Filme pentru copii - FENOMENUL HARRY POTTER Asemnri cu activitatea ocult Intreaga serie Harry Potter este plin

de aluzii la ocultism. Gravitatea acestui fapt este de obicei banalizat de fanii scriitoarei Rowling. Ei pretind c Rowling creeaz o lume imaginar", asa cum au creat la rndul lor J.R.R., Tolkein si C.S. Lewis n crtile lor, si, prin urmare, ei nu vd de ce s-ar face atta vlv si c n-ar trebui dat prea mare important prezentei vrjitoarelor si altele asemntoare. Din pcate, lumea autoarei este departe de a fi imaginar; ea urmreste ndeaproape activitatea ocult contemporan. Toat activitatea vrajitoreasc a lui Harry din crtile lui Rowling are un corespondent n viata real. S ncepem prin a ne uita la programul scolii Hogwarts. Este un program de 7 ani care seamn foarte bine cu nvttura oferit de Ordo Anno Mundi (OAM), o grupare ocult din Londra care venereaz serpii. Ca si scoala Hogwarts, cei de la OAM ofer un program de instruire de 7 ani. Programa de la OAM include si un curs despre "vechile rune". In volumul "Prizonier la Azkaban", H.P. este initiat n "studiul vechilor rune" (Rowling, "Harry Potter, prizonier n Azkaban" - New York: Scholastic, 1999, pg.57). Gruparea OAM are si cursuri despre ghicire, clarviziune si divinatie pentru studentii din primul an. In "Prizonier la Azkaban" lui H.P. i se spune n clas "vom nvta metodele de baz ale divinatiei anul acesta" (Rowling, "Harry Potter, prizonier n Azkaban" - New York: Scholastic, 1999, pg.103). Cei de la OAM mai au si un curs despre "transformarea n animale si despre vrcolaci". La scoala Hogwarts, lui H.P. i se spune de asemenea "transformarea este una dintre vrjile cele mai complexe si mai periculoase pe care le veti nvta" (Rowling, "Harry Pottersi Piatra filosofal" - Scholastic, 1997, pg.134). Si am putea continua usor si cu alte asemenea comparatii. Alte activitti oculte mentionate de Rowling sunt: astrologia, vrjile, necromantia, stiinta plantelor, licori magice, duhuri familiare (spiritism n care sunt invocate rude), talismane, piromantie, numerologie, chiromantie si altele asemenea. Rowling nu creeaz noi tipuri de vrjitorie "imaginar", ci ne prezint practici aprute n vechime si care continu s fie folosite n ocultismul contemporan. Ea nssi recunoaste c a cercetat si a studiat practicile oculte ca s-si fac povestea credibil (Abanes, pg.23, citnd-o pe Rowling ntr-un interviu radio din cadrul emisiunii "The Diane Rheim Show", Wamu, National Public Radio, octombrie 20, 1999. Interviul poate fi gsit la HTTP://www.wamu.org./dr/shows/drarc_991018.hthl#wednesday). Admiratorii scriitoarei ar putea considera cuvintele magice si fr sens introduse de ea "Alohohora! Expelliarmus! Rictusempra! Finite Incantatem!" - ca fiind o dovad de abordare fantezist si excentric a vrjitoriei, ns aceste cteva nostime introduceri n povestea sa sunt doar niste schimbri nesemnificative n vrjitoria actual pe care o descrie. In multe alte epistole, ea descrie practicile vrjitoresti fr s schimbe nimic. Procedeaz la fel cnd scrie despre "mna gloriei" care apare n "camera secretelor': "Ah, mna gloriei! Pune-i o lumnare si va da lumin doar celui care o poart! Prietena cea mai bun a hotilor si a borfasilor" (Rowling, "Harry Potter si camera secretelor" - New York: Scholastic, 1999, pg.51). 0 astfel de nfiortoare "mna a gloriei" exista cu adevrat n traditia ocult. E vorba de mna unui criminal ce fusese spnzurat. Ea fusese tiat, golit de snge, pus la sare si conservat. Lumnri (fcute din grsimea altui criminal si cu fitil fcut din prul su) erau puse ntre degete nainte ca un tlhar s intre n casa victimei. Se spune c mna aceasta are nsusiri magice, de protectie si avertizare pentru hot (Abanes, pg.60-61).

