Sunteți pe pagina 1din 7

Andorra

Principat d'Andorra
Principatul Andorra

Drapel

Stema

Deviz naional
Virtus Unita Fortior
(latin Virtutea unit e mai puternic)

Imn naional
El Gran Carlemany, Mon Pare
(catalan Carol cel Mare, Tatl Meu)

Capital

Andorra la Vella

Populaie
Coordonate

22.035 (2004)

Limb oficial

catalan

Sistem politic

monarhie parliamentar

Conprin Francez
Conprin episcopal
Prim Ministru

Nicolas Sarkozy
Joan Enric Vives Siclia
Albert Pintat Santolria

Independen
Parage

1278

Suprafa
Total
% apa

Loc 193
468 km
0

423000N, 13000E

Populaie
Total
Densitate

Loc 130
71.822
194 loc./km

PIB (PPC)
Total (2005)
PIB per capita

Loc 117
$2,77 de miliarde
$38.800

Moned

euro (, EUR) = 100 euroceni

Fus orar
var

UTC+1
UTC+2

Principatul Andorra (catalan Principat d'Andorra, francez Principaut d'Andorre, spaniol


Principado de Andorra) este un principat mic n sud-vestul Europei, situat n munii Pirinei care se
nvecineaz cu Frana i Spania. ara la moment prosper datorit turismului i a impozitelor joase pe
teritoriul rii.
Originea i istoria numelui
Numele "Andorra" probabil provine de la cuvntul navarrez andurrial, care nseamn ar
acoperit de tufe.
Istorie
Dup tradiie, Carol cel Mare a acordat populaiei Andorrei o cart pentru lupta lor contra
maurilor. Suveranitatea teritoriului a trecut la Contele de Urgell i ulterior la episcopul regiunii Urgell.
n secolul al XI-lea a izbucnit un conflict ntre episcop i vecinul su francez de la nord, privind
Andorra.
n anul 1278, conflictul a fost rezolvat prin semnarea unui document care recunotea
suveranitatea a dou persoane asupra acestui teritoriu: contele de la Foix (al crui titlu ulterior s-a
transferat la eful statului francez) i episcopul La Seu d'Urgell, din Catalonia. Aceast hotrre a stabilit
teritoriul principatului i structura sa politic.
Mai trziu, titlul a ajuns la regii Navarrei. Cnd Henric de Navarra a devenit regele Henric al IVlea, n 1607 el a emis un decret prin care declara drept co-prinii principatului Andorra pe eful statului
Francez i pe Episcopul de Urgell.
n perioada 18121813, Imperiul Francez i-a anexat Catalonia i a divizat-o n patru
departamente. Andorra a fost i ea anexat i integrat n districtul Puigcerd (departementul Sgre).
n 1933, Frana a ocupat Andorra n urma tulburrilor sociale care au avut loc n ajunul
alegerilor. La 12 iulie 1934, un aventurier numit Boris Skossyreff a emis o proclamaie la Urgell,
declarndu-se Boris I, prinul suzeran al Andorrei - i declarnd imediat rzboi episcopului de Urgell. La
20 iulie, el a fost arestat de autoritile spaniole i expulzat din Spania. Din 1936 pn n 1940, un
detaament francez a staionat n Andorra pentru a contracara urmrile rzboiului civil spaniol i
influena Spaniei fasciste.
Abia n anul 1958, Andorra a declarat pace Germaniei, deoarece ara fusese uitat la semnarea
Tratatului de la Versailles - rmnnd, formal, n stare de rzboi...
Datorit relativei sale izolri, Andorra s-a situat n afara centrului istoriei europene, avnd doar
puine legturi cu alte ri n afar de Frana i Spania. Totui, n ultima vreme, turismul intensiv i
dezvoltarea mijloacelor de comunicare i de transport au scos ara din starea de izolare, iar sistemul su
politic a fost modernizat n anul 1993, cnd Andorra a devenit membr a Organizaiei Naiunilor Unite.
Politic
Pn nu demult, sistemul politic a Andorrei nu avea o diviziune clar ntre puterea legislativ,
executiv, i cea juridic. Constituia Andorrei, ratificat n 1993, instituie guvernului Andorrei sub
forma unei democraii parlamentare; formal, co-prinii francez i spaniol sunt efii statului, ns eful
guvernului deine puterea executiv. Cei doi prini i mpart o putere limitat, care nu include dreptul de
de veto asupra legilor guvernului. Ei sunt reprezentai n Andorra de cte un delegat.

