Nu numai de Craciun

In familia noastra apar simptome de decandenta, pe care un rastimp ne-am stradui t sa le trecem sub tacere;acum suntem insa hotarati sa privim pericolul in fata. Inca nu indraznesc sa folosesc cuvantul "prabusire"dar faptele nelinistitoare se concentreaza in asa masura incat incep sa constituie un pericol si ma silesc sa relatez despre lucruri care li se vor parea stranii contemporanilor , a caror r ealitatea insa nu poate fi contestata de nimeni.Ciupercile de mucegai ale distru gerii s-au cuibarit sub crusta pe cat de groasa, pe atat de tare a cumsecadeniei , colonii de paraziti ucigasi , anuntand sfarsitul ireprosabilitatii unui intre g clan. Acum ne pare rau ca n-am dat ascultare varului nostru Franz care ne-a atras din vreme atentia asupra ingrozitoarelor urmari pe care le poate avea un eveniment" in sine"inofensiv.Evenimentul insusi a fost atat de neinsemnat incat amploarea c onsecintelor sale ne inspaimanta.Franz ne-a prevenit din vreme.Din pacate el nu se bucura de o buna reputatie .Isi alesese o meserie , pe care n-o mai avusese n imeni din familia noastrasi pe care nici n-ar fi trebuit s-o aiba nimeni:devenis e boxer.De copil fusese melancolic , de o cucernicie caracterizata drept "agitat iem plina de ardoare"si pornise pe cai care unchiului -acest om bun sa-l pui la rana-i-au pricinuit mult griji.Ii placea sa se sustraga de la obligatiile scolar e intr-o masura care nu mai putea fi considerata normala.Se intalnea cu camarazi dubiosi in parcuri indepartate si in hatisuri de la periferie.Acolo se dedau re gulilor dure ale luptei cu pumnii fara sa le pese ca mostenirea umanista era neg lijata.Flacaii astia au aratat de timpuriu toate defectele generatiei lor, o gen eratie despre care intre timp s-a putut constata ca nu-i buna de nimic.Inaltatoa rele lupte de idei alea veacurilor precedente nu le starneau interesul, fiind ab sorbiti in intregime de discutabilele tulburari ale epocii lor.La inceput mi s-a parut ca piosenia lui Franz ar fi in contradictie cu regulatele exercitii de br utalitate activa si pasiv. Dar astazi incep sa-mi dau seama de cate ceva.Va trebui sa mai revin asupra aces tei chestiuni. Franz fu , asadar cel care ne avertiza de timpuriu;el era acela care se sustrage a de la anumite sarbatori, zicand ca totul nu e decat agitatie si exces;iar mai tarziu se eschiva de la actiunile care se dovedira necesare pentru a pastra ceea ce el numea neorinduiala.Totusi-dupa cum am pomenit -se bucura de prea putina r eputatie pentru ca famililia sa-i dea ascultare. In orice caz lucrurile au luat acum o asemenea amploare incat, stam neajutorati, nestiind cum le-am mai putea opri. Franz e demult un boxer renumit , dar astazi respinge laudele familiei cu aceeas i indiferenta cu care nu accepta pe vremuri nicio critica. Fratele sau insa-varul meu Jojannes-un om pentru care mi-as fi bagat oricand man a in foc, acest avocat reputat, favoritul unchiului-Johannes pare ca ar cocheta cu partidul comunist , un zvon caruia refuz cu incapatanare sa-i dau crezare.Ver isoara mea Lucie, pana deunazi femeie normala, s-ar deda noptile in localuri deo cheate, insotita de blegul de barbatu-sau, unor dansuri , pe care nu le pot cara cteriza altfel decat existentialiste. Unchiul Franz, insusi acest om bun de pus la rana , s-ar fi exprimat ca e obosit de viata, el care era considerat de catre intreaga familie un exemplu de vitali tate si un model de ceea ce am fost educati sa numim un comerciant crestin.Notel e de plata ale medicilor se strang vraf, psihiatrii si psihanalistii sunt chemat i in consult.Doar matusa mea Milla, pe care trebuie s-o consider cauza tuturor a cestor fenomene , e sanatoasa tun, zambeste , se simte de minune si e vesela, as a cum de altfel a fost mai intoteauna.Prospetimea si veselia ei incep insa sa ne calce pe nervi,dupa ce atata amar de vreme nu ne-am gandit decat la sanatatea e i.Caci in viata ei a existat o criza , care ameninta sa devina ingrijoratoare.Or tocmai despre asta vreau sa vorbesc.

2. Nu e greu sa dai retroactiv de focarul unei evolutii nelinistitoare-si e ciudat ca doar acum, cand privesc la rece, unele lucruri in familia noastra de aproape 2 ani mi se par stranii. Ar fi trebuit sa ne dam seama mai devreme ca e ceva in neregula .Intr-adevar cev a nu-i in regula, iar daca vreodata ceva a fost cum trebuie-desi ma indoiesc de asta-acum se intampla lucruri care ma umplu de repulsie. Matusa Milla era cunoscuta in toata familia pentru dragostea cu care impodobea p omul de craciun :o slabiciune nevinovata , chiar daca mai iesita din comun si de stul de raspandita in patria noastra.Toata lumea privea cu ingaduinta aceasta sl abiciune, iar opozitia pe care Franz o aratase din frageda pruncie fata de aceas ta"forfota"fusese intoteauna obiectul unei puternice consternari, mai ales ca Fr anz insusi era o figura nelinistitoare.Se opunea sa ia parte la impodobirea pomu lui.Toate acestea decursera normal pana la un anumit punct.Matusa se obisnuise c a Franz sa se tina departe de pregatirile dinainte, ba si de sarbatoarea propiuzisa, si sa apara doar la masa.Nici macar nu se mai pomenea despre asta. Cu riscul de a ma face odios, trebuie sa pomenesc de un fapt, in a carui aparare pot doar spune ca e adevarat. Intre anii 1939 si 1945 am fost in razboi.In razboi se canta, se impusca, se tra ncaneste , se lupta, se sufera de foame si se moare-ba se mai arunca si bombe-nu mai lucruri neplacute, prin a caror pomenire nu vreau sa-i plictisesc sub niciun motiv pe contemporanii mei.A trebuit s-o fac totusi deoarece razboiul a avut i influenta asupra povestirii pe care vreau s-o relatez.Caci razboiul a fost inreg istrat de matusa Milla ca o forta care a inceput, inca de la craciunul din 1939, sa-i pericliteze bradul.In orice caz, pomul ei de craciun era de o sensibilitat e deosebita. Atractia principala a pomului matusii Milla erau niste pitici de sticla, care ti neau in bratele ridicate cate un ciocan de pluta, si la picioarele carora se gas eau nicovale in forma de clopot.Sub talpa piticilor se fixau lumanari , si cand acestia atingeau o anumita temperatura un mecanism camuflat se declansa, transmi tand bratelor piticilor o miscare repetata facandu-i pe omuleti sa loveasca nebu neste cu ciocanele lor de pluta in nicovalele in forma de clopot , iscand, mai a les ca erau o duzina ,un clinchenit suav, armonios si feeric.Iar