P. 1
Gradina de Legume

Gradina de Legume

|Views: 1,461|Likes:
Published by marius1001

More info:

Published by: marius1001 on Jul 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2013

pdf

text

original

Dr. lng, VALENTIN VOICA~ Dr. ing. VICTOR POPESCU

.~... t'

r:

- ...a»..
<.

_

,

.

,

GRADINA DE LEGUME DE PRIMA V ARA ' PiNA TOAMNA
,

\

EDITU'RA CERES ,I BUCURE$TI, 1991
I

1 DE CE TREBUIE SA PRODUCEM .. 5,1 SA CONSUMAM LEGUME? •

'f

ISBN 97]·40·021Q.4

Legumcle constituit, inca din vremuri stravechi, o componenta de baza a alimentatiei perrtru toate popoarele, indifercnt ide situarea lor geogratica. , Completind traditia, cercetarea , stiintifica a accentuat Iaturile fundamentale ale consumului de legume, care se reted Ia : a-portu] energetic, prin corrtintrtul lor in substante cn potential energetic ridica t (zaharuri, grasirni, proteina) : rolul J1:ziologic, -prin apor tul de compusi minerali in forme asimilabile : »aloarea terapeut'ica a legumelor, care este confer ita de ansarnblul componentelor chimice si de existenta unor compusi en ef'icacitate specifica in prevenirea 91 tratarea 11110r bali sau dereglari fiziologiee ale organismului uman etc. lata, de 'ce, in conditiile societatii moderne, alimdntatia rationala nu poate fi conceputa fara par ticiparea legumelor intr-o gama cit mai larga, in cantita ti sporite, cu precadere ill stare proaspata ~i In tot cursu! an1.111.1i, In sens larg, termenul de "legume" defineste partile de plants folosite in hrana 01:;I1u1l11, pentru valoarea lor alimen tara dubla ta adesea de unele par ticularita ti dietetice sau terapeutice, Marea diversitate a planteior incadrate in grupa legumelor permite ca unele dintre acestea sa fie ccnsurnate in stare proaspata ~i preparate (tomate, ardei etc.), pe dud alte1e, Sa fie folosite numai la obtinerea unor preparate culinare mult apreciate (patlagelele vinete, fasolea de grMini etc.). . In functie de par tieul arita tile morfoana tomiee ale plantelor legumicoJe, de rezulta tele actiunii de ameliorate a acestora, orientata in directia imbunatatirii calitatii si
3

all

cresterii dimensiunilor par tilor Iolosite in consumul alimentar, intllnim 0 mare diversitate de legume, care, dependent de specie, S8 prezinta sub diferite forme constitutive: ra.dacini (morcov, pastirnac etc.), frunze (spanac, marar, patrunjel), serninte (mazarc, bob etc.) s.a. Produsele legurnicole sint importante pentru alimentatia omului nu numai prin ~ontinutullor complex ~i specific, ci si prin aspectul estetic, care poate contribui, dupa caz, la stimularea sau inhibarea apetitului.
VAl.0AREA ALiMENTARA A LEGUMELOR ~I TERAPEUTICA

I

Gama deosebit de larga de substante organice si rninerale, pe care 0 confine legumele, confera valoarea alimentars efectiva a acestei solicitate categorii de produse. Astfel, unele plante legumicole se remarca prin continutul lor superior in substan,te proteice, altele pxin continutul in zaharur» simple ~i complexe si chiar prin grasimi, care le asigura o valoare energeticii ridicata, Deoscbit de important este, insii, continutul legumelor in vitami1M 9i siimri minerale, care joaca un mare rol in echilibrul fiziologic al organismului uman, determinind vaioarea terapeutica specifica a acestor produse (tab. 1). Valoarea alimen tara a legumelor se a preciaza ca m.aximi1 atunci dud acestea se consuma in stare proaspata , ori de cite ori este posibil, Atunci cind legumele nu se preteaza, Insa , Ia consumul in stare proaspata se irnpune respectarea cu strictete a tuturor modalitatilor de prelucrare, inclusiv in bucatar'ia Jamiliala, 'p ntru a mentine valoarea alirnentara ridicata a accstora, cvitlnd, in primul rind, degradarea vi taminclor. Pe llnga cornponentelc determinantc ale valorii alimentare a legumelor, trebuie luate 111 considcrare ~i altc insusiri care le confera un 1'01 fiziologic $i terapeutic, De remarcat este faptul ca valoarea terapeutica, a legumelor a fost descoperita ~i Iolosita din vremuri std. vechi, de catre popoarele care au inregistrat un nivel ridicat de dezvoltare sociala (chinezi, cgipteni, greci, romani etc.).

In accst s ns este edificator exemplul usturoinlui, Astfel, Egiptenii l-au administrr: t acelora care lucrau Ia pirarnide, spre a preveni apari tia unor boli infeqioase; grecii si romanii il dadeau soldatilor inaintea marilor baHilii, p~ntru a contribui la vindecarca rapida a ranilor dipatate in lupta ; in pr z nt se utilizsazj; pentru obtinerea unor medicamcnte eu mare eficacitate in prevenirea bolilor de inima, deoarece impiedica formarea plachetelor sanguine (agregarea trombocitelor) 7tc. In mod asernanator :e pO,t evidentia insusirile terapeutice ale ..multor legume, rncepind ell cele comune (morcovul, ceapa, tomatele, hreanul etc.) ~i continuind cu cele rnai putin raspindi te san cunoscute la noi in tara (anghinarea, varza de Bruxelles, cicoarea de gradina, sparanghelul etc.). Aceste argumente pledeaza atit pentru diversificarea sortimcntului, cit si P n tru sporirea C011sumului de legume. Valoarea alimentarji ~i terapeutica a legumelor ponte suferi modificari in functie de condi tiile de folosire a lor. In accst sens, este necesar sa se tina scam a de fa ptul di. in anumite conditii de utilizare, se po.vte pierde 0 mare cantitate de vitamine, Hind afcctat eel rnai puternic continutul in vitamina C. Astfel, cantitatea de acid ascorbic (vitamina C) liber, aflala in Irunze, se poate pierde In propor ti de pina 1a 90% sub ac tiunea aerului ~i a caldurii. Ca urmare, fr unzele vestejite (de spanac, salata etc.) nu mai contin decit 10-15% din cantitatea initiala de "itamina C. Tocmai din acest motiv, pentru a se pastra vitaminele in cantitate mai mare se recurge, in practica, la diferite masuri tehnologice ~i de conservare, cum ar fi: - recoltarea Icgumelor pe timp raCoros [dimineaja sau sear a) ; - pastrarea in cimp Ia umbra pina la expedierc ; - transportul in perioada racoroasa a zilei ; - folosirea metodclor de preracire a legumelor si transportul etl mijloace izoterme : - pastrarea de scurta durata in depozite en temperatura COn trola tii (circa 4°C) sau in spa ~ii raeoroase; - reducerea perioadei de la reeoltare pina la consum, la maximum posibil; - respectarea conditiilor de pastrare a calitatii legumelor si in spatiul gospcdaresc, dupii procurare, recoltare etc.

9 - - 0.40 - 0. rosie UB 40.03 - - .05 0.0 - 0.06 0.7 44.07 0.23 1.17.30 0.37 0.06 21O -.07 0.70 0.00 0. MArar - 36.04 0.5 1I.5 0.30 0.10 0.6 13. 572 6' 1 . verde Ccnopida .1 45.8 31.0 2.10 23.16 0.40 0.Guli" Breau Ma.70 0.4 47.15 30.25· 0.50 0.30 0.2 15.00 8.1 3.08 0. Vitii1lmioe A I BI I B.0 1.3 :50. - 38.0 1.2 51.18 - 0.1.05 0.00 - - - ~ 1651 - 0.'1 48. de tuns Ceap1\.3 - - 52.0 23. C:l II Spec.2 - 11.0'l 0.5 13.2 12.92 1.~8 1.30 9>1 0.15 .4 - 130 7.20 3.30 3. 0.0.0 75.tiagele Fatrunjel PMrunjel Pl!.30 - 10 20 65 15 1 - 1.2 78.. 0.70 3.06 - 'Ceap1\.10 0.sttU.0 .28 0..ffiUtcinil 0. Dovlecai 'Fasole pastai .60 0.9: 1.7 Morcov proaspat F1l.10 .oJ 2.0 0.3 16. de Bruxelles Vana.0 2:88.02 10.0.05 - 0.0 - - - 1.31 1.0 20.0 22.50 0.5 '7 180 3 20 20 V 2.9 12.10 0.6 60.00 0.20 1.10 0.60 2.1 0.20 \ 2.3 55.stirnac vinete Irunze r.3 - - 0.72 4.3 0.8 - 0.5 0.60 1.8 0.10 ~ 1.3 50.1 2.10 - - ~ - 0.14 0.3 1.5 2.05 0.7 - 0.08 0.:.85 0.08 0.9 32.19 20 30 15 0.4 - -.02' 0.06 0.4: - 19.85 0.10 0. de radl!>cilla Spanac Sparanghel '$tevie Tomate Teli(la de frun.0 32.00 - 0.zllre boabe Mazare verde pll.sirnl I hMr I Amidon I l' I Fe I Zn I CINa I proa'Jl~U.5 28.12 0.Cartof .30 0.07 0..1.0 51.05 ~.7 9-i..15 0.10 0. 100 100 25 170 .03 0.20 0.ze Telinl!.40 1.10 1.18 0.30. creata Varza.00 0.1 4B.0. 'Varz!!.12 0. R!l d IJ.4.20 14.5 47.'! - 23.00 - 200 - - 4.'11 600 1.1 1..60 2.09 0. Prelucrare d\lpJ: H iii! e v C i j 0 'IV! j S orn 0 s.2 1.40 1.06 0.1 - - - 1.88 0.6 28.1_ 79.05 - - 10 - 0.00 0.inutui In sarod mlnerale ~i vitarnine Ia cUeva sped! legumicole In mg I.20 0.3 0.~5 3.9 68.18 0...5 41.10 0.62 1.ia legu".10 3..60 0.20 0.20 6.20 8.60 6.01 0.2 - - - 0.80 3.1 100.20 1. 1.0.t B 0 PubJ.7 83.20 0.85 1..80 0..0 It ! a n u. 0.70 34.02. de r.10 2.Tabdul 1 OODI.Castravete 28.12 - 0.4 0.5 16. US~ Dep.6 Pepene galben Pepene verde Revent Ridiche de luna Ridiche de iarna Salata Sfeda de Irunze Sfed!!. p"oa'p~t~ I Gri.3 n.45 1. 0.5 1.17 3. 100 g sllbstanp.~7 50 - 200 - ti~ - • lu u~iUti blologi".8 it.20 - - - - 20 B jj to 0.95 0.20 .5 92 - j8 71 - 7.0 0. 0.50 2. II 0.20 0.5 0..40 0.2 101.. )(j".18 1.30 0.50 0. ]a l00() g legume.5 15.50 3.8 1.20 '0.4 18.' 30'0 - 1.20 0.80 0.02 0.57 0.42 2.0 0.00 7.18 0.3 -0. 53.0 83.10 0.0. 0.85 1.5 r .8.60 0.75 6· 10 30 35 130 ::.2 17.05 0.10 0.00 0.20 2.7 - 0.1 2.37 2.15 0.02 0.21 0.5 - - Ceapa O.5 - 3.60 7.- 62.BO 9.i(iacin1l.10 - 0.03 0..08 0.07 0.6 8.08 I c 300 200 20 II I pp I K" Ardei gras Ardei iute .2 51.5 Usturoi Varza dlpatil1!!.7 0.0 0.03 1.25 0.2 60.2 250 --0.08 0.00 0.37 .20 .12 >100 20 - - 0.70 3.50 10..0 22.0 62.20 7.0 25.B7 2.itol~ Calodi la 100 g substaot~ proaepata I'n g Ia JOO ~ subst""I~ Protein.10 0.0 - 11.50 .4 0.8 22.05 - 27 .8-' 29.00 1.37 2.

cartofi timpurii etc. in . La aceasta mai contrib~ie: traditia locala . (loturi persona le. La unele culturi. pozitia faia de centrele populate !?i consumatoare. pentru Alimentatie ~i Agricultura (FAO) . care orienteaza productia legurnicola din zona etc.. producatorii pot beneficia permanent de. Aceasta realitate este evidentiata de specializarea in cultivarea legumelor a numercsi cetateni din zonele invecinate cu marile asezari urbane.echilibrare a bugetului familial. Mai mult chiar. acestea corespurrzind unei cantitati totale de 125-180 kg/an/locuitor legume in stare proaspata ~i prelucrata. de cistiguri suplimen tare. loturi scolare. Aceasta poate suferi modificar i determinate. realizind astfel venituri suplimentare. prin intermediul unita tiler specializa teo In mod asemanator se pune problema ~i in diferite intrepririderi care dispun de terenuri cultivabile. producerea legumelor pe suprafete restrinse. care permit cultivarea unui sortiment rnai larg sail mai restrins de specii legumicole. cresterea nivclului. preocuparile pen tru ridicar ea ' continua a nivelului de trai . de cultura al populatiei. Structura consumului de legume nu are un caracter rigid. este posibila pnn consumarea zilnic a 350-500 g legume diverse. in ceea ce nervos si legume- lNSEMNATATEA DE VENITURI LEGUMELOR CA SURsA priveste cantitatea ~i diversitatea vitaminelor si a saruril?f minerals. Traditia de cultivare a legumelor face parte din indeletnicirile care au asignrat si vor asigura venituri importante -produeatorilor de legume in tot cursul anului. de conditiile de mediu spccifice unor anumite zone teritoriale. constituie 0 cale nu numai de asigurare a cerintclor alimentare ale consumator ilor. ardei. In acest sens. procesul firese de uFbanizare va determina noi directii de erientare a produeerii legumelor pentru acoperirea ccrintelor de consum pe plan local. ca de exemplu tomate. componentele lor (organics. sa intre imediat stantelor din organism.Pe l1.!lga ef~ctul stj~ulativ asupra sisternului aI organismului uman. ·s . masurile de a prcvisionare pe plan local.piata. conditii materiale . In prirnul rind. in mod deosebit. Producerea legumelor pretuiindeni undc exista tercn..i de mcdiu. reeomandarile pri vind s truc tura si ni vel ul cant ita l. Avind in vedere aceste aspecte.. ci si de. suprafete din incin ta unor institutii si iutreprinderi etc. Legumele ebtinute pot fi folosite in primul rind de catre cantine. pentru imbunatatrrea hranei . legume proaspete la un nivel cali ta ti v superior asigudud econornii insemna te labugetul familial sau al institutiilor : de asemenea.in circuitul suborganismului uman. produsele suplimentare se pot valorifica la export.de trai.i vale consum ului de Legume capata un caracter dinamic. care influenteaza si cvolutia conceptiei despre alimentatia rationala . pot : valorifica produsele care le prisosesc. Na. Datele sintetizate de catre Organizatia . Satisfacerea cerintelor vitamine) mai prezinta marele usor asimilabile.) prezinta o insemnatate economica multipla.:i reducerea cantitatilor ce trebuie a proviziona te din re teaua comerciala. La aceasta se adauga circa I 00 kg cartofi Ian /loeui tor si 7 -8 ~g pepeni verzi si galbeni/an/locuitor. prin contractarea : cu unitatile de comer] specializate sau prin vinzarea pe .tiunilor Unite . scot in evidenta faptul ca a data cu sporirea disponibilita tiler alimentare are loc 0 crestere a consumului produselor alimen tare din surse vegetale. mineralc. in ansamblu. care largesc 'posibiliti tile' de ridicare continua a nivelului lor .co~ditiile unui efort rnediu. fapt care ~j'integral . avantaj de a se afla in forme face ca ace~tea. .

de sol din tara noastra pot Ii cultivate numeroase specii de plante legumicole. constiruie un element important din punetul de vedere al practicii tehnologice. -. patrunjelul : A bisinia : bamele : . salata. insa.a. ridichea de luna ..NEA PLANTELOR LEGUMICOLE . seminfde uscate (fasole). varza. Uzbekistan s. I In practice legumicola.ce priveste cerin tele lor fa tA de factorii de mediu: Cresterea ~i dezvoltarea acestora. cuItivato. Iran s.: .a. dovleacul 9.. vietii si tehnologia aplicata. fruciele. se iau in considerare pat ticularitatilc par tiiconsumabile. pastimacul. . :atre. CIt ~i a rela tiilor speciilor legumieole ell factorii de vegeta ti e. BIOLOGICE ~'I CERINTELE PLANTELOR LEGUMICOLE . multe provin. ardeiul..a. ORIGI. dovleacul eu fructul mare. insa~i ciclul lor biologic. Astfel. Ecuador. durata. 19 11 . sfecla. castra vetii cu fruct 6 mal man s.ri pre~upu!le cu~oa~terea amanuntita atit a particularitatilor biologice. Particularita tile determinate de influenta factorilor de mediu in decur'sul indelungatei evolutii a' Iiecarei specii legumicolc.: . morcovul.. salata. de Nord-Vest. castravetelc. se folosesc numeroase specii de plar:te car~ prcvin din dif~rite zone climatice aflate pe marile continente ale globulut: Ca urrnare.<. . morcovul. speciile legumicole se dif:~entiaia mult in ceea .zona Marii Mediterane . cultivate si Ia noi in tad. cicoarea. ceapa.gelele vinete.: In afara de gruparea speciilor de plante legumicole dupa originea lor.China Centrala si de A pus: soiurile de pi tlagele Yin ete ~l castraveti cu fruete mai mid.i. principalele plante Iegumicole. La gruparea dupa partea din planta folosita in consum ca legum a deosebim: . care trebuie sa. dintre care.tomatele.a.2.}: us turoiul. cimbrul. reventul. . . anghinarea. varza. spanacul. se impune sistematizarea acestora si dupa alte critcrii care sa pcrrnita cuprinderea numar ului mare de specii ~i cunoasterea principalelor caracteristici de utilizare a lor. broccoli] . . In acest sens. prazul. macrisul. fie luat In considerarc la programarea culturilor in alte conditii ecologice decit cele din centrelc de origine. Alganistan.a. sA CUNOA~TEM PARTICULARITATILE. din zone ale globului unde conditiile de vegetatie sint total diferite. provin din urrnatoarele zone: . mararul..}: pcpencle galben. inainte de maturarea depliua (castraveti. . varza chinezeasca ceapa de iarna : reventul ~. sfecla de masa.plante de 1a care se consuma : i1iflorescenli!le (conopida. .Asia Mica (Transcaucazia. grad~ni.a. Bolivia): cartoful..rii ~~ato. sufera anumite modificari marcante atunci cind plantele se cultiva in alta zona decit cea di~ carc provin.America de Sud (Peru.. dov1ecei).. Din acest punet de vedere se cunosc mai multe zone geografice. Nurnai in acest mod devine posi bila esalonarea calendaris tid! a diferi telor specii legumicole in tot cursu! anului si in toate zonele tarii. sparanghelul.In?Ja de Sud: pa Ua. patrunjdul. de.Asia de Mijloc (India. unele forme de ceapa si usturoi Cll bulbi mari.a. de origine a" speciilor de plante legumico. in.le.Mexicul de Sud si America Centrala : fasolea. Obtinerea de legume incepind de prima vara pina toamna. telina. . pepenele gaIben. prazul s. GRUPAREA PLANTELOR LEGUMICOLE I I In condi tiile clima tice si.

in anul al doilea se obtin bulbii pentru consum. varza de Bruxelles etc. dovlecel. apa (ploaie. hrana.u I I . Astfel. castraveti. in final. dovleac. lumina. in care se arc in vedere intervalul de timp de la stadiul de samlnta al unci plante pina la noul stadiu de samln~a. bruma. aerul si elementele hranitoare constituie factori obligatorii. In ca tegoria factorilor dirccti se dcosebesc trci grupe. in urma plantarii arpagicului. se realizeaza cultura esalona tii in trei ani calendaristici. revent.tui: tul pina ingrosa ttl (gulia). intocmirca graficului de apatitic a legumelor. lumina. 1nS8. La gruparea dupa tehnologia aplicata la cultivarea plantelor legumicole se tine seama am de par ticularitatile partii folosite in consum. pepene galben. salata. patlagele vinete. S8 impunc crearea conditiilor de mediu cit mai apropiatc de cerintele speciilor cultivate.PLANT. semintele : ceapa ceaclama. la care" durata vietii (de la saminta pi.plante de Ia care se consuma 0 parte de deas upra pamint'U. fasole de gra dina . in practica. varza rosie. dependenta de specia Iegumicola. Prima categoric. jicata:. 0 relatie optima. rnazare de gradina. varza alba. din bulbii de eonsum plantati in toamna anului al doilea sau in primavara anului al treilea. morcovul. in permancnta. datorita careia orice schimbare a unuia dintre fuctori dctenmina 9i 0 rnodificare . RELATI'ILE .. Aceasta adaptare a ciclului biologic al cepei. producerea semintelor de legume in unitati mari sau pe plan local etc. Histar. chiciura). la care. tntre acesti factori trebuie sa S8 meutina. cauza. La ceapa din arpagic este posibila obtinerea semintelor in anul a1 doilea. ciildura . de durata vietii plantelor. .plante legumicole perene caracterizate printr-o Iructificare repetata. umiditate atmosferica. care conditioneaza cresterea ~i fructificarea acestora. se disting urrnatoarele categorii: . . fa C tor i i d ire eft i. bulbii (ceapa): . ceata. in cursul perioadei de cultura. ~tevie~ tarhon etc. servind la: -stabilirea locului fiecarei specii legumicole in teren. ridichi de luna.plante de la care se consuma pariea su. 13 12 \ . cit ~i de elementcle comune ale tehnologiilor de cultura. varza creata. jar in cel de-a! doilea an se formeaza organele de inmultir e sexuata si. ceapa de apa .1 treilea. in decursul evolutiei -istoricc a acestora si estc Ioarte puternic consolidat. indispensabili si de valoare egala pcntru via ta plantelor. Factorii ecolcgici se impart in dona categorii: directi '9i indirecti. actioneaza nemijlocit asupra plantelor. In practica. din salTIiuta se obtine arpagicul. pastirnacul.a celorlalti factori. in anul 0.: .ELOR LEGUMICOLE CU FACTORII DE MEDIU Mediul de viata al plantelor legumicole.jactori climaiici: caldura. ridichea de vara ~i de iarna. care dureaza mai multi ani (10-1.bterana moditube-izata (morcov. pepene verde.na Ia noua saminta) se incheie intr-un singur an: ardei. i verzj sau inalbi ti ~ etiola ~i (sparanghel). La gruparea dup:l durata vietii. aerul . r eprezcntind conditia lor de existents.5 ani): leu~tean. Ansamblul cerintelor plantelor Iegumicole fata de factorii de mediu s-a format in mod lent. petiolii frunzelor (revent). patrunjel}: tubercnlii (cartof). cste reprezentat de totalitatea factorilor de mediu. astfel: in prirnul an.plante legumicole bienale. zapada. loboda}: mugurii si frunzcle inalbite (andive). patrunjelul. marar. care actioneaza in mod permanent. se obtin semintele. Iadacina Cunoasterea duratei de viata a diferitelor specii de plante legumicole este utila din punet de vedere practic. mugurii cu crestere gigantica (varza). de la doi la trei ani se r ealizeaza en scopul de a obtine bulbi pentru consum mai devreme. in primul an de cultura. tomate etc.plante legumicole anuale. eonopida. apa. se formeaza partea vegetativa fli organele specializate in depozitarea substantelor de rezerva. bame. [OUa.. macri~. in cantitate rnai mare ~i ca o capacitate de pastrare rnai buna . spanac. elaborarea asolamentului . frunzele tinere (spanac. Din aceasfi. prazul. deoarece modificarea acestor ccrinte nu este posibila dccit in anumite limite si prin lucrari complexe de ameliorarc.

i galbeni . Prelungirea intervalului de timp de' Ia semanat pinli Ia rasarire. Suport1!. inclina tia terenului etc. Reactia dife-itelor specii de plante legumicole fa~a de tempera turi scazu te ~i ridica te genereaza repartizarea acestora in rnai multe grupe distincte . pilSe dezvol. precum ii timpul necesar pma la germinarea semintelor in functie de nivelul temperaturii (tab. sau Specii bienale: rnorcov. rnai lunga de timp poate dcveni letali'l. 0 perioada mai scurta rezist!!. in mod deosebit.gele vinete. stevie. Suporta ternpcratur i r idicate. rezistente la frig. Pepol1. Aceasta incadrare a plantelor Iegumicole este utila la alegerea judicioasa a speciilor celor mai potrivi te pen tru fiecare zona . speciilor legumicole flup!!.temperatura maxima'. ~imicrozona de cultura.gradul de temperatura eel rnai scazut. pas-] tir nac. 3).. care are loc atit in cazul reducerii temperaturii fata de nivelul optim. Cea de a doua.sadului. la -20°C si chiar la -27"C.1durll. moar tea plantelor (exceptio tornatele. tar hon . la Tomate. Ill.I 1. de pen. mi'i- revent. pretentioase Ia caldura ~ rezistente la caldura (tab.gradul ridicat de temperatura peste care plantele legumicole sint stinjenite in crestere. Se. . impune alegerea momentului pentru infiintarea unei culturi numai in functie de temperatura solului.15 . temperatura minima. Pentru fiecare specie legumicola sint stabilite trei niveluri speciiice de tempera turll : -temperatura minima . I pepcm ba. Plantele legumicole au nevoie. tomperatur i de tli'l. rea o~tinerii culturilor In vedctimpurii.. ~eliail.ta. de rid la.rdei. rnasu ri specialc de pr 0 te[are. iu dmp fAr!!. j act 0 r t i in d ire c! i. bineInte1es asociata eu umiditatea corespnnzatoare. Zll. de 0 cantitate importanta de caldura.}i atunci cind temperatura depaseste nivelul optim. categorie. latitudinea. 3-5°C due Ill.] Temperatura de lOoG 0 perioadz. pentm crestere ~i fructificar e. La culturile infiin tate prin semana t direct in tereseaza.caldura eea mai potrivita pentru cresterea plantelor. I Rezistente hig Ill.: texturasi structura solului. expozitia. Pot dlomiue peste iarn1!. si cea optima de germinare.denta de specificul originii ecologice a acestora. cit .. cris. Ciildura. scmanatul de O°c. ------------11----------------------1-------------1 Semirezistente la iriS Temperaturi sub QOG canzcaza Asirnileai mode- Cartolu!' distrugerea planrelcr. Cerin tete plan telor legumicole fa ta de caldura se deosebesc in rapor t cu fenofazele cresterii ~i dezvoltarii.me. cerintele fa? de temperatura do Caracteri iL\ 'I'll" Foarte rezisten te la f rig Suporta cu u~urinta geruri de -10°C. chimismul ~i troficitatea solului.1 I. la care plantele pot rezista : -temperatura optima . . . verzi. Specii perene : sparanghel.. Ill. 30 . bine Ia temperafur rate.jactori edaJici. Tcrnperatur i de cas tra ve ti etc. 2).' Tabelul ! Gruparea Gradul ad~ptar. a~a cum sint : altitudinea. adapostnri Rezistente d!. Se pentru cuituri for~a te rasadnitc.· omul ~i alte organisrne vii. actioneaza in sensul modificarii factorilor directi. daca sint asigurate ~i celelalte conditii de viata : . van!!. colului brurnclor sau se ian masuri de protejare. ' Pretentioase cildudl. din toamna. cultiva obisnuit prin produce rea prealabila a rll. apa freatica etc. in dependenta de conditiile de mediu existente. semirezistente la frig. la care se inregistreaza eel mai rapid ritrn de crestere si durata eea mai sCUTUipina la recoltare.~O·C. So planteaza in clmp dupa trecerea peripreteaza tn sere. 25-30~C. de" Bruxelles.a.factor« biotici. plantatul Se preteaza temperaturi 1<1. ajungindu-se pina la moartea lOT . foarte rezistente la frig.

. dovlecei : de 10 .. folosirea rnijloacelor de protejare en folie. cicoarea. estc necesar sa se asigure temperatura necesara pentru a stimula vinde.. irigarea locals pentru a nu se raci solul etc. de 8 . BOC la castraveti : de 14 .. . prin fertilizarea cu superfosfat si sare potasica se mareste rezistenta plantelor la frig. Cresterea si fructificarea norrnale ale plantelor legumieole nu pot avea loe in absenta luminii. bine expuse la scare sau la adapostul unor perdele artificiale formate din tulpini de plante (porumb. temperatura letala (la care are loc moar tea plantelor) la principalele specii de plante legumieole este eu mult sub nivelul tcmperaturii rninime biologice. iar cerintele aeestorasint foarte deosebite..· x x xx x x~ xxx!:3.. cu cit plantele au un continut mai ridicat in substante hranitoare. Culturile dill cimp pot fi aparate irnpotnva frigului prin: folosirea soiurilor n:zistente Ia temperatnri scazute .. . De altfel... varza. plantele legurnicole se grupeaza astfel: _ plante de zi umgii.. prin irigarea abundenta a culturilor : in acest fel se reduce temperatura srflului ~i sporeste umiditatea r elativa a aerului. 14"C la pepeni galbcni. x* . adica : intre o si +'1°C la ardei. fasole.) ~ 17 . x' .. plaritele au nevoie de mai multa caldura. floarea-soa"elui). . In perioada transplantar ii plantelor (repicat. tm1?otriva caldnrilor prea mar i se poate lupta numai indirect. x x x:3 . 15°C la pamigele vincte .. tom ate .. Temperatura minima biologica este de 12 . In accst scop. pami_gele vincte.:. ridichea. dJirea rasadurilor ~i ingrasarea acestora inainte de plantare en superfosfat si sare potasica : plantarea sau insamintarea soiurilor timpurii in Iocuri adapostite natural. salata.14"C la fasole: de 10 .. In perioada de eoacere a fructelor ~i semintelor... Referitor la cerintele fata de durata zihi-lumi'nii (fotoperioada) .:j xxx.. plantat rasad). ceapa.x.. G x x x .. 6°C la salata. diminuind transpiratia plantelor. pentru cresterea si fructificarea normale (spanacul.. stuf. castraveti : intre 0 ~i +2°C la dovlecei. pepeni galbeni. earea ranilor ~i cresterea sistemului radicular. 10°C la tomate ~i de '1 . Rezistenta la frig ~i chiar la inghet este eu atit mai buna . ::.. care solicita lumina 15-18 ore. morcovul etc. Lumina.. in mod deosebit 1a culturile protejate. mararul. S . intre -2 ?i +2°C la salata..

lOlogice (fotosinteza. cu ajutoru~ careia plantele IaU ~n solutia solului apa si substantele mlI~era~c de care au nevoie (azot.a) ~ cit ~i partile verzi (frunzele.~ind .ti~ e0. efectulu~ ~emperaturilor ridicate. ra dia. . cit si din eel aI continutului ~tc. castravetele..cientlii foliar.¥ bor ~.: . avortarea unui numar m. . .capteaz<l. putin . tulpina (gulle. salata etc.vcastraveti) are loc alungirea tul pinii. tre buie isa fie respec ta te cer in tele plan telor Iegumicole. ardei. dar pot in£1ori si fructifica si la 0 durata a zilei-lumina de eel 'putin 8 orc . spanac etc. Excesul de lumina este daunator rndirect. apa si aeI.lZ. pe versantii care nu au expozitie sudica sau la latitudine mai rn are. fasolea. Astfel. Atunci cind plantele ating un~ad specific de maturitate. La aceeasi categ?r~~' de.. Aceasta 19 . SpCCll.n faptul ca duce la cresterea tempera tu~ii. patrunjelul. care sa determine cea mai scurta (economics) durata a perioadei de vegetatie pina la obtinerea productiei. prJ. l~lontuluI_: avortarea florilor. . l~ed'?cerea co~~nutu1Ul in . pepenii galbeni..tia solara absorb bioxidul de carbon ~1 prm mtermediul c1orofilei creeaza substantele complexe. fosfor. samm~a (mazare. care reu~esc sa creased in mod corespunzator la 0 intensitate a luminii de 1000-' 3000 lucsi si pot fi cultivate cu succes primavara devrerne. ardeii. salata etc. respiratie ~l trallsp~ratle) l~ conditiile unor socuri tennice pozitive sau negative. 1:<1: speciile ~ul_: pulm pretenjioase (salata.melo.sooo lucsi pentru crestere 9i fructificare optime si se cultiva in zonele cele mai favorabile in ceea ce priveste lumina. pe de 0 parte 91 asigurate conditiile corespunzatoare de lumina. la speciile pretenfioase in [aza de riisad\ (tomate. patlagelele vinete. care au .plante foarte pretenfioase. insuficienta lummu. La aces~ proc~s. l~i orienteaza ? buna. patlagelele vinete.). reventul ~.edere ~omercial. in dmp sau in spatii protejate.plante nepreMnfioase.~lu. num_ar mal redus ~e puncte de fructificare. ardeiul. Hrana.inete. a9a cum sint:. Histan~) c~re . ele provin din regiuni tropic ale ~i subtropicale. var~a) l fruct (tomate. calciu. potasiu. .). mai ell seama atuncii cind ne intereseaza continuitatea productiei legumicole in 'cursul arrului.ca~oaTe ~ pn. (ie tomate. telina. her. Combaterca. p~rte ~m subs~an1ele com~lexe elaborate. Reactia plantelor la insuficienta luminii este in functie de faza in care se afla. castravetii.plante de durata a zjZei-11+minaintermediara.a.a :proc. mugure-capatina (salata.r [nflorescen te ~i a primelor non. Iasolea.sfa. pe baza unor tehnologii specifice. catre par tile specializate m de~ozlta~ea re~er:e1or. bamele. magne.selor f.:. asigurind 0 fructificare optima la diferite durate ale zilei-lumina (de exemplu unele soiuri. deter:lllna debihtarea progresiva a plantelor. pa~tunae. sfecla de frunze.}. pepenii verzi. care solicita lumina 12 ore. obtinerea .el~. spar an ghel) etc. . Ca toate plantele verzi si speciile legumicole Isi asigura hrana necesara din sol. fasole). sensibilizarea frunzelor aflate la baza ~l<l:n~el si epuizarea lor prem~tur~. toamna tirziu sau iarna (in sere 9i solarii). tomatele etc. insuficienta lum~ml d~e~ l a : modificarea biologiei plantelor (plant. cupru. . ceapa pentru frunze (stufat). formarea unu. care stau la baza forrnarii noilor organe ale plantei. cresterea insufi.are de flon r cresterea duratei detimp pentru formarea ~l maturarec: fructelor. {de exemplu. cum sint de exemplu: spanacul. p~tlwagele. rnararul.. patHigele vinete.unor fruete de calitate slaba. Dupa scopul urrnarit in cadrul fiecarei culturi. ca de exemplu : radkina (morcov. lumina eXCCSlva 1~ culturile in cimp.s~ afla c in c1~ltura jorjatii.:nes~ tibile. In oeea ee priveste cerintele fata de in(ensitatea tumittii. care cer eel.asa cum sint : tomatele.mbrzlCre~. .plante pUfin pretenjioase. ~volu tia ne~ati.plante de zi scurta.i vitamine al partii con~es~lblle. sfecla}. de primavara devreme pina toamna tirziu. fasole verde). etiolarea plantei (mai ales a tulpinii) 18 ' rezistentei sale mecanice. morcovul. .. ar dei. senslblhzarewa l?~antelor) marirea duratei de timp pina la obtlller~a par. nu emit tulPlI~ florale ~i nu formeaza inflorescente}. am din punct de v. care cer o intensitatea luminii de 4000-6000 lucsi 9i se pot cultiva primavara -devreme in zonele mai nordice.: cresterea m~i Ientii. Jarticipa atit' radacina.-cerintemai putin rigide. de~eT~mate ~e. ~ereglaTe. frunza (spanac) . mazarea. sc asigura prm rrigarea mal abundenta ! a para tului i reducerea j v a acestora. se evidentiaza trei grupe distincte : .sarun minerale ~. patrunjcl. ridichiile de luna. pe de alta parte.

