P. 1
Povesti Si Basme Copii 2

Povesti Si Basme Copii 2

5.0

|Views: 2,417|Likes:
Published by riana 77

More info:

Published by: riana 77 on Jul 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/13/2013

pdf

text

original

Sections

2

1

CUPRINS:

Povesti care incep cu literea

A

Aladin

si

lampa

fermecata ...........................................................................................................................

5

Ali-Baba

si

cei

40

de

hoti ..............................................................................................................................

7

Alis

in

tara

minunilor

......................................................................................................................................

12

Aniversarea ...................................................................................................................................................

.

17

Povesti care incep cu literea

B

Bambi .............................................................................................................................................................

.

18

Betisorul

nazdravan ......................................................................................................................................

19

Borta vantului .................................................................................................................................................

22

Bunicuta

Holle ................................................................................................................................................

24

Povesti care incep cu literea

C

Cartea

junglei .................................................................................................................................................

26

Caruta cu aburi ..............................................................................................................................................

27

Cele

trei

rodii

aurite ........................................................................................................................................

29

Cinci

paini ........................................................................................................................................................

35

Cine

a

zis

miau? ............................................................................................................................................

37

Cocosatul

de

la

Notre-

Dame ......................................................................................................................

39

Cocosul

si

culorile ..........................................................................................................................................

44

Concursul

de

alergat

dintre

arici

si

iepure .................................................................................................

45

Copilul cel istet ...............................................................................................................................................

47

Corabioara .....................................................................................................................................................

.

49

Povesti care incep cu literea

D

Degetel ...........................................................................................................................................................

.

50

Doi feti cu stea in frunte ................................................................................................................................

54

Doi

57

2

prieteni ....................................................................................................................................................
..
Dumbo,

elefantul

zburator ...........................................................................................................................

60

Povesti care incep cu literea F

F

Fat

frumos

cel

ratacit ....................................................................................................................................

62

Fata

saracului

cea

isteata ............................................................................................................................

65

Fetita

cu

parul

de

aur

si ursii

din

padure ....................................................................................................

68

Florita din codru .............................................................................................................................................

70

Fratele

cel

mic ................................................................................................................................................

73

Frumoasa si bestia .......................................................................................................................................

76

Povesti care incep cu literea

G

Gainusa

rosie .................................................................................................................................................

80

Guliver .............................................................................................................................................................

82

Povesti care incep cu literea

I

Iepurasul cel haios caruia ii place mierea

85

Iepurasul cel istet

87

Imparatul Alb si imparatul Rosu

89

Iovita Fat-Frumos

103

Povesti care incep cu literea

L

Lolek si Bolek in Tara Cangurilor

105

Lolek si Bolek in WILDWEST

107

Lolek si Bolek intr-un safari in Africa

110

Lolek si Bolek pe urma unicornului polar

113

Lolek si Bolek si Ieti-Omul Zapezilor

116

Povesti care incep cu literea

M

Marul

119

Masuta fermecata

121

Motanul incaltat

123

Povesti care incep cu literea

O

Oul misterios

126

Povesti care incep cu literea

P

Pacala

128

Panza cea galbena

131

Pasarea ciudata

133

Petrica in satul ursilor

135

Picior schiop

136

Piele de magar

138

Pinocchio

140

Pisica mofturoasa

141

Ploaia de stele

142

3

Povestea lui Stan Patitu

143

Povestea micului liliac Pipistrello

158

Povestea porcului

160

Praslea cel voinic si merele de aur

171

Printesa bob de mazare

174

Printul porcar

176

Puiul si Bobocul

179

Povesti care incep cu literea

R

Ratusca cea urata

180

Roti diferite

185

Povesti care incep cu literea

S

Sarea in bucate

187

Seminte in urechi

189

Soacra cu trei nurori

190

Soldatelul de plumb

195

Soricelul si Creionul

197

Spaima zmeilor

198

Sub ciuperca

200

Surpriza purcelusilor

202

Povesti care incep cu literea

T

Tarzan .............................................................................................................................................................

204

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte ........................................................................................

211

Trei flacai calatori ...........................................................................................................................................

218

Trei

pisoi .........................................................................................................................................................
.

220

Tup tup ............................................................................................................................................................

221

Turtita fermecata ...........................................................................................................................................

223

Povesti care incep cu literea

U

Ultimul balaur

226

Un pantof vechi

228

Ursul pacalit de vulpe

229

Povesti care incep cu literea

V

Vizor, craiul serpilor

230

Vrejul de fasole care a crescut pana la cer

245

Povesti care incep cu literea

Z

Zana

muntilor .................................................................................................................................................

247

Ziua de nastere a ursuletului Teddy ..........................................................................................................

251

4

A

ALADIN SI LAMPA FERMECATA

Traia odata in tara sultanului un baiat pe nume Aladin. El era tare sarac si-si
petrecea timpul hoinarind din loc in loc si jucandu-se. Intr-o zi, pe cand se juca cu
prietenii in piata din centrul orasului, se intalni cu dervisul. Dervisul purta o pelerina de
matase si un turban mandru pe cap. El se adresa lui Aladin:

-

Mai baiete, nu esti cumva baiatul croitorului Mustafa? Ai vrea sa castigi

cateva rupii?
-

Cum sa nu domnule! Fac orice munca ca sa castig cativa banuti, raspunse

Aladin.
-

Atunci asculta-ma cu atentie! Tot ceea ce ai de facut e sa ma ajuti sa
cautam o lampa veche. Lampa aceasta este ascunsa intr-o grota cu alte giuvaieruri. Tu
esti singurul om care poti sa mi-o aduci. Vei gasi acolo o multime de bijuterii, poti sa le
iei pe toate. Mie nu-mi trebuie decat lampa.
-