in varful bradu lui era atarnat un inger poleit, cu obrajii rosii, care la anumite rastimpuri is i deschidea buzele si soptea"Pace-Pace". Taina mecanica a acestui inger, pazita cu strasnicie , am cunoscut-o mult mai ta rziu, desi aveam pe atunci ocazia sa=l admir aproape saptamanal.Bineinteles ca p omul matusii mai avea cununite de bezea, biscuiti , bucle de inger si figurine d e martipan si-sa nu le uitam-fire de beteala, si-mi mai aduc aminte ca plasarea corespunzatoare a unui decor atat de bogat necesita o truda serioasa, participar ea activa a tuturor membrilor familiei, incat din cauza nervozitatii , tuturor l e pierea pofta de mancare in seara de ajun, care atmosfera era-cum se spune-dedreptul insuportabila;exceptie facand doar varul meu Franz, care nu participase la aceste pregatiri si se bucura din plin de friptura si sparanghel si inghetat a. Daca a doua zi, cand veneam in vizita , ne incumetam sa avansam indrazneata pres upunere ca taina ingerului vorbitor s-ar baza pe acelasi mecanism , care le face pe unele papusi sa rosteasca "mama" sau "tata" nu culegeam altceva decat hohote batjocoritoare. Acum e de imaginat ca bombele care cadeau in apropiere periclitau in mod ingrozi tor un pom atat de sensibil. S-a ajuns la scene fioroase in momentul in care se prabusea cate un pitic , ba o data s-a pravalit chiar ingerul. Matusa era neconsolata .Isi dadea o nesfarsita osteneala sa restaureze complet p omul dupa fiecare atac aerian , sa-l pastreze intact in timpul zilelor de craciu n.Dar inca din 1940 nu mai putea fi vorba de asa ceva.Asumandu-mi inca odata ris cul de a ma face odios, trebuie sa spun ca numarul atacurilor aeriene asupra ora sului nostru a fost deosebit de mare , ca sa nu mai vorbesc de violenta lor.In o rice caz pomul matusii mele a fost pe langa atatea altele, de care nu vreau sa p omenesc aici-o victima a razboiului modern;balisticienii straini i-au intrerupt

vremelnic existenta. Tuturor ne parea rau de matusa Milla, care era o femeie incantatoare si draguta. Ne-a durut sufletul ca dupa lupte aspre , discutii interminabile , dupa hohote d e plans si nenumarate scene a trebuit sa se dea batuta si sa renunte la brad pe durata razboiului. Din fericire -sau poate ca ar trebui sa spun din nefericire?-acesta a fost aproa pe singurul neajuns pe care i l-a pricinui razboiul.Adapostul construit de catre unchiul meu era cat se poate de solid, si in afara de atsa i s-a pregatit o mas ina care s-o duca pe matusa Milla in locuri unde actiunea nemijlocita a razboiul ui nu putea fi simtita;s-a facut tot ce omeneste a fost posibil pentru a fi crut ata de privelistea ingrozitoarelor distrugeri.Cei doi veri ai mei au avut norocu l sa nu traiasca razboiul in forma lui cea mai aspra.Johannes a intrat destul de repede sa lucreze la firma unchiului meu , care are un rol hotarator in aproviz ionarea cu legume a orasului nostru. Franz in schimb deveni soldat, dar nu capata alte misiuni decat paza prizonieril or , post de care se folosi pentru a se face neiubit si de catre superiorii sai militari, caci ii trata pe rusi si pe polonezi de parca ar fi fost oameni.Vara m ea Lucie nu era pe atunci maritata si dadea o mana de ajutor in pravalie.O dupamasa pe saptamana lucra la serviciul de razboi voluntar, brodand svastici.Dar nu vreau sa enumar aici pacatele politice ale rubedeniilor mele. In orice caz , in general vorbind , nu se facura simtite lipsuri, nici in ceea c e priveste banii sau alimentele, si nici in ceaa ce priveste o anumita siguranta , iar matusa nu avu alta amaraciune decat renuntarea la pomul ei.Unchiul meu ace st om bun de pus la rana, si-a castigat intr-un rastimpt de aproape cincizeci de ani mari merite, cumparand in tari tropicale si subtropicale portocale si lamai si revanzandu-le apoi , desigur , cu un anumit profit.In timpul razboiului si-a extins afacerea , ocupandu-se si de fructe si legume mai putin nobile.Iar dupa razboi , minunatele fructe, de care era atat de interesat, reaparura sub denumir ea de citrice , fiind deosebit de solicitate de catre toate paturile de cumparat ori.Unchiul meu reusi sa-si reia afacerile, ajutand oamenii sa se bucure de vita mine, iar pe sine de o avere considerabila. Dar avea aproape saptezeci de ani si ar fi vrut sa se retraga, lasandu-l in loc pe ginerele sau.Atunci se petrecu acel eveniment, de care pe vremea aceea , am r as, dar care astazi ni se pare a fi cauza tuturor consecintelor nefaste. Matusa Milla incepuse din noi sa fie preocupata de pom.Lucrul in sine parea inof ensiv;chiar si indaratnicia cu care insista ca"totul sa fie ca mai demult" ni se paru amuzanta.LA inceput nici nu exista vreun motiv de ingrijorare.Desigur , ra zboiul distrusese o serie de lucruri, o caror restaurare nu era deloc simpla, da r de ce-ne intrebam-sa rapesti unei fermecatoare doamne batrane acea unica bucur ie? Stie oricine cat de greu era pe atunci sa procuri unt sau slanina.Da chiar si pe ntru unchiul meu care avea relatii peste tot , procurarea figurilor de martipan, a cununitelor trase in ciocolata si a lumanarilor a fost imposibila in 1945.Abi a in 1946 a putut face rost de toate.Dinn fericire se mai pastrase o garnitura c ompleta de pitici cu nicovale, precum si un inger. Mi-e inca proaspata in memorie ziua in care am mers in vizita.Era in ianuarie 19 47 si afara era ger.Dar la unchiul era cald , iar masa imbelsugata.si cand lampi le au fost stinse si s-au aprins lumanarile, si cand piticii au inceput bocanit ul si ingerul a soptit"Pace-pace" m-am simtit aruncat cu putere intr-o vreme , d espre care crezusem ca apusese pentru totdeauna. Chiar daca aceasta intamplare a fost surprinzatoare, nu ni s-a parut a fi neobis nuit.Neobisnuit a fost ceea ce s-a intamplat peste 3 luni.Mama ma trimisese-era mijlocul lui martie-sa sondez terenul la unchiul meu, si daca se putea "sa ma in vart de ceva"Ar fi vrut niste fructe.Am luat-o agale spre cartierul invecinat-am urgea si aerul era proaspat .Paseam fara nicio banuiala pe langa mormanele de da rmaturi pline de balarii si pe langa parcurile neingriite , am deschis poarta de la gradina unchiului si m-am oprit dintr-o data consternat.In linistea serii s e auzea cat se poate de clar ca in salonul unchiului se canta. Cantatul e un frumos obicei german si exista o multime de cantece de primavara-d ar auzeam cum nu se poate de clar:Sfantul prunc cu parul buclat...

