Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 15 - 21 aprilie 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

Săptămânalul dumneavoastră Acum e clar pentru toată lumea că trăim în
preferat, Ţara lui Papură Vodă? Deşi a trecut o lună de
Condeiul ardelean, la ziua maghiarilor de pretutindeni (15 mar-
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
tie), prilej cu care steagul Ungariei a fost arbo-
şi la vânzare liberă din: rat ilegal pe Consiliul Judeţean Covasna, nicio
Judeţul Mureş instituţie a Statului Român nu se sesizează de
- Chioşcurile Symetria faptul că respectivul stindard este încă acolo.
Târgu-Mureş, Luduş, Alo, regimul şantajat Băsescu-Boc, se aude?! 13 aprilie 2011
Târnăveni, Sovata,

PD-L Covasna,
Ungheni, Cristeşti De n-aş fi om,
Judeţul Braşov aş vrea să fiu
- Chioşcurile Roşii un tricolor
Braşov, Săcele, uitat în Munţii Apuseni.
Codlea, Râşnov, (Adrian Păunescu)

organizaţie politică a UDMR? 2

Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului
Judeţul Harghita
- Chioşcurile Adrimar
Miercurea-Ciuc,
Topliţa, Gheorgheni,
Bălan, Voşlobeni
Nu bogaţii, ci săracii României suferă!
Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
În ţara reformelor doar pe hâr-
tie, amintind de formele fără fond,
în care statul-partid a ajuns să
nu-şi mai respecte cetăţeanul, iar
Guvernul Boc nu-şi justifică, prin
nimic, propriile hotărâri, începând
cu 1 aprilie a.c., 67 de spitale din
România au fost desfiinţate, pur
şi simplu, prin ordinul ministrului
Sănătăţii, udemeristul Cseke Atti-
la. În ţara cu cel mai bolnav popor
din Europa, românii mor cu zile,
aşa cum s-a întâmplat şi la 7 apri-
lie - ironia sorţii, tocmai în Ziua
Mondială a Sănătăţii! -, în faţa
spitalelor cu porţile închise sau
în drum spre alte spitale, situate
la 50-100 de kilometri distanţă.
Oamenii, învinşi de „reformele”
lui Cseke, mor, rămân fără locuri
de muncă, devin şomeri, pacien-
ţii, strâmtoraţi financiar, sunt ne-
voiţi să bată drumuri lungi pentru
o consultaţie, o internare sau un
tratament medical. Cam prea cos-
tisitor pentru aceşti români săraci,
într-o ţară de care îşi bat joc pu-
ternicii zilei. Încât avem suficiente
motive să ne întrebăm: oare chiar
nu are nimic pe conştiinţă minis-
trul udemerist Cseke Attila, care,
după cum se vede, a pus gând rău
Sănătăţii româneşti?
Până să aflăm răspuns la aceas-
tă întrebare, să vedem care a fost
reacţia românilor - medici, asis-
tente, pacienţi şi nepacienţi - în
faţa acestor scenarii rocamboleşti,
uluitoare pentru o întreagă naţiu-
ne! Mă simt obligat să fac o ne-
cesară precizare: nu sunt medic,
ci filolog, aşa că nu voi apela la
amănunte privind domeniul medi-
cal propriu-zis. Nu sunt şi nu voi fi
avocatul - nici nu-i nevoie! - me-
dicilor acum aflaţi în dificultate, ca
şi pacienţii lor, ca urmare a acestor
măsuri stupide. Dar, ca român, ca
jurnalist albit în meserie, după 50
de ani, am dreptul la opinie! Opi-
nia unui gazetar care a văzut, a în-
văţat şi a trăit multe la viaţa lui.
Reacţiile românilor, perfect acor-
dându-se cu nemulţumirile gene-
rale, au fost prompte, însă ele n-au
ajuns la urechile celor aflaţi în sca-
unele înalte ale Puterii portocalii.
Oamenii Puterii n-aud, nu văd, nu
Cseke Attila:
„Jumătate din
morgile din ţară
vor fi închise.
Le transformăm
în locuinţe
pentru tineri!”
6
Scrisoare deschisă
CJ Covasna, d-lui
3
Tamas Sandor
„Am fost şi
suntem ignoraţi
fără nicio jenă”
ştiu nimic! Oful românilor n-ajun-
ge până la ei. Ieşiţi în stradă, s-au
adunat oamenii în faţa porţilor ză-
vorâte de la Urlaţi, Bălceşti, Cod-
lea, Tutova, de prin alte localităţi
ale României, în care spitalele au
fost închise. La Săcele, cu un fost
spital pentru 30.000 de locuitori,
şi încă pentru alţi 30.000 din lo-
calităţile apropiate, a avut loc,
sâmbătă, o înmormântare simbo-
lică, în sicriu aflându-se spitalul
municipal. A fost cel de-al 10-lea Stelu Platon
protest, oamenii cerând, de data
aceasta, demisia ministrului Sănă- 7
tăţii, Cseke Attila. Inutil! Nici ca-
zul dramatic de la Tutova, în care Prof. Vasile Stancu,
sunt implicaţi acei copii nefericiţi, la 65 de ani
cu dizabilităţi, căzuţi între pietrele
de moară ale unor ambiţii şi măsu- 8
rile abracadabrante, nu i-a impre-
sionat, deloc, pe mai-marii zilei. Valeriu Stoica şi
(continuare în pagina 8) premiul Julianus

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212) Sănătate / Opinii

REFORMA DIN SĂNĂTATEA ROMÂNEASCĂ A UNGURULUI CSEKE…

A AJUNS LA MORGĂ:
Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură Cseke Attila: „Jumătate din morgile din ţară vor fi
Fondat în 2006
Director fondator
închise. Le transformăm în locuinţe pentru tineri!”
Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila (foto), În acest moment, Ministerul Sănătăţii mai
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean
Director general
Violeta Elena Feldiorean
Redactori
Andrei Mihai Braşoveanu
Adrian Teacă
Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János
Corectură
Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti
Redacţia:
Str. Lăcrămioarei,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1,
Sfântu-Gheorghe,
judeţul Covasna, ROMÂNIA
Cititorii ne pot contacta la:
Tel.: 0267-312.260
Fax: 0367-814.145
Editat de SC Tracia SRL
Sfântu-Gheorghe
ISSN 1843 - 4665
Marcă înregistrată la OSIM
NR 87664
Asociaţia „Noi Românii“
Preşedinte
Florin Ignat
Director executiv
a declarat astăzi că mai mult de jumătate din are pe masă un proiect de lege prin care ur-
morgile din ţară vor fi închise. „Nu are niciun măreşte să dea licenţe de Salvări şi la parti-
rost să ţinem atâtea morgi. E aberant. Păi, culari, pe modelul taximetriştilor particulari.
avem multe spitale unde pacienţii sunt câte Dacă ţi se face rău pe stradă, te urci într-o
doi în pat şi morgi în care cadavrele se lăfăie”, salvare particulară - evident cu un tarif mai
a spus ministrul. mare, aproximativ 3,5 lei/km -, dar nu te doa-
Morgile vor fi uşor reamenajate şi date re capul. Problema este aceea că pe salvările
spre folosinţă tinerilor căsătoriţi care vor particulare vor putea fi montate tot soiul de
să-şi întemeieze o familie. „Dacă ar fi după aparate tip maimuţă care să mărească preţul
mine, aş lăsa o singură morgă, una mare, la cursei, pacientul neavând cum să riposteze
Bucureşti, iar pe restul le-aş închide pe toate. sau să se ia la bătaie cu şoferul.
Când vine vorba de morţi, nu e nicio grabă. (Articol, de Mihai Radu,
Nu-ţi trebuie serviciu de urgenţă, intervenţie preluat din „Academia Caţavencu”,
rapidă sau mai ştiu ce…”, a încheiat Cseke. 8 aprilie 2011)
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
INTERPELARE
Adresată: din Covasna şi relocarea lui în ora- personalul medical specializat nu
Domnului Cseke Attila, Ministrul Sănătăţii şul Întorsura-Buzăului. are posibilitatea de a face naveta
De către: Văzând că această unitate este la 100 km distanţă, rezultând fap-
Horia Grama, deputat PSD, Circumscripţia Electorală Covasna unică în România cu acest profil şi tul că fără cadre specializate şi fără
deserveşte un număr de 35.000 de pacienţi unitatea nu poate funcţio-
Obiectul interpelării: persoane cu dizabilităţi neuromus- na. Precizez, de asemenea, că în
Desfiinţarea Centrului de Patologie Neuromusculară „ Dr. Radu Ho- culare, ea funcţionând fără proble- imediata vecinătate a centrului din
ria” şi relocarea din localitatea Vâlcele în oraşul Întorsura-Buzăului me financiare, încheind anul 2010 Vâlcele va fi dată în funcţiune o
cu excedent financiar, vă solicit bază de tratament balnear care a
Stimate Domnule Ministru, vasna, am constatat că Ministerul să-mi puneţi la dispoziţie analiza fost finanţată cu fonduri europene
Sănătăţii a luat decizia desfiinţării şi motivaţia pentru care aţi hotă- şi constituie un factor important în
În urma sesizărilor făcute de ca persoană juridică a Centrului rât, practic, desfiinţarea acestuia, terapia bolnavilor.
către Asociaţia Distroficilor Mus- de Patologie Neuromusculară „Dr. în condiţiile în care Asociaţia Dis- Solicit răspuns scris şi oral.
culari din România, precum şi de Radu Horia” din Vâlcele, integra- troficilor Musculari nu doreşte
către Primăria şi Consiliul Local rea acestuia în cadrul Spitalului de relocarea la Întorsura-Buzăului, Cu stimă,
al comunei Vâlcele, judeţul Co- Cardiologie „Dr. Benedek Geza” datorită climei foarte aspre, iar Deputat Horia Grama

Sănătatea, în cădere liberă

5.000 de copii bolnavi de cancer nu au posi-
Ioan Mugur Topolniţchi bilitatea de a-şi plăti diferite investigaţii mai
Colaboratori amănunţite, iar părinţii lor au, în majoritatea
dr. Mircea Frenţiu duri. Cine este de vină că la Alba-Iulia, covârşitoare a cazurilor, un venit lunar de
prof. univ. dr. Petre Ţurlea sau la Blaj, sau la Câmpeni, sau la Aiud, circa 5-600 de lei.
prof. univ. dr. Ion Coja (Blaj, Mica Romă)
nu se poate monta un „stand” pe vasele Un alt exemplu. Cardul de Sănătate pe
dr. Mircea Dogaru
dr. Ioan Lăcătuşu Scenele incredibile de pe sticla televizo- coronare ale inimii în primele nouă ore care ministrul Cseke vrea să-l introducă şi
dr. Gheorghe Funar rului cu bătrâni cu cârje şi în cărucioare, cu ale unui infarct miocardic? Cine este de care costă aproximativ 2 euro, bani pe care
dr. Gheorghe Olteanu bătrânele abia târâindu-şi picioarele, cu bebe- vină că medicii şi asistenţii medicali sunt tot pacientul trebuie să-i plătească, reprezin-
dr. Vlad Hogea luşi în incubatoare împinse de asistente sau de prost plătiţi şi nu au condiţii de lucru ca tă, de fapt, o afacere grasă. Facem
dr. Mircea Frenţiu cei de la SMURD pe porţile spitalelor care se în Occident? Unde se duc banii colectaţi un calcul şi vedem că 2 euro înmul-
dr. Mircea Măran
prof. dr. Ion Ranca închid în urma lor, îţi dau senzaţia că Româ- pentru asigurările de sănătate, unde se duc ţit cu 18 milioane de români dă o
ing. Nicolae Doroftei nia se pregăteşte de un război, că Guvernul a banii colectaţi din TVA-ul pentru alcool sumă uriaşă. Apoi, apariţia Cardului
prof. Ilie Şandru declarat starea de asediu, că a murit şi speran- sau tutun? Se ştie foarte bine răspunsul la de Sănătate, datorită faptului că este elec-
prof. Ligia Dalila Ghinea ţa în ţara asta. Transmiţându-se aceste scene aceste întrebări, dar nu se spune. Se duc la tronic, impune la nişte riscuri imense. Ce
prof. Vasile Stancu incredibile în care moartea dă târcoale spitale- Ministerul Finanţelor, în marea „gaură nea- va conţine acel card: numele şi prenumele,
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu lor (au fost deja două decese la uşa spitalelor gră” din care nu mai pot să iasă nicidecum CNP-ul, codul unic de identificare, numărul
prof. Alexandru Ciubîcă închise), se acreditează ideea că noi, cetăţenii, spre Sănătate. Aşadar, până când nu se va cardului naţional de sănătate, grupa sangu-
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu tremurăm de frică în faţa clasei politice. Asta „scurtcircuita” această gaură neagră care ină şi Rh-ul, atenţie!, acceptul exprimat în
prof. Georgeta Ciobotă în loc să fie invers. De declaraţiile primului se numeşte Ministerul Finanţelor, nu vor fi timpul vieţii de a dona organe după deces,
prof. Sanda Romana Feldiorean ministru Emil Boc şi ale ministrului Sănătă- bani în Sănătate. numele medicului de familie. Care sunt dez-
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr ţii, Cseke Attila, nu mă mir. Mă mir, însă, de Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila - cel avantajele acestui card, pe lângă faptul că
Pr. Prot. Florin Tohănean afirmaţiile secretarului de stat de la Sănătate, care, ştiţi, nu închide niciun spital în jude- noi, cetăţenii, plătim totul: informaţiile me-
Pr. psh. Nicolae Floroiu Raed Arafat (cel care a pus la punct sistemul ţele Harghita şi Covasna, că în zona aceasta dicale nu sunt protejate, putând fi foarte uşor
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă de urgenţe medicale din România), deoarece toate sunt perfecte - are în proiect constru- furate pentru firmele de asigurări de viaţă, fi-
Pr. Cristian Vlad Irimia se vede limpede că şi acesta a făcut, din păca- irea câtorva spitale mamut în diferite cen- ind un adevărat chilipir. Şi, uite aşa, vom in-
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota te, „pact cu diavolul”. tre de judeţ, cu formula parteneriat public tra pe piaţa mondială a traficului de organe,
Pr. Adrian Stoian Se pune întrebarea: de ce timp de două şi parteneriat privat cu - atenţie! - manage- iar organele românilor vor fi foarte ieftine. În
Pr. Ioan Tămaş decenii spitalele din România n-au primit ment privat. Se pun, iarăşi, nişte întrebări: sfârşit, se va introduce o nouă taxă, care este
Lazăr Lădariu mai nimic de la bugetul Ministerului Sănătă- dacă este criză şi se desfiinţează spitale, coplata, fără un referendum naţional.
Constantin Mustaţă ţii? Nimic pentru achiziţionarea aparaturii de de unde sunt bani pentru spitalele mamut? Stimaţi cetăţeni, spitalul este casa noas-
Lucilia Dinescu
Dan Tanasă înaltă performanţă, nimic pentru reabilitarea Care vor fi partenerii privaţi în aceste spi- tră, a medicilor, locul nostru de lucru, adă-
Mihai Horga clădirilor spitalelor mai vechi şi, în general, tale? Suntem convinşi că nu cei apropiaţi postul nostru al celor ce lucrăm în halate
Nicolae Vereş nimic pentru multe alte lucruri importante. clientelei politice verzui-portocalii. albe, dar şi casa dumneavoastră atunci când
Erich Mihail Broanăr Din ’90 încoace, sistemul medical a fost veş- Între timp, genocidul din Sănătate con- sunteţi bolnavi. Aşadar, nu staţi impasibili
nic subfinanţat, veşnic în căutare de noi fon- tinuă. Iată un exemplu. Din păcate, aproape atunci când se desfiinţează un spital!
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Politic / Opinii
PD-L Covasna: „Forumul Civic al Românilor
a devenit o organizaţie civilă a PSD”
Conducerea PD-L Covasna a declarat
miercuri, în cadrul unei conferinţe de pre-
să, că Forumul Civic al Românilor din Co-
vasna, Harghita şi Mureş a devenit o „or-
ganizaţie civilă a PSD”, acest lucru fiind
demonstrat în mai multe rânduri, inclusiv la
ultima adunare generală a forumului, ce a
avut loc, recent, la Miercurea-Ciuc.
„Nu e prima dată, dacă era o excepţie o
tratam ca atare, ci a treia oară într-un an şi
jumătate când Forumul se întâlneşte să dez-
bată problemele tuturor românilor din cele
trei judeţe numai cu reprezentanţii PSD.
(…) Nu sunt nici supărat, nici frustrat, e
doar o constatare”, a declarat liderul PD-L,
care a mai adăugat că membrii acestei aso-
ciaţii ar fi fost mai câştigaţi dacă ar fi invitat
la aceste dezbateri şi factori de decizie de
la nivel naţional, din Guvernul României,
care le-ar fi putut da răspunsuri concrete la
„problemele care îi frământă”.
În context, Manolăchescu a remarcat că
membrii Forumului „se învârt în jurul ace-
loraşi subiecte prăfuite şi învechite, gen Le-
gea minorităţilor şi regionalizarea” şi că „au
ajuns să vorbească despre autonomie mai
mult decât promotorii acesteia de la UDMR
şi Partidul Civic Maghiar”.
„Nu vreau să discut despre reprezenta-
tivitatea Forumului, dar cred că în momen-
tul de faţă reprezintă partea românilor care
simpatizează cu PSD sau neangajaţi politic.
(…) Nu ştiu ce reprezentativitate pot avea
când a nu ştiu câta oară ies public lipiţi de
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212)
PSD şi numai de PSD”, a mai spus Dan Ma-
nolăchescu.
Forumul Civic al Românilor din Covas-
na, Harghita şi Mureş a organizat, sâmbăta
trecută (2 aprilie 2011 - n.r.), la Miercurea-
Ciuc, în judeţul Harghita, o adunare în ca-
drul căreia a făcut un apel public la apăra-
rea demnităţii naţionale şi a solicitat crearea
unui curent în Parlamentul României care
să împiedice votarea unor legi care duc la
pierderea autorităţii statale.
În cadrul adunării, s-a decis crearea unui
grup de acţiune care să reunească politicieni
din tot spectrul politic, parlamentari, repre-
zentanţi ai autorităţilor locale şi ai societăţii
civile din întreaga ţară şi din diasporă, care
să militeze pentru stoparea degradării iden-
3
tităţii naţionale şi pentru realizarea unui
echilibru în spaţiul public.
Cu acest prilej, preşedintele executiv al
Forumului, Ioan Lăcătuşu, a avertizat că
adoptarea proiectelor de lege privind statu-
tul minorităţilor naţionale şi regionalizarea,
iniţiate de UDMR, ar duce de facto la insti-
tuirea autonomiei pe criterii etnice în inima
României.
Adunarea Generală a Forumului, care
reuneşte 27 de organizaţii nonguvernamen-
tale din Covasna, Harghita şi Mureş, s-a
desfăşurat sub patronajul IPS Ioan Selejan,
Arhiepiscopul Ortodox al Covasnei şi Har-
ghitei, preşedintele de onoare al asociaţiei
(federaţiei - n.r.)
(AGERPRES, 6 aprilie 2011)