Asa sa fie, domnule.
Aladin urma pe dervis in afara orasului, indreptandu-se spre un loc parasit.
Intrarea din fata grotei era acoperita cu o placa de piatra si putea fi data la o parte doar
daca se rostea formula magica. Inainte de a patrunde in grota, dervisul ii dadu lui Aladin
un inel care sa-l fereasca de toate relele. In timp ce dervisul rostea formula magica,
Aladin se opri pe marginea lacului si incepu sa se joace aruncand pietre in apa. Era atat
de preocupat de joaca sa, incat nici nu baga de seama ca dervisul rostise formula
magica si ca usa grotei se deschise. Dervisul il striga pe Aladin si ii ceru sa coboare in
grota. Aladin facu in tocmai si incepu sa coboare treptele. Dervisul il asepta afara si il tot
grabea:
-

Aladin grabeste-te sa-mi aduci lampa!
Baiatul se uita in jurul lui si gasi o lampa cu ulei, tare veche si ruginita, si ii striga

dervisului:
-

Domnule, de ce tocmai lampa aceasta veche si ruginita iti trebuie? Sunt aici
atatea alte minunatii!… "Poate o fi fermecata?…" se gandi in sinea sa Aladin. Apuca
lampa si se indrepta spre iesire.
-

Da-mi lampa! Ii porunci dervisul.

-

Ajuta-ma, te rog, sa ies de aici, il ruga Aladin pe dervis.

-

Mai intai dami lampa obraznicule! Striga dervisul.

5

La auzul acestei voci poruncitoare, Aladin incepu sa dea inapoi inspaimantat.
-

Daca nu-mi dai lampa, sa pieri odata cu ea! Il ameninta dervisul si incepu sa
bolboroseasca formule magice. La rostirea acestor cuvinte, placa de piatra se ridica si
bloca iesirea din grota. Aladin ramase in intuneric, si incepu sa strige catva timp, dar
apoi isi dadu seama ca totul era in zadar si ca nimeni nu-l putea auzi. Incepu sa i se
faca frig si chiar in momentul in care isi freca mainile cu disperare, din inelul pe care il
primise de la dervis iesi un spiridus. Ochii ii ardeau in orbite si tinea mainile incrucisate
pe piept. Apoi i se adresa lui Aladin astfel:
-

Eu sunt spiritul acestui si voi satisface dorinta celui care il poarta.
- As vrea sa ma duc acasa rosti Aladin. Spiridusul nu zise nimic, dar in calipa urmatoare
Aladin se gasi acasa cu felinarul in mana si cu inelul pe deget. Ii povesti mamei sale
intamplarea ciudata prin care trecuse iar aceasta in timp ce il asculta pe baiat incepu sa
curete lampa prafuita. In timp ce lustruia lampa aceasta incepu sa fumege si din fum
incepu sa se ridice un gnom.
-

Eu sunt spiridusul aceste lampi si de azi incepand te voi servi pe tine.

Astept ordinele tale!
-

De atunci, Aladin si mama sa nu au mai dus lipsa de nimic. Ori de cate ori
se adresau lampii, aceasta le satisfacea toate dorintele. Anii au trecut si Aladin se facu
un tanar chipes. Intr-o frumoasa dimineta, Aladin o zari in piata publica pe Iasmina,
prea frumoasa fata a sultanului. Printesa era asa de frumoasa ca lui Aladin ii cazu
draga de indata ce o vazu. Si sultanului ii fu pe plac tanarul asa ca ii dadu
binecuvantarea tinerei perechi. Din acel moment si Aladin si Iasmina se mutara in
palatul daruit de spiridus. Intr-o zi, pe cand printesa se gasea singura acasa, un
negustor batran batu la usa palatului:
-

Cumpar felinare vechi si dau in schimb felinare noi! Striga el. Cine vrea sa
faca schimb cu mine? Iasmina care nu stia de secretul lui Aladin, schimba iutevechea
lampa cu una noua si aratoasa.
Cine credeti ca era negustorul? Era chiar dervisul cel rau!
Acesta, ce puse mana pe lampa se ivi spiridusul:
-

Eu sunt spiridusul lampii si de azi incepand tu esti stapanul meu. Iti astept

ordinele!
-

Spiridusule, eu sunt noul tau stapan! Striga dervisul, si vreau sa ma duci pe
un taram indepartat impreuna cu printesa si cu acest palat!
Cand Aladin ajunse acasa vazu ca palatul si printesa disparusera. S-a uitat in jur
neajutorat si apoi si-a amintit de inel.
-

Du-ma la iubita mea, ii ceru el inelului, nu pot trai fara ea.
Cat ai zice peste, Aladin se trezi in bucataria dervisului, langa scumpa sa sotie,
care tocmai pregatea ceaiul.
-Scumpa mea pune praful acesta in ceaiul dervisului o ruga Aladin pe sotia sa.

6

Cand se intoarse dervisul, bau ceaiul si in cateva secunde dormea dus. Aladin lua
lampa si il ruga pe spiridus sa-i duca acasa, cat se poate de repede. La vederea lor,
sultanul incepu sa-i curga lacrimile de bucurie, iar poporul ii sarbatori asa cum se
cuvine. Despre dervisul cel rau nu amai auzit nimeni niciodata, iar Aladin si Iasmina au
trait in pace si fericire pana la adanci batranete.

7

ALI BABA SI CEI 40 DE HOTI

Traia odata in Persia, in vremuri de demult, un om pe nume Ali Baba. Era taietor
de lemne si isi castiga tare greu painea zilnica din vanzarea lemnului pe care-l taia in
padure.