Trebuie sa marturisesc ca eram complet derutat.M-am dat incep mai aproape si am asteptat sfarsitul colindului. Perdelele erau lasate asa ca m-am aplecat spre gaura cheii.In acel moment imi aj unse la urechi clinchetul de clopotei al piticilor si am auzit limpede soaptele ingerului. N-am indraznit sa intru si am luat-o incet spre casa.Relatarea mea i-a inveselit pe cei de acasa.Dar abia dupa ce a aparut Franz si ne-=a pus in teme, am aflat ce se intamplase. Pe la sarbatoarea Intrarii in biserica, deci la vremea cand in tinuturile noastr e se desfac pomii de craciun si se arunca la gunoi, de unde sunt inhatati de cat re dracii de copii, tarati prin cenusa si alte murdarii, pentru a sluji la tot f elul de jocuri , deci pe la sarbatoarea Intrarii in biserica se intamplase nenor ocirea.Cand varul meu Johannes in ajunul sarbatorii si dupa ce mai aprinsese oda ta lumanarile -deci cand Johannes incepu sa desprinda clamele piticilor, atat de blanda matusa incepu sa tipe jalnic, si anume atat de puternic si de neasteptat incat varul meu se sperie, pierdu controlul asupra pomului care se legana usor si nenorocirea se intampla:se auzira zornaituri si zanganituri , pitici si clopo te, nicovale si inger totul se prabusi;iar matusa tipa. Tipa aproape de o saptamana.Au telegrafiat dupa neurologi, au adus psihiatri cu taxiul-toti insa, chiar si somitatile , parasira casa dand din umeri si putin in groziti.Nici unul nu putuse pune capat acestui neimbucurator concert strident.Do ar cele mai puternice calmante aduceau pentru cateva ore liniste, dar doza de lu minal care poate fi administrata unei sexagenare , fara a-i periclita viata, e d in pacate redusa.E insa un chin sa ai in casa o femeie care tipa din toate puter ile;de a doua zi familia a inceput sa se dezmembreze .Chiar si cuvintele de imba rbatare ale preotului, care avea obiceiul sa-si petreaca cu familia unchiului aj unul de cracun, ramasera fara efect:matusa tipa. Frans se facu deosebit de odios, deoarece propuse sa puna in practica un exercit iu de exorcism dupa toate regulile.Preotul il dojeni, familia fu consternata de conceptiile sale mediavale, si cateva saptamani faima sa de bruta precumpani in fata celei de boxer. Intre timp incercau pe toate caile s-o scoata pe matusa din starea in care se af la.Refuza hrana, nu vorbea, nu dormea;se folosira bai reci, fierbinti, bai de pi cioare, bai alternative , medicii cautara prin lexicoane pentru a da de numele a cestui complex , dar nu-l aflara. Iar matusa tipa.Tipa pana cand unchiului meu-omul asta bun sa-l pui la rana-ii v eni ideea de a face un nou pom de craciun. 3 Ideea era colosala, dar punerea ei in aplicare se izbi de greutati teribile.Era aproape mijlocul lui februarie, si era destul de greu sa mai gasesti pe piata la vremea aceea un brad care sa arate multumitor.Cei din comert se pregateau de ac um-cu mare bucurie de altfel-pentru alte evenimente.Carnavalul batea la usa:mast i si pistoale, palarii de cow-boy si gateli extravagante pentru printese inundau vitrinele, in care pana nu de mult se lafaisera inger si par de inger, lumanari si iesle.Bomboneriile retrasesera de mult ceea ce era specific craciunului , ia r acum galantarele erau pline de confeturi-surpriza.In tot cazul, brazi nu se ma i gaseau pe vremea aceea pe piata obisnuita. In cele din urma o expeditie de nepoti lacomi de prada a fost inzestrata cu bani de buzunar si cu o secure ascutita;au purces in padurile statului si s-au intor s spre seara-se pare ca intr-o excelenta dispozitie-cu un brad.Dar intre timp se constatase ca patru pitici, cu o nicovala in forma de clopot , precum si ingeru l din varf suferisera stricaciuni ireparabile.Figurinele de martipan si biscuiti i cazusera prada lacomiei nepotilor.Nici generatia aceasta, care se dezvolta acu m , nu-i buna de nimic, iar daca a fost vreo generatie buna de ceva-desi ma indo iesc de asta-trebuie sa admit ca aceea a fost generatia parintilor notri. Desi nu lipseau nici banii si nici relatiile necesara, a mai durat patru zile pa na ce tacamul a fost complet.In tot acest timp matusa a tipat neintrerupt.S-au t rimis telegrame catre centrele germane de jucarii, care tocmai se aflau in recon

structie, s-au facut comenzi fulger de convorbiri telefonice, tineri comisionari transpirati au livrat colete expres, iar prin coruptie s-a obtinut o aprobare d e import din Cehoslovacia. Aceste zile vor ramane in cronica familiei unchiului ca zile cu un deosebit de r idicat nivel al consumului de cafea , tigari si nervi.Intre timp matusa s-a prab usit:fata joviala i s-a inasprit si a devenit ascutita, expresia de blandete a f ost inlocuita cu una de nespusa severitate, nu manca, nu bea, tipa neintrerupt, era vegheata de doua surori, iar doza de luminal trebuia marita zilnic. Franz ne-a povestit ca in toata familia incepuse sa domneasca o atmosfera bolnav icioasa, pana cand, in sfarsit, la 12 februarie au reusit sa incheie pregatirile .S-au aprins lumanarile , au fost trase perdele, iar matusaa fost adusa din came ra unde bolea, din partea celor prezenti nu se auzeau decat suspine si chicoteli .Expresia fetei matusii s-a imblanzit de cum a vazut lumanarile , iar cand tempe ratura a ajuns la gradul necesar si flacaiasii de sticla au inceput bata ca nebu ni, pentru ca in cele din urma si ingerul sa sopteasca "Pace-pace", un zambet mi nunat i-a luminat fata, si la scurta vreme intreaga familie a intonat "O brad fr umos".Pentru a completa imaginea, fusese invitat si preotul , care obisnuia sa p etreaca ajunul craciunului la unchiul.;zambea , se simtea usurat si canta si el. Ceea ce nu reusise cu nici un test, nicio expertiza psihologica, nici o investig atie de specialitate, fusese intuit de inima simtitoare a unchiului meu.Terapia cu pomul de craciun a acestui om cu inima de aur salvase situatia. Matusa se linistise si parea-asa sperau pe atunci-aproape vindecata;dupa ce cant ara cateva colinde si golira cateva platouri cu prajituri , obosira cu totii si se dusera sa se culce, si ce sa vezi:matusa dormi fara niciun fel de somnifere.S -a renuntat la serviciile celor doua infirmiere, medicii au dat din umeri si tot ul parea sa fie in ordine.Matusa avea din nou pofta de mancare si de bautura , e ra din nou draguta si blanda.Dar a doua zi, pe cand se lasa inserarea, iar unchi ul meu sedea langa sotia lui sub pom,citindu-si ziarul, aceasta ii puse cu bland ete mana pe brat si-i spuse"Sa-i chemam pe copii;cred ca e timpul " Unchiul ne marturisi mai tarziu ca s-a speriat ingrozitor , s-a ridicat insa cu toata graba pentru a-i chema pe copii si pe nepoti si pentru a-i trimite un mesa j preotului. Preotul aparu, ostenit de goana si surprins , dar lumanarile fura aprinse , piti cii incepusera sa bata, ingerul sa sopteasca, se canta, se mancara prajituri-si totul parea sa fie in ordine. 