ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT-ADMINISTRATIE PUBLICA

Unele aspecte privind sanatatea publica

Elev: Lepadatu Emilia Grupa 225 Seria B

-Bucuresti 2011-

Cuprins: 1.Motivatia alegerii domeniului sanatatea publica 2.Prezentarea domeniului 3.Conexiunile cu domeniul privat 4.Sistemul sanitar din Suedia 5.Concluzii 6.Bibliografie

1.Motivatia alegerii domeniului sanatatea publica

Sntatea e comoara cea mai preioas i cea mai uor de pierdut; totui cel mai prost pzit E.Augier Starea de sanatate are un continut complex si se afla intr-o relatie sistemica cu starea societatii in ansamblu ,prin urmare si cu celelalte component ale economiei,calitatii vietii,mediului,nivelelui,cultural etc. O stare de sanatate buna asigura participarea efectiva a omului in procesul productiei,exercitarea capacitatii sale de munc ,integrarea lui in viata economica si sociala,formarea si afirmarea personalitatii sale,constituind resortul cel mai puternic al dezvoltarii1 In tara noastra , dreptul la sanatate este consfintit prin Constitutie , in articolul 34, care prevede ca Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat . Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice,insa evenimentelor petrecute in lunile martie si aprilie ale anului 2011,demonstreaza contrariul. Desi majoritatea indicatorilor demografici ating nivelele de alarma,in prezent ne confruntam cu o restructurare a spitalelor,mai exact cu desfiinarea celor 67 de spitale considerate doar centre de triere;aceasta restructurare avand la baza faptul ca restructurarea spitalelor nu a avut ca scop principal economii la buget, ci mbuntirea calitii actului medical

Tratatul de economie contemporana,Editura Politica,Bucuresti,1987

1

2.Prezentarea domeniului

Reforma in domeniul sanatatii, prin introducerea asigurarilor sociale de sanatate , incepand cu 1998 , a urmarit reconstruirea unitara a cadrului legislative si organizatoric , plata serviciilor bazata pe eficienta si cresterea calitatii acestora , asigurarea unei mai bune accesibilitati a populatiei la servicii de sanatate , trecerea centrului de greutate al serviciilor de sanatate catre asistenta ambulatorie , cresterea calitatii serviciilor medicale , stimularea privatizarii sub diverse forme , introducerea competitiei intre furnizori si descentralizarea sistemului de sanatate , prin cresterea rolului autoritatilor locale , asociatiilor profesionale , institutiilor finantatoare si al comunitatii . Introducerea sistemului asigurarilor sociale de sanatate , a condus insa , la crearea unui sistem hibrid intre controlul financiar al Casei de Asigurari si , in acelasi timp , al Ministerului Finantelor , fapt care a generat numeroase distorsiuni in alocarea resurselor , dar si o deturnare a unei parti a lor dinspre sistemul medical . Legea asigurarilor de sanatate a condus , inca de la inceput , prin reglementarile ei , doar la schimbari partiale. Romania a optat pentru modelul germande ingrijiri de sanatate.Preferinta pentru acest tip de sistem de ingrijiri de sanatate poate fi explicate prin afirmatia lui Saltman(2004) , care considera ca asigurarea sociala de sanatate nu este doar un contract de asigurare , ci mai degraba un mod de viata. Din aceasta perspectiva , sistemul asigurarilor sociale de sanatate poate fi o component-cheie a unei structuri mai ample , de protectie sociala si sprijin financiar , care sta la baza unei societati . Este posibil ca aceasta orientare sa fi tinut seama si de faptul ca sistemul de ingrijire medicala din tara noastra s-a bazat , intre cele doua razboaie mondiale , pe modelul bismarckian la care s-a adaugat prezenta experientei germane in Romania si in alte domenii de activitate . Cea de-a doua explicatie porneste de la considerentul ca , la momentul 89 , contributiile pentru sanatate ale populatiei puteau fi foarte usor controlate , majoritatea angajatilor fiind bugetari ; in fapt , si modelul german a fost gandit , initial , tot pentru angajati . In acest moment , se vorbeste , insa , din ce in ce mai mult de necesitatea privatizarii in domeniul medical , semn ca sistemul ingrijirilor de sanatate romanesc va primi si alte influente .