Nu. fertilitate mijlocie spre ridicata . . ReacJia .5. sint saraco in clemente minerale. contmutul chimic gradul de fertilitate nivelul apci f rea tice etc: . azotul are un r91 principal in crcsterea ve~etativa a pl~ntelor.). insa suficienta numai simpia asigurare a elemC':ltelor mmerale~ C1 ele .28~g azot. iar in unele situatii se poate produce chiar eliminarea apei din r'adacina.lrebuic sa se afle intr-un raport ?phm. ~eri. ele sint foarte perrneabile ?i nu retia apa. prin selectionar~a cont!l1ua a . ceapa.0-45% nisip).. kg potasiu. cu tendinta de a deveni acida la valori sub 7 9i bazica la valori ale pH-ului peste 7. in schimb se lucreaza u:}or. Atunci cind aceasta este supraconcentrata. creind noi soiuri cu capacitate productiva sponta. fie datorita reducerii continutului de apa. Marea rnajoritate a . . aI~donului.tt~l~ planteio. Cele rnai potrivite pentru cultura lcgumelor sint sohrrile en textura ll~oara si mijlocie (10-30% argila. jn5a aeestea au ~i unele insusiri mai putin favorabile. Solurile eu textura mi [locie cum uleaza insusir ile pozi ti ve ale solurilor usoar e . capacitate mare de retinere a apei (mentinind excesul de umiditate. substantele hranitoare ajung la dispozrtia plantelor lcgumiccle prin intermediul solulni. Speciile de plante legumicole au cerinte foarte mari fat~ de.. se incalzesc ~i se racesc foarte repede. moi. Asdel.exemplu. continut mare. rczisten ta pla ntelor la ger si scceta : potasiul influenteaza calitatea productiei prin favorizarea formarii zah?l"_urilor.1 I ! ~ insusire a ..de sustin~Ie :a-1e plantelor : [ierul participa la smte~a ~lorofrlel. . polenizarea ~i formarea fructelor etc. 4. aceasta capacitate sporeste 0 data cu marirea continutului solurilor in humus (materie organiea).c ~ahtat~ _:.25 kg fosfor si 4. rezultind consum uri specificc. Datorita partfcul~ritati1or plantelor legumicole.. mor~o"\ul.5 kg fosfor ?i 2. In acest :. care in uncle cazur i depasesc 50-100 t{ha [varza tomate etc. Acest consurn specific serveste Ia calcularca dozelor de ingraiiaminte in dependents de productia planificata. Astfel. [oaca un rol important in nutritia plantelor. nisipoase. fenomen care deterrnina moartea 'plantelor. devin reci.fost fol?sit~ de catre cultivatori. capacitate optima pentru retinerea apei si sarurilor miner ale . . de exemplu: Consumul ridicat de clemente hranitoare este determinat de f~ptul ca plantele Iegumicole realizeaza recolte mult mai man. de rccolta 10 kg azot. ~stfel.upcrioara. deo.87 kg potasiu. are loc reducerea absorbtiei elementelor minerale de di._cll amplitu~ini f~arte mari . Solurile eu textura grea. ca medin de accesibili ta te a elementelor miner ale din rezerva solului sau provenite din ingra?amintele administrate.speciilor legumicole solicits 0 valoare a pH-ului intre 6. solului.y legumicole fa/if de sot sc refers la : insusirile flZICC. _ . borui ajuta la forrnarea florilor. tornatele. pe cind varza de toamna. magnenul mtra in constitutia dorofilei. josforul ajuta mai ales fructifi::area 91 spore~te. fie din cauza administrarii unor can Uta ti prea mari de ingra9aroin te minerale. mangan etc. De asemenea. Aceasta este mai mare la solurile eu un continut ridicat in substan]e mineralesi mai redusa la solurile sarace. are un consum specific la tona de rccolta de 3. grasimilor : calciul intra in compoz~tta tesutunl?r . asigurare~ cu el~~cnte minerale este in relatie directa cu pro. extrage din sol I)enlr~ o tona. aluminiu.tre radacina plantelor. 1. Capaciiatea de tamponare a solului este proprietatea pe care o are acesta de a opune rezistenta tendintei de a i se modifica reactia. sohclta de doua on mal multe substante hranitoare iar varza d~ cinci ori mai rnulte decit orzul. cu consumuri reduse de carburanti. s~~s!antele m~trit~ve.arece fiecare dintre acestea arc un rol specific In metabohsmu~ plantelor. la 0 productie de 70 t/ha. adesea nociv. potential de incalzire destul de ridicat : rezistenta mijlocie la lucrarea mecanizata etc.adma.44.tIpunlor de plante care realizeaza rezerve mal man ~l d.5 ~i 7.). gren de lucrat). exprimata prin "valoarea pH" este neutra in jur de 7. argilolutoase (':10-50% argiHi) sau argiloase (cu peste 50% argila) nu sint indicate pentru cultura plantelor Iegumicole datorita insusirilor lor nefavorabile : capacitate redusa de infiltrare a apei.CllS. ra porta te la tona de re~~l"0. 9i gr ele pr ezen tind: permea bili ta te buna pentru apa si aer. care realizeaza 8 t/ha pastal. fasolea de gl. in saruri minerale solubile in apa (fier. cu implicatii deosebite din punct de vedere p~a~hc. 20 . 2. S olufia solului. In mod curcnt. este. duc tia pla nifica til. Spr_c.

diicinilor ~i chiar moartea plantelor. vinete. plantele mor.. Repartizarea apei in plantele legumicole nu estc uniforma: tulpina contino 40-45%. aerului mai sdl. iar dad\.itatea de apa consumata este mai mare. 0 cantitate prca mare de apa slabeste rezistenta plantelor Ia boli ~i diiun a tori. cit si in rnentinerea temperaturii plantelor. rosie. de nivelul aprovizionarii solului eu clemente minerale etc. frunzele mature 60-65%. In general. patr unjelul. Cal egor. ceapa. Cermje ditatea moderate solului la"l:[ de urni- varza alba. 22 .. 150-200 la ceapa : 80-110 la morcov: 60-90 la sfecla : 90-150 la tomate. . legumele au nevoie de 300-800 parti apa pentru a obtine a parte substanta uscata. fa-'· Umiditate relativ. care are implicatii atit in absorbtia clementelor minerale din sol. iar bilantul hidnc se dezechilibreaza. bilantul hidric are valoarea 1. Tomatele .a. . de umidita- Conopida. sparta cu I Cerinte reduse ta tea solulu i fat1i..1l1. pentru faptul di cerintele acestora sint diferite in func~j~ de faza de crestere in care se afla.a. toma- pepenele galbea.dacinil.a coeficientului de valorificarc a apei depinde si de capaCl~ tatea productiva a soiurilor. stecla rosie. parea ~i apoi putrezirea fructelor la tomate. Cl t ~i in ceea cc privcste umiditate. iar semintele mature numai '12-14%. pMlagelele tele. Bruxelles. de vara .. In conditii de baltire prelungita a apei are lee asfixierea ra.de apit atunci cind cste mai cald ~i radiatia solar~ mai puternica. fasolea Pepenele dovleacul. dar ~i in Iunctie de on~me. castraveti si salata. Coejicientu. IIIaz1!. a tit in ceea ce pr ives te contin u t ul in apa al ~?lului. deterrnina era- . organele de reproducere ~i virfurile de crcstere 98-99. de 92-93% la ridiche si varza. de pina Ia 94:-95% la tomato. Gmparea speciilor legumictlie du:p~ cerintele fala de umiditatea ~.. . relativa a ~crulUl (t~b.%. telina . Asdel de situatii sint de nedor it. In conditii climatice nOTmale. Fasolea oJoagll.a lor. salata de clmp. spanacul ~. ca de exemplu: 200-250 la atdei. radacinile ~i frunzele i~i incetinesc activitatea. capatind valoaro subunitara. In schimb. (55-70%) Umiditate relariva u aerului redusi'i. teJina. se men tine mai mult timp. de iama). hreancl . Cea mai mare cantitate de apa se consuma ih procesul de transpiratie. 70-lO0 la cartof. verde. sfecla. Castr a vete Ie .i'i. varza de dovlecel ul ~. . 'lana. Marime. gulia. rll. a aerului solulur .a. ridichea (de iUI\i\'I. " frunzele tinere 80-85%. car toful. prazul. de cer inl e Speci i Iegumlco le Cer inte mari tea.a.rea. solea ~. 250-300 la varza . de 87-91 % Ia morcov. de umidi- Umiditatc relativli. salata ~. pe tirnp secctos cant. Acesta se exprjrna in t apaft recolta si are valori dependents de specia legumicola. (45-5j%) Ardeiul . Lipsa apei face ca produsele legumicole sa-~i piarda fragezimea. p!lstirnacul. castravetele.. mazarce. pentr u.zutll. 150-200 la patlagele vinete. a capatinilor la varza etc. ridicatlL {BO-95%) Umiditate moderata relativa a aerului (70-80%) a aerulni Varza. sclului fa.a. Diriiare« umiditalii la cultur ile legumicole devine necesara. Bilanjul hid-ric sau bilantul apei din sol r eprezinta raporlul dlntre apa consumata de catre plante si cea extrasa din sol Intr~o unitate de timp. p1i. 4). sparanghelul. craparea didacinilor Ia morcov.. morcovul. Plantelc legumicole au nevoie de 0 cantitate mal mare .trunjelul.l de valorificare a apei de catre plantele legumicole reprezinti raportul dintre cantitatea totala de apa consuma Hi in decursul per ioadei de vegeta tic si rc colta util5 in consum. umiditatea relativ1i. rnorcovul . ApacCcrintele plantelor legumicole lata de apa sint -detcrrninate de faptul di apa este principalul constituent care are 0 pondere de 74-80% 1a cartof.

tn zilele foarte calduroase adrninistrarca apei nu trebuie efectuata Ia orele prinz ului. ~i anume prin : compozitia sa. . deoarece acesta reprezinta una din rnatcriile prime. deci la crearea de catre plante a substantelor organice complexe.10 zi~e. colecta ta in bazine (pen tru incalzire). Tornatele au nevoie de multa api'i Ia plantarea rasadurilor (350 m3/ha). riuri. alaturi de apa -si energia solarii. In cursul perioadei de vegetatie se administreaza 8-12 udari. devin predommante atunci cind Ia nivelul sisternului radicular se creeazi\ 0 lipsa de oxigen. gaml vital. Plantele din grupa verzei consuma -cantitati mari de apa. fluorul. dupa udarea de la plantare . iar apa sa fie condnsa pe rigole. Ca rnediu permanent in care se afla plantele legumicole. In aceastii categoric intra clorul ~i dioxidul de sulf (emanate din unele industrii). efectul mccanic : antrenarea si dispersarea substantelor poluantc..L6 zile la ardei ~i de 7-8 zilc la paUagclele vincte pcntru crcstcrea mai intensa a riidaeinii. trcbuie.I I· I j ill I ~Il I~I III' J ~I I Temperatura apei folosita Ia irigat trebuie sa fie clt mai . .I • . iar toamna de 10 .Regimul celor doua componente devine important in pastrarea legumelor. tn astfe1 de situatii 58 ian masuri operative pentru indepartarea excesului de apa ~i pentr u aer isirea solului. atunci cind sint precipitatii -suficiente. Pa:tieul~riU\' tile de crestere ~i fructificare ale speciilor legumicole lmpun un anume regim de udare.apropiata de aceea a solului : in timpul verii de 2.este dioxidul de carbon. cartofi etc. deoarece provoaca un ~oc puter nic plantelor. ca in cazul baltirii apei. eu conditia sa nu fie poluata chimic. Componentul aerului eel mai important pentru plante . deoarecc este prea rece. radacina lor creste rnai greu ~i mai la suprafatii. amoniacul etc. deoarece reducerea cantitatii de oxigen si cresterea celei de dioxid de carbon determina inhibarea respiratiei produselor puse la pastrat in silozuri (morcovi. Ardeii si patlagelcle vincte rnanifesta pretentii mal man fata de apa. care genereaza ploile acide in prezenta vaporilor de apa. Acest factor actioneaza pe mai multe ciii asupra plantelor legnmicole.03%. Col mai bine este S~t so irige dimincata si seara. care pot ajunge in contact C13 legumele. Ae~ul. . necesare in procesul de fotosintcza. bazine de acurnulare. respectiv a productiei. ~i pentru plante in procesele de respiratie.se face 0 pauza de circa 10 . _ . mai in tii. Apa din fintlni. urmiitoarea udare sc face dnpa 2-3 saptrlmini pentru a forta inradacinarea profunda. apoi udarile se fac la interval de 8-. De aceea. deoarece.2°C. in raport cu durata pcrioadei de vegetatie.). mai cu searna dad cste rece. efectuindu-se 5-6 udari (350-400 m3fha) la varza timpurie si 8-12 udar i (400-600 m3jha) la varza de toamna : udarile' -se . provocind daune considerabile. a~rul este numai aparent mai putin implicat in procesele d12 crestere ~i dezvoltare.f~c rnai rar catre toamna. Este potrivita apa din lacuri. inain te de distribuirea ei la plante. Nu se poate neglija faptul ca existii si gaze nocivc. in conccntratie de 0.0-2. In astfel de situatii trebuic revizuita amplasarea culturilor legumicole in raport cu unitatile industriale poluante. Cerintele plantelor legumicole fata de oxigen.[5°C.

u~or de insusit si aplica] de catre amatori : .). UNDE~'I CUM POT FI CULTIVATE . stevie. se folosese mai muIte metode . . Ace~~t5.n. In restul mtervalu~Ul devine 0 cultura obisnuita in cimp liber.ores ~unzatoare a solului condi tioneaza.). Proteiare~ plante?or poa~e Ji_ de scu:t~ durala atunci cind se efectucaza numai 0 penoada anumita de timp.lir:nat!~e nefa. asigurindu-se .. pentru esalonar ea cit mai buna a productiei in cursul anului. macri~ etc. Devansarea mfnntaru cultunlor este mal mare in cazul plantelor legumicole eu pretentii sca~?te si mod~rate fata de caldura ~i ceva mai redusa Ia speciile pretentioase faj1i de caldura.). Aceasta metoda are cea mai marc: aplica bilita te. recoltarea reprezinta circa 0 trcrme : _ culturile pot fi expuse Aunor c0r:. fie in etapa initiala."e.(.ri ale cui tur ii . sparanghel._ care o~t~ cu intensificarea productiei aSlgura ~l 0 eficienta econonnca super~oadi .se poate practica pe intregul teritoriu al Pirii.i~~ fiintate prin rasad (var~a.in fie~ar_e gospo. _ permite specializar~<l: in. 21 26 .r9i la aprovizi?narea industriei prelucratoare si a pietel de desfacere din roadIe centre urbane. ardei.3 sa ptamini.<.: grindina. c:ultura in cimp liber : cultura en protejare de scurta sau de lunga durata : cultura for tata . timp. da. Cultura in clmp Iiber. castraveti. .LE LEGUM. METODE DE CULTIVARE LEG U MiCa lE.tehnologiile sint simple. furtuni etc" care pot distruge partial sau total productia. spanac etc.1·~s1.peno~det de vegetatie . mghetn. Cultura in drop liber prezinta 0 serie de avantaje: . . _ unelc specii legumicole f~arte sO. .use. 1nsa. ca. pepem galbem. pina toamna tirziu : _ contribuie in ezala masura la asigurarea legumelor pe pIa? local. . protejare temp~ra~a pe~~ mite obtincrea unor productii sUI?hmentare. asigur<l. A PlANTELOR I I I 1n practica Iegumicola.vorabile.0 productie esalona ta de pr imavara devreme. Cind se aplica primavara asrgura conditii pen tru infiin tarea eult~ri~or m.lCOLE· Producerea legumelor in tot cursul anului si inlr-o gama variata.. pepe~l verzi}. .fie in etapa finala a culturii. cit ~i pe plan local in gradinile cultivatorilor amatori . in drop liber slut. atit in l1nWi~i specializate. pentru pyelungrrea .'. 111 buna masura.Oi de ditre cultivatovii amatori t . ' _ nu necesita investitii man..~i devren:e cu circa 2 -:. tomate. Cultura protejata.PLANTE. tinind seama de eonditiile de vegetatie locale sl de cerintele speeillor de plante legumicole fa1a de factorii de rnediu : .' . Principalcle neaju.:'e. patHigele vinete. D:upot ft cu~hvate in cimp liber decit 0 perioada de tnnp Iimitata. eastraveti. .licitate {tomate.mal_ hmp~r~~ san mai tirzii. culturilo! . " .. 11::etoda este apli cabi Hi.me.f?a eu aP~ si pre§a tif"ea . culturilor lnfiintate prin sernanat direct (ridichi de luna.3 .darie.~rie.se poate cultiva 0 &ama targa de specii 9i soiuri de plante legumicole in diferite conditii de temperatura. din care. chiar ~I 1U cazul unitajilor specializa te. dar . cartofi timpurn etc. precu~ ~i culturilor legurnicole perene (revent.presupune folosirea mai multor metode de cultivate si asigurarea unei baze materiale adecvate. anu_mi~e pr~d. salata ~e cal??-tlna. cind plantele sint tin~1. adica de la inceputul lunii mai l?in~ 1<1: sfirsitul ~unii septembrie. precipitatn excesl'. bru. in egala masura..se poate practica cu sucees in unitati specializate (terme.i de recoltarc. rezultatele obtinute etc. intreprinderi).ditii c. care sint pretentioase fata de cald~ra.

i fara.100e.. C .. 'iruclil de lip blcc) Fig.. 2 .i1 Fig. cartoli timpurii etc. 1. d . 3 ....Protejarea ternporara (fig. 4 ..sere tunel.. cu folie. tomate etc.Adapost tip tuncl: .Scheme simbolice pentru diferitemoduri de protejare ell folie de polietileni:l: 1 _ mukir. plnil la I m Indllime (" .). (salata. evitindu-se astf el distrugcrea plantelor ~i comprorniterea par tiala a recoltei datorita temperaturilor scazute • In: 3 o a . 2.~ ~ . lb· .multiple). la aparitia brumelor san ingbetnrilor timpurii.Inguste cu aertsire Iatera la . precum ~.~ Jnhema de confectionjn~.t unele ~i COIlsl<nelii tne lte (. perforata. su forma de foli intinsa. gulii. i. subtire.schema d~ 'inHin~are a ttmpurie plus ""l. sustinuta pe arce sau schelet confectionat din tuburi de plastic ~i din sir me..0 amna .folie Intinsll: 3 . sustinere. .ta cuttucli de to n ite ~i y U'z. 2 . 2 .co . patJagele vinete.tunele Inalte. 1 .). folosind aceleasi mijloace ca 9i primavara.b .dubl~. se poate aplica protejarea temporara 1a plantelc pretentioase faFt de ciiJdura (ardei. ridichi de luna.i une le joaBe.Adapost tip cort as 29 .. castraveti. '( ~CLO· 4 ~ I 'EEtJ ( mO a b c 2 Fig. ~ . care se preteaza foarte bine la plantelc eu talie midi. 3) se efectueaza eu folietransparenta din mase plastice. . perioada de "\.

{pe acope:ri~) .vedere fr\)r1t. "I Detalii t ehnice Fig.a~..sola{ cu panour! latera le de aerisrre '2 ~ solar dubf u . B --de~::Uu COai1:1~' .. 3 3 FIg. .solar 'individua! f<lra.bloc eli panour. J . b':_ sect iune lransversaIA. _ salar individual" ell acoperi~u! In pante : pentru constrUiI"Ea 1 .galva nizat~ G!pa' . 2 . t. 5 ~ Solar ii inalte solariilor tip tunel .solar cu pauour i supertoare de aer rsrre: J .i demontabite (. A -d:eu:~liu done.solar. ~cschideri aterale ..1.

Q H. secti une IOD~itt!dinaHi .) en 5-4 saptamini mai devreme decit in cimp liber.Modele de sera-solar pentru - c date tehnice ~ b .95 1. la nivelul cerut de speciile legumicole cultivate (fjg.. se folosesc serele ¥ rrisadnifele. iar cele pretentioase fata de dildura (tomate.RJ. 6 .. . specii pretentioase la caldura (tomate. castraveti etc. ardei etc.20' 43.. ~ .SO 1.m A E .25 1.L::. 1.eo'p~. 4. 6). patlagele vinete.80 1.sn 1.. care asigura conditii pentru cultivarea plantelor legumicole in tot cursu} anului. in s. 32 Fig. 8 . usturoi verde etc. 7 :.20 0. gulia.0 12.ll ~alo: e nam produetiei de legume proaspete. ardei. conopida etc. Prin cultivarea unor specii Iegumicole ell talie inalta. D1.00 c Fig.).) se pot infiinta ell 3-6 saptamini mai devreme. >----[12 ." 7 .sadl]illi dubla 33 .. pregatirea terenului 91 infiintarea culturilor primavara se executa mult rnai ..I1l2 t. fix:. t~ 0 --. Cultivarea principalelor specii legumicole prc~:njioasef~1a de caldura in eursul iernii.12 m-----..SO . castraveti.Protejarea de lunga durata presupune existenta unor adaposturi inalte. pe durata sezonului rece se vor cultiva specii legumicole rezistente la frig (spanac. de exemplu. culturile mai putin pr.65 4..i C'iJ tccul co:nr'eC1jona~ panta : din piese montabile din betoe ~14cm 0"0' '0/-" . este posibila inumai in spatii en conditii de rnediu dirijate. 12. paralel cu culturi asociate. se asigura eea mal buna exploa tare a spa tiului proteja t.m O~?O le~m 2.:·· gospodarfile populatjei: ~. care sint prevazute en snrse de caldura capabile sa mentina temperatura in spatiul de cultura. patHigele vinete.85 3.Rasadnite simple cu a ~~ mol).35 5.0 lIi r-~--~---- . iar in sezonul cald. tomate. I f-------.n acest caz.i b .0 12.i:l:J. a lm"~~~~~~md. In acest scop.B5 3.00 S. Prin aceasta metoda.devreme decit in drop Iiher..50 6.2(j 10.1 I: I . ca. ---E' "'''''''.80 :1-4. 4 si 5) sau Cll sticla (seresolarii) (fig. b Fig.).i 8). e1:1 eficien til economics maxima.se'mi!ixA. ceapa verde. Model I _ Cultura fortata. acoperite cu folie transparenta din mase plastice (solarii bloc 9i tunel) (fig.etentlOase fata de caldura (varza timpurie.. salata. . castraveti 9i pepeni en condncer~ pe verticala. Caurmare.secjinne transversa 1::1.: .80 52..65 3. N" "'0$ • 1 L.--1 H C 12.

BAZA TEHNICO-MATERIALA NECESARA LA PRODUCEREA LEGUMElOR I Pentru cultivarea Iegumelor in" cimp liber principala baza rnateriala este terenul care trcbuie sa corespunda la 0 serie de ceririte.u plantele legumicele (textura medie si usoara. expozitie sudica. care pot fi eli incalzire tehnica sau bioJogico. deoarece acesta f urnizeaza . culturile fortate se apeleaza la a baza materiala ?i costisi toare.a. fertilitate cit mai mare (con tinut ridicat in humus si elemente nutritive). Pentru . pe lingii· elementele constructive este dotata cu 0 serie de instalatii .: Principala baza materiala 0 constituie il~sa. constituie un mijloc accesibil (1£0 obtinere a legume101 in timpul iernii. ca ~i in gospodiinile popula tier. Cultura fortata in riisadni]« apeleaza 1a constructii mult mai ieftine si mai putin pretentioase.la: 'protejarea na turala contra vinturilor (perdele de protec tie) . ca : pretabilitate foarte buna ~i buna pen~r.de incalzire.Rasadnitcle.i1e care pot. devenind astfel mai . existents sectorului de producere a rasadurilor este obliga torie.asigurar~a energiei terrnice trebuie sa existe 0 centrala termica propne specifica Sera Pentru . nivelare cit mai buna etc. Pentru culturile protejate cerintele specifice se refer a . unelte ~i materiale necesare aplicarii tehnol<:giilor ~e. cultura. elect. de aerisire. unde se poa te asigura ~l~OT biocombustibilul necesar. Scctorul de produ~ere ~ rasadur ilor devine 0bliga toriu.ica . Baza materiala mai presupune asignrarea sursei permanente de apa pentru irigarea culturilor a unor masini. apar ate. san agcntul termic sa fie preluat de la 0 unitate industrialh care ofera caldura r eziduala. . de fertilizare.). pentru cultura legumelor.aparate 9i dispozitive de actionare automata.pentru producerea rasadurilor utilizate la principalele culturi ~.risadurile pentru infiintarea cultuiilor protejate. fi acoperite cu folie transparenta din mase plastice sau cu sticla. ~are au sectoare zootchnice. accesibila dedt cea in sere. de irigare.. adapostur. In mod deosebit rasadnitele cu incalzir e biologic a pot fi extinse In majoritatea unitatilor. nivelul de fertilitate al solului rnult mai ridicat : asigurarea sursej de ap~ si in cursul iernii. Toatc culturile de sera se infiinteaza prjn~ rasaduri. De aceea. a conditiilor .

4. ~a:. s~raluclre a soarelU1: care mfluenteaza direct tempexat_ura. sa reduca gradul de imburuienare i atacul holiloy . pastirnac vinete efectul specific al temperatura a. de mentinere si sporire a poterl}ialului productiv al solului.f' Atit la stabilirea asolamentelor si rotatiilor. patlagele Varzll. stabilindu-se roiaiia culturilcr.. Morcov.~aze.. wpoten tialul productiv a1 solului . 3 I 4 AlEGEREA CELOR MAl iPOTRIVITE SPECU II . Tabclul Exemplu de asnlarnent pentru culturrle Anul 1 s legumicole in clmp E~alonarca -culturilor si prod~ctiilOl~ legU:~licole. cit . cen..mal intensivs siunii cnlturilor 0 importanta a~a nun este cazul cnltunlor protejate ~l' Iortate. ardei .tela su~ 1. 5). I ' Morcov.tori. ?e primavara pina toamna. la recoltare-si modificarea ace~..a~~~: dur~~a de. L~ acestea 5':: ad. In acest scop terenul se impartc in sole de marimi corespUll7li. IV Mazare.. sa mentina insusirile fizice al: solului. ~~1 speciilor legumicole: durata per~oadel .. in geller:tl ~l pc !eno. conopida fasole patIunjel. Iasole ardei . ! 3. patllgele legumicole fati de temperatura. 36 .A PiNA T'OAMNA a masurilor de crestere a productiei.J?:fluen1.llo. In MOlcov. in conditiile aplicarii. urmarita r= intervale mai mici (s~mtdecada. astfel cil una si aceeasi specie (san grupa de specii) sa treaca prin toate solele. Tornate. De asemenea. piHlibgele conopida :l'asole patrunjel . a reveni rnai repcde de 4-5 ani pe acelasi teren (tab. pastirnac IlEGUMiCOLE La alegcrea speciilor legumicole se vaJine s~am~ de urmaccnopida patru njel . Varzli. cada) : dinamica precipitatiilor n~turale. valorifitarea rezervelor deelemente miner ale dintr-un volnm tnai mare de sol. in complex. mecanizat)..!?i dauna torilor.de= -.leLC urrnarite atit de unitatilc Iegumicole specializatc. Mazare. deosebita are plant a premerg iito are.7' . conopida . se va tine seama Asolarnentul reprezintasuccesinnea in timp ~i spatiu ~l de profunzimea sistemului radicular al plantelor pentru a culturilor legumicole. prin rasa~. etc. cit ~l de celelalte categorii de 'produdl..d\.toare modului de aplicare a lucrarilor (manual. . STABILIREA ASOLAMENTElOR LEGUMICOLE s~ asigure productii ridicate. Tomate . fa. ' Vatza. PROGRAMAREA CUlTURILOa LEGUMICOlE Of PRIMft. . cit ~i a succeasigura trecerca la meiode. . baza materiala cXl~te:l1ta. ardei . tasole patrunjel. pil. u Sola l vinete I 2 I t: Tomato..snpr~ ciclului blO~~gIC. de cultu~a. de lnediu i :pretabilitatea speciilor 1:1 infiintarea cul~un~or vinete pasttrnac . ardei .VAR.tlgele pasrirnac toarele clemente: dinamica temperaturn mediului ca ~actor vinete Iimitativ. Morcov.nte1e spec. Mazare . este unu~ din dczl~era. Mazi'irc. care poate sa previna consecintele negative ale cnlturii repetate.a factOl:lo.de vegctatie ~m: v"!'arza} Tomate. .

~i per ioada de vegetatie .ccedunil~Y de culJuYi pe acelasi teren intr-un an (tab. 6). a dona. Qila si exeeutarea CULTURllE LEGUMICOlE ASOCIATE~ Prin culturi lcgnmicole asociate intelegem amplasarea pe acelasi tercn. I I I I asa Iel. san mai multe culturi. precumsi in unele culturi.Acestea se ef'ectueaza intre r indurile de pomi si de . '1~' I.). in spatii protejate san fortatain sere ~i rasadriite etc..CULTU'R!I~E Paralel LEGUMICOLIE SUCCEStVE en rotatia anuala in lcgumicultura este posi. prin habitus .e~lonare a productiei legumicole. concepute astfel Indt sa pcrrnita valorificarea cit mai eficienta a terenului~i a bazei materiale. alta posibilitate de . CULTURllE .1f.. floarea-soarelui etc. ~ I~ I I.mai reduse. in prima parte a peri'oadei de vegeta tie sa u chiar in tre plan tele legumicole cul ti- vita 38· • . Deosebit este sa se stabileasca perioada de timp dispoca in Iunctie de aceasta s5. .vie din plantatiile tinere. sc programeze culla cultivarea plantelor ill .. incit sa se obtina 0 productie LEGUMiCOLEINTERCALATE . Par ticular ita tile metodelor practicate Ia cultura legumelor 1n cimp. in acecasi perioada de timp.GUMICO"LE DUSLI: turile legumicole. .specii decit Se refera U:. "'. impun folosirea unor succesiuni adecva te. iar cultura secundara -se caracterizeaza.. de obicei. ridicata .si sigma. ro. Cultura de baza dintr-o asociatie are 0 importants mare. prin productia si durata in care ocupa ter enul. respectiv dupa unele plante cercale care se recolteaza devrerue. acestea constituind o.prasitoare (porumb. CUlTURILE furajere sau de "important nibila pentru legumicole dura' alto cele legurnicole.

. sursa de apa pentru irigare etc. patrunjelul. tomatelc. Aceasta constituie 0 alta posibilitate de realizar e a unor productii legumicole suplimentare. for tata}: .sadnite. pastlrnacul.transplantare in ra.· pastrare in silozuri. in beciuri etc. . ceapa. ardeiul.st<l:bilirea mo?nlui de cultura a legume lor cimp. . 'telina pentru radacina. 'Din tre speciile legumicole eu buna pretabilitate la cultura intercalata se pot enumera : fasolea oloaga. unelte. varza timpurie . . a destinatiei productiei etc.stabilir ea cultur ilor. sa suporte substa. Culturile intercalate tr ebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa nu prezinte un habitus prea dezvoltat pentru a nu umbri plantele de baza .). . bameie.prelungirea duratei de eonsum a legumelor in stare pro. pentru a nu concura plantele de baza : sa se preteze la mecanizare. prin rasad}. . . morcovul. rasad etc.infiintarea culturilor in timp scurt.aspata si a 'perioadei de recoltare. fertilizare. gulia. maruntire. in vederea executarii lucrarilor cu maxima oper a ti vita te. ~a:pliearea corecta ~i operativa a lucrarilor generale speciale prevazute in tchnologiile de cultura . aparate. castr avetii. dovlecelul. la epoca .ntele folosite la tratarea culturilor de baza etc. niveIar e. Sa nu aiba un sistem radicular prea puternic. STABILIREA UNUI LEGUMlCOLE PROGRAM DE CULTURI ~l .stabilirea modului de infiintare a culturilor (prin semanat direct.). a metodei de cnlturl. Sin 40 . ustur oiul (in special pentru stufat) etc. .Dpt~ma. irigare. prin folosirea de soiuri rezistente la temperaturi mai scazute. se 'parcurg urrna toarele etape : .recoltarea la momentul optim ~i valorificarea operattva.pregatirea corespunzatoare a terenului (afiuare. sa co 11tribu ie 1a irnbunata tirea rnsusirilor solului .stabilirea soiurilor corespunzatoare zonei ecologice. sfecla rosie.asigurarea materialului biologic (de calitate superioara) pentru infiintarea culturilor (seminte. en protej are. inc1usiv a volurnului productiei ~i a ponderii suprafetei . cas tra ve ti). precum si a bazei materiale necesare (masini. pr'otejare temporar~.: . \ Pentru asigurarea unci productii esaloriate pe durata unui an.). . . varza de toamna.. tratare etc.va te la distan te mai mari '( tom ate. . asigurindu-se valorificarea intensiva a terenului.

se reduce. dupa griipare. Atunci cind nu se administi caza ingra~amintc organice toamna. .:asadnite. . cit ~1 la constructii (eonfcct-ionarca acestora in unele ~a~uri ~i r epararea in alte cazuri).tul. se executa rnai multe lucrari de afinare a stratului de sol. . prin crearea biloanelor. primavara lucrarile se efectueaza eu scopul principal de incalzire cit mai rapida a solului. la circa 30 cm adincime. CantWitile de lngra~aminte organice si chimice. in mod practic aceste Iucrari constau din: araturii supcrficiala. cind tercnul s-a batatorit in cursul iernii : grapatui si grebla.Pe terenurile usoare. irncdiat. La cu.5.o serie de lucrari care se refera afit la sol.tU cu des1undatul terenului. pregatire a tcrcnului inainte de semanat si planta t se pot impar ti in trei grupe: pentru scmanaturile si plantarile din primavara : pentru semanaturilc ~i plantarile din vark : pentrn semanaturile ~i plantarile din toamna. aratur a adinca se ponte cf'ectua ~i primavara. semene sau planteze . de tip cer noziomic. acumularca in cantitati optime a substantelor nutritive pentru cresterea plantelor . de calitatea solului ~i de rotatia culturilor legumicole cu pondcrc mare.ltu1'ile care se infi1:nfeaziJ. pcntru di gunuiul de grajd ponte detcrmina arderea plantelor. eu scopul de a crea condijiile necesare pentru cresterea si fructificarea plantelor. nisipoase. se ara rnai adinc. Ca urmare. prin grapare san greblar repctata.s) pl-esupune. toamna se introduc sub brazda ingl'a~amintc1e organice (gunoi rlc grajd. favorizind aerisirea si incalzirea acestuia. Lucrarile solului inainte de infiintarea culturilor au drcpt seop mentinerea suprafetci de tcren curata de buruieni si fara crusta. se asigura conditii optimc pentru germinarea sernintelor si rasarirea plantelor . 0 datr. II1sii. 42 cele de tip aluvionar ~i nisipoase. in care urmeaza sa S(. pentru cresterea rapida a 1'acirtcinilor. Daca nu este posibila f010sirea uno!" mijloaee mecanice sau eLL tractiune animala pen tru executarca ara turii. pentru mar untirca solului : nivelatul pentru a preveni baltirca apei : modelatul in vcdcrca irigarii pe brazde. administrate la 'jngra~area de baza a solului depind de plantele cultivate.A I· j I Prin pregatirca terenului se intelege totalitatea lucrarilor ce 5C aplica p ntru afinarea solului pe 0 adincime corespUl1zi'itoare. co:npost) imprcunrL eu uncle ingra~jimillie chimice rnai gr(~u solubile (superfosfat. mranita. Pregatirea spatiilor pentru cultura legumelor (adaposturi din mase plast~ce. adica le culturilor prccedente. Adinciroea acestci araturi difcra in functie de tipul solului. 1n1e5nirea lucrarilor de infiintare a culturilor etc. solurile. mai al s cind lipses te a pa din sol. Ingrasarea de baza. magazinarea si retinerea unei cantitati de apa cit mai marl. la 20-22 em. mod exeC'pFonal. la 25-30 em. 5C pot semana sau plant a specii legumicole rezistente 1a frig ca : rn 43 . straturilor inft1tate etc. foarte mult pierderea apei prin evaporate la suprafata solului. Astfcl. Aratura adinca se executa imediat c terenul este 'hberat de resturilc ultimei eulturi. eu aratura adincii S. PREGATIREA TERENULU! ~i A SPATHlOR 'PENTRU lEGUMELOR CUL TUr. so ad mai pu tin adinc. aceasta se cxecut a la 18-20 em adincirne ~i sc gJnpenz~. distrugerea buruienilor. In astfcl de cazui i. in Iunctie de metoda de cultura practica hi. ~arc potasica). se pot administra primavs fa numai cdc Ioar te bine descompuse (mranita). Lucrarilc de. ceva mai greIa. In.ser. . In acest mod. PREGATIREA TERENULUI LEGUMELOR iN ciMP PENTRU CUll'URA Terenul destinat culturii legumelor se elibereaza de rcsluri. iar solurile usoare. in mod dc<?sebi pc supr~f ~te t mid se va face desfundatul manual.

acestea fiind adesea culturi succesive. maruntirea solului.. pat15gelele vmete etc. nivelarea. Pe suprafete mai mari mobilizarea solului se reah~aza eu plugul cul~iv~tor de . De asemenea. superfosfat 3j~-40~ kgjha ~i sare potasica 200 kgfha."a. la 28-30 em adincime. La' culturile din] prima epoca. care se pot sernana san planta In acest anotimp. Psntru toate culturile infiintate primavara. Celelc:1te lucrari de pregatire a solului (afinarea superficiala. pentru 0 afinare cit mai buna. plan!ele. La cell" din a. 5070 t/!l<l.leaza sub. terenulse intretine prin grapare repetata pina la momentul optirn. La culturile care urmea. tn cazul solurilor grele (argiloase) sau cu un grad mare de imburuienare. u~turol pentru stufat). 0 aratura superficiala san 0 prasila cu sapa la 10-15 em adincime. ceapii pentru. Dad terenul €ste prea uscat.c:Laeu 3-~ frunze norrnale (spanac. pasUmac ceapa etc.gahre a solu~Ul se fa_e nll:mai pentru.salata. plugul fara corrnana sau cu sapa. pastirnacul.en1e (septern bri e-octom brie) sau toamna tirziu (uoiembrie-decembrie) . patrunjel.supra pr~ductii~oAr ~?tinute in adaposturile din mase plashc~. cum sint tomatele timpurii. Terenurile cu sol mijlociu (lutoase. Cind urmeaza sa fie infiintate culturi mai pretentioase l~ caldura.za sa fie insamintate primavara devreme. Se administreaza gunoi de grajd. terenul se ~ode. fertilizarea de ha:. actionat de tractorul viticol penttu a se evita formarea de coame. 2). stutat . pentru di in a stfe! de conditii nu se asigura snficienia apa. afinar ea se poate efectua cu cultivatorul.i soiurile de planie legumicole mar rezistente la frig. respectiv. maziirea. ngole. afinarea se realizeaza eel rnai bine priI~ desf~dare. • La cultur·ile care se infii1~!eaza in cmsul'verii. lnfi. plautelc ierneaza sub forma de rm·.posturilor provizorii din mase plastice (tunele joase) sau .a. salata. (solarii).) se recomanda ca modelarea terenului sa se efectueze inca din toamna . dupa executarea araturii de baza. asa cum este cazul multor gradini familiale. se recomanda sa se execute. in functie de posibilitatile din gospodiirie. ~tc:renul se ~l1~entllle negrapat peste iarna. . biloane si.":111~1a ma~ dev. inaintea lucrarilor de pregatire se aplica o irigare de aprovizionare. pen!ru afinarea solului. In ambele cazuri pregftirea tevenului se face Ia fel.. uneori iarna. patrunjelul. fara cormana. spanacul. La infiintarea culturilor primavara foarte devreme (la varza timpurie.intarea culturilor din toamna poate avea loe in dou~i "pod : to. ceapa ~i usturoiul pentru stufat. conopida timpurie s. Terenul se aflneaza mai adinc Ia 30--35 em Pe loturile mid.cATIREA PROTEjATE TERENULUI $1 A ADAp'OSTURILOR DIN MASE PLASTICE PENTRU CUlTUftlt~ Luerarile de pregatire a solului au 0 marc influenta a. Mal rntii se curata solul de toate resturile culturn precedente.. .lerneaza ea simlntii (rnorcov. ~ !--a cultur~le. coneomitent cu gdipatuL Pe suprafete mici. nivelaren si modelarea terenului in vederea irigadi. in mod obligatoriu. in vederea irigaiii culturilor. Aceasta presupune indepartarea 'resturilor de la eultura anterioara. Terenurile pregatite vara nu trebuie sa fie prea afinate. morcovul. pentru ~ cit mai buna maruntire ~i pregatire a patului germmatrv. f~~ma de stratu:i inaJ~ate. care se il1jiinll~aza toamna lucrarile de pre.vie (peV-I. inainte de afinarea si maruntirea solului se face fertilizarea ell circa 100-150' kg azota t de ' amoni u la hectar. luto-nisipoase) trebuie isa fie afinate primavara mai adinc. ardcii. rote sa permita germinarea rapida a semintelor san prinderca riisadur ilor. speciile . afinarea solului se va face prin saparea san desfundarea mai la suprafata si greblarea plus nivelarea corespunzatoare infiintarii imediate a eulturilor. pina la 10 em. aratura '1(liIlca. ceapa si usturoiul pentru bulbi. Dupa aceasta Iucrare solul se grapeaza sau se grebleaza.). doua epoca. Iucrarile de pregatire a solului se refera Ia : indepartarea resturilor vegetale de la cultura anterioara : aratul pina la adincimea de 18-20 em. modelarea) se executa inainte de infiintarea ada. PRF.