4 Vegetatia e insa supusa anumitor reguli biologice, iar brazii taiati, au dupa cu m se stie catastrofalul obicei, de a-si pierde cetina, mai ales daca stau in inc aperi incalzite, ori la unchiul era cald.Durata de viata a bradului argintiu e c eva mai lunga cred decat a celui obisnuit, dupa cum a dovedit-o cunoscuta lucrar e "Abies vulgaris si abies nobilis" a doctorului Hergenring.Dar nici durata de v iata a bradului argintiu nu e nelimitata.Pe cand se apropia carnavalul , matusa fu din nou incercata:pomul isi pierdea cu rapiditate cetina, iar in timpul colin elor de seara se putea observa ca matusii ii aparea o usoara cuta pe frunte.La s fatul unui psiholog cu adevarat exceptional facura incercarea sa vorbeasca, pe u n ton de flecareala, de un eventual sfarsit al perioadei de craciun, caci pomii incepusera sa inmugureasca , semnaland apropierea primaverii, iar la noi cuvantu l "Craciun"evoca neaparat iarna.Istetul de unchiu-meu propusese intr-o buna sear a sa cantam"Pasarelele au sosir" si "Vino , luna mai", dar de la primul vers fat a matusii se posomari in asa hal incat melodia fu intrerupta intonandu-se "O bra d frumos".Dupa trei zile varul Johannes a fost insarcinat sa intreprinda o bland a campanie de despueiere a pomului, dar abia apucase sa-si intinda mainile, luan du-i unui pitic ciocanul de pluta, ca matusa izbucni in strigate atat de puterni ce, piticul fu deindata completat, se aprinsera lumanarile si se pornira cu toti i , poate prea grabiti , dar cu toata forta sa cante "Noapte sfanta" Noptile acum insa nu mai erau linistite:grupuri de betivani tineri strabateau or asul cu trompete si tobe , peste tot se zareau serpentine si confetii, copii mas

cati se umbulzeau ziua pe strazi facand taraboi , urland si cantand, iar dupa o statistica neoficiala existau in orasul nostru pe putin saizeci de mii de printe se, pe scurt era carnaval, care la noie sarbatorit cu aceeasi, ba chiar si cu ma i multa impetuozitate decat craciunul.Dar matusa parea sa fie oarba si surda;car cotea impotriva costumelor de carnaval, nelipsite din garderobele caselor noastr e in acea perioada;cu vocea trista deplangea decaderea moravurilor si faptul ca nici macar de craciun lumea nu vroia sa renunte la apucaturile astea dezmatate, iar cand deseori in odaia de culcare a verisoarei mele un balon, ce-i drept cam dezumflat , dar pe care se deslusea desenata in alb o tichie de nebun, izbucni i n lacrimi si=l ruga pe unchiul sa puna capat acestei situatii.S-a constatat astf el cu groaza ca matusa suferea de ticneala ca e mereu craciun.Unchiul convoca pe ntru orice eventualitate un consiliu de familie , ii ruga pe toti sa o crute pe sotia sa, sa ia in considerare starea ei psihica neobisnuita si organiza pentru inceput o noua expeditie, pentru a avea macar garantia desfasurarii in liniste a sarbatorii de fiecare seara. 5 Dar trecu si carnavalul , primavara sosi cu adevarat si in locul lui "Vino luna mai" s-ar fi putut canta "Draga mai ai si sosit".Veni si luna iunie.Patru brazi se scuturasera deja , dar niciunul din medicii care fusesera chemati in consult nu puteau garanta ca ar exista sperante de amelioarere.Matusa ramanea ferma pe p ozitia ei.Pana si dr.Bless , o recunoscuta capacitate internationala , se retras ese dand din umeri in camera sa de studiu , nu inainte de a incasa ca onorar sum a de 1365 de marci, ceea ce a dovedit inca odata cat de rupt de lume traieste.Al te cateva foarte vagi incercari de a intrerupe sarbatoarea sau chiar de a renunt a la ea, au fost intampinate de catre matusa cu asemenea tipete ca a trebuit sa se renunte definitiv la asemenea sacrilegii. Lucrurl cel mai groaznic era ca matusa staruia ca toate persoanele apropiate sa fie fata.Printre acestea se numarau preotul si nepotii.Si daca membrii familiei au putut fi convinsi doar prin masuri severe sa apara punctual, cu preotul situa tia era mai dificila.Cateva saptamani suporta totul, fara sa cracneasca , de dra gul enoriasei sale, pe urma incerca sa=l lamureasca pe unchiul meu, dregandu-si glasul, ca lucrurile nu mai pot continua asa. Sarbatoarea in sine era scurta-,dar chiar si o ceremonie atat de acurta nu putea fi suportata mereu, sustinea preotul.Mai avea si alte obligatii, intalniri de s eara cu alti confrati, indatoriri duhovnicesti, ca sa nu mai pomenim de spovedan ia de sambata.Fu de acord cu o prelungire de termen , dar catre sfarsitul lui iu nie ceru cu energie eliberarea.Franz bantuia prin toata familia , cautandu-si co mplici pentru planul sau de-a o interna pe matusa Milla intr-un ospiciu , peste tot insa se izbi de refuzuri. In orice caz incepura sa apara dificultati .Intr-o buna seara preotul nu veni si nu putu fi gasit nici la telefon si nici macar de catre mesager;era clar ca se eschivase.Unchiul blestema ingrozitor si folosi intamplarea ca pretext de a-i in fiera pe slujitorii bisericii cu expresii pe care refuz sa le repet.In aceste im prejurari , fu rugat sa vina unul dintra diaconi, , un om de origine umila.Veni , dar se comporta atat de ingrozitor , incat cu greu doar putu fi evitata o cata strofa.Trebuie sa ne gandim insa ca era iunie, deci cald, ca perdelele erau tras e pentru a simula cat de cat atmosfera hibernala, si mai ardeau si lumanarile.Pe urma sarbatoarea incepu;diaconul auzise despre ciudatenia la care participa ,da r nu-si putuse face o imagine prea limpede. Treumurand ii fu prezentat matusii, spunandu-i-se ca tine locul preotului.Peste asteptari matusa, accepta schimbarea de program.Deci piticii bocaneau, ingerul s optea, se canta "O brad frumos", pe urma se mancara prajituri , se mai intona in ca odata colindul si brusc diaconul cu cuprins de un acces de ras.Mai tarziu mar turisi ca nu putuse inghiti fara sa izbucneasca in ras locul despre...""nu, si-n timpul iernii cand ninge".Pufni in ras cu nerozie clericala , parasi incaperea si nu mai reveni.Toti se uitau incordati la matusa, dar ea murmura resemnata cev a in legatura cu "proletar in haine preotesti"si-si baga in gura o bucata de mar tipan.Pe atunci am fost si noi consternati de acest accident -astazi insa inclin