De dragul nepoţilor… Deputatul Horia Grama:

Ioan Mugur Topolniţchi
(Covasna)
Cozile de topor ar trebui scoa-
se din topoare pentru a nu mai
putea fi utilizate la tăierea pădu-
rii. Pădurea este neamul românesc
căruia cu (din ce în ce mai multă)
râvnă diavolească i se taie câte un
vlăstar pentru a o duce mai bine
agresorul. Agresorul poate lovi cu
mai mult spor când are o coadă de
nădejde cu care multiplică forţa
loviturii sale.
Din păcate, epoca modernă a
înlocuit toporul cu coadă punând
la dispoziţie motofierăstraie. Prin
Transilvania au apărut, în ultima
vreme, multe motofierăstraie, ca
tari din PD-L. Domnul Dan Ma-
nolăchescu dă dovadă de făţăr-
nicie, căci dacă era invitat sigur
nu venea, mai ales că şi-a mani-
festat mereu dezacordul referitor
la Forum”, agera noastră agenţie
de presă, reformată şi democrati-
zată, a găsit de cuviinţă să tacă.
Tăcerea, poate, se datorează unui
fapt relevat tot de deputatul care
în exercitarea mandatului dat de
covăsneni spunea într-o conferin-
ţă de presă, recent: „Activitatea
politică şi parlamentară a dom-
nului Străchinaru a fost evaluată
la alegerile din 2008, când dum-
nealui a pierdut cu 150 de voturi
în faţa candidatului PSD Cătălin
Morar, un necunoscut la vremea
„Manolăchescu e un făţarnic”
Violeta Elena Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
O reacţie la acuzaţiile injuste
aduse de preşedintele PD-L Co-
vasna, Dan Manolăchescu, la adre-
sa Forumului Civic al Românilor
din Covasna, Harghita şi Mureş
(FCRCHM), al cărui preşedinte
de onoare este Înaltpreasfinţitul
Părinte Ioan, Arhiepiscopul Covas-
nei şi Harghitei, a avut, în cadrul
unei conferinţe de presă, şi depu-
tatul Horia Grama, preşedintele
PSD Covasna: „Am fost invitaţi
la şedinţa Forumului mai mulţi
parlamentari, nu doar de la PSD.
A fost prezent şi un senator UNPR
din Târgu-Mureş, precum şi un
deputat PD-L din Braşov. Motivul
invitării a fost acela că reprezen-
tanţii Forumului şi societatea civilă
românească au vrut să ştie care e
situaţia în Parlament a proiectului
legii statutului minorităţilor şi a le-
gii regionalizării. După discuţiile
privind aceste proiecte de legi, Fo-
rumul şi-a continuat discuţiile fără
parlamentari. Dan Manolăchescu
dă dovadă de făţărnicie, căci, cu
siguranţă, dacă era invitat, nu ve-
nea, drept dovadă că, de-a lungul
timpului, şi-a exprimat dezacordul
mereu cu ce se întâmplă la aceste
asociaţii civile româneşti”.
Nu numai că aveţi dreptate,
domnule deputat, dar, mai mult,
probabil că în mintea preşedintelui
PD-L Covasna, şi Vlădicul Ioan
este pesedist. Nu-i aşa, domnule
Manolăchescu, aţi gândit-o şi pe-
asta, dar n-aţi spus-o (încă)!? Uite
cine s-a găsit să critice Forumul
Civic al Românilor din Covasna,
Harghita şi Mureş - federaţia re-
prezentativă a peste 400.000 de
români din inima României, adică
din ţara lor...

PD-L Covasna, organizaţie politică a UDMR?

ciupercile otrăvitoare după ploa-
ie, semn al modernizării şi „de-
mocratizării”. Sunt eficiente şi cu
efecte pe termen lung.
De modernizare şi democrati-
zare nu a scăpat nici AGERPRES,
Agenţia Naţională de Presă a Ro-
mâniei. Cu sârg ne transmite tot ce
are mai bun şi mai frumos PD-L,
UDMR, PCM, Asociaţia „Pen-
tru Comunitate”, viaţa lui Muki,
a trandafirilor bulgăreşti pentru
dulceaţă etc. etc., (şi) în judeţul
Covasna. Pe ici, pe colo mai sca-
pă câte o ştire despre cât de bine
o duc românii din zonă, aşa ca să
nu se alarmeze ţara. Despre dole-
anţele lor - inacceptabile, că doar
sunt extremişti şi nu înţeleg grija
udemeristă pentru discriminarea
lor pozitivă - mai cu grijă, să nu se
destrame benefica coaliţie.
Când un deputat, în exercitarea
mandatului cu care a fost învestit
de covăsneni spune „UDMR este
la fel de responsabil pentru ceea
ce se întâmplă în sistemul sanitar,
fiind partenerul PD-L şi avându-l
la conducere pe ministrul Sănă-
tăţii, Cseke Attila” ori „Statul ro-
mân, în momentul de faţă condus
de Guvernul PD-L - UDMR, este
un stat absolut iresponsabil, nu
mai dă doi bani pe cetăţenii lui”
sau „Cei de la Forum şi asocia-
ţiile societăţii civile au dorit să
cunoască situaţia în Parlament
a Legii Minorităţilor, precum şi a
Legii Regionalizării, drept pentru
care au fost invitaţi şi parlamen-
aceea, deci acesta este rezultatul
activităţii lui Petre Străchina-
ru. Îl sfătuiesc pe fostul deputat
să folosească cele peste 300 de
amendamente pe care le-a con-
ceput la Legea Minorităţilor ast-
fel încât colegii săi din PD-L să
ţină cont de ele. Sigur că amen-
damentele PSD despre care am
vorbit că le voi susţine nu le-am
făcut eu singur, nici n-am pretins
asta, deci domnul Străchinaru,
care s-a confruntat cu electoratul
după un mandat şi a pierdut, ar
face mai bine să-şi plimbe nepoţii
prin parc”.
Se pare că AGERPRES e foarte
implicat în creşterea nepoţilor ex-
deputatului Străchinaru, încât, spre
binele tuturor românilor, a uitat de
românism, doar trebuie să avem
grijă de viitorul ţării, să nu fie con-
taminaţi, ei, de românism, deoare-
ce cauzează udemerismului şi pe-
delismului din judeţul Covasna.
Tot mai bine cu observatorul
udemerist, că ne mai arată pe ici,
pe colo ce zic ai noştri români.
Observatorii nu se tem de desfi-
inţare, prin reformă, că doar sunt
multiculturali şi autonomia pe cri-
terii etnice îi va păstra de dragul
Uniunii Europene şi a prafului în
ochi ce trebuie să-l primească prin
ei. Cu AGERPRESUL e proble-
mă, că, dacă se restructurează, ce
mai mânâncă nepoţii ex-deputatu-
lui cu rezultate remarcabile pentru
afirmarea plenară şi fără inhibiţii
naţionaliste, ptiu, a românismului!
Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
Am citit, deunăzi, un material foarte bun, dar trist
în acelaşi timp, despre un multicultural de-al nostru
de pe-aici, de pe mioriticele meleaguri din inima ţă-
rii. Nu o să îl publicăm pentru simplul motiv că aco-
lo, pe http://tanasadan.blogspot.com preluat de un
alt site excelent, şi anume cel al Romanian Global
News, personajul principal al ştirii este calificat cu
un epitet - haios, de altfel - care, credem noi, nu-şi
are locul şi rostul aici, în paginile „Condeiului ar-
delean”. Asta pentru că are el, Dan Manolăchescu,
preşedintele PD-L Covasna, căci despre dumnealui
e vorba, păcate destule, pe care şi le expune foarte
intelectual săptămână de săptămână, nu-i mai lipsesc
şi drăgălăşeniile cu pricina.
Totuşi, am preluat pentru dumneavoastră, fide-
lii noştri cititori, câteva paragrafe care grăiesc de
la sine despre orientarea lui Manolăchescu şi ma-
nipularea pe care o face prin nişte organe de presă
care-i sunt, evident, favorabile, ca să nu spunem la
degetul mic. «Într-o corespondenţă a AGERPRES
din Covasna, liderul PD-L Covasna, Dan Manolă-
chescu, un individ care se pare că a trecut cu arme şi
bagaje în tabăra UDMR şi a făcut din filiala locală
PD-L o extensie a UDMR, îşi permite să mintă şi
să manipuleze opinia publică afirmând că Forumul
Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
ar fi devenit „organizaţie civilă a PSD”», se arată în
materialul despre «recenta întâlnire a Forumului Ci-
vic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş de
sâmbătă, 2 aprilie, de la Miercurea-Ciuc, unde s-a
făcut un apel public la apărarea demnităţii naţiona-
le şi s-a solicitat crearea unui curent în Parlamentul
României care să împiedice votarea unor legi care
duc la pierderea autorităţii statale».
Evident că afirmaţiile preşedintelui PD-L Covas-
na sunt nesincere, devreme ce el omite să spună -
intenţionat sau aflat în necunoştinţă de cauză, nu are
nicio importanţă - că la acea Adunare Generală a
Forumului au participat şi parlamentari UNPR (un
senator de Mureş, Corneliu Grosu) şi PD-L (un de-
putat de Braşov, Florin Postolache). Păi atunci cum
e domnule Manolăchescu cu Forumul pesedist?
Chiar nu vă e nici ruşine faţă de români, nici fri-
că faţă de Dumnezeu să faceţi asemenea afirmaţii?
Chiar nu vă e…?! Ei, dacă nu vă e, atunci aştep-
taţi dumneavoastră, mult şi bine, votul românilor pe
fondul acesta filomaghiar, şi o să mai vedem dacă
ajungeţi deputat de Covasna, aşa cum, cu siguran-
ţă, vă doriţi. Asta pentru ca, în sfârşit, un deputat
cu nume românesc din zona aceasta să spună apoi
ţării, din Parlamentul României (nu al Ungariei), ce
bună e autonomia teritorială pe criterii etnice pentru
românii din Arcul Intracarpatic. Puneţi-vă pofta în
cui, că pe-asta n-o s-o vedeţi prea curând, nici dum-
neavoastră, nici UDMR-ul mult slăvit.
Revenind la materialul amintit, în final, în acesta
se concluzionează: «De ce reprezentantul PD-L de
expresie maghiară Manolăchescu minte? Este sim-
plu. Ca să facă jocurile celor de la care, ba pentru o
carte, ba pentru altele ar putea să ia bani.
Dan Manolăchescu este laureatul premiului Julia-
nus alături de Eva Maria Barki, şi prieten al primaru-
lui UDMR Antal Arpad, binecunoscut opiniei publi-
ce pentru acţiunile sale extremiste.
Ce este, însă, de discutat, este cum de un aseme-
nea individ e lăsat să conducă o filială a PD-L, chiar
şi aşa minusculă cum este cea din judeţul Covasna?
Poate conducerea PD-L se mai gândeşte la acest lu-
cru, dacă mai vrea cumva să spere la voturi luate în
cele trei judeţe» (joi, 7 aprilie 2011, Romanian Glo-
bal News).
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic

în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XLIX)
dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Unii germani din Ungaria au fost încadraţi
în unităţile armatei germane în urma unei con-
venţii dintre cele două guverne. Marele istoric
maghiar Gyula Szekfu consideră acest acord
un act de trădare a statului maghiar faţă de
o parte din cetăţenii săi. Interesul Germaniei
în această privinţă a fost, desigur şi acela de
a-i scoate pe şvabii dunăreni din Ungaria, din
postura de carne de tun rezervată lor în armata
maghiară.
O altă chestiune delicată, pe lângă faptul
că şvabii dunăreni au devenit la sfârşitul răz-
boiului „ţapul ispăşitor”, după ce, cu ajutorul
Germaniei, Ungaria recuperase o mare parte a
teritoriilor dorite de iredenta maghiară, este şi
amănuntul că Horthy Miklor (foto) trădase ani
de zile aliaţilor prin intermediul transmisiunilor
prin ginerele său către americani a planurilor
de război germane. El plănuise întoarcerea ar-
melor în 20 martie 1944, ceea ce a determinat
în aceeaşi lună (19 martie) ocuparea Ungariei
şi instalarea guvernului Sztojai de către ger-
mani. Informat de serviciul de spionaj, Hitler
îl întrebase pe Horthy, la o întâlnire avută cu
câteva zile înaintea evenimentului din 19 martie
1944, despre intenţia lui. Răspunsul indignat al
amiralului este emblematic: „Maghiarii n-au
trădat niciodată” (Johann Weidlein, „Politica
revizionistă a Ungariei şi prăbuşirea celui de-al
treilea Reich. Vina Ungariei în al doilea război
mondial şi în decăderea germanilor din Unga-
ria, în lumina documentelor maghiare”, 1976).
Acest serviciu, făcut de Horthy, este expli-
caţia cea mai plauzibilă a faptului că după
război aliaţii n-au întreprins nimic pentru a-i
tulbura liniştea exilului, şi nimeni n-a protestat
nici atunci când, după ’90, a fost reînhumat în
Ungaria, cu onoruri militare. Şi asta în pofida
faptului că Ungaria lui Horthy a promulgat
prima lege antisemită („numerus clausus”) de
după primul război mondial, şi s-a evidenţiat în
lichidarea evreilor: «Martin Himler, cetăţean
american, evreu, care între 1945 - 1946 a fost
O carte ghid:
şeful secţiei maghiare a „Office of Strategic
Services” şi ca atare s-a ocupat de extrădarea
către guvernul maghiar a ofiţerilor şi crimi-
nalilor de război maghiari fugiţi în vest, scrie
la pag. 20 a cărţii sale „Aşa arătau groparii
Ungariei”, apărută în 1957 - „Să nu afirme
niciunul dintre bandiţii şi ucigaşii ce astăzi
trăiesc refugiaţi la naţiunile libere că germa-
nii le-au impus maghiarilor legile evreieşti.
Sunt printre ei unii care-şi arogă în această
privinţă toate meritele şi care l-au numit pe
Hitler chiar plagiator”. Afirmaţiei unui arestat,
că germanii ar fi cerut deportarea, îi răspunde
(pag. 134): „E o minciună. Ştiţi foarte bine că
România a declinat această propunere ger-
mană, şi la dumneavoastră la fel, n-a fost o
cerere, ci numai o propunere”».
În acest sens, documentele apărării în pro-
cesul de la Nurnberg clarifică rolul lui Horthy,
Sztojai, a ministrului Armatei şi a celui de In-
terne (Johann Weidlein, „Antisemitismul ma-
ghiar în documente”, 1962, pag. 206).
Cartea editată în 1962 de Szinai Miklos şi
Szucs Laszlo, „Horthy Miklos titkos iratai”
(Scrierile secrete ale lui Horthy Miklos), do-
cumentează antisemitismul funciar şi planurile
acestuia de a curăţa Ungaria atât de evrei, cât
şi de germani. Foarte apropiat de Szabo Dezso,
primejduirea frontierelor politico-
amiralul era hotărât să pună în practică ide-
ologia acestuia, care corespundea întrutotul
convingerilor sale. În ce măsură această ide-
ologie găsise rezonanţă în Ungaria o relevă
mărturia celebrului scriitor israelian Ephraim
Kishon, născut în Ungaria, făcută la televiziu-
nea germană - pentru a scăpa de tratamentul
torţionarilor maghiari, evreii se refugiau din
lagărele maghiare la germani.
Din public: - În România nu au fost soldaţi
ruşi! (Oare aşa să fi fost? - Nota traducătoarei
de naţionalitate germană din România).
Wirth: - Domnule Villa (?), îmi pare rău de
această afirmaţie, dar vă mulţumesc! Aceasta
a fost marea problemă şi la conferinţa istorică
ţinută la Budapesta, am participat la două ase-
menea întruniri, unde preocupările s-au axat pe
problematica germanilor din Ungaria. Şi acolo
restricţiile au fost aceleaşi, numai 3 minute s-au
acordat vorbitorilor, răstimp în care numai tan-
genţial poţi trata o problemă. După mine aşa nu
merge! Desigur, cunoaşteţi ultimul interviu al
lui Hambuch Geza, secretar general al Uniunii
Democrate Germane, articol care acum câteva
zile a apărut aici, în ziarul „Schwabische Zei-
tung”, în care el a comparat situaţia minorităţii
germane din Ungaria, cu cea a germanilor din
România. Trebuie, din păcate, să-i dau dreptate
lui Hambuch Geza: - în România este mai bună
situaţia minorităţilor decât în Ungaria (râsete,
rumoare, aplauze în batjocură - nota trad.) .
Dipl. H.A.: - (Pe un ton tăios, hotărât - nota
trad.): - Trebuie să iau în mână problemele.
Nu-mi place că atunci când auzim lucruri, care
în mod deosebit nu fac plăcere urechilor noastre,
suntem tentaţi să ne băgăm în discuţie. Vă rog
să respectaţi principiul democraţiei, să ascultăm
până la capăt întrebarea, să ascultăm până la ca-
păt părerea altora ca să putem răspunde, să nu
ne jucăm, să respectăm principiile democraţiei.
Wirth: - În România a avut loc, nu demult,
un recensământ al populaţiei. Până acum s-a tot
spus că cea mai mare parte a saşilor ardeleni şi
a şvabilor din Banat au plecat, au mai rămas
aproximativ 50-60.000. Totuşi, mai mult de o
sută de mii s-au declarat germani.
Când, în Parlamentul unguresc
Din public: - (insinuant) Printre ei şi câţiva
maghiari.
Wirth: - Poate. Dar au avut curajul să se de-
clare germani. În România există şi sate maghia-
re, slavă Domnului! Eu dau dreptate pretenţiilor
secuilor, nu demult am fost şi în Slovacia şi dau
dreptate şi maghiarului din Slovacia. Dar, din
păcate, în Ungaria, pe plan intern, întotdeauna
se trece sub tăcere situaţia minorităţilor. Dacă
unii consideră în această privinţă Ungaria un
exemplu de urmat, atunci este un exemplu, în
ceea ce priveşte naţionalismul. Nimic altceva
nu pot spune despre această chestiune.
Dipl. H.A.:- Mulţumesc pentru ridicarea
acestei probleme. Chiar acum am primit în
mână un interviu (citează în limba germană:
„Hambuch Geza, secretarul general al Uniunii
Democrate Germane - Politica maghiară faţă de
minorităţi nu este exemplară”). La toate acestea
aş dori să adaug următoarele (citează în limba
germană - „Întrebările au fost puse de Klaus
Nachbaur”). Aceasta este ultima propoziţie.
Acest lucru este controlabil, dacă s-a întâmplat
aşa sau nu! Domnul Hambuch Geza a dat un in-
terviu domnului Nachbaur. Domnul Nachbaur
este foarte bine informat asupra situaţiei mino-
rităţii germane din Ungaria. De trei ori l-a în-
trebat pe domnul Hambuch, dacă el consideră
că aşa stau lucrurile, dacă aşa trebuie să apară
în reportaj? Eu, personal, nu am citit reportajul,
acum îl văd pentru prima oară, dar am auzit de
antecedentele publicării lui. El a răspuns: - Da!
Iar Domnul Nachbaur a spus: „Bine, atunci îl
voi publica!”. Şi rezultatul a fost că în timpul
cât el mai era în redacţie, Hambuch s-a docu-
mentat în problemele respective şi l-a sunat pe
domnul Nachbaur: „Vă rog, să nu publicaţi în
forma actuală articolul!”. Într-o asemenea fază,
încât Nachbaur i-a replicat, că acesta a fost deja
predat. Aşa că acum aşa se pare, că Hambuch a
minţit afirmând că el nu a dat niciun fel de inter-
viu, niciun fel de articol. Iar domnul Nachbaum
a protestat: totul este înregistrat pe bandă, ca
material audio. Acest joc nu poate fi jucat ast-
fel! Atât despre acest reportaj.
(va urma)
ţei naţionaliste româneşti, puteţi să

ARDEALUL
geografice ale statului, însă zgu- dinainte de război, contele Ştefan ameţiţi cu astfel de cuvinte pe ale-
duirea graniţelor sentimentului şi Tisza a fost atacat de deputaţii ul- gători, dar dumneavoastră singuri
siguranţei de drept din conştiinţele traşovini pentru ceea ce li se părea vă creaţi o asemenea dificultate pe
cetăţeneşti prin frământări lăun- lor a fi o politică de moderaţiune care o veţi plăti scump, pentru că
trice”. faţă de români, premierul ungur, daţi nişte idei rătăcite alegătorilor
dumneavoastră, şi ideile greşite nu
PĂMÂNT ROMÂNESC
În sfârşit, pentru a da o imagine care în tratativele cu românii din
completă a concepţiei care a pre- 1913, îşi păstrase integrală con- pot să fie folositoare unei societăţi.
zidat la legiferarea situaţiei mino- cepţia ortodoxă a maghiarizării Atitudinea de toleranţă şi de
rităţilor, cităm următoarea frază, integrale, bătu totuşi în retragere, înţelegere faţă de naţiunile con-
- CXXXIX -
rostită de Octavian Goga în cali- pentru ca în istoria maghiarismu- locuitoare, îmbracă, deci, în Ro-
prof. Vasile Stancu todele intolerante ale guvernării tatea sa de ministru de Interne, în lui să nu i se poată aduce acuza- mânia un caracter de permanenţă
(Sfântu-Gheorghe) maghiare, a făcut tot ce omeneşte 1927: „Noi căutăm să obţinem sa- ţiunea de a fi abdicat de la cauza neîntreruptă. Această atitudine
este posibil pentru a-i apropia pe tisfacţie nu exercitând vreo cât de superioară a maghiarismului, care este apanajul celor tari şi românii
Sol lucet omnibus unguri prin liberalismul legilor ca- mică violenţă contra concetăţeni- se confunda pentru întreaga pătură transilvăneni au dovedit lumii în-
re-i guvernau. lor noştri, dar printr-un simţământ conducătoare a naţiei ungare, cu o tregi că, după zece secole de viaţă
„Popor eminamente tolerant În acelaşi an, Alexandru Vaida- echitabil care trebuie să fie la baza politică de dominaţiune orgolioasă în întuneric, ei au reînviat la viaţa
- caracteristică unanim recunos- Voievod, într-o conferinţă rostită convingerilor noastre politice”. şi intransigentă. naţională tot atât de puternici ca şi
cută a tuturor raselor neo-latine la Institutul Social din Bucureşti, Aceste concepţii nu sunt izvo- Când, însă, în Parlamentul ro- strămoşii lor daco-romani.
-, românii au ţinut să şi-i apropie a îmbrăţişat aceeaşi metodă, spu- râte din vreun interes momentan mânesc din 1868 un deputat ultra- Concepţia politică pe care ei au
pe maghiarii locuind între hotarele nând: „Ungurii au făcut greşeli - realizările pe terenul practic con- naţionalist a pledat cauza intole- îmbrăţişat-o în clipa în care au de-
României, prin blândeţe şi trata- sinucigătoare. Din istoria debaclu- firmându-le cu prisosinţă -, ci sunt ranţei faţă de unii dintre minoritarii venit din nou puternici, a fost con-
ment egalitar. lui maghiarilor putem trage cele însăşi expresia concepţiei româ- din acea vreme, Ion Brătianu - ta- damnarea întunericului care le-a
În mai 1924, Iuliu Maniu de- mai folositoare învăţături. Slăbirea neşti privitoare la tratamentul ce se tăl, care avea să joace un rol atât de fost hărăzit de o soartă implacabilă
clara: „Trebuie asigurate drepturi- minorităţilor nu este echivalentă cuvine popoarelor străine, pe care însemnat în istoria României, s-a timp de un mileniu.
le civile şi politice pentru toţi cei cu întărirea elementului românesc. soarta le-a înfrăţit pe acelaşi terito- grăbit să zdrobească cu autorita- „Sol lucet omnibus.”
ce aparţin unor minorităţi de rasă, A mistui energiile statului în fră- riu naţional românesc. La distanţă tea-i masivă asemenea concepţii. Sub acest semn s-a dezvoltat
limbă ori religie”. În calitatea sa mântări perpetue interne dintre a de o jumătate de secol, două atitu- „Dacă unii ca dumneavoastră, viaţa naţionalităţilor în Transilva-
de prim-ministru al României, ar- patra ori a cincea parte şi restul dini viguroase caracterizează per- s-a adresat Brătianu reprezentanţi- nia românească sub stăpânirea un-
deleanul Maniu, care înfierase me- cetăţenilor, ar însemna, deşi nu fect cele două mentalităţi. lor puţini la număr, ai intransigen- gurească.” (va urma)
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.” (Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Adevărata imagine a Craiului Iancu,
în mărturiile contemporanilor săi (VII)
dr. Ion Ranca
(Târgu-Mureş)
Horvath Mihaly despre
evenimentele din munţi, în
perioada tratativelor
Renumit istoriograf ungur al
secolului al XIX-lea şi ministru al
Cultelor în guvernul revoluţionar de
la 1848, Horvath Mihaly, este consa-
crat, chiar în anul revoluţiei, Episcop
de Cenad. Înfrângerea revoluţiei, cu
urmările ei nefaste pentru popoarele
învinse, îl determină, ca şi pe mulţi
alţi fruntaşi ai acesteia, să ia calea
exilului, pribegind un timp prin Eu-
ropa. După instaurarea dualismului
Austro-Ungar, în anul 1867, acceptă
să intre în viaţa parlamentară ca de-
putat de Szeged.
Ca istoriograf este autor, printre
multe altele, a unei istorii a ungurilor
în patru volume, a unei istorii a indus-
triei şi comerţului cât, mai ales, a unei
istorii a luptei pentru independenţă a
Ungariei în 1848 - 1849, lucrare de
mare interes şi pentru români, pen-
tru marea ei doză de obiectivitate şi
introspectarea justă şi reală a eve-
nimentelor revoluţionare din Tran-
silvania. Din aceasta din urmă am
extras fragmentul privind atitudinea
prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Dacă nu aţi sesizat actualitatea
discursului politic al lui Tudor Vladi-
mirescu în scrisorile sale din primele
două episoade ale prezentului arti-
col, înlocuiţi în textul documentelor
următorii termeni cu echivalenţii lor
contemporani:
- „Înalta Poartă, Stăpân, Preapu-
ternica împărăţie” (Turcia) - cu ter-
menii Comisia Europeană, Consiliul
Uniunii Europene, Parlamentul Eu-
ropean (Uniunea Europeană);
- „Împăratul tuturor Rosiilor, tri-
misul Rusiei la Ţarigrad (Rusia) - cu
Fondul Monetar Internaţional (FMI);
- Excelenţa Voastră (consulul Ru-
siei A. Pini) - cu Jeffrey Franks (re-
prezentantul FMI în România);
- Comitetul de oblăduire, boierii
oblăduitori ai Divanului, oblăduito-
rii Prinţipatului, domn, boierii, neam
boieresc, căpeteniile noastre (condu-
cătorii statului) - cu guvernul, parla-
mentul, preşedinţia României (insti-
tuţiile constituţionale ale statului);
- Adunarea Norodului, norod - cu
poporul românesc.
În final, vă redau ponturile
(punctele) cele mai importante din
„programul de guvernare” al Adu-
nării Norodului, formulate de Tu-
dor Vladimirescu la mijlocul lunii
februarie 1821, intitulat „Cererile
norodului românesc”:
PONT 3. Din şase dăjdii (părţi
de bir anual - n.a.), care s-au întoc-
mit de către măriia sa domnul Ca-
ragea, două să lipsească cu totul,
iar patru să rămâie, ca urmare după
aceiaşi legătură, socotindu-se pe
trei luni, una (o parte să se plătească
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
obiectivă faţă de nesăbuita incursiune
militară a maiorului Hatvani şi cam-
pania împotriva românilor din Munţii
Apuseni, condusă de colonelul baron
Kemeny Farkas:
„Dragoş ajungând cu aceste
puncte la Iancu, înainte de toate a
încheiat armistiţiu. Era oare în pers-
pectivă ca românii acceptând punc-
tele, să depună armele? Nu-i sigur.
Dar chiar dacă (aceştia - n.n.) erau
concilianţi, (atitudine - n.n.) ce le-o
recomanda împrejurările şi mai ales
norocul armelor ungureşti consta-
tat nu numai în Transilvania ci şi în
Ungaria, pe români i-a stricat şi i-a
incitat la mânie atitudinea de neiertat
a comandantului Hatvani.
Atacul nechibzuit al lui Hatvani
El, înaintea preluării coman-
dei brigăzii, l-a vizitat personal pe
Kossuth la Debreţin, de care a fost
îndemnat la acţiune promptă şi
energică, în cazul când misiunea lui
Dragoş la Iancu ar rămâne nereuşită.
Îndată ce a ajuns la Brad, înştiinţă pe
guvernator că acum s-ar putea ob-
ţine o victorie strălucitoare faţă de
români, cu puţin efort. A cerut, deci,
împuternicire pentru începerea acţi-
unilor de atac. Kossuth s-a înclinat
spre cerere, fără îndoială numai în
190 de ani de la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu
- Actualitatea discursului său politic (III)
odată la trei luni - n.a.).
PONT 5. Havaetul (taxa - n.a.)
tuturor vitelor şi al mărfurilor, care
de la o vreme încoaci s-au obişnuit
a luoa cu nume de havaet al vistie-
riei şi al altora, precum şi vama de
prin oraşă şi sate, să lipsească cu to-
tul, rămâind ca să ia vamă numai la
marginile ţării de la toţi care intră şi
iasă cu mărfuri; fiindcă dintr-aceas-
tă pricină, a greotăţii havaeturilor şi
a vămilor, neguţătoriia au încetat cu
totu, ajungând ţara în cea mai desă-
vârşită lipsă a banilor. Căci această
ţară de Dumnezeu păzită, altă ta-
rapana (monetărie, aici în sens de
venituri băneşti - n.a.) nu are, decât
numai cu neguţătoriia trăieşte. Pre-
cum şi vama ce să va lua la margini
să fie uşoară, precum s-au urmat
în domniia răposatului Alexandru
vodă Ipsilanti.
PONT 6. Toate dregătoriile ţării,
atât cele politiceşti, cât şi cele biseri-
ceşti, de la cea mai mare până la cea
mai mică, să nu să mai orânduiască
prin dare de bani, pentru ca să poa-
tă lipsi jafurile din ţară. Asemenea şi
toate dările preoţeşti să scază, rămâ-
ind după cuvinţă. Şi preoţi cu dare de
bani să nu să mai facă, ci numai care
va fi destoinic şi unde face trebuinţă.
Zapcii (agenţi executivi, subpre-
fecţi - n.a.) prin plăşi (unitate admi-
nistrativ teritorială care cuprindea
mai multe localităţi, inferioară ju-
deţului - n.a.) să numai fie slobod
a să orândui câte doi, ci numai câte
unul, acela să fie pământean (român
cazul în care negocierile lui Dragoş
nu şi-ar fi atins scopul. Hatvani însă
- nu-i sigur dacă din semeţie uşurati-
că ori din cauza unei veşti că negoci-
erile au fost nereuşite -, a atacat fără
să aştepte reîntoarcerea lui Dragoş,
la 6 mai, cu brigada lui de 1.500 de
persoane, tabăra lui Iancu aflată la
Abrud, a bătut-o şi a executat pe pre-
fectul Buteanu aflat în captivitate.
Primul act al românilor adunaţi
pentru răzbunare a fost revanşa. Nu
le venea să creadă că Dragoş n-a luat
parte, în secret, la încălcarea făţarnică
a armistiţiului şi l-au executat, îm-
preună cu alţii, care propuseseră îm-
păcarea. Adunând o oaste mai mare,
Iancu personal a atacat pe Hatvani, în
8 mai, la Abrud. Acesta a rezistat cu
înverşunare mult timp, mai ales Le-
giunea germană cu cap de mort aflată
sub conducerea lui Klein a dovedit o
mare vitejie. Dar românii setoşi de
răzbunare şi în număr mult mai mare,
l-au asaltat mereu, motiv din care şi
trupa noastră obosită şi decimată a
fost nevoită, a doua zi dimineaţa, să
se retragă la Brad...
Fiind dezaprobat cu violenţă şi
de opinia publică, Hatvani ardea de
dorinţa răzbunării cât mai grabnice
a înfrângerii. Obţinând ceva întăriri,
la 16 mai a atacat şi a ocupat pentru
a doua oară Abrudul. Dar şi Iancu a
venit din munţii lui cu o forţă şi mai
de etnie - n.a.), şi prin chezăşie că
nu va face jaf.
PONT 7. Caftane (funcţionari -
n.a.) cu bani să înceteze cu totu de
a se mai face, ci numai după slujbă
(merit, după munca depusă - n.a.).
PONT 8. Havaetul înnoirii tutu-
ror sineturilor (actelor, documente-
lor - n.a.) privileghiiaţilor să scază,
rămâind după cum s-au întocmit de
către răposat domnul Alexandru Ip-
silant; şi nici pe bresle, nici scutel-
nici (ţărani de la Curtea Domnească,
scutiţi de a plăti dăjdii - n.a.) aju-
toare să numai fiie slobod a să mai
scoate nicidecum, fără numai când
va fi vreo mare trebuinţă ţării şi cu-
noscută de tot norodul.
PONT 9. Posluşnicii (slugi la cur-
ţile boierilor, scutiţi de dăjdii - n.a.) să
lipsească cu totul, fiindcă este numai
un catahrisis al ţării şi folos al jăfuito-
rilor; precum şi toţi scutelnicii streini-
lor să lipsească cu totul.
PONT 10. Dregătoriia spăthării
cei mari (garda arnăuţilor - n.a.), din-
preună cu toţi dregătorii şi toţi sluji-
torii spăthăreşti, să lipsească cu totul,
fiindcă este de mare stricăciune ţării,
despre partea jafurilor, cu căpităniile
lor cele spăthăreşti.
PONT 11. Ţara să fie volnică a-ş
face şi a ţine patru miie de ostaşi pan-
duri cu căpeteniile lor şi doao sute
arnăuţi, scutiţi de toate dările, şi cu
leafă uşoară, a căror leafă să icono-
misească din veniturile mănăstirilor.
PONT 12. Toate lefile streinilor să
lipsească cu totu.
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212)
mare, tăindu-i de data aceasta şi li-
nia de retragere, obligându-l astfel la
luptă pe viaţă şi pe moarte. Această
luptă a ţinut până la 19 mai şi rezul-
tatul ei a fost că Hatvani, împuţinat
substanţial, ducând lipsă deja şi de
alimente, a fost nevoit până la urmă
să se retragă. Şi-a făcut drum cu ar-
mele prin strâmtori şi, chiar dacă a
alungat ori a omorât pe cei găsiţi în
faţă, nu putea ajunge miile de români
care, ocupând înălţimile, au aruncat
asupra lui o avalanşă îngrozitoare
de pietre. A pierdut patru tunuri şi în
afară de câţiva, echipajul întregii le-
giuni germane cât şi aproape întrea-
ga brigadă. Abia au putut scăpa şi
refugia vreo două-trei sute, la oastea
de cordon din Deva...
Însufleţirea animată de victorie
a aprins din nou răscoala românilor
din toată zona munţilor. La sfârşi-
tul lunii, sub conducerea lui Iosif
Moga viceprefect, o oaste de circa
8.000 de oameni s-a repezit asupra
Văii Arieşului, la Teiuş şi de acolo
la Bărăbanţ, fiind hotărâţi să atace şi
armata noastră care înconjura Alba-
Iulia, dar au fost repede respinşi de
tunurile acesteia.
Campania lui Kemeny Farkas
în munţi
Această nouă răspândire a răs-
coalei a trezit şi îngrijorarea coman-
dantului Bem, reîntors nu de mult din
Banat. El, deci, a ordonat o campanie
mai energică împotriva munţilor. A
PONT 13. Toţi dregătorii jude-
cătorilor şi ai calemurilor (copişti-
lor - n.a.) să împuţineze, rămâind
numai precum au fost în vechime;
şi lefile să le fiie uşoare. Asemenea
şi havaetul jălbilor şi cărţilor de ju-
decată să scază.
PONT 14. Pravilniceasca Condi-
că (Cod de legi) a domnului Caragea
să lipsească, cu totu, nefiind făcută cu
voinţa a tot norodul; iar a domnului
Ipsilant să rămâie bună şi să urmeze.
PONT 15. Mitropolitul cel de
acum să lipsească, nefiind orânduit
cu alegerea şi voinţa a tot norodul; şi
să rânduiască altul, pe care va pohti
norodul.
PONT 16. Pâinea şi carnea şi toa-
te cele de mâncare, cât es dintr-aceas-
tă ţară, să întocmească a să vinde prin
oraşă, lăsându-să câştig brutarilor şi
casapilor (măcelarilor - n.a.) şi băca-
nilor numai zece unu peste preţu ce
să va cumpăra de la locuitori, şi toţi
precupeţii (speculanţii - n.a.) du prin
oraşă să lipsească cu totu.
PONT 17. Toată familia şi toţi
oamenii răposatului domn Şuţu să
ridice (aresteze - n.a.) din ţară, ca
unii ce au fost numai nişte ucigaşi
ai acestii ţări.
PONT 18. Dumnealui căminar
Bibescu (cel ce strângea dările asupra
cârciumilor - n.a.) şi dumnealui stol-
nic Vişorean (cel care se îngrijea de
masa Domnului - n.a.) să izgonească
din ţară, ca unii ce au îndrăznit de au
ucis norodul cu arme de moarte, fără
ai întreba ce le este cererea.
(Nicolae Iorga)
5
trimis pe colonelul baron Kemeny
Farkas cu 4.000 de honvezi, 18 tu-
nuri uşoare şi cu câteva eşafodaje
de rachete la Brad, ca de acolo să
pătrundă în munţi. Kemeny a ajuns
la Brad la 4 iunie; la comanda avan-
gardei a pus pe colonelul Forro, iar
a ariergardei pe colonelul Inczedi. În
ziua de 8 iunie au pornit spre Abrud,
dar fiindcă drumurile au fost tăiate
peste tot, numai în a patra zi au ajuns
cu mari sforţări şi ocolişuri la ruinele
oraşului amintit. Românii acum nu
s-au împotrivit în masă nicăieri, dar
cete mici se atingeau de ariergardă şi
de alimente. Kemeny intenţiona să
înainteze de la Abrud înspre Valea
Arieşului, la Câmpeni, şi chiar în-
cepuse marşul, dar, deja la Cărpiniş
a constatat că toate proviziile sunt
ascunse cu grijă. Şi ca nu cumva să
aibă aceeaşi soartă ca şi Hatvani,
s-a reîntors la Abrud cu intenţia de a
părăsi şi acest oraş după câteva zile.
Dar abia au pornit spre Zlatna la 16
iunie când, în aceeaşi regiune unde
oastea lui Hatvani îşi găsise mormân-
tul, i-au atacat, conduşi de prefectul
Axente Sever, vreo 10-12.000 de ro-
mâni răsculaţi nu în bătălie normală,
ci cu o avalanşă de gloanţe şi pietre
de pe înălţimile drumurilor strâmte.
Tunurile au fost salvate de primejdie
doar de prezenţa de spirit a coman-
dantului ariergardei, colonelul Forro
şi de devotamentul bravului Batalion
al XI-lea. Oastea noastră petrecând
noaptea între minele Zlatnei, a doua
zi a ajuns la Alba-Iulia.”
(va urma)
PONT 19. Hagi Enuş, carile nu
s-au purtat ca un neguţător, ci s-au în-
tovărăşit cu jefuitorii, din care pricină
s-au făcut mare pradă ţării, cu totu să
izgonească din ţară afară, vânzând şi
rădicând toate câte are în ţară.
PONT 20. Doi hoţi predaţi,
anume Iovan Rogobete şi Ghiţă
Hoţul cu ceata lui, care s-au predat
într-acest an şi nu s-au ţinut, ci şi
acum s-au mestecat la fapte tâlhă-
reşti, să puie la ocnă pentru toată
viiaţa lor, sau să omoare în faţa no-
rodului, pentru pildă.
Citind cu atenţie programul său,
constatăm că Tudor Vladimirescu
propunea reducerea impozitelor,
taxelor şi vămilor la cele strict ne-
cesare funcţionării statului şi im-
pulsionării dezvoltării economice;
desfiinţarea unor categorii socia-
le care erau scutite de impozite în
favoarea Domniei şi a boierilor;
numirea în magistraturile de stat
şi acordarea rangurilor bisericeşti,
în funcţie de meritele profesionale
şi nu prin cumpărarea cu bani grei
a acestora; reducerea aparatului
administrativ şi judecătoresc prea
încărcat şi plata acestora „cu lefuri
uşoare”; înfiinţarea unei armate
naţionale plătită din veniturile pro-
duse de marile averi mănăstireşti;
reducerea profiturilor producători-
lor la maxim 10 la sută şi lichidarea
speculei; pedepsirea guvernanţilor
vinovaţi de crime şi jafuri, precum
şi a celor care s-au făcut vinovaţi de
speculă, hoţie, jafuri şi tâlhărie.
Ei, ce spuneţi?! Este actual, chiar
şi astăzi, discursul politic al panduru-
lui care propunea soluţii viabile pen-
tru rezolvarea marilor probleme ale
societăţii româneşti?
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212) Social