. confectiona si ina1nte de mflln1. Materialul recuperat poate fi reutilizat la protejarea ternporara sub forma de tunele joase. III plus.~um stnt. in acest interval de. tunelele joase. III Iunctie de tl pul a. " . vergele metaliee din materialo recuperate 'etc. este rccomandabila inlocuirca anuala a Ioliei.10 zile inainte de data lacare ~-a~tabjlit p~antaTea sau . sa~aJunga ~me~la . 46 sol se suplimenteazii. In acest scop vorfi pregatite elernentele pentru sustinerea foliei (nuiele. G1dCf. se produce ~l 0 batiUonre a terenului.' Prill aceasta metoda se realizeaza 0 mai buna incalzire a solului si . sa fie fJxala din partea exterioara. pe adincimea de minimum 2528 em. se marunteste. Din acest punet de vedere rasadni telesint mai pu tin dependente de conditiile climatice cxisterite.. . timp are lac incalzirea solului. dar fara sa se sfisie. buruienile ~i a economisi apa din sol.).e a rasadur ilor) tot in ad{ll'ostuf i. tenale. As tfel.dezinfectia solului pe calechimica..sol.~ep\lOnal adaposturile se pot. se nivelea~a corespunzator si. ea jl1Sa~i. iar cea solara es te suolimen tara. care se declan~ea za 'in ra port eu data infiin t5ri i culturilor . se pregatcsc concomitcnt cu jnf~mtarea culturii sau la scurt timp dupa ~ceasta La cll. dupa car c acesta se poate lucra in conditii foarte bune. Captan.cel putm 8. sprc a r ezista cit mai bine la solicitarile vinturilor de pTimavara. ' dupa confectionarea l~cnl este necesar. s~ fie cit mai bine Intjnsa. din cauza actiunii razelor solare si a varia tiilor mari de temperatura. rezista mult mai bine in tirnpul iernii. ell 'exceptia punctelor deplantar. deoarece ziipada aluneca in intervalul dintre elf'. temp 01'a': .tc ~pda 9i la sustinerea foliei un schelet ccnfectionat din stilpi de lemn si retea din sirma.· .. post1fnll! CUi CIl1'acter. . se intind sirmele de ancorare. eu. sub forma de ernulsie sau pulberi. rn~azl!t addp()sturilor cu caracier pennatttnf se iau masuri de revizuire a scheletului de sustinere. eX. Stra tul de . ~rQat~ operatiile de . prin aCOPe~uea ~.o singura folie. lOT CULTURA durilor. sau la mulcirea solului [acoperirea suprafetei solului cu folie.1tunle semanatesau planta. . In wnelc~ mai r~cj (nordul tarii. decit solariile. ' Astfel. . se ref era 1<1: . Afinarea va contribui.mobilizarea solului. Acest 0 data cu instalarea adaposturilor.' se dezinfedeaza stilpii si structura de sustinere eaAre eV. Sy marcheaza pentru plantares rasadur ilor sau pentru insamlntarc. . mai ales cele in forma de tunel. in cantiI 47 .daposturilor are lac 0 incalzire mai rapid a a solului.S(~ vopsesc (cind smt din metal).entu~1 se varuiesc (cind sint din lcmn) sau .o ap~rare mai sigura a culturilor decit la protejarea simpla.T ra pex BasaIllld.sadni tele f olosi tc mai inti i la producerea \ rasadurilor vegetale existen te..i~ece.pregatire a adaposturilor 'trebuie sa he incheiate cu . Di. De r= PREGATlilEA SPATIILOR PENTRU FORTATA A lEGUMELOR . Rasadnitele pot fi destinate special pentru cultura legumesau pot fi utilizate ill prima eta pa Ia cbtinerea rasa-' ' vor fi cura ta te de resturile Ra. pentru a combate. Adaposturile inalte. lor. creindu-sc astfel conditii pentru infiintar ea cit mal devreme a culturilor legumicole. tuburi din materia} plastic. la inca'lzirea mai buna a solului.prcgiitite a adaposturilo~ propriu-zise sint diferi re. ' Folia de polietilena se dcgradeaza dupa a perioada de circa un an de folosirc. areca.desfiintarea culturii anterioare . De ase~enea ~~ pO"'. evitindu-se astfel distrugerea sail deformarea lor . care se rcalizeazji prin tra tar. pina ajunge la grosimea de circa 25 em.dc~. cu diterite 111(1.te din toamna. la altitudinecmai mare} se H~com~mda prote)area ell foltedubla 'sa u tripla . tret:. pr in COl1struircc de tunele jcase in interiorul solariilor inalte. de tip individual.are:.chiar adaposturilor permanents. -deoarece de poseda a sursa-propr ie de caldurii. Rasadni tele destinate specia 1 pen tru cul turi forta te se pregatesc astfel incit plantarea sa se realizeze la mo~entu1 dorit.uie. mai ales in zonele sudice. .. lucrjirile de pregatire a serelor. Pregatirea serei pentru culturile for-tate necesita lucrar i de revizie tehnica $1 de repam tii curente. semanarca legumelor.ea acestuia en produse ca : F ormalina . In final se trece la invelirea en folie c~re. 111 mod.cestora. L~craAri1e de .pen~ru.a fi ingropata de JUT imprejurul adapo~tuhll.

autenticitatea se va mentine prin rccoltarca eu atentie 9i evitarea amestecarii semintelor din diferite specii sau soiuri. PREG.f~rtilizarea eu ingra. Puritatea poate fi asigurata prin selectarea semintelor : de asemenea. . Facultatea gerrninativa (oapaeitatca sau puterea de incoltire) trebuie controlata eu atentie deoarece dupa 0 anuilliti_perioada de pastrar e. acestea treblJie useatc d't mai bine.marcarea rindnrilor Ia distantele stabilite pentru plan tarea rasad urilor .lTIREA SEMINTElOR I • M... Ia temperaturi mai scazute (intre 0 si +5°C) sernintele se pastreaza mai binedecit la temperaturi mai ridicate (peste +20°C). Procentul de seminte germinate. De asemenea. deoareceacestea influenteaza mult prcductia obtinuta. dupa. Nemafos.3 OFi pentru aerisire si dispari tin remanentei produselor: chimice : .. Basamid in doze de 300-400 kg/ha. .ajoritatea speciilor legumicole se inmultesc pnn seminte care trebuie sa fie corespunza toare cal itativ . semintele isi reduc 5a\1 j~i pierd aceasta proprietate. timp in care solul se lucreaza de 2. Capacita teaJ germina tiva a semintelor se verifica prin punerea lor Ia germinat la 20-25°C. (. en cit semintele sint mai uscate. In sere se executa . dupa recoltare. care se apreciaza dad saminta este buna. trebuie sa fie de peste 90. apoi selectate.. urmate de o pauza de 14-30 zile.i lucrari de dezinfectie a constructiei prin fumigatie sau ' stropiri ell fungicide si insecticide necorozive. en a~ se pastreaza mai bine. alegindu-se numai exernplarele cele mai mari 9i sanatoase. prin incorporarea in sol Ia adincimea de 10-15 em.tate de 300-500 kgjha si contra nematozilor cu Nemagon. In vederea mentinerii capacitatii de produetie a semintelor. Dupa circa 10-15 zilese numara semintele care au germinat.aminte chimice: superfosfat circa 700 kgjha ~i sulfat de potasiu 600 kg/ha. Facultatea germinativa poate 9i trebuie sa fie CQntrolata de catre fiecare cultivator pentru evitarea unor 49 .

germinate DC mi ni~ op11rna gerrninative an! semrlan. 2.--- 1-_ 1 Umj _ dit atea 0(0 Temper at IIJEa de. :: Ceapa Cicoare I I:: ::! I:: :: :: I ::1 :: 12 101 99 I 981 II :: 85 80 I 11 14 14 14 2-5 20-30 20-30 20-30 15-20 I I 5 6 ) 3-8 12-15 25-45 200-360 350-170 770-900 7-11 1-9 240-250 200-350 500-830 5-8 950-1. I -In etmp 11 In sere i}i r3so?nile 12 r. p l ante legurnicolc (dupa STAS .6-6 1.tHlgel~ vinete PMrunjel I 80 70 85 80 :: 70 .rcutaten alOOOdc seminte g Nr.2-3 1-1.150 200-700 .814/1975) .25 ~-5 99 98 \ 80 I 75 1i 12 -4 3-4 20 4-5 12 6 8 - I - 3.. Ardci Bame Castraveti .. i I I 95 90 90 90 85 .5-5" 12-18 20-24 53-58 50-60 60 \2 3-4120~-JO ~-5 3 I 97 97 I 1 75 75 :~ f:=:5\:::=:: I 1 I 20 - 51 _I . Priucipalele lnSLl~iri ale ssmintercr de .100 SOO-900 200-330 200-300 600-800 22-40 2.2-2 120.j~4 2.-----'.1.8-1 1. 12 12 20 \' 12 11 - I .. Fasole Gulli Lobodl!.4 15-20 i Dovlecei 99 99 _98 98 98 .23 Clasa .5-8 65-85 " 125.re 5°1 12 14 I 4-6 1-2 2-J 4-5 \1 1-2 1-2 1-2 1 1-2 - 95 70 Morcov 97 98 99 98 96 96 I Pastirnac Pl!..3 90.c.IS~ .Yo Getmiuatta totala . 80 60 10 14 20-30 I 6 3-'-5 4 4-8 9-Hi 20-30 4-5 99 97 97 99 97 10 2-3 \ 20 20 18 10 20 20-30 1-2 3 3-4 3--4 '1 1-2 95 95 98 II- 70 60 90 I 12 3-4 II I 1 1 - 8 I - - 20 6 Marar Maza..a nzj c".-\ . . de seminte la I II Greutarea hectolitriC"l\ kg 11 1~ 14 15 1_1_' __ _- <151678 3'-4 1-2 1-2 2-3 1 1-2 1-2 2-.1. 10 nat.I 48-5rJ' 50-52 -48-50 38-52 68-70 31-40 50-55 75-80 68-70 14-15 30-35 78-&3 55-58 34-38 .--. Dura ra taculto1\tl Vechimee optima pentru '- Dur ata incolj ir i i aile Purit:\b~. o/e2llasa -. 12 3-5 2.1 1-2 1-2 10 6 11 - 10-12 3.7-5 2. ________ 1 Specie 'lel:umicoll I_l_-_\_II __ .__ I_.350' 0..

creata 99 ' 10 3-4 3-1 20 20 I 4-5 4-5 4-5 .c 80 75 ! I 5 3":"4 -I 98 98 99 80 80 80 90 13 1] [2 20 20 .'! . . 0. 68-79 68-70 68-70 . obtinerea mai uniforma. 90 9035 W 12 12 t2 9 II I 10 j > I _~I 11 I '.7-3.-. I 1-2 1-2 1-2 1-2 J!-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 46-48 20-2. 9). 10 10-12 3-4 30-50 30-150 2.5 20-35 7-35 270-420 80-135 110-155 800-1000 3(}-70 8.. principalelc tnsusiri ale sem.99 98 98 98 98 80 80 70 10 \P .2-i..' 12 ·13 15 11 14 2--5 2-3 2-3 2-3 6 3.'j 50-58 80-8. Yard\' rosie 75 70 85 8. . 3-4 3--4 4-5 4-" 4-5 4-5 Varza..r5 7-12 6-9 1-1.i:..52 63-6.intelor de plante legumicole nu se cunosc exact (tab..5-3. in.5 2.6 3. . 52 . "'p em ver Z1 Pruz 98 98 - 90 80. unor productii Prevenirea atacuhri unor bali ~i daunateri se prin batarea s6minJel.5 85 99 99 ... Salata Sf rclll. 7).alM.Tabelul 7 (corrtinuare] I 3 41 90 5 I 6 7 \ 8 Pepeni galbeni 99 99 ..-4 20-30 20-30 1. 70 86 85 10 20 15 6-17 - . 98 93 93 I I 90 I 12 10 10 90 90 ! i 4-5 - r~ <- 45.or pe diverse eai (tab...'j 1.2 15-30 7-12 17-20 2.135 50-60 300-370 2000-3000 240-300 250-330 300-400 300-iOO I 47-51 40-30 -40. r osie Sp<1nJ. 99 ~ I 98 90 85 10 4-5 esecuri ce pot ap'irca atunci cind aceasta si.30 I retina VarZl.5-20 2-3 2-3 1-2 1-2 1-2 . Pregatirca sernintelor Inainte ue. s~~~n~t paate include -o seric de operatii alese dupa posibilit a ~llc ¥1 experienta (tab.3-3.5 - 4-5 3 4 'I 12 Ii 6 6 8 10 I I Ridichi de luna Ridichi 97 SO 80 20 do iarna 97 95 97 97 98 97 97 20 15-20 1 3-f i-5 - ..2 3-i 2.3-0. ge~:ral.. . '8). I I Sparangnel Tomate 3-10 20-25 1234 1[3 3-4 .5.5-3.'j 98 98 11 20-30 20-JO 20 20 8-9 Ii 25. cresterea intensa lliai mario ]oca]a care permit rasarirea a plantelor .. 68-78 ! .- Varza de Bruxelles ..4.5.

tur t r idicara sau scazute . Se aplica Ia semintele cu tegumentul tare ~i grns. durata de uruectare fiind il' funcj ie de specia cul'tiva td : 2--1 ore La vlhzoase si ridiclu .]I b efectul lor la cultur ile timpurii succes . castraveti . 9). Se aplica In speciile cn maturarc esalonata a semintelor . sparunghcl. (jo'..-eaJi.~:hoachvl. intr-uL1 teren r8..te .cmanatulni Scop ul . ~_ Granu area drajarea ~ I __."[aoeld 8 PIeglhi~ca semintclor de plante legurrticole in vederea:. se utilizeaza SUbstan to ell actiune stimulatoars. ' Se realizeaza pr in mijloace (\rl'zi tab. viabile.lat. valor ile pozirivc cu cole negative). • s. ra~L"!:Fll corpuscular e (neutron! rapizij . Sernanatul se executa intr-un sol reavan. Eo)' extracte de plante etc. -----. spini) * Stirnularea germinar ii * Se usureaza tucrarea de semanat ~i se asigura 0 repartlzare uniforma a semi nt~l()r p~ rind.iilor de umidrta. acid succinic 0. ~f_i_in_d i_ll f_u_n_c~ti_c __ __d_c_C-~p~ia cu_l_ti_v_a_l_~_.tirea unor indici cantita tivi ~l ealitativi ai produo'[iei de Iegurne. Semintele urnectate se a~7. ------ Pe cale iizicii.01%: molilxlat de arnoniu 2. pcnl.perioada de rlsa rire a planteSern intele umecta te . morccv]. ndr ilor rotativi (de exemplu I".-ad. (.~i reziSl"'nti!. precoeitatc. ___ ~ S" imprirna virtoarelor plante nil plus Semiutele se SUr"" la socur i termice [altcr nind de vitalitate. radla:tiielectromagnetice (gamma si RO!. in functie de Iotul ce urmeaza sa fie conrlij ionaL. 1%. rzotopi ra. Iizice sau chituice SO previne instalarea diferllelor boli sau atacul u nnr d:1unatori in "perioada germiuari! p'na la n'ls1l. * I So apJ icJi semintolor miei pcntru r . fasolc. So execu ti cu instala tii speciale S.rire.in prea labil . mar. Scmintele se a{i3.u. 12 -. acid nicotinic 0.aliza rea r ashi r ii I) nif 0 rme jii execu tarea ill condilii optimE a semanatuiui. ardei. I---~~------->:"~~_:_--':""_~--':_::":__:_:::_::__:_:~----- se execu t1i_ cu iustalarii spcciale in care semintele se acopera cu 0 p" licula SII b lor rna U1m i s tea l '''l1btire de ingra$aminte organice ~i chirnice . praz . tempera. ceapA.lqed. sleel" rosic . Umectarea I ti rea.ce fnuctioneaaa pe pr inclpiul valturi lor sau Gil. i8-GO ore In.u manual . til.. ruorcov..0075-0. in Iuncjie de specificul biologic al plantei . ~i slut scmanat". ncol fortata Stra tificarea Se reduce. tlsociate. 3 pliO! numai In U DlIa Ii de mare prClduc i e.20 ore Ia rnazare. Dezinfectarea ~l ~~_ . telina.!ga substante stimnlatcare.ii inrre piuze urnede san stratificate in nisip urned uude iucoltesc . de tratare sint in Iunctie de specia cultivata: acid gibe relic 0.. Distrugerea sau indepartarea unor fcrrnatiuni de pc suprafata semintelor (tepi.~S ore Ia patlagele vinete. iucolj es t. . Ia care so adaJ. s1'inlitoase . ".'i.'ca2.~nJ .ll.1. pepeni . p>nlru grabirca ~i unifonnizarea gcrminarii. se . . preculli ~i Ia eele ca re gerrnineaxa greu.~e ~i tcmperaturri 'iii cundit.I:Id. pr in tratarea sentintch~r cu : _ 111tr~ur:!ete (8 . torna te .z5 J n straturi sau Sf! introduc 1n sknle~i din t ifon (pinzli rarn).15 volti}. Scoaterea dill repaus a scmintelor pentru gn1bi rea gerrninar ii ~I Imbull1i. 10% . eu insusir i calitative supe· rioare. Specrficare Sortarea Separarea semintelcr Intregi . vizrhile ale spectr ului solar.5%.ar . .ru gTabirea incoltirii.tg. rnicroelemente (Mn zu..01%. dupa ):<Ire se staml'lna itltr-nl~ __:_~l ~avil. a car or concentrapie ~i du fa til._z_u_t_e_. 2-:1. Pe cale chi mica .rn~p_e_ra_·_tl_]l_·i __ s_ca. Folcisreina 0. So executa cu instalati! special.H_. durata de limp ~l~__ t_e~.

timp de 24 ore.l I 9 TratareQ . umed.ct:sc apll.WC de 30' Se executa de sernanat 1::1. la temperatura de 21°C 5e scufunda sam'uta in luj ie . lodu I ~i fill [:::t.6% la sa" rninta.ell aer cald .g Prafuire SO' f'XCCU ta semanat 2 -] 1.8% la samiIl~a imediat dupa ex tragere ~i 0. si se USIlC:'i. chiar Ia semirite tratate termic Dupa tratare se spal1i. la . uscat . urned . Pla ntava e j-5 gfkg TMTD.Intiltratie de 10 minute tirnp de 0 Nu se spala dupa Terrnic. usca.ta tra U:rii: i I Speclficare Tomare TMTD. timp mirm te . 3 g/k. deoarece este afectatl!.S kg) in sclutie (5 I). bulbili i ill solnti'" III 55"C. la 5Q·C Semintcle usncd in ~L de 1% ··oScutunda ora I calda .lcil. umed. la 30-32·C Fasole TMTD J + + Vita 3 g!kg ve»: Prafuirc Prafuire SOlexecuta ell 2-3 de sf'malJat zile inainte Benlate .-54"C 0 50- Gorum. 3 S/kg' Fa. la jO'C de Sernintele se u~uc..in fi It fa tie timp de .. limp <Ie 10 minute.. ccnopirla Se racesc semintele in apt'. timp de am. ell l-l de sernanat zi\" Inalnt" tratare Prin vacuum. produs chirnic Prafuire Terrnie .2%. pe 0 pin7.'\ Se asigura ventila rea coresp1.n'!.1 inain te de If: Ter mie . saminta Ja c"rent de apa . limp de Dupa tratarnen 28":" ~O"C t se usuca lao . dovlece] TMTD. orll. limp 25 minute. "1 g/kg Benlate + TMTD 2 + 2 g!kg Spanac Morcov Fcrmaliua in cencemratte Terrnic .minta (O. 3 g/kg PriHuire 5e executa ell 2-3 z ile Inainte de seman at . trmp de 2'1 ore.. de tifon. germillat~a.'i $e se riicesc in s~ r.ta 5e scunfunda sli. se tar. " pepenj·gal bern. timp de j minute Prin vacu um. la 50°C S e m lntcle se ri'lccsc si se us u d. 112°00Cr iptonol rnercurica 1/3000 ~8 0. Specie I Produs nl ~i dcea folcsi l-i I . timp Se executll. la 8()~C sal! J zi le . timp i Este afectata ell gerrninatia de 8 ore. umed. Cr iprcnol J s-/ks 980. Uistia . 180 70°C I Ardei . 1977) .. a SI! spala In pr ealabil USl.Til bd-. Varzl!. - Dupa tratar e sernintele S~ racesc in ap. umed. rimp de 30 minute.1 2-3 7. la j5"C .11elilaint" f Nu se depaseste temperatura. p. si ap. seminfelor Ia unele specli legumieole (dupa D II m it re s c u ~l colab. umed. Ia 52.'!. r Vitavax.J.:p..2% Dupa tr atare salllinta.') minute Tcrmic. se usuca Acid acetic glacial: 0.lnz!Hoare a spatjului de tratare Termic.5. pMUigele viuete TMTD.' Termic .

jrunzcle $i rU!megu~1Jl intra in fermentatie mai greu !?i asigura 0 cantitate mai rcdusa de caldura. p~o~ejate .'"oiul de gr. S~l aiba umiditnte suficienta .. .. Biilcgarul de oi si caprc fiind pres. coccnii de porumb tocati. in pr imcle 5-8 zile. dupacare se ud{~ell apa sau must de gunoi de grajd pontru a favoriza inceperea fermenta tici.at. intra mai incet in fermentatic ~i asigura diluur5. G'. frunzele.7. pentru culturile de vara in cimp si pe brazde reci in cimp pentru culturilc de toamna. plc<Lva) pcnLru a asigma caldura 0 pcrioad. Bdlegar«! de bowne estc mai umcd..lurilor asigura 0 serie de avantaje economice.. 51. apoi aceasta scade la 3055°C. Paid. folosirca rasa<.in . eu partca inierbata fata in £a~a. .. deoarece este afinat. 58 59 .te. Gunoiul de (Jill este eel rnai imlicat pentru inc'ilzirea rasadnitelor . in doza de 8-10 kg pentru fiecare tona de l!iilcgm·. Iapt pentru care aceste materiale nu se folosese singure ca substra t bicJogic pentru incalzirca rasadni telor ci se ames ted... n substan te hranitoare. pleava. . . eu gunoiul de bovine. mai putina Penh u irnbunatatirea calitatii sale se amcstcca fie cu gunoi de cal. plcava sal! rumcgu~. doua cite dona.~ tin~p~ri! in timp. Ca mastldi. fie eu paic. nivcl Ia care sc mentinc timp de 50-60 zile.. Pc'imintul de telina S8 obtino prin prelucrarea stratului superficial de sol inierbat timp inrlelungat (intclenit) sau cultivat cu lucerna sau trifoi. se 1i1:::1_lze~te grcu : sa fie bine aerisit : :ia contina 0 cantita te suficienta de material celulozic (paie. LA PRODUCEREA RASADURILOR Prod ucerea ril sad urilor se r cali zeaza in sere) inm ul tit or . bogate. nu fie inghet. PRODUCEREA RASADURILOR Pentru ca materialele montionate sa inceapa Ierrnenta t:ia 'iii degu j ar ea de dildur1i. Rasadnitele cu incalzire biologidi sint la indernina a numerosi cultivatori. Iapt pcntru care so va insista asupra pregatirii acestora.\'oi asigura (J temperatura de' 65-70°C. cum ar fi : reducerea considorabila a perioadei de timp de la infiintare pinli 1a inceperea recoltarii culturilor legum icole preten tioase 1a e{lldur3. pentru culturile fo~tate.\0 zile . bine aerisit si potrivit de urned (65-70"'/0)' tn paturile caldc pcntru Tis:ldni1c intra in fermentatic in circa 6. trebuie sa i 5e adauge ulte tipuri de balegar ~i paie.(7{)'}~). Brazdele taiate din acest sol.. resturile de la prelucrarea inului sau a cinepii. tre buie sii indeplineasca unele conditii. tehnologica. Pentru inciilzirea rasadnitelor pe calc biologica so foloseste gunoiul de grafd .. dar sa nu fie oxcesiv de urned deoarccc.La acesta so pot adauga paiele.:! transporta lntr-un loc umbrit si se cladesc intr-o platforma. cultivate eu aIte specii decit cele . (to~a.Jd trcbuie sJ. asigurind 0 buna csalonare a productiei : accclerarea rota tiei culturilor pe una si acecasi suprafa ta de teren : aiarirea arealului de cultura a spcciilor termofile : cresterea posibilits tilor de control asu pra cali tft \ ii plan telor. inain te de plan tate. resturile de la trlbti. Dupa 6-12 luni pamintul rezultat se ccrne 91 se foloscs+c la prepararea: amestecurilor de parninturi. In sere mealzite ~i in solarii. iar din timp in timp se uda pentru a favoriza dcscompunerea ierburilor.' econom isirca can ti Ui ti i de samin ta etc.dirii etc. Pamtntul de grddmii· provine din soluri usoarc. la acestea adsugindu-sc putin var ~i ingra~aminte chimicc. ~in rasadnite eli incalzire tehmca sau biologica. rumegusul. grease de 10-)2 em l1i lungi de 30-40 em. BAZA MATERIALA NECESARA. in acest caz. ardei ~ pa tlagele vinete castra veti}: devansa~ea productiei la toa te culturile legumicole : rnarirea duratei de rce~i~are a culturilor.anumite proportii.i mai lung-a de timp etc. uscat.

irii sale. Intrc r induri'e de tocuri se.\1 folie de polictilcnil. degajarea abuI'nhupe l.. d: ()()-StJ em pentru cele instalate 111 ianuarie-Iebruar c ~1 de 40 --sa DIn pentru. Daca marginile platforrnei nu sint incalzite suficient "'-unoinl respectiv va fi asezat intr-o nouii platforrna.121 m lungime.1Iloiul S8 incalzcste . Prevenirea racirii sau inghetarii guneiului...T't'. . ca si in scopul mentinerii caldurii.. In plus. ri'.~d~it~le sint rnai vechi. pina ce va avea 0 urniditate de 65-70 Yo. t~curi1c se vor acoperi de indatii eu f-restre s.oloS1ud.j daunatori.w' . Inainte de a fi folosita.bi. Pentru prodnccrca rasadur. . FLUXU'L TEHNOLOGIC R4.. Duna Iixar e. Cunoiul incalzit 5e asterne in straturi de cite 20-15 em gW'bi.mm. . Pnteciie pn}vazute de jur imprejurul tocur. pentru a se evita surp~rea ac~~tora.lli>l.3-2 ill si lungi in functie de cerinte. Acest substrat 61 .~ru producerea rasadului. Dupa 5-6 zil: de l. De exe IIIplu. eventual dupa ce.mal~e de 1.z1\.' rasadnitele VOl' rarnine acoperite timp de 4-5 zile.5 m 'iii lungimca de 20 III patul cald va trebui s~. In continuare.?e zapada. LA PRODUCEREA . avind peretii ui>or incliuati pre inte-ior. Grosnnea patnl~l cald . se vor umple (. '.s~ obt1_?e din materialul folosit in anul precedent la incalzir ea riisadnitelor. de gunoi u~ed.SADURILOR . • Rasfirarea gunoiului in platforma de In(.8-1 .lst~lca. strat de PGLl¢.'€sat ea sa nu ferrnenteze. tipul de Tasadni'~c semiingropate. In pla tforma: de indilzire. em. in~]:l1te de inceperea Iermenta tiei ~i incalz. T'urba este un material afinat. las:1 tot. putmd inlocui pal~l1ntnl de _telina.alzIT. avind capacitate mare de retincrc a apei.treaga .unaton.i eu 50 cm marginile torurilor. In acelasi scop n11 trebuie 5:1 se c()n~ struiasca patul cald decit pentru suprafa ta care poate h acoperita ell tocuri si Iere tre in acecasi zi.:-tunle pentru r?-sadmte.are ~rmeaza sva ~ic folosit p?n.care trebuie sa fie bogat in suhst'll~tc: hranitoare. Imediat c. picior liI:gf. se asaza tocurile.. petItr.. s-a a~ter~u! ~n. sc calca potrivit si uniform.de cn.legumicole ~i c. picio~.la rezulta din gunoiul de grajd ~me ?-e5comp~ls.a! cu gunoi proaspat.n [L S8 prevcni. af1~:'~t. pen tru U. Gunoiul de grajd se procura clia timp in cantitatile necesare. tur ba se amesteca en praf de var (1.I. PIlla c~ gl.J~3m. Mrani.u5cat ell cele.11 gm~pi_ paios.lo3.. liber de boli :.sa:.jungii pina fa rnarginca superroai a 11. Dac~. in straturi succesive. se pastreaza uscat ~~bine I?J. acestora. Consumul de biocombustibil pentru diferite npun de rasadnite este prezentat 111 tabeiul 10.:irea patului cald peste noapte. acoperite cu pare . • to> Patul cald asezat Re suprafata solului va d"pj:. amc.np ~i pentru elirninarea xiioxidului de carbon ~l a amoniacului.'1 rind de tocur i ell Iii timea de 1.~?::.ilor. III platforme late de 2. f.ell _capacita te mare de re tinere a :q)(. tn acest caz. 50 em. eventl:). :asadn~tele. Platfor~~ iJ1eIDcalzire a gunoiului se va construi pe un teren CUI a}a t . circa 10 I apa/m3. 'fe dou.. ialosind nurnai gunoiul bine incalzi t.saucu folie de polietilena. cdc instala te in martie-apri1~e. gu~o~ul uscat va fi t~dat eu ~pa dildu1a..i ori pe toata suprafata.a asezarea gunor~lUl se 001ilg. pc terer_Iul destinat instalatr ii rasadnitelor se va sapa un sant ell adincimea de 30-60.e sau rogoj.. fara sarun minerale nocive pentru plante (spalat) se foloseste la prepararea amestecurilor de parninturi pentru a Ie asigura permeabilitate cit mai buna.t .ilor se foloscste uri sul-stra. se vor cura ti ~anturtle cu multa gn]<t ina inte de mtroducerca guno1l11ui de grajd. Aceasta se poate prepara special . altemind straturile de gunoi . pal.mentatiei. Pentru economisirea gunoiului de grajd (hiocomlmstihiIuluij .re inchisa neinfestat de g_ermeni de boli sau d5. b" dl" 2 5 ill 1:"i l:me :. care trebuie s5. Instalarea rasadnitei.'-..~ oatul cald a fost aster nut.~t~.. cu grosJm~a de 20-30 em.easlgma cantitatea de aer necesara pentru declansarea rapida a itrr.lnvelirca platformei la par tea superioara cu. se asigura f:"'!l' . care poate avea Hitimea de 2-4 In ~1 ll1altlmea de :t)~ m. ra~.e lt1 tnr:\ic de pcrioada ci'. 3.2 kg 1m3): Nistpul de r£-u en par ticule de.ll.suprafata a pla~tl)tt:l~ v' • v Acosta este momentul cind 5e trece la asczarua pa tului cald. gunoiul se va asterne afi~a t. 0.en 7-8 zile lnaintea }llom~ntului cind urmec:zG: sa fie asezat 1~ p..d se iJ. 58 ponte apela b. Prezatirea gUIloiului de grajd pentru incalzirea Fas"ali-nitelor incepe .

JR 0.60 I 0.10 0.:~6 0. pamint de ~'Trtdina.51-: 1.Hl I 0.'5.11 O.3 0.--.LI~ .23 0. pentru distrugerea gcrmenilor de boli si ' a insectelor. pamint de frunze etc. mrani \l\.23 0. dOli a pan te .25 1_0.1) ri!: en • ba line f noi de Mvil"]1".48 0.50 m ].7] 0..-I 0.20 0. Urrneaza apoi dezinfcctarca amestecurilor. "fcdi-'a \ T.---.38 I De suprafati'i.35 n.'l.'37 0..1uto'\.88 0.32 I I 0.73 (}. ime ~o 0. Amestecurile. g unoi su- (1:1:2) + 1'-"" De suprafaja cu "p.mr ific j I II I I) de biocom- g unc i ~ M\lnQl de .4.50 I I 70 60 .J3 0.18 poate obtine pun arnestecarca. in diferite propor tii. (1. Cca mai acccsiburl metoda de dezinfectare este cea chimica.ombtlSI il.5R O.'30 30 0.TCIbeiui COOSUlIlui de bioco mbnsttbil 10 In fune [le de tipul rA-sadI'i!ei -~ In un metra pii1rat supH'lf:q:l.53 -- --.100.~j 0.28 O. 1n ambele cazur i.29 0.1'1 0.rafi. (poteet de O.3. de paruinturi se pot face din vrem~Cel rnai recomandat in cursul vcrii sau toamnei. sc stropeste ell 20-30 1 $8 62 .38' I 0. I I FciLlJ b lOl. (tal). '0. folosind formalina 40% (2 Iitri formalina 1a 100 litri apa) san solutie de suHat de euprll 1-3%. consumul t/t. amestecul asezat intr-un strat gros de 25-30 em.3 0.01 0.35 0.23 0.. urmind ca acestea sa 'fie cit mai omogene.2.23 cu m (poteci de 0. ell 001l. a mai multor componcntc : pamint de telina.J.10 0.63 0.40 n.--.26 Semi ingropata. nisip.pul de r~s"<ll\j~l GrOllim'" ~tr~t'lltlt I V~11!'rn\11 d~ hio~om'l bu=tibl 1 ]a 1 m2 ~'~l).915 0.50 10 .-H 0.29 0.29 0.time) I I 0..156 0.321 0. 1]).29 0.~O 1lI ifctime) 7() 60 50 il) I 1. pante (1'0tcci de 0.80 0.'>1'1 0.35 -... lll.60 0.26 0.27 I O.18 0.'abuline gUQ'Ji de bo- hu~tihi I em F{ efec- tiv~ ml vine d"" bovine pn ie .. turba ..'5 0.---0.i 1uf ui ~i.

suprafata semanata. timp in Care are loc siincoltirea majoritatii semintelor de buruieni. Astfel. 12). de a se asterne stratul de amestee in fasadnila necesar sa se mai calce odata patul cald eu piciorul. amestecul de pamint se afineaza en sapa ~J se niveleaza ell grebla. 301u~ie pentru 1 m3. N ~@" ~ --------~ --------------------------------c o o 0 o o o o o <:> o . x Inainte adauge gunoi proaspat in zonele eu adincituri si s.g..5-20 'em l~ltime. Distantele intre rinduri se stabilesc in Iunctie de lucrarea de repicat. in cazul cind rasadurile urmeaza sa fie repicate se seamana la 5 em intre rindmi ~i la }-2 em intre seminte pe rind.lduri cind este necesara marcarea rindurilor eu 0 rigHi. la 7-10 em intre dndmi ~1 la 2-3 em intr e seminte pe rind.. Apoi 5e taseaza usor la suprafata eu 0 scindura de 30-40 em hragm1e ~l 1..:i se distribuie praf de var pentru a impiedica aparitia xiuperciler .... <:> <:> o ... N r-. data tratamentului. Apoi se omogenizeaza.._. specie ~imetoda de cul tur a (tab. Crosimea stratului de amestec trebuie sa fie de 12.L'5em.. In scopul sa este se . evaporate. I I '8 I Z..... In acest moment. Semanatul se poate face prln imprastiere sau in l't.... rogojini sau folii din ma teriak plastic..... prevazuta cu miner. se stringe in gra- 'I" I <'} o <'> <'-1 o I ...mai multe asernenea rigle. lnainte de semanat. de 0. prevazuta 'ell o muchie ascutita sau un gratar ~onfeetionat din .5-1 em gr osim-e. atunci dud se seamana mai rar 9i rasadurile nu se iepidi ~i de 15-18 em in rasadnitele in care urrneaza sa se fad repicatul rasadur ilor. semintele se acopera en un strat de' amestec de pamlnt sau rnranija. !2 N ~ t. cit mai bine.marla si se acopera eu prelate... \0 s S <::> <::> \0 x ~ ~ o ... virsta optima a ra sadul ui. my cind nu se repica semanatul se face mal r ar.. insa in eel tratat eu sulfatde cuprul se poate semana imediat. pentru ca substanta activa sa nu se piarda prin. cit mai uniform pe toata... temperatura din substrat -trebnie sa fie cuprinsa iritre 28 si 30°C. o <::> o <::> <::> 'D Ir') '" Ir') 8 '" '" s: N 0 Ir') I 0 <:> N Ir') . <::> o S 8' 8 8 64 .. In substratul tratat cu formalina nu se seamana mai devreme de 15-20 zile de Ia. Dupa 2-3 zile amestecul de paminturi se intinde intr-nn strat subtire ~i se lopateaza.. . 0 0 0 N I o o o . necesarul de rasaduri.. Programarea producerii rasadurilor S8 va efect ua in functie de da t-a infiintarii eulturilor.. Semanatul in rasadnite cu incalzire biologica (hioc(Jmbustibil) se poate efectna dupa circa 4 zile de la data introducerii am est ecului de parnint (substra tului nutritiv). e» o . Dupa insamintare. :5 I s I.!] o o "" '" "" o o o o 8N 8 .

la rasarire I 20-30 11-1. la plantare 20-24 20-30 18-20 22-25 ell Castraveti ~i dovlecei Tornate I 20-24 12-14 18-22 18-20 10-12 18-20 Varza. tn timpul ~i dupa rasarirea plantelor. castraveti). ' Imediat ce se constata inceputul rasaririi plantelor se vor lndeparta rogojinile. in strinsa corelatie ell particularitatile de crestere ~l dezvoltare ale plantelor legumicole. aceasta prevenind tendinta de alung:iIe a rasadurilor. adaptat conditiilor in care urmeaza sa. ger) rasadnitele se acopera cu doua rinduri de Ierestre sau se recurge Ia invelirea lor suplimentara eu 0 folie din material plastic transparent.'5-17 17-19 20-24 10-12 11-1. Specia legumicoH1 Faza de crestere zi iosoritA 13 -c I zi noroasa I noaptea Anlei ~i patlligele vinete De la semanat pina. Se folosese Iadite din lemn avind lungimea de 60-65 em. _e reduce temperatura plna la nivelul care trebuie atins dupa plantare. de culoare verde inchis. Seman3. se umplu en amesteeul nutritiv.daca se folosesc seminte mid (tomate. Sernan~ttl1"a se eticheteaza. lnainte de plantarea rasadurilor.asigurarii contactului semintelor en substratul se taseaza usor semanatura. In aeest mod vor ramine pina incepe rasarirea plantelor moment ce se stabileste prin eontroale repetate. dovlecei). Un rasad de buna cali tate trebuie sa fie viguros. latimea de 30-35 em sf inaltimea de 5-6 em. pentru ea sa nu se creeze 0 diferenta de crestere prea mare intre primele plante ~i ultimele plante ra_sarite. Aeestea se dezinfedeaza eu solu~e de formalina 2% sau eu sulfat de eupru 2-3%. Tabelul Dirijarea temperaturii in nlsadnile Teraperat.5 In perioada rlisaririi Pina la plantare De la sernanat pina Ia rasarire in perioada rasaririi Pina Ia plantar e iDe la sernanat pina la ri'isarire In perioada rasaririi Pint!. apoi se marcheaza rindurile la distants de 4-5 em. Ingrijirea: rasadurilor de legume presupune efectuarea unor Iucrari que se refera in mod deosebit la dirijarea factoril~r de mediu. Este important ca temperatura sa nu scada sub un anurnit nivel dependent de pretentiile plantelor. cu radacinile bine formate. care se taseaza. Aceasta metoda se practica pentru producerea rasadurilor din seminte de foarte buna cali tate. In perioada de lama este necesar ca plantele sa beneficieze de cit mai multa 66 61 . la 1:-2 em.ura. conopida salata De la semana t pin a Ia si rasar!re tn perioada rasaririi Pina la plantare ~ 18-20 7-3 10-12 Pe timpul noptii si in zilele noroase se reduce temperatura cu 3-4°C. C3I-eeste deosebit de costisitcare. Semanatul direct in ghivece elimina lucrarea de repicat.:tul in ladite se practica adesea cind se produce un numar mal mie de rasaduri. perfect sanatos ~i en 0 virsta corespunzatoare. Semanatu~a se. eu facultatea germinativa ridicata (tomate. prin aerisire. Dupa ee s-a incheia t rasarirea. eu 10-15 zile. patlagele vinete) ~1 Ia 2-3 em daca se folosesc seminte mai mari (castraveti. temperatura din rasadnite trebuie sa se mentina scazuta timp de citeva zile. .5 20-30 12-14 18-20 25-30 16-18 19-21 20-21 10-12 16-18 18-20 8-10 14-16 20-30 12-1'i 16-18 25-30 1. temperatura din rasadnite se men tine la nivel ul corespunza tor speciei legum icole (tab. Lumina trebuie dirijata eu multa atentie. deoarece plantele tinere au mare nevoie de lumina. .5-1 em) care se taseaza user. Se seamana pe rind. Semintele se acopera un strat subtire de amestee (0. se acopera rasadnita ell ferestrele ~l apoi aeestea se invelesc eu un rind de rogojini. se uda si se acopera eu folie de polietilena sau hirtie pen tru men tinerea umidita tii. 13).uda cu apa dHduta. fie plantat (calit). Pe timp nefavorabil (viscol.

