Sunteți pe pagina 1din 7

Andorra

Principat d'Andorra Principatul Andorra

Drapel

Stema

Deviz naional Virtus Unita Fortior


(latin Virtutea unit e mai puternic)

Imn naional El Gran Carlemany, Mon Pare


(catalan Carol cel Mare, Tatl Meu)

Capital
Populaie Coordonate

Andorra la Vella
22.035 (2004) 423000N, 13000E

Limb oficial Sistem politic Conprin Francez Conprin episcopal Prim Ministru Independen Parage Suprafa Total % apa

catalan monarhie parliamentar Nicolas Sarkozy Joan Enric Vives Siclia Albert Pintat Santolria 1278 Loc 193 468 km 0

Populaie Total Densitate PIB (PPC) Total (2005) PIB per capita
Moned

Loc 130 71.822 194 loc./km Loc 117 $2,77 de miliarde $38.800
euro (, EUR) = 100 euroceni

Fus orar var

UTC+1 UTC+2

Principatul Andorra (catalan Principat d'Andorra, francez Principaut d'Andorre, spaniol Principado de Andorra) este un principat mic n sud-vestul Europei, situat n munii Pirinei care se nvecineaz cu Frana i Spania. ara la moment prosper datorit turismului i a impozitelor joase pe teritoriul rii. Originea i istoria numelui Numele "Andorra" probabil provine de la cuvntul navarrez andurrial, care nseamn ar acoperit de tufe. Istorie Dup tradiie, Carol cel Mare a acordat populaiei Andorrei o cart pentru lupta lor contra maurilor. Suveranitatea teritoriului a trecut la Contele de Urgell i ulterior la episcopul regiunii Urgell. n secolul al XI-lea a izbucnit un conflict ntre episcop i vecinul su francez de la nord, privind Andorra. n anul 1278, conflictul a fost rezolvat prin semnarea unui document care recunotea suveranitatea a dou persoane asupra acestui teritoriu: contele de la Foix (al crui titlu ulterior s-a transferat la eful statului francez) i episcopul La Seu d'Urgell, din Catalonia. Aceast hotrre a stabilit teritoriul principatului i structura sa politic. Mai trziu, titlul a ajuns la regii Navarrei. Cnd Henric de Navarra a devenit regele Henric al IVlea, n 1607 el a emis un decret prin care declara drept co-prinii principatului Andorra pe eful statului Francez i pe Episcopul de Urgell. n perioada 18121813, Imperiul Francez i-a anexat Catalonia i a divizat-o n patru departamente. Andorra a fost i ea anexat i integrat n districtul Puigcerd (departementul Sgre). n 1933, Frana a ocupat Andorra n urma tulburrilor sociale care au avut loc n ajunul alegerilor. La 12 iulie 1934, un aventurier numit Boris Skossyreff a emis o proclamaie la Urgell, declarndu-se Boris I, prinul suzeran al Andorrei - i declarnd imediat rzboi episcopului de Urgell. La 20 iulie, el a fost arestat de autoritile spaniole i expulzat din Spania. Din 1936 pn n 1940, un detaament francez a staionat n Andorra pentru a contracara urmrile rzboiului civil spaniol i influena Spaniei fasciste. Abia n anul 1958, Andorra a declarat pace Germaniei, deoarece ara fusese uitat la semnarea Tratatului de la Versailles - rmnnd, formal, n stare de rzboi... Datorit relativei sale izolri, Andorra s-a situat n afara centrului istoriei europene, avnd doar puine legturi cu alte ri n afar de Frana i Spania. Totui, n ultima vreme, turismul intensiv i dezvoltarea mijloacelor de comunicare i de transport au scos ara din starea de izolare, iar sistemul su politic a fost modernizat n anul 1993, cnd Andorra a devenit membr a Organizaiei Naiunilor Unite. Politic Pn nu demult, sistemul politic a Andorrei nu avea o diviziune clar ntre puterea legislativ, executiv, i cea juridic. Constituia Andorrei, ratificat n 1993, instituie guvernului Andorrei sub forma unei democraii parlamentare; formal, co-prinii francez i spaniol sunt efii statului, ns eful guvernului deine puterea executiv. Cei doi prini i mpart o putere limitat, care nu include dreptul de de veto asupra legilor guvernului. Ei sunt reprezentai n Andorra de cte un delegat.