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa:
Scrisoare deschisă
Către, în calitate de fost membru în Parla-
Consiliul Judeţean Covasna mentul României, în calitate de Pre-
În atenţia Domnului Preşedinte Tamas Sandor şedinte al CJ Covasna, dar şi cele ale
formaţiunii politice din care faceţi Doru Decebal Feldiorean De asemenea, se lucrează la un alt
Obiect: petiţie privind măsurile adoptate de Consiliul Judeţean (CJ) parte privind buna înţelegere şi con- (Sfântu-Gheorghe) bloc ANL, cu două scări, care se re-
Covasna în spiritul unei bune înţelegeri între comunităţile maghiară şi vieţuirea armonioasă între comunită- confortizează. Apoi, la staţia de epu-
română din judeţul Covasna, urmare a Hotărârii nr. 815/02.12.2008 a ţile maghiară şi română din judeţul L-am vizitat de curând, din nou, rare licitată în anul 2010 se va porni
Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării prin care a fost Covasna, vă solicităm următoarele: pe primarul municipiului harghitean finanţarea în 2011. O problemă o
admisă petiţia Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, - să prezentaţi scuze în mod public, Topliţa, Stelu Platon. Edilul, aseme- avem cu societatea Hargaz Odor-
constatându-se faptul că CJ Covasna a discriminat cetăţenii români de în numele instituţiei pe care cu nea fiecărei dăţi, ne-a primit şi ne-a hei, care are concesiunea şi care era
etnie română prin organizarea evenimentului „Întâlnirea maghiarilor onoare o conduceţi, faţă de acţiu- răspuns la întrebări cu plăcere. Su- obligată, încă din 2010, să realize-
covăsneni de pretutindeni”, în anul 2007 nea discriminatorie a CJ Covasna biectul unei părţi a convorbirii nu a ze, pe banii ei, reţeaua de distribuţie
prin organizarea şi desfăşurarea fost, însă, la fel de plăcut. „Domnule interioară în municipiul Topliţa. În
Domnule Preşedinte, s-a creat o atmosferă de îndreptăţită evenimentului „Întâlnirea maghia- primar - l-am întrebat -, după toată ciuda acestui fapt, Hargaz n-a rea-
nemulţumire şi indignare în rândul rilor covasneni de pretutindeni” mediatizarea de care aţi avut parte lizat încă nici măcar proiectarea. În
La data de 2 decembrie 2008, cetăţenilor, dar reacţiile publice care din august 2007 şi să precizaţi care în ultima vreme, legat de faptul că altă ordine de idei, subliniez că nu e
Consiliul Naţional pentru Combate- reclamau discriminarea nu au fost lu- au fost măsurile luate de către CJ zonei româneşti a judeţului nu i se lămurită situaţia bazinului şi a tere-
rea Discriminării (CNCD) a adoptat ate în seamă de organizatori”. Covasna în urma deciziei CNCD. alocă fonduri, şi-a întors faţa şi către nurilor din staţiunea Banffy, cu care
Hotărârea nr. 815 prin care a admis Curtea de Apel Braşov a res- - în viitor, să vă manifestaţi ca au- dumneavoastră conducerea Consi- sunt în judecată de 10 ani de zile.
petiţia Forumului Civic al Români- pins la data de 1 februarie 2010 toritate a administraţiei publice liului Judeţean Harghita?” „Nici po- Din acest motiv, acolo nu se fac in-
lor din Harghita şi Covasna, consta- acţiunea CJ Covasna împotriva aparţinând tuturor cetăţenilor ju- meneală - a exclamat primarul. Toa- vestiţii, iar vinovatul, dacă mă între-
tând faptul că „modalitatea de orga- Consiliului Naţional pentru Com- deţului Covasna, indiferent de na- tă tevatura n-a avut niciun efect. Am baţi pe mine, este justiţia. Ar trebui
nizare şi desfăşurare a evenimentului baterea Discriminării, prin sentin- ţionalitate, religii etc., prin renun- fost şi suntem ignoraţi în continuare clarificat, odată pentru totdeauna şi
„Întâlnirea maghiarilor covăsneni de ţa nr. 25/F din 01.02.2010, întărind ţarea la organizarea şi finanţarea fără nicio jenă. De altfel, trebuie să cât mai repede cu putinţă, cine este
pretutindeni” aprobată de CJ Covas- cele prevăzute în Hotărârea nr. de manifestări publice organizate vă spun că nici nu mă aşteptam la proprietar acolo”.
na prin Hotărârea nr. 153/27.12.2007 815/02.12.2008 a CNCD. exclusiv pe criteriu etnic, plecând altceva din partea lor. Ceea ce este, Două cuvinte şi despre „priori-
are caracter discriminatoriu conform De asemenea, Înalta Curte de de la premisa că doar promovarea însă, şi mai grav, este faptul că nici tatea numărul 1” a municipiului din
art. 2 alin. 1 şi 4, coroborat cu art. 15 Casaţie şi Justiţie a României a proiectelor care vizează şi includ pe programele naţionale nu avem acest moment: „Cu două milioane
din O.G. 137/2000 privind preveni- respins recursul formulat de Con- pe toţi cetăţenii judeţului, sunt de semnale foarte bune.” de euro, finanţare europeană, vom
rea şi sancţionarea tuturor formelor siliul Judeţean Covasna prin sen- natură de a asigura coeziunea in- Stelu Platon, omul care efectiv a înfiinţa un centru social cu azil de
de discriminare, republicată”. tinţa nr. 518/23.11.2010 pronun- teretnică şi a stimula întregul po- urnit lucrurile în bine în Topliţa de bătrâni şi vom amplasa un sistem
CNCD a admis, astfel, faptul ţată în dosarul nr. 242/64/2009, tenţial creator al judeţului nostru. când a preluat mandatul, aspect re- wireless, cu 60 de camere, pen-
că „prin acest comportament activ confirmând definitiv şi irevocabil cunoscut unanim la nivelul zonei de tru supravegherea urbei”. În final,
şi premeditat, care prin efectele pe hotărârea CNCD. Din însărcinarea Consiliului nord a judeţului Harghita, a conti- amintim că Primăria Topliţa are un
care le generează, favorizează doar Având în vedere implicaţiile de Director al Forumului Civic nuat să ne spună câte ceva din pla- proiect prin care doreşte să reabili-
comunitatea maghiară şi o defavori- ordin moral şi legal pe care le com- al Românilor din Covasna, nurile care-l preocupă în această pe- teze 41 de străzi din municipiu. Pro-
zează nejustificat pe cea româneas- portă adoptarea de către CNCD a Harghita şi Mureş, rioadă: „Se mişcă, spre norocul nos- iectul se ridică la suma de 9 milioane
că, supunând-o unui tratament injust Hotărârii nr. 815/02.12.2008 şi cu- tru, câteva din proiectele mai vechi. de euro, finanţare europeană, şi va fi
şi degradant faţă de cea maghiară, noscând declaraţiile Dumneavoastră, Dr. Ioan Lăcătuşu 11.04.2011 Se va face blocul nou de garsoniere. derulat pe o durată de trei ani.
 Eveniment
Profesorul Vasile Stancu, la 65 de ani
Profesorul Vasile Stancu (foto mic, în centru), unul dintre vajnicii colaboratori ai „Condeiului arde-
lean”, a împlinit, pe 3 aprilie 2011, vârsta de 65 de ani.
Cu acest prilej, sâmbătă, 9 aprilie, prietenii şi colegii din Forumul Civic al Românilor din Covasna, Har-
ghita şi Mureş s-au strâns, la sediul federaţiei din centrul municipiului Sfântu-Gheorghe, spre a-l cinsti pe
profesorul Vasile Stancu pentru frumoasa vârstă aniversată şi spre a-i transmite, totodată, întreaga preţuire
ce o merită deplin pentru meritele sale profesionale. Redăm şi noi mai jos scrisoarea ce i-a fost adresată de
membrii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
„La Mulţi Ani!”, domnule profesor, şi din partea redacţiei noastre. Vă dorim să aveţi parte de sănătate,
bucurii alături de familie şi de cei dragi, şi de împlinirea tuturor viselor!
Domniei Sale,
Domnului Vasile Stancu
Distinse şi iubite prietene!
La acest ceas aniversar, când
împlineşti frumoasa vârstă de 65 de
ani, ne adresăm eruditului profe-
sor de istorie, dascălului cu o vastă
cultură generală şi de specialitate,
preocupat permanent de cunoaşte-
rea noutăţilor editoriale, poseso-
rului unei biblioteci impresionan-
te. Transmitem aprecierile noastre
sincere, pedagogului care, după o
carieră didactică de peste patru de-
cenii, a devenit un excelent cunos-
cător al istoriei naţionale, regio-
nale şi locale, capabil să analizeze
evoluţiile din societatea româneas-
că, în contextul istoriei europene şi
universale.
Aducem prinosul nostru de recu-
noştinţă profesorului care a iniţiat
în tainele istoriei naţionale atâtea
generaţii de elevi, mulţi dintre aceş-
tia devenind, la rândul lor, profesori
de ştiinţe sociale sau specialişti în
cele mai diverse domenii de activi-
tate, din ţară şi străinătate.
Apreciem în mod deosebit pe ini-
ţiatorul şi organizatorul numeroa-
selor concursuri Cine ştie câştigă
pe teme de istorie, dedicate princi-
palelor evenimente din istoria po-
porului român, cât şi unor persona-
lităţi de seamă ale istoriei, culturii
şi spiritualităţii româneşti, din care
amintim pe Decebal, Mihai Vitea-
zul, Nicolae Colan ş.a., concursuri,
organizate cu sprijinul Fundaţiei
„Mihai Viteazul”, Ligii Cultural-
Creştine „Andrei Şaguna”, Cen-
trului Ecleziastic de Documentare
„Mitropolit Nicolae Colan” şi al
şcolilor româneşti din municipiul
reşedinţă de judeţ, la care au par-
ticipat, de-a lungul anilor, sute de
elevi din Sfântu-Gheorghe şi judeţul
Covasna.
Foştii săi elevi şi colegi îşi vor
aminti cu mult drag de profesorul lor
care a organizat şi participat la nu-
meroase excursii şcolare pe trasee
ce au cuprins întreg cuprinsul ţării,
respectiv cele mai reprezentative mo-
numente ale patrimoniului cultural
naţional, ocazii cu care profesorul
de istorie Vasile Stancu a devenit un
ghid îndrăgit şi apreciat pentru cu-
noştinţele sale enciclopedice despre
zonele şi obiectivele vizitate.
Cu această ocazie, ne adresăm
principalului susţinător al Zilelor
Şcolii Nicolae Colan, organizatorul
majorităţii manifestărilor desfăşu-
rate cu această ocazie şi al peleri-
najelor la Mănăstirea Brâncoveanu
de la Sâmbăta de Sus, la mormântul
patronului spiritual al şcolii, Mitro-
politul Nicolae Colan, acţiune cu
mare încărcătură emoţională la care
au participat, de fiecare dată, câşti-
gătorii concursului Cine ştie câştigă,
având ca temă viaţa şi activitatea
ierarhului-cărturar, însoţiţi de pre-
otul-profesor Corneliu Bujoreanu,
prieten statornic al celui omagiat.
În acelaşi context, menţionăm
faptul că profesorul Vasile Stancu
este autorul Analelor Şcolii Nico-
lae Colan şi organizatorul unui
modern Cabinet de istorie, de do-
tările căruia, din păcate, în pre-
zent, elevii şcolii menţionate nu
mai pot beneficia din cauza unui
comportament greu de calificat al
actualei conduceri a şcolii.
Cu acest prilej, ne face plăcere
să evidenţiem buna colaborare a
profesorului Vasile Stancu cu di-
recţiunea şi corpul profesoral de la
Grupului Şcolar „Constantin Brân-
cuşi” din Sfântu-Gheorghe, unita-
te şcolară unde a predat în ultimii
ani, cu celelalte şcoli cu predare în
limba română din toate localităţile
judeţului. Cuvinte de mulţumire se
cuvine să aducem fostului inspector
şcolar, specialistului care a coordo-
nat predarea istoriei în limba româ-
nă în şcolile din judeţul Covasna,
cunoscut ca un susţinător ardent al
menţinerii locului ce i se cuvine Is-
toriei în cadrul programei şcolare,
ca disciplină de bază, în educarea şi
formarea tinerei generaţii în spiritul
cunoaşterii, promovării şi apărării
valorilor naţionale.
Chiar dacă au trecut mulţi ani
de atunci, acum, la finalul înde-
lungatei şi bogatei sale cariere di-
dactice, rememorăm, cu aprecierile
ce se cuvin, frumoasa perioadă de
început, în care profesorul Vasile
Stancu a profesat în şcolile din zona
Întorsura-Buzăului, evidenţiind nu-
meroasele, atractivele şi instructi-
vele activităţi organizate la Casa
Pionierilor din oraşul de la poalele
Ciucaşului. Nu uităm nici „ctito-
ria” sa din tinereţe - Tabăra şcolară
de la Crasna, şi nici „debutul” său
în publicistică - redactor la staţia de
radio amplificare Întorsura-Buzău-
lui, anticipând pe valorosul publi-
cist de mai târziu.
Stimăm şi admirăm pe distin-
sul şi apreciatul conferenţiar, cel
care a fascinat şi încântat, de fie-
care dată, publicul cu erudiţia sa,
fiind recunoscut pentru vastele sale
cunoştinţe de istorie naţională şi
universală şi de cultură generală.
Consemnăm cu recunoştinţă parti-
ciparea sa la toate manifestările şti-
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212)
inţifice şi cultural–patriotice orga-
nizate în Sfântu-Gheorghe şi judeţul
Covasna, dintre care amintim sesiu-
nile de comunicări, simpozioanele,
dezbaterile, colocviile, evocările pe
teme istorice precum: Anul Dece-
bal, Mihai Viteazul şi visul Unirii,
Revoluţia de la 1848/1849, Unirea
Principatelor Române, Unirea Ba-
sarabiei şi Bucovinei cu România,
Marea Unire de la 1 Decembrie
1918, eliberarea oraşului Sfântu-
Gheorghe de sub ocupaţia străină,
Ziua Armatei şi multe altele.
Omagiem azi pe cercetătorul
pasionat de cunoaşterea istoriei,
culturii şi civilizaţiei româneşti din
această parte de ţară, istoric apre-
ciat şi invitat la zeci de manifestări
ştiinţifice organizate în întreaga ţară
şi în Basarabia, în oraşe precum:
Arad, Caransebeş, Braşov, Ploieşti,
Piteşti, Sibiu, Târgu-Mureş, Sovata,
Cluj-Napoca, Zalău, Satu-Mare,
Miercurea-Ciuc, Bacău, Roman,
Paşcani, Topliţa, Vălenii de Munte,
Covasna, Iaşi, Chişinău ş.a..
La fel de valoroasă este şi parti-
ciparea sa la sesiunile şi simpozioa-
nele organizate în judeţele Covasna
şi Harghita în cadrul programului
Zilelor Andrei Şaguna şi Nicolae
Colan, organizate în Sfântu-Gheor-
ghe, Zilelor Miron Cristea de la To-
pliţa, Zilelor Justinian Teculescu de
la Covasna, la Sesiunea Naţională
de Comunicări Ştiinţifice „Românii
din sud-estul Transilvaniei. Istorie.
Cultură. Civilizaţie”, Universitatea
de Vară de la Izvoru-Mureşului ş.a..
Semnalăm îmbogăţirea biblio-
grafiei sale cu studii documentate
apărute în anuarul „Angvstia”, în
alte reviste de specialitate şi volume
apărute la Iaşi, Bacău, Caransebeş,
Roman, Topliţa ş.a.. Menţionăm
numeroasele recenzii purtând sem-
nătura prof. Vasile Stancu dedicate
prezentării unor cărţi de istorie şi
altor publicaţii cu o largă paletă
tematică, dar şi unor evenimente
cultural-ştiinţifice la care a partici-
pat. După descoperirea avantajelor
comunicării prin Internet, prietenul
nostru „Bebe” Stancu şi-a format o
extinsă reţea de prieteni, întreţinând
relaţii de amiciţie şi colaborare cu
intelectuali români din întreaga
ţară, din Basarabia, Bucovina, Ţi-
nutul Herţa, Voivodina şi din alte
ţări europene.
Împreună cu numeroşii săi citi-
tori, evidenţiem cu reală satisfacţie
activitatea publicistului redutabil
Vasile Stancu, colaborator cons-
tant şi apreciat al săptămânalului
„Condeiul ardelean”, un reporter
7
modern, echipat cu toată logistica
necesară: laptop, aparat de foto-
grafiat digital, reportofon perfor-
mant, autoturism „Logan” condus
cu pricepere ş.a..
Ne exprimăm, astăzi, cu aleasă
consideraţie la adresa unui repre-
zentant de frunte al societăţii civile
româneşti din Arcul Intracarpatic,
unul din cei mai activi membri ai
mediului asociativ românesc din
zonă, prezent la toate manifestă-
rile culturale şi civice româneşti,
aducându-şi de fiecare dată o con-
tribuţie de substanţă la reuşita
acestora. Evidenţiem activitatea sa
benefică, în calitate de colaborator
constant al Centrului Ecleziastic de
Documentare „Mitropolit Nicolae
Colan”, Cercului Militar Sfântu-
Gheorghe, Fundaţiei „Mihai Vi-
teazul” (unde, pentru o perioadă
scurtă de timp, a îndeplinit funcţia
de preşedinte, iar acum este vice-
preşedinte), Centrului European
de Studii Covasna-Harghita, Ligii
Cultural Creştine Andrei Şaguna,
Forumului Civic al Românilor din
Covasna, Harghita şi Mureş ş.a..
Nu putem omite de a nu aminti
pe omul de societate Vasile Stancu,
cel care preluând şi adaptând în
variantă covăsneană tradiţia clu-
burilor englezeşti, a permanentizat
întâlnirile cu prietenii săi statornici,
după caz, la un ceai sau la o licoare
românească neaoşă, dar şi pe bra-
şoveanul cu obiceiuri citadine care,
cu largul concurs al prietenului
Paul Voinescu, şi-a descoperit târ-
ziu vocaţia de fermier de Vâlcele.
Un cuvânt de preţuire adresăm,
cu această ocazie, distinsei doamne
Ileana Stancu, la rândul ei o pro-
fesoară apreciată pentru prestaţia
sa valoroasă la catedra unor şcoli
din zona Întorsurii-Buzăului şi din
Sfântu-Gheorghe, împreună cu feli-
citările noastre sincere ce se cuvin
transmise familiei Stancu, pentru
minunaţii lor copii, cei doi doctori
în matematică ce au o carieră stră-
lucită în SUA şi Canada.
Acum, la cea de-a 65-a aniver-
sare, îţi dorim din inimă distinse
prietene, ţie şi alesei tale familii,
La Mulţi Ani! Să vă dea Dumnezeu
multă şi îndelungată sănătate, spor
în toate pentru a vă finaliza proiec-
tele viitoare şi a vă bucura de pre-
zenţa celui mai răsfăţat membru al
familiei - „năstruşnicul Codiţă” şi
de realizările vrednicilor voştri ur-
maşi româno-americani!
Sfântu-Gheorghe,
la 3 aprilie 2011
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212) Opinii - Editorial