Cresterea : uml~!a~l1 ae!Uhll ~e poate evita dad se ucla rnai far ~i ell cantitati mat man de apa. care se vor aseza in rasadnite special pregatite.a ~ste destul de frig atit pe:r:t:t~ reducerea temperaturii.afa.saminte chimice in concentratii ~c 0.e intelege transplantarea provizorie a plantelor obtinute In semanatura deasa. III functie de intensi ta tea aerisirii. la semanaturile mai timpurii. Dupa semanat se va folosi 0 cantitate midi de apa : ~midi ta tea. . prima ingrasare se va face dupa 7-10 zile de la repicat. cmd este trig aerisirea seva efectua numai p_rin.lumina. Repicatul este una dintre lucrarile cele mai importante In producerea rasadurilor de plante legumicole. Dirijarea regitnului de wutr-iJie se realizeaza prin aplicarea a 1.ta se re~lizeaza prin cura tirea ~i mentinerea perrnanenta In aceasta stare a ferestrelor de rasa dnita 'De asemenea.15 zile. a. I?~ea~ mare ~n aceasta eta pa poa te provoca putrezirea tulpinii rasadurilor sau alungirea exagera tii '. compozitiei normale a aerului din spatiul protejat.46/() superfosfat ~l 0. substratui in care s-a semanat trebuie sa fie cit mai aproape de fereastra pentru ca plantele sa primeasca 0 cantitate cit mai mar~ de lumina. la 0 inaltime variabila.rusadni]e eu pori 0 c 9 . In condi tii de vin t fer~stre~e. cu ingra. La ~asadurile repicate.rjlsadnite cu doua pante . ridicarea si coborirea imediata a" ferestrelor. CIt 91 pentru refacerea . Ia distante mai mad fie direct in r~sadnite speciale pentru repicat. La rasa durile nerepica te se va aplica prima -ingra9are la 10-15 a b Fig.. Aerisirea spa tiilor in care se produc rasadurile se face in Jiecare zi. 9). Rasadurile speciilor mai pretent1?ase la caldura S8 vor uda cu apa calduta (20-22°C). b .r~sa?nitel~ se P?t descoperi complet si pe t<?ata durata zilei. ' . chiar si atunci cind . Rasadurile produse in ghivece trebuie sa fie udate mai mult isi mai atent decit cele prodnse pe substrat. a plantelor.Aerisirea" rasadnite lor: 1. Du pa aplicarea mgra9ammtelor se stropesc plantele eu apa pentru a preveni arderea Irunzelor.3% azotat de amoniu. se .1 r i panttt.riis5:rire si a doua d upa 10. A:ea_:.1-0.2% sare potasica.1-0.2 fertilizari. iar a doua dupa alte 10 zile. Pe hm~ calduros . Atunci cind nu bat vinturi reci se pot ridica !erestrel~. Cantitatea de' apa va spori in tunc tie de ritrnul de crestere a] pl~l1::t~~or?i d? ridicarea temperaturii in aer. c pentru Ierest re in tirnpu aerlsi ri i j S\1- ~ile~e_la .vor ridica mai putin si numai pe partea contrara directiei din care bate vintul. Conti~uarea ferI?entatiei gunoiului de grajd determina degaJare~ amoniacului :}i a dioxidului de carbon. 68 69 . 0. in n-:od al~ernativ (fig. Udatul se va face numai atunci cind se observa ca pamintul s-a uscat pina Ia nivelul sistemului radicular ~i pl~ntele incep sa se ofileasoa.. Prin repicat . in sere sau in solarii. Udatul. care poate sa s~inJeneasca ?i chiar sa irnpiedice cresterea plantelor. fie In ghiv'ece de diferite tipuri. In schimb. in functie de virsta plantelor.2-0.

Semanaturils efectuate devreme pentru culturile prot-, jate sau chiar pentru culturile timpurii in cimp, sint ma] dese, In acest fel se economisests suprafa ta de rasadnite infiintate iarna, dar in acelasi timp plantele incep sa se stin[eneasca reciproc inca de la formarea primelor frunzulip, (cotiledonaIe). Cind aceste frunzulrts sint in pozitie orizontala si incep sa se formeze primele frunze adevarats, l'asadurile au atins momentul optim pentru repicare. Repicatul se face dupa 3-4 zile de la data introdnceri] pamintului in rasadnite, care se pregateste prin maruntirc, afinare, tasare nsoara, marcare (tab. 14). Rasadul din semanatura se ucla eu 1-2 ore inainte de repicat pentrn a se seoate eu cit mai mult pamint la radacina. In acela,;;i scop, nu se va smulge rasadul fir eu fir, ci se va disloca 0 brazda en rasad 91 se vor alege apoi din brazda respectiva numai plantele corespunzatoare ca marime 9i sanatoase. Se va scoate nurnai atita rasad cit poate fi repicat Intr-o ora si se va feri de soare si de vint. Repicatul propriu-zis constaIn deschiderea unei gropite in substrar, cu ajutornl unui bat ascutit (plantator) care se iufige vertical in pamint, apoi se scoate si se introduce radacina rasadului. Plantatorul se infige din nou, oblic, astfel incit virful acestuia Sa ajunga sub virful radacinii (fig. 10); apoi apropiind plan ta torul de plan ta, pamint nl va fi deplasa t spre radacina ei, prinzind-o cit mai strins pe toata lungimea sa. In acest fel se asigura un contact cit mai bun intre radacina si substrat favorizind prinderea plantelor repicate. Repieatulrasadurilor destinate culturilor timpurii in sere, in solarii si incimp se realizeaza in diferite tipuri de ghiveee: ghivece nutritive, ghivece din material plastic, ghivece din
00 \0 N
'!""""I

00 00

't' .....

\0

Lr)........ 1<")0

o

X
\0

XX

-

00

tt"':1

\0

X
00

X on

X
\Q

oo\OSj

xxx

1.0 \0

X

~oo-

N

xxx

o .....,1<")0

1tj1X)!j

xx

-

Fig. 10 - Faze la repica.tul eu planta.torul:
aexecutarea gropjjei; b - a~eza.rea corecta dsfira.te; c - strtngerea pamtntulut a d.saduluj cu peste rM~cin~ rad~dnHe

b

c

70

pamint ars, ghivece din hirtie, ghivece din turba etc. In acest mod rasadurile vor avea 0 prindere foarte buna la plantare, deoareee radacinile nu sint stinjenite, raminind intacte. Dupa repicat plantele S8 uda eu apa calduta, iar rasadnitele se acopera cu rogojini, timp de 1-2 ziledaca acestea sint prea insorite. Buruienile se vor plivi imediat ce apar , pentru a nu coneura rasadurile si a nu contribui la raspindrrea unor boli sau daunatori. in cadrul masurilor de prevenire a aparitiei bolilor se aplica stropiri cu zearna bordeleza in concentratie de 0,5%. Impotriva coropisni tei se vor distribui mom eli otra vite, imediat dupa semanat si in continuare, Boala care produce .caderea rasadurilor apare mai cu seams atunci cind sc uda prea mult ~i cind rasadnitele sint reci. Plantele afectate se smulg si se distrug, se reduc udar ile si se aerisesc rasadnitele cit mai bine. . Ciilirea rasadurilor sau adaptarea acestora la conditiile in care VOT fi plantate, presupune reducerea treptata a ternperaturii, umidita tii, _intensificarea aerisirii pina 1a descoperirea completa a rasadnitelor si mentinerea lor In aceasta stare atit ziua, cit si noaptea. Calirea trebuie sa inceapa cu 10-15 zile inainte de data probabila a plantarii, Prin calire, plantele vor suporta mult mai usor transplantarea din rasadnite in eimp si nu vor inregistra 0 stagnate in crestere, ceea ce s-ar rasfrtnge asupra tirnpurietatii ~{ productiei in ansamblu . Pregatirea rasadurilor pentru plantare impune efectuarea urrnatoarelor operatii : - eliminarea plantelor bolnave, vatamate sau slab dezvoltate : - dezinfectarea rasadului eu 0 solutie de Captan 0,2(J,3% sau Mycodifol 0,15-0,20%; , - udarea pina la saturare a substratului, eu 24 de ore i:nainte de plantare :
72

- scoa terea esalonata_ a rasadului din locul 'de un de a fost produs : - mocirlirea radkinilor rasadului care nu a fost produs in ghivece : - Iasonarea radacinilor la unele specii (ceapa de apa, praz) 9i indepar tarea unei parti din limbul foliar la varza , conopida, ceapa de apa, telina, praz pentru reducerea suprafetei de transpiratie !?i impiedicarea ofilirii rasadului dupa plantare (fig. 11). Pina la locul de plantare Tasadurile .vor fi protejate en rogojini ?i ,. prelate. . Pregatirea riisadulUJ se va face numai pe masura plantirii acestuia, iar dupa scoaterea din disadnita nu trebuie sa fie expus la soare, vint si frig. Pentru aeeasta se va ~eza P'g. 11 .... Fasonarea ra.sadului in ladite si se va transporta la locul de plantare. Rasadul prodns ir; ghivece se va transporta tot in ladite, desprinderea ghlvecelor avm~ lac numai in momentul plantarii. Rasadul produs 111 ghivece nutritive se va transporta eu griFt pentru a nu se distruge ghiveee1e.
;
A A

8. lNFUNTAREA
LEGUMICOL.E

CULTURILOR

iNFllNTAREA

CULTURILOR

LEGUMICOLE

iN clMP Culturile Iegumicole in cimp neprotejat se iniiinteaza pe dona cai: prin semana t direct si prin rasad. Semanatul direct In cilnp, desi nu permite obtinerea unor productii timpurii, dedt Ia un numar restrins de specii cu rezistenta buna la frig, prezinta totusi avantajul eli este putin costisitor si S8 preteaza la un numar mare de specii, ca de exemplu: morcov, patrunjel, pastirnac, ridichi, sfecla rosie, ceapa ceac1ama, mazare de gradina, fasole. de gradina, bame, tomate, castraveti, dovlecei, cimbru, leustean, stevie, spanac ~.a. Reusita culturilor infiintate prin semanat direct in cirop depinde de: epoca ~i adincimea de semana t, metoda de insamintare, mijloacele de semanat 9i necesarul de samin\li. Epoc« de semiinat se stabileste in functie de pretentiile plantelor legumicole fata de caldura si, de zona climatica in care se cultiva. Epoca de semana t mai este condi pona ta de dura ta perioadei de vegetatie a plantelor ~i de modul de esalonare a productiei in timpul anului. Astfel, la unele .specii Iegumicole cu perioada de yegeta tie lunga, .:est: posibila o~ingu.r:a epo:a de insamintare, la altele, cu perioada de vegetatie mat scurta, sint posibile mai multe epoci de semanat, determinate de esalonarea pro due tiei pentru consum. In practica se deosebesc trei epoci de semanat ; de primavara, de vara ~i de toamna ..

,- .~Il epoca de pr'in:-avara se d~limiteaza mai multe urgente la infiintarea culturilor legumicole, Astfel, imediat dupa svlnta"!"ea terenului (1-15 mar tie, la 2-4.°C) se mfiinteaza cwiunle de ro~zare, ceapa, ~stnr.?i (de primavara),. salata, spauac, patrunjel, morcov, ridichi etc. In perioada urmatoa.cc (t5 martie- 1 aprilie), cind in sol se realizeaza ternperaturi intre '1 ~i 6°C, se infiinteaza cultura de sfecla rosie iar la 8-1O°C5e seamana fasolea ?i tomatele. Plantele Iegu[l11c01l:: retentioase p Ia di.ldura, cum ar fi castravetii, pepenii galbFni, pepenii verzi, dovleceii, bamele se seamani in prima i1.Ui:15tatea lunii mai. - In epoca d~ ~a1a, pentru a realiza 0 cit mai buniie~a[onare a productiei, se seaman a legumele eu perioada scurta de vegetatie (castraveti, fasole, spanac, salata etc.) care ajung la maturitatea de consum inainte de venirea frigului. - In epoca de .toamna se seamana legumele care manifest a rezlstenp 1a frig (salata, spanac), in scopul obtinerii unor productii de legume mult mai timpurii fatu de cele semanate primavara dcvreme, Plantele legumicole eu perioada scurta de vegetatie se seamana esalonat, 1:nrnai multe etape, pe supratete diferite, pentru a obtine prelungirea productiei pe 0 durata cit mai lunga. de timp. In .c~z1.1l.gradinilor familiale, care in general au suprafct(~ rmci, se poate proceda la 0 dubla insamintare : prima data se insaminteaza mai devreme c1.17-10 zile, rnai ales dad prima vara se dovedeste mai calda, iar in perioada . normala se efectueaza 0 noua inssrnintare, la jumatatea interval ului din tre rindurile semina te anterior. tn cazul di. primele se~a~aturi._n~ vor fi af~c~ate de brume se vor obtine recolte mal timpurn, iar atunci cind aces tea vor fi distruse, sernanaturile din a doua etapa se vor dezvolta mai repede decit dadi se va recurge la 0 reinsamintare, Aceasta metoda este potrivita pentru plantele la care se foloseste 0 cantitate mica de s~~in te (castra veti, dovlecei, pepeni). . La stabihr~a .~eto~elor de semanat se tine seama ~i de a~lgurarea desimii optime la unitatea de suprafata precum ~1 de spatiul necesar efectuarii Iucrarilor de intretinere ~i recoltare. Corespunza tor cerin telor plan telor se f olosesc trei metode de se1nanat: in rinduri echidistante, in benzi si in cuiburi.

V4

7S

- S em a!tu. in rinduri echidistaflie se face a tit pe teren I modelat, cit ~i pe teren plan, mai ales Ia speciile care se cul, tiva la distan]e mai mari, - Semanatul in benzi este 0 varianta a metodei de sernanat in rinduri echidistante. In acest caz se seamana 2-4 rin-, duri apropiate, iar intre benzi se lasa distante mai mari, care da u posibilita tea deschiderii rigolelor pen tnt udare sau pentru executarea lucrarilor de ingrijire si recoltare, Aceasta metoda corespunde pentru culturile eu densitate mare la unitatea de suprafata (morcov, patrunjel, ceapa etc.), - Semanatul in cuiburi se practice la speciile care necesita distante mai mati intre rinduri 9i intre plante pe rind, cum sint: pepenii galbeni, pepenii verzi, castravetii, dovleceii, fasolea ureatoare. La semanatul in cuibnri S8 distribuie citeva seminte intr-un cuib urrnind ca, dupa rasarire, plantele sa, se rareasca, lasind la cuib 1-2 plante mal bine dezvoltate, Adincimea de semanat constituie unul din factorii care condi tioneaza uniformi ta tea rasaririi. Aceasta se sta biles te in functie de felul si marimea semintelor. puterea de strabatere a germenu1ui, natura ~i insusirile fizice ale solului 9i epoca de semanat, La speciile cu seminte mici (morcov, patrunjel, salata) adincimea de semanat este de 1-2 em, la cele cu seminte mijlocii (castraveti, spanac etc.) de 2-3 em, jar la speciile eu seininte mari (mazare, fasole, pepeni) san mai pretentioase la umidita te (bame, sfeclli) de 4-5 em. Pe solurile usoare si pe cele uscate semanatul se face mai adinc decit pe soluriIe grele ~i umede. Necesarui de siiminta Ia hectar san norma de siimint1i se determina In functia de desimea c~turilor si depinde de: specie, soi, epoca de semanat etc., tinind seama de masa a 1 000 de boabc ~i de valoarea culturala a semintelor, tnfiintarea cnlturilor legumicole in cimp prin rasad reprezinta metoda cea mai indicate pentru obtinerea productiilor timpurii si este specifica a tit cul turilor for ta te cit si protejate. , " Rasadurile nu se folosesc insa nnmai Ia infiintarea culturilor timpurii, ci si la infiintarea culturilor de'vara sau de toamna : ,,: culturi timpurii: tomate, varza tim pur ie, conopids timpurie, salata, ardei, patlagele vinete 9.a.; 76

an

- culturi de vara : tomate de vara, varza de vara, telina, castra Yeti, pepeni s.a.: - culturi de toamna (succesive): varza de tcamna, conopid1:t de toamna, salata de toamna ~.a.· Producerea rasadurilor la diferite plante legumicole in afara suprafetei de cultura, contribuie Ia reducerea duratci de ocupare a terenului cu 0 anumita cultura, ceea ce perrn.ite efectuarea mai multor culturi pc aceeasi suprafata, dcci 0 utilizare mai intensiva a terenului, Spre exernplu, sint multe plante putin pretentioase la caldura, dar se cultivi prin rasad : ceapa de apa, prazul, telina s.a, Virsta rasadurl:lor influenteaza, in mare masura, cresterea si fructificarea plantelor. In raport cu perioada de infiintare a culturilor, respectiv eu ccnditiile din timpul pro~ll1cerii rasadurilor, virsta optima a acestora se incadreazii intre limite largi. Astfel, rasadurile de tomate, ardei, patLa.J"f'le vinete, trebuie. sa se planteze in momentnl cind inccp sa apara primii boboci florali, adica Ia 40.-65 zile. de la .semiina t : rasa durile de varza -11 de conopida a tunci cind au 5-7 frunze, deci 1a 40-45 zile de la semanat ; rasadurile de ceapa de apa si praz, cind au grosimea de 5-6 rnm si lrnltimea de 15-20 ern, adica la 45-50 zile de Ia semanat.

Epoca de plantare a rasa~u:ilor ~~fera de. la 0 spc~ic l~ alta 9i chiar in cadrul aceleiasi specu legumicole pot fi mal multe epoci pentru infiintarea culturilor .. Speciile mai putin pretentioase Ia caldura se pot planta chiar din luna martie (sa.lata: varza s.a.), In schimb, speciile legumicole rnai preterrtioase Ia caldura (tomato, ardei, patlagele vinete, castrayeti, pepeni s.a.) se planteaza numai dupa trecerea pericolului. de brume tirzii de primavara. La culturile care se rccolteaza toamna (varza de toamna, conopida de toamna) plantarea are loc in timpul verii, iar la cele care se reeolteaza primavara anului viitor (salata) p1antarea se executa toamna, Plantarea rasadurilor de legume in cimp trebuie f5.cuUi In zile lmistite, Hid 'lint, de prefcr inta noroase, tinind seuma de urmatorii factori: temperatura, umiditatea aerului, radiatia solara, perioada calendaristica etc. In anotimpul nmi ~acoros se recomanda plantarea catre mijlocul zilei, cind este mai cald. In schimb, in anotimpul caldnros, plan77

contribuie la rcducerea duratci de ocupare a terenului cu 0 anumi!a cultura..a.culturi de vara: tomate de vara..z in cuiburi se practica la speciile care necesita distante mai mati intre rinduri 9i intre plante pe rind. de. In schimb. castraveti. de preferinta noroase. Spre exemplu.a. deci 0 utilizare mai intensiva a terenului . telina :. pepeni s. iar la cele care se reeolteaza primavara anului viitor (salata) plantarea 5e executa toamna. pairunjel. In schimb. ci. se determina in functie de desimea culturilor 91 depinde de: specie. La semanatul in cuiburi se distribuie citeva seminte intr-un cuib urmind ca. puterea de strabatere a germenului. dar se cultiva: prin rasad: ceapa de apa. In anotim. perioada calendaristica etc.ele vinete.Semiinatu. slnt multe plante putin pretentioase la caldura. ~eea ce pe:mite efectuarea mai multor culturi pc aceeasi suprafata. La culturile care se rccolteaza toamna (varza de. ceapa etc.Semanatul 1.. trebuie s~.Semanatul in bene» este 0 varianta a metodei de scrna . sfeeHi. toamna.i proteja teo . patrunjel. iar intre benzi se lasa distante mai mar i care dau posibilitatea deschiderii rigolelor pentrn udare sau pentru executarea lucrarilor de ingrij. natura ?i insusirile fizice ale solului si epoca de semanat. tiva la distante mai mari. Astfcl. castravetii. in mare masura. virsta optima a acestora se incadreaza intre limite largi. nat in rinduri echidistante. iar la speciile eu seminte mari (mazare. In acest caz se seamana 2-4 rin~ duri apropiate. adica la 40-65 zile de la . spanac etc. CID1) sint: pepenii galbeni.. I ' .cult-uri de toamna (succesive): varza de toamna. tinind seama de masa a I 000 de boabe :. conopida de toamna) plantarea are loc in timpul verii. telina. . ardei. dovleceii.). fara vint.ur a. pepenii verzi. piiLHi.. ci ~i la infiintarea culturilor de 'vara sau de toamna : """culturi tim purii: -toma te..nd au gros!me~ de 5-6 n~m9i inliltimea de 15-20 em.a. urnidi ta tea aerului. .45 zile de la sema nat. lasind 1a cuib 1-2 plante mai bine dezvoltate. .. cit 9i pe teren plan. P1antarea rasa durilor de legume in cimp trebuie tacut5. Aceasta se stabileste in functie de felul ~i marimea semintelor. in zile linistite. fasolea urcatoare. Producerea rasadurilor la diferite plante legurnicole in afara supratetei de cultura. speciile legumi~ole mai pretentioase la caldera (tomate. prazul..7 frunze. patlagele vinete s.a. 58 planteze in momentul cind incep sa apara primii boboci florali. plan77 76 . dud cste mai cald.: . Virsta rasadurilor influenteaza. fasole. salata) adincimea de semanat este de 1-2 ern. pepeni 9·a.. salata de toamna s. soi. pepeni) S<JU mai pretentioase Ia umiditate (bame. la cele eu seminte mijlocii (castraveti. Aceasta metoda. Neceserul de sa1l1JnJli la hectar sau norma de samin\:il. radiatia solara. mai ales la spcciile care se cul. 91 umede. respectiv cu conditiile din timpul produeerii rasadurilor. adica la 45-50 zile de lasemanat. La speciile ell seminje mici (morcov.. 1nfiintar~a culturilor legumicole in clmp prin rasad reprezinta metoda cea mai indicata pentru obtinerea productiilor tim purii si este specifica a tit cui turilor for ta te cit :.i de valoarea culturala a semintclor. ardei. la 0 spc~ic 1~ alta si chiar in cadrul aceleiasi specn legumicole pot fi mal multeepoci pentru infiintarea cul tur ilor.semanat : rasadurile de varza si de conopida atunci d~d au 5. castravcti. Spe~iile mai puFn pretentioase la caldura S8 pot planta chiar din luna mar tie (salata: varza s.) de 2-3 em. -conopida de toamna. patUigele vinete. rasadurile de ceapa de apa si praz. ardci. Rasadurile nu se folosesc insa numai la infiintarea culturilor timpurii. salata. plantele sa se rareasca.). varza de vara. In raport cu perioada de infiintare a culturilor. cresterea 9i fructificarea plantelor. corespunde pentru culturile eu densitats mare la unitatea de suprafata (morcov.a.p~l rnai racoros se recomanda plantarea catre mijlocul zilei. dcci 1a 40 .) de 4-5 em Pe solurile usoare si pe cele uscate semanatul se face mai adinc dedi pe solurile grele. eonopid ~ timpurie.1'L rinduri echidislatlte se face atit pe tc!'t~n modelat.ire 9i recol. tinind scama de u~ma torii fae tori: tempera 1.laa·. rasadurilc de tomato. in anotimpul calduros. . v v Epoca de pla1~tare a l'asa~u:ilor 4~fer5.) se planteaza numai dupa t~eeerea pericolului de brume tirzii de primavara. varza tim purie. cpoca de semanat etc. Adincimea de semiinat constituie unul din factorii care conditioneaza uniformitatea disaririi. dupa rasarire.

ardei. in acest caz. Distribuirea rasadului pe teren se face in acelasi timp ell plant area. - funcfIe Fig. mai devreme sau catre seara. praz 9. Rasadurtle se planteaza prin mai multe procedee.a. se va evita taierea plantelor atunci cind se vor executa lucrarile de ingrijire £I. si 'telina. Adincimea: de.udarea ~5punerea r!l5adlilui prcdus in gnivece : 6 .d. plantare a rc'isadurilor este in functie de specia legumicola si de modul de producere a rasadului (repicat. 19 78 .plantares rasadului 1let"e:Picat. 8 .sadului produs fn gbivece : 7 . inainte de plantar ea rasadurilor 5'e aplica 0 irigare abundenta pentru aprovizionarea solului en apa. Astfel.mSnt ~:4 .gele vinete. Distanjele de plant are recomandate S8 deosebesc de la 0 specie Ia alta. ar dei. telina. La plantatul cu plantatorul. precum si toate rasadurile produse in ghivece. 12. ceapa de apa. disnuna de suficienta umiditate (fig. in de modul de produeere si de marimea acestora. trebuie sa se stringa pamintul in jurul rasadului. . castraveti. La plantarea in gropi se va proceda la udarea gropilor inainte de introducerea rasadurilor pentru ca acestea sa. inainte san imedia t du pa ploai e. Dupa plantare se ucla fiecare rasad eu 0. ingropindu-se 0 parte a tulpinii. Astfel.5 litri apa. Nn se planteaza adinc rasadurile vde patHi. trebuie sa fie mai lungi. unde se mentine mai bine}. rasadul nerepicat. se planteaza mai adinc.plantaree propriu-zisa a . eea pi.umezealaI solului. La udarea dupa plantare este necesar ca suprafata din jurril plantelor S{l fie acopexita ell pamint useat. orientate pe directia rindurilor. de dimensiuni rnai reduse.I tarea rasadurilor se va face dimineata. iar plantele de pe un rind sa fie toate orientate in aceeasi directie. mai cu seama daca nu s-a produs in ghivece. racirea acestuia. Rasadurile care emit radacini adventive (din tulpina) a~a cum sint cele de tomate. pentru a nu se pierde prea repede umiditatea 91 a nu se crapa paminiul Rasadurile de tom ate mai alungite se pot planta culcat sau ingenuncheat. varza. de plantare . conopida.Fazele plantarii in gropi: 1 _ deschiderea sropi. iar soarele este puternie. cind solul nu este prea Incalzit.. se planteaza in gropi deschise eu sapaliga. Dad solul este prea cald si -usca t.amestecarua mrani tei co p:5. conopida. a~a enm este cazul la varza. Rasadurile mai mari (tomate.. se planteaza cel mai bine eu plantatorul.ada ugarea mranitei . eel mai indicat este ca plantarea sa se fad! In rinduri. patlagele vinete). en coltul sapei sau en copcitoarea. in anexa 1 se prezinta scheme de infiintare a culturilor legumicole in cimp.plantarea culcata (lngenuncheatii) a rasac!ulUl Plamiarea pe biloane _a rasadului la culturile tirnpurii se face pe partea insorita (sudica) a bilonului. . In schimb. nerepicat). la culturile de toamna este reeomanda bila plantarea pe partea umbrita (nordica) a bilonului. 12). solului. 3 . acestea Iiind direct proportionale cu dimensiunile plantelor. dupa ce terenul s-a mareat (eu marcatoare. sfori sau sirrne marcate). sporirea umiditatii relative a aerului si asigurarea prinderii plantelor. praz. 2 . sala til. salata. Cropile de plantar e. astfel incit radacina sa fie cit mai bine prinsa si planta sa nu se poata smulge user.

invelirea adaposturilor sa aiba lac cit rnai devrcme (sfirsit de februarie~ inceput de mar tie). ridichi de luna. ridichi de luna ~.a. teHna pentru radaeina sau se pot semana ridichi de luna. In adaposturile din material plastic din eadrul gradinii familiale. eulturilor de hLza astfel incit durata pina la obtinerea productiei sa fie cit mai scurta : . pentru ca prin protojare primavara sa se obtina productii cit mai timpurii : . In cazul castravetilor se va planta cite un rind sub tunel. de 30 em Ia tomate ~ide 35-40 em Ia patlagele vine te. jar intre plante pe rind la distanta de pina la 1 m (fig. 1-10 martie pemru varza timpurie. ceea ee va dctermina cresterea si patrunderea ei mai -w adinc in sol.. B). care sint cele mal adecvate pentru culturi extratimpurii. ci numai sa se ageze pe sol. In acest mod nu se vor inregistra go1uri de prcductie.hibr izilor eu perioada de vegeta l. de 50 em intre benzi ~i de 25-30 em intre plante de rind). atunci se va planta sub adapost in benzi de cite 3 rinduri Ia tomate si patl1igele vinete (la distanta de 55 cm intre rinduri. . spre a S6 £010s1 cit mai bine conditiile de microclimat : . . . Pentru folosirea cu rezultate economics cit mai bune a adaposturilor din mase plastics este necesar sa se respecte citeva prevederi tehnologice. 1O~ 15 aprilie pentru ardei ~i patHigele vinete : 5-15 octombrie pentru salata s.practicarea culturilor asociate pe toata durata de exploatare a adaposturilor : .2S aprilie pentru castra vetii timpurii .dirijarea factorilor de mediu in strinsa dependenta de cerintele plantelor Iegumieole cultivate s.plantarea in' perioada. de 70-80 cm intre benzi. se vor inhinta rnai devreme culturile de plante legumicole rezistentc la hig a~a cum sint cele de varza timpnrie. nomic. conopida . se folosesc adaposturile temporare duble. 1n zonele mai nordice si de altitudine mai marc. dupa cum urmeaza: . Epoca de plantare 1a principalele specii legumicole. . conopidii. Adaposturile temporare (tunele joase) se Iolosesc in mod deosebit pentru eulturile eu talie joasa ~i eu durata de vegetatie mai redusa (varza >2X1J-fltimpurie. In accst caz se recomanda ca pe masurrt ce se epuizeaza capacitatea de productie a unei culturi Sa se pregateasca terenul pe intervalul dintre rinduri sau chiar numai pe anumite porjiuni ?i sa se infiinteze cultura urmatoare. 15. se recomanda ca riisadul produs sa nu fie introdus prea adinc in sol.iNFIiNTAREA PROTEJ'ATE CULTURILOR LEGUMICOLE O!!'ltura in adiiposturi joase~i l1wlte {solarii} diu mas» plasttce este foarte importanta din punet de vedere vco. 81 80 .a. salata. soiurilor si . l. la castraveti se plantcaza numai cite doua rindnri. iar intre plante pe rind de 20 em la ardei. verdeturi (spanac.optima .. patlagele vinete sau ardei..'}i de 35-40 em la patlagele vinete). In conditiile in care solul este destul de rece chiar daca s-a realizat acoperirea eu 10-15 zile inainte de momentul ·plantarii. nu este necesar ca de fiecare data sa se infiiateze 0 cultura numai dupa ce EO-a desfiintat cea anterioara. folosirea. in functie de cerintele planie. .sa se practice plantarea sau insarnintarea din toamna ~a unele. salata s.30 martie pentru toma te. la distante de 30 em intre rinduri. elemente minerale.pa~ ~ae. la distanta de 40 em intre r induri. COJ1ditiile optime pentru infiintarea culturilor se realizeaza mai 'tirziu cu 10-20 zile.). lor fata de e~tldur5.de 70-80 em intre Henzi ~i de 30 cm intre plante pe rind la toma te . Printre rlndurile culturilor de baza se pot planta rasaduri del salata. gulie timpurie. ardei). morcov timpuriu. patrunjel pentm frunze ~. in care se cultiva suprafete restrinse. poate fi in anii normali : 20. gum icole prin semanat sau piantat. In adaposturile ternporare simple-inguste (tunele) se planteaza in benzi de cite dona rinduri de tomate. cite 4 rinduri la ardeiul gras.:i e scurta.a. tn acest fel se va men tine in zona radacinii 0 temperatura mai ridicata. atunci cind se practica primavara devreme.a. spanac. Dad. Dupa ce s-au pregiUi t ada posturile se vor infiin ta culturilc 1". distanta intre rinduri va fi de 100~ 120 em si inn€' plante pe rind de 40-50 em. sala ta.a. favorizind aprovizionarea plantelor ell apa ~j. . Ia distanta de 50 em intre ele ~i de 120-130 em intre benzi. Ca ~i la culturile in cimp.

asa cum sint spanacul.:i 'r .Qve~i~ infiinteaza en rasad repicat. Numai la uncle specii. J .r.ardei gras. ardeiul ~i p5.vinete s. Epoca de plantare a rasadurilor se stabileste in Iunctie de destinatia initiala a rasadni~elor. imediat dupa plantare.tlagelelc vinete.tcmate S . La adaposturjle inalte (solarii) se poate dubla san tripla protejarea plantelor.lrav. ardei gras. daca ternperatura scade sub nivelul minim impus de 0 anumita cul- tura. caldura ~i lumina.li· Hmpurl i. ardei iute. 13 . pentru salata. mararul. In rasadnitelc folosite initial pentru producerea Tasadu' rilor.~ . 83 CulturiZe din disadn.ardeJ gT'tlS. castraveti). eu scheletul din metal sau lernn. 8 ~ ca$t. IN!FIINTAREA FORTATE scheme de infiintare a culturilor CULTURILOR LEGUMICOLE . 7 .. In anexa 2 se prezinta legumicole in solarii. patlagele vinetc. dupa eliberarea acestora. ghivece din material plastic dur sau din folie de polietilena recuperate etc. patHigele . pepcni galbeni. este foarte indicat sa se foloseasca rasad repicat (in ghiveee nutritive san presate.1gele viuete . la cele destinate' pentru culturi fortate. ardei. cultura in rasadni~e se infiinteaza prin semanare directa. conopida timpurie.simple.ridichile de luna.a. (j ..p~tl. 2 . 4 -ca.i!elc irtcalzitc pc calc biologica Sf!" . se planteaza ceva mai tirziu. se vat planta rasaduri gata pregatite (ardci. plantarea are loc de Ia inceputnl lunii ianuarie.pMJAg"i" vlnete . ~ dubfe: Scheme de plantare in ~daposturi temporare din mase plastices 7 . 5 6 7 '120-130 em Fig. Rasadul trebuie sa aiba virsta optima: intre 40 si 50 zile pentru tomatc. patrunjelul pentru frunze.tomare t impurlf .). Astfel. vaal timpurie. varza ~i de circa 35 zile pentru casiraveti. temporare.. I ~.a. infiintarea eulturilor se realizeaza in mod asemanator cu cele simple.. catre sfirsitul lunii martie.In adaposturile permanente. a~a cum sint toma tele. Culturile mai pretentioaso In. pepeni verzi. Pentru eulturile de tomate. morcovul timpuriu s. gulie timpurie.

patHLgele vinete. deoarece in practica 0 serie de lucrari cu caracter general se aplica totusi in mod diferentiat.poarta denumirea de lucrari generale. din soiul plantat initial. In acest scop. a~a cum slut: dirijarea temperaturii. trebuie sa existe 0 rezerva de rasad.Toate speciile legumicole pot fi cultivate in astfel . asigurarea apei.minta umectata si pre- &5 . de aceeasi virsta ~i calitate. in primul rind. ele devin libere incepind de la [umatatea lunii aprilie sau chiar de la sfirsitul lunii rnartie. tomate etc.ILE CU CAIRACTER GENERAL '. umiditatii solului 9i aernlui. iNGRIJiREA 51 RECOLTAREA CUlTURILOR lEGUMICOLE Lucrarile de ingrijire care se aplica la toate culturile legumicole .~e dsadnite deoarece ele se elibereaza devrerne.l~eputullunii mai. in functie de particularita tile biologice . . en scopnl rnentinerii densitatilor recomandate.asupra solului. Aceasta delimitare nu este insa rigi. cit ~i prin semanat direct. Asigurarea prinderii acestor plante se face prin ingrijirea lor separata. ca-s are in vedere. de asigurare a apei ~i hranei etc. ce S8 va folosi in primele 4-5 zile dupa infiintarea culturii pentru inlocuirile necesare. Cele care se efectueaza numai la anumite plante legumicole sint considerate lucrari speciale. in luna aprilie sau la i. cind se pot cultiva castraveti. ardei lute. dad se produc rasaduri de castraveti sau pepeni. LUCRAR. Atunci cind rasadnitele s-au folosit pentru a ~btine rasaduri de tomate timpurii. 9. In vederea completarii golurilor.i cerintele eeologice ale plantelor legumicole.. pentru a evita udarea individuala a plantelor este recomandabila completarea golurilor cu rasad inaintea unei irigari generale. regimul de fertilizare etc. ardei gras. de combatere a buruienilor. La culturile infiintate prin semanat direct.da. Completarea golurilor se efectueaza Ia toate culturile care se infiinteaza atit prin rasad. golurile care apar trebuie sa fie completate ell sa.

ele trebuie sa se foloseasca la maximum. folie de polietilena recupera ta de la ada posturile acoperite in anul precedent etc. Aceasta lucrare se poate aplica la to ate culturile care se executa in spatii protejate -'ii in gdidinile familiale.a. se realizeaza prin plivire. piriuri. care reugesc sa strabata stratul de mulci.apar. Cu toate acestea. cit ~i Ia cele protejate si fortate. usturoiul. eu scopul de a crea conditii mai bune (temperatura. mazarea. urrnarind dizlocarea radaci~ilor lor. tomatele. inlesneste pierderea apei din sol prin evaporate. bazine de acumulare. Stratul de mulci prezinta urmatoarele efecte: contribuic Ia pastrarea nmiditatii din sol. varza ~. mranita. stinjeneste rrlsrlrirea plantelor. castravetii. determinate in mod obisnuit de uncle accidente climatice. prin prasile repetate. atunci cind exista chiar ce1e mai modeste conditii de asigurare a apei pentru irigare. deoarecedi5trugerea eventualelor buruieni. dovleceil. putind servi ~i ea intermediari pentru diverse boli 9i numerosi daunator]. radacinoasele. 86. Mulciul de culoare inchisa. executate mecanizat sau cu tractinne animals pe intervalul dintre rinduri 9i manual intre plante pe rind. umiditate) pentru cresterea sisternului radicular al plan telor . Adincimea acestor lucrar! poate fi mai mare. folie de.pruamida.a. Combaterea buruienilor cste 0 lucrare de maxima urgen ta In eulturile Iegumicole. halp. atunei dnd se folosesc materiale organice la mulcire : previne deprecierea legumelor care se sprijina pe sol 9. sporeste eantitatea de substante hranitoare din sol. frunze (i. balegar paios. format din turba.a acestora la soare. tntrudt completarea golurilor vizeaza asigurarea desimii culturilor. Se stie ca solurile bine af~nate prezinta 0 capacitate mai mare de inmagazinare a aper din ploi. Oricare ar fi insa sursa (riuri. eel mai indicat este sa se recurga Ia reinsamintare.. fasolea.incoltita. aceasta lucrare devine obligatorie atit la culturile legumicole efectuate in cimp. aspect foarte important la culturile timpurii de legume. baIegar bine descompus (mranita}.. etc. Afinarea solului ~i distrugerea crustei pe suprafetele cultivate eu plante legumicole se realizeazi. sporind rezerva lor de apa. prin prasile mecanice sau efectuate cu sap~ sau sapaliga. apa ~1 snbstantele branitoare. 0 mare atentie trebuie acordata buruienilor cu rizomi si inradacinare foarte profunda (pir. solul nn arerezerva prea mare de apa. situatie care permite reducerea numarului de udari (la intervale de timp prea scurte) si diminuarea normei de irigarc. Atunei cind sint goluri prea multe. deoa~ece bumienile concureaza en acestea in ce priveste lumina. In anii cu 0 repartitie mai buna a ploiler. hnbunata teste regirnul de aer din sol. asigure productii bune. puturi. aerate. din sol ~lv expnn:rc. impiedica aparitia si cresterea buruienilor : impiedica suprainealzirea solului 9i formarea crustei . rumegu~. la care singura metoda eficace se dovedeste distrugerea lor sistematica prin prasile repetate imediat ce se formeaza rozeta de frunze. insa in foarte mica masura la culturile pe suprafete mari. atunci solul este suficient de umed si trebuie sa fie cit mai redusa (Ia 4-5 em) dad. Afinarea solului 9i combaterea crustei S8 realizeaza cu scopul de a crea conditii cit mai bune pentru cresterea ~i activitatea rtidacinii plantci. canale navigabile. Se recomanda ea buruienile sa fie distruse imediat ce . Mulcirea terenului consta in acoperirea suprafetei solului din cultnrile legumicolc cu un strat format din materiale diverse. Efectele favorabile ale mulcirii se concretizeaza prin productii mai timpurii de legume. reteaua de apa potabila etc. ca prima conditie pentrn realizarea productiilor mari. uncle legume reusesc sa. disloca plantulele in curs de rasarite ~. La aceste avantaje se adauga 9i acela Ca nn mai este nccesar sa se prageasdi solul. ca de exemplu : ceapa. Ca materiale pentrn mulcire se pot folosi: paie. o data en lucrarile de afinare a solului se distruge si crusta care sc formeaza sub actiunea ploilor 9i datorita batatoririi rnecanice. pleava. Irigarea culturilor de plante legumicole este necesara in aproape toate regiunile tarii.).a. mai contribuie 9i la incalzirea suplimentara a solului. Crusta impiedica patrunderea normala a aerului si a apei in sol. apa pentru irigare trebuie sa 27 .n strat de 2-4 em grosime).). precum si in regiunile mai bogate in precipitajii. izvoare.polietilena neagra sau fumurie.