Felul n care cei doi prini sunt alei marcheaz sistemul politic distinct a Andorrei. Unul din coprini este persoana care deine postul de preedinte al Franei, n prezent acesta fiind Nicolas Sarkozy (istoric, titlul a fost deinut de oricare ef al statului Frana, inclusiv de regi i imperatori). Al doilea prin este episcopul catolic a oraului catalan La Seu d'Urgell, n prezent Joan Enric Vives i Sicilia. Deoarece nici unul din prini nu locuiete n Andorra, acest post este doar ceremonial. Organul principal legislativ a rii este Consiliul General a Vilor (Consell General de les Valls), un parlament cu 28 de locuri; membrii sunt alei prin vot direct, 14 printr-o selecie naional i 14 din cele 7 districte, pe o perioad de patru ani. Guvernul Andorrei este format prin alegerea n Consiliul General a efului guvernului (Cap de Guvern), care apoi numete minitrii din Consiliul Executiv (Guvernul). n prezent, la guvernare este Partidul Liberal, cu Albert Pintat n funcia de prim-ministru. Partidul Social-Democrat formeaz opoziia. Aprarea rii este responsabilitatea Franei i a Spaniei. Diviziuni administrative

Harta Andorrei Andorra const din apte comuniti, numite parrquies (singular parrquia) Andorra la Vella Canillo Encamp Escaldes-Engordany La Massana Ordino Sant Juli de Lria Geografie Din cauza poziiei sale n munii Pirinei, Andorra const dintr-un teritoriu muntos, cu o nlime medie de 1.996 m, cel mai nalt punct fiind Coma Pedrosa cu 2,946 m. Munii sunt desprii de o serie de vi prin care curg ruri care se vars n cursul de ap principal, rul Valira, care prsete ara nspre Spania (la cel mai jos punct al rii, 870 m). Clima Andorrei este similar cu clima temperat a vecinelor sale, ns altitudinea ridicat a rii cauzeaz mai mult zpad iarna i temperaturi puin mai joase vara. Clim Andorra este n zona cu clim temperat-continental. Clima este aspr, iarna se produc avalane. Precipitaii bogate. Economie

Andorra La Vella Turismul este una din cele mai importante activiti economice ale Andorrei i el produce aproximativ 80% din PIB-ul rii. Aproximativ 9 milioane de turiti viziteaz Andorra n fiecare an. O