Valeriu Stoica şi premiul Julianus

Ioan Mugur Topolniţchi
(Covasna)
Citesc ştirile agenţiilor de presă şi aflu că,
la data de 10 aprilie 2011, „Valeriu Stoica a
mai afirmat, în cadrul unei dezbateri care a
avut loc la Miercurea-Ciuc, că susţine o for-
mulă transpartinică de colaborare la alege-
rile locale, pentru ca românii din Harghita şi
Covasna să fie mai bine reprezentaţi. El este
de părere că ar putea fi elaborată o listă co-
mună USL - PD-L, pentru alegerile locale, în
cele două judeţe. Când este vorba de alege-
rile locale cred că este nevoie de asemenea
înţelegeri între partidele româneşti pentru că
sunt interese comunitare care trebuie apăra-
te. Din acest punct de vedere, dacă este posi-
bil acest lucru şi dacă interesele comunităţii
româneşti pot fi mai bine apărate, atunci o
asemenea colaborare este necesară”.
Doresc să-i transmit domnului Valeriu
Stoica (foto) că sunt de-a dreptul impresionat,
până la lacrimi, de grija ce o poartă domnia sa
românilor din judeţele Covasna, Harghita şi
Mureş, când, din ordin, mai trece prin zonă. E
de crezut că dumnealui este pe deplin informat
de faptul că PD-L Covasna este condus de un
român ce are ca limbă maternă maghiara, Dan
Manolăchescu, după un proces de epurare, de
tip stalinist, a organizaţiei pedeliste de românii
cu limbă maternă româna. Tovarăşul său de
partid, domnul Vasile Blaga, cred că l-a infor-
mat despre faptul că a reuşit, ajutat de tovarăşul
George Scripcaru, care nu a precupeţit niciun
efort, să subordoneze total PD-L Covasna Uni-
unii Democrate a Maghiarilor din România.
Sfatul ca românii să facă listă comună cu lau-
reatul premiului Julianus pentru servicii aduse
maghiarimii, mă duce cu gândul că Valerică
este invidios, drept pentru care şi-a propus să-l
obţină şi el. Domnule avocat, după ce aţi fost
ministru al Justiţiei şi aţi dezincriminat banc-
ruta frauduloasă (BANCRÚTĂ, bancrute, s. f.
- Faliment însoţit de nereguli financiare făcute
în dauna creditorilor, BANCRUTĂ FRAU-
DULOASĂ - bancrută datorată unei gestionări
Foto: Cotidianul
incorecte, după Noul Dicţionar al Limbii Ro-
mânii 2002), nu v-aţi potolit în a face rău ro-
mânilor. Ca un bun avocat, pledant la bară, aţi
folosit sintagma „dacă este posibil acest lucru
şi dacă interesele comunităţii româneşti pot fi
mai bine apărate, atunci o asemenea colaborare
este necesară ”. De ce ar fi necesar de apărat
interesele româneşti din moment ce UDMR,
aliatul la guvernare, nu are nimic împotriva ro-
mânilor? Sunteţi cumva un naţionalist, obtuz,
şovin, să credeţi că reprezentanţii udemerişti ar
face ceva împotriva românilor din zonă? Dacă
uniunea culturală şi PCM doresc binele Româ- lor, păcălind românii prin apelul la unitate.
niei, de ce e nevoie de listă comună a partide- Doamne fereşte-ne de aşa o unitate USL -
lor româneşti? Aţi terminat lista de proşti din PD-L (aripa care se exprimă în limba română
jurul domiciliului dumneavoastră şi, la sfârşit a UDMR). Şi acum aţi făcut rău românilor
de săptămână, mai umblaţi prin ţară ca să găsiţi exact cum aţi făcut cu dezincriminarea banc-
alţii? Sfaturi bune daţi, probabil, numai pe bani, rutei frauduloase. Oare când o să vă potoliţi?
iar, din păcate, prin zonă doar de la udemerişti Bani aveţi, de ce trebuie să mai faceţi rău
să pice ceva, că de la români nu-i de unde şi românilor? Aveţi ordin, ori de amorul artei?
nici de ce, dacă ar fi. Rămâneţi la bară, acolo vă este locul! De
Am remarcat, cu întristare, că, de fapt, premiul Julianus mai vorbim, acum trebuie
nu vreţi decât să faceţi un bine udemerişti- să-mi şterg lacrimile şi nu mai pot scrie.

Nu bogaţii, ci săracii României suferă!