Felul n care cei doi prini sunt alei marcheaz sistemul politic distinct a Andorrei. Unul din coprini este persoana care deine postul de preedinte al Franei, n prezent acesta fiind Nicolas Sarkozy
(istoric, titlul a fost deinut de oricare ef al statului Frana, inclusiv de regi i imperatori). Al doilea prin
este episcopul catolic a oraului catalan La Seu d'Urgell, n prezent Joan Enric Vives i Sicilia. Deoarece
nici unul din prini nu locuiete n Andorra, acest post este doar ceremonial.
Organul principal legislativ a rii este Consiliul General a Vilor (Consell General de les Valls),
un parlament cu 28 de locuri; membrii sunt alei prin vot direct, 14 printr-o selecie naional i 14 din
cele 7 districte, pe o perioad de patru ani. Guvernul Andorrei este format prin alegerea n Consiliul
General a efului guvernului (Cap de Guvern), care apoi numete minitrii din Consiliul Executiv
(Guvernul). n prezent, la guvernare este Partidul Liberal, cu Albert Pintat n funcia de prim-ministru.
Partidul Social-Democrat formeaz opoziia.
Aprarea rii este responsabilitatea Franei i a Spaniei.
Diviziuni administrative

Harta Andorrei
Andorra const din apte comuniti, numite parrquies (singular parrquia)
Andorra la Vella
Canillo
Encamp
Escaldes-Engordany
La Massana
Ordino
Sant Juli de Lria
Geografie
Din cauza poziiei sale n munii Pirinei, Andorra const dintr-un teritoriu muntos, cu o nlime
medie de 1.996 m, cel mai nalt punct fiind Coma Pedrosa cu 2,946 m. Munii sunt desprii de o serie
de vi prin care curg ruri care se vars n cursul de ap principal, rul Valira, care prsete ara nspre
Spania (la cel mai jos punct al rii, 870 m). Clima Andorrei este similar cu clima temperat a vecinelor
sale, ns altitudinea ridicat a rii cauzeaz mai mult zpad iarna i temperaturi puin mai joase vara.
Clim
Andorra este n zona cu clim temperat-continental. Clima este aspr, iarna se produc avalane.
Precipitaii bogate.
Economie

