Human Trafficking (2005)/ Regizor: Christian Daguay

Nominalizat la 3 premii Emmy si la doua Globuri de Aur, cu multe alte premii ctigate, filmul a fost apreciat de ctre criticii din State si nu numai ca fiind o reuit cinematografica si un thriller care te tine cu sufletul la gura. Dar nu voi vorbi despre asta, ci voi analiza mesajul att de actual pe care regizorii l-au avut in plan: traficul de persoane, sclavia lumii moderne, care urmeaz in top dup droguri si arme drept a treia cea mai profitabila afacere ilegala din lume, trebuie stopata. Filmul aduce in prim plan o realitate ignorata, o fata ascunsa a societa ii democratice in care omul este subjugat si dezumanizat. Trebuie sa men ionez aici unul dintre acele mituri urbane care circula frecvent pe internet: numrul de sclavi nu a fost niciodat mai mare in istorie ca in lumea moderna! Fie ca e adevarat sau nu, situatia e alarmanta. La sfritul filmului aflam: peste 800000 de persoane sunt traficate anual. Deci, lupta mpotriva sclaviei este mai necesara ca oricnd. Filmul se bazeaz pe o poveste adevrata, in care o re ea mondiala de proxene i racoleaz victime (o fata de 12 ani din Fillipine, o adolescenta din Kiev, o hangi a din Praga) si le obliga sa se prostitueze pana cnd i vor plti datoriile. In timp ce Nadia, adolescenta care vrea sa se realizeze in lumea modei este inelat sa cltoresc in S.U.A ca fiind angajata la o falsa agen ie de modelling, exista si alte abordri, precum cea a Loverboy-ului care o atrage pe Hellen din Praga sa petreac la Vienna un sejur de vis. Alteori trafican ii rpesc victimele chiar din fata prin ilor lor (Malina, Filipine). La nceput, filmul alterneaz planurile pentru a crea un deznodmnt chiar mai ateptat. Cum se vor ntoarce, cine le va ajuta, vor ajunge sa se sinucid sau vor scpa salvate de un miracol? Probabil ca aceleai procese de contiin a provoac nelinite si in realitate in momentul in care persoanele i dau seama ca au fost traficate. Sergei Karpovici, absolvent al Facult ii de Informatica din Moscova, este un traficant de talie interna ionala care conduce o banda foarte diversificata din punct de vedere al modului racolrii. Politia americana devine implicata si astfel se creeaz firul unei povesti cu suspans. Dup ce se face o razie la unul din bordelurile lui Sergei, Hellen intra sub protec ia martorilor si colaboreaz cu agentul Kate pentru a demonstra ca ceva miroase putred, ca e mai mult dect prostitu ie, ca e o afacere periculoasa. Hellen este mpucat, iar Kate face tot posibilul ca sa-l aresteze pe Sergei. Se pune in vedere un fapt adevrat, acela ca pu ine dintre victime colaboreaz cu autorit ile in vederea gsirii infractorilor. Pana la urma, Sergei este omort, iar Kate, infiltrata in banda de proxeneti, salveaz vie ile multor suflete nrobite. Filmul are happy-end. In realitate, insa, nu se ntmpla mereu la fel. Pelicula este tragica: rudele sunt afectate, trauma rmne o viata, rana se vindeca greu. Analogia cu realul este nfricotoare. Poate ca nu to i luam ca atare traficul de persoane, dar filmul va schimba suficient opinia unui neinformat.

Rmne ntrebarea: ce putem face pentru a stopa fenomenul? Binen eles ca exista programele U.E. si ale O.N.U., dar cred ca fiecare poate ac iona prin interes propriu, prin informare pentru ca sa nu cada prada nelciunii. Actorii din film sunt exemplu: Actri a Mira Sorvino a reformulat un apel pentru stoparea traficului de carne vie i a insistat c autorit ile trebuie s fac eforturi mai mari pentru a distruge comer ul ilegal cu sclavi. Mira a jucat n 2005 n serialul Human Trafficking, iar dup aceea a fost numit Ambasador al Bunei voin e din partea Na iunilor Unite. (http://www.cinemarx.ro) (Mira a jucat in rolul lui Kate). Sa contientizm, sa nu ramanem pasivi, sa realizam :traficul de carne vie se mai poate numi traficul de suflete. In final, as vrea sa prezint cteva gnduri ale unor cazuri reale de victime: Mi-a spus: degeaba plngi, acum eti pe mna noastr Nea spus: acum nu mai ave i ce face. Dac vre i s ajunge i acas trebuie s mi da i bani, pentru c v-am cumprat din Bucureti. Dac ave i s mi da i cteva sute de dolari, pute i pleca; O prieten mi-a propus s mergem n Irlanda s lucrm acolo. A reuit s-mi falsifice paaportul i am plecat mpreun cu avionul cu ea i cu prietenul ei. Ne-am oprit n Fran a pentru c prietenul ei s-a mbolnvit i a trebuit s stea n spital aproape 2 zile. Am dormit pe strzi i dup ce prietenul ei s-a vindecat am plecat mai departe n Irlanda. Acolo am fost nchis ntr-un apartament i nu am mai ieit dect de dou ori timp de 6 luni. (din Jurnal de cltorie Salva i Copiii)