Intr-o buna zi, tocmai cand isi lega magarusul de trunchiul unui copac, auzi tropot
de cai prin locurile acelea nu prea umblate.
"Cine sa fie oare?" se intreba speriat Ali Baba.
Dupa ce ascunse magarusul in tufis, Ali Baba se catara in copac si se ascunse
cum putu el mai bine printre crengi. Nu mai vazuse niciodata atatia calareti la un loc.
Numara el vreo patruzeci, toti inarmati, care cu sabii, care cu pusti.
"Nu mi se par a fi oameni de treaba, isi spuse el. Cu siguranta sunt banditi! Dar
oare ce-o fi in sacii aia doldora pe care ii cara dupa ei?"
Unul dintre ei, capetenia lor desigur, descaleca. Apropiindu-se de o stanca uriasa,
intinse bratul si rosti solemn:
-Sesam, deschide-te!
Pe data, stanca se rostogoli intr-o parte, dand la iveala o deschizatura in piatra.
Hotii descalecara si ei si intrara unul dupa altul in pestera, ducandu-si sacii burdusiti la
adapost.

Ali Baba nu cutezase sa coboare din copac. Dar iata ca hotii iesira din pestera, de
data asta cu mainile goale.
"Drace, isi zise el, tare as vrea sa stiu mai multe…"
Dar, vai, nici nu se indepartasera bine hotii, ca stanca se si asezase din nou la
locul ei, de parca nici nu s-ar fi clintit.
Numai ca Ali Baba nu uitase formula magica. Astepta cu rabdare venirea noptii, se

dadu jos din copac si zise:
-Sesam, deschide-te!
Se auzi un uruit infundat, pamantul i se misca de sub picioare si, iata, stanca se

dadu la o parte.

Ali Baba intra si el in pestera…
Nu mica ii fu mirarea lui Ali Baba cand se pomeni in fata unor minunatii cum nu
mai vazuse niciodata: podoabe, giuvaericale, gramezi de aur si argint, covoare, sipete
din lemn sculptat si arme de mare pret, fiecare in teaca ei frumos cizelata.
Era o neasemuita comoara!
Cand se lumina de ziua, nevasta lui Ali Baba isi vazu barbatul intorcandu-se acasa

cu un sac plin cu galbeni.

-De unde ai galbenii astia? Il intreba ea speriata. Daca sunt de furat, n-am nevoie

de asa ceva!

8

-Stai linistita, ii raspunse Ali Baba. Nu inseamna ca am furat daca am luat de la
hoti, mai zise el si ii povesti toata tarasenia. Si asta e doar inceputul. In pestera se afla
de o suta de ori mai multe bogatii. De acum nu vom mai avea nici o grija.
Nevasta lui Ali Baba vru atunci sa numere galbenii. Numai ca erau atat de multi,
incat se vazu nevoita sa ceara cu imprumut o banita de cantarit de la Casim, fratele lui
Ali Baba, care era foarte bogat. Dar Casim avea si el o nevasta curioasa din fire.
-Dar ce vrei sa cantaresti? isi intreba cumnata.
-Pai, niste grau, o minti nevasta lui Ali Baba.
Cealalta n-o crezu si, ca sa nu ramana fara raspuns, puse un pic de grasime pe

fundul banitei…

Cand Ali Baba ii inapoie banita, nu baga de seama ca un galben ramasese lipit de

fundul vasului.

-Ia te uita, sarantocul de frate-tau are bani de aur, ii spuse ea barbatului ei, roasa
de invidie. Furios si invidios, Casim il chema la el pe Ali Baba.
-Stiu ca esti bogat acuma, ii zise el mieros, si ma bucur foarte. Dar, ia spune-mi si

mie, cum ai izbutit?

Si naivul Ali Baba ii povesti de-a fir-a-par totul.
Si iac-asa, ii spuse lui Casim cum venisera cei patruzeci de hoti, cum carasera ei
bogatiile in pestera, ce vazuse el acolo si se minunase, locul unde se afla pestera si ii
dezvalui pana si formula magica! Astfel ca, la caderea noptii, Casim iesi din oras,
tragand dupa el zece magari incarcati cu saci si cufere, si o lua spre padure…
Nu-i fu deloc greu sa dea de pestera, iar bolovanul cel urias se dadu imediat la o
parte dupa ce Casim rosti formula magica. Numai ca, pe cand se trudea el sa vare
comorile in cufere, deja doldora, fara sa lase nici macar un galben pentru fratele sau,
pestera se inchise.

-Deschide-te odata, se infurie el. Haide… mai repede, deschide-te!…
Incerca in fel si chipsa induplece stanca sa se dea la o parte. In zadar insa, Casim nu-si
mai amintea cuvantul potrivit!
-Cand, in sfarsit, isi aminti Casim formula corecta: "Sesam, deschide-te!",
bolovanul se misca din loc si pestera se deschise, dar prin deschizatura dadura navala
hotii, care se intoarsera cu noi bogatii. Scotandu-si sabiile din teaca, se napustira spre
Casim strigandu-i:

-Fa-ti rugaciunea, nemernicule, caci ai sa mori!
-Vazand ca barbatul ei nu se mai intoarce, nevasta lui Casim dadu fuga acasa la
Ali Baba si ii marturisi totul. Fara sa se supere, acesta o porni pe data in cautarea
fratelui sau, pe care-l gasi facut bucatele de banditi. Cu mahnire in suflet puse
ramasitele intr-un sac, pe spinarea magarusului, si o lua inapoi catre casa.
Multe lacrimi varsa nevasta lui Casim. Mult se jeli! In cele din urma, Ali Baba izbuti

sa o linisteasca.