eel rnai bine este sa se Ioloseasca ingdia-' 88:. nu toate legumele suporta irigarea priu aspersiune. urina vitelor) inainte de Iolosire se dilueaza cu apa. . gunoml de pasare si de bovine. o data eu apa se pot administra 9i ingra~arninte miner ale sau organice.plantelor etc. La ap~ecierea momentului pentru udare pot aparea uncle gre~eh.H.de fructificare a tomatelor.. .) se va uda fiecare plant~ m parte. la lO'-20 em distanta. rezultate bune se obtin Ia folosirea azotatului de an~oniu si a ingra.due la diminuarea calita tii productiei.<:anhtatea prea mare de . Spre exemplu: . iar la unele culturi iubitoare de ~c~ldura (tomate timpurii. care . sa nu cantina germeni de bali periculoasc pentru om etc. in peri?<~da.indeplineasca unele conditii: sa fie bine aerisita .~. r}1in. in functie de durata perioadei de vegetatie. a plicindu-se de Ia 3 pina la 15 udari. apoi se dilueaza in proportii diferite : mustul de grajd sau uri:na en 2-3 parti apa. Dintre ingra~arnintele ehi111. la plante se face prin mai multe -metcde.a.apa se realizeaza in perioada formarii partilm consumabile. gunoiul de bovine eu 4-5 parti apa. . Concentratia solutiei de inb'Y8. In plus. In general.apa de epurare din industrie}. tn afara de etapa care urmeaza imediat dupa plantare sau semanat. functie de grad111 de nivelare al terenului. o data eu apa de irigare. urina). sa nu contina saruri miner ale care afecteaza viata plantelor 9i modifica insusirile solului (de exemplu.~aminte chimice trebuie sa fie de' 1-. Udarile la culturile legumicole se aplica la anumite intervale de timp. In cazul surselor de apa cu debit redus este necesara esalonarea udarii suprafetelor cultivate pe 0 durata mai inare de timp.. pentru a ajunge in timpnl eel mai scur t la dispozitia plantelor.6 zile pina Ia 10-14 zile. aspersoarelor . intervalul de tirop dintre doua udari este de Ia 5. izvoare) sau neaerisita (din balti).ole este prea rece (din puturi. temperatura aerului ~. utilizabile In functie de • . mai ales daca se face in zilele ealduroase. 111. C~ltivatorii de legume In dmp ~i in mod deosebit legume protejate.en0. acordind prioritate cultnrilor mari consumatoare de apa. sa aiba temperatura apropiata de cea a solului Ia suprafata (sa nu lie reee).nevoia de apa a . a~estea se distribuie ~e sol. in perioada cresterii intense a capatillii de varza sau a radacinii de rnorcov. se va uda numai daca este absoluta nevoie.1 trebuie sa neglijeze faptul d udarea prea abund. La toate plantele legumicole exists anumite momente dnd acestea au nevoie de mai multa apa. care sint mai scurupesi mai dificile de intretiriut. tl_1gra~mintele organice concentrate (mustul de grajd. Dad apa care se foloseste pentru irigarea culturilor Jegumie. in cadrul masurilor de 'fertilizare faziala sau suplirnentara.tele care se dizolva bine in apa sau Ingr5.: La fertilizarea suplimentara cu iugra'. urrnind sa fie introduse in sol printr-o PF9i1a. trebuie sa existe ambele posibilitati de distribuire a apei. administrate mai ales sub forma de solutie.apa in sol. Cea mai accesibila metoda este dirijarea apei pe rigole cu adincimea de 10-20 em.a. in care toate plantele au nevoie de multa apa. a conductelor. planta legumicola si conditiile de mediu. .~imintele organice lichide (mustul de gunoi. de unde se foloseste la nevoie.'aminte nedizolvate. trebuie sa fie tinuta un timp oarecare in bazine speciale. printre rindurile de plante sail 1Il jurul plantelor.e.i~ perioada de iama si primavara duce la racirea solului ~l prm aceasta la reducerea ritmului de crestere al plantelor. Ca ~rmare. ardei s.Distribuirea apei pina. determina crap area fructe10(. Un astfel de bazin constituie 0 rezerva permanenta de apa si pentru alte activi ta ti gospodare9 ti.-2°/. duce la crapar ea acestora. eel mai marc consum cl. rea n ti ta tea de apa si in tervalul de tim P dintre ploi. Ingra9area suplimentara in cursul perioadei de vegeta tie f~ee atit cu ingrasaminte minerale. si cu lungimea de 20-400 m. iarna ~i primavara foarte devreme. Irigarea prin ploaie artificiala (aspersiune) este indicata pe terenurile fara nivelare si presupune existenta unei instalatii de pompare. care se apreciaza in functie de: capacitatea soiull1i de a pastra apa : consumul realizat de catre plante. Mai intii se pun 1a macerat (£er_t men tat) impreuna cu 0 cantitate egala de apa. gu58 89 ' . Jar alternanta aprovizionarii insuficiente a apei ln sol eli cea in execs. cit si CU unele ingr'asarninte organice. . deschise printre rindurile de plante. Cantitatea de apa necesara la 0 udare (nOfJ11-'1 de udar e) poate fi de 200-400 m31a hectar.· . Chiar si Ia culturile protejate.'?amintelor complexe (NPK).

lnminii si umi(litatii relative' Asa cum s-a precizat anterior.. Fertllizarea suplimentara se poate face in 2-3 reprize : 1?rima dupa circa . care sint puse la dispozitia cultivatorilor prin intermediul centrelor de protectia plantelor. cu1turile J:nf{intate prin semanat at. asigura conditii pentru forrnarea tuberculilor (cartofi}: 91 90 . . pentru a se asigura numarul corespunzator de plante la unitatea de suprafata. .suprafata de evaporare a apei . hrana :.ptamini sau chiar mai mult. aplicind normele 9i concentratiile recomandatel(vezi anexa 3). Dintre daunatori.J. .?aza tulpinii (tomate. In acest caz se elimina lucrarea de r?~it la morcov in schimb rnararul se recolteaza si se valorifica pe parcurs. u~de prin miirir_ea suprafetei de eva~ porare a ape! se Iavorizeaza incalzirea solului in masura mai mare si mai devreme. sfecla de masa loboda. mai ales in rasa. Aceasta opera tie 5e aplica la morcov. di . jar urmatoarele la interval de circa doua.>1 lumina. ==. toate masurile deiprotectia muncii si mediului. Bilonatul si musuroitul devin justificate atunci cind: al~ta la sus~inere~ pla. sint recomandate pe solurile rnai umede in zonele rnai nordice mat inalte si ploioase. ridichi de luna.lucrar: specifica p~ntru culturile legumiCOle l. tra tamentele pentru COIDbaterea bolilor si daunatorilor se efectueaza ntlillai en pro~ duse autorizate. in schimb. In practica. virozele. plantele ajungind in situatia de a se st1nJen~ reclpr_?c. eel mai adesea se intilnesc: coropisnite care rod radacinile plantelor . Combaterea bolilor ~i iHiunatorilor se asigura prin masuri preventive ~i curative (de distrugere). castraveti. ?entru a d~ose. Astiel preparate se administreaza in cantitate de 10-20 1113/ha. atune! . viermii albi (ai carabu~ului de mai}: omida fluturelui alb al verzei.tile specializate.50: r~1lla e ~e teren. Bilo~atul . Dirijarea temperaturii. de exemplu morcov mar ar . cancerul bacterian. mana tomatelor. atit in unita. in aceasta categorie slut considerate acele Iucrari care S8 aplica la un numar restrins ~e plante le~11icole cultivate in anumite moduri ~i in diferite conditii de mediu. mana cartofilor.5:1). cit si chimice sau numai unele dintre acestea. desi la culturile de cimp nu se evidentiaza prin masuri speciale.e. varza}: favorizeaza r~lanrea sistemului ra~lcular pe seama radacinilor advenh~'e cl~escute ~a. cele mai trecvente sint : mana cepei. Pentru mai multa siguranta se poate aplica raritul in mai multe etape sau se practice semanatul unui arriestec de seminte de legume.tlme. c~e~terea concurentei dintre ele pentru apa. cu multa rigurozitate.doua saptamini de la infiintarea cultnrii (plantat. Umiditatea relativa a aerului po ate modifies pute~nic desfa~urarea transpira tiei plan telor si prin aceasta . obtinindu-se venituri suplimentare. In toate cazurile. in functie de f enofaza in care se aHa plantele .1 de conditiile de lumina naturals.nfl!ntate prm semanat direct 111 cimp. s~abile~te in functie de miirimea pl~ntelor.cireula tia apei ~i hranei din sol In plants -.cmd . In acest seop se nrrnareste mentinerea temperaturii optime.dnij.bi _?i_?e cele mai viguroase si sanac~al urrneaza . _Din acest ~otiv.?l ~u~u~oit!ll sint lucran care se aplica numai In 'Unel~ :ltuaVl ~l la anumite specii legumicole.a. Dintre boli.LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL noiul de pasare en 8-10 par ti apa. Deoarece p~ezmta ?-eaJunsul. ·omida fluturelui buha semanaturilor : puricii de pamint si paduchii cenusii ai verzei . Momentul raritului se.sarit). folosind masini si aparatej corespunzatoare.. Pen tru com ba terea bolilor si dauna torilor se folosesc o serie de substante chimice... intr-un anumit raport (4:1. bine reglate..nu se poate efectua semanatul de precizie.maresc. folosind atit ingJa~aminte organice. respectiv atunci cind plantele au citiva centimetri mal. me1cii cu sau fara cochilie ~. fuzarioze1e.cit si Ia cultivatorii amatori de legume.t la culturile protejate si tor tate constituie o preocupare perrnanenta. mana patlagelelor vinete. 5: + a aerului.llt1 sol. pnn. smt contramdlcat~ pentru zonele si perioadele anului ill care nu se asigura suficienta apa in sol. R~ri~~l este a . se seamana mai des folosind mai multa 5iimint~. trei s5. r5.a. dovelecei] . respectind. antracnozele ~.ntelor (tomate. ~es~l l?rea man.

care a~ ? tulpi~a 12u1. aceasta lucrare. em.\toarele mijloacc . Aceasta lucrare S8 aplidi si la culturile Ior tate de ardei.1 patlagclele vincte. de 0 parte ~l. Pentru to?1atele dc.oartc.a. In schimb.). insa freCVE'11t la culturile protejate si for tate. 92 ell alte legume. cite una pentru fiecare !ind plan~at.a 1a.lncIe cazuri I~ cultura In cimp. ~tilpii de sustinere pot fi.ang~el) d. pentru sustinere se folosesc la tomatele de vara-toamna. La culturile in solarii ...m) ~l mai subtiri (2-3 em).-2 m : ce~ folositi pentru fasolea urcatoare VOl" fi mal IU?gl (3 . cr estcrea necontro 101 t5. .. din prefabricate de b_eton sau din lemn. spalier vertical cu una sau mai rnulte sirme. Ia rulturile de vara san toamna S8 mai lasa la fiecare planta cite 2-3 l5. Sustmerea plantelor legumicole.ng1ffiea. dupa dlS:r:orublht~tl.care devin tulpini noi. determine oprirea cresterii plantelor ~i gr. Cei care se folo~esc P7ntru _tomatele ~lffip~m pot avea pina la 1. vara spaIierul va Ii mai inalt. pe st~lpi se fixeaz~ o traversa de 40-60 em. bolovarrii uscati pot provoca ranirea plantelor sau chiar distrugerea acestora.ru tomate. Momentul optim pentru cfectuarea copilitului se considc'l:L atunci cind lastarii au pina la 5-7 em lungime ~i sint inca in stare ierbacee. la cultura tomatelor tirnpurii. La culturilc de vara-toamna. ljisind 3-4 brate. nu . Astfel. de alta a spalierului. copili tul j nfluen teaz~t fa vora bil a tit precoci t atea culturilor de tomate. deoarece sint atacate mai putin de boli si daunrttori.}: penult obtinerea legumelor inalblte (cieoare..p1.. r Copilitul plantelor consta In indepartarea Iastarilor (copiIiloi ) care cresc la subsuoara frunzclor . Ll!. tufa plan lei se indescste foarte mult. 8-10 infloresccnte. ~ protejeaza uncle culturi infiintatc toamna .purii. ducind Ia in tirzierea coacerii fructelor. fasole . precum si Ia cclc1alte ramificatii. 93 .50--. Din acest m ti v.1l. Astfel.. care va servi Ia sustmerea a rl?ua sirrne. La confectionare se vor folosi tarusi lungi de ?0-70. Intervalul dmtre spahen se poate cultlVa .1ui tit pc orizontalii. sfori.1t se [ustifica prin aceea ca aracn trebUl8 sa. produciitoare de rod. iar in sera se ajunge uneori la cirnirea dupa 12 inflorescen~c. care se bat la circa 2 m distanta de-a lungul nndul. In ultimul timp s-a extins cultur a castravetilor cu fructul rnic pe spalier. AsHel. ca ~i tulpina principala.stari (copili) crescuti la subsuoara frunzelor de la b::J. jic inalt. eventual ell mal multe sirme. morco:. cirnitul se poate efectua dup5. asigurindu-se 0 folosire mai intensiva a tCH'1ll1. aceasta lucrare poate fi efectua ta dupa ce s-au forma t 6. la cultm:ile tirupurii de tomate se indeparteaza toti lastarii. pirarnide. spar.zii. cast~~vetl.~. respectiv Ia una-dona frunze deasupra celei de a treia sau a patra inflorescente. cu in~ltime. T oma tele culti va te protej at si for ta t se copilesc radical.rcatoare.1birea coacerii tructelor. legate cite 3-4 sub forma de piramida. atunci cind acestia nu prezintii interes pentru productic.1<11 pe acestia se va fixa 0 shma. de vor prezenta 0 vigoare mai mare. Aracii din Iemn pot ayea lungim~ si ~gTosime.C. _ Pentru sustinerea plantelor legumicole se folo~esc urn:. ceea ce duce la scurtarea lor.aprlrii de inghct plantele scrnincere de varza. s~lmceri de ceapa si de varza etc. cit si pe verticala.20 m lungime 91 4-5 em grosime: ]~ tomatele tirzii pot avea lungimea pin.7 inflorescen te sau cu 2-3 saptiimini inainte de caderea brumelor. 1. fie ascutiti m fiecare an. in functie de greutatea pe care trebuie sa 0 SUSilll?. n acelasi tim p. 10 cazul cind copilitul nu sc aplica la timp. s. a In multc zone. mal multe srrrne san chiar 0 plasa de' snstinere. tirzii (tomate. la Indepartarea virfului de crestere (cirnitul) 1a tulpina principala.a. arc drept seep 5.pozitie ver ticala. 501u1 adunat in jurul plantelor trcbuie sa fie bine rnaruntit ~i rea van.: de :pin~ Ia 2 rn. cirnitul se face cind plantele au format 3-4 inflorescente. '!ife7it. se aplica in . lasind 2-4 brate 9. cit ~i caliratea productiei. Pe acestia se va intinde una.in rezistents S1 nu sc mentin singure in . Adese. rasadurile de brumele f.ma~mare la m~e.trebuie 55. Spalierulpentru tomatele ~. tutori sau araci din lemn. Plantele sustinute pc spalieri sau araci dau productii mat tim purii ~i de cali ta te su perioara.. In sere ~l solarii se aphcil la ardei 9i patlagele vinete. aracii pe?tru pl~ntcle 5el!lmcere pot fi ca si cei pent.(ceapa. tulpini de floarea-soarelui. se pI~Ctica in cimp la tomate. usturoi}: apar5.91 0::: talia plantelor.

vastfel incit fiecarc Hoare sa. re~oltarea constituie un complex de operatii.tiile respective rodirea este mult mai bogata dedt pe tulpina principala. la multe legume. Astfel. aplicata la tomatele tirnpurii. dupa 5-6 fr. Uneori. pentru toate plantele (mazare. cind apare risenl caderii brumelor timpurii.Lucrarea de cirnire se mai aplica si la uncle culturi sernincere (varza. cultivate in cimp sau in adaposturi din rnase plastice. in faza de rasad. (morcovi. Legumele ranite la recoltare se depreciaza in SCUTt timp. pepenii. cu repercusiuni directs asupra calitatii produselor. salata) sau se po ate efcctua esalonat (tomate.:trii. deoarece pc ramifica. cind cad brume tirzii sau toamna. Tratarea eu substante stimulatoare se face eu scopul de a regla . RECOLTAREA lEGUMELOR Desi este 0 lucrare care se aplica 1a toate speciile legumicole cultivate prin diferite metode.). care se obtine prin arderea balegarului paios urned.p. se stropesc florile complet deschise cu "o solutie apoasa de Tomato-set sau Tomafi».ll~ze. ceapa. dar n1. Ciupitul plantelor presupune tot indepartarea virf ului de crestere vegetativa. pierzind mult din aspectul comercial. fie tratata nurnai o singura data.a. la culturile de castraveti sau pepeni. Astfel.1 mai mult de 2-4 zile. Intervalul de timp dintre doua recoltari se stabileste in functie de specificul plantelor. a~eza te in gdimezi. tulpina sau frunzele se pot recolta in diferite epoci. Plantele legumicole pot fi aparate lmpotriva brumclor eu ajutorul fumului. salata).) pentru uniforrnizarea coacerii sernin telor .procesele de . de la 0 specie la alta san de la un soi la altul.tiile carese formeaza vor fi ciupite din non. Ramifica. 95 94 .4 Din concentratie de 5 mg/] apa distilata. legumele destinate consumului in stare proaspatil indiferent de locul unde se cultiva. mazare) ~i se mareste atunci cind atingerea dimensiunilor optime pentrurecoltat are loc esalonat (varza. Utilizarea unor concentratii mai mari decit cele recomandate va deterrnina 0 putemica deiormare a fruetelor care vor aparea cu goluri in interior. alta. recoltarea acestora poate incepe inca de dud sint foarte tinere (castraveti. Protejarea impotriva brumelor ~i ingheturilor este nccesara uneori pyimavara. ardei etc. dovlecei. de obicei la marginea suprafetei de cultura. la recoltarea fiecarei specii de plante legumicole se va tine seama de reguli1e stabilite in raport eu destinatia acestora. sernanate maio devreme cu 15-20 de zile. lasind 3-4 Irunze de la baza. De exemplu. ardei gras s. prima data dnd plantele sint tinere si au format 4-5 frunze. pentru stirnularea legarii florilor din primele inflorescente la tomatele timpurii. ceea ce in eamna dublarea capacitatii de realizare a productiei tim. o astfe! de lucrare. insa eu scopul de a for ta aparitia ramificatiilor secundare pe tulpina. pu tine legume se recolteaza cind fructele ~i semin~ele au ajuns la maturitatea deplina (tomatcle. clopote de sticla. eu toata atentia. Lucrarea de eiupit se poate executa si la tornate. Unele legume.). tot pentru a se 0btine 0 rarnificare mai devrerne. In cazul supraretelor mici se poate recurge la protejarea individuala a plantelor cu ghiveee. da posibilitatea ca Ia plantarea in cimp rasadurile sa prezinte deja doua ramiiicatii cu cite 0 inflorescenta fermata. de la care se consuma fructele. Ca urrnare. increjite si neaspectuoase. a paielor umede sau frunzelor. trebuie sa fie recoltate manual. indeosebi atunci cind tempcraturile sint mai scazute. ciupitul se efectueaza in mai multe rinduri. Astfel. ridichi etc. ridichi etc. coifuri din folie de polietilena sau din hirtie ~. Operatia de rccoltare poate fi executata 0 singura data. acesta trebuie sa fie mai mic in cazul dnd Iegumele se depreciaza rarninind pe plants (fasole. se recurge chiar ia acoperirea plantelor ell pamint maruntit. ardeii de boia). in concentratie de 1% sau eu 2. In acelasi timp.crestere si fructificare la unele plante legumicole. In general. Pentru toate speciile d~ legume. care dureaza pina se incalzeste vremea. Cele destinate prelucrarii industriale pot fi recoltate ~i mecanizat. Momentul recoltarii difera foarte mult de la 0 specie 18. in functie de destina tie. recoltarea legumelor prezinta 0 seama de par ticulari tiiti.a.). de la care se consuma radacina.

culbv~ la noi in tara. ploaie si nici sa nu se aseze in gramezi mari. trebuis sa 5e respects citeva reguli de baza : .Pentrn reducerea in masura cit mai mare a pierderilo~alitatr~e si cantitative IB recoltare. in primul rind. carute eu pneuri. trebuie sa se asigure apa' pentru irigare. . desigur. Pentru Iegumele perisabils se vorutiliza ambalaje de capacitate rnai mic~. La aceste . 1 Soiurile in anexa 4. TEHNOLOGII DE CULTIVARE LA PRINCIPALELE GRUPE DE SPECII LEGUMICOU:1 iEHNOLOGIA ARDE'ILOR SI . '. care duce la vatamarea mecanica. ~e. roabe cu pneuri. fasonarea plantelor 0 data j:u reeoltarea.in masura in care este posibil. -10 ori pe vara. vint..1~ conditii foarte favorabile sint mat ales in Cimpia Dunarii si in Clmpia de vest. in aeest ultim caz folosind desigur soiuri timpurii si apelind la protejarea temporara sau permanenta cu folie din mase -Pentru 0 mat buna reusita in cultura acestor specn.manipularile obligatorii trebuie executate eu grija" mal eu seatna la legumele destinate consumului imediat ~i pastrarii' in stare proaspa ta peste iarna .. ' . III d~tTllnentul producatorului. remorci. la ardei 2i pat1agele vinete sint necesare 10-12 udari. I recornandate la pr inc ipalcle specii legumicole sint cuprinse 97 .(verdeturi in primul rind) trebuie sa se fad. . Terenurile potrivite pentru aceste specn de plante lcgu!mcole sint cele bine aprovizionate eu substante nutritive. :n c~p . .specii. iI~ schirnb. eu destul sn~ce~s~l in .TlAGELE·lOR A TOMATElOR... . ludepirtind frunzele de prisos : . Toate aceste plante legumicoJe sint pretentioase la caldura. platfonne de transport pe roti de bicicleta etc. Datorita valorii lor alin. in aproape toate z?nele. Astfel. la tomah' Se folosesc norme de 300-400 mS apa la hectar.dupa recoltare. DE CULTIVARE PA. tehnologia de cultivare este asemanatoare.: -La lcgurnele ell rozeta. . legumele perisabile (care se vatama usor ) Se asaza direct in ambalajele cu care se transporta la pia ta .partate. legumele nu trebuie Sa fie expuse la s?are. atunci cind 'suprafetele se aHa in zone cu precipitajii mai bogate.ent~re s_e. magazii etc..wn_el~ mainordice sau in cele de deal si de munte pma la altitudini de 800-1000 m.ra irigare. dar si al consuma torului. car_: ~int mai putin pretentioase la caldura decit a~d. cosuri imp1etite din nuiele de rachita.. . saci din pinza sau plasa etc. in soproane. In caeul celor perisabile sin t recomanda te mijloacele prevazuto cu pneuri si arcuri : .redueerea in rnasura cit mai mare a manipuliirii legurnelor.hber.legumele atacate de bali san daunatori vor fi jnde~' 10. TT3nsportul legumelor trebuie sa se execute eu mijIoace adecva te. Ia depr ecierca lor si Ia consum de timp. AstfeI~ tomat~1e. hrana si se cultiva in majoritatea caz~Ii~ lor prin r asad. lumina. se pot cultiva.autocamioane. Dintre aceste specii numai tomatele pot fi cultivate Hi.' . ci trebuie acoperite cu rogojini sau depozitate temporal' la umbra. udarile repetindu-se de . ~~~.ell ~1 patIa~elele vmete. eu aceeasi norma de udar e. VINETE Ca ambalaje se vor folosi Hidite tip.

de vara ~i de' toamna. De aceea. iar uneori chiar si pe substraturi nutritive protejate cu tunele din folie de polietilena. patlagele vinete) este corespunzJHor pentru plantar e atunci cind are 8-10 frunze.rnai rar (8 -10 em intre rinduri ~i 2-3 cm pe rind) nu sc mai repica. copilitul si legatul de 4--'5 ori (eopililul total la toma tele tim pnrii ~i lisa rea a 1. ptmtnl prodncerea rasadurilor se va semana in ultimele zi1eale lunii februarie sau in prima jumatate a Iunii mar tie. pe fiecare interval san peste doua rindnri. tutorilor sau infiintarea spalierului . in sudul si sud-vestul tarii. deoarece asttel . care nu retin prea rnulta apa deoarece ar duce la racirea lor primavara. ' Avind in vedere ca legumel. Pentru culturile de vara. sub forma de bcnzi de cite doua rindnri. deci mai intensiv. rasadul 5e va asigura.ltate (pentru doua rinduri) san biloane.5-1 %. in cazul zonelor mai nordice sau mai inalte.3 copili la culturilc de vara-toamna}: distrugerea crustei sqlului : prasitul : mu~uroitul : stropitul eu zeama bordeleza in concentr atie de 0. pina in ultima decada a hznii mai. Spatiile mai largi dintre rindurr san benzi sint necesare atunci cind Iucrarile solului se erectueaza eu tractiune animala. Pentru irigare pe brazde.ell soluri usoare sau mijlocii. Deschiderea rigolelor pentru udare se poate face ~i dupa plantare. far5. in prima decada a lunii martie. iar dnd se aplica direct. fie in solarii. Reco1tatul tomatelor timpurii incepe la 60-70 de zile . Rasadul (de tomate. In uncle zone se practica plantarea. semanatul avind lac la sfirsitul lunii februarie in sud-vestal tarii sau ceva mai tirziu. dar se poate efectua mai devreme daca. atit a tomatelor tirnpurii. din folie de material plastic uzata. Culturi in cimp liher. La toma tc se fac culturi timpurii. Ti'isa- 98 99 . dupa plantare. Rasadul se va obtine in sere inmultitor sau in rasadnite calde. In' vederea sustinerii plantelor pe spalieri sau piramide. ar dei. la 50-60 em distanta. iar intre plante pe rind de 2530 em.devara si toamnii se infiinteaza inccpind din ultima decada a lunii aprilie. se recornanda ca acestea sa se aplice in primul rind la cultura anterioara. incalzire biologica. pina la sfirsitul primei decade a Iunii mai in zonele mai nordiee si mai inalte atunci dnd in sol temperatura a depasit 1O-1'4°C. radacinils Ilumeroase.foarte bine la admini strar ea ingrasamintelor organice. plantindu-se rasadul 1a distante de 30-40 em pc rind ~i de 70-80 em intre rinduri.6 inflorcscen te pentru stimularea coacerii fructelor. La eultura timpurie se folosesc numai soiurile eu precocitate mare (vezi anexa 1). neaza . in rasadnitele din care s-a seos riisadul de varza timpurie sau in solarii ina1te. cirni tul dupa 3. Repicatul rasadurilor S8 va face in cuburi sau ghi vece nutritive sau in substratla 10-12 em intre plante. ~i 300 kg/ha superfosfat. distan ta intre rinduri este de 70-80 em. cite ori este nevoie (10-12 ori}: ingra~area supli men tara. Pentru culturile tiinpurii de tomaie rasaclu1 se planteaza incepind din a dona jumatate a lunii aprilie. ingra~amintele trebuie sa fie cit mai descompuse. iar repicatul se va face la 7-8 em intre plante. In cazul culturilor de toamna. iriga tnl de. C·uUurile de iomate . S8 poate asigura 0 pro due tie mai timpurie. mai eu seama dad se adauga. In' unele zone se folosesc pentru producerea rasadurilor diferi te ti pur i de ghi vece: nu tri tive (realiza te eu prese manuale) . rulata sub forma de cilindr u (pahar) sau de cornet ~i prinsa eLL un cui sau sudata eu 0 vergea de fier fierbinte etc. Princi palele lucrari de ingri jiro aplica te toma te lor si n t : completarea golurilor : fixarea. 58 va avea in vedere eli scmintele de ardei si patlagele vinete gerrnineaza rnai greu decit cele de tomate. cit si a celor de vara-toamna. folosind 8-10 g samtnta la metrul patrat.e din aceasta grupa reactio. albe. aceastea permitind reducerea cantiUitii plnii la 10-15 tjha. bObocii florilor din prima inflorescenta aparuti si chiar prima floare deschisa (la rasad produs in ghivece). Tomatele se cultiva numai prin rasad. permit plantares rasadurilor fara a fi deranjate ridacinile acestora. mai mare ~i se ereeaza posibilitati de folosire a terenului pentru mai multe culturi. Teate caile sint avantajoase pentru eil. din material plastic dur. din pamtnt ars . fie in rasadnite calde. Atunci cind se seamana la distante mai rnari . pentru producerea rasadurilcr semanatul se va face in prima jumatate a lunii aprili:e. terenul se poate modela sub forma de straturi in~i.

in rasadnite. Virsta optima a rasadului. rnai ales in ghivece (de orice 101 Cultura ardeiului gras in adaposturile din mase. de circa 1 m ina. Ca ~i in cazul tomatelor .14. go? ar . Tomaset. Icrtilizarea fazialii ell iflgra~amint. La oulturile de ardei. iar intre plante pe rind de 30-35 ClU. copilitul radical al plantelor pe masura ce cresc al ti copili : defolierea (indeparrarea frunzelor de la baza plantei p_emasura ce acestea se imbolnavesc sau imbatrinesc) .plante de 70 em. Semanatul pentru producerea rasadurilor are loc Ia sfirsitul lunii ianuar ie.. Pentru cultura ext-ratimpur1.10 mg 11 apa).70 tone Ia hectar sc efcctueaza in perioada de primavara. cu latura de 7-8 em. La plantare. iar intre plante pe rind de 15-20 em. La un hectar de cultura se poate obtine a productic . fiecare rasad va fi udat cu 0. din primele dona [nflorescentc : cirnitul plantelor dupa 4-6 inflorescente in perioada 15-20 .0 em. Prill aceasta metoda se cultivii atit tomatele extratimpurii.a. trebuie Sa fie de 55-60 zile... 9i intre 1 :. . eventual in benzi duble. dirijarea temperaturii. irigarea de cite ori este nevoie. polenizarea suplimentara prin scutmarea zilnica a plantelor si a sirmelor. iar intre plante pe rind de 30-35 cru. destul de lax fa ti de araci. D. in coneentra tie de 8. Repicatul se va face in ghivece sau cuburi nutritive. adica pe Ia jumatatea lunii august. in primele 2-3 saptamint de la plantare. in functie de zona si conditiile de temperatura ale anului. diluate : prevenirea bo1ilor ~i diinnatOl ilor prin stropirca plantelor ell zeama bordeleza san altc substante recomandate pentru anumite boli sau M. distrugerea crustei solului. cind temperatura in sol este mar mare de 12-14°e. aprilie. Se folosese 8-10 grame de serninte la metrul patrat. tratarea florilor deschise cu stimulenti (Tomafix. Productia care' se poate obtine este de 25-30 t/ba la tornate timpurii ~i de 4. astfel melt noa ptea sa nu scada sub 12"C. in momentul plantarii. Recoltarea se executa in functie de varieta tea de ardei: esalona t Ia ardeiul gras ~i iu te ~i in momentul dnd fructele au culoarea rosie Ia ar deiul go. Plantarea in adaposturi (solarii) se va executa in perioada 25 martie . rasadul se planteaza de la ince. mulcitul.5 I apapentru asigurarea prinderii. la plantare. In acest scop. La aceasta cultura se vor aplica urmatoarele lucrari de intretinerc: completarea golurilor.uMdori (vezi anexa 3). fiind necesara 0 suprafata de circa 40 m2 pentru a se obtine rasadul pentru un hectar de cultura. Culturi in adaposturi de mase plastice (solarii). Ca 9i la tornate dupa infiintarea culturilor se vor aplica urmatoarele lucrarl de ingrijire : completarea golurilor.J.e de tomate 5e folosese rasadud produse in sere inmultitor sau in rasadnite calde.e chimice sub forma de solutie sau cu ingra?aminte organiec lichide.1ime sau sfori legate Ia paTtea superioara de sirmele intinse in acest scop). prasitul : mulcitul.15 aprilie. fara innodarea sforii pe tulpina plantei la sustinerea pe sfori : prasitul intre rinduri 9i intre plante pe rind. daca se urmareste inclieierea recoltarii pina Ia 30 iunie. Se pot obtine productii medii de 10-15 tone la hectar. atunci dnd· temperatura tinde sa depaseasca 20°C. Distanta de p1antare intre rinduri va fi de 70-8. in functie de varietate ?i soi. sernanatul se va face in ultima decada a lunii ianuarie. Rasadurile de patlagele vinete se planteaza in cimp in perioada 10-20 mai.de 20-30 tone. pZastice la eic1ullung. iar la ciclul prelungit. pu tul lunii mai. 2-4. montarea sistemulni de sustinere (araci. ell norme mai reduse primavara devr eme si eu norme mal mari in cursul verii. Iegatul plan telor . irigarea de 10-12 ori : fertilizarea suplimentara ~. Re coltarca tomateIor din adaposturile de mase plastice se va face Ia maturitatea deplina. dupa iO -12. To-stim 9. ° Ia distanta intre rinduri de 40-50 em. C.3. la ardei sint preferate rasadurile repicate. spalier vertical. atunci cind se consuma imediat sau la intrarea in pirga ce1e care se transports la distante mari.i 5 Iebruarie. atunci dnd solul are temperatura de 12.)1 dul a fost mai avansat in vlrsta. in rasadnite ~i in prima decada a lunii februarie in sere inmuljitor. Recoltarea incepe In jurul datei de 20 maio Productia poate fi de eel putin 30-50 tone la hectar. la ciclul scur t si de eel putin 60.0-50 tfha la cele de vara :}i toamna. Dupa intiintarea culturii se aplica aceleasi lucrari de ingrijire ca si la ardei. iar ziua sa nu depaseasca 30°C. inflorescente. in sere inmultitor . kapia 9i de boia. Ia distanta intre rindurile de . aerisirea zilnica. cit si ardeiul gras san patlagelele vinete.

