cand România poate sit treacA, tot
ce doreste prin Bulgaria; el este gata sit dea aceastá asi-
gurare. Se pringe de piedicele ce se pun tranzituluiJ pen-
tru Bulgaria, care nu mai poate primi nici-un fel de már-
furi sau producte din Europa centrará; va trimite in a-
ceastá privinfá o notá de protestare i o scrisoare parti-
cularà lui Bfätianu. In Macedonia nu sunt decât trei
regimente s'arbesti ! Proba : comitagiii au lucrat o zi in-
treagg la distrugerea podului dela Demir-Kapa, fàfá a
fi supgrati.
Carp i Dr. Dinu Bfátianu, seandalizati de douà
amánunte ridicole. Czernin a povestit lui C,arp cit Brá-
tianu i-ar fi spus : Zuarea Belgradului de D-v. a com-
plicat foarte mult situatia mea interng». Czernin i-ar fi
ráspuns c'á nu putea ssá se lase sit fie bátuti pentru a-i
usura lui situatia interng ! Dr. Bratianu tie csá la
Radeff (5 h.) 11 n'y a jamais eu une proposition con-
crète faite Sofia. Gouvernement bulgare dédare qu'il n'y
avait méme pas eu terrain de négociation. Au cas oil on
demanderait adaration au sujet entrée Grecs en action, il
croit que gouverneanent réserverait sa réponse. Pourquoi
se préoccuper route Salonique quand Roumanie peut passer
tout ce qu'elle voudra par Bulgarie: il est prêt it en donner
assura-nee. Il se plaint des entraves qu'on met au transit pour
la Bulgarie, qui ne peut plus recevoir aucune espèce de
denrée ou de marchandise de l'Europe Centrale. Enverra une
note de protestation et une lettre privée à Bratiano. En
lqacédoine il n'y a que trois régiments serbes! La preuve:
les Conaitadgis ont travaillé un jour ember à détruire port
de Demir-Kapa, sans étre inquiétés.
Carp et Dinu Bratiano scandalisés de deux détails
grotesques. Czernin raconte it Carp qu'étant allé voir Bra-
tiano, celui-ci lui aurait dit: «Votre prise de Belgrad com-
plique beaucoup ma situation intérieure», à quoi Czernin
aurait répondu qu'ils ne peuvent pourtant pas se faire
battre, pour lui faciliter sa politique intérieure.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 373

Al. Constantinescu s'au intrunit Dr. Ion Cantacuzino si


Dr. Costinescu (despre care se zice a va pleca la Bor-
deaux pentru a face propaganda ram:incase:l), cu Colescu
dela Statisticá, si Ca desenau pe hartá si discutau ceeace
era sá se cearg din teritoriul unguresc. Chiar Cantacu-
zino ar fi recunoscut cat de grotescä era aceastä. cerce-
tare.
23 Noembre. Pruedintele Consiliului igni spune
cá din primul moment cand, in cursul saptamânei, Po-
klevsky i-a spus ca Grecia olerá o actiune militara in
Macedonia, daca Románia o garanteaza in contra Bulga-
riei, a raspuns imediat ca nu. Nu vrea sá faca nimic
care sä. aduca. România sa intre in razboi, inainte ca sá-i
vie ora. Astazi s'au dus la dânsul impreung Poklevsky,
Blondel si Barclay. El: «Oare ar fi Barclay mai pu-
in prost decát se zice 1 N'a deschis gura, dar suradea
ironic de caste ori se inamoleau colegii sai». Bratianu are
impresia ca Anglia menajeaza pe Bulgari. Propunere :
România sa, se asocieze cu Tripla Intelegere pentru a
face presiune la Sofia spre a obtine neutralitatea Bulga-
Oei daca." Grecii intra, in acti-une. A refuzat, fiindca, nu

Dinu sait que chez Constantineseo-P. se sont réunis


Jean Cantacuzène, le Decteur Costineseo (qu'on dit destiné
A aller A Bordeaux pour propagande roumaine), avec Co-
leseo de la statistique, dessinaient sur la carte et discutaient
ce qu'on allait demander du territoire hongrois. Canta,cu-
zène, lui-méme, aurait reconnu l'odieux de ce grotesque
examen.
Dimanche, 23 novembre. Pre,sident Conseil me dit que
dès le premier moment, au cours de la semaine, quand Po-
klevsky lui a dit que la Grèce offrait action militaire en Ma-
cédoine si la Roumanie la garantissait contre la Bulgarie, il
a de suite dit non. 11 ne veut rien faire qui amènerait Rou-
manie A entrer en guerre avant son heure. Aujourd'huj sont
allés le trouver ensemble Poklevsky, Blondel et Barclay.
Lui: «Bare/ay serait-il moins bête qu'ola le dit 1 11 n'a
pas ouvert la bouche, mais il souriait narquoisement cheque
fois que ses collègues s'enferraient». Il lui semble que l'An-
gleterre ménage les Bulgares. Proposition: que la Roumanie
s'associe A, la Triple-Entente pour faire pression it . Sofia,
pour obtenir sa neutralité si Gréee entre action. Il a refusé,

www.dacoromanica.ro
374 NOTE POLITICE 1914

vrea sá dea el semnalul unei rupturi cu Bulgaria. Po-


klevsky ar fi adaogat : «Dar ati promis o portiune a
noului teritoriu ; este inceputul unei actiuni de presiune
asupra Bulgariei !».Bratianu : «N'am promis aceasta
niciodatà,', am zis ca daca aranjezi d-ta afacerea Mae,edo-
niei, România va sti sa faca o concesiune, pentru a nu im-
pedica rezultatul». Blondel a recunoscut spusele mele ea
exacte. Dar drumul &are mare o sa va fie taiat !
II voi deschide cu forta, la nevoe, când voi intra in ac-
tiune.
In oras impresiunea este cá esecul Triplei Intelegeri
este datorat. faptului cà ministrii lor nu sunt la inal-
time. Bratianu, intre prima conversatie cu Poklevsky
acest demers colectiv, a cerut lamuriri la Atena i i
s'a raspuns cá Venizelos ar fi vorbit de actiune defen-
siva comuna (1) i cá ar fi exprimat dorinta unei colabo-
rani cu Bulgaria !
24 Noembre. Waldburg imi aduce stirea cäderei
Lodzului, deci succes al ofensivei germane in Polonia ;
si copie dui:a o telegrama confidentiala din Berlin : se-
cretarul general de Martino a declarat ambasadorului
german la Roma cà zvonurile cá s'ar discuta o intelegere
intre Italia, Grecia si România, sau de un amestec al Ita-
liei in formatiunea Blocului balcanic, nu erau interne-
iate pe nimic.
car il ne veut pas donner le signal d'une rupture avec la
Bulgarie. Poklewsky aurait ajouté: Mais vous avez promis
une portion du nouveau territoire; c'est le commencement
d'une action de pression sur Bulgares! Bratianu: Je n'ai
jamais promis cela; j'ai dit : si vous arrangez l'affaire de la
Macédoine, la Roumanie saura faire une concession pour ne
pas empAcher aboutissement. Blondel a reconnu exacti-
tude, Mais la route de la mer vous sera coupée!Je la feral
ouvrir de force, au besoin, quand j'agirai.
En ville impression échec Triple-Entente et que les Mi-
nistres pas A hauteur.
Lundi, 24 novembre. Wallbourg m'apporte la nouvelle
de la chute de Lodz, done succès offensive allemande en Po-
logne, et copie d'un télégramme confidentiel de Berlin : le
seerétaire général de Martino déclare amba,ssadeur allemand
A. Rome que propositions d'une entente qui se débattait
contre Italie-GrAce et Roumanie ou d'une immixtion Italie
dans formation bloc balkanique ne reposaient sur rien.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 375

Seara am fost poftit la un pranz la Capa de ca-


tre Bussche, cu mare§alul von der Goltz, care trecea spre
Constantinopol, Czernin, generalul Culcer i personalul
Legatiei. Goltz pretinde cà luarea Lodzului este de o
mare importanta, cad va obliga armatele ruse§ti sà se
retraga spre a se reface. Este un adevarat tip de ger-
man, voinic, par des, mancand i band bine, potolit §i
bland. Excelenta, memorie. Nu a pove,stit decal episoade
din. Belgia, pe care o guverna Incá acum 10 zile.
25 Noembre Comitet cerut de Grcid4teanu : Suc-
cesul Austriei pe valea Moravei este incercuirea noastra,
perderea unui aliat pretios (1) i liberarea unei armate
austriace. Grecia (wand garantia noastra, va merge cu
atat mai mult inainte cu cat Bulgaria vrea sa stea neutra,
§i nu are munitii. Cer ca partidul sa declare ca nu va
rasa sà i se tae linia marei. M. Cantacuzino : Grija
ce aveam ca tergiversarile guvernului sa nu ne expuet ca
neutralitatea noastra &A fie definitiva, se atenueaza, de
cand s'a aflat incheierea unui act cu Rusia §i. conversatii
cu Italia. Evenimentele din Serbia dau din nou loo la
ingrijorare : Liberarea unei armate, aprovizionarea Bul-
gariei, putinta de a fi atacati pe trei laturi. Ca sa nu a-
jungem astfel la qspectrul neutralitatei fortate», trebue
in once chip sa impiedecam zdrobirea Serbiei. Si inter-
venim cu vigoare ca Tripla Intelegere sá poata dobandi
colaborarea Bulgariei. La caz contrariu sá dam garantia
cá vom ataca Bulgaria, daca." ea ataca Grecia.Lahovary:
Exclud once sentimentalism : Actiunea noasträ este sub-
ordonata, nu dragostei, dar putintei de a realiza idealul.
GreWa daca intram in a.ctiune la 2 Septembre

Le soir dine' chez Capsa, invité par Bussche, avec Ma-


réchal von der Goltz se rendant A Constantinople, Czernin
et Général Culcer, en plus personnel de la Légation. Goltz
donne importance prise Lodz qui obligera armées russes
se replier loin pour se réformer, pas avant Varsovie. Vrai
type d'Allemand bien portant, cheveux drus, mangeant et bu-
vant bien, placide, solide et bon. Excellence mémoire. N'a ra-
conté que des épisodes de Belgique qu'il gouvernait ji y a
dix jours encore.

www.dacoromanica.ro
376 NOTE POLITICE 1914

German ii erau la portile Parisului. Azi desinatu-s'a noro-


cul 7 Suntem oare garantati contra Bulgariei I Când
voi afla di, Bulgaria a atacat Serbia, plec imediat. Dar
azi, aruncand pe Bulgari in bratele Germaniei, am sä.
lupt cu 700.000 Turco-Bulgari. Incercuirea devine ime-
diatà : De ce s'o pripeso I Arion : Ideia de neutrali-
tate a evoluat mult la noi ; nu mai invederAm posibili-
tea unui atac deck numai in contra Austriei. Aceasta in-
seamnä, esire din neutralitate. Gradisteanu intreab6
«dad, acum este momentul I» Nici Costinescu nu o crede.
El singur zic,e : ar fi sä, cgdem in cursä, asa cum s'a
tratat chestiunea de Tripla Intelegere. Nu intru nici eu.
In actiune Eu : Explic cum nu e nimio direct, nici
precis dela Venizelos. Ni se cere sä, servim, and o de-
claratie imprudentä, de pârghie, ca SA se forteze mAna
Greciei. Filipescu : Totul este un echivoc. Ce ni se
cere este o simpla vorbei la Sofia. Eu : 0 vorba diplo-
matieg, care sä, indice eä," am rupt definitiv cu Germania;
asta nu. Nu s'a luat nici o deciziune, cu toatä, st5.-
ruinta lui Filipescu de a se hotari o interpelare. Am zis
c5,-i voi mal convoca.
Printul Carol a luat parte la sedintg in Senat..
Prezidentul Missir s'a incurcat in ceremonialul lui..
Drept este, c5, si asa local ! Regina foarte aplaudatA.
Printul s'a prezentat de minune, vioi, gratios ; a rostit
foarte bine discursul lui.
Maresalul von der Goltz ja ceaiul la mine ell
Bussche. Ii cer informatiuni asupra armatei turcesti.
Dupä, el s'a lucrat cu silintä,; sferele de sus au suprave-
gheat. Sunt 91 ofiteri germani, odinioarä, nu aveau ce
lucra, acum nu le ajunge ziva. Trei corpuri : 1, 2 si 3
sunt in Europa ; fiecare corp a trei divizii, de cite 24 la
30 mii oameni fiecare; trei corpuri adicA : 9, 10, 11 in
Caucaz. Cele dela mijloc ea rezervä, in, Asia Mesa, pu--
tänd merge ori uncle; restul Siria si spre Egipt. In ge-
nere armata mult mai activä, nefiind ea in trecut piro-
nag in Macedonia, in Tesalia si in Albania.
cActiunea» si oAdevArul» mg injurA cä, am prinzit
cu Bussche si. Goltz. Moravuri h. Culcer observä, el altuí
general ii era permis sä, prinzeasc5, cu Trubetzkoy !

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 377

26 Noembre. O scrisoare anonima, ple,cata dela


Capa, m vesteste ca. Filipescu i Gradisteanu au pus
la cale o motiune In favoarea Serbiei. Au adunat alte 12
semnaturi si au sa o citeasca In Senat. Nimic nu mi s'a
comunicat; o lovitura cu data intelesuri : politica ex-
terna i efia. Nu se tine sedinta, Gradisteanu protes-
teaza. Mà intilnesc la esire cu 0,antacuzino, care imi con-
firma cà unii au comis gresala de a iscali. (Pe mine
insa, el care stia, nu m'a avizat !). Senatul este in va-
cante pe doug zile.
27 Noembre. Iau avizul lui Lahovary i convoc
parlamentarii pe mäine.
28 Noembre. Ziarele confirma o victorie miracu-
loasä, sârba. Ei erau ingenunchiati i disperarea, lor (1) a-
limenta, toata campania rasboinicilor ; ei sunt triumfa-
torii de astazi. Asa se infatiseaza situatia acum.
cEpoca», ca sà tae puntea sub picioarele semnatari-
lor motiunei, o publica astazi. In cap : Argetoianu, care
la conferinta de aseara cerca sa-mi dovedeasca ca este
un fleac ; Calimaki, care este la Paris...
Intrunirea parlamentarilor. Eu : Expun ce s'a
petrecut cu motiunea. Care ar fi fost situatia mea la ce-
tirea ei, cum ea pune din nou chestiunea razboiului ime-
diat si de ce este atunci nevoe de o clarificare. Motiunea
nu pu tea avea rezultat practic fata de guvern, dar avea
un rezultat : acela de a da in vileag disensiunile din par-
tid. di$teanu Explica importanta strategica a
chestiunei; cere sá intram in Banat. Nu i se poate opune
o decizie a Comitetului executiv, de oarece numai piezis
el a avut sa rezolve chestiunea neutralitätei tärei. La-
b ovary : Se ridica cu putero contra persistentei unora
de a ne face solidan cu Actiunea Nationala si de a ne
tári la räzboi. Incident viu intre el si Filipescu. Fili-
pescu: Recapitulatia tuturor griefelor: N'am voit sa in-
terpelam ; «Inainte» ; ag,entii electorali impiedecati
de a face propaganda'; prânzul Bussche ; partidul de-
cide una, eu fac alta, etc. ; dar marturiseste cási el o /tend
intreag ei a fost aplecat spre Germania. Eu : Se pune
din nou in discutie politica externa a partidului 1 Voi
25

www.dacoromanica.ro
378 NOTE POLITICE 1914

convoca Comitetul executiv; ce va decide el, va fi legea


partidului. Lumina mai multa in ce se petrec,e. Once
lutie, oricät de absurda, este mai buna decAt ce se vede
In randurile noastre. La Senat, nu s'a propus motiunea.
E drept cà «Dimineata, a publicat ca am fäcut «rued-
minte staruitoare sa se amhe ! !».
Demetru Grececovu j Brâncoveanu imi cer sä reinoesc
aeclaratiile facute, ca primesc punctul de vedere al par-
tidului in chestiunea nationala, fiindcà in acest mod se
-va gasi Filipescu izolat. Blameaza lovitura cu motiunea,
a card gravitate o inteleg numai acum. Ingaduitori.
Am mai väzut pe Gr. Cantacuzino, carel blameaza pe
frate-sau. Maimarolo, increzator. Ovid Bung credincios,
dar foarte nationalist.
Ziaristul profesor Rocques, care sose§te din Serbia,
a dejunat la mine. El crede cà nu va hotarä victoria) ina-
intarea ruseasca, dar ca i aliatii o vor cAstiga in apus.
Isi dà seama de greselile Frantei In privinta noasträ; nu
se stia de tratatul nostru, care, evident, explicä rezerva
noastra. In Serbia mare oboseala. Cu ingrijirea care se
da ranitilor, cArora le lipsesc de toate, chiar i pae, din
alti Europeni ar muri doug treimi.
Von Bussche Telegramele Hetzberger care dau

Samedi, 29 novembre. Dém. Grecianu et Brancoveann


demandent que je renouvelle les déclaraisons précédemment
faites que j'accepte le point de vue du parti dans la ques-
tion nationale, et on isolera Filipescu. Ds bliiment le coup
de la motion dont ils comprennent maintenant la gravité,
Conciliants.
Le journaliste professeur Rocques, arrivant de Serbie,
déjeune chez moi. Il pense que là ce n'est pas la poussée russe
qui donnera la victoire; les alliés la gagneront dans l'Est.
D se rend compte des fautes France envers nous; on ignorait
ce traité qui évidemment explique notre réserve. En Serbie
tout de même lassitude immense. Avec le genre de soins des
blessés manquant même de paille, les 2/3 d'autres Européens
mourraient. De Bussche. Les télégrammes de Hetzberger

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 379

tun buletin zilnic, vorbesc de noul tun caxe a bombardat


Fumes de asa departe, incät nu a fost posibil sg i se
repereze pozitiunea.
D Costinescu se astämpgrg, fiindcg stie cà am foto-
srafia unor oarecari documente 0. cä mai pot avea i al-
lele (eu n'am insistat). Incg de curând, pentru 40 vagoane
e fasole dela Piatra, a caror esire era autorizatä, nu s'a
putut mica nimic pang' nu s'a dat una mie lei de vagon
d-ruiui Costinescu. De asemenea a trebuit sá se dea unor
.functionari 3-4 sute lei de vagon, pentru niste piei din
Bulgaria, cari de sgptämâni aveau autorizare de esire.
Informatie datg de Ambasada Germaniei la Atena,
,controlatg prin instiintgrile identice transmise lui Ra-
def : Când s'a vorbit lui Venizelos de a se mica, el a
-räspuns : 1. Tratatul nostru nu mg obligg sä, atac Aus-
tria. 2. gasa este goalg. 3. Ar trebui mari compensatii
teritoriale pentru Grecia. Nu e ceeace ni se spunea noug!
Dumineeii, 30 Noembre. Bgrdescu a vorbit culi-
pescu Miercuri la genat, inaintea lui Misu Cantacuzino
Grgdisteanu. Filipescu : 00ri cine sef, nu Marghilo-
man».
G. A_slan, Furtunescu, Rachtivan au venit la mine
spre a se orienta. Absolut in contra uneltirilor lui Fili-
pescu.

-qui donnent un bulletin journalier, parlent du nouveau ca-


non qui a bombardé Fumes de si loin qu'on ne peut répérer
sa position. Mr. Costinescu se tient tranquille, parle qu'il
.sait que j'ai la photographie de certain document et que je
puis en avoir d'autres encore. (Moi je n'ai pas insisté).
Récemment encore, pour 40 wagons haricots de Piatra
'pour lesquels on avait autorisation de sortie, rien n'a bougé
tant qu'on n'a pas donné 1000 fr. par wagon au Docteur Cos-
tinescu. De même on a (HI donner A. des fonctionnaires des
300-400 fr. par wagon, pour des peaux de Bulgarie qui de-
puis des semaines avaient l'autorisation de sortie.
Information de l'ambassade allemande it Athènes (won-
trolée par renseignements transmis à Radeff» identiques:
quand on a parlé à Venizelos de bouger, il a répondu: 1) no-
tre traité ne m'oblige pas d'attaquer Autriche; 2) la caisse
est et vide; 3) il faudrait de fortes compensations territoria-
les pour la Grèce.
Ce n'est pas ce qu'on nous disait icil

www.dacoromanica.ro
380 NOTE POLITICE 1914

Marti, 2 Decembre. Incercasem eri s fac sä", se amâne-


pränzul pe care trebuia sa-1 prezidez la Cercul de studii-
A venit insä Argetoianu s m. roage sä, nu-1 amân. Con-
ta chiar pe declaratiile mele ca sä se faca luminä; si sà*
dejoace intrigile lui Filipescu. Mi-a declarat si a repe-
tat-o inaintea lui Wyzanti, cä mi va urma pe Filipescu
cä. este din aceia cari vor sä-1 izoleze. Tot soiul de-
protestäri : cä se va face golul, etc....
La banchet peste o sutä de oaspeti. A fost
nevoie sä se adaoge mese. Se vede clar, c organi-
zatorii desfäsurase multà staruintä. Discursul meu a
fost ciar i cald. S'au aplaudat foarte mult pasagiile pa-
triotice, Va risipi oare el nourii t Gongopol (!) si Me-
,taxa Doro m'au insotit la esire pentru a putea reconsti-
tui textul
Miercuri, 3 Deeembre. Czernin a venit sà." m, vazg..
Nici un cuvAnt relativ la discursul meu. M'a rugat nu-
mai sà intervin pe 15110 Bussche pentruca «Zivas sä
nu mai 'atace pe Costinescu ; mi-a semnalat un articol.
din «L'Indépendance», care tocmai relevase aceste ata-
curl El cel dintai mi-a vorbit de reluarea Belgradului
.de eitre SArbi; Belgradul a fost pgfäsit de ei rárg.

Mardi, 2 décembre. Yale essayé hier de faire re-


mettre le diner que je devais présider. Hier .A_rgetoianu était
venu me prier de n'en rien faire. Il comptait méme sur mes
41éclarations pour faire la lumière et déjouer les intrigues
Filipescu. 11 m'a déclar-é, il l'a répété devant Wyzanti, qua/
ne suivait plus Filipescu et qu'il serait parmi ceux qui veu-
lent l'isoler. Toutes espèces de propos: qu'on ferait le vide,
etc. Plus de cent convives. On a ajouté des tables. On voyait
clairement que les organisateurs avaient déployé du zèle.
Mon discurs a été clair et chaud. On a beaucoup ap-
plaudi les pa,ssages «patriotiques». les nuagest
Mercredi, 3 décembre. Czernin est venu me voir. Pas
un mot de mon discours. 11 m'a seulement prié d'intercéder
auprès de Bussche pour que la «Ziva» n'attaque plus Costi-
nescu; il me signale un article de l'«Indépendance» qui jus-
tement avait relevé cette &Hague! C'est lui, /e premier, qui
m'a parlé de la reprise de Belgrade par les Serbes; Belgrade
a été abandonné par eux; done pas de lutte. Grosse faute

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 381

Mare gresealA CA au celebrat ca o victorie prima ocupa.


-tie a Belgradului. Pentru dânsul, nu mai aveau aimata
la Belgrad; a cincea armatà a geteralului de Frank tre-
buie s6 fi fost transportatA in Transilvania, dincolo
de Carpati, mide atacg. pe Rusi dela sud la nord, inain-
lea Cracoviei, spre Vistula.
Maiorescu, care a combgtut pe Filipescu Si care a
vAzut eri pe Greceanu si pe Misu Cantacuzino, taimite
o scrisoare de adeziune pentru Comitetul executiv de
maine.. «Nu politia. gälAgioas5,».
Joi, 4 Decembre. Comitetul executiv. Multi veniti din
provincie. Leon Bogdan cu o declaratie deja scrisa con-
ra ori cArei sciziuni ; Pende i Asian cu motiuni foarte
precise.Eu: Explic incidentul cu motiunea. Cred cà po-
litica ne era ciar orientatà prin deciziunea Comitetului
43ela 1 Noembre, din care rezulta I. C, neutralitatea nu
este dfinitivA, dar comitetul a aprobat propunrea mea,
cà numai factorii rgspunzglori au calitate pentru a de-
cide intrarea in actiune; 2. CA toatA lumea stie cà inain-
te de toate era vorba cá prin intrarea in actiune, nu se in-
tele,ge algturi de Dubla aliantg. Atht. Am practicat
practic aceastA politicà i numai o inimicitie poate sus-
pecta intentiunile mele. Deci pe fatg, fiecare cu rgspun-
derea lui, va hofiri, dadi este multumit de aceasti direc-
tivg conform cu decizia gonsiliului de CoroanA, sau
voeste altá directivg, aceia a lui Filipescu, care cere ac-
-tiune imediatà sau cel putin declaratii de p'an.i acuma
ne cram In partea Triplei Intelegeri, ceiace echivaleaz'ä cu
fázboiul imediat.Filipescu se declarä multumft.Laho-

d'avoir surtout célébré comme une victoire la première oc-


cupation par eux. Pour lui iLs n'avaient plus d'armée à Bel-
grade; la cinquième, du Général de Frank, doit avoir
transportée en Transylvanie, au delà des Karpathes, où ils
attaquent les Busses, du Sud au Nord, en avant de Cracovie
vers la Vistule.
Maiorescu qui s'est employé contre Filipescu et qui a
vu hier Grecianu et Michel Cantacuzène, envoie une lettre
d'adhésion pour demain. «Pas de politique glilAgioasit?).

www.dacoromanica.ro
382 NOTE POLITICE 1914

vary: Pururea lupta intre temperament §i ratiune, incolo


acord asupra fondului. Cei nergbdAtori sA aibA. acuma
incredereC. Ario: Partidul reja unitatea lui gratie
Marghiloman i Filipescu. DestulA speculg a fost
partea negustorilor de vorbe i fal§ilor profesori de pa-
triotism. N'am §tiut s. &Am destulg incredere lui Mar-
ghiloman. Cred CA am terminat cu zilele negre. Citete-
motiunea : «Comitetul Executiv al partidului conserva-
«tor, ascultAnd expunerea f AcutA de prezidentul s'Au, care.
«eorespunde cu totul nAzuintelor partidului lui §i send-
«mentul TArei, aratA depling incredere In directiunea.
«data.' de §eful sAu».
Greidigteanu: Retrage motiunea anuntatA la Senat
1. nu mai are prilej; 2. nu auzisem pâ,nä astAzi o decla-
ratie a d-lui Marghiloman.Fairescu : Discutia este
terminata; nuantele de cari a vorbit d-1 Laholiary poate
ea" existà i astAzi, dar fArg asperitate. Cred rAzboiul ne-
cesar i nu avem sà ne cAlAuzim cum se desemneazg lu-
crurile, dupA cum vrea, Lahovary. Nimeni nu poate ca§-
tiga cat noi : deci sa facem ca victoria sA fie determi-
natA de noi. Regele Carol a zis : Felonie dacA nu ne tinem.
de conventia cu Austria. Ce este dacA nu ne tinem de
aceia ce avera cu Serbia I Guvernul a declarat CA se
desintereseazA de ea. Dar noi Conservatorii 7 SA nu,
ezitAm a ne arunca in curentul cel mare al opiniei
: Se vorbe*te de incredere, iati cum inteleg sä
o primesc: L Nu ne conducem de opinia publicA, ne von?
Calguzi de ratiune. 2. Factorii rAspunzAtori ai rárei vor
decide cu noi once actiune; nu partidele izolate. 3. Nu
admitem nici o declaratie oficialA, indicand o aliantA
sau o alipire cu un grup de puteri AcceptA aceasta e
Filipescu I Filipescu: SA fiu franc. Am din sorginte
sigurA un termen oficial indicat. DacA. la acea epocA nu,
se indepline§te, eu, chiar dându-mi demisia din partid,
voi cäuta prin toate mijloacele set' desleintuesc
Motiunea se voteazA in unanimitate.
Conversatii particulare Guvernul (Anghelescu-
Duca) ar fi lAsat s'A se inteleagA cA, in primele zile dire
Februarie se va decide lucrul.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 191* 383

Vineri, 5 Deeembre. Profitindi de nu ti.0 ce re-


portaj, Filipescu imi serie cä «Epoca» va da adevärata
versiune asupra celor petrecute la Comitet. Evident ten-
dentios. Räspund c5. era mai bine sä se inteleagA eu
wine ; dar sà las ziarele sä spunä ce vor.
Bussche : A venit sà mä vazá ingrijat : «Trebue
sá c4tigAm timp», este räspunsul meu, §i mai ales ve-
deti de invingeti
Dr. Vecerdea, introdus prin avizare telefonicA
de Verzea, imi face o lungä vizitä. Din partea
trebue sä-mi spunä ca Tisza imi transmite räspunsul
cA nu se poate acorda ce cerem pentru Români ! In
Ardeal fuge lumea de armatä ; insu§i un nepot al lui,
advocat, dupä ce a fost pe front, se srätuia cu dânsul
ca sà dezerteze... Am dat D-rului Vecerdea igarete §i 200'
eoroane pentru Craciunul ortodox in spitalele militare
din Bra§ov.
Silmbitii, 6 Deeembre. Brcitianu : Nimica nou cu
Bulgarii ; insinuärile gazetelor anuntAnd o aranjare,
nu sunt intemeiate pe nimica. Am spus mereu domnilor.
dela Tripla Intelegere, sä aranjeze ei afacerea cu Mace-
donia §i apoi sä, vorbeascg cu mine. In ce prive§te Ita-
lia, nimic nou; Fasciotti are chiar aerul sä fie mai täcut
ca niciodata.
Luni, 8 Decembre, Victor Antonescu mi-aduce tex-
tul legilor de circumstantä ce se vor propune. Asupra
lui Costinescu : A refuzat primavara trecutà sà tra-
teze un imprumut in Franta, propus de Comptoir d'Es-

Samedi, 6 décembre. Bratianu: Rien de nouveau avec.


Bulgarie; propos journaux annoncant un arrangement, no-
reposent sur rien; il a toujours dit à ces messieurs de la.
Triple-Entente qu'ils arrangent eux l'affaire de la Mac&
doine et que l'on cause ensuite avec lui. Quand à rItalie, au-
eune nouveauté, Fasciotti a même l'air d'être plus boutonné
que jamais.
Lundi, 8 déeembre. Victor Antonescu m'apporte le tex-
te des lois de circonstanee qu'on va proposer. Sur Costi-
nescu: il a refusé ce printemps de traiter un emprunt en
France proposé par Comptoir d'Escompte et Raphaêl G-.

www.dacoromanica.ro
384 NOTE POLITICE 1914

compte i Raphaël Lévy. .Antonescu fAcea sfortäri


vederea legilor agranre, si Costinescu l'a bruscat oferin-
du-i portofoliul lui. Si el se intreabä cum, mai ales dupä
ce a spus in Consiliul de Coroanä : «nimic cu Rusia» !,
cum a devenit subit rusofil. Antonescu confirmä cá Costi-
neseu era inteles Cu Filipescu si Take Ionescu ; este
singurul care se opune sä se voteze legea de stare de
asedia.
Miercnri, lo Deeembre. Regele n'a fost la vAnän-
toarea lui Carp, dupä ce primise invitatia si lista invi-
tatilor. «Adefärul» Il amenintase din cauza prezentei lui
Bussche ! ! Bussche ar fi relevat faptul. Se zice cä gu-
vernul ar fi fäcut presiune asupra Regelui : aceasta a
fost transmis din partea sa lui Carp. De ce se angajasel
Joi, 11 Deeembre, PrAnz cu Regele la Buftea, in-
vitat cu mentiunea «din partea M. S. Regina», d-nul
si d-na H. Catargi, d-na S. Lahovary si Nann. Regele
mi-a spus cá trebue sá ne reguläm pasii dupä Italia.
Vázuse pe Filipescu peste zi, care «cuminte» recunos-
cuse ch.' nu trebuia sä ne miscAm având Bulgaria in
spate.

Lévy. Antonescu faisait des efforts en vue des lois agraires


et Costinescu l'a brusqué, en lui offrant son portefeuille.
Lui aussi se demande, surtout après avoir dit au Conseil
de Couronne: «lien avec la Russie!» corament il est subite-
raent devenu russophile.
Antonescu confirme que Costinescu était entendu avec
Filipescu et Take Ionescu. Lui est le seul qui s'oppose A ce
qu'on ait une loi d'état de siège.
Mereredi, 10 déeembre. Le Roi n'a pas été A la chasse
de Carp, après avoir accepté rinvitation et la liste des invi-
tés. L'«Adevarul» l'avait menacé, A cause de la présence de
Bussohe!! Buseche aurait relevé le fait. On dit que le gouver-
nement a fait pre,ssion sur le Rol: c'e,st ce qui a 616 transmis
de sa part A Carp. Pourquoi s'était-il engagél
Jeudi, 11 déeembre. Diné avec le Roi A Buftea; invité
avec cette mention «de la part de la Reine», les Henry Catargi,
Simki et Nanu. Parlé: règler ses pas sur l'Italie. Avait vu
Filipescu dans la journée, qui «sagement» avait reconnu que
devions pas bouger ayant la Bulgarie A dos.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 385

Siimbiiti, 13 Decembrie.Aciresa Senat. Dissescu pro-


fitg de declaratia ctgeerea se impune» pentru ca
c onstiinta lui de senator» sg laude Actiunea Nationalä, ;
sg mg cuprindg in cunitatea» ce ea a stabilit in suflete ;
sg proclame durerea lui de a cuprinde si pe Germania
In resentimentele contra Austriei ; sä," desvälue cá atunci
când a scris la venirea lui Berchtold in arà, numai Vin-
tilg BrAtianu i-a scris pentru a-1 felicita.
A. Constantinescu C,onversatie in cabinetul Pre-
Aflu cg existg o conventie cu Italia ca nici
una sg nu intre in actiune inainte de a vesti pe cealaltg.
Breitianu nu mi-a spus nimica despre aceasta.
Marti, 16 Decembre. Impu Costache imi povesteste
,eg Regele primise invitatia la vângtoare, dupg ce i s'a
spus cg Czernin nu era invitat, insg stiind cg Bussche
Vredenburch erau sg fie chemati. Luase intelegere
sä, plece SAmbgtä and, diraineata, vine Stirbey sa co-
munice cg guvernul atrgsese atentiunea asupra Comen-
-tariilor ce se vor produce. I s'a cerut lui Carp sä, amaie.
Carp a refuzat, iar cum el nu descoperg Coroana, Re-
zele n'are decAt sg fie bolnav. Regina ar fi spus, fatg
de o cumnatA a lui Carp, enormitatea cg Domnul de
Bussche nu avea deal sg nu meargg. Lupu, aclicg
Carp, dg mare importantg acestei vorbe care desvg-
lue actiunea Reginei.
Aflu cg se negociazg un imprumut pe bonuri de
-tezaur de 200 milioane in Anglia. Ne marcan...
18 Deeembre. Coraitet Consultativ. Toga lumea de
fats& afarg de Filipescu. Afaceri curente i agenti.
devenit orator, vorbeste toatg vremea. Cu eve-
nimentele cari se pregätesc, vechile partide au sg dis-
parg ; nu se mai poate mentine legea noastrg electo-
ralg ; vom merge la colegiu unic, i poate chiar mai
departe», fonograful lui Take, de pe acum ! Cotizatii

18 décembre. Tout le monde présent, sauf Filipeseu.


Affaires courantes et agents. Desliu, devenu orateur, parlé
-tout le temps. «Avee les événements qui se préparent, les an-
.eiens partis vont disparaitre; on ne saura plus maintenir no-

www.dacoromanica.ro
386 NOTE POLITICE 1914

pentru agenti. Th. Rosetti dg o mie lei, De§liu... trei


sute !
22 Deeembre. Filipescu a refuzat sg subscrie pen-
tru agenti, cari «lui» nu-i fac nici o treabeí. (Se vede cg
nu s'au intrebuintat destul pentru Actiunea Nationa16!).
23 Decembre. Von Bussche mi-aduce cateva notte.
Unul din subsecretarii de stat, prietenul lui personal,
ii scrie eg Hindenburg n'are nici-o indoialg de o victo-
rie definitivg asupra Ru§ilor. «D-nul Costinescu este
mai prudent, ca un om care §tie cg se cunosc unele lu-
cruri...»
Vorbind de Franta, Bussche imi spune cg §tiind
ce interese a nutrit totdeauna Impgratal pentru ea, dacg
ar vrea Franta o pace cu Germania i s'ar face concesiuni
§i i s'ar procura o pace «agreabilg».
26 Decembre. Czernin se reintoarce dela Viena ; a
fost la cartierul general in Silezia. N'a putut da asigu-
rgri cg Rominia rgmâne neutrg §i natural se intgre§te
Transilvania de trupe (Ong ad se opusese), trupe cari
se iau din unja de front, slgbindu-l. «Ce vrei 1 ne vom
apgra ping la ultimul cartu§ ! se in§alg cei ce cred eg

tre loi électorale; nous irons au collège unique et peut-être


au-delà». Pbonographe de Take &did
23 décembre. Von Bussche m'apporte quelques notices.
Le Sous-Secrétaire d'Etat, ami personnel, lui écrit que Hin-
denburg ne doute pas d'une vietoire définitive sur les Rus-
ses. Mr. Costinescu est plus circonspect, comme un horame
qui a senti qu'on salt certaines choses. Parlant de
la France, il me dit que, sachant quelles intentions avait
toujours nourries rEmpereur pour la Franee, «si la France
voulait une paix avee rAllemagne, on ferait la moitié du
chemin au devant d'elle et on lui proeurerait une paix a-
gréable».
26 décembre. Ozernin rentre de Wien; il a été au guar-
tier général en Sibisie. Il n'a pu donner des assurances que
la Roumanie resterait neutre et on garnit naturellement la
Transylvanie de troupes (jusqu'A présent il s'y était opposé),.
troupes qu'on prend de la ligne de bataille en l'affaiblissant.
«Que voulez voust Nous défendrons jusqu'A la dernière car-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 387

va fi plimbare prin Bulgaria !». Ar fi bucuros ca ideia


mea de a se trimite in Italia un om sigur, cu greutate,
sä fie adusg la indeplinire, fiindc5 este convins ca opi-
nia italian6 nu e aceia a lui Fasciotti. I-aduc insä, aminte
Ca' aul comis fatä. de Italia aceleasi greseli ca fati de Ro-
mâni, si cA i-au transformat in iredentisti.
Colonel Rudeanu : a avut in Italia 50 milioane
cartuse, cupru, mercur, intr'un cuvânt tot ce cerea ar-
senalul. Ministrii au inceput prin a da autorizatia, lid-
in urmá i-au refuzat-o. S'a dus direct la Rege (cu tot
avizul contrariu al lui Ghika), care l'a primit imediat.
Regele a chemat pe Salandra la palat §i direct i-a dat
ordin s5, acorde tot. Spontaneitate sau insc...enare 7 Sa-
landra i-a declarat ea' Italia impgrtà§ia punctul de ve-
dere românesc (7). De ce, intrealiä Regele, nu se face un
aranjament 7 Salandra raspunde : cnu putem incepe
noi». Salandra n'a destginuit decAt un lucru. a-
nume c,b1 OH italiene nu sunt altele decht acelea incor-
porate in Austro-Ungaria ; si cg deci nu va fi nici a

touchel On se trompe si on croit que ce sera la promenade


de Bulgarie, comma certains le pensentz
Il serait heureux que mon idée de renvoi en Italie d'un
homme stir et de poids, eut lieu, car il est convaincu que
l'opinion italienne n'est pas celle de Fasciotti. Je lui rappelle
néanmoins qu'ils ont commis vis-à-vis de Italiens de la mo-
narehie les mêmes fautes que vis-à-vis de Roumains et les
ont transformés en irrédentistes.
Colonel Rudeanu: a en en Italia 50 millions carrtouches,
du cuivre, du mercure, bref tout ce que demandait l'arsenal.
Les ministres avaient commencé par dormer l'autorisation et
puis la lui ont refusée. II est alié directement voir le Roi
(malgré avis contraire de Ghika), qui l'a reçu séance tenante
en costume de ville tel gull était venu, a mandé au Palais
Salaudra et directtement a donné l'ordre de tout accorder
Spontanéité ou mise en scène? Salandra lui a declaré que
l'Italie partageait le point de vue roumain (1)Pourquoi, fait
Roi, ne. conclue-t-on pas un arrangement? Ce n'est pas it nowt.
de commencer, répond Salandra. Très retors, Salandra n'a
livré qu'une chose, c'est que des pays italiens Ile sont incor-
porés qu'en Autriche-Hongrie. Done, on n'aura pas de peine

www.dacoromanica.ro
388 NOTE POLITICE 1914

sreutate s atragi poporul in contra lor. Este evident


cg jumgtate din populatie nu vrea rgzboiul. Emisarii
nostri Diamandi si Istrat,e sunt, dijpg o scrisoare pH-
mitg de Rudeanu, ocupati la cafeneaua «Colomia» a face
politicg de gazetari.
In Franta, Poincaré i-a pus, lui militar, ca primg
chestie : «and România va intra si ea (in actiune 1» A
tiut sg inlgture intrebarea. A cumpgrat plumb ; pentru
rest Millerand a dat asigurgri, Dintr'o ofertà
cutg de cgtre directorul armamentului din Viena, Ru-
deanu conchide cg in Austria lipseste arama. Rudeanu
crede cg o actiune Italo-Romang ar fi deeizivg in ori-
care directie. Imi reaxaintesc In aceastg privintg
Fasciotti mi-a spus la 1 Ianuarie al lor, GA Italia fächnd
mari cheltueli i cg creditul din Lybia fiind ineä nea-
coperit, nici un guvern nu putea cere 3 miliarde färg
scuza unui räzboi.
Miercuri, 31 Deeembre. Am väzut pe Stirbey. Si
el este mirat de prezenta lui A. E. Lahovary la banche-
"tul dat lui Diamandy la Paris. Regele tot ferm. Am
insistat ca sg transmitg Regelui, pe care Il vede astgzi
A entrainer le peuple contre elle. Evidemment que 50% de la
population n'aime pas la guerre.
Nos émissaires, Diamandy et Istrati, sont, d'après une
lettre regue par Rudeanu, à faire <<au café Colomia» de la
politique de journalistes.
En France, Poinearé lui a posé, à lui militaire, comme
premières paroles, la question; «Quand la Rouma.nie entre-
ra-t-elle en actionix. Il a su glider la question. E a acquis du
plomb; pour le reste Millerand a donné des assurances.
D'une offre faite par le directeur de l'armement it Wien,
itudeanu conclue qu'en Autriche on manque de euivre.
Rudeanu pease qu'une action Italie-Roumanie serait
décisive dans n'importe laquelle des deux directions. Je me
rappelle it ce sujet que Fasciotti m'a dit, it son 1-er janvier,
que l'Italie ayant fa.it de grands frais et le crédit de Lybie
&ant encore non eouvert, auoun gouvernement ne pouvait
demander 3 milliards sans l'exouse d'une campagne ! I
Mercredi, 31 déeembre. Vu Stirbey,, étonné lui aussi de
la présenee de A. E. Lahovary au banquet donné à Diamandy
A Paris. Le Roi toujours ferme. J'ai inEiisté pour qu'il trans-
mette au Roi (qu'il devait voir A 4 h.) de ma part, l'absolue

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1914 389

la ora 4, din partea mea, absoluta necesitate ca doi


oameni siguri sg. fie trimisi la Roma si la Londra. La
Roma, pentruca sg ne intelegem si ca sà.' nu fin]. izolati; la
Londra, ca sà ne cunoastem perspectivete. dacg din in-
tAmplare s'ar cguta sg se mentie integritatea Ungariei.
Din ambele pgrti pot sä," rezulte stiri pretioase pentru
unja de urmat Este de pg.rerea mea, dar insistà ca s6
trimit memoriu scris Regelui.

nécéssité que deux hommes stirs fussent envoyés it Rome et


Londres. A Rome, pour lier partie et que nous ne soyons pas-
isolés; ii. Londres, pour ccnnaitre nos perspectives si par
hasard on cherchait it maintenir intégralité de la Hongrie.
Des deux côtés il peut résulter enseignements précieux pour
ligne it suivre. Il est de mon avis, mais insiste pour qua-
fenvoie mémoire écrit au Rol.

www.dacoromanica.ro
1915.

2 lannarie. Von Bussche a venit sg mg roage


sä nu publicgm nimio in privinta contractului de ben-
-zing fkut cu Blondel, Barclay si Poklevsky, a cgrui co-
pie o am, fiindcg. Germania a fkut prin intermediarul
lui Spiess un aranjament comercial (sic) cu Costinescu...
.Cu ce pret 7
3 Iannarie. Avut pe Batzaria la dejun. Primul lu-
cru ce mi-a spus este cg la Constantinopol se repetä cg
cu bani se poate obtine ori si ce la noi l La Constantino-
pole!... Prezenti Ion Bacalbasa si Col. Stavrescu. A-
supra afacerilor turcesti: Enver e generalisim. Acura
,este in Caucaz. El voia sg concentreze toate sfortárile
spre a ataca pe Rusi. Expeditia asupra Egiptului hotg-
rag in contra pgrerei lui.
5 Iannarie. Am pränzit la Cotroceni cu Regele,
-Regina, Printul Carol, Printesa Elisabeta, Printul Ni-

Vendredi, 2 janvier 1925. Mr. de Bussche est venu me


prier de ne rien publier au sujet du contrat benzine passé
avee Blondel, Barklay et Poklevsky, dont j'ai la copie, par-
ce que rAllemagne passe par rintermédiare de Spies un
arrangement commercial (sic) avec Costinesco. A quel prix?
Samedi, 3 janvier. Eu A déjeuner Batzaria. La pre-
mière chose qu'il m'a servie c'est qu'à Constantinople on
répétait qu'avec de rargent on pouvait tout obtenir chez
nous 1 A Constantinople L. Présents Ion Bacalbasa et Colonel
Stavrescu. Sur les affaires turques : Enver est généralis-
sime; Il est au Canease. Lui voulait concentrer tous les ef-
forts pour attaquer la Russie. L'expédition sur Egypte dé-
cidée contre son avis.
Lundi, 5 janvier. Diné, dans petite salle-entrée du
1-e it Cotroceni, avec Roi, Reine, prince Carol, Princesse E-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 391

colae gi Printesa Maria. .Regele foarte intim gi foarte


amabil. Dui:4 masa. Regele ma ja de brat gi vorbim in
intimitate, pe cand se aduna cativa invitati pentru. mu-
zica (Enescu, Cella Delavrancea). Regele nu se teme
de nimio pentru Februarie. Situatia o sa se destinda.
Guvernul va avea mai multa vigoare; a promis-o Bra-
Regele cunoagte traficurile lui Costinescu gi ale
fiului sau ; a dat un frecu§ D-rului Costinescu. Toata po-
litica financiara, o mare eroare : Am proc,edat in aga
mod ca nu mai avem decat inimici.A. Constantinescu,
n'a fost in tot timpul pranzului deck «porcul»; Regele
a trimis dupai un calendar in care este un portret cara-
ghios al lui : «a§a e ca e bine 70Numirea generalului
Constantinescu la Banca Nationaia este o rugine: «nu va
putea niciodata sà faca acolo at:ilea cate a f5,-
cut in viata ; doug zile am retinut decretul». Regele
Carol se convinsese in ultimele timpuri, cà Saligny era
un om incorect, gi aceasta l'a mahnit. El gi Constanti-
nescu la Banca! Are in sertarul lui «Merite Sanitare»
cari le fine de o lung : Doamna Basset. De acum incolo

lisabeth, Miss Milne, Prince Nicolas et Princesse Marie


petite table séparée. Très intime et très aimable. Après diner
le Roi m'ayant pris sous le bras nous causons et la conver-
sation, intime, se continue au salon, pendant que quelques
invités arrivent pour la musique. (Enesco, Cella Delavranceal,
Le Roi ne craint rien pour février. Situation sera détendue.
Gouvernement aura plus de poigne ; Bratiano l'a promis.
Le Roi connait les trafies de Costinesco et de son fils; il a
fortement houspillé le Docteur Costinesco. Toute la politi-
que financière, une grosse erreur nous avons agi de façon
n'avoir que des ennemis.
A. Constantinesco, pendant le diner, n'a été que gporcu».
Le Roi a fait chercher un almanach dams lequel il y a une
photographie grotesque de lui ; riant: «Est-ce bien gal».
La nommination du Général Constantinesco A la Ban-
que Nationale est honteuse. «11 ne pourra jamais
faire autant des..., qu'il en a faites dans sa vie. Deux jours
retenu le décret». Le Roi Carol s'était convaincu dans
les derniers temps que Saligny était un malhonnête homme:
et il en avait en du chagrin. Lui et Constantinesco à la Ban.
que! 11 a dans son tiroir de «Meritul Sanitar» qu'il garde

www.dacoromanica.ro
392 NOTE POLITICE 1915

va trebui un raport motivat pentru fiecare decoratie..


(Sé. vedem !) Interviewurile lui G. Diamandi sunt
nebunie curati i D-1 A. Lahovary va trebui s pri-
measc,a, o lectie : «Am sg. pui pe Porumbaru s. i-o dea ;
par'cA ar fi ministrul Frantei, nu al Rumâniei !»Nici
o incredere in d-1 Ghica dela Roma : «E un francofil».
Ii reamintesc ca, Maiorescu 11 aprecia : «Adevgrat lu-
crul m mira». eManu nu e rgu ; am vazut dela el
rapoarte pline de bun simt !» Qum va trece criza, va
exploda bomba pentru traficanti. Va incepe cu pesca-
riile cArld vor voi sg le arendeze ; este o chestiune so-
cialà §i voi refuza legea ! (I). Speed, ca va putea
relua influenta asupra lui Take: «L-am poftit la mash' ca
pe d-ta, ca sä nu fie gelos». Má povhtuWe s'a" nu-1
mai atac prin gazete ; la aceasta Take va fi sensibil.
Un secret, care nu va fi destginuit decát lui Take :
Regele a scris Regelui Italiei pentru a-1 intreba daca
nu trebue reluata' convorbirea din Septembre i pentru
a verifica spusele lui Fasciotti (Italia nu poate primi
un port sArbeSc pe Adriatica!). Regele da, 'mare impor-

depuis un mois : Madame Basset ! Dorénavant il faudra


rapport motivé pour cheque décoration. (Faudra voir! zie
eu). Les interviews de G. Diamandy sont de la démence et
Mr. A. Lahovary est «un coquin» qui ree,evra une leçon: «Je
la lui feral donner par Porumbaru. C'est le Ministre de la
France, non de la Roumanie!» Aucune confiance dans D.
Ghika de Rome : «c'est un francophile». Je lui rappelle que
Maioresco le considérait. «Vraimenti cela m'étonne».
«Mano n'est pas mal ; j'ai vu de lui des rapiports très sensés
Sitôt la crise passée, la bombe éclatera pour les trafi-
quants; ele commenoera par les pécheries, quand on voudra
les donner à ferme : «c'est une question sociale et je refu-
serai la loi!» (I).
Il espère reprendre de rinfluenee sur Take; il l'a invité
diner «comme vous», pour qu'il ne soit pas jaloux. Il me
«conseille» de ne plus rattaquer dans les journaux; Take y
sera sensible. Un secret, qui ne sera communiqué qu'à Take:
le Roi a écrit au Roi d'Italie pour lui demander s'il ne faut
par reprendre conversation de septembre et pour vérifier
les dires de Fasciotti. (L'Italie ne peut accepter un port
serbe sur l'Adriatique).

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 393

tanth räspunsului lui Victor Emanuel : este tovarii-


sia pe care o recomana in once ocazie. Intreprin-
derea in contra Serbiei va produce la noi neajunsuri ;
Arhiducele Eugeniu este om capabil. Predecesorul lui.
Potiorek, un nebun pe care l-asi fi pus in o casa de sa-
ngtate; in 10 zile oamenii lui adeseori n'au primit decät
paine; Särbii n'au avut decAt culeagA.
7 Ianuarie. Mehedinti nu stie cum s'al, se scape de
solicitàrile lui Nicu Filipescu, care ar dori sà" se stre-
coare la «Duminica Poporuluip !
Von dem Bussche imi face o comunicare pe care
va face Regelui, dar poate nu lui BrAtianu : Germania
trimite trupe in Transilvania pentru a acopen i pe Aus-
triaci in contra noasträ. (Dupg mine, aceasta este o pre-
cautie cuminte in vederea Ungurilor, cari se gändesc la
pace separat6!). Va ceti Regelui un raport detaliat
asupra armatei ruse,sti, care a si perdut 85% din 45 mii
ofiteri din serviciul activa Rusia neavând ofiteri de re-
zervh.
Se negociazA prin Spies schimburi comerciale, cu
Costinescu. Argetoianu, intrebänd pe Costinescu dach.

Le Roi attache grande importance A la réponse de Vic-


tor Emmanuel, c'est la favon de lier partie que je recoil).
mandais à chaque occasion. L'entreprise contre la Serbie
causera des désagréments chez nous ; l'archiduc Eugène est
capable. Son prédécesseur Potioreck, fou qu'on a mis dan4
une maison de santé; en dix jours ses hommes n'ont souvent
reçu qu'un pain ; le,s Serbes n'ont eu qu'à les cueillir.
7 janvier. Mehedinti ne sait comment échapper. aux
sollicitations de Nicu Filipescu, qui voudrait se glisser A la
«Thiminica Poporului» !
Von dem Bussche. Communication qu'il va faire au
Roi; peut-être pas A Bratiano. L'Allemagne envoie des troll-
ues en Transylvanie pour couvrir les Autrichiens contre
nous. (Pour moi c'est une sage précaution en vue des Hon-
grois qui pensent A une paix séparée!) II va lire au Roi un
rapport détaillé sur Farm& russe qui a déjà perdu 85% de
ses 45000 officiers du bervice actif, la Russie n'ayant pas des
officiers de réserve.
On négocie par Spies des échanges commerciaux avec
Costinescu.
26

www.dacoromanica.ro
394 NOTE POLITICE 1915

poate sä lipseascg o lung, ministrul i-a Hispuns cg si mai


mult. Bussche are acela§ ecou din cercul Costinescu.
9 Ianuirie. Fasciotti declarg : trebue sg se stie
bine cg Româ,nia nu poate sg tragg dupg ea inteo ac-
tiune pe Italia, asa cum pare cg se crede aici. Eu :
Numai contrariul poate fi adevgrat. Fasciotti : Nu
vrem sA tragem pe România dupg noi ! Ar fi dorit
sg dea o desmintire lui Lorand, (Ind a afirmat OA peste
trei luni Italia va intra; dar o desmintire ar fi putut
sg aibg si altA insemnAtate si a fost silit sg tacg. Lo-
rand trebue sg fi frecuentat pe republicani, cari sunt
vre-o 7-8 la Camerg, si ei vor rgzboiul. SociaJi.tii Bis-
solatti merg cu guvernul ; socialistii Turatti vor neutra-
litatea cu avantagii, ceilalti toti vor pace. Deci este o
croare de a spune cg Italia este pentru rgzboi. Am dat
Francezilor gratis, tot ce au putut don; ne atacandu-i
au putut transporta trupele din Africa si face fatg in
Franta. De acum incolo once serviciu cere compensatii.
Suntem gata, dar a§teptgm ca imprejurgrile sg fi mo-
dificat echilibrul in care se aflg adversarii. Asa in
Argetoianu ayant demandé Costinescu s'il peut s'absen-
ter un mois, le Ministre lui a répondu: 4i mai mult». Bus-
sche a un écho semblable du cercle Costinescu.
9/22 janvier. Fasciotti. Il faut qu'on sache bien que
la Roumanie ne peut pa,s entrainer l'Italie à une action,
ainsi qu'on semble le croire ici. Moi: Le eontraire seul peut
étre vrai. Fasciotti: Nous ne voulons pas entraîner la Rou-
manie! Il aurait voulu infliger un démenti à Lorand,
quand il a affirmé que da,ns trois mois l'Italie marchera.
Mais un démenti aurait pu signifier aussi autre chose et il
a fallu se taire. Lorand a dû fréquenter les républicains,
ceux-là, sont 7-8 à la Chambre et eux veulent la guerre. Les
socialistes Bissolati vont avec le gouvernement. Les socia-
listes Turatti veulent la neutralité ave,c des avantages, les
autres veulent tons la paix. Done, erreur de dire que l'Italie
veut la guerre pour la guerre. Nous avons danné aux Fran-
cais gratis tout ce qu'ils pouvaient souhaiter ; en ne les at-
taquant pas, ils ont pu transporter leurs troupe,s d'Afrique
et faire face en Franco aux Allemands. Dorénavant tout
service demande compensation. Nous sommes prêts, mais
nous attendons que les cireonstances aient modifié l'équilibre
dans lequel sont les adversaires. Aussi en cas d'attaque et

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 395

caz de atac si de zdrobire a Sarbilor, nu trebue ca Ro-


niânia sa miae, cdci noi nu o vom urma. Acum o lung,
cand cu Valievo, am mai spus aceasta guvernului si am
vestit i pe Poklevsky cg nu voi indemna guvernul ro-
man sä intre. In cursul convorbirei, Fasciotti mi-a
spus cg. Italia are absolutä nevoe de Triest i de Istria;
cg dela Dante, granitele ei sunt Varul i golful de Quar-
nero; cg Austriacii pot lua chiar o parte a Albaniei si
sg-si fad chiar o altg baa, militará maritimä; cg, peste
35 de ani aceste tAri vor fi devenite slave t3i cá este
grabg. Trentinul nu poate fi desnationalizat si peste o
sutg de ani tot Italian va fi ! Italia Ii are cale libere.
fiindcg tratatul din 1882 este numai defensiv i conceput
In sensul de statu-quo : or rgzboiul tinde a schimba
statul-quo, deci caduc. Expusese acest punct de vedere
Regelui Carol, care ii tgiase puntea de sub el la Berlin,
lgsand sä se creadg d. Romania nu se va mica fiindcg
Italia «declarase» cg nu se va mica. Cand s'a declarat
rgzboiul, Italia a lgSat sä se inteleagg cá ar putea, la
ocazie, sá dea ajutor aJiailor si, «dar ca n'a venit nici
o propunere». Eu : Poate sg-i convie oare Italiei, ca

d'écrasement de la Serbie, il ne faut pas que la Roumanie


bouge, ear nous ne la suivrons pas. Il y a un mois, lors de
'Valley°, nous rayons déjà dit au gouvernement et j'ai averti
Poklevsky que je n'engagerai pas le gouvernement rou-
main à agir.
Au cours de la conversation, Fasciotti m'a dit que Ma-
he a absolument besoin de Trieste et de l'Istrie; que depuis
Dante, ses limites sont Var et le golfe de Quarnero; que les
Autrichiens peuvent prendre même une partie de l'Albanie
et se faire une autre base militaire maritime; que dans 35
ans ces pays seront devenui slaves et qu'il y a urgence. Le
Trentin ne peut 6tre dénationalisé et dans cent ans il sera
toujours itallen.
L'Italie a ses voles libres, parce que le traité de 1882 est
purement défensif et congu dans le sens du statu-quo: or
la guerre tend à choquer le statu-quo, done caduc. Il avait
exposé ce point de yue au Roi Carol, qui l'avait brifié
Berlin en laissant croire que la Roumanie ne bougerait pas
parce que rItalie aavait déclaré» qu'elle ne bougeait pas.
Lora de la déclaration de guerre, l'Italie avait laissé voir
pourrait à roocasion se porter au secours de ses
alliés, onais qu'aucune proposition n'était venue».
www.dacoromanica.ro
396 NOTE POLITICE 1915

Serbia sg aibg un port la Adriatica 1 Admite ea ca Sla-


vii sg se instaleze pe aceastg mare 'I Fasciotti : S'au
instalat. Chiar la Triest, gratie Austriacilor, Slavii
ineacg, pe Italieni i chiar Serbia este si ea acolo, prin
Muntenegru : Chestie de bani numai, spre a se uni. In
rezumat : la inceputul convorbirei, prudent, foarte par-
tizan al neutralitätei, la urmg, anti-austriac.
Seton "Watson (Scotus Viator) §i G. Trevelyan au
venit sg, mg, vazg. Le-am vorbit numai de Dardanele
de necesitatea ca Londra sg dea asigurgri, cg, pentru ea
integritatea, Ungariei nu este program categoric.
13 Iannarie. Mehedinti a aflat dela d. Rgducan
tripotagii ale lui Costinescu cu exportul i cg propu-
neri au fost fgcute i lui Fotin Enescu. Honigman
rgispandeste stirea cg guvernul preggteste legea stgrei
de asediu. Acesta ar fi oare sensul vorbelor Regelui
guvernul a promis vigoare mai, multg 7 Am primit pe
d-1 Schreiner, reprezentant al presei asociate americane.
16 Ianuarie. O miscare de trupe a avut loe spre
Ghimes; trupele de acoperire au fost expediate in valea
Prahovei. Irázand pe Stirbey, i-am spus cht de mirat am
fost ca Brgtianu sg, nu-mi fi spus nimic, mgcar ca sg se
contrabalanseze toatg gglggia pe care Nicu Filipescu a
fgcut-o cu aceastg ocazie.

Moi: Peut-il convenir à Mahe que la Serbie ait un port


sur l'Adriatiquel Admet-elle que les Slaves s'installent sur
cette mer7Fasciotti: Ds y sont déja. A Trieste même, grace
aux Autrichiens, les Serbes submergent les Italiens. Et la
Serbie y est aussi par le Monténegro: question d'argent
pour se relier. Resumé: en commençant, prudent, fortement
neutraliste; en finissant, anti-autrichien.
Seton Watson (Scohts-Viator) et G. Trevelyan sont
venus me voir. Leur ai parlé seulement des Dardanelles et
de la nécéssité que Londres donne des assurances que pour
elle l'intégrité de la Hongrie n'est point programmatique.
16 janvier. Un mouvement de troupes a eu lieu vers
le Ghimes; dans la vallée die la Prahova les troupes de co-
verture ont été expédiées. Ayant vu Stirboy, je lui ai dit
combien j'étais étonné que Bratianu ne m'eut rien dit, ne
serait-ce que pour contrebalancer tout le tam-tam que Nicu
Filipescu n'a pas manqué de faire.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 397

17 Ianuarie. D-1 BrcItianu a venit numai decat sii


mä, vazà, Stirbey comunicându-i mirarea mea exprimata
eri. Nimic nou in politica sträing. Grecii au sondat daca
am fi dispusi sä intreprindem ceva in favoarea Shrbi-
lor. Brätianu i-a räspuns cà nu voia sà zicà sau sà facá
nimio care ar putea sä altereze bunele lui raporturi cu
Bulgaria. Declaratiile cari i le-a fticut Fasciotti sunt
identice cu acelea pe cari mi le-a fäcut mie. Regele Ita-
liei a räspuns scrisoarei Regelui nostru : «nimio precis».
Trimiterea trupelor pe fruntarii are de scop si sä-si
acopere räspunderea, avind in vedere fortele mari con-
centrate pe Carpati, si sà linisteascal opinia public:4,
si ca sä, tad, alarmistii, cAci Austriacii au avut nedi-
ba-cia sä, lase sä." se inteleagg cä trupele germane din
Transilvania erau un avertisment pentru noi. A vestit
pe Qostinescu cä. el Brkianu nu infra in actiune si Cos-
tinescu i-a räspuns &A nici el nu o doreste in momentul
de fatä. Am instiintat pe Brätianu eh' se petreceau lu-
cruri rusinoase la Ministerul de finante si cà aceste tra-
ficäri eran o patà pentru guvernul lui : «Sá tree eu nu-
mai de greufátile zilei de azi ! Vom vedea in urnfá... !A.

17 janvier. Mr. Bratiano est venu de suite me voir,


Stirbey lui ayant évidemment fait part de mon étonnement
exprimé hier.
Rien de nouveau politique étrangère. Les Grecs ont sondé
si nous étions disposés entreprendre quelque chose en faveur
des Serbes ; Bratiano répondu ne vouloir rien dire ou faire,
qui peut altérer ses bons rapports avee Bulgarie. Les décla-
rations que lui a faites Fasciotti sont identiques it celles qu'il
m'a faites. Le Roi d'Italie a répondu it la lettre de notre
Roi : «rien de précis». Envoi troupes frontière, c'est aussi
bien pour couvrir sa reponsabilité, vu les grandes forces
concentrées sur les Carpathes, que pour calmer opinion pu-
blique et faire taire les alarmistes; les Autrichiens ayant
eu la maladresse de laisser entendre que les troupes alle-
mandes en Pransilvanie étaient un avertissement pour nous.
Il a prévenu Costinescu que lui, Bratiano, n'entrait pas
en action et Costinescu lui a répondu que lui non plus ne le
désirait pas en ce moment. J'ai averti Bratiano qu'il se
passait des choses honteuses au Ministère des Finances, et
que ces trafics seraient une -Cache pour son gouvernement.
«Se. tree numai eu de greutAile zilei de azi 1» Nous verrons
ensuite.

www.dacoromanica.ro
398 NOTE POLITICE 1915

Von dem Bussche vrea sä. opreascg publicatia ar-


ticolului gazetei «Kreuz» care ne amenintä. Are inere-
dere in Brätianu.
Ianuarie. Czernin reintors dela Viena intântat.
Are incredere : afacerile militare au luat foarte bunä
intorgturà. Imi face declaratie «oficiará» ea §ef de par-
tid, cá niel un soldat german sau austriac n'a fost mis-
cat in contra Rom'Aniei. Micarea de trupe semnalatä, §i
care a motivat o oprire a circulatiei pe c. f. r., face parte
dinteo operatie de rázboi care intereseag Galitia.
Foarte naiv, Porumbaru fiind bolnav, Czernin imi
spune cá ar don sá fiu eu ministru de externe §i mä. in-
treabä dacä vreau sä accept portofoliul ! Refuz, bine
23 Ianuarie. «Epoca» tréce peste Carpatf. Eri m'a
injurat pe mine, intr'un articol pe care Cräciwa 11 pro-
clama ca fiind scris de Filipescu («sclivisit, cutä la pan-
taloni, cärarea bine fAcutg», etc.).
25 Ianuarie. G. Stirbey a fost Sâmbätä seara 24
Ianuarie, ora 63, la Vredenburch, martorul involuntar
al unei intrevederi secrete intre Poklevsky i Czernin.

Von dem Bussche vent empêcher publication télé-


graphique article de la «Gazette de la Croix», nous menacant,
Il a conflance en Bratiano.
20 janvier. Czernin retour de Wien. Presque radieux.
Il a confiance : les affaires militaires prennent bonne
tournure. Il me fait déelaration comme chef de
parti, que pas un soldat allemand ou autrichien n'a éM bougé
contre la Roumanie. Le mouvement .des troupes signalé et
qui a motivé un arrét de circulation chemin-de-fer, fait
partie d'une opération de guerre intéressant la Galicie.
Très naivement, Porumbaru étant malade, Czernin me dit
qu'ils voudraient que je fusse ministre des Affaires étralt-
Ores et me demande si je veux accepter le portefeuille I
Je décline, bien entendu.
23 janvier. L'apoca» franchit les Carpathes. Hier elle
m'a personnellement injurié dans un article que Crliciun
proclame avoir été écrit par Pilipesco.
25 janvier. G. Stirbey a été le samedi soir, 24 janvier,
6 h. %, chez Vredenburch, le témoin involontaire d'une entre-
vue secrète entre Poklevsky et Czernin, Elle a duré 10 it 12

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 399

Intrevederea a tinut 10-15 minute. Crede cg Vreden-


burch a asistat ca al treilea.
27 Iannarie. De Bussche mi-aduce plangeri contra
procedeelor lui Costinescu, care s'a lgudat cá va plictisi
Germania. E vorba de o limitare special& de 50 vagoane
de fiecare exportator, care a fost fgcutg dinadins nomi-
nalg pentru a opri pe Hildebrandt sg facg expedie-
rea. A vgzut pe Vredenburch, gi. dupg tonul rgspun-
surilor lui am inteles cg nu avea cunogtintg de intreve-
derea de Sambgtg intre Ozernin i Poklevsky.
28 Iannarie. Colonelul Mirceseu, atagatul nostru
militar la Berlin, a fost luni intregi la unja de foc pe am-
bele fronturi. Armata germang va avea 91 corpuri. Cea
rusg nu se bate, batalioane intregi se predau. Infanteria
francezg nu gtie sá dea cu pugca; artileria exceptionala,
sperie pe Germani Impgratul, incregtor, crede e,g lucru-
rile s'au calmat in. Romania : 1D-1 Filipescu gi-a scurtat
aglopul». Mircescu constatg cg se ingalg. El crede cg
Germania va cere participarea noastra la räzboi; ea
poate aduce pacea. Falkenhein, cand era ministru de
rgzboi, i-a spus cá dac,li nu facem nimic, nu vom avea
nimic. Cand s'a vorbit de Transilvania, el a ripostat ca."
osuntem in ragsurg sä dictAm in Austria i diplomati-
cegte ; sá se spung ce cerem». El a raportat din pri-
mele zile ale lui Noembrie aceasta, personal d-lui Beg-
tianub i nu crede cg s'a fácut ceva; de doug ori colone-
lul a intrebat dacg s'a fgcut vre-un demers. Pgrerea
lui Mircescu este cg in Rusia, pang inteo lung, prin mig-
carea ce dirijeazg Ludendorf in directia Stanislau-Var-

minutes. Il pense que Vredenburch a été en tiers. Il a vu


Poklevsky et devant Mr. de Vredenburch, le petit gargon a
signalé la présence de Czernin dans le couloir I
27 janvier. Mr. de Bussche m'apporte des nouvelles
plaintes eontre les procédés de Mr. Costinescu, qui s'est
vanté d'embêter les Allemands. Il y a une limitation spelt.-
ciale à 50 wagons par nom d'exportateur, qui est nommément
faite pour empescher Hildebrandt de faire des envois. Il a
vu Vredenburah et au ton de ses réponses j'ai compris qu'il
ignorait l'entrevue de samedi entre Czernin et Poklevsky.

www.dacoromanica.ro
400 NOTE POLITICE 1915

sovia, va reusi s'a alunge pe Rusi pe Vistula, unde Ger-


manii se vor tine pe urnig, in defensivg. Vor cere partici-
parea noastra. Italienii s'au inteles desigur cu Ger-
manii, si când a mers Burian la Cartierul general, desi-
gur s'a cedat Trentinul; d'abia in Ianuarie si-a facut a-
paritia la Cartierul general atasatul militar italian, de
si fusese poftit de mult. Stirea intelegerei i-a fost con-
f irmatg, de seful biuroului infanteriei Stat-major din
Elvetia. Ce raspuns trebue s'a' duch el la Berlin I «Eu
cu Rusia nu merg; nu pot insä" reactiona in sensul unei
actiuni cu Gexmania, deck daca", se acord5, cererile Tran-
silvaniei si se cedeazg Bucovina». Mircescu crede CA
toate incoerentele ce a vAzut la Filipescu, sunt opera fiu-
lui lui.
31 Ianuarie. Poklevsky a plecat subit eri. Mie
mi-a spus cä absenta va fi scurta : trei-patru sgpfämâni.
Comentarii destule : eh' este rechemat; c5., are mare in-
terese ba'ne§ti compromise prin impedicarea comertului
de alcool ; ca," va isbueni ceva la noi, etc. Bussehe apune
e`á Beatianu s'a aatat foarte ingrijt-ut de aceastg ple-
care. La Sofia un atentat cu bombe ; stirea ar fi des-
teptat noi temen i la BrAtianu. Take Ionescu ar fi zis el"
lucrul va avea rezultate sau un ecou. (Kiriacescu).
3 Febrnarie. Delavralicea a venit sa-mi facA o vi-
zitä neasteptafá. L'am intrebat, foarte inocent, ce se mai
petrece la Actiunea. El: Xredem cà va trebui sà mis-
eäm cu Italia». Eu: Suntem perfect de acord.Toatá
conversatia s'a invâxtit pe aceastä tem'ai. Oare de ce a
venit el I Ca sà," nu piard5, contactul, ea Greceanu, care a
venit ShmbaTá in acest scop 1 Sau trimis oare ea para-
van, dac'ä este adevgrat eg Take si Filipescu preggtesc

Mardi, 3 février. Delavrancea est venu me rendre une


visite inattendue. Je lui ai innocerhment demandé ce qu'on
faisait encore a l'cActiofi». Lui: «Nous pensons qu'il faudra
bouger avec l'Italie» Moi: NOUS sommes parfaitement
d'accord.Toute la conversation a roulé autour do ce thème.
Pourquoi est-il venu? Pour ne pas perdre le contact
tout comme Grecianu qui est venu le reprendre samedi I
Est-il envoyé comme paravent, s'il est vrai que Take et Fi-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 401

o loviturg 1 Take si Filipescu i-au spus cg Poklevsky


se va Intoarce.
Czernin imi vorbeste de detectivi unguri cari, de
aeon/ cu Siguranta noastrg, supravegheazg cinci Rusi
sositi la Bucuresti cu intentia probabilg de a comite un
atentat sau in contra lui Brgtianu, sau in contra mea,
sau in contra lui Bussche, sau a lui Czernin. 0 gazetg
(«Ardealul») denuntä,' pe unul din ei. Imi cere sg-1
1<scap de indiscretie». Imi vorbeste iar de boala lui Po-
rumbaru, de retragerea lui apropiatg si insista",cu ce
titlu, Doamne !... sg primesc a intra in Cabinet ! Mg
povgtueste sg mg feresc de Vasilco, dacg se prezintg la
mine. In aceastg privintg, se aratA ingrijat de «propu-
nerile» (7!) pe care le face C. Cogglniceanu. (Presupui
cg are cunostintg de propunerile atribuito lui Vasileo,
care ar vorbi de cedarea Bucovinei României).
Von dem Bussche crede cg Blondel va fi reche-
mat. Imi aduce brosura ministrului Hellferich asupra
originei rgsboiului. A väzut pe Rege, pe care l'a ggsit li-
nistit si cgruia 'i-a spus din nou cg promisiunile in fa-
voarea Ardelenilor erau nu numai promisiuni fgcute
lipescu préparent un coup", Take et Filipescu lui ont dit que
Poklevsky reviendra!
Le comte Czernin me parle de detectives hongrois
qui, d'accord avec notre silreté, surveillent cinq Russes arri-
ves A Bucarest et qui pourraient bien commettre un attentat
contre Bratiano, ou contre Bussche, ou lui, Czernin. Un
journal (il croyait par erreur que c'était le «Steagul», et
c'est l'«Ardealul») en dénonce un. E me demande de le
csauver» des indiscrétions. Il me reparle de la maladie
de Porumbaru, de sa retraite prochaine et insiste A quel
titre, bon Dieu! que j'aecepte d'entrer dans le Cabinet !
Il me met en garde contre Wassilko, s'il se présente chez
rnoi. A ce sujet il se montre inquiet des «propositions» (7 1)
que fait C. Kogalniceanu. (Je suppose qu'il a connaissance
de propos attribués par ce dernier ii, Wassilko, qui parlait de
la cession de la Bucovine it la Roumanie).
Von dem Bus sche. E croit que Blondel va 6tre rappe16.I1
m'apporte la brochure du ministre Hellferich sur les ori-
gines de la guerre. Il a Ira le Roi qu'il a trouvé calme et
ii qui il a renouvel6 que les promesses en faveur des Tran-
sylvains 6taient non seulement les promesses de Tisza, mais

www.dacoromanica.ro
402 NOTE POLITICE 1915

de Tisza, dar promisiuni si ale Germaniei. Regele i-a


spus c dupä dänsul va vedea pe Teodor Mihali.
4 Februarie. Generalul Cristescu, mänat de do-
rinta de a nu mg läsa sä. cred cä." mä ocoleste, a venit sä"
ma vazä. Intre Stat-major i Ministerul de räzboi nici
o leggtufá. Tunurile duse pe väile Oituzului, Buzäu,
Prahova i luate dela Nämoloasa, s'au pus färä stirea
Statului-major; ordine din Minister si date de maiorul
Sarbu. Cer informatii asupra unor ofiteri Stratiles-
cu, un fleac; Räscanu, bun, si de viitor; General Panai-
tescu, cult t3i. onorabil; Särbu, bun, dar face totul in Mi-
nister. CAnd a vorbit cu Take de manifestatiile ce le
fäceau prin Septembrie ofiterii, Take i-a aprobat : «bine
fac cä mai intimideaza pe Rege 6. Ministrul de raz-
boi suferä de ipertrofia secretarului general. A spus
Regelui Carol cA, dacä nu survin lucruri ce el nu cu-
noaste, Germaniinu pot fi bätuti. Azi el crede cà Rusii
nu pot infränge pe germani, din cauza marei diferente
de calitate a trupelor respective.
G. Stirbey mà roagä din partea lui Brätianu sä
nu ridic eu chestiunea transporturilor contra lui Costi-
nescu, spre a nu-i face greutäti. Eu : Cred cg s'a ob-
servat cà in ajun tocmai, nu am asistat la interpelarea
Enäsescu in Senat.
10 Februarie. Dobrovici, dela Finante, interogat
nu se stie nimic la finante despre imprumutul in An-
glia. Mt I cum I la ce casä I Dintr'o depesä cu indi-
catie : Ba... se crede cä, este Barning Brothers. 0 tele-
gramä particularä a lui Costinescu, si Banque des
Pays-Bas a prima 6 milioane. Dela cine I Comptoir d'Es-
compte pentru A. Em. Lahovary a primit 2 nailioane, pe
o scrisoare invitänd casa M. Blank sà pläteasch in «con-
tul bonurilor de tezaur depuse» §i casa Blank a confir-
mat; dar in Minister nu sunt urme de vre-un depozit
fäcut. «Schweizerische Vereins Bank» din Zürich a pri-
mit asemenea 2 milioane din .Londra. Uncle s'au tipärit
bonurile I cine le-a iscAlit I Mci o imputernicire nu s'a
les promesses de l'Allemagne aussi. (Le Roi devait voir après
lui Théodore Mihaly).

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 403

dat prin Consiliul de ministri. Mirare : S'a dat cu im-


prumut Casei rurale (prin C,amerà) i i 1/2 milion cu
41/2 la sufg, iar Statul trgeste pe imprumuturi cu media
de 5,75%
Dinu Ari ON m'a cAutat de dud, ori. Din sorginte
absolut de netAggduit stie c. Arghirescu, vrIsmas de
moarte cu generalul Iliescu, s'a impAcat cu el ; cb," sunt
dese conferinte la Iliescu sau la maiorul R. Rosetti
(cumnatul lui BrAtianu) cu Rhscanu, Paul Angelescu,
maior Balif, Lupescu, Stratilescu. Ta parte si Panai-
tescu dela SigurantA. Insusi Blank ar fi exprimat
groaza ea" se lucreazá ceva in armati.
Miereeri, 11 Februarie. Receptie la Misu Cantacu-
zino in onoarea generalului Pau. In conversatia ce am
avut cu el, s'a exprimat cu deferentä, asupra armatei
germane : «dar tot au incercat sá ne distrugd, bizuin-
du-se mai ales pe disensiunile noastre interne», cfind
i-am spus c5, din räzboiul acesta rezulta mai ales °A
doug täri nu puteau s6 fie distruse Franja si Ger-
mania. Am insinuat eh' dupg r5,zboi, dach s'ar putea
face o apropiere intre ele, ar fi o binefacere pentru toati
Europa;El: «Nu gAndesc in t,eorie ca heghemoniile s'a."
fie un bine; prea influenteazA in detaliu organismele (7).
De altminterea nu mai am opinii palitice».Eu : Din
fericire, eAci asa aveti vreme sá VA, gânditi i sá filo-
sofati atit de bine. Apoi am vorbit de unii prieteni eo-
muni din Paris.
Mercredi, 11 février. Réception chez Michel Cantacu-
zène en rhanneur de Pau. Dans ina conversation avec lui,
s'est exprimé avec déférence sur le compte de rarmée alle-
mande, «mais, tout de ma'am% ils ont essayé de nous détruire,
comptant surtout sur nos divisions intestines», lorsque je
lui aj dit que de ceite guerre il résultait que deux pays sur
tout ne pouvaient étre détrults, la France et l'Allemagne.
Aprés la guerre, ai-je-insinué, si un rapprochement se faisait
entre eux, ce serait un bienfait pour l'Europe. Lui : «Je ne
pense pas, en théorie, que les hégémonies aient du bon, elles
influencent trop dans les détails les organismes (I) ; 'd'ail-
leurs, je n'ai plus d'apinions politiques». Moi Heureu-
Bement, car cela vous donne le temps pour penser et philo-
sopher si joliment. Nous avons causé ensuite de nos amis
communs, de Lastours, Chabaud, etc.
www.dacoromanica.ro
404 NOTE POLITICE 1915

M'arn retras pentru a face loe lui Take lonescu,


care se invâxtea imprejur nerabator ca sh fie prezen-
tat. imediat a inceput Take sä povesteaseg receptia lui
la ImpAratul Wilhelm, masa ce i s'a dat, cuvintele de
spirit ale Impäratului. «Ati observat nu poti
spui un cuvânt : vorbeste toatä, vremea». <316, ertati.
zice Pau, am väzut de douà ori pe Impärat si cu El
am putut vorbi». Särmanul general nu mai putea
sá zieä un cuvânt. Take a povestit cum el cel dint:Ai a
stiut c5. Anglia va face räzboiul. (Ceea ce ne povestise
lui BrAtianu si mie când ne-am intrunit in Septembre
pentru comunicat), etc. Ce memorie prodigioash !
zice Ch. Lahovary, a retinut tot clintr'un lung articol
pe care l'a trimis mai deunäzi unei reviste !
Generalul mi-a spus cä", dupá ansul, räzboiul va
fi foarte.lung.
12 Februarie. Von Bussche, moderat in ceeace pri-
veste receptia fácutg lui Pau, se plange cà Costinescu
retine, cu tot anganjamentul contrariu, arama care
vine pentru ei din Bulgaria : Germanii vor fi siliti

Je me suis effacé pour faire place à Take Ionesco, qui


rôdait avec impatience pour se faire présenter. De suite
Take a commencé à raeonter sa réception par rEmpereur
Guillaume, le diner qu'on lui a offert, les tics de l'Empe-
reur. oVous avez remarqué? On ne peut placer un mot:
il parle toujours.» «Pardon, fait Pau, fad vu deux fois
l'Empereur et j'ai pu causer». Le pauvre général ne pouvait
plus dire une parole. Take a reconté comment, le premier,
a su que l'Angleterre faisait la guerre (ce qu'il nous a ra-
conté à Bratianu et it moi, quand on s'est réuni en septembre
pour le communiqué), etc.
Quelle mémoire prodigieusel fait Charlot Lahovary;
il a tout retenu du long article vient d'envoyer à une
revue!
Le Général m'a dit que pour lui la guerre serait tort
longue.
12 fivrier. Von Bussehe, modéré en ce qui regarde la
réception faite à Pau. Se plaint que Costinescu retient, mal-
gré engagement contraire, le cuivre qui vient pour eux de
Bulgarie : les Allemands seront obligés de démonter les cui-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 405

demonteze uzinele din Belgia si din Franta de nord ;


s5, se stie aceasta de guvern.
Djavid Bey vine sä m'a" vaia", ; pleaeg disearg la
Viena si Berlin. Foarte inteligent. Nu eonteazh deck
ea demonstratie pe atacul dela Suez, cu toate ca sunt
130 mii de Sirieni. Presa frantuzease6, este toatà de
cumpgrat ; aurui englezesc a inundat-o ; eAnd s'a fäcut
imprumutul turcesc, Djavid i-a dat 3 milioane. Toata-
lumea a luat, afarà de Jaurès, Clemenceau si «Echo
de Paris»!
Audienta la Rege, dela 51/2 la 7. Vorbim de Pau.
A incercat sá vorbeascg politich si Regele i-a rgspuns :
«Voi veghia ca la sffirsit (sau spre sfiirsit) tara Mea
s6-si trag5. foloasele». In ce priveste rgsboiul : Cum
se poate (privitor la a doua infrangere mazurianA) ea
Rusii sA se mai clued s5, pue piciorul acolo unde au mai
egzut odatA I Pau: Sunt fatalititi
Vorbesc Regelui de finante. Ii povestesc tot ce
5tiu de operatia de necrezut cu bonurile de tezaur si
il fac atent asupra marelui interes ce un astf el de mi-
nistru are ca ràsboiul ea, steargäl, cu ineendiul lui, toate

vres de Belgique et de la France du Nord: que le gouverne-


ment le sache.
Djavid Bey vient me voir; il part le soir pour Wien
et Berlin. Très intelligent. E ne compte que comme demon-
stration sur l'attaque Suez; il y a pourtant 150.00 Syriens.
La presse frangaise a été inondée par l'or anglais.
Lora de l'emprunt tiro, Djavid lui a donné 3 millions. Tout
le monde a pris, sauf Jaurès, Clemenceau et l'«Echo de
Paris!».
Audience royale. De 5% it 7 h. causons de Pau. 11 a
essayé de parler politique, et le Roi lui a répondu: (de veil-
lermi cl ce que à la fin (ou vers la fin?), mon pays s'en tire
avec avantage». Sur la guerre: Comment se fait-il (A pro-
pos de la seconde défaite mazurienne) que les Busses aillent
mettre de nouveau le pied dans le trou où ils sont tombés une
fois? Pan: E y a des fatalités!!
Je parle de finances et de tout ce que je sais de
croyable opération des bons de trésor, et j'attire l'attention
du Roi sur le trop grand intérét qu'un Ministre pareil a, it
ce que la guerre efface, dans son incendie, les traces. Le

www.dacoromanica.ro
406 NOTE POLITICE 1915

urmele. Regele zice : Ai dreptate. (La inceputul conver-


satiei pronuntasem lini.tit cuvintele : pirateriile d-lui
Cpstinescu).
Povesteso apoi ca Take Ionescu a spus lui Lexis
Catargi, care pleca la Paris, ea' era inteles in toate cu
Brgtianu; c, Filipescu afirma c5, are asigurarea lui
Brgtianu &I la 15 Martie vom intra in campanie ; ca la
corpul al IV-lea §efii vesteso pe ofiteri cá vom pleca
dintr'un minut in altul; cá tunurile dela Ngmoloasa;
%IA tiínta Statului Major, au fast luate, etc. Este oare
o simpla atitudine pentru ca s'a" se creazà" contrariul t
Regele Cred ea,' da, afarA dac5, nu. este o tactidi me-
tepgità pentru a duce Coroana la alternativa de a de-
clara fásboiul, sau... (qsau, ce e»), zice Regele cu
vioiciune, incruntându-se ca §i. cum ar avea o amintire
din svonurile de abdicare din Septembre... Eu Sau
de a primi demisiunea cabinetului care a descoperit pe
Maiestatea Voasträ, Regele imi multurae§te i adao-
gg : <SA facem r5,sboiul in momentul de fatg, dar sà, fim
sinceri, mide am atacal In Transilvanial pentru a avea
pe Bulgari in spate i pe Germanii din Bucovina in

Roi dit: Vous avez raison. (En commencant j'avaie prononcé


tranquillement ces mots: les pirateries de Mr. Costineseu).
J'expose ensuite que Take Ionesen a dit à Lexis Catargi,
partant pour Paris, qu'il était entendu en tout avec Bratiano,
que Filipescu affirme avoir de Bratianu rassurance que
pour 15 mars on entrait en cam.pagne; qu'au 4-e corps les
chefs previennent les °Hiders qu'on part d'une rainute
rautre; que les canons de Nttmoloasa ont été pris sans le
consentement de l'Etat-Major, etc.
Est-ce une simple attitude pour donner le change'? Le
Roi: Je eras que oui. A moins que ce soit une tactique
savante pour amener la Couronne à ralternative de déclarer
la guerre, ou... «Ou, quoi i», fait le Roi vivement, en hon..
cant le sourcil, comme s'il y avait un souvenir des propos
sur rabdication de teptembre... Moi: «Ou d'accepter la dé-
mission du Cabinet, co qui découvrirait V. M.». Le Roi me
remercie. Le Rol: Ce serait folie de faire la guerre en ce
moment, et puls, soyons francs, (4:1u attaquerait-on, en Tran-
sylvaniel pour avoir les Bulgares dans le dos et les Alle-
mends de Bucovine dans le flan°, Nous parlons de Bu-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 407

flame"» Vorbim de Bucovina i de Trentin, care se


pare cg, a fost trecut pe sub nasul Italienilor i apoi re-
tras. «Dad, intrg, Italia, zice Regele, va fi fatal sg,
intrgm i noi». Regele adoptg, o formeg cuminte a
lui Mitica Moruzi : Trebue ca tgranul s.stie cá Regele
se ocupa de chestia nationalg (este oare o aluzie la tre-
cut 1) si va merge apoi ori i unde i se va cere. «Un
lucru adevgrat» aceast6 formulg!
Regele gäseste cg Bussche, cu drept cuvânt, era ne-
multumit cg s'au pus drapele pe strgzi pentru sosirea
lui Pau. Politia e vinovatg. Regele a interzis Curtei sg
primeascg, invitatia la pranzul lui Take Ionescu pentru
Pau. El avusese indrgzneala sg invite pe toatg, lumea.
S'a pretextat doliu. In privinta, gazetei pe care vrea
intemeieze Carp: Domnul Carp are dreptul sg aibg ga-
zeta lui, cura are si Take Ionescu pe a lui. Regele apro-
bg (fgrg ca eu sg-i fi vorbit) cg, am crutat pe Costi-
nescu : «sunt lucruri cari esti silit sg le inghitiz). Cps-
tinescu acuzg, pe Morandini de necinste : «Trebue sg, fie
un cadavru intre ei».

covine et du Trentin qu'on semble avoir passé sous le nez


des Italiens et ensuite retiré. <<Si l'Italie marche, dit le Roi,
ce sera fatal que ncus marcherons».
Le Roi adopte une formule sage de Mitica Moruzi: II
faut que le paysan sache que le Roi s'oecupe de la question
nationale (Est-ce a/lusion au passé?), et il marchera alors
n'importe oil on kur demandera; «une chose vraie» cette
formule.
Le Roi a trouvé que Bussche à juste titre était nerveux
de ce qu'on avait mis de drapeaux dans les rues pour Pau.
La police en est responsable.
Le Roi a interdit à la Cour d'accepter rinvitation à diner
de Take pour Pan et qui.avait eu le... culot (le geste signifait
bien cela) d'inviter tout le monde. On a pretexté le deuil.
Au sujet du journal que veut fonder Carp: Mr. Carp
a bien le droit d'avoir son journal, comme Take Ionescu a
le sien.
Le Roi approuve (sans que j'en aie parlé), que j'ai
épargné Costinescu; ji y a «des choses qu'il faut avaler».

www.dacoromanica.ro
408 NOTE POLITICE 1915

Siimbittä, 14 Februarie. Bralianu.: Nimio nou. Bul-


garia din ce in ce mai austriaca ; Italia poate mai mult
In partea cealalta ; daca Italia ese in contra Germaniei.
suntem desigur tarb,ti. Crede cá criza va fi la finele lui
Aprilie, cand Anglia îi va termina pregatirile. (Dupa
mine tonul general nu este cald pentru Germania, pare
cá se simte o clatinare)
Evident pentru el, cá daca se forteaza Dardane-
lele... Eu: Filipescu spune cá ti-ai luat angajamentul
pentru o actiune in Martie. El: Date fixe am refuzat
totdeauna... (deci a schimbat perspectiva de actiune pe
care se bizue Filipescu). Are sa prezinte in ultima
ora autorizatia legei de asediu si imi cere s'a", nu vor-
besc nimanui. Este in buni termeni cu Take, iar Fili-
pescu este ocupat in contra lui. A insistat din nou sä,
las pe Costinescu in pace cu chestiunea transporturilor,
cum imi ceruse prin George Stirbey acum a luna.
Luni, 16 Februarie. Marinkovici, noul ministru al
Serbiei, incearca sá pätrunda, zice el, gandul partidu-
lui conservator, care avand gloria tratatului de la Bu-
curesti, ar trebui cel dintai sa se gandeasca a-i salva
ideile. I-am explicat paradoxul situatiei: Iubim Fran-
ta i ne temem de aspiratiile Rusiei. Am avut cele mai
bune raporturi cu Germania si existá o criza permar
nenta cu Austria. Lamuresc cu precizie temerle mele in
ce priveste Dardanelele i garantiile pentru ce am pu-
tea sa ocupam, garantii cari numai Anglia trebue sa ni
le dea si pe cari nu putem sá ne ducem sa- i le cerem,

Lundi, 16 février, 1Vlarinkovitch, le nouveau Ministre


de Serbie, essaie de pénétrer, dit-il, la pensée du parti con-
servateur qui, ayant la gloire du traité de Bucarest, devrait
le plus penser à en sauvegarder les idées. Je lui explique
le paradoxe de la Russie; nous, avons eu les raeilleurs rap-
ports avec l'Allemagne et il y a une crise permanente entre
l'Autriche et nous. J'explique avec préeision mes préoccu-
pations au sujet des Dardanelles et des garanties quant à ce
que nous pourrions occuper, garanties que seule l'Angleterre
doit donner et nous ne pouvons altar lui demander, garanties
qui seulea, si les circonstances &talent favorables, me per-
mettraient d'agir dans le sens de la triple Entente. Je pro-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 409

garantii cari singure, dad. imprejurkile ar fi favorabi-


le mi-ar ingädui sä merg Ii sensul Triplei Intelegeri.
Profit de ocazie ca s. ardt ce turburare aruneä in spi-
rite indiscretiile i faptele unor ministri antantisti ;
ark afisul cu faimoasa telegramä ruseaseä, (Patria).
Marinkovici recunoaste dreptatea ce am. I s'a spus cu
totul altceva: ca toate garantiile existau. El insusi de-
abia poate sá stea de vorbä cu Poklevsky.
Child i-am expus cá fárg aceste elemente, Rornhnia
nu putea intra i cá in ultimä analizA ar .trebui sà res-
trAngA legkurile cu Italia, am constatat numai cleat
o vie opozitie. Italia este adversara «sa». Am inteles-o
imediat. Aceasta confirm5, tot ce simtisem din resisten-
ta Italiei la instalarea Sarbilor pe Adriatica. Forma
rationamentului lui : ceea ce poate Italia sä revendice, e
putin ; ceea ce Romilnia trebue sa revendice, este mult ;
deci nu existá nici o identitate de interese. lar Serbia
România au inamieul lor comun la nord : Maghiarul,
etc. Toatà argumentatia tincle a ne despkti de partida
legatä cu Italia. Este un om agreabil in discutie i, re-
prezentOnd un Stat foarte mic, n'are de cat o incredere
mediocrä in Statele mari.
file de l'occasion pour montrer quel trouble jettent dens les
esprits les indiscretions et les agissements de quelques Mi-
nistres ententistes ; je lui montre 1 atfiche avec la tameuse
dépêche russe. (Patria). Marinkovitch reconnait le bien
fondé; on lui a dit tout autre chose; que toutes les garanties
existaient, que lui même petit it peine causer avec Poklevsky.
Lui ayant exposé que, fante de ces elements, la Roumanie ne
pouvait agir et qu'en dernière analyse elle devrait resserrer
les liens avec l'Italie, j'ai de suite constaté une vive oppo-
sition. L'Italie est «son» adversaire, ai-je compris. Cela
confirme tout ce que je sentais de la résistence de l'Italie
l'insfallation des Serbes sur l'Adriatique. Forme de son rai-
sonnement: ce que l'Italie peut revendiquer e,st minime; ce que
la Reumaine doit revendiquer est gros; done il n'y a aucune
identité d'intérêt. Et puis la Serbie et la Roumanie ont leur
ennemi au Nord: le Magyqr etc. Toute l'argumentation ten-
dait à nous écarter de cette partie née avec l'Italie.
Agréable dans la discussion, et représentant un très petit
ttat n'ayant qu'une cenfiance mediocre dans les gran&
Efats.
27
www.dacoromanica.ro
410 NOTE POLITICE 1915

Vericeanu (pan5. la ce p-unct pot avea lucre-


dere in el?) imi afirmA ca ministrul Antonescu i-a
spus, V. Antonescu dela Buz'Au fiind fatä, CA Sir Ed-
ward Grey a intrebat pe Danielopol dacA Diamandi era
autorizat sit vorbeasca cum vorbe§te: «Este o gre§ealà,
aveti atatea interese cu Germania incat trebue s'a" o
menajati panA la ultima orà. Trebue sá fiti Cu totul
gata, §i. fáril ea nu puteti fi gata».
21 FebruarieVon dem Bussche imi anunta' Ca' Cos-
tinescu a avut o conferintà cu chimistul lui §i cu Salla-
din (nici un alt director de societate german, olandez
sau roman) §i. au hotgrat ca s'a" scazg toleranta benzinei
in petrol lampant de la 10 la 21/2 %. Aceasta pentru ca-
crede ea- petrolul actual poate servi la automobile. Ce se
face cu stokul aprovizionat 1 Cand un ministru zice
cá ar vrea s'a" vada: ctoti Nemtii crapand de foame»,
aceasta nu este neutralitate! Am sá dau la Berlin avi-
,

zul, s5, nu se mai cumpere nimic in Romania. La Ber-


lin, sinceritatea d-lui Batianu este indoelnicA ; incep
sä., mg indoesc §i eu de ea. A§a am sà." le spun toate.
d-lui BrAtianu».
Czernin a venit sA-mi facg o mare rugiiciune.
Maiorescu are sà vie sà." m'ä, consulte daa, trebue, cum
este rugat, sh confirme desmintirea data de Fiirsten-

- Vericeanu combien peut-on faire fonds sur lui?


m'affirme que le Ministre Antonescu lui a dit, V. Antonescu
de Buzeu &taut présent, que Sir Edward Grey a demandé A,
Danielopol si Diamandy était autorisé it parler comme il ra
fait: «C'esb une faute; vous avez tant d'intéréts avec l'Alle-
magne que vous devez la menager jusqu'à la dernière heure.
I/ faut que vous soyez tout it fait préts et vous ne pouvez
pas rêtre sans elle...»
Samedi, 21 février. Je donnerai avis de ne plus rien
acheter en Roumanie. A Berlin on doute de la sincérité de
M. Bratianu ; je commence a en douter «aussi».
Czernin est venu me faire «une grande prière». Maio-
rescu viendra me consulter s'il doit, com.me ou l'en prie, con-
firmer le démenti de Fiirstenberg infligé it Take Ionescu

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 411

berg lui Take Ionescu. (Desmintire data in «La Po-


litique»).
Cu ocazia asta, vorbim de Trentin i de Bucovina ;
Ii arAt perioolul de a deschide perspective de care nu te
tii. Imi rgspunde cä nu poate vinde Romanilor sau
Italienilor pe oa:menii cari se bat asa de bine pentru
Monarhie! Tot aceiasi mentalitate!
22 Februarie. Data conferinte cu deputatul $er-
ban Voila din FAggras. El vine des prin tará. Acum
In m-m6 se ingrijeste de pormnb pentru tärgnimea
lor. Am prins si la el ce am simtit la : 0 a-
dâncA deceptie despre starea noastrà. Pe dr. Anghe-
lescu l'a vgzut de nenumArate ori i ceeace «la noi»
s'ar fi rebo-ulat in 40 minute, «la D-voastrà» nu s'a re-
gulat luci dupA 40 de zile. (Chestiunea vagoanelor
de porumb cari s'au si incins pe drum). Vorbim de
bombardarea Dardanelelor. El: cDacg se aseazg Rusii
la Constantinopole, mai bine s`á fämânem noi Unguri!»
Poporul s'a gait, iar el, Serban, este protivnic
rei votului cum Il cere. Azi chiar nu mai este un sin-
gur Român sigur de cercul lui; cu votul universal, vor
vota notarul si primarul. Fopimea, decând cu congre-
sul, este de tot in mâna guvernului.
Fasciotti vine la mine si-i comunic demisia lui
Venizelos, pe care o af16 cu surprindere : oAceasta este
revolutia. si Dinastia este. in rea situatie». Pentru el
Regele Constantin nu este inteligent si este gelos de
Venizelos. Fasciotti imi comunia, ca o certitudine
Bulgarii nu mai fac manevre de primgvarg, i renuntA
la mobilizare. Pentru el nu se poate ca Rusii sá fie lä-
sati singuri la Constantinopole. Eu: obiectez declara-
Vile din Duma... «dar Sasonov n'a fost asa de precis»,
si fraza din «Ruskoje Slowo» : qnici protectorat, nici re-

¡Démenti donne uPolitique» 24 !eviler). A eette occasion nous


parlons Trentin et Bucovine et je lui dis le danger d'avoir
ouvert des perspectives qu'on bouche ensuite. Il me répond,
.uavee ma franchise», qu'on ne peut «vendre aux Roumains
ou aux Italiens des sujets qui se battent si bien pour la Mo-
narhie 1» Toujours les mémes I
www.dacoromanica.ro
412 NOTE POLITICE 1915

gim international»... El: «Gazetele ! Dealtminterea En-


glezii vor ocupa. i ocupantul va avea si el cuvântul lui
de spus. Germania nu are oameni si face politic6 proas-
fa' de tot. De ce a impins pe Turci la fazoi I De ce
ne-au filcut si nouà incuredtura asta»? (Ggsesc adora-
bilii forma aceasta criticA: se vede ca tot Il supiirà born-
bardarea Dardanelelor!). oDardanelele se vor lua, si nu
oTeu. Marina italianä a studiat chestiunea &Ind eram
noi in razboi cu Turcii i dacâ nu am atacat Qonstanti-
nopole, este cà ne angajasem sà limitm räzboiul in A-
frica». Austria n'a vroit nici odatà sä" se inteleagA
cu Italia asupra compensatiilor; tratatul este pe baza
ca ori-ce sporire austriac'd sä" fie compensatà Italiei, dar
se intelege cá numai acolo unde poate avea contact. Deci
perspectiva despre Istria si coasta Aciriatich" ! Desi-
gur are s'a" fie revolutie la Constantinopol. BAncile s'au
si mutat la Konia ! Recriminari contra Regelui Carol ;
nu-i mai puteai comunica nimic pentru Cá era transmis
la Berlin! El a comunicat Regelui Carol, cinci
inainte de Consiliul de Coroan6 neutralitatea Italiei iar
Regele, palid, a falcut sfortAri pe lângg el. La toate con-
fidentele lui Fasciotti, ma' mgrgineam afirm tot do-
rinta unei strAnse legaturi cu Italia. A blamat manifes-
tatia facuta". lui Pau si imi confirm6 cá nu a voit
aparg nieáeri unde s'a organizat ceva pentru Pau.
Concluzie: Nu stie nimic despre atitudinea Italiei fat5
de bombardarea Dardanelelor.
23 Februarie. Maiorescu dà in «La Politique» nota
ce i-a fost solicitatg. de Qzernin in afacerea Fiirstenberg-
- Take Ionescu. a transmis lui Talaat-Bey o depesà,
indemnându-1 sá facá pace separata cu Tripla Intele-
gere. Aflu aeeasta prin Kiriacescu ; iar von Bussche
mi-o confirma, stiutà de el din Constantinopol. Aceasta
zice el, duph indemnul lui Poklevsky, de oarece Blon-
. del crede pe Talaat aceesibil banilor francezi. Si aces-
tia sunt oamenii cari due campanie pe tema conversa-
tiei mele cu Pau, «bateau monté» de Blondel ! Bussche
afirmg cá Blondel a dat nota la «Adevgrul».
Von Bussche. Ora 6: In afarii de cele de mai sus,
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 413

i-am spus i eu : Sá admitem ea fortarea Dardanelelor da


gres, sau eh se amAna pAna ce se obtine un nou succes ger-
man; Ira intreb, ce se da poporului ronAn t Sa-i vorbim
numai de Dardanelet El stie cä, in Transilvania nu s'a
fäcut nimic, iar acuma este moda de a zice ch. Austria
nu &A, nimic. Ce facem Cu Bucovina? Ti-am atras aten-
tia asupra Italiei, care ne poate trage si pe noi ; acesta
.este al doilea punct capital. El: «La aceasta mä gâ,n-
desc in tot momentul si am scris nenumarate rAn-
duri; dar pot sa te asigur cä atitudinea Austriei nu va
fi ceeace se spune ca este». Insist ea, cu mAna goala nu
se poate spera ceva.
24 Februarie. Vizita parintelui Lucaci. De geaba
imi spune el ca pe vremuri a ascultat de povetele mele :
uu Pam vgzut niciodatà. Cap gros de calugar (Tape-
lard», fumând cu beatitudine tigara, ochi rotunzi si
lesne umezi. Pe dedeparte ma intreaba cum pot fi in
'contra lor. Ii reamintesc cá tocmai din August tratez
fara mare suecos, dar daca vreau Transilvania, este
ta, sa o pastrez, fiindca, daca congresul nu ne-o va läsa,
este o nebunie sá incepem: ori Anglia admite ea ampu-
tatia Ungariei? El: Ungaria este obladuita peste tot
de Ovrei, si la Londra gratie Rothschildzilor ei sunt in
bung, situatie. Mai mult chiar, pe când calatorea spre
Italia, a facut cunostinta pe vapor cu fratii Buxton,
cari luandu-1 drept un preot austriac, i-au spus cá nici
°data Englitera nu va permite sa, se atinga de Unga-
Mardi, 24 février. Visite du Père Lucaci. Il a beau me
-dire qu'il a dans le temps pris mon conseil, je ne rai jamais
vu. Tate de gros moine papelard, fumant béatement le ci-
gare que j'ai offert, yeux ronds et facilement mouillés. Avec
eirconlocutions il interrogo comment je puis étre contre eux.
lui rappelle que je traite depuis aoilt, sans succès appa-
rent, il est vrai: mais que si je veux la Transylvanie, e'est
pour l'avoir, car si le congrès ne doit pas me la laisser, fo-
lie de commencer : or, rAngleterre admet-elle l'amputation
de la Hongrie Lui: La Hongrie est protégée partout par
Juifs et à Londres, grace aux Rothschild, ils sont en bon-
-ne situation. De plus, pendant qu'il se rendait en Italie,
fait sur le bateau la connaissance des frères Buxton qui, le
jprenant pour un pi-61re «autrichienx-, lui ont dit que jamais

www.dacoromanica.ro
414 NOTE POLITICE 1915

ria. Englitera conteazg, pe Ungaria fiindca are 2o,


milioane §i. fiindcA religia ei o va despArti totdeau-
na de Rusia, pe cand Rolanii sunt putini la num'Ar si.
de aceeasi religie cu Rusia. Cand ImpAratul s'a dus la
Constanta, a spus : «Mg due la coreligionarii mei». C,um
au aflat fratii Buxton ch" Lueaci era Român, au evitat
ori co conversatie ulterioarg, iar la Roma s'au sustras.
de la ori ce intalnire. Am rugat pe Lucaci s'5, judece el
dacrt am dreptate cand in toate imprejurgrile cer tot-
deauna garantia Angliei! Lucaci mi-a mai incredin-
tat, spell CA nu va avea sg-si regrete «sinceritatea»
c'a" Hind de curand primit la Regina Maria, Dânsa a
manifestat o mare bucurie de eventuala cädere a Dar-
danelelor, fiindch cu ele va cAdea si pretextul de rezis-
tentg a oamenilor politici cari sunt adversarii actiu-
nei (! 1). Pgrintele Lucaci admite c'a% trebue asteptat.
«Va trebui s'a' lam oameni din Ardeal, pentru a invAta
pe Romani s5, fie ckiscreti».
26 Februarle. Mihaly: Acum incepe tragedia. In 15
zile un milion de Romani nu au ce mânca. Analiza vor-
birei lui: Ati ametit pe Romani si ati desteptat suspiciu--
nea Ungurilor, flgcgii sunt dusi in Germania si in Po-
Ionia, iar celor de acash" Statul nu le d'5, nimica. Nu ne

l'Angleterre ne laissera toucher it la Hongrie. L'Angleterre


compte sur la Hon grie parce qu'elle est forte de 20 millions et
que sa religion la séparera toujours de la Russie, tandis que
les Roumains sont peu et de religion similaire aux Russes.
Quand l'Empereur est allé A. Constantza, il a dit: Je viens
chez des corréligionaires. Dès que les Buxton ont connu
que Lucaci était Roumain, ils ont évité toute conversation
ultérieure et it Rome se sont dérobes it tout rendez-vous. J'ai
prié Lucaci de juger si j'ai raison quand, en toute circon-
stance, je réclame la garantie de l'Angleterre!
Lucaci m'a confié aussi il espère qu'il n'aura pas it
regretter sa «sincérité», qu'ayant été regu depuis peu par la
Reine Marie, elle a marqué une grande joie de la prise even-
tuelle des Dardanelles et qu'ainsi tombera le prétexte it ré-
sistance des hommes politiques qui sont les adversaires de
I'action (!7) Le Père Lucaci admet qu'il faut attendre. «Il
faudra prendre des hommes d'Ardéal pour apprendre aux.
Roumains A étre discrets».

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 415

pentru ea nu ajuta timpul Sa ramae zis, ca oel


putin ne-ati hranit pe bani I and Mihaly a dus lui Tisza
stiinta Ca Romania ramane neutra, a vazut bine pe chi-
pul lui ca, el nu mai crede; nu mai au nimica de astep-
tat dela el. Daca este hrana, ea se duce la Saiii lor.
«Chiar daca intrati, inca trebue sá ne gasiti vii !» Mi-
haly mai raporteaza cá nu au vazut cu ochi buni ames-
tecul Crucei-Rosii romane pentru corespondenta prizo-
nierilor; nu este numai gelozie, dar calcul. Ungurii tin
ca cei prinsi sá nu se stie de urma lor, sä, se socoteasca,
perduti : asa altii nu se vor preda lesne ; din contra. ei
tin ca Rusii prizonieri sá dea numele, sá primeasca
bani, sá serie ca este bine de ei, pentru ca alti Rusi
fie indemnati sa se predea. Eu i-am spus &A din Viena
mi s'a scris chiar, cà ei au organizat serviciul lor
Crucea Rosie Romana i-ar incurca! In tinutul lui, boii
sunt 2400 lei perechea, vaca 500.
Marius Teodorian a indemnat pe Lucaci sa vie la
mine, insa, dupa propria sa marturisire,
oprit mereu Filipescu i Delavrancea sá dea ochi cu
mine. Lucaci este in lupta cu Arhiepiscopul Netzham-
mer. Acesta este minat la Roma si de Vladimir Ghika,
atacat aci de «Epoca».
Ravasel dela Illaiorescu, care a vazut alaltaeri.pe
Rege: «Impresia mea este identica cu a D-tale: aceiasi
nehotarire si... Italia».
La 5% Ciordneanu telefoneaza cá Costinescu a
demisionat din Camera chiar, scriind demisia fata de 30
deputati. In Camera se dase la o parte un proect de
prohibitie a orzului, mazirei i secarei, dupa o hotarare
a Consiliului de ministri, ca inutil, de oare ce un De-
cret Regal este suficient. Deputatii amici ai lui Costi-
nescu i Iorga, devenit foarte belicos de cand a intrat
la Liga Culturala, devenita Nationalä, au cerut vota-
rea legei cu accentuare cá numai interventii «dubioase»
mijlocise retragerea legei. Evident ca.' se denunta o ma-
nopera a Germaniei. Costinescu, ca demonstratie in
acest sens, s'a graft sá accedeze. Bratianu insa, a aid
scurt si a telefonat la Senat sa se citeasca Mesa,giul de

www.dacoromanica.ro
46 NOTE POLITICE 1915

inchidere. Costinescu a incercat o surprizg si tot el de-


misioneazg. Sg'l vedem pe Brgtianu dacg este om, °xi
un «compère».
27 Februarie. Seuleseu primit eri de Rege, nu este
multumit. Lipsg de hotgräre. Singurul punct serios
despre Dardanele; nu putem incepe nimic färg garantii
serioase, foarte serioase.
Bussche vine dela Barbu Stirbey. I-a spus
«clack' Costinescu rgmâne in guvern, el crede ca,' nu are
altceva de fgcut decht sg piece!» A vAzut pe Rege ; nu
are impresie bung. I-a lgsat copie dupg raportul Lega-
tiunei lor din Atena ; cg a ggsit pe Rege, dupä, rezolva-
rea crizei, «increzgtor in sine» si multumit. (Stiu dela
G. Stirbey cg Bussche a fAcut reflectia cg Regele nu
argta vre-o satisfactie sau aprobare. Nimic !).
Bussche a argtat inch' Regelui o telegramä, cg Italia
a dat din nou asigurare eh nu va mica. Stie cA azi
chiar, prin Mavrocordat din Viena, guvernul a fost avi-
zat de aceastg rezolutiune. Atitudinea Italiei, combina-
tg cu a Greciei, poate avea inrAurire si aici.
28 Februarie. Czernin, radios, vine sg mg vadg de
dimineatg: «Sper cg nu mai aveti temen i in ceea ce
priveste Italia» 1 Are el stiri directe dela Viena
Are probabil cunostintg de telegrama lui Mavrocordat.
Gazetele de altfel au telegrame in cari este vorba de
negociatii austro-italiene. Czernin este si el foarte ne-
increzgtor in curajul i vointa Regelui. Credea cg tine-
retea lui va fi o garantie.
Barbu Stirbey este rugat de mine sg comunice lui

Samedi, 28 février. Czernin, radieux vient me voir


matin. «Eh bien! Excellence! J'espère que vous- n'avez plus
d'inquiètude au sujet de l'Italie!» A-t-il des informations di-
rectes de Wien? C'est probablement la dépéche de Mavrocor-
dato de Wien qui lui est connue. Les journaux ont d'ailleurs
des télégrammes dans lesquels il est question de négocia-
tons austro-italiennes.
Czernin est aussi très méfiant vis-à-vis du courage et do
la volonté du Rol. Il pensait que sa jeunesse serait une ga-
rantie
,Barbu Stirbey. Je le prie de communiquer à Bratiano

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 417

BrAtianu c6 dacá Costinescu, fiind vinovat, reinträ,


guvern, reiau libertatea mea de actiune fat6 de el si voi
da in vileag toate traficArile lui. Barbu a avut la masä
alat6eri pe generalul Paget, Poklevsky, Ypersele-Stri-
hou. Paget a zis in tren d-nei S. Lahovary : «Mi s'a reco-
mandat sä fiu cu hägare de seamä in aceasa casa, cAci
nu ne-ar fi prieten6». Acelasi ar fi spus: «Englezii nu
sunt gr6biti de loe, aveti vreme!»
Mihail Pherekyde a spus fratelui meu (Mihail
Marghiloman): Este imposibil de a prevede o actiune
al6turi de Austria; dach esim din neutralitate, in ori
ce caz nu inainte de 6 säpfámâni, nu suntem gata si va
fi numai pentru patru luni. Avem garantii scrise ale
Angliei pentru tot ce vom ocupa in Ungaria, si se tra-
tea2ä, pentru Dardanele. Fratele meu imi recomand6 sä
verific aceste dou6 puncte, c6ci Beätianu mi-a ascuns
desigur adefärul.
1 Martie. Demisia Costinescu retras6. G. Stirbey.
care imi com-anic6 aceast6 veste, consider6 cà. faptul
este pentru Braianu o mare perdere de prestigiu,. Co-
municatul oficial e dibaci: se explic6 o neintelegere
se prezint6 scuze Camerei, al card vot a limas in aer.
que si, Costineseu étant dans son tort, 11 le reprend dans le
gouvernement, je reprenais ma liberté d'action vis-kvis de
-celui-ci et que je mettrai a nu tous ses trafics.
Barbu a eu à diner avant-hier le Général Paget, Poklev-
skY, Strihoul Paget a dit dans le train b. Simky: «On m'a
recommandé d'être sur mes gardes dans cette maison, car on
no nous est pas ami». Dll même: «Les Anglais ne sont pas
pressants du tout; prenez votre temps!»
1Vrichel Pherekyde a causé avec Michel: impossibilité
de prévoir une action à coté de l'Autriche; si on sort de la
neutralité, pas avant 6 semaines; sommes pas prêts et ce
sera seulement pour 4 mois; on a des garanties écrites de
l'Angleterre (plant it ce qu'on occuperait de la Hongrie, et
l'on traits pour les Dardanelles. Michel me recommande de
vérifier ces deux points, car Bratianu m'a sfirement cache
la vérité.
Le 1-er mars. Déraission Costinescu retirée. G. Stirbey,
qui me le communique, considère que pour Bratiano c'est
une grosse perte de prestige. Le communiqué off ickel est a-
droit: on explique malentendu et on s'excuse viscii-vis de la
Chambre, dont le vote est resté en l'air.

www.dacoromanica.ro
418 NOTE POLITICE 1915

2 Martie. Bussehe s'a intälnit cu Brätianu D-/


Costinescu este inamicul declarat al Germaniei; reintra-
rea sa in guvern insemneaza oare, cum se crede la Berlin,
Presedintele s'ar ralia la modul lui de a vedea I Re-
inträ el cu o mai mare libertate de actihne deck in tre-
cut°, BrAtianu roagg pe ministru säl dea la Berlin asi-
gurarea cä sentimentele sale pentru Germania nu s'au.
schimbat. Are dificulati interne, cari nu'i dau voe in-
totdeauna s, fad. ceea ce ar trebui. Interdictia artico-
lelor desemnate de Costinescu se va face prin decret,
dar numai pentru timpul semänatului, spre a vedea ce
este necesar pentru sämântä. Mortun a apus lui Bussche
eh dad ar Fäsa pe Costinescu s plece, aceasta ar in-
semna peste douä luni un guvern Costinescu-Take-Fili-
lipescu.
Kali Bey, presedintele Camerei Otomane, trece
prin Bucuresti in drum spre Viena si Berlin. Vine sh.
mä vazà. Foarte increzAtor : Turcia va rezista cu indar-
jire ; guvernul este bloc si tara renovatA ; ar trebui trei
sute de mii de oameni pentru a incerca o debarcare
utilà; chiar dad ar cädea Constan. tinopcd, tot s'ar apära
Turcii pe Bosfor. S'au luat precautii si au preparat re-
Lundi, 2 mars. Bussche vu Bratiano; Mr. Costineseu est
Pennemi declare Allemagne. Sa rentrée signifie-t-elle, comme
on le croit it Berlin, que le President s'est rallié à sa favon
de voiri Rentre-t-il avec plus de liberte d'action que par le
passé, Bratiano prie le Ministre de donner A. Berlin assu-
rance que ses sentiments pour l'Allemagne pas change. Il a
des difficultés intérieures qui ne lui permettent pas toujours
de faire ce qu'il devrait. L'interdiction des articles vises par
Costinescu se fera par déeret, mais rien que pour la durée
des ensemencements, pour voir ce qui est nécessaire comme
semence.
Mortzun a dit à Bussche que laisser partir Costinescu.
cela signifiait dans 2 mois mn gouvernsment Costinescu-
TakeFilipeseu.
Kalil-Bey, President Cbambre ottomane, passe par Bu-
carest en route pour WienBerlin. Il vient me voir. Tres.
confiant; Turquie fera resistance outrance; bloc gouverne-
ment et pays rénové; il. faut 300.000 hommes pour essayer
débarquement utile; Constantinople viendrait tomber
qu'on se defenderait encore sur Bosphore. Ils ont pris des pré-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 419

tragerea guvernului la Konfa (informatia lui Fasciotti


era deci exacta). Dar rezista de 25 de zile la bombarda-
ment i aliai .mai sunt Inca gall, la Kumkale, fort
vechi i tunuri de 25 ani! Telegrama lui Take Ionescu
catre Talaat, vorbind de prietenie ,veche i rugandu-/
staruitor sà faca pacea cu Tripla Intelegere, a sosit in
acelasi timp cu o telegramg, trimeasa de la Atena Sulta-
nuitui, prin printul Sabbah-Eddin i cu propunerile
unui emisar englez la Constantinopol. Telegrama lui
Take era deci rezultatul.unui plan concertat al caruia,
el, era simplu executor.
Povolni pleaca in Italia. Are un interview al lui
Filipescu, Care «nu va face placere Italienilor». Craciun
i-a destainuit ea,' era o campanie preparatà in contra
mea. Povolni a discutat cu Filipescu, care nu admite
se poate avea un dubiu asupra victoriei finale a Triplei
Intelegerii. Asupra Italiei a notat acest pasaj delicios :
Filipescu : Fasciotti nu lucreaza, sincer, reincepe sa des-
curajeze lumea, afirmând neutralitatea Ord sale, ceea
ce este in contra vointei guvernului sail, care este gata
sa Lea, razboiul. Povolni: Credeam ca stiu ca Fas

cautions et ont préparé la retraite du gou.vernement à Kenia


kinformatoin de Fasciotti était exacte); mais ils résistent
25 jours de bombardement et les Ailliés sont encore debors
Kumkale, forts anciens et canons de 25 ans!
Le télégramme Take Ionescu à Talaat parlant d'amitié
vieille et l'adjurant de faire la paix avec Triple Entente, est
venu en méme temps que télégramme envoyé de Athènes au
Sultan par Prince Sabbah-Eddine et que propositions d'un
émissaire anglais à Constantinopole. C'est bien par suite
d'un plan concerté, dont Take était le simple exécuteur.
Povolni part pour Italie. Il a une interview de Fili-
pescu qui <me fera pas plaiste aux Italiens». Craciun lui
a confié qu'une campagne était préparée contre moi. Po-
vo!ni *a discuté avec Filipeseu, qui n'admet pas qu'on puisse
douter victoire finale Triple Entente. Sur Italie, il a noté ce
passage savoureux: Fasciotti pas franc collier, il recom-
mence A déeourager le monde en affirmant la neutralité de
son pays, ce qui est contre la volonté de son gouvernement
qui est prat à faire la guerre. Povolni: Je croyais sarvoir
que c'est par ordre de son gouvernement que Fasciotti avait

www.dacoromanica.ro
420 NOTE POLITICE 1915

ciotti a läcut aceasta comunicare din ordinul guvernu-


lui sau! Filipescu: Adeväratl Sunt incantat de acea-
sta, caci arata cat este de hotarat guvernul italian da-
spune o minciunä, ca s insele pe Nemti !
3 Martie. Donantil.de Bussche se plange cä, Bratia-
nu a promis formal Berlinului, o neutralitate binevoi-
toare, care dealtminterea trebuia de la sine sa decurga
din tratatul nostru de alianta, si cu toate asta n'am ob-
servat-o pe Dunare. Dardanclele pot resista, dar nu tre-
bue ca munitiile sá lipseasca. S'a läsat sá treaca un tren
de munitii pentru Romania, insotit de un al doilea tren
pentru Turcia : acesta din urma, probabil, dupa indica-
tine lui Iliescu n'a esit din tara. Or, si Regele si
Bratianu au spus ca vor inchide ochii. «Situatia e
gravel, si urgentd». Germania cere sh se lase sa mai trea-
ca 200 vagoane pentru Turcia, si vor mai rasa sä, mai
intre 100 vagoane pentru noi. Totul este in Austria.
<aceasta are cea mai mare importanta pentru relatiile
noastre viitoare. Germania nu va face niel o obiectiune
daca se va lasa libera trecere munitiilor Sarbilor si Ru-
silor». Mare insistenta sil vorbesc cu Bratianu.

fait cette communication ! Filipescu Vraiment J'en suis


enchanté, alors, car cela prouve combien le gouvernement
italien est décidé, puisqu'il dit un mensonge pour tramper
les Allemands!
3 mars, Mr. de Bussche se plaint que Bratiano ayant
expressément promis Berlin neutralité bienveillante, qui de-
vait sans cela deeouler de notre traité alliances; nous ne
l'avons pas observée sur le Danube. Les Dardanelles peuvent
résister, mais il ne faut pás- que les munitions viennenf
manquer. On a laissé passer un train de- munitions pour
Roumanie, accompagné second train pour Turquie: ce der-
nier. sur indications' probables de Iliescu. n'est pas sorti.
Or, et le Roi et Bratianu avaient dit qu'ils fermeraient les
yeux. «La situation est grave et urgente», L'Allemagne de-
mande qu'on laisse en plus passer 200 wagons Turquie et ils
laisseront encore entrer 100 wagons pour nous. Le tout est en
Autriche. «Ceci a la plus grande importance pour nos rela-
tions a venir. L'Allemagne ne fera aucune objection i on
laisse ouvertement passer des munitions pour la Serbie ou la
Russic». Grande insistanee que j'en parle Bratianu.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 42 k

ilaiorescu a venit sa-mi spue cá trebue neaparat


sà fae acest deniers si ca sii vcrbesc si in numele lui.
Ar fi o nebunie sà suparam Germania. Putem sa ne
certain cat onn) vrea cu Ungaria, dar SA 1111 ne punem
ràueu Germania, tare mane poke fi prietena Rusiei
In contra Angliei. Maiorescu revine asupna conversa-
tiei lui cu Regele (a se vedea 26 Februarie). Regele pare
a fi in alta atmosfera deck acum cate-va luni. Atunci,
rasboiul era o nebunie; ne-am acopen i de ridicea, tinand
numai dotiä luni. Astäzi, Regele nu protesteaza deck
In contra celor cari fixeaza un termen oarecare. (Acelasi
limbagiu i aceleasi reticente ca i Bratianu). O ideie
lima foarte inradacinata: Italia ne va trage dupii ea.
Este oare o finete Raffia ponte iiuIna infra ?
Exista un tratat si ar fi o felonie, spune Maiorescu.
Maiorescu zicand cii ar trebui sh se trimeata cineva la
Roma. Regele i-a räspuns ca a scris, dar ca, Victor Ema-
nuel nu se da pe faja. Are trimeata un orn sigur.
Bussche se teme, zice Maiorescu sii nu fie Misu.
Maiorescu mai e incredintat ea exista ehiar o conventie

Maiorescu, qui est venu après déjeuner, me dit qu'il


faut faire la d6marche et que je parle aussi en son nom. Ce
serait folie d'irriter l'Allemagne; on peut se brouiller tant
qu'on veut avec les Hongrois, mais ne pas se mettre it dos
l'Allemagne qui demain peut être l'amie dd /a Russie con-
tre l'Angleterre.
Maiorescu revient sur sa conversation avec le Roi (2(i
février). Le Rai semble être dans autre atmosphère qu'il y a
quelques mois. Alors la guerre était une folie; on se serait
couvert de ridicule pour durer deux mois. Aujourd'hui le
Roi ne proteste ,que contre ceux qui fixent up terme quel-
conque. (Méme langaze et méme réticenco que Bratianu,
quand nous nous samples vus). Une idée par contre très ar-
rêtée: l'Italie nous entrainera. Est-ce finesse, sachant que
l'Italie ne marchera peut-étre pas? Il y a un traité et se se-
rait une Mollie, a dit Maiorescu. Maiorescu ayant dit
faudrait envoyer quelqu'un Rome, le Rai dit qu'il a écrit
.mais que Victor Emm.anuel ne se déboutonne pas». Il va
lui envoyer un homme silt% Bussche craint, dit Maioreseu,
que se ne soit Mishu.
Maiorescu tient pcur certain qu'il y a dejà convention
www.dacoromanica.ro
422 NOTE POLITICE 1915

cu Italia in privinta Trentinului si in plus Savoia,


ceeace ar da un sens particular toastului lui Lavriano
la banchetul oferit lui Salandra : c$i inainte Savoia
A fost consultat si de Rege si de Reginä dacä Costi-
nescu trebuia scos afarä i Maiorescu a räspuns c Brg,-
tianu este destul de fin ca sá tie dacg, partidu1 poate-
sau nu suporta o crizg, Maiorescu este linistitor neu-
tralitate .prelunigitä.
Art oianu, intors .dela Roma, este convins cg,
Italia va intra; Sonino, Salandra au lgsat sg, se inte-
leagg. De Martini a spus'o ciar. (Stiu &A Martini a a-
rgtat si altor persoane aceastg, convingere). Dar vor
sä filch" rgsboiu1 pentru a mama nolul lor de mare pu-
tere (1). Ar-hiducele a oferit Trentinul, in schimbul a
150 milioa,ne valoarea fortificatiilor, si Germania clam-
penseazA Austria in Silezia; dar ambele cer
zacea iniediatà pentru a libera trupele numero-ase ce
se ggsesc pe granita italianà. Aceastä conditie nu va fi
Giolitti este uzat si discreditat. Italia nu, va
face un pas inainte de Iulie; sperà sà aib5, insulele tur-
cesti din Asia, ceva in Siria si o rectificare spre Tunis.

avec Italie sur le Trentin et la Sa.voie en plus, ce qui don-


nerait un sens particulier au toast de Lavriano au banquet
offert à Saiandra cet en avant Savoie's! et it rembrassade
-de Salandra. 11 a été consulté et par le Roi et par la
Reine, s'il fallait mettre dehors Costinescu, et Maiorescu a
répondu que 33ratiano est assez fin pour savoir si le parti
aupporte une crise. Maiorescu rassurant: neutralité pro-
longée.
Argetoianu retour de Rome. Convaincu que litalie
marchera;. Sonino, Salandra ront laissé entendre; de Mar-
tini l'a dit clairement. (Je sais que de Martini a marqué
oette convinction à d'autres peisonnes aussi). Mais jis veu-
lent faire la guerre pour marquer leur rôle de grande puis-
sance(1). L'Autriche a offert le Trentin moyenant 150 mil-
lions, valeur des fortifications, et l'Allemagne la compense
Silésie; mais les deux demandent démobilisation immé-
diate, pour libérer les troupes nombreuses qui sont sur fron-
tière Italie. Ceci ne sera pas accept& Giolitti usé, discré-
olité (9). Mais Italie ne fera pas un pas 'avant juin. Elle es-
Toère avoir les iles turques d'Asie, quelque chose en Syrie et
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 423

Se desintereseazg, de Dardauele, dar este jignità CA, nici


unul din ambele grupe nu a vestit-o. Nu admite alt con-
curent in Adriatica, deck Austria. (Atuncea cum se in-
telege cu tripla I). Germania, in defensivä, este neindu-
plecatà, chiar dacA, toti neutrii ar ataca-o, dar nu stie
cuan va lega data de 15 Iunie, termenul aprovizitmgrei
ei, cu noua recoltà, 15 August. Incepe sà dorea.sel pa-
cea. Dacei am intra in .4ustria, am fi sdrobiti, inteatata
s'au armat. D astà iarnà incoace, Austria a pus pe pi-
cior 3 milioane de oameni, bine preparati-
4 Martie. La Breitiani& Ii expui, dupà notele mele,
conversatia Cu de Bussche, i Ii spui pArerea lui Maio-
rescu. El: Am declarat expres o neutralitate bine voi-
toare, nimic altceva decat declaratiile de la Sinaia. (Imi
reamintesc cá eu am imblAnzit formula pe care Brà-
tianu o redactase, in sensul unui angajament cu termen
sour°. Vagoanele de munitii sunt un schimb convenit cu
alte obiecte prohibite. Mereu am refuzat trecerea muni-
tiilor. (Dar eu imi aduc aminte cà. in Septembre, Br&
tianu s'a pains mie cä munitiile pe care le credea el de
mult transitate, fuseserg, oprite). N'a spus niciodatà
rectification du côté de Tuni3. Elle se désintéresse des Dar-
danelles, mais elle est vexée qu'aucun des deux groupes ne
lui en ait parlé; mais elle n'admet pas un autre concurrent
dans l'Adriatique que l'Autriche. (Comment s'entend-elle
alors avec la Triple?). Allemagne sur la défensive est in-
carmible, même si tous les neutres l'attaquaient, mais ne salt
comment joindre le 15 juin, terme de ses approvisionnements.
it la nouvelle réeolte, 15 &Alt. Elle commence it souhaiter la
paix. Si nous entrions en Autriche, nous serions anéantis,
tant on s'est armé. Depuis l'hiver l'Airtriche a mis sur pied
3 millions d'hommes et bien préparés.
4 mars. Chez Bratiano. Je lui expose la conversation,
d'après notes, de 33ussche et lui dis .avis Maiorescu. Lui:
Expressément déclaré neutralité bienveillante, rien d'autre
que les déclarations Sinala. *(Je me souviens avoir adouci la
formule que Bratiano avait rédigée dans sens engagement
court terme). Les wagons munitions sont un troc convenu
avec autres objets prohibés. De tout temps refuse passage
munitions. (Je me souviens pourtant qu'en septembre il s'est
plaint à moi que les munitions qu'll croyalt depuis longtemps
tran,sitées avaient été arrétées). Il n'a pas dit que fermerait
www.dacoromanica.ro
424 NOTE POLITICE 1915

va inchide ochii, dar a spus M. este presupuscá 'Arnie


nu i-a fost adus la cunostintä de egtre Bus'sche. El ar
fi repetat cá era imposibil ca muniii1e sà poatil
trece. Se teme eh' Bulgaria 1-ar denunta : Aceasta s'a
mai petrecut, färd motiv, cu Radoslavof. Are, pe mare,
munitii frantuzesti i italienesti pentru O milioane. si
la prilna indiscretie ailatii le-ar opri. A Malt 'Anil
acum pentam Germania tot ce se putea face, prin fap-
tul cd nu a atacat Austro-Ungaria. Raporturile intime
cu Italia vor fake eh' atitudinea ei va influenta desigur
asupra atitudinei noastre. Nu cunoaste aranjamentul
aliatilor in ceiace priveste Constantinopole si prefera,
desigur, ca Europa s'a" soseasch acolo inaintea Rusiei.
Martie, in tot cazul, trebue sà treacA in : «Nu sunt
din acei cari fixeazg termene si umblg cu calendarul».
Tontl general : prost, dui:a p'grerea rrnea.Pornirea
In favoarea Triplei Intelegeri ese la ivealà. (Intre al-
tele: «succesele militare nu stint asa de strAlucite emu
se zice»...). Si faimosul termen : Aprilie, care revine
rnereu la francofili, are semnificarea lui. Intrebat asu-
pra gwrantiei serse date de Anglia, nirric alt deal

les yeux, mais a dit qu'il est censé que rien ne lui a été dit
par Bussche, mais qu'il lui avait répété qu'il était impossible
que des munitions puissent passer. II a peur que la Bulgarie
le dénoncerait méme si elles parvenaient it passer: ceci était
déjà arrivé, et à tort, avec Radoslavof. B a en mer, pour 50
millions munitions françaises et italiennes et à la première
indiscrétion les alliés les intereepteraient. II a déjà fait pour
l'Allemagne tout ce qu'il a pu faire en n'attaquant pas les
Austro-Hongrois. Rapports intimes avec Italie, dont certai-
nement l'attitude influeneera la n6tre. Ne connait aucun ar-
rangement entre les alliés pour Constantinople et aime au-
tant que l'Europe y arrive avant les Russes; l'invite aux
Grecs devait avoir la signification de s'y trouver le plus.
d'Européens possibles. Mars, it tout prix, doit se passer tran-
quillement: entt sunt din eei cari fixeazh termene si umblit
cu calendarul». Ton général: mauvais, à mon sens. Le parti
pris en faveur de la Triple-Entente, perce. (Entre autres:
«les succès militaire,s ne sont pas si brillants qu'on l'a dit...»).
Et ce fameux terme d'avril, qui revient chez les franeophiles,
signifie quelque chose. Interrogé sur garantie écrite de
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 425

telegrama divulgatg eä Anglia va fa-voriza aspiratiile


nationale ale Romáf'niei.
In ceia ce privete pe Costinescu, a fast silit sA-1'
reia, &dci de aatfel peste o lun5, aim fi avù t zuvernul (7)
triniatei (sic) Filipescu-Take Ionescu-Costinescu. Pen-
tru alegerea lui Teodor Rosetti la Suceava : nu §tie
ce se face acolo, dar Teodior Rosetti n'ar avea §ans&
du.ph cite i-a spus Ghitescu.
5 Martie. Lui Bussche Ii spun ceiac,e pot, adia,.
dificulatile interne aralate de BrAtianu. Am grijä", 1ns5.
nu suflu ufmic de munitiile noastre.
Bussche : Deci negativa pe toatA unja. Daca." Darda-
nelele cad din lips5, de munitii, va fi pentru foarte multa
vreme ceartA mare intre Germania §i România. Da
ce se ocupà d-1 BrAlianu de luna Martie: oare dupg,
ea va veni actiunea t Eu: Nu, presupui CA el spell. vre-
un eveniment fericit : «trAsnetulp (reamintindu-mi ex-
presia favoria de odinioarà a lui Bfkianu). Bussche ho-
teli tit asigurat in ceiace prive§te Italia. Nu credo uni
cuviint din tot ce se spune despre Bulgaria. 011ar IGhe-
na. dief atit de josnic, nu s'a sehimbat. Dacä" survine

gleterre, ríen d'autre que le télégramme diyulgué, que l'Au-


gleterre favorisera les aspirations nationales de la Rouma-
nie.
Pour Costine,scu, il était tenu de le reprendre, sans Ça
dans un mois on pouvait avoir le gouvernement (7) de la TH.-
nité (sic) Filidiescu-Costinescu-Take Ionescu.
Pour élection Theodor Rosetti Suceava: il ne sait ce gulls
font là-bas, «niais Th. Roaetti n'aurait pas de chance».
5 mars. Von Bu,ssche. Je lui dis ce que je pals lui direr
savoir les diffieultés intérieures alléguées par Bratiano.
Jai bien soin de ne pas toucher mot de nos munitions.
Bussche: Donc, négative sur tout la ligne. Si les Dardanelles
tombent faute de munitions, se sera pour très longtemps une
brouille grave entre l'Allemagne et la Roumaine Pourquoi
Mr. Bratiano s'occupe-t-il du mote de mars: est-ce l'action
après°1Moi : Non, je suppose qu'il espère quelque évènement
important; le «coup de tonnerre» (me rappelant l'expression
jadis favorite de Bratiano). Bussche fermement rassur6
Italie. Ne croit pas un mot de tout ce qu'on dit de la Bulga-
rie. Ghenadieff luí mgme,' «si vil», n'a pas changé; s'il y a
'25
www.dacoromanica.ro
426 NOTE POLITICE 1915

vre-o schimbare de guvern, poate sä. se intämple ceva;


dar nu inainte.
De asear ä Take a inceput s räspAndeasca fel
de fel de svonuri despre Bulgaria : Guvern national, mo-
bilizare, s'a vorbit chiar de asasinarea regelui Ferdi-
nand. Nimic nu confirmä aceasta, afarä de tonul dubios
al gazetelor liberale.
Seara Marinkovici imi destäinue§te c5., la prân-
zul in onoarea lui Paget la Sofia, Dobrovitz, secretarul
Regelui, a inchinat pentru triumful aliatilor; cá totul
este convenit §i cä, s'a dat Bulgarilor unja Enos-Midia ;
toate ae,estea au fost telegrafiate agentiei române§ti,
ca copia era fg.eutä §i cä guvernul nostru a oprit totul
<Marinkovici vorbise mult, la club, cu Iona§ GrAdi§-
-teanu §i Filipescu D Eu : Nu prea, cred, dar trebue
sáa§teptärn. El: Acum douä, zile totul era it la
4hausse» (I !), astäzi este la «baisse».
Breiniaeanu imi anuntä, cä, cuvântul de ordine ge-
neral la qActiunea Nationaiä» este ea' atunci când se
va forma un guvern national. trebue ca Marghiloman
sa,' fie exclus. 0,änd mä, gändese cA sunt tocmai §ase zile de

ehangement de gouvernement, il pent se passer quelqub


chose, pas avant.
Depuis hier, Take lance (soirée Apostolu) toutes sortes
de nouvelles, sur Bulgarie: gouvernement national, mobili-
sation. On a même parlé assassinat Roi Ferdinand. Rien ne
confirme, sauf langage douteux journaux libéraux.
Le soir, Marinkovitch, en toute confidence, me raconte
qu'au diner en honneur de Paget A Sofia, Dobrovitz, secré-
taire du Roi, a bu au triomphe des alliés; que tout est conch
et qu'on donne aux Bulgares la ligne Enos-Midie. Que tout
ceci a été télégraphié à l'Agence télégraphique roumaine, que
la copie était faite et que notre gouvernement a tout arrétél
(Marinkovitch avait précédemment beaucoup causé avec lo-
nas Gradisteanu et Filipescu, au Club!). Moi: J'y crois
peu, mais il faut attendre. Lui: Il y a deux jours, tout était
it la hausse (e) ; aujourd'hui, 9a gbaisse», Branisteanu
m'annonce que le cri de ralliement des (action nationalez est
que, lorsqu'on formera un gouvernement national, il faut que
cela soit à l'exclusion de Margbiloman. Dire, qu'il y a 6 jours
déjà, Marinkovitch me disait au cercle que /a constitution
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 427

cand Marinkovici îmi spunea la Club, cà" con.stituire.a


unui guvern national este iminentà i sigurh i cá tre-
bue. Sa bag de seamg ca s5, nu se facA fàfd, mine. Deci
totiacestia : Minitrii strA.Mi, Takitii Filipescanii,
devArul», misung -impreung.
6 Martie. Campanie intens6 in contra mea in
«Adevgrul» i «Actiunea». «Le Temps» din Paris
soseste cu un articol de fond injurios pentru mine.
7 Martie Von Bussche îmi spune e,ä", erode ch. Brär
tianu se schimb6 la f atsä, i cá motivul este cá a aflat,
din .surs6 româneascA pe care nu o poate trgda, ch
Franta si Anglia au dat asigurarea cá nu primes° ca
Constantinopol EA fie al Rusilor. In cel mai bun caz li
s'ar da Scutari, si s'ar stabili un regim. internatio-
nal cu guvernator englez. El: «Se MIA, ce valoreazii
internationa.liZarea Suezului, fgeaduit5, de Anglia».
Nici o reflectie din partea mea. Mgcar de-ar fi adeva-
rat !... Asupra Bulgariei : Crede cá nu se va intAmpla
niinic$tie din sorginte Savoff (maresal al Curtei)
guvernul Radoslavoff e statornic pe pozitia lui.
9 Mirtie. 1)-1 Henry Klepatsky dela «Jurnalul ofi-
d'un gouver-nement national est iraminente .et eertaine et
faut que j'y prenne garde, pour qu'il ne se fasse pas
f3ans.moi. Done, tout ça, Ministres étrangers, takistes, Fill-
pescu, cAdeviirul» ca grouille ensemble !
6 mars. Campagne intense contre moi dans r<AAdevii-
rul» et nalctiunea». Le «Temps» m'arrive avec un premier
Paris injurieux pour moi.
7 mars. Von Bussche me dit qu'il croit que Bratianu
tourne casaque et que la raison est qu'il a appris, de source
Toumaine, qu'il ne peut dévoller pour ne pas la tarir, que la
France et rAngleterre ont donné rassuranee qu'elles n'accep-
tent pas que Constantinople soit aux Russes, tout au plus
leur donnerait-on Scutari, et qu'elles établiront un régi-
ine international avec un gouverneur anglais. Lui: (On
oublie ce que vaut rinternationalisation de Suez promise
par Angleterre». Aucune reflexion de ma part. Si e'était au
moins vrai 1
Sur Bulgarie croit rien ne se passe, tient de eource
Savow (grand maréchal) que le gouvernement Radoslavov
.este forme dans sa position.
9 mars. Henri Klepatsky du <Journal °Mole' russez,
www.dacoromanica.ro
428 NOTE POLITICE 1915.

ojal rus». introdus de Poklevsky. Singurul lucru intere-


sant care mi-1 spune e &a', nu se crede in Rusia c6, aliatii
vor lasa Constantinopole Rusilor i dach", se spune
vor avea, aceastà versiune e numai pentru popor! (N'
fi oare o lectie dictatà de Poklevsky special pentru.
minet) Crede cg. Bulgarii, impinsi de gelozie, vor intra
numai pentru a tine cumpAna Grecilor. Aceiasi notat
a conversatiei avutä asearà cu Marinkovici.. Fam spus,
riispimzànd la un chestionar, i notez pentru a nu mai
avea neajunsuri din cauza ziaristilor de rea credinfg.:.
Sustiu uvernul, i card va da semnalul sau má va con-
sulta, crezcind momenul oportun, voi merge. Sper
va fi cdt mai tdrziu posibil : intdi pentru a cruta pute-
rile;eari sunt limitate; i apoi pentru a termina pregiiti--
rea nbcistrd.' Al doilea punct capital: Insist pentru
intelegere derioasei cu Italia, pentru a nu ajunge la o si-
tuatié paradoxald, noi inteun sens, ei sau neutri sau in
sensul celalt.
Nenitescu imi citeste un curier al lui Beldiman.
Scrisori de la Jagow si de la Burian, i trei scrisori ale-
lui Burial]. atre Bratianu. Ambii ministri vorbeso de
deceptiile cari le pricinuesc România. Amândoi povg-
introduit par Poklevsky. La seule chose intéressante qu'iP
me dit, c'est qu'on ne croit pas en Russie que les alliés lui,
laisseront Constantinople et qu'on dit qu'on l'aura rien qua
pour le peuple I (Est-ce une lecons faite par Poklevsky poup
moil). Il croit que les Bulgares, mus par la jalousie, mar-
cheront pour faire place aux Grecs. C'est la méme note d'une-
conversation aye° Marinkovitch, hier soir. Je lui al dit,
en réponse it un questionnaire et je note pour ne plus avoir
les désagréments causés par les journalistes de mauvaise
foi: Je soutiens le gouvernement, et quand il donnera le sig-
nal ou me consultern croy ant le moment opportun, je mar-,
cherai. J'espère que ce sera le plus tard possible; 1) pour
menager notre souffle, qui est limité, et 2) pour achever no-
tre préparation. Second point capital: j'appuie pour une-
entente sérieuse avec Italie, pour ne pas arriver à situation
paradoxale, nous dans un sans, eux neutres ou dans autre
sens.
Nenitescu me donne lecture d'un courrier de Beldi-
man. Lettre de Jagow et de Burian et 3 lettres de Beldi-
nian à Bratiano. Les deux Ministres parlent des déceptiohs-
que cause la www.dacoromanica.ro
Roumanie et les deux engagent action, tant
NOTE POLITICE 1915 429

tuesc actiunea cât mai poate fi utilk.. Jagow (4117 Febr.)


_zice : Atunci Germania va garanta, la pace, Basarabia
dinainte de 1812. Burian (25/10 Mar.): Austro-Un-
-gana va insista pentru obtinerea Basarabiei. Nici un
cuvânt despre Bucovina sau Transilvania,. Beldiman
adaogA ck, intr'o conversatie foarte intima, s'a indicat
posibilitatea rectificärei frontariei Bucovinei, mai ales
_pentru Suceava ! .Scrisorile cktre Brktianu s'unt vio-
lente rechizitorii in contra lui, fiindck primeste sA fie
guvernat de o opinie publick lucratk de franco-rusi. In
douk rânduri vorbind de Costinescu, pomeneste ide
«profesiunea de strasnici patrioti, foarte lucrativA»
,de cei «cari isi umplu pungile,prin tot felul de specula-
iuni Pentru el, intelegerea cu Italia este
fácutk, «Italia, care s'a slujit de Romania pe care o stia
la discretia ei, in cazul cfind ar fi mars contra Austriei»
Concluzia. lui Nenitescu: Chiar In sistemul german neu-
-tralitatea ar fi o sin.ucidere. Nenitescu a aflat de la' ne-
-potul lui, care si el o stia dela Prinful Carol 6, Pagqt
cerut ca un element românesc, ori care ar fi, sk ja
parte la ocuparea Constantinopolului, fiindck aliaii pu
-vor sk'l lase Rusilor: De aci evolutiunea foarte sigua
.a Regelui.

.qu'elle peut être encore utile; Jagow (4/17 février) dit: Alors
l'Allemagne garantira A la paix la Bessarabie d'avaait 1812.
Burian (25/10 mars): rAutriche-Hongrie insisterd pour l'ob-
ttention Bessarabie. Pas un mot de Bucovine ou de Transyl-
vanie; Beldiman ajoute que dans conversation très intime,
-on a indiqué possibilité rectification frontière Bueovine,
-sourtout pour Suceava
Les lettres à Bratianu sont de violents réquisitoires con.
tre lui, qui admet d'être gouverné par une opinion publique
travaillée par les Franco-Russes. A deux reprises, sur Coati-
-nescu, il parle de cprofesia de strafmici patrioti foarte lucra-
-tiv6,», et de ceux qui... Pour lui on Vest entendu aveo Italie...
Conclusion do Nenitzeseu: même dans le système alle-
m,and, la neutralité serait un suicide.
Nenitzeseu a appris par son neveu, qui le tient du Prince
Carol, que Paget' a demandé qu'un élément rounzain quelcon-
que prit part es occupation Constantinople, parce que les allies
iie veulent pas la laisser aux Russes: de 1A, evolution très cer-
taine chez le Roi.

www.dacoromanica.ro
430 NOTE POLITICE 1915

A se compara ceeace mi-a spus Bussche la 7 Martie-


0 fi aceiasi sursg
10 Martie. Czernin protesteazg in privinta inci-
dentului C. Cogglniceanu-Sturdza-Cazimir. Nici nu cu-
'waste pe Cogglniceanu. Acesti domni pot sg-si -spargg.
dar pe el sg-1 lase in pace.
Psychas. Limbaj dulceag, crede cg Grecia va,
temporiza. Guvernul lui Gunaris coprinde personalitäti
serioase. Dardanelele cauzeazg neliniste. Ar trebui ca
aliatii sá garanteze ceva. Venizelos propusese lui Brätia-
nu sg le provoace. Brgtianu ar fi rgspuns cg chestiunea
nu e actualg i cà ar putea set' Provoace dificultdfi infra.
aliati (1). (Este oare treaba noastrg sg ne
de aceasta 7).
J. Lahovary má vesteste cg am sg fiu obiectul u-
nui asalt; cg s'au fdcut demersuri pe leingd deinsul pen--
tru ca primeascd succesiunea mea; cg i s'a vorbit de
disidentä. Pe toate chestiile cgdem de acord : 1) Daa
Bulgaria va merge ea inai in contra Turciei ; 2) Asupra
leggturilor cu Italia ; 3) Asupra prelungirei neutralitgtei
cat se va putea mai mult.

A rapprocher de ce que Bussche m'a dit le 7 mars. Est-ce.


même source 1
10 mars. Czernin proteste au sujet de l'incident Kogal-
niceanu-Sturdza-Oazimir. Il ne connait même pas Kogalnt--
ceanu. Que ces Messieurs se cassent la g.. mats qu'on le laisser
tranquille.
Psychos : Langage douceatre. 1.1 croit que la G-rèce tem-
porise. Le gouvernement de Gunaris compte des person-
nalités sérieuses. Les Dardanelles causent de l'inquiétude,
faudrait que les alliés donnassent des assurances. Venizélos
avait proposé à 33ratiano de les provoquer; Bratiano aurait
répondu que la question n'est pas actuelle et qu'elle pourrait
causer des difficultés entre les alliés (?!). (Est-ce it nous A.
avoir cette sollicitudel).
Lahovary m'avertit que je vais être l'objet d'un as-
saut; qu'on a fait auprès de lui des dérnarches pour lui !mire-
accepter ma succession; qu'on lui a parlé de dissidence. Sur
toutes les questions, nous tombons d'accord: 1) Si Bulgario
marche la première contre Turquie; 2) sur lien avec Italie;
3) sur prolongation de la neutralité le plus qu'on pourra.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 431

Pare eg atacurile presei In contra mea ar des-


creste.
11 Martie. .Bussche. Eu : mg mir cg generalul
Pau fiind de eri in Bucuresti, trece neobservat. Bus-
sche 1ml spune eh i-a destginuit Mortun cá Brgtianu a
trimis rgspuns lui Filipescu, eg la cel mai mic incident
va proclama starea de asediu. De aci aceastg liniste ab-
solutg. Mult ar don i sg stie privitor la Paget, dad, a vor-
bit la Curte despre Dardanele.
31 Martie. Cineva ducandu-se la antiearul Pascu
Finkelstein, ac,esta i-a propus sg-i procure prin Radu
Costinescu vagoane pentru porumb, dar trebuia ea
numgrul vagoanelor sg fie .mare. Pascu este insgrcinat
de R. Costineseu sg-i ggseaseg amatori, dar secreti. Fiul
lui Costinescu a castigat eu ac,est mic joc cinci sup
mii lei si aceastg cifrg i s'a.aruncat ea o mustrare cand
eguta, sg se tocmeascä asupra pretului unui obieet.
Brainifteanu .despre Filipescu : El era la mine la
27 Septembre cAnd s'a aniintat moartea Regelui ; Fili-
pescu a injurat memoria Regelui In modul eel mai gro-
solan aceasta Inaintea mai multor martori. A doua zi a
urmat sicriul cu pgräria In mâng, de la Bgneasa la Pa-

Les attaquss presse contre moi semblent décroitre.


11 mars. Bussche.Moi: Je suis étonné que le Généra/
Pau, étant depuis hier it Bucarest, passe inapergu.I1 me dit
que Mortzun lui a confié que Bratiano a communiqué à Fi-
lipescu qu'au moindre incident il proclamait état siège. De
la, le calme absolu. Il aimerait bien savoir quelque chose au
sujet de Paget, s'il a parlé, à la Cour, des Dardanelles.
13 mars. Quelqu'un a été chez l'antiquaire Pascu
Finkelstein, qui lui a offert de lui procurer par le fils Rada
Costinescu des wagons pour le mals, mais il fallait que le
chiffre en fut gros. Pasen est chargé par Coristinescu de lui
trouver des amateurs, mais secrets. Costinescu fils a gagné
ce jeu 500.000 lei et ce chiffre a été jeté comme un reproche
lorsqu'il cherchait à marchander un bibelot.
Branisteanu sur Filipescu. Il était chez moi le 27 sep-
tembre quand on a annoncé la mort du Roi. Filipescu a in-
jurié la mémoire du Roi devant témoins, de la faeons In plus
grossière. Le lendemain il a suivi, chapeau it la main, de Ba-

www.dacoromanica.ro
432 NOTE POLITICE 1915

lat. Brgni*teanu se afla deunäzi la «Adevärul, Cand a


Venit Filipescu s. ia ceaiul, de*i Filipescu e acela care
fost sufletul campaniei societätii lea in contra lui
Aflu cä Jechewski, corespondent agentiei West-
mik, a telegrafiat &A ancheta asupra ororilor din Buco-
vina, pe care o publicä «Universul». a fost fAcutä sub
auspiciile male, dar cu banii lui Czernin. Vorbesc
imediat cu Poklevsky; are.aerul sä discute cu mine ori-
ginele anchetei pentru a. justifica pe agentul lui. In
cursul conversatiei noastre, constat cä *tie : ce mi-a spus
:Lucaci referitor la fratii Buxton, ce am spus eu lui Ma-
Tinkovici de garantiile engleze*ti, etc. Dar mai impor-
-tant, cerandu-mi s. fac mai simpatic tonul gazetelor
xnele, imi repetà de douà ori c. «intimitatea noastrci de-
-vine din zi in zi mai mare. Vedeti atitudinea lui Brd-
lianu». In urmä, venind vorba de diferendul meu cu des-
-mintirea datä lui Barclay, imi spune cà Barclay a pri-
mit ordin de la guvernul lui sà lini*teascä prin toate
:mijloacele posibile, Romania, i &A Anglia favorizeazä

-neasa en ville. Il était l'autre jeur à l'adevArulp quand Fi-


lipescu est venu y prendre le thé et c'est Filipescu qui a été
Tilme de la campagne de l'Ica contre Mille.
Poklevsky. J'apprends que Jechewski, correspondant de
TAgence Westnik, a télégraphié que l'enquête sur les hor-
reurs de Bucovine, que publie l'«Universul», a été faite sous
mes auspices, mais avec argent de Czernin. J'écris A Po-
-klevsky. 11 m'en parle le soir au Club. I/ a l'air de discuter-
-avec mol les origines de l'enquéte, oomme pour justifier son
:agent. Je vois, au cours de notre conversation, gull salt ce
-que Lucaci m'a itit au sujet des Buxton, ce que j'ai dit
-Marinkovitch au sujet des garanties anglaises, etc. Mais,
:plus important, en inc demandant de rendre plus sympathi-
-que la tenue de mes journaux, il me répéte, par deux fois ;
-onotre eintiraité» devient chaque ¡our plus grande. Voyez rat-
titude de Bratiarno».
Ensuite, au sujet de mon démélé avec le démenti de
13arclay, il me dit que son gouvernement a ordonné A Bar-
clay de rassurer par tous les moyens possibles la Roumanie
aque l'Angleterre favorise les aspirations de la Roumanie, et

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 433

aspiratiunile ei. Barclay a fäcut «tot ce a putut». Aceastii,


afirmatiune subliniatà de un ras ironic. De, Anglia
alergand asa dupä Romania !...
14 Martie. Von der Goltz a sosit eri ; a vgzut pe
Rege, pe Brätianu, si de la mine se duce la Carp si la
.Maiorescu : Regele, nimio afirmativ ; in momentul de
fatä nu poate s. spunä nimio... Bussche: Ca acum 6
luni !. Maresalul este foarte increzAtor, nu mai recu-
noaste Turcia : elan, uniune, curaj, cu totul alt spirit de
cat in räzboiul balcanic. Armata numärä un milion douà
.sute de mii oameni i trupe bune. Mai este o rezervä de
500 mii oameni cari au mai fost in ràzboi. Bussche :
Deci, la nevoie, un milion sapte sute patruzeci mii de oa-
ineni. Von der (Joltz (doritor de exactitudine) : Nu.
sunt si lipsuri, dar un milion sase sute de mil bine ar-
mati. Afunitii suficiente; dar dacg vor sà mai importe,
este eà se gande,sc la viitor; au cu ce suporta 4-5 ata-
curi, dar fäsboiul va fi foarte lung si cu toate cA se fa-
bricà foarte mult, mai lipseste Turciei material brut :
de aci necesitatea de a descuide granita. -Pe celelalte
fronturi, maresalul doreste atacuri cat maii dese pe tot

Barclay a fait «tout ce qu'il a pu», aves un ban rire ironique.


liais tout de même, rAngleterre courant ainsi après la Rou-
.manie!...
14 mars. Von der Goltz arrivé hier; a vu le Rai et Bra-
-Cana; après moi il se rend chez Carp et ensuite chez Maio-
-rescu.
Le Roi, rien d'affirmatif, en ce moment il ne peut rien
Bussche; Comma il y a six mois! Le Maréchal est
très confiant. Il ne reconnait plus la Turquie: entrain, union
courage, tout autre esprit que clans la g-uerre balkanique.
L'armée compte 1.240.000 hommes ayant fait la guerre. Bus-
sche: done, au besoin, 1.740.000 hommes. Von der Goltz
<soucieux trrxactitude et qui tire et retire son gant droit):
non, il y a des déchets, mais 1.600.000 bien armés. Munitions
suffisantes, mais si on en veut encore importer, c'est qu'il
faut penser A l'avenir; de quoi affronter et quatre, et einq
sttaques, ce n'est pas cela qui manque. La guerre sera très
longue et quoiqu'en fabrique beaucoup, i/ marque encere A la
Turquie du matériel brut: de lit nécéssité d'ouvrir les fron-
-tières. Sur autres théâtres guerre, Maréchal souhaite des at-

www.dacoromanica.ro
434 NOTE POLITICE .1915

frontul : cgei eel care atacg, pierde cei mai multi oameni.
Sultanul i-a spus : «Mi s'a oferit o pace separatg. Eu
rgmân fidel aliatilor mei». E vorba de oferta lui Sabah-
Eddin.
Martie. Agitatii la club in rândurile Poklev-
sky, Blondel, Psicha, Marinkovici. Nu stiu cauza ; n'o fi
oare declaratia de neutralitate asa de fermg i clarg a
lui Radoslavoff la inchiderea Camerei
17 Martie. Bussche Imi spune cà Diamandy a sosit
in farg. De ce t <KA declarat la Petrograd eg peste trei,
patru sgptgmini, România va intra in rgsboi in contra
noastrg. Am adus faptul la cunostinta Regelui». (Nu
pare de altminterea ingrijat pentru Brgtianu). Czer-
nin imi vorbeste de discursul lui Ion Lahovary. Ggsese
acest pretext pentru a-i spune &it de grea situatia elnd
esti cu mainile goale in ceeace priveste Transilvania.
Se plânge c.a. la «Alhambra» se insurtg Austria si Germa-
nia inteo revistg. A vorbit cu Regele care a luat notg,,
dar revista continua. Daeo: nici Regele nu poate nimic..r
Marinkovici, sub pretextul de a mg intreba ce este
adevgrat Cu stirile eg peste trei-patru slptginâni decla-

taques sur tout le front même: celui qui attaquera perdra le


plus de monde. Le Sultan lui a dit: «on m'a offert une paix
séparée; je reste fidèle it mes alliés». C'ost l'offre de Sabbah-
Eddine.
16 mars. Agitations au cercle dans les mugs Poklev-
skY, Blondel, Psyclia, Marinkovitch. Je n'en discerns pas la
cause. Est-ce la déclaration de neutralité si ferme, si claire,.
de Radoslawoff à la elotfire de la Chambrel
17 mars. Bussche: Diamandy est arrivé dans le pays..
Pourquoi7 II a déclaré à Pétrograd que dans 3 ou 4 semaines.
la Roumanie partait en guerre contre nous. J'ai porté le fait
connaissance du Roi. (Pas inquiet d'aille-urs sur Bratiano).
Czernin: Le discours de Jean Lahovary. J'en rrends pré-
texte pour lui dire combien la situation est difficile quand
on est les mains vides par rapport it la Transylvanie. I/ se
plaint de ce qu'à l'Albambra on insulte l'Autriche et l'Alle
magne dans une revue. Il a parlé au Boj. Le Rol a pris note,
mais cela continue. Si le Roi aussi ne peut rienl...
Marinkovitch, sous prétexte de me demander ce qu'il y
a de vrai dans les nouvelles que dans 3-4 semaines on déclarer

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 435.

ram rasboiul, se plange cä Bratianu este foarte rece de


cála-va vreme. De ad i critica atitudinea opozitiei care-
nu ataca nici odatä pe guvern. Filipescu i-ar fi declarat
cä are hicredere in Bratianu, dar daca nimic nu miscA,...
Blonde' este foarte staruitor i agitat : deci nu tot asa
de increzator ca Filipescu. Declaratia lui Radoslavoff
nu inseamna nimic; «este un antaj». Vrea sá faca ras-
boiul dar ramanand la putere, cari Bunt dus-
manosi nu-1 vreau. Radoslavoff a si pus pe Radeff sa in-
tervie aici in favoarea lui. (Nota." : Nu zicea deunazi
devArul» &a' Tripla intelegere nu va primi pe .Marghilo-
man inteun guvern national!). Revine des asupra
confederatiei balcanice : Ar trebui preparata acum.
Asupra situatiei generale, recunosc cà daca intra Bul-
garia nu putem sa nu intram i noi. El: Dar aceasta
este un cerc vicios. Totusi este foarte 1initit, satisfacut
ca m'a auzit spunand aceasta.
Tzigara imi comunica ca Regina Elisabeta este-
ferm convinsa cá Regele Ferdinand nu se va mica: ET
lasa sa vorbeasca toate. dar ramttne ferm. Regina Maria
se agità, foarte englezg. ; dar nu are influenta asupra
la guerre, il se plaint que Bratiano est très froid depuis.
quelque temps. De lit, critique de I'attitude de l'apposition
qui n'attaque jamais le gouvernement. Mr. Fitipescu lui a
déclaré qu'il avait oonfiance en Bratiano, mais sj rien mt.
'bouge? Blondel est très pressant et agité: done il 'n'est pas.
confiant ammo Filipeseu, Déclaration de Rado3lawoff ne-
signifie lien; cc'est un chantage»; il veut faire la guerre,
mais en conservant le pouvoir; et les Russes equi sont ran-
cuniers, ne le veulent pasl!» Radoslawoff a fait déjà <Trier»
ici (intercéderi) en sa faveur par Radeff. (Note. L'autre jour
eAdevArulx, disait bien que la Triple-Entente n'aocepterait
pas Mr. Marghiloman dans un gouvernement national!) D
revient souvent sur la confédération balkanique: la préparer
des maintenant. Sur situation générale je concède que si
Bulgarie part, nous ne pourrions pas ne pas partir. Lui:.
Mais c'est un cercle vicieux. Tout de même très rassuré, sa-
tisfait de m'avoir entendu dire cela. Tzigara: La Reine Eli-
sabeth oroit fermement au Roi Ferdinand, qui ne bougera
pas; il laisse tout dire, mais reste ferme.-La Reine Marie s'a-
gite, très anglaise, mais ça ne prend sur le Roi; surface,
rien de plus.

www.dacoromanica.ro
436 TE POLITICE 1915

Regelui : supprafatA, nimic mai mult. Din oercurile cele


mai intime, §tie ca BrAtianu nu va face fazboiul ; este
agitatie oe nu prinde asupra tkei, care e calmA (1!).
18 Martie. Am cerut o audientA la Regina Maria
pentru Crucea Ro§ie ; in realitate pentru a vorbi
Cu Dansa, lucru ce am spus imediat MajestAtei
Sale. Regina swede cá vom intra desigur in riisboi
lgturi cu Tripla Intelegere. Era odinioarg foarte
.oerä pentru neutralitate. iar sor.-Sa §i msátua-Sa din
Rusia o tineau de rgu fiindc:i «nu era ortodoxd». A vor-
bit ca Englezii (PagEt i aghiotantul lui, «mai de§tept»
ca bAtrAnul general), i de atunci §i-a format convinge-
rea cá trebue s5.. mergem cu Anglia i sá ne legälm de
ea ; nu de Rusia, de care Reginei 'i-e fricA. grozav
fricg : Regina a repetat-o de dou6 ori. A scris Regelui
,G-eorge, c.ici se dorea o scrisoare dela Dânsa ; a scris
ca femee, ca BOMAR& explicand ce doren i temerile ce
Avea. Este siguril acum, cà." jara nu primete o aotiune
.alAturi de Germania, deci o altà actiune; dar trebue
odatA otrava pichturg cu picitturg spre a nu &moil, (sic)
omul acesta». (Deci Regele rezisti §i rämâne ferm,

Des cercle,s des plus intimes, il sait que Bratiano ne fait


-pas la guerre; ii laisse faire; c'est de l'agitation qui n'a pas
prise sur le pays, qui est calme.
18 mars. Avala demandé audience pour Croix .Rouge;
ou fond pour causer politique, et l'ai dit de suite it Sa Ma-
_jest& La Reine croit que nous marcherons certainement
ovec la Triple-Entente. Elle était sincérement neutre, et sa
soeur et sa tante de R-ussie lui en faisaient grief, paree qu'elle
-n'est pas orthodoxe. Elle a causé avec les Anglais (Paget et
son adjoint, (<plus intelligent» que le vieux Générall et de-
puis Elle s'est faite une conviction qu'il faut aller avec l'An-
gleterre et s'attacher à elle; pas it la Russie dont la Reine a
peur, atrocement peur: Sa Mojesté l'a répété deux fois. Elle
a écrit au Roi Georges, car on désirait avoir une lettre d'Elle;
Elle a écrit comme ferame, comme Roumaine, expliquant ce
espère et les craintes qu'on a. Elle est sfire mainte-
nant que le pays n'accepte pas une action avec Allemagne,
done une autre action; mats il faut overser le poison goutte
goutte, pour ne pas tuer cet homme» (sic) (done le Rol ré-
siste et reste ferme dans le sens information Tzigara).

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 43T

In sensul informatiei de mai sus). Regina : Cred cä


ei s'au inteles färä Regele i cand momentul va fi venit,
Regele se va gäsi in fata unui fapt indeplinit. Eu
Când la inmormintarea Regelui Carol, d-1 Brätianu a
conchis ceva ce Regele era presupus &I', nu $tie, am cre-
zut totdeauna cá Majestatea Sa $tia $i se prefäcea
nu $tie. Regina : Si Ferdinand in scrisorile ce le scrie
fratilor Sài, lash' o portitä intredeschisä.
Strang de mai aproape chestia Dardanelelor. Re-
gina: Englitera n'a promis nimic km$ilor dar pentru
a avea un punct de sprijin, ar don i sä impingä Romänia
ca $i Bulgaria inainte, pentru a putea spune cà obliga
tia de a proteja aceste popoare mici nu-i ingadue
päräseasca Constantinopole, $1 ar trebui ea Romänii sä
meargä cei dintäi pentru ca sà li se dea ion pasul asupra
Bulgarilor. De aci inainte exp-unere confuzä : «Ro-
mänii vor fi lfingä soldatii englezi dacä. Englezii pot,-
dupä cum spun, sà ja Strämtorile». (Aceastä presupune :
fortarea Dardanelelor $i intrarea, in actiune a Romani-
lor). «Odatä stramtorile trecute Românii ar ataca in
Transilvania aripa dreaptä austriacä, i Ru$ii ar putea

La Reine: Je crois qu'ils ont arrangé cela sans le Roi et,-


quand le moment sera venu, le Roi se trouvera deyant le fait
accompli. Moi: Quand, au moment des funérailles, Mr. Bra-
tiano a conclu quelque chose que le Roi Carol était censé
ignorer, j'ai toujours cru que Sa Majesté savait et feignait
ne pas savoir. La Reine: Ferdinand, aussi, dans ses lettres--
ses frères, laisse une porte entr'ouverte.
Je serre de plus près la question des Détroits.La Reine:
L'Angleterre n'a rien promis aux Russes, mais pour avoir
un point d'appui elle voudrait faire marcher la Roumanie
et la Bulgarie, pour pouvoir dire que l'obligation de protéger
ces petits peuples ne lui permet pas d'abandonner Constan-
tinople. Et il faudrait que les Roumains marchent les pre-
miers, pour qu'on leur donne à eux le pas sur la Bulgarie.
(A partir d'ici exposé eonfus): ales Roumains seraient à côté-
des soldats anglais si les Anglais peuvent faire ce
disent, prendre les Détroits (Ceci suppose: 1) forcement des..
Dardanelles; 2) ensuite entrée en lice des Roumains). Une
fois les Détroits franchis, les Roumains attaqueraient sent
Transylvanie l'aile droite autrichienne et les Busses pour-

www.dacoromanica.ro
-438 NOTE POLITICE 1915

inainta». Dar trebue asteptatg si Italia, cgei e foarte


putin probabil cg ea e definitiv gata. Urmarea conver-
satiei pare a admite, ca o a doua conditie, intrarea i con-
eursul Italiei.
Plec : nu e nimic urgent !
22 Martie. Pastele. G. Stirbey si Brancovan au
.convocat eri cAtiva prieteni pentru a strAnge rAndurile
imprejurul meu. Atitudinea ciudatg la Argetoianu,
eare in ajun declarase la mine, eg intre Filipescu si mine
el va pgrgsi pe Filipescu. Nici - atitudinea lui Paul
,Greceanu nu am ggsit-o foart,e clarg ; el a spus
Filipescu punea ca prolog la ori ce discufie decapitarea
mea. Lui Argetoianu i-a Sp U.S : ca Kitchener, voi lupta
zece ani pentru aceasta (sic). Noua idee fixg Si d-lor
'Take i Filipescu : Congresul de pace (cilnd 1), la care
trebue ca ei doi s reprezinte tara. Ce caraghioslâc
23 Martie. BuSsche a vgzut Vineri pe Brgtianu,
care i-a spus cá in Aprilie si Mai conteazg pe o acalmie in
ará!! Si Radeff l'a asigurat 65, Radoslavoff era ho-
-tgrit pentru neutralitate; mai mult in partea celor doug
Impgrgtii. Goltz se intoarce mrsine. Inii spune cg va

raient avancer». Mais attendre aimed l'Italie, car il est peu


probable qu'elle s'arrange définitiVement (j'abonde danfi ce
sens pour voir la suite). Le reste de /a conversation semble
admettre, comme seconde condition, l'entrée et le concours.
de l'Italie. Je rentre tranquille: c'est pas pour demain!
22 mars. Paques. Stirbey-Brancoveanu ont convo-
qués hier quelques amis pour serrer ra.ngs autour de moi.
Attitude bizarre de Argetoianu, qui la veille avait déclar6
.devant Barnowski, chez moi, qu'entre Filipescu et moi
-abandonnerait Filipescu. Pas très nette aussi attitude de
"Paul Grecianu. Il a rapporté que Filipescu pose comme pro-
logue de toute discussion ma décapitation; a Argetoianu il a
comme Kitchener je lutterai dix ans pour cela (sic). La
lubie de ces Messieurs Take-Filipescu, est le congrès de Pali
.(quand1), auquel il faut qu'eux représentant le pays. C'est
plutôt amusant.
23 mars. Bussche a vu vendredi Bratianu, qui lui a dit
que pour avril et mai il comptait sur une acealmie dans le
pays! Radeff aussi l'a assuré que Radoslavoff, très affermi,
4tait décidé neutre; plutôt dans le sens des deux empires.
Goltz revient demaln; il me dit qu'il donne un diner aye°
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 439

da o masa cu Mortun, dar ca o sa-mi scuteasca supAra-


rea de a mg pofti din nou : Cunoaste plictiselile ce am a-
vut pentru intásia lui invitatie.
24 Martie. Intrunire conservatoare la Clubul din
Craiova. Argetoianu spune in public ca.- chiar Filipeecu
a fost vara trecutg partizan al unei. actiuni aldturi cu
Germania. «Dimineata» a redat acest pasaaj «tale quale»;
Argetoianu a pus sg-1 stearga din darea de seamä a «U-
niversului». Dar in ajun spusese acelas lucru lui Bar-
novsky i lui Dinu Arion ; cel dinai a adgogat ca' a avut
impresia cA o va spune a doua zi la Craiova!
25 Marne. Adunarea Actiunei Nationale la Craio-
va.. Filipescu ia cuviintul ca sä mg denunte ea dach
mi-ar fi primit propunerea Melia in Seplembre, am
combate astAzi alaturi de Unguri; a adgogat la aceasta
cuvinte binevoitoare la adresa mea... (Face aluzie la
conversatia noastrg din 24 August).
Se intfimplg ca Cocicq, venit la Mine ea sg-mi vor-
beasca de alegerea clin Tulcea, imi rearainteste .C6." la Si-
naia Filipescu admitea eventualitatea unei actiuni ala-

Mortzun, mais qu'il m'évitera l'ennui de m'inviter, de nou-


veau: il sait les ennuis que j'ai eus pour sa première invi-
tation.
24 mars. Réunion conservatrice au Club Craiova, Ar-
getoianu dit en public que même Filipescu a été partisan, cet
été, d'une action A 0'60 des Allemands. La «Dimineatza» a
rendu ce passage, tal quel ; Argetoianu l'a fait, effacer du
compte-rendu de l'elJniversul». Mais la veille il avait répété
la méme chose A. Barnovsky et à Dinu Arlon. Barnovsky m'a
dit qu'il a gardé l'impression qu'il <<allait dire cela, le lende-
main, A Craiova».
25 mars. Béunion Actiunea Nationala A Oralova. Fili-
pescu prend parole pour me dénoncer que s'il avait accepté
ma proposition faite en septembre, nou,s combattrions au-
jourd'hui à côté des Hongrois. 11 y a ajouté une aménité
mon adresse. (B fait allusion A notre conversation du 24
aoat).
Il se trouve que Cocias, venu pour me parler de l'éléction
Tulcea, me rappelle qu'à Sinaia Filipescu admettait l'éven-
tualité d'une a,ction à côté de l'Allemagne, et que Barbu Ca-

www.dacoromanica.ro
440 NOTE POLITICE 1915

turi de Germania, si c Barbu Catargi îi reaminteste


el in ce dispozitii farvorabile era atunci Filipescu ! !

Take Ionescu, pentru prima data afirmativ, a de-


clarat ca «factor responsabil, afirm cä, ceasul a sosit».
A vorbit pe urmä de intrare in Budapesta.
27 Martie. Dinteo conversatie ou de Bussche, coro-
borati cu ce mi-a spus BrAnisteanu, care a väzut
eri pe von der Goltz, intors din Constantinopole, rezultà
cà." maresalul, care a vizitat ambele cartiere generale.
a fAcut 6,16toria spre a hotsári trimiterea munitiilor ne-
cesare celor 500 mii oameni pe cari Turcia fi mai poate
furniza. Berlinul va da armele i munitiile. Se pare deci
c5, Serbia va fi atacatá cu puteri mari intAi pentru a
opri aprovizionarea ei; al doile,a pentru a Mschide calea
Constantinopolului. Incidentele sarbo-bulgare din ulti-
mele zile ar putea fi un preludiu. Maresalul este mul-
tumit i increzAtor.
In Carpati, mari concentfäri germane ; a fost tri-
mis acolo excelentul general von Marwitz Iacovake a
vAzut la Solnoc vfingtori saxoni. Toate acestea sunt cu
doug scopuri : noi si Rusia...

tare se rappelle aussi dans quelles dispositions favorables.


6tait alors Pilipescul! Take Ionescn, pour la première
Cols affirmatif, a declaré que «ea factor responsabil afirm
cif ceasul a sosit».
27 mars.=D'une conversation avec de Bussolle, coroborée
avec ce que m'a dit Branisteanu, qui a vu avant-hier von
der Goltz, qui rentrait de Constantinople, il résulte que le Ma-
réchal qui a visité les deux quartiers généraux, a fait le
voyage pour Udder l'envoi de munitions nécéssaires pour
armer 500.0(J0 hommes que la Turquie peut encore fournir.
Berlin donnera les armes et les munitions. Il semble done
qu'on va attaquer la Serbie en force: 1) pour arrater son ap-
provisionnement; 2) pour ouvrir la voie de Constantinople..
Les incidents serbo-bulgares des derniers jours pourraient
étre un prélude. Le Maréchal content et confiant.
Pour les Carpathes, grands renforts allemands. C'est
l'excellent Général de Marwitz qu'on vient d'y envoyer. Li-
ct a vu à Solnok des chasseurs saxons. To-ut cect,
est bien it deux fins: contre nous et contre les Busses...

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 441

In conversatia avuti cu von der Goltz, Regina


Maria i-a vorbit mai ales de durerea de a vedea o ufa
durabira" domnind intre Gervaania si Anglia. Termi-
nand, Regina i-a spus : vSi dacà esim din neutralitate,
am mare sperantä Ca' va fi algturi de D-v. Reginele
mint la fel ca oamenii politici...
30 Marfie. Miclescu, dintr'o confidentà a lui
Diamandi, sosit de la Petersburg, stie cà intrAm peste
trei sä'pfa'mani, iar Dr. Dinu Brgtianu a aflat ca la Sta-
tul-Major se preparg o conventie militarg cu Rusia. In-
sArcinez pe G. Stirbey sA vadA pe Bratianu, pe motiv csa,
trebue sá vestesc pe fratele meu in timp util. Seara,
Diamandi, la club, se val.% in toate colturile cu Fili-
pescu; cere sà ma' vadà, dar nu fixeaza intAlnirea.
Dupg o telegramg la-Londra, se vars'a 500 mii
livre aur la Banca Nationalg i guvernul anuntà consi-
liul de directie c5. Disconto a cerut cavând in vedere
imprejurkile politice, acoperire de 12 milioane, credit
deschis» i cg, a avut imediat cu ce face fatg (Murgg-
sanu). Aeesta este, de Gigur, vArsAm'antul de mai sus,

Dans sa conversation avec von der Goltz, la Reine


Marie lui a surtout parlé du chagrin de voir une haine du-
rable règner entre Allemagne et Angleterre, En termi-
nant. Elle lui a dit: Et si nous sortons de la neutralité, j'es-
père bien que ce sera a eôté de vous. Les Reines mentent tout
comme les hommes politiques...
30 mars. Miclescu tient en confidence de Diamandy,
arrivé de Petersbourg, que dans trois semaines nous mar-
chons, et Dinu ;Bratianu apprend qu'à l'Etat Major on pré-
pare une convention militaire avec la Russie. Je charge G.
Stirbey de voir Bratianu, sous le motif qu'it temps il faut
que j'avertisse mon frère.
Le soir Diamandy se fourre dans tous les coins du Club
avec Filipesco; il demande IL me voir, mais ne fixe pas de
rendez-vous...
Sur télégramme b. Londres, on verse 500.000 livres or
la Banque Nationale et le gouvernement annonce au Con-
seil de Direction, que la Disconto a demandé «vu les circon-
gtances politiques, couverture de 12 millions crédit ouvert»
et qu'il a eu de quoi faire immédiatement raison. (Murga-
seanu). C'est évidemment le versement de plus haut, que j'ai
connu par Dobrovici.
29

www.dacoromanica.ro
442 NOTE POLITICE 1915

despre care aflasem prin Dobrovici. La toate aceste


simptorne se mai adaogh demersul foarte nelinistit al lui
Arthur Rosenberg: in hunea de afaceri, proeuristul lui
Roselius ar fi spus cà trebue lichidat tot.
31 Martie. Efectele discursului dela T.-Mg-
gurele: Paul Greceanu, foarte increzator, vine la mine
cu Brâncovanu i Argetoianu si insistà s stau de
vorb5, cu ei in vederea unei impäcAri cu Filipescu.
Domnul Claude Anet vine in numele gazetei
«Petit Parisien». Nu e de loe gazetar : totul e bine, totul
reuseste, i s'a spus totul. Bombarclarea Darclanelelor
fost un esec; dar va incepe cu 300 mii oameni; Bulga-
9 ia va infra : toti oamenii politici i-au spus-o i Prese.din-
tele consiliului l'a autorizat s'o telegrafieze la Paris. (Un
ccou al cuvintelor sale se gAseste inteun reportaj din «Vii-
torul»). oCorabia ja apA peste tot .5i Germania va fi
sclrobitä; o sà ne coste Inuit, si sunt fericit ciind
gindesc cà acesti oameni vor lucra in fine pentru noi !»
Aprilie. Costiert Arion a vAzut pe Fi-
lipescu, care cere pur si simplu sä." Oräsesc directia par-
tidului; la rigoare pot rsämitne set dar nu pot intra in
A tous ces symptomes, joindre la démarche très inquiète
tie Arthur Rosenberg : dans le monde des affaires, le fondé
de pouvoirs de Rozelius aurait dit qu'il faut tout liquider.
31 mars. Effets du discours de Turnu. Paul Greceanu,
très confiant, vient me voir et Brancovan et Argetoianu me
pressent de causer avec eux d'un replatrage avec Filipescu.
Mr. Claude Anet vient au nom du «Petit Parisien». Pas
journaliste du tout: tout est rose, tout réussit, on lui a tout
dit. Le bombardement des Dardanelles a été un échec; mais
on le reprendra avec 30(l.C4)0 homilies; la Bulgarie va mar-
cher; tous les hommes politiques le lui ont dit et le prési-
dent du Conseil l'a autorisé it le télégraphier à Paris. (Un
echo de ces propos se trouve dans un reportage du Oriito-
rul»). Le vaisseau prend eau de toutes parts et l'Allemagne
va être anéantie. eQa va leur couter gros, et je suis heureux
de penser que ces hommes-lit vont enfin travailler pour
nous!>.
1-er avril.C. Arion a vu Filipescu qui demande, tout sim-
plement, que je quitte la direction du parti ; à rigueur je
puis rester chef, mais je ne puis entrer dans le gouverne-
ment national.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 443

guvernul national. «Adefärul» de astAzi dimineatil


redg aceastà ideie : Costinescu, Take Ionescu si N. Fi-
lipeseu declar6 Ca" nu primesc a intra in guvern lângii
mine, i Stelian va face aceiasi declaratie!
G. Stirbey a vgzut astizi dimineatà pe Brä-
tianu cum II rugasem eu : inutil de a telegrafia fratelui
meu sà se intoara. «Nu se trateazA o conventie
de oare-ce nu s'a schimbat nimio, altfel te vestea. Nu-
mai desvoltdri woi; nici un f apt precis» (sic).
D-1 Frédéric Jenny, corespondent al ziarului «Le
'Temps». Conversatie generalà. Aceiasi impresie asupra
Bulgariei, de unde vine, si pricep eh el este acela care
a dat lui Mavrodi reportajul «Viitorului», pe care l'am
v5zut eri. Conversatie in sensul cà trebue sa fim pru-
denti si rAbd5tori, aviind in vedere pozitiunea noastfii
geografia Mi-a pus ckteva intrebAri, dar dupà invoiala
cà imi va supune poimaine textul redactirei lui.
LungA convorbire cu Briincovan si Argetoianu,
care pledeag impgcarea cu Filipescu. Primesc explica-
tie, dar nu voi lua nici o initiativä. In acest timp «E-
poca» imi trage un articol : Ideia proprietkei si natio-

L'«AdevArul» de ce matin complète cette pensée: Costi-


nescu, Take Ionescu et Nicu Filipescu déclarent ne pas ac-
cepter à ctlté de moi et Stelian fera la même declaration!!
Trio de minstrels aspirant au quatuor.
G. Stirbey a v-u ce rnatin Bratiano, comme je l'en avals
prié le 30 mars. Inutile télégraphier Michel de rentrer.
Mr. Fréderic Jenny, corespondant du «Temps». Conver-
sation générale. Même impression sur Bulgarie d'où il arrive
et je comprends que c'est lui qui a donné à Mavrodi le re-
portage du «Viitorul» que j'ai vu hier. Conversation dans le
sens que ncus devons être prudents et patients, vu notre
position géographique. Il m'a posé quelques questions, mais
après engagement de me sournettre atprès-demain sa ré-
elaction.
Brancovan-Argetoianu ; longue conversation plai-
dant réconciliation avec Pilipescu. Accepte explication, mais
ne prendrai aucune initiative. Pendant ce temps «Epoca» me

www.dacoromanica.ro
444 NOTE POLITICE 1915

nalismul, baza ori c'drui conservatism, pericliteazá cu


mine.
2 Aprilie. Domnul Bussche imi aduce vestea
Tittoni, care a fost la Roma, a povuit pe guvernul sáu
s'd nu se incurce cu Tripla intelegere : «din cauza sfärei
In care se afrá Franta», Imi manifest mirarea de aceastà
schimbare in ideile lui Tittoni. I se telegrafiaiá de la
Berlin eá succesul german din Carpati, dobandit de ge-
neralul Lissingen, este mai important decht se credea
c. Rusii au fost siliti sá in trupe din Polonia de nord
si corpul concentrat la Odessa (se zicea pentru o debar-
care), spre a le trimite in Qarpati. A vázut pe Rege
si intrebat asu,pra zvonurilor de mobilizare : «Nici
un gind de asa ceva, a spus Regele, si nimic nu se va
mica in România». El si Czernin au fost turburati eä,
se dau vagoane Rusiei : se vopseste pe ele, in momentul
de fatä, armele Rusiei. Brätianu a spus cá nu stia nimic,
iar Mortun cá aceste vagoane erau destinate &á aduel
grfiul cumpArat in Rusia (vagoane inchise puse pe plat-
forme !)
Am o explicatie cu ministrul in privinta atitudinei

lance un article : l'idée de propriété et le natioualisme, ba-


ses de tout conservatisme, périclitent avec moi.
2 avril. Mr. de Bussche m'apporte nouvelle que Tittoni
ayant été it Rome a conseillé à son gouvernement de ne pas
lier partie avec la Triple Entente «A cause de l'état de la
France». Je marque mon étonnement de ce changement dans
idées Tittoni. On lui télégraphie de Berlin que le succès
allemand dans les Karpathos, remporté par le Général de Lis-
Bingen, est plus important qu'on ne le croyait et que les
Russes ont pris des troupes de la Pologne du Nord et le
corps rassemblé A Odessa (pour un débarquement, disait-on),
afin de les porter sur les Karpathes. If a vu le Roi et l'a
interrogé sur bruit de mobilisation. «Pas idée de cela, a dit
S. M., et rien ne bougera en Roumanie». Lui et Czernin ont
été émus qu'on donne des wagons à la Russie : on est en
train de peindre dessus les armes russes. Bratianu a dit ne
rien savoir et Mortzun que ces wagons étaient déstinés
apporter le blé acheié en Russie. (Wagons fermés qu'on
pose sur des plates-formes !1).
J'ai une explication avec le Ministre au sujet de l'atti-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 445

mai rezervate a partidului : Individual, pot putin; ca gef


de partid, mult; deci necesitate sä nu las partidul sg. se
f grämiteze.
C. Stoianovici imi confirmg ca 20 lucrgtori rugi,
sub o directie militar, ne intrând in contact cu ni-
meni, vopsesc 150 de vagoane pentru Rusia. Se dau in
schimbul a 12 mii cal, pe care Rusia ni-i predg (1). (Ci-
fra mi se pare exageratg). Vagoamele vor servi pentru
transportul trupelor pe versantul de rgsgrit al Carpati-
lor. Stoianovici îi exprimg opinia : Noug ingelgtorie a
lui Brgtianu ca sg nu intre : «v'am dat intregul concurs,
6 Aprilie. Stirbey vine din partea. Regelui
(nu trebue sg indic aceastg sursg), ca sg mg vesteascg
de ceeace se petrece in partidul conservator. Filipescu
lucreazg din rásputeri, impreung cu Migu Cantacuzino,
sà adune voturi pentru a mg rgsturna, pe motiv cg nu
pot face parte dinteun guvern national, fiindog Take
Ionescu gi Costinescu se opun la aceasta; iar Costineseu
se insgrcineaza sg cearg constituirea guvernului
national. Il intreb noutgti despre Rege. El: Regele a
Jude plus réservée du parti : individu, je puis pen ; chef de
parti, beaucoup; done nécessité ne pas le laisser s'éparpil-
ler.
C. Stoianovici me confirme exactement quo 20 on-
vriers russes, sous une direction railitaire n'entrant avec
personne en contact peignent des wagons 150 pour la
Ruvie. On les donne en échange de 12.000 chevaux que la
Russie nous livre W. (Le ciffre me semble exagéré). Ils ser-
viront it transporter des troupes sur le versant Est des
Karpathes. Stoianovici exprime opinion: nouvelle cluperie
de Bratiano pour ne pas marcher : «je vous ai donné con-
tours entier ; done...»
6 avril. Stirbey vient de la part du Roi (je ne dois pas
indiquer eette source), me prévenir de ce qui se trame dans
le parti conservateur. Filipescu travaille de toutes ses for-
ces, avec M. Cantacuzène, à recueillir des voix pour me ren-
verser, sur le motif que je ne puis faire partie d'un gouver-
nement national, parce que Take Ionescu et Costinescu s'y
.opposent, et que Costinescu se charge de demander cette
tonstitution de gouvernement national.
Je lui demande nouvelles Roi. Lui : Le Roi a été

www.dacoromanica.ro
446 NOTE POLITICE 1915

fost sentimentaliceste foarte lovit, cand s'a convins eft


nu va mai fi posibiilitate de-a ajuta pe Gerrnani. Ce vreit
Nu se poate sà ne punem de partea invinsului, dar
bine inteles tot mai depinde ineä de evenimente, mai
ales de Italia.
Domnul Klein, dela «Neue Freie Presse», recu-
noaste c6," Ungaria nu are oameni politici; cà Burian si
Tisza nu sunt deck, niste inckAthnati. Acum 10 zile
Printii de Pless si de Oldenburg au venit la Viena pen-
tru a propune, pace separatà din partea Rusiei (I), ceea-
ce indicd cá toate nu prea merg bine pentru Tripla-inte-
legere. Pentru Serbia nu se stipula &eat mentinerea
dinastiei Karagheorghevici (palavre). Armatele din
Carpati sunt comandate de : Borovici, Lissingen, Pflant-
zer-Baltin j Bohn-Ermolli.
9 Aprilie. De Bussche imi spune c5, tine din
sursele cele mai autorizate, &A Take Ionescu a spus lui
BädArAu cum chi BrAtianu i-a afirmat cá in chestiile na-
tionale nu va consulta pe Rege, dar il va pune inaintea
wing f apt indeplinit. (Involuntar fac o apropiere cu con-
\ orbirea avutà cu Regina). De altminterea S. Bor§ de
Fentimentalement très éprouvé quand il s'est convaincn qu'it
n'y aurait plus possibillité de secourir l'Allemagne. «Clue-
veux-tul on ne peut pas se mettre du côté des vaincus».
Mais bien entendu tout dépend des événements, surtout de
Mr. Klein de la cNeue Freie Presse» reconnait que
Hongrie 'n'a pas d'hommes politiques, que Buriau-Tisza ne
sont que des entêtés. Il y a dix jours, les Princes de Pless-
et d'Oldenbourg sont venus à Wien proposer paix séparée
de la part de la Russie (?), ce qui indique que tout ne va pa&
si bien pour la Triple Entente. Pour la Serbie on ne stipu-
lait que le maintien de la dynastie Karageorgevitch. (Ra-
contars I).
Les armées de Karpathes sont coramandées par Boro-
wic, Lissingen, Pflantzer-Baltin et Bohn-Ermolli.
9 avril. De Bussche me dit tenir de la meilleure source,
que Take Ionescu a dit à Badarau que Bratiano lui a affil-
mé que dans les questions nationales il ne consulterait pas
le Roi, mais le mettrait devant le fait accompli. (Je fais un
rapprochement involontaire avec la conversation avec la
Reine!). D'ailleurs St. Borsh de Tulcea, requis par M. Can-
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 447

la Tulcea, chemat de M. Cantacuzino pentru a semna


tiunea contra mea, imi repetg cg tema Cantacuzino este:
Trebue inlgturat Marghiloman, fiindcg este ultimul
sprijin al Regelui ; va putea apoi fi adus Regele la o
capitulare si la declararea rgsboiului.
Argetoianu vine sh-mi declare cg va urina pe
Filipescu si cg ruptura este inevitabilg. Aceasta este
primul semn aparent al intrigilor cari de mai bine de o
lung se deal:al-1g in contra mea. Ii reamintesc cg in ziva
de Vinerea mare, fatg fiind si Dinu Arion, mi-a fgcut o
declaratie exact contrarie ! I. Micleseu, care inteun mod
vag mi-a spus lucruri vagi, isprgveste, dupg dejun, prin
declara : Cg dacg rgnign nurnai zece imprejurul
meu, el va fi printre ei ! Si eu tiu cà ceilalti conteazil
pe el.
Victor Antonescu, in numele lui BrAtianu, dores-
te sá mä informeze de ceeace se petrece. Brgtianu ar fi
spus : «Partidul conservator cu nebunul in cap ar fi o
nenorocire publicg». El nu vrea sg fie la discretia trini-
tätei : Take Ionescu-Costinescu-Filipescu. Se cáete
eh n'a primit demisia lui Costinescu; dar dacg suflg,

taeuzène pour signer motion contre moi, me répète que le


thème Cantacuzène est : II faut écarter Marghiloman, car il
est le dernier soutien du Roi ; on pourra alors l'amener a
capituler et déclarer la guerre.
Argetoianu vient me déclarer qu'il suivra Filipeseu et
que la rupture est inévitable. C'est le premier signe appa-
rent des menées qui depuis un mois s'ourdissent contre moi.
Je lui rappelle que le Vendredi-Saint il m'a fait devant Dinu
Arlon juste la déclaration eontraire !
Jean Micleseu, qui vaguement m'a dit des choses va-
gues, finit, après dejeuner, par me &darer: que s'il reste
dix autour de moi, il est parmi ceux-eil Et je sais que les
autres comptent sur lui.
Victor Antonescu au nom de Bratianu désire m'in-
former de ce qui se passe. Bratiano aurait dit: «Partidul
conservator cu nebunul in cap, ar fi o nenorocire
Bratiano ne peut pas être à la discrétion de la trinité T,ake
Ioneseu-Costineseu-Filipescu. Il regrette de n'avoir pas ae-
cepté la démission de Costinescu, mais s'il bronche, à la
www.dacoromanica.ro
448 NOTE POLITICE 1915

la prima dificultate Il arunch afará (V) Mai intere-


santá este afirmatia; «Intrá. Italia in scurt timp,
Barbu Catargi imi aratit o scrisoare dela fratele
sAu; Tittoni deabea intors la Roma, a telefonat lui La-
hovary oActiunea militará a Italiei este hotArAtáv. Cum
se impach cu ceeace stie Bussche asupra sfaturilor date
de Tittoni la Roma
10 Aprilie. Ministrul Serbiei Marincovici vine
la informatii. In cursul lungei convorbiri, exprimä
multá nemultumire in contra Rusiei si se mira eh' ne ali-
pim Italiei, care se serveste de noi dar care nu ne va
servi; Italia trateazd la Petrograd $i Rufii sunt in stare
scl-i dea Dalmatia : <aceasta nici-odatä; preferám
nu ne schimbám stApdnul !» Preconizeazá politica de
stransá legáturá sarbo-româná, care ne poate aduce ma,i
tdrziu la Confederatia balcanich. Se phInge cá guvernul
a renegat tratatul de la Bucuresti, singurá si excelentä
bazä. Se mirä, cá Brátianu, care trimite mereu pe Sarbi
si pe Bulgari sá se inteleagá pe baza tratatului din 1912,
uitá sau ignoreazá cá acest tratat continea o clauzá for-
moo in contra României i reluarea Dobrogei in favoa-
rea, Bulgariei !

première difficulté il le met dehors (1). Plus intéressante


l'affirmation : <<IntrA. Italia in scurt timp, intxril» !
Barbu Catargi me montre une lettre de son frère; Tit-
toni sitôt rentré de Rome a téléphoné A Lahovary : «action
militaire de l'Italie décidée». Comment concilier avec ce que
Bussche sait des conseils donnés par Tittoni à Rome?
10 avril. Marinkovitch, Ministre de Serbie, vient aux
informations. Au cours de n.otre longue conversation, il ex-
prime beaucoup d'humeur contre la Russie et s'étonne que
nous nous attachions à l'Italie qui se sert de nous, mais ne
nous servira pas ; l'Italie traite A Petrograd et les Russes
sont capables de lui donner la Dalmatie. «Cela jamais ; nous
préférons ne pas changer de maitresl» fl préconise la poll-
tique de stricte union serbo-roumaine pouvant nous rame-
ner plus tard A la confédération balkanique. Il se plaint que
le gouvernement ait renié le traité de Bucarest, seule et ex-
cellente base. Il s'étonne que Bratiano, en les renvoyant
constamment Serbes et Bulgares à s'entendre sur la base de
leur traité de 1912, oublie ou ignore que ce traité contenait
une clause formelle contre la Roumanie et la reprise de la
Dobrogea en faveur des Bulgares !
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 949

Iancu Mitilineu raporteazA cà printre sefii in-


ventati de Nicu Filipescu se afla," si Pop dela Räsesti, pe
care 1-a propus i lui Nicu Ghika !
13 Aprilie. Am convocat comitetul ; 28 mem-
brii prezenti : Titu Maiorescu, Th. Rosetti, I. Lahovary,
C. Arion, D. Nenitescu, D. Greceanu, M. V16descu, Iacob
Negruti, Saya Somgnescu, General Tell, Gr. Cantacu-
zino, I. Miclescu, S. Mehedinti, M. Rachtivan, D. Dobres-
cu, Q. Meisner, A. Teleman, K. Gheorghiade, N. Mai-
maralu, P. Teodoru, I. Mitilineu, Col. Obedenaru, B.
Catargi, G. Aslan, G. Stirbey.Expun situatia creatA de
uneltirile lui Filipescu, altoità pe campania de pres6
cunoscutà. Nenitescu nu mai vrea continuarea echivo-
- Greceanu atribue situatia faptului cä nu s'a
vrut sa' se divulge deciziile comitetului consultativ!
Gen eralul Tell vrea declaratie publicà cg, am fi pentru un
rhisboi i numai in contra Ungurilor. I. Miclescu de:
clarà pe fatä cg nu este o chestie de politich externA,
dar o simpa chestie de persoane : pentru a o calma, ar
trebui ca seful ssa" primeaseA un consiliu de doi sa," gu-
verneze cu el! Replic imediat cà dacii am demeritat,
trebue sà dispar, dar in caz contrariu( nu vgd de ce asi
primi o curatelA. Maiorescu «Marghiloman a avut
dreptate s6 o scalde. Este o nebunie ea un partid in opo-

- Jean Mitilineu rapporte que parmi les chefs inventés


par Filipescu, il y a aussi Pop de BAsesti qu'il a propose
Nicolas Ghika
13 avril. Convoqué reunion; 28 membres presents.
J'expose la situation créée par les agissements de Filipescu,
se greffant sur la campagne de presse qu'on sait.Nenitescu
ne veut plus continuation de l'équivoque.Grecianu attribue
la situation au fait qu'on n'a pas voulu divulguer les deci-
sions du Comité consultatif !Général Tell veut declaration
pub lique qu'on est pour la guerre et rien que contre les
Hongrois. Jean Miclescu declare ouvertement que ce n'est
pas une question de politique étrangère, mais une pure ques-
tion de persones: pour la calmer, il faut que le chef accepte
un conseil de trois qui gouverne avec lui ! Je réplique de
suite que si j'ai demérité il faut que je disparaisse, sinon, je
ne sais pourquoi j'accepterais curatelle. Maiorescu : Mar-
ghiloman a eu raison IsA o scalde». C'est folie qu'un parti
www.dacoromanica.ro
450 NOTE POLITICE 1915

zitie sà, ja pozitie in contra unei puteri, cAnd nu e el


acela care conduce afacerile; a inlocui pe Marghiloman
cui Filipescu, ar fi sä. ne declarAm pentru räsboi. Trebue
sä, fim liberi s. facem once Lahovary pro-
testeazd; nu este deck o singurä politicA : Tripla intele-
gere. Criticá gazetele noastre cari au provocat aceastä.
crizà. Arion, cu vigoare, cere convocarea comitetului
executiv si clarificare. Tb. Rosetti preferA sá se expa-
trieze decat srt ne vaza intränd in aventuri. VlAdescu,
numele sàu i al' lui Greceanu, constatA cA politica
mea este aceia a majoritAtei partidului si crede csä dach
asi desemna prieteni pentru a sta de vorbA cu Filipescu,
am ajunge la o intelegere. Fac istoricul complect, in-
cep:And cu motiunea din 12 Septembre, i, ca concluzie,
primesc sä-i desemnez pe ei doi cu Arion. In momen-
tul de fatä cred cA pot avea 34 de glasuri din co-
mitet.
14 Aprille. Arion dimineata Greceanu i V1A-
descu dupg masä, imi aduc solutia Filipescu : Un comi-
tet de trei : Lahovary, Filipescu, Eu. Intreb : oCu
cine va vorbi Coroana» ? Cu D-ta, zice Vlädescu; cu
Lahovary, zice Greceanu. «Va s'ä zicA nu cu Filipes-
cu ; intelegeti cA nu va putea merge I» Refuz categoric.
Greceanu insistA sà väid pe Lahovary, care oeste favo-
rabil

opposition prenne une position contre une puissance, quand


ce n'est pas lui qui est aux affaires; remplacer Marghiloman
par Filipescu ce serait se déclarer pour la guerre.I1 faut Atre
libre de faire toute politique possible. Lahovary proteste;
il n'y a qu'une politique: Triple-Entente. Il critique notre
presse qui a cause le malaise. Arion, vigoureusement, de-
mande convocation Comité exécutif et clarification. Tb.
Rosetti préfère s'expatrier que nous voir dens les aventures.
Vladescu, en son nom et nom Greceanu, constate que ma
politique est bien celle de la majorité du parti, et il croit
que si je désignais dea amis pour causer avec Filipescu on
arriverait peut-élre à un arrangement. Je fais historique
complet en commençant par la motion du 12 septembre et
en conclusion j'aceepte de les désigner: eux deux et Arion
A cette heure je crois pouvoir compter sur 34 voix dans
Comité.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 191s 451

15 Apri Czernin, foarte nelinistit, se infor-


meazá despre ce se va intâmpla. Vorbim mai ales de
Italia : n'are informatii directe, dar trimitiind pe Czaky,
acesta s'a intors c,onvins &A, Burian se intelege cu Italia.
qDach" Italia se declarà neutrà i dac5, retragern trupele
nuineroase care se aflii pe granita italiané, mai poate
România sà intre in contra noasteal» Eu: Sunt con-
vins c'a" da, dach," cad Dardanelele. El : Am «intima
convingere cA. Italia se intelege cu noi suntem de-
parte de cklerea Constantinopolului !
Lupu Costache mi-a spus cá a auzit pe Poklev-
sky spunand lucruri foarte aspre in contra lui Afarinco-
vici si a Serbiei.
Am vkut pe Nenitescu si I. Lahovary pentru a
ne intelege pentru convocarea Comitetului executiv. La-
hovary pledeazA teza sacrificiului care m'ar mki si a
Comitetului de trei, care ar impiedica partidul ssa", se dis-
loce. Refuz categoric. Are la 3% o intfilnire cu Fili-
pescu.
17 Aprilie. De douri zile incoace, agitatie stras-
nicg, Eri, doia fapte caracteristice. ygzusem pe
Fladescu : pentru el ceeace agità pe Qantacuzino este ri-
15 avril. Czernin très inquiet s'informe de ce qui va se
passer. Je cause surtout de Phalle: il n'a pas cl'information
direete, mais ayant envoyé Czaky, celui-ci este venu per-
suadé que 33nrian s'arrange avec l'Italie. «Si Mahe déclare
sa neutralité et si nous retirons les troupes-nombreuses qui
sont sur frontière italienne, la Roumanie peut-elle encore
partir contre nous?» Moi: Je suis persuadé que si les Dar-
dannelles sont prises tout de male, oui.Lui: J'ai d'intime
sentiment que l'Italie s'arrange avec nous et que nous som-
mes loin de la chute de Constantinoble.
Lupu Kostake m'a dit hier avoir entendu Poklevsky
dire des choses très dures contre Marinkowitch et la Serbie.
Vu avec Nenitzescu, Jean Lahovary, pour m'entendre
sur convocation Comité exécutif. Lahovary plaide le thème
du sacrifice que me grandirait et du Comité à trois qui em-
pêcherait le parti de se disloquer. Je refuse catégoriquement.
Il doit voir à 3 h. 1/2 Filipescu.
17 avril. Depuis deux jours on s'agite; hier deux faits
caractéristiques. J'avais vu Vladescu: pour lui, ce col faiegit
agir Cantaeuzène e'était la rivalité «in futurum» de G. Stir-
www.dacoromanica.ro
452 NOTE POLITICE 1915

valitatea «in futurum» a lui G. Stirbey la directia parti-


dului §i grija, in formatia actual, de a nu avea un loc
in guvernul national! Cantacuzino vine la 3, in de-
fensivg §i plin de reticente. Imi spune in suEstanta c2.4
Filipeseu dorea un comitet consultativ. Ii expun-incon-
venientele §i. propun sa vorbim intre 5, 6 de cestiunile
In curs; trebue sg-mi dea rgspunsul sau la Club salt prin
telefon. Dupg plecarea lui, iimi telefoneazg Lahovary
sa merg la ora 6 la dânsul acasa, ca sg intalneset pe Fili-
pescu ! Gasesc pe Gradi*teanu §i pe Filipescu. Acesta
din urma vorbe§te ea sa vorbeasca; simti di nu se da
pel fata Am format un triumvirat cu. Take §i Bratianu;
am oprit cgderea lui Brgtianu in Septembrie ; tramvaele;
am oprit agentii sa lucreze pentru actiunea nationala;, el
este acela care mi-a dat internele in 1911, etc Imi a-
nuntg pompos di Regele primeee riisboiul; cii Italia a
semnat cu Tripla intelegere; ca' noi am semnat cu Ita-
lia; ca inteun consiliu de rgzboi Regele a declarat ca se
va bate pe doug fronturi. Ii rgspund imediat : i «A-
tunci de ce te agiti atata, daca totul merge a.$a de bine?».
Era sg ne despartim, la ora 8, .$i conveneam pro forma
bey ii la direction da parti et la crainte, dans la formation
actuelle, de ne p9s avoir une place dans le gouvernement
national!
Cantacuzène s'amène A 3 h. cauteleux et plein de réticences.
Il me dit en substance que Filipescu désirait un Comité con-
sultatif. Je lui expose les inconvénients et propose de causer
plutôt b. 5 it 6 des questions en train ; ill doit me rendre ré-
ponse soit au Club soit par telephone. Après son depart, La-
hovary me telephone que Faille it 6 h. me rencontrer avec Fi-
lipeseu chez lui. Je trouve Gradisteanu et Filipescu. Ce
dernier cause pour parler, on sent qu'il ne se livre pas : J'ai
forme un triumvirat avee Talcr, et 13ratianu ; j'ai emp'éché
la chute de Bratianu en septembre; les tramways; j'ai em-
pêché les agents d'agir pour l'action nationale; c'est lui qm
m'a donne l'Intérieur en 1911, etc. Il m'annonce, pompeuse.
ment, que le Roi aeeepte la guerre; que l'Italie a signé avec
la Triple Entente; que nous avons signé avec Mahe; que
daus un conseil de guerre, le Roi a declare qu'il se battait
sur deux fronts. Je réplique de suite: oPourquoi vous a-
gitez-vous alors, si tout va pour le mieux7» On allait se
séparer A. 8 h. et on eonvenait pour la forme d'un s.-
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 453

pentru o a doua intillnire, &And se anuntg, : <Donmul


Crkiun cu convocArile»! Tablou !... Lahovary pri-
eepe numai decat indelicateta procedeului: Pe cfind
Filipescu mä fäcea sä-mi perd vremea, in spatele meu
se pregätea lovitura ! Acesti domni au convocat un consi-
liu consultativ (ceeace n'au dreptul sà Lea) pentru
mAine dimineatä la M. Cantacuzino. An.unt csä voi
convoca pentru Luni Comitetul executiv.
18 Aprilie. Czernin vine sä-mi comunice cal dupä
ce au trecut acum 15 zile, o perioadä criticä, negocierile
cu Italia sunt in bunä cale. Se doreste, in schimbul sacri-
ficiilor prezente, o aliantä pe viitor i mai fermä ca in
trecut
Micä murditrie : M. Canta,cuzino alege pe ascuns
pe Tonoescu ca delegat al Prahovei, pentru a avea douà
voturi mai mult.
20 Aprilie. LungA sedintä a Comitetului executiv,
de la 10 la 1 si dela 31/2 la 8%. Discursul lui Filipescu :
veninos, räu, lung studiat ; acela al lui Cantacuzino
pompos i neajungâ,nd mAcar sä fie miscätor. Tree sub
täcere pe domnul Emanoil Antonescu, pe Ionas Grädis-
teanu si pe Delavrancea, färä nici un miez. Din
partea noasträ Maiorescu, Arion, Lahovary, Prin cereri

cond rendez-vous, quand on annonce «D. Craclun Cu con-


vocatiile!» Tableau. Lahovary comprend de suite l'indélica-
fosse du procédé: pendant que Filipescu amusait le tapis,
dans mon dos on montait le coup. Ces Messieurs ant convo-
qué un Conseil consultatif (ils n'en ont pas le droit), --
pour demain matin chez Michel Cantaeuzène. J'annonce que
je vais convoquer pour lundi Comité oxécutif.
18 avril. Czernin vient me communiquer qu'aprés
avoir traversé il y a 15 jours une période critique, les négc-
ciations avec Italie sont en bonne voie. On vent, en échange
des sacrifices présents, avoir une alliance dans l'avenir, en-
core plus ferme que par le passé.
20 avril. Longue séeance du Comité exécutif de 10 h. A.
1 h. et de 34 a 8X. Discours de Filipescu, fieleux, méchant,
lo-nguemeut étudié; celui de Cantacuzéne poncif et n'arri-
vant pas être même mordant; je passe sous silence le sienr
Em. Antonescu, le trogladyte Ionash et le Delavrancea bien
vide it cette heure. De notre bord, Maiorescu, Arlon, Labo-

www.dacoromanica.ro
454 NOTE POLITICE 1915

de prioritate se ajunge a se vota întâi motiunea de in-


credere, 32 voturi contra 26. Am acceptat Thiä dis-
cutie delegatiile date pe ascuns Prahovei, Ialomitei,
Benila (Faranga a fast demis) si mai ales a numitului
Tudor dela Botosani. C. Hiott, retras de doi ani, si-a re-
filcut aparitia: cinci voturi pe care le fac cadou. Pariano
votat, Cu toate c'n este dezavuat de unanimitatea comi-
tetului din Constanta. Bine inteles c`a cei mai excitatt
recalcitranti din toti sunt : Delavrancea, Iona i Ar-
getoianu.
21 Aprilie. Bussche i Czernin vor 5. mil
vadà. Armin convorbirea. Cam prea mult zel. Bussche
de altfel mi-a trimis eri, in plin comitet, telegrama lui.
anuntiindu-mi ruptura frontului rus la Tarnopol_ Apro-
pos plin de farmec inteun comitet unde Filipescu zicea
cA un vot de incredere ar fi «victoria Germanilor».
G. Stirbey imi anuntà din partea Regelui
Italia a fkAduit Triplei Intelegeri cá va intra in no-
:titme la sfârsitul lunei Mai s. n. Regele ar4 vestea direct
(lela Victor-Emmanuel. BrAtianu nu si-a dat incn consùn-
tAmAntul actiunei nonstre; negociazA pentru garantia

vary. Par des demandes de priorité on arrive forcément


is voter en premier lieu la motion de eonfiance, 32 voix
contre 26. J'ai accepté sans discussion les délégations furti-
vement donnés à Prahova, Calarashi, Braila et surtout
Botoshani. C. Hiott, retire depuis deux ans, a fait aussi
son apparition : 5 voix dont j'ai fait cadeau. Pariano a voté,
quoique desavoué par l'unanimité du Comité de Constantza.
Bien eutendu, les plus exeités et récalcitrans en tout: Dela
vrancea, Ionash et Argetoianu.
21 avril. Bussche et Czernin veulent me voir. Je diffère
la conversation. Un peu trop de zèle. Bussche d'ailleurs m'a
envoyé hier, en plein Comité, son télégramme annonçant la
rupture du front russe a Tarnov. Apropos eharmant, dans
un Comité oè Filipescu disait qu'un vote de confiance serait
<da victoirb <le l'Allemagnep.
G. Stirbey vient me voir. Il m'annonce de la part du Rol
que l'Italie a promis A. la Triple Entente d'entrer en action
fin Mai n. s. Le Roi le tient directement de Victor-Emma-
nuel. Bratiano n'a pas encore donné son consentement à no-
tre action; il négoeie pour la garantie de nos futures fron-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 455

granitelor noastre viitoare. Regele e trist ; Stirbey suge-


reazA scriu o scrisoare de imbärbAtare. Se vorbeste
de «momente tragice». Regele má vesteste pentru a ve-
dea ce atitudine am de luat. Aceasta inseamnA pentru
noi fázboiul peste o lung!
F5gAduisem sä" merg asfäzi dimineath la Bussche;
mà duc la el la 334. MA intreabh s'ä'i dau amAnunte de
cele petrecute eri. Imi arafá telegrame asupra succese-
lor spre Libau-Riga. La randul meu Il intreb cum merg
lucrurile cu Italia; dupà o scrisoare veche de 5 zile,
erede cà Cu toate marile pretentii italiene, dificultAtile
sunt invinse. A intrebat eri pe BrAtianu, «care nu stie
nimic nou», dar care i-a reinoit apreciatiunea cà infra-
rea Italienilor ar impinge mult pe Romani, ceeace nu
va s'a" zics6 cà ar fi suficient ca sA intre Romania in rgs-
boi. El ar fi fäspuns ch. Romania face rciu si-0 lege
soarta de aceia a Italiei. Bussche mä" intreabA ce gin-
desc eu : Ii spun c'ä nimenea nu poate fi destul de tare
pentru a rezista, dae'ä se hofäreste Italia. Bussche :
Mai ar fi oare vreme de a inlAtura intrarea, oferind de
exemplu Bucovina Eu : Nu stiu dar in adevAr nu
ered cá tara ar mai primi. Trebue ssa". ducä, Regelui,

tières. Le Roi est triste; Stirbey suggère que j'écrive une let-
tre de réconfort. Pas avec insistance, néanmoins. On paile de
«moments tragiques». Le Roi m'en donne avis pour mon at-
titude è prendre. C'est la guerre pour nous, dans un mois!
J'avais promis de passer chez Bussche ce matin. J'y
vais A Pi. Il me demande quelques Mails sur hier. Il me mon-
tre des télégrammes sur leurs succès du côté de LibaurRiga.
A mon tour, je lui demande comment vont les choses avec
Italie; selon une lettre, vieille de 5 jours, il croit que, malgré
grandes prétentions italiennes, difficultés sont surmontées.
Il a interrogé hier Bratiano «qui ne sait rien de nouveau».
mais qui lui a renouvelé appréciation que marche des Ita-
liens peserait beaucoup sur Roumanie, mais que cela ne veut
pas dire que par là méme, Roumanie ferait guerre. Lui, au-
rait répliqué que Roumaine avait tort de lier son sort al celui
de l'Italie. Bussehe me demande ce que je pense: je lui dis
que nul ne serait assez fort pour résister si l'Italie se décide
Bussche: Y aurait-il moyen de conjurer encore, en of-
frant pour exemple la BucovineTMoi: Je n'en sais rien, mais

www.dacoromanica.ro
45û NOTE POLITICE 1915

mfiine, o scrisoare; va vorbi cu Majestatea Sa. Nu-i cer


sg-mi repete ceeace-i va spune Regele... Bussche crede
cg, va fi trimis Goluchowsky la Roma, Austriacii jude-
cand cg Macchio nu -mai este destul de maleabil spre a
negocia.
La esire mg intfilnesc cu Miticg Moruzi. Tine sg
mg petreacg acasg. Mg intreabg dacg este adevgrat
Italia a semnat, cáci i-s'a dat rgzboiul ca sigur ; Corpul
al 4-lea se reintoarce la 26. Ii rgspund cg bine se face
lufindu-se mgsuri, fiindcg cred cg Italia las'ai sg moarà
negocierile cu Austria.
Am cenit lui Greceanu si lui Brâncovanu s6,
sileasca,' sg, obtie dela revoltatii partidului sg acorde
o luna- de liniste.
51tirbey mg chianag la telefon la ora 8 seara. Mi
se recomandg cel mai mare secret, mai ales in ceeace
priveste pe Bussche; el crede cà existg un acord semnat.
fac atent cg Br'fincovanu stie tot sau aproape t,ot, a-
semenea si M. Cantacuzino, presupun de la isvorul Bien-
dei; cg si I. Lahovary mi-a vorbit in detaliu : isvor
Giers. Mi se rgspunde cg totul este ca ceu» sg nu con-
firm nimic.
réellement le pays n'accepterait pas. Il dolt porter au Roi
une lettre demain il causera avec Sa Majesté. Je ne lui
demande pas de me dire ce que le Roi lui dira., (v. plus bas).
En sortant, nez à nez aye° Mitica Moruzi. Je vais A
lui. En voiture, il tient A me reconduire, il me demande
si c'est vrai que l'Italie a signé, car on lui donne la guerre
comme certaine; du IV-e corps on rapplique le 26.Je lui dis
qu'on a raison de prendre des mesures, car je erois que l'Ita-
lie laisse mourir les négociations avec Autriche.
Demande à Grecianu et A Brancovan d'agir pour que
les insurgés du parti accordent un mois de tranquillité,
(t) Oublié de noter que Bussche croit qu'on va envoye.
Golucbowski A Rome, les Autrichiens ne jugeant plus Mac-
chio assez souple pour négociations.
Stirbey m'appelle téléphone, Club 8 h. «0n> me re-
commande le plus strict secret, surtout vis-à-vis de Bussche;
il croit qu'il y a un accroc. Je lui fais observer que Bran-
covan sait tout ou à peu près, de même que Michel Canta-
cuzène. Je pense source Blondel. Que Jean Lahovary aussi
m'a parlé en détail : source Giers. On me répond que le tout
est que mol je ne confirme rien.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 457

Czernin imi spune eg operatia din Galitia pare


a fi o mare victorie, a cgrei insemngtate nu se poate
inch* evalua. Imi reinoeste siguranta lui ea se aranjeaztt
lucrurile cu Italia. Ni, exprim nici un dubiu. Nevasta
lui va veni peste cateva zile, sil se instaleze la Sinaia...
Ii spui cg voi fi multumit sg-i prezint omagiile mele.
Imi cere referinte asupra lui Kogglniceanu ; Il povgtuesc
s'a" nu aibg raporturi cu el. Czernin se mill eg tocmai a-
cest damn, pe care nu-1 cunoaste, merge vorbind in
dreapta i in stânga i intrg mereu la Afacerile streine
din Viena. Imi reamintesc de o conversatie de acum
vre-o sgptimâng in care K. mi-a repetat cuvinte de ame-
nintare pronuntate de Tchirsky, ambasadorul german de
la Viena. La aceasta Czernin imi rgspunde cg se prea
poate ca Tchirsky sg le fi spus, fiindcg asa e el : Nu
stie nimic si o la de sus. Va pove,sti aceasta lui Bussche,
färg sil arate dela cine o stie.
G. Stirbey imi spune cg Brgtianu este foarte
ingrijat. Se teme oare de un ultimatum german (Mg
gändesc la conversatia notatäi mai sus). Sau succesul ne-
asteptat al Germanilor Ii stricg combinatiile I Aceastä,

22 avril. Czernin me dit que ropération en Galicie


semble éstre une grande victoire, dont on ne peut encore éva-
luer toutes les conséquences. 11 me renouvelle sa persuasion
qu'on s'arrange avec l'Italie. Je n'exprime aucun doute. Sa
femme va venir dams quelques jours s'installer à Sinaia,.. Je
lui dis que je serais heureux de lui présenter mes homma-
ges. Il me demande des renseignements sur Kogalniceanu ;
je l'engage à ne pas avoir de rapports axe° lui. Czernin
s'étonne que justement ce Monsieur, qu'il ne connait pas, aille
causer de droite à gauche et mitre constamment aux Affaires
Etrangères à Wien. J'ai souvenir d'une conversation remon-
tant à une semaine, dans laquelle «Coco» m'a rapporté des
propos menacants de Tchirsky, l'ambassadeur allemand de
Wien. La-dessus Czernin me dit confidentiellement que
Tchirsky pent bien les avoir tenus, car il est comme aa: ne
salt rien et la prend de haut. Il compte le dire, sans indiquer
de source, it Bussche.
G. Stirbey: Bratiano est très inquiet. «Craint-il un ul-
timatum de l'Allemagne I (Je pense à la conversation not6e
ci-dessus.) Ou bien le succès inopiné des Allemands gaste-t-il
30

www.dacoromanica.ro
458 NOTE POLITICE 1915

informatie da o insemnatate specialä convorbirei tele-


fonice de aseara.
23 .Aprilie. La curse, un individ, Ion Chirilg,
zichndu-si avocat la Cluj, mg interpeleaza mojiceste asu-
pra chestiunei Ardealului. Se pare cá, banda Sturdza-
Cazimir ar fi strigat c'ar fi trebuit sa fiu batut. Ae,est
Chirila, îmi spune inspectorul Pop, a fost in serviciul
Sigurantei, primit dupä insistentele lui Goga; revocat
pe ziva de 10 Februarie pentru betie obisnuitä i sean-
daluri prin carciumi; dupg votul legei strginilor a op-
tat ; iar dupa 13 zile a vrut sa-si retragá optiunea si a
obtinut un bilet de libera petrecere ca strain, pentru a
se sustrage unui eventual serviciu militar ! Dupg ten-
tativa., s'a dus repede la bergria Cäpitanu, impreunä cu
Sturdza, pentrul a cauta pe Dr. Giani ca s'A aiba o intre-
vedere cu el si Nicu Popovici. (VaZut de Kiriacescu).
24 Aprilie, Quatorul Filipescu-G-radisteanu-Dela-
vrancea si M. Cantacuzino convoacä alegátori i mem-
brii clubului, pentru Duminicg la club, vrea sa puna
milna pe club 1 Iata, la ce se gandesc marii nostri pa-
trioti in asemenea momente !... Filipescu publica o

les combinaisons de Bratiano ?o. Cette information donne


un relief spécial au coup de téléphonc d'hier son..
23 avril. Aux courses, un individu Ion Chirila, se di-
sant avoeat de Cluj, m'interpelle grossièrement sur la ques-
tion de l'Ardeal. 11 parait que la bande Sturdza-Cazimir a
n'Ame crié qu'il aurait fallu me frapper. Ce Chirila, me dit
l'inspecteur Popp, a été au service de la Surélé, il y a été
admis sur les instances de Goga; i/ a Até révoqué le 10 fé-
vrier pour ivrognerie habituelle et seandale dans les débits
de vin; après le vote loi étrangers, a opté, puis 15 jours après
a voulu retirer son option et obtenu billet de séjour comme
étranger, pour se soustraire éventuel service militaire.
Après la tentative, il a vite été aveo Sturdza chercher Dr.
Gianni pour conférer avec lui et Nieu Popoviei (vus par
Kiriaceseu).
24 avril. Le quatuor Filipescu-Delavraneea-Gradis-
teanu et Michel Cantacuzène eonvoquent les électeurs et
membres du Club pour Dimanehe. Il faut prendre possession
du Club ! Voilit à quoi pensent nos grand patriotes à eette
heure !.... Filipescu publie aussi une lettre pour annoncer an

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 459

.scrisoare ca sà anunte tarei CA Italia a iscalit intelegerea


cu Tripla intelegere. Italienii cari voiau &A tie secrete
convorbirile lor, trebue sa se bucure ! Am stiut prin
Grigore Cantacuzino cá Blondel este acela care a dat
.aceasta asigurare, dupa, o telegrama deba Petersbug.
25 Aprilie. Djavid-Bey, reintors dela Berlin,
este impresionat de organizarea si puterea econo-
mica germang, si de imensul avant al populatiunei. In
privinta Italiei, Berlinul e pesimist, dar Viena optimi-
sta'; Germanii insa convinsi ca pot bate i pe Italieni.
Djavid Thai vorbea de intrarea bulgaro-greaca, care evi-
dent va face mai mult räu Turciei decat Germaniei. Tir-
pitz i-a spus, avand inaintea lui hartile noi ale Constan-
tinopolului, cä tiintificeste era o imposibilitate sa fie
luat prin mare. Pentru o armata de uscat e posibil, dar
trebuesc Puteri foarte mari.
Bussche má vesteste ca. Take Ionescu raspan-
.deSte zvonul ca a cauta prin declaratii i prin intervie-
wuri schimb orienta,rea. (Presupun c,a, e vorba de
.jurnalul «Le Temps» care nu mi-a publicat declaratia).
Reamintesc lui Bussche anuntasem interviewul. De

pays que l'Italie a conclu son arrangement avec la Triple


Entente. Les Italiens, qui tenaient au secret de leurs pour-
parlors, doivent le trouver .compromettant. J'ai su par Grèg.
.Cantacuzène que c'est Blondel, sur un télégramme de Péters-
bourg, qui a donné cette assurance.
25 avril. Djavid-Bey retour de Berlin. Impressionne
par organisation et force éc,onomique allema.nde et 'Im-
mense élan de la population. Sur Italie, pessimistes it Berlin,
-optimistes à Wien, mais Allemands convaincus qu'ils peuvent
battre les Italiens aussi. Djavid me parlait seulement du
déclanchement Bulgarie-Grèce, qui évidemment nuira à la
Turquie plus qu'it l'Allemagne. Tirpitz lui a dit, ayant
devant lui les nouvelles cartes de Constantinople, que scientt-
fiquement impossible de premlre par mer. Pour armée de
terre, c'est faisable, mais avec grandes forces.
Bussche me prévient que Take Ionescu répand propos
que je cherche, par déclarations-interview, changer mon
.orientation. (Je suppose qu'il s'agit du «Temps» qui n'a pal.
publié mes declarations). Je rappelle à Bussche que je lui
.ai annoncé l'interview. De même je lui dis que des articles

www.dacoromanica.ro
460 NOTE POLITICE 1915

asemenea cá schimbarea tonului articolelor din «La Po-


litique» are de scop, dacA e posibil, sä readueä linistea
In partid. A vaz-ut pe Rege, l'a ggsit mai ferm si mai
liber in opiniile lui. S'a vorbit de greutAti ; Regele
Sunt facute ea sá fie invinse ! Crede si El, ea situatia
cu Italia este turbure.
26 Aprilie. Intrunirea Filipescu-Cantacuzino la
clubul conservator, cu o motiune care nu conchide la
nimic pe fatk si in care proclamatia lui Filipescu ea sef
de cAtre Delavraneea, dupg impresia generalà, a fost un
fiasco. La curse, grupul Filipescu nu avea de loe ae-
rul victorios. Regina a venit la curse si s'a preumblat,
insotita" de mine. prin tot pesagiul. Aceasta s'a consi-
derat ea o manifestatie, a raportat Kiriackscu. La urea-
rea inapoi in tribunk Pilipescu grup Cu Desliu, Many,
Hiott, nu mai mi-aduc aminte al eincilea. i-au tinut
calea; Regina a salutat, a dat mana lui Filipeseu, si a
trecut inainte.
27 Aprilie. Dr. Dinu Briitianu comunical oh' M.
Pherekyde i-a spus eg este in toate de acord eu Bea"-
tianu in momentul de fat6...; cá Bratianu aeum vede alt-
minterea de cum vedea acum 6 luni ; csá este evident
cá dacA Italia intrg in actiune, Romania va fámane
astepte i sà-si aleagei momentul.
Luneä viziti a lui Maiorescu, care imi aratà incA
adatà satisfactia lui pentru tinuta mea, foarte de
sus la Comitet si dispretul lui pentru vulgaritatea
différents du ton de la «Politique» paraitront dans le jour-
nal pour ramener le calme dans le parti, si possible. Il a vn
le Roi. TI l'a trouvé plus ferme et plus libre dans ses opi-
nions. On a parlé des difficultés. Le Roi: <Elles sont la, pour
étre surmontées» ! 11 erait aussi que la situation avee
Italie est trouble.
27 avril. Dinu Bratiano rapporte queMichel Phere
kyde lui a dit étre en tout d'aceord avee Bratiano en ce mo-
ment ; que Bratiano voit autrement qu'il y à six mois
qu'évidemment si Italie entre en action, la Roumauie restera
libre d'attendre et de ehoisir son moment.
Longue visite de Maiorescu, qui me montre encore aa
satisfaction pour ma tenue, de très haut, au Comité et
son mépris pour la vulgarité et la petitepse de Cantaeuzène.

www.dacoromanica.ro
NOTE POL1TICE 1915 461

§i micimea lui M. Cantacuzino. E convins eh Italia va


mai reflecta si c6 nu trebue sä ne luäm dupa ea.
29 Aprilie. Mitilineu a auzit la Banca Româneas-
pe Vintilá Brätianu spunând cä fratele säu este foarte
stänjenit in tratativele cu Rusia prin concesiunile ce Fili-
pescu i Take Ionescu fae mereu Rusiei.
.Seara Jean Lahovary imi comunic5, propu-
nerile ce i-a fäcut Emanoil Antonescu (nu a zis : din
partea lui Filipescu, dar asa a inteles), de a fuziona cu
Take Ionescu sub directia lui Lahovary ! Am simtit ca
aeeasta Mouse impresie asupra lui Lahovary. El voise la
un moment dat s ceará, o intrevedere lui Take Ionescu
pentru a-i d.emonstra cá asa continuand lucrurile, Brä-
tianu nu/ are nevoie de guvern national.. Referitor la
guvern national, 1-am intrebat daeä ar fi de luat Fili-
pescu «en tiers», evident pe lanká Lahovary si mine.
Mi-a räspuns : Ou nici un pret, ar fi un perieol, ar face
ce-a fAcut lui .Maiorescu in momentele cele mai entice.
30 Aprilie. Filipescu, prin convoeäri fácute, la 12
pentru ora 5, constitue peste capul lui Lahovary, prese-
dinte al clubuhli, un comitet executiv de Ilfov, pentru a
(la o delegatie lui Many.
Bussche imi trimite un extract semnifioativ din
la «Stampa», referitor la actiunea lui Giolitti si imi co-
-munia, cii Czernin are vesti mai bune de negocierile cu
Italia.
1 Mai. Loviturà de teatru. Demisia eabinetului
Salandra. Prietenii lui Filipescu, consternati, au dis-

11 croft ferme que l'Italie réflechira encore et que nous ne


devons en rien emboiter son pas.
29 avril. «A aucun prix ; ce serait un danger ; il ferait
ce qu'il a fait it Maiorescu dans les moments plus critiques.,.
30 avril. Filipesco, par conrvocations de midi pour 5 h.,
constitue par-dessus J: Lahovary, président de Club, un co-
mité exécutif d'Ilfov, pour donner une délégation it Many!
Bussche m'envoit un extrait significatif de la «Stam-
pa», concernant Faction de Giolitti et me communique que
Czernin a de meilleurs nouvelles des négociations avec Italie.
1 mai. Coup de thatre. Dismission du Cabinet Salan-
dra. Les amis de Filipescu consternés et éclipsés. D'ailleurs

www.dacoromanica.ro
462 NOTE POLITICE 1915

phrut. De altmintrelea si «Epoca» si «Dimineata» au


articole zican' d ch din partea Rusiei nu avem toate ga-
rantiile, nici tot ce se astepta.
Stirile din Galitia sunt fiilgeratoare. Rusii au
dat inapoi eu 150 klm. si tot frontul se elating. Armata
lui Rateo Dimitrieff, dislocatä.
Se intelege ch acum Italienii stau pe ghnduri,. A-
ceasta este pärerea pe care o exprim lui Vredenburch.
Nu conchid inch la o intelegere cu Austria, dar numai
la nevoia de timp pentru a astepta.
2 Mai. Marinkovici se pliinge de procedeele putin
amicale ale Romaniei Care Serbia. Vrea Banatul. Ru-
sia nu poate sacrifica complect Serbia : Putnik este
din Ba.nat ; Versecz este teritoriu sarbesc. Timisoara in
1848 a fost recunoscuth prin rescript imperial, ducat
shrb. BrAtianu a declarat lui Poklevsky eh mai bine
isi dá demisia, decilt sh eed,eze pe chastia Banatului.
Marinkovici mh, intreabh fhtis dacä, eu sunt sau nu
prieten al Serbiei. (0 fi crezut oare la lovitura demi-
siei I).
Seara, pe balconul clubului, duph un pränz bun

et nEpoca» du matin et la aDimineata» ont des articles di-


sant que du c6té de la Russie on n'a pas toutes les garanties,
ni tout ce qu'on attendait.
Les nouvelles de Galicie sont foudroyantes. Les Russes
ont reculé de 150 kil, et tout leur front est ébranlé. L'arméo
de Ratko Dimitrieff disloquée.
On compreml que les Italiens se donnent le temps de ré-
fléchir. C'est l'impression que j'exprime, le soir, il Vreden-
burch. Je ne conclus pas encore A l'arrangement avec Au-
triche, mais simple espace pour attendre.
2 mai. Marinkovitch se plaint des procédés peu ami-
caux de la Roumanie pour la Serbie. Elle veut le Banat. La
Russie ne peut pas sacrifier en tout la Serbie. Putnik est du
Banat; Versecz est du terroir serbe; Temesvar en 1848 re-
connu par rescrit impérial duché serbe. Bratianu a déolaré
Poklevsky qu'il préférait donner sa démission que de céder
sur question Banat. Marinkovitch me demande alors carré-
ment si moi je suis ou non l'ami de la Serbie. '(A-t-il réelle.
ment cru au coup de la démissiion1).
-- Le soir, sur balcon Club, après bon diner arrosé 'chant-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 463

stropit cu sampanie, Barclay, Poklevsky si Blondel dis-


cutá cu, glas atAt de ridicat Inca dela masa mea de
bridge am auzit crâmpee. Barclay, cul obstinatia omu-
lui cam ametit, repeta mereu «Brätianu nu e prost...
nu va spune asta» ! Poklevsky gäsea pretentiile ro-
mânesti exagerate : «Asta este tiranie, nu mai este co-
laborare. Ei cAstigá, teritorii imense, fiindeä, noi ne-am
omorat oamenii ; ne vom lipsi de ei» !
3 Mai. T. Mihaly, inspgimântat de ceeace se pe-
trece cu porumbul. Au fast 30 vagoane pentru Transil-
vania care are nevoie de 3 mii ! Politica s'albatic5, pro-
clamatA de Filipescu : dacä se flämânzeste Ardealul,
el se va revolta in contra Ungurilor i atunci se va pu-
tea interveni ! Dar cu cine sh faci accastA revoltà : cu
femei i cu infirmi ! Ciurcu dela Viena i-a spus
trimis de cältre primarul Weisskirchen, a obtinut 2 mii
de vagoane de fainA, dar cá a fost silit sá dea 2 railioane
D-rului Costinescu si fratelui lui Radovici. Un ',Aran,
Munteanu din Poiana Sibiului, la Bucuresti de multä
vreme a rugat pe Mihaly sä-i ajute sä, iasà din Romh-
nia cu porumbul lui i jurá eá nici odati nu va mai
pune piciorul aci, eaci prea mult l'au furat din toate

pagne, Barklay, Poklevsky et Blondel discutaient si fort que


de notre bridge entendu des fragments. Barclay, avec robsti-
nation du buveur qui a son compte, répétait sans fin :
(Bratiano n'est pas We: il ne dira pas ça?» Poklevsy trou-
vait les prétentions roumaines exagérées: «Oa c'est de la
tyrannie ; ce n'est plus de la collaboration ; ils gagnent des
territoires immensos ; parce qu'll nous plu it nous de tuer
notre monde; on se passera d'eux!»
3 mai. Th. Mihaly épouvanté de ce qui se passe avec
le mals. Il y a eu 30 wagon.s pour la Transylvanie, qui en a
besoin de 3000! La politique féroce proclamée par Filipescu,
que si on affame rArdeal, il se révoltera contra les Hongrois
et l'on pourra intervenir ! Mais avec qui faire révolte avec
les femmes et les infirmes! Ciurcu de Wien lui a dit qu'en-
voyé par le maire Weisskyrchen, il a obtenu 2000 wagons ta-
rifle, mais a donné 2 millions Docteur Costinescu et frère de
Radovici. Un paysan, Munteanu, de Poiana Sibiului, est it
Bucarest depuis temps infini. Il a supplié Mihaly de l'aider
sortir de Roumanie avec son male et juré ne jamais y re-

www.dacoromanica.ro
464 NOTE POLITICE 1915

pàrile! Má roag6 A, spun Regelui eh' Romania a pier-


dut mai mult de jumAtate din creditul ei in ochii Arde-
lenilor. Se pune in fafa" tinuta Ungurilor, cari dau va-
goane si se indatoreazA a nu rechizitiona ceeace va verii
pentru Romani si a nu aplica preturi maximale !
Regele vine la curse, vorbeste foart,e mult
mine. A vAzut pe Filipescu, pe care l'a ggsit foarte
Eu Furiile lui sunt totdeauna simulate...
Regele i-a reprosat ceeace se petrece in partid ; un par-
tid asa de divizat nu mai poate inspira incredere Co-
roanei. In acest moment mai ales este mai mult decAt
regretabil. F6,fa" partide tari n'avem salele destul de so-
lide pentru ea sä facem fatà situatiei. De douä, ori a f6,-
cut aceleas observatii. Filipescu a recunoscut cá in-
frangerea Rusilor in Galitia e cea mai mare din eke au
suferit. Regele crede eh' Italia va fi bAtutg. (Se stia
din ajun cá Salandra este mentinut la guvern): isi pane
mAna in foc. Nu trebue sà," ne graim, dar s'a" astep-
tám criza ; ea nu poate trece fárá foloase pentru Romà-
nia. Eu : Mai ales cA, la timp ne putem tot aat

mettre les pieds, taut on ra volé de toutes parts! II me prie


de dire au Roi que la Roumanie a, perdu plus de 50% de son
crédit aux yeux des Transylvains. On oppose tenue des Hon-
grois qui domaent des wagons, s'engageant à ne pas réqui-
sitionner ce qui viendrait pour Roumains et à ne pas appli-
(pier prix maxima.
Le Roi vient aux courses. Je cause longuement. II a
recu Filipescu, qu'il a trouvé très calme. Moi: Ses colères
sont toujours feintes...
Le R,oi lui a fait des reproches sur ce qui se passait
clans le parti: un parti aussi divisé ne peut plus inspirer con-
fiance Couronne. En ce moment surtout, c'est plus que re-
grettable. Sans partis forts, pas reins assez solides pour
faire face situation. A deux fois II a fait les mêmes obser-
vations. Filipeseu a reconnu que la défaite des Russes en
Galicie est la plus forte qu'ils aient subie. Le Roi croit que
l'Italie sera battue (on sait dopuis la veille que Salandra est
maintenu au gouvernement). Il met sa main au feu. Nous
.ne devons pas nous presser, mais bien entendu crise ne peut
passer sans "un avantage pour la Roumanie. Moi: D'autant
plus, qu'it l'occasion on peut aussi bien se compenser à l'Est,

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 465

bine intelege si la rá.sárit, Transilvania fiind destinatá


sA ne revie. Regele : Este fatal. Intr'un viitor apro-
piat, Transilvania ne este destinatA.
Am reprodus frazele principale. Impresia mea este:
sperantá secretA cá, nu 70M intra in contra Puterilor
Centrale, dar olí o admite in principiu.
9 Mai. Lahovary si D. Greceanu vin la.ora 3.
-Dupg, timide incercAri sA mA aducá la directoratul in
-trei, L«hovary imi expune o nouä, propozitie pe care
.Greceanu este autorizat s'A o facA i interpeleazA pe
Greeeanu : «Nu-i asa 7 este din partea lui Filipescu 1»-
«Da». Ar fi vorba ca sA má, retrag i, pentru impà-
eiuire, s'ar accepta presedintia lui Maiorescu. In con-
tra sefiei lui Filipescu am o opunere pereintorie, cáci ea
nr semnifica o schimbare de politicA ; la sefia lui Maio-
rescu n'am nimio de obiectat, fiind triumful politicei
tnele proprii.
La ora 8% Greceanu imi raporteazá, ea' Maiorescu
îi rezervá räispunsul pánh Luni. Ceeace nu °preste
1,e Argetoianu sá anunte la Club, CA Maiorescu. a primit,
inel." pe baza unei intrAri imediate in campanie,
T'A eu sunt demisionar ! (Barbu Catargi).
Bussche imi vorbeste de negocierile ou Rusia si
imi spune cá. Brätianu i-a afirmat, uitändu-se drept in
ochii lui, «c5, nu negociazá. !» Sá fie lAsat sá, lucreze si
va ajunge s'A mentie neutralitatea.
Italia a pornit in rázboi. Nu a declarat rázboi Ger-
zmaniei. In general : nemultumiri i lipsA de simpatie
pentru Italia. S'a servit de noi, a pretina totdeauna
ne are cu ea ; ceeace ar fi supArat si pe Rege si pe Brä-
Canu. De geaba tipä, «La Roumanie» : oEviva :
n'are ecou.

la Transylvanie étant destinée it nous venir. Le Roi: C'est


fatal. Dans un avenir rapproché, la Transylvanie nous est
destinée.
Ai reproduit principales phrases. Mon impression est
espoir secret que nous ne marcherons pas contre puissance:3
.centrales, mais qu'il en accepte le principe.

www.dacoromanica.ro
466 NOTE POLITICE 1915

10 Mai. Domnul Pisani imi trimite martori pe


Nicu Filipescu i Kalimaki ; cel dinthi nu are aerul
bAnuiasdi cA, moralmente, nu poate servi in contra mea...
Incredintez afacerea mea lui M. Pherekyde si lui I. Mi-
tilineu.
La paradA nu era vorba deck, de retragerea.
mea (1). Regele, la curse, foarte, foarte afectuos, imi tine
multi vreme mAna, pe cand Ii povestesc cele intAm-
plate. Maioreseu, la 9 dimineata, vine s'A-mi spue
d. am Meat bine &A nu am refuzat net, pentru a me-
naja pe Lahovary la care simte veleitAti de mAriri. El'
ar fi rgspuns printr'un refuz categoric, dac'á nu ar fi
avut aceleasi scrupule. Va eAuta mane, &And îi va da
rAspunsul, s'A convingg pe Lahovary de rgul care face
deda.'ndu-se la astfel de manopere. (Primesc prin posti
o propunere dela Filipescu de a intruni Covgresul,
scrisoarea scrisg, de (JeAciun !).
11 Mai. Filipescu a trimis lui Greceanu, la,
la*, cam urmAtoarea telegrama: plecat i m'ai
l'Asat in incurcAturA. Proprietarul easacei a convins pe-
pgrintele literaturei cA trebue sá refuze». (Mitilineu-
Corbescu). Briinisteanu a v'Azut pe Maiorescu care
a refuzat, dar s'a intors cu. impresia cà Lahovary mä
pArAsea si se ghndea el la directia partidului.
La ora 6 vine Braneovanu si-mi povesteste .cá
a fost intrunire la Filipescu i cá toatA lumea a recu-
no,scut cA a fost o nebunie de a se gindi la Maio-
rescu (!!) si cá trebue oferitA directia lui Lahovary-
Lahovary, prevenit de M. Cantacuzino, primeste. El,
Brancovan, vine sä¡ fad, apel la mine. Din momentut
In care primisem pe Maiorescu, de ce nu primi pe
Lahovary ; i partidul, unit, ar putea exercita o. presiu-
ne asupra lui BrAtianu, care prea a rAmas fárii control.
Refuz categoric : Lahovary ar fi o judrie in
lui Filipescu si de altfel n'am nici o vin'A fatà de partid
pentru ca s'A capitulez. Prefer a infrunta o decapitare,
sau in eomitetul executiv, sau in Congres. O luptsá tar-
bAteascal, nu o strangulare de scapet prin culoaruri.
Dar atuncea, imi spunea Brancovan drept rAspuns, va

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 467

fi putintä pentru Filipescu sä ia partidul i ar fi... un


mare räu !
La 8% Brancovan imi spune ca a fost la Lahovary,
care nu numai cà primeste, dar are o poftä nebunä de
a fi *ef. Räspund : Cand Lahovary va voi vor-
beaseä direct, voi discuta cu el.
Bussehe la ora 10 seara. Oare este adevArat
eá guvernul a terminat asearä negocierile cu Rusia
Stire din izvor foarte bun. Eu : Nu stiu nimic si nu
cred nimic. El: Aceasta, mi-a asigurat-o i Mortun.
Dar dach Rusia ar primi, de-odatA, propu_nerile romanel
Mortun : Tot ar mai rämane Bulgaria, sau altceva! (Mi
se pare ascund jocul. Azi dimineata." «Dimineata»
zicea Ca. Tripla Intelegere nu va mai face nici o pro-
punere si cä va astepta ca Romania sà reia convorbirean
Eu : Dar Austria I Nici o propunere, &and se vede di
a fäcrut propuneri Italiei El: gred sigur cA da,
dar este un secret absolut.
Imi aratä o scrisoare dela Cartierul general;' unde
se considerä rezistenta ruseascA ea sfarsitä. Oamenii
incep sà lipseascä. Adao$ : Ar fi o nebunie sà vä de-
clarati in acest moment !
12 Mai. Maioreseu imi comunia convorbirea
sa cu Lahovary. Simtind cá Lahovary, care i-a expli-
cat foarte pe lung consideratiile lui politice, anun-
tand triumful Triplei Intelegeri dui:a intrarea Italiei,
Ii va pune candidatura, Maiorescu i-a declarat pe fatä
e hotärit sà combatä once schimbare in directia partidu-
lui. Lahovary i-a destäinuit chiar cà liberalii aveau in-
credere in el.
Intalnesc pe Breitianu la d-na Cantacuzino (Cru-
cea rosie) : «Ce noutäti "I».«Ce §titi prin gazete ; am
sä te vild maine, clacä nu sunt la WA. Am vAzut pe
cei doi (gazetele : Ta.ke i Filipescu)».
La esire, A. Constantineseu : «Dar ce vor iar
prietenii tài I» «SA mà dea peste cap pentru a putea
face presiune asupra gu.vernului, pe caxe Il acuzä cà nu
face Rusiei concesiunile necesare».El : «Ar fi de dato-
ria lor sà nu o spue, chiar dach s'ar ajunge la aligatia

www.dacoromanica.ro
468 NOTE POLITICE 1915

de a se da ceva. Pot ei sä fad, ce vor vrea, .pe Bratianu


dinteale lui nu-1 poate scoate nimeni».
13 Mai. lar vine .Czernin la informatii ; Ii re-
pet ca nu gtiu nimic. Si profit ca sa-i spun : «Dar
D-v. 7 Nu faceti nici o oferta României 7».E1 : «Pentru
neutralitate, nici una dacg România vrea sá intre,
socoteala, dupg cum o gtiti de multa vreme». (Basara-
bia). Eu : Nu e vorba de asta ! Ati intrat cu Italia
pe calea concesiunilor teritoriale, i pericolul era mai
rnic. El: Daca sel fac oferte gi Bratianu refuza
trateze, se stria,' tot, aga ca prefer sa nu sugerez
Eu : V'ati gandit cá dacg inträ, România in razboi,
gonstantinopol e pierdut Aceasta ar insemna
tatea Rusiei ; o armatg noua care se poate organiza
dincolo de Niemen. El: S'ar oferi in Bucovina, dar
nimic in Ungaria ; este imposibil. Eu : Ceilalti ne-ar
lgsa sa lugra tot, acolo !
La sfArgitul convorbirei, afländ cá trebue sà väd
pe Brgtianu, má roagg, dacä, simt ca Bratianu. ar ac-
cepta sa stea de vorba IlL vederea unei aetiuni comune,
ar putea... Eu : Ar trebui sa fie o propunere foar-
te insemnaa : altfel ce guvern ar indrazni SA se miste
3 ore. C,omitet consultativ la Lahovary. Lahovary
declarg ca nu mai poate sa mg sustie ; cá odatg Italia
intrata, actiunea României devine iminentd §i cá tre-
bue un partid unit pentru ca sá aiba autoritate in ac-
tiunea sa Dupg ce am primit propunerea unui Con-
gres, in care o mare proportie este pentru mine, mi
se scoate o propunere de a convoca din nou comitetul
executiv (M. Cantacuzino adaogg cá poate congresul ar
fi inutil 1); gi apoi o propunere de a coopta, pe Lucasie-
vici gi Dr. N. Tomescu. M'am pgcalit ca un copil con-
vocAnd comitetul pentru a discuta oportunitatea con-
gresului ; trebuia sa-1 convoc «de plano». Luni 18.
comitet ; Mari, congres.Lahovary m'a pgrasit cu to-
tul, gi Vlgdescu, dupg ce a votat cooptarile, imi propune
sä alegem pe Andreescu la C.-Lung, pentru a anula in
parte aceste cooptar! Câtà murdarie gi câta tradare!!...
14 Mai. Bussche confirma succesul la esl di,

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1915 469

Przeiniszl. Deschid chestiunea propunerilor : «Vor fi»,


Reamintesc eä, daca nu sunt foarte atreigcltoare, e mai
bine sä, nu se faca. Daca lucrul este serios, sa nu se
piarda din vedere ca se joaca o partida hotäritoare pen-
tru Austro-Ungaria. Simt ca el nu mai are incredere in
Bratianu.
Primul ministru n'a dat semn de viatä. Spun
lui G. Stirbey ca gasesc straniu sa nu mi se vorbeasca
nimic de situatie...
Seara svon dela legatia sArbeascA: Breitianu n'ar
vedea cu ochi rài venirea lui Lahovary (chiar el se
lauda lui Maiorescu ca BrAtianu avea incr. edere in el)
Marghiloman este foarte bine väzut de Curte si Regele,
care nu vrea razboiul, 1'1 tine in rezerva daca Bratianu
vrea sä.-i forteze mana. Având la conservatori pe La-
hovary, partizan subit al fázboiului, el este liber sa se
joace de-a demisia frà teamä. Aceasta este interesant
de retinut.
Conferinta cu cktiva prieteni politici asupra si-
tuatiei. Maiorescu : Paul Greceanu, care trece drept par-
tizan, al. lui Lahovary, a declarat eh impartaseste mo-
dul de a vedea al lui Lahovary in politica externa, dar,
pe de alta parte, cum skate ca ceeace se face nu este
lucru cinstit, ramâne fidel lui Marghiloman.
Mille a divortat de Acthmea Nationalä. El ataca
pe R,ege pe tema ca a benchetuit (aiurea vorbeste de
chef) cu Czernin i Bussche la Copäceni, in ajunul zilei
de 10 Mai. De fapt, s'a aflat cá acum vre-o 10 zile Re-
gina le-a aratat gradina Sa, mostenita dela Gh. Filipescu.
Pe de altà parte, guVernul nu proecteazá sá in-
terzica intrunirea sub cerul liber din Cismigiu, Dumi-
neca viitoare, pentru a manifesta in favoarea Italiei.
AceastA, intrunire a fost anuntata de gazete in acelas
timp cu primirea lui Take si lui Filipescu, Luni, la
Bratianu. Prin «La Politique» am intrebat daca erau
relatii «de cauza la efecto? Coeäneanu, inspector admi-
nistrativi om de casa al lui Bratianu, a spus in fata
lui Paul Teodoru ch. BrItianu trimisese pe acesti domni
la plimbare...(1!)

www.dacoromanica.ro
470 NOTE POLITICE 1915

15 Mai. Czernin a va.zut pe Bratianu. La pri-


mul euvant de actiune comunal in schimbul compensatii,
Bratianu a declinat net once conversatie. Dar ar fi in-
trebat: «ce oferiti in schimbul neutralitateit»... gonvor-
bire, pe care Czernin de astädatä, a refuzat sä o sustie.
Czernin este de parere cá Bratianu ar dorisà obtie con-
oesii fära sá riste nimic : «ca in 1913; dar nu se castiga
de doug ori in viata lotul cel mare». Czernin imi spu-
ne cá trebue sà se formuleze ce s'ar vrea ea pret al
colaborarei i ca se va raspunde imediat, da sau ba.
A läsat sh se inteleaga du$ multe reticente, ea in plus
de Bucovina, s'ar mai putea avea ceva. Imi cere s5
sondez pe Bratianu, ceeace refuz. Nu sunt macar sigur
cà voi vedea pe Bratianu.
Preparäm congresul. Mult devotament la Barbu
Catargi.
16 Dm nou imi vorbeste Bussche de pro-
Mai.
punerile posibile austriaco: BuCovina Romaniei, iar
Transilvania principat independent, depinzand de Viena,
ca inainte de 1687.11 fac atent cat de putin e aceasta, avand
In vedere perspectivele cu cari suntem ademeniti de
aiurea, si ce teribil lucru poate fi, mai ales pentru Con-
stantinopole,- daca inträm. Imi raspunde cá toate a-
cestea trebue sà fi fost ca.ntarite la Berlin. Ma intreaba
pentru prima data, ce gandesc de Bulgaria I Teama
Atrag inca °data atentia lui G. Stirbey, cat de
ciudata este tacerea lui Bratianu, care nu, ma, tine in cu-
rent cu nimica. Stirbey tace. Presupui cá e eel putin
de pärerea mea si cá impartaseste poate banuelile mele
despre mica intelegere Bratianu-Lahovary.
Asupra manifestatiei de maine, Teodorian ra-
porteaza. ca. Hurmuz tine din anturajul Muck ea, a-
tunci cand Take Ionescu i Filipescu s'au dus la Bra-
tianu, i-au cerut, in numele Actiunei, autorizarea de a
organiza aceasta, manifestatie i autorizarea le-a fost
data,. (Aveam dreptate cand ziceam in «La Politique»:
oRelatii dela cauze la efecte !) Teodorian stie cá a-
gentii liberali alearga in culoar6a de albastru pentru a
aduna contra-semnaturi dela aceia cari au votat pentru
mine motiunea de incredere.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 471

18 Mai. Comitet executiv. O ignominie : Au


adus si pe Pariano, demis de chiar comitetul lui, pe C.
Colibásanu, pe care nu l'a ales nimeni, si pe Pampiliu
VlAdescu, delegatul lui Emanoil Antonescu, singur.
las inselat si admit si pe Lucasievitz si pe Tomescu
chiar pe Mani, cei doi dinthi impusi de comitetul execu-
ultimul emanatia comitetului executiv de Ilfov. Ime-
diat, asupra alegerei atAt de clarà i legalá a lui Titu
CAnaniiu, incepe chestiunea politicà. Lahovary declará,
páräseste i Vradescu face la fel. In mijlocul
apostrofelor violente (generalul Argetoianu a
uitat buna cuviintà pánA in a zice lui Maiorescu c'ar fi
fácut mai bine sà." rámBe profesor decat sä fach' politick
asa Mc& chiar Luca Elefterescu cel dintâi l'a scuturat),
se pune chestiunea de incredere: Cer atunci sá fie votatä
sau de cátre comitetul care a tinut sedintä la 20 Aprilie,
asi fi avut 32 voturi contra 31 sau SA se validezie
toate alegerile, acesti domni voind sà pue la socotealá pe
e,ei trei adgogati in sedinta plenará dela 19 Aprilie, c,eea-
ce le-ar da 34 voturi contra 32. Ei nu accepta, ridic se-
dinta. SemnAm un proces-verbal in 32, plus Titu Cana-
náu, J. Goilav, Ghitescu i Zänoaga, legalitatea alegerei
cárora n'a fost contestatk Rámasi singuri, ei declará
vacantà presedintia i insárcineazá. pe I. Lahovary cu
directia provizorie.
19 Mai. Congresul. Ceeace a fost congresul...
a se citi notele stenograf ice ale lui Stahl. Filipescu, in-
grozit, ciind voind sà se impue, a fost huiduit cum nici-
°data'. nimeni n'a fost huiduit. Grigore Cantacuzino pre-
tinde cà a vrut sà má loveascá eu bastonul, dar el si
Gia,ni l'au retinut. Calimaky a primit dela Nicu Doi-
ciu un pumn magistra1.Fratele meu a adus propuneri
de pace. Dupá ce am conferit cu Maiorescu, am declarat
dacá se tine congresul si dacä, avem majoritatea, am
propun in urnfa un qpartajo cu Lahovary. Conferintá in
palm Maiorescu merge cam departe, voind sà incredin-
-teze comitetului regularea, ulterioarà a intelegerei. Ras-
pund : Voiam sh' deschid congresul i sà cedez preziden-

www.dacoromanica.ro
472 NOTE POLITICE 1915

tia lui Maiorescu vom persista la aceasti solutie. Ei


Dar atunci, si Olgnescu Il va propune pe Maiorescu.
Eu : Se va anunta ch" o motiune, cu 200 de iseglituri, este-
depusg...Ei : Nu se va ceti textul...Maiorescu : Voi
spune c'a" va fi cunoscut prin procesul-verbal. Eu : In
urmä voi anunta ca voi face propuneri pentru colabora-
rea cu Lahovary. Filipescu : Da, esta este o noutate
si nu ar trebui precizat nimic...Lahovary : Ba toemai e
nevoe de aceastä, precizie.Eu: De sigur, càci °data cu d-
Lahovary, inteleg din observatia lui Filipescu, cá ar tre-
bui consultati i ceilalti. Lahovary : Dac,6 nu mai a-
yeti incredere in mine... -- Filipescu nu mai rezistà
chiam& pe membrii lor din comitetul consultativ spre a
delibera. Am avut buna idee ia" spun cá comitetul exe-
cutiv nu putea sá famhe cum este.
Dura congre,s, nedumirire; unii multumiti, majori-
tatea iritatà de gestul meu. Arion, in special, supärat
ne admitând formula de impiirtirea sefiei. Ca si Asian,.
Meissner si Mehedinti.
La 31/2 scriu lui Lahovary, rugandu-1 sg-mi dea o in-
talnire, pentru a examina impreun5, chestiunile cari pot
aduce cel mai curând realizarea deelaratiilor acute la
congres. In loc de a fa'spunde, duce scrisoarea mea lui
Maiorescu, care mi-o restitue. La 81/2, Maiorescu vine
la mine. Lahovary i Filipescu au fost la el; su.nt nemul-
tumiti de declaratia fa'cuta" in congres si ar voi ea maine,
In comitet, sA se reguleze tot. Dar cum I a spus el, in
statute nu se vorbeste de doi efi. Ei au propus ca eu
s'a" demisionez mai intai apoi sà se aleag6.E1 : Un
fel de colaborare cum a fost guvernul meul Eu: De-
misiunea meal Asta nu se poate. El: Atunci ruptura,
Doamne... !Eu : Avem de vorbit de comitetul executiv,
de organizatiile din Capitalg, de politica externä. Forma
se va gäsi pe urna. El: Ii voi scri mâine, s'a", stea de
vorbá Cu D-ta.
31 Mai. Von dem Bussche, afland probabil dela
Lupu Kostache ch." fázusem pe Brgtianu, mà intreabg
ce stare de spirit ram easit, sora sa spunându-i fäzuse
Vorbim imediat de ofertele de fAcut, nu pentrii

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1915 473

actiune, dar pentru o stare intermediara: o neutralitate,


care ar rezerva o actiune eventuala, daca e posibila.El:
Ii este frica de un refuz *al lui Bratianu. Eu: Ce are
aface, daca, trebue sà intervie o solutie brutala zilele
acestea, inteun Bens sau celalt N'a spus Bra-
tianu lui Czernin, in treacat, caci in treacat se sopte,sc
lucrurile esentiale : «dar pentru neutralitatea mea
ce-mi datil» El: Czernin a inteles cà niciodata Bra-
tianu nu va admite o actiune ulterioara si de aceia a
taiat-o scurt. (Nota Czernin a spus lui Maiorescu cà
n'are incredere in Bratianu). 'Eu: Din toata conver-
satia mea de ieri a esit impresiunea ca Bratia-nu ar fi in-
cantat sà aiba un *fig fara a trage sabia, «exact ca Ma-
iorescu in 1913».Trebue sg se inteleaga cà Bratianu nu
poate face propuneri. Sà i se faca; nu este om sà le spe-
culeze dincolo, ca sà obtie mai mult. Trebue graba insa,
ca sa nu existe un fapt indeplinit, militar sau politic,
care sa faca pozitia mai grea. Bussche imi multume,te;
zice ca mai are de vorbit cu cineva §i de aceia este tinut
la atata discretie (11); cà acesta este si modul lui de a
vedea i ca, va lucra in asa mod, incat se va face presiune
desigur asupra Austriei, dupa ce va veda'intai pe Bra-
tian.u. E multumit mai ales ca. Bratianu este susceptibil
de a primi solutia intermediara.
Czernin este multumit de situatia generala.
Reincep insistentele mele pentru propunerile de facut.
cPentru neutralitate: imposibil, nimio 1» Eu : «Este
nefincrederea D-v. fata de Bratianu care va face sà vor-
biti asa, o stiu (prin Maiorescu), dar nu aveti dreptate».
El : «Daca suntem batuti, Romania tot se va arunca a-
supra noastra». Eu: «Romania poate s'a' faca ca sa nu
fiti batuti si ca Constantinopolul sa nu caza. V'am pre-
venit la timp ca Italia va pàräsete i ati manifestat tot-
deauna o incredere absoluta in parerea contrarie».El :
«Mà aratam mai increzator decal eram...». Eu: «BA-
gati de seama si nu va lasati orbiti de suocesul din Ga-
ll-Val»
Barbu Catargi imi spune in fata lui Mehedinti,
ea a petrecut seara de eri cu colonelul Semenow, care era
31

www.dacoromanica.ro
474 NOTE POLITICE 1915

mereu Cu paharul in mana, i ca Semenow ar fi spus


ciar cá trebue rasturnat Regele si pus Printul Carol; OA
numai atunci se va putea intra in actiune. (A se a-
propria de cuvintele tinute in Rusia, raportate de M.
Saulescu, de mai toti oamenii politici : Regele Ferdi-
nand catolic, in desacord cu poporul sau «pravoslavnic»,
trebue SA se scape de el).
2 Iunie. Asta-searg. «L'Indépendance» i «Viitorul»
ataca Actiunea Nationala, iar «Epoca» cu «Dimineata»
ameninta pe Bratianu. «Epoca» apune limpecle OA Bra-
tianu i-a mintit (pe Filipescu i ai lui). Articole isterice.
Aceste amenintari vin tocmai cand o depesa anuntä
cil Mackensen a batut din nou pe Rusi si le-a luat 16 mii
oameni.
6 Iunie. Vad pe Bussche la club si-1 intreb ce mai
e nou 7 El imi raspunde ca. vazand po Bratianu, nu l'a in-
trebat nimio dar i-a povestit versiunea publica asupra
negocierilor lui Poklevsky : acceptarea propunerilor
rusesti, actiunea ramanand subordonata intelegerei sta-
telor-majoare. Bratianu a raspuns: ca sci fie intele-
gere intre statele-majoare, ar trebui sec' fie acord diplo-
matic, acest acord nu existd.
7 Iunie. Czernin imi aduce raportul unui agent al
lor, ca un preot transilvanean, Imbronie, 26 str. Cobal-
cescu, este aprins peste masurg, si s'a declarat gata SA'
má ucidaMi s'a spus eri cil la Filipescu este o continua
defilare de refugiati i cil el Ii excita in contra mea.
L'am intrebat din nou daca au de gaud sil se increaza
numai in steaua lor i daca nu se eandeau sa fang, pro-
puneri. El mi-a raspuns intai, ca la ce servesc concesii
teritoriale pentru neutralitate, caci daca sunt ba-
tuti, cu toata neutralitatea, Romania se va napusti asu-
pra lor. Eu: Tot neincrederea D-tale in Bratianu.
El: Nu, dar Bratianu de caste ori Ii vorbeso imi spune
mà uit la opinia publics& si nu face absolut nimio pentru
a o schimba.Eu : Este cu mâinile vale !El : $i dacä
facem o pace separata cu Rusia 7 Romftnia ar putea ob-
tine tot: 48 de ore mai thrziu n'ar mai avea nimio.
Revenind la punctul de plecare, el: Imi framânt creerii;

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 2915 475

-mate D-ta vei ggsi mai usor o formula: Sid se dea Ro-
lndniei (nu simplg promisiune) Bucovina romdneascd
(mai tarziu n'a mai fost vorba de laartea romaneasca),
ea aceasta sd fie pentru opinia public& Dar sei fie bine
inteles intre Rege, guvern $i D-ta cd, in mod secret, swn,-
teti angajati s intrati intr'un timp hoteirdt in contra
Rusiei. Cauta i D-ta formula. In aceastg directie se
poate lucra...
Rgspun.d: Sper sá v.-ad pe Rege i dug' ggsesc ceva
am sg vg spun. Rezerv numai decat chestia Transilva-
niei, zictindu-i : doresti un sistem de alianta bazat pe prie-
tenie. cu aceastä latinitate, certatg cu D-v. i nemultu-
mitg? Oare e posibil?
8 Iunie. Nenitescu are convingerea ca.' se trateazg Cu
Germanii. Este de pgrere ca momentul a venit sa iau po-
zitie intr'un mod hotarat i sá avizez pe Rege si pe Brg-
tianu de necesitatea de a ne orienta definitiv in contra
Rusiei.
Un apel al «Uniunei Romaniloro (Mandrescu) a-
doptat de Actiunea Nationalg, convoacg pe e,etateni la
.un mare meeting pentru ziva de 14 la Arenele Romane,
pentru a manifesta in favoarea rdsboiului imediat,
turi de Tripla intelegere I (Acea,sta tocmai in momentul
elind aliatii sunt la portile Lemberg-ului).
9 Innie. Intors de la Berlin, Halil-Bey vine sg ma
vaza, insotit de Sefa Bey. Vorbim de propunerile `ce ar
trebui sa le fad.* Austria. Stie cà Germanii ar fi dispusi;
dar Austriacii n'au incredered. Tot aceiasi teamg: dad,
dau Bucovina si dad in urma sunt bätuti ce siguranta
ar fi pentru eitEu: Romania nu poate, fiind un stat mic,
sa-si permità, sa trädeze legatura Mouth'. Dar dacg
dau avantagii pentru neutralitatea bine voitoare, i Bul-
garii au sä, marg. avantaje7 De pe acum ne cer i noug
D-v. Nu stiu dad, am putea noi sá concedam ceva.
Re,stul lungei conversatii urmeazg asupra aceluiasi su-
biect. Insist asupra nevoei, mai ales de a alimenta Tur-
.cia cu munifii i de a se:km Constantinopole. ,Deci,
serioase ale Austriei pentru Romania.
N. loanid, fost deputat la Slatina, venind din So:

www.dacoromanica.ro
476 NOTE POLITICE 1915

fia, a vazut acolo pe mini*trii Radoslayoff, Tonceff *i A-


postoloff. Toti i-au spus c Romania va servi de regula-
tor Bulgariei (/). Un general i-a afirmat ca a ataca as-
tazi Constantinopole prin Ceatalgea, este o imposibili-
tate strategica, atat de bine este fortificat. Poporul, fi-
lorus. Toata lumea in contra dinastiei. Ioamid e mirat de-
faptul ca toti oamenii politici se ocupau mai ales de ceea
ce fac sau gandesc eu. Radef n'are nici un credit.
Mierettri, 10 iunie.Intreb pe Bussche s.-mi spue sin-
cer daca se trateaza sau nu. El, dup. ezitare : Da, dar ntx
trebue sa o afle cineva; cad numai noi Genmanii tra-
tam. 11 pun in curent cu propunerile lui Cz,ernin im-
posibil s atac pe Bratianu, daca nu *tiu nimic asupra
intentiilor pentru drepturile politice ale Romanilor.
El: Da, vor fi acordate. Mä sfatue*te sa vad pe Bra-
tianu, fcird intdrziere. (Oare lucrurile n'ar merge bine 1)
Imi anuntao legatiunea austriaca i-a telefonat ca, Lem-
bergul a cazut ieri la ora 7. Halil-Bey i-a spus ca se
vor reinc.epe atacurile in contra Serbiei ; el nu *tie nimic.
Pie Pherekyde vine in fuga" de la mama sa; Mi-
hail Pherekyde, indignat, a lasat sa scape ca." Poklevsky
a povestit lui Bratianu cum ca Lahovary a fost la el ca
sa-i declare ca: poate sä conteze pe sprijinul lui *i pe
acela al lui Take gti Filipescu. Cum e vorba de pre-
tentiile Romaniei, in contra carora Rusia ridica fel de
fel de obiectiuni este in adevar putin romanesc ! Si
fmi reamintesc ca, e*ind dela Crucea ro*ie, Al. Constan-
tinescu, chiar el, gAsea cà atitudinea a,cestor domni, care
criticau guvernul in loe 65,4 sustie fata de diplomatii
Triplei intelegeri, era putin patriotica!
Joi, 11 Iimie. Czerniv, vine sub pretextul sà ma in-
vite la conferinta ce o va fine Randa cu ajutorul härti-
lor, pentru a explica granclioasa operatie militara care a
adus reluarea Lembergului. Vorhim din nou de propu-
nerile de facut Romaniei. A fázut eri pe Bratianu. care
se plimba in lung i in larrg *i nu vorbe*te decat de ras-
punderea lui. Czernin mi-a explicat ca, in interesul Ro-.
maniei n'ar trebui sà piarda toate ocaziile. Pentru el,
Bratianu nu vrea sà faca nimica. Discutam: 1) Nu poate

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1915 477

li vorba de Bucovina romilneascg; ne trebue tot, impreu-


DA cu Cernauti. El: Chestii de detalii ; nu sunt bine
orientat, dar de sigur ne vom intelege. 2) Quid cu
Transilvania, cu care nu pot merge in necunoscut 7
El: Toate acestea sunt fial valoare, eAci cine ar putea
lace atitea concesii, dacg, e vorba numai de neutralitate7
Eu: Ti-am spus, Maiorescu ti-a spus si el: Trebue o si-
tuatie intermediarà: neutralitatea binevoitoare i ocu-
patia Bucovinei conduc la fizboi. El: Ce garantii?
Eu: Regele, oamenii politici.El: Cândmomentul va fi
yenit, BrAtianu n'are decit sh spue: nu pot, si farsa e
jucatà. Eu: R,omânia poate rimâne neutrA, dar nu
-poate face o murdArie, pe care numai statelor mari le dà
mina s'a" si-o permital El : Formuleazi. D-ta, fa'r5,iscA-
liturg, un program, un «tiro memoria» (sic) t3i sg avem
o baza de studii. Cer cAte-va zile, de oarece trebue sä,"
vorbesc cu prietenii, ca partidul sà." nu se giseasch" legat
Bussche astepta in salon: Ai v5zut pe Beatia-
nu 7 Nu; Stiam (7) &A trebuia sg, primeasca' pe Czer-
nin ieri, si am evitat coincidenta. El: Este grabi., &Ad
trebue sg-1 vgd disearà si ar trebui ca D-ta s'a," fi vorbit
.cu el inainte. Eu: Foarte bine, dar n'am nimic precis
si n'ar trebui ca Austria sà," se imbete de sperante. Aveti
succese mari, dar frontul rusesc nu e rupt. Mai trebue
sA vorbesc cu prietenii mei, cgai daea., este un program
de propus prin noi, acesta ar trage dupà sine si -un me-
morandum &Aire Rege, etc.
0 oil mai tirziu, primesc un bilet de la Bussche prin
care rah' roagA sA nu intirzii de a vedea pe Braianu,
cizi si el are o telegramg sä-i aduch". SA-1 vAd eu inainte,
sà caut a alcgtui un program. $i in post scriptum : «Este
pericol de a mai astepta» (7!)
Breitianu, 11 ore la Interne: «Te vei impAca cu
Filipescu»7 Protestez.El, rizind: «Te iartà pe D-ta;
-rah' atacà pe mine». «L'a luat apa rim pe Lahovary; nu
se potriveste cu ce-mi spunea mie». «Despretuesc nag
putin pe cei cari fac agitatiile nationale, pentru bani.
decit pe cei cari le fac pentru situatiuni politice si pen-
tru consideratiuni personale».

www.dacoromanica.ro
478 NOTE POLITICE 1915

Abordez chestia strging: Din convorbirile mele. Du-


minicg, cu Czernin, ar rezulta cg s'ar gandi la concesii
teritoriale i nationaliste in vederea unei neutralitati
binevoitoare, care ne-ar duce mai tarziu la actiune. Ex-
pun: Bucovina, drepturi politice i statut in Transilva-
nia i probabil libertatea Dungrii la Portile-de-fer.
El: Neutralitatea binevoitoare, adicg trecerea muntilor,
ar trebui schimbat ceva, prea e greu. Vezi ce s'a in-
tAmplat pentru cgteva vagoane. De altminterea sunt dis-
pus sä, mentin neutralitatea cat voi putea, chiar fárg alte
conditii. Bucovina? Nu ti-o lasg Ruii. Eu: Nu inte-
leg; evident eh ar trebui sg o ocupgm din momentul ce
a redevenit austriacg; Austria v'a cedat-o. Drepturi
Transilvgnenilor1 Mg tem cei aceasta nu va produce nix's:
un efect in Romania. Statut? El ii va diviza: unii din ei.
s'ar pune bine cu. Ungurii in contra celorlalti (!1) Eu:-
Esti sigur D-ta cg Românii diriguitori de acolo vor. ane-
xiuneal Atat li s'a impuiat capul, inelt satele tot asteap-
tg sosirea noastrg. Conducgtoriilor, Mihaly si Hoszumai
ales, imi pgreau cá ggsesc cg un statut ar fi cpgmantul
rággduinteio. El: N'am acciasi pgrere... (aceasta spu,s-
fgrg convingere), i Ungurii nici nu s'au gAndit la o am-
nistie; facem cu MAU lume ale cgrei bunuri sunt confis-
cate? Acesta e elementul care se agia... Mi-ar trebui, pen-
tru aici, o rectificare de granitä in Transilvania. Eu:
Ce intelegi prin aceastal El: Cred cg o stii: Hateg-
Caransebes, acest bloc atat de compact romanesc
Cine poate da acea.sta pentru neutralitate 7 Atunci
«mai bine mi-ar conveni actiunea cu aceste concesitmi» r
(Toatg convorbirea aceasta trgdeazg nehotgrire: vrea.
concesiuni mari pentru neutralitate si adaogg «voi
tra-o cu once pret i cast mai mult cu putintg». Cue
concesii teritoriale spre Severin, si nu se ocupg de res-
tul populatiei române ! Impresia mea: Nu vrea sg se
angajeze).
Am obie,ctat : Dar dacg Rusia incheie pace sepa-
ratg Aceasta e exclus Si (loch,' Rusia vg face
toate concesiunile si vg dgruieste tot Banatull El: Nu
e posibil din cauza Serbiei I

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 479

Mud ne-am despártit, am hotárit sA. propunem


amnistia Austriacilor. Constat cá, Brátianu párea
foarte turburat.
12 Iunie. Virgil Arion ar don i s5, se ia pozitie.
St,ere gata s5, ajute actiunea. Vorbim de modul eel mai
bun de a pune chestia Transilvaniei, pe care o urcá pinä
la Barnutiu, care n'a vorbit niciodatà decht de qliber-
tate nationala». Este de altmintrelea rin cadrul legei na-
tionalitátilor din 1868. Ceeace trebue, este o libertate
etnieá.
La dansul la inceputul rásboiului, de fatá, Hind Lu-
caci, Goldi§, Vaida i Vlad, ei au spus ciar: «Dacá ne
puteti lua pe toti, bine; dar sá nu luati numai pe unii,
fiindeà perim cu totii». Aeeasta nu prea, cadreazá cu
rectificarea lui Brátian-u I
Bussche a vázut eri pe Brátianu §i. nu e de loe
multumit, cáci acesta i-a vorbit de neutralitatea actual&
Bussche i-a arátat o telegramá din Berlin prin care se
deolará eá situatia militará §i politicá, actuará, permite
a se da asigurári cà se poate apára România §i cá ar fi
dispu§i sä" o faeg. Aceasta ar fi avut aerul sä" influen-
teze pe Brátianu. $tiu, a zis Bussche, cá, ati expri-
mat preferinte pentru un regim mixt la Dardanele.
BrAtianu : Cel mai bun regim pentru noi este regimul
turcesc. Bussche a oferit atunci ca fortificatiile Dar-
danelor sá fie astfel dispuse, §1 aceasta este studiat
§i gäsit posibil. ineat comertul romAn sg, nu sufere
niciodatá. Asupra regimului Transilvaniei, Regele
trebue sá fi prima astázi punctele concedate : «In caz de
cooperatiune, se poate obtine inch' mai mult».Insinuez:
Serbia nemultumitá, ce acces la mare i se poate da I
Poate cá deslipind-o, s'ar putea forma un bloc baicanic
util. El: Numai un semn §i pot primi ordinul sá tra-
tez cu ea!
Am convocat pe Verzea, pentru orientarea asupra
Transilvaniei. E o nebunie de a c,ere teritoriu : este
impos;bilitate : §.1 apoi dacá s'ar lua trei comitate,
spre Banat, ar fi sá, se desnationalizeze tot restul, pro-
portia Românilor scAzind prea mult. Verzea a vázut

www.dacoromanica.ro
480 NOTE POLITICE 1915

pe Popovici, ministrul Sandor, a conferit cu Vaida,


Vlad stie cg. statele-majoare germane si austriace au
fgcut presiuni. Pretentiile românesti, formulate de Au-
rel Popovici de acord cu Maniu, care fiind soldat tre-
buia sg tac, sunt : Autonomie provincialg pentru Ro-
mgnii din Transilvania si Ungaria, la f el cu Croatia,
Slavonia ; o Camerg (diet,g) pentru legislatia provinciei,
Românii fiind mai numerosi decgt Croatii; o reprezen-
tare proportionalg numgrului lor in Camera din Buda-
pesta. Autonomia financiarg pentru afacerile de com-
petintg ; ca garantie ifm,ediatg, un comisar reprezentant
al guvernului central pentru comitatele române, si un
rninistru fgrg portofoliu la Budapesta, dar arnândoi
luati printre oamenii partidului national; garantii se-
rioase pentru autonomia provincial.
13 lunie. Mihaly imi vine pe neasteptate. El crede
cá pentru moment este imposibil sà ne gindim la luarea
Transilvaniei; el nu impgr*este preventiunea lui Gol-
dis i crede cà cele trei sau patru comitate ar pune res-
tul ceva mai trault sub influenta secretg a României
El nu crede ca Ungurii sg primeascg cererile formulate
la Viena, si al cgror text il cunoaste: cdacg, dar obtine,
nu s'ar putea spera nimio mai mult».
14 Iunie. Moartea subitg a lui Lahovary. Vestit
la ora 9% de Heresea. Sunt col dintE care sosesc la casa
mortuarg si care mg ooup de familie, rgspanditg in lumen
toatä,.
Faimosul meeting dela arenele romane, semnalat
ea trebuind sg, schimbe mersul lucrurilor, a fost un fiasco.
Filipescu n'a a,sistat: Blondel Ii face, la Jockey-Club,
vii mustrgri. Desliu a reactionat, scuzan" du-1 din cauza do-
liului lui Lahovary (moft); Blondel: «In astfel de im-
prejurgri nu exista nici un doliu !» Mitilineu, Do-
brescu, etc. sunt scandalizati ! ! Potopul care a cgzut
pe la ora 5 a schimbat intrunirea inteo fugg generalg.
15 Iunie. Intrunirea privitoare la Club; In majori-
tate pgrerea este contrarie oricgrei solutii care ar pro-
voca un scandal.
La a,miazg am conferintA intimg la Nenitescu cu

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1915 481

Arion. Expun eventualuil progTam : Bucovina, autono-


mia Transilvaniei, Portile de fer. Suntem de word asu-
pra necesitätei de a atnage atentia Regelui ea, este vreme
ca guvernul sa." se ocupe si cu aceasta lature a chestiunei.
Chemat telefonic la Regina la ora 41%. Regele
vine salmi vorbeasca in salonasul Reginei, cateva mi-
nute dupa, sosirea mea, apoi mà roaga sa-1 insotesc in bi-
roul lui. Expun Regelui convorbirile ce am avut. PA-
rerea mea este cal ar trebui in curand sil se ja o hotdrare.
oaci daca s'ar termina eriza Mfg ca Romania:BA fi eh's-
tigat ceva, raspunderea ar cade asupra Coroanei. Re-
gele e de acord cu mine. Vorbind de Bucovina, Regele
imi spune cil Poklevsky i-ar fi obiectat ca la Cernauti
nu sunt decat foarte putini Romani; Regele a raspuns :
oPutini Romani, dar sunt inch' mai putin Rusi i majo-
ritate de ovrei; Cernautii insil este un centru decultura
religioasa pretios pentru Romani». N'am ascuns Re-
gelui ea Mihaly nu credea ca Ungurii sil concedeze auto-
nomia. Concluzia a fost : D-1 Brätianu a fost foarte
dibaci; el si-a facut reputatia ca, e lipsit de vointa, trebue
ca ounoscuta energie a Regelui dea curajul de a exa-
mina problema, vazuta, din punctua de vedere al puterilor
centra1e. N'hni obtinut nici un fAspuns precis, dar
Regele m'a ascultat cu bunavointä. Sentimentele proprii
ale Regelui se manifesta, prin detalii. °and el a reprosat
lui Take Ionescu atitudinea sa, i-a spus «Fail unirea
tuturor, cum vreti sà putem vreadatä sil ne realizam
idealul nationall» Cu Take asa trebue sà vorbesc, adaoga
Regale. Vorbesc de influenta raseasca care s'ar exer-
eita asupra noastra in caz de victorie si pe care o gasesc
eu disolvanta, pentru tanara noastrg societate. «Ins-
-paimantkoare 1» zioe Regele.
Deasemenea cand spun ea, cu toate rezervele pe
cari le presupunem, in caz cand ar lua Constanti-
nopole, ei ar fi siliti sag cedeze Rusilor, Regele ziee
aceasta ar fi un mare pericol ! Asupra perspectivei
unei schimbki de front : «Ce va spune opozitia Fili-
pesco-takisfá». Emit pkerea CA Take poate fi conver-
tit. Regele zice: «Filipescu este un nebun, dar il cred

www.dacoromanica.ro
482 NOTE POLITICE - 1915

de bung credintg; lar celalt este de rea credintg!» Eu:


«El va evolua tocmai din aceastg cauzg». Regele este
aspru pentru Lahovary : era o pgpuse in mitinele celor-
lalti. Regele a exprimat reaua opinie ce Lahovary o avea
as-upra lor: col dintai este un isteric, lar eel d'al doilea un
om fárg caracter. Asupra Ardelenilor, Regele spune
«Le-am dat nas cu totii». Costinescu este cu totul
schionbat; el a spus Regelui : «Cind vom face rgsboiul,
nu va fi nici de dragul Rusilor, nici pentru op,
frati din Ardeal ID.
SfArsitul foartei lungi audiente a fost : «Partidul
conservator crede cg M. S. trebue sg atragg atentia pri-
mului ministru cg este amnia de datoria sa sà aibh,"
vedere si aceastg laturg a problemei».
16 Iunie. N'am putut sg ascund d-lui de Bussche-
c6 vgzusem pe R,ege. Nu i-am spus aproape nimic din
convorbirea avutg. El imi povesteste cg a vgzut pe
Brgtianu, pe care l'a gäsit in mai bune dispozitii, dar cä,
i-e «putin cam fricg». El a comunicat lui Brgtianu
Germania ofereai o asistentd militard efeetivd, baterii
de campanie i artilerie grea. Bethmann-Hollweg i-a co-
municat cg dacg am proceda-repede, am avea si Cerngu-
tii i autonomia Transilvaniei. Vorbesc de Portile-de-fer:-
el credo cg aceasta va fi usor i cg deasemenea s'ar su-
prima Comisiunea dungreang.
M'am abtinut de a asista la inmormântarea lui
Lahovary, in urma demersului fkut pe laugh', Mitilinett
de cgtre George Valentin Bibe.scu asistat de Mavrocor-
dat, cum cg ar fi neplgcut familiei daci a. lua cuvântul
la inmormântare (Mavrocordato nu aproba acest de-
mers; el impreung cu fiul sgu au depus imediat cgrtile
la mine). Take si Filipescu au tinut cát-e un discurs :
Take pentru a vorbi ca un sef care salutä, pe alt sef.
MAndrescu, bgdgran, a fgcut actiune de nationalism; g-u-
vernul siret n'a luat de loe cuvântrul : Pherekyde a sa-
lutat po deputat i Missir pe fostul presedinte al Sena-
tului.
Czernin dorind sg mg vadg, am fost eu la dän-
sul pentru a-i explica cà nu-mi'era posibil sg formulez-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 481

un program (vezi 11 Iunie). Ar fi necuviincios fata de


guvernul tgrei. El imi citeste atunci miele
pe cari i le comunicg Tisza. Asi don i sg le studiez cu
deamgnuntul ; mi le va trimite. El insistä cà. oferind lui
Bratianu Bucovina româneasca, aceasta oferta nu era
valabilg decal timp de o lung., si Bratianu a luat simplu
act de dinsa. Trebue sg, stiu ca acest termen de o lung
nu va fi prelungit. Deci pe la jumgtatea lunei Iulie tre-
bue o conc1uzie.I1 fac atent cà in caz de acord trebue ca
puterile centrale sg, se inteleagg cu Bulgaria. Sub ce
forma I A impinge pe Buigari asupra Macedoniei I
Nu, dar un corp de armatg cooperând ou Turcii. So-
lutie posibilg.
Henri Catargi imi comunicg cà Luni searg Re-
gele s'a imbolngvit si a fost chemat Buicliu ; noaptea
tarziu imi dg vesti mai bune.
17 Iunie. Primesc textul frantuzesc ale formulelor
lui Tisza. Vorbesc imediat despre aceasta cu Mihaly. El
imi spune ea aceste propuneri simt cuvânt au cuvrint
aceleasi care li se facuse lor dupà inceputul razboiului,
departe de a semgna ou ce s'a disautat la Viena cu Au-
rel Popovici, Ma.niu i Vaida El nu este mirat de a-
ceasta; Tisza. in sarisoarea lui cgtre Hoszu, rostise ame-
nintari in contra acelora cari credeau cà vor putea transa.
la Viena chestiunile unguresti. De altfel Appony a tinut
'de curgnd la Brasov un astfel de limbagiu, inegt nu se
mai poate spera nimic din partea Ungurilor.
Scriu imediat lui Czernin ca nici un Român nu
poate vedea in aceste propuneri un ajutor pentru difi-
cultgtile problemei. Ministrul imi comunicg imediat eg
imi va da rgspunsul peste cgteva zile.
Am o convorbire cu Nenitescu, care se oferg
meargg la Berlin si cgruia Ii expun ultimele incidente
care aduc o oprire in tratative : «dar chestiunea Tran-
silvaniei poate ea sg, ne facg sà neggm evidenta Rusif
sunt bgtuti, nu se poate mai batuti : i noi sg., rg ragnem
cu bratele incrucisate
Niou Filipescu este proclamat gef de catre frac-
tiunea comitetului executiv care l'a urmat. Se tree ca

www.dacoromanica.ro
-484 NOTE POLITICE 1915

prezente persoane cari, ca Ion Miclescu, Emandy, Nicu


Lahovary, Bunt lips6 din Bucuresti. Nimic in discursuri
nu mai miroase a praf de puseg.. Nu mai e vorbA,de in-
trarea imediatd in actiune a Rom'aniei! FarsA in toatä
goliciunea ei.
20 lanie. «Epoca» nu mai injurà si nu mai este
r5zboinicA., iar Penciulesou cutreerà mahalale, lugnd is-
calituri pe tema: «nu mai facem ràzboi.».
P ovolny a vAzut si pe Poklevsky si pe Blondel.
A venit eri i pe la mine. Poklevsky apAr5. pe Brgtianu
si are inoredere in el. Blondel, din contra, fulgerg. Tot
ce se prune inainte, stint simple pretexte ale Românilor
ca &A. nu se batá : «Au munitii pentru douä luni, se va
vedea in -urmg !» Foarte multumim ! Povolny con-
firmg tensiunea intre Poklevsky i Blondel, dupà cele
_aflate dela Sârbi.
21 Bussche imi spune la curse, cg propune-
rile f6cute de Czernin nu sunt ultimele. In, curAnd se va
avea un text 8atisfäcAtor. Dupä' informatiunile luate
la Sofia : este inexact cg Bulgaria sa de vorbil cu Serbia.
22 'mile. Arion si Nenitescu au o conferinfä cu
-mine. N enite,scu insistá pentru ca sà iau pozitie. Pentru
d'ansul, chiar fará, nimic pentru Transilvania, nu se
poate sacrifica Bucovina si Basarabia. Arion e si el de
.aceeasi pgrere, dar intreabg : «Ce poate face Marghilo-
man mai mult decat a fácut Vom urma mhine.
Metaxa Doro raporteazg. cä fiul Filipescu a aflat
tatal .sgu cä generalul Iliescu i-ar fi sprus &A de
.abia avem 200.000 de proectile mai mult, ca inainte. La
care Filipescu ar fi fa'spun,s ea' toomai vroia sä atace pe
13rAtianu pentru OA a pgstrat atata vreme contractele
pregatite. (Este probabil cä pe aceste date s'a bazat Fi-
lipescu la intrunirea Actiunei Nationale la Dacia, &And
a zis cä nu sutem mai pregAtiti acum decAt eram in Sep-
tembrie, la luarea Lembergului).
25 Iunie. S ef a-Bey vine sg-mi vorbeascg de
Crucea Rosie. Vorbim si de Constantinopol i Ii spun
c'at depinde solutia Dandanelelor, in ceeace ne priveste
pe noi, de concesiunile ce ni se vor face in Transilvania.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 485

Am gasit totdeauna pe Sefa-Bey foarte pornit in contra_


Ungurilor, «prea prosti pentru a intelege intreb,
cum stall tratativele lor cu Bulgaria t El imi raspunde :
«Nu stiu nimic, nu sunt tinut in curent cu nimic. 0 fi
Tenet sau alte motive...t Stiu cá lucrurile nu mergeau_
prea bine, dar cred cá s'au indreptat».
Eri Georges Stirbey a excla mat : «Din cauza-
Transilvianiei n'o sa ne oprim pe drum si sh" pierdem
totul !»Si Grigore Cantacuzino a vorbit de posibilitatea
de a trata cu Puterile Centrale; el nu este departe de a
primi o completi schimbare de front.
27 Iunie. Vorbesc cu d-1 de Bussche, care ar fi for-
mula acceptabila : ced,area imediata a Bucovinei; aceasta
conditie ar multumi pe RomOnii din Transilvania §i ar
fi anuntati de &Ire un manifest imperial, cad in acest
mod ar fi un angajament §i. al Oproanei si nu numai al
guvernului. In schimb : am rasa libera trecerea munitii-
lor, am pastra o neutralitate binevoitoare §i am incheia
un tratat secret asupra unei actiuni militare ulterioare,
Asupra audientei lui Beiddreiu, Blumenfeld ra-
porteaza cá Regele, speriat de zapOceala partidelor, ar fi
declarat &A va fi obligat sá guverneze cu individualitati.
Pentru el, Regele are vointa de fer. Baiarau cere a nu
fi parasit, avind in vedere ca s'a facrut din el tapul is-
p
30 /unit% Arion a vorbit la curse cu Regele. El a
retinut mai ales aprecierea Regelrui asupra politicei de
facut : «Ma tem ca d-1 Bratianu sa nu fi ramas tot in
aceeasi directie. (Tripla Intelegere)».
2 Line. Tot in privinta negocierilor, Bussche
spune oh' Ungurii ar acorda i abrogarea legilor Appony..
El va sugera ca Budapesta sá inceapa prin a publica
decrete asupra concesiunilor de facut Romanilor. E
foarte lini§tit asupra Consta,ntinopolului. Il intreb
daca asi putea sá lipsesc vre-o 15 zile ca sá merg la
Karlsbad, sau de este vre-o graba t El imi ra,spunde &a'
nu e niel o grabä.
3 lulie. Má duc la Curtea de Arges. Regina Mir
sab eta má prime§tel inainte de dejun i ma refine pana

www.dacoromanica.ro
486 NOTE POLITICE 1915

la ora 6 seara; nu vorbim dec.& politica. Regina imi


pune despre Regele Carol. CA si dupa moartea lui avea
un corp de tank. Regede Ferdinand avea o adevarata
adoratie pentru unchiul sau; de cateori poate, reciteste
el notele i impresiile serse de Regele Carol. spre a se
inspira. Regina Elisabeta este de parere ca Regina Ma-
ria nu are nici o influenta asupra sotului ei. Foarte
blanda. foarte linistiM, are o vorb5., duioasa cand o in-
-treb daca va merge la Sinaia : «Eu asi don, mai ales
daca e mid, dar nu asi vrea sä aduc Regelui nici umbra
unui neajuns : deci nu depinde deck de el». (Stiu
Bratianu impiedicA pe Rege sa se instaleze la Sinaia
ca sa nu se presupuie c5, exista vre-o apropiere de Pute-
rile Centrale! !).
5-6 Iulie. Repaus la Buzau. Mitilineu vine BA ma
vaza; il sondez si-1 gasesc refractar, .in principiu, unei
actiuni alaturi de Germania. «Ce ar zice Tarul 7»
8 Iulie. Grigore Golescu, nemultumit de situatia
.economicg, revoltat de traficul ce se face cu recolta, este
fervent partizan al unei actiuni alaturi de Puterile Cen-
-trale. Stere a vorbit cu dgnsul dupa audienta sa. Pentru
Stere, Regele este «o carp5.». Cum Badarau a esit dela
Rege cu o impresie absolut opusa, probabil cà Regele se
descopera mai mult sau mai putin, dupO persoana cu
care vorbeste.
9 lulieEind dela Briltianu, Czernin vine la mine.
El i-a reamintit ca peste 4 zile termenul pentru Buco-
vina expira, i eO" dupa aceasta cade i of erta facuta de
el. Bratianu ar fi raspuns : «Dar Rusii nu sunt inca
batuti 1» Czernin imi spune ca trebue sh se stie ea
baranul ImpArat nu va mai reveni ; cgai cu mare greu-
tate i s'a putut smulge hotArarea sa sacrifice o provin-
- Eu Il intreb : «Dar ce i-ati oferit in ceeace pri-
veste Transilvania El: «Bratianu nu vorbeste nici-
()data de Transilvania. El nu fine deloc la ea». Eu :
«Dar altii. care ar putea i ei sà lucreze, fin mult la ea ;
ce vreti sa se spue tArei daca vii cu mana goala 7 Nu
-spuneai d-ta ca Tisza n'a spus inch' tot dar ca el nu vrea
dea cartile pe fata 7» El: «Sunt sigur ch. d-tale

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 487

personal Tisza ar spune tot si ea' ti-ar face concesii pe


cari nu lc-ar face altcuiva. Consimte s.-1 vezi ; il voi de-
cide poate, sä vie la Brasov». Imi rezerv räspunsul.
El insistg : «VA rog so faceti ; dar sunt sigur cä, nu o
veti face ! !».
Czernin a vorbit cu Cpstinescu, pe care l'a gäsit
foarte imbgtrânit..(Aceeasi observatie a fäcut-o Pierre
Solomon, care mi-a spus eh la 10 Iulie, dupg, ce vorbise
mult cu (Jostinescu, acesta, i-a cerut sg-i redea o rezolu-
tie pe care i-co pusese pe o cerere, ca sg-si reaminteaseg
ceeace scrisese!) Tot ce Cpstinescu a spus lui Czernin
tindea sä, confirme rezolutia lor de a merge spre o neu-
tralitate definitivä.
Sefa Bey mg intreabg despre propunerile Un-
gurilor. Ii citez textul Tisza, pe care il gäseste putin
precis, si numai promisiuni si nimic real. N'are niel
o grije in privinta Constantinopolului, si este convins
cg Brgtianu este hotgrAt a nu intra in actiune. Ii rgs-
pund cg acesta este un motiv pentru a formula propu-
neri cla,re si precise, dar serioase. El adaugg : ql\fai ales
cg nu e nimic die pierdrut si totul de cAstigat !».
Breini0eanu raporteazg impresiile lui Bädärgu.
Pentru el Regele se simte prizonierul lui Brgtianu si ar
don u sprijin in afarg din guvern ; Bädärgu crede cg
ar trebui ca acum jocul sg fie dat pe fatg, pentru a da un
sprijin Regelui. (Prevestirea datg lui Arion la curse ar
avea oare acest inteles 7) Johnson a spus lui Brgnis-
teanu ca, in lipsa lui Rubin, Brgtianu i-a dat lui direc-
tiva, eá posibilitatea unei actiuni algturi de Tripla Inte-
legere este de ac-um inainte exclusg ! Johnson adaugg cg
lui Brgtianu ii e grozav de fricg de Rusi, nu de armata
lor, dar de atentate si de revolutia preparatg de ei.
Pentru Brgnisteanu, guvernul este orientat asupra neu-
tralitätii definitive. De altfel, ace-asta reesea, deunäzi,
dintr'un articol din «l'Indépendance Roumaine» asupra
datoriei României.
Georges Stirbey nu intelege sg sacrifice Basa-
rabia pretentiunilor Transilvgnenilor.
Marti, 14 Lille. Sinai& Czernin va merge mhine

www.dacoromanica.ro
488 NOTE POLITICE 1915

la Bucuresti s comunioe lui Bratianu cä oferta. Bucovi-


nei este definitiv retrasa, termenul; firad expirat inca
de eri. Il intreb: la ce bun sa tae definitiv atai El
îLmiraspunde : «Guvernul meu o cere. Nu este de demni-
tatea noastra sä lasam o astfel de oferta in suspensie,
cand d. Bratianu nu-si da nici cea raai mica osteneala
spre a sta de vorba cu noi». Eu : «Rämâne vre-o
urma din propunerea d-v.1 Exista vreun text!». El:
«Nu. Convorbirile mele i comunicarea ofertei oficiale
d-lui Pherekyde i d-tale ; apoi mai sunt si telegramele
mele guvernului. Am procedat cum s'a procedat eu Ita-
lia cand s'a tratat cu clansa. Dealtmraterea ara intrebat
precis pe d. Brätianu ce cere pentru a rasa libera tre-
cerea munitiilor. Ori cari ar fi pretentiile romanesti,
le voi examina imediat. D. Bratianu a raspuns cà, cu
niel un pret nu le va lasa sh treacä. In totul, o vaditá
rea vointa. De sapte saptämini un tren cu rufe i aju-
toare pentru prizonierii nostri stä, in Serbia; in fine,
ca chestie umanitara. dupa ce am invins toate rezisten-
tele trenul trebuind sá reaca prin Bulgaria, se expe-
diazá stirea mea la Severin, de uncle acum trebue
trimis inapoi. Cu Bratianu nu mai tratam ! Neutralita-
te I Douà torpiloare rusesti sunt la Cladova. Câncl aer
roplanele noastre le-au descoperit, s'au adapostit la Se-
verin : acesta este incidentul bombelor cazute la Se-
verin». Intreb cu insistenta daca el e sigur de acest
fapt. El afirma. «Se expulzeaza mereu supusi aus-
triaci, oameni In varsta pe simplul motiv ea' Filipescu
alcatueste mereu liste de proscrisi ! Eu : Raspun-
de-mi categoric poti face si cat vrei sá faci pentru
Transilvania?». El: «Primeste d-ta sa vezi pe Tisza,
si iti va face concesii pe cari mie nu mi le poat,e face».
Eu : «Din momentul ce ai d-ta incredere in discretiu-
nea mea de ce o intrevedere pina de neajunsuri, cAnd,
cu toata siguranta d-ta poti sa-mi destainuesti conce-
siunile pe care as putea sá mà razem»? El insistà',
caci un sistem general poate fi discutat, iar nu scris..
Primesc in principiu sub rezerva cà voi aproba sau nu
modalitatile; precizez ca nu poat,e fi vorba in momentul

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 489

acesta, decat de neutralitate. El : «Dar trebue garan-


tia Regelui cà aceastä neutralitate va duce ulterior la
o actiune».
Miereuri, 15 lidie. D-nul de Bussche a vorbit cu
Costinescu, care i-a spus foarte lini§tit cA dupA räzboi
totul va continua ca i inainte. 13ussche i-a rAspuns cà
se in*ealA, fiindcä Germania nu va mai putea fi pentru
Romania ceeace a fost inainte.
Bussche imi spune cA regretà cA Romania a
pierdut o ocazie pe care nu o va mai intalni. Pentru
dansul, decand cu tirile aduse de Wagenheim, nici o
primejdie nu amenintA Constantinopolul. El *tie c Cos-
tinescu a spus : «binecuvantatA va fi ziva care va vedea
deschiderea Dardanelelor» i cA BrAtianu s'a exprimat
*i el in acela* sens. Aceasta este putin in raport cu a-
firmatiunea facutA de BrAtianu lui Bussche cA regimul
dorit pentru Constantinopol e cel turcesc. Simt cA nu
ni se va mai face nici o propunere *i cA bAncile au sA
strangA *urubul, pentru a obliga pe producAtor s. ri-
dice glasul in contra guvernului in chestia graului.
Bussche imi mai spune cA Tripla Intelegere
va pune in picioare o operatie de cumpArare a re-
echelon El nu este partizanul unei intrevederi cu Tisza
*i profit de aceasta spre a-1 convinge cA ar fi de-ajuns
ca prin intermediul lui, s. cunosc maximum concesiuni-
lor care s'ar putea obtine pentru Transilvania. Bussche
crede cá Regele *tie ce s'ar putea da. Eu : «Dacä nu
este decal ceeace mi s'a coniunicat, acest lucru fusese
refuzat inainte de fázboi». Bussche vede : in admite-
rea ai patruzeci de deputati, in extensiunea limbei roz
mane in administratie, in supresiunea legilor Appony,
In amnistia generala ameliorAri sensibile. Asupra am-
nistiei insistase i Czernin, i Bussche adaugA cA va
vorbi numaidecat lui BrAtianu de ea, fiindcA *tie cä.
Brätianu se teme de atentatele refugiatilor ! !

16 Iulie. George Stirbey i Barbu Catargi sunt


de pärere oä trebue sä lau pozitie i s. defin ese politica
noastrA. Stirbey este hograt : el admite chiar actiunea
32

www.dacoromanica.ro
490 NOTE POLITICE 1915

noastrá imediatà; Catargi consideré. ineg mare, riscul


intreprinderei, i ar don i o politicé. de neutralitate bine-
voitoare faté, de Germania, dacá poate fi aceeptatä.
17 tulle. Contele de Waldburg se scuzU de refu-
zul (de care nicinu mg, sinchisese) Consulului de a da viza
pentru Germania d-lui Mischoznicky. Acest tanär, bogat.
scrie articole patriotice in «Bukarester Tageblatt», dar
editeazu i pu.ne in galantare cantecul «Le chien du
Boche». Vorbim apoi de Unguri si de intransigenta
lor : ar fi trebuit su se apanjeze afacerea Transilvaniei
inainte de a se reincepe ofensiva; cum s'a facut spArtura
la Tarnov, am stiut c cu Ungurii nu mai e nimic de f4-
cut. Waldburg imi spune cá -uneori obtine dela Costi-
nescu lucruri foarte grele, Ufa% aiseutie, i CA imediat
dupà aceasta i se fac sicane de neinteles. El nu se araté
prea lacom pentru obtinerea trecerei munitiilor : ma-
terii prime, fer, otel, ar ajunge. In aceastä privinté, va
ciiuta un aranjament cu Costinescu. Vorbind despre
Take Ioneseu si de trataful din 1884, Waldburg imi
spune &a a vorbit cu Take inainte de räzboi. El: «Ro-
mania va observa oare tratatull» Take : «Du. sigu-
rantl Romania îi va tine ouvantul». : «D-ta esti
sigur de aceasta 1» Take : «Poate cá ai dreptate, e in-
doelnic !».
Am primit pe d-rul Karl Miihling, coresponden-
tul ziarului «Berliner Lokaianzeiger». El carmueste po-
litica sträinä a gazet,ei i îi face ancheta. Nu vreau séri
dau un interview si Il rog sá niel nu-mi citeze numele.
Incep prin a stabili ea' partea slabh a situatiunei este
chestiunea Transilvaniei, care paralizeazh toate bunele
vointe.
Miereuri, 22 Iulie. Povolny, intors din Rusia, po-
vesteste eä lupta secreté, dintre Curte si marele Duce
este foarte vie4 ImpgrAteasa e denuntatá ea germang. ;
reamintiri ale dramei Ludovic al XVI-lea-Marie An-
toinetta. Trei atentate au avut loe in contra marelui
Duce, care e pézit de toati jandarmeria. Povolny pre-
tinde &A se sopteste cà impäratul n'ar fi sträin de com-
ploturi. Dacé se vorbeste de pace, marele Duce ame-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 401

nintä cä, va merge la Petrograd si c5, va mAtura tot. El


este acela care manueste Duma prin presedintele Ro-
zianko, care este omul lui. S'a servit de Dumb, ca
scoatä, dela Ministerul de Räzboi pe Sukolimow, omul
impäratului. Englezii i Francezii sustin pe marele
Duce, si furnisori francezi au fost chemati pentru a
acuza pe Sukolimow eä a primit, mitä. El pretinde cä
publicul stie toate vestile rele, dar ea,' adese ori el nu
poate afla pe cele bune. Toatä, lumea este in contra gu-
vernului i in contra Dumei.
Joi, 23 Iulie. Henri Verona este desperat. Herta
este blocatä de jandarmerie ; nu poi sä introcluci
pentru ca nimio sä," nu treacä in Bucovina. El poate sà-si
vandà porumbul i gräul, dar i se cere 1500 de lei de
vagon pentru autorizare. Generalului Lambrino,.luat la
Ministerul de Finante de cätre usier drept un provincial,
acesta ii spune CA este imposibil de a vedea pe Minis-
tru, dar dacä, este vorba de vagoane, primeste fiul Mini-
strului. Generalul Lambrino a autorizat pe Verona
sà repete aceasta. Tot Verona imi povesteste cà scri-
ind lui Alexandridi pentru a obtine autorizarea de a
vinde 300 de boi, al ca.-ror pret i-ar fi plätit arenda, a
fost refuzat ; insärcinand insä pe un evreu cu aceasta,
el a vandut boii in Austria, dar a fost silit treacä
prin grajdul unui liberal.
Teodor Mihaly e foarte amärat de tot ceeace vede.
Nici odatä n'a fost mai umilit deck in Romania. El isi
va continua apostolatul spre a impedica populatiunea
de a inuri de foame. In imprejurimile Dejului se afuri-
sesc Românii. Dupä, treisprezece c5,16torii, toate fägä-
duelile posibile, bani depusi, Mihaly de abia a obtinut
130 de vagoane din 1000. In mai multe rânduri, imi
spune cà Ungurii nu stint asa : O promisiune este tot-
deauna tinutä i totdeauna i se face cinstea unui räs-
puns. El a fost eri la Sinaia sä, se plängä, Regelui. Fili-
pescu a sustinut in fata lui cruda teorie cà refuzAn-
du-se de toate populatiunei, ea va fi mai sigur impinsä
spre revolutie ! De altfel la inceput &and a venit sä or-
ganizeze transporturile, Anghelescu a chemat pe, Fili-

www.dacoromanica.ro
492 NOTE POLITICE 1915

pescu spre a vorbi impreuna. De ce 'I se intreaba Mi-


haly.
Nenitescu este de parere cá irebue o paliticrt
mativa si chiar daca n'ar da Ungurii nimic, trebue
luam Basarabia. Eu Ii spun ca Czernin nu mi-a dat nici
un raspuns in privinta Ardelenilor i ca se pare ca.
Germanii pierd eontactul cu Guvernul si cu mine:
Nenitescu se intoarce la mine dupa doua ore. El a
vazut pe Bussche, care prune dilema urmatoare : daeä
(lade Can.stantinepole, nu no sunteti de niei un falos;
daca la urma isuntem definiew invingaAtori, de ce Sá va
mai am ceva Deci acum, si nu mai tarziu, trebue
intrati in actiune.
Vineri, 24 Iulie. D-1 v. Bussche imi confirma svonu-
rile cari circula de eri; el a iscalit o conventie pentru
schimbul unor materialenecesare Turcilor, pentru schim-
bul de carbuni, din care 1000 de vagoane de transitat in
Turcia, dar pentru rest aceeasi rezerva din partea gu-
vernului. Clostinescu teems° sá ni se dea 1000 de vagoane
si ea in sehimb sa transiMm 1000. Nu, a raspuns Ger-
ma.nia, nu ne yeti mai prinde ca cu recolta din 1914:
100 de vagoane pentru di-voastral, 100 transitate i asa
mai departe ! Multa incredere
Buss,che mj destainueste c5, Suedia, Nowvegia si Da-
nemarca s'au legat printeun latatat de ,garantie si de
neutralitate, dpr Sueclin, isi rezerva dreptul de a intra
in räzboi. Bekliman trateaza cu Suedia (!). Si Bratianu
stie, da rt nu raspunde. Regele Suediei e partizan at
Daca am intra noi, imediat ar intra i Suedia.
$i asupra intrebarei lade, Busk.che spume : «Bulgarui
va intra in actiune chiar in ziva cdnd vet' yeti hotitri
d-voastrit». Deci se poat,e coneepe o aetiune bulgara-
romana-suedeza.
Bussche insista lar sa nu pierdem oca zia. Vorbind cu
Regele, M. S. i-a spus cá sperä ca in curâncl sa aiba
neutralitatea binevoitaare. $i Buasche adauga ea forma
germana a frazei Regelui implica ehiar eeva miau mult.
El revine discret la chestiunea cá ar fi trebuit
fac lui Czernin o propunere serisa de ceea,ce am cere

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 493

noi. Varsovia a cäzut. Brgtianu ar fi EPU5 lui Bussehe


singurul lucru care 11 interesa, este de a. sti ce s'a cap.
turat I
SalmbAti, 25 Lillie. Povolny Tovesteste palavrele ce
eireulA," in Rusia. La ministerul Afacerilor Strgine se
spune cg Românii au satisfactie complectg pe toate punc-
tele, dar cg au trebuit amenintiri din partea ambasado-
rului Frantei. S'ar fi cedat asupra Banatului, In urma
asupra Cerngutilor, dar de astaidatg numai in urrna
unei scrisori a Reginei Maria cgtre impgrat (I). Im-
pgratul ar rgspunde regulat : «Veti vedea cg e de ge,aba.
Românii nu se vor mica !». Din Decembrie s'a cAp5.-
tat asigurarea cii Constantinopole va reveni Rusiei. In
fine Serbia va fi somata' sg se supue si sg cedeze imediat
Macedonia Bulgariei.
T eodor Mendel a venit la rnhie impreung cu d-rul
Karpels din Viena, in privinta unui aranjament de ex-
port de cereale despre Care au vorbit cu Stefgnescu dela
Banca RomâneaseI. Inteleg imedint ceeace dealmin-
terea simtisem dinteo conversatie avutg cu Bussche
eh a venit ordinul sg nu se mai trateze nici o afacere
cu România. De altfel imi spune Karpels cg doui ger-
mani, Offenheim si consulul Klein, veniti i ei ca agenti
comerciali, s'au reintors imediat.
Barbu Catargi imi citeste o scrisoare dala fra-
tele sal Lexi. Acesta afirmg cg aranjamentul e fgcut la
Paris dupg concesiunea Banatului si &A s'a isalit sau se
va iscgli zilele acestea, dar el, din cauza discretiunei pro-
fesionale, nu poate spune mai mult. In oras circulg
zvonuri care ar concorda cu aceastA scrisoare.
Golescu stie cg Anglia ar fi confiscat un vapor
inc5reat cu aluminium, care ne era destinat.
Duminecii, 26 Iulie. Rog pe Tzigara Samurcas,
eand va vedea pe Regina Elisabeta, care la rândul ei
vede acum des pe Rege in afarg de prezenta Reginei
Maria, sg comunica stirea care am primit-o dala Paris.
Tzigara imi confirmg intentiunile nestrgmutate ale Re-
gelui, e,are de altfel incepe sg se fereascg de Brgtianu.
Regele aflându-se in mijlocul unei convorbiri cu Re-

www.dacoromanica.ro
494 NOTE POLITICE 1915

gina Elisabeta, Regina Maria a intrat pe neasteptate


Regele a schimbat vorba, dar cu atata dibAcie incat
Regina Elisabeta a rimas
Aflu &A Feld a auzit ca urechile lui pe d-rul Is-
trati povestind ch," acordul era semnat, i anume : Ro-
mania peste aproximativ sase luni, dup6 cgderea Dar-
danelelor, este obligati sg declare rgzboi. Se fixeazA
-fortarea Dardanelelor la un t,ermen de sase sau sapte
sgptlmani.
Cu Bussche vorbim despre concesiunea fäcutä
Bulga.riei : «pang unde li so d51», rnb," intreabg el. De-
altfel el nu crede in defectiunea ei. In chestia
Transilvaniei ar don i ca in trei, Czernin, el si mine, Si
se defineasc6 pe teren, eici el nu cunoaste indeajuns
situatiunea. Asupra exportirilor, adaog5, cá invoe-
lile cu cgrbuni oclatá fä'cute, ei nu vor mai intra in
combinatii eu guvernul roman.
Miercuri, 29 Lille. Gazetele de eri má instiinteazil
cá Actiunea Nationalä' excomunicat i mä declar5,
trklgtor. «La Roumanie» se umflä pentru a vorbi de
aceastg, ing,surà inch' fá,fa," precedent. Din gura lui erg-
ciun se aflg cg Take Ionescu este promotorul acestei
actiuni. Zvonurile de remanierea guvernului probabil
cli l'au ingrijorat.
Vorbind cu Dobrescu, Teodoru i Mitilineu de
reorganizarea Clubului, Mitilineu imi spune pentru a
d.oua oarg : «Ou Germanii nu cred sá putem merge».
Golescu imi spune c5, am ajuns in stare de fali-
ment financiar ; Danielopolu, la faimoasa Casä, de credit
a agricultorilor, n'a putut da 700.000 de lei unui om care
pre.zenta gaj de 2.000.000, zicandu-i : nu avem parale.
De faliment politic ne apropiem, d-rul Anghelescu stri-
&Id fat5, de martori in minister : «Cat timp voi fi eu
In minister, un glonte de munitiuni nu se va transita».
Deci, BrAtianu este angajat, cáni altminterea Anghe-
lescu n'ar cuteza sá vorbeasc:i astfel.
Primesc o scrisoare dela Czernin, care imi cere
insistent6 s5, mg due sà,-1 vgd, c.5ei damn' nu poate
Vársisi Sinaia i cà situatia cero absolut o intrevedere.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLlTICE 1915 495

Marinkowici este foarte turburat, nu mai doar-


me, a slàbit cu 2 kg. de când a aflat vestea cg Rusia a
cedat totul Bulgariei : li se dg Macedonia Ong la lacul
Ohrida cu Uskub. Aceasta reprezintä 30.000 de km. din
patria skbeascg ! si nu li se promite lor nimic spre
mare. Nici nu se vorbeste de Albania; iar pe vremuri
li se concedase Bosnia si Herzegovina, care reprezintä
50.000 km., dar este un pämänt groaznie, numai stilncä,
goalg. $i Serbia va fi silità sg primeascg, aci ei n'au de-
eit pe Pasici si el este cu cutitul la os. Iar in ceeace
priveste pe Greci, pe ei nici nu-i consultä. nimeni : li s'a
semnificat cà. trebue sg cedeze Cavalla i regiunea Dra-
mei i atäta tot. El sugereazg o pace separatä intre
Turcia i Tripla intelegere. In acest mod Turcia scap5.,
scapg pe längä, ea si Shrbii ; ne mai având preten-
tiunile bulggresti, se poate in doug luni reconstitui con-
federatiumea balcania., care se sustrage Europei. Eu:
«Dar Tripla intelegere nu ar primi astgzi propunerile
Turciei». El: «Cred cg Anglia ar fi incântata sg
scape de Rusia la Constantinopol si la urma urmei noi
ne-am legat sà ajutgm victoria Rusilor : se obtine tre-
cerea Dardanelelor i in acest mod i se dà. Rusiei posi-
bilitatea de a se bate fiind aprovizionatg ; dar nu ne-ama
legat pentru a ajuta pe Rusi in anexgri teritoriade , pen-
tru aceasta nu mai am nici un ajutor ! Si ni se cere
executia imediatg ! Pentru a cimenta reconstituirea blo-
cului, noi am fi siliti sg dgruim Bulgariei malul stAng
al Vardarului!». El mg roagg stäruitor sä, studiez
chestiunea, càci peste patru cinci zile ar trebui un räs-
puns. Termenul este in mainile lui, cgci Pasici l'a con-
sultat. (Propunerea este deci oficialà). Ii promit
voi vorbi cu Bussche. El mg grgbeste sg merg cat mai
neintärziat sg-1 vgd. Va fi oare posibil de revenit
la o pace separatg cu Serbia? Si el i eu am luat
mereu ca punet de plecare imposibilitatea de a admite
pe Rusi la Constantinopol. El: gRusii la gonstanti-
nopol insemneazg cA li se därueste marea Egee
Serbia pierde chiar contactul cu Grecia daa i se ja Ma-
cedonia. Pe de altg parte, isgonitä din Adriaticg de Ita-

www.dacoromanica.ro
496 NOTE POLITICE 1915

lieni, ea este condamnatá.». Eu : «Teza mea este cu-


noscutá Sugostiunile economice produc servitutea

Joi, 30 lulie. Convorbirea cu Verzea. El imi poves-


teste toate paripetiile trgite de Aured. Poporvici, care la
Berlin n'a putut vedea pe Irnipgrat din ca-uza interven-
tiei lui Tisza si putim (insinneazg Verzea) din cauza lui
Beldiman, prea ahtiat sä nu-i displacä lui Tisza. Este
asteptat la Bucuresti cgtre 12 August; Verzea pränuise
sä meargä in intImpinarealui, dar Brgtianu l'a disuadat.
Dupä fintrevederea din Berlin (Bethman-Hollweg, Zim-
mermann, Vaida, Beldiman, Aurel Popovici), guvernul
ungar a tratat pe Vaida ca trádgtor i, dupg sfatul aces-
tuia, Aurel Popovici, cu teate cà trebuia sá fie insiotit
de un °fifer german, a renuntat sg treacil prin Ungaria
ca sá vie aci. Ipohondru, zioe Verzea; fricos, zic eu. El
se aflg acuma la Ziirich. Verzea crede, dupg spusele lui
Strauss, cä Aural Popovici ar fi reusit sg vadg pe Wil-
helm. Verzea ra'a lgsat sá inteleg cg este hotgrit in ca-
zul când Brgtianu ar rgmâne in directia ruseascg, el sä
nu-1 urmeze. Asupra lui Tázlgoanu, el stie a este
un pgcgtos i cg respectabilul Andrei Barsan dela «As-
tra» a fost ineäntat sá se scape de el si de Goga, pe cari
Ii avea secretan i ai institutiunei.
Sir Valentine Chirol, in misiune oficialg trimes
de Sir Edward Grey, vrea sg mg vadg, dupg cum igni.
serie Barclay. Aoesta este primul meu contact cu Lega-
tiunea englezeascg din ziva când Barclay mi-a dat, prin
'«Adevgrul», o dezmintire stupicti. Am avut cu Chirol o
lungá conversatie pe fatg i deschisg. Este un om foarte
bine, vorbeste bine frantuzeste, fgrg subintelesuri in ceea-
ce spune. Mä explic cu el cu aceiasi franchetä. Ii spun
cg nu pot primi cu nici un pret pentru tara mea, ideea
gonstantinopolul ar putea vreodata,' sg apartie Rusilor.
Aceastg idee dicteazg toga,' politica mea. In Septembrie
Poklevsky si de Giers vorbisera de internationalizare, iar
delai sedinta Dumei si dela Consiliul Impgrgtiei din A-
prilie, indoiala nu mai este posibilä. Grija ce se are de
a preciza Bulgarilor, in nota celor patru puteri, cá unja

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 497

Enos-Midia va ramane inviolabiii, indica cii toatA lu-


mea este de acord pentru a da Rusiei Constantinopol
regiunea sa. Arat diferenta care este intre Constantino-
polul turcesc i Consta,ntinopolul rusesc.E1 recunoaste
rationamentul mea este fondat i adauga: «Geed ca
vom gasi mijocul de a. asig-iu-a libertatea comierciala a
stramtorilor». Eu: «Ati face razboi pe aceasta ches-
tie 7» T'Acere. El imi spune cii daci, Turcia ar fi invin-
gatoare, granele din Asia Mica, puse in valoare, ar face
din Turcia o coneurenta.Eu Ii raspund cii ei fi_ind in
toate cazurile pe Marea Mediterana, regimu1 Ward Neg,re
n'are vreo importanta in chestiune. Vorbim apoi, in caz
de victorie ruseasca, de egemonia slava instalata pe Me-
diterana. El: «Aceasta este problema viitorului, deo-
camdata trebue sii ne ocupana de ceeace e mai arzator».
Eu : «Pentru D-voastra aceasta n'ar fi decit un razboi
colonial si singuri D-voastra puteti vedea lucrurile de
mai sus si de mai departe». El: «Din contra, e un riz-
boi de viata si de moarte. Tot imperiul britanic e in joc;
de aceea trebue sii ne ocupain de c,eeace este mai urgent;
nu ne putem incurca cu amanunte».
Cel putin nici o ipocrizie. Avusesem grija sa spun
ca.' nu in virtutea principiului nationaJitatilor Rusia cere
Constantinopolul i coasta de nord a Asiei Mici. Aceasta
convorbire probeaza ciar Ca se va face o mare sfortare
pentru a tari pe neutri in razboi.
De Bussche mii intreaba daca nu pot sa mii due
sa vid pe Czernin la Sinaia. Deci, se insista,. El a vazut
pe Bratianu: Ii pare linistit, a incheiat unele aranjamente
de schimb cu niste materiale cari intereseaza apararea
turceasca.I1 pun la curent cu zvonurile sarbesti. Crede
ca putea sa mijloceasca o negociere; cred i ea la
randul meu cii daca Pasici nu se simte pärasit, va pu-
tea sa amane raspunsul sin c,elor patru puteri. Stie si el
ca s'a procedat fata de Grecia lasandu-i pur i simplu
o copie a notei data la Sofia, prin care se atribue simplu
Cavalla Bulgarilor. Regele i Gunaris sunt furiosi. El
crede cii Bulgarii vor persista. Imi mai spune ci in mo-
menta' de fata se afla in Bucuresti multi ofiteri rusi.

www.dacoromanica.ro
498 NOTE POLITICE 1915

I s'a insinuat ca ei ar fi aici pentru a semna o conventie


militar, dar nu crede. Spionaj Poate. Imi atrage aten-
tia asupra lor.
Siimbiti, 1 August. Am o conferinta, la Sinaia cu
Czernin. Bussche transmisese gresit comunicatia lui Ma-
rinkovici. Dau versiunea exacta. Sunt insa mari difi-
cult:4i. Cum sa impaci interesele Bulgariei si Serbiei,
dacä interpretezi ea, deschiderea Dardanelelor, daca
este autorizata, ar avea ca semnificare posibilitatea
unei paci separate cu -Serbia. Of erta malului sting
al Vardarului nu poate avea alta insemnare. Ce rost
are consultatia lui Passici Sunt rugat de a cktiga pu-
tin timp ca sá poatA, Czernin sá refere, i daca este au-
torizat de Bussche sá spunä, ca, Germania primeste sa
trateze, dar in alta directie. (Bussche, pe care l'am
vaznt un moment, aproba). Voi vorbi cu Marinko-
vici, dar Ii voi spune tot adevarul.
Vreau sA reiau conversatia asupra Transilvaniei.
Dar de asta data, departe de a ajunge la o formula mai
pozitiva, Czernin îmi spune ca, se poate conta cA Tisza
va fake mult pentru Români dre,pt multumire pentru fi-
delitatea Jor, dar ea aceasta va fi o ehestie interna, jar
nu un acord incheiat cu o putere (!). Dar trebue sa
stiu ce se va face 7 El: «Sunt acreditat pe lânga gu-
vern, dar cu acest guvern nu mai vorbesc de nimic ab-
solut de nimio: Regele sa fa' clesemneze pe D-voastra ca
viitor presedinte de Consiliu i vom putea trata». Eu :
«Cata vreme Regele are un prim-ministru, nu se poate
adresa unei alte persoane». El: «Sa va, insarcineze
pe D-voastra cu negocierea homo regius, i vom
sta de vorba asupra tutulor chestiunilor». Eu : «Acest
proect mi se pare putin realizabil si nu pot incerca ni-
mic daca nu tiu pe ce pot conta». El: «Nu pot sa
spun nimio mai mult; D-ta sau Maiorescu, yeti avea tot;
guvernul acesta nimio. Ii are vederile hotarite si nu e
nimio de asteptat dela el: Ii este oare frica lui Bratia-
nu de Rusia? Nu. fiindea noi i-am oferit sA trimitem un
militar care s'ar bucura de increderea lui, spre a vedea
tot pe front, si sa-i raporteze situatia exacta: el a

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 499

refuzat, zicAnd ca se teme de Filipescu. Poimiline este


ziva impäratului: BrAtianu m'a rugat staruitor sa su-
prim olice eeremonie; 1mi este sa opresc colo-
nia sà serbeze ziva imparatului! Domnul Bratianu n'are
decât sä-si ja masurile, sä-si facA politia cum o intelege,
dar eu nu pot primi aceasta stituatie injositoare sii nu
sarbez serbarea nationaa
Aceste doua destainuiri m'au uimit : frica sau coin-
plicitate? Când Czernin a spus lui Bratianu &A oferta
Bucovinei era retrasa, i s'a parut ea aceasta a suparat
pe Bratianu, care a raspuns cà aceasta retragere nu era
definitiva. Czernin l'a asigurah ca era definitivä si ire-
vocabila !
Am avut o conferintä cu Barbu Catargi, Grigore
Cantacuzino i Neniteseu. Acesta din urmea, foarte sta-
ruitor., emotionat pâng la lacrami: Trebue inceputa o
acti-tme, memorandum Regolui, intrunire la Club; tre-
buepusa ciar chestiunea. Cantacuzino tot asa de afirma-
tiv ca ceilalti, jug el nu este pentru solutia extrema ime-
diata, adica intrarea in razboi, dar pentru neutralitatea
egala pentru toti, deci: trecerea muniiilor. Catargi se
declara gata sa se clued sà vorbeasca lui Maiorescu.
Beldiman a trimis Regelui un raport in roma-
neste, pentru a se descarca de räspundere. Bethmann-
Hollweg i-a spus: m'ai certat cu Ungurii si am arwut ne-
placerea sà dau dreptate contelui Tisza care ma, preve-
nise cii gurvernull TomAns nu va intra Cu nici un chip in
razboi. Ne vom coupe. de Bulgaria si vom face o Bul-
gaHe mare, din momentul ce D-voasträ n'ati .vrut sa a-
yeti o Românie mare !
Si Petersen mi-a spus eri ceva cam in acelas sens.
Miereuri, 5 August. Marinkovici insista ca sa nu
afle nimeni cii el ar fi facut vre un demers. Il fac atent
ea nimeni in jurul meu nu stie nimic, dar ca partizanii
mei stiu foarte bine ca qsugestiunea» nu vine dela mine,
ci de la ei. Ii spui foarte ciar cii pacea separata cu
Turcia este irealizabila; Englezii cei dintai nu o pot
primi. El protesteaza asupra acestui punct. Eu adaug
cii puterile Centrale n'au nici-un interes la aceasta pace.

www.dacoromanica.ro
500 NOTE POLITICE 1915

Imi raspunde cá daca Turcia ar esi din conflict, impatrita


intelegere nu mai are nimic de oferit pop,oarelor din Bal-
cani pentru a le pune in miscare. Ii comunic cä panä
la noi dispozitiuni, daca Setbia descurajatä doreste
directä, n'are decat sà faca primul pas si Ger-
mania va introduce negocierea. Marinkovici cere ea
Serbia sä fie lasata pe din afara (I) i ca sà prezint
nouile argumente care pledeaza pentru pacen separata a
Turciei. Lungi, foarte lungi, explicatii destul de copi-
laroa,se.
Hussche Inri confirma cà Berlinul nu poate sta de
vorba decal daca ar veni o propunere de la Ni. El
pare hotarat a nu inlesni exportul cerea,lelor, spre a nu
usura situatiunea lui Bratianu, de care are prea mult sä
se planga. Semnaleaza un zvon : Schneider-Creuzot ar
trimite tunuri de artilerie grea impreung cu tot persona-
lul necesar manuirei lor; aceasta ar indica cà exista o
intelegere cu Franta.
Tot in privinta aceasta, Gr. Golescu raporteaza
guvernul impinge bancile a forma o societate de fabricare
a otelului, luand fondurile Iztandei dela Braila, spre a
avea cilindre de 15 cm., caci in momentul de fata ea nu
poate funliza armatei deck cilindre de 5 cm. Or, nouile
instalatii ar fi un. cuptor Siemens-Martin care exista in
Rusia, si care ar fi instalat de un inginer francez, a carui
demobilizare ar fi cerutä de guvernul nostru guvernului
francez !
Am primit o smisoare dela Maiorescu, in urma
1-areia am convocat pe Nenitescu, Grigore Cantacuzino,
Mitilineu, Barbu Catargi si Mihail Rahtivan. Catargi
va pleea la Montreux pentru a vedea pe Maiorescu, a
arid prezentä este judecata ca necesara. Nenitescu este
foarte partizan unei actiuni, Gantacuzino mai tempo-
rizator.
Secrbarea zilei Imp5ratului Austriei a avut loe
banchetul de doug sute de tacamuri n'a fost turburat
niei de eel mai mic incident. Atunci ce sens avea demer-
sul nesocotit a lui Bratianu
Joi 6 August. Czernin imi spune ca Burian fiind

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1915 501

rgspunsul propunerilor sarbe*ti a fost intarziat.


El ar primi sg stea de vorbä, in privinta unei pgci cu
Serbia, dar nu cu Turcia. Czernin va merge la Rege
*i vrea vorbeascA, deschis; nici o propunere nu se
va mai face actualului guvern; ele se vor relua, de nu
va fi trecut momentul, cu alt guvern. Nici exportare
romang nu se va mai acorda; D-nul Spiess, care mersese
prea departe, a fost aspru mustrat. Comisionarii evrei
n'au deck sg se agite; cum n'au sä, mai capete vagoane,
vor fi siliti SA se astämpere. El nu *tie cine e persoana
care s'a prezentat la CAile Ferate, anuntand cä, voia sg
cumpere toatA recolta. (Aceastg piopunere emotionase
cercurile Bgncei Nationale *i eri s'a trâmbitat peste tot).
Acest lucru nu va ave,a loc... Czernin constatg cá Brg-
tianu a pärgsit Bucure*tii pentru a nu asista la serba-
rea Impgratului.
E*ind, intAlnesc pe Victor Antonescu, care coboa-
rg din automobil spre a mg, insoti pe jos pang la Banca
Agricolg. Ggsesc prilejul de a'i spune cg ceasul se apro-
pie &And politicile noastre se vor despgrti; cg guvernul
in.cling a*a de mult inteo parte, incat toatA lumea crede
CA a luat angajgri formale.El protesteazg *i mg asigurg
cá actiunea Romaniei e inch', liberg.Eu : «As don i s'o
cred, dar cum nu stiu nimic, fac i eu presupuneri ca toatA
lumea». Repro*ez intepgturile inutile, mojicia de a se fi
cgutat i in buzunare la granitg, ata*atul militar aus-
triac; tonul gazetelor oficioase. El imi vorbe*te de
Costinescu in termenii cunoseuti, la care räspund cá lu-
mea nu mai vrea sg creadg cá Costinescu face ce face
fgral asentimentul primului ministru. Ii mai spun cg
prea ascultá de intimidgrile te'roristilor care n'au nici un
ecou.-; ei vor sg facg scandal *i sg spargg geamurile la
inaugurarea Clubului meu; noi le vom sparge capetele.
Miclescu imi raporteazg, o conversatie avutg. cu
D-rul Anglielescu, care a voit sg'l convingg cg Brgtianu
ar fi germanofil. De retinut ; Brgtianu este supgrat
fiind c a* fi organizat eu mi*carea proprietarilor pen-
tru libertatea granitelor. Anghelescu pretinde bineintetles
cá guvernul n'a luat nici un angajament.

www.dacoromanica.ro
502 NOTE POLITICE 1915

Dupa audienta ce a avut la Rege, Czernin a venit


la mine. A gasit pe Rege bine dispus : El a constatat ca
opinia publica s'a schimbat, ceiace permite ca gandul
se indrepte spre perspective noui. O schimbare de guvern,
In favoarea mea, ar fi o schimbare Prea brusch pe care
opinia publica poate nu ar primi-o inca. Czernin vor-
bind de un guvern mixt, de exemplu Maiorescu, cu cele
cloud partide, Regele a räspuns cà dificultatea ar veni
din partea lui Bratianu care n'ar primi. Czernin si-a
facut declaratia in ceeace priveste tinuta lor fata de ac-
tualul guvern. Imi povesteste ca. de Cate ori Regele
zicea : Oamenii cum se cade i cuminti, adauga : cei
ai lui Marghiloman. Descreeratii erau cei a lui Take Ior-
nescu. Impresia generara a lui Czernin este ca Regele
ar don sa se desrobeasca j ca, cauta un sprijin.
Vineri, 7 August. Mitilineu a vazut eri pe Em. La-
hovary de la Paris, care i-a spus : Bratianu nu poate
sa nu iscaleasca cu Quadrupla Intelegere; a fast silit
arate telegrama lui unor oameni politici din Paris pen-
tru a-i incredinta ca lucra din ordin. Singuri Clemen-
ceau si Millerand unai au o indoiala asupra hotärarei
Romaniei. Dealtfel, ca urmare, Italia are sá ne predea
munifiile ce i le-am comandat si pe cari ni le retinea
pana acuma; iar inginerul Teodorescu pleaca in Franta
pentru a receptiona alte munitii. (In ceace priveste pe
Teodorescu, mi s'a spus alaltàeri ea era trimes in Franta
spre a face o comanda de 250 milioane !).
Povarty îiïti porvesteste unele zvonuri: Take Io-
neseu si Filipescu si-au pierdut tot creditul pe langa
Blondel si mai ales pe langa Poklevsky. Acesta din
urma ar fi spus directorului agentiei Hams, care vroda
sá telefoneze lui Take Ionescu pentru a-i cere un avis:
«dar nu stie nimio, si nu poate nimic». In cercurile
sarbesti doonneste credinta ca tot se ta:ec m-unitii peste
munti; un carecare Jaktehich, capita,n de rezerva, ar fi
propus ca podul peste Dunare sa fie azvarlit in aer
pentru a ispravi cu contrabanda, dar Poklevsky s'ar fi
opus zicand cá aceasta fapta ar infuria inutil pe Romani.
Am scris lui Maiorescu sa se intoarca neaparat.
Scrisoarea mea va pleca maine prin Barbu Catargi.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 503

Miereuri, 12 August Paul Tekdoru imi apune cg


Colonelul Razu nu crede adevdrat zvonul cg, 80.000 de
Rusi ar fi cazuti prizonieri la Novo Georgewsk, fiindcg
buletinul oficial al Statului-Major nu pomeneste nimic
despre aceastd victorie ! Teodoru imi mai povesteste
cd 801datii dela Zdrnesti cari lucreazá la el la mosia Sial-
pu, i-au spus cá toatd lumea vrea pacea si numai Mar-
ghiloman vrea rgzboiul; asa li s'a spus de cdtre ofiteri
la cazarmg. Deci in armatg se dau intfun mod sistema,
tic, vesti false. Astd-seard a apdrut in d'Indépendance
Roumaine» un articol violent in contra celor care criticd
buletinul oficial (dezertarea cauzei nationale), si un alt
articol documentat in ziarul «Moldova». (Aflasem dela
Virgil Arion cd Colonelul Sturdza fusese la Statul-Major
pentru a protesta in contra neexactitgtilor voite ale Bu-
letinului).
Joi má duc sä, vgd pe Christescu. Generalul imi
spune cg, tot ce se reproseazg Buletinului este exact. El
este redactat la serviciul informatiunilor de cgtre ma-
jorul Condeescu numit ad-hoc de Generalul Iliescu si de
egtre un major Georgescu i eontrasemnat de Zottu, din
catre 'Hewn face tot ice lava, cáci Zotu caufg, inainte de
toate a se mentine dincolo de limita de vg,rstd la care
ajunge in Octombrie. La inceputul rdzboiului, Chris-
tescu fdcuse o conferintd afiterilor sdi; douä zile in urmd
el a fost acuzat de germanofilie, fiindeg laudase armata,
germand; i s'a dat peste degete i progresiv a fost de-
sdrcinat de orice atributie. Defectul personal al lui lijes-
ca este nota rusofild. Am sg, má ocup de aceastd chestiu-
ne in gazetele mele.
Sambiiiii, 14 August. D-nul de Bussche a vgzut eri
pe Rege. L'a gdsit in bung sgngtate, dar mai ales in
foarte bune dispozitii. Begele i-a spus lucruai in genul
acestuia : «D-1 Take Ionescu va fi cel dintgi care imi
va sustine politica, când voi putea, dupd cum incd sper,
sh intru in actiune aldturi de D-voasträ.». Vorbind cu
Filipescu care se plânge cd s'a pierdut ocazia, Regele
l'a intrebat dacg, el ar mai ataca si acum Put,erile Centra-
le, ,*). dupg räspunsul lui foarte evasiv, Regele i-a spus cu

www.dacoromanica.ro
504 NOTE POLITICE 1915

insistentg cg faptul de a ataca astgzi Puterile Central&


ar fi o curatg nebunie. Privitor la grija lui Bussche
eg sunt numerosi ofiteri rusi care se zice c talafteaz5. cu
Statul Major, Regele a afirmat cg nu existä nici-o in-
telegere, fiindcg ar cunoaste-o e,e1 dintai. Bussche
este foarte linitit in ceeace priveste Cpnstantinopole.
Ducele de Mecklemburg (Ioachim-Albrecht) trece prin
Bucuresti ; el a seria Regelui, care 11 va primi la intoar-
cere, &And va sta aici doug zile.
Nota apgrutä, in ziarul «National Zeitung» care vor-
beste de un tratat secret intro Pasici si Quadrupla Inte-
legere, prin care s'ar da voe Serbiei sg ja Macedonia
spre a pedepsi pe Bulgari, nota care a fost reprodusg
de gazetele noastre, este confinmatä printr'o copie a tra-
tatului, ce se aflg la Berlin.
Povolny a fost la legatiunea sárbeaseä, unde i s'a
vorbit de tratatul secret. Si in cercuriae grecesti toatä,
lumea vorbeste de acest tratat ! El pretinde ca gaze-
tele rusesti sunt pline de suferintele ce indurg popula-
tia civilä, care este silitg sä, pgrgse,ascg, orasele ovreii
sunt ingrozitor de maltrati. Constatg lipsa absolutg
de intelegere in shnul Quadruplei; fiecare voind
erute armata.
Joi, 20 August. D-1 de Bussehe imi dä doug $tiri :
el a declarat lui Brgtianu cä Germania nu mai tine a
tranzita munitii prin România ! (se verificg deci zvonu-
rile ea s'ar transporta munitii in Turcia cu submarinele),
$i a hoctilrât pe colegul säu Czernin á facg deelaratia,
-- «pe care ati poväluitro d-voastrii», cg In caz de un
atac in contra Serbiei, unja, Salonicului va fi läsatä,
berg pentru Románia. (Deei atacul este aproape. Tzigara
Samurca$ raporteazg cg in Banat este o concentrare de
frupe germane).
Regina cglgtoreste mult. In nordul Moldovei a
vizitat nenumgrate localitgti. A fost foart,e mult admi-
ratg. Tzigara a luat parte la un dejun unde nu erau decAt
patru persoane ; Regina vorbea in numele Regelui :
«Iatä ce doreste Regele» ca o mamá care îi apgrä
copilul... Mediul in care tráete Regina este foarte

www.dacoromanica.ro
NOTE POLlTICE - 1915 505

«bochophobe». A prins o deosebita afectiune pentru d-na


Victor Antonescu care a reusit SA fie publicat un basm
al Reginei, tradus in frantuzeste de dansa, in «La Revue
des Deux Mondes».
D-1 Strauss dela Deutsche Bank, suocesorul la
Banta, al ministrului Helferich, mà intretine de un
proect de subventiune cu 200 de milioane a bäncilor si
sindicatelor agricole pentru sustinerea agricultorilor.
.A.vand in ved ere parbea politicii a chestiunei, sunt foarte
rezervat si nu indic nici persoane, nici sohrtii. 1l imi
mai vorbeste cu aceastà ocazie de vointa Germanilor de
a lua màsuri pentru ca samsarii dubiosi sa nu mai poatà
specula asura vagoanelor i sä, se imbogAteasca" in
dauna producgtorului i consumatorului. Este foarte
mirat cä," nimeni nu se emotioneazg de acuzgrile generale
aduse in contra actelor lui Costinescu si ale familiei
sale. El credea, un lucru ca acesta imposibil. Niciodatà
Gemania nu va permite acestui guvern sä, scoatä, din
targ aur in vederea taxelor. Alt guvern ar obtine-o.
21 August. Primesc pe d. Elie Kurez a cärui
prezentà mi-a fost semnalati acum vre-o douä," sapta-
mâni ; este in gazdA la Paspati (cassa Blank) si a fost
prezentat lui Paul Teodoru ca un ona atot puternic, agent
al marelui Duce Nicolae, insärcinat sà controleze pe Po-
klevsky, etc... El imi spune cg este gazetar, membru al
Asociatiunei gazetarilor din Paris, dar deocamdaa de-
tasat pentru uir serviciu direct. Rapoartele sale merg
la Cartierul General, si d. Goremikine le aratä, Impgra-
tului. Imi face complimentele de rigoare: cä," sunt cu
totul altfel decat fost descris, etc. Sasonov este
col mai slab mini,stru de afaceri strAine pe care avut
vreodatä, Rusia, dar n'au cu cine-1 inlocui. Poklevsky
nu prea destept, dar oricum mai bine &eta Blondel :
a. citit un raport al acestuia scris in stil de bäcan in care
se lama,; el Kurez, a acut un raport lui Delcassé
asupra unei inexactiati voite a lui Blondel i Delcassé
a promis cg-1 va rechema, dar nu inainte de Aprilie. Ata-
satul militar Semenov tráete inteo societate care n'ar
trebui sä, fie societatea atasatului militar al Rusiei. etc.
33

www.dacoromanica.ro
506 NOTE POLITICE 1915

La rândul meu vorbesc de trecut, pentru a evita intre-


bárile : reamintesc lunga neintelegere care a existatintre
Regele Oarol i Imparatul Wilhelm, arát modul cum
Germanii au luat la noi locul páriísit de Englezi si de
Francezi. Dar tot ajungem la intrebári : Qe gándesc
asupra soartei rázboiului Eu : «Daeá nu intervine
vre-un factor nou, cred ca este cktigat de Puterile Cen-
traIe». «Dar nu cunoasteti Rusia : mobilizarea indus-
triei ei; se restitue atelierelor lucratorii i inginerii cari
i se luaserg prosteste, sufletul rusesc se desteaptä, etc...
De ce n'ati intrat aláturi de noi 1». Eu : «Daeá as fi
fost ministrul Rusiei, având treeere...» El: «Poklev-
sky n'are de loco. Eu: «As fi hotarit pe Ronifini dar
cu douä conditii : 1) As fi oferit Romániei restituirea
Basarabiei...» El: «Este foarte greu pentru un Stat
marl : ar fi ca i cand ti-ai amaneta c.easornicul».
Eu : «Nu acum, dar in momentul când erati invingátori,
In piing ofensivá. 2) A.s fi oferit României garantia
niciodatá comertul ei nu va fi supus vre-unui trata-
ment deosebit la Constantinopol». El: Dar Impära-
tul n'a c,erut niciodata Constantinopolul; avem destule
dificultáti in Polonia (I) pentru a eäuta extensiuni in
tári stráine.; aceasta este ideea lui Sasonov». Eu :
«S'a vorbit totdieauna de un regim international la Con-
stantinopol, or si Duma si Consiliul 1:nparátiei au pro-
clamat principiul : Constantinopolul rusesc, fára con-
trol si fàrà restrictie. La aceasta eu nu subscriu».
El: fost o gresealg, regimul unei comisitmi interna-
tionale este regimul cel bun».
O notä hatlie : Am vorbit despre Spiess ; dupá ce
l'am identificat, Kurez mi-a spas egg cunoaste
procurase chiar un pasaport rusesc ; dar ca Spiess
plecase inainte. Or, intEnindu-se fata, in fata cand
iesea: dela mine, ei nu s'au salutat, i Spiess afirmg
niel mácar numele nu-i este cunoscut !
Spiess, in numele lui Bussche, imi eere párerea
asupra legei pe care Bundesraful a decretat-o, si care nu
a fost publicata in urma stáruintelor lui Bussche. Ger-
mania nu mai vrea sá admitá specularea agiului si a

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 507

vagoanelor (si in contra guvernului, dupa cate inteleg).


Legea contine trei dispozitii : 1) Taxele in vigoare pen-
t ru pro ductiunea germanä (2700 märci vagonul de grau)
vor fi aplicate si la gräul importat. 2) 0 «Central-Ein-
kaufs-Kommission» (Statul) poate rechizitiona cu acest
pret once cereale importate. (Deci imposibilitatea de a
se sustrage). 3) Aceastä comisie are dreptul sä ma-
joreze, dupd cazuri, toate preturile. (Cpnce-siune facutd
numai guvernelor amice). Aceastä lege nu se poate
evita! int,i-ebarea este : sh fie publicath acum in contra
guvernului liberal, sou sä fie läsatä publicarea ei pe
mai tArziu, ceeace ar putea sá coincidä cu un guvern
conservator Spiess insistä ca sä-mi dau pärerea.
Eu räspund : «Dacg legea este inevitabil& ea trebue
blicatà numaidecAt, pentru ca modificärile sä poatä fi
concedate unui eventual guvern conservator». Mai tfir-
ziu, seara, cantArind bine avantagiile i desavantagiile,
am scris lui Bussche cä, revenind asupra primei mele
aprecien, credeam ea e mai bine sä nu se publice legea
taxelor.
22 August. Povolny imi spune eh Marinkovici
s'a intors asearà. Räspunsul Serbiei la nota Quadru-
plei Intelegeri este asa de incgrcat cu conditii, indtt
pare a fi negativ. Dealtmintrelea nu se mai pun insis-
tente la Ni s pentru concesiuni din partea Serbiei.
Sarbii vin cu o propunere de o intelegere romano-greco-
s'ArbeascA pentru a zdrobi Bulgaria: S'ar da Romaniei
o titsie de pämant cu Dedeagaci, cii alte cuvinte o esire
la Marea Egee ; SArbii ar lua golful Lagosului ! ! Ar fi
oare un. nou progres al Quadrupleil (Adaos: In cursul
unei vizite de afaceri la biroul generalului Tantiloff in
ziva de 17 Septembre 1917, generalul a scos o hartä
a Balcanilor gäsith la Giurgiu pe care se insem-
nase cu creionul rosiu delimitArile acestui proect. In a-
devär, pe ea se afla o fAsie largä care mergea dela Du-
i-litre la Marea Egee si pe care era scris Jtomânia».
Bulgaria rämânea redusä' la valoarea a patru sau cinci
din judetele noastre. Deci acest proect a fost studiat...).
De atre Bulgari la Sofia, instalarea Rusilor

www.dacoromanica.ro
508 NOTE POLITICE 1915

la Constantinopole este consideratà ca o hotärire de


moarte pentru Bulgaria. Toate acestea par a fi o in-
frA,ngere a sfortarilor facute de Quadrupla Intelegere
in Balcani. Se pare ea Take Ionescu ar fi confirmat lui
Povolny eh Bulgarii nu vor scapa din mana Germani-
lor. Dupa Take Ionescu, Japonezii ar fi pus ca pret la
participarea lor la räzboi in Europa, libertatea de a emi-
gra in Australia si in CAnada, dar ambele OH ar fi re-
fuzat.
Am consultat pe generalul Culcer. El nu crede ca
armata ruseasca sa fi scäpat definitiv de primejdia unei
invaluiri; nu stie exact unde se afla capetele de coloane
ale trupelor cari se retrag. Dar punerea pe picior de
räzboi a unei armate mari este imposibila, a-valid in
vedere lipsa de tunuri. El este hotarlit de parere ca sa
nu le fira niciodata aliati. La intrebarea precisa: daca
ne hotarim sa mergem alaturi de Germani, si bineinte-
les cu Bulgarii, avera sanse de isbandaiEl raspunde:
De sigur, mari sanse! si adaoga: Romania nu trebue sa
facä rázboi decat avand langa ea o tara cu industrie
metalurgia El refuza sa creada ea generalul Iliescu
fura la ministerul de Razboi: «Nu vreau sa ma ames-
tec cu ceeace fac ei».
23 August. Gazetele noastre repeta in cor ca
partidul conservator nu ar recunoaste valoarea unui
aranjament fault cu Quadrupla Intelegere. Guvernul nu
poate in mod unilateral sa schimbe atitudinea fixata de
catre Consiliul Coroanei.
24 August. «Viitorul», inteun articol de fond,
ne da implicit dreptate : nu este nimic schimbat in ati-
tudinea oficiará a tárii asa cum a fixat-o Consiliul de
Coroana.
25 August. T zigara Samurcas a vazut pe Rege
Regele nu e multumit cu Bratianu, dar se tine putin
In curent si nu este destul de informat. (Tzigara imi re-
comma.' tacerea).
Nenitescu este foarte grabit sa intrOm in actiu-
ne, se teme cá vom sosi prea tarziu. Nu credo ca Bra-
tianu e.g.- mai poata sä se degajeze de Rusi. Se teme
ca, cu masarea-trupelor noastre pe granita, Bratianu sa
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 509

caute un conflict pentru a ne pune inaintea unui fapt


indeplinit.
26 August. De dimineatä, Barbu Stirbey vine
la mine, trimis de Rege : trebue sa se tempereze
câ,tva timp nota germanofilg, &ad. Regele se gAndeste
la o schimbare de regim si aceasta nu ar usura situa-
tia. Stirbey adaugg cá in once caz un alt guvern va
intAmpina mari greutgti. Eu : gPoate la Bucuresti,
dar de sigur nu in targ».El: «De sigur cg Brgtianu nu
a semnat vreun acord cu Quadrupla Intelegere, dar Re-
gele a spus cg, chiar de ar fi semnat aceasta nu l'ar lega
nici pe El, nici tara. Insg färg indoialg cg Brgtianu
s'a legat weal mult, ca sg se mai creadA la Berlin eg
s'ar mai putea schimba». Reprosez faptul cg s'a
sat sg cadg oferta Bucovinei. Stirbey <<Tie, ti s'ar
oferi din nou». Ar trebui sg vgd pe Regele. Explic
pentru ce nu m'am dus la Sinaia: nu vreau sg dau de
bgnuit i Brgtianu sg nu se fereascg de mine. Stirbey
insistg i eu mg pui la dispozitie, da,cg Regele sau Re-
gina m'ar cherna pentru Crucea-Rosie de exemplu.
Stirbey imi anuntg clisgratia marelui Duce Nicolae. El
se mirg ca Regele sá, nu fi rgspuns telegramei mele
de urgri pentru ziva lui. Refugiatul Moldovan, sub nu-
mele de «Drumaru», organizeaza bande pentru suprima-
rea presei filogermane. Apelurile lui anarhic,e sunt
publicate de «Dimineata» si do «Epoca». Dau gazetele
lui Barbu Stirbey, care se insgrcineazg sg le arate Re-
gelui.
Arthur Rosenberg imi desvoltg tot sistemul fi-
nanciar pentru care se agite. Ionescu-Giurgiu i Malte-
zianu si pentru care a venit Stauss la Bucuresti.
El imi multumeste cg am povgtuit sà nu se cedez,e
tentatiunei de a se constitui un partid agrarian. Pen-
tru a aduce incheerea favorabilá, a afacerei, el ar
don ca o comisie de cinci persoane sg meargg la Berlin:
refuz de a studia aceastg afacere. El atacg pe Spiess, «un
bou (ochs) vanitos» pe care Costinescu Il duce de nas.
Costinescu l-a povgtuit sil se promulge taxele maxi-
male.

www.dacoromanica.ro
510 NOTE POLlTICE 1915

Contele Czernin s'a dus sá vadg pe Brgtianu


privitor la inchiderea brusca a granitelor noastre eri
dupä amiazg. Statul-Major, temându-se de indiscretiile
usurate de comunicatiile cari se fac mereu peste gra-
nitä (se telegrafiazg tot dela Bucuresti la Petrograd
si Paris), avand miscäri de trupe de fäcut, a inchis
granita pentru vreo 5-6 zile. Pe de altä, parte Czernin
a intrebat pe Brätianu ce ar face România in caz de ar
fi Serbia atacatà. BrAtianu a rgspunis OA dacä Czernin
Ii da cuvântul lui de onoare cà aceastg, miscare nu ar
ascunde un ultimatum viitor, declarà si el pe cuvântul
de onoare cà România n'are rolul de a apgra pe Serbia.
(Am notat aceastä declaratie textual, cum mi-a fost fg-
cutg.). Inchiderea granitelor este plictisitoare i poa-
te produce enervare, dar este o necesitate de rgzboi, in
contra cgreia nu este nimio de obiectat. Vorbind de ro-
lul României, Czernin spunând lui Brgtianu cà crede
a pierdut legältura, Brgtianu l-a mustrat in mod priete-
nese, ca-i anuntase odatá cà pacea cu Rusia era posi-
bilä. gzernin a reamintit cA nu fgcuse cleat o ipotezà
pentru a demonstra cà dacA s'ar intAmpla, România
n'ar mai avea nimio de castigat; ca de altf el, $in momen-
tul de fag'', cand interventia României devine pe zi ce
merge mai putin necesarci. Czernin crede pe Brätianu foar-
te deceptionat cä nu a reluat convorbirea privitoare la
Bucovina. Un alt guvern ar obtine i in directia aceasta
unele concesiuni... Eu : Regele stie si conteazä pe
ele...» El: «Dar ar trebui puting, grabä, cäci dacä a-
vem Dunärea, si vom avea-o in =And, concursul Ro-
mftniei nu mai este necesar pentru a merge la Kiew,
fgrä sä mai adaog e.ä." aceasta ar libera 500.000 de oa-
meni dupà front, cari ar putea fi dusi aiurea». Beg,-
tianu este de asemenea foarte desiluzionat in ce pri-
veste pe Bulgari i Czernin adaogä cá gentralii pot in
adevär sä se bizue pe ei. Czernin imi mai spune cg
sotia si mama lui Misu Cantacuzino sunt foarte ingri-
date, fiindch acesta trebue sä se afle undeva in Austria
impiedicat de a da stiri, probabil din cauza unor scri-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1916 511

son i compromitätoare. El nu stie nimio, dar un agent i-a


raportat c Cantacuzino se ascunde la Bucuresti, cu
cineva ; agentul certificä cá 1-a väzut 01). Czernin mä
roagA sà linistesc pe aceste doamne ; el nu stie nimic.
Eidinger, agentul secret al Mimi nume nu-1
stiam, si care aproape nu e cunoscut de nimeni sub a-
cest nume, in curent cu tot ceeace se incearcä in ches-
tiile financiare, crede cà va putea hotäri pe Ion Ma,
vrocordat si Nicu EnAsescu sà meargä la Viena pentru
a constata seriozitatea ofertelor. Mai interesant: El imi
multumeste cä am dat povete contrarii ligei a.grare
(Stauss) i taxelor maximale (Bussche), deci se bucurg
de o mare trecere. Imi afirmä C.1 a trimis pe generalul
Mustatä la Techir-Ghiol, spre a hotári pe Mihail Phe-
rekyde la o schimbare de atitudine in cazul eand ar in-
tra in minister in locul lui Costinescu, sau in cazul cAnd
ar primi sá intre inteun guvern mixt: osingur Mustatä
poate negocia aceastä afacere». (Hotärit, el e foarte bine
informat !).
Bussche imi multumeste cá l'am impiedicat sä
publice taxele maximale. Imi apune 6', a propus gu-
vernului sä se construiascä, pe toate liniile care due la
gärile noastre, cgi duble pentru a accelera traficul de
exportatiune, i cii dupà sase silptginfini guvernul a re-
fuzat. Iar deschid vorba despre Serbia. Daca ar inter-
veni un acord secret pentru viitor, s'ar putea hotAri
Serbia sä, nu facá deelt o apärare de formä Bussche
refuzä. De altfel gazetele au si vorbit de vagi intelegeri
Cu Marinkovitch. Bussche crede cii zvonul trebue sä vie
dela Ni. Presupun cit alte zvonuri de acelas fel ar pu-
tea sä le aducA nepläceri cu Bulgaria.
Mihaly este furios, exasperat : «S.-mi scap cu
bine banii ce ara in porumb si piciorul meu sit nu-mi mai
calce prin România !» Imi mai spune: olToi vorbim adese-
ori de ceeace se petrece aci i adevArat nu mai dorim de
cfit im lucru : sii stea la ei mash' i sii ne lase in pace).
Sunt intr'adevär anateme in contra noasträ : totul este
furt, minciunä, dispret de drepturile altuia ! Cel pu-

www.dacoromanica.ro
512 ?0.7'L' POLITICE 1915

fin când scrie lui Tisza, acesta ii räspunde chiar când


nu acordä : ai D-voasträ promit tot, nu acordä nimio si
nu räspund niciodatä. $tie dela Budapesta c6, nici-
odatä. Brätianu nu a cerut ceva pentru ei si nici nu a
primit sä stea de vorbä. «Bfátianu l'a sfAtuit sä nu rupä
cu Tisza, dar sg, cearà atat de mult incAt sa nu i se poatä
acorda». El n'a urmat acest sfat, mai ales in timp de räz-
boi. Imi cere ertare cg : «m'a necäjit atata, ca sä cerern
teritoriul de dincolo»; niciodati nu va mai face o astfel
de cerere.
27 August, Teodorian a aflat printr'o indis,cretie
a censurei, ch. Tavernier a trimis pe ziva de 25 August
ziarului «Le Temps» din Paris o lung5, telegramä pen-
tru a afirma &A eu cal'as fi pus in capul unei institutii
germane care dispune de 125 de milioane si eà eu sunt
acela care organizeazA Liga Basarabeanä. El mai con-
statà cä, francofilia, care poate cu greu sä lupte in con-
tra progreselor germane, clä, inapoi. Si guvernul a läsat
aceastä telegramä, sä treac5 !
Toate semnele zäpäcelei : guvernu1 stie prea bine
la ce se reduce inchiderea granitei, a dat chiar un comu-
nicat foart,e linistitor in ga,zetele sale. Qu toate astea
doamna Vercescu s'a reintors dela Predeal cgci autori-
tätile au dat ordin sä se evacueze vuele; se tae copacii
dela Castelul Cantacuzino, la Zamora, färà niciun res-
pect de proprietatea privatä; parcul dela Busteni a fost
transformat inteo fortificatie; s'au asezat tunuri in
curtea dela Zamora, etc.
28 August. Regele m'a chemat in audientä se-
creti. El este de pärere cA politica noastra trebue sä
se schimbe, «dar nu pAng, la interventia militarä»; Ru-
sii nu sunt ineä, complect bAtuti si nu ni se cere in
acest moment o interventie. Eu emit pärerea cb-, este o
necesitate urgentä, cäci in curAnd rolul nostru va fi
foart,e sters. Dacä ar surveni pacea acum, ne-am gäsi
izolati inconjurati numai de räuvoitori. Regele e de
aceiasi pärere.Eu : «Deci imediatä, neutralitate, depli-
nä, asa cum o organizeazä conventiunea a patra dela

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 513

Haga». Regele : «SA vorbim ciar: noi admitem tre-


cerea munitiilor ; dar atunci ni se vor Oda munitiile
noastre cari se aflä pe mare». Eu : «Vom avea tot
rezervorul german la dispozitie; Quadrupla Intelegere
nu poate Cduta 86 ne arunce in bratele Germaniei ; si
apol ce nevoie avem s'A o facem Cu svon maret Germa-
nia nu este o metresä care cere sä fie afisati». Regele:
«Ai perfect6 dreptate; e adevgrat, e adevärat !» Eu :
cPatru functionari discreti, si totul trece fgrä sä se afle
nimic (nu stiam inch.- in acel moment ceeace mi-a spus
Bussche in ziva de 31 August, cä, Bulgaria, tarà neu-
trä, oferise s'a' semneze o declaratie cà munitiile erau
pentru ea, si cä, isi lua asupra ei toate riscurile !) In
afarä de aceasta, dach Germania gäseste o altà cale,
Serbia de exemplu, nu mai va fi nici un motiv ca sä,
se mai primeascä, concursul nostru bine retribuit. Daca
ar trece criza färsä ca Romania sä obtie ceva, aceasta ar
fi o crizä pentru Tron, cäzi toti vor face pe Rege räs-
punegtor». Regele : «0 stiu». Eu : «In consecintà
revenim cat mai repede la adevärata neutralitate, 6.'ci
suntem deja in contraventie : aliatilor nostri le refuzAm
totul ; celorlalti, de am totul. Si m'a' explic : benzing,
räing, transporturile pe apä se opresc si se ravitaliazA
la noi. Guvernul va fi silit sä-si schimbe tinuta, chiar
din cauza lipsei de bani». S'a spus Regelui ea' trebue sä,
cAutAm bani in oe,cident, fiindeá avem nevoie de franci
si de lire sterline. Ara Regelui chi cu schimbul actual
s'ar putea cu profit, procura cu miirci, toti francii
si toate lirele sterline necesare din Elvetia. Regele
convine tot timpul c:1 schimbarea de politicg se impune;
nu spune cum, si nu pronuntà un singur cuvant care
ar putea s'a" fie räu inteles de BrAtianu. Pentru partici-
parea ammatei, Regele crede eh,' opinia publicä nu este
Inch' indeajuns preggtitA. Eu räspund a ea nu se poate
intoarce färä, a fi lucratà de guvern. Opinia publica' este
cum vrea guvernul sci fie. Regele : <Dar sunt si
nebuni». Eu : qI\Tebunii isi permit luxul de a fi
nebuni, fiindeA stiu bine ch cei cuminti ii opresc s'A su-
porte consecintele nebuniei lor». In aceiasi ordine

www.dacoromanica.ro
514 NOTE POLITICE 1915

de idei, Regele «D-rul T... I... este cea mai desáviir-


sitä canalie care se poate vedea ; te murdäresti dacá
atingi chiar cu clestele. Articolele lui Take Ionescu
sunt ridicole si el (16, semne de prostie». Asupra
lui Batianu i lipsa lui de hotArare, Regele zice eh' este
un amestec ciudat de lymfatism si de acte de energie.
Regele stie cä Iliescu ; a mai spus lui BrAtianu
Iliescu vorbeste prea mult. Mud 11 va mai vedea,
spue si altele. Spun cä Iliescu vizeag Statul-Ma-
jor. Regele : «Da, dar sunt eu la mijloc 5i asta nu
va fi».
Am atras atentia Regelui sä se fereascä de a nu
fi pus in fata faptului indeplinit. Regale stie ea," unii
eau läudat cu aceasta ; dar nu se teme. Am raportat
Regelui pärerea lui Culcer, care nu crede ea armata,
sä fie in stare sä nu asculte ; am mai adäogat cá pentru
Qulcer, o participare armatä ar avea marl sorti de
izbAndd. In ceeace priveste pe Drumaru, Regele a
spus lui Mortun chiar azi dimineatä, cà ae,easta nu mai
e desordine, ci anarhie. Regele crede pe Mortun par-
tizan al Germaniei. Eu : «Dibaciu numai, si §-Hind, cu
toate cà vorbeste foarte mult, sä nu se descopere».
Mai repet Regelui spusele lui Mihaly ch Brätianu a
tratat totdeauna astfel, inckt sà facá, once negociere
imposibilà. In fine atrag atentia Regelui asupra idásu-
rilor militare exagerate i prea bätätoare la ochi, care
se iau si care ar putea sà aducái faptul indeplinit.
Audienta mea a fost precedati de o audientä la
Regina ; in salonasul Reginei a venit M. S. in persoadá,
sä-mi spud-a bunä ziva. Regina recunoaste cA trimiterea
Marelui Duce Nicolae in Caucaz este exil : «Mieul Im-
pärat a indrAznit sà facä aceasta ! Marele Duce este
unchiul, reprezintä pe cei bkrâni ! Ce face von
Bussche ; gäsit-a mijlocul sà devie mai simpatic
Asupra desbidarii dintre Poklevsky si Blonde], cunos-
cutä de Regina : «Ce mai au si acestia 7» Profit,
vorbind de curti, sá formulez motivele mele de nemul-
tumire Trebuia ca Rusia sä ne ofere cele douä judete

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 515

care ni le-a luat in 1878 i s ne dea garantii pentru


C.onstantinopol. Astfel va sti Regina de ce nu sunt de
partea ruseascá.
30 August. De Sf. Alexandru, Czernin mi-a tri-
mis pe consulul Schmidt ca sh-mi aducá, felicitárile lui.
Acest tânár imi povesteste cá in cursul shpfämânei,
&And au inceput mischri de trupe, toate telegTamele
lor au fost .sabotate». Niel una n'a fost transmisa cu ci-
fre exacte. Au fost nevoie de interventii energice pentru
curma acest abuz.
Regele soseste pe neasteptate la curse. In timpul
convorbirei Ii spun din nou ce excitare produce trimite-
rea trupelor pe granith si rechizitiile ; Regele imi rás-
punde cá ar fi si mai rhu dad'', nu s'ar face nimic.
Vorbind cu Arion i cu mine, Rculeff ne anuntá
ocuparea teritoriilor cari le-au fost cedate de Turci; pen-
tru ansul acordul e si semnat ; el va fi divulgat cfind
se va cunoaste textul formal si rhspunsul siirbesc la
nota Quadruplei Intelegeri. In ceeace priveste mischrile
noastre de trupe este de párere eh ele sunt sau prea
mari sau prea mici. In once caz n'ar fi de dorit sa se
fach rhzboiul pe douà fronturi. (Deci Bulgaria ar fi
frontul celalt). Arion intreabá dach la ei lumea este
excitath i vorbhireatá ca la noi : oNu, noi avem starea
de asediu inch' de un an. Domnul Radoslavoff este un
om cu mare experienth ; el era presedinte ai Qonsiliului
la cäderea lui Battenberg i chiar pe timpul generalu-
lui Kaulbars».
Generalul Christescu a spus lui Arion ca toatá
miscarea de trupe era opera lui Iliescu, care prin acest
fapt a desorganizat tot plan.ul de mobilizare generalh.
31 August. D-1 Bussche afirmá cá cunoaste an-
gajamentul luat de Brátianu, i anume : interzicerea
trecerei munitiunilor pentru Turcia, i in schimb sh," ni se
dea munitii nouá. (Dar pentru moment noi n'am prima
nimic ! Inteleg mai bine acum sensul spuselor Regelui
asupia, acestui subiect). Bussche se plange de ciun-
tirea t,elegramelor lui i acuzg autoritatea militará
de acest fapt, pentrueg jumátatea unei serii expediath.

www.dacoromanica.ro
516 NOTE POLITICE 1915

nu din Bucuresti dar din Sinaia, a sosit nealterata.


Cum era a doua zi dupa declaratia lui Czernin, Impa-
ratul i-a telegxafiat direct, spre a-1 intreba. Raspunsul
la telefon a fost c Bratianu era furios !
Bussche repeta meren cá daca se ajunge sa se
treaca munitiile pe alth cale, centrul de gravitate se va
muta in Bulgaria in dauna Romaniei. El crede
Bratianu este in contra masurilor militare ce se iau.
Panaitescu i agentii lui au afirmat c. trupe erau ma-
sate in contra noastr i atunci Iliescu a invins. Du,
cele de Mecklemburg sosind Miercuri, Bussche va in-
cerca s obtie amanarea plecarei Regelui la Cernavoda,
fixata pentru aceiasi zi. El crede eli. comunicarile ce
Ducele are de facut sunt de cea mai mare insemnatate,
si este foarte unit faca raportul Imparatului.
D-1 Kurez imi citeste raportul lui. Protestez eAnd
pretinde in raport, cli. sunt gata sa deviu filorus daca
Rusia d'a' garantii pentru Constantinopole, etc... Tot
raportul lung si neinteresant. Mai important :
cunoaste si frequenteaza pe pärintele Lucaci ; chiar se
serveste de el : e in stare sa se hraneasca la doua iesle ;
nu este asa de destept cum se pretinde. Imi confirma
preciziile serse in «La Politique» (care e cel mai bun
articol pe care l'a citit asupra chestiunei) c disgratia
Marelui Duce Nicolae a intarit pe Tar. Imi cite,aza, douà
nume de femei, cari au fost funeste Marelui Duce.
Nn este exact, cum afirma Povolny, clii Rodzianko pre-
sedintele Dumei, ar fi omul Marelui Duce. Din contra,
el este acela care a lucrat in potriva lui. Omul lui de
incredere este Gutchkov. Kurez spune mult rau de
Semenoff, atasatul militar, care se compromite cu Fi-
serovici, simplu samsar.
1 Septembre. Asist in gara Buzau la pleca-
rea batalionului 8 de infanterie, care este trimis pe Va-
lea Prahovei, Regimentele de Buzau se trimit in Pra-
hova, cele din RAmnic si din Braila pe Valea Buzau-
lui. In west mod nimeni nu se gaseste in apropierea
resedintei lui.
Colonelul Gorsky imi vorbeste de zapaceala care

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 517

va domni, pang% si in comandamentele regimentelor, in


caz de mobilizare. Iliescu a plasat o droae de cretini si
de nepriceputi, camarazii lui de promotie, care din
ajutori vor trece comandanti de regimente fgrA a cu-
noaste nimic din meseria ion
Miercuri, 2 Septembrc Czernin a fost primit de
Rege, cgruia i-a comunicat, din partea lui Burian, noui
asigurgri cg ceeace se petrece la granitg nu este de loe
privitor la Romania, dar exclusiv contra Rusiei
Monarhia nu nutreste nicj un proiect ostil Romaniei
(donmeste o oarecare ingrijorare din cauza trupelor ro-
mane adunate pe granitä). Regele si-a exprimat do-
rinta de a vadea granita deschisg in timpul cel mai
scurt i atunci El va da ordinul sg se retragg trupele.
Czernin a adgogat cà Statul Major austriac devenise
foarte nervos i ck el simtind acest pericol, a provocat
aceastO explicatie a lui Burian. Cand s'a intors acasg
la ora 7 seara, a ggsit o telegramg anuntand cg granita
era liberg (dealtminterea am avut i eu personal cu-
nostintg de acest fapt, prin cOlgtorii care au sosit la 9
seara din Predeal). Czernin a comunicat imediat aceastä
stire Regelui. A cgutat azi dimineatg pe Brgtianu,
dar acesta e lipsg din Bucuresti i Czernin este ingri-
jat, cOci dacg Regele nu a vestit pe Brätianu, mobiliza-
rea va continua si se va crede la Viena cg ministrul
Austriei-Ungariei este tras pe sfoarä. Va merge la
Mortun pentru al ruga sO transmitg lui BrOtianu an-
gajamentul luat de Rege. Mai Varziu mi-a spus
transmisese Regelui cg la Viena, ca si la Berlin, nu
mai avea nimeni incredere b Brgtianu; lucru care a
contrariat pe Majestatea Sa.
Alerg la Mortun ca sä-1 vestesc- Nu trebue cu
niel un chip lOsati soldatii nostri asa de aproape de
Unguri. Am fi la discretia unui nebun sau a unui rgu-
voitor. Avand in vedere cà Regele si-a dat cuvantul nu
trebue sg aibg loe vre-o bgnuialg. Mortun nu stie ni-
mic ; vine dela mosie; si el a atras atentia ca sà fie pusi
pretutindeni cOpitani siguri i seriosi. Este bineinteles
ceilalti trebue sg-si retragg trupele. Recunoaste

www.dacoromanica.ro
518 NOTE POLITICE 1915

el <guía> fAcutà Cu buletinul Statului-Major, intea-


clevär partial. Eu: «G-eneralul Iliescu este acela care
insuflä acest spirit in armatà si care vorbeste nesoco-
tit».E1 : aria spus aceasta lui Brätianu».Eu :
«Sunt doug, luni si jumAtate de când nu l'am mai väzut».
El: «Mu face, foarte faiu». Eu: «Nu conduceti opi-
iar gazetele D-voasträ o desorienteazA prin
brustele lor schimbäri». El: «Ce vrei ! Presa noasträ
trebue sá linisteaseä si pe ceilalti, pe nebuni, Filipescu
si Take Ionescu». Eu : «Räu faceti ; n'au pe nimeni in
spatele lor». -- El: «Am mai spus-o lui Brätianu In tim-
pul alegerilor, child l'am rugat s mä base pe mine sä
lucrez». (!7) Isist din nou sä nu se lase tara la dis-
cretia celui mai mic incident provocat de un ofiter. Mor-
tun ma asigurä c5, va telefona imediat lui BrAtianu.
°And am intrat la Mortun, el m'a interpelat in fata
luraei care se afla in salonul lui cu euvintele : «Bunä,
ziva, sefule» !
Golescu se plânge Ca Banca nu mai are bani ;
desi pretinde &A a dat 30 de milioane avansuri la
agricultori eri a ezitat pentru o afacere de 12.500 de leí
si cum guvernul nu mai are nici el bani, se asteaptà la
un nou imprumut, silit, tot la Bancä. A convorbit cu
Stauss si, duph cum ara convenit, i-a spus sä, nu se gan-
deasca la avansuri de bani, ci numai la cumpäräturi cu
1/3 avans asupra pretului. Pieclicile ce va pune guvernul
vor cgdea atunci asupra lui.
Am avut o consultatie cu efitiva prieteni : N.
Ghica, G. Stirbey, M. Seulescu, Nenitescu, Mehedinti,
pentru fixarea deschiderei Qiubului. Toti sunt alarmati
de posibilitatea de a ne gäsi in fata unui fapt indeplinit.
Sciulescu, fatä de fratele säu. a auzit pe Filipescu spu-
nänd : «ExistA tratat ; in curänd veti fi surprinsi de un
eveniment brusc, i yeti merge !»
Bussche va pleca la Ramadan in intimpinarea
printului de Mecklemburg, care va fi dus cu un tren
special la Bräila spre a vodea pe Rege a sta de vorbii
cu El; dela BrAila Printul merge la Sinaia pentru a

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 519

priinzi Cu Regina Elisabeta, i apoi îi va urma drumul.


Czernin fiind silit sá plece in intampinarea lui PaIla-
vicini, el Bussche va comunica lui Bratianu (intors la
ora 1), ceeace Czernin a obtinut dela Rege in privinta
retragerei trupelor. Il intreb in mod sincer : «S'au tre-
cut munitii 1» «Absolut fals. S'a incercat acum douá
Juni sa fie castigat Pherekyde; el a refuzat, avilnd cre-
dinta cá Strâmtorile vor cadea, ceeace ar fi o fericire
pentru tara.
$tie cá ministerul n'are bani; n'a putut sá plateasen
alaltaeri 123 milioane de marci la Berlin; Banca Natio-
nala a refuzat. Petersen negociaza o conventie pentru ea
Disconto sa pldteasca in schimb aceasta suma.
La ora 6 seara Mortun vine sa-mi aduca ras-
punsul. Regele n'a comunicat nimic lui Bratianu.
Eu : «Fiindch nu l'a vazut». El : «Dar exista telegra-
mele cifrate !». (SA fie o minciuna Nu se poate
presupune o astfel de usurinta din parte Rege-
lui !) Bratianu va retrage trupele peste doug-trei zile
unele din ele nici n'au sosit la destinatie ! .Rapor-
tez atunci conversatia Filipescu-Saulescu, pentru a-1
ruga sa, se grabeasea, i sa nu ne lase la discretia unei
intamplari. Mortun se va intoarce la Bratianu pen-
tru a-i comunica ; el a reprosat lui Bratianu &A a pier-
dut contactul cu mine ; Bratianu i-ar fi raspuns ca nu
este nimica schimbat, fiindca altminterea...Eu : «Dar
nu fac nici un repros !» El: «Este de datoria lui sa
discute si sá consulte cu D-ta».
Restul conversatiei, politica in general. El loveste
In Take Ionescu. In douii randuri imi dà cuvatul lui
de onoare ea Bratianu n'a semnat nici un angajament,
si trateaza de semetie extraordinara afirmaren contra
rie a lui Filipescu in «Epoca».
3 Septembre. Ministrul Germaniei, tinhnd locul
lui Czernin dus in intampinarea lui Pallavicini care
vine din Constantinopol, a vazut pe Bratianu
imi scrie ca Bratianu - are nevoe de cincisprezece zile
pentru a retrage trupele. Scrisoarea sa, fara a desvalui
vreo alarma, este totusi staruitoare.

www.dacoromanica.ro
520 NOTE PGLITICE 1915

Stauss imi supune din nou proectele sale : Cumpg-


rarea de grhu Cu avans plgtit. contract sub clauzg re-
zolutorie dacg guvernul impiedieg esirea, dreptul exclu-
ziv de a dispune de vagoane, 150 de milioane bggati in
afacere. Se va face o incercare cu 1000 de vagoane.
Eu : «De ce ix.
4 SePtembre Contele Czernin se iritg de intArzie-
rea de 15 zile hotgritg de Brgtianu pentru a retrage tru-
.pele ; el nu vrea sg se faca' ridicol. A intrebat de doug
ori pe Rege dacg putea sg telegrafieze asigurarea datg
de M. S., cg trupele se vor retrage imediat ce granita
va fi deschisg; §i. Regele nu s'a opus, nici macar nu a
cerut ca Qzernin sg a§tepte Ong a doua zi pentru ca
poatg Regele sg vad'a," pe Ministru. Când Czernin a pri-
mit telegrama de deschiderea granitei, a scris imediat
Regelui cg va comunica cuvântul regal; scrisoarea a
fost dusg la Palat de cgtre un secretar §i aghiotantul a
anuntat cg Regele primise §i. citise scrisoarea! Astgzi
Brgtianu nu vrea sà tie acest angajament. Ce se va crede
la Viena i la Berlin I Cg chiar in ceeace priveste ar-
mata Sa, Regele nu poate dispune nimic ! In Brätianu,
atotputernic nu mai are nimeni incredere. Spiritele se
vor incglzi din nou si se va crede cg el Qzernin nu stie
nimic, sau cg raporteazg gre.3it. Mà roagg sg exami-
nez dac,a,' nu pot interveni. El se va duce la prewdintele
Qonsiliului.
Ora 12. Czernin a egpAtat asigurarea cà armata
face rnanevre si cg ele nu vor inai dura mai mult de
cincisprezece zile ; un program de executat. Brgtianus
intfun mod foart,e dibaci, spune el, i-a reprosat de a fi di-
vulgat cg Regele a luat un angajament. Czernin rgs-
punde cà afarg de ministri si de D-nul Nanu el nu a
vorbit cu nimeni. Reflectand bine : D-nul Brgtianu
îi bate joc de angajamentele luate de Rége ; in aoeste
imprejurgri Regele pleaog pe Dungre, iar Brgtianu nici
nu se duce sg vorbeascg cu Regele inaintea plecgrei
sale I!
Adao's: (9 Noembrie 1916).Cartea rosie austriacg
confine a supra acestor evenimente o notg sugestivg (No..

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 521

42 din 16 Septembre):Czernin vede pe Rege si Ii spune:


Este drept si echitabil ca Romania sa-si retragii acum
trupele depe granità. Regele faspunde cà aceste miscAri
au fast fOcute färit stirea Sa si cà BrAtianu a dat ordin
ca trupele sä fie tinute la zece km. Cum acest ordin nu
a fost executat, Regele a mustrat energic pe Iliescu. Re-
gele spungnd cá cu timpul aceste trupe vor fi
retrase, Czernin declarg cA acest rOspuns nu-1 poate sa-
tisface. In fine, dupà o conversatie agitatk in timpul
eAreia Czernin rOspunde la un cuviant nedibaci al Re-
gelui : «CA comandantul suprem al armatei romilne
n'are sh, spere, dar sä" ordene !». Regele a promis ch. va
retrage trupele imediat ce Austro-Ungaria va redeschide
granita. Indatà dup5, aceasta soseste comunicarea
granita este deschig ; C.zernin serio Regelui cO a-
cum el asteapt6 ca trupele sä fie imediat retrase, i ra-
porteazA cA el nu conteazO, autoritatea Regelui, fiind
slabk Regele pleacO diseark pentru cinci zile, pe Du-
raire si d-nul Briltianu abia mgine soseste in Bucuresti,
ceeace face schimbul de veden i intre ei doui foarte greu
si nici nu usureaz6 lucrurile.
Deci notita mea din 4 Septembrie 1915 gOseste aci
o explicatie ciudatO!
5 Septembre. Doctorul Karpeles, deputat socialist
austriac, se duce in Bulgaria pentru cumpOrare de re-
coltk El imi mArturiseste cO au nevoe de grgne, porumb
si mai ales ovilz. Imediat ce Dungrea va fi liberA si el
nu se indoeste de aceasta, ei vor &Auto, cerealele in Bul-
garia. Imi spune cà la ei sunt indignati contra noas-
trA : Nici un aranjament incheiat n'a fost tinut. El sin-
gur a prins pe Costinescu telegrafiind in fata lui
lucru ; iar pe de alta parte telegrafia imediat altceva.
Ministrul de fazboi austriac, cancl el Karpeles, i-a
raportat ca. generalul Iliescu si-a dat cuvantul de onoare,
a spus fatA cu martori : «Cuviantul de onoare al genera-
lului Iliescu 1 nu e nimic !». °and lui Kropatkine i s'a
raportat ch" BrAtianu, Ong la sfgrsit, va intra in Basa-
rabia, Ministrul om foarte ponderat, a spus : ((Da, si
asta (Inca' noi o vom permite».
54

www.dacoromanica.ro
522 NOTE POLITICE 1915

Aceste intepilturi nu se vor uita usor. Karpeles mai


aduce accastà apreciere : «La d-voastrA cocota parizianA
a invins pe institutorul german !» El repeta afirmki de
venalitate i de coruptie, pe cari cu greu le poti da
la o parte. Dar i Blondel nu nume§te pe Brkianu deck
«rodalisque fatiguée»; deci, i in aceasti parte, multil
stimA !
Cum va sosi iarna, Austriacii vor ataca Udine, cu
Venetia ca obiectiv. Ei sunt mirati CA, au- putut tine li-
nia actuala de front, care era provizorie, si care nu este
adevkata linie pregAtità. Italienii din nord se bat bine
cu elan. Se pare ea retelele electrice fac ravagii marl,
ciind se apropie de ele. Se servesc foarte prost de a-
vioane. Dr. Karpeles crede cá azboiul va dura panA in
primAvarg. «Cum vom mai putea noi s6.-1 suportám 1»
zice el melancolic.
Primese o serisoare dela Maiorescu : cuminte
de aceiasi pkere cu mine.
Dupg, spusele lui Tzigara Samurcas, Ducele de
Mecklemburg ar fi spus Reginei Elisabeta Ca' îi pare
ritu eá s'a obosit zadarnic sk" se ducA sà vadb. pe Rege
la BrAila i Mkin ! ! (Ducele, totdeauna inskcinat cu
misiuni delicate, vine dela Constantinopol si dela Sofia;
a fast sA vadit pe Regele i s'a intors in Germania tre-
casnd prin Sinaia, uncle a peanzit cu Regina Elisabeta.
Dela Sinaia la Predeal, a trecut noaptea in automobil
a vAzut cum se asezau mine dealungul soselei noastre
nationale !).
In Dobrogea a avut loe un gray accident de au-
tomobil, a cArui victima a fost Radovici, ministrul co-
mertului. TrAsura lui urma trásura lui Duca, care la
rândul ei urma tegsura Regelui, i inteun canivel, el a
fost aruncat afara din automobil. Tin dela fratele s'au
dela comandorul Coanclà cá Regele Ii con.ducea sin-
gur automobilul cu o iutealg de 90 km. pe org. Greu imi
inchipue,se un Rege fAcand pe soferul inteun turneu
oficial ! !
6 Septembre. Filipescu si Victor Ionescu organi-
zeazg la curse o manifestatie ridicolá. Bucovineni

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 523

ti dau jos de pe cal pe Milton Henry pentru a-i smulge


cazaca mea tricolorg. Bgtae, scandal. Filipescu tatgl
fiul jubileazg; Fasciotti ggseste lucrul plgcut !
9 Septembre. «Dimineata» contine un nou mani-
fest al bandei Drumaru; chemare la asasinat cu desem-
narea : Czernin, Bussche i cu mine, oferiti la loviturile
amatorilor.
Colonelul Randa, atasatul militar austriae, ne
mai ggsind pneumatice pentru automobilul lui, se adre-
.seazg maiorului Slgaiceanu dela ministerul de rgzboi si
il intreabg dacg este adevgrat cg ministrub care le-a re-
chizitionat pe toate, vinde din ele. Ii se oferg, merge la
depozit i îi alege eauciueurile de care are nevoe. iar
ch,nd trimite hârtiile, i se spune cg Iliescu in persoang a
refuzat aprobarea. Si Randa imi spune, lucru pe care
de altfel Il tiam, cg s'au dat cauciucuri la toatg lumea.
Randa adaugg cg, afrand cg grAul lui Presan se strica
la Burdujeni, el cu toatà interdictia, a intervenit ime-
diat ca sg se cumpere grAul in Austria! De chteori a fost
nevoe de ceva, Randa a mijloeit ca sg se acorde totul
pentru armatg si pentru ofiteri. Asupra stirilor de
rgzboi, Randa afirmg cg Rusii s'au retras dela Tarno-
pol, si cà in nord se incearcg o miscare de infailuire in-
tre Berezina, bgltile i Niemenul.
Von, dem Bussehe imi destginueste c:g Printul
de Mecklemburg nu este de loe multumit de eonversatia
ce a avut cu Regele. Opinia publicg nu este destul de
schimbatä... Situatiunea Regelui mai grea ca acea a Re-
gelui Greciei... (Stiu pe de altg parte cg Czernin
Bussche incep a pierde increclerea ce o aveau in Rege;
aeeasta a spus-o Netzhamrner lui Teodorian-Carada).
Mortzun a vorbit lui Bussche de amenintgrile <Di-
minetei» : e bun de notat cà guvernul e vestit. Mor-
tzun i-a mai spus : «Prevgd cg peste o lung, sase sgpta-
milni vom intra in actiune algturi de D-voastrg».
Bussche : «Nu yeti intra niciodatg !» Mortzun : «Ba
de sigur vom intra, dar poate cu alt guvern dacg nu cu
al nostru». Mortzun, corectând pe Bussche «Vg aiigur
acum trei luni Ilieseu vorbea de intrarea in rgzboi, dar

www.dacoromanica.ro
524 NOTE POLITICE 1915

acum nu mai zice nimic». ($i te miri de cele spuse de-


anumiti militari !). Satuesc stäruitor sh" nu se atace-
Shrbii inainte de a face guvernului deciaratiunea c2O' linia.
Salonicului nu va fi tgiatg. Bussche promitt. el va re-
inoi acea.stá asigurare, printeo nota verbalci.
Bussche imi povesteste asupra Doamnei Psicha o.
anecdotg care pare a fi autentich ; ea poara pecetia ru-
seascg ! ! La un prAnz cineva a spus cà nu ar mai tre--
bui SA se mAnhnce icre proaspete, cki Duniirea e piing
de cadavre de Austriaci i icrele pot sg dea febra tifoidg_
Thngra ghscg : «Dacg asi sti cg pot cu dintii mei sá
sfhsiu un Austriac, as manca icre de doug ori !».
10 Septembre. Von dem Bussche vine din nou sg
mg vadg dupg scurta intalnire ce a avut Cu BrAtianu.
Aseará s'a aflat mobilizarea bulgarg ; presedintele con-
siliului a argtat puling temere din aceastg cauzg. Dar
Regele a spus Ducelui de Mecklemburg : «Bulgaria va
intra In rgzboi pentru a lua Macedonia, dar noi nu ne
vom mica». Si Bussche adaugg «Dacg. Romania ar-
mobiliza in momentul acesta, poate cà Berlinul ar cere-
explicatii!»
In aceasa noapte a apgrut in «Epoca» stirea de-
misiei liii BrAtianu; ea a fost imediat desmintitg, in ter-
meni desttil de vii, de cgtre «Viitorul». D-rul Blumenfeld,.
care isi are intrgrile la «Adevgrul», povesteste cä, toattt
noaptea Filipescu a fost inteo agitatie nebung, cgei ti-
nea drept sigurg deniisia lui BrAtianu, imediat ce se va
antuita mobilizarea, bulgarg. Aceasta este un mod de a.
forta mhna Regelui. Dar Nip Saulescu. a vgzut pe
Vintilá Brgtianu i i-a spus cá venea la mine; Vintilg
i-a zis : «Noi Suntem linititi i fratele meu va continua
in tihng, ca phng acum. Nu cred ca. fratele meu sg fi
semriat ceva».
Ziva a fost foarte agitatg. C,irculg fel de fel de-
zvonuri asupra violentelor proectate.
Osman Izzet Pap, fost aMbasador la Berlin,
pleacg la Constantinopol la ora 1 si vine sg mg v.adii.
El éste entuziasmat de preggtirile germane; Austria e-
cu tottil schimbatg organiiarea transeelor contra Ita-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 525

liei este o adevgratg minune de confort i prevgzute


.chiar cu robinete de apg. Nu intelege nimic din ezitä-
rile noastre. Turcia ne iube.ste i vrea ca prin Tripla A-
liantä a Germaniei, Austriei i Turciei, care va dura,
Romania sg, devie mare si tare. Enver Pasa a declarat
ctl, daeä Romania ar intra in Basarabia, ar pune la dis-
pozitia ei 900.000 de oameni de cari nu mai are nevoe,
avand in vedere cil numai sunt imobilizati de Bulgari ;
armatà bine echipatg. i excelentg. Izzet Pasa îi pune
intrebarea ce face Romania dacg survine pacea, lu-
.eru ce va deveni pasibil cum se vor convinge Rusii
Constantinopolul nu va cgdea. Bulgarii nu vor infra in
Macedonia inainte ca Germanii g fi ajuns la gra-
nita lor.
Czernin este foarte excitat : Regele i-a spus a
cand s'a inchis granita, cg (-Muse ordin lui Iliescu
ca pretutindeni trupele sä, fie tinute la zece km. de gra-
nitg, recimoscand cg era un mare pericol sá fii la dis-
cretia unui incident. Departe de a respecta aceastg pro-
misiune el a vgzut cu ochii lui trupe inaintand la Pre-
deal pang la cativa pasi de granitg. A scris aceasta, eri
Regelui. La Viena se va erode ch," toate instiintarile ce
dä, sunt false ! Oricum, nu mai are nimeni vre-o incre-
dere in guvern. Czernin repetg eä ultima sang cade
din mâinile Romaniei dacg, se mai intarziag cu acor-
Aarea trecorei munitiilor, in curand va fi prea tArziu.
(Nota : Fi-vor temen i in privinta fortgrei trecerei
prin Serbia î Oare ar fi vie-o piedicg î Ce sens are a-
eeastg, invitatiel).
11 Septembre. Dupg oarecari ezitgri, se zvoneste
cg Filipescu ar fi hotarat sg, sarjeze din rgsputeri
Brgtianu. De altà parte, «Adevgrul» (dupg spusele lui
Blumenfeld), ar fi retras doug articole cu cari se ince-
peau aceste ostilitgti. Dar este sigur cà politia incepe
sg se miste, si eri searg a cam dat in manifestantii cari
.au atacat case particular° iscoala evangelicg.
Germania este mai iritatg in contra noastrà de
cat Austria. S'a stabilit un boicotaj economic. Negus-
torii trimit inclgrgt scrisorile de afaceri. Bärbulescu mi-a

www.dacoromanica.ro
526 NOTE POLITICE 1915

argtat o corespondenta intre o fabrieä de vagoane si so-


cietatea Saturn, din care reiese ca' guvernul german nu
dä voe sä se vândà vagoanele-cisterne ce au fost coman-
date. Stauss a fost chemat de Costinescu, care cere,
bAncei «Deutsche Bank» 20 de milioane mgrci contra
lei, pentru cupon ; Stauss s'a dat in läturi. La granifa
nu se mai cumpärä nimic...
13 Septembre. Am avut sedinta Qomitetului exe-
cutiv la mine acasà. Mare cordialitate. Comitetul are o
atitudine hotärätä pentru o actiune imecliatä in contra
Rusiei : Nenitescu, Aslan si Emil Juvara in culise sunt
moderati, dar inclinä spre Germania; Teodor Rosetti,
Mehedinti, categorici ca si Arion ; J. Berceanu si Gri-
gore Cantacuzino sunt singurii cari au luat cuvântul. Iro
unanimitate s'a aprobat sensul discursului meu de mainer
despre care am fAcut o scurtà expunere.
14 Septembre. Inaugurarea Clubului Conservator..
Imens succes. Discursuri bune färä cea mai mid, dis-
cordantä. Enormä afluenfä de lume.
15 Septembre. Actionistii convocaserä Duminicii,
la Boulevard, pe deputatii si senatorii lor. Erau vreo.
cincizeci de persoane, in aparentä adunate spre a exa-
mina mijloacele pentru reprimarea coruptiei germane,
In realitate pentru a cere mobilizarea. Generalul Crhi-
niceanu, care iscAlise convocarea, s'a abtinut. Delegatï
au fost trirnisi lui Brätianu, printre ei : nici Take Io-
nescu, nici Filipescu. BrAtianu le-a remis in scris de-
claratia sa negativä. Seara s'au intAlnit din nou pentru
a lua cunostintà de rezultat, cunoscut dealtminterea incli
din ajun. Ei s'au numärat : din patruzeci si opt, nu-
iniirul se scoborhse la treizeci. Toma Ionescu si D. Do-
brescu-Prahova au atacat cfit au putut pe Rege si adu-
narea s'a spart inteun mod jalnic. Au manifestat pe.
pinta Teatrului iar child a sosit manifestatia in fata ca-- -

sei lui Filipescu, era foarte mic.5oratà.


17 Septembre. Victor Ant°. nescu, ministrul justi-
tiei. vine la mine. Rgzboiul va tine multä vreme; ar fi t).
nebunie sà-ti bagi capul. pentru a-1 vedea poafe CázAnd;-
soarta Constantinopolului va fi hotgrAfá de rezultatui.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 527

final al räzboiului putin importa daca cade sau nu as-


fäzi. Englezii recunosc greseala lor cà l'au atacat pe apa
si cà in acest mod au dat alarma Germaniei ; Costinescu
este foarte scazut ca inteligentg; de uncle oare va mai
gasi el bani 7 Crainiceanu este un nebun ; 1'1 Alneste
eke °data la Tonel Brgtianu. Concluzie : a se egstiga
vreme. Fiasco in ceeace priveste banii, pe care s'a dus
zadarnic sa-i caute in Franta.
Von dem Bussehe zice ca acum canonada asupra
Serbiei are un scop politic, care a fost atins. Ea va fi ur-
matg de atacul artmatei, care se va face la ceasul hotgrál
dinainte. (Acum zece zile, dupg o bombardare, s'a crezut
ca actiunea va incepe). Ofensiva in Franta este o-
prita; s'au fgcut mari sacrificii inutile; Germania o va
relua una din zilele viitoare, dupg ce s'a facut proba ca.
Francezii nu pot sparge frontul.
18-19 Septembre. Filipescu, Take Ionescu si gru-
parea din Ardeal cu MA,ndrescu in cap, fondeazg o Fe-
deratie-Unionista cu o forma neprecisa, lgsind sä" spere
tot fail sg transeze nimio din faimoasa fuziune intre
Takisti i disidenti, anuntatä de Filipescu pang si in
ziarul «Le Temps». Rolurile : Take Ionescu prin
atacg pe Rege; Toma Ionescu, si mai mult niciun
cuvant insg despre guvern. Filipescu, in «Epoca», injurg
pe ministrii : dar niciun cuvgnt in c6ntra Regelui.
22 Septembre. Rusia trimite un ultimatum Bul-
gariei. Franco-Englezii debarca, sau se zice ea debarca,
(stirile sunt contradictorii) la Salonic, färg aviz preala-
bil al Greciei. Protestgri timide si destul de confuze ale
lui Venizelos. Rgspuns linistit al lui Radoslavoff, care
negand prezenta de ofiteri germani in armata bulgarg,
nu poate pe acest motiv sá dea satisfactie Rusiei.
23 Septèmbre. Czernin imi repeta ca nu mai e po-
sibilg cea mai mica incredere in Brätianu, si cu toate
acestea el este in contra boicotajului economic. Il sfa-
tuesc i eu &A se reja cumpgrarea cerealelor, Cu toate ca
pretinde ca nu sunt nevoi urgente.
Acum douá zile s'a dat pe neasteptate ordin impie-
gatilor unguri dela gara Predeal. care toti locuesc

www.dacoromanica.ro
528 NOTE POLITICE - 1915

oras, sá pgrAseascA teritoriul romanesc. Ciudat, din mo-


ment ce nu suntem in stare de rsgzboi ! Czernin vrea sA
dea si el ordin ca eventual sh se inchizil granita, dar
mai inainte vrea sá vesteasea pe BrAtianu. Cateva cea-
suri apoi, Brätianu, care se arAtase surprins i supärat,
trimite rgspuns lui Czernin, prin seful lui de cabinet. ea
ordinul s'a revocat. Cine o fi luat aceastà ingsurà
De sigur cá Iliescu, care cautà un incident.'
gzernin refuzg sg mai aibg relatii cu Anghelescu.
El a fost la Anghelescu pentru a regula prieteneste
tranzitul bulgar. Radeff e convocat telefonio fiind pre-
zent i Cottescu. Iar seara apare in «Dimineata» si in
«Epoca» o nota.' din cele mai fAuvoitoare. tälinAcind tot
ce s'a fkut. Radeff. a desmintit ; Czernin deasemenea.
Cine a putut da aceastà notg, dac6 nu ministrul sau
Cottescu
Cu toate permisele obtinute, Qzernin a fost oprit
meargh in automobil la Brasov, unde voia sá reguleze
intaizierile postale ! Brritianu Ii promisese ch" va tele-
fona, dar a refuzat dea ceva iseglit de mana lui !
Czernin a spus lui BrAtianu : «DacA la Viena s'ar face
pe jurattate din ce mi se face aici, ce s'ar spune la Bu-
curesti 7» BrAtianu a rgmas fàrà fa'spims.
Czernin mi s'a pilrut putin documentat a supra a-
titudinei Bulgariéi. Crede in deciziunea ei. Apoi re-
vine la subiectul lui favorit : schimbarea guvernului
imi spune : «S5, stiti bine i sá tie i Regele c n caz
de schimbare de guvern, suntem hoteircIti sei uiteim totul
intoarcem foaia. Von?, reina toate propozitiile M-
ode i vom acorda tot despre ce s'a vorbit inainte».
Pentru Bussche, debarearea la Salonic este o
simplá cporcgrie» a lui Venizelos spre a forta mana Re-
gelui. Dornnul de Wangenheim a vgzut pe Rege si pe
BrAtianu, la trecerea lui prin tarà. BrAtianu i-a spus
Romania va putea intra alaturi de Germania child va
simti pe Germani mai aproape de ea : la Kiew sau
Odessa ! (Tot conditiile «imposibile» ale primului
nostru ministru ; a spus deungzi cá dach" Quadrupla In-
telegere ar avea 400.000 de ohmeni in Baleani, mobili-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1913 529

:zeazi 7) Asupra situatiei generale. D-1 de Jagow, in


genere pesimist, telegrafiazi cà balanta incepe s'a' in-
-eline de partea nemtilor.
Von dem Bussehe inà intreabi diteä stiu ceva in pri-
vinta furturilor descoperite la ministerul de razboi, in
cari ar fi implicat Iliescu i cari se cauta' a fi inibusite.
«Epoca» de azi dimineati mai denuntá o afacere de
petrol.
Imi reamintese cà in ziva de 13 Septembrie,
plimbandu-mi_ la curse cu. generalul Christescu, acesta
spus : «Daei n'avem un rizboi care sä spele tot,
Dieseu trebue sà dea foe ministerului de rilzboi .
Barbu Catargi a primit de- curând .dela fratele silu din
Paris afirmiri precise de ce se spune acolo, pe fati.
pe socotenla lui Iliescu.
Seara se afli, c:á Regele G-reciei, nemultumit de
declaratiile ficute de Venizelos la Camera', l'a rugat sil
se retragi. Aceasta a fost o lovituri de miciuci pentru
-cercurile noastre agitate. Cei mai mlidiosi si anunti
-aeeasta este o lovituri a lui Salandra, si cá Venizelos
va reveni la putero invingind pe Regele
24 Septembre. Am cerut d-lui Duca si-mi faci
un mic serviciu, acela de a primi ea supranumerar
un elev la scoala centrali ; ej. a venit la mine si mi-a
promis numai decht aceasta... Vom vedea daci este si el
din scoala lui Mortun. Nimic mai insemnat in poli-
tici. Duca imi confirmi eiderea lui Venizelos. In ceeace
-priveste faptele lui Filipescu (despre eari Duca spune
cht se poate mai mult riu), guvernul este hotirat si
strangi," surupul, daci, acesti domni nu-si has% mintile
In cap : «Este mai sigur si-1 ai pe Filipeseu in contra
ta. decat alituri de tine». Pentru moment nu este
-vorba de vreo remaniere
Misu Saulescu imi povesteste eh' in momentul
ctind se aeeentua ruptura cu Filipescu, acesta s'a dus
la dnsu1 pentru a face un ultim apel vechilor lui prie-
teni ; i, arittmd casa lui Take Ionescu (vid Misu
Siulescu sti peste drum) striga : «Ce, o si mil lisaTi pe
milna pungasului aeesta 7 O si mi lisati pe mínala tal-
harilor lui 7 !».
www.dacoromanica.ro
530 NOTE POLITICE 1915

25 .Septembre. Zaimis îi compune guvernul cu.


Teotoki : leaderul politicei germane, Gunaris, Rally,
Dragumis, etc... Se anuntg cg austro-germanii au
trecut Dungrea, Saya si Drina.
De peste tot mi se raporteazg Ong la ce punct
Take Ionescu e desperat i Filipescu turtit. Brgnis-
teanu povesteste cg, Blonde' atacg cu furie pe Batianur
care i-ar fi vorbit de interesele românesti cari cer neu-
tralitatea, si de greseli fgcute de Tripla Intelegere, etc.
27 Septembre. Parastas la Curtea de Arges pen-
tru Regele Carol. M'am dus in automobil si am de-
pus flori pe mormânt ; la cercul care a urmat dejunul,
Regina Elisa beta mi-a multumit cu efuziune si cand
si-a luat rämas bun dela asistentg, s'a apropiat
nou de mine si mi-a spus cuvinte binevoitoare. Re-
gina Maria a vorbit cu mine si mi-a multumit pentru.._
calul ei Grui-SAnger, pe care Durnell I-a restabilit.
Regele Ferdinand nu s'a apropiat de mine ; afecta
vorbeascg mai ales cu militarii. Mi s'a spus cg prezenta
lui Toma Ionescu, atht de violent anti-dinastic in presg,
a produs mare emotie ; de aci tinuta, rezervati a Re-
gelui cu civilii. N'avea deck sg nu-1 pofteascg, !
28 Septembre. Von dem Bussche s'a dus eri
la Curtea de Arges ca sg ducg o coroang cu cifra impe-
rialg ; iar impgratul a telegrafiat Regelui. Stiam, dar
Bussche n'a spus nimic inainte «pentru ca Austriacii sg
nu facg la fel !» El adaogg : ca sg nu parg o mani-
festatie !), pe ciind impgratul face parte din casa.
Hohenzollern...
Bulgaria va declara rilzboi Serbiei. Imediat Ger-
mania va declara guvernului cg Bulgaria nu are niciuii
end de agresiune in contra României i cg Germania
garanteazg aceasta. Bussche cguta pe Radeff 'ca sg,
afle cu exactitate ce moment se alesese. Regele n'a
fost mai afirmativ cu Hohenlohe, deck fusese cu Me-
cklemburg. Acum doug, zile, Viena fusese ingrijatg
se anuntase cg Brätianu va lgsa pe Rusi sg treacg. Bus-
sche a trimis rgspuns lui Brgtianu prin Mortun, cg el
protestase in contra acestei calomnii. Bussche a luat:

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 53t
scrisoarea infamg a lui Drumar din «Adevgrul» de eri,
prin care anuntg vointa lui de a mg, ucide, cum si
articol antidinastic din «Fulgerul>, spre a le da lui
Stirbey pentru Rege.
29 Septembre. D-nul Blumenfeld pe o parte,.
ziarul «La Politique» pe de alth parte imi anunta ca a-
izbucnit rgzboiul intre Bulgaria si Serbia. Bulgarii,
clupg ce au capturat un transport de munitii rusesti,
au bombarclat i distrus un tren tot de munitii pornit
din Rahovo.
Tângrul Barnovski imi destAinueste cg un avocat
basarabean cunoscut la ziarul «Moldova», anume
amestecându-se printre spionii extraordinar de numerosi
ce intretine Rusia la noi, ar fi aflat dela ei cg se pre-
parg unele asasinate i cà faptul este cunoscut de Fili-
pescu; eu sunt primul pe lisa Stere a fost pus la cu-
rent si a instiintat guvernul.
0 orà mai thrziu, d-rul Blumenfeld, in numele 1111
Stere, imi spune c5. eri doi domni bine imbrgeati l'au-
abordat, fatg fiind si Blumenfeld, i i-au vorbit ruseste;--
cá apoi Stere foarte surescitat a vrut sg-i telefoneze lui
Duca si lui Iliescu i cg in uring a esit pentru a aduce-
la cunostiinta lui Brgtianu eh au sosit doui indivizi cu
misiunea de a comae un atentat; cg acest atentat nepu-
thud avea de obiect nici pe Rege, nici pe Brgtianu, este-
deci vorba numai de mine; cg el, Stere, cu toate cg are-
nevoe absolutg sg plece la Iai pentru manifestatia inte-
lectualilor pe care a organizat-o pentru mhine, rgmâne-
la Bucuresti spre a usura cercetgrile. Prin Mille, Blu-
menfeld a aflat cg mhine ambii efi: Take Ionescu
Filipescu vor interpela pe Brgtianu dacg este sau nu
un angajament cu Quadrupla Intelegere; i dacg rgs-
punsul nu este satisfgegtor: campanie de rgsturnare.
Ca rgspuns la telegrama lui Maiorescu, primi-
tg Vineri, telegrafiez prin intermediul lui C,zernin
sper intoareerea lui foarte apropiatg.
Von dem Bussche imi spime : «Once se va intam-
pla. Grecia va rgmilne neutrg; nu se stie incg dacà la,
debarcarea aliatilor ea va optime o rezistentg pasivg sails

www.dacoromanica.ro
NOTE POLlTICE 1915

_activa. Alai tarziu, e posibil sì intre in razboi aliituri de


Germania. dar in nici un caz in contra ei». Radeff a
cerut lui Bratianu o audienta pentru a face declaratia
.-ca Bulgaria n'are nici un sentiment ostil in contra Ro-
maniei; Germania si Austria vor declara si ele, ea la
intrebarea lor Bulgaria le-a dat aceeasi asigurare. La
intrebarea anea daca garanteaza pentru Bulgaria,
Bussche imi fäspunde Ca da, si ca Regele Ferdinand al
-Bulgariei a telegrafiat prinleff aceleasi asigurari.
direct Regelui nostru: aceasta va usura situatia, adauga
Bussche. Bussche erode Ca se prepara si un atac din
partea occidentala, ca s'a luat dela Est masse importante
-de cavalerie spre a fi duse in aceastä directie.
20 Septembre. Contele Czernin, imi apune
«Discursul D-tale a indicat o politica nouil. Ai spus
-tot ce se putea spune, chiar in privinta trecerei mu-
nitiilor; concluzia discursului D-tale va fi inutila
peste trei saptamiini, cilci atunci Dunarea va fi liberatä.
Vá resemnati sh ránahneti pe loc, i tara renunta sa-si
_joace Eu: «Voi cauta s. grupez pe Maiorescu.
Carp, Teodor Rosetti i sá exercitam o presilme asupra
El: «Poate cineva sá conteze pe vointa Re-
gelui de Hohenlohe i-a vorbit de pericolul
tiunei din punct de vedere al dinastiei ; a vorbit i cu
Regina. Regele este hipnotizat de Bratianu. Nu poate
intra in actiune, caci o revolutie ar izbucni. El este Ho-
ienzollern din tot sufletul, dar ar fi o revolutie. Impo-
sibil de a vorbi mai mult Cu Rcgele, a spus cumnatul
lui !» (Nota : Misu Baranga devenit deodatá. vorbitor,
-spus lui Miclescu, in urma i .altor persoane, ca o
-fie o revolutie!) Restul comiersatiei noastre: daca
-obtinem a schimbare de politica, vor trebui douá-trei
luni de preparative, i pentru a aduna munitii i pentru
a face pe granita lucrarile rec,.eare. Czernin crede
-se petrec orcri la ipote i cà Ungurii sunt Tnaltratati.
El a cerut pentru Legatie autorizatia de a trimite aju-
--toare i bani, dar a primit un refuz categoric : aceasta
-ar provoca neajunsuri cu Filipescu!
G-rig. Carp vine meren Cu propuneri.de reconcilia-
tiune intre Carp si Maiorescu.
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 533.

D-rul Rildulescu dela Regie a fost trimis prima-


yam trecutii la Viena spre a cduta clorat de potasil
pentru fabricarea chibriturilor. Generalul Schlesinger
i-a coclat 40.000 kg., ca conditia ca in schimb sá li sä
trirneatá doug vagoane de seu pentru fabricarea glice-
rinei. S'a luat cloratul, dar nu s'a trimis seul <La ce
bun I Peste douà luni vom fi in Ardeal !» Ast5zi
mai avem de loe clorat de potasà, dar nimeni nu mai
vrea sh." trateze cu noi.
D-ml Blumenfeld, trimis de Stere, imi face parte-
de comunicalea luí Barnovski. El nu vrea sá se stie-
sorgintea, pentru a nu deseoperi pe Basarabeanul infor-
mator; Take Ionescu i Filipescu au fost eri la Costi-
nescu si se due astAzi la Brgtianu. Pentru ei Qostinescu
este cu totul in vederile lui Bfaia,nu. Politica libera15..
s'a stabilit: Neutralitatea in asteptarea realizhirei idea-
lului national cu. Ardealul, dar nimio de fAcut ciit nu
se vor fi schimbat evenimentele. Stere crede cà Brg-
tianu se va hotgri sá p5ràseasesá guvernul sau s5, se im-
pestriteze, &And Aliatii nu vor mai aseiiia Constantino-
pole.
«AdevArul» publicà subt forma : «Opiniunea unui
factor rgspunziltor, fa'spunsurile lui Costin-escu. Ele-
sunt de acord cu notele cari preced. Dar Costinescu
amenintà &A in caz de ar fi r5sturnati, vor da tot spri-
jinul lor guvernului conservator care le va urma.
D-rul Blumenfeld imi telefoneaza eh' intrevede-
rea lui Take Ionescu i Filipescu cu Brätianu s'a termi-
nat prin urmiltoarea declaratie a lui Brgtianu : «Nu imi
voi schinzba politica; dacei ea nu vet convine, n'aveti de-
cdt sec' tnei rcisturnati».
Joi, 1 Octombre. Blumenfeld imi spune eh' Stere se
intrealiä de ce BrAtianu a fost asa de categoric cu
pescu si Take Ionescu. El crede cá Biltianu are cu-
nostint6 de faptul cá asasinul altdriz-u, care a fost vgzut
la Bucuresti, a recunoscut cá ar fi velzut pe Filipescu.
Luni, 28 .Septembre, politia a fAcut o deScindere in
strada A. Laliovary ;No. 29, ande a prins un
la care s'au esit mai multe travestiri pa sapoarte false-

www.dacoromanica.ro
534 NOTE POLITICE 1915

eartu§e de dinamità. «Epoca» din i Octombre se


be§te a spune eh el este spion german. Iar Stoian, care
.mi-a adus imediat vestea, imi spune cà el se nume§te
Vladimir Savinsky §i ch e rus. Corbescu n'a vrut
-spuie lui Mitilineu de ce nationalitate era individul
dach exista vreo corelatie cu amenintarile de moarte in
.contra mea ; dar l'a asigurat c. numitul CAtärhu e actun
«izolat». Nith, despre care imi vorbise Barnovski, se
nume§te Sergiu Nith. Vulturescu §i Bastache Il eunosc.
Acest bhiat a vAzut la Filipescu lume interlopil, care
_Nate sh fie susceptibilh de a furniza pe /(r5zbunator».
Se mai poate ca Briitianu sh fie informat,. cum biinuqte
-Stere, c. Ru§ii sä mediteze trecerea pe la noi spre a
-merge in Dobrogea(?).
Ministrul Serbiei a comunicat Regelui eh Serbia
intrebat pe Grecia care va fi atitudinea ei filth de tra-
tatul lor; Zaimis a rAspuns eh el nu considerh ch s'a pro-
dus «casus foederis» §i ch Grecia nu va lua apiírarea
Serbiei in contra Bulgariei.
2 Octombre. O editie specialh a «Epocei> anunth
asth,searh vestea, de altfel falsh, ch Mihail Cantacu-
zino ar fi fost arestat la Salzburg; §i ameninth
..Mini§trii Germaniei §i Austriei vor fi facuti rgspunz6,-
tori. Noaptea la ora douh o bandh de derbedei se duce
ia Legatiunea germang, §i sparge geamurile cu pietre.
4 Octombre. Bussche imi confirma, la curse,
laptele ce preced. El a scris Regelui, a denuntat fap-
-tul guvernului §i plAnue§te spuie ca dach vino-
vatii vor fi pui in libertate §i. nu vor fi pedepsiti, el
nu mai considerh prezenta lui ea utilh§i un simplu secre-
-tar va conveni tot flat de bine. Insh «Adefärul» §i «E-
poca» desmint amândouh vestea arestArei lui Cantacu-
mino! «Epoca» are neobrgzarea sä vorbeasch de cethtenii
mdignati de aceasth arestare.... deci «Epsom» a dat dina-
.dins aceasth veste falsh, spre a avea un pretext pentru
lovitura ce prepara.
Mainrescu s'a intors Joi seara. Este de acord pe
principiul de a se prezenta un memoria Regelui. Pri-
lme§te imphcarea eu Carp. dar nu se va duce la ansul

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 535

acasa. Eu Il intreb : la o terta persoana El imi ras-


punde: sa nu ne gräbim, caci Carp este prea deochiat
pentru moment ar fi o piedica pentru noi.
Joi, Carp a vazut pe Rege. In substanta Re-
gele i-a spus cà inipartasea modul lui de a vedea asupra
victoriei definitive a Germanilor, dar cà timpul de a
intra in acune nu vense inca. Qarp mi-a povestit
cá ar fi spus Regelui <In timp normal, un Rege poate
sa se strecoare prin via* las"ancl in urma sa o reputatie
de Rege; dar cand o ocazie ca aceea de astazi poate sa
nu se mai produca nici peste o mie de ani, un Rege
care ar pierde-o risca, sa fi fost nn Rege neinse»znat.!
Miercuri, 7 Octombre. Qontele Czernin a vazut pe
Brktianu, pe care l'a gasit foarte nelinistit; cu toate
acestea el nu crede cà Bratianu va consimti sá paras,eas-
ca, puterea si ca se va crampona de ea, neindraznind
ja vreo hotarare. Iar Roma'nia pierde un timp pretios.
Cand Dunarea va fi curatata, i aceasta este o afacere
de doua sau trei saptamani, nu va mai fi vorba decat
de participare activa; neutralitatea binevoitoare va fi
devenit inutilà. Eu Ii raspund ca evident atunci nu
va mai putea fi vorba decal de o participare activa, pre-
cedata de un timp de preparare; dar ca concursul nostru
le va fi totdeauna pretios; Turcii si cu noi operand in
directia Kiewului, poate sa le fie de un folos hotarátor.
In privinta desmintirei pe care contele Berchtold o
dà lui Take Ionescu ((Iona capitole din amintirile sale,
22 Septembrie 1915), Czernin imi spune ea telegrama
oficiala a sosit de acum patru zile i cà Rudi Catargi
nu o publicase. Intrebat, Rudi a raspuns ca o comuni-
case lui Take Ionescu, care ii spusese ca publicarea ei
ar fi desagreabilä !! A trebuit o insistenta repetatk
pentru a obtine serviciul agentiei Havas.
Mortzun imi trimite.raspuns prin Panaitesett,
spre a ma asigura cà numitul Catarau este in imposi-
bilitate «moral& de a incerca once, i sà n'am niel o
grija. Seful sigurantei regreta cà s'a rezistat cererei de
a se proclama starea de asediu la Bucuresti. El ma mai
asigura ca este inexact ca Catarau ar fi avut contact

www.dacoromanica.ro
536 NOTE POLITICE 1915

cu Filipescu. Imi confirma cä «Drumaru, Moldovan»-


este un vulgar excroc; s'a descoperit de curând dosarul
lui, gratie lui Duca, seful politiei din Constanta, care
arestase pe timpuri. Panaitescu facea pe inocentul care-
nu stie ea' Drumaru i Moldovan era una i aceias per--
sea.* i Dumnezeu stie cAt de des s'a publicat aceastal.
Cu alte cuvinte, cfita vreme Filipescu i cu oamenii lui
nu s'au legat de mine, trecutul lui Drumaru nu se cu-
nostea....
Von dem Bussche are la legatie pe d-nul Falkenhau-
sen,.atapt militar la Atena. El povesteste CAnd Regele-
k.)onstantin a congediat pe Venizelos, opinia publica
îi era ostia i Regele nu stia chiar care va fi atitudinea
armatei. Actul lui de vointa i-a raliat toate sufragiile-
si chiar fratele sat' George s'a raliat politicei-germane..
Ceilalti doui frati îi rnai fac dificultati Regelui. E dc.
parere ea s'a ispravit cu Venizelos.
Bussche a vazut Luni 5 Octombre pe Rege. Pentm
a. putea vorbi, s'a inteles cu Regele cli va simula ca adu-
ce o scrisoare, i când s'a prezintat tinea in mod osten-
tativ o scrisoare care nu era decht hartie alba,! ! Regele-
i-a si'spus in privinta unor cuvinte ce au schimbat Sam-
Ufa. (aniversarea Printului Carol), dupa citirea dis-
cursului, ca banuia pe un aghiotant cli informase «Epo-
ca» ! ! Bussche n comunicat Regelui cá daca Rusia
cerca trecerea trupelor sale prin teritoriul roman spre a
le transporta in Dobrogea si Romania ar vrea sá refuze,
ea nu s'ar adresa zadarnic Germaniei i Austriei. In
aceasti privinta Bussche confirma ceeace i-am spus eu
acum cinci zile, ca nu era decat un «bluf . Rusia a son-
dat fárá sli ceara; i s'a raspuns cá ne-am opune chiar cu
armele in mana!
Bratianu a telefonat lui Bussche regretele sale ca s'a
spart noaptea un geam la. Legatie. Dar in schimb, ni-
meni dela Ministerul Afacerilor Straine nu s'a mani-
festat, iar in gazetele oficioase n'a aparut nici cea 'mai
micà nota de desaprobare. Daca astazi a aparut un rand
In l'«Indépendance roumaine», se elatoreste lui Mortzun.
care a cerut aceasta lui Procopiu.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 537

A avut loe inaugurarea Clubului Federatiei. Ga-


zetele dau cu anticipare discursul-rechizitoriu al lui Fi-
lipescu in contra lui Bratianu. Se anuntase ea' va fi mai
violent decal este in realitate. Nu contine nici o afir-
matie precisa. In ceeace prive§te malversatiile dela Mi-
nisterul de Razboi.
Verzea imi comunicA o scrisoare dela Aurel Po-
povi,ci, al (361.ei sffirsit Il copiez aci: «Un lucru esential:.
la Berlin nu s'a putut face nimic, pentruca, dela Bum-
resti le venise informatia th ori ,si ce s'ar fi oferit din par-
tea Austro-Germaniei, Romilnia nu-si va schimba ac-
tuala ei neutralitate. Prin aceasta, misiunea noastrii.
acolo era terminatei... Iar 'Ana, azi eu nu stiu ea Brh-
tianu ar fi voind sà revinà asupra acestei declaratii.
Atunci te intrebi: Ce rost ar mai avea venirea mea, $1
de aceea: dacet Bratianu vrea sei discute cu ei ofertele
a ctuale i ulterioare, atunci sunt gata sa viu Cu once
rizic i prin Ungaria, ori si cand. Astept acest raspuns»-
Joi, 8 Octombre. Impresia läsatil de discursul lui
Filipescu la inaugurarea Clubului Federatiunei este ab-
solut nulä. A fost un fiasco. Lume puting.
Pisoschi imi povesteste cà dupa atentatul dela
Debreczin i uciderea jandarmilor unguri, când cu afa-
cerea statuei lui Arpad (1913) acte de provocare indis-
cut:bile ale Rusiei. Serviciul maritim a debarcat pe Ca.-
tiräu, pe care cApitanul in persoanà Il condusese la lo-
cuinta lui Ionescu, agentul comercial la C,airo. Dar
cum detectivii unguri nu pierduse pe criminal din ochi,
el a fost facut nevazut din Cairo cu concursul politiei
lui Kitchener si prin mijlocul a 10.000 franci plátiti unui
detectiv pentru a-1 despagubi de prima de capturà ce se
fagsciduise. Tot prin Serviciul nostru maritim a fost el
adus indarat in Europa. Regele Carol i-a exprimat gra-
titudinea (1914). Predarea lui CAtAram autoritätilor aus-
triace ar fi produs mari dificultäti. Deci guvernul Bra.-
tianu a acoperit Cu protectia lui pe acest individ, pe ju-
matate impAmântenit si de origina. rusg. Acum intcleg
de unde vine «imposibilitatea morala» de a vatama, afi-
satii Miercurea trecutä. de Panaitescu.
35

www.dacoromanica.ro
538 NOTE POLITICE 1915

Duminici, 11 Octombre. Faimoasa manifestatie


asupra cäreia circulau svonurile cele mai sinistre, a Malt
fiasco. Un ne,norocit de ovrei a fost omorát cu o loviturá
de baionetá. Armata a fácut peste tot, inteun mod sever
si in numár mare, serviciul de ordine.
Miercuri, 13 Octombre. G. Stirbey imi povesteste
,cá cumnatul sáu (Brátianu), readucindu-1 cu nevastä-sa
dela Buftea, l'a povátuit sá stea in oras. Pe de altá
parte Nenitescu imi apune &A se continuá cu faeerea
transeelor-pe toatá granita muntilor, i cá se transpora
acolo pesmeti i muuiii. Tot George Stirbey imi spu-
ne cá pärerea lui Brátianu este &A pozitiunea Germanilor
nu este asa de strálucitá cum se zice pe fronturile ru-
sesti i occidentale.
Von dem Bussche imi anunti cá Valieve
a fost luat i jonctiunea cu Bulgarii a fost fácutá la
Brsza-Palanca. Deci se va avea Vidin pentru debarcarea
Bulgarilor, Lora-Palanca i Rusciuk pentru Turd. A-
cordul turco-bulgar prevede concursul armatei turcesti
dad. Bulgarii vor fi atacati de aliati. Bussche stie ca' in
afará de rezerve, von der Goltz comandá la Adrianopole
o armatá de 250.000 de oameni. Navigatia va reincepe
&slid monit,oarele ruse vor fi páräsit imprejurimile; se
stie eh' gáse,au adápost la Corabia si chiar la Severin.
Czernin s'a plans de aceasta, iar Brátianu l'a asigurat
el i-a silit sá plece, Sâmbata trecutá, la ora 12.
Generalul Christescu ar fi spus lui Bronsart cä
Germania ar fi trebuit s. facá noui propuneri. .(Dupá
care initiativál). I s'a ráspuns cä Brátianu e acela ¿are
trebue sá facá primul pas, fiinda, un Stat mare nu se
poate expune din nou la un refuz!
Miercuri, 14 OciombreMarius Teodorian imi apune
cá Regele a stat Duminicg. (ziva manifestärei) o orá
jumátate Ia arhiepiscopul Netzhammer ; cá Regele nu
mai vede pe nimeni, cáci a luat pe fas' o atitudine fa-
Vorabilh' Germaniei. i cu tot binele ce gAndeste de par-
lidul conservator nu II crede destul de tare spre a pu-
tea lua ráspunderea. De eke ori este intrebat, eI rás-
punde: «Ce pot face?» Pentru arhiepisc,op, Regele este

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 539

intimidat de Brätianu, pe care il crede -mai tare in par-


tidul lui deelt este in realitate. El e sigur cä nu se va
acorda nimio României, dacA nu se hotärevte,
totul va merge la Sofía.
Rationamentul lui Maiorescu este urmätorul:
BrAtianu nu poate päräsi puterea in momentul de fatä,
ar insemna o sinucidere, once tensiune trebue inlätura-
ta ; cea mai bung solutie ar fi un guvern mixt Cáci un
guvern pur conservator nu ar putea sä domine situatia.
Singura lui grijä, des exprimatA, este cä dacá ar surveni
pacea noi suntem pierduti, i pacei este posibilä: ca
probä cäderea lui Delcassé.
Nenitescu a fost primit de Rege: El a esit foarte
multumit dela audientä. Regele impäraseste absolut ve-
&rile noastre, dar trebue sä acem incä i sä räbdäm.
Si Regele are aceiasi mare grijä: sä nu se facA pace. Stie
ca tot guvernul Lui gfindeste altminterea; dar asta nu
face nimio: Succesul Germanilor este a,sigurat; nimeni
nu poate face nebunia de a se bate pe doug. fronturi,
ceeace ar insemna sinuciderea României. Regele va sti
sä evite ackastä catastrofá. El considerä pe Take Io-
nescu ca isprävit absolut isprävit. Pe Filipescu, ca un
nebun care îi sparge capul de un zid. Venizelos, o ca-
nalie. Nenitescu räspunde cA acesta are cel putin
patriotismul, dupg, zvonurile care circulä, sä se retraga
din Camera pentru a nu face greutäti guvernului.
Regele: «Este mai putin canalie &cat Take Ionescu,
vi atàta tot».
Czernin se duce la Brätianu pentru a cere des-
armarea soldatilor rusi, vreo sutä, refugiati pe vapoare
la Severin. Vorbind de viitor el repetä : «Sä nu fie
prea tarziu!»
15-17 Octombre. Polemicá extrem de violentä in-
tre Filipescu i «Viitorul» (Ministerul de Räzboi). Fiul
Filipescu este pus in cauzä, el face fatà, dar se
ap6r5, rän.
Dumineci, 18 Octombre. Intrunirea Federatiei la
Severin, Craiova, Bràila. Caracal i Ploevti. La Ploesti,
Toma Ionescu amenintä pe Rege cu rästurnarea, iar

www.dacoromanica.ro
540 NOTE POLITICE 1915

la BrAila, Filipeseu: elyárà Ardeal nu.dau trei baui


dinastia noasträ»! -
Luni, 19 Octombre. Am väzut pe Bussche i per
Walaburi, intors din concediu. Waldburg, spre mirarea
mea, imi spune cá a} ggsit pe Reginä gata sá uite
este Englezoaicg, (1). Ei cred Cei Regina se endeste inain-
te' de toate la coroana ei. I despre Brátianu: nimic
de asteptat dela el. I-a silit sá reja un material de tele-
grafie färg, fir pe care n'a \roil fárá niel un pret sä-1 lase
sg, tread..
Marti, 20 Octombre, Foarte ingrijat de zvonurile
persistent° care il se trimit, Czernin vine sä mä intrebe
daeä cred posibil ca Rusii sg, ne ofere Basarabia daeä ant
da in schimb armatei lor dreptul sá treacä pe la noi. Eu
räspund cá cred lucrul imposibil. El insistä. fiindeg,
alth parte i se semnaleazg o aglomeratie de trupe rusesti
la Reni. A avut cu Costinescu o convorbire priete-
neascg, e i-a arätat foloasele ce ar avea România dacg,
ar colabora cu imperiile centrale. Costinescu a lovit in.-
Unguri, dar s'a mentinut partizan al neutralitátei.
Aceastä convorbire a dispräcut lui Brgtianu care a si
fäcut observatii lui Costinescu ! El Brgtianu fiind
pentru neutralitate.... Czernin insistä &A, pentru noi
este «Head time», fiinda pacea se apropie....
D-rul Dinu Briitianu imi spune eä Irina Buteu-
lescu, sosind la Palat pentru lua serviciul de ziva
Reginei, Regina. i-ar fi spus : «Nu vom mai fi multä
vreme in stare de pace; vine momentul, când vom putea
intra in rgzboi dupä inima noasträ...» (evident aläturi de
rusi!) Deci, ceeace Regina a spus lui Waldburg este
o simplä inscenare pentru a adormi pe Germani! Dinu
adaugä cá federatii sunt mai linistiti, ea i cum ar fi
siguri cá si-au ajuns scopul!
Arian, in audienta la Rege, a avut impresia eä
Regle este absolut sub influenta lui Brätianu.
Miercurl, 21 Octombre. Mehedinti a vAzut pe unul
din fratii Negulescu partizan desperat al actiunei. El
-f je cg. Francezii vor fi invingátori cá JaPonezii luerea.
zá, intensiv la munitiile rusesti, eä, aliatii &bard. in

www.dacoromanica.ro
NOTE- POLlTICE 1915 541

znare numgr la Salonic i cä niciodatá ocazia pentru noi


_n'a fost mai prielnicg. Aceasta o aud in fiecare zi! Mai
interesant este ca Filipescu gi Take Ionéscu ar fi spus
Negulescu cg Biatianu s'ar fi tocmit primgvara tre-
-cutg i cg ar fi cerut tot teritoriul piing la Tisza; Sa-
sanov ar fi refuzat categoric; de aci pierdere de timp gi
amAnarea semgngturei. In urmg Delcassé ar fi intervenit
stgruitor i Sasanov ar fi cede,- (Imi reamintesc de
ceeace mi s'a raportat atunci asupra interventiei impe-
rioase a lui Paleologul la Petrograd, gi de 'spusele
Blondel in contra lui Poklevski, care pierdea un timp
Tretios, fAcându-ne dificulati !). In rgstimp a avut
-ofensiva austro-germang gi fortgretele rusegti cgdeau
una dupg alta, iar BrAtianu refuza sh," mai ischleascii t3i.
_sá mai admitg un termen fut. Dar el îi di cuvântul
amoare cg va intra in actiune la ora pe care o va crede
propice. (Dacg toate acestea sunt adevgrate, ele explicg
toatA atitnklinea lui Bràtiani i toate zvonurile care
4circulg). Golescu imi aduce o gtire, care ar confirma
-spusele lui Negulescu : guvernul trateag cu societatea
de navigatie, din care face parte gi Banca Agricolg,
spre a Inclina cele doug vase ale societatei pentru tram-
sportul munitiilor noastre din Anglia la Archangel gi a
le aduce prin Rusia ! Eri mi s'a comunicat cg. Paianit
a obtinut cai i eh se intoarce in Rusia pentru o'remontg
importantg !
Duminecii, 25 Octombre Federatii contramandeaxgin-
-trunirea. dela Iagi. Toti se pretind subit indispugi : Fi-
lipescu, Take Ionescu, Goga i Mihail Cantacuzino.
Luni, 26 Octombre. La intrunirea federatilor dela
Galati s'a 'intimplat scandal gi bgtgi. Leon Cantacu -
zino gi Mimi Plesnila au fost loviti. Seara, &Ova na-
tionaligti au spart geamurile la consulatul german.
Miercuri, 28 Octombre. Von dem Bussche ¡mi spune
cg a atras atentia lui Porumbaru. insgngtogit, cg mi-
nistrul afacerilor strgine nu-i fgcuse o vizitg dupg
spargerea geamurilor la legatia germang. Porumba-
ru, care in acest timp era gray bolnav, i-a räspuns :
_Au lipsit deia datorie. A doua zi, Nanu §i Träznea-
www.dacoromanica.ro
542 NOTE POLITICE 1915

Greceanu au venit la Bussche: Nanu s'a scuzat


In acel moment el ingropa pe mama sa, i Träsnea a,
spus ea' nu era obiceiul la noi I Bussche mai adaugä
eä. a prima un raport consular, care a.fost comunicat
Begelui, asupra celor ce se uneltesc la Galati de cAtre
Kartamieeff i prefectul Gussi.
Joi, 29 Oetombre. .Radu lanescu imi precizeazA
oarecare puncte care fusese semna1ate de Bussche.
La Corabia au fost cinci vase de räzboi rusesti care-
remorcau cincisprezece slepuri, in care se aflau : 800'
de vagoane de orz, un automobil, aeroplane, cfitiva
si 4 tunuri mari. Douä convoiuri au mai trecut
susul Dunärei, unul cu prizonieri sfirbi luati Austria-
cilor i retrimisi in S'arbia, eel de-al doilea cu
Primul convoi a trecut, iar celalt a fost capturat de-
Bulgari. In ceeace priveste cele 15 vase refugiate la noi,
se anuntase desarmarea si vänzarea continutului lor ;-
se tratase chiar cu Ivänescu vinderea orzului ; a venit
insä un contra-ordin i totul a trecut sub pavilionut
rormânesc, dupä ce a avut loo o slujbA fácutä de mr
preot. Dar ofiterii i echipajele rusesti sunt in func
Inteo bunä zi au plecat i canonierele insotite
de dourt vase de riizboi românesti, si nu s'a mai auzit
vorbind de ele.
Simbiti, 30 Oetombre. Chestia gramlui nu se re-
zolvä. Bussche imi spune c'ä Eidingher a adus incetul cu-
incetul pe Seceleanu si pe eei ce-1 insotesc spre o com-
binatie de bancg (Länderbank si Deutsche Bank) si &A
aceasta nu poate fi admis de comisiunile oficiale. Ozer-
nin, cel dintâi, ar oere ca Eidingher sä nu se mai in-
toarcä. Ar fi oare o legbiturä cu plecarea lui Spiess L._
Diurtiniel, 1 Noembre. Intrunire publicä a Fede-
ratiei la Iasi. Filipescu gäseste mijlocul de a spune ca-
trebue In momentul de fatä sA fil sau rusofil sau ger-
manofil, i dacä nu esti niel una nici alta, nu esti Romgm
decat eu numele! El numeste pe Rusi liberatorii !
gAnd eä, trebue sA fim foarte onorati de a intra aläturi
ei !
Marti, 3 Noembre. Von dem Bussche a pus pe.
www.dacoromanica.ro
NOTE FOLITICE 1915 54a

Bronsart sä verifice cifra fortelor turce*ti. Generalul


Bronsart de Schellendorf, care este *eful statului major
al armatei anuntä : peste 1 milion de oameni sub arme,
din care 300.000 la Saros i Gallipoli; 200.000 la Adria-
nopole, gata de a fi aruncati unde nevoia va cere ;
100.000 sub Constantinopole; restul, 50.000 la Smirna
*i 50.000 Mesopota.mia, Caucasul i Anatolia. Bussche a
aflat delà Brätianu cá guvernul. a trimis räspuns la Pe-
trograd cä. România va refuza trecerea armatei ruse*ti,
pe teritoriul romän; i dela Stirbey, c:a Rusii s'au mirat,
de aceastä comunicare, coi ei n'au avut nici odatä in-
tentiunea de a cere ace,astä trecere. (and te gii,ndesti a
In ziarele lui i la intrunirea dela Ia*i, Filipescu cerea
Rusilor sä vie i le oferea trecerea »
Bussche a intálnit pe Lucaci la Mortzunl Lucaci
venise sä ofere o impAcare intro Filipescu i guvera
Acest lucru a fost afirmat de Mortzun. RIspun.zänd
o intrebare, Bussche imi apune cà raporturile lui cu Cos-
tinescu i Beätianu s'au ameliorat, dar ca Anghelescu
rämâne omul tutulor *icanelor. Regina are griji,s i
se arate foarte neuträ. Cu toate cä.ii place cCei doui
Grenadieri» de Heine, interzice sà se dinte acest cântec,
fiindc'ä fraza finalä este luatä din Marseilleza. Ea nu
va merge disearä la serata pentru ajutorarea refugiati7
lor sArbi.
Simbitii, 7 Noembre. In cursul unei conversatii,,
aflu dela Bussche, cä un corp de rmata german pärg-
se*te Serbia. -Era sä fi avut ocazia sà tragä un singur
foc de pu*cA, *i cä nicäeri n'au gäsit o populatie
mai putin ostilà. Täranii nu ascund nimic *i vând de
bunä voie cele trebuincioase soldatilor. Bussche crede
Francezii au impus Rugilor sä le lase lor directiunea
convorbirilor cu România. Aceasta confirmä *tirile date
de gazete ea' Anglia lucreaza la rasturnarea lui Sasanov
din pricina declaratiunilor prea categorice ce le-a fkut
in privinta Constantinopolului, declaratiuni cari au alar-
mat pe Români *i au indepärtat pe Bulgari. Stirea re-
tragerei lui care a circulat multà vreme, a fost datä de
care Reuter, dupä o telegramä sositä probabil cifratä,
pe cale diplomaticä.
www.dacoromanica.ro
544 NOTE POLITICE 1915

Bussche imi vorbeste din nou de necesitatea de a re-


mite toat,e negocierile privitoaxe la gräu comisiunei
austro-germane care se aril' aci: Länderbank si Deutsohe
Bank au vrut sä treach algturi de cEinkaufskommission»;
din acest motiv Seceleanu si tovargsii lui n'au putut
reusi.
Am vgzut pe d-nii Melchior, Klein si Offen-
heim insotiti de Stircea. Eu i-am povgtuit si ei au ac-
ceptat sg ofere trei anii de lei pentru gräul pentru care
ei nu ofereau decát 2750. Acesti comisan nu cred cä
vor reusi sg se infeleagg cu ministrul Constantinescu si
cu Comisiunea Oficialg. Constantinescu le-a spus min-
ciuna cá avem 1 milion de vagoane de vänzare ! Inainte
de toate nu mai are nimeni incredere in noi...
Beirbulescu §i Murganu alai spun cg banca a
mai primit 6 milioane aur dela guvern. De unde le ia...?
0 fi un imprumut englezesc7 Saligny povesteste la
bancg cum a organizat directiunea munitiilor, care i-a
fost incredintatg. Peste sapte luni vom avea comandele
noastre, care vor trece prin Rusia ! Pe de altg parte
Murglsanu semnaleazil Ceea ce se petrece pe Dunäre;
sediul si depozitele reghnentului din Calafat slant mu-
tate la Bgile,sti, si tot lungul Dungrei se lucreazg la for-
tificgri!
Lord, 9 Noembre. Astäzi mare välvg. Se reped la
mine : Dobrescu Paul Teodoru, Ghitä Botez, Teleman,
Ifitache, D-rul Dinu Brgtianu, etc... Tarul este astAzi la
Reni ; pe neasteptate se face mare reclamg nationa-
listg : aceasta este trecerea Rusilor. Consulul nostru dela
Izmail, Grecianu, i-a väzut si i-a numgrat: 300.000 (ra-
portul lui Gherrnany). Asian ar fi spus cii corpul lui
de armatg va pactiza. Nu mai avem trupe, nici tunuri :
totul se aflg pe granita cealaltg, sau pe Dungre. Teama
perpetuä, de faptul indeplinit. Linistesc, pe cAt pot, pe
prietenii mei. Povolny imi spune cg Marinkoviei
este la Reni, iar cg Poklevsky nu a fost convocat : riva-
litate personarg cu generalul Wisoskine, spune Povolny!.
D-rul Brätianu imi apune el Alexandru Seulescu a sur-
prins pe Prut corespondenta secretg SCrig cu cernealk

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1915 545

simpaticg cu care s'ar fi organizat trecerea trupelor ru-


sesti prin intermediul tgranilor. El a dus-o la Statul-
unde aveau aerul a fi foarte supárati de aceastá
descoperire.
Von dem Buss' che a vázut pe Rege SAmbátá. Co-
municativ, Regele i-a spus cá Rusii nu vor &d'uta sá ceará,
trecerea, cáci guvernul nu o va acorda. Costinescu a dat
din nou aceasa asigurare Regelui. Bussche imi mai po-
vesteste cá la serbarea care a avut loc Martia trecua in
profitul Sarbilor refugiati, un cântec de Grigore Fili-
pescu in contra Regelui Ferdinaud al Bulgariei a dat
loc la scuze pe care Porumbaru a fost silit sá, le facá lui
Radeff.
Pherekyde a spus lui Blumenfeld: ROMallia nu
va autoriza niciodatá o trecere militará decAt unei teiri
aliate. Lovitura (lela Reni nu este serioasá. Costinescu
va esi din guvern ; el a adus tara la ruiná, este uni om
fiziceste isprávit; se vorbea mult de capacitátile lui fi-
nanciare, dar n'a mai rámas nimie din ele. Stelian poate
intra in minister, dar fárá pretentia de a se amesteca
In directia politicg a partidului, nici acea de a-si desemna
singur portofoliul. Blumenfeld îmi mai vorbeste de afa-
cerea cailor dela Ministerul de Mizboi: este vorba de
cinci mii de cai din Rusia, imprejurul cárora se dä
lupa. Pherekyde .este reprezentantul lui ticu Catargi;
cänd acesta a aflat cá, Pgianu, Rornblatt sau Zisu Ii lua
comanda, el á spus : «nu mg voi lása pálcálit». El cauta
sá, obtie anularea licitatiei, la care Zisu a oferit pretul
cel mai avantajos !
Primesc vizita generalului Mesen , de mult anun-
tatá, i negociaa. Imi multumeste pentru atitudinea
mea in certurile lui cu Filipescu ; el povátueste pe Brg-
tianu sg primeaseá sá se examineze ministerul de ráz-
boi. Pretinde cá Brgtianu i-a cerut sg mg vadá inainte
de a se lua vre-o másurg in contra lui Stavrescu, cáci dacá
numele meu (I) va fi pronuntat inaintea consiliului de
reformg... El insinueazg c5, in toate cazurile i se va da
un alt serviciu fiindcg are proba cá a furnizat acte
lui Filipescu. Iliescu ataca,' cu indfirjire pe Costinescu
pe fiii lui. Deasemenea si pe Anghelescu: «Un prost, pe
www.dacoromanica.ro
546 NOTE POLITICE 1915

care nu-1 asculti nimeni». N'are decat sa se inscrie la


Federati: «Un nebun mai mult». El va face proba de
Grigore .Filipescu n'a fost de nici un ajutor. Costinescu
e amid care l-a numit asa zis inginer, ca sà poata pleca.
in strainiitate. El a vazut cu ochii lui, eri, pe d-rul An-
gheleseu lund ceaiul la Capsa cu Grigore Filipescu, pe-
cand acesta ataca onoarea Brätienilor! (Iliescu se-
arata bland in toate. dar destul de siret ca 6g, nu mA.
linguseasca). Mi-a numit pe Colonelii Lupescu i Arghi-
rescu ca comproMisi de Filipescu. Averescu este un ad--
versar, fácand dificultati, dar foarte -prudent.
Marti, 10 Noembre. Conferinte i scrisori mime-
roase, dintre cari una urgenta de la Czernin pentru
lutionarea chestiunei graului.Am impus un contract de
100.000 de vagoane in loc de 50.000, i porumbul la 26,
graul la 30. Singur See,e- leanu face rezerve pentru po-
rumb. Tratative, care trebuesc sh le recunosc pLicute, cu.
Offenheim in prezenta lui Bussche.
Bussche crede cà s'au pus mine la Gura Prutului
si pe Dunare intre Galati i Bràila, mide navigatia
se mai poate face decat cu piloti.. El considera aceasta,
ea un semi]. bun. -

Nenitescu este foarte ingrijat. Obuzierele au ple-


cat la Giurgiu, au fost asezate la Baneasa. Arhivele dela
Giurgiu au fost transportate la Fratesti ; cazaxmile Bunt
goale si tot materialul militar transportat mai inauntru_
Cum se conciliaza aceste fapte cu spusele lui Bratianur
care declar6. ca va impiedeca intrarea Rusilor in Ro-'
mania I
Blumenfeld imi comunica: Oswald Teodorian-
publica in «Opinia» un articol in contra lui Take Ionescu..
V. Dimitropolu a declarat lui Badarau intentia ce
are de a se desparti de Take Ionescu. P. Missir a scris
lui Take eg el nu poate sà aprobe uneltirile lui Toma.
Ionescu la Universitate. Povatuesc pe Blumenfeld sà.
spue lui Badgrau cà trebue sa-si stranga prietenii
jurul lui ; situatia politica va fi pronortionatä cu apor-
tul lui, care aport singur ponte 5terge pretentiile ce le-
au altii.
Tzigara-Samureas imi apune din partea Rege-
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE -- 1915 547
lui (cu multe menajgri)., ca Regele mg roagg sá nu
inaintez prea mult Cu Carp. Simt ca garp a jignit pe.
Rege, sau cel putin l'a speriat in ultima audienta ce a
avut. Tzigara repetg, ca un ecou cuvintele lui Carp
«Un Rege mediocru poate....!»
Miereori, 11 Noembre. Afandrea, turburat, imi
spune ca negocierele s'au rupt in afacerea granelor: Of-
fenheim a, fäcut o of erta cu 25 pentru porumb i un con-
tract de numai 50.000 de vagoane din care numai 30.000I
ferme. Seceleanu repetand spusele lui Starcea, care la
ora 1 promisese 30 pentru porumbul rosu. Vintilg Bra,
tianu a raspuns ca rolul comisiunei era sa sustie pretu-
rile si ca nu trebuia sg se cedeze cele 35 fixate de comi-
sie pentru grau. Unanimitate Lie veden i si ruptura.
avut vizita generalului Stoica, care gaseste
mijlocul sg mg laude si sa-mi spue ca si-a facut studiile
In Germania, pentru a ajunge sg mg roage sa-i sustiu
candidatura la directiunea ziarului «Minerva)! Nationa-
lismul lui va gasi artijklcul sg se acomodeze.
Vineri, 13 Noembre, Buletinele amaunta ea s'au f
cut 17.000 de prizonieri sârbi. i ca s'au luat multe tu-
nuri, dupg &Mena Mitrovitoi si Pristinei. Toatg Vales
Mierlelor este in posesiunea Austro-Germanilor; tot in
aceasta vale Cpsovo a stabilit din nou rezistenta sar-
beascg. Tetona reincepe, pe toate fronturile de bataier
In ace.st razboi. -

Dnminicil, 15 Noembre. Deschiderea Parlamentu-


lui. Gazetele Federalilor anuntase f el de fel de cataclis-
me. Ele spuneau ca se adusese regimentele din provin-
cie. Pe strazi multh lume dar nici un soldat. Sergentii
de oras: nimic mai mult Partizanii lui Take Ionescu
lui Filipescu absolut toti prezenti, cu Leonte Moldovea-
nu si Vrabiescu printre ei ; chiar Disse,scu cu toate ca
sora-sa care a murit eri, nu e Inca inmormantata. Ei se-
;in inteun grup compact in coltul din stanga fatg cu
Cnrpul Diplomatic. Acesta impartit in doua loji dupa
gruparea starei de razboi Ministrii Persiei i Spaniel
cu Puterile Centrale; Olandezul i Americanul In loja
cealaltg. Regele nu ispravise cuvintele cDomnilor Se-

www.dacoromanica.ro
548 NOTE POLITICE 1915

natori, domnilor Deputati», cand isbucne§te tipetele gro-


zave in coltul conjuratiior. S'a auzit: «Hilo! Jos gu-
vernul! Jos Ungurii I etc...» Vii protestAri: se stri-
: tritiasca Regele, i Regele este lung aclamat. Cel
mai indecent a fost Toma Ionescu, care a vociferat tot
timpul, intinzhn' .d un brat ameninfator In directia Re-
gelui. La e§ire, chiar in ineinta Camerei, Paul 13,du1es-
,.e. u §i Manolescu-Strunga pglmuese pe Mille; Toma Io-
nescu este viu interpelat; Pherekyde in persoang apos-
trofeaza pe Istrati ed este o ru§ine ceeace face, iar Is-
trati rAmâne cu gura inchis5.. Spre sffir§it, Filipeseu
.se urc5, pe o banca i Mihail gantacuzino se repede
dea jos. N'am vAzut vreodati un astfel de spectaeol!
Rectificare : Vredenburch intrase numai ca sa salute pe
eolegii dela Quadrupla Intelegere in loja lor; §i el
Vopicka au stat tot timpul ceremoniei in loja Puterilor
Centrale. Bussche imi atrage atentia asupra acestui lu-
-.cru cu o vgdità satisfactie.
16 Noembre. Von dem Bussche mA face
.observ cA singur d-rul Anghelescu arborase cordonul
-unei decoratii rusesti la deschiderea Ca.merei. Eu:
«Probabil di n'are altul». El: «Duca, Mortzun, etc..
neavAnd cordon romanesc s'au abtinut sà pue unul
-strgin»! (Fapt adefärat).
Bussche imi cite§te un raport foarte nostim asupra
solemnitkei cu care s'a remis la Galati eordonul Sft.
Stanislas lui A. Gussi, prefect ; asupra pro-
fuziunei de cadouri r3i. de juvaericale ce s'au distribuit.
§i asupra chefului acut de Urusov la chrciuma «Sofia»,
cArei socotealk de 300 de lei, a refuzat de altfel s5, o
plgteasea. Acest raport a parvenit prin Tzigara Samur-
ea in mainile Regelui. Aslan pe care l'am vAzut in
eursul. zilei mi-a confirmat faptele. «Westnicul» anuntä
tocmai cA impAratul a vizitat, timp de cateva zile,
frontul trupelor dela Sud care au luat parte la lupte
4i CA a stat de vorbg, cu recrutii Nimio special la Reni,
unde n'a fost altceva deck un simplu incident al acestei
intinse inspectii. Si se deeoreazA cu profuziune Galatii...!
Bussche a comunicat guvernului, pentru ca acesta
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 544

sg nu se sperie dacg ar afla din altà parte (1!) cg doug.


divizii germane ex artilerie grea sunt la Varna, Bulgarii
neav5,nd artilerie grea 1 El imi spune in treacgt : «Nu
s'ar putea hotgri D-1 Carp sg intre in partidul D-tale 7».
Mihail Pherekyde vine la mine sà mg vesteascä
ca a aflat cg Toma Ionescu trebuia 55, mg atace
mg loveascg, la Senat, i s5, mg pgzesc. Missir i chestorif
sunt avizati. El a vgzut pe Take Ionescu cu prilejul unui
procos, i i-a spus ce mare rau i-ar face un astfel de act;
Take i-a multumit i i-a spus cá va vedea imediat pe-
fratele sgu.
Toatg dimineata nu mi s'a raportat deelt svonuri
In acest sens. Intr'un grup de deputati Constantinescu
ar fi spus cg Federatii au sg se uzeze intea luptg
Marghiloman. La Senat, nu s'a petrecut
17 Noembre. Prizren a fost luat. Bulgarii anunti
17.000 de prizonieri. SArbii au distrus tot ce puteau dis-
truge. Regele Petre ar fi fugit in ajun, &glare, cu fiul
sgu i cu Trubetzkoi, ministrul Rusiei.
18 Noembre. Citesc la Maiorescu memoriul pe-
care vreau sg-1 remit Regelui. Sunt prezenti : Arion,
Nenitescu i Teodor Rosetti. Se fac doug usoare rec-
tificgri. Maiorescu constatg in doug randuri cg sun-
tem unanimi. Dealtminterea toti au gasit memoriur
excelent. Trebue sg spun Regelui cine ararme cunoa§-
te si nimeni nu mai trebue sá ja cunostintg de el.
In cursul diminetei am primit vizita lui Panaitescu,
El stie dela Reni cg a avut lee o def;lare de 11.000 de
oameni. Tarul a luat zakuska pe yahtul generalului
Wisocki: se pare c5." a fost foarte proastä ; de altfel. adavgg.
Panaitescu, tarul nu m5nanc5, niciodatg nimic. Marinko-
vici n'a fost la Reni, dar la Odessa unde probabil a
avut o audientg. El plecase de Joi, adicg cu trei zile-
inaintea sosirei la Reni. Fantul cá Poklevsky nil a fost
invitat se atribue motivului cg el stg rgu cu Wisocki,
care era organizatorul i primea la fl T(9r4 nmitcPff
trece incg .de mult peste carml lui Poklevsky care este-
acuzat cg ar fi fost adese ori tras ne sfoarg e Blorriel
si cá ar fi dat instiintgri false. Poklevsky este silit

www.dacoromanica.ro
550 NOTE POLITICE - 1915

indure pe Kurez care trimite rapoarte cu cifra lui par-


ticularà, pur §i simplu vizate de legatie. El este in cores.
pondentä cu Ignatieff (colonelul conte), care este ataat
pe längä Tar, §i transmite o copie lui Goremikine i alta
-Qabinetului tarului. Se pare cä se fac musteäri lui Po-
Ilevskyi cänd Kurez raporteazä lucruri, pe cari
.ministrul nu le-a semnalat. Siguranta socote§te cé,' nu-
mérul trupelor tinere adunate intre Odessa, Tiraspol si
Prut este de 400.000 oameni. Ele Bunt comandate de
generalul Cerbaeeff. Ofiterii de mariné. au fäcut exer-
citii de aruncarea unui pod in fata Tulcei, la Ceatal ;
manevrä mai mult politick' cleat militar. Seful de
Stat-Major care a fost dat Marelui Duce in Kaukas,
.este un general de jandarmerie, Djiunkowsky, fost vice-
ministru de interne, care cu ocazia vizitei dela Con-
stanta, venise sä ja ultimele mäsuri impreunä cu Pa-
naitescu. Bineinteles cä rolul lui principal este de a su.
Traveghea pe Marele Duce! Teza ruseascä : nouile
judete din Dobrogea au ineá o conditie nedefinitä bine.
Sobrania neratificAnd cesiunea lor ; deci, se poate trece
prin ele färä a viola neutralitatea romänä ! Panaitescu
mai §tie cé, la Sumla §i. la Varna se aflä elite o divizie
germanä.
Povolny n'a putut sosi la timp la Reni. La intoar-
-cere, afarä de cei reeomandati, trecerea se fäcea pe la
Ungheni : se zice, ca sä nu se destäinuiascä misterele ex-
peditiei spre Bulgaria. El a vézut tunuri lungi §i mai
ales artilerie austriae,ä adaptatä. Peste tot se construiau
laräci. I s'a spus eiä nimeni nu t3tia nimic dar cá se
sperà CA totul va fi gata spre sfaqitul lui Ianuarie. $e-
fill Statului-Major. al eärui nume nu si-1 mai aminte§te
(1!), i-a spus 6,- daca" ei ar trece, Romá.'nii nu ar trage
-asupra lor. Take loneseu le-a dat aceastä asigurare, a-
démgänd cA mai repede armata ar detrona pe Rege. Ofi-
-terul rus ar fi rAspuns cä aceasta el nu o crede !
(Pentru aceste clevetiri : cec 600 lei !).
Colonelul Päianu cu nevastA-sa, Priboianu idem,
li Hortopan pleacé. in Rusia pentru a cumnära cai. Du-
-rata cAlAtoriei: trei luni. Deci, a spus Päianu lui Ki-
riacescu, nu va fi räzboi inainte de primAvarl

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 551

20 Noembre «Epoca» este extrem de violenta cu


Bratianu ; 11 trateaza de tximbecil la externe, cotcar la
Tezbel».
22 Noembre. Dinteo convorbire cu Czernin
zulti cä Ungurii, foarte tari in monarhie, nu cer de
loe participarea noastra la razboi o Romanie tare nu
le-ar surade de loe, i dacä intervenim prea tetrziu, ei se
Tor opune la inaltarea noastra. Plecand, el imi spune :
«Te rog sá uiti tot ce fi-am spus; nu ti-a vorbit ministrul,
ci numai Czernin». De ce 100.000 de oameni in CArpati
nici unul din spre partea Rusilor, c,and este stiut cá Rusii
adung trupe pe Dunare I Oare se va face numai un si-
mulacru de opunere la trecerea lor 7 Romania stie
ambii imparati nu sunt oameni s incerce ceva in contra
Romaniei, dar daca teritoriul ei este violat de Rug,i, vom
-trece si noi i razboiul va avea loe pe teritoriul ei !
Costinescu ar fi spus luí Radeff, ea" la primavara, cand
Rusia va don i said treacii trupele pe la noi. nu ne vom
cpune decal de forma. Cu toate c5, el este ramolit pen-
tru o afirmare asa de grava, cer lui Czernin o confir-
mare.
Eri a avut loo intrunirea agricultorilor, a fost
foarte bung, si a adunat multa lume. Brani,steanu zice
ca ea preocupa p guvern, i ca Bratianu a dat ordin
sil se accelereze incheerea celor 50.000 de vagoane tra-
fate cu Austro-Germania, pentru a calma spiracle.
Din aceias sorginte : generalul Soukholimof a fost silit
sil restitue pentru operile de caritate milioane de ruble,
din banii sustra§i.
In acea,sta privinta, gazetarul spaniol Ximenes,
introdus la mine de Bussche, si care vine de pe front.
cbici proprietat,ea sa este aproape de tot de linia de foc,
mi-a povestit alaltaeri eA generalul Pau a dus la Cartie-
rul-general probele cA Germanii aveau spioni pân i
In statele-majore. Colonelul Mezaiedoff, suanzurat
de. nevastä pe sora tinerei sotii a lui Soukholimof,
uneltirele ei au adus c5,derea ministrului de razbni.
Cazul Soulcholimof a fost deferit unei comisii. si cum el
§tie prea multe, nu este nici odat4 urmarit. (Aceasta

www.dacoromanica.ro
552 NOTE POLITICE 1915

este oare cauza restitutiei mentionata de mai sus? Un a-


viator militar, fiul presedintelui Curtei de Ape' dela
Mew,' rasa s cada documentele in liniile germane; el a
fost deasemenea spanzurat. In acest mod au cunoscut
Germanii situatia unui intreg corp de armata, care se
afla complect izolat §i care a fost luat ca 'lute() plasä.
Marele Duce a trimis jandarmeria lui la Petrograd,
s'au arestat vreo treizeci de funotionari, despre cari nu
s'a mai auzit niciodata vorbindu-se. In Rusia este
lipsa de toate. In toate zilele au loe lupte. La Mohilev,
unde se afrá cartierul imparatului, ora§ul n'are phine-
,Desordine absoluta. Nu mai vorbeste nimeni de fai-
moasa linie Kolo in Rusia, va fi ea construita...7
sunt In abondenta.
26 Noembre. Audienfá la M. S. Regele. Am in-
trat cu bártia mea in mana, anuntánd cà memoriul *) a
fost discutat i primit de catre cei einci f osti ministri.
N'am vorbit decal politica dela ora 3 la 41/2 Regele :
«Trebue multa prudenta, cad in once directie nu ris-
cam nu numai idealul national, dar &liar existenta ta-
rei». Poate sa mai existe indoiala, pentruca daca Puterile
Centrale au banii, ceilalti au America. Nu e mai
putin adevarat cà tot ceeace furnizeaza America nu
este bun. Regele o stia si lucrul i-a mai fost confirmat
de Rudeanu. Pentru noi va fi foarte interesant ceea-
ce va face Grecia. (Aceasta declaratie a Regelui a fost
provocata de un raspuns. al meu : Regele spusese ea a-
vem o pozitie geografica foart,e grea, caci atingem toate
frontierele, la care am raspuns eu cà pozitia noastra nu
era mi grea ca pozitia Greelei..) Regele declara cu
tarie cu ins;stenta : «Nu putem sta definitiv neutri, a-
ceasta nu, absolut nu !» En: «Mai ales Bulgaria de-
venind tare; dar din fericire nu exista vrasmasie intre
ea i noi». Vorbesc din nou de Unja Dunare-Marea.
Egee.
Regele : «Intreb De toga lumea : ce aveti de repro-
sat Bulgariei: i-am luat noi ceva 7» Regele stia inca
din anul trecut Bulgarii erau cAstigati politicei ger-
*) y. Memoriul la Anexe.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE - 1915 553

mane, dar nu grin Derussi, care n'a stiut nimic sau care-
a inselat intotdeauna, &Ad el nu vedea decilt pe Savin-
sky si Panafieu, gäsind pe germanul Michaelle prea
prost. «Prea prost ! 1 dar Regele Ferdinand spune cä
nu-1 frecuenteazA fiindcä e nesuferit, dar 06, admira ma-
rea lui inteligentA, si dacä nici Reg-ele Ferdinand nu eu-
noaste oamenii... !».
Regele nu va admite trecerea Rusilor. Este o ches-
tiune de demnitate nationalä. Ministrii i-au deolarat-o 61
cei dintAi si Constantineseu P. (sic) si Antonescu au af ir-
mat ca sunt unanimi. Eu: «D-1 Costinescu cu toate acestea
a emis indoeli asupra seriozitAtei opozitiei pe care am
faoe-o». Regele : «D-nul Costinescu 7 Poate ! Dar
tot restul guvernului nu face nici o rezervä». Dealtfer
Regele a spus sefului de Stat Major : «In acest
caz vor trece si Germanii; si ei au o armatä pe Carpati
In contra Rusilor, iar nu in contra noasträ». Regele a
vorbit despre aceasta si cu Misu Cantacuzino, «care nu
e destept» si i-a intore intrebarea : «Ce ai face D-ta
daca ai fi presedinte de Consiliu 1» Räsp-tuis : «Dacg.
sunt 25.000, ii opresc; daeä sunt mai multi, lilas sä
treacá.» Regele : «Cum poti sä spui un lucru ca ace-
sta, Misule 1 Nu simti D-ta ea aici este o chestiune de
demnitate nationalä 1»
Regele recunoaste cil am violat neutralitatea, di
am fost partiali fatä de Quatrupla Intelegere, inteun
mod absolut si. cä am lipsit dela datoria neutrilor, si. con-
vine &A poate Bfätianu mai viseazä inch- de o victorie
a Quadruplei Intelegeri. Trebue sä ne ameliorAm starea.
Regele doreste ca vänzarea cerealelor sä, se facä. Muni-
tiile noastre nu au sosit, dar cea mai mare parte se aflä
la Salonic... Eu : «Dupä eitä vreme 1 Si ne pu-
tem increde oare in fägädueli, când vedera cum se
poartä Quadrupla Intelegere 1» Regele : «Grey a pro-
mis ooncursul nelimitat Sarbiei. si apoi a spus eä era
numai concursul politic!» Eu : «Dacä este recuuos-
cut cä. trebue sä ne schimbäm atitudinea, de ce mai men-
tinem trupele concentrate pe munti 1». Regele : «Cred
cä ou venirea lunei Decembrie va incepe retragerea ion.
36

www.dacoromanica.ro
554 NOTE POLITICE - 1915

Eu : «Dar cel putin se ja vre-o precautie in contra


Rusiei ? Se intgresc din nou liniile fortificate 7» Re-
gele : «Fortificatiile nu mai insemneazg mare lucru in
ziva de astäzi». Eu : «Dar tunurile Bunt departe».
Regele : «Este adevgrat, Bunt prea departe T»
Asupra ministerului de räzboi, Regale spune : «Ad-
mit cg se furg. Se furg pretutindeni. Dar asupra muni-
tiilor, aceasta nu cred. Ce a fgcut Filipescu, n'are
scuzg. D-ta stii cg Delaunay-Belleville, care cerea 80 de
franci de proectil, n'a fabricat niciodatg proectile 7 Acum
s'a obligat sg, fabrice pentru Franta, dar nu poate incepe
predarea deeät in Februarie 1916. Nicu Filipescu a fácut
o brosurg de strategie, in care desvglueste toate planu-
rile noastre eventuale in contra Austriei, pe cari el le
cunoaste ca ministru de rgzboi. Acesta este un lucru ad-
misibil 7 In ce targ din lume,a ar putea sg se petreacä
un lucru ca acesta 7» Cum vorbim din nou de munitii,
spun Regelui cg, cu gräul si cu benzina noastrg, put,em
obtine totul dela Germazi... Regele : «Cred ca- da 1»
Apoi s'a vorbit de generalii cari ar fi de schimbat.
Exprim pgrerea CA cu un ministru hotärit, toti ar in-
cerca sg facg A se uite opiniile emise de dänsii.
Regele : «Cred si eu, dar nu Jarca, e aceasta este spre
cinstea lui.». Eu : «El este atins de limita de varstä,"
deci lesne de inlgturat.». Regele imi apune cg, in fie-
care SgmbgtA invitä ofiterii cu sotiile lor si a putut
sg constate Cat este de isprAvit generalul Bogdan, in-
capabil de a mai formula o idee. Intr'un rgnd. Bogdan
spunand cg ar fi trebuit sä intrgm in cutare moment,
Regele l'a intrebat cum ar fi agezat el trupele 7 Bogdan
nu a putut Dakar sg inceapg expunerea. Basarabescu
a inceput sg-i sufle la ureche era gentil, foarte gentil!
Atunci am intervenit Eu: «Nu continuati, clici va repeta.
totul». Concluziunea mea : «M. V. va face rgzboiul cu
generalii i tineri». In aceste primiri (dineuri) am vgzut
continuarea ideilor pe cari Regina incerca sg, le preci-
zeze spre sfärgitul domniei Regelui Carol, pentru a-si
face popularitate.
Regele admite a guvernul poate mult in ceeace

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 555

priveste opinia publica i ca are mijloace sa o intoarca.


Nu avusesem panà astäzi mijlocul sa fac pe M. S. sa
admita acest lucru. Regele va lua in persoana jura-
mantul trupelor si le va spune cá trobue sà raspundä la
.apelul Regelui lor «ori wn,de», i RegOle adaoga :
«Voi spune aceasta, nu pentru soldati, dar pentru o-
fiteri !».
«CAndidaturile lui Lucaci i Goga nu trebue sä
treaca cu nici un pret. Fireste, Lucaci are pentru el pe
Gussi, prefectul; Lucaci este un «jouisseur» mizera-
bil, care nu este nici preot, nici catolic». (Toate acestea
au fost spuse de Rego cu excitatiune).
27 Noembre. Bussche vine sa mà infrebe de im-
presiile mele. El imi vorbeste de afacerea de spionaj, si-
nuciderea maiorului Ionescu, subsef de Stat-Major la
Corpul II. In birourile lor de informatii s'a prezentat
-un tanar ofiter, care oferise niste HAI El a fost atras
In discutie i intre timp a fost vestitä politia. Prins a-
supra faptului, el a märturisit. Urmarea este ca i s'a
dat o optiune ca sa se sinucida. Mortu.n i Bratianu cu-
siosc afacerea; Bussche a adus-o la cunostinta Regelui.
Radeff a venit la 44. Nu-1 mai vazusem din
toamna trecuta.' la curse. El protesteaza in contra co-
municatului gazetelor, care imputa Bulgariei rasptmde-
rea incetarii tranzitului, cand in realitate Romania este
aceea care a fost mereu in vinä fata de ei. Eu Ii oer o
nota de rectificare pe care sa o public. (El nu mi-a tri-
-mis-o). Radeff este foarte prietenos cu Romania, dar
foarte sfios fata'. de Bratianu ; maretia afectata de a-
cesta a adus de fapt ruptura relatiilor. Sfirbii s'au
'batut inteun mod admirabil ; Anglo-Francezii se apära
-slab ; el erode cà o parte din armata aliata este inva-
luita de Bulgari.
28 Noembre. Czernin a venit sä-mi comunice,
-foarte secret, ca Mortun i-a spus «Bratianu are sà se
compromitä iremediabil, cu minciunile lui. S'a apucat
sà stea din nou de vorbit cu Take Ionescu i Filipescur
asigurandu-i ca el va intra alaturi de Intelegere ly>
Regele a luat juramantul recrutilor ; le-a vorbit,

www.dacoromanica.ro
556 NOTE POLITICE 1915

dar... 1128 vorbit cum imi spusese ! Aceastä. lipsä de cu-


raj e teribilä..!
29 Noembre. Ne-am intrunit, cei cin.ci fo,sti mi--
ni..5tri, la Maiorescu. Toti tanuim pe Brätianu. Ilotarinb
cä nu vom discuta Adresa §i ca.' vom face o vagä, de-
claratie.
1 Deeembre. Dupä ce aläturi «Nationalul» a:
atacat Ipolitica posibilitätilor», cu note strävezii, obrAz-
nicii la adresa mea, azi chiar «l'Indépendance Roumainew
laudä aceastä politia, ca singura Cu putintä. Pe de alt.&
parte Cräiniceanu, in «Universul», recuno*e c5. noi nut
mai putem face nimica (in sensul lui) daca aliatii pä--
räsese Balcanii §i. Rug,ii nu revin pe frontul lor ! Iar-
Mille, in «Adevärul« de asearä, plânge sperantele pier-
dute ! Buletinul de astäzi anuntä eä. Bulgarii au secs-
pe Anglo-Francezi din Macedonia i i-au re,spins in Gre-
cia dincolo de Ghevgheli: doug divizii nimicite. Ceeace-
nu impiedicä, pe Vintila Beätianu sä pung pe pro-
fesorul. Creangä sà spunk' cà la primävara este sigur-
eá mergem Cu Rusia! (Raportat de Mavrojani).
Am vrtzut pe Czernin, care mi-a spus cä se va
interesa de afacerea fratelui lui Iantchewetski pentru
care intervine Povolny.
V on dem Bussche imi spune ca.' Carp a väzut
pe Rego, care i-a spus :. «România nu poate päistra
neutralitatea definitivä i ea nu poate intra decAt alä-
turi de puterile centrale. Dar momentul n'a venit incal,-
Carp : «Si dacä pierdem trenul To Regele : glifi-am-
rezervat libertatea de a fixa momentul !» Pe de altä
parte, Brätianu a välzut Duminecä pe Stirbey la Buftea
§i. i-a spus : «C,u intelegerea nu este nimic de fäcut r
Am fäcut tot ce era posibil pentru a apära neutralitatea;
mai mult nu puteam sä fac» Stirbey : «Schimbà
acum politica». Färä räspuns. Bussche §i Stirbey
conchid cä" Brätianu e eat de legat Inca, moralmente,
ii este imposibil sä se intoarcä.
Eu insist: «Sau mai curAnd el se teme cà nu se
mai are de,stulä incredere inteinsul pentru a i se face
propuneri».Bussohe: «Foarte posibil. Inorice caz este.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 557

mare ameliorare. lepurile pleaca i Bratianu trimite


zpecial un °filer de marina spre a schiraba locul tor-
_pilelor de baraj, pentru ca slepurile dela Oltenita
-poata pleca si ele». Pe de alta parte Anghelescu
sehimbat modul de a proceda in manipularea vagoane-
lor pentru Bulgaria. (Aeeasta, poate fi motivul pentru
-care Radeff nu a dat urmare).
Czernin, la ora 12, imi spune despre contractul celor
cincizeci de mii de vagoane, ca merge foarte prost
-probabil ca nu se va face. lar la ora 3, Bussche imi spune
cä sunt sperante ca lucrul sa se aranjeze.
La 41/2 Mitilineu aduce vestea cà un atentat cu
dinamita ar fi fost proectat in contra lui Filipescu,
.ca Filipescu ar fi denuntat chiar el faptul politiei. Doi
din autorii presupusi s'au predat singuri lui Filipescu :
'Transilvaneni, cuprinsi de rerauscari; dupa indicatiunile
lor, al treilea complice ar fi fost prins azi dimineata,
In momentul chid se colora din tren; s'ar fi gasit asu-
-pra lui 80.000 de lei. Inscenare Deviatia unei masi-
narii a,vand alt scopl Se pästreaza secretul... clar Gianni
4i N. Polizu vorbeau de ae,easta, azi la Camera!
2 Decembre. Am avut comitet consultativ, la mine.
a.probat sensul scurtelor declaratii ce voi face la
Senat, unde incepe astazi diseutia adre,sei. Dar pen-
-tru a nu fi in remorca guvernului, trebue sà atac ches-
tiunea interioara i politica economica. Maiorescu este
de parere ca in ziva de Sf. Nicolae nu trebue sà ma due
la slujba bisericeasca pentru imparatul Rusiei.
4 Decembre. Seful sigurantei vine sa má pue in
curent in afacerea complotului (?). Para sh o spue, el
nu crede in seriozitatea afacerei. Ambii conjurati nu
pot da nici o indicatie serioasá asupra invoelilor
cari pretind ca au fost luate la Brasov la Hotel Krone,
ou autorii proectului. Pe de altä parte el gaseste expli-
catiile lor copilaresti ; pretind ca trebuiau sá arunc,e prin
fereastra (Decembre !) masina infernala. Or, fereastra
este la patru metri inaltime din strada, si fiecare
colet eantäreste 25 de kg. ! Presa n'a cazut in cursa.
.cu toata reclama facia. In rezumat : Filipescu, Take
www.dacoromanica.ro
558 NOTE POLITICE 1913

Ionescu i Costinescu trebuiau sà sarg in aer. «Adevg-


rul» adaogg : i Brgtianu ! «La Roumanie» are 1.111
articol grotesc : Serajewo-Bacuresti- Moartea Archidu-
celui era un eveniment de o insemngtate mult mai micg
decat eventuala disparitie a lui Take Ionescu!
5 DecembreVon dem Bussche este foarte nemultu-
mit de partialitatea si de reaua vointg a lui Rudi Catargi;
el va comunica guvernului cg se va crea o agentie te-
legraficg din moment ce «l'Agence Roumaine, nu dà
nici o veste i refuzg comunicgrile agentiei «Wolf» si ale
lui Korrespondenzbureau. El constatà la Brätianu
bung vointg mai stgruitoare. Slepurile pe Dungre, merg;
dintre ele unele se si intorc la Oltenita, pentru a fi re-
inc.grcate- Ii anunt sosirea, azi dimineatg, chiar, a
lui Schebeko. Bussche imi rgspunde : «Poat,e el vine
sg vg adue,g Basarabia !»
6 Decembre. Má fac cg sunt absent la Buzgu,
sg nu iau parte la eeremonie la bisericg si la receptia
dela legatia ruseascg, pentru ziva Tarului; am trimis
7 Decembre. La Senat, continu.area discutiei la
Adresg. Poklevsky si Schebeko imi depun
Brgtianu fiind lipsg, imi trimit,e rgspuns cà mg roagg-
sg nu vorbesc decat maine.
8 Decembre. La Senat, in timp ce Alexiu, raportor,.
vorbea intr'un mod foarte cuminte in sensul Puterilor
Centrale, Leonte Moldovanu Iimi, apune cg primgvara
trecutg el rostise la Brgila un discurs ultranationalist.
Teodoru a aflat dela dansul cg pronuntase acest discurs-
a doua zi, dupg, o vizitg fgcutg lui Brgtianu, de unde-
asise cu convingerea cel peste cloud., trei zile vom de-
clara reizboiul
Imi rostesc discursul. Sala este arhipling. De altfel,
de doug' zile, asistenta este foarte numeroasg i pArg-
seste sala cand se anuntg ea sunt araanat pe altg
Federistii mg, ascultg cu mare atentie, sunt respectuosi.
Niel o intrerupere. Gaud zic : «Noi, conservatorii..., mg
opreso dinadins, i nimenea nu suflä. Majoritatea
.aplaudg cand vorbesc de politica externg ; i &jar Fe-
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 559

deristii (Pariano i Dissescu ostentativ) aplaudg. partea


economiei nationale. Primesc multe feliciari dupä
sedintä.
Seara la Club. Bussche imi anuntä cg. Englezii incep
sg. pärasea,sca Gallipoli.
9 Decembre. Von dem Bussche vine acasä sä
felicite, &lei n'a vrut s'o facg,' eri la Club. Contractul
cu cele 50.000 de vagoane, se face : Costinescu agora.
7% agio asupra taxei aur, din care jumgtate rämâne de-
pusä la Berlin. Dar se va notifica contractul guvernului,
pentru a se pune la adgpostul capriciilor unora din mi-
nistrii ; Brätianu, personal, a insistat pentru aceasta.
Raporturile continug, a se ameliora. lepurile ies si se
reintorc ea usurintä.
10 Decembre. Mä due sg, vgd pe Mortun, pentru
alegerea din Galati. Ti semnalez inactivitat,ea candida-
tului,i situatia ciudatä a prefectului care primeste
pe Lucaci in acelas timp cu Kartamitcheff. Mortun
l'a chemat pentru a-i spune cg. daeg, Lucaci eset, el, Mor-
jun. Ii va da demisia, dar CA el, prefectul, va säri in-
nainte. Dupä aceasta Mortun adaugä : gOredem cá vor
fi trei candidati i cá dupà balotaj ne vom intelegez.
La amiazi Asian imi repetä cg liberalii de acolo il ha-
ping sä-si pue candidatura !
Comisia Offenheim-Melchior, insotitá de Sece-
imi comunicá incheerea contractului celor 50.000
vagoane. Felicitäri reciproco. Domnii din comisie remit
lui Seceleanu scrisoarea pentru bonificarea de 1/2%
pentru Sindicat. Dela Barbulescu aflu c guvernul a
fgcut astf el de concesii, incät Bibicescu se intreabA daeä
bacsisul atribuit de public lui Constantinescu si fra-
telui lui nu era o realitate. Guvernul a atimis luarea
fermä, dar facultativg pentru cumpgrätor, de 50 p'ing,
la 70 milioane Mark cu 1.20, pe când Banca Nationalä
nu intelege sá ja deca 30 pânä la 40 milioane. 12% am-
depuse la Reichsbank in contul Bäncei Nationale si li-
vrabile sase luni dupg. rgzboi. Agio pe 121/2 la 7%, a-
tunci cand Banca Nationalä nu dä Statutai decht 6%.
11 Decembre. lute° interpelare cu privire la
www.dacoromanica.ro
560 NOTE POLITICE 1915

cumpgrarea de cgtre Stat a fabricei de Blau-gas, fg-


cutg de Filipescu, Brgtianu a ggsit mijlocul sg. spue :
«Dela declararea Tgzboiului unele comande au fast in-
tarziate, altele au fast impiedicate. Agitatiunile Actiu-
nei Nationale nu putin au contribuit la aceasta». Ggsi-
sem un ecou al ae,estei acuzgri intr'o conversatie cu
Regele. Brgtianu cautg sg stabileascg cg el n'a putut lua
munitii in Germania din pricina agitatiunilor Actiunei
Nationale:
Schebeko a fast la Maiorescu. Probabil, vizite de
informatie. El a cgutat mereu sg. Leg proba cg Rusia
s'a recules, cg existg, unitate nationalg, cá toatg tara, de
la eel mai umil Ong la suveran, vrea sg invingg.
12 Decembre. Von dem Bussche imi spune,
despre retragerea Englezilor de la Gallipoli, cg, foarte
favorizati de o negurg groasg si de o mare foarte
ei au putut sg-si retragg trupele. Dar nu mai pu-
tin e o retragere gag. Ina de mulfg vreme ei retrag
trupe pe bordul vapoarelor-spitale. Turcii au stiut,
dar n'au vrut sg aibg, noui neplgoeri, trgend asupra lor.
tl se intereseazg de vizita lui Schebeko i crede cg n'a
scos nici un avantaj dinteinsa. Brgtianu, care nu stia
nimic a fost f wee surprins. Germania a hotgrat sg
excludg pe toti Takistii din societkile cu capital ger-
man sau austriac. Ea va intimpina greutgti din partea
Austriacilor dela Creditul Român, dar este hot:grâtg, sg-i
forteze. Bussche protesteazg in contra pretinsului boico-
taj al tgrei de catre Germani : ei au trimis 400 vagoane
de mgrfuri din carre: fer, piulite, sirmg, deci artioalele
a egror lipsg este cea mai simtitg.
Cgpitanul Ursianu, pe care l'am avut prefect, imi
povesteste cg, totul este putred la ministerul de rgzboi.
El avea un strung, pe care dorea sg-1 vândg cu 3 mii
de lei, si il oferg, printr'un avocat dela Botosani, mini-
sterului. A obtinut 3 mii de lei, dar ministerul a plätit
5.500 de lei, dintre eari 750 pentru generalul, iar restul
pentru maiorul de la Pirotechnie. In 1913, pe când
era senator, a oferit orz cu 1100 de lei vagonul, i s'a re-

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 561

fuzat oferindu-i numai 900 de lei; dar Schuller a trecut


orzul ministerului, cu 1.200 de lei! Astgzi in magaziile
.generale nu mai sunt deal 10 la sutg din echipamen-
tele necesare. Ursianu are 263 de oameni in compania
lui i numai 240 de pugti !
13 Decembre. Mortwn vine la mine pentru
a vorbi de alegerea din Galati privitor la sindicaligti.
Brätianu a vgzut pe prefect gi Pa fgcut atent cá Luc.aci
se laudg cg are sprijinul lui Costinescu si a patru mini-
g-ta-i. Promit sá vgd pe Gherea, pe care Il caut pretutin-
dent
Apoi vorbim de Stelian, care in faja lui, a lui Phe-
_rekyde e Missir, declarase cu ateva zile inaintea
atac care l'a &cut la Senat, eg este de aoord cu Brg-
tianu (Marti, 8 Decembre). El îi reaminte.gte cuvantul
tatglui situ: : gsg, te fereascg Dumnezeu de boer sapgtat
si de tigan ingherocat». Stelian cere ministerul de Interne
Mortun insistä ca sg i se dea ! Cu sigurantg cg vgzuse
pe Costinescu inainte de a se lansa. Asupra prostiilor
'opuse de Stelian despre Consiliul de Coroang, Mortun
îi reaminteste ceeace am afirmat totdeauna Costinescu
îi incepuse discursul cu cuvintele «Un lucru este una-
nim cgstigat, CA. este o imposibilitate moralg sg mergem
tWituri de Rusia». (Contrariu de ceeace afirmase Ste-
lian). Mortun, de altfel,a -vorhit de x4necesitatea de timp
-spre a preggti opinia publicg pentru a merge cu Aus-
tria». Ceeace, evident, nu are sens deat in versiunea
(omanimitate» contra actiunei paralele cu Rusia.
Mortun. : Xostinescu n'a inghitit niciodatg neajun-
sul de a nu fi mostenit el situatiunea lui Sturdza, asa cum
Sturdza dorea». Dar el, Mortun, lucrase pe Haret gi pe
Stelian, cu concursul lui Pherekyde i al lui Budigteanu,
aga cA, chestiunea fiind pusg deodatil in Consiliul de
Cpstinescu s'a ggsit inaintea unui fapt indepli-
nit. Regele Carol se endea la Costinescu, dar Mortun
i-a argtat pericolul ce era, in caz-ul and Take Ionescu
ar fi izbutit sg fie gef al partidului conservator : sg fíe
doui sefi de partide, amandoi oameni de afacerio.
A doua zi dupg ce a fost desemnat, Regele a aimbrgti-
www.dacoromanica.ro
562 NOTE POLITICE 1915

gat» eu cgldurg pe Brgtianu. Rege oonatitutional! Doug


zile inainte de a muri, Regele Carol, dupg dejun, a
adus aminte lui Mortun de eeeace-i spusese in privinta
lui Costineseu, gi i-a strâns mána... (I).
La ora 6 am avut audientg la Regina Elisabeta.
Mi-a fgcut o primire egt se poate de c'dlduroasg; gi mi-a
vorbit de discursul meu la Senat. Nu a putut afla nimie
despre scopul vizitei lui Schebeko. Regina este tot aga
de fermg in convingerile ei, dar accentueazg timiditatea
Regelui.
14 Deeembre. Mi§u Pherekyde, la sora mea, po-
vestegte cá Brgtianu a facut doug vizite lui Stelian. «Tot,
chiar telegramele, i-au fost argtate». Stelian, fatg fiind
gi. Pherekyde gi Missir, a declarat cá este perfect de a-
cord asupra politicei strgine. La pretentia lui de a avea
ministerul de Interne, Brgtianu l'a legat de gard rás-
punzandu-i : cRegret, dar domnul Pherekyde este acel
care ja Internele». Se intelege, adaugg Pherekyde; fu-
ria lui Stelian, silit sg vorbeascg de ministerul de In-
terne f ata,' de Mortun.
La Camerg. atát de agteptatul discurs al lui Carp
n'a avut mult rgsunet.
L5 Decembre.Mi se spusese dimineat,a. cg era vorba
(Vasiliu dela cSteagul») de un nou contra,ct de 50 000 de
vagoane de cereale. La ora 2, D. Seceleanu vine sg-mi
spue, cg a aflat cg Costinescu trata cu un sindicat an-
glo-francez vgnzarea a 150.000 pfing la 200.000 de va-
goane (restul disponibil), mara ce va rgmfinea in
Románia, in magaziile particularilor sau prin ggri. Co-
misiunea insistand pentru a avea magaziile din ggri spre
a putea aduna cerealele destinate contractului incheiat,
ministrul gi-a tot amânat rgspunsul neputând conceda
mai mult de un, sfert. Existä oare conexitate 1
D-nul F. Lossen, dela Vega Vice-Consul german
la Ploegti, imi spune cg Mackensen incepe o ofensiva.
spre Odessa ! Spre srárgitul lui Ianuarie va veni aface-
rea Suezului. Insg. gazetele vorbesc de intitlnirile in Bu-
covina. Stroici zice cg toatà armata e populatia civilgy

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 563

din Basarabia lucreaza la transee. Azi dimineata, d-nul


de Bussche mi-a spus ca, dei n'are nimic oficial, stie
prin vestile biroului militar, ea de doug zile acolo sunt
lupte si ea nici una din acele täri nu comunica nimic.
Stere face un discurs miscator astipra Basarabiei
si reuseste a fi ascultat de Camera, si chiar sustinut de
majoritate.
17 Deeembre. Am avut o convorbire Cu Von dem,
Bussche : cSunt ingrijat de tonul notelor americane cu
prilejul vaporului cArizonaz, scufundat de un submarin
austriac. Nu ne putem teme decat de ruptura relatiuni-
lor. De fázboi, nu. Cercurile militare germane ar pref era
razboiul, fiindca atuncea vom scufunda toate vasele de
comer t si Anglia nu ar mai putea teal. (Inteleg ea, de
cand cu «Lusitania», submarinele germane s'au mai do-
molit). Bussche nu crede intr'o inaintare spre Odessa,
care este planul lui Enver-Pasa, cad ar fi periculos de
prelungit frontul intre Rusia si România. care in caz de
infrängere ar trebui sa desarmeze armata care s'ar re-
trage. El nu stie dacá se va intreprinde ceva in E-
gipt, dar acea.sta actiune ar cere urgentá, fiindca numai
dou5, luni mai sunt utilizabile.
Un cäpitan Vasilescu. dela Craiova. imi ceruse sä-1
introcluc pe linga Bronsart pentru a capata publicatif
oficiale asupra istoricului ritzboiului. Aceasta se petre-
cea ce] putin acum douà luni. Acum el s'a prezentat la le-
gatia germana afirmand ca eu i-asi fi promis cumpara-
rea a 6000 volume, si ceränd ca legatiunea sa-i cumpere
4000 ! ! Hal de ofiter 1!
Atrasesem atentia asupra afirmärei lui Iorga. ea
Statul unguresc deposeda de mostenirea lor familiile
Romanilor morti pe front. Czernin nu s'a miscat, iar
Bussche a intervenit el la Viena. El constata aceasta a-
patie a lui Czernin : cTot ce inconjoara pe Czernin, este
inexistent».
18 Decembre. Arion trebue sä vorbeascá la gar
mera, la Adresa. Take Ionescu afirmase crt eram tinuti,
printr'un tratat sä aparam Serbia. Scriu lui Maiorescu
pentru a vedea textul exact al protocolului dela 1913, pe
www.dacoromanica.ro
564 NOTE POLITICE 1915

care Pam considerat pururea c.äzut, indatä ce tratatul


din Bucureoti a fost executat. Maiorescu stie din gura
lui Brätianu, cä dela semnare incoace nici Serbia, nici
Grecia nu l'au invocat, nici nu au cerut nimic in teme-
iul lui ! Singur, Take Ionescu este omul care-1 in-
voacA in contra tärei lui !
Discursurile kai Carp (al doilea) i Arion au fä-
cut-senzatie la Camerà. Carp a spus lui Take : «Talentul
nu scuza toate incarnatiunile, dupà cum frumusetea nu
scuzä prostitutiunea!».
20 Decembre. Bussche a fost Vineri la Rege. Re-
gele mai deschis i foarte franc. Bussche i-a spus 'm-
pede ea' Puterile Centrale nu se vor putea increde in
d-nul Brätianu, pentru cA Il considerä ca angajat, deci
inamic.Regele: oAngajat nu, dar acum patru zile d-1
Brätianu mi-a spus c6 el tot crede in uzura care va a-
duce infrângerea Puterilor C,entrale». Bussche a incer-
cat terenul in privinta unei eventuale crize de guvern ;
Regele n'a räspuns.
23 Decembre. Se confirmä cá Francezii au obtinut
dela aliati ca Salonicul sä nu fie päräsit. Fratele meu
Mihai imi scrisese din Paris c6 stie, de sus, 05. Albania
§i Salonic sunt douä fronturi ce se vor mentine in Bal-
cani. Evident cA politiceste päräsirea Salonicului ar in-
semna Grecia liberä in miscärile ei, i ar insemna mai
ales România hotärandu-se contra Quadruplei. Regele
imi spusese : «C,eeace va face Grecia, ne intereseazh
foarte mult». Oricum aliatii aduc meren trupe si for-
tificA orasul. Din contra, Bulgarii i Germanii s'au
prit la granita greach. Intreb pe Bussche dacä, mul-
-tumitä de a avea liberà comunicatie cu Constantinopol,
'Germania maseheaza nu-mai Salonicul. El imi apune a
se pregäteste atacul i cA vor fi si Austriaci care vor
ataca cu Bulgaro-Germanii.
26 Decembre. Cräciun. Bussche tine sä má vadä;
Dummied pleacä, in concediu. Faptul de a fi obtinut un
concediu, insemneaiä pentru el ch' : sau Grecia a dat in
fine o asigurare formalá sau cá. atacul este amAnat, din
cauza zApezei foarte abondentä care impiedicg transpor-
www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE 1915 565

turile. Eu : «Yeti putea verifica la Berlin, dacA Aus-


iro-Ungaria r6mine in ace1ea.5i dispozitii ca vara trecutk
anume cb", o schimbare de guvern in România ar tre-
bui sà corespundà cu aceleasi concesiuni». El: «Cred
cá putine lucruri vor fi schimbate, dar cA pentru Buco-
vina un schimb cu nordul Basarabiei va fi trebuincios :
Hotin. din cauza fortgretei de construit, in sarcina Aus-
triei; Bender, pentru România. Planul d-nului Carp.
Nu fa'spund
In timpul särbatorilor CrAciunului a azut Lov-
cem si a avut loe infrangerea totalà a Muntenegrului.
Luarea muntelui inviolabil a avut un mare rgsunet.

www.dacoromanica.ro
NOTE POLITICE
VOL. I
Pagina Pagina

Pentru cititor. . . . 9lo Anul 1907. . . . 57 64


Anul 1897 11-15 Anul 1908. . . . 65
Anul 1899 16-18 Anul 1909. . . . 66 73
Anul 1900 19-33 Anul 1910. . . . 74 82
Anul 1901 . . . . 34-35 Anul 1911 . . . . 83-- 91
Anul 1903 36-37 Anul 1912. . . . 92-139
Anul 1904 . . 38-45 Anul 1913. . . V10-206
Anul 1905 . . . . . 46-48 Anul 1914. . . 207-389
Anul 1906 49-56 Anul 1915. . . 390-565

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și