9

-Ai grija, nimeni nu trebuie sa stie ce s-a intamplat, zise el. Eu am un pic de
treaba cu Mustafa cizmarul.
-Poti sa cosi un mort taiat bucati si sa-l faci la loc intreg? il intreaba el pe batranul
cizmar, aproape orb. Daca faci asta pentru mine, o sa te rasplatesc bine. Dar tu sa nu
sufli nimanui o vorba! Ai priceput?
-Da, ti-o jur, ii raspunse Mustafa.
Si uite asa, corpul lui Casim fu cusut si facut intreg la loc. Apoi, vaduva lui Casim si
slujnica ei, Morgiana, raspandira zvonul ca stapanul Casim era foarte bolnav. Astfel ca
nimeni nu se mira atunci cand, intr-o buna zi, ele dadura de veste ca acesta raposase.
Tot asa nimanui nu i se paru ciudat cand ele se instalara in casa lui Ali Baba; asa cerea
traditia pe vremea aceea in Persia.
Dar cei ce s-au mirat cel mai tare au fost hotii. "Cum de a putut sa dispara din
pestera nemernicul pe care l-am ucis? Se intreba cu nedumerire capetenia lor. Cu
siguranta ca mai stie cineva locul si formula magica!"
Si atunci se hotari sa trimita pe trei dintre oamenii sai ca iscoade in oras.
Intamplarea a facut ca hotii sa dea tocmai de Mustafa.
-Ia te uita! Prinsera ei a-si bate joc. Cine a mai pomenit un cizmar orb?
-Asta nu ma impiedica sa cos! Protesta batranul. Saptamana trecuta am cusut un

mort.

Degeaba se mai stradui el sa-si mai tina apoi limba, cativa galbeni il facura sa si-o

dezlege.

Si astfel aflara hotii unde isi avea locuinta Ali Baba. Unul dintre ei facu o cruce cu
creta pe poarta casei ca sa-si poata aminti locul.
"Amice, isi zise el in barba, o sa primesti in curand o vizita…"
Numai ca banditul nu avea de unde sa stie ca slujnica Morgiana il vazuse. De cum
se lasa intunericul, ea se grabi sa insemneze cu creta toate casele din cartier, facand
pe portile lor cate o cruce alba.
Capetenia hotilor se pomeni, asadar in mare incurcatura la vederea acelor semne
pe toate portile. Si se infurie amarnic. Ca sa se mai racoreasca, puse sa li se taie
capetele celor trei oameni.

Apoi, a doua zi, ii facu el insusi o vizita cizmarului, care se lasa momit e o punga
plina cu galbeni si-l trada a doua oara pe Ali Baba:
-Intr-acolo, zise el, aratand cu toiagul in directia casei acestuia.
Capetenia hotilor isi intipari bine in minte locul si se duse sa-si caute oamenii.
Trei zile mai tarziu, cand capetenia hotilor se infatisa la el acasa, Ali Baba, care nu-l
vazuse prea deslusit la chip, nu-l putu recunoaste si-i dadu crezare cand acesta ii
spuse:

-Sunt negutator. Catarii mei au carat toata ziua treizeci si sase de chiupuri pline
cu ulei pe care le voi vinde maine la targ. Animalele sunt istovite, ca si mine. N-ati putea
sa ne dati gazduire pentru o noapte?

10

Ali Baba baga catarii in grajd, iar stapanului lor ii oferi o minunata cina si un pat
bun intr-una din incaperile casei. Doar Morgiana simtea ca nu poate avea incredere in
asa-zisul negutator. Si nu gresea…
Dar nu de ulei era vorba. In chiupuri se aflau ascunsi cei treizeci si sase de hoti,
nerabdatori sa tasneasca si sa ucida pe toata lumea din casa.
Pe motiv ca trebuie sa aiba grija de marfa sa, capetenia iesi pentru cateva clipe in curte:
-Stati linistiti, le sopti el hotilor, veti ataca atunci cand va voi da eu de stire. Inca n-

a sosit momentul.

- Acum e momentul? Intrebara hotii ceva mai tarziu, cand auzira iarasi pasi in

curte.

Ghinionul lor. Nu era capetenia, ci Morgiana, care se dusese dupa apa la fantana.
Cum era isteata, pricepu pe data cine se ascundea in chiupuri si, ingosandu-si vocea,
glasui:

- Nu inca… Si se intoarse la bucatarie.
Iar aici, lua un vas mare in care turna ulei incins. Se intoarse apoi tiptil in curte si
varsa uleiul fierbinte in fiecare chiup. Nici ca mai avura hotii timp sa urle de durere. Cu
totii pieira opariti cu ulei clocotit.
- Si acum e randul capeteniei, isi zise Morgiana…
Apropiindu-se de stapanul ei, Morgiana ii ceru ingaduinta sa danseze pentru a-si
cinsti cum se cuvine oaspetele.
- Fireste, se invoi Ali Baba, incantat de ideea fetei. Aceasta se duse sa-si ia niste
straie mai potrivite si ascunse un pumnal in cutele salvarilor. Cine ar fi banuit ca avea
ea de gand? Cu siguranta nu banditul, care era numai ochi si urechi de incantare.
O privea vrajit pe fata care dantuia in fata lui. Cand o simti tot mai aproape de el,
inchise ochii de placere. Si-atunci, Morgiana scoase din cingatoare pumnalul si i-l
infipse in inima!

- Ce-ai facut, nefericito? striga Ali Baba ingrozit.
Dar cand Morgiana il duse afara si-i arata banditii ascunsi in chiupuri, Ali Baba ii

spuse:

- Fii binecuvantata! Tu mi-ai salvat viata!
Iar a doua zi, tot la caderea noptii, Ali Baba, la fel de modest, se duse la pestera,
calare pe magarul sau: comoara se afla acolo si-l astepta doar pe el si pe cei dragi lui.
Ali Baba n-o uita pe Morgiana. Ea capata o zestre asa de frumoasa, incat ar fi putut sa
traiasca ca o regina. Numai ca ea alese sa ramana credincioasa stapanilor ei si nu dori
sa-i paraseasca. Ali Baba o lua in familia sa si de atunci incolo Morgiana deveni fiica lui.