In anul 2003 , Ministerul Sanatatii si directiile de sanatate publica judetene si-au propus reducerea densitatii numarului de paturi la 6,6 la 1000 de locuitori , obiectiv care s-a realizat in anul 2005. In anul 2005 , in Romania , au functionat 38179 de unitati sanitare :433 au fost spitale , din care 383 in mediul urban si 50 in mediul rural. Dupa forma de proprietate , 422(373 in urban si 49 in rural) sunt unitati cu forma de proprietate publica, fata de 11 spitale private(1 in rural ), ceea ce demonstreaza faptul ca sistemul sanitar romanesc nu este inca pregatit pentru privatizarea acestui tip de unitati sanitare . O situatie particulara o prezinta cabinetele in care se desfasoara activitatea de asistenta medicala primara , care se prezinta sub forma cabinetelor medicale de familie(10939), a cabinetelor de medicina generala (906) , a dispensarelor medicale(224) si a societatilor medicale civile (75), pe langa care mai exista cabinetele medicale scolare (787) si cabinetele medicale studentesti(52). Dispensarele de intreprindere s-au redus ca numar de la 1052 in 1975 la 199 in 2005. Dintre dispensare(224), 36(din care,35 publice) se gasesc in mediul rural , restul, toate cu forma de proprietate publica fiind in mediul urban ; dintre cabinetele de medicina generala(906), 96(din care 85 private) sunt in mediul rural , in timp ce restul (din care 748 private) se gasesc in mediul urban . Cabinetele de medicina familial au o distributie mai uniform ape cele doua medii , 6319 in urban si 4620 in rural , insa ca forma de proprietate private sunt preponderente in mediul urban (3653 de cabinet in urban , fata de 903 in rural). Cabinetele medicale scolare au disparut practice din mediul rural (in 2005 mai existau 7 din 787, toate de stat ). In 2005 , in Romania functionau 5071 de farmacii(4124 in urban), 752 de puncte farmaceutice (270 in urban) si 430 de depozite farmaceutice (415 in urban). Ca forma de proprietate , 4576 sunt farmacii private(903 in mediul rural), 703 de puncte farmaceutice sunt, de asemenea , private (din care 470 in rural), iar dintre depozitele farmaceutice , 413 in urban si 15 in rural au forma de proprietate private . In anul 2005 , Romania avea un numar de 47388 de medici , din care 11478 erau medici de familie Densitatea medicilor este de 21,9 medici la 10000 de locuitori , din care 5,3/10000 o reprezint medicii de familie . Numarul

locuitorilor raportt la numarul de medici , este de 456 persoane la 1 medic , respective pentru medicii de familie , de 1883 persoane la 1 medic . Numarul medicilor stomatologi scade pe an ce trece , ajungand de la 3752 locuitori la 1 medic stomatolog la 2110 persoane/ 1 medic stomatolog . Exista zone izolate in rural in care populatia nu are acces la dispensare pentru servicii medicale primare , sau aceste dispensare exista , dar nu au medici permanenti si prezinta o dotare foarte rudimentara. Ceea ce accentueaza aceasta situatie este ca tocmai zonele cu populatie saraca sau imbatranita , deci si cu cerinte crescute de ingrijiri sociale si , implicit medicale, au aceste problem . Asistenta de specialitate in ambulatoriu , in ultimii 10 ani , a fost caracterizata de aparitia unor structure noi : ambulatoriile de spital , incepand cu anul 1998 , cuprinse functional si administrative , in cadrul spitalului , avand sarcini similar cu fostele policlinici ; ambulatoriile de specialitate din 2002 , avand independent administrative fata de spital , dar pastrand relatii functionale cu acesta . Policlinicile de tip vechi (independente de spitale ) sunt pe cale de disparitie , unele fiind inlocuite cu centre de diagnostic si tratament . In anul 2005 , functionau pe teritoriul Romaniei 42 de Centre de Diagnostic si Tratament , 249 de policlinici,304 ambulatorii de spital si 82 de ambulatorii de specialitate , ceea ce este superpozabil cu numrul de 540 de policlinici care existau in 1990 . Surprinzatoare , in raport cu evolutia morbiditatii prin tuberculoza , este reducerea treptata , dar constanta a numarului de sanatoria TBC de la 42 , in 1975 (16, in 1990) la 7 in 2005 , iar a celui de preventorii de la 38 (15 in 1990) la 6 in 2005 . Astfel , din cele 5808 de cabinete medicale de specialitate , 5716 isi desfasoara activitatea in urban , 4577 fiind cabinete private . Din cele 9081 de cabinete stomatologice , 7778 sunt in urban , cu 5746 sunt cabinet private . Din 524 de laboratoare , 511 functioneaza in mediul urban si toate cele 524 sunt unitati sanitare private . In primele patru luni ale anului 2007 , aproximativ 1.900 de medici , medici dentist si farmacisti si 1.100 de asistenti medicali si moase au depus la Ministerul Sanatatii cereri pentru munca in strainatate .Durata medie de spitalizare a scazut de la 10.9 zile , in 1995 la 8 zile in 2005 , in timp ce rulajul paturilor a crescut de la 283.0 de zile la 305.1 zile.Aproximativ 50% din bugetul pentru sanatate al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se

cheltuieste pentru ingrijirile acordate prin spitalizare , fata de 40% , cat reprezinta media in OECD. Analizand evolutia cheltuielilor , din 1970 pana acum se observa o crestere neta a acestora , dar comparative cu statele U.E sistemul de sanatate romanesc ramane subfinantat , Romania fiind pe ultimul loc din U.E privind cheltuielile toale pentru sanatate/ cap de locuitor . In acelasi timp , o serie de autori atrag atentia asupra faptului ca in tarile cu o economie mai putin performanta , greutatea platii pentru serviciile medicale cade in seama pacientilor , sumele din buzunar achitate de acestia fiind substantiale . Romania este una din tarile pentru care acest lucru e valabil , clasandu-se pe locul 4 , conform acestui indicator , intre statele U.E (dupa Grecia,Letonia si Bulgaria). Cheltuielile asigurarilor sociale de sanatate pentru serviciile medicale in ambulatoriu reprezinta aproximativ 11% din bugetul pentru servicii , in timp ce proportia serviciilor de asistenta primara in bugetul alocat serviciilor asigurarilor de sanatate de catre CNASS a scazut constant de la 9% in 1999 , la 4,85% in 2006 , in pofida discursului retoric al mai multor guverne privind prioritatea pentru imbunatatirea serviciilor primare de sanatate .

Evolutia cheltuielilor sanitare (exprimate in USD)

Specificare/an Total Cheltuieli(milioane) Chel.pt.un locuitor total chelt.in spitale: pentru un pat pentru un bolnav pentru o zi de spitalizare din care: Chel.pt.medicamente pentru un pat

1970 340. 9 16.8 1215 .3 46.6 4 243. 9

197 5 484 .6 22. 8 143 9 55. 6 4.9 278 .1

1980 840. 3 37.8 2218 .4 86.4 7.9 357. 4

1985 1042 .6 45.9 2799 .5 112. 2 10.2 390. 4

1990 1090 47 2902 .5 134. 2 11.7 305. 8

1995 975 43 2957 .2 113. 9 10.5 386. 3

2000 1498 .5 66.8 5130 .3 164. 6 18.6 1082 .4

2005 4292. 6 198.4 13294 .3 348.4 43.6 2011. 6

pentru un bolnav pentru o zi de spitalizare

9.3 0.8

10. 6 0.9

13.9 1.2

15.6 1.4

14.1 1.2

14.9 1.4

34.7 3.9

52.9 6.5

Executia bugetara a FNASS in anii 2006,2007

Denumire indicator venituri toatale(mii RON) Cheltuieli totale din care Sanatate din care: Servicii medicale si medicamente Medicam. cu/fara contributie personala Medicam.pt booli cronice in prg.nat. Materiale sanitare in pr.nat pt boli cronice Hemodializa si dializa peritoneala Dispozitive si echipamente medicale Asistenta medicala primara Asistenta medicala pt specialitati clinice Asistenta medicala stomatologica Asistenta med. pt specialitati paraclinice Servicii medicale de recuperare Urgenta prespitaliceasca si transport sanitar Servicii medicale in unitati sanitare cu paturi Ingrijiri medicale la domiciliu Prestatii medicale acordate in UE 2006 101692 08 101772 88 969133 3 952200 8 200652 7 708842 71056 373132 51775 462191 261510 61926 223221 49329 289071 495885 6 4571 2007 119257 72 118121 19 112516 25 110059 27 231566 5 739186 88803 456446 80122 681012 385306 70203 261408 77721 346919 546698 6 16130 20000

3.Conexiunile cu domeniul privat

Inceputurile medicinei private din Romania post-decembrista pot fi localizate in perioada 1993- 1994, o data cu aparitia primelor laboratoare si cabinete stomatologice private. De altfel, in anul 1993, la Asociatia Medicilor Stomatologi erau afiliati multi practicieni care aveau deja infiintate cabinete

particulare care mergeau destul de bine la vremea respectiva. Dezvoltarea cabinetelor medicale a atras dupa sine si dezvoltarea centrelor de radiologie si tehnica dentara. " In paralel, s-au dezvoltat rapid cabinetele de ginecologie, iar apoi, din 1994-1995, cele de planificare familiala. In anul 1996 a avut loc un al doilea salt al pietei de sanatate, dezvoltandu-se in paralel atat reteaua de cabinete private cat si industria farmaceutica si cea de dispozitive medicale ", explica Irina Stefanescu, Managing Partner la compania de consultanta Flux Training& Consultancy. De altfel, anii 19951996 au reprezentat si momentul aparitiei primelor clinici private din Romania: MedLife, Centrul Medical Unirea si Medicover. Evolutia acestora a fost una fireasca, respectiv de extindere sub forma unor lanturi de clinici pentru care abonamentele de servicii medicale au servit ca sursa de finantare pentru dezvoltarea de servicii medicale. Intre celelalte sectoare medicale, stomatologia a experimentat cel mai rapid proces de privatizare, astfel ca stomatologii au fost primii care au inceput activitatea, majoritatea cu echipamente second-hand. " Daca in anii 20002001 Romania era inca o piata buna pentru echipamente second-hand, astazi lucrurile s-au schimbat semnificativ datorita si politicilor bancare, care au venit cu produse dedicate si oferte din ce in ce mai atractive. Acum, greutatea mare consta in faptul ca preturile imobilelor au crescut foarte mult in raport cu anii inceperii privatizarii, tehnologia de varf este din ce in ce mai diversificata si inca inaccesibila la scara larga, iar resursele umane in domeniu, limitate ", spune Cristi Costachescu, director general la Velvet Dental. El mai precizeaza ca in viitorul apropiat este asteptata o crestere semnificativa a preturilor in sectorul stomatologiei private. Motivele se refera la criza de resurse umane din domeniu - pe fondul faptului ca multi specialisti se indreapta spre Occident - cresterea salariului minim pe economie, alinierea la standardele europene si infuzia de capital strain. Printre serviciile medicale private care s-au dezvoltat cel mai mult se numara procedurile sofisticate de diagnostic, implantologia estetica diversa, laserterapia si psihoterapia. Irina Stefanescu spune ca orienta rea romanilor catre servicii medicale private se datoreaza si faptului ca exista un sistem de comunicare centralizat, clientii se simt respectati, vad ca se utilizeaza materiale si aparatura de calitate si pentru ca sunt primiti intr-un mediu prietenos. Ea mai spune ca serviciile medicale private la care apeleaza cel mai des romanii sunt cele stomatologice, de investigatii paraclinice, pediatrie, ginecologie etc., adaugand ca romanii aloca pentru sanatate in medie aproximativ 20% din venitul anual net, inclusiv cheltuielile cu medicamente. Totodata, in opinia lui Wargha Enayati, Managing Director la

Centrul Medical Unirea (CMU) exista 3 categorii de servicii care cresc in paralel. Acestea se refera la servicii de ambulator pe baza de abonament cu servicii integrate din ce in ce mai complexe pentru tot mai multi angajatori; serviciile de medicina a muncii, unde obligativitatea acestora a atras o dezvoltare importanta; serviciile specializate si intensiv tehnologice cum sunt spitalele, maternitatile, centrele de diagnostic si clinicile de chirurgie plastica. Potrivit unui raport Medibus realizat in aprilie anul trecut, de compania de cercetare de marketing Mednet, 82,2% dintre bucuresteni merg la medic cel putin odata pe an, iar 7% dintre cei chestionati nu au fost la medic in ultimii 3 ani. Peste 50% dintre persoanele intervievate nu folosesc suplimente nutritionale, doar 17,6% au raspuns ca folosesc adesea vitamine, minerale si preparate din plante. Potrivit aceluiasi raport, televiziunea este pricipala sursa de informare pentru diverse aspecte medicale, 29,9% dintre cei chestionati afla informatii medicale din presa scrisa, 29,2% discuta cu prietenii si colegii pentru a afla informatii medicale, 23,5% se informeaza de pe Internet, 11,1% de la radio iar 13,3% nu se informeaza in legatura cu aceste aspecte. n timp ce sistemul medical de stat sufer din cauza lipsei banilor i va fi, anul acesta, subiectul unui drastic proces de reorganizare, piaa serviciilor medicale private crete mereu, intind un volum de 650 de milioane de euro la sfritul anului viitor. Dac previziunile de creetere a pieei serviciilor medicale n 2010 indic o valoare de peste 500 milioane de euro, anul 2012 se anun nc i mai benefic: 650 de milioane euro, ceea ce nseamn c un avans de 30%. n acest ritm, n numai civa ani, s-ar ajunge la cteva miliarde de euro, adic n zona potenialului estimat al pieei. Cei mai muli dintre managerii marilor companii din domeniu prognozeaz pentru acest an creteri de pn la 20% ale afacerilor, o contribuie important urmnd a avea introducerea coplii n unitile de stat. Este de ateptat ca n 2011 s fim martorii unei concentrri a pieei, mai ales prin preluarea unor companii mai mici din pia de ctre marii juctori. De asemenea, se remarc dezvoltarea, n paralel, att a unitilor supraspecializate, ct i a spitalelor generaliste. n unele domenii - stomatologie, laboratoare, serviciile de policlinic - piaa a ajuns deja la maturitate. Altele, cum este imagistica, se apropie de acea zon. n fine, exist segmente aflate n plin expansiune, cel mai bun exemplu fiind spitalele private, rezum Fady Chreih, director executiv la Centrul Medical Unirea (CMU), companie care administreaz cinci spitale i are planuri de extindere, n continuare, la acest capitol. MedLife are deja un spital i va mai deschide dou n curnd.

Totodat, sunt n pregtire dou spitale Medicover, iar spitalul Sanador va fi inaugurat n cteva sptmni, fiind deja achiziionate, potrivit Mdlinei Buculei, directorul de vnzri al companiei, echipamente precum un angiograf Siemens, o consol de electrofiziologie, un computer tomograf cu 64 de slice-uri, radiologie radioscopie digital, litotriptor etc. 20 de spitale private la finele lui 2012 Iar acestea sunt numai planurile a patru companii din pia. La sfritul lui 2012, vom avea cel puin 20 de spitale private n Romnia, iar principalii juctori vor avea reele de peste 15-20 de uniti de ambulatoriu, anticipeaz Cristian Sas, chief operating officer la Anima. n opinia lui Vassilis Chaniotis, directorul general al Centrului Medical Medsana, aceast cretere ar putea nsemna c n anii urmtori, serviciile medicale private vor avea o pondere de aproximativ 30% n totalul serviciilor medicale accesate de populaie, n prezent procentuajul fiind de circa 10%. n tot acest proces de dezvoltare a pieei serviciilor medicale private, fondurile de la CNAS au rolul lor, n special prin dirijarea ctre furnizorii privai a pacienilor cu venituri sub medie. Inexplicabil, ns, la CNAS nu exist o situaie centralizat a sumelor totale decontate furnizorilor privai de servicii medicale; instituia colecteaz de la casele judeene date privind serviciile medicale, fr s tie cte dintre acestea au fost efectuate n uniti private i cte la stat. Ce-i drept, att timp ct pacientul este asigurat, el poate beneficia de tratament n orice unitate medical. Dar, n condiiile n care fondurile unitilor de stat sunt limitate, nu poate dect s surprind faptul c autoritile nu sunt interesate de ponderile sectoarelor privat i de stat n bugetul asigurrilor de sntate. In timp ce gratuitatea de la stat atrage, experienta oferita de sistemul privat este net superioara, iar beneficiile pentru sanatate pot fi imense. Sistemul sanitar privat s-a dezvoltat continuu in ultimii ani si atrage din ce in ce mai multi doctori si pacienti. S-au infiintat numeroase clinici si spitale particulare, in special in Bucuresti. Aparatele performante, conditiile net superioare si amabilitatea personalului au atras din ce in ce mai multi pacienti catre sistemul sanitar privat. Diferentele dintre un spital public si unul privat se observa cu ochiul liber inca de la intrarea in institutie. Clinicile particulare sunt renovate, au canapele confortabile in salile de asteptare, reviste, camere de supraveghere si ofera confort fizic si mental pacientilor. Amenajarile de aici se pot compara cu cele din majoritatea spitalelor din Europa de Vest. Aventurarea intr-un spital public nu este la fel de placuta si linistita, iar pacientul este agresat, inca de la intrare, de un miros neplacut, de galagie constanta de pe holuri si de o atmosfera incordata, care il pune intr-o

dispozitie si mai proasta decat aceea in care se gaseste deja, bolnav fiind. Spitalele de stat si cele private, doua lumi diferite. Intre ele, pacientii Dupa ce intra in cladire, pacientul intra in contact cu personalul spitalului. In clinicile private exista intotdeauna o receptie, unde i se raspunde cu amabilitate si este indrumat la camera sau doctorul pe care il cauta. In cazul in care trebuie sa astepte, pacientul este primit in camera de asteptare, unde gaseste un loc unde sa se aseze si sa astepte civilizat. In cazul spitalelor publice, nu exista receptie sau camera de asteptare. Atunci cand intra in cladire, singura modalitate de a afla informatii elementare, cum ar fi camera la care trebuie sa se duca sau unde il poate gasi pe doctor este de a intreba in stanga si in dreapta, pe alti pacienti, asistente sau doctori, iar raspunsul corect este primit la a doua, a patra, a saptea sau a zecea persoana intrebata, de multe ori dupa multe perindari pe holurile spitalului, agitatie si nervi consumati. Dupa ce ajunge la camera dorita, pacientul trebuie sa-si astepte randul pe un hol, de multe ori stramt, unde trebuie sa stea in picioare, alaturi de alti oropsiti ai sortii si sa tresara de fiecare data cand usa camerei se deschide pentru a primi alt pacient. Programarile pentru consultatii sunt tratate diferit in spitalele private fata de cele publice. In cazul clinicilor particulare, pacientul isi poate face programare prin telefon. Ii raspunde o operatoare amabila si stabileste ziua si ora consultatiei. La spitalele publice, sistemul este diferit, iar notiunea de programari este una straina. Incepand cu ora 7, pacientii incep sa se stranga pe holurile spitalului, in dreptul cabinetului doctorului pe care doresc sa il vada. Durata unei consultatii este un factor care arata profesionalitatea si seriozitatea medicului. Pentru a stabili un diagnostic si un tratament corect, doctorul trebuie sa-i acorde atentie pacientului, sa-i puna intrebari si sa-l consulte in detaliu. De obicei, pentru a-si face o parere cat mai buna despre afectiunea pacientului, doctorul are nevoie de cel putin 15-20 de minute. Acest timp petrecut cu doctorul este esential pentru sanatatea pacientului si poate face diferenta intre recomandarea unui tratament adecvat sau a unuia care va cauza pagube ireversibile sanatatii pacientului. Sistemul sanitar public, in perfuzii Atitudinea personalului medical fata de pacient si afectiunea acestuia este esentiala pentru desfasurarea actului medical si moralul pacientului. Experienta dintr-un spital privat este una care nu-l streseaza, nu-l enerveaza si nu-l umileste pe pacient. Doctorii si asistentele sunt amabili, atenti si receptivi, iar conversatiile se desfasoara civilizat, intr-o atmosfera relativ

calma. In spitalele publice, atmosfera incordata, galagia si fluxul mare de pacienti fac din locul de munca al cadrelor medicale unul stresant si agitat. Medicii si asistentele sunt asaltati constant in cabinete si pe holuri de pacienti, ceea ce ii impiedica sa se concentreze asupra unui singur lucru sau pacient. Stresul continuu afecteaza capacitatea medicilor de a avea rabdare si de a analiza simptomele unui pacient si de a maximiza sansele unui diagnostic corect. Diferentele dintre cele doua sisteme sunt majore si ele afecteaza atat experienta pacientului, cat si calitatea actului medical. Lucruri aparent banale, dar importante, cum ar fi existenta unei receptii sau existenta unei camere de asteptare, pot face diferenta intre un doctor calm si rabdator si unul nervos si agitat. Iar capacitatea de concentrare si de munca a medicilor sunt esentiale pentru stabilirea unui diagnostic si tratament corect si maximizarea sanselor de vindecare a pacientului.

4.Sistemul sanitar din Suedia

Sistemul suedez de asigurare medicala s-a dezvoltat pe parcursul mai multor decenii , devenind obligatoriu in anul 1955 , acoperins toate cheltuielile pentru asistenta medicala spitaliceasca si ambulatorie de stat sau private . Asistenta medico-sanitare din Suedia este preponderant finantata de stat , sursele de finantare fiind asigurate de angajatori si govern , totodata fiind raspanfita si practica de participare a pacientului la achitarea serviciilor medico-sanitare . Cheltuielile sanitare totale in anul 1972 au reprezentat 7,5% din PIB , in 1982 9,6% , fiind reduse la 7,6% din PIB in anul 1994 (UNESCO, 2006). Proportia dintre numarul total de paturi din spital si numarul total al populatiei a scazut de la 15,6/1000 de persoane in anul 1980 , la 9,3 in anul 1995 si respective 6,8 in 2002 . s-a redus si numarul de paturi in asistenta de urgent de la 4,8 la 3,9 in perioada anilor 1980-1995 si la 2,44 in 1999(UNESCO , 2006).Suedia este una dintre putinele tari de pe glob care a reusit sa reduca procentrul din PIB alocat sanatatii , fara a reduce calitatea inalta a serviciilor si fara a incetini ritmul de imbunatatire a indicilor sanatatii nationale , care ar fi mortalitatea infantile si maternal , care si in present sunt printer cei mai scazuti din lume . In anul 1997 , mortalitatea infantile era egala cu 4 la 1.000 de nasteri de feti vii ,iar speranta de viata la

