Placeri de o clipa.

Evrei 11,25 up:"...sa se bucure de placerile de o clipa ale pacatului" Toata viata noastra este colorata de stari emotionale pozitive sau negative. Emotiile ne moduleaza calitatea vietii, ne dirijeaza comportamentul, ne intaresc motivatiile, ne selecteaza amintirile si ocupa un loc central in cultura, caci toate creatiile literare sau artistice sunt axate in jurul trairilor afective. Omul este o fiinta ganditoare, rationala dar in acelasi timp este si o fiinta afectiva, sentimentala. Emotiile noastre sunt controlate de asa numitul "sistemul de rasplata si pedeapsa". Acest sistem ne ajuta sa invatam ceea ce este util ( si placut ) si ceea ce este periculos si nociv ( sau neplacut ). Experientele pe care le traim sunt notate de acest sistem, la fel ca un instructor care da note bune sau note proaste. Cand mirosi o floare sau admiri o opera de arta, ori asculti muzica preferata sau cand intalnesti pe cineva drag, sau cineva iti vorbeste urat, mananci o mancare afumata, te-a parasit iubita, sau ti-a taiat din salariu - toate aceste trairi le catalogam cu aceste doua calificative: placut sau neplacut ori cu sinonimele lor: frumos sau urat, bine sau rau, comod sau incomod. Si nu doar le dam un calificativ acestor perceptii ci le si traim ca atare. Unii le traiesc mai intens, altii mai la rece. Unii se manifesta mai zgomotos (chiuie de bucurie sau bocesc de zici ca-i sfarsitul lumii ), altii le traiesc in interiorul lor. Unii rosesc chiar si la auzirea unui cuvant, la altii abia daca poti distinge o urma de emotie pe fata lor. O emotie poate fi mai intensa sau mai slaba in functie de nivelul descarcarilor de endorfine catre anumiti centri nervosi, aceasta activitate fiind determinata de unele senzatii sau perceptii, mai puternice sau mai slabe, date in special de satisfacerea motivatiilor biologice sau a celor de ordin superior, ludice ( distractie ) sau motivatii culturale. O alta motivatie pe care noi, ca si crestini, o luam in considerare este cea de ordin spiritual. Caci si relatia cu Dumnezeu o traim tot prin prisma sistemului afectiv. Ce este placerea? - Sentiment sau senzatie de multumire, de bucurie, provocate de ceva care satisface gustul sau dorina noastr DEX. Am gasit si cateva definitii date de diversi oameni: - Momente fericite ... in care m-am simtit bine sau ma simt bine.

- Inseamna multitudinea gandurilor , activitati , fapte , cuvinte care te fac sa te simti etraordinar . O placere se simte si nu se poate descrie in cuvinte . - Bautura ,femei,bani,muzica Cu totii ne bucuram de placeri. Nu putem spune ca nu ne intereseaza, ca traim fara placeri. Fie ca ne place un fel de mancare, sau sa citim o carte, sau sa purtam o anumita imbracaminte sau sa ascultam muzica, toate acestea reprezinta micile placeri cu care ne coloram viata. Comportamentul nostru e dirijat de ceea ce ne place sau nu ne place. O mancare trebuie sa aiba gust, hainele cu care te imbraci sa arate bine. Daca n-ar conta si latura estetica chiar si la cele mai marunte lucruri si activitati ale noastre, viata n-ar avea nici un farmec. Tot ceea ce a fost creat, a fost pentru desfatarea omului. Dumnezeu a inventat culorile pentru a incanta ochii, a inventat muzica penrtru a incanta urechile, etc. Dar cea mai mare bucurie ce ia fost pusa omului inainte. a fost sa aduca slava lui Dumnezeu cu ajutorul acestor lucruri. Aparitia pacatului a produs o intoarcere impotriva lui Dumnezeu si satisfacerea placerilor egoiste. Cum putem determina daca o placere este buna sau pacatoasa? Sistemul nostru emotional nu evalueaza gradul de moralitate el experientelor noastre. Ne ajuta sa avem doar o traire afectiva in relatie cu experienta respectiva. Pentru a sti ce e bine si ce e rau este nevoie sa asociez trairea afectiva cu actul rational, constient. Si pentru aceasta Dumnezeu a pus in mintea noastra si constiinta. Iar acolo unde constiinta nu poate discerne binele de rau avem Cuvantul, Sfanta Scriptura, pe baza careia putem defini si adopta un set de valori sanatos, care va ramane neschimbat indiferent de mediul in care traim, de influentele culturale sau dorintele personale. Trairea valorilor este, din pacate distorsionata de felul nostru de a fi, adica felul cum intelegem, cum percepem, de cat suntem dispusi sa le traim. O alta problema este tendinta spre independenta. Un set de reguli este perceput ca o constrangere si tendinta este de razvratire. Pe de alta parte, conform principiului placere-durere aproape toti oamenii aleg ce este ce este placut si evita ce este dureros. Si datorita contradictiei dintre regula (constiinta) si placere, este tendinta fie de a evita starea de stres indusa de interdictia constiintei prin alegerea placerii, fie de a aduce argumente in favoarea "beneficiilor" actului placerii sau de a schimba pur si simplu regulile pentru a se potrivi cu placerea mea. Si astfel se reduce tensiunea dintre constiinta si placere, iar actul placerii este savarsit mai liber. Placerea este singurul lucru de pe Pamant care merita o teorie. (Oscar Wilde). Si daca ai o teorie in favoarea placerii nu mai ai nevoie de constiinta. Orice iti produce placere devine astfel punct de reper pentru

modul de viata. In acest mod este definit Hedonismul, un curent filosofic potrivit careia scopul vietii este placerea. Placerea este singurul lucru bun si ar trebui sa fie importanta pentru om. Scopul suprem al vietii fiind multumirea sau veselia, bucuria si tristetea sunt semnele distinctive ale lucrurilor benefice si daunatoarea. Asta-i teoria hedonista, a placerii. Vedeti aici vreo referinta la constiinta? Nu, e doar egoism pur. Hedonismul sustine interesul propiu, binele propiu, placerea propie, atitudine contrara invataturilor biblice care sustin lepadarea de sine si iubirea de aproapele. Gasisem un articol al carui titlu era:"E pacat sa nu gusti din placerile vietii".Pentru cei mai multi oameni nu conteaza decat prezentul. Sa te bucuri de clipa, de momentul de placere. Sa mancam si sa bem caci maine vom muri., dupa cum spune profetul Isaia in cap.22. Daca n-ar exista o inviere, da, toata bucuria vietii s-ar rezuma la placerile acestea, dupa cum spune ap. Pavel in 1 Corinteni. Insa Dumnezeu a pregatit ceva mai bun decat viata aceasta. Dar cati oameni nu spun:"Daca te duci la Biserica iti inchizi viata. Nu ai voie sa mananci, sa bei, sa te distrezi. Pentru ce mai traiesti?" 2 Timotei 3,4:"...iubitori mai mult de placeri decat de Dumnezeu." Cineva a pus urmatoarea intrebare pe un forum:"Ce sa le facem la pocaiti sa guste din placerile vietii ca sa fie si ei in rand cu lumea?" Si care mai de care propuneau solutii, unele mai fanteziste ca altele. Dar cineva a spus ca la pocaiti n-ai ce le face, ca ar trebui lasati in pace, ca in definitiv este alegerea lor si trebuie respectata. Si-a aprins foc in spinare cu acest raspuns. Toti au sarit impotriva acestuia, ca tine cu pocaitii. Lumea considera credinta o nebunie, dupa cum spunea si apostolul Pavel. Majoritatea alearga dupa placeri intr-un fel sau altul. Ca si crestini poate ca nu alergam dupa placerile vietii ca si oamenii lumesti, insa daca placerea imi dicteaza alegerile pe care le fac, sunt la fel ca si omul lumesc. Avem ca exemplu biblic pe Samson, cel mai puternic om din toate timpurile, dar cu caracterul destul de slab. Motto-ul lui era:Imi place. Nu conta chemarea lui Dumnezeu, faptul ca era inchinat Domnului, nu mai conta slujba la care a fost chemat. Ia-o caci imi place, si de aici au pornit necazurile. Cand placerea este buna si cand devine daunatoare? Spune Sf. Scriptura, tot ceea ce facem sa facem sa facem spre slava lui Dumnezeu. Nu placerea mea imi va dicta actiunile ci vointa lui Dumnezeu. Dar cati ne gandim daca ceea ce fac aduce slava lui Dumnezeu sau imi satisface mie gustul, placerea. Spune Dumnezeu prin profetul Isaia:Sa nu-ti faci gusturile tale in ziua Mea cea sfanta. Daca Sabatul va fi desfatarea ta... Ca si principiu placerea mea este subordonata voii lui Dumnezeu. Spunea Domnul Hristos:Eu fac ntotdeauna cele plcute Lui(Ioan 8:29).

Ps. 119: "16. Ma desfat in oranduirile Tale si nu uit cuvantul Tau." "24. Invataturile Tale sunt desfatarea mea." "35. Povatuieste-ma pe cararea poruncilor Tale, caci imi place de ea". Ca si crestini ai sec. XXI in care superficialitaea in materie de religie este o chestiune majora, invataturile de mai sus par habotnicie fanatica. Sa fii in rand cu lumea inseamna sa te balacaresti in mojicii si placeri ordinare. A trai curat si frumos pentru cei mai multi este o prostie. Dispreuiete plcerile; plcerea cumprat cu durere e vtmtoare.( Horatiu)

"Plcerile seamn cu locurile mltinoase, pe unde omul trebuie s peasc uor i s nu se opreasc deloc." (Autor:Hacob Paronian).
National Geographic a prezentat ntr-o sear modul n care pescuiesc vulturii n lacuri. Dei zboar la mare nlime deasupra apei, privirea lor este att de bun nct pot vedea petii ce noat n ap. Cnd vd unul, i strng aripile i plonjeaz nspre ap ajungnd s coboare cu o vitez de pn la 210 km/h. Cnd ajung lng ap, i desfac aripile, i ntind picioarele cu gheare, prind petele i ncep s zboare napoi nspre mal. n acest reportaj ns, a fost prezentat i un film neobinuit. Un vultur a plonjat nspre prad i a prins-o n ghearele sale. Dar petele era mult mai mare dect crezuse vulturul. n timp ce se strduia s zboare spre mal, puteai citi pe chipul vulturului efortul depus de acesta. A realizat c nu va reui s ajung la mal cu acel pete imens, aa c a ncercat s-i dea drumul. Dar ghiarele i erau prea adnc nfipte n pete. S-a luptat s scape de el, dar n-a reusit. ncet, vulturul a cobort, zburnd tot mai jos, dup care s-a scufundat n lac i s-a necat, neputnd da drumul pradei sale. Placerea este singurul lucru de pe Pamant care merita o teorie. spunea Oscar Wilde scriitor irlandez, (18541900.) Ostil filosofiei i conveniilor morale ale epocii victoriene, Oscar Wilde duce o via de ostentaie cinic i de scandal, afisndu-i public relaia sa homosexual, ceea ce i atrage n 1895 o condamnare penal de doi ani, nchisoare pentru ultragiu la moralitatea public. Estetician desavarsit si scriitor faimos, isi iroseste viata si averea in relatia sa homosexuala cu lordul Douglas. Este condamnat 4 ani la inchisoare. Dupa eliberare, ruinat si cazut in dizgratie, isi traieste ultimii trei ani la Paris, in uitare si singuratate, murind din cauza unei meningite cauzata de o infectie puternica la ureche. Ultimile sale lucrari povestesc durerea sufleteasca si zbuciumul sau. Ideea c viaa este un vrtej de suferine pe care oamenii i le pricinuiesc

unii altora st la baza ultimului poem al lui Oscar Wilde, Balada nchisorii din Reading. Cu ce la ajutat teoria placerii? Cci toi ucidem ce ni-i drag/ i-ntindem morii prada, sunt versuri din ultimul sau poem. Placerile pacatului ucid. Oscar Wilde este unul din nenumaratele exemple. Acest om, cunoscut pentru gusturile sale rafinate, mbrcmintea elegant i stilul dandy de via, inteligent, faimos, ajunge sa regrete. Poemul sau De profundis arata lucrul acesta. Ultima strofa suna cam asa, dupa o traducere aproximativa: "i acum sufletul meu\n noapte nu va nceta/Pentru tine rugciunile mele .../De Profundis. Versetul ntreg, n traducere latin, e o invocaie penitent: de profundis clamavi a te, Domine (Din adncimile abisului strigat-am ctre tine, Doamne) i se cnt la nmormntri catolice. Sunt primele cuvinte din Psalmul 130 al pocinei. Se merita citit: "Din fundul adancului, Te chem Doamne! Doamne asculta-mi glasul! Sa ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele! Daca ai pastra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta in picioare, Doamne? Dar la Tine este iertare, ca sa fii de temut. Eu nadajduiesc in Domnul, sufletul meu nadajduieste si astepta fagaduinta Lui. Sufletul meu asteapta pe Domnul, mai mult decat asteapta strajerii dimineata, da, mai mult decat asteapta strajerii dimineata. Israele ( aici puteti pune numele dumneavoastra ), pune-ti nadejdea in Domnul, caci la Domnul este indurarea si la El este belsug de rascumparare! El va rascumpara pe Israel ( numele dumneavoastra ) din toate nelegiuirile lui."(Ps.130). Nu e putin lucru ca Dumnezeu se indura de un muribund care si-a irosit viata in placeri pacatoase. Profunzimea dragostei Sale se masoara cat adancimea groapei in care se zbate omul pacatos. Si nu e groapa prea adanca in care sa nu patrunda dragostea Sa. Prietene, daca te zbati insingurat in groapa nenorocirii in care te-a aruncat placerile vietii, nu dispera. Striga catre Dumnezeu si El se va indura de tine.