PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC A APLICATIE PRIVIND BALANTA DE VERIFICARE CONTABILA Proiectarea logica si fizica lista dependentelor functionale.

. Schema generala de prelucrare. Numita si proiectare tehnica de detaliu, proiectarea logica si fizica finalizeaza proiectarea propriu-zisa a sistemului informatic prin detalierea rezultatelor etapei de proiectare conceptuala. Pentru a simplifica aplicatia de proiectat vom considera ca avem de a face cu o singura situatie de iesire si anume balanta de verificare contabila, avand corma si continutul redat mai jos. Rulaj cumulate DB CR

Simbol Cont

Sold initial DB CR

Rulaj current DB CR

Total sume DB CR

Sold final DB CR

Datele de intrare pentru procedurile aplicatiei vor fi preluate din planul de conturi, din ultima balanta obtinuta prin sistemul de lucru anterior sistemului proiectat si din documentele primare ( note de intrare receptie, facturi, bonuri de consum, bonuri de transfer, note de predare, note de restituire, note contabile etc.) Proiectarea modelului conceptual al bazei de date Am proiectat modelul conceptual al bazei de date preconizand utilizarea unui SGBD din categoria celor orientate pe obiecte, in speta MicroSoft ACCESS. Pentru a proiecta structura logica a tabelelor bazei de date pornim de la lista informatiilor de care avem nevoie pentru a elabora situatiile finale prezentate in schema de ansamblu a aplicatiei: Cont-simbolul contului contabil SiDB-sold initial pe debit SiCR-sold initial pe credit RulajCumulatDB-rulajul cumulat pe debit 1

RulajCumulatCR- rulajul cumulate pe credit Explicatia- semnificatia contului conform planului de conturi Tip- tipul contului(active, pasiv, bifunctional) DB- contul debitor din formula contabila CR- contul creditor din formula contabila Suma- suma din formula contabila Explicatia- semnificatia miscarii asociata formulei contabile

In scopul simplificarii structurii bazei de date, am relizat o grupare a acestora dupa cum urmeaza:

Informatiile de identificare a contului: -Cont - simbolul contului -Explicatia semnificatia contului conform planului de conturi -Tip tipul contului ( active, pasiv, bifunctional ) Informatiile privitoare la inregistrarile contabile DB- cont debitor din formula contabila CR- cont creditor din formula contabila Suma- suma din formula contabila Explicatia semnificatia miscarii asociata formulei contabile

Informatiile privitoare la situatia contului -SiDB- sold initial pe debit -SiCR- solde initial pe credit -RulajCumulatDB- rulajul cumulate pe debit -RulajCumulat CR- rulajul cumulate pe credit Pentru normalizarea bazei de date am fragmentat lista informatiilor in urmatoarele 3 tabele : CONTURI -cont- text, lungime 6, indexat, fara duplicare -Explicatia- text cu lungime 30 caractere Tip- text cu lungime 1, conditii de validare:A,P,B BALANTA

-Cont- text, lungime 6, indexat fara duplicare -SiDB- numar, LongInteger -SiCR- numar, LongInteger -RulajCumulatDB-numar, LongInteger -RulajCumulatCR- numar, LongInteger NC -DB- text, 6 caractere -CR- text, 6 caractere -Suma- numar,LongInteger -Expl- text, 30 caractere Dupa cum se poate observa, primele doua tabele au putut fi relationate prin intermediul campurilor CONT, relatie de tip 1:1 Pentru editarea balantei contabile este necesar ca informatiile prezentate in tabela NC sa poata actualize rulajele curente pe debit si credit ale conturilor contabile prezente in tabela BALANTA. Pentru a asigura relationarea informatiilor din tabela NC cu acelea din BALANTA, am proiectat 4 tabele de lucru, pe care le-am denumit DEBIT, CREDIT, BDB,BCR, care se vor obtine automat, prin intermediul unor interogari de tip MakeTable Query. Tabelele DEBIT si CREDIT se obtin din tabela NC prin insumarea sumelor si asocierea rezultatelor obtinute prin insumari la conturile ce apar pe debit si credit in NC. Astfel tabela DEBIT are inregistrari structurate in campurile : BD text, 6 caractere Rulaj- numar, LongInteger Iar tabela CREDIT are campurile CR- text, 6 caractere Rulaj- numar, LongInteger Informatiile prezentate in tabelele DEBIT si CREDIT vor fi transpuse in tabelele BDB si BCR, iar inregistrarile din tabela BALANTA si tabela BDB vor fi repuse in tabela RDBCR care vor avea inregistrari cu aceeasi structura: Cont- text, 6 caractere Rulaj_curent_DB- numar LongInteger Rulaj_curentCR- numar LongInteger 3