important contribuie economic o aduce sectorul bancar, datorit impozitelor sczute. Producia agricol este limitat doar 2% din suprafa este teren arabil i din aceast cauz majoritatea produselor alimentare sunt importate. Andorra nu este un membru deplin al Comunitii Europene, ns are o relaie special cu aceast organizaie, fiind tratat ca un membru n privina comerului (fr tarife), dar ca un stat non-membru n privia produselor agricole. Andorra nu are o moned proprie i o folosete pe cea a vecinilor si, n prezent euro. Demografie Andorranii formeaz o minoritate naional n propria lor ar; doar 33% din locuitori sunt de naionalitate andorran. Cel mai mare grup etnic este format din spanioli (43%), portughezii (11%) i francezii (7%) formnd alte grupuri importante. Unica limb oficial a rii este catalana, limba regiunii spaniole Catalonia, cu care Andorra are multe legturi culturale;spaniola, portugheza i franceza sunt vorbite i ele n regiune. Religia predominant este cea catolic. Patrimoniul mondial Pe lista patrimoniului mondial UNESCO a fost inclus urmtorul obiectiv din Andorra: Peisajul cultural-natural din zona "Valls del Madriu-Perafita-Claror". Pana nu demult, sistemul politic a Andorrei nu avea o diviziune clara intr-o ramura legislativa, executiva, si juridica. Dupa traditie, Carol cel Mare a acordat poporului Andorrei o carta pentru lupta lor contra maurilor. Suveranitatea teritoriului a trecut la Contele de Urgell si ulterior la episcopul regiunii Urgell. In secolul al XI-lea a izbucnit un conflict intre episcop si vecinul sau francez de la nord despre Andorra. In anul 1278, conflictul a fost rezolvat prin semnarea unui document care a acordat suveranitatea teritoriului la doua persoane: contele de la Foix (a carui titlu ulterior s-a transferat la seful de stat francez) si episcopul La Seu d'Urgell, din Catalonia. Aceasta hotarare a dat principatului teritoriul sau si structura sa politica. Mai tarziu, titlul a ajuns la regii din Navarre. Cand Henry din Navarre a devenit rege Henric al IV-lea a emis un decret in 1607, unde a declarat ca seful statului Francez si Episcopul din Urgell o sa fie co-printii regiunii Andorra. In perioada 181213, Imperiul Francez a anexat Catalonia si au divizionat-o in patru departamente. Andorra a fost si ea anexata si integrata in districtul Puigcerd (dpartement de Sgre). In 1933 Franta a ocupat Andorra ca rezulat al tulburarilor sociale care au avut loc in ajunul alegerilor. Pe data de 12 iulie 1934, un aventurier numit Boris Skossyreff a emis o proclamatie in Urgell, declarandu-se Boris I, printul suzeran a Andorrei, si imediat declarand razboi episcopului din Urgell. El a fost arestat de catre autoritatile spaniole pe data de 20 iulie si a fost expulzat din Spania. Din 1936 pana in 1940, un detasament francez a fost stationat in Andorra pentru a minimaliza influenta razboiului civil spaniol si a Spaniei fasciste. In anul 1958 Andorra a declarat pace Germaniei, deoarece tara a fost uitata la semnarea Tratatului de la Versailles, ramanand, formal, intr-o stare de razboi. Datorita izolarii sale relative, Andorra s-a situat in afara centrului istoriei euoropene, avand doar putine legaturi cu alte tari, in afara de Franta si Spania. Totusi, in ultima vreme, turismul intensiv al tarii, impreuna cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare si de transport, au scos tara din starea sa de izolare iar sistemul sau politic a fost modernizat pe deplin in anul 1993, cand tara a devenit membra a Organizatiei Natiunilor Unite. Constitutia Andorrei, ratificata in 1993, instituie guvernului Andorrei sub forma unei democratii parlamentare care formal retine co-printii ca sefi de stat, insa seful guvernului detine puterea executiva. Cei doi printi impart puterea lor limitata care nu include dreptul de de veto asupra legilor guvernului. Ei sunt reprezentati in Andorra de catre un delegat. Felul in care cei doi printi sunt alesi marcheaza sitemul politic distinct a Andorrei. Unul