nastere de 78 de ani . Rata bruta a natalitatii in acelasi an reprezenta 12 la 1.000 de locuitori , 100% din nasteri fiind asistate de personal calificat in institutii medicale , iar mortalitatea materna era de 5 la 100.000 de femei . Acoperirea cu vaccinuri a sugarilor in anii 1995-1997 era de 99% pentru poliomielita si 96% pentru rujeola . In anul 2003 , speranta de viata la nastere era de 82,4 ani pentru femei si 77,9 ani pentru barbate. In ultimii 30 de ani , speranta de viata a crescut in medie cu 5,5 ani , ceea ce face ca Suedia sa aiba una dintre cele mai imbatranite populatii ale lumii. In aceeasi perioada , mortalitatea infantila a scazut substantial de la 11 la 3/1.000 de nascuti vii . Ca tara condusa de guverne social-democrate , cu mult inainte si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial , Suedia este, alaturi de celelalte tari nordice, unul din liderii mondiali in domeniul sanatatii publice . Suedia este tara care a reusit performanta cresterii continue a standardului serviciilor de sanatate in conditiile reducerii semnificative a cheltuielilor acestora . De asemenea , Suedia este pionierul preventiei , fiind tara pentru care principiul e mai bines a previi decat sa tradezi s-a transpus in realitate . Programele de preventive au inceput in anii 80 , iar rezultatele sunt vizibile in present , Suedia avand unii dintre cei mai buni indicatori ai starii de sanatate din lume .Desi programele de preventive nu au efecte imediate , beneficiile generate de acestea sunt incontestabile in timp . Componenta preventive a modelului suedez poate fi aplicata si in Romania , intrucat eliminarea anumitor afectiuni(prin masuri preventive ) permite reorientarea fondurilor ce ar fi fost alocate tratamentului curativ catre alte prioritati ale sistemului sanitare .

5.Concluzii
In Romania , sectorul ingrijirilor de sanatate se afla inca in faza de tranzitie , in care incearca sa-si defineasca propriile coordonate; desi s-au facut eforturi , inca nu s-au inregistrat rezultate atat de vizibile in procesul de reorientare a sistemului de ingrijiri de sanatate , acesta prelungindu-se prea mult spe nemultumirea tuturor (furnizori,beneficiari,factori decizionali) ; reforma propusa , in planul principiilor teoretice , a raspuns mjoritatii criteriilor , insa in plan practice , schimbarile sunt mult mai greu de sesizat . Sistemul de ingrijiri de sanatate romanesc nu trebuie sa ramana strict in tiparele sistemului de tip bismarckian , ci sa caute introducerea , promovarea si sustinerea altor mecanisme eficiente de piata , pentru asigurarea populatiei cu asistenta medicala de calitate ; in acest sens , in

cadrul procesului de reforma , este necesara , in continuare , reducerea implicarii majore a statului . Cresterea frecventei bolilor cronice , imbatranirea populatiei , explozia de tehnologie medicala si noile tratamente din ce in ce mai costisitoare vor conduce la cresterea cheltuielilor cu serviciile medicale , ceea ce oblige si mai mult la constientizarea importantei sanatatii de catre intreaga societate. In ciuda costurilor ridicate pe care trebuie sa le suporte pacientul, toate aceste avantaje pe care le ofera clinicile private fata de cele publice le fac pe primele sa fie o alternativa mai sigura si mai placuta, unde pacientul este tratat uman si civilizat si are sanse reale de a beneficia de un diagnostic corect.

6.Bibiografie 1. Politici publice in spatial European,Felicia Dumitru,Editura Biblioteca,Bucuresti,2009 2. Politici de sanatate in noile state membre ale U.E,Anda Ioana Curta,Presa Universitara Clujeana,2008 3. Marketingul serviciilor publice,Violeta Radulescu

4. Sistemul de sanatate din Romania in contextual European,Mihaela Dragoi,Editura ASE,2010 5. Socioperformanta reformei sistemului public de sanatate,Tudorel Andrei,Editura Economica,2009