EPICUREISMUL ROMAN.

TITUS LUCRETIUS CARUS

Titus Lucretius Carus s-a nascut in 99 i.Hr. si a murit in 55 d.Hr. Despre viata sa nu stim nimic. Fr. A. Lange, care-i dedica un studiu substantial in a sa celebra lucrare Geschichte des Materialismus, crede ca Lucretius a cautat cu ardoare sa gaseasca un temei filozofic sigur pentru viata sa si el a gasit acest temei in filozofia lui Epicur. Entuziasmat de filozofia epicureiana scrie poezia sau poemul didactic De rerum natura, si face acest lucru ca sa castige pentru aceasta filozofie si pe prietenul sau poetul Memmius. In opozitie cu felul de a fi al epicureilor, poemul lui Lucretius este strabatut de duh serios, aproape stoic. Limba in care este scris acest poem este simpla si aspra. Poetii epocii lui Augustus, care depasisera de mult acest fel de a scrie, il lauda totusi pe Lucretius. Poemul sau cuprinde sase carti al caror continut este urmatorul: Cartea intai. Religia este originea tuturor superstitiilor si a tuturor grozaviilor, prin teama pe care ea o trezeste cu pedepsele vesnice, ea ucide in om bucuria vietii si linistea sufleteasca. Din nimic nu se poate naste nimic. Cine afirma contrariul acela nu este insufletit de spiritul stiintific. Atomii sau inceputurile (primordia, principia rerum) se misca prin spatiul gol al nesfarsitului univers, iar organizarea teleologica a lumii este numai un caz special intre alte cazuri; Cartea a II a. In cartea aceasta Lucretius se ocupa de miscarea atomilor si de calitatile acestora. Miscarea atomilor, zice el, este vesnica, iar forma acestora este foarte variata, cand netezi, cand aspri si colturosi etc. Prin forma lor atomii impresioneaza simturile noastre. Numarul formelor este marginit, dar din fiecare forma exista o infinitate de atomi. Din combinatia acestor atomi se nasc lucrurile, asa cum din combinarea literelor se formeaza cuvintele. Dintr-o anumita combinatie a atomilor si influenta acestora se nasc senzatiile. Iar la sfarsitul acestei carti se gaseste expusa conceptia materialistilor antici despre numarul infinit al lumilor, care dispar pentru ca sa apara iarasi.