(urmare din pagina 1)
Ce spun mahării, cocoţaţi în scau-
nele înalte ale orgoliilor şi ale Puterii,
în faţa unui fapt împlinit? „Ministrul
Sănătăţii, Cseke Attila, are susţine-
re!” - clama premierul Emil Boc,
aflat la Miercurea-Ciuc, acolo, unde,
la mijlocul lunii martie, derbedeul
Csibi Barna îl „judeca” şi-l spânzu-
ra, simbolic, pe Crăişorul Munţilor,
Avram Iancu. Păi, cum să nu aibă el
susţinerea premierului, atâta timp cât
cu voturile UDMR mai stă el în jil-
ţul din Piaţa Victoriei?! Măcar dacă
Micul Napoleon s-ar fi oprit aici! Tă-
când, filosof rămânea. Alţi porumbei
i-au zburat din guriţă. Vorbind des-
pre disfuncţionalităţi cu uşurinţa cu
care, anul trecut, pronunţa cuvântul
contributivitate, aducând, în gura lui,
a barbarism, cel care tăia, fără milă,
pensiile românilor, reducea salariile
bugetarilor cu 25 la sută, în aştep-
tarea evaluărilor ce dinainte se ştie
care vor fi, privind moartea din faţa
porţilor închise, clama: „Nu există o
cauzalitate directă între moartea ce-
lor doi bărbaţi şi spitalele închise!”.
Adică, dă-i încolo, oricum ei ar fi
murit! Asta să fie „logica” premie-
rului? Halal umanism! Orice viaţă
e importantă, domnule Boc! Să pre-
cumpănească, oare, penibila spusă
că, întotdeauna, mortul este de vină?
S-ar putea. Şi-a găsit, repede, şi nişte
clănţăi să-i cânte în strună şi, pentru
escamotarea adevărului, să pună re-
pede batista pe ţambal. Zicea unul,
privindu-ne şmechereşte: „Totul se
datorează unui moment emoţional!”.
Adică, „moment emoţional”, creat
de ziarişti, este moartea unor oameni
în faţa spitalelor închise?! Ce invo-
că guvernanţii şi contraşii lor? Care
sunt criteriile conform cărora au fost
desfiinţate 67 de spitale - unele cu
toate dotările necesare, cu aparatu-
ră modernă şi medici buni? Guver-
nanţii susţin varianta urmării unor
„analize”. Deci, a unor studii?! Ca de
obicei, mereu sunt aduse în discuţie
lipsa banilor şi goana, nemărturisită,
„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii”, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul” lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.”
după economii. Chiar şi atunci când
este vorba despre sănătatea oame-
nilor şi viaţa lor?! Totuşi, dăinuie o
întrebare: oare unde s-au dus şi se
duc banii Sănătăţii, luaţi din buzuna-
rele românilor? Prin ce „crăpături”
se strecoară şi se pierd ei? Cum se
explică, oare, că, pe alocuri, Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate
finanţează spitale private? Nu-i vor-
ba, cumva, de bani publici? Pentru
asta dau românii, din pensiile lor,
5,5 la sută pentru sănătate? Apoi este
frecvent amintită absenţa liniilor de
gardă - o realitate -, de fiecare dată
când se cer argumente, într-un pse-
udodemers „logic”, pentru a justi-
fica desfiinţarea unor spitale într-un
sistem prost gestionat. Dar omul? El
nu contează? Să aibă, cumva, prio-
ritate, ca argument, doar dotările şi
structurile de personal? Atâta timp
cât „justificările” se clatină în bătaia
vântului, neconcludente, fără prea
multă susţinere logică, mult trâmbi-
ţată reformă din Sănătate este o „glu-
mă”. O „glumă” cam costisitoare,
ce-i drept! Amuzant ar putea fi, dacă
nu ar fi tragic! Sunt destule cazuri
când există urgenţe! E mare nevoie
de medic, imediat. Unde să se ducă
bolnavul, omul în suferinţă? Cât
timp îi va trebui unei Salvări să ajun-
gă în sătucul de munte, îndepărtat, şi
să-l transporte la 70-100 de kilome-
tri, la spitale judeţene din Constanţa,
Craiova, Braşov, Iaşi, Târgu-Mureş?
Cum şi cu ce să se trateze? Un cinic
consilier prezidenţial, mai an, ofe-
rea „soluţia”: „Să ne tratăm cu ceai
de păducel!”. Nu că medicina natu-
ristă nu ar fi eficientă, de multe ori,
într-un tratament al medicinii alter-
native, dar această miştocăreală are
ironiile ei, bătând în altă parte. Oare
„cu ceai de păducel” s-au tratat şi pu-
ternicii clipei, când boala i-a încer-
cat? Ei s-au tratat, se operează, spre
deosebire de românii săraci, prin spi-
tale din străinătate: Traian Băsescu
(Austria), Ion Iliescu (Israel), Călin
Popescu Tăriceanu (Franţa), Adrian
Năstase (Germania), Viorel Hreben-
ciuc (Franţa). Ei se tratează - precum
se şi distrează prin staţiuni renumite
din Europa! - ca privilegiaţi ai sor-
ţii. În schimb, săracii României nici
cu gândul măcar unii nu ajung pe la
Viena, Paris, Berlin. Aşa că nu îm-
buibaţii bogaţi suferă, ci săracii.
În acest context, persistă o între-
bare, voit naivă: ce au făcut primarii
din municipiile şi oraşele din care 67
de spitale au fost desfiinţate, mulţi
de culoarea portocalie a Puterii? Ce
au întreprins directorii? Câţi dintre
primari şi directori şi-au prezentat
demisiile în faţa unui evident abuz al
ministrului Cseke Attila, pornit îm-
potriva Sănătăţii româneşti? Se ştie
că desfiinţarea spitalelor s-a făcut,
de multe ori, la cererea autorităţilor
locale. Aşa se face că este favoriza-
tă o anumită pătură socială, în raport
cu alta. În schimb, oamenilor puterii
le ţâţâie fundul de teama „de a nu fi
indusă panica în rândul populaţiei, să
nu fie, cumva, influenţată opinia pu-
blică”. Asta-i grija lor, nu suferinţa,
sănătatea, viaţa şi priorităţile cetăţe-
nilor acestei ţări. Au tăcut mâlc, pre-
cum peştele în apă! Ăsta, da, curaj!
Este regretabil că, de fiecare dată
când este mai greu, când şmeche-
rii invocă „greaua moştenire”, este
vârât la înaintare excelentul medic,
subsecretarul de stat, profesionistul
Raed Arafat, întemeietorul SMURD-
ului din România. Calculul mai-ma-
rilor este simplu: în caz de nevoie,
să găsească un vinovat, un „acar
Păun”, pe care să răstoarne carul plin
cu vinile lor! Ceva nu-i, deloc, bine
şi ne dă de gândit atunci când este
vorba despre grija pentru sănătatea
românilor. Pentru că, oricum am lua
lucrurile, oricât am întoarce, pe toate
părţile, uluitoarele „idei” ale actu-
alei Puteri, numai o minte bolnavă
ar accepta să fie direcţionate lovituri
de partid, de pildă împotriva unui
extraordinar chirurg, specialist în
chirurgia cardiacă şi transplant, prof.
univ. dr. Radu Deac, să fie îndreptate
săgeţi chiar spre un Institut al Inimii, de-acum încolo, pentru sănătatea ro-
cu rezultate cunoscute şi apreciate în mânilor? Pentru că, oricum ar fi luate
ţară, în Europa, în lumea întreagă. lucrurile, sistemul de sănătate româ-
I-am văzut îngrijorarea, urmărin- nesc se află în boală cronică. Când
du-i o mărturisire recentă, l-am în- mor oameni cu zile în faţa porţilor
ţeles şi m-am întristat. Când ai do- închise ale unor spitale desfiinţate,
bândit, ca medic, ca specialist, un numai optimist nu mai poţi fi! Deo-
asemenea prestigiu, în ţară şi peste camdată, atentatele culturale din Ro-
hotare, nimeni nu are dreptul să te mânia sunt urmate de genocidul inci-
atingă cu gândul lui otrăvit. Valoa- pient din Sănătate! Soluţia imediată?
rea, meritocraţia trebuie, oricând şi Cea sugerată de o doctoriţă, la poarta
oriunde, respectate! Aşadar, oamenii spitalului desfiinţat din Urlaţi, spital
au protestat şi continuă să protesteze. care, până la 1 aprilie a.c., avea pe
Întrebarea firească şi logică rămâne: raza lui de activitate peste 60.000 de
care va fi eficienţa în faţa unor hotă- posibili pacienţi. Avea perfectă drep-
râri luate la botul calului şi aplicate? tate doamna doctor, în supărarea ei,
Deci, spitalele, 67 la număr (unii afirmând că „Dacă ministrului Cseke
spun, deocamdată!), în care au fost Attila - într-o ţară în care ministerele
investiţi bani, în joc fiind vieţile oa- Culturii şi Sănătăţii, precum şi func-
menilor, sub ochiul de erete al lui ţia de vicepremier al Guvernului sunt
Traian Băsescu, executori fiind Emil date pe mâna struţo-cămilei UDMR,
Boc şi Cseke Attila, au fost desfiin- de către Coaliţia aflată la guvernare,
ţate. Ce se pune în locul lor? Azile pentru a se menţine în scaune - nu-i
de bătrâni! Bune şi utile şi acestea, convine Sănătatea din România, nu
într-o Românie tot mai bătrână şi are decât să-şi dea demisia şi să plece
mai săracă! Dar, repetăm, ce facem în altă ţară!”. Oare în care?
Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
în judeţul Mureş
Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete, atelie-
re, magazii şi depozite (cu condiţii de parcare aferente).
Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Ungheni
(strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica de bere),
cu destinaţie pentru depozite (piste betonate), spa-
ţii pentru seră şi creşterea animalelor. Suprafaţa are
sursă de apă proprie, acces de cale ferată propriu şi
acces direct la E60.
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
(David Prodan, Memorii, 1993)
 Sport - Actualitate Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212) 9
FC Timişoara este noul lider al Ligii I
Rezultate Televizări

Li g a I
im b ă Rezultate etapa etapa

a s c h etapa a XXVI-a a XXVII-a

u
com-

Ste a a XXV-a
pania Pan-
durilor lui Grigoraş, Marţi, 12 aprilie Vineri, 15 aprilie
care, apropo, iar e cel mai tare Dinamo - Unirea Urziceni Unirea Urziceni - Gloria Bistriţa

l
din oraş, după ce, se pare, are şanse

u
3-1 (GSP TV - 20:30)

r
Sâmbătă, 9 aprilie

e
mari să salveze echipa din Târgu- Gloria Bistriţa - FC Vaslui

i d
Jiu de la retrogradare. În rest, după Sâmbătă, 16 aprilie

l
După
ce Galaţiul
s-a aflat în scaunul de li-
der al campionatului încă din etapa
a 8-a, rezistând în frunte vreme de 17
runde, iată că Liga lui Mitică are un
nou lider, FC Timişoara. Şi, culmea
ironiei, echipa din Banat a preluat
şefia după un egal chinuit, scos în
ultimul minut, pe teren propriu, în
Cupa României - Semifinale
Unirea Urziceni - Oţelul Galaţi
ce în ultima perioada s-a jucat în 0-3
Liga I non-stop, adică şi cu etape FC Vaslui - Dinamo
intermediare la mijlocul săptămânii,
2-0
iată că lucrurile au cam început a se
clarifica. Astfel, e climpede că titlul FC Braşov - Gloria Bistriţa
se dispută între Timişoara, Galaţi şi 0-1
Vaslui, şi că, la două dintre acestea, „U“ Cluj - Gaz Metan Mediaş
se vor mai adăuga în lotul de Euro- 2-2
pa League, aproape sigur, Dinamo,
Steaua şi Rapid. Cât despre matineu,
Duminică, 10 aprilie
prima „şansă“ o au Sportul, Urzice- Pandurii - Victoria Brăneşti
niul, Brăneştiul şi Craiova. (A.M.B.)
4-2
S. Studenţesc - FC Timişoara
2-3
Astra Ploieşti - Steaua
1-1
Oţelul Galaţi - Dinamo
(Antena 1 - 14:00)
Miercuri, 13 aprilie Pandurii Tg. Jiu - Astra Ploieşti
Astra Ploieşti - S. Studenţesc (GSP TV - 16:00)
1-0 Sportul Studenţesc - Steaua
Gaz Metan Mediaş - FC Braşov (Digi Sport - 17:45)
0-0
FC Timişoara - Pandurii Tg. Jiu Duminică, 17 aprilie
2-2 FCM Tg. Mureş - Victoria Brăneşti
Steaua - Oţelul Galaţi (GSP TV - 17:00)
1-0 FC Braşov - CFR Cluj
(Digi Sport - 19:00)
Rapid - FC Timişoara
Joi, 14 aprilie
„U“ Craiova - FCM Târgu-Mureş*
(Digi Sport - 21:30)

Tur Victoria Brăneşti - Rapid* Luni, 18 aprilie

1-0
Miercuri, 20 aprilie, ora 20.45: Steaua Bucureşti - FC Braşov CFR Cluj - „U“ Cluj* „U“ Cluj - „U“ Craiova
Joi, 21 aprilie, ora 20.45: Gloria Bistriţa - Dinamo Bucureşti (GSP TV - 18:00)
Luni, 11 aprilie *Partidele s-au terminat după FC Vaslui - Gaz Metan Mediaş
Retur FCM Târgu-Mureş - CFR Cluj închiderea ediţiei. (Digi Sport - 20:30)
Miercuri, 11 mai, ora 20.45: FC Braşov - Steaua Bucureşti 0-0
Joi, 12 mai, ora 20.45: Dinamo Bucureşti - Gloria Bistriţa Rapid - „U“ Craiova
0-0
CLASAMENT
M V E I GOL P A

d e fi n a lă - re z u lt a te re tu r 1 FC Timişoara 26 13 13 0 48-29 52 +13

Sfert u ri 2 Oţelul Galaţi
3 FC Vaslui
26
26
16
13
4
9
6
4
33-17
36-21
52
48
+13
+9
Marţi, 5 aprilie 2011 Miercuri, 6 aprilie 2011 4 Dinamo 26 12 7 7 53-40 43 +1
5 Steaua 26 12 7 7 34-21 43 +4
Real Madrid - Tottenham 1 - 0 (4 - 0, tur) Barcelona - Sahtior 1 - 0 (5 - 1) 6 Rapid 25 11 8 6 34-17 41 +2
Inter - FC Schalke 04 1 - 2 (2 - 5) Chelsea - Manchester 1 - 2 (0 - 1) 7 Gaz Metan Mediaş 26 10 10 6 30-23 40 +1
8 Astra Ploieşti 26 8 13 5 28-24 37 -2
Semifinalele dintre FC Schalke 04 - Manchester United şi Real Madrid - FC Barcelona 9 CFR Cluj 25 8 9 8 36-31 33 -3
se vor disputa pe 26-27 aprilie (turul) şi 3-4 mai (returul). 10 Gloria Bistriţa 26 8 7 11 29-36 31 -11
11 FCM Târgu-Mureş 25 8 7 10 24-34 31 -8

Sferturi de finală
12 „U“ Cluj 25 8 7 10 34-46 31 -8
13 FC Braşov 26 6 12 8 24-28 30 -9
14 Pandurii Târgu-Jiu 26 7 9 10 29-37 30 -6
15 „U“ Craiova 25 5 8 12 25-33 23 -13
Joi, 7 aprilie 2011 16 Victoria Brăneşti 25 4 9 12 29-44 21 -15
FC Porto - Spartak Moscova 5 - 1 Villarreal - Twente Entschede 5 - 1 17 Unirea Urziceni 26 4 7 15 16-42 19 -20
Benfica Lisabona - PSV Eindhoven 4 - 1 SC Braga - Dinamo Kiev 1 - 1 18 Sportul Studenţesc 26 4 2 20 25-44 14 -22

*Paridele retur s-au disputat, pe 14 aprilie 2011, după închiderea ediţiei. Liga Campionilor Europa League Retrogradare

Eminescu - nu este român!?