sa-l consider ca pe o izbucnire naturala de veselie. Pentru a spune intreg adevarul, trebuie sa arat aici ca unchiul se folosi de rel atiile pe care le avea la cele mai inalte autoritati clericale pentru a se plang e atat de preot cat si de diacon.Chestiunea a fost tratata in modul cel mai core ct si a fost intentat un proces pentru neglijarea indatoririlor duhovnicesti, ca re a fost castigat in prima instanta de catre ambii clerici.A doua procedura inc a nu s-a incheiat. Din fericire a fost gasi un prelat la pensie, care locuieste in vecinatate.Acest incantator domn in varsta s-a aratat gata , ca si cum lucrul ar fi fost de la s ine inteles,sa-si puna la dispozitie serviciile pentru sarbatoarea din fiecare s eara.Dar am anticipat prea trare.Unchiul care era destul de lucid pentu a-si da seama ca niciun procedeu medical nu va fi de folos, si care sa impotrivea cu inc apatanare sa fie folosit vreun excorcism, s-a aratat totusi a fi om de afaceri, s-a pregatit pentru o situatie de durata si a luat in considerare aspectul comer cial.Ca prima masura renunta deja la mijlocul lui iunie la expeditiile nepotilor , deoarece constatase ca erau prea costisitoare. Inventivul meu var Johannes , care intretine cele mai bune relatii cu toate cerc urile lumii de afaceri, descoperi serviciul de livrare a brazilor de la firma So derbaum, o intreprindere extrem de capabila, care si-a castigat in ultimii doi a ni merita incontestabile in crutarea nervilor rubedeniilor mele.Dupa o jumatate de an deja firma transforma livrarea brazilor intr-un abonament cu pret redus, i ar specialistul lor in conifere dr.Alfast , stabili cu cea mai mare exactitate t ermenele de livrare incat cu trei zile inainte ca vechiul pom sa devina nefolosi t, sa apara cel noi, putand fi decorat pe indelete.In afara de aceasta din spiri t de precautie, exista mereu o rezerva de doua duzini de pitici si trei ingeri d e varf. O chestiune nerezolvata pana in ziua de azi o constituie dulciurile .Ele au cata strofala tendinta de a se topi, prelingandu-se pe brad in jos, mai repede si mai definitiv decat ceara topita.Mai ales pe timp de vara.Toate incercarile de a le pastra in starea de rigiditate hibernala cu ajutorul unor instalatii frigorific e camuflate cu indemanare au esuat pana acum, la fel si seria de experimente , c are a fost intreprinsa pentru a examina posibilitatile de consevare indelungata a bradului.Dar familia ramane receptiva si recunoscatoare pentru orice propunere avansata, care ar duce la reducerea pretului acestei permanente sarbatori. 6 Intre timp sarbatorile de fiecare seara din casa unchiului capatasera o rigidita te profesionala:lumea se aduna sub pom sau in jurul pomului .Matusa intra in cam era, se aprindeau lumanarile , piticii incepeau sa loveasca cu ciocanelele, inge rul soptea"Pace-Pace" , pe urma se cantau cateva colinde , se rontaiau prajituri , se trancanea putin si cu totii se retrageau cascand si urandu-si "Sarbatori fe ricite"-tineretul se deda distractiilor specifice sezonului respectiv , in timp ce unchiul , omul asta atat de bun, pleca la culcare impreuna cu matusa Milla.In camera ramanea fumul de la lumanari miroul bland al ramurilor de brad incalzite si aroma de mirodenii.Piticii stateau incremeniti , cu luciri fosforescente, cu bratele ridicate amenintator iar ingerul isi etala imbracamintea argintie , si ea fosforescenta. E inutil poate sa pomenesc ca bucuria cu ocazia adevaratei sarbatori de craciun a avut mult de suferit in intreaga noastra familie:la unchiul , putem oricand ad mira, daca avem chef , un clasic pom de craciun-se intampla adesea in serile de vara , cand stam pe veranda unchiului , racorindu-ne gatlejul dupa osteneala une i zile cu un placut punci de portocale, ca dinauntru sa se auda sunetul stins al clopoteilor de sticla , iar in penumbra sa-i zaresti pe pitici lovind cu ciocan ele ca niste draci neastamparati in timp ce ingerul sopteste"Pace-pace.Si tot ni se pare ciudat cand , in toiul verii, unchiul le striga dintr-o data copiilor" Pregatiti va rog pomul, mama vine imediat". Pe urma apare si preotul , de cele mai multe ori punctual , un domn batran si bl and, pe care l-am indragit cu totii, deoarece isi joaca excelent rolul, daca cum va, isi da seama ca joaca un rol.Dar indiferent de asta:isi joaca excelent rolul

, cu parul alb, surazand, iar maginea violeta care rasare de sub guler confera a paritiei sale o nota speciala de distinctie.Si nu mai e un eveniment neobisnuit sa auzi in timpul noptilor calde de vara exclamatia precipitata"Caciulita de sti ns lumanarile, repede unde ai pus-o?"S-a intamplat de asemenea ca in timpul unei furtuni puternice piticii sa se simta tentati sa ridice bratele , fara ca la ac easta sa fi contribuit efectul caldurii, si sa si le miste nebuneste , oferind c oncomitent un concert extraordinar, fapt care a fost explicat fara pic de fantez ie prin cuvantul sec"electricitate" O parte nu cu totul lipsita de importanta a acestui aranjament este cea financia ra.Cu toate ca in familia noastra in general nu se simte lipsa banilor, asemenea cheltuieli extraordinare au cam dat peste cap orice calcul.Caci in ciuda tuturo r precautiilor , pierderile in pitici, nicovale si ciocane sunt enorme, iar meca