Andorra La Vella

Turismul este una din cele mai importante activiti economice ale Andorrei i el produce
aproximativ 80% din PIB-ul rii. Aproximativ 9 milioane de turiti viziteaz Andorra n fiecare an. O
important contribuie economic o aduce sectorul bancar, datorit impozitelor sczute. Producia
agricol este limitat doar 2% din suprafa este teren arabil i din aceast cauz majoritatea
produselor alimentare sunt importate.
Andorra nu este un membru deplin al Comunitii Europene, ns are o relaie special cu aceast
organizaie, fiind tratat ca un membru n privina comerului (fr tarife), dar ca un stat non-membru n
privia produselor agricole. Andorra nu are o moned proprie i o folosete pe cea a vecinilor si, n
prezent euro.
Demografie
Andorranii formeaz o minoritate naional n propria lor ar; doar 33% din locuitori sunt de
naionalitate andorran. Cel mai mare grup etnic este format din spanioli (43%), portughezii (11%) i
francezii (7%) formnd alte grupuri importante.
Unica limb oficial a rii este catalana, limba regiunii spaniole Catalonia, cu care Andorra are
multe legturi culturale;spaniola, portugheza i franceza sunt vorbite i ele n regiune. Religia
predominant este cea catolic.
Patrimoniul mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO a fost inclus urmtorul obiectiv din Andorra:
Peisajul cultural-natural din zona "Valls del Madriu-Perafita-Claror".
Pana nu demult, sistemul politic a Andorrei nu avea o diviziune clara intr-o ramura legislativa,
executiva, si juridica.
Dupa traditie, Carol cel Mare a acordat poporului Andorrei o carta pentru lupta lor contra
maurilor. Suveranitatea teritoriului a trecut la Contele de Urgell si ulterior la episcopul regiunii Urgell.
In secolul al XI-lea a izbucnit un conflict intre episcop si vecinul sau francez de la nord despre Andorra.
In anul 1278, conflictul a fost rezolvat prin semnarea unui document care a acordat suveranitatea
teritoriului la doua persoane: contele de la Foix (a carui titlu ulterior s-a transferat la seful de stat
francez) si episcopul La Seu d'Urgell, din Catalonia. Aceasta hotarare a dat principatului teritoriul sau si
structura sa politica.
Mai tarziu, titlul a ajuns la regii din Navarre. Cand Henry din Navarre a devenit rege Henric al
IV-lea a emis un decret in 1607, unde a declarat ca seful statului Francez si Episcopul din Urgell o sa fie
co-printii regiunii Andorra.
In perioada 181213, Imperiul Francez a anexat Catalonia si au divizionat-o in patru
departamente. Andorra a fost si ea anexata si integrata in districtul Puigcerd (dpartement de Sgre).
In 1933 Franta a ocupat Andorra ca rezulat al tulburarilor sociale care au avut loc in ajunul alegerilor.
Pe data de 12 iulie 1934, un aventurier numit Boris Skossyreff a emis o proclamatie in Urgell,
declarandu-se Boris I, printul suzeran a Andorrei, si imediat declarand razboi episcopului din Urgell. El
a fost arestat de catre autoritatile spaniole pe data de 20 iulie si a fost expulzat din Spania.
Din 1936 pana in 1940, un detasament francez a fost stationat in Andorra pentru a minimaliza influenta
razboiului civil spaniol si a Spaniei fasciste.
In anul 1958 Andorra a declarat pace Germaniei, deoarece tara a fost uitata la semnarea
Tratatului de la Versailles, ramanand, formal, intr-o stare de razboi.
Datorita izolarii sale relative, Andorra s-a situat in afara centrului istoriei euoropene, avand doar
putine legaturi cu alte tari, in afara de Franta si Spania. Totusi, in ultima vreme, turismul intensiv al tarii,
impreuna cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare si de transport, au scos tara din starea sa de izolare
iar sistemul sau politic a fost modernizat pe deplin in anul 1993, cand tara a devenit membra a
Organizatiei Natiunilor Unite.
Constitutia Andorrei, ratificata in 1993, instituie guvernului Andorrei sub forma unei democratii
parlamentare care formal retine co-printii ca sefi de stat, insa seful guvernului detine puterea executiva.
Cei doi printi impart puterea lor limitata care nu include dreptul de de veto asupra legilor guvernului. Ei
sunt reprezentati in Andorra de catre un delegat.