11

ALICE IN TARA MINUNILOR

Intr-o dupa-amiaza fierbinte de vara, Alice se plictisea sezand impreuna cu sora
sa la umbra unui copac. Deodata, vazu trecand un iepuras alb. Iepurasul se opri, scose
un ceas din buzunar, se uita la el si porni grabit mai departe. Arzand de curiozitate,
Alice alerga dupa el si il vazu facand un salt si disparand intr-o scorbura uriasa, la
poalele unui copac.

Intr-o clipa, Alice il urma, fara sa se intrebe nici un moment cum Dumnezeu avea
sa mai iasa de-acolo. Descoperi ca se pravalea in aceea ce parea a fi un put nespus de
adanc. Marginile acestuia erau intesate cu rafturi si dulapuri, pline de carti, lampi si
borcane, iar Alice cadea destul de incet ca sa se uite la ele in trecere.
In cele din urma, se opri pe o gramada de frunze. Iepurele nu se mai vedea
nicaieri, iar ea se afla acum intr-o sala lunga si joasa. Scapase teafara si, uitandu-se in
jur, zari o cheie aurie asezata pe o masa de sticla. Incerca cheia la toate usile si tocmai
se pregatea sa se dea batuta, cand observa o usa mititica, in spatele unei perdele.
Alice izbuti sa potriveasca cheia in usita. Iar cand incerca s-o descuie, spre
bucuria ei, usita se deschise. Privind prin deschizatura mare cat pentru o pisica, vazu o
gradina minunata cu flori viu colorate.
Necajita, Alice puse cheia la loc pe masa de sticla. Dar, spre mirarea ei, pe masa
aparu o sticluta, pe a carei eticheta erau scrise cuvintele: "BEA-MA".
Lua o inghititura, dar bautura avea un gust atat de delicios, incat Alice o sorbi pe

toata.

- Ce ciudat ma simt! spuse ea. Parca intru la apa.
Si, intr-adevar, asa si era; Alice era acum inalta doar de-o schioapa. Chipul i se
insenina la gandul ca va incapea pe usita. Dar cheia se gasea inca pe masa si fetita
intelese ca nu mai avea nici o cale de a ajunge la ea.
Dar nu trecu mult timp si Alice descoperi sub masa o cutiuta. In cutiuta era o
prajitura pe care era scris, cu litere din zahar: "MANANCA-MA". Alice manca prajitura si
simti cum creste. Crescu atat de inalta, incat ajunse cu capul in tavan.
- Acum n-o sa mai incap pe usa cea mica, spuse Alice si incepu sa planga.
Iar lacrimile se adunara, formand o baltoaca mare in jurul ei.
Dintr-o data, Alice auzi lipaitul unor picioruse. Iepurele Alb reaparu, tinand in maini
o pereche de manusi albe, din piele fina, si un evantai. Murmura:
- Of, Ducesa! Daca mai intarzii s-a zis cu mine!
Zarind-o pe Alice, Iepurele scapa manusile si evantaiul si o rupse la fuga. Alice
ridica o manusa si o puse in mana. Spre uimirea ei, i se potrivea perfect.
- Pesemne ca iar am intrat la apa, spuse Alice.

12

Din nebagare de seama, Alice aluneca-pleosc! si se trezi pana la barbie in balta de
lacrimi pe care le varsase pe cand era mare. Intorcandu-si ochi in jur, dadu peste un
soarece care cazuse si el in apa.
- Vai, Soricelule, tu stii cum se iese din baltoaca asta? il intreba.
In timp ce Alice si Soarecele continuau sa inoate prin balta, aceasta se
aglomarase cu tot felul de creaturi care cazusera in ea; o Rata si o Broasca Testoasa,
un Elefant si o Girafa, plus altele cateva. Apa incepu sa scada, si curand Alice si
Soarecele putura sa stea in picioare. Incercand sa faca putina conversatie, Alice ii
povesti Soarecelui despre pisica ei, Dinah. Dar soarecelui nu-i placea defel ce auzea,
ba incepu sa tremure de frica.
In cele din urma iesira cu totii la mal, uzi leoarca si nefericiti. Atunci Pasarea Dodo

spuse:

- Cred ca cea mai buna metoda sa ne incalzim este sa ne luam la intrecere.
Marcara traseul si toti o luara la goana, care cum se pricepu, pana se uscara de-a

binelea.

Alice fu declarata invingatoare, iar Pasarea Dodo ii inmana solemn un degetar
drept premiu. Rugata sa tina o cuvantare, Alice le vorbi despre draga ei Dinah, uitand
ca cele mai multe dintre ele se temeau de pisici. Si toate o luara la fuga.
Timp de o clipa, Alice ramase singura in acest loc atat de ciudat, dar apoi Iepurile

se intoarse, murmurand:
- Of, Ducesa! Of, blanita si mustatile mele! Unde le-oi fi pierdut oare?
Apoi o observa pe Alice, si-i striga:
- Mary Ann, da fuga acasa si adu-mi manusile si evantaiul!
Speriata si nedumerita, Alice o rupse la goana in directia pe care i-o aratase.
- Pesemne ca-si inchipuie ca sunt menajera lui, spuse ea. Dar ar trebui sa-i duc
totusi lucrurile, daca le gasesc.
Si acestea ajunsese la o casuta dragalasa si ingrijita. Intra si se repezi la etaj,
unde gasi manusile si evantaiul pe o masuta de langa fereastra.
Tot pe masuta, ea gasi si sticluta.
- Poate daca beau din ea, murmura Alice, ma va face sa cresc din nou. M-am

plictisit sa fiu atat de mica.