Cu specificatia ca pentru tabela BDB Rulaj_curent_CR va avea implicit valoarea 0, iar pentru tabelaBCR Rulaj_DB va fi 0. Baza de date proiectata pe principiu programarii orientate pe obiecte va contine, pe langa tabele si alte tipuri de obiecte:interogari, formulare, rapoarte. Formularele: CONTURI, BALANTA, NC, si BALCONT.Primele trei asigura vizualizarea si actualizarea tabelelor cu acelasi nume, iar al patrulea asigura interfata utilizatorului cu aplicatia. Interogarile: NCDB, NCCR RLDB, RLCR, RL, RL1, B1, BAL asigura prelucrarea informatiilor din tabelele de date pana la obtinerea tabelei BVC care va fi sursa de provenienta a datelor pentru raportul BVC. Functiile interogarilor: NCDB: de tip Make Table-Query, creaza tabela DEBIT pornind de la datele din tabela NC. NCCR: de tip Make Table- Query, creaza tabela CREDIT pornind de la datele din tabela NC. RLDB: de tip Make Table-Query, creaza tabela CREDIT pornind de la datele din tabela DEBIT. RLCR: de tit Make TALE-Query creaza tabela DEBIT pornind de la datele din tabela CREDIT. RL: adauga inregistrarile din tabela BCR la cele ale tabelei BDB. RL1: interogare de tip Make Table-Query, creaza tabela RDBCR pornind din tabela BDB. B1: interogare de selectie ce foloseste ca sursa de provenienta tabelele BALANTA si RDBCR, relationate prin Cont. BAL: interogare de tip Make Table-Query, creaza tabela BVC. Pornind din tabela CONTURI si tabela B1. Raportul BVC care contine balanta contabila de verificare.

Schema generala a aplicatie este prezentata mai jos.

Documente primare (Formular conturi, Formular balanta, Note contabile)

Computer

CONTURI BALANTA NC

MTQ NCDB MTQ NCCR MTQ RLDB MTQ RLCR

DEBIT CREDIT

B1 Query

AQ RL MTQ RL1 SQ B1 MTQ BAL

BDB BCR RDBCR

BVC

Report BVC

Balanta de Verificare Contabila

Implementarea codul program Codul program ala aplicatiei s-a realizat utilizand Sistemul de Gestiune al bazelor de Date (SGBD) orientate pe obiect, cu Microsoft ACCESS. Mai inatai ama creat structurile logice ale tabelelor permanente ale bazei de date folosind optiunea Design, dupa selectarea tipului de obiect Tables si am obtinut tabele de mai jos: Structura logica a tabelei CONTURI.

Structura logica a tabelei Balanta.

Structura logica a tabelei NC

S-au creat formularele de culegere date pentru cele trei tabele dupa cum urmeaza: Formular de culegere si vizualizare date din tabele conturi.

Formular de culegere, vizualizare si actualizare Balanta.

Formular de culegere, actualizare si vizualizare date din NC.

S-au generat interogari care permit prelucrarea datelor conform schemei generale de functionare. Interogarea de tip Make Table Query NCDB preia datele din tabela NC si creeaza tabela Debit, care contine informatii cu privire la sumele aferente conturilor debitoare. Interogarea de tip Make Table Query NCCR preia datele din tabela NC si creeaza tabela Credit, care contine informatii cu privire la sumele aferente conturilor creditoare. Structurile logice ale tabelelor DEBIT si CREDIT sunt:

Din tabele Debit si Credit prin intemediul interogarilor de tip Make Tables Query RLDB si RLCR se creeaza tabelele BDB si BCR, care au urmatoarea structura logica:

Interogarea de tip Append Query RL realizeaza adaugarea inregistrarilor din tabela BCR la inregistrarile tabelei BDB, obtinandu-se astfel tabela BDB. Interogarea de tip Make Table Query RL1 preia datele din tabela BDB si creeaza tabela RDBCR, care contine informatii cu privire la sumele aferente conturilor debitoare si creditoare si are urmatoarea structura logica:

Interogarea de tip Select Query B1 creeaza o interogarea care contine informatii din tabela Balanta si tabele RDBCR, relationate prin cont:

Interogarea de tip Make Table Query BAL preia datele din interogarea B1 si tabela CONTURI si creeaza tabela BVC, care are urmatoarea structura logica:

Obtinerea raportului final , Balanta de verificare contabila, se realizeaza cu ajutorul raportului BVC, care este prezentat mai jos:

Pentru a oferi utilizatorului posibilitatea accesarii rapide am proiectat un formular de interfata a aplicatiei BVC, care urmatoarea structura:

10

11