Rowling mai descrie si practica ghicirii n globul de cristal cu aceeasi acuratete si foarte putin imaginatie. Profesorul de divinatie de la Hogwarts le spune copiilor: "Ghicitul n globul de cristal este o art extrem de rafinat. Vom ncepe cu relaxarea mintii si a ochilor ca s ne limpezim ochiul interior si supraconstiinta" (Rowling, "Harry Potter, prizonier n Azkaban" - pg.297). Aceasta este o descriere exact a practicii ghicitorilor. Ea este folosit pentru a intra n trans si pentru a lua astfel legtura cu lumea spiritual ntr-o ncercare de aflare a viitorului. Cea mai nfiortoare practic ocult descris se afl n volumul IV, cnd Harry este rpit printr-o vraj si dus ntr-un cimitir unde este descris un ritual satanic n cele mai groaznice amnunte. Cu toate c aceast descriere nu urmreste poate cu exactitate ritualurile cunoscute, elementele clasice sunt prezente: sacrificiul uman, automutilarea si alte elemente specifice satanismului, inclusiv un "atomey" (un pumnal ascutit, cu dou tisuri, folosit la sacrificiu). Pagini populate cu vrjitori De asemenea pot fi ntlnite n crtile lui Rowling multe personaje binecunoscute n ocultism. De exemplu, Nicholas Flanel si sotia sa Perenelle sunt mentionati. Acestia au fost niste ocultisti care au trit n secolul XIII. Nicholas Flanel a practicat alchimia si a devenit celebru ca si creator al "pietrei filosofale" (Cartea autoarei J.K. Rowling a avut la nceput titlul "Harry Potter si piatra filosofal" atunci cnd a fost publicat n Anglia.Titlul a fost modificat n "Harry Potter si piatra vrjitorului" de Scholastic Books, Inc., care este editorul american al crtii). Piatra trebuia s transforme orice substant n aur si s produc elixirul vietii care fcea pe oricine nemuritor. Rowling e lipsit de imaginatie atunci cnd introduce personajele Nicholas Flanel si sotia sa n carte mpreun cu nssi "piatra filosofal". In mod identic sunt mentionati Adalbert - un episcop de Canterbury din secolul VIII, condamnat la moarte pentru vrjitorie (prezentat, fireste, ntr-o perspectiv pozitiv de ctre autoare); si Paracelsus, un alchimist elvetian. Un personaj din crtile doamnei Rowling care ar trebui s dea serios de gndit cititorilor crestini este "Cassandra Vlabatsky". In mod persuasiv, Richard Abanes arat c acest personaj este numit astfel dup renumita Helena P. Blavatsky, al crei nume este rearanjat pentru a masca mentionarea ftis (Rowling foloseste o anagram identic atunci cnd unul din pseudonimele lui Voldemorteste introdus sub forma anagramei "Tom Marvolo Riddle". Acest pseudonim este elucidat atunci cnd literele sunt rearanjate sub forma "Eu sunt Lord Voldemort"). H.P. Blavatsky a trit n secolul XIX si este fondatoarea Societtii Teosofice al crei scop era "s se opun materialismului stiintific si oricrei forme de teologie dogmatic, n special cea crestin pe care conductorii societtii o privesc ca fiind extrem de periculoas" (Dintr-o brosur a Societtii Teozofice citat n cartea "The Hidden Dangers of the Rainbow" - "Pericolele ascunse ale curcubeului"- de Constance Cumbey, Shreveport, Lousisiana: Huntington House, 1983, pg. 45). Blavatsky s-a autocaracterizat si a fost descris de discipoli si colaboratori ca fiind posedat de ctre "cineva" (M.K. Neff, "Memoriile personale ale Helenei P. Blavatsky", pg. 244), si mai mult dect att, a scris n termeni foarte clari c "Satan, sarpele din Genez, este adevratul creator si binefctor, Tatl lumii spirituale" (Helena P. Blavatsky, "Doctrina secret - Los Angeles: Compania Teozofic, 1925, vol.3, pg. 386). De asemenea, Rowling introduce multe personaje pgne si mitologice foarte cunoscute, folosindu-le numele pentru personajele sale, cum ar fi: Minerva (zeit roman), Argus (uriasul