Si, inainte sa fi ajuns la jumatatea sticlei, se trezi cu capul in tavan. Era prea mare
ca sa mai poata iesi pe usa si, pentru ca continua sa creasca, isi scoase o mana pe
geam si picioarele prin casa scarii.
Apoi, Alice auzi pe Iepure strigang la Mary Ann sa-i deschida usa, proptita zdravan
in piciorul ei. Dar cand vazu mana ei uriasa iesind pe geam, Iepurele scoase un strigat.
Alice isi vantura mana prin aer si atunci o puzderie de pietricele se repezira asupra
ferestrei, azvarlite de Iepure.
Spre mirarea lui Alice, pietricelele se preschimbara in prajiturele. Manca iute una
si, ce sa vazi, incepu sa descreasca. Si curand ajunse destul de mica pentru a putea

13

iesi pe usa, unde gasi o Soparla, inca ametita de lovitura pe care i-o arsese cand isi
vanturase mana prin aer.

Alice o lua la fuga cat o tinea picioarele. "As vrea sa cresc pana la inaltimea mea
obisnuita si sa mai gasesc odata gradina aceea minunata", isi spuse ea. Se intalni cu o
omida colorata in albastru si galben, care sedea pe o ciuperca si tragea dintr-o
narghilea.

- Ma poti ajuta sa cresc pana la inaltimea mea obisnuita? o intreba ea pe Omida.
Creatura o privi somnoroasa.
- O parte a ciupercii te va face mai inalta, cealalta parte te face mai mica, spuse

Omida.

Apoi se indeparta tarandu-se alene, lasand-o pe Alice sa mediteze in fata ciupercii.
Rupse o bucatica dintr-o margine si o alta bucatica din marginea cealalta si se hotari sa
incerce mai intai bucatica din mana dreapta.
Abia ce muscase putin, ca simti cum creste. Speriata, descoperi ca ajunsese cu
capul deasupra varfurilor copacilor, in timp ce gatul ii era lung ca un sarpe. Iute, lua o
imbucatura din cealalta jumatate de ciuperca si ciuguli din ea pana ajunse la inaltimea
ei obisnuita.

Apoi Alice rataci printr-o padure pana ce ajunse la o casuta. Sub ochii ei, un Peste
Valet se apropie in goana de usa deschisa de o Broasca Valet. Pestele Valet scoase la
iveala o tava, pe care se afla o scrisoare si spuse;
- Pentru Ducesa. O invitatie de la Regina, la un joc de crochet.
"Trebuie sa fie Ducesa despre care vorbea Iepurele", isi spuse Alice.
Curioasa, Alice batu la usa, dar pentru ca nu-i deschise nimeni, intra. Holul dadea
intr-o bucatarie, unde o zari pe Ducesa care sedea pe un scaunel si zgaltaia din toate
puterile un prunc. O bucatareasa amesteca intr-o oala care umplea aerul cu nori de
piper, iar o pisica mare dormea deasupra caminului, cu un zambet pe fata. Aerul
incarcat de piper era de nesuportat pentru Alice, care nu stiu cum sa iasa mai repede.
Mare ii fu mirarea lui Alice cand constata ca pisica sedea acum pe creanga unui

copac.

- Eu sunt Pisica din Cheshire, spuse aceasta somnoroasa.
- Ce fel de oameni locuiesc aici? intreba Alice.
- La dreapta sta un Palarier, raspunse Pisica. Iar la stanga, un Iepure de Martie.

Amandoi sunt nebuni.

Apoi Alice dadu peste Iepurile de Martie si peste Palarier, care isi luau ceaiul la o
masa intinsa sub un copac, cu un Harciog adormit intre ei. Palarierul ii spuse ca, in
urma unui decret al Reginei de Inima Rosie, pentru ei era totdeauna vremea ceaiului si
niciodata vremea de culcare sau vremea cinei. Nu peste multa vreme, Alice porni mai
departe.

14

Trecu printr-o usa taiata intr-un copac si se trezi din nou in sala cea lunga. Lua
cheia de pe masuta de sticla si ciuguli din ciuperca pana ajunse inalta de-o schioapa.
Apoi, in sfarsit, deschise usita si patrunse in gradina minunata.
Uimita, Alice vazu cum gradinarii dadeau peste trandafirii albi cu vopsea rosie.
-

Ce faceti aici? ii intreba.

-

Regina nu poate suferi trandafirii albi, spuse un gradinar.
Alice incepu sa planga, dar mai apoi se indrepta de spate si zise:
- Prostii!
- Atunci, hai sa jucam crochet! stiga Regina.
Ciocanele erau de fapt flamingi, bilele erau arici, iar portile erau soldatii care
faceau podul. Pentru Alice, jocul era destul de greu.
Ducesa si Iepurele Alb intrara si ei in jocul de crochet. Vazand-o pe Alice, Ducesa

o cuprinse cu bratul.

- Nici nu-ti inchipui cat de mult ma bucur sa te revad, spuse Ducesa.
- Si cum iti place Regina? intreba Iepurele.
- Deloc, raspunse Alice. E atat de…
Dar o zari pe Regina care tragea cu urechea si continua:
- … sigur ca o sa castige, incat nici nu mai are rost sa mai jucam.
- La locurile voastre striga Regina. Ca de nu, va tai tuturor capetele!
Alice nu-si mai gasea ciocanul si bila. Vazand-o ca nu joaca, Regina tipa:
- Taiati-i capul!
- Dar, Majestatea voastra, protesta Alice, flamingoul meu a zburat, iar ariciul a luat-

o la sanatoasa.

Chiar atunci se auzi in departare un strigat: "incepe procesul!".
Toata lumea se repezi in sala de judecata, unde Juvete in lanturi statea in fata
Regelui si a Reginei. O tarta mare, asezata pe o masa, trona in mijlocul salii. In spatele
ei sedeau juratii, scriind preocupati pe tablitele lor. Privind scena, Alice simti ca i se face
foame.

- Juvetele de Inima Rosie a furat tarta Reginei, spuse Regele catre jurati. Va rog

sa dati verdictul!

Pe neasteptate, Alice simti cum incepe sa creasca iar.
- Chem martorul urmator! striga ascutit Iepurele. Alice!
- Aici! tipa Alice, sarind cu atata graba, ca rasturna boxa cu jurati.
- Taiati-i capul! zbiera Regina.
- Cui ii pasa de voi? Spuse Alice, care crescuse de-acum la inaltimea ei obisnuita.
Nu sunteti decat un pachet de carti de joc!
Auzind acestea, tot pachetul acela de carti de joc se arunca asupra ei, iar Alice se
porni sa tipe, incercand sa le indeparteze.
Dintr-o data, Alice se trezi la poalele copacului, alaturi de sora ei.
- Ce vis curios am avut, spuse ea.

15

- Trebuie sa mi-l povestesti pe tot la ceai, ii raspunse sora ei.
Si, in timp ce-si beau ceaiul, Alice ii povesti minunatele ei aventuri in Tara

Minunilor.

16

ANIVERSAREA

A fost odata... o mica iepuroaica, pe nume Candida.
In ziua aniversarii sale, ea afla cu bucurie ca cei 10 verisori ai ei vor veni sa o
viziteze. Impreuna, aveau sa se distreze pe cinste! Insa mama Iepuroica era ingrijorata:
nu era pregatita sa primeasca atatia invitati! "Ce-o sa ne facem? Nu avem decat trei
farfurii, trei pahare si trei scaune: pentru mine, pentru tine, si pentru tatal tau!".
Atunci Candida zise: "Nu te nelinisti, mama! Voi merge sa cer vecinilor nostri tot
ceea ce ne lipseste pentru organizarea sarabatorii". Zis si facut.
Merse la mama-Urs sa-i ceara zece scaune, apoi alerga sa caute zece farfurii la
mama-Pisica. Broscutele promisera sa-i imprumute cescutele lor de indata ce-si vor
termina gustarea.

Mezinul familiei Cartita se arata foarte saritor: "Daca vrei, voi duce chiar eu mamei
tale toate lingurile de care are nevoie!". Tatal si mama-Arici, prudenti si meticulosi ca
intotdeauna, ii zisera: "vrem sa-ti imprumutam cateva pahare, dar trebuie mai intai sa le
ambalam, unul cate unul, in hartie, pentru a nu se sparge!".
Spre seara, mama Candidei era, in sfarsit, linistita: datorita adorabililor lor vecini,
totul era gata pentru splendida aniversare. Insa, in ultimul moment, o telegrama le dadu
o veste rea: "Suntem toti la pat cu oreion. Imposibil sa venim. La multi ani! Verisorii tai,
iepurasii." Insa Candida nu se lasa descurajata si avu o idee geniala: "Pentru ca au fost
atat de draguti cu noi, ii vom invita pe cei cinci frati-Broscuta, Pisicuta, cei doi Ursuleti,
mezinul Cartita si Aricelul; astfel, vom avea exact zece invitati, asa cum am prevazut!"

17

B

BAMBI

A fost o data ca niciodata o poienita inflorita unde a venit pe lume un pui
dragalas de caprioara. Il chema Bambi; era fiul Regelui padurii si toate animalele au
venit sa-l vada.

Bambi avea o fire vesela si era foarte curios. Ar fi vrut sa cunoasca toate vietatile
padurii. Dar cel mai mult ii placea sa se joace cu verisorii lui, Blanita-Mladita si Botic-
Mic.

Pana la venirea verii, Bambi invatase multe lucruri de la mama lui: despre flori,
despre fluturi, despre lacuste…
In plus, avea deja destui prieteni: iepurasul, soricelul, cintezoiul si veverita.
De cum a sosit toamna, au inceput ploile.
Intr-o zi, pe cand se juca impreuna cu prietenii, Bambi s-a ratacit.
Dar Regele padurii, Marele Cerb, l-a gasit si l-a dus inapoi la mama lui.
Iarna, o alta primejdie s-a abatut peste linistea padurii: vanatorii! Ei au sosit pe
intinderea alba si au omorat, fara mila, multe animale. Pe mamica lui Bambi au doborat-
o cu un glont.

La sfarsitul iernii, Bambi se facuse mare, dar adesea ii era dor de mama.
Regele padurii, tatal lui Bambi, il invata cu grija sa recunoasca mirosurile, ierburile

si toate zgomotele.

Intr-o zi, Bambi a simtit in sold o durere ascutita: il ranise glontul unui vanator.
A reusit sa fuga cu greu si s-a dus la tatal lui, Regele padurii. Acesta l-a adapostit
si l-a ajutat cu blandete sa se vindece.
Cand s-a intors in padure, animalele s-au bucurat sa il vada din nou printre ele.
Mai tarziu, Bambi a fost ales Rege.
Venise acum randul lui sa aiba grija de Blanita-Mladita si de celelalte animale.

18

BETISORUL NAZDRAVAN

Ariciul mergea spre casa. Pe drum, l-a ajuns din urma Iepurele, si au pornit
impreuna. In doi drumul este de doua ori mai scurt.
Pana acasa drumul fiind lung merg si discuta.
Deodata, de-a curmezisul drumului… un betisor.
Luat cu vorba, Iepurele nu-l vazuse si se impiedica de el, mai sa cada.
- Ah, tu!... - s-a suparat Iepurele si a lovit betisorul cu piciorul, aruncand-ul cat colo.

Dar Ariciul a ridicat betisorul, l-a pus pe umar si a alergat sa-l ajunga din urma pe
Iepure.

Vazand la Arici betisorul, iepurele s-a mirat:
- Asta nu-i un betisor oarecare - a explicat Ariciul. Este un betisor - nazdravan.
Iepurele n-a zis nimic, doar a mormait inciudat.
Au mers mai departe pana ce au ajuns la un raulet.
Dintr-un salt Iepurele a sarit pe malul celalalt si a inceput sa strige:
- Hei, Cap - Tepos, arunca betisorul, n-ai cum sa ajungi cu el aici!
Ariciul n-a zis nimic, s-a dat putin inapoi, si-a luat avant, a infipt betisorul in mijlocul
rauletului si dintr-un salt -- iata-l pe celalalt mal, alaturi de Iepure, ca si cum nimic nu
s-ar fi intamplat.