nismul sensibil care-l transforma pe inger intr-unul vorbitor , necesita permane nta atentie si grija si trebuie inlocuit din cand in cand.De altfel intre timp i -am descifrat taina:ingerul e legat printr-un cablu de un microfon din camera al aturata;in fata pliscului de metal al microfonului se gaseste un disc aflat in p ermanenta rotatie, pe care e imprimat , la anumite intervale desigur cuvantul "P ace Pace".Toate acestea sunt cu atat mai costisitoare , cu cat au fost concepute pentru o intrebuintare de cateva zile , iar acum sunt folosite pe parcursul int regului an.am fost surprins cand unchiul m-a lamurit intr-o zi ca piticii trebu ie inlocuiti la fiecare trei luni si ca un set complet costa nu mai putin d 128 de marci.Il rugasepe un prieten inginer sa-i consolideze , acoperindu-i cu un st rat de cauciuc , fara ca aceasta sa impieteze insa asupra frumusetii sunetului.I ncercarea esuase.Consumul de lumanari , turta, martipan, abonamentul pentru brad , notele medicilor si atentia trimestriala care era oferita prelatului, toate a cestea ,spunea unchiul, se ridicau in medie la unsprezeci marci pe zi ca sa nici nu mai pomenim de consumul nervos si alte tulburari ale sanatatii, care incepus era pe atunci sa se faca simtite.Dar era toamna tulburarile erau puse pe seama u nei anumite sensibilitati provocate de acest anotimp. 7 Adevarata sarbatoare de craciun decurse cat se poate de normal.Ceva asemanator u nui oftat de usurare trecu prin familia unchiului, caci acum si alte familii era u adunate in jurul bradului , trebuind sa cante si sa manance turta. Dar usurarea dura atat cat au tinut zilele de craciun.Pe la mijlocul lui ianuari e la vara mea Lucie aparura primele simptome ale unei suferinte ciudate:la veder ea brazilor care zaceau pe gramezile de gunoi si pe strazi izbucnea in hohote is terice .Pe urma avu un adevarat acces de nebunie, pe care cei din familie incerc ara sa-l minimalizeze .Unei prietene care o invitase la cafea , ii smulse din ma na farfuria , pe care aceasta ii oferise zambind turta dulce.In orice caz veriso ara mea este ceea ce se numeste o femeie plina de temperament;ii smulse , asadar prietenei farfuria din mana, pe urma se apropie de brad , il smulse din stativ si calca in picioare globurile , ciupercutele artificiale , lumanarile si stelut ele , in timp ce din gura i se revarsa un urlet neintrerupt.Doamnele care erau d e fata , inclusiv gazda, se refugiara in hol , lasand-o pe Lucie sa se desfasoar e;asteptandu-l pe medic fura silite sa auda ca inauntru se spargea portelanul .I mi vine greu, dar trebuie sa spun aici ca Lucie a fost luata de acolo in camasa de forta. Un tratament hipnotic de durata puse capat bolii, dar adevarata insanatosire a d ecurs cu mare incetineala.In special ii facu bine faptul ca medicul impusese sa fie scutita de sarbatoarea din fiecare seara;dupa cateva zile incepu sa inflorea sca.Dupa numai zece zile medicul a indraznit chiar sa discute cu ea despre turta dulce, dar Lucie s-a opus cu indarjire s-o manance.Pe urma medicului ii veni id eea geniala s-o hraneasca cu castraveti acri si sa-i ofere salate si mancaruri c onsitente cu carne.Aceasta a fost adevarata salvare pentru biata Lucie.Radea din noi si incepu sa puncteze cu observatii ironice nesfarsitele conversatii , pe care medicul le purta cu ea in scop terapeutic. Matusa lua cu durere la cunostinta lacuna care aparuse prin absenta ei, dar ea f u explicata printr-o situatie care constituie pentru orice femeie o motivare suf

icienta si anume prin sarcina. Dar Lucie realizase ceea ce putea fi numit un precedent:demonstrase ca matusa su ferea daca cineva nu era de fata, dar ca nu izbucnea imediat in tipete, iar varu l meu Johannes si cumnatul sau Karl incercara acum sa slabeasca severa disciplin a , invocand ca scuza boli, intalniri de afaceri sau cate alte pretexte la fel d e cusute cu ata alba.Unchiul ramase insa suprinzator de neinduplecat:cu o severi tate extrema impuse ca certificatele medicale si scurtele invoiri sa fie accepta te doar in cazuri exceptionale.Caci matusa observa imediat orice lacuna noua si izbucnea intr-un plans linistit dar de durata ceea ce isca amarnice temeri. Dupa patru saptamani reveni si Lucie , aratandu-se gata sa ia parte la ceremonia zilnica, dar medicul impusese sa i se puna la dispozitie un borcan de castravet i si un platou zdravan de sandvisuri, care aversiunea ei fata de turta dulce se dovedise incurabila.In felul acesta , datorita unchiului care , manifesta o seve ritate nemaipomenita , fura depasite toate dificultatile. 8 Scurta vreme de la inceperea permanentei sarbatori de craciun incepura sa se r azpandeasca zvonuri nelinistitoare:se spunea ca varumeu Johannes i-ar fi cerut u nui prieten medic parerea in legatura cu zilele pe care le-ar mai fi avut de tra it matusa, un zvon intr-adevar ingrozitor si care arunca o umbra plina de indoia la asupra unei familii ce se reunea pasnic in fiecare seara.Prognoza medicului a r fost insa nimicitoare pentru Johannes .Toate organele matusii, care a fost int otdeauna foarte robusta ,erau sanatoase, tatal ei traise saptezeci si opt de ani , mama optzeci si sase.Matusa avea abia saizeci si doi de ani , asa ca nu exist a niciun motiv, pentru a-i profeti un grabnic sfarsit.Cand matusa se imbolnavi l a un moment dat in timpul verii-biata femeie fiind chinuita de varsaturi si diar ee-se sopti ca fusese otravita, dar vreau sa atrag atentia ca acest zvon a fost o inventie a rudelor rau intentionate.S-a dovedit ca era vorba de o injectie, ca re fusese adusa in casa de catre un nepot.Analizele facute n-au pus in evidenta nici cea mai mica urma de otrava. In aceeasi vara aparura la Johannes primele tendinte de comportament antisocial: parasi asociatia corala si declara chiar si in scris , ca nu mai avea de gand sa participe la cultivarea cantecului german.In orice caz imi permit sa intervin, aratand aici ca in ciuda titlului academic pe care l-a obtinut , Johannes a rama s mereu un incult.Cumnatul sau Karl incepuse sa ia in taina legatura cu birouril e de