Felul in care cei doi printi sunt alesi marcheaza sitemul politic distinct a Andorrei. Unul din coprinti este persoana care detine postul de presedinte al Frantei, in prezent acesta e Nicolas Sarkozy
(istoric titlul a fost detinut de oricare sef de stat a Frantei, inclusiv regii si imperatorii tarii). Al doilea
print este episcopul catolic a orasului catalan La Seu d'Urgell, in prezent - Joan Enric Vives i Sicilia.
Deoarece nici unul din printi nu locuieste in Andorra, acest post este doar ceremonial.
Organul principal legislativ a tarii este Consiliul General a Vailor (Consell General de les Valls),
un parlament cu 28 de locuri; membrii sunt alesi prin vot direct, 14 dintr-o selectie nationala si 14 din
cele 7 districte, cu termen de serviciu de patru ani. Guvernul Andorrei e format din alegerea in Consiliul
General a sefului guvernului (Cap de Guvern), care apoi numeste ministrii din Consiliul Executiv.
(Guvern). In prezent, guvernul este format din Partidul Liberal, cu Albert Pintat in functia de prim
ministru. Partidul Social-Democrat formeaza opozitia. Apararea tarii este responsabilitatea Frantei si
Spaniei.
Situat in muntii Pirinei si invecinat cu Franta si Spania, cu o suprafata de 468 kilometri patrati si
cu o populatie de aproximativ 22.000 de locuitori (densitate 373 locuitori/km), Principatul Andorra este
o atractie turistica datorita statiunilor sale montane. Turismul aduce, de altfel, Andorrei, circa 80% din
produsul intern brut.
Andorra la Vella este capitala Principatului Andorra si este situata la inaltime in Pirineii estici,
intre Franta si Spania.
Numele "Andorra" probabil provine de la cuvantul Navarrez andurrial, care inseamna tara acoperita de
tufe.
Populatia este foarta diversa: spanioli 43%, andorrani
33%,
portughezi 11%, francezi 7%, altii 6%.
Catalana este limba oficiala, desi spaniola si franceza
sunt
de asemenea vorbite.
Cea
mai mare parte a populatiei este romano-catolica. Desi
principala industrie este turismul, tara castiga mult prin
faptul
ca este un paradis fiscal.
Drapelul national al Principatului Andorra are aceleasi
culori
cu cel al Romaniei, diferind doar prin stema.
Din cauza pozitiei sale in muntii Pirinei, Andorra consta dintr-un teritoriu muntos, cu o inaltime
de 1.996 m, cel mai inalt punct fiind Coma Pedrosa cu
m. Muntii sunt despartiti de o serie de vai prin care curg
care se varsa in cursul de apa principal, raul Valira, care
paraseste tara inspre Spania (la cel mai jos punct al tarii,
870
m).
Clima Andorrei este similara cu clima temperata a
vecinelor sale, insa altitudinea ridicata a tarii inseamna
mai
multa zapada iarna si temperaturi putin mai scazute vara.
Clima
este aspra, iarna se produc avalanse, iar precipitatiile sunt
bogate.
Turismul este una din cele mai importante activitati
economice a Andorrei si este responsabil, cum aminteam
pentru circa 80% din PIB-ul tarii. Aproximativ 9 milioane de turisti viziteaza Andorra in fiecare an.
Sectorul financiar, datorita impozitelor extrem de scazute ale tarii, contribue la fel de mult la
dezvoltarea economica.
Productia agricola este limitata doar 2% a pamantului este arabil si din aceasta cauza
majoritatea produselor alimentare sunt importate.
medie
2.946
rauri

Andorra nu este un membru deplin a Comunitatii Europene, insa are o relatie speciala cu aceasta

organizatie, fiind tratata ca un membru in privinta comertului fara tarife insa ca un stat non-membru
pentru produse agricole.
Andorra nu are o moneda proprie si foloseste moneda euro.
Nefiind membra a Uniunii Europene, in Andorra se pot cumpara un mare numar de produse duty free,
inclusiv alcool, parfumuri si tigari, mult mai ieftine decat in tarile invecinate.
Andorra La Vella este capitala si cel mai insemnat
centru
turistic. Printre obiectivele demne de vizitat se numara
Biserica Esglesia de Sant Esteve, situata in partea veche a
orasului construita in stil romanesc, in secolul al XIX-lea,
precum
si Cladirea Parlamentului. Probabil cea mai veche cladire
a
orasului este Biserica Santa Coloma, ce dateaza din
secolul
al IX-lea.
Orasul
Andorra La Vella este si centrul cultural al tarii, detinand
Sala de
Expozitii a Guvernului, ce functioneaza ca principal
teatru
si muzeu. Piata din fata Cladirii Parlamentului este
locatia a numeroase evenimente. Orasul gazduieste in fiecare iarna un festival de muzica.
Desi Andorra nu este renumita pentru restaurantele sau gastronomia ei, exista un mare numar de
localuri potrivite pentru cina sau pentru a iesi in oras, in special in Andorra La Vella.
ar fi
turistii
scazut
cele

Andorra are cateva statiuni de schi importante, cum


Soldeu/El Tarter si Pal/Arinsal, frecventate in special de
spanioli, francezi si britanici, datorita partiilor cu grad
de dificultate, potrivite pentru practicantii mai putin
experimentati. Scolile de schi din Andorra sunt printre
mai mari din Europa.

Intre Spania si Franta, in muntii Pirinei, se afla o tara cu o suprafata de 400 de kilometri patrati,
care nu are taxe, armata, aeroport, cale ferata si nici moneda nationala. Si totusi, micul principat al
Andorrei primeste aproximativ 9 milioane de turisti anual 80% din PIB datorandu-se castigurilor din
segmentul turistic, cea mai importanta ramura a economiei andorrene. Acest microstat al Europei,
inghesuit intre Spania si Franta, nu are nici macar un suveran propriu, dar reprezinta una dintre cele mai
sic destinatii europene. Si asta datorita statiunilor sale montane si gratie paradisului fiscal pe care il
gazduieste intre granitele sale modeste.
Andorra are multe particularitati
interesante. De exemplu, este tara situata la cea
mai
mare altitudine din intreaga Europa. La nivel
mondial, micul principat mai detine un record
cea
mai mare speranta de viata din intreaga lume
cu 84
de ani. Din punct de vedere turistic, Andorra se
mandreste cu capitala sa, Andorra la Vella, cu
statiunile montante de vara si iarna precum
si cu o
o bogata zestre folclorica care atrage sute de mii
de
pasionati.
Principatul celor doi printi absenti
Acest mic teritoriu, sugrumat parca de
granitele celor doi mamuti Spania si Franta a
fost
mereu ocolit de evenimentele dure ale istoriei. Andorra a impartit cu vecinii ei si partea goala si partea
plina a paharului. Istoria micului stat incepe in secolul al XIII-lea cand Carol cel Mare ofera muntenilor

din Pirinei o carta de recunoastere a autonomiei in schimbul sprijinului


primit in luptele contra arabilor ce tocmai invadasera Spania. In
secolele urmatoare suveranitatea asupra regiunii a revenit ba Frantei,
ba Spaniei saude multe ori, amandurora. Astazi, Andorra micul
stat cu o populatie ce nu depaseste 80.000 de locuitori, are din punct
de vedere formal, doi principi dintre care unul, prin traditie este
presedintele Frantei si, al doilea, episcopul catalan al orasului La Seu
dUrgell niciunul dintre acestia nelocuind insa pe teritoriul tarii pe
care cel putin teoretic o conduc.
Veciniisau mai degraba fratii mai mari, garanteaza insa
securitatea acestei tari care nu are nici un fel de forta armata. Andorra nu se afla in Uniunea Europeana
dar se bucura de un statut special la nivel economic. Principatul nu are nici macar moneda nationala se
foloseste euro iar populatia tarii este minoritara doar 33% sunt andorreeni. Restul spanioli, francezi
sau portughezi.
Shopping, drumetii si schi
In ciuda tuturor acestor particularitati, mai mult sau mai putin obisnuite, Andorra este un stat
extrem de atragator pentru cei pasionati de muntesi taxe putine.
Situata in muntii Pirieni, tara are o altitudine medie de aproximativ 1990 de metri cel mai inalt
punct fiind Coma Pedrosa cu 2994 de metri. Nu exista foarte multe orase mari dar sunt o multime de
sate sau orasele mici percepute drept statiuni montane. Initial acestea au fost sate traditionale care,
datorita cresterii spectaculoase a cererii turistice
s-au transformat in adevarate centre regionale cu autoritate in practicarea sporturilor de iarna.
Vallnord si Grandvalira sunt cele doua
regiuni
de schi ale Andorrei celebre in toata Europa
pentru
statiunile lor si partiile extrem de bine
intretinute.
Datorita taxelor putine, Andorra este
recunoscuta ca fiind unul dintre cele mai
prolifice paradisuri fiscale ale lumii. Acesta este
unul
dintre motivele pentru ca shoppingul reprezinta
o
activitate turistica principala. Se spune ca
electronicele sunt mai ieftine aici decat oriunde
altundeva pe continent.
Preturi
Andorra poate fi incadrata in categoria
destinatiilor medii din punct de vedere al bugetului alocat. Mai ieftina decat Franta dar mai scumpa
decat Bulgaria, Andorra are cel putin pentru sezonul de iarna o infrastructura bine pusa la punct care
permite o diversitate destul de larga a unitatior de cazare. Puteti gasi atat hoteluri de patru sau cinci stele
cat si apartamente sau vile mult mai ieftine dar cu un confort mai mult decat decent.
Drumul pana acolo este singura problema. Andorra nu are aeroport propriu. Principatul se
mandreste insa cu o retea de drumuri extrem de bune de care va puteti folosi pentru a ajunge la
destinatie (via Franta sau Spania).