In acest seop S8 folosesc rasadnitele destinate special pentru aceste culturi sau cele eliberat~ de . pe rnasura ce fructele ajung la matuntatea de consum.vincte. eu 0. incepind din a doua jumatate a lunii iunie. aeeasta se reduce pina la 30. cu l1?. tu tora tul plantelor cu araci sau pe spalier scund. semanind intre 15 . la distante asemanatoare eu cele practicate Ia tomate. Cultura de ar dei se poate mentine pina toamna tirziu in adaposturile din mase plasticc. La soiurile mai viguroase . in primul rind a temperaturii. iar la ardeiul iute pina la 90 mii fire. irigatul. ' Lucrarile de ingrijire se refera la : udarea cu apa calda (0. in Tasadnite san tntre 1 si 5 februarie.tip). In mod cnrent.prLstrarea ciildurii care se acumuleaza In timpul noptii. iar la cele mai putin vigu. inclusiv ardeiul iute. Plantarea rasadului i~ adaposturi se va face attlnci clnd temperatura solului va fi de 12-15°C. cind se folosesc soiuri Inalte : distantele de plantare sint de 50 em intre rinduri ~i de 35 em pe rind revenind 6 plantejm". pentru asigu.i 25 ianuarie. Ia un hectar pot fi plantate circa 50 mii fire de :rasaduri de ardei gras. ardeiul gras ~i iute.tomatele in rasadnite destinate special.rrne de 300-400 m3 apa Ia hectar . In aceste conditii se obtine 0 productie de 35-50 tone la h ctar. atunci clnd temperatura in sol este de eel putin 15°C.distan~a intre rinduri este de 50-70 ern. La plantare. At:mci dud se cultiva . cu marimea de 7-8 elll· Plantarea rasadurilor Ia locul definitiv are lac intre 1 !ji 10 aprilie.. copilitul radial. roase. Culturi in rasadnite eu indilzire hlologica.uu sera:i so~~~L eontinuare.40 em. a tiel incit aceasta sa nu depaseasca plea mult 30°C si sa nu fie sub 15°C. solariile Hind inchise seara mai devreme pentru . eu ingra~aminte minerale sau orgamce sub forma de 501u tie. dupa 12-15 zile de la plantare. Dupa plantare. Plantarca la locul dcfinitiv va avea loc in prima jumatate a lunii mar tie. irigarea. afinarea subst~atului de cultura : Iertilizarea faaiala. diluate si cu ingra9aminte chimicc complexe : prcvenirea bolilor 9i-daunatorilor. rasadul se produce In rasadnite calde. . i 103 102 . evitind astfel indesirea culturii . se vor aplica lucraIn rile Obl~J?-Ultede ·lllgnJl~e:. sp:e a . Reeoltarea incepe intre 10 ~i 20 iunie ~i se poate prelungi pin a toamna tirziu. in sere inmultitor. apoi cu 400500 m" la hectar : fertilizarea cu tngra~aminte organice Iichide. lor. prelungind astiel recoltareaLa cultura patlagelelor vinete i1' adaposturile din mas« plastice.5-1 1 apa.fertilizarea fazi~~~. iar pentru marirea sigurantei la prindere si obtineres unor productii cit mai timpurii se va efectua 0 repicare. cind se folosesc soiuri pitice sau in prima decada a lunii aprilie. 'P ntru a fa oriza cresterea ~i ramificarea tulpinii : pra~itul pcntru distrugerea crustei ~i a buruienilor : mulcitul . in prime1e sapUimini dupa plantare : inlaturarea butonilor florali la plantele mici. p:ecum ~l _patlilgclele. mai intii eu 200-300 m3apa la hectat. e pot obtine productii de peste 30-40 t/ha. preferabil in ghivece {de orice fe1}. eompletarea golurilor : pra~itul pentru distrugerea crustei ~l a buruienilor : mulcitul . dirijarea temperatuTll. defolierea san indepartarea Irunzelor de la baza plantei.5-1 1 Ia planta) . rasadurile trebuie sa aiba virsta de 55-60 zile. rarea prinderii : apa se distribuic in jurul plantei pentru a se evita racirea solului. Recoltarea ardeiului gras din solarii e va face esalonat.~.rasadmile c~re s~au produs p ntru infiintarea cnlturilor 111 adaposturile din mase pla tice sau pentru cele timpurii in cimp. pentru producerea rasadului sernanatul se ctectueaza la sfir9itul lunii ianuarie. Pentru producer a r1i. La plantare rasadurile se uda cu 0. ' . dirijarca factorilor de mediu. in mod obi~_ nuit intre 1 ~i 10 aprilie.a. completarea golurilor. Lucrarile de ingrijire a culturii int : complctarea goluri. pe masura ce imbatrinesc .sadului necesar la plantarc:a unui hectar se folosesc circa 600~ 700 g saminta. astfel incit aceasta sa nu scada sub l4-1SoC 91 sa nu depaseasca 28-30°C. prima udare se va face la cuib. de 70 -80 em intre rrnduri ~i de 30-40 em intre plante pe rind. Iutre plante pe rinds lasa 0 distanta de 20-30 em. In acest mod se cultiva c~ succes to~atelc timpurii. evitindu-se trecerile bruste de la 0 temperatura ridicata la una scaznta sau invers : ciupitul Iastarilor laterali dupa ce au format o floare.5-11' apa. apoi plantele se repica obligatoriu.

este avantajoasa deoarece permite obtinerea unor pro due tii mai . respectiv 400-:500 g samintiL In acest caz nu se repica. capat~na. • .de varji si de toamna) i varza. se~anilld in prima j'umatate a lunii februarie.lliile. Pe aceasta cale se va asigura 0 . ci~nitul d~ ~a 3 . Incepind de la baza.§i.. . cu pedicelii florali rnai lungi ~i ingro¥Lti. Rasadul . Aceste ~ultun.sar la infiintarea ac~stor culturi.:e er~se. In ae~st scop se folosesc rasaduri repicate. puternica.inta 0 buna r ezistenta la frig se pot cultiva primavara foar te devreme. semicalde. respectiv 300400 g saminta. eu inc? 8-10 em grosime pentru. P!Oduse in rasadnite calde. La cultivarea cu tomate. aceasta planta legum1cola_nu dii productit Cultivarea in cimp Iiber. ?a~e se mfiinteaza mai tir ziu nu au nevoie de p~oteJ:-re . varza creata varza de frunze.sa~m te eu. 'broccoli. rosie p~ntr~. Se e0iteaz1L impreuna cu tulpinile pentru a fi stratificate In beciur i. ~l Rasadul de arde» se planteaza in r3. de varza alba' ~i varza rosie. La patliigelele vinete se fo~ose~te tot rasad repleat. ell virsta de circa 60 zile.' ~ Reeoltarea incepe in a doua decada a lunn mal ~1 d~eaza pina catre sfirsitul lunii iulie. pe straturi. .nt~ de 50 ern in tre rinduri si de 30 em pe rind. mult mai rasfirata.tt: v~rza de Bruxelles. Speciile legumicole din grupa verzei se cultiva prin rasad. 0 suprafata de 150-200 m2 pentru un hectar plantat eu rasad. lunii martie ln solarii sau in rasadnite semicalde. guhoarele ~l g. .1toate <.il. la distants de 40 em intre rinduri ~i de 30 em pe rin~. rasadul se produce in sere inrnultitor sau in rasadnite eu lIlcalzire biologica. se planifica . de circa 100 em inaij:ime..9-~Clt1me: <hat dupa plantare. Dintre aceste specii legumicole. motiv pentru care se poate recolta partial.care s~ plant~aza la locul definitiv in prima jumatate a luna mar~l:. Aceste verzisoare au. produs in rasadnite calde.?una u. . dar eu lnsusiri foarte valoroase. de apa. Ca gust si valoare alimentara este superioara conopidei. Plantarea riisadurilor in cimp are loc astfel: intre 20 . 0 valoare alimen:tar~ foa.imea unei unci. . g samlnta. ea.rimpurii si ocuparea terenului 0 perioada mai redusa de timp.sa~ului nec. a asigura dezvoltarea sistemului radicular la plantele culbva~e. Ia Iel en celelal'te speci. . Pentru obtinerea rasadului destinat culturilor de vara. prcz. la dlsta.? Ia ma.r25 mar tie la culturile timpurii. suprafata de 150~ 100 m2pentru un hectar. dud plantele au doua frunze adevarate sau in substrat la 5-7 em distanta.4 infl?~ rescente j stimularea legaru flonl?r pnn ~stropiri eu T omahx sau Ttic1ordon sodie (10 mg II litru apa). subsuoara frunzelor! care cresc ~e 0 tuipinil. . Datorita faptului ca majoritatea speeiilor prezinta . obtinerea ra. obtinindu-se 0 productie de 6-8 kg/m:!. pe la jumatatea lunii m~rbe. ccle mai rasp~ndih in cultura sint : varza alba p~ntru capa-tin~ "(t~rnpune. ardei sau patlagele \~mete a rasadnitelor folosite initial la producer:a . varza rosie si conopida. Plantcle legumicole din aceasta grupa au nevoie de un sol'bogat. fiind necesare 6-10 udari (30D-400 m3 apa/ha) 1a cu1turile timpurii ~i de 10-15 udari la cele de toamna. Se llltiva. . semanlndu-se intre 25 aprilie si 10 mai. de varza alba.0 perioada de vegetatie destul de lunga. Da torita iaptului ca. iar In continuare s~t mgn]lte ca. . Mal putin cunoscute.. SlI. pina Ia limita de nord a tiirii 51 la altitudini destul de mario . rasadul se produce in aer liber.i din aceasra grupa.!asadunlOJ> . . > d: r v v . mea ZITe biolcgica. cul ti V1l:1du-se sorun cu 'perioada cit mai scurta de v~getatle ~(\~eZl an~xa 4). '~ . niste 'TerZl~oa:re ca~e ajung :tn. folosind 400-500. ' . La aceasta cultura S8 poate obtine o productie de' 4-6 kg/m2. se seamana in decada a doua a . rupind nnniai ramificatiile crescute suficient.. Pentru plantares cu rasad a unui hectar sint necesari 40 rn2 de semanatura. .v circa 60 zile. Ingra~at eu gunoi de grajd chiar in anul de cultura (30-40 t/ha).. TE HNOLOGIA DE '~CULTIVAREIA1SPECIlLOR LEGUMICPLElDINtGRUPA V~RZEI . !n plus. se suplimenteaza S':lbstratul de cultur. .tlhzare a rasadnite10r destinate pentru producerea rasadurilor. fo1osirea rasadurilor . . ' Pentru varza "tirnpurie.r i.rtc ridicata. 'la culturile de toamna. 01. :Olloplda timpurie si de to~r:ma. prezi nta 0 Ioarte buna rezistenta la temperaturi scazute. conopida timpurie si gulioare . Broccoli se deosebeste de conopida prin aceea cit inflorescenta (capa· tina la153) este de culoare verde.. Varza de' BruxeU~s Iorrneaza la.se repica in ghiveee de 5-6 em. yl culturile in cimp. intre 10 si 20 aprilie -Ia ° . toamna foarte tirziu.gatul plan telor pe masuSa.

prasitul buruienilor si distrugerea crustei solului. .' ro uc 10 tjha laIgllhoare.gele vinete.pla~te pe rind si pe ri ole' distru 0 1. en exceptie gu1ioarelor... acestea fiind: completarea golu:tilor. . e ngo e. la spare. distanta intre rmduri ~i intre plante pe rind fiind de 2S em. completarea golurilor tim de 2 ' ~ up~ ell rasadul de rezerva . te~peratura depain timpul noptiise menti e 1 apostulUl cind temperatura 'bolilor si da u~a torilor N n ~ Feste 10:---12 °C.pentru conopida si gulioare recun/ i . St ay t. t varza de toamna. 1n aeest mod: se eultiva obi9nuit varza timpurie..za ]1 conoa gu lOar-e . marar etc'. iar la eele de var za de toamna. ucrarile de ingrijire care' l' . acestea se preteaza Ia asocierea cu . lan~ane mde varza se va semana inb:eP Lsi 1 m ~ere inmultitor. ternde circa 20°C ziua si de 10-. int -~ saI?ta!nml .:. 20-30 t conopida" de 70 toamna. ca~e CO 110 lda se apl~c~ uneori x ~. uli .incousum : aerisirea puternici In . 10~20 t gulioare.rii ~i du a circa °l~oplda 9: gU?-8. ~ecoltarea se face esalonat in functie de atingerea di siunilor aecepta te in consum Producti .alte eulturi. gulioare sall se pot semana ridichi de luna. La cultuTile de vara 9i de toamna distanta de plantare este de 70 cm intre rirtduri 9i de 35-40 em intre plante pe r ind.1 .. ma expunern v culturile de vara !li lutre 25 iunie si 15 iulie la culturile ce toamna.(1. .1a poate fi. printre rtndunle de varza sau conopida se pot planta salata.. Rasadul de gu1ioare se planteaza. care dmin pe teren dupa recoltarea verzei timpurii san eonopidei timpurii.' 10 . 50 tjh a Ia varza.n!are. pe mijlocul intetvalului dintre Tinduri se pot planta rasaduri. mgarea ti . de eel puti ~ men. perioada de recoltare este intre 20 mai 9i 30 iunie. in zonele din sau la altitudine IIIai mare.l11 pentru a nil se colora (pata) In ur ..20-250C si dezvelir~a a~: e e em . tntre la tiecare planta cindgsolu"l e t ger~a buru~emlor. 30-50 t varza de vara : 15-30 t varza rosie . . Recoltarea se face pe masura ce partea plantei care reprezinta productia ajunge la dimensiuni corespunzatoat'e. t refuse lav~llOare. rar cea din aer ' .' .~a in rasadni~e cald. 0 perioada Iunga de timp plante1e au 0 rozeta. a gu ware. 120C noaptea..' 101 106 . . intre 10 si 15 martie la co . .. 20 . com ba terea p o lucra~e speciala. Pentrn producerea rasadului se seama. v . mal upa ceperea formarii partii d~ la~t~ -. ardei. irigarea de cite ori este nevoie : fertilizarea. musuroirea usoara : combaterea daunatm:ilor 9i bolilor. . 112m.)nsturilor i.. .. m general dat ' '(. Ia gulioare intre 1 9i 20 mai. ' .llldm~.: . iar intr benzi de 65 ern._... .." . iar conopida natu 1 ~l.i intre 1 . Rasadurile de varza cononida .. suplimentara cu ingdi¥minte chimice sau organice sub forma de solupe. .nalte ' dad tempe ratura sea Jdoase111 cadrul d + une e u . de 18-25 t/h a 1a conoPlda Sl de 35.30 t gulie. cit ~i la cultura tirzie. Ca urmare a faptulm ca. ¥' .1 III in r~ r. In alte cazuri.. '1n momentul m celet"din nord J? 15 zile 1 . ghivece de eel putin 5' Pfl br1 g . ~~ 30 em intre plante pe rind dar mai m mhe nnd~n ~l fl~t1d necesare circa 85 mii plante I h. se replca III Pl .m. atit la cultura timpurje.1 a lIl:momentul' pida si de 40-45 zile 1 li e a \ arza timpurie ~l cone. s e mal reee S1 p . afinarea' slIP. .. Produetiile care se pot realiza pe 0 suprafaVi de un hectar sint . e prea m It adap. r pida . varza .mii plante laa heec:aar I a valr.em. conopida *i gulloare1e. 91 pina Ia 130 . de tomate. ' Culturi in adaposturi din mase plastice. Astfel. ea!ed intereseaza pentru *C":1te. cind se pot manta lea s~t: protejarea l. ' Lncrarile de Jngrijire care se aplica I'm se deosebesc de la 0 specie la alta. pre era 11 mal man la conopida antarea se esaloneaza intre 25 f b .: 40..' . suplimentara. Distantele de plantare nu difer~ prea mult de la 0 specie la alta.~e s!abile~te astfel incit rasadurile sa a'b':' ~ a semal)lantarn virsta de 45-50 zil 1 r . a m legarea rozetei In jurul capatll. repnze. nuane. 10-30 J conopida tilnpur:ie. v v =~~~ ': ·tl . tn ~' . ~i gulioarele intre 10 si 20 l'a 9. Pentru cultmile tiropurii disadul se planteaza la 70 em intre rinduri ~i 30 cm intre plante pe rind (circa 47 mii plante la hectar)..f lntre 20 9i 31 ~ecembrie pentru varza .lanuane. 1O".ware. la cele de varza de vara incepind din iunie pina in septcmbrle. L . in octombrie ~i noiembrie. 9.. pe[a~ura din sol tr ebuie sa fie de circa 80C P an am.~uan~ 9~ 1 mar tie la sud-vestal ta.. La culturile timpurii de varza. 20-40 t varza timpurie. '( Distantele de plantare vor fi de 35 c ' '. destul de redusa ca marime. fertilizarea suplimentara 1 2 ' .e. pa. in benzi de cite 4 rinduri.

pentru a spori numarul de ramificatii purtatoare de rod.mumar prea mare de rasaduri. Perioada optima pentru insamintare se incadreaza J:l . pepenii galbeni si pepenii ~~r-zi. pra~it':ll. II' ~ _2e Culturi in.40 t la pepenii verzi. . la castraveti ~i pepeni galbeni. ~. Plant area are lac lao inceputul lunii mar tie. delO-15 tla cei en fruetu1 mijI?cru .-se in acest fel sa se obtina productii mult mal devreme decit la culturile semanate. Recoltarea verzei si a conopidei incepe pe}a sf~qit:~1 lunii aprilie. Gulioarele se Yo: plan!a la . Se cuItiva Ill. ~e semen: ?-lai mul~e sem~nte in cuib.~ese ll~or.cresc aproape de suprafata solului : udatul de 6-10 ori. Culturile se pot infiinta atit pnn semana. Teate plantele din aceasta grupa dau foarte bune rezultate. Metoda este avantajoasa deoarece la aceste plante legumicole nu se foloseste un. obicei culoare alba-verzuie. Dovlel)e!ul patison estc de fQrml!. 1S aprilie si 10 mai. in mod deosebit pentru culturile tirn.: ingra9ate eli gunoi de grajd mam. La toate speciile din aceasta grupa se 'pot folosi rasaduri in virsta de circa 30 zile. de 1. In acest caz.t: de infiintarea cultun. In primul caz.2-1. posturile din mase plastice. conopida ~i gulioarele pot fi cult~vate cu .ac:as'l<1. de. rev~mt. de 15-20 t la pepenii galbeni ~l de 25 .. in Iunctie de necesarul de ~pa al fiec'~re~ specii (ca~tra v~tii ~i dovleceii fiind mai preten tiosi] j crupn ea repetata a virfurilor de crestere a tulpinii.ut encol~l l brumelor tirzii de primavara. d?vlecei. de 20-30 t la dovleeei. reu9iud1_. catre )UllJ. cu -suprafaj:a ondulata.ingrijire a culturilor sint : raritul plantelor din cuib. cit si prin rasaduri.distant~ mal mici. Lucrarile de ingrijire vor urmari dirijarea tactorilor d~ mediu..Culturi in rasadnite eu indilzire biologidi. v J" . revenind' 9-10 plantejm". in primnl rind a temperaturii.le:_a depa~easca. a ~e<:. puternic rurtita. castravetii. de 3-4 kg la pepeni galbeni si verzi.al b~ne la ~ondit~i1e de se~eta. In acest scop se aleg terenurile usoare. folosindu-se coifUTi de hirtie de 'polietile1). Rasadul se va repica m ghlVe~e de 5-7 em. ' Datorita faptului ca puterea de strabatere a solului de . de?~:ece pepeD? galbeni si verzi rezista mult n. care nu trel:11l. substante hranitoare etc.4 ill la pepeni verzi. perrneabile pentru. Trebuie sa se asigure apa pentru mgare.tuncl cind temperatura solului depaseste 10 C 91.a etc. eu gnja pe llnga plante pentru a nu dishuge radacinile care. la v~rza si cor:opi~~.Q8 l . la distante de 35-40 em intre rinduri ji de 30 em per ind. jar a gulioarelor mal devremc. 25°C. La cultnrile insamlntate I? cursul VETii. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECULOR LEGUM ICOLE ~BOSTANOASE Din aceasta grupa de plante legumicole. Cant ita tea de saminta necesara la nectar este de 5-6 kg la castraveti. asigurarea plantelor eu apa suflClenta. semanind in aceeasi perioada ca ~~ p~ntlu .5 kg/m2 Ia gulioare.in eultura pro109 . metoda. intre m l~l' castraveti si dovlecei. fel ca $i dovlecelul comun. dovleceii. de.. de 6~8 kg 'la dovlecei. care este necesaY~ mai ales pentru castraveti 9i. Productia poate fi ~e 6-8 kg/m2 la varza si conopida si de 3-3. de 0.~. ap}i..4 ill la pepeni' galbeni 91 de 1. lasind 2-3 ~~empl.. Productiile care se obtin la hectar pot fi de p1nii la 10 t ia cas~avetii en fructul mic. se impune sa. Recoltarea castravetilor si dovleceilor se va face in diferite faze ale cresterii. dHre plantule 111-timpul germinarii este redusa. 'CImP iiber.4-2 m la pepeni verzi.5 m la dovlecei.35 ill la pepeni galbem si de 0.a tatea Iunii aprilie. iar intre cuiburi P$ rind de 0. (inclusiv dovleceii patison). se~n. Cultiva:ea in _?-daposturi din mase plastice.ada . _care se Jnc." . iar a pcpenilor galbeni si verzi numai cind sint bine copti.purii...atul are loc a. trebuie sa 'se asigure apa necesara pentru germlnarea seminte1or. aproepe dISCO idala.:re vmai viguroase. de 0. Adesea la culturile infiintate prin rasad se recurge la protejarea individuala a plantelor 0 perioada de timp. distanta intre rinduri fiind de 07-1 . de 20 c~ pe rtnd si de 25 em mtre rinduri.t direct incirnp.s:ucces si pri?. iar pentru preverurea formarii scoartei solului deasupra sernintelor S8 aplica D1 ulcirea cui burilor eu mrani tao 'Lucrarile de . . mal multe on. Varza timpurie.18-2~ plal~te/m . inainte de maturitatea deplina.: rasadurile vor it produse III rasadnite calde. se cultiva in mod freevent. .1 in castraveti.

20 aprilie la pepeni galbeni ~i verzi . irigar ea de cite ori este nevoie. aceasta asigurind 35 -10 rnii de rasaduri pen tru un heel ar .pr:gatit '.1l1dun.se obtine prin insamintarea ~a jumatatea Iunii ianuarre.to aprilie Ia dovlecei.tt·avet1.d5. in primnl rind.. avind vir sra de 35-10 zile de la rasarire .f' de. aceeasi _sche.sa.5 m lapme) se planteaza un nnd pe mijlocul acestora . rasadul se produce tot in sere inmultitor sau in rasadnite calde.ID. faptului ca semintels au nevoie de 0 durata mai mare de timp ca sa incolteasca.lunii aprilie la castraveti.. ' Producerea rasadunlor ~1 infiintarea culturilor de dovlecei. folosind circa 800-1000 g saminFi.i verzi productia poa te ajunge la 25-:. Speciile Iegumicole din aceasta grupa intil~esc conditii bur.: in sol~rii..-ecesar ~a ~Jul sa fie u. Pentru formarea unor riol. ' Pr~ductia la metru patrat poate fi de 8-12 kg la cas. de 5-8 kg la pepeni galbeni si de 6-8 kg 1a dovlecei. cultura in toate. se va face in ultima decada a lunii mar tie eventual dupa scoaterea unor rasaduri destinate plantarii timpurii in cimp sa. bine fertilizat cu mgra~a. in toata perioada de producere a rjisadurilor temperatura sa 11n coboare sub 18°C.un numar mai mare de flori femele. Este recomandabil ca. in r. pepeni galbeni 5.15 aprilie Ia castra veti .t t.i umed. apoi plantele se repica in ghiveee. afinat.J. pe cit e po sibil. t castraveti si 30-10 t dovlecei. zonele tarii (chiar laalti.La yepenii g~l?eni.a. fcrtilizarca suplimentara : protcctia plantelor. La infiintarea culturilor in adaposturi din mase plastice se vor folosi totdeauna ra. La aceste culturi se aplica urmatoarele lucrari de ingrijire: udarea la plantare cu apa calda : eompletarea golur ilor timp de 2-3 sapUimini. In r~~adnltele simple (1. in ultima decada a Iunii februarie..50 t Iha..tudini mal man).. Cind plantele au format 3-4 frunze adevarate se ciupeste virful de crestere al tulpinii.. La major itatea speciilor {eu exceptia ridichilor) cresterea plantelor dupa rasarirc este foarte inceata.l fie foart? bi~e. indepartarea frunzelor imbatrinitc de la baza plantelor 5. 5.1umed.. pentru un hectar de cultura. in functie de dimensiunile fructelor. Uatorit5. Recol~area . la distanta de 50 em intre plante pe rind. iar 1a ramificatiile secundare dupa 6-8 frunze) : suprimarca florilor de 1a baza plantei : montarea spalierului pentru sustinerea plantelor de castraveti.i verzi.~tare ca 1a c~straveti. . In rasadnitele duble (3 rn latime) se plant?3Za dOlla r.ste t.asadu1.l pnrnavara devreme sau sprc toamna. la 25 cm de 0 parte si de alta a coamei :. ciupirea virfurilor de crestere Ia casrraveti ~i pepeni galbeni (prima data la 2-3 frunze. TEHNOLOGIA lEGUMICOLE. pla.tejata. dar nu ell 111 .In acest seep. faptului ca au cerinte mari fata de dildura. DE CULTIVARE RAoAclNOASE A SPECULOR .sadu:ri. Plantarea castravetilor in rasadnitele eu incalzire bio(ogk5. este necesar ca solul s. Rasadurile se rcpica in ghivece de 8-10 em. Pentru castrayeti. care sporesc potentlalul de productie al plantelor. r. 15. Plantarea in adaposturile din mase pia stice se va face in urma to ar e1e perioade: 10 .. Cult uri in rasadnite cu indUzire biologica.poate incepe 1a jumatatea .or. -adlCi. pentru a stimula ramilicarea acesteia cit mai devreme. prasile repetate pentru combaterea buruienilor : mulcirea 501u1ui.a de.dnitcle cu incalzire biologica se desfa~oadi la fel ca la ca stra veti. rar plantarea se poate incepe la jumatatea lunii mar tie folosind. . El~ _\'ege~ea}a bine cind timpul este mat racoros . semanind in primele zi1e ale lunii ianuarie pentr n culturile timpurii si spre sfirsitul lunii ianuarie pentru cdc· mai tirzii. eventual direct in ghivece de 10 em. la.cini ingro'.e. Pe ramificatiile secundare so for110 J11<::3za.de calit~ te.. existlnd permanent pericolul de invadare a culturilor de catre buruieni.etru pat:at. jumatatea lunii mai la pepenii gaIbeni iar in luna aprilie la dovlecei. care se condue vertical pe sfori legate de sirme special fixate la partea superioara a: adaposturilor inalte. se seamana in sere inmultitor sau in rasadnite calde. La pcpenii galbeui 5. . deoarece nu sint pretentioase tata de dildura. datorita.minte chimice.. Se pot obtine lahcctar 20-40.n:.1 Ia 50 em intre plante pe rind . Suprafata necesara producerii rasadului va fi de 400-500 m2. Recoltarea se realizeaza in mod vsalcnat la castr aveti si dovlecei. asigurindu-se cite doua plante 10.

deschizind santulete de 2-3 em adincime. in acest seop. Rasadurile de telina se obtin in rasadnite reci fiind necesari 100 m2 pentru un hectar de cultura. dupa ce cultura s-a udat abundent. cit si prima vara. 30 . Se obisnuieste ca semanatul sa se fad in benzi de 3-4 rinduri. cu conditia insa ·ca solul sa fie bine umezit dupa insarnintare. pe nilisura ce radacinile ating dimensiunile corespunzatoare pentru consum. iar in tre rinduri de 30.ul patrat. Dintre speciile radacinoase se cultiva for tat ridickilc de luna 9i morcooul. Productiile care se pot obtine Ia un hectar de cultura pot fi : 25-40 t morcov. ridichile de luna se seamana printre alte . deterrnina obtinerea productiei mai devreme eu eel. folosind semanatori speciale. fertilizarea suplimentara. Plantarea in cimp are lac in perioada 10 mai -10 runie.30 em. apoi se acopera cu parnint maruntit cu nisip ori mranitji pentru a putea impiedica Iormarea crustei solului. Semana tul se poa te face a tit in pcrioada a ugust-septem brie. Atunei cind se realiI zeazao cultura asociata se reduce can tita tea de samlnta la juma ta te .50 t telina pen tru rada cina. Se aplicii urmatoarele lucrari de ingrijire: prasitul pentru distrugerea buruienilor si a erustei solului : irigarea de 8-.si reduce durata lor d~ pastrare.lngra¥minte organice inainte de infiintarea culturii.' . 30-40 t sfeclii de masa. pina la 300 mii plante de pastirnac . ridichi de luna ~i de 35 ern Ia pastirnac. Pentru scurtarea perioadei de timp de la semanat la rasarit'(eare poate Ii de 10-18 zile) se recurge adesea la umectarea semintelor inainte de semanat. ridichile de luna. ridichi de iarna. incepind din luna octombrie. tratamente pentru protectia plantelor impotriva bolilor si daunatorilor. Prima insamintare se va face la inceputul lunii decembrie.. I'n acest mod se cultiva obisnuit numai ridichile de luna. La insamintarea manuala pot fi folosite . 15-25 t ridichi de iama. la care . Cll exceptia telinei pentru radacina.10 ori.ul . preferabil cu solutii de ingra~aminte.35zile de la semanat. Productia poate sa ajunga 1a 300-500 buca ti sau 5-6 kg la met. cum este intinderea unei folii de material plastic peste sema natura fara a fi sus tinuta . la distanta de 6-8 em sau prin imprastiere. separate de intervale de 45-65 em in vederea executarii lucrarilor de ingrijire ~i a irigatului. telina pentru radaeina ~i sfecla rosie. patrunjel. In cazul morcovului. pina la 80 mii . en 113 112 . care se ucla abundent dupa plantare. ridichile de luna se seamana esalonat. ridichile de vara si de iarna. plantelor pe rmd. . eu norme de udare de 350-400 m3/ha. 4 em la ridichi de luna. Prima lucrare de ingrijire care se aplica este rarii. inceputul lunii ianuarie. 30.i cea mai simpla forma de protejare. Dintre legumele radacinoase se cultiva freevent: morcovul. 25-40 t pa-stirnac. sfecla de masa (rosie). chiar :. ell recoltarea 1a sfirsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie : a doua insainint~re In. 20-25 t patrunjel. pina Ia incepu tul lunii rna i r Culturi in rasadnite ell incalzire biologica. patrunjel. 10-12 em la pastirnac. Culturi in cimp tiber.40 cm .--2cm.i seminte eu coltul pornit. aprilie. 1a adincimea 'de 1--. . sernanatul se esaloneaza in trei epoci.culturi. Distanta intre pJante pe rind este de 25. pina in prima parte ~ lunii aprilie tn cazul culturii speciale de ridichi de luna se seamana in rinduri . folosind 2-3 g s8. Dar.plante de tel ina pentru radacina si pina la 650 rnii plante de ridichi de luna. telina pentru dmeina. pastirnaeul. Se seamana in a doua jumatate a lunii. patrunjelul pentru radacina. Recoltarea se poa te efectua du p5. putin :o saptamina. folosind rasaduri fasonate si mocir Iile. La aceasta eultudi legumicola. cind au format 2-4 frunze. pentru <:5. In acest mod. Radacinoasele se seamana idir ect in cimp. . folosind 4~5 g seminte la metrul patrat. in rrnduri Ia 4--5 em distanta. Culturi protejate in adaposturi din muse plastice. In ambele cazuri sint pre:£~rate soiurile eu cea mai scurta perioada ' de vegetafe ~ vezi "anexa 4). la temperatura de to-12°C.m1nta la metru patrat. Pe snprafete mici se semana manual. se asigura la 0 supra-fa ta de un hectar : pina la 400 mii plante de morcov sau pa'trUtljel.. Operatia se executa prin srnulgere. 8-12 t ridichi de luna.5e produce rasad. eel mai frecvent. hind in acest caz 6 cultura asociata.. asigur indu-se o distanta de 6-8 em Ia moreov. Distantele dintre rinduri vor fi de 2S em la moreov.. Semanatul pe suprafete mai mari 5e face in rinduri. . sfecla. in care se distribuie sernintele. provoaca ramificarea radaeinilpr. timp de 3-6 zile.

loboda. Cicoa'rea de Bruxelles. acestea daurezultate rnai bune cind S8 cultiva pc un sol mijlociu. urzicile) vor trebui cultivate pe parcele speciale..it ~e importante nu numai din punct de ved. Se paa. cicoarea de gradina. . 0 Tiid~cina.a care se cultiva pentru productia O.p"" obisnuita.A SPECIILOR VERDETURI 20 cm Iungime ~ de 5 em diametru. ultima-metoda este rnai avantajoasa.recoltarea in a doua jumatate a lunii aprilie. dupa udarea corespunzatoare a cu1turii. eu cea de morcov.e ~i forma. ceapa verde. leusteanul. de pregatirea terenului la culturile de 'baza. cicoarea de Bruxelles. care pot da prcductii an de an Marea majoritate a speciilor legumicole verdeturi. bulbiti ~ prin despartirea tufelor. contribuind -a. spanacul. Se foloseste eantitatea de 2. din punet de vedere tehnologic. insa.. macrisul.. sint incluse :. Ceapa de tuns este rezistenta Ia frig ~i se recolteaza primavara rnai devreme dectt cE:1l.vedere ~aptul di in mod frecvent se cultiva numai unele dintre legumele verdeturi.Legumele verdeturi per ene (~tevia. tarhonul reventul. sau prirnavara In luna mart ie. de putindu-se -cultiva etl foarte bune rezultate chiar in anotimpurile mai reci ale anului. reventul) sint foar te bine adaptate la conditiile de clima din tara noastra. mai ales pentru valorificarea pe pia Fl. avantajul ca.i citeva specii mai putin intilnite in cultura: ceapa de Egipt. Inmlliprea se poate face prin bulbi. Egip!estc. rnarami. cunoscuta sub denumirea de andive" se caracterizeazji pr i n aceea cil. prin smulgere. TEHNOLOGIA LEGUMICOLE DE CULTIVARE . favorabila obtinerii unei productii la scurt timp dupa infiintarea culturii. toamna in octombrie. Cele. spanacul. Cu1turi in cimp liber. deoarece se scur teaza foarte mult perioada de timp de la infiintarea culturii pina la recoltare.e se tine circa 10 minute jn apii. ~i de 14~16 em dnd se realizeazd culturi asoeiate. la acestea se vor sublinia citeva aspecte tehnologice in sprijinul cultivatorilor. 11. in primul an de cultura forme. ceapa de tuns.. . garard. tel~ in[rate c puternic formind tufe mari. dispuse marginal pentru a nu impiedica efectuarea lucrarilor de pregatire a solului necesara la celelalte culturi.tit prin rasad. care constituie o excelenta Ieguma. Aceasta ra. B{oreovul se recolteaza esalonat. ceapa verde. tar'honul. Toate speciile legumicole folosite ca verdeturi sint deoseb. De la aceasta planta se Iolosesc frunzele Se poate inmulti prin serninte sau pr in despartirea tuielor . iar altele sint plante perene. Acesti bulbi nu se pastreaza bine peste iarna.5-3 g seminte Ia metrul patrat. Legumele verdeturi annale se preteaza fcarte bine pentru a fi cultivate in asociere cu alte legume. Cultura de salaui se poate efectua prin semanat direct sau prin rasad. . salata. in sol formeaza bulbii asemanatori en ai cepei 9bi~llllite. cind S8 cultiva alte soiuri. la 2-3 em. stevia (dragaveiul). . dar mai eu seama cele perene (stevia. aproape totdeanna. foarte ttrnpurie de frun~e. PL. atunci cind sc cultiva soiul Caroue de Paris si 1a 3-4 em.cu salata. patrunjelul pentru fr unzc. Ceap« de. aseHlana. dar de marirtie rnijlocie .. Unele dintre specii se caracterizeaza prin perioada de vegetatie redusa. ci ~l. Cea mai importanta lucrare de ingrijire este raritul pe rind.~ii. caracter istica a cepei de Egipt este forrnarea de bulbili in intlorescenta . fertilizat corespunza tor)'i sin t ingri ji te eli a tePctie. De asemenea. leusteanul. tn Ioc de serninte. Avind Tn . de culoare alb-galbuie.' In aceasta grupa sint cuprinse mai multe specii legumicole. La -aceasta cultura se poate cbtine 0 productie de 5-6 kgjm2. cit si prin sernanat direct. Desigur c3. iar a treia insamintare Ia inceputul lunii februarie pentru a se recolta in luna rnai. 0 plauta pe~en. Gustul sau specific amarui dispare dupa <. Cicoarea de griidinrl se aseamana. Se seamana in rinduri la distanta de 10-12 em cind cultura este simpla.n-. semanate san pla)1-~ tate Ia distante mai mari si cu perioada de vegetatie mai lunga.ere alimentar . macrisul.tit la largITea intervalului pentru producerea legumelor 'cit' si la Iolosirea intensiva a terenului. FEnd plante mai putin pretentioase fati de conditiilc de sol. cum at fi : salata (laptuca). Prezint1\.5 114 . se pune la fortat in cursnl iernii si se obtine un mugure de pilla Ia care se r ecolteaza prin tundere.toare ca mlhil1).' . frunzele sint foarte tncretite. usturoiul verde.1. te cultiva a. usturoiul verde. mai importante dintre leumelc verdeturi cultivate in cimp liber sint: salata.dacina i:ngro~tll. Pentru acest motiv ele vor beneficia. nu formeaza a~a de repede tulpina florala ca. de forma !neregulata ~i' de culoare aramie.

Productia poa te fi de 7 -10 t Iha la frunze verzi si de 12-15 tina la tulpini florifere. folosindu-se 2-2. Se seamana toamna tirziu. care se cultiva prin semanat direct in dmp. primavara foar te devreme ~i chiar in timpul verii. in ferestrele din timpul iernii. aurie si rosie} sint Ia Iel de valoroase pentru consum. udarea numai in perioadele sccetoase eu 300 ma/ha. cind plantele jncep sa. Lucrarile de ingrijire constau din afinarea solului f?i distrugerea buruienilor. incepind cit mai devreme. Se poate semana in rmduri Ia distant a de 15-20 em sau prin imprastiere. 1n cursul vegetatiei se praseste de mai inulte ori. primavara timpuriu. in mar rnul'te etape: toamna devreme pentru rccoltarea de toamna : toamna mai tirziu pentru iernare ea rozeta $i rccoltare primavara devi eme : primavara esalonat. infloreasca. Dupa cr esterea plantelor sc aplica 1-1 prasile. Recoltarea 58 face Ia circa 50-60 zile de la semina t sau la 30 .sc seamana in riisadnite ell incalzire biologics sau in sere inmultitor. Toate tipurile de loboda de gradina (verde. cind frunzele au marimea corespunzatoare. iar adincimea de 1. irigatul. In aeest mod se poate recolta 9i mai devreme primavara . fara msa sa ajunga Ia imbatrinire. la 15-20 em. Mararul se poatc cultiva si in solarii asociat printre rindurile de tomato. 1. urmind ca dups rasarirea :plantelor sa 5e fad raritul Ia distantele corespunzatoare (15-20 em). Productia poate fi de 15-20 t/ha. atunci dud se lniiinteazl1.35 zile de 1a plan tarea rasadului. Tulpinile florifere se recolteaza prin tiiierea lor de la baza. rccoltarea se poate face dupa circa 50-60 zile de Ia semanat. La stabilirea datci sernanatului S8 va avea in vcdere faptul ca. La circa 10 zile de la rasarire se efectueaza rarirea plantelor pe rind. intre 25 august ~l 15 septembrie.i a crustei solului. se leaga in manunchiuri de 10-25 fire pentru valorificare. 20-30 em intre rinduri si de 15-20 em intre plante pe rind. Recoltarea frunzelor verzi incepe cind plantele au 1012 em J:na1time §i se executa prin taiere in mai multe reprize. Recoltarea steviei se executa esalonat. . Dintre lucrari se aplica prasitul repetat. astfel incit plantele sa fie deja inradaciaate la inceputul iernii. esalonat in mai multe reprize. la distanta de circa to em lutte rindnri si do 4.Rasa dul se poa te produce in doua moduri: .5-3 kg/m2-. Norma de samil1ta este de 10 kgjha. Laboda se cultiva prin semanare primavara elt mai devreme. In cazul cind se infiinteaza cultura prin sernanat direct in cimp se va respects distanta de 20 em intre rinduri. Lucrarile de ingrijire sint : prasitul. Cultura de spanac se infiinteaza prin semanat direct in cimp. In rtnduri distantate la 137ern Iolosind 6 kg d~ samil1ta pentru un hectar.5-3 em. ingrasarea faziala cu 100 kg/ha azotat de arooniu etc. sau prin smulgerea plantelor tinere.se scamana Jn cimp pe brazde reci. Cultura de ceapa verde se poate infiinta primavara foarte devreme prin plantarea arpagicului mai mare (peste 20 mm diametru) sau a bulbilor de ceapa. ' Plantarea rjisadurilor de salata se face la distanta de . p'il1a in luna august. in rinduri.. M arar1"l se cultiva numai prin semanat direct in cimp. care se cultiva fie prin semanat direct in cimp. Pentru un hectar de cultura este necesara 0 suprafata de circa 100 m2 de semanatura. in mod esalonat. Leu~teanul este 0 plants per ena.vcu sapaJiga pentru distrugerea buruienilor . incepind din 15 fcbruarie. fara a distruge mugurele terminal.5 g saminta 1a metrul piHrat. pina la inceputul lunii aprilie. apoi se desfasoara esalonat. eventual ingrasarea suplimentara. revenind (23-33 plante la metrul patrat). de as emene a . cu precizarea cae se pot infiinta ell succes culturile inca din toamna. fie prin despar tirea tufelor. culturi en recoltare de toamna sau care uneori trebuie sa ierneze in faza de rozeta : _ .. ultima . Recoltarca salatei 9i spanacului 5e va face atunci cind rozeta este bine fermata. 116 La cultura de 1·tsturoi verde se procedeaza in acelasi mod ea la ceapa. patHigele vincte etc. Stenia este 0 planta perena. Productia ce se poate obtine este de. Atunci cind plantele au ajl111S de grosimea unui creion se smulg. la culturile speciale sau asociate. Distanta de semanat este de 20 em intre rinduri. 1a distanta de 30-40 em. Recoltarca incepe atunci dud primele frunze au ajuns la dimensiuni normale. se spala.-5 em pc rind. in cultura 'pura sau asociata. fara a l:1sa frunzele sa ajunga Ia imbatrinire. 117 .