emigrare . Tara visurilor sale trebuia sa aiba insusiri deosebite:nu cultiva brazi, iar imp ortul lor era interzis sau imposibil datorita unor taxe vamale foarte mari;in af ara de aceasta stabilise -de dragul sotiei sale-ca reteta prepararii turtei dulc i sa nu fie cunoscuta, iar cantatul de colinde interzis.Karl se arata gata sa ac cepte orice munca fizica oricat de grea ar fi fost. Intre timp insa incercarile sale de a-si parasi patria si pe cei dragi nu-si mai au rostul, pentru ca unchiul a suferit o metamorfoza completa si extrem de brus ca.Aceasta s-a intamplat la un nivel atat de putin imbucurator , incat am avut m otive serioase de ingrijorare.Acest om modest , despre care pot sa spun doar ca e la fel de bun pe cat e de darz, a luat-o pe cai, care sunt pur si simplu imora le si vor ramane ca atare cat va fi lumea lume.S-au facut cunoscute despre el fa pte , confirmate si de martori, in legatura cu care nu poate fi folosit alt cuva nt decat acela de adulter.Si faptul cel mai ingrozitor e ca el nici macar nu mai neaga, ci staruie sa traiasca in conditii si relatii care par sa justifice legi speciale ale moralei.Din nefericire aceasta transformare brusca a devenit publi ca chiar in momentul scadentei procesului cu cei doi clerici din parohie. Unchiul a fost si primul caruia i-a venit ideea de a se lasa inlocuit la sarbato area zilnica de catre un actor.Daduse de un petrecaret fara slujba , care in dou a saptamani fu in stare sa-l imite atat de perfect, incat nici sotia lui nu baga de seama schimbarea de identitate.N-o observasera nici copiii.Unul dintre nepot i fu acela care, in timpul unei pauza dintre colinde izbucni"Bunul are sosete cu cerculete" si ridica triumfator un crac al pantalonilor petrecaretului .Pentru bietul actor scena trebuie sa fi fost teribila, familia era de asemenea constern ata , doar pentru a preintampina o catastrofa, se intona , ca in atatea alte sit

uatii penibile o colinda .Dupa ce matusa se dusese la culcare , identitatea arti stului a fost degraba stabilita.Acesta a fost semnalul prabusirii totale ce a ur mat. 9 Oricum:trebuie sa ne gandim ca un an si jumatate e o perioada lunga, venise din nou vara, un anotimp in care rudelor mele le venea mai greu sa participe la ace st joc.Molfaiau fara chef turtele si prajiturile cu alune, zambeau rigid spargan d coaja nucilor uscate , ascultau neobositul ciocanit al piticilor, tresareau ca nd ingerul cu obraji imbujorati soptea"Pace-pace"dar ramaneau pe loc, in timp ce , in ciuda hainelor de vara sudoarea li se scurgea pe gat si pe obraji si camas ile li se lipeau de spinari.Mai bine zis:au ramas pe loc pana la un moment dat. Banii nu aveau importanta-dimpotriva chiar.Incepuse sa circule zvonul ca unchiul recurgea si in afaceri la metode care sa nu permita o diminuare prea mare a ave rii sale, treaba care ne linistea si ne inspaimanta in acelasi timp. Dupa demascarea petrecaretului s-a ajuns la o adevarata rebeliune, a carei urmar e a fost un compromis:unchiul s-a aratat gata sa preia cheltuielile pentrru un m ic ansamblu care sa-i inlocuiasca pe el, Johannes, pe cumnatul Karl si pe Lucie, ajungandu-se le intelegerea ca unui din cei patru sa fie intotdeauna prezent in original la sarbatoare, pentru a-i tine pe copii in sah.Prelatul nu observa nim ic din aceasta inselaciune care n-ar fi putut fi nicidecum calificata drept pioa sa.Daca faceam abstractie de mastusa Milla si de copii, el era singura figura or iginala in acest joc. S-a stabilit un plan exact, numit in familia noastra plan de joc,iar faptul ca u nul din familie participa efectiv la sarbatoare le asigura si actorilor cate o m ica vacanta.Intre timp s-a observat ca acestia participa cu placere la serbare, bucurandu-se de castigul suplimentar;s-a incercat asadar, si s-a obtinut o scade re a dajului, caci din fericire nu ducem lipsa de actori someri.Karl mi-a spus c a spera sa obtina reduceri si mai substantiale pentru aceste "posturi"avand in v edere ca actorilor li se serveste si o masa, iar arta dupa cum se stie, devine t ot mai ieftina cand e nevoita sa-si castige painea. 10 Am pomenit deja despre funesta evolutie a verisoarei Lucie:isi petrece vremea ap roape numai in localuri de noapte, iar in zilele in care e obligata sa participe la sarbatoarea din casa, e ca turbata.Poarta pantaloni de catifea, pulovare bal tate, nu incalta altceva decat sandale si si-a taiat minunatul par, pentru a pur ta un nearatos breton franjurat, despre care aflu acum ca a mai fost de cateva o ri la moda sub denumirea de "pony".Desi n=-am putut constata la ea pana in preze nt manifestari de dezmat , ci doar o anumita exaltare , pe care ea insasi o nume ste existentialism, totusi nu ma pot hotari sa consider evolutie ca imbucuratoar e;prefer femeile mai blande, care se rotesc cuminti in ritmul valsului, care sti u sa recite versuri placute si a caror hrana nu consta doar din castraveti acri si gulasuri spracondimentate cu boia.Planurile de emigrare ale cumnatului Karl p ar sa se realizeze:a descoperit o tara nu departe de ecuator, care pare sa cores punda conditiilor sale, iar Lucie e entuziasmata:in aceasta tara se poarta imbra caminte care nu e asemanatoare cu a sa , se prefera condimentele aspre si dansea za pe ritmuri , fara de care Lucie pretinde ca nu poate trai.E putin socand ca c ei doi nu se gandesc sa traiasca dupa preceptele proverbului "Cine umbla din tar a in tara nu e om", pe de alta parte insa inteleg ca-i apuca dorul de duca. Mai rau stau lucrurile cu Johannes.Din pacate zvonurile rele s-au adeverit:a dev enit progresist.A intrerupt toate relatiile de cu familia, nu se mai intereseaza de nimic, la sarbatorile de seara participia doar sosia sa.Privirea sa a capata t o expresie fanatica, se da in spectacol la sarbatorile organizate de partidul sau, isi neglijeaza biroul si scrie articole furibunde in orgabele de presa resp ective.In mod paradoxal se intalneste mai des acum cu Franz, pe care vrea sa-l c onverteasca , acesta vrand la randu-i sa-l converteasca.Cu toata instrainarea sp irituala intre cei doi s-a produs o apropiere. Pe Franz nu l=-am vazut de mult timp , doar am mai auzit de el.Se pare ca e copl