De mirare, Iepurele a ramas cu gura cascata:
- Bravo tie, deci stii sa sari!
- Eu nu stiu nicidecum sa sar - a spus Ariciul, - m-a ajutat betisorul cel nazdravan

-- peste toate - saritor.

Au pornit mai departe. N-au mers mult si s-au trezit la o mlastina.
Iepurele sare din musuroi in musuroi. Ariciul merge in spatesi cu betisorul incearca tot
drumul.

- Hei, Cap - Tepos, ce te tot tarasti acolo? Probabil, betisorul tau...
Dar n-a apucat Iepurele sa termine ce-avea de spus, ca a alunecat de pe un
musuroi si s-a dus in smarc, pana la urechi. Acum- acum va incepe sa-nghita apa si se
va ineca.

Ariciul s-a catarat pe musuroi, cat mai aproape de Iepure, si-i striga:
- Tine-te de betisor! Cat poti de tare!
Iepurele s-a prins de betisor. Ariciul s-a incordat din toate puterile si l-a tras din

mlastina pe prietenul sau.
Cand au ajuns pe loc uscat, Iepurele ii zice ariciului:
- Iti multumesc, Ariciule, ca m-ai salvat!
- Asta-i buna! Nu eu, ci betisorul cel nazdravan - din necaz bun salvator.

19

Au mers mai departe si, chear la marginea unei paduri mari, intunecate, au vazut
jos, pe pamant, un Puisor. Cazuse din cuib si tipa jalnic, iar parintii sai se roteau in zbor,
pe deasupra lui, nestiind ce sa faca.
- Ajutor, ajutor! - ciripeau ei.
Cuibul era foarte sus - greu sa ajungi la el. nici Ariciul, nici Iepurele nu stiau sa se
catare in copac. Dar o mana de ajutor trebuie sa dea.
S-a gandit Ariciul din nou cu folos.
- Stai in picioare langa copac, cu fata spre el - a poruncit el Iepurelui.
Iepurele a facut precum i s-a spus. Ariciul a asezat Puisorul pe capatul betisorului, s-a
urcat pe umerii Iepurelui, a ridicat cat a putut betisorul, ajungand chear aproape de
cuib.
Puisorul a mai ciripit odata si a sarit drept in cuib.
Ce s-au mai bucurat tatal si mama lui! Zburau in jurul Iepurelui si Ariciului ciripind:
- Multumim, multumim, multumim!
Iepurele ii spuse Ariciului:
- Bravo, Ariciule! Bine gandit!
- Asta-i buna! Nu eu, ci betisorul cel nazdravan - in sus - ridicator.
Au intrat in padure. Cu cat inainteaza, cu atat padurea este mai deasa, mai
intunecoasa. Iepurasului i se face frica. Dar Ariciul nu se lasa: merge inainte si cu
betisorul da crengile la o parte.
Dar deodata, de dupa un copac, le sare in fata un lup, le inchide calea si maraie:
- Stai!
Iepurele si Ariciul s-au oprit.
Lupul isi linge botul, clantane din dinti si zice:
- Cu tine, Ariciule, n-am nici o treaba, esti tepos, dar pe tine, Urecheatule, am sa te

infulec cu blana cu tot!

Iepurasul a inceput sa tremure de frica, s-a facut alb ca varul si nu se mai putea
clinti din loc, de parca picioarele i-ar fi infipte in pamant. A inchis ochii - acum o sa-l
infulece lupul.

Numai Ariciul nu s-a pierdut cu firea: a apucat zdravan betisorul si din toate
puterile l-a lovit pe lup pe spinare.
Lupul a urlat de durere, a facut un salt inapoi, si, pe-aci ti-e drumul...
Fugea de-i sfaraiau calcaiele, fara sa se uite in urma sa.
- Iti multumesc, Ariciule, m-ai salvat si din gura Lupului!
- Nu eu, ci betisorul nazdravan - ce loveste - in - dusman, a raspuns Ariciul.
Si au pornit mai departe. Au trecut prin padure si au iesit la drum deschis. Dar drumul
era greu, tot in urcus.

Ariciul inainteaza, sprijinindu-se in betisor, dar bietul Iepure a ramas in urma, mai
sa se prabuseasca de oboseala.
Pana acasa nu mai este mult, dar Iepurele nu mai poate sa mearga.

20

- Nu-i nimic - a zis Ariciul, - tine-te de betisorul meu.
S-a prins Iepurele de betisor, iar Ariciul il trage dupa el.
Si Iepurelui i s-a parut ca-i este parca mai usor sa mearga.
- Uite - zice el Aeiciului - betisorul - tau- nazdravan m-a ajutat si de aceasta data.
Asa l-a dus Ariciul pe Iepure pana acasa, unde de multa vreme il asteptau

Iepuroaica si Iepurasii...
Se bucura cu totii de revedere, iar Iepurele ii spune Ariciului:
-

Ehei, daca n-ar fi fost betisorul tau fermecat, n-as fi ajuns sa-mi mai vad

casa.

Rade Ariciul si ii raspunde:
- Iti daruiesc tie acest betisor, poate ti-o mai fi de folos.
Iepurele insa s-a impotrivit:
- Dar ce-o sa faci tu fara betisorul - asta - fermecat?
- Nici o grija - a raspuns Ariciul, - oricand se poate gasi un betisor, dar nazdravania
lui - si a facut semn spre frunte - dar nazdravania lui uite unde este!
Acum Iepurele a inteles totul:
- Adevarat ai grait: important nu este betisorul, ci mintea luminata si sufletul bun!

21

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->