nmul. cind rasadul are 5-6 Irunze. se va obtine 0 productie eu eel putin 2-3 saptamini mai devreme dedt in conditii de neprotejare. Se recomanda ca rasadul sa se repice in ghivece nutritive de 3-5 ern. u~area. combaterea buruienilor : dirijarea temperaturii prin aerisire avind in vedere ca salata nu necesita temperaturi mat mari de 20"'C. 300-400 kg/ha superfosfat ~1 200. (culturi 'asociate). Culturi in adaposturi din mase plastice. cerintele mari de salata . Cultura de salata in adaposturi se mai poate infiinta primavara foarte devreme. Recoltarea in cepe in luna aprilie si se intrerupe la sfirsitul lunii iunie. ln c~r~ul perioadei de ~egetatie se aplica 3~4 prasile.tlll1e de. dar po ate dura 10-1) am.a frunzelor se face in timpul primaverii prin lupere~u rmna sau pnn cesire de rna] multe ori.e de ingtijire: prasit.ti . ingra~area faziala. fertilizarea faziala ell l::l0-20. paie sau frunze.Cu toate acestea. Petiolii se r ecolteaza incepind en annl al doilea de cultura . tinute in carnere cit mai aprcape de lumina.rea n.. o lucrare speciala este indepartarea tulpinilor florale. septem?rie s~u in~el?utul lunii.~i spanac au determinat cultivarea acestor plante legumicole i. Distantele de plantare sint de 50. vT~alllna.1 la 12-15 ern pe rind.!. udat. Productia de laslari si frunze este de 1520 t I~a.. . taierea tulpinilor llmal:. Legumele vercleturi se cu1tiva in mod curent .printre alte specii de legume. Plantarea salatei in adaposturile din mase plastice se poa te face inca din prima decada a lunii octombrie. de prima vara citmai devreme toamna cit mai tirziu.8 m mtre plante pe nnd: Se apl~calucran cu~'ent. prin taierea 101'.rame pentru un hectar de cultura : supraf'ata de rasadnite pentru semanat va fi de 60-80 m2.metod~ f~ind mai fo]osita. In primu1 an se obtin 4-6tfha. ' 1 .frunzelor se face dupa circa 6 saptamini in p. plantele se taie Ia 0 maJ. la mcetiriirea vegetatiei. fie por tiuni de rizorni recol~:g. Se Inmult~te in mod o~l~nUlt prin butasi simpli sau inradacinati sau prin despar tirea tufelor. la 5-6 zile de la rasarire. Despar tirea tutelar se face toamna . produc~re . . incepind cu primele plante care forrneaza capatina. iar pentru repieat de 400-500 m::. Perioada de obtinere a rasadului este de 40-45 zile.Ca luc.70 em intre rindnr] ~l de 25-40 cm pe rind.c sa u plea v.dint~~o cultura existenta. in culturi pure. bme in. Cea mai raspindita este cultura 10 cun-p p_nn despar tirea plantelor . incepind ._rari~e ing~iji1'ese aplica prasitul. 7 --8 udari. de Ia baza san pri:n rasucire ~i smulgere.au primavara devrerne ~1 este urrnata de plantarea imediats In teren afinat profund . daca . Cultura dureaza 8-10 ani. Plantele trebuie . iar in urrnatorii ani. Productia poate aJunge la 30-40 tjha. iar in urmatorii ani productia creste pina la 20-30 tfha. nile florale pentru a stimula cresterea frunzelor. deoarece vor ramine peste iama neprotejate cu folie.Plan_i:a. [Plantarea are loc la S~lqltul lum. in citeva etape. Reoentul (rabarbu:a) est? 0 specie legumicola perena ~e la care ~e co~su~a pet101ll frunzelor (care ajung la 4-0J() em lunglm~ si ~-3 cm. v Dad se protejeaza cu folie de plastic imediat dupa ce s·a topit zap ada. in r asadnite calde ~i in sere inmultitor..n adaposturi. Reeoltarea se va efectua esalcnat. .a ~atenalulUl de inmultire. in. udarea en can ti ta 1i mici de apa . Se planteaza la 32-:37 ern mtre.ia se inradacineze pina la: venirea frigului. ci numai eu un strat de mulci de circa 2 em grosime format din mranita. mulclrea" cu l?a. 5-6 cm deasupra solului. .0 kgfha azotat de amoniu. primavara CIt mal timpuriu. la ~stanta de c:rsa 1 l~tre nndun ~l de 0. !egiunpe . Ingrijirea culturii consta 'in: indepartarea stratului de mulci.a.area faziala .. Accperirea solarului ell folie se va face primavara cit mai devreme. Incepmd din anul al doilea se indeparteaza tulpi. . kgjha sare potasica. . . . bolilor si daunatorilor. in dian:et~·u). t~a te . Din anul al optulea productia scade. Recoltarea . Cultura este eficienta 4 -5 'ani.aterialului ~~dit~r se executa la sfirsitul ~unll al?l1lie ~au inceputul h11111 mal. mod esalonat. Este suficienta 0 cantitate de saminta de 300 g. In tara noastra .se f010- pma n: .nndun '.~i ingra~at cu circa 40 tfha guno~ de gra]d. . c<:mbaterea.-reu~e~te. formate primavara. la clistante de 20 X20 em.octombrie. a!l de ~a plantare. Ta~honui este ? planta condimentadi perena. Recoltare. imediat dupa acoperirea solar ului : ingra~. Pentru plantare se folo~esc f:e TIZ?ml re~olta ~i din cultura de. Pentru cultura de salata rasadul se produce in ladite.

la mulcirea plantelor ca 9i la salata. In general.cultiv~!ea U1 ghnrece la ferestre. . se preteaza in eel mal pe suprafeje foarte mici. Pentru culturile de primavara se pot folosi soiurile tirnpurii sau speciale pentru culturi sub folie. In acest caz se folosesc rasaduri de prefcrinta repicate in ghivece nutritive. pe cit posibil. se plivesc buruienile cind apar. pe toa tll. Iarovizarea trebuie sa se faca mai devreme pentru culturile protejate cu folie de polietilena si mai tirziu cind tiberculij sc planteaza direct in cimp neprotejat. In acest mod se va preveni contactul frunzclor de la baza plantei eu solul 9i nu se va acumula umiditate la baza rozetei. fasolea de gradina. se va apela -la soiuri rezistente la frig. Culturile asociate practicate pIashee asigur a prod ucerea unor legume.masun de 12~egiHire a. distanta de plantare fiind de circa 20 cm. usturoi verde. In zonele mai reci se poate recurge ' . fara sa fie stinjenite culturile de baza. de unde incepe adesea pu trezirea plan tei. marar. . Cultura de spanac se infiinteaza prin semanat in rinduri sau prin imprastiere. Smarald). se uda daca este nevoie.grad si pentru . usturoiul pentru bulbi. folosind soiuri rnai rezistente la frig (de exemplu. dar si dintre plante pe rind. ferl11~e specializate.o-:'~a~i~ semnatate pentru alimentatie. materialului de plantat ~i de protejare a culturii. Ia toate rasadurile de salata produse in ghivece nutritive riu este nevoie ca -ghivcciul sa fie ingropat in sol ei se a9aza peIocul unde trebuie plantat. I in adaposturi din rnase can ti ta ti su plimen tare de sortimentului pe piata. hreanul.mJ:nta necesara cste de 20-30 kg pentru un hectar. Mai mult. perioada iernii. care trebuie Sa ierneze neprotejate. Dupa acoperirea adaposturilor cu folie se indeparteaza mulciul. ceapa pentru bulbi. TEHNOLOGII lEGUMICOLE' DE CULTiVARE A ALTOR SPEC!! .seste !rasad eu virsta de circa 30 zile.printre rindurile speciei de baza.rasadurile sa nu fie introduse prea adinc in sol. plantele trebuie sa formeze 0 rozeta de frunze 9i sa _e inradacineze bine pina la sosirea inghetului. Obtinerea ~nor productii cit mai timpurii presupune anumite . . Dupa circa 30 zile se poate recolta. plantarea trebuie sa se efectueze atunei cind in sol temperatura ajunge Ia 5. mazarea de gradina. ea ~i in gradinile familiale.5 em. deoarece rasadnitele sint prevazute cu sursa M incalzire. se c~ltlVa cu. Matares). succes in :asa?~i te. Ca 9i la salata. cum sint : cartoful timpurru ~3. Aceste culturi se vor infiinta imediat dupa ce s-au plantat speciile de baza. prazul. in strat de pamint ~ulturi ~ortate in rasadnj!e. $1 In acest caz. vor fi necesare pina la recoltare inca circa 30 zile. extratimpuriu. folosind spatiile dintre rindurile de plante. In cultura asociata salata se va planta inainte sau dupa specia principala. se va semana cit mai devrerne.lterialul pentru plantat se supune iarovizarii care se Incep~ cu circa . tolosindu-se soiuri fimpurii (vezi anexa 4) si care nu formeaza repede tije florale (de exemplu. in acest caz fiind po ibila cultivarca pe toatii. deci in perioada l{) -1 5 mar tie in cazul cind e111- l~O . la cultura de sa(o. Se recomanda ca la plantare. patrunjel etc. baleen. tn. pot f~cu~tJvate ~1 alte ~pecii legumicole.: sparanghelul. In adaposturi se cultiva asociat si alte legume verdeturi : ceapa verde. sau aS0qat~ m culturile de baza. la distanta de 10-15 em. precum ~i diversificarea Speciile de legume verdeturi ~natt .6°C. De fiecare data se va folosi.1tii se va folosi rasad repicat in ghivece nutriti ve de 3. Cartoful timpuriu si extratimpuriu prezinta. bamele. Cantitatea de sa. 111 cutii pe ferhl pe terase etc. asa cum este Polul Nord. deoarece acesta apare atunei ciud practic sint epuizate rezervele pastrate peste iarna. Siguranta objinerii unor prodnctii timpurii este mai mare decit in solarii. Majoritatea legumelor verd~pm.35-40 zile inainte de data plantatului. In cazul culturilor infiintate din toamna. M. suprafa til. In culturaasociata spanacul se seamana . . intreaga suprafata de teren protejat. Atune! cind se infiinteaza cultura primavara. Nores.

In cazul cind cultnra se infiinteaza-in solarii lnalte. Adincimea de plantare este de 6-8 em. iar la baza aeestora se. eel mnlt doua . polietilena san alte materiale.apa lei.st sens. dupa care se a'la~.f5 sare potasica sau 1 kg cenusa la 10 litri apa) limpezita. jar adincimea de semanat de 4-6 em. timp de 8-1~ zile. pe Iungime.. r~uber~ulii iarovizati. se aleg numai tuberculii sanatosi si se dezinfecteaza prin cufundarea in solutie . asigurmd astfel 0 folosire eficienta a ada posturilor (solarii).observa punete albicioase din care urmeaza sa apara radacinilc. Cind se folosesc tunele simple plantarea se va efectua in benzi de cite doua Tinduri la distanta de 40 em. au .unina.a~aza in ladite. distantele de plantare pot fi de 70 x 17 em san 60 X 20 em sau 40 X 30 em in asa fel i. Mazarea se. Perioada de plantare optimii este in jurul datei de 15 mar tie. iar distaritele de plantare. pe.de formalin'a in com:.nn~w:. Ip ace. jar recoltarea s~ poate efeetua dupa '15-20 mai. Ire. Mazarea de griidina -se cultiva exclusiv prin semanat ' {]iHct in-cimp.>1 stropiti eu solutie de mgra:.1~zi. pregatiti pentru plantat.se executa. productia ajungind la cnca 20 t/ha. In cazul cult ivari i pe suprafete restrinse. combaterea bolilor prin.0. hcctar. La culturile extratimpurii de' cartofi. la distanta de 60:-70 em intre rindnri :.~are se stivuiesc (cite 1O-1? b. vigurosi. adincimea de plantare este de eel mult 2-3 em. fiecare sa aiba eel putin doi colti vigurosi. Cantitatea de samlnta este de 220-240 kg/ha.colti Iungi de CIrca 1 em.1 formate a semintelor : combaterea 'daunatorilor cu Sinoratox in doza de 1 l/ha. pina cind inccp sa apara C61tH (mugurii). 123 -~ . trebuie sa.at in . iar intre benzi de circa 100-cm. in' perioada de crestere :. stropiri en Orthocid 50 in concentratie de 0.se 122 ta_ .ntralie ~e 0.. Pentru prelungirea perioadei de recoltare sevecurge la 'insamintarea esalonata a unui singur soi sau la insamintarea simultana a mal multor soiuri en perioade de vegetatie diferite.din : doua udari eu norme de 300-400 mS ..15-18°C sau chiar 12-15°C. la interval de 3 zile.5%. se evrte ruperea coIVlor forrnati. iarovizarea cartofilor' poa te fi con tinua ta punind tu berculii la inradacin. ' ' . la distanta de 12. Intervalul dlntre ce~e doua rinduri din banda se poa te mulci eu folie de.nu se dispune de suficient material pentru plan!are ~e va Iueeurge lao sectionarea tuberc~ilor rnari.2%.) cit maiaproape ~e lumina. sau :asa~~te~ stratificati cu mr anita . m doua sau mal multe fragmente. Rezultate Ioarte bune asigura ingrasarea la cuib ell mranita. distanta intre plante pe rind fiind de 20 em. £ata de culturile timpurii.. iar a dona in luna mai. trebuie sa li se asigure h.>atnlnte (60 g superf'osfat . 'intI-un strat de circa' 40 em gr osime . Tuberculii incoltiti se planteaza pe teren foarte bine 'pregatit. in cuiburi.tura se protejeaza cuItura neproteja Inainte de iarovizare. iar temperatura aerului este de cjrc~ In acest mod' se poate obtine a cr estere rnai r apida a plante~or si prin urmare 0 produepe mai timpune cu eel putin 10-15 zile. atunci dnd' . ell folie de polietilena. Durata acestei faze [iarovizarii] este de 20-30 zi1e. acest scop se pun inir-o camera intunecoasa. Lucrarile de ingrijire constau. tub~re~. . Suprafetele sectionate se pudreaza ell praf de carbune de lemn. Dupa ee se zvinta tubercul~i S8 tree la preincoltire. ea 9i mulcirea cuiburilor eu mranita. protejarea eu folie de polietilena.>1 de 20-25 em intre euibur'i pe rind. si intre 15 mar tie si 10 aprilie pentru -modifica In functie de metoda de protejare.: scoaterea tuberculilor in vederea plantarii.1 30 .. L8.ehiat r ecuperata . Ci~d nu avem la dispozrtie solarii S8 poate reeurge la protejarea de scurta dur ata . in.a in gramezi ~i se acopar ell saci sau cu prelate. in zonele mai nordice semana tnl se poate face eel mai tirziu pina Ia 5~ 10 aprilie.90 000 cuiburi la hect~r. pentru ea vaporii de forma!ina sr1 patrunda cit mai adinc In tuberculi.ndt sa se realizeze 80 000:.ii se . Dupa reeoltarea eartofilor se poate realiza o cultura de castra veti. Aceasta operatic poate dura 6-8 zile. Se sea-mana des. Ia temperatura de . pentru a nu se forma mueegaiuri. prima udare executindu-se in luna aprilie inainte de inflorit.l. care se mentine pina ce plantele au rasarit iii an circa 10 em ina1ti:me. Jar temperatura se va mentine la 12-15°C. Cind acestia au 2-3 mm Iungime.5 em intre rinduri. ' Atunci cind . cOjuri.searnana ineursu1 lunii mar tie cit mai timpuriu posibil.

i25 . Pe un stra t inalta t. Recoltarea are loc Ia sfirsitul lunii iulie -.rezlsten. 4-5 saptamini de la plantare.deleza 1% sau cu Maneb 0.4 seminte Ia cuib. pro~·uce1'eaa1·pagicultti se aleg terenuri usoare. "124 Ceapa pentru bulbi se poate cultiva prin trei sisterne dj'ierite: prin arpagie.7-(J. en normede 350 mS lha (prima udare dupa rasarire.3% pentru combaterea bolilor. [Realizarea productiei necesita doua etape : producerea -arpagicului si (Ibtinerea bulbilor pentru consum. cu latimea de 94 em.1 curate de buruieni. Adincimea de plantare este de. se insaminteaza dona benzi de ~ite doua rinduri.ingrijire care s~ aplica in timpul vege ta tiei constau m: plivitul buruienilor : tratamente eli ~eama bor. 100 kgJha azotat de amoniu si 50 kgjha sare potasica : combaterca antracnozei eu Merpan 2. deoareee asigura productii de calitate si bulb~ . primele productii se pot obtine in ultima decada a lunii iunie. La un hectar se Ioloseste eantitate~ cle90100 kg ~a~nlnta. 'a) Culiura cepei prin arpagic este cea mal raspindita in t~a noastr~. distanta intre r induri fund de 15 em iar intre benzi de 65 em. m rinduri la distants de 24 em iar intr e plante pe dnd de 4-5 em. se cura ta de frunze. :_ Producerea bulbilor pentru consum. Semanatul are loc intre 15 9i ~20 mar tie. sc realizeaza prin .l. Productiile ee se pot obtine la hectar variaza intre 5 si 6 tone la iasolea pitica si intre 9 ~i 11 tone la Iasolea u~eatoarc. ' .Pentru consumul in stare proaspata se recolteaza cind 70~80% din serninte au ajuns la maturitatea de consum. Se recolte~za incepind de la 20-25'mai ~i se pot obtine 8-9 tone la hectar.l. fasolea se seamana 'in perioada 1-5 aprilie. 1n functie de' soi ~i de epoea de semanat. Pregatirea terenului se realizeaza dupa tehnologia obisnuita. Fasolea pitica se insaminteaza eu 1-2 saptamini inaintea celci urc~to~re: PeI_ltr. 3 udari eu 250-300. a doua Ia inflorire a treia in perioada de crestere a pastailor}: fertilizare~ inainte de inflorit en 100 kgjha superfosfat. apoi se stringe 9i se sor teaza pe doua eategorii: categoria I .i se poate realiza prin insamintatea Ia aceeasi data a soiurilor eu perioade de veeetatie diferite sau prin insamintarea aceluiasi soi la ep~ei diferite de semanat. Cantitatea de sammta la hectar variaza intre 80 si 150 kg. Sernanatul in cimp se face incepind de la 15 aprilie in zonele sudice si intre 5 ~i 10 mai in zonele nordiee.file de.' Lucrarile de ingrijire constau din: prasile intre rinduri ~i pe rind .ll1ceputul lunii august. la 70-90 em intre rindurile de euiburi 'si la 40 em intre cuiburi pe rind. ' .t:_ la p~strare peste iarna. Dupa recoltare. fertilizarea eu 100120 kg/ha azotat de amoniu ~i 60-80'1<g/ha sare potasica 1<1. 4-6 ern. cind tulpini1e devin volubile.3-3 tjha. Fasolea urcatoare se araceste. La cultura succesiva se pot obtine 3-4 tone la hectar . Se reeoma~da sa se semene in b~nzi de 6 rinduri. cite 3. in functie de soi. fiind nscesare 80-100 kg samin ta la hectar.5 kg/ha san Dithane M-4S in doza de 2 kg/ha. 'prin semanat direct 'in cimp si prin riisad.?ampa in_1una . In solarii.Pentru.plant~rea arpagieul~li t.a succesiva s: seamana in perioada 10 lllllle-lO iirlie. Productia este de 15-20 t'lha. Fasolea de gradina se cultiva pentru pastaile verzi. tratamente cu zeama bordeleza 1% 9i Zineb 0. Adincimea de semanat este de 5-6 em.m3 apajha. faeultatea germinativa asemintelor si mas a a 1000 de seminte. Pentru un hectar de ieultura Slut necesare 800-1000 kg de 'arpagic. eu araci inalti de 200-250 em. Arpagicul se pastrea~a ~a temper~tura de _2°C pma 1a +2°C siumidi!~tea relativa a acrului de 6~~75%.3% pentru 'prevenlfe~ manei : 1-2 udari in anii secetosi 91 tavalugirea e~llturu.LUera. iar eea urcatoare In' cuiburi.cultnr. Prcductia la hectar este de 5-6 t. Lucrarile de ingrijire constau din : presile intre rinduri si pe rind. Productia de seminte verzi poate fi de 2. Recoltarea se efectueaza in lunile julie-august cmd frunzelc s-au useat. nu pre~ fertile ·. la distanta de' 30 em' intre benzi si de 20 em intre rinduri. Esalonarea productiei de pasHi.bulbii eu diametrul de 7-14 mm si ea tegoria a II -a eei cu diametrul de 15-~1 m~. Fasolea pitica se insaminteaza in rrnduri la distanta de 40 ern. udarea la trei momente diferite.septernbrie sau primavara m luna mar tie. -se sor teaza ~i se dcpoziteaza.. bulbii se lasa sa se usuce apoi se aduna.. Dupa recoltare arpagicul sf: lasa pe teren timp de 5-6 zi1e pentru useat. iar a bacteriozei eu Turdaeupral 5 kgjha.

la distanta de 24 em intre r induri. Lucrarile de ingrijire eonstau din: prasit de 2-3 ori. deoarece pretinde udari abundente. ell norme de 350-400 m" apa Iha. cu deosebirea ca se face raritul la 5-6 em intre plante pc rind ~i se executa 6-8 udari eli. iar canti. Recoltarea se face in prima jumatate a lunii septembrie. iar intre plante pe r ind la 10-12 em. fer tilizari. Culturi bune premergatoare pentru bame sint : tornatele. musuroit pentru inalbi. in timpul 127. La plantare rasadnl trebuie sa aiba 2-3 frunze si grosimea de 3__:'4mm. ardeiul. Adincirnea de semanat este de 2. prin semana t hi decada hi treia a lunii martiea 8-10 g sam3. Cultura prazului se realizeaza in mod 0bisnuit prin rasad . .Acesta se produce pe brazde reci.40 t {ha gunoi de grajd. tr an sportul ~i depozitarea bulbilor. folosind 10'-15 g saminta la m2.2. sorta tul. aplicarea a trei udari. tc.na. Pentru un hectar S8 folosesc 700-800 kg de bulbi. in rinduri distan ta te la 30 em. Plantarea se face intre 15 mai si 10 iunie.nta la m2..ultura cepei prin semanat direct in cimp (ceapa ceaclama) prezinta avantajul ca se pot obtine bulbi pentru . Sernanatul se executa cind temperatura in sol la 4-5 em se men tine constanta la 14-16°C. Lucrarile de 'ingrijire int asemanatoarc eu 'cele aplicate Iaceapa de arpagic. Se pot obtine 25~30 tjha.. Sainhlta pentru un hectar .. Fertilizarea de baza a terenului se face eli 30 . raritul. " L ucrarile de ingri j ire consta u din: 4. patta. in luna septembrie sau primavara.ca tulpinilor. . La pregatirea din toamna a terenului. Lucrarile de ingnjire sint asernanatoare eu cele pr ezentate Ia celelalte .30 t.4 prasile Intre . irigat de 8-10' ori cu norme de udare de '300 m" ap. c) Cult~tra cepei prin 1'Chad este cunoscuta ~i sub numele de cultura cepei de apa.. . in r'induri distantate la 24 em. 2-3 prasile. .Tehnologia culturii irnpune dona etape: producerea rasadului si obtinerea bulbilor. Adincimea de semanat estc de 3-4 em. decade ale lunii maio Distanta intre rinduri este de 70 em.Pf!ntru obt~nerea bulbilo« plantarea rasadului are Icc in tr'c 10'si 30 mai. Se Iolosesc 40-50 kg. false. 'norme de 300 m" a. Sernanatul se realizeaza la inceputul lunii aprilie. Lucrarile de ingrijire eonstau din completarea golurilor. iar in tre plantepe rind la 5-6 em" !nainte de plantare rasadul se rnocirles.. Productia la heetar este de 5-6 t. Sernanatul se poate face toamna in luna noiembrie sau prirnavara intre 5 si 30 martie. inainte de rasarir e. Bamele se cultiva prin sernana.i/ha. Rasadul nu se repica ~i se ingrijeste in mod asemanator ell eel de ceapa de apa. in care s-a 'Hieut semanatul. Recoltarea se realizeaza in august-septembrie pentru ccnsum imediat sau in octombrie-noiembrie pentru pastrare peste iarna. adica in primele doua. 100 kgfha sare potasica. dnd plantele incep 'sa-~i formeze bulbul. Se pot obtine 15-18 t/ll'a.3 em. adiea3-4 kg pentru rasadul necesar la un hectar. Se seamana in benzi de dona rinduri distanta iritre rinduri fiind de 15 em. Pentru asigurarea unui contact bun intre seminte si sol atit inainte. In cursul lunii martie. prasile pe rind. Adincimea de plantarc este aceeasi cu adincimea Ia care au stat plantele in locu1 de producere a rasadului. Riisadul nu 5C repica. cit ~i imediat dupa semanat este necesara 0 tavaillgire usoara. Primavara se aplica 200 kgfha azotat de amoniu.Prod-ucerearasadului se face pe brazde reci. S8 administreaza 20-25 t/ha gunoi de grajd. Reeoltarea se face in luna iulie-august. tatea de saminta pentru un hectar de 6-8 kg..gelele vinete. iar intre benzi d~ 44 em. ]26 CnUura usturoiului se realizeaza prin plantarea bulbilor toam.i 1. Productia la hectar este de 2S. fertilizarea cu 150 kg/ha azotatde amoniu si 60 1<:g/ha sulfat de potasiu. pe rind. Pentru asigurarea rasadului necesar unui hectar de cultura se folosesc ' 3-5 kg de saminta.t direct in cimp. .[2 udari eu norme de 300 1112 apa[ha" Recoltarea bnlbilor S8 executa la sfirsitul lunii eptembrie. udari repetate. ell deosebirea di se face completarea golurilor ?i se aplica 10. iar inainte de r ecoltar e se recomanda tavalugirea culturii pentru a grabi usearea frunzelor. Cu 3-4 saptamini inainte de recoltare nu se maiiriga.pa pe hectar. legumele bulboase si varzoase. consum in acelasi an. 4-5 udari : combaterea bolilor si diiunlitorilor. de 5-6 em llltre plante pe rind si la adincimea de 4-5 em. dar necesita lucrari obisnuite de ingrijire: plivi tul "de buruieni.vin afara de ingra~amintele chimice. 300-400 kgjba supcrfosfat.rinduri . sistema de cultura a cepei. Dupa uscarea in cimp urmeaza adunatul. in teren foarte bine lucrat.

In continuar e. Daca terenul este uscat. udarea. recoltarea incepe in luna aprilie si se real izeaza in tr-o perioada scur ta de tim p (15. se acopera santurile cu pamlnt. lastarii de sparanghel se recolteaza zilnic.~ de virsta i circa 5 em deasupra 501u1ui. f.3%: rilritu} plantelor pe rind la 15 em.4 em deas upra solul ui. III anul al treilca. Se afi. Tn anul al doilea de cultura. Puictii scosi din pepiniera se sorteaza alegind pentru planta t pc cei vigurosi .. umectate in prealabil.. primavara de timpuriu.5 m.a aparitia virfurilor la suprafata bilonului. se aplica Iucriiri de ingrijire care cons tau din: prasile.lod la 10 em. Productia de lastari este de 2-3 l/ha In. realizind deasupra fiecarui rind biloane inalte: de· 30-35 em ~i late la baza de 40 cm. Recoltarea se executa manual dud fructele sint foar te tiner e. Toamna se efectucaza ("05irca tulpinilor. timp de 30-40 zile. polasiu. incepind de l. distanta intrc e1e fiind de 1. In anul al treilea. L_{lstarii recolta ti se sorteaza pe marirni -i'i pe calitati. lastarii ies din bilon. combaterea fain~xii prin stropiri cu Karathan 0. fer tilizarca faziaJa' eu 100 kg/ha azotat de amoniu. dupa care se valorifica. Puietii ss produc in pepiniera. Dupa ultima recoltare se desfac biloancle si nu sc mai telae pina in primavara anului urrniitor. lncor porindu-se ~i -lngr a~amin ide. incepind din a doua decada a lunii iulie 9i pin.08% ?i a afidelor cu Carbotox 0. Din anul al patrulea pina in anul al zecelea recoltarea se rcalizeaza incepind de Ia jumatatea lunii aprilie.. de Ia 0 plants S8 rocolteaza numai 4-5 lastari . realizind 0 densitate de 13 000-15 000 plante pe hectar. prirnavara.J-ti dintr-o' culturii existenta. Pen tru r ecoltare se folosesccll tite speciale. se udii fiecare puiet e1. PentTU a svita aceasta situatie. Prirnavara devreme (luna mallie) terenul se marunteste.nea7.. Recoltarea este 0 opera tie foarte pretentioasa. superfosfat 400 kg Iha. in sensu! ca daca nu se executa la timp. ceea ce duce la deprecier ea lor. pe musuroaie inalte de 10-15 em. Peste iarna.3-1. In continuare se aplica aceleasi lucrjiri de iogrijire ca in primul an .. Cultura sparanghelului cornporta dona faze: producerea materialului saditor si infiintarea plantatiilor propr iU-21 se. unde se seamana seminjele.lnfloritului iii la legarea fructelor. cultura se prega teste pen tru recoltare. CuHura se acopera peste iarna cu un stra t de paic . vegetatiei.5-1 kg. Puie tii se scot toamna sau. Hreanul este 0 planta perena care se cultivii in cimp prin butasi obtin1. Se face bilonarea culturii. Din toamna se aplica 20 t/ha gunoi de grajd si 200 kg/ha superfosfat.20 zile) pentru a nu epuiza plantele. la 3. ingra~rlmin tete recomanda te pen tru fer tilizarea de baz.i in septembrie. primul an se face complctarea golurilor. ell exceptia administrarii gunoiului de grajd care se asigurii 1a doi ani. din ramificatiile radacinilor se talc butasi en lungimea de 20 em ~i grosimea de 1-2 em. se Jeaga in pachete de 0.. TJrimul an de recoltare si de 6. gunoi de grajd 60-80 tina. in luna mar tie si ineeputul luni] aprilie. ceilalti fiindrazuiti. Prirnavara se administreaza 250-300 kgJha azotat de amoniu si 200 kg/ha sulfat de. Distanta intre plante pe rind cstc de 50 em.a sol ul. In acelasi seep. se aplid priisile intre rinduri ~i 2-3 udari cu 300 rn:l apa/ha. productia incepe sa scada ~i culturs de sparanghel nu mai este rentabila. se inverzesc si so lignifica. in :f. la adincimea de 40-50 em. Solul de la baza santurilor se afineaza pe 0 adincime de 15 em. Planiarea se face prin asezarea puietilor in santuri. tulpinile de sparanghel sc cosesc la La stirsitul . sc aduna ~i se ard . Terenul dcstinat culturii se desfundii din tcamna.uerarile de ingrijire se aplicii diferentia t.9 tina di n anul al pa trulea pina in anul al zecelea.ilneti. apoi 5e deschid santuri late de 35 em. Apoi. In mod obisnuit. adinci de 30-35 em. raritul pe r. inainte de plantarea la Iocul definitiv. in pivnite. Productia este de 4-5 t/ha. cu care ocazie se inCOrpOTP<lZa 'li . Aceste lucrar] se aplica apoi in fiecare an. Semanatul se face la distanta de 25 em intre r induri ~i se folosesc 25-30 kg de S2lminta pentru un nectar. butasii se tin stra tifica ti in nisip. sare potasicii 200 kg/ha.Sa n:1tosi ~i cu sisternul radicular Ioarte bine dezvoltat. 1'29 ' 2-3 328 In plantatiei..1 1-2 litri de apa..i. La fiecare butas se Iasa numai mugnrii de Ia extremitati.

Pentru executarea mai 119oar{1 recolta tului si evitarea ruperii a radacinilor se foloseste cazmaua. Cornison la castraveti etc. spanac.indu-se frunzele ~i ramifica tiile. gulioare. . in martie-aprilie. pe . Butasii se planteaza alternafiv pe eele doua rinduri. .Multiplele avantaje pc care Ie ofera legumele in stare -proaspata. . POSIBILlTATI DE PRELUNGIRE A CONSUMULUI DE..cerinte reduse iata de caldura. se cur ita. cultivarea soiurilor si hibrizilor en mare precocitate (de exemplu: Timpurie de Vidra la varza.a productiei legumicolc.' salata. folosirea unor specii legumicole cu perioada de vegetatie scurta si cu cerinte reduse fata de caldura (ridichi de luna.. cum sint: valoare alimentara mare.) j asigurarea masurilor de protejare permanenta (in solarii) sau temporara (in adaposturi temporare) j aplicarea unor masuri de lncalzire a solului {prin administrarea unor cantitati mad de gunoi de grajd sau chiar cultivarea pe strat de biocombus131 . OBTINEREA DE LEGUME ctr MAl TIMPURII . 11.) sau chiar din toamna pentru recoltarea primavara devreme (salata. varza timpurie etc. usturoi).LEGUME PROASPETE . ceapa.astfel incit pe aceeasi parte a' bilonului rarnine distanta de 60 ern intre plante pe rind. Productia obtinuta pe un hectar poate (1 de 15-20 tone. Export II Ia tomate. Dad! terenul este modelat.!. In scopul obtinerii lie legume cit mai timpurii se va recurge la: cultivarea speciilor legumicole rezistente la frig sau cu . evitarea unor consumuri energetice mad pentru prelucrarea industrials etc. in al doilca an de la pla n tare.ltulrepetat pentru combaterea buruienilor si udarea in perioadele secetoase cu 250 ~ 300 1113 fha. deterrnina cresterea preocuparilor pentru esalonarea pe 0 perioada de timp cit mai lunga. . prin lnsamintarea sau plantarea prima vara foarte devreme (radacinoase. .indepad. Ia distants de 70-80 em. continut ridicat in vitamine. Recoltar ea se face toamna. In acest scop se ape-.fiecare pants a bilonului se planteaza doua rinduri. bulboase specii din grupa verzei. . . Plantele dislocate se smulg. spanac etc.Plantarea la locul definitiv (pe biloane) are loc primavara.). spanac. leaza la 0 gama larga de posibilitati folosind in mod rational resursele biologice ale sortimentului de soiuri si specii legumicole . . de pamint ~i se fasoneaza.!>alata. In cursul perioadei devegetatie se executa pr3.

Piistrarea legumelor In stare proaspata nu este posibila Ia toate speciile de plante legumicole ~i nu cu aceleasi rezultate in tot cursul anului. reZI~tenta la temperaturi scazute. ' PRELUNGIREA CULTURILOR zare abundenta eu fosfor ~i potasiu). comba torca Iniruicnilor. legumele trebuie sa. pentru mentinerea lor in vegetatie :. temate.uscat:1 si mai redus in apa i tesut:c:rl.:te de a fi . prazul s. pastiruacul. prclungindu-se peT~oada de vcgetatie ~i de consum (iri. Primele culturi legumicolc afectate din cauza reducerii ternperaturii sint cele termofile '(ardei. Astfel.gele vinete. irigarea localiza la a plantelor. 0 temperatura cit mai apropiata de ccrintcle plantelor. patrunjelul de radacina. pam. s. si de iarna. varza de dipatina. tarea la momentul optim in scopul valorificarii integralc a productici etc. in functie de spceia cultiYn.nuare a temperaturii. telina de radacina. castraveti}. folosiI"ea rasadmilor cit rnai a"ansa te in vcgeta tie ~i foarte Line calite (reducind astfel perioada de timp de la plantare pillA la rccol j are}: valorificarea ra tionala a expoz].&:an~moderata. mai cu seama in cursul ncptii. ridichea de vara.}: dirijarea regimului 'de irigare ~i a programului de fer tilizar e. tid torenului : fcrlilizarl!a cchilibrata.e sporeasca rezistenta plantelor la frig..i~troduse la pastrare. Printre mjisurile aplicate pentru prelungirea culturilor in toamna S8 pot enumera: folosirea unor soiuri ~i hibrizi rezisten ti Ia tempera turi StHZl1 te sau la oscila [ii mad ale tempera turii de' la zi la noapte : cultivarea inculise 'Vege~ tale (de exemplu. dar ~i de ternperatun ridicate . Mentinerea capacitatii lor de productie se poate realiza numai prin unele masnr i care asigurrl. fertili132 Prcocuparea pentru pastrarea legumelor in stare proaspata este Iegata de mentinerea valorii lor alimentarc..ta ~i dcgradul fer tili trl tii soJului. Capacitatea de pastrare redusa a unor legume este deterrninata de faptul ci.i acestea prezinta un continut foarte mare de apa ~i nu sint protejate la exterior de straturi prea rezistente.a. irigarea prin aspersiune etc. a tunci cind tern pera tur a se a propie de valori CI'tice j i prevenirea efcctului brumelor timpurii de toamna [fumigatie. la nivelul taTii noastre.tihil). a solulu i. fie alese foarte a tent (numai cele perfect sanatease ~i Hir:'i vatamad) ~i tinute In anumite conditii : ferite de frig _ina. prin uncle rnasuri se poate asignra oferta de produse in stare proaspa ta chiar si In sezonul Yece al anului. legumele au un continut bogat §i complex de substante. rasadnite etc. inprimul rind a speciilor Iegumicole terrnofile (ardei. tomatele ~i castravetii se pastreaza mai putin ~i mai greu decit pepenii verzi. conopida. incepe perioada de dimi. se comporta bine in timpul pastrarii. tomate ) pentru realizarea unui microclimat favorabil ~i diminuarea cfectului curentilor reci : protejarea temporara. continu:t ri?icat. ceapa (bulbi).i esalonarea consumului (varzii de Bruxelles. pentru evitarea racirii solului : afinarea repetat. bra t. Chiar si pentru speciile legumicole m ai pu tin preten tioase fa \a de: cH ldura.i. bolilor ~i dauna torilor : recol.lSte~t~ la ext~nor ~i nu se vatama in timpul :ecol~m y manevr~nlor. lmpnm~ta de continutul mal redus in apa. Legumele cu capacitate mare de pastrare sint cele care au. P~ntru a.. 'astfel incit s5. la un continut r idicat de apa. s. usturoiul (bulbi). ceea co constituie un me diu de crestere i.m~l rez.deal pentru 0 serie de microorganisme care contribuie Ia reducerea capacitatii de piistrare a legumelor in stare proaspata. umiditatea la loeul de pastrare sa fie 133 . Fe de aWi parte. patUigele vinete. Din aceasta eategorie fac parte: cartoful. deoarece numai plantele sanatoase vegeteaza normal ~i rezista bine Iaxonditiile adverse de mediu : transplantarea unor plante din cimp in solarii.) i pASTRAREA LEGUMELOR IN TOAMNA ! ' o data cu depasirca celei de-a dona decade a lunii scptembrie. in mod deosebit a vitaminelor care se diminucaza considerabil in procesele de prelucrare. Ia care perioada de vegctatic S8 prelungeste uneori pina 'in luna noiembric. eu porumb). In vcder ca 111 en tineri i un \1 i ra par t aer la pa echil [. cu folie rccupcra ta.a. morcovul.. in substanta . aplicarea masurilor de prevenire ~i combatere a bolilor ~i daunatorilor.

14). 'stra tiicare .C1l strat illcare i 1 .t. Dimensiunile silozului. 7 . deoarece presupun aparatura speciala.strat fie legume Sa u car tofi . apo se poate acoperi din nou cu parnint. impiedicind patrunderea frigului la .legume sa 1. 15 - Siloz pentru pastrarea Iegumelor . ~elina.i Fig.strat de pai~. Santul umphrt eu legume s: acopera ~u nisip sau cu pamint.legume si oscilatiile prea mari de temperatura in zona acestora. Pastrarea legu:melor este asig1... De asemenea. penrru strut de plmint: "~can. 5 . In cazul 'cind silozul se foloseste rnai multi a:. Fig..a~amin te miner ale si organice.rton. inc1usiv ale santului. mijloacele de pastrare cele mai simple. silozurile in care e pas. asa emu sint uuele insecte sau rozatoare (soareci. Paiele vor avea 'in acest caz.fara insa sa.pune legumelc sa se dezinfecteze eu lapte de var ~i prin ardere cu paie. se stabilesc in functie de cantitatea de legume ee urrneaza sa fie pastrata. sfecla de radacina.. $anFwrile pentru pastr.1rata de . dar nici sa fie mai mare de 2-~()C l sa se asigure eonditii de intuneric. Legumele se asaza "in $a:nt .i cartoiilor: j- .Irat de pllmlll. pastirna~.stratificate in nisip sau pamint.l cotectarea ~j sccrgerea apei . patrunjel.i la rind.pe un teren ceva mai ridicat.nlrimul . in primal' rind.C()~ de "entiJa1ie. este nscesar ca inaiate Q.treaza material de inmultire (de exemplu cartofi) vor fi separate de cele cu produso pentru consum. morcovi. d~oarece legumele ~bti~ nute vor prezenta 0 capacitate mult mai 'redusa de p{lstrare. . strat de paUlin!.. care tree direct din.u r ge. Pentnu cantitati mai mici se vor sapa gropi cu adincimea .. ni. ridichi de iarna. cimp la pastrare ~ suprafetsle cultivate cu legume destinate pastrarii in stare proaspata peste lama sa 'fie ingra~te prea puternic cu Jngt.. Silozurile se pot construi chiar la suprafata solului sau se sapa mai intii un san] de 20-25 em adincime. sa se foloseasca in primul rind Icgumele din productiile tirzii. trebuie sa fie luate in considerare..ra perieol de baltire a apci. <. ca.. plHnmjel de radacina. coboare sub O°C. Pastrarea ~1t s£lozuri sc folosesie pentru cartoii.!<Ini pentru co lecta. varza de toamna.. 1jO (fig."~ • pe i .ie~i au adincimea de 50-100 em si latimea de lOO"":'_ em. Atunci dud trcbuie sa se pastxezc 0 cantitate raai mare de legume se vor face mai multe silozuri. De aceea.1.dioxidul de cal-bon.. 11·- Sant pentru pastrarea legurnelor ~i oartofilor s a .. Metodele de pastrare a legnmetor sint direrite. sobolani}: temperatura in spatiul de pastrare sa fie l'cazuta. (j . Iipsind posibilitatile de aerisire. deoarece unele legume lnverzesc chiar .. un rol isolator.. 5 .~i la lumina slaba .potrivita (nici prea redusa deoarece produselese vor ve~t~ji si nici prea ridicata pentru ca favorizeaza aparitia muce&amrilor) 1 Ierite de atacul unor daun~tori. siloz vor fi luate legume in mod esalonat.d. dar ~ cele mai rnulte ori varsate. .area Iegurnelor in timpnr. de nu . 3 ~ primul f~. care sc vor acoperi la fel.l "". . 2 .de 134 135 . .. In acest mod se reduc pier derile Care s-ar inregistra cind din. de 100-200 em. venti latie .e a se . .. In silozuriie de suprajafii (fig. Unele din acestea rru pot fi aplicate pe plan local. care se acumuleaza in urma respiratiei legumelorpuse la pastrare. peste care se asterne un strat de pare. b . 15) se pastreazaIn special Iegurnele radacinoase (morcov. -r strat de pa e . 4-al doUea stul de pamint.~a. j 2 ~ ulsip .