din co-printi este persoana care detine postul de presedinte al Frantei, in prezent acesta e Nicolas Sarkozy (istoric titlul a fost detinut de oricare sef de stat a Frantei, inclusiv regii si imperatorii tarii). Al doilea print este episcopul catolic a orasului catalan La Seu d'Urgell, in prezent - Joan Enric Vives i Sicilia. Deoarece nici unul din printi nu locuieste in Andorra, acest post este doar ceremonial. Organul principal legislativ a tarii este Consiliul General a Vailor (Consell General de les Valls), un parlament cu 28 de locuri; membrii sunt alesi prin vot direct, 14 dintr-o selectie nationala si 14 din cele 7 districte, cu termen de serviciu de patru ani. Guvernul Andorrei e format din alegerea in Consiliul General a sefului guvernului (Cap de Guvern), care apoi numeste ministrii din Consiliul Executiv. (Guvern). In prezent, guvernul este format din Partidul Liberal, cu Albert Pintat in functia de prim ministru. Partidul Social-Democrat formeaza opozitia. Apararea tarii este responsabilitatea Frantei si Spaniei. Situat in muntii Pirinei si invecinat cu Franta si Spania, cu o suprafata de 468 kilometri patrati si cu o populatie de aproximativ 22.000 de locuitori (densitate 373 locuitori/km), Principatul Andorra este o atractie turistica datorita statiunilor sale montane. Turismul aduce, de altfel, Andorrei, circa 80% din produsul intern brut. Andorra la Vella este capitala Principatului Andorra si este situata la inaltime in Pirineii estici, intre Franta si Spania. Numele "Andorra" probabil provine de la cuvantul Navarrez andurrial, care inseamna tara acoperita de tufe. Populatia este foarta diversa: spanioli 43%, andorrani 33%, portughezi 11%, francezi 7%, altii 6%. Catalana este limba oficiala, desi spaniola si franceza sunt de asemenea vorbite. Cea mai mare parte a populatiei este romano-catolica. Desi principala industrie este turismul, tara castiga mult prin faptul ca este un paradis fiscal. Drapelul national al Principatului Andorra are aceleasi culori cu cel al Romaniei, diferind doar prin stema. Din cauza pozitiei sale in muntii Pirinei, Andorra consta dintr-un teritoriu muntos, cu o inaltime medie de 1.996 m, cel mai inalt punct fiind Coma Pedrosa cu 2.946 m. Muntii sunt despartiti de o serie de vai prin care curg rauri care se varsa in cursul de apa principal, raul Valira, care paraseste tara inspre Spania (la cel mai jos punct al tarii, 870 m). Clima Andorrei este similara cu clima temperata a vecinelor sale, insa altitudinea ridicata a tarii inseamna mai multa zapada iarna si temperaturi putin mai scazute vara. Clima este aspra, iarna se produc avalanse, iar precipitatiile sunt bogate. Turismul este una din cele mai importante activitati economice a Andorrei si este responsabil, cum aminteam pentru circa 80% din PIB-ul tarii. Aproximativ 9 milioane de turisti viziteaza Andorra in fiecare an. Sectorul financiar, datorita impozitelor extrem de scazute ale tarii, contribue la fel de mult la dezvoltarea economica. Productia agricola este limitata doar 2% a pamantului este arabil si din aceasta cauza majoritatea produselor alimentare sunt importate. Andorra nu este un membru deplin a Comunitatii Europene, insa are o relatie speciala cu aceasta organizatie, fiind tratata ca un membru in privinta comertului fara tarife insa ca un stat non-membru pentru produse agricole.

Andorra nu are o moneda proprie si foloseste moneda euro. Nefiind membra a Uniunii Europene, in Andorra se pot cumpara un mare numar de produse duty free, inclusiv alcool, parfumuri si tigari, mult mai ieftine decat in tarile invecinate. Andorra La Vella este capitala si cel mai insemnat centru turistic. Printre obiectivele demne de vizitat se numara Biserica Esglesia de Sant Esteve, situata in partea veche a orasului construita in stil romanesc, in secolul al XIX-lea, precum si Cladirea Parlamentului. Probabil cea mai veche cladire a orasului este Biserica Santa Coloma, ce dateaza din secolul al IX-lea. Orasul Andorra La Vella este si centrul cultural al tarii, detinand Sala de Expozitii a Guvernului, ce functioneaza ca principal teatru si muzeu. Piata din fata Cladirii Parlamentului este locatia a numeroase evenimente. Orasul gazduieste in fiecare iarna un festival de muzica. Desi Andorra nu este renumita pentru restaurantele sau gastronomia ei, exista un mare numar de localuri potrivite pentru cina sau pentru a iesi in oras, in special in Andorra La Vella. ar fi turistii scazut cele Andorra are cateva statiuni de schi importante, cum Soldeu/El Tarter si Pal/Arinsal, frecventate in special de spanioli, francezi si britanici, datorita partiilor cu grad de dificultate, potrivite pentru practicantii mai putin experimentati. Scolile de schi din Andorra sunt printre mai mari din Europa.

Intre Spania si Franta, in muntii Pirinei, se afla o tara cu o suprafata de 400 de kilometri patrati, care nu are taxe, armata, aeroport, cale ferata si nici moneda nationala. Si totusi, micul principat al Andorrei primeste aproximativ 9 milioane de turisti anual 80% din PIB datorandu-se castigurilor din segmentul turistic, cea mai importanta ramura a economiei andorrene. Acest microstat al Europei, inghesuit intre Spania si Franta, nu are nici macar un suveran propriu, dar reprezinta una dintre cele mai sic destinatii europene. Si asta datorita statiunilor sale montane si gratie paradisului fiscal pe care il gazduieste intre granitele sale modeste. Andorra are multe particularitati interesante. De exemplu, este tara situata la cea mai mare altitudine din intreaga Europa. La nivel mondial, micul principat mai detine un record cea mai mare speranta de viata din intreaga lume cu 84 de ani. Din punct de vedere turistic, Andorra se mandreste cu capitala sa, Andorra la Vella, cu statiunile montante de vara si iarna precum si cu o o bogata zestre folclorica care atrage sute de mii de pasionati. Principatul celor doi printi absenti Acest mic teritoriu, sugrumat parca de granitele celor doi mamuti Spania si Franta a fost mereu ocolit de evenimentele dure ale istoriei. Andorra a impartit cu vecinii ei si partea goala si partea plina a paharului. Istoria micului stat incepe in secolul al XIII-lea cand Carol cel Mare ofera muntenilor din Pirinei o carta de recunoastere a autonomiei in schimbul sprijinului primit in luptele contra arabilor ce tocmai invadasera Spania. In secolele urmatoare suveranitatea asupra regiunii a revenit ba Frantei, ba

Spaniei saude multe ori, amandurora. Astazi, Andorra micul stat cu o populatie ce nu depaseste 80.000 de locuitori, are din punct de vedere formal, doi principi dintre care unul, prin traditie este presedintele Frantei si, al doilea, episcopul catalan al orasului La Seu dUrgell niciunul dintre acestia nelocuind insa pe teritoriul tarii pe care cel putin teoretic o conduc. Veciniisau mai degraba fratii mai mari, garanteaza insa securitatea acestei tari care nu are nici un fel de forta armata. Andorra nu se afla in Uniunea Europeana dar se bucura de un statut special la nivel economic. Principatul nu are nici macar moneda nationala se foloseste euro iar populatia tarii este minoritara doar 33% sunt andorreeni. Restul spanioli, francezi sau portughezi. Shopping, drumetii si schi In ciuda tuturor acestor particularitati, mai mult sau mai putin obisnuite, Andorra este un stat extrem de atragator pentru cei pasionati de muntesi taxe putine. Situata in muntii Pirieni, tara are o altitudine medie de aproximativ 1990 de metri cel mai inalt punct fiind Coma Pedrosa cu 2994 de metri. Nu exista foarte multe orase mari dar sunt o multime de sate sau orasele mici percepute drept statiuni montane. Initial acestea au fost sate traditionale care, datorita cresterii spectaculoase a cererii turistice s-au transformat in adevarate centre regionale cu autoritate in practicarea sporturilor de iarna. Vallnord si Grandvalira sunt cele doua regiuni de schi ale Andorrei celebre in toata Europa pentru statiunile lor si partiile extrem de bine intretinute. Datorita taxelor putine, Andorra este recunoscuta ca fiind unul dintre cele mai prolifice paradisuri fiscale ale lumii. Acesta este unul dintre motivele pentru ca shoppingul reprezinta o activitate turistica principala. Se spune ca electronicele sunt mai ieftine aici decat oriunde altundeva pe continent. Preturi Andorra poate fi incadrata in categoria destinatiilor medii din punct de vedere al bugetului alocat. Mai ieftina decat Franta dar mai scumpa decat Bulgaria, Andorra are cel putin pentru sezonul de iarna o infrastructura bine pusa la punct care permite o diversitate destul de larga a unitatior de cazare. Puteti gasi atat hoteluri de patru sau cinci stele cat si apartamente sau vile mult mai ieftine dar cu un confort mai mult decat decent. Drumul pana acolo este singura problema. Andorra nu are aeroport propriu. Principatul se mandreste insa cu o retea de drumuri extrem de bune de care va puteti folosi pentru a ajunge la destinatie (via Franta sau Spania).