esit de melancolie si ca-si petrece vremea in biserici intunecoase.A inceput sasi neglijeze profesiunea dupa ce s-a abatut nenorocirea asupra familiei sale, si de curand am zarit pe zidul unei case darapanate un afis ingalbenit cu inscript ia"Ultimul meci al vechiului nostru maestru care isi pune manusile in cui".Asifu l era din martie , si acum suntem in toiul lui august.Se zice ca ar fi decazut f oarte tare.Cred ca se afla intr-o situatie pe care nimeni din familia noastre nu a cunoscut-o:e sarac.Din fericire a ramas celibatar , asa incat consecintele so ciale ale nesabuintei sale cucernicii nu-l ating decat pe el insusi. Cu neabatuta incapatanre a incercat sa obtina punerea sub ocrotire a copiilor Lu ciei, pe care-i credea in primejdie din cauza sarbatorilor din fiecare seara.Dar stradaniile n-au fost incununate de succes;slava domnului , in cazul in copiilo r de oameni instariti institutiile sociale pot interveni. Unchiul -in ciuda unor trasaturi dezagreabile -e cel care s-a transformat cel ma i putin din intreaga familie .Binenteles , in ciuda varstei sale inaintate, are o iubita, iar practicile sale comerciale au o coloratura pe care o admiram , dar n-o putem incuviinta.Mai nou l-a insarcinat pe un inspector somer sa supraveghe ze sarbatoarea de fiecare seara, si sa aiba grija ca totul sa mearga struna.Si i ntr-adevar lucrurile merg struna. 11 Intre timp s-au scurs aproape doia ani:o buna bucata de vreme.Iar eu nu m-am put ut abtine , ca intr-una dintre plimbarile mele de seara, sa nu ma abat pe la cas a unchiului meu, in care adevarata ospitalitate nu mai e posibila de cand se afl a acolo seara de seara o ceata de straini de artisti, iar membri familiei se ded au unor bucurii stranii. Era o seara caldura de vara cand am ajuns acolo, si abia apucasem sa dau coltul luand-o pe aleea de castani ca mi-a si ajuns la ureche versul"padurea scanteia s ub mantia de craciun" Un camion care trecea prin apropiere acoperi restul;m-am strecurat mai aproape d e casa si am aruncat printre perdele o privire in camera.Asemanarea mimilor prez enti cu rudele pe care le intruchipau era atat de izbitoare incat, pentru o clip a nu mi-am putut da seama cine e insarcinat cu supravegherea in seara aceea.Pe p itici nu i-am putut vedea, i-am auzit in schimb.Ciocanitul lor cristalin se prop aga pe lungimi de unda care patrund prin toti peretii.Soapte ingerului nu putea fi insa auzita.Matusa parea cu adevarat fericita:conversa cu prelatul si abia ta rziu l-am recunoscut pe cumnat ca singura, daca se poate spune asa persoana real a.L-am recunoscut dupa felul in care isi tuguia buzele pe cand stingea chibritul .Se pare ca totusi exista trasaturi inconfundabile ale individualitatii. Mi-a trecut prin minte ca probabil actorii sunt tratati in fiecare seara cu tiga ri de foi , tigarete si vin-in plus li se serveste sparanghel.Daca sunt nerusina ti -si care artist n-ar fi in locul lor?-aceasta inseamna o crestere considerabi la a cheltuielilor pentru unchiul meu.Copiii se jucau cu papusile si cu niste ca rute de lemn intr-un colt al camerei;pareau palizi si obositi.Intr-adevar , poat e ca cneva ar trebui sa se gandeasca si la ei.Imi trecu prin minte ca ar putea f i inlocuiti cu papusi de ceara, de felul celor din vitrinele drogheriilor, expus e ca reclama pentru lapte praf si crema de ingrijire a sugarilor.Cred ca arata c at se poate de natural. Am de gand sa atrag cat de curand atentie rubedeniilor asupra eventualelor efect e negative ale acestei zilnice si neobisnuite agitatii.Desi o anumite disciplina nu le poate strica copiilor, in cazul in acesta solicitarea este totusi din cal e afara de mare. Mi-am parasit postul de observatie pe cand inauntru incepeau sa canta "noapte sf anta"N-as fi putu suporta cantecul.Aerul era atat de cald, si am avut pentru un moment impresia ca asist la o adunare de fantome.Brusc am fost cuprins de o poft a salbateca de castraveti acri , si m-am gandit cat de mult trebuie sa fi suferi t Lucie. 12 Intre timp am reusit sa obtin inlocuirea copiilor cu papusi de ceara.Procurarea lor a fost foarte costisitoare

-unchiul se codi multa vreme s-o faca-dar nimeni nu-si putea asuma raspunderea d e a-i hrani oe copii zilnic cu martipan si de a-i pune sa cante melodii care lear fi influentat pentru totdeauna in mod negativ psihicul.Procurarea papusilor s e dovedi necesara cu atat mai mult cu cat Lucie si Karl emigrara cu adevarat , i ar Johannes isi lua copiii din casa tatului sau.M-am despartit de Karl , de Luci e si de copii printre uriasele lazi in care-si pusesera avutul-mi s-au parut fer iciti, chiar daca putin nelinistiti. Si johannes a parasit orasul nostru.E ocupat pe undeva cu reorganizarea unui dis trict al partidului sau. Unchiul e obosit de viata.De cuand mi-a povestit cu o voce plangareata ca papusi le sunt mereu nesterse de praf.Mai ales ca personalul de serviciu ii face greuta ti, iar actorii par sa dea semne de indisciplina.Beau mai mult decat s-ar cuveni ,iar unii au fost surprinsi pe cand isi umpleau buzunarele cu tigari de foi si t igarete.L-am sfatuit pe unchiul sa le ofere apa colorata si tigari de carton. Singurele persoane de incredere sunt matusa si prelatul. Trancanesc despre bunele vremuri de demult, chicotesc , se simt minunat si-si in trerup conversatia doar cand se intoneaza vreun cantec. Caci sarbatoarea continua. Varul meu fost boxer, a evoluat intr-un mod foarte ciudat.A fost acceptat ca fra te laic intr-o manastire din imprejurimi.Cand l-am zarit prima data am fost ingr ozit:faptura lui greoaie , cu nasul rupt si buzele groase, privirea sa melancoli ca-imi amintea mai mult de un ocnas decat de un calugar.Parea ca mi-a citit gand urile."Suntem pedepsiti cu viata" a soptit el.L-am urmat in vorbitor.Conversatia se infiripa cu greu, si el se arata vizibil usurat cand clopotul il chema in bi serica la rugaciune.Pleca lasandu-ma acolo ganditor:era tare grabit, iar graba l ui parea sincera. 1951