V~rza se mai poate pastra ingropata in pamint. £anza. ~l9iclll. pastirnac. stratnl de pamint va fi de 50?O ~em. indeo~l sebi pentru varza de capatlla. cicoare de Bruxelles. Atunei cind temperatura scade in siloz la 2 -:.l'. Ele au latimea la baza de 100-150 cIrl:si lungimea in raport cu cantitatea de Iegume. Cind zap ada se va topi. patrunjel pentru _!adacina. .timea de 30~ em ~i adincimea de 20-25. In interiorul silozului legumele se pot a~eza ~lr_ec~ pe pamitlt.jgheab). Tot pentru prevemrea patrunderii apei pma la legumele stratificate. silozul se desface in zona respectiva. tn aeest IIl. .t.strarea legumelor. trebnie. Pentru a se mentine zapada CIt l?al mu~t timp este riccesar ca aceasta ~a fie acoperita. Apoise vor acoperi cu un strat ~e zap~di1 de -50-60 em. cu inaltimea ega:k'l cu 3/-4. atunci dud acestea dispun de boxe. telina pen: tru radacin~). mai grease 9\ mar multe atunci cind temperaturile din zona sint foarte coborite 9i inver-so Paiele se a~aza direct pe legume atunci eind acestea nu' trebuie sa se murdareasea de nisip san pamint. Hira stratificare (cartofi. in iernile 'vfoarte !?:~roase se poate a~eza deasupra mea un stra t de balegar paios de 10-15 em. urmind Sa serveasdt pentru evacuarea apei de infiltratie 9i pentru ven. Atunci cind terenul este prea umed silozul se con~~tr:u-ieste chiar ~a suprafata ' solu. spre a se putea contro'la din cind in cind == 137 .se fixeaza. Apoi se va aseza un nor rind .0d se uva men~~ne t~re~u~ mereu zvintat. cele mai bune fiind paiele de secara. vor fi pr evazute ell acoperitoare. sa se ia rnasuri de inchidere a gurilor de aerisire. cu un strat de paie san coceni de parumb. cum este eazulla varza.zonde und~" este zapada din abundenta 5e poate folC:S1 acest mediu pentru pastrarea unor legume.in care scop .tjlatie. se vor acopen daca este pericol' de inghetare a legumelor dm. ~e iarna) san pe un strat de msip 91 stratificate apoi III msip [morcov. Straturile acoperitoare sini mai groase catre bazu si mai subtiri catre coama (la tneeputul insi1ozarii). capap-nile se vor recolta eu radacina.!1i a~a.timea ~ilungimea respectiva se sapa un ~ant la 20-25 em adincime. Uneori. ell Ui. Pe Hi.' se va controla. °C. in . De 0 parte si de alta a silozulni se va ~esehide un san~ la circa 50 em distanta pentru coleetarea 91 eva~uarea apel din ploi si din zapada. care se pot stra tifica in nisip sau se pun in liizi speciale. em. Se va deschide un ~ant de circa £0 em adincime en cazmaua ~n car~ Se vorv ageza' dlp~t1.i 'in totalitate. dar nu mal mare de 15-20 m. iar clnd aceasta a atjn~ 4-. este necesar ca varza Sa 5e livreze rapid. tot sub forma de acoperis cu doua pante. de snplimentare a straturilor de acoperire. . 136 Gro-simea totala a straturilor de aeoperire va fi de 13040 em la eele de pamint si de 30-50 em la cele de paie.nile de varza.de varza care se va acoperi la fel . spre primavarii. fara a se face siloz.d~ masa. Gramada de legume va avea for~ ~n~ acoperis cu doua pante. apoi se va reface acoperisul. ridichi de iarna) si eartoful. . care se acopera cu un gratar eonfectionat din scindurele. Aeestea 5e stratifica in nisip sau se pun _ in liizi stivuite. Daca 1111 se folosese paiele. Ia rrndul sau. care pot fi provocate de putrezirea unor legume. Becit. Chiar ~i in cazul locuintelor Ia bloc.pastirnac. mai departe.5~C se vor lu~ masuri de . tn acest caz. se pot pasha cantitati importante de legume in stare proaspata.tl. La. Fe un strat de paie se vor ~ eladi capatinile de varza en coceanul in sus. Co. teI"?:peraturilor foarte scazute ce pot aparea in hmp~ iernn. Dad pe supra_fata silozului se constata scufundari.?urtle de aensrr~ eontribuie la scaderea temperaturii in siloz insa. tuburile de aerisire vertical~" instalate la distants de 3-1 m si in legatura eu 9antu~ sau Jghe~~ul central. cosuri de aenisire. se poate asterne inca un strat de pale peste plantcle astfel protejate.p~st~indu~se ~amenaJanle pentru aerisire $i scurgere a ape! mfiltrate (santu1et sau .u cll: straturi alternative de pamint 9i paie. baza silozului se sapa un santu1et.rile ~i pivnifele ofera condi tji foarte bune pentru pa. La deschiderea santului urmator pamintul rezultat se va arunea peste primul rind de plante astfel incit vor Ii acoperite atit radacinile cit :?i capa~inil~ .din 1a t1mea silozuluii Acoperirea silozului se face numai cu pamint sa.. u~a linga alta: m pozitie oblica.steeHi .aerisire. din loc in lac..

pe stelaje in 'beciuri ad pivnite. r pidichi de iarna : i .re mult1pl~. usturoi verde.'lOdelat: e . se pastreaza in poduri.. te11n3.:. II .· . sa ANEXE SCHEME DE LNFUI'iTAR~ A CULTURILOR LEGUMICOLE iN ciMP ~I TABELE CU DlSTAN1El. . lIeustean . . usturei . pierderile pot fi de 4-7% 1a rad5.. De aceste valori se va tine seama atunci cind se pun legumele la pastrat. gnlioare : e .patrllliljel peLltnl fnul"'''. de 5-6% 1a cartofi si de 10-13% Ia 'varza.ceapa de apll. lensteaa .ac. In multegospomrii tcsti. unele legume. ~lat.ceapa de Pe (g.a.'roma te. ceapl verde. ard ei gogo~r.. .tTunjcl pentrn fr-unze. La pastrarea materialului pentru plantare este necesar sa S8 asigure 0 rezerva care trebuie sa fie de pina 1a 20-25% la radacinoa.ECTIV DENSITATILE CORESPUNZATQARE Anexa 1 Pe teren modelat : a .morcov.tomate I (. . lI:lorcov. arpagic..aatli (aadive) direct. llsturoi.li sare l!Il U1tipUI . Ioboda. sapnac. ardci gra. cicoara salata. lung).tfel.as.cinoa.. tn acest mod se pot pastra foarte bine ceapa bulbi.de ap1l.. plstirnac..E PE RL'ID.. chiar dad!. in apropierea cosurilor de fum. marar ..ceap1l. Ie .. . .pllsncde iarna : Ii .cMpli de arpagic . marar . praz . Icboda. i . ceapa sellla. ardei pentr u bola. inveli teo in fin san se irnpletesc sub forma de funii ~i se agata. plitru. In timpul ' pastrarii legumelor se inregistreaza unel e pierderi cantitative sicalitativc. se respeeta ell strictete regulile.se :}i ceapa. nac . liPAn.utiliz<'l.se ~i de 3040% 1a varza. sfecL1l osie.. RESP. ca ceapa uscata §i usturoiul uscat. oicoar e (andive}. ti. pi'i. iluioare. dup~ 5-6 luni. usturoiul bulbi ~i destul de bine cartofii.njel.¥ indeparta cele bolnave. ridichi lIP' en l' e. A.. j .

Oultur-ile Distaaja pe rind em Dens! ta tea mii pla[lte/ha Tomate timpurit Ardei (gras.5 65. nepalisa1ti.la..' dub15.- 800-1000 2iO-280 1000-1100 (.~~ (seL1'la.tan!a pe rind em 1 Dennltatea mii 1'111. 50 d eullurlle Ceapa Di.mua Hrea. Vanoi de toamna Dovlecei (in ogor ~i succesiv) Dovlecei (culturi.p) 20.jO- Tomate de vara. .n vo 150 45-.{l-'l8 2(). m. Pra0 lI11ira. timpurie Varza de vara si varaa rosie .V.. I ! Di3taufa pe rtnd.10..tlll.i Densitatea i pial! t e(hn 3.5-22 28-32 23-28 80-100 G5. (cultma.i J. em ! Ill.50 120 110":" 140 141 .) Tomatll do 'r.6 ~i u~t'.'50 1:50-550 Conopida timpurie Conopida de tQa.4 23-26 .10-12 14-18.rza.reov GUlioare V.aa~ direct b.1710 i50~60 : l1s:tnroi Ceapll.140 Castraveti (cultura dubla) Va.31 6550- Cultur i..d"tl em ·De".F.5-22 18-J{I. verde 5.8-~. . Ardei pentru Ba:me boia P1i.r lIo.le Pasttrnao Ridichi de iarni'l.gO 55.60 95~lOO 12~.itat ea Dlli j)l<i.l.tanta pe .<{ 9-11 200-2. gOgO.1 efh a 4- j ~ 5'.1: 10-12 2.gele vinete hmg) Castraveti cesiv) (in agar ~i sue- 17-21 10-12 12-13 24-30 14-15 . 158 ~84 120.ntefha de arpagie I! .) 20-22 24-26 29-30 35-oW ~.lIoi verde 2.140 110-120 50..im.60 i5-~ 50 35-46 30.

timpurie Conapidl!.5-22 28-32 68-81 50-60 95-100 6555- Ceapa de api'l. Salata.50 ".5 27-30 \511 Ardei gras 600-700 1'0.5 H-19 .a Pislanla pe rlad CulllIl'ile em Densitale:a mil planle/bll Tomate [succesiv) 28.5 20-22 21-26 28-32 20.te~ mil plmlr/bn .':15 110-110 Ardei (gras. Tomato timpurii P1Ltlagelc vincte Barne Varzll.lh. lung) Ardei pentru boia 120-110 110-120 142 ) .. de vara si 'Tana rosie Varzi'l.5 10-12 12-13 4. timpuric Varzl!.' 600-:700 '/1. ule.. de toamna Conopid!!. de toamna 17-21 2'1-30 l'I-l.1'0 11 Cullurile r I D islan Is P" dnd em I Densitatea mii pl..Ii .10. Ii 2. 150-470 ~ f 70 60 50 50 4545- 65. AndivG 1}~lltOl fru .5-32 32-3.ril~ pe rlJ1d em pensitatea mil pla.'1 ii.nte/b3 I Disl. ze ~.5. SpallM :PlI.uuIljel Lobod1i. kell~te!l. 3-3.i.45 Tomate In cultura dubl! i Ceapa do ap~ Tclinll. nta pe rind em 1 De~'it.g Cult uri le e Dis.5. - 570-710 • 150-200 r 150-550 150-550 \100-150 1..V . gogosar .a"la Cullll. 1.

k .na.S 650-'1jO HO-160 2.5 2.VOO 150. C"ltttt. DistaIlI~ pe rind .'3-3.'~~· Densitatea mii pIan Ie/h a Hist1rnac Sfedl'L rosie Ridichi de iafn!!. em Et I . 2. 13.rar .5-13.:' .5-4 2.nle/ha Densitatea mii planterha Salata Patrunjel pentru fr unze Leustean Andive Laboda Spanac 11-19 i. Usturoi Ceapa verde Usturoi verde MlI..\ Densitatea mi i plantesha ~!"llpr'W·.5-4 5-6' 2-4 570.8-1.5-4 2.5 9-11 4.6 23-26 650-750 450-550 110-120 1.00-250 Ceapa de arpagic Ceapa sema.4 2_ 4 4- j 4509'00600650- 600 505 150 100 '.'710 600.:. \.'00 144 145 . . I Distant a po rlnd em .560 800-1000 800-1000 800-1100 Di sta n~a pe dllel .6 }50-200 j6{}- Morcov Patrunjel .4 5. .t3 direct..le Dis!all~' pe rind em 'OID Densitatee wii pJ. ~ultori1e Cultnrile .. Gulioare 5.

2 vinete ' A CULTURIL OR LEGUMICOLE OLURll: 5 .cast rGvep -. b .AtMxa Z SCHEME DE tNFttNTARE .solar bloc fn solar tunei Hi 146 .patla~ .castravep In solar tune' 3 a ~ tomate 7n solar bloc 2 a .N t : gele 1 '.tomat .varza . .castravej i • 3 .

Intensitatea ~i modul de rnanifestare depind de conditrile matice .. Mycodifol .2% ColetuI ~ tulpini~uPA rasi1rire.. sere. patH!.' 3'11 0 ~ :r -e..suri de prevenire Ii oozabatere 4 Cliderea pl!!.% Rasadurile Be ofilesc l1i cad..:'. matuearea fructetinere ~i mature.tr -e 11> "f " ~ 0.5% vinete.. Iructe . ill-I . Plantele tinere 5e ofilesc. de jur imprejur.. fructele. Pot. Mozaicnl {vir usul tu tunumozaicului lui VMT) Nicotina virus I VMT ~l virus X ale cartofilor. crcstcrca plantelor lcnta. tesuturile sint casante..thium de 00"yanum ~i alte ciuperci Numeroase specii: I 1n zona cOle'tului pete brune.. .O \VP . tn dreptul lor Irunze. I:: ~ . Rotatia legumelor In faza de rasad. sola. ardci .'I DAUNA TORI bolii Deaumlrea Ii al:elliul 'p~t"l:"" 1 ji Specia or~"nele a taca te 2 Pri nci po: le Ie sdmptome 3 }I1I.2. It> ~ . tulcnlturala pina. !RedUCerea umiditl:l.0.geleca. :l S" 0 ..0. :... necr otice.. '" tr !!..tii tomate. Atac rapid.."'htgion. -deo'l"* """-d..0. It> I .. ' sau galbene.ntutelor (a r~duri]or) .1 pe ardei m1i de pete necrotice pe tulpini.. pet". - - Tomate: fr unzele ..Py. v·arzoasc. Tiradin cupr ind tutpinile 75-0.re devin apoi negricioase ~i. ri i IorlntiuiatlL Un alt simptom al VMT sub forPoate trece . 0- BOLl a) Prrncipalele boli ale eulturilor de legume !. favorizat de umiditate Cap tan mare. virsra plantei etc. . tn clmp. plante Lirnbul dcforma+. se extinde tcarte rcpcde .'1.

te Sulf muiabil . marc - Asoochyto: {urum fruete. Pe fr ucte : pete adlucite Vondozeb . Fe frucre atacul este ma.in solarii. culnarea Zincb 580-0.O6~.Cucllmis = Ardci : I . zonate ccncentr ic.Pseudoperon» spora cubensis In cimp. d evine pitica.1-0. Favorizata de seceta. alternarea seeetei ell urniditatea . in inele conccntrice.[i_(Ia bazil sau In zone unde s-au produs Iez.llino~ poo.12% '11. vinecc : cenusie dcz'J"oltata p€' Dcrosal 60-0. dl'termina zonate concentric.0.BoaUI al Torna tc. sere. c'Iuporarea ~i msolatia puterriice . pepeni Fruuze.0-0.ill sere. - Botrytis liana If/eke- - - pislll.45 %) ~i gra vi tatea atacului cr este 0 data CIl umiditatea Antracnoza Callrlptrichum lag<:nariln1'l Castraveti . dar care pot cuprinde mult din fruct.2~~ cenusie.0.0. sola ri i zone mar i din fructe. lovir i]. tulpiui .~ . apo~ bruna Captan 50 WP . Pe ele se dezV'oltti.25% galbeni ~i verzi . . .Ol:% S6 usuca. mici Diri [area corecta a apei ~i. solarir Pete clorotice. Favor izat de umiditate '" Patarea br una h07- .0.2% forme regulate si capatll.2% f r uctelor leg" to sail pe Ir ucte rnai in sere ~I solar ii Topsin M 70 . initial de Or thocid . Tufa Rotatia i~i redu ell habit usul .1.P . 1% un strat tllinos. Irunzelor .4% bruna.O. alb ell pete care Ruhigll-n-O. Fe fata inferroara pur Snlfat de cupm cenusiu. flor i. la baza Gaytan 50 WP .0. Pete inelare . necrotic!' pe I r unze Igiena Fr'nnzele se ingalhenese.0.2 % fructe. Captan 50 \I. ca-re pot cuprinde In (imp. care se rnaresc.2% culoa~e vercle-rnaslinie .pc fructc . in sere. vr e ji In ciInp.acea1"um cicho- Castraveti . P!ltl5gele vinete : tulpini . ~i alte intectii ~ecundarel \ . fiziologid'i . sere.in drop. sere.frunze. fructificarea este redusa onlturald cultur ilor Mana Castravcti Pepcni . deterrnina uscarea Dithane M 1. solar ii - SpllanotheclI juligi"ea Pe Ir u nze ~i vrejii tineri apare Dcrosal 60-0. Stra tul I.5- 1o~ Fainarea .07-0.i Tar: pete.0. tesuturilor putrezirea .]. .iuni prin insolatie.2~~ Frunze.lgele Pete brune. brunc-cenusii . se neerozeaza . I nfectia se produce dud este higrosccpici ta tea redusa (40. - .Erysiph« y. cSmp.dHdur:ii initial.Anexa I j [corrtinuare] I inelar z I 3 I 4 Putregaiul fructelor .~ pe flcri ~i fructe : /loTile In curs de legare.5% aparea ~i pe fructe (pepeni). Putregaiul oCI111~iu ~tl. evolueaza en Orthocid ". Coloratie ncuniforml1. Teso tul se usuca 0. pepeni Pete brune-cafenii adlncite .0. solar ii. br une-rregre . Pete rnici sau rnarj .

La uncle se constata iii br-urrif...sere.. Rotatia legumelor Vfrfurile tulpinilcr si lastartlor se ingroa~.Septaria lycopersic:i .Vinete. apoi albicioase. paW1gele vinete Pete pc f runzele bazale..0.Favorizata. . Pe 0.-:.ncerul bacterian Caryneba-cterium Tomate: tulpini.1'IlS Tomate. ardei . Favorizata de umidita tea rela- _ Cladosporium ful. In clmp si sere 0.-4% In ctrnp. Ienomene de reduce.3Ieziurri pe pedunculi. sere Se extinde pe toata hunza. Fructele defonnate. Zineb S 80 .0.0.riisistemului vascular . bine Lirocarrpazin Pu.frunze .in]. ani semnalata ~i pe ardei mature Iu ultirnii a! bicioasa-cenusie. patlagele vine.a . pe nerv\lrile frunzelor -5i tulpini.: frunze.Fusarium ap . .evullu!a Tomate . V ll'rticilium sp. Topsin M 70 .3% mature. p!ltUl. castravcti : . rasad Pete pe Irunze.Lirocarrnaziu Pu 51 % chiar pe fructe ra un puf cafeniu.Jne..0. solarii fmcte. tn c~m? dH1:lr: Pe fata i.2-0.Frunze. Se Jl1ll.5-1 Ijp1) 121.3% 10 sere. urniditatea atmosferica Pe fr unzele de Tornate Ofilirea : P1HliigeIe vinete . frunzele aus. ---------1. care -2..1 kg/ha.regulate.Dithane M 45 . pe frunze. galbene aur ii. se vscurteazs. vum ~ tiv1l.1% (mal put. rar 1n frunzele bazale $i poate distruge d111P +oa te frunzele.1% si uscarea plantelor. plante foarte tinere.Igiena culturala re a Iimbului [Irunze de feriga).2-0.se Torua'te : Frunze .4.tulpini in Pete galbene-pal pe lata sup".05% . cimp zona vaselor sau total Patarea Irunzelor cafenie a Tornate.---.5 kg/ha in.2-0. tn secti une t)ll pina este hrunificata tn in sere.0. ..2% ~i plante brun-roscate.2% circulare numite ochi de pasare}. Rotatia cultur ilor Fr ucte patate.03% taurica te : pe -frunze_. Inceput Captan 50 WP . Pete pe frunze : circulare.0. solarii .5.ridicata Patarea alb!' a hun: zelor .0. traliensis T~JInate.12% mature. .radacinilor.Der osal . 1.i .rea . t1l.gele_ Pe. Mczaicare.Chlorogenw.. deformate.ica.cu contur.0. In special negricioo. solar ii. se of'ileste repede. in cimp. clorotice care tnlpini. Ofilire parpala sau totalll a planter.15-0.imitate de un inel brun.!-ferioarl'l phI!!: fln1tBenlate . . mai mult. -~----Stolburul I- tn cthlp._.llifesta (0. liar..Captan 50 Vv'P .1% prin ofilirea par tiala san totaUl. par tea Inferioara puncte mid. Turdavor 12.2% Pete circulare mici . pepeni altele Fenomea complex.5.tulpini Plante tinere ~l mature puf albicios. michigansnse fructe. Ilor. n{anifestat Tiradin ''15-0..1 .l. Cryptonol PS 98% . dar ~i 121. stolbw« tinere apar zone Igiena cultnr'ala devin violacee. in urma afec- a. cenusii . solarii . j (continuare) .0. ne dez volta te .10-16 l/ha brune : f'~faj:a inferioara a fruuzel Turdacupral 50 . si Ardei Castraveti .2 I 3 I " cast ravejtlor ~ Cncl1mis Virusul mczaieului \I.51 % del. ne. umidirate Favorizata de Fainarea : . pe fructe(pote Dithane M 45 .Morestan ~ 0.0. III ctmp ~i sere . 0. [Florfle deiormateuternic p nu Ieaga.25% si rioara a frunzelor : pe cea infer ioa.--------- lemniiicate Ma~la tomatelor Phyiophthora [estan« Tomate. Cryptonol Ps 98-0. Incepe de It. tn sere. Pe Irunze special pe .

0. ai cull uri lor de Jegurm Vie~mele r1l. in cimp giJ.5-10/. pe GaTe se forrneaza Ditrapcx .a.0. .rii cimp .Trialeurodes v"apora1'irum Larvele ataca Irunzele in special Decis .Dithane cuprornix -.' '75-0. tree In Oxiclorura de eupru .Peronospora bras.Agriotes __ s. clmp.'!. Pl)pcni.O. castraveti .2% Antracol 70 WP·_ 0.2-D. lastarii r{!. ?ad. P<:ate trece ~1 la frunzele din bulbi Captan 50 WP . determina putrezi rea totala.2% . conopida : Pe fr unze .1% 370 kg/ha Viermi . Actellic 50 Ee . Pot deterrnina usca. Pete san zone umede pe rad1\.0. ·pa. • Boala b'tlne duagllor jJjrw.05% vectoare pentru Thiodan 35 EC . sola.lbui-alb~cioase. Dithane M 45 .Pseudomonas I achrymans Castravefi: pe fr unze.a. mai rat pe fructe. Larvele iDtrl!.di1ci.nile _.Cea. Pete mid.Heclotox tare in rasadnite . apoi albe-cenusii cu puncttsoare negre" La a tac intens se usuca zonele respective .sadnite. patlagele vinete. alungite.15% Aphida.cina.Perozin cini .rlld1l. Van!!. dar pot a taca . petioli.. tomate In clmp ataca in faza Iarvara.2% M -45 - - b) Principal!i dllnmllort. ~o- ill ~erll!. Pete Dithane In r1l.1% M 45 _ 0.1-0.0. Ataca ~i specii flor icole salata s. SI' acopera cu puf cenusiu-violacen. vern _galbui. Frunzele au niste adineitur i TOtunde. pfslos c-.Gryllolalpa gryllotalpa Musculi ta alb.Meioidogyne salats. . Castra veti .S% In cimp.tarea unghiulara . lanaceae ~. in special in cele irigate ~i ingra"ate eu gunoi 3- momeli . in cimp opusa puf alb-cenusiu. sirm1l. gulii: La rl!:sad pete galbene-verzui.0. organele atacate putrezesc Mana oruciterelor Varza.Sclerotinia SelMo. tulpini In faza de Tiradin organele aer iene : rasad ~i plante mature.0'.Mana Ceapa: . 8uprafat1\ UD se Iormeaza mucegai alb.depozite in cl. se Indoaie. Frunzele ~ tulpinile atacate se inmoaie.500 kg/ha . gale specifice Basamid .0.~i lu afara Nogos .2.4% Sul£at de cupru . anii I I !lemiued) ~~i I-I FruJlzele plantelor infeste te au Igiena euitllralli. Morcovi: Putregaiul alb .500 kg/ha marumei Coropisnita .0. vir oze Insec te ~i culturi de Fernos 50 DP .0. .1% tulplni.1% lor. Ponte deterrnina uscarea Putregaiul usca t . ceapa.Allium gal. Diverse specii In Iaza de ril-sad ~i dupa plan.Anexo: j (continual'e) 2 4 Pli.500 kg/ha teo ardei.05% '[ornate. uneori eu Rotatia culturiler pete galbene sub forma.0.lNernagou (grl .dll. In sere.2% sica" tn r1l. conopida. (1a culoarea mai desehisa. Hedotox semirrte.2% .pe fr unze.0.0. gulii.tllige1e vinetn special in sere. ccletul . apoi brune cenusii : pe partea Mancozeb . de dungi. in tiorum .a.cinilor Tomate. tije Pete decolorate.0.15% Nogos . rar In sere :rea frunzelor.Peronospora des.0.Phoma lingam Varza.p!: hI. Pot aparea ~i pe rulpinr. castraveti . in . fructe glllbui-brun.3% _ 0.08 .sadnite.Jlorale trile/or pe frunze. Pe timp umed.5% Zineb S 80 . Se Inmoaie.?p. ead . ardei . Dithane La.

.. .0 . .1 .: i. PaduchelccennsJu Vatzll. . 1-1 II Z-4<l1ll1i?: I I ..umJmelll.:onDpidA 1a anul I la cuftur.pindcanale Lindatox ..0." c.. . j:t.~ ~'t-I.. ~ !IJ g...g p.. conopida. ~~ a. t. solar ii. t-' t'1 ' .."''''6'0 E: 5'· l>- e: ...0...... ~ .h "'" 1:..C?..-=-~~- . hi Tedion V 18 EC -e.-~--:-~ -- ~-=. ~ If) ".. . Irunzele Sinoratox 35 ...' t"I .:I ~ ... 5. N N II' . ..0:. -- =-~: -------~. rasadIlJj:e... r::: ~ it ~ §.. j..20 kgfha.! ....3% timpurie...rdei. .I 0 _0 . ...~ -- ~-.: "0'(.0.1 S..: '> S... . a''.15-0..~~ O(r-llio I II I I ~ ~ it . '" ~ l ~Q>l:lt:ll " .. i:l .."' <OJ s. 1 ~i pot H distruse culturile cornplet Polyacaritcs B EC .: - . f. ~. Omizile ataca fruuzele la varza Sinoratox 35 .. $ ~: §. '" I .0.. ~-~-~~-- ". Ul 0 Ul ~8. 1% Aclellic 50 EC . sica... .I:l I'.) "'1 ::J. Ul ./) (I! .:l... ~ -8 .mQtar${' d. Ef 1<. tomat e. If) '1:.C::'S tv '" -.: 8: I " e: ~. p".. . Ataca Irunzele care se IlSIlcli..0.. _... t. ~t Ii>.. ~II II 0 . .. ft'Tti- leastraveli.Mamestra brassicae f.. '<> 5.. _---.g~1:l ~ 8' !:. &l.1.ife peutru Z'olone 30 PM .. (f) §.. l' .-~~~. .. II> S·. sere . .'a. ~ s " .us C(~. [ ~ ~ ....rt- 11 ." ~"g. . '" t'l :::.2% eel. . apoi patrund in clpt\. :l. ~ g: ~. 0 r-< ttl ~ . Albini. de .._. ~ ~' ~.15% Lindatoz 3 ...Zolone 30 . N. a . '-" ... ~ 0 t:1 ~ c. 00 . "a. . 1':.. tn. . ~..rarA si tlrzie • Zolone 30 .r.:!.:" '" ('> ~~.. pMiAgele viu"tc ~ L~pt.gnlii . >t-' "C z n s= ..20 kgfha tn stadiul Iarvar atacll.:: ::tI ...Pisris bTaldcae VII"rzll.. .-~--- ~ . ~ >"tl '.. 5. ~' ~ ~..3 . t"l ~ . (..2% cimp.. c:... II :-j. tt.: l'l o. . a ~. s . !f 0 ~g~ 1J~~ ~ ~= p i> 0 Q\ "'"" " > ..0. . '" g tt..3% din rozeta. . s>l... t'1 t. OJ "" g '".: '-1 0 {Il a.... " ..0.15% j:ini. :.(':> ::t.5% consum ~i la semincer i Phosdrin 2'i EC .. 5: I i. ...: t>. 5: ~ .=:---- -=- ---- ~ -- Anexa !J (continuarej 1 2 9 P1iane'jnul rosu Tdr'a1ly.. lin ~ ~ . ~ '" . t-' r.. mai mad pagube Iacar tofi Lindatox 3-30 kgfha Lindatox 20emulsionabU 6-8 kgJha Detox 25 + Hidatox 20 6-8 kg/ha Colcrado ~tud!iCul dill - CartQfi.20 kg/ba Buha verzei ..... [c. C" i ..-..r. I>< = . <I P.: "". 0 CO> ee ~!'("'" . Sinoratox 35~O..BrwicOT'J"I' brus...... "'I ...:.t:avorzci .'g. $lo ~ 2 t::l . (t) 0 "0- '" ~ -e .

.Se cultiva si in sclarii Gloria. Brau".Ho)l:u~' Renate boia) boia) LUNG Arad .: Tirnpurie Ditmark de Vidra sml Getina ..romanesc Capia Ungariei .}AR Carmin Rubin Simultan Splendid Superb _ Tirzie de Amager Titan ARDJllilT'E De Arad Portocaliu 'fruet semilung : - - Delicatee .ONOPlDA Fortados .Butgare de z:t\. BUZa\l Licurisdl.5 B [pentru Arad 6 n (pentru Cosmin Turchestan Cantalup Ogen Comoara Lung.rii . .Pentru sere ~i . in sclarri -. si.idem Pana corbului Viorrca Bucurestene Lares o/ARZA sere si sola.pada Veralto ~l ARDEI GRAS Minis 27 Fehe'r 020n .Se cultiva Paloma . Bistrija Soiuri ell fruct Cornison Levina Pli5ka de - tip corni~on: Se cultiv1l. Nernarom Splendid idem Soiuri de vara: Soiur.Se cultiva ~i So solarji Galban superior MihaeJa in sere ~i solarii Dvorsky Zenit .Urias Galben Kupa Trero Golia t alb Goliat albastru de Arad de Clifornia - Pentru sere ~i solaria ARDEI GOGO.Peritru Narcisa.chwcig PA TLAGELE VINETE Danubiana Lidia .- Fakel SGiuri semittrzfi: Sqi1t1'i pmtru Braila 405 Romec 551Roma VF J Zlaten :Medal Oradea 15 B VARZA ALBA :Soiuri timpurii. _ RO::jIE Rosie de Argos Cap de ilegru - (. de toamna : Gloria D'.5oIarii Export .

ttrzi~: - Polul Nord - Jessy Amplus Ostinata SPANAO Smarald PATRUNJEL Zaharaj P"!sTIRNA(.t Redo Ro¥e CU v!rfu1 alb Rotund".res l(ores 'CEAP.~ Alb lung r DE RADAcINA Victoria Alabaster fie apA: De &I'p3gic: Rosie de Turda Wolska Anrie de Buzau - SFECLA - RO$IE Bordo Vidra.Dana .: Diamant .Dr. DE TOAMN A De Cioroiu De ?r{oldova .M.REPENI VERZI €ARTOFI 50iuri timpurii: ~oiuri tirnpurii: .Feuer Kugel -'.! R1. Mau'ch Soiuri 'Hrzii: L-OVTin :532 oiuri ilGmitimpurii: Carpatin Ostara Gloria Sernenic IJOVLECEI Charleston Gray Sucevtta Adretta Frezia .soiuri Bauer Killer Rote Hera Chantenay Ur ias de Berlicum - f>oiuri de sera.De mai .01ama.Timpurie de Banat Soiuri semitimpurii: .j De Dumbraveni .ona SOllin timpurii: Danvers De Nantes 126 .Timpuriu de Canada Soiuri semrtimpur'iir .j.ti De Rimnicu S<1. \>i solarii .ra. TELINA - Mata.tl C"".Cora . (SOH.Dochija Soiuri semittrzii: . timpurri .De Dabuleni __: De Minis .RO~t) de Fagl1r21.Sugar Baby . primavara: De Ceuad De DAr!.Uka RIDleHI DE VARA De BI1I.puril $i semitimpllrii: 50iurisemitirZii ¢ tirzii: = .51 IARNA amuli Bere de Munchen Negre rotunde Ianos PotCiS 160 ''l61 .-28 De Macau De Zittau De Stuttgart IUDICHI DE ':LuNA US TYROl 'Sciuri de.Fara - Dana VTej Patison A:fORCOV Soinr i tim.

. . . .rll.. PREGATI REA TER.trice Ela 5. .•.. spapilor cultura..solameutelor. ... . . .. PREGATIREA SEMINTELOR i9 162 163 . ... . Iegumclor LEG ZEi 29 31 Metoda de cultivare a plantelor legumicole Baza tehnico-matcriala necesara Ill. ~epi . . . . . . .. ..(estcr imbunll. DE GE TREBUIE sA PROD'UCEM 01 sA CONSUMAM LEG UJ. .. PROCR. 36 36 36 33 38 3! 5g <tt .E Cr/NOA.JEi .. ..'l. .t1l. . . . .. ..Fina verde .Bordi Victoria Desi Mantica Craiova Soiur i rimpufii: Soiur i semitimpurii: Soiuri semitirzfi: Soiur i tirzdi: FASOLE Frila Gotiuga onserva IHAR 1.. It It 1t 13 Green Streamer Galbena de Moldova.R LEGUMICOLE MAvARA ptNA TOAMNA Alegerea color mal.MAZARE Soiuri CU BOD NETEJ) Prima . .. legumicole unui program BAME Bca. . ...... SPARANGHEL De Argenteuil ".lea legumelor ca sursi.. . terenului Pregatirea cnrturile PreglLtirca tercnului proteja. Nicos Oxy=-Amidcr I~nita '13 Lavinia Amboy Cascade Fana Jutta Kingstar Almare Belami Ha.. .Isalnita J 10 timpurii: Soiuri sernitimpurii: Soiuri semi tirzai : Soiuri firzii: - ~ Colma Gulivert' MAilARE CU BOB ZBfRCIT Isalnita 60 Tirnpurie de Mingomark . .. .•.. fortat1l. .. .fmicole Gruparea plautclor legumicn\e Re1apile' plantelor Iegumicole eu Iacturii de med iu FA-SOLE PITICA Soiuri cu p11staic galb~n~: Soiur i cu piLstaie verde: 3.. . . adlLposturiior din mase plastic!') H. ... .RE A uric de Bacau Bogdana Cl uj ana ~... ...Ure. sA ~I CERINTEl.. . . .. . .TE MICOLE PLANTELE . .. .1MAREA CULTURILO...r.. . . legumclQI\ "6.. ... . . ...te pentru . . . . •. .. ••. .\ de v nituri 3 "" l} URCATOA. ..Alaska . -producerea - '::'I.. . legumicoie .. Valoarea alirnentara ~i terapeuticd a lcgurnclor rnscmn~ta.. .1it Prelude Procesor Valja Originea plan elor legl. ..•..~ pentru I F A SPA TIlLOR legumelor in cimp PENT RfJ 42 12 pentru 45 i1 cultura '" ~i a. ... ... .STEM PARTICULARITATIIE PLANTELOR LEGUMJCOLE BIOLOGICE .. .... . .. .... potrlviic 'S]? cii legumicole Stabiliroa Il.. .. .ENULU CULTU1~A LEGUMELOR Prega. . Cul turjle tegumicole succesive Culturile Culturile Stabi lirea legumicole legllmicole asociate du ble intercalate de culturi Cul turilc Iegumicole DE PR[- .. . UNDE $1 CUM POT FI C(fLT1VA. . . a..

..cinoase Tehnologia de cultivaTe a speciilor legumicole verdeturi -. .... . . 11. 559 Romcarl S. INFlINTAREA CULTURlLOR LEGUMrCOLE Infiin1area eulh1rilor legumicolc in cimp tnfiin1<\rea eulturilor legumicolo protejate 1noin1<\ ea eulturilor legumicolc for1<\te -.. • . . . 1992 Coli lipar 10.. ....... .. . . . Rei!nC\CT: Lng OLGA ALEXEI !fchnoredactor: STELlA)< A FA RJZIANIJ II tm de tt par 111X III A¢ru.. Tehnologia. .. <:is 58 60 IH vi 80 83 85 85 91 .. de cultivaTe a speciilor legumicole bost~noa. PRODUCEREA RASADURrLOR ... ...... . 131 ....unicole din grupa........ .. . '. GRUPE DE SPECII LEGUMICOLE . ... . .. de legume cit mai timpllrii Yrelllngirea c\lltuTilor ill toamna Pastrarea legume lor ANEXE .... .. ..2S CO". .. . 9.LE Lucrdrile eu caraeter general Lncrarile cu caTaetcr special _ Recoltarea.. ..• A CONSUMrJLUI _.........gele1or vinete Tehnologia.. .... TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PRINCIPALELOR.2i itII 10.anda Ill.se Tehnologia de oultivaTe a speciiloI legumicole riid1l. .. 8. 95 97 97 101 108 111 114 ib-...• Baza roaterialtrl necesarl\ la produce rea rasadurilcr Fluxul tehnologic 1a producerea. ... verzei Tehnologia. r:'sadurilOI . ......oR LEGU. :. . .• . POSIBILITATI DE PRELUNGIRE LEGUME PROASPETE t)btjnerea.. .V.. - DE ....... legumelor CU!TURII........ ardeilor ~~ pMl!i..•....."". .. Tehnologii de cultivare a alter specii legumiccle ...• . INGRIJIREA ~I RECOLTAREA MICO....... ... speciilor lef51.. .. tomatelor. de cultivare a. " . de cultivare a..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->