cu 1000 de ochi din mitologia greac), Circe (vrjitoarea din Odiseea) si Cliodna (zeita druid/certic nc venerat de ctre neopgnii moderni) - Abanes, pg.30-32. Rowling nu creeaz o a "doua lume" cum ar fi cea creat de Tolkein n centrul pmntului, ci mai degrab "o lume paralel", una care urmreste ndeaproape activitatea ocult contemporan. De fapt, dup cum afirm R. Abanes: "Intelegerea deplin a doamnei Rowling n ce priveste mecanismul ocult este att de evident n crtile sale nct n timpul unei emisiuni de radio n direct, o persoan care se declar a fi "vrjitor" (un practicant al magiei) (Abanes foloseste intentionat cuvntul "Magick" - magie pentru a evidentia asemnarea dintre magia folosit de Harry Potter si cea practicat de Aleister Crowley, ntemeietorul satanismului - nota noastr), o ntreab entuziasmat pe autoare dac a fost ea nssi membr a Asociatiei Vrjitorilor (Wicca). Cnd Rowling a rspuns negativ, interlocutorul a fost socat si a replicat: "Ei bine, v-ati fcut temele destul de bine". Acest interlocutor a continuat s-si exprime admiratia pentru seria Harry Potter, nu numai pentru c prezint att de multe practici oculte, ci si pentru faptul c prezentarea magiei ntr-o lumin favorabil a ajutat-o pe fiica sa s se obisnuiasc cu propriile sale practici de vrjitor si magician" (Abanes, pg. 24, citnd-o pe Rowling n "The Diane Rhein Swow", op. cit.).

Atragerea tineretului la practicarea magiei Aici se afl pericolul. Crtile sale reflect att de bine activitatea ocult contemporan nct ele devin un mijloc firesc de introducere a tinerilor n adevrata magie. Federatia Pgn din Anglia a desemnat un tnr membru (n septembrie 2001) s rspund numrului crescnd de ntrebri venite de la tineri. Reprezentantul media, Any Norfolk atribuie interesul crescnd al tineretului pentru vrjitorie crtilor "Harry Potter si piatra filosofal", celorlalte crti din seria Potter si spectacolelor TV cum ar fi: "Sabrina, vrjitoarea adolescent", "Buffy, vampirul ucigas". In continuare a declarat c, dup ce apare fiecare articol despre vrjitorie sau pgnism, "avem un numr ridicat de telefoane, primite majoritatea de la tinere fete" (Fanii lui Potter se ndreapt spre vrjitorie", "This is London" - Associated Newspapers Ltd., August 4, 2000; vezi: http://www.thisislondon.co.uk/dynamic/news/story.html?in_reviewl id+306029 ). De ce este oare att de greu oamenilor s cread c seria H.P. ar putea s-i introduc usor ntro practic ocult contemporan? Nu e deloc surprinztor faptul c si Rowling si fanii neag orice intentie de a initia oamenii, n special copii, n vrjitorie. Oricum, e de notat reactia ei fat de coperta editiei "H.P. si piatra vrjitorului" publicat la Editura Scholastic. In timpul unui interviu din aprilie 1999 despre ilustratiile diverselor editii ale crtilor sale, Rowling a comentat entuziasmat: "Coperta editiei Scholastic ilustreaz cel mai bine modul n care miam imaginat cum ar trebui s apar cartea. Seamn cu o carte de vrji datorit culorilor si a stilului ilustrational".