Nicolae Vereş
(Sfântu-Gheorghe)
În publicaţia locală „Observatorul de
Covasna”, din 7 aprilie a.c., sub titlul eliptic şi
ambiguu „Autonomia culturală este pentru
românii din Covasna, nu pentru maghiari”,
a apărut, semnat de Monica Vajna, un interviu
cu domnul Antal Arpad, primarul municipiu-
lui Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna. Între
altele, aducându-se în discuţie „antinomica”
chestiune a străzilor Mihai Eminescu şi Petofi
Sandor, intervievatul subliniază că „… aşa
cum maghiarii îl consideră poet naţional pe
Petofi, care nu a fost maghiar, tot aşa îl con-
sideră românii pe Mihai Eminescu, care nu
a fost român”.
Potrivit Logicii, orice afirmaţie implică
demonstraţia. Aşadar, în cazul de faţă, în ce
fel demonstrează domnul Antal că ceea ce
afirmă este adevărat, şi anume faptul că Emi-
nescu nu a fost român? Cu nimic! - suntem în-
dreptăţiţi a răspunde, dând dreptate evidenţei.
Întrebarea nu e doar retorică!
Oare vorbele domnului primar au fost me-
nite doar a juca rolul bolovanului aruncat în
baltă, într-un anume stil caracteristic, pentru
a stârni nişte… anumite valuri!? Dacă da, cui
foloseşte?
Se cunoaşte că, de-a lungul vremii şi vre-
murilor, Mihai Eminescu a fost făcut de către
unii turc, albanez, persan, suedez, rus, bulgar,
sârb, rutean, polon, armean etc. etc.. Să fi fost
şi maghiar? Poate ne luminează domnul An-
tal, spre lărgirea orizontului nostru cultural…
Până atunci, însă, istoriografia literară de-
monstrează, cu documente, că „Eminovicii
erau ţărani români cu vechime în satul Căli-
neşti din Judeţul Suceava. Îi întâlnim acolo
din întâile decenii ale veacului XVIII… Insi-
nuările că Eminescu nu ar fi român sunt de do-
meniul himericului” (G. Călinescu - Istoria
literaturii române de la origini până în pre-
zent, ediţiile I, Bucureşti 1941 şi a II-a, Bu-
Statuia lui Mihai Eminescu,
amplasată în faţa Teatrului
Naţional din Cluj-Napoca
cureşti 1982). Ba mai mult, după unii cerce-
tători, familia Eminovici este coborâtoare din
Transilvania (satul Vad din Ţara Făgăraşului,
unde mai există şi azi două familii Iminovici).
Încheind, subliniem că nu dorim să pole-
mizăm (Doamne fereşte!) cu domnul Antal
pe tema opiniei sale vizând naţionalitatea
lui Eminescu. Vorba dânsului - „… nu din
confruntări ci din dialog” şi nu „… dacă ne
gândim la naţionalism şi şovinism” vom găsi
calea spre adevăr. În completare, imparţială,
Logica glăsuieşte: „Când premisa este gre-
şită, concluzia nu poate fi decât falsul”.
Să ne ferim, deci, de falsuri!
În ce priveşte afirmaţia „Eminescu nu a
fost român”, să-l lăsăm pe Luceafăr să lămu-
rească lucrurile cu propriile-i cuvinte „adre-
sate unui calomniator”: „… eu nu mă supăr
deloc de modul cum se reflectă persoana
mea în ochii dumitale, căci de la aşa oglindă
nu mă pot aştepta la alt reflex”.
P.S. Apropo de titlul eliptic din Obser-
vatorul… O nedumerire naivă: ce este au-
tonomia culturală pentru români… şi ce nu
este pentru maghiari!?
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212) Şah

inea
Imagmânii
ă
săpt

Şi tu ne poţi trimite poze:

info@condeiulardelean.ro
Iată-l pe fostul mare independent, actualmente președinte PNL Sfântu-
Gheorghe, Mădălin Guruianu, într-o imagine, proaspătă, cu aer inteli-
gent de om cult care este, fără studii superioare, după cum a dovedit-o
clar iscusitul nostru colaborator Dan Tanasă. Aţi spune că citeș-
te în limba română cetăţeanul ăsta venit de pe la Brăila ca
să ne înveţe pe noi, mai „proștii“ români ardeleni, cum e
pe-aici cu autonomia teritorială pe criterii etnice. Ei bine
nu, multicultural fiind de zori, el citește, foarte probabil,
în limba în care are inscripţia de pe îmbrăcăminte.
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

FIGURI SCOASE DIN JOC
Partida următoare arată că Garry Kas-
parov (foto) a fost foarte atent la „lecţi-
ile predate” de Capablanca, realizând un
exemplu grandios unde practic sunt afară
din joc toate figurile adversarului.
Karpov, Anatoly (2720) -
Kasparov, Garry (2700) [B44]
Al 32-lea meci pentru titlul de
campion mondial, Moscova (16),
15.10.1985
1.e4 c5 2.Cf3 e6 3.d4 cxd4 4.Cxd4
Cc6 5.Cb5 d6 6.c4 Cf6 7.C1c3 a6 8.Ca3
d5 9.cxd5 exd5 10.exd5 Cb4 Toate aces-
te mutări s-au jucat într-un tempo rapid
şi aici Karpov a jucat fulgerător 11.Ne2.
Pentru o rapidă dezvoltare a figurilor al-
bul înapoiază pionul, dar la analizele de
acasă noi am găsit că negrul poate juca
un gambit adevărat.(Kasparov) 11...Nc5!
Această mutare a fost efectuată rapid şi
Karpov a înţeles că are şi în continuare
de-a face cu pregătirea mea de acasă.
(Kasparov) 12.0–0 Era mult mai bine
12.Ne3.(Kasparov) 12...0–0 13.Nf3 Nf5
Sacrificând un pion, negrul a obţinut
drept compensaţie poziţia nefavorabilă
a calului alb din a3, punctul slab d3 şi
o poziţie activă a figurilor sale. 14.Ng5
Te8 15.Dd2 b5 Scoţând definitiv din joc
calul din a3. Până la sfârşitul partidei
acesta va rămâne într-o situaţie jalnică.
(Kasparov) 16.Tad1 Cd3! 17.Cab1 h6
18.Nh4 b4! Continuând strategia limi-
tării figurilor adverse negrul nu numai
că îndepărtează calul alb de pe o poziţie
bună, dar lipseşte de orice perspective şi
calul din b1.(Kasparov) 19.¤a4 ¥d6 Po-
ziţia pe care am avut-o în vedere la ana-
liza de acasă. Acum avantajul negrului
sare în ochi. Figurile uşoare ale albului
sunt dispuse la marginea tablei şi nu-şi
pot coordona activitatea. În mod deose-
bit ies în evidenţă poziţiile precare ale
cailor albi. Dar principala realizare a ne-
grului este tandemul Nf5+Cd3, care pa-
ralizează complet figurile grele ale albu-
lui.(Kasparov) 20.Ng3 ¦c8 Să remarcăm
încă o dată că pionul în plus al albului
nu are nicio importanţă, deoarece figuri-
le sale ocupă poziţii extrem de nefavora-
bile: dama, ambele turnuri şi cei doi cai
nu au nici măcar un singur câmp accesi-
bil. 21.b3 Albul intenţionează să joace
22.Cb2 pentru a schimba calul din d3,
care face un „presing“ puternic asupra
poziţiei sale. 21...g5! Împingerea acestui
pion înclină definitiv balanţa în favoarea
negrului. În situaţii normale o astfel de
mutare care ar fi slăbit poziţia regelui
negru ar fi fost antipoziţională, dar aici
ea este justificată (Kasparov) 22.Nxd6
Dxd6 23.g3 23...Cd7 Calul pleacă
să-şi sprijine confratele. 24.Ng2? Mai
bine era 24.Nb2 C7e5 25.Ng2 Db6
26.Cxd3 Cxd3 şi deşi albul, ca şi mai
înainte, nu are o situaţie prea „dulce”,
schimbul i-ar fi uşurat totuşi poziţia.
24...Df6! Închizând ermetic căile de
acces ale cailor albi. 25.a3 a5 26.axb4
axb4 27.Da2 ¥g6! Propunându-i albu-
lui o alegere nu prea simplă. 28.d6 g4!
Poziţia survenită pe tablă constituie un
exemplu reprezentativ pe tema „domi-
naţiei“ - pe o tablă „plină“ figurile albe
sunt lipsite de mobilitate. (Kasparov)
29.Dd2 Rg7 30.f3 Dxd6 31.fxg4 Dd4+
32.Rh1 Cf6 Atacul negrului este impa-
rabil. Urmează un final de efect. 33.Tf4
Ce4 34.Dxd3 Cf2+ 35.Txf2 Sau 35.Rg1
Ch3+ 36.Rh1 Dxd3 37.Txd3 Cxf4]. 35...
Nxd3 36.Tfd2 De3! 37.Txd3 Tc1! (Vezi
diagrama)
Figurile albe nu mai au acum nicio
posibilitate de a-şi coordona acţiunile.
38.Cb2 Df2 39.Cd2 Txd1+ 40.Cxd1
Te1+ Albul cedează.
Astfel de partide ţi le aminteşti pentru
multă vreme. Desigur şi înaintea acestei
partide am avut combinaţii sclipitoare sau preţioa-
se realizări strategice, dar niciuna dintre partidele
anterioare nu se poate compara cu această partidă.
Şi mai există un motiv important pentru care eu
consider această partidă cea mai bună realizare
a mea. Valoarea fiecărei partide câştigate frumos
creşte în funcţie de forţa de joc a adversarului, ori
în această partidă, în faţa mea la tablă stătea tocmai
campionul mondial en- titre. (Kasparov)
0–1
Problemã propusã
pasionaþilor de ºah
PLAKSIN Nikita
Shakhmaty v SSSR 1973
Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
O problemă uşoară, de… post!
Soluţia problemei:
2.Td7# 1–0
1.d8T! (O transformare minoră, nu foarte grea însă) 1…Rxc7
ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

Ca maghiari, înclinăm să uităm că polonezul Jo- lă avea o înălţime de 15 m şi o lungime de 120 m. Pro- De 15 martie a fost citit, în mai multe locuri, mesajul premierului
zef Bem era de origine poloneză. Eroul revoluţiei pa- blemele au început în momentul în care nu s-au putut Orban Viktor. Textul mesajului i-a fost remis ieri Agenţiei MTI, după
şoptiste se bucură şi aici de un mare respect. El a fost strânge suficienţi bani pentru a-i plăti pe artişti. Din ce politicienii bucureşteni au criticat dur în parlament declaraţiile lui
una din atracţiile Panoramei Transilvănene expuse la acest motiv, Styka a tăiat panorama în 10 panouri de Orban.
Sfântu-Gheorghe. diferite dimensiuni şi aşa a fost apoi valorificată după Stimaţi concetăţeni!
Panorama i-a fost împrumutată zonei Trei Scaune de ce fusese expusă. Polonezii din Tarnow ar fi dorit să Această zi este o sărbătoare a naţiunii. Amintirea revoluţiei paşoptis-
oraşul Tarnow. Puţini ştiu că originalul a fost realizat toc- cumpere panorama, însă erau vremuri mai grele şi nu te şi a luptei pentru libertate sunt importante pentru noi deoarece sinteti-
mai la Tarnow, oraşul natal al lui Bem. Am discutat acest s-au putut aduna bani suficienţi. Ştim că partea care zează cu fidelitate toţi pilonii importanţi ai maghiarimii: mândria noastră
aspect şi cu membrii delegaţiei poloneze aflate în vizită în înfăţişează cerul nu mai există deja, deşi noi am dori naţională, respectul faţă de limba şi cultura noastră şi ataşamentul nostru
municipiul reşedinţă de judeţ. să reasamblăm Panorama Transilvăneană. faţă de libertate. Fiecare maghiar, indiferent că locuieşte în ţara-mamă
- Muzeul din Tarnow deţine 14 bucăţi din pano- - Ştim că Sfântu-Gheorghe doreşte de zece ani să cul- sau altundeva în lume, simte acelaşi lucru: odată cu sosirea primăverii,
rama tăiată în panouri - ne-a spus Grzegorz Gotfryd, tive relaţii de înfrăţire cu Tarnow - a declarat Grzegorz ne punem cocardele şi pornim să sărbătorim.
şeful departamentului pentru relaţii externe. Intenţia Gotfryd, reprezentant al autoguvernării din Tarnow. Sărbătoarea naţiunii reprezintă întotdeauna o ocazie pentru ca noi să
noastră era să reasamblăm opera originală. În Polonia În cadrul întâlnirii, ambele părţi şi-au exprimat dorin- realizăm un bilanţ al stării naţiunii. Ce am obţinut? Ne aflăm pe drumul
se regăsesc doar vreo 30 de panouri. Am dori să le ve- ţa de a încheia relaţii de colaborare. Va fi decizia autogu- cel bun? După o lungă perioadă de timp, putem saluta liberi primăvara.
dem pe toate la un loc. vernării. Ungaria s-a schimbat mult, iar în momentul de faţă traversează lunile
- Panorama a fost realizată la o comandă venită din Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 53, reînnoirii. Avem încă multe sarcini de îndeplinit, iar moştenirea noastră
Ungaria, pictorul Jan Styka fiind cel căruia i-a fost în- 17.03.2011; Titlu: Panorama Transilvăneană: ne-a pus pe toţi în faţa unor grele încercări. Au existat sarcini cu care
credinţată comanda - ne-a spus Maria Zawada Bilik, consolidarea prieteniei polonezo-maghiare / nu am putut şi nu am dorit să aşteptăm. Am înfiinţat ziua solidarităţii
şefa departamentului de marketing. Panorama origina- Generalul Bem este şi al lor, Semnează: Nagy Bela naţionale şi am făcut posibil ca maghiarii care trăiesc dincolo de hotare
să beneficieze de cetăţenia ungară, fără să fie nevoiţi să-şi părăsească
Mesajul lui Orban Viktor adresat Ciuc, după care le-a împărtăşit par- textul original al mesajului lui Orban pământul natal.
maghiarilor de peste hotare exprimă ticipanţilor separat, câteva idei per- Viktor. Fuzes Oszkar a comunicat că În momentul de faţă, ne achităm în continuare datoria faţă de naţiu-
poziţia oficială a Ungariei, însă nici sonale. În momentul de faţă, avem acest lucru s-a şi întâmplat deja. ne. Noua constituţie, al cărei proiect îl vom înainta cu ocazia sărbătorii
cu ocazia celorlalte cuvântări, dis- posibilitatea de a ne unifica naţiu- Cu toate acestea, membrii comi- naţionale, va exprima în final, într-o formă demnă, solidaritatea tuturor
cursuri şi recitări susţinute în cadrul nea pe cale paşnică şi democratică. siilor externe ale parlamentului sunt maghiarilor şi responsabilitatea Ungariei faţă de toţi membrii naţiunii.
festivităţilor transilvănene cu ocazia Acesta este obiectivul nostru cel mai de părere că vor trebui să le ceară şi Budapesta, 15 martie 2011, Orban Viktor
zilei de 15 martie, nu au fost rostite important - astfel a citat-o agenţia alte explicaţii colegilor lor ungari. Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.239, 17.03.2011;
afirmaţii jignitoare la adresa demni- Agerpres pe soţia ambasadorului. Răspunzându-le ziariştilor, Fuzes Titlu: Scrisoarea lui Orban Viktor, adresată maghiarilor
tăţii naţiunii române şi a suveranităţii Corespondentul agenţiei a crezut că Oszkar a declarat: înţelege sensibi- de peste hotare, cu ocazia zilei de 15 martie
României - a declarat Fuzes Oszkar, fraza făcea parte din mesajul lui Or- litatea românilor, dar nu consideră
ambasadorul Ungariei la Bucureşti, ban. Partidele româneşti de opoziţie că ar trebui să se delimiteze de ceva, Am urmărit circul antimaghiar Am încercat să căutăm în me-
chemat ieri la ministerul român de l-au atacat pe premierul ungar în baza deoarece soţia sa nu a spus niciun lu- din parlamentul bucureştean, acel sajul premierului acele pasaje care
externe, după ce miercuri a avut loc acestei surse, nu în baza textului ori- cru care să poată fi calificat drept o circ în cadrul căruia, prin răstăl- ar fi scurtcircuitat spiritele parla-
în parlament o dispută de mai mul- ginal al lui Orban. În vederea clarifi- afirmaţie iredentistă. măcirea cuvintelor premierului mentarilor, însă nu le-am găsit.
te ore din cauza unor fraze atribuite cării problemei, ambasadorul ungar Cotidianul „Haromszek” ungar Orban Viktor şi ale pre- Aşa cum s-a adeverit, disputa a
greşit premierului ungar. a fost chemat la MAE, el declarând (Covasna), nr. 6.240, 18.03.2011; şedintelui parlamentului Kover fost generată de o agenţie de ştiri,
Bajtai Erzsebet, soţia ambasado- ulterior că a fost primit de un secre- Titlu: Ambasadorul Laszlo - dar şi prin necunoaşterea AGERPRES, care a crezut că o
rului, a dat citire mesajului în cadrul tar de stat. Secretarul de stat a cerut ungar a fost chemat, exactă a textelor declaraţiilor - au propoziţie ar fi provenit din partea
festivităţii organizate la Miercurea- între altele ca Ungaria să publice Semnează: Demeter J. Ildiko gargarizat împotriva maghiarilor, lui Orban Viktor. Propoziţia care
cum că actuala guvernare ungară a bulversat spiritele este de fapt
Prin declaraţia de condamnare a mesajului lui Transilvania şi naţiunea maghiară să fie aşa cum au doreşte, prin susţinerea aspiraţiilor un vers al poetului maghiar Petofi
Orban Viktor s-a dorit crearea unor tensiuni între fost. Transilvania ne-a fost luată de marile puteri şi de secuilor la autonomie teritorială, Sandor.
UDMR şi PD-L, încercându-se astfel determinarea statele care au avut un obiectiv bine stabilit, acela de să fure înapoi pământul românesc Postul de radio „Regio Radio”
reprezentanţei maghiare să voteze moţiunea de cen- a crea tensiuni între naţiuni, de a trasa graniţe de stat al Transilvaniei. (Covasna), 17.03.2011;
zură - este de părere deputatul Edler Andras. pe care să le poată coordona - aceste cuvinte i-au fost Cotidianul „Haromszek” Titlu: Mai bine de o oră, în
Încă se mai fac presupuneri în legătură cu proveni- atribuite lui Orban Viktor şi ele au generat indignarea (Covasna), nr. 6.240, Parlamentul României a avut
enţa citatului citit în parlamentul român ca fiind me- parlamentarilor de opoziţie. 18.03.2011; loc o dispută generată de
saj al lui Orban Viktor. În documentul oficial publicat Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.240, Titlu: Flecăreală şi mesajul premierului
de premierul ungar nu există niciun pasaj care să se- 18.03.2011; Titlu: Complot parlamentar, plasture peste gură, Ungariei, Orban Viktor,
mene măcar cu cele citite de către social-democraţi. Semnează: Farkas Reka Semnează: Sylvester Lajos Semnează: Erdely Andras

www.forumharghitacovasna.ro

sonieră confort 1. Preţ: 65.000 mutare imediată. Tel: 0745-

Auto
 Vând Ford Escort, stare bună de
funcţionare, an fabricaţie 1998,
motor 1.600 CMC benzină,
geamuri electrice faţă, culoare
albastră. Preţ: 2.000 Euro nego-
ciabil. Tel: 0762-240.550
 Vând Skoda Oktavia 2 an fabricaţie
2006, motorină, 100.000 km reali
fără accidente. Tel: 0751-899.038
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari
în zonă liniştită. Preţ negocia-
bil. Tel: 0721-289.856
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând apartament 3 camere în
Sfântu-Gheorghe, respectiv gar-
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
lei respectiv 60.000 lei. Tel:
0741-957.224
 Vând casă în comuna Hăghig,
judeţul Covasna. Tel: 0763-
643.202
 Vând în Sfântu-Gheorghe apar-
tament cu două camere, etaj I,
zona gării complet renovat şi
exterior la soare. Preţ: 22.000
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând apartament cu trei came-
re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi,
suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând în staţiunea Covasna
apartament cu două camere,
etaj 2, încălzire centrală pro-
prie. Liber şi pregătit pentru
045.731
 Închiriez, în Sfântu-Gheorghe,
apartament în vilă unei singure
persoane. Chirie 350 lei. Tel:
0744-758.884
 Vând apartament cu două came-
re în Sfântu-Gheorghe, str. Spor-
turilor, et. 4. Tel: 0729-025.711
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 177 (212) Viaţa creştină

(†) Intrarea Domnului }n Ierusalim (Duminica Floriilor)

Iubiţi fraţi în Hristos, ne aflăm în
ultima duminică de dinaintea Pati-
milor, Morţii şi Învierii lui Hristos.
Retrăim din nou, ultimele, cele mai
importante, cunoscute, dar şi cele
mai grele zile din viaţa şi activita-
tea mesianică a Mântuitorului Iisus
Hristos. „Eu pentru aceasta M-am
născut şi pentru aceasta am venit în
lume” (Ioan 18, 37), spunea Mântu-
itorul Hristos guvernatorului Ponţiu
Pilat, pentru mântuirea sau răscum-
părarea omului din robia păcatului şi
a morţii, ca „prin rănile Lui, noi toţi,
să ne vindecăm” (Isaia 53, 5).
Astăzi, ne imaginăm şi noi, cu
puterea gândului, că suntem pre-
zenţi, alături de mulţimile care-L
însoţeau pe Mântuitorul, în acest
ultim drum al Său spre Ierusalim.
Mulţi dintre iudei Îl aşteptau pe
Mântuitorul să intre în Ierusalim
ca Eliberatorul naţiunii iudaice,
ca pe un om politic care trebuia să
răstoarne jugul stăpânirii romane.
Erau convinşi că „Cel Care odini-
oară înmulţise pâinile şi făcuse atâ-
tea minuni, chiar învieri din morţi;
Care le vorbea fascinant şi cu atâta
putere... avea şi toate calităţile să le
fie Conducător”.
Şi entuziasmul lor era cu atât mai
ma re şi pentru că, în urmă cu câteva
zile, Mântuitorul îl înviase pe La-
zăr, ce fusese mort de patru zile. De
aceea, mulţi dintre pelerinii care ve-
niseră la Ierusalim pentru praznicul
Paştelui iudaic, auzind de această
minune şi că Mântuitorul se afla în
Betania, au plecat spre această ceta-
te. Voiau să-L vadă pe Mântuitorul,
dar şi pe Lazăr; să li se spună ceva
despre lumea de dincolo de moarte:
„Lazăre, spune-ne ce-ai văzut? Cum
este?”, spune Sinaxarul din Sâmbăta
Floriilor. Sfânta Tradiţie ne spune că
după ce Lazăr fusese înviat, vorbea
foarte puţin. Iar celor care-l întrebau
despre iadul pe care-l văzuse (pen-
tru că raiul încă nu fusese redeschis),
ni se spune că lăcrima şi îndemna:
„Pocăiţi-vă fraţilor; pocăiţi-vă, cât
mai aveţi vreme!”.
După învierea lui Lazăr, mai
exact „cu şase zile mai înainte de
Paşti” (Ioan 12, 1), adică într-o zi
de sâmbătă, Mântuitorul se afla în
Betania; se afla în casa lui Simon
Leprosul (pe care-l tămăduise în
chip minunat), unde Mântuitorul
participa la o cină împreună cu La-
acest lucru, fapt pentru care le spune
apostolilor: „Lăsaţi-o! De ce-i faceţi
supărare...?! Ea a făcut ceea ce avea
de făcut: mai dinainte a uns Trupul
Meu, spre înmormântare” (Mar-
cu 14, 6-8), prevestind, încă odată,
patimile şi moartea Sa din zilele ce
urmau să vină.
În acest timp, membrii Sinedri-
ului, în frunte cu arhiereii, stăpâniţi
de ură, se hotărăsc să-L omoare nu
numai pe Mântuitorul, ci şi pe La-
zăr, pentru că auzind despre învie-
rea lui „mulţi dintre iudei mergeau
şi credeau în Iisus” (Ioan 12, 11);
sfântul apostol şi evanghelist Ioan
vine cu completarea că: „De aceea
L-a întâmpinat mulţimea, pentru
că auzise că El a făcut minunea
aceasta” (Ioan 12, 18).
„A doua zi (în această zi de du-
minică - n.a.), mulţime multă, care
venise la sărbătoare, auzind că Iisus
vine în Ierusalim, au luat ramuri de
Mântuitorul „a plâns cetatea”, zi-
când: „Dacă ai fi cunoscut şi tu, în
ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea
ta...! Căci vor veni zile peste tine,
când duşmanii tăi vor săpa şanţ în
jurul tău şi te vor împresura şi te
vor strâmtora din toate părţile. Şi te
vor face una cu pământul, şi pe fiii
tăi care sunt în tine; şi nu vor lăsa
în tine piatră pe piatră, pentru că nu
ai cunoscut vremea cercetării tale”
(Luca 19, 41-44). „Ierusalime, Ie-
rusalime, care omori pe prooroci şi
ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine;
de câte ori am voit să adun pe fiii
tăi, după cum adună pasărea puii
sub aripi, dar nu aţi voit. Iată, casa
voastră vi se lasă pustie” (Matei 23,
37-38). De aceea, Mântuitorul era
trist şi cu lacrimi în ochi, pentru că
ştia că acei care acum Îl vor aclama,
strigându-I „Osana”, peste numai
câteva zile vor cere răstignirea Lui.
Şi-ar fi dorit ca aşa cum intra în ce-
atât pentru că era descendent din
seminţia lui David, cât mai ales
pentru că aşteptau de la Mesia să
refacă politic „renumele” de odini-
oară al Regatului Israel.
Mântuitorul, însă, intra în Ieru-
salim nu ca un împărat pământesc,
ci intra „blând şi smerit cu inima”,
şezând pe mânz de asină; pentru a
înfăptui planul iconomiei dumneze-
ieşti de restaurare a naturii umane din
păcat şi moarte - ca prin Moartea şi
Învierea Sa să-i redea omului adevă-
rata libertate, de fii ai lui Dumnezeu
prin har. Pentru împlinirea acestei
iconomii, „El a luat asupra-Şi dure-
rile noastre şi cu suferinţele noastre
S-a împovărat” (Isaia 53, 4), ştiind
bine că intrând acum în Ierusalim nu
i Se pregăteşte tronul, ci Crucea şi
Mormântul. Şi, această manifestare
plină de entuziasm a evreilor era cu
atât mai mare pentru faptul că nici
chiar apostolii nu înţelegeau de ce
Hristos trebuia să pătimească. Parcă
nici nu voiau să ia în seamă tristeţea
apăsătoare a Mântuitorului. Ba chiar
doi dintre apostoli, amăgiţi de far-
mecul şi gloria împărăţiei aşteptate
de evrei, cer Mântuitorului: „Dă-ne
nouă să şedem unul de-a dreapta Ta
şi altul de-a stânga Ta, întru slava
Ta” (Marcu 10, 37). Fapt pentru care
Mântuitorul le şi răspunde: „Nu ştiţi
ce cereţi! Puteţi să beţi paharul (su-
ferinţei) pe care îl beau Eu sau să vă
botezaţi cu botezul cu care Mă botez
Eu?!” (Marcu 10, 38).
Despre momentul intrării Mân-
tuitorului în Ierusalim, cu sute de
ani mai înainte, proorocul Zaharia,
scria: „Bucură-te foarte, fiica Sionu-
lui; veseleşte-te, fiica Ierusalimului,
căci iată Împăratul tău vine la tine
drept şi biruitor; smerit şi călare...
pe mânzul asinei” (Zaharia 9, 9).
Şi iată-L pe Mântuitorul intrând în
Ierusalim, în „cetatea păcii”, ca un
„Împărat al păcii”, pentru a aduce
omului adevărata pace; pace de care
apostolii se vor bucura cu adevărat
abia după Învierea Sa, când vor trăi
cu adevărat cuvintele Mântuitorului:
„Pace vă las vouă, pacea Mea o dau
vouă; nu precum dă lumea o dau
vouă” (Ioan 14, 27).
„Ramurile de finic” (Ioan 12,
13) pe care le purtau iudeii la intra-
rea Domnului în Ierusalim, preves-
teau în chip tainic atât Crucea, cât
şi biruinţa Învierii celei de a treia
zi. De aceea, şi noi, urmând celor ce
L-au primit pe Mântuitorul în Ieru-
salim cu ramuri de finic, în această
zi de „înainte-prăznuire”, purtăm în
mâini crenguţe de salcie, pentru ca
să fim învredniciţi de „dătătoarea
de viaţă, Învierea cea de a treia zi,
în Hristos Iisus, Domnul nostru”.
În acelaşi timp, prin intrarea Sa în
Ierusalim, Mântuitorul ne arată şi
cât de deşartă este slava lumească.
„Căci, iată, când Iisus S-a arătat
puternic, făcător de minuni, tare în
faptă şi cuvânt, mulţi L-au slăvit şi
s-au strâns în jurul Său. Iar peste
numai câteva zile, când S-a lăsat
vândut, prins, legat, batjocorit, prin
acel act de chenoză proniatoare,
aceiaşi lăudători L-au insultat... şi
L-au părăsit în grabă”.
Iubiţi fraţi în Hristos, la fiecare
Sfântă Liturghie, intrarea cea mare
a preotului cu Cinstitele Daruri în
Sfântul Altar, simbolizează ultima
intrare a Mântuitorului în Ierusalim.
Preotul, oprit în mijlocul bisericii,
îşi acoperă faţa cu Cinstitele Daruri,
pentru a-L arăta pe Hristos, Care-i
binecuvântează pe cei ce-L întâmpi-
nă în Sfânta Liturghie. De aceea, cei
prezenţi la Sfânta Liturghie, cântă:
„Pe Împăratul tuturor să-L primim;
pe Cel ce este înconjurat, în chip
nevăzut, de cetele îngereşti” (He-
ruvic). Acesta este simbolismul pe
care-l prezintă Sfinţii Gherman al
Constantinopolului şi Nicolae Ca-
basila în tâlcuirile lor.
Intrarea Domnului nostru Iisus
Hristos în Ierusalim semnifică pen-
tru noi, cei de astăzi, şi intrarea Sa
în „cetatea” inimilor noastre. Şi ne
punem întrebarea: Cum Îl primim
sau cum Îl întâmpinăm pe Mântui-
torul Hristos? Lepădând „întinăciu-
nea sufletului şi a trupului” şi „toată
răutatea” păcatului, aşternându-I în
cale stâlpările faptelor bune. Prin
urmare, să nu ne asemănăm iudeilor
nerecunoscători şi plini de ură, care
astăzi I-au stigat: „Osana” (Mântu-
ieşte-ne), iar peste câteva zile i-au
cerut lui Pilat: „Răstigneşte-L”
(Ioan 19, 15).
Pr. Florin Antonescu
Parohia Calea Bucureşti, Braşov
ROMÂNIA

zăr şi surorile sale. Lazăr, tăcea şi-L
asculta pe Mântuitorul; Marta, ca şi
altădată, servea la masă; în vreme ce
Maria, „luând o litră (aproximativ
326 grame) cu mir de nard curat, de
mare preţ, a uns picioarele lui Iisus
şi, apoi, le-a şters cu părul capului
ei” (Ioan 12, 3).
Ucenicii Mântuitorului cunoş-
teau atât de bine cuvintele Mântui-
torului: „Milă voiesc, iar nu jertfă”
(Matei 9, 13), fapt pentru care au
dezaprobat fapta femeii, gândind
în sinea lor că mirul ar fi putut fi
vândut, iar banii daţi săracilor. Ba
chiar Iuda Iscarioteanul o spune cu
voce tare, dar „nu pentru că îi era
grijă de săraci, ci pentru că era fur
şi, având punga, lua din ce se punea
în ea” (Ioan 12, 6). Mântuitorul ştia
finic şi au ieşit în întâmpinarea Lui
şi strigau: Binecuvântat este Cel ce
vine întru numele Domnului, Îm-
păratul lui Israel” (Ioan 12, 12-13).
Mulţi iudei, împreună cu apostolii,
Îl însoţeau deja pe Mântuitorul din
Betania spre Ierusalim. Şi în drum
spre Ierusalim, Mântuitorul Se
opreşte mai întâi în Betfaghe, loca-
litate aflată la vreo 2 km distanţă de
Ierusalim, de unde se putea vedea
toată această cetate în splendoarea
ei. Era o dimineaţă senină şi liniş-
tită, în care soarele îşi revărsa raze-
le-i strălucitoare peste marea cupolă
de aur şi zidurile albe ale vestitului
Templu. Părea un munte de zăpadă
ce radia strălucire; o splendoare ce
uimea privirile tuturor pelerinilor.
Şi, în faţa acestei panorame,
tatea Ierusalimului, tot aşa să intre
prin credinţă şi în sufletele smerite
ale tuturor celor ce-L ascultaseră.
Dar, în realitate nu se întâmpla aşa.
Şi apoi, apostolii, care în frunte cu
Petru spuneau: „De-ar fi să mor cu
Tine şi nu Te voi tăgădui” (Marcu
14, 31), aceiaşi ucenici, aveau să
treacă prin momente de mare criză
spirituală, de slăbiciune, lepădân-
du-se chiar de Hristos. Şi de ace-
ea, acum când Mântuitorul intra în
Ierusalim, ca un Împărat, nu putea
fi decât trist. Apoi, un alt motiv al
tristeţii Mântuitorului era şi acesta:
evreii se aşteptau ca Mesia să le fie
Eliberatorul lor politic; să refacă
„scaunul de domnie” al marelui
rege David, fapt pentru care Îl şi
numeau „Fiul lui David” - dar nu
FLORIILE
Intrând în Ierusalim, călare pe mânz de asin,
Iisus a fost întâmpinat ca un mare Împărat.
Purtând ramuri verzi în mâini, împletind din flori cununi,
Toţi Osana au cântat, pe Hristos L-au aclamat.
Strălucea blând şi mirat de mulţimi-nconjurat,
Sosind în vechea cetate, prevestind patimi şi moarte.
Ochii Săi senini, duioşi, priveau spre cei păcătoşi,
Întru-ale Sale a venit, dar ai Lui nu L-au primit.
Fost-a nedrept judecat, de iudei crucificat,
Ca să se-mplinească toate, relatate-n Sfânta Carte.
Primindu-L cu suflet bun pe puternicul Stăpân,
Să-l slăvim cu bucurie, adorându-L în vecie.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA