Arhiva Iunie 2008 Penifest

CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.
com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă
PENITENCIAR
Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a
Penitenciarelor (ANP)
30 IUNIE 2008 Subscribe in a reader
NEWS ALERT: Lui Şpaiuc i se termină concediul!
Av€nd •n vedere declaraţia domnului Şpaiuc la c€teva zile de Traducere

Selectaţi limba
Gadget-uri alimentate de Google
Cum apreciaţi rezultatele

obţinute de Cătălin Predoiu
ƒn funcţia de ministru al
la instalarea •n postul de director general adjunct conform căreia şederea la ANP va fi un justiţiei?
binemeritat concediu de odihnă, ne face o plăcere deosebită să anunţăm că domnul
Foarte bune 12 (10%)
Şpaiuc s-a •ntremat, e bine sănătos, cu buzunarele pline şi plesnind de sănătate şi fericire.
. Bune 7 (5%)
Ca atare, aflăm de pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii că Domnia Sa va părăsi •n Satisfăcătoare 11 (9%)
cur€nd Centrul de Odihnă, Recuperare şi Recreere pentru Magistraţi din Maria Ghiculeasa Slabe
27 (22%)
(click imagine sau link!). Foarte slabe 61 (51%)
.
E adevărat, CSM-ul a decis am€narea discutării cererii de •ncetare a detaşării, dar plecarea e Modificare vot
iminentă. La revedere şi dumneavoastră, domnule Şpaiuc.
Voturi p€nă acum: 118
Zile rămase pentru vot: 12
P.S. Cum vă simţiţi domnu' Stan?
Video
by famiglia Musat 19 Comentarii
Realitatea TV: Rudele a doi
deţinuţi din Penitenciarul de
Conducerea penitenciarelor - intre Rahova si Izvorani Maximă Siguranţă Brăila
acuză cadrele •nchisorii de
maltratare
N-o să vă stric săptăm•na povestindu-vă despre petrecerea de la Izvorani organizată la comanda
ProTV: Scandal la
ştăbărimii penitenciarelor. Aveţi „nsă prilejul să-l urmăriţi pe Şpaiuc „n exerciţiul foncţiunii. Merită.
Penitenciarul Brăila
.
Izvorani - †ntindeţi mesele. A venit Şpaiuc! ProTV: Detinutul evadat joi
. de la Penitenciarului Bacau a
Ne-am străduit să aflăm ce s-a •nt‚mplat la cheful de la Izvorani şi am aflat. Deghizaţi •ntr-un c‚ine negru fost prins
rasa maidanez am aşezat pe masa lu' Şpaiuc o scrumieră Siemens cu microfoane autoactivate foarte Antena1: Amor printre gratii
rezistente la salivă.
ProTV: Sinucidere la
.
Penitenciarul din Aiud
Am avut ceva emoţii c‚nd băieţii cu ochi albaştri au verificat 'obiectivul' dar, •n cele din urmă, am răsuflat
uşuraţi. Detectorul de microfoane Vostok-1973, aflat pe inventarul spionilor ANP, a trecut fără să fluiere pe
l‚ngă scrumiera - microfon.
.
Am pornit tehnica şi am aşteptat cu atenţia •ncordată zicerile meseriaşilor care cutreieră holurile ANP •n
căutare de chef de muncă. Dar... surpriză! Nu s-a •nt‚mplat nimic notabil. Burghejii penitenciarelor au
m‚ncat ca la mama lu' prinţu' Charles acasă, au băut şi au vorbit prostii ca să se bage •n seamă şi, după
Informaţii & forum
caz, să se dea dăştepţi. Ceilalţi participanţi au •ncercat să se simtă bine... o vreme.
. Posturi vacante
Merită •nsă să scriu despre această serbare? O să-mi răspund singur, cu permisiunea dumenavoastră,
Revista presei
şi o să constat că răspunsul e negativ. Mi se pare •nsă util să public comentariul unuia dintre participanţii
la şedinţa de •nscăunare a lui Darie Denis la Penitenciarul Rahova. Forum ANP
. Forum FSANP
Rahova - Fugiţi! A venit Şpaiuc!
Forum SNLP
.
Şpaiuc dezlănţuit. Habarnism fără limite. Spectacol garantat. Mai tare dec•t istoria cu semanarea •n orb a Recomandări
documentelor ANP. Mai uimitor dec‚t decizia de a interzice accesul angajaţilor cu pacheţelul regulamentar Gherila Virtuala
•n locul de deţinere. Şpaiuc la Maxim.
Antioligarhi.ro
La Rahova, cu ocazia intronizarii d-lui Darie, Spaiuc a spus, neintrebat de nimeni ca le facea sila Asociaţia Naţională a
angajatilor, tot felul de aberatzii: Informaticienilor din Justiţie
Asociaţia SoJust
 ca nu trebuie sa respecte legea referitor la cazarea detinutilor clasificati deja in regimuri
diferite; textual: "credeti ca ma da cineva afara ca nu respect legea? Nu, o sa ma dea afara Avocat •n Rom€nia
pentru altceva"; Avocatnet
 ca are nevoie de specialisti pe resurse umane, ca pe aia din ANP o sa-i dea afara Ministerul
Justitiei, specialisti din teritoriu care sa-i incadreze oamenii intr-o luna; deci iar fara criterii si Bloguri juridice
fara sa se stie ce fel de oameni trebuiesc sistemului; codexpolitic.us
 ca este superb ca facem teatru cu detinutii si ca sa nu se mai planga atata personalul ca doar e
Cristi Dănileţ
ziua penitenciarelor;
 ca nu se scot la munca detinutii, ca nu este admisibil ca sa dai 10 detinuti Jilavei pentru un Federaţia Sindicatelor din
punct de lucru. Ca trebuia "baiatul" de la prevenirea criminalitatii "atentie nu Burcu, ca nu Administraţia Naţională a
vrea sa piarda din nou atentionarile", trebuia sa spioneze acolo si sa ia Rahova acel punct Penitenciarelor
de lucru, sa nu-l lase Jilavei;
Freedom House
 ca pentru colegii care lucreaza in sectorul de detentie si care nu pot intra, tot din cauza lui, a lui
Spaiuc, cu mancare, administratia sa construiasca un foisor la jumatatea drumului intre PC 2 si Grefier •n Rom€nica
popota, unde sa ia masa supraveghetorii si cei din foisoare;
Jude •n Rom€nica
 ca daca Spitalul Rahova nu lasa accesul prin poarta lor si pentru personalul penitenciarului,
atunci nici penitenciarul sa nu lase accesul prin PC 1 pentru persoanalul spitalului, cica astia Proiect procuror Panait
din urma sa sara gardul;
Projust
 a comunicat tuturor ca este frustrat vizavi de ce scrie pe blog, ca nimic din ce se scrie nu este
adevarat, ca nu a picat examenul de director cu 3, ca el si acum asteapta un raspuns de la Rom€nia Curată
doamna Macovei;
Sindicatul Naţional al
 a uimit pe toata lumea cand a spus ca el nu a citit Legea 293/2004 - Statutul personalului de
Lucrătorilor de Penitenciare
penitenciare, pentru ca, stati toti jos sa nu cadeti, PENTRU CA NU I S-A DAT;
 Finalul a fost apoteotic cand a comunicat participantilor la sedinta ca are probleme cu sotia, UltraJuridic
care nu mai vrea sa paraseasca Bucurestiul, iar lui ii este dor de Moldova. (sursa: link)
ANP - C‚t mai durează? Newsletter

.
Trist dar adevărat. At‚t poate directorul genaral al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Cum să
Introduceţi adresa de email:
eviţi discutarea acestui munte de prostii?
.
Ne mai mirăm că individul se ocupă cu spionatul sindicatelor şi cu desfiinţatul comisiilor de diciplină care nu
răspund la comandă? Ne mai mirăm că interzice accesul salariaţilor cu m‚ncare pe secţii şi •n posturi? ‡nscriere
. Delivered by FeedBurner
Totuşi... toate sunt p‚nă la o vreme. Raportul final al Corpului de Inspecţie, aşteptat la 15 august, ar trebui
să ducă •n mod normal la eliminarea habarniştilor cu pile politice aflaţi la conducerea ANP.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/gheorghe-paiuc-pregtete-voios-serbarea.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-comisia-de-disciplin-scoas-din-uz.html Arhivă blog
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-comisia-de-disciplin-scoas-din-uz.html ▼ 2008 (406)
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/playback-in-justitie.html
▼ noiembrie (20)
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciare-fr-ap-i-mncare-n-timpul.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-incompetentul-agresiv-nlocuit-de.html Poşta redacţiei - cu
războaie, judecăţi,
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/nimic-nu-mi-se-pare-mai-penibil-dect.html?
studenţi ...
showComment=1214764140000#c6371647126141839545
Calificativul lui Predoiu
Realitatea TV: Scandalul
by Huginn 2 Comentarii de la Brăila
Drumul Damascului
29 IUNIE 2008 Despre cum a găsit ANP-ul
Penitenciarul Brăila şi ...
ANP - mesaj la piciorul de lemn al penitenciarelor Comunicatul cu care ANP
intră •n campania
E plictisitor, e enervant, e inutil. Un alt produs de public relations (sic!) postat pe site-ul ANP. De electora...
acestă dată şpaiucii, miticii şi petricii se adresează la moment festiv angajaţilor. Noi •ntrebăm, ursul merge
. Fratele Cel Mare e cu ochii
Urări fabricate bune pentru orice prilej pe tine
.
trimis la puşcărie prime
Nimic nu mi se pare mai penibil dec‚t mesajele fabricate trimise cu ocazia sărbătorilor. Nu demult
co...
aveam sărbători simple. Era de ajuns să spui „La mulţi ani!” şi nu trebuia să inventezi versuri ca să te poţi
Rezultate finale ale
bucura de un eveniment sau să poţi transmite asta celui de l‚ngă tine.
concursului pentru
posturile ...
Mai nou tot felul de cuvinte meşteşugite dar fără sens se plimbă pe SMS-uri, mail-uri, felicitări scrise şi
virtuale •n mesaje care sună cam aşa: "Fie ca toate €mplinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să Planul de eficientizare -
te insoţească pretutindeni... şi fie ca primăvara iubirii să €ţi inunde sufletul cu bucurie şi cu parfumul tuturor 90% ineficient
florilor sale. Iti doresc un ... c„t mai frumos” . Linişte, vin alegerile!
A căzut măreţia peste
Trebuie să recunosc că nu citesc niciodată p‚nă la capăt astfel de urări. Apreciez intenţia, dar aş unii...
aprecia infinit mai mult dacă aş primi un mesaj din suflet.
Felicitări cu dar-uri
Fabricaţiile de acest gen sunt, se pare, felul •n care ne simplificăm viaţa •n perioada sărbătorilor. Am scris Cotidianul - Concurs cu
un mesaj, am adăugat destinatarii şi am dat send. Am mai bifat o obilgaţie şi suntem şi noi •n r‚nd cu dedicaţie la
Integritate: ...
lumea.
Rezultatele soluţionării
Mesaj •n contratimp de ziua angajaţilor din penitenciare contestaţiilor la proba
s...
Cu ocazia Zilei personalului din penitenciare conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor •şi Predoiu, complicitatile si
pune scriitorii de comunicate să producă un mesaj către anagajaţii din penitenciare. Rezultatul •l găsiţi pe non-actiunea
site-ul ANP. La fel de făţarnic şi la fel de fals. Penitenciarul Gherla •n
campanie electorală
Limbă de lemn şi şabloane c‚t cuprinde. Distant şi rece, ca orice adresă, mesajul conducerii ANP •ncepe
Cine dă mai mult?
cu acelaşi stimate/(-ă)/(-ţi). Nimic nou. Am mai văzut. Stilul bombastic şi comunistoid •ncarcă de balast trei
amăr‚te de fraze care altfel ar fi putut fi simple şi de efect. Ministrul justiţiei aparente
► octombrie (75)
„Ziua personalului din sistemul administraţiei penitenciare, patronată spiritual de Sfinţii Apostoli Petru şi
Pavel, ne oferă prilejul de a da expresie consideraţiei şi respectului pentru activitatea profesională, ► septembrie (68)
tenacitatea şi loialitatea dumneavoastră” spun şefii puşcăriilor rom‚neşti. Care expresie, care consideraţie, ► august (46)
care respect? E doar o vorbă nu-i aşa?
► iulie (42)
Consideraţia şi respectul se demonstrează nu se exprimă •n răvaşe şi depeşe. C‚nd •ţi compari colegii ► iunie (38)
cu ciobanii cum a făcut-o Şpaiuc la Rahova •n public nu prea demonstrezi consideraţie. C‚nd nu achiţi ► mai (42)
salarii şi drepturi restante demonstrezi exact lipsă de respect. Poţi să exprimi orice dacă atunci c‚nd
► aprilie (38)
contează demonstrezi exact contrariul.
► martie (33)
„Misiunea socială nobilă atribuită serviciului penitenciar şi dedicată reintegrării •n comunitate a persoanelor
► februarie (4)
private de libertate reprezintă un deziderat ce poate fi realizat numai cu sprijinul dumneavoastră, cu efort
susţinut şi responsabilitate.” Misiune socială, reintegrare, comunitate, deziderat, responsabilitate sunt doar
alte cuvinte potrivite aruncate •n contrasens. Este declaraţia de impotenţă pe care o semnează veselă şi
neştiutoare conducerea ANP. Autori
Palmasul
„Vă mulţumim pentru contribuţia pe care o aduceţi la creşterea siguranţei comunităţii şi vă dorim succes at‚t
•n activitatea profesională c‚t şi •n viaţa personală.” O altă colecţie de banalităţi lipite •ntr-o singură frază Huginn
•ncheie urarea pe care o vor citi dacă vor avea răbdare şi nervi cei care vor intra pe site-ul ANP. famiglia Musat
Vladimir
Angajaţii penitenciarelor nu sunt subiect de prima pagină
Patrick
Sword
prisonworker
Stig
admin
Colectionarul de amintiri
Contact
O icoană cu Sfinţii Petru şi Pavel care-şi •nc‚lcesc bărbile •ntr-o •mbrăţişare creştinească a fost aleasă blogpenifest@yahoo.com
drept ilustraţie pentru măreţul mesaj.
Counter
Suntem creştini dar, poate că măcar de această dată un angajat dintre cei care •şi desfăşoară activitatea
•ntr-un penitenciar ar fi meritat să fie pe prima pagină.
Conducerea ANP a ratat cu acest prilej ocazia de a demonstra că •i pasă c‚tuşi de puţin de personalul din
subordine. Sărbătorile lui Şpaiuc nu au impresionat pe nimeni, dacă asta a fost intenţia, iar săptăm‚na Trafic
viitoare ne •ntoarcem la aceleaşi probleme care nu pot fi camuflate, din păcate, de serbări şi discuţii de
lucru.
by Huginn 39 Comentarii Page Rank
28 IUNIE 2008
Sistemul penitenciar ƒn cătarea societăţii civile. Noi pe unde

ne-am pierdut puşca?
"†n sistemul penitenciar, procesul de reformare a cadrului instituţional şi normativ specific gestiunii
resurselor umane a fost oprit din cauza lipsei de interes a actualei conduceri a Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor cu privire la introducerea unor mecanisme care să garanteze eliminarea corupţiei €n acest
domeniu.
Strategia de reformă a sistemului judiciar 2005 – 2007 şi Planul de Acţiune aferent, aprobate prin HG
232/2005, prevedeau finanţarea celor 3000 de posturi vacante la acea vreme şi o suplimentare de personal
cu 1600 de posturi. După ce €n cursul anului 2006 şi prima parte a lui 2007 au fost €ncadraţi circa 1700 de
funcţionari, majoritatea specialişti €n educaţie şi intervenţie psihosocială, procesul de recrutare a fost stopat.
Recentul scandal legat de abuzurile directorului general al ANP €n legatură cu €ncadrarea propriilor rude, nu
a determinat nicio reacţie din partea ministrului justiţiei, Tudor Chiuariu, acesta €ncerc„nd să bagatelizeze
probele prezentate de către corpul de inspecţie al MJ. Organele de urmarire penală au fost sesizate numai
după ce aceste fapte au fost prezentate €n mass-media. Mai mult, ca urmare a acestui scandal şi a
demersurilor unor funcţionari din ANP de a face publice aceste abuzuri, directorul general al ANP şi
Ministerul Justiţiei au trecut la represalii, fiind €nlăturaţi din funcţiile de conducere un director general adjunct
ANP, şeful Direcţiei de Resurse Umane ANP, şeful Serviciului Cabinet ANP, precum şi c„ţiva directori de
penitenciare.
De asemenea, contrar Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1218/2006, care prevedea o metodologie
concurenţială, a fost reluată practica detaşării unor magistraţi €n poziţii de directori de penitenciare prin
proceduri lipsite de transparenţă, care eludează sistemul concurenţial obligatoriu pentru funcţionarii publici.
Aceste detaşări generează o instabilitate permanentă şi un mare deficit de expertiză la nivelul conducerii
sistemului penitenciar.
..........
Lipsa de consistenţă a actului managerial la nivelul ANP determină €nt„rzieri semnificative €n implementarea
Strategiei de Dezvoltare a Serviciului Penitenciar 2007 – 2010 şi stagnarea reformei €n domeniu. Aplicarea
noii legi de executare a pedepselor privative de libertate este €mpiedicată prin nefinalizarea cadrului
metodologic subsecvent (€nt„rzierea €n emiterea ordinelor ministrului şi deciziilor directorului general ANP
prevăzute de lege). Rapoartele privind situaţia din penitenciarele rom„neşti au scos €n evidenţă probleme
privind respectarea drepturilor omului (condiţii proaste de detenţie €n multe penitenciare, cazuri individuale
de abuzuri fizice şi verbale la adresa persoanelor private de libertate – APADOR CH), politica de resurse
umane (mai mult de 50% din angajaţi se află €n relaţii de rudenie – Raport MJ nr. 252122/22.01.2007) şi
€ndeplinirea defectuoasă a misiunii serviciului penitenciar de reintegrare socială a persoanelor private de
libertate (cercetări sociologice ANP – http://www.anp-just.ro/)."
***
Cat de mişto...! †n afară de numele unui puber isteric care a părăsit cu coada •ntre picioare
ministerul Justiţiei, totul e actual pană •n cele mai mici detalii. Şi nu, nu ne aparţine analiza.
Ci unora care nu au niciun interes •n cloaca asta •n care noi •ncercăm să supravieţuim, fie
•njurand printre dinţi şeful sau paraşutaţii de la ANP, fie răcorindu-ne cu paginile blog-ului,
sau cu satisfacţiile meschine pe care le produc •n noi fiecare schimbare de ministru şi execuţie
publică subsecventă a unor incompetenţi cărora le vor lua locul alţii. Deci sunt şi alţii cărora le
pasă. Şi vorbesc despre noi. Asta-i vestea bună. Specific locului, •nsă, •nsoţită una rea:
analiza e făcută acum 1 an. Mai exact pe 22 iunie 2007. De atunci pare că timpul a •ngheţat.
Ne-am trezit a doua zi, după un somn de o noapte, pe 23 iunie 2007, aşa cum la fel de bine
puteam să ne trezim •n dimineaţa zilei de azi, 28 iunie 2008. Nimic nu s-a schimbat. Un
sistem •ncremenit prin care circulă cu viteză piloşii, incompetenţii şi tupeiştii. Şi nu doar că nu
aduc nimic cu ei, ci mai ne şi iau. Cu o mană cateva sute de milioane pe lună, cu cealaltă
demnitatea. Iar noi stăm buzunăriţi •n faţa oglinzii la fel de laşi ca acum 1 an.
.
Bun, şi care e ştirea? Că doar nu e nimic nou sub soare. Ştirea e că iar suntem •n cătarea
altora. A aceloraşi care acum 1 an scriau despre noi. Iar noi •n loc să-i ajutăm, ne plangeam
neputinţa pe la colţuri sau eram preocupaţi să pupăm dosurile noilor şefi, •n speranţa că ne va
fi mai bine. Şi nu ne-a fost. †ntrebarea e ce vom face acum cand •n circa o lună vom fi supuşi
din nou judecăţii publice de către 7 ONG-uri grupate •n Iniţiativa pentru o Justiţie Curată
(Societatea Academică din Romania, Freedom House Romania, Asociaţia Societatea pentru
Justiţie, Grupul pentru Dialog Sociala, Academia de Advocacy, Alianţa Civică şi Societatea
Timişoara). Va fi a doua oară cand ni se va •ntinde o mană de ajutor din exterior. De la civilii
ingraţi pe care •i acuzăm că nu le pasă de noi, plasandu-ne pe undeva la marginea societăţii.
Şi de ce le-ar păsa dacă noi sau sindicatele nu fac nimic? Ar trebui să ne căutăm şi noi puşca.
.
Mai clar şi fără dramatismul de doi bani de mai sus: avem confirmarea că societatea civilă
pregăteşte o analiză privind starea actuală a sistemului penitenciar. Aşadar, oameni care nu
au nicio miză, •şi pun la bataie reputaţia pentru noi şi ne oferă o carjă să ne ridicăm •n
picioare, după ce alţii ni le-au rupt folosind drept bată propria noastră tăcere. Dacă nu vom şti
să folosim momentul, mi-e că oricum nu merităm mai mult.
26 IUNIE 2008
Bircea Mare - penitenciarul sefilor mici
Faptul că anumite penitenciare devin subiecte pe acest blog nu este o •nt‚mplare. C‚ţiva colegi care
au curaj să-şi spună povestea scriu la blogpenifest@yahoo.com şi de aici preluăm noi.
.
Despre locurile unde se •nt‚mplă detenţia
.
Trebuie să recunosc că p‚nă acum am scris destul de puţin despre ce se •nt‚mplă •n unităţile din
subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. A fost mai cur‚nd o problemă de oportunitate,
noi consider‚nd că sunt probleme de interes general care trebuie abordate cu prioritate.
.
Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova, Penitenciarul Bucureşti Jilava, Penitenciarul Codlea, Penitenciarul
Spital Poarta Albă, Penitenciarul Arad şi Penitenciarul B•rcea Mare au fost prezente •n diferite ipostaze pe
blog.
.
Fiecare articol despre aceste unităţi a fost urmat de o furtună de comentarii. Tonul şi conţinutul unora
dintre aceste multe comentarii demonstrează că există probleme majore pe care directorii nu le pot
gestiona.
.
B•rcea Mare - penitenciarul şefilor mici
.
Penitenciarul B•rcea Mare a apărut •n discuţie urmare a publicării articolului Veşti din penitenciarele patriei.
Un agent a intrat •n vizorul şefilor pentru că a donat s‚nge fără aprobare.
Dl. Gaşpar Francisc a avut pe la €nceputul lunii februarie nefericita idee de a-şi exersa simţul civic şi
de a dona s„nge €n calitate de donator voluntar. (...)
Mara Marcel, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (€mputernicit deşi ce a
luat nota 2,54 la examenul pe funcţie), €i striga retoric, prin curtea penitenciarului, domnului
Gaşpar „Ce bă ai dat s„nge pentru mine, te-am trimis eu să dai s„nge de vii la mine să-ţi dau liber?”.
(sursa: link)
Cele c‚teva zeci de comentarii care au urmat acestui articol i-au avut drept actori principali pe:
 Emil Bota, directorul penitenciarului, care enervat de postarea articolului •i ameninţă fără oprire pe
autorii bănuiţi ai comentariilor. Are şi motive. Este acuzat de corupţie, nepotism şi abuz •n funcţie;
 Marcel Mara, directorul adjunct pentru pază, cel care a •ndeplineşte această funcţie deşi a
demonstrat că este incapabil atunci c‚nd a picat concursul cu nota 2,54. Acum ameninţă zilnic că-i
va prinde şi pedepsi pe cei care-l arată cu degetul;
 Ioan Timar, un şef birou la fel de puţin competent. Colegii •l numesc π (pi - domnu' Stan) pentru că
doar 3,14 a reuşit să obţină la concursul pentru funcţia pe care o ocupă acum cu •mputernicire.
O mare famiglie
Soţiile celor trei au trecut şi dumnealor bătătura puşcăriei B•rcea Mare pentru a se •nsoţi cu numeroşii
afini, rude, cuscri şi vecini făcuţi temniceri de către directorul Bota. Doamna Bota a ieşit deja la pensie
•n condiţii suspecte obţin‚nd pensie militară deşi avea doar 6 ani vechime. Soţia domnului Mara •ncă mai
lucrează.
Soţia lui Timar se pare că se afla •n penitenciar •nainte de angajarea acestuia. Era •nchisă deja •n
penitenciarul B•rcea Mare, spun comentariile la ultimul articol, aşa că este •n afara oricărei bănuieli. Cel mai
probabil viitoare doamnă Timar l-a recomandat pentru această nobilă meserie. O poveste care arată că
reeducarea dă roade.
Cine face dreptate?
Cum să-ţi găseşti dreptatea c‚nd astfel de personaje iau decizii •ntr-un penitenciar? Toţi spun că
•nţeleg problema, dar ridică din umeri. Gheorghe Şpaiuc s-a prefăcut interesat dar n-a făcut nici o br‚nză. A
dat o atenţionare şefilor •n cauză sper‚nd că lucrurile se vor linişti de la sine. (•n imagine)
Cum să ia măsuri Şpaiuc •mpotriva impostorilor profesionali c‚nd nici dumnealui nu e tocmai uşă
de capelă de penitenciar? A scris o adresă •n limbaj de lemn •n care povesteşte cum i-a atenţionat pe
Bota şi pe Mara pentru "insuficientă implicare... a relaţiilor care se stabilesc €ntre persoanele angrenate €n
executarea misiunilor specifice acestui sector de activitate" (bravo Gheorghe, eşti curajos!).
Toate cele imputate pot fi verificate uşor •nsă acest lucru nu se •nt‚mplă şi pentru că cei care ar trebui s-
o facă nu sunt interesaţi. Florin Stanciu, şi el picat cu nota 3 la concursul pentru funcţii de conducere şi
promovat pe şestache de ministrul Chiuariu, nu •i va deranja cu siguranţă.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/veti-din-penitenciarele-patriei.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciarul-codlea-pe-internet-site.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciarul-codlea-pe-internet-site.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/eful-penitenciarului-spital-poarta-alb.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciarul-jilava-nuu-cmtaru-love.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/ciocoii-vechi-i-noi-la-penitenciarul.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/probleme-cu-reputaia-la-penitenciarul.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-spital-poarta-alb-n.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciarul-arad-n-vremea-lui-dan-cel.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/judecatorul-gunescu-ramane-incompatibil.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciare-la-inspecie-063.html
by Huginn 45 Comentarii
25 IUNIE 2008
ANP - gazda primitoare pentru amatorii tarii
Buna dimineata, domnule director general Spaiuc!
Fie vorba intre noi aveti un nume foarte urat, nu v-ati gandit niciodata sa-l scurtati cumva
sau sa-l schimbati eventual cu al sotiei, poate suna ceva mai bine!?
Dar in fine, sa nu ne pierdem vremea cu amanuntele, pana la urma nu haina face pe om

(desi, dar asta ramane numai intre noi doi, cand descindeti totusi in papuci la servici,
subordonatii - tot aia care altfel va aranjeaza cararea si va fac multe complimente! - fac
glume foarte proaste pe seama dumneavoastra !).
Tocmai am citit comunicatul de presa, ala cu serbarea si trebuie sa va atrag atentia ca
oricat de ingaduitor as fi, este pur si simplu sub orice critica! Nu stiu cine l-a conceput
(dumneavoastra, domnu' Stan?!) - dar e de nivelul caminului cultural (imi scapa numele
satului dumneavoastra de bastina !) si e pacat de munca si bunele intentii, domnule Spaiuc
(pe bune ca aveti un nume tare urat!).
Fie sunteti prea excitat de febra "suitei de activitati" dupa cum zice comunicatu', fie asta e
nivelul dumneavoastra personal (inclin sa cred ca asta e varianta corecta!) rezultatul este
acelasi, deplorabil adica!
Pentru ca, vedeti dumneavoastra domnule Spaiuc, (as putea sa ma adresez mai bine cu
Gheorghe?!) A.N.P-ul este totusi o institutie publica, de importanta nationala, ca urmare
mesajele astea oficiale nu sunt cartile postale pe care le expediati dumneavoastra
consatenilor, ca sa aiba si ei o idee frumoasa despre ce faceti pe la Bucuresti. Comunicatele
astea au rostul lor bine stabilit si-ar trebui sa fie cat se poate de echilibrate, impartiale adica,
ar trebui mai ales sa sune bine romaneste!
Va dau numai doua exemple domnule Gheorghe (parca suna ceva mai bine!), ma gandesc
ca poate n-ati citit bine pana la capat, ma gandesc ca poate vi l-au interpretat purtatoarele de
roze (alea mostenite de la Iosif, ca sunt din dotare!) cu vocile lor catifelate si asta v-a inmuiat
de tot:
 "Cand se parea ca Domnul ajunsese in sfarsit la o intelegere cu Feciorul scena s-a

transformat subit in zona C.F.R.(sic!) unde personaje desprinse din amintirile bunicilor
nostri purtau discutii despre onoare si printipii".
 sau " Trupa BLITZ a oferit celor prezenti o creatie, Joi, a unei persoane private de
libertate..."
Cat despre final, finalul este curat murdar coane Spaiuc (suna ca dracu daca asociezi
spaiuc cu coane!) :
 "Trupele prezentate au fost premiate si felicitate, in apluzele publicului, de catre domnul

Director General al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Procuror Gheorghe
SPAIUC (uraaa, n-a mancat, n-a baut, sa ne traiasca!)."
 "Domnia Sa (bine ca nu e Domnia Noastra!) a apreciat evolutia actorilor si a
felicitat pe toti aceia care au trudit (sic!) la realizarea acestor momente artistice
deosebite- lucratorii de penitenciare!"
Daca adaugam la comunicatul asta si discursul pe care l-ati recitat la serbare, ala in care
v-ati felicitat singur (nu e gluma, chiar s-a felicitat pe sine cu glas tare!) e cum am spus eu
acum cateva zile, va jucati de-a mama si de-a tata pe la penitenciare domnule Spaiuc (m-am
hotarat sa va spun George, dar va conjur - conjur nu inseamna ca l-am injurat domnu' Stan!-
sa nu va lasati mustata ca Becali, ca nu posedati inca milioanele lui!).
Imaginati-va domnule George (asta e varianta eleganta!) cum ar suna, folosind tot
piciorul dumneavoastra stang, un comunicat de presa emis de catre Ministerul Justitiei, sa
zicem cu ocazia sarbatorilor de iarna :
" Ministrul Justitiei Romanesti, Avocat Catalin Marian Predoiu, in apluzele generale ale
invitatilor si publicului spectator, a binevoit sa coboare scara centrala pentru a avea o vedere
de ansamblu al holului in care trupa de copii de la scoala de fete a oferit o creatie, Miercuri, a
unei micute orfane. Fetita a recitat cu sensibilitate despre soarta unui catel schiop.
Cand se parea ca catelul va beneficia in sfarsit de o mica proteza, scena s-a transformat intr-
o zona muntoasa unde personaje buclucase, desprinse din povestile cu feti frumosi, au
inveselit atmosfera trista. Domnul Ministru al Justitiei, avocat Catalin Marian Predoiu, a
apreciat evolutia corului compus din copii orfani. Domnia Sa a binevoit sa felicite si sa ofere
daruri tuturor acelora care au contribuit la suavitatea glasurilor si la realizarea acestor
momente artistice de nepretuit".
Am sentimentul ca nu sunteti de acord cu mine, Domnia Voastra si asta ma intristeaza

nespus.
PS. Maine noi amanunte despre penitenciarul Bircea Mare. Facem din timp anuntul asta in
speranta ca se va mobiliza (sunt totusi 24 de ore!) SRI-ul local si vor reusi sa rupa cu dintii la
vreme, lanturile cu care ne legam noi seara de blog.
In caz ca misiunea comandata de anumiti factori de conducere, esueaza totusi, facem un apel
la cititorii inspaimantati de masinile cu antena care circula pe ulite, sa nu dea totusi cu
ciocanul in hard. Eventual sa acopere calculatorul cu patura si sa stinga lumina.
by admin 13 Comentarii
24 IUNIE 2008
ANP - pile politice
Seninătatea cu care şefi din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ƒşi

ridică incompetenţa la rang de virtute este cel mai serios impediment ƒn reformarea
sistemului penitenciar.
.
Incompetent, dar fericit - profilul şefului din ANP cu proptele politice
.
Li se pare normal să-şi construiască o carieră •ntreagă pe pile, proptele şi trafic de influenţă.
Funcţia publică, indiferent de felul •n care o exercită, devine instrumentul prin care se
căpătuiesc. Nimic mai mult.
.
Nu-i vezi niciodată preocupaţi de ce li se •nt€mplă sub nas at€ta timp c€t nu-i afectează la
nivel personal. Funcţionarea instituţiei •nseamnă pentru aceste personaje răm‚nerea lor ƒn
funcţie, incompetenţi dar fericiţi.
.
Cum putem curăţa acest sistem de nepotism, corupţie sau abuzuri, c€nd chiar şefii cei mari
ajung şi se menţin ƒn aceste poziţii pe orice alte criterii decƒt competenţa? Iosifii,
şpaiucii, miticii şi petricii sunt •n acest sens doar simptomele unui sistem social bolnav. Dar
trebuie să le suportăm incompetenţa arogantă uneori agresivă, alteori pasivă?
.
Criteriile de performanţă sunt evitate cu graţie
.
E de ne•nţeles cum este posibil ca acestor personaje să nu le fie impuse criterii de
performanţă. Orice instrument managerial care permite ca cineva să-i •ntrebe de sănătate
este •nlăturat. N-au strategie, n-au obiective şi, evident, n-au nici rezultate. Dar cine să-i
verifice?
.
Partea proastă e că aceşti paraşutaţi prin funcţii de conducere nici măcar nu •nţeleg că trebuie
să muncească pentru banii pe care •i primesc. Asta ar fi minimul de bun simţ. De aici s-ar
putea •nvăţa, dar nu se •nt€mplă pentru că oamenii ăştia nu vor să •nveţe nimic. Funcţia
asta de conducere la penitenciare este doar o 'pradă' pe care o tratează ca atare.
.
Putere, bani şi lipsă de responsabilitate
.
Indivizi precum Nădrag de la Poarta Albă cer imediat pensionarea ca să scape de orice
răspundere după ce sunt prinşi că abuzează de funcţia pe care o deţin. Petre Stan şi Marin
Dumitru au şi ei dosarele pregătite pentru ca iminenta debarcare să nu-i afecteze la pensie.
La asta se reduce motivaţia lor de a fi •n funcţia de director la ANP.
.
At€t de mare era dragostea de putere a lui Nădrag că a exercitat •n fals funcţia de director la
Penitenciarul Spital Poarta Albă •ncă aproape 1 lună după expirarea •mputernicirii. Şpaiuc nici
n-a visat ce se ƒnt‚mpla acolo dar, la mazilire, a avut grijă să nu-l supere pe partenerul lui
Florin Stanciu, inspectorul şef al penitenciarelor.
.
Situaţia juridică 'incertă' a actelor şi corespondenţei semnate de Nădrag •n ultima lună se pare
că a fost motivul pentru care a fost făcută o decizie cu caracter retroactiv care să acopere,
surprinzător, exact perioada de la expirarea •mputernicirii (31.05.2008) şi ziua mazilirii dictate
de controlul efectuat de inspectorii de la Ministerul Justiţiei. Dacă nu ar fi fost controlul o
m€nă ar fi spălat pe alta şi •n acest caz.
.
Gheorghe Şpaiuc era preocupat de altele. Şi el era controlat şi •n perioada aia se ocupa
cu fabricat h€rtii care să-l acopere. Alerga oamenii pe holuri să refacă dosarele cerute de
inspecţie. Chiar ceruse ca inspectorii să nu primească nicio informaţie fără ştirea lui. Se pare
că totuşi nu a scăpat. Dar ştim deja că ministrul evită scandalul aşa că nu cred să fie făcute
publice neregulile constatate.
.
Cum răm‚ne cu reforma penitenciarelor?
.
C‚nd toată conducerea ANP este construită politic şi neprofesionist, cum să pretinzi
ca subordonaţii acestor impostori profesionali să-şi facă datoria •n modul cel mai profesionist?
.
Cum să-i ceri agentului Vasile din postul 5 de la Penitenciarul Iaşi să nu doarmă •n timpul
serviciului? C€nd şefii lui dorm cu anii prin birourile ANP-ului e imposibil.
Cum să-i ceri celui care introduce obiecte interzise •n detenţie pe şpagă de c€teva zeci de
euro să •nceteze? C‚nd şefii lui primesc şpagă de funcţii babane pentru serviciile
politice făcute e foarte greu.
.
Aş putea continua cu •ntrebările dar mă opresc aici. Credeţi că-i tulbură c‚tuşi de puţin
astfel de ƒntrebări pe domnii şefi pripăşiţi pe la penitenciare. †n nici un caz. Parcă-i
văd. "Hai dom'le laaaasă că ne •nţelegem noi", "eh nici chiar aşa", "ce alţii sunt mai buni", "şi
ce aveţi cu mine", "fiţi obiectiv", "n-aveam ce face", "aşa s-a dispus", "eu am •ncercat" etc.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_15.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/managementul-resurselor-umane-din.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/statutul-funcionarilor-anp.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/despre-rezolvarea-problemelor-i-despre.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/pulanul-detaarea-i-transcendentalismul_20.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/spioni-de-penitenciare-si-justitie.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/o-dezbatere-ratat-de-pltitorii-de.html
23 IUNIE 2008
Nu ne-am civilizat!
Dupa o matura chibzuinta, dl Gheorghe Spaiuc ne invita sa discutam "civilizat" prin biroul
domniei sale. Imi imaginez cu usurinta scena, noi intrand spasiti unul cate unul, secretara tine
emotionata de usa, Dl Spaiuc se ridica pe jumatate serios, pe jumatate sagalnic, dar luati loc,
dar beti o cafea, poate un pahar cu apa minerala, poate un ceiulet.
.
Cat ar dura fiertul cafelei ne-am gandi cum sa ne "intelegem" mai bine unii cu altul. Da
domne', sigur domne', dar si dumneavoastra preaaa, dar si voi puteati saaa, da' trebuie si voi
sa intelegeti caaa si tot asa...
Am putea primi "la schimb" un post moale, un cinzeci la suta, am putea "sacrifica" de comun
acord cateva capete (si unele sunt atat de tentante!) si ne-am "impaca" la sfarsit anepeste.
Civilizat, nu?
In realitate Dl Gheorghe Spaiuc nu are niciun interes personal in ceea ce ne priveste, este
doar putin ingrijorat, doar putin iritat de zumzetul asta suparator, care incepe sa-ncinga
spiritele si pe canicula asta naiba stie ce se mai poate intampla!
Nu am vocatie de carcotas si nici nu ma roade vanitatea, ca urmare nu critic de placere si nici

nu refuz invitatia asta patetitica, din razbunare. O refuz pentru ca vorbim limbi diferite
Domnule Spaiuc si n-ati putea intelege si n-ati putea accepta, indiferent de argumente, ca
sunteti direct raspunzator pentru mizeria in care se zbate astazi sistemul penitenciar
romanesc.
Nu numai ca ati asistat impasibil la balamucul instaurat de colegul Iosif, dar ca si cum n-ar fi
fost indeajuns, ati alimentat constant si cu buna stiinta toata schizofrenia aceea.
Uneori din lasitate, alteori de lene si nu in ultimul rand din neputinta de a intelege ca a
gestiona un sistem penitenciar este o meserie in sine, o meserie grea, cu care nu aveti din
pacate nimic in comun.
Sa presupunem ca cineva din familia Spaiuc ajungea peste noapte ministrul sanatatii si va
propunea sa ocupati postul de chirurg sef la un mare spital bucurestean. Ca asa e la noi in
administratia romaneasca, performanta nu e obligatorie si de-aia ne si merge atat de
bine. Presupun ca n-ati fi dat totusi curs unei asemenea invitatii, oricat de tentanta ar fi fost
rasplata. Presupun de asemenea ca vi se pare exagerata comparatia. Nu este, Dle Spaiuc!
Chiar daca nu vedeti "pacientii" agonizand, va aflati exact in situatia asta, adica cu bisturiul in
mana, hacuind pe bajbaite dar cu nevinovatie, ghidonat de felcerul Stan si de moasa
comunala Marin, care n-au facut toata viata lor altceva decat frectii la picioare de lemn.
Asumarea responsabilitatii e grea domnule Spaiuc, e treaba de om mare iar explicatiile,

scuzele ori comparatiile cu predecesorii (ie ele si cu unul ca Iosif, care ce e drept n-are egal!)
nu sunt in avantajul dumneavoastra. Nu pentru ca ar fi fost mai buni ori mai rai, doar
pentru ca nu va scuza esecul!
Zvon: Ministerul Justitiei pregateste 'remanierea' conducerii

Administratiei Nationale a Penitenciarelor
Conducerea actuală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu reuşeşte să

asigure funcţionarea normală a sistemului penitenciar. Ministrul Justiţiei
intenţionează să intervină.
.
Adjuncţii şefului ANP pe făraş?
.
Surse din Ministerul Justiţiei afirmă că Marin Dumitru şi Petre Stan, cei doi directori
adjuncţi ai ANP, sunt şi ei 'pe făraş'. Schimbarea acestora din funcţie ar trebui să aibă loc
•n următoarele săptăm€ni; perioadă •n care vor fi căutaţi •nlocuitori care să gireze temporar
funcţiile vacantate.
.
Dacă promisiunea ministrului Predoiu va fi respectată această perioadă de interimat nu se
va prelungi prea mult. Totuşi nu trebuie ignorat că p€nă •n prezent, deşi s-au scurs
jumătate din cele 90 de zile, concursul promis nu a fost nici măcar anunţat.
.
Trei doamne şi toţi trei
.
Marin Dumitru şi Petre Stan sunt ofiţeri de penitenciare şi au "•mputerniciţi" de către ministrul
Chiuariu •n funcţiile de directori adjuncţi ai ANP. Nici unul nu a reuşit să convingă, deşi au
beneficiat de sprijin politic de la numirea •n funcţie şi p€nă de cur€nd.

.
Marin Dumitru este •nvinovăţit de dezastrul din domeniul financiar şi logistic al
penitenciarelor, iar Petre Stan de gestiunea frauduloasă a resurselor umane şi a relaţiilor cu
personalul, •n contextul •n care Gheorghe Şpaiuc s-a declarat deja depăşit de situaţie.
.
Se pregătesc să ne spună la revedere 'contabilul şef' şi 'inspectorul şef'
.
Emoţii are şi Florin Stanciu, şeful inspecţiei penitenciare care l-a protejat pe Nădrag de la
Poarta Albă. Bogdan Costaş, m‚na dreaptă a lui Marin Dumitru, •şi caută deja de lucru.
.
Aştept cu interes decizia ministrului •n ceea ce priveşte 'remanierea' conducerii ANP şi, c€nd
apar noutăţi, vă ţin la curent. Dumneavoastră ce credeţi despre această posibilă decizie
a ministrului justiţiei?
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/pulanul-detaarea-i-transcendentalismul_20.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/concursul-pentru-efia-anp-n-ateptare.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/marius-iosif-et-co-mult-zgomot-puine.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/news-alert-nu-mai-e-zvon-mocua-i-kibedi.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/daca-doare-prostia-de-ce-nu-plangeti.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/averile-ascunse-ale-efilor.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-declar-pierdut-i-logistica.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-rmas-fr-bani.html
22 IUNIE 2008
Iulia Scintei, fost consilier al lui Chiuariu, prinsa cu minciuna
Acum o lună scriam despre stiumulentele şi primele exorbitante de care au beneficiat consilierii lui
Chiuariu „n cele numai 9 luni de mandat. Atunci Iulia Sc•ntei a negat „n pofida probelor că ar fi primit
peste 100.000 RON „n afara salariului. Ei bine fostul consilier minte.
.
Primele şi stimulentele •ncasate de gaşca lui Chiuariu afacere de familie
.
La 12 mai scriam un articol despre stimulentele, primele şi indemnizaţiile acordate de Tudor Chiuariu unor
consilieri personali. ‡n articolul Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu arătam că "Iulia Sc•ntei a
primit stimulente de peste 100.000 RON"
Aproape 3 milioane RON este valoarea stimulentelor acordate de către ministrul Chiuariu €n perioada
mandatului (mai puţin de un an) la Ministerul Justiţiei. Premiile din fondul lunar sunt €ncă ţinute la
secret, €nsă nu sunt de neglijat. (...)
†n realitate, nu toţi angajaţii MJ au beneficiat de astfel de sume. De exemplu, Iulia Sc„ntei, cel mai
greu membru al echipei Chiuariu, a primit, conform surselor noastre, peste 100.000 RON ca
stimulente, la care se adaugă indemnizaţii din consilii de admnistraţie, şi premii, pe care MJ le ţine la
secret.
.
Surse din MJ ne relatează că ministrul Predoiu a dispus o anchetă pentru elucidarea misterului
stimulentelor celei care i-a fost oracol fostului ministru. Iulia Sc„ntei a reuşit să fie admisă la toate
concursurile trucate de Chiuariu, aşa că acum este un notar deja bogat. (sursa: link)
Evident că duduia Sc•ntei s-a ofuscat şi a negat hotăr‚tă că ar fi primit asemenea sume de bani •n afara
salariului deloc modest. Chiar a ameninţat că-i va chema •n judecată pe cei care fac asemenea afirmaţii.
.
Cotidianul demonstrează că Iulia Sc‚ntei minte
.
O anchetă Cotidianul publicată la 18.06.2008 sub titlul Gaşca lui Chiuariu a secat de bani Ministerul
Justiţiei demonstrează că Iulia Sc•ntei este o mincinoasă.
Laura Iuliana Scƒntei şi Bogdan Găurean, aduşi de Tudor Chiuariu „n Ministerul Justiţiei,
au „ncasat „n numai un an, din lefuri, prime, stimulente şi indemnizaţii, peste 83.000 de
euro net. Campioana primelor, stimulentelor şi indemnizaţiilor este Laura Iuliana Scƒntei
care, conform declaraţiei de avere, a ƒncasat ƒntre aprilie 2007 şi mai 2008 aproape
187.000 de lei, adică 52.000 de euro net.
.
Raportƒnd această sumă la leafa netă declarată de ea, rezultă că Scƒntei a „ncasat pe
mandatul lui Chiuariu prime şi stimulente de peste 40.000 de lei, şi nu de 14.900
de lei c„t ne-a declarat nouă. Primele „ncasate de Scƒntei „n cele nouă luni de mandat
ale lui Chiuariu se ridică la peste 11.000 de euro. (sursa: link)
Puţin c‚te puţin rufele murdare ale ministeriatului Q-ar apar •n public. Iulia Sc•ntei a profitat pe deplin de
prezenţa la Ministerul Justiţiei primind de la amicul Chiuariu tot felul de prime, stimulente şi indemnizaţii.
.
Acum şi-a deschis un cabinet notarial la doi paşi de sedioul Guvernului Rom‚niei. Parteneră •n
această nouă 'afacere' •i este nimeni alta dec‚t soţia soţia primului ministru. Cu ce bani credeţi că şi-a
•nfiinţat cabinetul notarial?
.
Link-uri utile:
 http://www.cotidianul.ro/gasca_lui_chiuariu_a_secat_de_bani_ministerul_justitiei-
48982.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justitiei-la-gala-premiilor.html
 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-3001566-prime-stimulente-peste-800-000-euro-
ministerul-justitiei-din-mandatul-chiuariu.htm
Omagiu
Cum nu este un om inteligent, cum este inconjurat de mediocritate (asta ca sa ne

exprimam politicos!) Dl Gheorghe Spaiuc este absolut convins ca autorii acestui blog
incearca, din invidie si din rautate, sa-i destabilizeze pozitia, sa-i minimalizeze
eforturile si mai ales rezultatele.
.
In felul sau Dl Gheorghe Spaiuc are dreptate sa se considere criticat pe nedrept. In fond este
recompensat lunar cu peste 6000 de euro, nu i s-a cerut sa faca nimic serios, n-a fost
evaluat, n-a fost penalizat pentru abateri disciplinare, pentru abuz in servici sau pentru
incompetenta. Dimpotriva, a primit prime si stimulente care i-au intarit convingerea ca este
omul potrivit la locul potrivit!
.
Cu exceptia "comunistului " de Iosif, cum ii place sa-l numeasca imbatosandu-se acum in
intimitate, care obisnuia sa-l ridiculizeze in public si sa-l tina cu buna stiinta pe la usi, nimeni
n-a indraznit vreodata sa-i tulbure Dlui Gherghe Spaiuc existenta, cerandu-i de exemplu sa
bata in lung si in lat penitenciarele patriei, sa traga concluzii pertinente, sa modernizeze, sa
conceapa strategii de dezvoltare, intr-un cuvant sa faca ceva serios in schimbul salariului de
mare exceptie.
.
Ca urmare, eliberat de griji si de tirania lui Iosif, Spaiuc face si el ce poate mai bine, se joaca
adica pe indelete de-a mama si de-a tata cu sistemul penitenciar romanesc, emana
comunicate de lemn, face invitatii cu floricele si se sarbatoreste cu icre negre la Snagov.
Pozele de familie - am imaginea de grup cu paharele de sampanie ridicate si zambetele
latarete! - vor fi peste ani dovada ca au trait fericiti pana la adanci batraneti!
.
Am sa tulbur totusi - in nimicnicia mea! - poza asta de grup si happy-end-ul spaiucian cu o
intrebare simpla pe care pana si oamenii cei mai limitati pot sa o inteleaga. Daca unul dintre
detinutii pe seama carora in fond incasati dumneavoastra acum 6000 de euro pe luna, o sa va
fure intr-o zi masina, sau o sa va ceara banii sau viata la coltul blocului?
.
Unul dintre zecile de mii de detinuti condamnati la pedepse privative de libertate, nereeducat
pe timpul mandatului domniei voastre, cifra aia plictisitoare si abstracta Dle Gheorghe Spaiuc
pe care o fluturati festiv pe la minister, careia ii oferiti cu generozitate meniu imbunatatit de
Craciun si de Paste sau pe care o inghesuiti dupa caz prin sertare, prin comunicate
mincinoase ori pe sub covorul ala nou, personalizat.
.
O sa intelegeti putin in situatia asta - pe care n-o doresc de altfel nimanui! - ca penitenciarul
este un lucru cat se poate de serios in care nu ne putem permite sa ne jucam de-a oamenii
mari?
.
O sa intelegeti ca ne lipsesc specialistii, ca ne carpim si la propriu si la figurat de la o luna la
alta, ca muncim in conditii improprii, ca ne mintim si ne sufocam in hartii, ca ne pierdeti
timpul in sedinte fara noima si prin hatisul ordinelor aberante si daca dam gres asta se poate
intoarce impotriva oricaruia dintre noi?!
.
Nu intelegeti Dle Gheorghe Spaiuc! Si mai ales, de vreme ce viata la "imparatie" picura tihnita
si generoasa, aveti toate motivele sa fiti convins ca asemenea lucruri se intampla numai la
televizor sau in orice caz li se intampla altora (care au ghinion si cu care oricum n-aveti nicio
treaba) !
.
Ca urmare, imi exprim pe aceasta cale Tov Gheorghe Spaiuc, cu ocazia Zilei Penitenciarelor,
adanca consideratie si recunostinta pentru ca va aflati la carma corabiei noastre, calauzita cu
pricepere si devotament catre tarmul luminos al viitorului!
21 IUNIE 2008
29 iunie - Ziua Şpaiucului?
Gheorghe Şpaiuc pregăteşte voios serbarea zilei de 29 iunie. †n timp ce sistemul penitenciar este cu
un picior „n groapă, Ziua personalului din penitenciare este un nou prilej de distracţie pentru şefii
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
.
"... 0 serie de manifestări menite să sensibilizeze societatea civilă €n legătură cu problematica reintegrării
sociale a persoanelor private de libertate, să asigure reprezentativitatea muncii desfăşurate de personalul
de penitenciare şi să promoveze imaginea obiectivă a sistemului penitenciar" vor marca Ziua personalului
din penitenciare, după cum ne informează un comunicat de presă din 19.06.2008 al ANP.
.
Şpaiuc maestru •n ceremonii şi director amator
.
Vom avea teatru, expoziţie, simpozion şi... dineu. Gheorghe Şpaiuc va fi amfitrionul acestor evenimente
•n calitate de director general - delegat. Va savura gloria pe care numai cei ca el o merită. N-a reuşit să
ajungă •n v‚rful piramidei ANP prin forţe proprii, dar important e că şi-a adjudecat dregătoria.
.
‡n 2005 a picat concursul pentru şefia Penitenciarului Iaşi, dar asta nu-l complexează. Mai sunt vreo 3 - 4
şefi picaţi la examene pentru funcţii de conducere şi promovaţi de fostul ministru Q-ariu.
.
Şi-a aranjat biroul ca nimeni altul. Frunzele, muzica şi feng-shuiul l-au ajutat să treacă peste perioada •n
care Marius Iosif i-a fost şef. Micuţul dar cochetul birou i-a fost refugiu c‚nd bădăranul de Iosif •l trimitea
•n chip de represalii să-şi refacă stratul de lac de unghii.
.
Gheorghe Şpaiuc dedicat patriei •n ziua de salariu
.
Gheorghe Şpaiuc a cerut să nu-i mai fie luate lucrările semnate pentru că dumnealui •nt‚i semnează şi
ulterior, c‚nd şi dacă •şi face timp, citeşte.
.
La c‚teva săptăm‚ni c‚nd se declara foarte apropiat sufleteşte de sistemul penitenciar a primit faimoasa
•ntrebare: C‚nd? ‡n ziua de salariu? Nici p‚nă acum nu a dat un răspuns.
.
Tot 'măiastrul' director Şpaiuc este autorul deciziei care •mpiedică personalul să măn‚nce •n timpul
serviciului. Rezultaul scontat răm‚ne •n visul dumnealui. Nu mai departe de ieri au fost prezentate cifrele
care demonstrează inutilitatea acestei măsuri.
.
Sindicatele şi comisia de disciplină la cuţite cu directorul feng - shui
.
Recent s-a remarcat prin lupta la cuţite cu mailurile sindicale. S-a dat de gol că spionează
corespondenţa sindicală şi a cerut ca un intrigant de duzină lămuriri urgente preşedintelui sindicatului violat
informatic.
.
Mai nou se bate cu comisia de disciplină. Va avea una nouă care nu va putea lucra dacă i se va cere să
decidă după dictare ca la Parchetul Iaşi. Azi au fost negocieri intense cu sindicatele pe acest aspect.
.
La •nscăunarea dlui. Denis Darie •n funcţia de director al Penitenciarului Rahova s-a trezit spun‚nd că
dacă nu poate angaja agenţi şi ofiţeri de penitenciare va angaja ciobani. Poetic şi plin de sens poate
dar foarte prost exprimat g‚ndul.
.
Şefii ANP sărbătoresc eşecul
.
Şefu' penitenciarelor n-ar fi Şpaiuc destul dacă n-ar fi şi fudul. Ca act final al serbării pregăteşte un
dineu - chiolhan la care se va servi printre altele mai clasice ardei gras cu br‚nză pe kiwi, babic per
ghiudem, file de somon pe lăm‚ie, file pe anşoa şi berbecuţ la proţap. Trasnsportul va fi cu autobuzele
ANP, ţinuta lejeră, muzica live şi preţul pentru buzunare largi.
.
Pentru mine •nsă motivul aplombului sărbătoresc răm‚ne un mister. ANP este •n incapacitate de plată,
iar penitenciarele se pl‚ng constant de contra-performanţa echipei Marin Dumitru - Bogdan Costaş.
Cetăţenii şefi •n schimb se plimbă prin America şi se joacă de-a teoria managementului.
.
Ameţitul de Petre Stan marea speranţă cu cap roşu a resurselor umane a măsluit un concurs, a făcut
nişte detaşări, a zăpăcit un statut şi cam at‚t. A mai •ncercat să treacă şi o lege pe sub m‚nă dar asta nu i-
a reuşit at‚t de plenar.
.
Nu vreau să intru •n amănunte dar, chiar nu •nţeleg ce e de sărbătorit cu at‚ta fast. Ziua personalului
din penitenciare trebuie să fie a celor care muncesc •n şi pentru penitenciare. O sărbătoare de bun simţ şi
at‚t.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/averile-ascunse-ale-efilor.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/rebuturi-q-are-la-ministerul-justiiei-i.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/o-scrisoare-pierduta-by-gheorghe-spaiuc.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-comisia-de-disciplin-scoas-din-uz.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-incompetentul-agresiv-nlocuit-de.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/playback-in-justitie.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-declar-pierdut-i-logistica.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/apel-ctre-lichele-varianta_01.html
PS. Astăzi Marius Iosif s-a •ndurat, după mai bine de 5 săptăm‚ni, să-şi predea preţiosul birou ANP-
ului. L-a ţinut •nchis sub cheie p‚nă azi şi a cedat cu greu rugăminţilor lui Şpaiuc de a-l deschide şi reda
uzului instituţiei. Bine că n-a plecat cu ela acasă cum a făcut cu imprimante mobile, modemuri şi alte
electrocasnice primite pe inventar.
Tot astăzi Dumitru Nădrag, fostul de la Penitenciarul Spital Poarta Albă, aştepta spăşit să fie primit •n
audienţă de mai marii temniţelor. Mai speră la o şefie mică pe undeva.
20 IUNIE 2008
ANP - Comisia de disciplină scoasă din uz de către directorul

general
N-am fost niciodată fan de comisii de disciplină. Mi se pare ƒnsă destul de "cool" că a
ANP-ului Comisie de disciplină e desfiinţaţă pentru că nu e pe at„t de disciplinată pe
c„t ar vrea şeful puşcăriilor.
.
Comisia de disciplină a ANP este desfiinţată
.
O veste care circula pe holurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor acum c€teva zile se
confirmă. Comisia de disciplină a fost scoasă din uz de către Gheorghe Şpaiuc.
.
Motivul real al acestei operaţiuni l-am prezentat •ntr-un articol anterior. Farfuridi Şpaiuc a
•ncercat să dicteze 'constatările' comisiei şi nu i-a mers.
.
Pretextul mişculaţiei este •ngrijorarea bruscă referitoare la activitatea de soluţionare a
cauzelor disciplinare. Comisia de disciplină tot anunţa de luni bune conducerea ANP că nu
poate funcţiona •n condiţii normale av€nd •n vedere volumul mare de cauze, dar p€nă mai ieri
nu-i băga nimeni •n seamă. Pe scurt:
 prin adresa din 247545/18.12.2007 un număr de 4 şefi de direcţii din ANP propuneau,
fără rezultat, lui Marius Iosif măsuri pentru eficientizarea activităţii Comisiei
de disciplină.
 prin adresa 206244/13.02.2008 a fost solicitată fără rezultat
•nlocuirea a 2 membrii care au fost detaşaţi;

prin adresa 211053/21.05.2008 se revine cu solicitarea de •nlocuire a membrilor care
erau detaşaţi de c•teva luni la alte unităţi penitenciare;
 prin adresa 223262/04.06.2008, urmare a unei 'discuţii' cu Gheorghe Şpaiuc,
preşedintele comisiei de disciplină reiterează aceleaşi solicitări;
 prin adresa 224269/05.06.2008 Comisia de disciplină ƒi explică lui Şpaiuc ce
ƒnseamnă domiciliu şi de ce sesizările •ntocmite de acesta, •n care refuză să se
identifice conform legii, sunt clasate;
 la 06.06.2008 majoritatea activă a membrilor comisiei de disciplină
demisionează după ce li s-a cerut 'să judece la dictare'. Gheorghe Şpaiuc şi-a
permis să ameninţe membrii comisiei de disciplină, iar aceştia s-au retras.
Dramă ƒn două acte cu un actor, c‚ţiva spectatori şi multe adrese

.
'Discuţia' a avut loc ƒn data de 04.06.2006 şi a avut parte de două acte se pare. Un act
neoficial •n care Şpaiuc ƒncerca să-şi expună propriile teze despre cum ar trebui să
funcţioneze comisia de disciplină a ANP şi despre cum •nainte de elaborarea referatului cauzei
ar trebui să •ntrebe şi conducerea.
Aceste 'solicitări' au apărut, din c€te se aude, ca urmare a vizitei dlui. Gheorghe
Comunişteanu, directorul adjunct de la Jilava, cel care a fost prins că •şi conducea
familia şi la serviciu.
Este vorba despre acelaşi Gheorghe Comunişteanu care a propus 5 sancţiuni •ntr-o singură zi
•mpotriva celui care sesizase comisia de disciplină •n legătură cu incompatibilitatea.
Actul doi al 'discuţiei' s-a consumat cu proces verbal. Şpaiuc s-a g€ndit că aşa va putea
motiva mişmaşul scoterii din uz a comisiei de disciplină indisciplinată. Procesul verbal
•nregistrat sub nr. 223476/04.06.2008 consemnează harnic starea de visare a
directorului ANP.
.
Şpaiuc descoperă Comisia de disciplină şi se miră ƒn scris
La primul punct Şpaiuc •şi exprimă nemulţumirea faţă de •nt€rz€ierile •n soluţionarea cauzelor
deşi situaţia era cunoscută de mai bine de 6 luni. †l anunţăm pe dl. director că •n toată
această perioadă a fost şef pe la ANP şi trebuia să se ocupe de asta mai ales că ştabii au fost
anunţaţi la timp.
Al doilea punct este rezultatul uşoarei dezorientări a lui Şpaiuc. Crez€ndu-se •ncă la
Parchet cere şi dosarul cauzei odată cu referatul pe care ar trebui să-l semneze. Aşa ca să mai
dea dumnealui c€te o indicaţie preţioasă.
La al treilea punct Şpaiuc consideră referatele ca fiind insuficient motivate şi explică de ce.
Adică nu se ţine cont de argumentele •n apărare. Naşpa dacă nu se ţine cont de
argumentele ƒn apărare dar directorul ANP nu e ƒn drept să-şi dea cu părerea.
Comisia mai e •nvinovăţită că nu a făcut propuneri de •mbunătăţire a propriului cadru

normativ şi că a clasat - aşa cum era normal dealtfel - sesizările care nu respectau
condiţiile de procedură.
Drept urmare Comisia de disciplină şi-a pierdut prin demisie •ncă 4 dintre membri (•n afara
celor 3 deja detaşaţi). Aşa că vom avea una nouă.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/concursul-pentru-efia-anp-n-ateptare.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/o-scrisoare-pierduta-by-gheorghe-spaiuc.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/radu-ragea-este-ministrul.html
19 IUNIE 2008
Penitenciarul Codlea pe internet - site sursa
Azi la prima ora un cetăţean cititor văz„nd că nici măcar
Google nu mă ajută să găsesc imaginile din Penitenciarul Codlea aflate pe internet

ƒmi făcu un pustiu de bine şi ƒmi spuse adresa (pe litere). Mulţumesc.
.
Comentariile deţinutului sunt edificatoare
O.k. Who am i? flame's,a guy from Romania, at this moment in jail for some mistakes in my
life. I'm paying, nothing aganist that, but not like this! Still, we are human been and still we
do have rights! And the first one is the right to speak. I speak. But here nobody listens. And I
still speak... How di I created this site? It's very easy IF you have money! I pay somebody
and after two days, in my pocket appears "Junior"... How much costs me this kind of "magic"?
1500€. And they give me the posibillity to make this. And for that I'm gratefull!!! (sursa: link)
.
Băiatu' cu pozele e cazat la Penitenciarul Codlea. Admite că a făcut nişte greşeli •n viaţă
care l-au adus •ntr-un loc răcoros şi cu puţină verdeaţă. Totuşi e supărat că vorbeşte •n pustie
deşi ca orice persoană - infractor este posesor de drepturi ale omului.
.
După care ne explică cum a creat site-ul şi c€t a dat pe telefonul mobil cu care-şi făcea
pozele. Pentru asta e foarte recunoscător. †n imagini ni-l prezintă pe dl. Dumitrache,
comandantul penitenciarului, m‚ncarea de penitenciar şi un gard c‚t toate zilele.
Mai sunt publicate imagini de pe secţie şi din camera de deţinere.
.
Va urma un scandal. Asta e sigur (deja au •nceput verificările).
Link-uri utile:
 http://en.peperonity.com/go/sites/mview/prisoninromania
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciarul-codlea-pe-internet.html
 http://www.realitatea.net/la-penitenciarul-codlea-din-brasov-detinutii-au-telefoane-
mobile_301467.html
 http://www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=87912
 http://protv.ro/stiri/social/incident-la-penitenciarul-codlea-poze-din-interiorul-
cladirii.html
 http://www.brasovultau.ro/index.php?pag=nw&id=9253&p=imagini-secrete-cu-
penitenciarul-codlea-postate-pe-internet.html
 http://www.realitateabrasov.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=1499:DE%C5%A2INU%C5%A2II-SE-PL%C3%
82NG---La-penitenciarul-din-Codlea-nu-sunt-suficien%C5%A3i-paznici-iar-dotarea-
tehnic%C4%83-las%C4%83-de-dorit_2008-06-18-13-40-
42&catid=12:social&Itemid=13
 http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=42038
UPDATE 19.06.2008 ora 10.30
Realitatea TV reia subiectul •n această dimineaţă. :-) Reporterul intervievează un deţinut

care spune că "m€ncarea... c€t de c€t, medie... nu avem metri, cum se zic...". Concluzia
reportajului e că deţinuţii au postat imaginile pe internet nemulţumiţi fiind de condiţiile de
detenţie.
Explicaţiile mai marilor penitenciarului sunt penibile dar cred că mai corect ar fi a spune că de
fapt deţinuţii cu pricina sunt nemulţumiţi de faptul că sunt ƒn detenţie. Diferenţă de
nuanţă, dar contează.
UPDATE 19.06.2008 ora 11.30
Singurii care nu-şi fac probleme sunt scriitorii de comunicate ai Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
"Considerăm că imaginile postate pe internet nu pun „n pericol siguranţa locului de deţinere „n

condiţiile „n care penitenciarele din ţară pot fi vizitate de către orice persoană interesată, iar
luna aceasta, pe data de 26 va fi organizată Ziua Porţilor Deschise."
"...se „ncearcă stoparea fenomenului de introducere a acestor obiecte interzise „n

penitenciare, „n cursul anului 2007 au fost descoperite 6434 telefoane mobile şi 2232 „n
primul trimestru al anului 2008. …n Penitenciarul Codlea au fost descoperite 203
telefoane mobile „n primul trimestru al anului 2008." (sursa: www.anp-just.ro, Comunicat
de presă, 18.06.2008)
Penitenciarul Codlea pe internet
Imagini din Penitenciarul Codlea au fost ieri publicate pe internet de către un

deţinut. Deţinutul a fost identificat şi trimis la izolare dar problema telefoanelor din
penitenciar(cu sau fără cameră foto ƒncorporată) răm„ne.
.
Imagini din Penitenciarul Codlea
.
Penitenciarul Codlea devine mai cunoscut dec€t ar trebui. Ieri la Pro TV am văzut un scurt
reportaj referitor la publicarea pe internet a unor imagini din penitenciar. N-am reuşit să
găsesc site-ul sursă dar am •ncercat să urmăresc cu atenţie comentariul Pro TV referitor la
acest incident.
.
Imaginile arătate nu sunt at€t de scandaloase pe c€t s-ar crede din prezentarea cazului. Sunt
banale şi fără vreo relevanţă pentru siguranţa locului de deţinere. Morga celor care-şi dădeau
cu părerea nu este deloc justificată, dar nu trebuie ca această situaţie să fie tratată prea uşor.
Telefoanele mobile continuă să fie introduse fără oprelişti ƒn penitenciar.
.
Piaţa telefoanelor mobile ƒn penitenciar este adevărata problemă
.
Deţinuţii cu dare de m€nă pot oric€nd să-şi procure un telefon fie pe la vizite, fie de pe piaţa
internă, fie plătind pe cineva să-l aducă de afară. Dacă staţiile de bruiaj ar exista această
problemă ar dispărea. Din păcate abordarea ƒn sistem este aceea de a limita efectul nu
de a ƒnlătura cauza.
.
Se preferă efectuarea a sute de percheziţii care, cu siguranţă, costă mai mult •ntr-un an dec€t
o soluţie tehnică. O instalaţie de bruiaj ar rezolva şi problema de piaţă a telefoanelor. N-ar
mai exista cerere şi ar dispărea oferta.
.
Istoria se repetă pentru că nu sunt luate măsuri de stopare a acestui fenomen
.
Penitenciarul Codlea nu este un caz unicat ƒn acest sens. Imagini din penitenciarul Deva
(B•rcea Mare) au fost acum vreo 2 ani publicate pe internet şi preluate de presă. Protestele
din decembrie 2006 au fost filmate cu telefoane mobile şi transmise presei care le-a folosit
intensiv.
.
Cazul lui Nuţu Cămătaru cel care •şi coordona afacerile din puşcărie este deja cunoscut. Au
fost cazuri c€nd deţinuţi conduceau reţele de prostituţie şi trafic de carne vie. Au fost cazuri
c€nd s-au comandat agresiuni, furturi sau t€lhării din penitenciar. Lista poate continua.
.
Semne de ƒntrebare pentru conducerea Penitenciarului Codlea
.
†n acest caz mai multe semne de •ntrebare există:
 de ce a avut acest deţinut at€ta libertate de mişcare?

 de ce nu i-a fost găsit telefonul at€ta timp?
 de ce a putut să facă poze nestingherit?
 cum a fost introdus şi de către cine ar fi o •ntrebare pur retorică.
***
Veşti de la ANP: Director nou(ƒmputernicit) la Penitenciarul Rahova
.
Urmare a expirării mandatului dlui. procuror Laurenţiu Vintilă la conducerea Penitenciarului
Rahova a fost ƒmputernicit ƒn funcţia de director dl. Denis Darie, ofiţer din cadrul
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
.
Denis Darie a lucrat foarte puţin •ntr-o unitate penitenciară, fiind de ani buni ofiţer specialist
•n cadrul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar de la ANP. Este soţul dnei.
Constanţa Darie, şefa Serviciului Evidenţă Deţinuţi din Penitenciarul Jilava şi este cunoscut
ca fiind un 'pazist' destul de rigid.
.
Poate că un ofiţer din cadrul penitenciarului ar fi fost mai potrivit pentru această poziţie av€nd
•n vedere experienţa destul de limitată a dlui. Darie. Răm€ne •nsă de văzut dacă şi cum
se va descurca.
.
Link-uri utile:
 http://www.protvintl.ro/stiri/top-ro/incident-la-penitenciarul-codlea-poze-din-interiorul-
cladirii.html
 http://www.protvintl.ro/galerie-video/protv_news/incident-la-penitenciarul-codlea-poze-
din-interiorul-cladirii/1.html
 http://www.ziare.com/Secretele_Penitenciarului_Codlea__dezvaluite_pe_Internet-
335170.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/probleme-cu-reputaia-la-penitenciarul.html
 http://www.infonews.ro/article102517.html
 http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?
c=articole&id_categorie=6&articol_id=6871&article=revolta+in+puscarii
PS Azi Şpaiuc va fi prezent la Penitenciarul Spital Poarta Albă pentru •nscăunarea noului
director •mputerncit.
18 IUNIE 2008
Şeful Penitenciarului Spital Poarta Albă schimbat
Dumitru Nădrag a pierdut funcţia de director - ƒmputernicit al Penitenciarului Spital

Poarta Albă urmare a confirmării sesizărilor adresate Corpului de Inspecţie al
Ministrului Justiţiei. Urmează comisia de disciplină şi cel mai probabil pensionarea.
.
Dumitru Nădrag nu mai este director la Poarta Albă
.
Şeriful de la Penitenciarul Spital Poarta Albă, Dumitru Nădrag a fost debarcat. Degeaba a
•ncercat Nădrag să-şi joace rolul. De data asta n-a mai mers. Inspectorii Ministerului Justiţiei
au probat •ndeajuns de multe nereguli pentru a-l schimba din funcţie.
.
Micuţul fost comandant - •mputernicit a apelat la tot arsenalul din dotare şi s-a
apărat 'heroic'. S-a dat bolnav, s-a dat pilos, s-a dat victimă, s-a dat doctor şi s-a proclamat
salvatorul sistemului penitenciar dar nu a ţinut.
.
Sesizările se confirmă, Nădrag merge la comisia de disciplină
.
Sesizările venite din unitate se confirmă •n bună măsură şi este meritul corpului de
inspecţie al ministrului justiţiei că a reuşit să documenteze abaterile despre care a fost
informat. Dumitru Nădrag va fi cel mai probabil deferit comisiei de disciplină a ANP şi va
trebui să răspundă pentru faptele sale.
.
Nădrag trebuie să răspundă pentru nepotism, trafic de influenţă, favorizarea
deţinuţilor VIP şi gestiunea frauduloasă a fondurilor Penitenciarului Spital Poarta Albă.
Probabil că va cere pensionarea şi va scăpa.
.
Urmează Florin Stanciu, protectorul lui Nădrag
.
Florin Stanciu, prietenul lui Nădrag, a fost •n inspecţie şi dumnealui dar s-a limitat a-i bea
ţuica şi cafeaua şi a plecat la ANP aşa cum a venit. †ntrebarea următoare este de ce Florin
Stanciu, pilosul de la Ministerul justiţiei, l-a protejat pe fostul director de la Poarta
Albă?
.
Poate că cineva ar trebui să investigheze şi acest aspect •mpreună cu problemele jenante
ascunse la dosarul de cadre al lui Stanciu. C•rcotaşii spun că marele inspector ar fi fost
condamnat cu suspendare prin 1996 - 1999 şi că are antecedente penale. Noi ştim deja că
modificarea legii 293/2004 prin care infractorii pot fi păstraţi •n funcţii la ANP a avut un
susţinător fervent •n persoana acestuia.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-rmas-cu-nucile-lui-iosif.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-controlat-de-primul-ministru.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert-marius-iosif-luat-la.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/intrebare-de-week-end.html
17 IUNIE 2008
Concursul pentru şefia ANP ƒn aşteptare
Concursurile pentru funcţiile de conducere din ANP şi penitenciare sunt ƒncă ƒn faza
de proiect. A trecut deja o lună de la promisiunea ministrului justiţiei.
.
Concursuri pentru funcţiile de conducere din ANP
.
Acum o lună ministrul justiţiei, dl. Predoiu, promitea la schimbarea din funcţie a lui Marius
Iosif că funcţiile de conducere din sistemul penitenciar vor fi scoase la concurs. Ieri a
apărut pentru observaţii modificarea modificării ordinului •n materie.
.
†n ritmul ăsta concursul are şanse să fie anunţat •n termenul promis de ministru, dar cel mai
probabil va fi timp doar pentru ocuparea c‚torva funcţii, av€nd •n vedere că se apropie
alegerile. Timpul trece şi o mare parte din acesta este utilizat pentru discuţii, modificări şi
acorduri.
.
Există deja un ordin din 2007 care modifică un ordin din 2006. Acum apare şi ordinul din
2008 care, deloc surprinzător, •l modifică pe cel din 2007.
.
Se pun virgule, se complică paragrafe, se pun piedici
.
Aş vrea să pot spune că •ntre aceste ordine a existat un adevărat proces de optimizare
normativă. Se pun virgule, se complică paragrafe şi se scapă din vedere esenţa.
.
Un astfel de ordin ar trebui să strige at€t tare că "Vrem şefi buni!" •nc€t chiar şi Petre Cap
Roşu Stan, măsluitorul ajuns director general adjunct la ANP să audă. Modificările acestea,
at€t de frecvente, strigă din păcate doar "Nu ştim ce vrem!".
.
Din punctul meu de vedere ordinul din 2006 era cel mai permisiv şi cel mai bun. A permis
•ncadrarea a 9 posturi de director de unitate. S-a •nregistrat, e adevărat şi un eşec numit Dan
Halchin. Motivele le-am discutat deja.
.
Deja - vu cu statutul personalului
.
Aceiaşi soartă a avut şi legea 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special
din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu modificările şi completările ulterioare.
.
†n 2006 s-a negociat o formă care:
 făcea consultarea sindicatelor obligatorie

 introducea dreptul la compensarea chiriei
 recunoştea dreptul la declanşarea conflictelor de muncă
După care a urmat legea salarizării. Au fost şi ceva •ncadrări.
†n 2007 nu s-a negociat. ANP a cerut observaţii şi a mimat colaborarea, dar a promovat o
formă care:
 elimină dreptul la compensarea chiriei

 pune oprelişti promovării agenţilor şi
 face imposibilă •ncadrarea de personal (celebrul art. 28)
După cum deja ştiţi. Nu a urmat nimic.
Pardon. †n 2008 a urmat ordonanţa secretă negociată •n secret de Marius Iosif şi doi foşti
secretari de stat. Se urmărea amuţirea sindicatelor şi permanentizarea unor •mputerniciţi. Dar
sindicatele au fost pe fază şi totul s-a stopat.
.
Părerile pot fi ƒmpărţite ƒn legătură cu cele de mai sus. Unii vor zice că aşa e mai bine.
Alţii vor zice că e un dezastru. Tot ce pot spune e că indiferent cum fac trebuie să •nceapă
odată să scoată la concurs.
.
Ocuparea funcţiilor de conducere va putea asigura coerenţă •n activitatea ANP şi a unităţilor
penitenciare. Dacă... aceste concursuri vor fi corecte.
***
Veşti de la ANP
.
O veste interesantă vine dinspre ANP. Comisia de disciplină, sătulă de 'sugestiile' zilnice ale
lui Gheorghe Şpaiuc, şi-a dat ƒn bloc demisia. Cei care au rămas au rămas fie pentru că se
numesc Berechet fie pentru că au de g€nd să-l •nfrunte pe Şpaiuc.
.
Domnu' Şpaiuc, •nvăţat ca la Parchetul Iaşi, se mai bagă ƒn dosarele comisiei de
disciplină şi dă indicaţii despre cine trebuie şi cine nu trebuie să fie pedepsit... după vizita
impricinaţilor sau a altor ridicători de proptele.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/s-terminat.html
 http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicateiunie2008/12Iunie2008/tabid/734/
Default.aspx
 http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-05-26/ministerul-justitiei-cauta-directori-
pentru-penitenciare.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/zvon-kibedi-i-mocua-pe-fra.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/tribunalele-poporului-penitenciar.html
16 IUNIE 2008
Playback in justitie
Am tot „ncercat să găsesc un nume pentru modul „n care se fac că-şi fac treaba mai marii
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Ministerului Justiţiei. Idea mi-a venit ascult•nd Paraziţii.
.
Playback poa' să facă şi o surdo - mută
.
Playback fac şefii ANP şi MJ. Sistemul justiţiei şi cel al penitenciarelor c‚ntă o manea balcanică nereuşită,
iar şefii noştri, mimează şi fac joc de scenă. Paraziţii descriu tot spectacolul.
Ce vezi pe scenă e limita decenţei

Aici se toarnă filmul 'Ziua incompeţentei'
Spuneţi că iubiţi publicul şi fanii
Dar de fapt iubiţi doar playback-ul şi banii
.
sursa: Paraziţii - Shoot Yourself, BestMusic
Se toarnă filmul "Ziua Incompetenţei"

.
Sistemul judiciar merge prost. Anti-corupţia a ajuns joc de glezne pentru presă şi Comisia Europeană.
Procesele durează cu anii, şi poţi oric‚nd să mori cu dreptatea •n m‚nă. Agenţia de Integritate a •ncremenit
•n proiect, iar marii corupţi •şi trag legi şi decizii de Curte Constituţională ca să scape.
.
Consiliul Superior al Magistraturii e condus de o ţaţă care se trezeşte exers‚ndu-şi coardele vocale •n
cuv‚ntări opărite la adresa oricui •i arată cu degetu' probleme •n propria-i ogradă. Justiţia pl‚nge că este •n
criză de personal, dar vreo 400 de magistraţi sunt detaşaţi pe salarii babane la alte instituţii.
.
Ministerul Justiţiei face playback pe orice melodie. A mimat prost pe vremea lui Q-ariu cel mai
prost 'textier' pe care l-a avut vreodată această instituţie. Acum mimează ceva mai bine şi are şanse să
scoată o notă sau două care să fie pe placul Comisiei.
.
Criza financiară este imposibil de gestionat de către Tuleaşcă, cel care ar trebui să fie director general
economic-administrativ la Ministerul Justiţiei. Instanţele se descurcă greu chiar şi cu plata pentru
corespondenţă şi citaţii. Acordarea drepturilor restante este manevrată jmechereşte printr-un proiect de
ordonanţă de urgenţă secretă.
.
Playback la ANP
.
Sistemul penitenciar se •nt‚mlă să meargă şi mai prost. Şefii cu care au fost cadorisiţi temnicerii habar
n-au pe ce lume trăiesc. Gheorghe Farfuridi Şpaiuc e la fel de incompetent ca defunctul Marius Iosif, dar
măcar e liniştit, deşi spionează şi el cu s‚rg sindicatele. Playback cu magistraţi detaşaţi am mai văzut.
Nu e prima dată.
.
Petre Cap Roşu Stan s-a remarcat •n postura de măsluitor de concursuri pentru blonda lui Chiuari. A mai
născut şi proiectul secret de ordonanţă care urmărea desfiinţarea oricărei opoziţii sindicale.
.
Marin Dumitru s-a tot dat mare manager p‚nă c‚nd s-a văzut că nu poate nici măcar asigura plata
salariior şi acheltuielilor curente ale penitenciarelor. Prostiile comise •n duet de Marin Dumitru şi
Bogdan Costaş, aceşti Milli Vanilli ai puşcăriilor, riscă să blocheze activitatea penitenciarelor.
.
Brambureala •nclină balanţa justiţiei
.
‡n public, problemele sunt negate mai mult sau mai puţin vehement. Scriitorii de comunicate se declară
•ngrijoraţi şi uimiţi de faptul că se mai •nt‚mplă ca cineva să se inflameze.
Amice, la interviuri ne vorbiti de ambiţii, apariţii

Ne daţi definiţii p„nă c„nd o să incepeţi sa vă pierdeţi dinţii.
.
sursa: idem ante
Planuri măreţe sunt exprimate de şefii justiţiei sau cei ai penitenciarelor, dar rezultatele nu se văd deloc.
Vinovaţii sunt rapid identificaţi •n persoana c‚rcotaşilor care văd doar partea de 99% goală a paharului.
.
‡nchei cu o •ntrebare. Dacă Playback poa' să facă şi o surdo mută. De ce n-ar face şi doamna legată la
ochi şi purtătoare de balanţă puţin playback? Doar suntem •n Rom‚nia şi maneaua tre' să urle din
difuzoarele guvernaţilor care se pregătesc de alegeri.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/politica-n-justiie.html
 http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/803256/Moartea-anticoruptiei/
 http://www.bestmusic.ro/Artist_Parazitii-RO-_1872_1-Shoot_Yourself_Impusca_te_versuri_3612.html
 http://www.mediafax.ro/justitie/detasarea-magistratilor-institutii-statului-discutia-csm.html?
4727;1021133
 http://www.cotidianul.ro/ue_ingrijorata_de_blocarea_dosarelor_de_coruptie_in_parlament-48168.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/ordonana-secret-revine.html
 http://www.infonews.ro/article76949.html
15 IUNIE 2008
Despre curaj
…mi fac curaj şi ies puţin din tiparul informativ al ultimelor articole abord„nd un
subiect despre... curajul de a acţiona principial şi despre nonconformism.
.
Reputaţia de a avea curaj
.
Acum c€teva săptăm€ni scriam despre reputaţie. Articolul l-am g€ndit la acea vreme ca
deschizător al unei serii.
.
Aş fi vrut atunci să scriu despre obiectivitate şi despre adevăr. Aş fi vrut să scriu despre
curaj şi despre responsabilitate. Aş fi vrut să scriu despre lucruri care contează dar nu
sunt nici ştire şi nici 'poveste' •n sensul mass-media.
.
N-am putut să mă ţin de plan pentru că priorităţile s-au schimbat. Ne-am 'bătut' cu iosifi,
şpaiuci, mitici, petrici şi alţii ca ei. Am făcut ştiri despre ce se ƒnt‚mplă ƒn penitenciare şi
ƒn justiţie. Am atras atenţia mass-media care ne-a preluat •n funcţie de interes şi de politica
editorială.
.
Am scris ƒn speranţa că vom aduce penitenciarele pe agenda publică. Am scris •n
speranţa că lucrătorii din penitenciare vor fi trataţi corect de şefi. Am scris despre
management defectuos, despre corupţie, nepotism şi despre lipsă de bun simţ.
.
Am atras atenţia conducerilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi Ministerului
Justiţiei. Publicarea unor informaţii i-a silit să ia măsuri şi să mimeze, măcar, interesul.
Nu e mult dar e un •nceput. Vom continua, şi noi şi cei care ne ajută.
.
Despre curaj ca refuz al conformismului
.
Astăzi scriu despre curaj. Nu găsesc alt mod mai bun de a •ncepe dec€t cu un citat despre
critici, curajoşi şi •nvingători.
“It is not the critic who counts; not the man who points out how the strong man
stumbles, or where the doer of deeds could have done them better.
The credit belongs to the man who is actually in the arena, whose face is marred
by dust and sweat and blood, who strives valiantly; who errs and comes short again and
again; because there is not effort without error and shortcomings; but who does actually
strive to do the deed; who knows the great enthusiasm, the great devotion, who spends
himself in a worthy cause, who at the best knows in the end the triumph of high
achievement and who at the worst, if he fails, at least he fails while daring greatly.
So that his place shall never be with those cold and timid souls who know
neither victory nor defeat.” (sursa: Theodore Roosevelt quotes, Speech at the
Sorbonne, Paris, April 23, 1910)
Nu despre curajul fizic este vorba (abilitatea de a confrunta durerea sau riscurile
pentru sănătate, viaţă, bunăstare) deşi referirea foarte descriptivă la arenă şi la sudoare
asta ar lăsa să se creadă.
.
Theodore Roosevelt vorbeşte despre entuziasm, devotament şi cauze nobile •n •ncercarea
de a defini curajul social. Adică puterea de a acţiona principial ƒn pofida opoziţiei
publice şi a presiunilor sociale care ƒndeamnă la conformism.
.
Curajul e o formă de neconformism pe care ƒncercăm s-o ƒncurajăm pe acest blog.
Vreau să cred că la un moment dat nimeni nu se va mai conforma unui sistem de valori
absurd şi că va avea puterea să vorbească deschis despre ce se •nt€mplă •n penitenciarele
rom€neşti. Cu bune şi cu rele.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/reputaia.html
 http://thinkexist.com/quotes/theodore_roosevelt/
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/cum-ne-asternem-asa-dormim.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/libertatea-de-avea-constiinta.html
 http://en.wikipedia.org/wiki/Mohandas_Ghandi
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/7-motive-pentru-care-merita-sa-ma.html
 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-3001566-prime-stimulente-peste-800-000-euro-
ministerul-justitiei-din-mandatul-chiuariu.htm
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/tribunalele-poporului-penitenciar.html
14 IUNIE 2008
O scrisoare pierduta de Gheorghe Spaiuc, seful

penitenciarelor
Gheoghe Şpaiuc, acest Farfuridi re-inventat ƒn ministeriatul Q-ariu, a fost mai zilele
trecute pus pe jar de o ƒntrebare. …ntrebarea nu ƒi era adresată ci era cuprinsă ƒntr-o
depeşă sindicală. Cu toate acestea Gheorghe Şpaiuc s-a simţit ƒn măsură să ceară
explicaţii scrise celor cărora le violase corespondanţa.
.
Farfuridi de ANP faţă cu reacţiunea sindicală
.
La 10.06.2008 Gheorghe Şpaiuc, neinformat şi pierdut •n spaţiu cum ne-a obişnuit, atacă
frontal şi cere, •n scris, explicaţii grabnice lui Ştefan Teoroc, preşedintele SNLP (Sindicatul
Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare).
.
Motivul scrisoricii transmise sindicatului era o informaţie potrivit căreia Administraţia
Naţională a Penitenciarelor (ANP) nu mai are director general, nici măcar delegat,
ƒncep‚nd cu 02.06.2008.
.
Ştefan Teoroc era somat să confirme dacă a transmis o astfel de informaţie colegilor din
sindicat şi să dezvăluie neapărat sursa.
.
Farfuridi de ANP, acest platfus cu pile liberale, nici măcar nu realiza că-şi trădează •n acest fel
preocuparea pentru spionarea sindicatelor.
.
Sindromul Mocuţa ƒl atinge pe directorul - delegat p€nă •n v€rful unghiilor sale lăcuite.
Adresa semnată chiar de Şpaiuc vorbeşte despre The Şpaiuc (cel mai probabil), simbolul
penitenciar, rănit de lipsa de delicateţe a e-mailurilor sindicale. Ar fi putut să se adreseze şi
direct dar, ce să-i faci, foncţia •i permite să fie trufaş şi m€ndru.
.
Sindicatul acceptă 'schimbul de politeţuri'
.
Preşedintele SNLP •i trage desigur un perdaf scurt aiuritului care s-a trezit •n scaunul cel
mare al sistemului penitenciar, după ce •n 2005 picase cu brio un examen pentru o funcţie
inferioară.
.
Violarea secretului corespondenţei sindicale este considerată ca intolerabilă şi
dăunătoare relaţiei de colaborare" pe care cele două părţi se declară disponibile a o •ntreţine
(sic!).
.
Şpaiucul are ƒnsă acum de răspuns la ƒntrebări incomode referitoare la spionii care
•ncadrează informativ organizaţiile sindicale.
.
Noi am abordat subiectul dar acum avem şi proba că spionarea sindicatelor este o practică
a conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
.
†i mulţumesc domnului Şpaiuc pentru că este pe c‚t de habarnist pe at‚t de aiurit, şi mă
ajută involuntar să-l fac celebru. Totuşi, pentru a nu confuza publicul, •l rog să •ncerce să pară
puţin mai ager la minte dec€t colegul de ştăbăreală, Petre Cap Roşu Stan .
.
Nu m-ar mira dacă pe adresa noastră de blog ar sosi acelaşi gen de solicitare. Şi noi am
prezentat acest zvon ca circul€nd tot mai insistent prin Ministerul Justiţiei la acea dată.
.
Ca să nu se mai obosească şi să-şi deranjeze căstănuţele şi frunzuliţele de pe birou •i răspund
anticipat că o astfel de cerere ar fi respinsă aproape politicos.
.
Şpaiucul - specie politică pe cale de reapariţie
.
Farfuridi era descris de către Caragiale ca ambiţios, obedient şi ignorabil. O •ntruchipare a
prostiei solemne Farfuridi al lui Caragiale este tot jurist de meserie şi ƒşi folososeşte ƒn
acelaşi fel pilele politice.
.
Punctul comun al celor două personaje, Gheorghe Şpaiuc de ANP şi Take Farfuridi de
Caragiale, este tocmai surprinzătoarea asemănare de caracter..
.
Personajul desemnat director al temniţelor e simpatic şi amuzant, •n felul lui, tocmai pentru că
nu ştie nici ce spune nici ce face. Ştie •nsă foarte bine ce vrea: chiverniseala proprie.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/spioni-de-penitenciare-si-justitie.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-si-mj-in-dialog-cu-sindicatele-din.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/domnule-mocua-am-publicat-astzi-dreptul.html
 http://www.referatele.com/referate/romana/online1/Caracterizarea-lui-Farfuridi-din-O-
scrisoare-pierduta-de-Caragiale-referatele-com.php
13 IUNIE 2008
Ordonanta secreta revine la Ministerul Justitiei
Personalul din justiţie nu va putea să-şi vadă sentinţele favorabile puse ƒn executare
dacă proiectul de ordonanţă de urgenţă referitoare la am„narea/eşalonarea plăţii
acestora este aprobat. Ministerului Justiţiei nu are fonduri pentru achitarea acestor
drepturi restante şi drept urmare pregăteşte o surpriză viitoarei guvernări.
.
Ordonanţa secretă ƒn practica guvernării
.
Cu riscul de a declanşa un val de surpindere şi dezamăgire din partea reprezentanţilor mai
ofuscaţi ai Ministerului Justiţiei vă informez că •n cadrul acestui minister se naşte un proiect
de Ordonanţă de Urgenţă absolut neconstituţională.
.
Obiectul Ordonanţei de Urgenţă •l constituie soluţionarea problemei sentinţelor prin care
personalul de justiţie urmează să primească retroactiv anumite sporuri.

.
La acest moment tind să cred că exerciţiul de comunicare •ncercat de Ministerul Justiţiei la
09.06.2008 a avut scopul de a •ncerca terenul şi a vedea reacţia salariaţilor din sistemul
judiciar.
.
Se pare că această abordare este impusă de la nivelul Guvernului şi alte variante nu se
doresc a fi luate •n calcul av€nd •n vedere apropierea alegerilor.
.
Meseriaşii lui Q-ariu au comis-o şi la MJ
.
Şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor a •ncercat acum c€teva luni să treacă o
ordonanţă secretă care afecta drepturile salariaţilor.
.
Din motive similare, adică şefi politici ƒn funcţii unde este nevoie de competenţă, MJ
este silit, se pare, să recurgă la o soluţie similară. E drept că obiectul e altul dar victima e tot
pe-acolo.
.
Domnul Tuleaşcă, cel care a 'c€ştigat' concursul organizat de consilierii lui Chiuariu •n stilul •n
care a fost angajată notăriţa - consilieră Iulia Sc•ntei (adică de Bogdan Găureanu şi gaşca),
este la fel de incompetent ca finanţist precum Marin Dumitru, colegul cu proptele liberale
de la ANP.
.
Plata drepturilor restante abia după alegerile parlamentare
.
Acest act normativ de urgenţă se lucrează •n ascuns şi nu va fi supus procedurii de
transparenţă decizională. Nu de alta dar nu se soluţionează litigii indiferent de stadiul
procedural prin acte normative, iar reacţia celor care au c‚ştigat procesele va fi promtă.
.
Scopul acestei mişcări este aruncarea pisicii drepturilor restante ƒn sarcina guvernării
viitoare, indiferent care va fi aceea. Tot inflamări, tot exagerări, tot neadevăruri sunt şi astea
şefu' lu' Justiţia?
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/salariile-din-justiie-o-controvers.html
 http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicateiunie2008/09iunie20082/tabid/728
/Default.aspx
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/iulia-scntei-i-face-bagajele.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justiiei-n-mass-media.html
PS
Articolul de m€ine este despre Gheorghe Şpaiuc (şefu' lu' penitenciarele) care se joacă de-a
Inchiziţia şi de-a v-aţi Kafka cu sindicatele.
O să r€dem bine şi o să ne minunăm ƒn continuare de dimensiunile grădinii şi de cei

care-i sar gardul ca să se facă şefi la ANP.
Radu Ragea este 'ministrul penitenciarelor'
Administraţia Naţională a Penitenciarelor se dovedeşte a fi o problemă prea mare

pentru a fi doar una dintre multele pe care le gestionează ministrul justiţiei. Acesta
ƒşi deleagă atribuţiile referitoare la sistemul penitenciar unui consilier personal.
.
ANP trece ƒn subordinea lui Radu Ragea
.
Radu Constantin Ragea este desemnat 'ministrul penitenciarelor' prin ordinul
ministrului justiţiei 1548/C/2008.
.
Conform ordinului amintit dlui. Radu Ragea, secretar general adjunct •n Ministerul Justiţiei, i
se deleagă •ncep€nd cu 30 mai "dreptul de semnătură pentru ordinele şi lucrările"
privitoare la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
.
Dl. Ragea fusese desemnat la 19 mai •n funcţia de secretar de stat •n Ministerul Justiţiei. 10
zile mai t€rziu prim-ministrul Tăriceanu s-a răzg‚ndit şi a desemnat •n acea funcţie un
consilier de la Cancelaria Primului Ministru.
.
Iniţial Radu Ragea a fost consilier al ministrului justiţiei fiind responsabil de relaţia cu ANP.
.
Am prezentat deja ƒnt‚lnirile organizate de către acesta cu mai marii sistemului penitenciar
şi cu sindicatele din penitenciare. La acea dată am apreciat foarte mult ideea şi intenţiile
dar mai puţin finalitatea. Am criticat •n principal timpul de reacţie foarte mare raportat la
urgenţa şi amploarea problemelor din penitenciare.
.
Dispoziţii clare pentru conducerea ANP
.
Desemnarea lui Radu Ragea este importantă pentru că Şpaiuc, Marin şi Stan (directorii cei
mari din ANP) şi-au dovedit deja incompetenţa şi lipsa de implicare. Este nevoie de cineva
care să-i pună la treabă.
.
Vom trăi şi vom vedea dacă Radu Ragea este această persoană. Sunt motive să cred că
da deşi istoria recentă a arătat că un CV bun şi tinereţea nu sunt garanţia unei bune alegeri a
celor care gestionează soarta penitenciarelor (la Marius Iosif mă refer domnu' Stan).
.
Dacă nu •şi va face un obicei din manifestarea surprinderii 'anti-inflamatoare' (precum •n
comunicatul de presă de ieri) şi va trata cu realism situaţia ANP există toate şansele să
vedem şi ceva rezultate p€nă •n toamna acestui an c€nd sunt programate alegerile şi se va
forma un nou guvern, cu toate consecinţele de rigoare.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/news-alert-brambureala-din-ministerul.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciar-conferinta-nationala-dialog.html
Default.aspx
 http://www.just.ro/MeniuStanga/OrganisationDetails/HeadofDepartment/CVRagea/tabid
/720/Default.aspx
PS Astăzi o să discut şi despre proiectul secret al Ministerului Justiţiei. MJ ƒncearcă să

promoveze o Ordonanţă de Urgenţă care să •i scape de tirania sentinţelor executorii
(sic!). Comunicatul din 09.12.2009 se pare că •ncerca doar să testeze/pregătească terenul.
12 IUNIE 2008
NEWS ALERT! - Acordul colectiv a fost semnat... in

surprinderea si dezacordul MJ
De c„teva luni sindicatele din penitenciare insistă pentru semnarea Contractului

colectiv de muncă şi a Acordului colectiv privind relaţiile de serviciu.
Acordul pentru funcţionari a fost semnat. Contractul pentru personalul 'civil' răm„ne
ƒn aşteptare. Ministerul Justiţiei se supără că publicul ƒi vede rufele murdare.
Acordul colectiv ƒnseamnă ƒmbunătăţirea condiţiilor de muncă
Astăzi 12.06.2008 s-a semnat la sediul Ministerului Justiţiei (MJ) Acordul colectiv privind
relaţiile de serviciu pentru funcţionarii publici cu statut special:
Acordul conţine prevederi referitoare la ameliorarea conditiilor de muncă. Astfel sunt stabilite:
 constituirea şi folosirea fondurilor destinate •mbunatăţirii condiţiilor de muncă;

 sănătatea şi securitatea muncii;
 programul zilnic de muncă;
 perfecţionarea profesională;
 alte măsuri dec€t cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi •n organele
de conducere ale organizaţiilor sindicale.
Negocierile au ƒnceput ƒn toamna anului 2007 şi au fost prelungite datorită instabilităţii

de la v€rful conducerii ANP şi MJ. Acordul nu aduce noutăţi •n ceea ce priveşte activitatea
curentă a instituţiei, dar demonstrează o repoziţionare a relaţiilor de serviciu.
Semnarea Contractului colectiv de muncă pentru personalul contractual din penitenciar

este am‚nată •nsă datorită unor impedimente ce ţin de modificarea cadrului legal. Cel puţin
aşa susţin •n cor ANP şi MJ.
... doar dacă este respectat şi pus ƒn aplicare
Semnarea acestui document este parte a memorandumului semnat la 01 aprilie 2008 şi una
dintre solicitările sindicale acceptate de Ministerul Justiţiei. Evenimentul face totuşi parte din
categoria exprimării de bune intenţii şi disponibilitate la colaborare.
Implementarea prevederilor acordului va fi ƒnsă dificilă •n condiţiile •n care acte

normative de nivel superior sunt •ncălcate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi
Ministerul Justiţiei din motive precum lipsa experienţei, comepenţelor sau a unei alte opţiuni.
Ministerul Justiţiei visează deja la vacanţă
†n comunicatul de presă emis de Ministerul Justiţiei cu acest prilej apare o frază care ar fi
trebuit să lipsească. Nu toţi sindicaliştii au •nghiţit găluşca h€rtiilor semnate şi MJ simte nevoia
să le arate celălalt capăt al băţului colaborării. Mai jos, •n citat, aveţi surprinderea şi
dezacordul :) dumnealor.
Totodată, Ministerul Justiţiei „nţelege să „şi manifeste surprinderea faţă de exagerările şi
neadevărurile din cuprinsul unor puncte de vedere făcute publice de curƒnd, „n total
dezacord cu regulile de comun acord asumate de toţi participanţii la „ntƒlnirile organizate
pƒnă „n prezent.
Inflamarea gratuită a unor dificultăţi cunoscute nu este de natură nici să contribuie la o
mai rapidă soluţionare a acestora şi nici la „ntărirea parteneriatului inter-instituţional.
(sursa: site Ministerul Justiţiei, Comunicat de presă - 12.06.2008)
†i informăm că semnarea unui acord, contract, protocol sau memorandum nu echivalează

cu performanţă ƒn activitatea penitenciarelor. Este doar un pas care nu le acordă •ncă
poziţia de deţinător suprem al adevărului. De aceea o să ne permitem să ne alăturăm celor
care-i mai şi critică.
†n aşteptarea vacanţei MJ aplică o corecţie preventivă eventualilor cƒrcotaşi
Acum c€teva luni Q-ariu trata la fel opiniile care nu cadrau cu poziţia oficială. De
aceea, pentru că dezinformarea oficialilor MJ trebuie să •nceteze, •i invităm •n spiritul
deschiderii de care se declară dornici, să renunţe la falsa surprindere şi să ia lucrurile •n
serios.
Aşa că aşteptăm să auzim care sunt neadevărurile, exagerările şi inflamările la care

face referire scriitorul de comunicate MJ.
 Poate la faptul că ANP este •ntr-o criză financiară fără precedent pentru care nu există
soluţii?!
 Poate la faptul că managementul ANP este politic şi incompetent?!
 Poate la faptul că semnarea a 2 h€rtii cu sindicatele •n 3 luni de discuţii nu •nseamnă
mare lucru av€nd •n vedere că suntem •n an electoral?!
Poate că nu e doar un comunicat triumfalist şi ofuscat.
Link-uri utile:
Default.aspx
 http://www.snlp.ro/art-20080612-snlp-semneaza-acordul-colectiv-privind-relatiile-de-
serviciu.html
 http://www.anp-just.ro/interna/Acord%20Colectiv%20Privind%20Raporturile%20de%
20Serviciu%20-%202008-06.pdf
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/mnemotehnicile-ministerului-justitiei.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciar-conferinta-nationala-dialog.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-sindicatele-din-penitenciare-seduse.html
Salariile din justiţie - o controversă permanentă
Salariile din justiţie sunt de ani buni subiectul unei controverse. Sistemul de salarizare existent nu
este echitabil spun unii. Salariile trebuie să fie la nivel european spun alţii. Mai sunt şi excepţiile
reprezentate de ştabi din justiţie obscen de bine plăţiţi.
.
Ministerul Justiţiei abordează temător problema sporurilor restante din sistemul judiciar
.
Un comunicat al MJ din 9 iunie 2008 •mi atrage atenţia. Pozitia Ministerului Justitiei in problema drepturilor
de natura salariala recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile pare a fi un apel la
responsabilitate adresat sistemului judiciar.
.
Instantele au fost sesizate cu mai multe tipuri de cereri pentru recunoasterea unor drepturi salariale, iar
cererile au fost solutionate, in marea lor majoritate, cu hotarari judecatoresti favorabile reclamantilor
judecatori, procurori, personal asimilat acestora, asistenti judiciari, personal auxiliar, functionari publici din
sistemul justitiei.
.
Ministerul Justiţiei •ncerc‚nd să pună ordine •n acest sistem de salarizare şi-a suflecat m‚necile
•ncep‚nd elaborarea unui set de măsuri cuprinse •n două acte normative, unul privind măsuri pentru
soluţionarea unor aspecte financiare •n sistemul justiţiei şi altul privind salarizarea •n sistemul justitiei.
.
Bunăstarea •n justiţie problemă de creativitate
.
Pentru a fi mai clar vă propun un exerciţiu pe care ar trebui să-l •ncerce mai des scriitorii de legi şi
producătorii de practică judiciară.
.
‡ncercaţi să rostiţi c‚rnatul ăsta de cuvinte şi promisiuni de bunăstare dintr-o singură suflare: primă de
concediu, spor “anticorupţie”, spor pentru vechime €n muncă, coeficienţi de multiplicare diferiţi pentru
procurorii DNA şi DIICOT, coeficienţi de multiplicare pentru grefieri, spor de “specializare”, plata creşterilor
salariale acordate €n anul 2007 personalului din sistemul bugetar, diferenţe salariale €ntre funcţionarii publici
din cadrul instanţelor, spor de periculozitate, spor de confidenţialitate de p„nă la 15% sau 30%, spor de risc
şi suprasolicitare neuropsihică, tichete de masa, spor de fidelitate, decontarea chiriei stimulente.
.
Acum luaţi o gură de aer •nainte să treceţi mai departe. Aţi reuşit. Felicitări! Acum sunt de acord să ne
daţi •n judecată pentru stres şi suprasolicitare neuropsihică pentru că vă supunem la astfel de cazne.
.
Ministerul Justiţiei chemat •n judecată de către toţi salariaţii sistemului judiciar
.
Ministerul Justiţiei se confruntă cu un val fără precedent de procese prin care magistraţii şi personalul din
sistem •şi cer anumite drepturi salariale. ‡n perioada 2005 - 2006, Ministerul Justiţiei a trebuit să plătească
drepturi salariale (prime de vacanţă, spor de vechime, spor de anticorupţie) •n valoare de aproximativ 300
milioane RON, din care numai 180 milioane •n 2006. Bugetul MJ a trebuit să fie suplimentat cu peste 50%
•n anul 2006 pentru a achita aceste sentinţe.
.
Primele acordate doar pentru judecătorii cu o vechime de maximum trei ani au declaşat o adevărată goană
după aur. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost sesizat prin două memorii semnate de
peste 100 de magistraţi, grefieri-arhivari, agenţi procedurali şi aprozi. Magistraţii de la Tribunale şi Curţile de
Apel au simţit fiorul apărării drepturilor omului şi au intentat numeroase procese.
.
250 milioane Euro nota de plată pentru sporile de risc şi stres restante
.
Aşa se face că foarte mulţi solicită plata din urmă a sporului de risc şi stres - de 50% din salariul brut -
şi c‚ştigă. La asta se adaugă alte sporuri a căror plată retroactivă a fost c‚ştigată •n instanţe: sporul de
vechime, sporul anticorupţie, primele de vacanţă - toate neacordate din anul 2000 de c‚nd s-a schimbat
sistemul de salarizare.
.
Statul ar putea plăti in perioada imediat urmatoare un sfert de miliard de euro cu titlu de "spor de risc si
suprasolicitare neuropsihica" pentru magistrati si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor
si parchetelor. Singura conditie pentru ca cei peste 12.000 de angajati ai sistemului judiciar sa-si primeasca
salariile indexate cu 50 la suta – la care se adauga sumele restante pe ultimii trei ani – este sa dea in
judecata Ministerul Justitiei si pe cel al Finantelor.
.
Legislaţia şi practica instanţelor de judecată complică sistemul de salarizare din justiţie
.
Problema e mai veche. Cam din 1999. De atunci, mai multe ordonanţe au acordat şi anulat unele
sporuri. Am şi exemple:
.
"Pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistratii, precum si personalul auxiliar de specialitate
beneficiaza de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar" spunea articolul 47 din Legea 50/1996
privind salarizarea judecatorilor, republicata. Magistratii au beneficiat de acest spor pana la data de 1
octombrie 2000, cand Guvernul Isarescu a dat Ordonanta de Guvern 83, ordonanta prin care s-a abrogat
articolul 47.
.
Doi ani mai tarziu, Guvernul Nastase a dat o alta ordonanta de salarizare a magistratilor, OUG 177/2002.
Ordonanta, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2003, nu a mai prevazut acest spor. Judecatorii si procurorii
sustin ca articolul 47 nu a fost abrogat legal niciodata si ca au dreptul la sporul de risc si de stres, desi
taierea acestor sporuri s-a compensat prin marirea semnificativa a salariilor. Ulterior s-a dat startul pentru
procesele de auto-indexare.
.
Sistemul de auto-indexare a salariilor din justiţie criticat frecvent
1. Caracteristica acestor procese este că magistraţii care le judecă devin apoi beneficiari ai
drepturilor c•ştigate •n instanţă de colegii magistraţi reclamanţi.
2. Chiar prim-ministrul Tăriceanu afirma că: “Unele salarii din sistemul judiciar au ajuns – ca urmare a
unor decizii judecătoreşti date •n interes propriu de către judecători – la un nivel aberant şi
nejustificat, depăşind orice limită a bunului-simţ”
3. Presa urlă şi pune la zid „judecatorii care s-au razboit in instanta cu ministerul justitiei si si-au
majorat substantial salariul”. „Magistrati cu venituri lunare de 5.000 de euro”, zice Rom‚nia
liberă, care e reclamată la Clubul Rom‚n de Presă şi p‚r‚tă la CSM de un grup de magistraţi buni
cetăţeni care se simt lezaţi •n m‚ndria profesională.
4. Societatea civilă •l dă •n g‚t pe unul din magistraţii din sistemul penitenciar prins •n vine cu un
venit lunar net de peste 200 de milioane de lei vechi. Ca urmare, cotidianul G‚ndul •şi cere scuze
pentru un top prost făcut al celor mai bine plătiţi bugetari realizat cu c‚teva zile •nainte. Magistratul
trece pe primul loc.
5. Blogul http://www.penifest.blogspot.com/ prinde pe la colţuri un biet magistrat pensionar cu o pensie
de 125 de milioane de lei vechi, •i dă un articol demascare peste bot şi presa •l •mpuşcă.
6. ‡n mod dubios, un magistrat, Codruţa Kovesi, procurorul general al Rom‚niei, •şi manifestă
nemulţumirea •n o şedinţa a Consiliului Superior al Magistraturii din februarie 2008, spun•nd că e
nedemn pentru un magistrat să ceară •n instanţă drepturi precum “tichete de masă, litru de
lapte, CASCO la maşină, spor pentru contractul colectiv de muncă”.
Nu lipsesc nici apărătorii 'salariilor de nivel european'
1. Deşi se ciomăgesc de c‚te ori au ocazia, •n privinţa acestor procese privind salarizarea magistraţilor,
procurorii, judecătorii, CSM-ul, AMR-ul, SoJust-ul (să ne trăiţi, că ne place de voi!) etc devin brusc
cvasisolidari. Cică legiuitorul e de cacao. Şi dacă legea e debilă, putem s-o mai abuzăm şi noi
pe la colţuri.
2. Lidia Bărbulescu se răscoală şi declară: „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că afirmaţiile
Primului ministru referitor la legiferarea de către magistraţi a propriilor salarii prin hotăr‚ri
judecătoreşti şi aprecierea cuantumului aberant şi nejustificat al acestora, reprezintă afirmaţii de
natura să afecteze •ncrederea publică •n actul de justiţie şi o percepţie deformată a opiniei
publice cu privire la situaţia materială a magistraţilor.”
3. Asociatia Magistratilor din Romania sustine ca nicaieri in lume judecatorii nu sunt mai prost platiti
decat procurorii si politistii.
4. Un t‚năr magistrat anonim •şi exprim indignarea pe forumul unui ziar: „am ramas uluit de ceea ce am
citit azi in ziare! (...) articolele aparute astazi nu reprezinta decat intoxicare si dezinformare,
continuare a unei campanii de infierare a acestei categorii socio profesionale!”
5. Media europeană a salariului brut al unui judecător la •nceput de carieră este de 3.508 euro/lună,
conform raportului „Sistemele judiciare europene - ediţia 2006", realizat de Comisia Europeană
pentru Eficientizarea Justiţiei, din cadrul Consiliului Europei. Potrivit aceluiaşi studiu, media
europeană a salariului brut lunar al procurorilor este de 2.700 euro.
6. ICCJ nu spune nimic, dar face: stabileşte că magistraţii şi personalul auxiliar au dreptul la un spor de
50% din salariul brut, reprezent‚nd sporurile de risc şi suprasolicitare neuropsihică.
Performanţa •n justiţie la nivel de Rom‚nica
Tot felul de prostii mi se •nv‚rt •n cap. Probabil băgate de alţii. Răm‚n suspicios ca orice ţăran needucat.
Tot felul de poveşti •mi vin •n minte.
.
Vorbe de pe uliţă... cică baba lu’ Ion a mers la bulău, deşi are vreo 80 de ani. Da’ cică abia după vreo 10
ani de procese la oraş. Şi-o mutat ograda cu un metru mai €n stradă, proasta. Ne-o povestit tot felul de
chestii de acolo de la tribunal, €nainte s-o €nhaţe. Da’ io n-o cred. Cică o prins, zice baba, un judecător sau
procuror că lua de’ale gurii de la unu’ de-i zicea inculpat sau €nvinuit sau acuzat, nu mai ţin minte cum se
numea, că e complicat şi prostimea ca mine nu €nţelege. Da’ cică i-o dat cu suspendare.
.
Da’ io nu cred, deşi baba se jură pe sf„nta Biserică că ăsta-i obiceiul c„nd e vorba de atenţii d’astea. Cu
suspendare! Ne-o zis şi cucoana aia aranjată de la Bucureşti, doamna Bărbulescu, cu fata aia draguţă şi
isteaţă de lucrează la Bucureşti cu mama ei: bacşişul e o invenţie a presei. Şi chiar daca n-ar fi! Apăi
dacă toată lumea ia...doar n-oi nenoroci omul pe viaţă la bulău.
.
De fapt, totul e o invenţie. Şi procesele lungi, şi dosarele de care fug judecătorii, şi dosarele •ntoarse la
parchet şi refăcute la la dorinţa ICCJ, şi faptul că CSM-ul, ca de altfel şi asociaţiile de magistraţi, se
comportă ca sindicatele, şi faptul că Curtea Constituţională pupă’n dos Demnitarul, şi că nu prea au multă
şcoală mulţi magistraţi, şi că se dispreţuiesc judecătorii cu procurorii, procurorii cu poliţiştii, grefierii cu toţi, şi
•n toate combinaţiile posibile, şi că CSM mai dă un cap •n gură reformei atunci c‚nd o prinde la colţuri .... şi
multe alte scorneli.
.
Invidia stării de normalitate
.
D’apăi prostimea cum să nu se uite chior‚ş la justiţie dacă se ia după toţi răuvoitorii. Deh, invidie şi lipsă
de şcoală. Mă scarpin •n cap, dau o duşcă peste cap, da’ tot nu pricep nimic. Mintea •mi răm‚ne la c‚rnatul
•nşirat mai sus. Cum sunt mai fomist de felul meu, invidios, rupt •n cur, proletar •n spirit, deşi ţăran la
origine, chiulangiu cu 4 clase la activ, miner degrabă vărsătoriu de s‚nge intelectual şi iute la m‚nie, mă
apucă brusc ura de clasă.
.
Mă duc •n şură şi •ncerc să citesc Manifestul Partidului Comunist. Mă las pagubaş, că neav‚nd studii de
drept nu pot să •nţeleg cum vine cu revoluţiile astea, cu rolul meu istoric şi cum pot să i-o trag dialectic
minorităţii ăsteia de se •nfruptă din c‚rnatul de mai sus fără să mă umfle gaborii pe sus. Mă apuc să
mă documentez pe net. Nu •nţeleg mare lucru nici pe aici.
.
Oare oamenii aia, şcoliţi, cu nobila meserie de a •mpărţi dreptatea nu merită să se •nfrupte din el?
.
Cum conştiinţa critică a veşniciei de la sat mă tot rodea, mă hotăr‚i să vin aici •n Poiana lui Iocan, să
dezbatem puţin. Poate mai multe minţi or decide dacă suntem doar invidioşi. Aşa că firul al epic al naraţiunii
se •mbină de acum, temporal, cu propria-mi scriitură.
.
Jumătatea plină a paharului gol
No, acum io beau tutun şi ma g‚ndesc. Şi beau tutun şi mă g‚ndesc. Da’ nu ştiu ce să zic. Acum n-oi fi
ipocrit. Eu intru, evident, •n categoria invidioşilor.
Văd cum o justiţie •n colaps •şi rezolvă problemele la ciupeală. Văd cum oameni care pe bună dreptate
se revendică a fi o elită se folosesc instanţa aşa cum foloseam noi CAP-ul la care lucram pentru a ne
repara căruţa. Gratis, of course.
Văd magistraţi care sunt •n letargie atunci c‚nd politicieni •şi bat joc de standardele lor profesionale,
dar care devin hiperactivi atunci c‚nd e vorba să mai jumulească contribuabilul de c‚tiva parai.
Acum mă •ntreb şi eu ca prostu’: de ce să dau banii mei unor oameni care •mi demonstrează zilnic, prin
reprezentanţi ai lor de la CSM sau de aiurea, prin tăcere sau conformism, multă rea credinţă, incompetenţă,
dispreţ faţă de propria lor profesie şi aroganţă faţă de dorinţa mea să fiu tratat bine şi
nediscriminatoriu •n instanţă, să văd cum e •mpărţită dreptatea la fel at‚t mahărilor c‚t şi năt‚ngilor, să
fiu informat cu privire la veniturile lor reale din instanţe, parchete sau structurile administrative de unde
importă sinecuri şi unde exportă incompetenţă.
Io mă simt cam populist. Da’ voi ce ziceţi?
PS Saru’m‚na la ziarele care au scris pe tema asta şi de unde am copiat copios.
11 IUNIE 2008
Fabricile din penitenciare ƒn stare de faliment
Academia Caţavencu publică ƒn numărul de azi 11.06.2008 un articol cu

titlul "Ministerul Justiţiei şi-a băgat bugetul la puşcărie. Adică ƒn faliment".
Săptăm„nalul prezintă situaţia Regiei Autonome Multiproduct care acumulează
pierderi de milioane de euro datorită indeciziei ocupanţilor fotoliului de ministru al
justiţiei.
Proiect de act normativ blocat
Ministrul Chiuariu, la propunerea lui Gheorghe Şpaiuc (care evident habar n-avea despre ce e
vorba), a descis •n mai 2007, la puţin timp după •nscăunare, blocarea unui act normativ
care viza desfiinţarea RA Multiproduct, agent economic aflat •n subordinea Ministerului
Justiţiei. Consecinţa acestei măsuri a fost că ritmul pierderilor ƒnregistrate de către
operatorul economic s-a accentuat rapid, iar datoriile către penitenciare au crescut.
Propunerea de desfiinţare a fost promovată după ce, •ncep€nd cu anul 2005, o serie de
misiuni de audit independente au •ncercat conturarea unui plan de redresare a regiei.
Pierderile au fost reduse dar s-au păstrat la un nivel care nu permitea funcţionarea asfel că
decizia Consiliului de Administraţie a fost să propună ƒncetarea activităţii productive şi
preluarea de către ANP.
†n prezent, deşi are date financiare complete şi o imagine exactă a situaţiei falimentare a
regiei ministrul justiţiei, dl. Predoiu, ezită să ia o măsură pentru soluţionarea acestei
probleme. Acesta trebuie să decidă dacă propunerea iniţială, blocată de ministrul Chiuariu,
privitoare la desfiinţarea regiei şi preluarea de către ANP va fi promovată.
Multiproduct a fost ƒnfiinţată pentru calificarea deţinuţilor
Regia Autonomă Multiproduct fiinţează •n subordinea Ministerului Justiţiei din anul 1991, •n
scopul calificării profesionale a deţinuţilor. †n cadrul regiei aproape - funcţionează:
 †ntreprinderea de Metalurgie Prelucrătoare Aiud;

 †ntreprinderea de Confecţii T€rgşor;
 †ntreprinderea de †mpletituri şi Confecţii Metalice Poarta Albă;
 Fabrica de Mobilă Gherla;
 Fabrica de Mobilă I.L.Caragiale (Penitenciarul Mărgineni).
Aceste unităţi de producţie teoretic v€nd mobilă, •mpletituri şi confecţii textile sau metalice,
toate produse de deţinuţi din sistemul penitenciar rom€nesc sub coordonarea a aprox. 300 de
salariaţi proprii.
Pierderi de milioane de euro şi datorii pe măsură
†n prezent pierderile ƒnregistrate sunt ƒn jur de 3 miloane Euro (•n aprilie 2007 erau
deja 2,5 milioane), iar forţa de muncă nu mai poate fi plătită. Deţinuţii ar trebui să fie plătiţi
cu 30% din salariul pentru care au fost contractaţi, iar administraţia Penitenciarului restul de
70%. Penitenciarul Mărgineni deja a sistat asigurarea forţei de muncă pentru Fabrica de
Mobilă datorită neplăţii datoriilor.
RA Multiproduct a funcţionat bine p€nă prin anul 2005, c€nd condiţiile de piaţă nu i-au mai
permis să obţină profit. Mobila şi celelalte produse ale regiei nu au mai găsit cumpărători,
nivelul producţiei a scăzut, lichidităţile au scăzut şi imediat au apărut pierderile.
†n penitenciare mai există şi alte spaţii de producţie gestionate •nsă de Administraţia

Naţională a Penitenciarelor •n scopul calificării profesionale a deţinuţilor şi obţinerii de venituri
proprii, iar Multimproduct este doar unul dintre beneficiarii de forţă de muncă - deţinuţi.
***
PS. Radu Buică, cel care a participat ca reprezentant al Ministerului Justiţiei la Adunarea
Generală a Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare din 07.06.2008 este consilier
al secretarului de stat. Funcţia de "consilier Secretar de Stat" despre care se vorbeşte pe site-
ul ANP la secţiunea cu titlul "Participarea reprezentanţilor ANP/MJ la adunarea generală a
SNLP", nu există.
10 IUNIE 2008
Penitenciarul Jilava + Nuţu Cămătaru = Love
La Penitenciarul Jilava lupta cu sindicatele e mai uşoară dec„t lupta cu

criminalitatea care prosperă sub nasul şefilor. Nuţu Cămătaru ƒşi conduce afacerile
din penitenciar şi este ajutat să se libereze ƒn avans.
.
VIP-uri la penitenciar - tratament preferenţial
.
P€nă se •ntoarce dl. Sorescu, komandantul •mputernicit al Penitenciarului Jilava, din concediul
de 3 zile prilejuit de multele reclamaţii care •ncep să ridice semne de •ntrebare şefilor de la
ANP şi de la Ministerul Justiţiei, vom discuta despre informaţiile apărute ƒn presă referitor
la tratamentul preferenţial de care beneficiază interlopii cu dare de m‚nă.
.
Scandaluri mai vechi referitoare la tratament preferenţial •n penitenciar i-au avut drept actori
pe Miron Cozma, Gabriel Bivolaru sau FLorin Comănaru zis Boştoacă. Sunt doar c€teva
exemple care au făcut tiraj pentru mass-media.
.
Trei exemple care demonstrează amploarea fenomenului
.
Miron Cozma era beneficiarul multor derogări de la regimul de detenţie cu complicitatea
comandanţilor penitenciarelor prin care a trecut. Gabriel Bivolaru •şi organiza vizite politice
şi •nt€lniri speciale la Penitenciarul Turnu Severin, unde mai avea aranjat să intre mai
devreme •n comisia de libererare condiţionată şi să plece •n lumea mare ca să se bucure
liniştit de milioanele de euro furate.
.
Florin Comănaru zis Boştoacă primea '•nvoiri' de la punctul de lucru pentru a-şi vedea de
afaceri. Exemple de membrii ai lumii interlope condamnaţi de lux sunt aproape •n fiecare
penitenciar. Fiecare •şi cumpără •ntr-un fel sau altul luxul. De foarte multe ori, de prea multe,
comandanţii penitenciarelor, alminteri oameni cu prestanţă, •şi pierd obrazul făc€nd concesii
acestor VIP-uri de penitenciar rom€nesc.
.
Nuţu Cămătaru ƒn 'centrul de afaceri' Jilava
.
O anchetă a cotidianului Rom€nia Liberă demonstrează că Valentin Sorescu, cel care
aprig luptă cu sindicatele, ƒşi pierde sistematic din elan ƒn faţa lui Ion Balint zis Nuţu
Cămătaru. Conducerea penitenciarului este acuzată că i-a produs acestuia "un dosar de
deţinut model" pentru a facilita punerea rapidă •n libertate.
.
Valentin Penitenciar Păturică Sorescu a aprobat acordarea a numeroase recompense pentru
Nuţu Cămătaru, pentru ca acesta să fie pus rapid •n libertate. Pe toată perioada detenţiei
acesta şi-a condus afacerile din penitenciar beneficiind de bunăvoinţa conducerii acestui
penitenciar, după cum arată conversaţiile telefonice din detenţie care i-au fost interceptate.
.
†n mod suspect informaţiile despre ancheta referitoare la continuarea practicilor
infracţionale din penitenciar nu au ajuns la Judecatoria Sector 4, cea care judecă cererea de
liberare condiţionată, avizată deja de Comisia din Penitenciarul Jilava.
.
Conucerea Penitenciarului Jilava - partener de afaceri?
.
Gheorghe Căminişteanu, locţiitorul pentru pază, se bătea cu sindicatele şi cu avizierele
acestora •n loc să prevină activităţile infracţionale pe care le desfăşura chiar sub nasul său
Ioan Balint. Valentin Sorescu făcea acelaşi lucru. Ba mai mult, sub vigilenta dumisale
comandă, probe privind convorbirile ilegale erau făcute pierdute.
.
Nu există ƒndoială, "desi in cursul anului 2007 a vorbit frecvent la telefonul mobil, dupa cum
rezulta din interceptari, conducerea Penitenciarului Jilava nu a consemnat in acte oficiale. Din
interceptari rezulta ca Nutu beneficiaza de protectie din partea unor functionari ai
penitenciarului", consemnează Rom€nia Liberă •n articolul Directorul de la Jilava il albeste
pe Camataru.
.
Instituţiile coordonatoare nu pot stopa fenomenul
.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu are nici un control asupra acestui
fenomen al protejării capilor lumii interlope •n penitenciarele rom€neşti. Protecţia vine de cele
mai multe ori de la cele mai •nalte nivele şi este mult mai frecventă dec€t se poate imagina.
†n foarte multe penitenciare există informaţii •n acest sens, dar n-are cine să le folosească.
.
Ministerul Justiţiei are un nivel de •nţelegere at€t de limitat •n ceea ce priveşte situaţia
penitenciarelor că evident receptează acest gen de informaţii ca pe o noutate absolută.
Sper că nu va fi alt prilej de simpozioane şi şezători şi vor face ceva.
.
Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii •n Mediul Penitenciar (DPCMP) nu are nici o şansă
să combată acest fenomen, c€tă vreme este •n continuare folosită pentru a spiona sindicate şi
indezirabilii.
.
Aştept reacţia Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Conducerile
acestor intituţii ar trebui să se trezească p‚nă c‚nd nu va fi prea t‚rziu.
.
Link-uri utile:
 http://www.protv.ro/stiri/justitie/celebrul-bostoaca-este-din-nou-dupa-gratii.html
 http://www.justitiarul.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71
 http://www.gardianul.ro/2006/08/08/linia_fierbinte-
c5/gabriel_bivolaru_vizitat_in_penitenciar_ilegal_de_politicieni_si_manelisti-
s82662.html
 http://www.gds.ro/Eveniment/2006-07-27/+Burcu+l-ar+fi+favorizat+pe+Bivolaru
 http://www.gardianul.ro/2006/06/03/linia_fierbinte-
c5/ion_iliescu_crede_ca_miron_cozma_ar_fi_trebuit_eliberat-s79869.html
 http://www.presaonline.com/stire/recalcitrantul-miron-cozma-a-primit-aviz-de-buna-
purtare,18633.html
PS
Informăm conducerea ANP că echipa PENITENCIAR! nu cere drepturi de autor. Articolele

noastre pot fi preluate la rubrica Revista Presei existentă pe site-ul instituţiei. Ne-am
bucura dacă deschiderea noastră spre colaborare ar fi primită cu aceiaşi bucurie.
Ciocoii vechi şi noi la Penitenciarul Jilava
La Penitenciarul Jilava conducerea face alergie la orice activitate cu scop sindical.

Cei doi Dinu Păturici de Jilava, Valentin Sorescu şi Gheorghe Căminişteanu, v„nează
sindicaliştii pentru a-i trimite ƒn faţa comisiei de disciplină.
.
'Arendaşii' atacă pe 12.05.2008
.
Acum trei săptăm€ni v-am prezentat prima agresiune. Valentin Sorescu, gratificat de noi cu
titlul Dinu Penitenciar Păturică, sesiza comisia de disciplină fiind atins empatic p€nă •n suflet
de „Morcovul din dosul domnului Iosif”, un articol publicat de Academia Caţavencu şi
PENITENCIAR!.
.
A doua agresiune a fost comisă de către Gheorghe Căminişteanu, adjunctul lui Sorescu,
care "l-a descoperit pe cetăţenul sindicalist Florin Rădan, lucrƒnd la computerul sindical, „n
pauza de masă. Drept urmare, Căminişteanu l-a dat afară pe nefericit şi l-a chemat „n comisia
de disciplină pentru că a ascultat neautorizat reacţia primului ministru la auzul salariului
fostului director al penitenciarelor, Marius Iosif."
.
Dar povestea nu se termina aici. Acelaşi Căminişteanu, mai făcea •n aceiaşi zi 3 (trei)
sesizări pentru comisa de disciplină •mpotriva lui Sergiu Stupu, deşi acesta era liber de la
serviciu şi se ocupa de activităţi sindicale. Marius Iosif mai avea 3 zile, dar Păturicii de la
Jilava simţeau nevoia să-i •nbălsămeze dosul agresat de morcovii sindicali şi mediatici.
.
5 sancţiuni ƒntr-o singură zi
.
†ntr-o singură zi sindicaliştii au acumulat 5 sesizări la Comisia de disciplină a
Penitenciarului Jilava. Dacă aveţi dubii şi •ncă mai credeţi că Păturicii de la Jilava sunt
c€tuşi de puţin normali vă ataşăm, cu titlu de exemplu 2 din cele 5
sesizări.
.
Istoricul celor 5(cinci) sesizări făcute •ntr-o singură zi •mpotriva membrilor de sindicat
este următorul:
 •n dimineaţa zilei de 12.05.2008 au fost 'descoperite' la avizierul sindical

informaţii din PENITENCIAR! şi Academia Caţavencu - sesizare nr. H343445;
 la ora 08.30 Sergiu Stupu lipsea, chipurile, de la locul de dispunere al grupei de
intervenţie - sesizare nr. H346279;
 la ora 09.10 acelaşi sindicalist nu a ƒntocmit şi prezentat analiza activităţii grupei
de intervenţie pentru luna aprilie - sesizare nr. H346281;
 la ora 11.00, cel •n cauză (acelaşi Sergiu Stupu) a fost observat st‚nd de vorbă cu
dr. Cătălin Dinescu - sesizare nr. H346277;
 la ora 14.00 era desantat Biroul Sindicatului Frăţia Jilava - sesizare nr. H343983.
Activităţi sindicale interzise?
Gheorghe Căminişteanu, Păturică cel mic, ştia desigur că cel urmărit toată ziua prin curtea
puşcăriei Jilava nu era •n timpul serviciului după cum o demonstrează adresa nr.
H343431/12.05.2008. Sergiu Stupu exercita conform legii sindicatelor activităţi
sindicale şi beneficia de 1 (una) zi liberă ƒn acest sens.
Cum nu cred ƒn coincidenţe, mă •ndoiesc că pe Valentin Sorescu l-a apucat brusc, pe

12.05.2008, grija faţă de onoarea magistraţilor. A primit ordin de la ANP şi l-a executat. Nu
cred nici că Gheorghe Căminişteanu a descoperit brusc că există sindicalişti •n Penitenciarul
Jilava. †n aceiaşi zi i-a urmărit fără •ncetare pentru a le găsi nod •n papură.
Am‚ndoi sunt ƒmputernciţi aşa că trebuie să facă ce le zice şefu de la ANP, chiar dacă nu
e tocmai cuşer. Poate ar trebui să le spunem că Marius Iosif nu mai e şi că trebuie să •nceteze
cu prostiile.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/anp-rmas-cu-nucile-lui-iosif.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penifest-morcovul-din-dosul-domnului.html
 http://www.catavencu.ro/intern/interviu/justitia_romaneasca_de_desene_animate_un_
procuror_prost_gaseste_un_judecator_competent_iar_unul_competent_un_judecator_p.
html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/veti-din-penitenciarele-patriei.html
PS
Astăzi comentăm şi comportamentul complice al conducerii Penitenciarului Jilava la liberarea

lui Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru.
09 IUNIE 2008
News Alert! - Comisia 'paritara' a fost desemnata
Sindicatele din penitenciare se chinuie să menţină colaborarea cu Ministerul Justiţiei

şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
.
Ministerul Justiţiei trage de timp
.
Dupa 65 de zile de la semnarea memorandumului cu sindicatele din sistemul penitenciar,
Comisia 'paritară' inventată de Ministerul Justiţiei este numită (copie OMJ ataşată). Probabil
că vor mai trece •ncă 25 de zile p€nă c€nd va •ncepe să funcţioneze.
.
†n acest ritm doar obiectivul Ministerul Justiţiei va fi atins. Sindicatele din sistemul
penitenciar vor fi liniştite p€nă la alegerile din această toamnă a căror perspectivă nu mai este
at€t de •ndepărtată.
.
Comisia 'paritară' proaspăt inventată va trage de timp pentru Ministerul Justiţiei
.
Deşi liderii sindicatelor implicate se arată mulţumiţi sunt toate premisele ca aceată
comisie să nu funcţioneze. Această Comisie 'paritară':
1. este doar o "comisie de discuţii" - interesantă formulare pentru un minister •n care

juriştii sunt majoritari. Obligaţia pentru anumite rezultate nu este nici măcare de
diligenţă;
2. este mult prea mare pentru a putea produce "soluţii pentru problemele din sistemul"
ANP;
3. se va ocupa cu tragerea de timp - un indicator •n acest sens este termenul excesiv
de mare pentru emiterea unui ordin de 1(una ) pagină ,referitor la nominalizarea
membrilor acesteia.
Poate că sunt exagerat de pesimist, dar evenimentele de p‚nă acum ƒmi confirmă
rezervele, iar cele 65 de zile pentru constituirea unei amăr€te de comisii sunt o dovadă că
bunele intenţii sunt doar de partea sindicatelor.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/mnemotehnicile-ministerului-justitiei.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/blog-post.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-ministerul-justitiei-accepta.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-memorandumul-cu-sindicatele.html
Leafa lui merge, noi cu drag muncim
O zi din viaţa lui Gheorghe Şpaiuc, este o incursiune ƒn plăcerea de a savura lenea.
Munca e un calvar pe care viaţa nu l-a silit să-l trăiască.
.
Apare la muncă pe la 09.00
.
Dlui Gheorghe Şpaiuc nu-i place sa muncească. Mult după ora nouă, c€nd se infaţişează
odihnit şi sur€zător la birou, •şi ocupă fotoliul moale, bea puţina apă şi face conversaţia de
dimineaţă cu secretara. Conversaţia uşoară, de salon, cu b€rfa, cu vremea şi capriciile ei, cu
destinaţiile de vacanţa.
.
Dl Gheorghe Şpaiuc este un visător. Neajunsurile administrative ale unui sistem
penitenciar aflat •n derivă, sunt lucruri ur€te (adică c•h domnu' Stan), sunt un fel de limbă
chineză pe care Dl Şpaiuc nu şi-a batut niciodată capul să o •nţeleagă.
Vorbeşte p‚nă pe la 11.00 la telefon

.
După apă si conversaţie, Dl Şpaiuc dă drumul la valsuri, işi studiaza cu atenţie unghiile
proaspăt lăcuite, şterge grijuliu trei fire de praf imaginare, mai apoi se lasă mulţumit pe
spătarul fotoliului şi •ncepe sa dea telefoanele.
.
Cel mai mult vorbeste la telefon cu soţia. Tot aşa, b€rfa, vremea, mica indispoziţie
stomacală a copilului, traficul şi lumea bună din Bucureşti cu intrigile ei nebănuite, rudele din
provincie cu toată •ncrengatura de vorbe, reacţii, •ntamplari.
.
E deranjat de către şefii mai mici p‚nă pe la 12.00
.
Din c€nd •n c€nd c€te un director bate la uşă. Serafic, Dl Şpaiuc ascultă vorbele alese cu grijă,
la un moment dat se concentreaza şi fruntea mică se zb€rceşte de at€ta efort. Directorul
pleacă cum a venit, pleacă salut€nd cu spatele către uşa de care se ţine cu dinţii secretara.
Se concentrează pe semnat h‚rtii p‚nă pe la 12.15

.
Ajungem la cel mai greu moment al zilei cand Dl Şpaiuc are de semnat h€rtii!
Resemnat, trage cat mai aproape teancul şi semnează fără sa citeasca nimic din
maldărul de note, petiţii, soluţii, cereri, etc. Dl Şpaiuc a descoperit metoda asta după ce a a
incercat şi alte variante, dupa ce a inteles că este practic imposibil să te concentrezi •n acelaşi
timp şi la semnatură şi la conţinutul lucrării.
.
Pe la 15.00 se ƒndreaptă spre casă
.
Mai t€rziu, după binemeritata odihnă, după pr€nzul pe care-l depune fastuos chelnerul pe
birou, după siestă, va veni şi momentul cititului. Dacă nu intervine altceva •ntre timp şi c€te
nu stau pe capul unui director general, fie el şi interimar!
Dupa ora trei Dl Spaiuc simte că nu mai are nici un fel de randament, aşa că pleacă la fel de
mulţumit cum a venit, acasă!
***
La salariu nu face concesii
.
Salariul domnului Şpaiuc este invers proporţional cu efortul depus, •n plus statul i•
asigură grijuliu şi restul confortului, maşina la scară, apartament de servici, voiaj săptam€nal
la mama acasă in Moldova. Dl Şpaiuc a fost insă •ncă de la inceput c€t se poate de onest şi a
recunoscut că singurul motiv pentru care şi-a pus soţia să-l angajeze la ANP au fost banii!
.
C‚nd e deranjat, e deranjant de habarnist
.
Vag Dl Spaiuc •ntelege totuşi că ceva nu este in regulă. †ntelege că sunt ceva probleme cu
banii, cu deficitul de cadre, cu abuzurile sav€rsite in sistemul penitenciar. Vag de tot!
†n toata viaţa lui Dl Spaiuc n-a facut •nsa rău nimănui, dacă nu punem la socoteală dăţile
c€nd ceva sau cineva •l trezeşte din amorţeală şi de uimire, Dl Şpaiuc este pus •n situaţia
extraordinară de a lua măsuri.
.
Măsura de a nu fi de acord cu argumente logice şi de bun simţ, măsura de a le interzice
angajaţilor din sistem sa intre pe poarta penitenciarului cu alimente, măsura de a am€na
plata unor drepturi salariale, măsura de a organiza pe banii statului o intalnire cu directorii, la
care nu se va lua nicio masură.
Ce se va ƒnt‚mpla după?
.
†ntre timp ministerul, guvernul, controlează. E nevoie de mult timp pentru a se intelege cu
precizie care este situatia in sistemul penitenciar romanesc. Dl Şpaiuc nu controleaza nimic
dar •nţelege cu precizie că •n fiecare zi de ANP •i creste contul •n bancă c€t altora •ntr-un an.
.
Şi mai ştie cu precizie Dl procuror Gheorghe Şpaiuc că atunci c€nd din motive independente
de voinţa lui, va trebui să se •ntoarca totuşi la vechiul loc de muncă, nu va fi acuzat nici de
abuz in serviciu şi nici de inşelăciune.
08 IUNIE 2008
ANP declara pierduta logistica penitenciarelor
Şefii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor se ƒnt„lnesc la Sovata pentru a

discuta despre logistica sistemului penitenciar. Diagnosticări, identificări, analize şi
redefiniri - nimic mai mult.
.
Logistica ANP devine subiect de şezătoare
.
Criza financiară despre care am discutat ieri, nu este singura problemă a conducerii
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Achiziţiile şi logistica sunt alte subiecte care
dau bătăi de cap. Drept urmare, după cum era de aşteptat, şefii din ANP au comandat
urgent organizarea unei şezători specializate ca să mai •nchidă gura negrilor din subordine.
.
Zis şi făcut. Se deblochează urgent bani (de unde?) pentru o mega •nt€lnire de 6 zile cu
aprox. 100 de participanţi (inclusiv ştabii ANP). 600 de zile/diurnă, 600 de zile/cazare, 600 de
zile/m€ncare plus cheltuieli de deplasare sunt plătiţi urgent din bugetul muribund al
ANP.
.
Motivul mega cheltuielii este acela că directorii din ANP, trebuie să participe •n perioada
03.06.2008 – 08.06.2008 la o •nt€lnire de lucru cu achizitorii şi şefii de la logistică, •n
ƒncercarea de a se dumiri cum stă treaba ƒn domeniu. Marin Dumitru, director general
adjunct al ANP, Bogdan Costaş, director al Direcţiei Economico - Administrative şi adjunctul
său favorit, conform comnicatului de presă al ANP, coordonează aceste discuţii.
.
Discuţii teoretice la Sovata, probleme practice ƒn penitenciare
Subiectele •n discuţie la seminarul - şezătoare sunt:
 Diagnosticarea activităţilor de logistică şi achiziţii publice din sistemul

penitenciar şi uniformizarea modului de aplicare a legislaţiei privind achiziţiile
publice, echiparea persoanelor private de libertate şi a personalului;
 Identificarea poziţiei ofiţerului de achiziţii publice şi rolul acestuia •n cadrul
instituţiei penitenciare;
 Redefinirea conceptului de logistică •n contextul actual şi stabilirea atribuţiilor
şi responsabilităţilor şefului de serviciu logistică din cadrul unităţilor penitenciare;
 Implementarea unui management al logisticii şi al achiziţiilor publice •n
sistemul penitenciar;
 Identificarea oportunităţilor de colaborare cu Bursa Rom€nă de Mărfuri •n
vederea achiziţionării de produse la un preţ optim şi •ntr-un timp c€t mai scurt.
(Sursa: site ANP, 05.06.2008)
Penitenciarele şi Academia Rom‚nă

.
†ncă nu s-a găsit o soluţie pentru criza financiară, după cum spuneam, dar se pare că
astfel de •nt€lniri de lucru, marea descoperire managerială a ANP, sunt g€ndite a fi panaceul
problemelor de natură economico - administrativă. Nu e mare lucru, dar distinşii noştrii şefi
at€t pot face.
.
Ar trebui să ştie că din păcate sistemul penitenciar nu funcţionează ca Academia
Rom‚nă. E nevoie de eficienţă şi eficacitate nu de şezători. Valoarea academică a subiectelor
discutate •n cadrul grupului de lucru nu va impresiona angajaţii sistemului penitenciar care nu-
şi primesc salariile •ntregi, iar 'clienţii' noştrii vor fi la fel de critici referitor la condiţiile de
executare a pedepselor privative de libertate.
.
Logistica penitenciarelor - ƒn teorie avem, ƒn practică sperăm
.
Diagnosticarea activităţilor de logistică şi achiziţii publice se va concretiza fără •ndoială
•ntr-un raport care nu va fi făcut public după cum nici Bilanţul ANP pe anul 2007 nu este.
.
Identificarea poziţiei ofiţerului de achiziţii publice va lămuri comunitatea academică
referitor la rolul de achizitor al ofiţerului de achiziţii publice (domnu' Stan s-a prins primu' de
data asta). Menţiunea referitoare la faptul că de multe ori acesta este de fapt un agent va
produce fără •ndoială o transfigurare a relaţiilor socio-profesionale rom€neşti.
.
Redefinirea conceptului de logistică ƒn contextul actual •i va repoziţiona teluric pe cei
care năzuiesc către stratosferă. Logistica eficientă cu şefi incompetenţi şi fără resurse
financiare va fi desigur o descoperire zguduitoare.
.
Logistica pilelor de partid
.
Pentru că Marin Dumitru şi Bogdan Costaş sunt la c€rma finanţelor şi logisticii ANP de aproape
8 luni aş •ndrăzni totuşi să •ntreb de ce se fac abia acum bulversantele şi epocalele
ƒnt‚lniri de lucru.
.
Abia acum au văzut şefii lu' peşte că e treabă serioasă de făcut şi că pilele de partid nu te ţin
o veşnicie? Poate facem o ƒnt‚lnire de lucru pe tema asta!
.
Link util:
PS.: Surse din MJ susţin că promisiunea ANP referitoare la primele de 29 iunie are puţine
şanse de a se concretiza. Motivul este acelaşi. Nu există bani.
07 IUNIE 2008
ANP a rămas fără bani
Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu mai poate asigura plata ƒn ƒntregime a

drepturilor salariale. Marin Dumitru şi Bogdan Costaş, artizanii acestui impas
financiar ridică neputincioşi din umeri.
.
ANP a ajuns deja la fundul sacului deşi e abia luna iunie
.
Problemele financiare ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu mai sunt un secret
pentru nimeni. Excepţie fac desigur Marin Dumitru, director general adjunct ANP şi Bogdan
Costaş, directorul Direcţiei Economico-Administrative din ANP. Am€ndoi •şi •nchipuie că sunt
minunaţi şi că simpla lor prezenţă prin zonă este •ndestulătoare.
.
†mi permit să le dau o veste proastă. ANP nu mai are bani pentru că au fost prost
planificaţi şi prost cheltuiţi. †n plus susnumiţii nu au fost •n stare să aducă alţii pentru că
nu au reuşit să motiveze solicitările de suplimentare bugetară.
.
Teoretic şefu' finanţelor ştie ce face, practic habar n-are
.
Marin Dumitru, cel care teoretic coordonează gestiunea resurselor financiare s-a grăbit ca
fata mare la măritat să-şi declame competenţa imediat după numire. După •nscăunare a dat
vina pe vechea moştenire, deşi a avut asigurată o vistierie plină pentru anul 2007 (după cum
singur recunoaşte).
.
†n 2008 c€nd a făcut dumnealui bugetul nu a mai fost aşa. Banii alocaţi pentru cheltuieli
curente •n unităţi sunt la limita subzistenţei, decontările se fac cu •nt€rz•iere de săptăm€ni,
iar furnizorii sunt am€naţi la plată. Acest 'geniu financiar', cu patalama la m€nă e drept, a
văzut pe pielea lui că teoria e una şi practica e alta.
.
Plata normei de hrană este ƒntreruptă
.
†n unele unităţi deja nu se mai plăteşte compensaţia pentru chirie, iar •n altele nu se
mai pot plăti orele suplimentare deşi sunt cu nemiluita.
.
Efectul activităţii celor doi •l veţi vedea •n ziua de salariu c‚nd norma de hrană nu va putea
fi plătită pentru că "nu sunt bani" (vezi imaginea ataşată). Aşa că pregătiţi-vă să explicaţi
acasă sau băncii de ce nu are ANP bani şi cum Bogdan Costaş •mpreună cu doctorul •n
management, Marin Dumitru, au feştelit-o.
.
Marin Dumitru pierde chiar şi competiţia cu "vechea moştenire"
.
Cine •şi mai aminteşte "vechea moştenire", blamată politic de Marin Dumitru •n raportul de
activitate pe 2007, poate spune acum, c€nd imaginea dezastrului Q-ar este completă, că
situaţia pe care a preluat-o acesta era total diferită.
.
†n "vechea moştenire" salariile au crescut semnificativ, se plăteau drepturi restante, s-a reluat
plata sporului TBC, se făceau angajări, se cumpăra echipament şi se făceau investiţii. Multe
mai erau •ncă de făcut dar, comparativ, multe se făceau, iar acum nu se pot face.
.
Unul dintre motivele regresului este acela că director economic - administrativ nu era Bogdan
Costaş, al cărui singur merit e că e prieten cu marea familie liberală. Carmen Galu, a fost
mazilită de către Marius Iosif ca să i se facă loc acestui pilos liberal. Astfel a fost
sacrificată competenţa pentru interese politice, iar sistemul penitenciar trebuie să-l suporte şi
pe acest incompetent.
.
ANP promite premii pe 29 iunie
.
Panicată şi fără soluţii, conducerea ANP promite prime de 29 iunie. Asta s-ar putea să ajute,
la echilibrarea bugetelor celor norocoşi, dar sunt sigur că tot pe meşterii financiari •i ajută mai
mult. Primele de şefi ANP sunt de 9.000 - 12.000 de RON, iar incompetenţii noştrii vor fi, cu
siguranţă, •n capul listei.
.
Nu e un motiv de bucurie dar, vă amintesc că, noi am anunţaţ inevitabililul dezastru •ncă din
primele articole publicate pe acest blog. Doar că şefii ANP şi MJ şi-au văzut de pile,
maziliri, legi pe ascuns, auto-premieri, semnări de protocoale şi ƒnt‚lniri insipide de
lucru. Sper că sindicatele vor avea o reacţie promptă şi că vor impune respectarea drepturilor
şi intereselor salariaţilor din penitenciare.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/02/victorie-senzaional-administraia.html
06 IUNIE 2008
Probleme cu reputaţia la Penitenciarul Codlea

Marian Dumitrache, directorul Penitenciarului Codlea este acuzat de abuz ƒn funcţie
de către un colaborator. Deşi acesta are o reputaţie bună, verificarea acuzaţiilor ar
putea să aducă surprize.
.
Reputaţia justiţiei (şi penitenciarelor, cu voia dumenavoastră) ƒn mass-media
.
Magistraţii au un Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) care, printre altele, se ocupă şi cu
apărarea reputaţiei profesionale a celor care devin, voluntar sau nu, subiect al unor acuzaţii
mass-media. CSM publică pe site-ul propriu concluziile verificărilor •n legătură cu reclamatul
abuz mediatic.
.
Dacă ar fi să •nvăţăm de la 'colegii noştrii' de sistem ar trebui să cerem, din oficiu,
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) să verifice de urgenţă acuzaţiile aduse
directorului Penitenciarului Codlea, dl. Marian Dumitrache. Asta şi facem.
.
Acuzaţii surprinzătoare
.
Pentru a ajuta verificarea şi implicit viitoarea exonerare, vă rezint mai jos acuzaţiile formulate
•n scris de către unul dintre cititorii noştrii. Astfel, suntem informaţi că Marian Dumitrache:
 ƒl favorizează pe deţinutul Dorian Sandu, fost ofiţer de armată şi fost coleg,

repartiz€ndu-l să lucreze la sectorul vizite şi cer€ndu-le agenţilor care coorodonează
activitatea sectorului să-l trateze cu mai multe perechi de m€nuşi;
 a aprobat vizitarea deţinutului Brătulescu Adrian, de către concubina acestuia deşi
procurorul a interzis expres ca acesta să fie vizitat p€nă la finalizarea cercetărilor
pentru infracţiunea de proxenetism;
 a anulat o sancţiune dictată de comisia de disciplină •mpotriva agentului Bidian
Alexandru pe motiv de rudenie cu dl. Lazăr Florin, şef •n Penitenciarul Codlea;
 se joacă cu nervii angajaţilor chem€ndu-i din timpul liber pentru activităţi inutile;
 primeşte ilegal compensaţie pentru chirie deşi deţine locuinţă proprietate
personală •n care locuieşte efectiv;
 ƒşi face casă din banii pe care penitenciarul ƒi primeşte pentru lucrarea de
reparaţii capitale •n curs.
Dosar curat şi fără reclamaţii

.
Din c€te ştiu Marian Dumitrache, a fost numit •n funcţie •n urma unui concurs organizat •n
anul 2006 şi, spre deosebire de personaje precum Dumitru Nădrag sau Dan Halchin, nu a
avut reclamaţii de acest gen p€nă •n prezent.
.
Faptul că a reuşit la un concurs la care actualii săi şefi au picat cu nota 3 de (Gheorghe
Şpaiuc, Petre Stan, Florin Stanciu) nu •i acordă un certificat automat de competenţă şi bună
purtare, dar verificarea acestor acuzaţii, foarte concrete totuşi, este absolut
obligatorie.
.
Link-uri utile:
 http://ns1.just.ro/files/ANP_10102006/tabel_canditati_anp_10102006.doc
05 IUNIE 2008
ANP - incompetentul agresiv ƒnlocuit de incompetentul pasiv
Marius Iosif şi Gheorghe Şpaiuc, la predarea ştafetei

.
Gheorghe Şpaiuc, urmaşul lui Marius Iosif, a fost numit interimar ƒn funcţia supremă
din ANP pentru că este un incompetent pasiv. Conform informaţiilor noastre
echipele de inspectori ministeriali ƒi vor scurta, se pare, mandatul. Probe există,
urmează decizia ministrului justiţiei.
.
Un incompetent agresiv sau unul pasiv. Ce alegeţi?
.
Dacă ar fi să puteţi alege şeful cel mare şi aţi avea doar două opţiuni ce aţi alege? Aţi alege
un incompetent agresiv sau un un incompetent pasiv? Aceasta a fost dilema cu care s-a
confruntat ministrul justiţiei c€nd a decis că Gheorghe Şpaiuc poate fi delegat să exercite
atribuţiile directorului general al ANP •ncep€nd cu 15 mai 2008.
.
Tudor Chiuariu, fostul ministru al justiţiei, reuşise să evite alegerea. A •nscăunat ambii
incompetenţi la ANP, alături de alţi c€ţiva din aceiaşi specie dar cu proptele politice de marcă.
Drept urmare incompetentul agresiv, Marius Iosif, a trebuit să convieţuiască cu incompetentul
pasiv, Gheorghe Şpaiuc, •n marea familie a piloşilor liberali de la Administraţia Naţională a
Penitenciarelor.
.
Lui Gheorghe Şpaiuc nu prea-i prieşte şefia. Trebuie să răspundă •ntrebărilor inspectorilor
Corpului de inspecţie al ministrului justiţiei şi Corpului de control al primului ministru.
Proaspăt numitul şef trebuie să explice abuzurile lui Marius Iosif, eşecul financiar al lui Marin
Dumitru, incompetentul cu diplomă, şi haosul din resursele umane ale ANP creat de Petre
Stan, incompetentul măsluitor de concursuri.
.
Poate că la •ntrebările susamintite va găsi răspuns (sugerăm răspunsuri din seria „n-am fost
eu şefu”, „m-a obligat”, etc). O ƒntrebare va răm‚ne ƒnsă, pe veci, fără răspuns. Ce a
făcut •n ultimul an •n calitate de şef pe la penitenciare şi pentru ce a ridicat cei 20.000 RON
salariu, plus prime şi decontări de transport Şpaiuc?
.
Şpaiucul stă de taină
.
†n mod ciudat Şpaiuc, procurorul ieşean, nu poate să producă nici măcar o listă cu
activităţile desfăşurate ƒn calitate de director general adjunct al ANP sub •nţeleapta
c€rmuire a lui Marius Iosif. Inspectorii i-au cerut-o •mpreună cu un raport de activitate, •n
baza mandatului de control, dar nu au obţinut nimic.
.
Noi ştim că se ocupa cu ascultatul muzicii clasice şi aranjatul de feng shui-uri pe birou •ntre
•nt€lniri insipide şi discuţii •n care evita sistematic să ia decizii. Mai ştim că, deşi nu a făcut
nici un efort să •nveţe ce •nseamnă sistemul penitenciar •n perioada asta, a fost premiat de
către ministrul Predoiu tocmai pentru că este un incompetent pasiv.
.
Şpaiuc are ƒnsă un talent. Poate să stea de taină. Asta vedem pe site-ul ANP, care s-a
umplut cu poze de participant la •nt€lniri de lucru fără scop precis şi fără vreo finalitate clară.
Restul e tăcere. Ce obiective are, ce face să le •ndeplinească, ce rezultate a obţinut nu vom
afla niciodată, aşa cum nu vom vedea prea repede raportul de activitate pe anul 2007
publicat.
.
Cum instituţiile tind să se adapteze chipului şi asemănării şefului cel mare, ANP va trece peste
epoca Marius Iosif •n pas de Ghorghe Şpaiuc. Incompetenţa agresivă va fi •nlocuită de
incompetenţa pasivă la toate nivelurile. Vom avea o vară liniştită, fără decizii importante
dar cu ƒnt‚lniri frecvente cu iz de eveniment monden.
.
†ntre timp n-avem bani, n-avem oameni, n-avem strategie, n-avem expertiză şi... n-
avem ce face.
.
†n cele din urmă ministrul justiţiei va trebui să ia o decizie •n ceea ce-i priveşte pe Şpaiucii,
Stanii, Dumitrii sau alţi •mputerniciţi plimbaţi pe la ANP de Tudor Q-aru. Cele doua inspecţii
care verifică conducerea ANP (Corpul de control al Primului Ministru şi Corpul de Control al
MJ) au adunat suficiente probe şi i-au băgat •n sperieţi, dar asta nu ajută cu nimic dacă
ministrul justiţiei am€nă decizia.
***
M€ine, dacă •ntre timp nu intervine un eveniment excepţional, o să continuăm seria poveştilor
din penitenciare cu Penitenciarul Codlea :). Se conturează o poveste despre şefi, prieteni
de şefi, bani şi deţinuţi. Pentru continuarea periplului aşteptăm contribuţia dumneavoastră la
blogpenifest@yahoo.com.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/flutura-nu-mai-ai-aripioare.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/despre-rezolvarea-problemelor-i-despre.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/02/despre-un-idiot.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/ana-are-mere-anp-nu-are-comunicat.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/i-atunci-am-condamnat-o-la-moarte.html
04 IUNIE 2008
Penitenciare - fără apă şi m…ncare ƒn timpul serviciului
Pentru a preveni introducerea "obiectelor interzise" ANP interzice accesul

personalului propriu cu apă şi m„ncare ƒn spaţiile de deţinere deşi soluţia normală
ar fi fost ƒntărirea "controlului fizic şi al bagajelor", efectuat cu ocazia accesului.
.
La 23.08.2007 Administraţia Naţională a Penitenciarelor transmitea penitenciarelor din
subordine adresa cu nr. 231.759 iniţiată de către Direcţia Siguranţa Deţinerii şi Regim
Penitenciar la ordinul lui Gheorghe Şpaiuc, pe atunci director general adjunct.
.
Cum •n unităţile ANP adresele transmise de la centru sunt un izvor nesecat de brambureală,
acesta a fost şi efectul produs de " dispoziţia nr. 5 din adresa 231759/23.08.2007".
.
Primul aspect criticabil •n legătură cu adresa ANP este acela că "dispoziţia nr. 5" nu avea ce
căuta •ntr-o banală adresă. O decizie a directoruluii general ar fi trebuit să cuprindă această
dispoziţie, şi eventual celelalte, dacă era nevoie de un asemenea act administrativ de aplicare
a legii.
.
Al doilea aspect criticabil este acela că pentru o problemă simplă s-a ales, aşa cum spuneam
•ntr-un articol anterior, o soluţie viciată la capitolul bun simţ. Adică personalul care
lucrează ƒn locurile de deţinere nu mai poate deţine pe perioada serviciului apă,
m‚ncare şi alte obiecte de strictă necesitate, deşi mai simplu şi normal era să fie
ƒntărit controlul la acces.
.
Nimic mai stupid şi mai retrograd dec€t această adresă. †n toate penitenciarele orice persoană
(inclusiv angajaţii) care intră •n locul de deţinere este supusă unei serii de controale fizice şi
ale bagajelor. Personalul din post control 1 sau 2 ar trebui să găsească eventualele
obiecte interzise.
.
La fel de stupid este şi faptul că cineva crede că obiectele interzise sunt •n gentuţele de
merinde ale angajaţilor care prin natura activităţii sunt siliţi să stea 12 - 14 ore •n interiorul
locului de detenţie. Dacă aceşti cineva ar fi curioşi să vadă care sunt statistic căile prin care
pătrund aceste obiecte interzise (telefoane, alcool, droguri samd) ar vedea că o astfel de
măsură este inutilă.
.
Inutilă s-a şi dovedit a fi. Din august anul trecut numărul obiectelor interzise descoperite •n
detenţie a crescut constant. La fel a crescut şi stresul celor conduşi de măiaştrii de la
Bucureşti.
.
Prin adresa 221.886/ANP/26.05.2008 constat€nd că "o parte dintre penitenciarele controlate
au obiectat raportat la interzicerea accesului personalului pe spaţiul de deţinere cu apă,
mƒncare şi alte obiecte de strictă necesitate", ANP a "procedat" conform tiparului la a "reţine
şi sublinia" tot felul de prostii.
.
Dacă am putea ignora caznele la care este supusă limba rom€nă cu prilejul aceastei adrese
ANP am •nţelege că, de fapt, scrisorica se referea la interzicerea imediată a accesului cu
apă şi m€ncare şi amenajarea ƒn timp a unor spaţii pentru servirea mesei.
.
Acum e clar. Megieşii lui Şpaiuc, scriitori de adrese •n care subliniază, resubliniază, reţin şi
apreciază tot felul de chestii, nu prea au văzut penitenciare. †n penitenciare, domnilor ANP-
işti, există locuri •n care se poate servi masa. Nu aţi inventat dumneavoastră roata.
Problema •nsă e alta. Oamenii nu pot fi ƒnlocuiţi din "posturi" pentru a putea merge la
masă sau ƒn pauză aşa cum ar fi normal. Deci spaţiile dumneavoastră deja există, dar nu
pot fi folosite.
.
Aşa că domnilor şefi nu vă mai daţi •n spatele gardului, şi nu mai daţi dispoziţii t€mpe prin tot
felul de scrisorele. Mai mergeţi prin penitenciare şi mai vedeţi care este slujba pentru care vi
se umflă lunar cardul.
03 IUNIE 2008
Cum ne asternem asa dormim
Dupa cum stiti, Ministerul Justitiei a avut initiativa de a organiza o intalnire la nivel inalt,
asadar directorii de penitenciare au poposit cu mic cu mare la Bucuresti, raspunzand dupa
cum se cuvine, disciplinat adica, la apel.
Era o invitatie la dialog, ca urmare - de vreme ce problemele cu care se confrunta sistemul

penitenciar sunt multe si grele! - asteptam ca marii barbati ai sistemului sa-si lase
gospodareste chipiul pe ceafa si sa-i spuna ministrului justitiei fara menajamente adevarul
pana la capat.
Daca rasfoim procesul verbal incheiat festiv cu aceasta ocazie si daca nu luam in
consideratie obisnuitele si sincerele declaratii de dragoste, constatam ca sefii
penitenciarelor au preferat mai degraba, in marea lor majoritate, sa taca fluturand cu
delicatete din gene.
In realitate marii barbati ai sistemului penitenciar romanesc nu sunt niste feciorelnici. In

realitate, daca sunt mai ales siguri ca nu-i pandeste niciun pericol, adica ei intre ei!,
obisnuiesc sa-si exprime cu patos nemultumirile ori frustrarile.
Cand discutam la un moment dat despre prestatia lui Binisor la carma penitenciarelor, cineva
m-a avertizat ca nivelez cu prea mare apasare calitatile - cel putin prin comparatie cu actuala
echipa!- Binisorului. Supremul argument adus in sprijinul calitatilor acestuia ?! Mania
generalului de a impodobi cu virgule - inclusiv acolo unde nu-si aveau locul!- textul "lucrarii"!
Cand discutam despre penitenciarul Arad, au fost voci care ne-au asigurat ca din invidie si
gelozie nu putem suporta "avantul" adolescentin al imberbului director.
Si uite asa ajungem la performanta si la puterea exemplului!
Pentru ca in realitate suntem cu totii - de la vladica si pana la opinca ANGAJATI si platiti

pentru calitatea si performanta muncii noastre. Din aceasta pricina gardianul nu este angajat
in locul medicului, ca urmare nu i se cere sa recomande piramidon detinutului, medicul nu
face parte din escorta si directorul penitenciarului nu locuieste in foisor ci intr-un birou
generos, cu OBLIGATIA de a gasi solutii, de a dirija si controla cu obiectivitate activitatea
subalternilor si de a declara - atunci cand este cazul - care sunt problemele reale sau
nevoile imediate ale penitenciarului.
Daca directorul sau gardianul sau medicul cu pricina nu poate sau nu vrea sa-si duca la bun
sfarsit OBLIGATIILE de servici, inseamna ca nu este potrivit cu locul in care a fost angajat sa
functioneze. Nici directorul nici gardianul si nici medicul in cauza nu-si desfasoara activitatea
pe luna, ci sub nasul celorlati. Ca urmare acestia au obligatia de a interveni si de a corecta
lucrurile.
Un proverb romanesc - de mare circulatie!- ne indeamna sa facem ce spune popa si nu ce

face el. Cu alte cuvinte suntem indemnati sa alegem cea mai usoara cale si sa inghitim fara
impotrivire o portie zdravana de ipocrizie. Legitimarea disponibilitatii noastre de a
accepta slabiciunile omenesti ale alesului duce inevitabil la disponibilitatea de a ne
accepta cu la fel de mare usurinta propriile slabiciuni.
Sunteti sau nu de acord, lipsa de performanta a sistemului penitenciar ni se

datoreaza tuturor in egala masura si usurinta cu care acceptam incompetenta -
plecand de premiza, falsa de altfel, ca nu se poate face nimic! - este un gir tacit acordat celui
care, mai mult sau mai putin intamplator, ocupa o pozitie fara sa performeze. Ar fi o prostie
sa va inchipuiti ca invidiem pe dedesupt tineretea unui director sau gradele generalului sau
salariul lui Spaiuc. In realitate orice om cu bun simt isi doreste sa fie condus de o persoana
inteligenta si echilibrata, o persoana ALEASA si la propriu si la figurat pentru calitatile si
posibilitatile lui reale, nu inventate din obedienta sau frica de schimbare.
Altfel, si am sa tot repet asta, performanta nu are nicio legatura cu varsta, culoarea
ochilor sau simpatiile politice ale unui director. In plus, daca tot discutam iarasi despre
asa zisa lupta dintre generatiile de lucratori de penitenciare, haideti sa ne reamintim ca media
de varsta in sistem este in jur de 30 de ani, deci o medie "tanara" nealterata teoretic de
obiceiurile proaste, care se presupune ca n-au ramas incastrate in peretii cladirilor, dupa
pensionarile repetate ale fostilor.
De o bucata buna de timp la ANP se controleaza in paralel, pe de o parte echipa primul

ministru, pe de alta parte echipa ministrul justitiei. Asteptam cu vie curiozitate concluziile dar
asteptam mai ales masurile! Masurile obisnuite, de pensionare, de hibernare prin clasicele
unitati de "rezerva", de mustrare tovaraseasca n-au impresionat pana acum pe nimeni, ca
urmare "recidiva" incepe sa atinga cote alarmante.
Ce putem face?! In orice caz, sa induri prefacandu-te ca nu vezi, amagindu-te cu ceea ce o sa

poti face peste 10 sau peste 20 de ani ca tanar pensionar, mi se pare lipsit complet de logica.
Sa te poti bucura maine de o pensie lunga si senina nu tine de vointa noastra, tine in mare
masura de norocul fiecaruia dintre noi, a nu incerca insa sa-ti imbunatatesti viata astazi, ma
tem ca asta nu se chiama ghinion!
Avem la indemana mijloace perfect legale, mijloace democratice pentru a ne rezolva

problemele si mai avem ceva. Avem un exemplu de urmat! Exemplul bunului cetatean, cel
care obisnuieste sa-si faca cu devotament meseria, cel care obisnuieste sa aiba personalitate
si sa ia atitudine. Si care din aceasta pricina este mai degraba singur!
02 IUNIE 2008
Politica si penitenciare - poveste despre lichele
Florin Stanciu, şeful Inspecţiei Penitenciare şi Dumitru Nădrag, directorul

Penitenciarului - Spital Poarta Albă ƒşi pun la bătaie pilele pentru a răm„ne ƒn
funcţie. Am„ndoi sunt ƒmputerniciţi temporar şi au motive să se teamă de
schimbarea din funcţie.
.
Zilele trecute am primit informaţia că Florin Stanciu, şeful - •mputenicit al Direcţiei Inspecţie
din ANP, face anticameră cu orele pe la Ministerul Justiţiei, •ncerc€nd să intre •n audienţă la
secretarii de stat şi la ministrul justiţiei.
.
Nu avea o problemă de serviciu ci de una persoanală. Lui Florin Stanciu ƒi expiră
ƒmputernicirea dăruită de Tudor Chiuariu ƒn considerarea 'calităţilor sale personale'.
Un asemenea eveniment este prilej de verificări suplimentare a dosarului celui cadorisit, iar
Stanciu are motive să evite a răspunde la •ntrebări despre trecutu-i nu tocmai glorios.
.
Panica pe care o simte Stanciu este explicată de faptul că actualul ministru nu este dispus, se
pare, să accepte menţinerea •n funcţie a ilustrei sale persoane. Degeaba se răţoieşte la colegii
de la resurse umane şi degeaba cere m€nios identificarea celor care scriu pe umilul nostru
blog.
.
Stanciu nu poate demonstra că merită să fie •n poziţia pe care a ocupat-o trăg€nd sfori
politice. Nu are nici un rezultat notabil •n funcţia pe care o girează de o jumătate de an deja
astfel că nu este de mirare că nu a reuşit să producă un raport de activitate care să justifice
menţinerea •n funcţie.
.
Cum profesional este o construcţie de mucava Stanciu a apelat la pilele politice, iar
telefoanele decidenţilor din Ministerul Justiţiei au ƒnceput să zb‚rn‚ie de comenzi
liberale. Răm€ne de văzut dacă aceste influenţe politice vor duce la menţinerea lui Florin
Stanciu •n funcţie. Debarcarea personajului şi numirea unui profesionist ar fi ƒnsă
decizia logică.
.
Dumitru Limbă-Umedă Nădrag are şi dumnealui problema pe care o are pretenaru' Stanciu
de la Inspecţia ANP. Nu mai are mult p€nă la momentul fatidic •n care i se va spune că a fost
comandant al Penitenciarului - Spital Poarta Albă.
.
Controlul prietenesc condus de •nsuşi Stanciu a fost menit să •nchidă gura 'clevetitorilor' care
şi-au permis să facă publice favorizarea unor deţinuţi, cheltuieli nejustificate şi nepotismul
practicat de Nădrag. Probe privind trucarea acestui control sunt •nsă •n posesia ministrului
justiţiei, care va trebui să ia măsuri la un moment dat.
.
Cei doi pretenari, Nădrag şi Stanciu, •n loc să se ascundă •n codri de ruşine se dau acum loviţi
de nu'ş ce interese politice. Se joacă puţin de-a dezinformarea transmiţ€ndu-şi prin pilele lor
care •ncă mai vieţuiesc prin Ministerul Justiţiei dragostea neţărmurită faţă de noua echipă de
conducere. Mai mult, promit solemn prin directoraşi, precum Alexandra Presură de la Audit, şi
consilieri ministeriali că dragostea lor ar fi •nzecită dacă şi-ar păstra funcţiile.
.
Sper că ministrul justiţiei va verifica activitatea celor doi ƒnainte să semneze
menţinerea acestora ƒn funcţii. Indiferent ce se •nt€mplă nu trebuie uitat că lista celor care
trebuie verificaţi profesional, este lungă şi prezidată de chiar şefii ANP.
.
Noi am propus deja c‚teva nume pentru această listă.
Gheorghe Şpaiuc, Petre Stan, Marin Dumitru, Bogdan Costaş, Florin Stanciu, Gabriel Gunescu,
Dan Halchin, Dumitru Nădrag sunt o parte dintre cei cărora li se adresează apelul către
lichele publicat ieri.
.
PS. Marius Iosif este c€ştigătorul unui loc pe viaţă pe listă.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/ministerul-justitiei-la-gala-premiilor.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/penitenciare-la-inspecie-063.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/judecatorul-gunescu-ramane-incompatibil.html
01 IUNIE 2008
Apel către lichele - varianta penitenciareză
Am primit de la un anonim un apel către lichele, •n variantă penitenciareză. Cum ne-a plăcut
ideea, l-am mutat pe prima pagină a acestui blog.
Citindu-l, mă g€ndeam că tare naivi am fi să credem că licheaua se simte lichea, că are
mustrări de conştiinţă •n caz că se simte lichea, şi că se va schimba •n caz că are mustrări de
conştiinţă. Cred că mai degrabă un astfel de apel ni se adresează nouă, celor care •ncercăm
să nu devenim lichele. Este o •nvăţătură despre cum să nu fim şi despre cum trebuie să luăm
atitudine.
"Apel către lichele
- variantă adaptată la sistemul penitenciar rom€nesc -
Prefaţă
Sistemul penitenciar rom€nesc venea, după 1990, dintr-un spaţiu istoric ce •l izolase aproape
total de restul societăţii. †n el domneau teroarea, cruzimea, minciuna şi promiscuitatea.
Valorile dominante - rămase valabile p€nă •n ziua de astăzi - erau frica, ne•ncrederea,
duplicitatea, egoismul, laşitatea, obedienţa. Mediul •n sistemul penitenciar continuă să răm€nă
unul sărăcit şi degradat moral.
Această variantă quasi-parafrazată vine ca un strigăt de ajutor sub febra urgenţei de a evacua
trecutul şi prezentul, ameninţaţi de posibilitatea că ar putea continua şi •n viitor.
Apel către lichele este, deopotrivă, un avertisment la adresa lichelelor dar şi un manifest
adresat majorităţii lucrătorilor oneşti din sistem aproape •nvinsă de prima categorie.
†n concepţia noastră, lichelele din sistemul penitenciar rom€nesc vin de dinainte de 1989,
găsindu-şi, pe parcurs, noi adepţi dintre tinerii cu vocaţie de lichelism. Au fost obişnuiţi să
trăiască •n promiscuitate pe vremea comunismului şi-şi continuă stilul de viaţă, ajutaţi de
imobilismul inexplicabil al majorităţii. Sunt o adevărată piedică •n reformarea sistemului şi cu
toate acestea sunt promovaţi de aleşii noştri •ntr-un ritm şocant.
†n loc să se retragă dintre noi cu o urmă de sfială •n priviri, se •ncăpăţ€nează să răm€nă,
convinşi fiind că nu ne putem dispensa de expertiza lor inestimabilă. Ne fac viaţa grea duc€nd
p€nă la rang de normalitate mizerii de genul injuriilor, abuzurilor, hărţuirilor morale la locul de
muncă, bunului plac, furtului etc. Iar noi suportăm toate acestea precum o turmă de oi
imbecile.
Acest apel către lichele se vrea a fi şi un semnal de alarmă pentru clasa politică,
ministeriabilii din justiţie, societatea civilă şi mass-media. Doar cu sprijinul lor se
mai poate reforma acest sistem, elimin‚nd lichelele din sistem at‚ta c‚t să putem fi
resuscitaţi.
Apel către lichele

Sunteţi puţini •n mijlocul nostru de vreme ce •ncă mai supravieţuim şi totuşi mulţi din moment
ce sistemul respiră cu ajutorul aparatelor artificiale.
Vouă, ăstora mulţi-puţini, vă adresăm următoarea chemare:

- nu mai str€ngeţi o vreme, bărbăteşte, m€na colegilor voştri şi nu-i mai priviţi senini •n ochi.
Lăsaţi să se •ntrevadă o urmă de sfială •n privirea voastră şi fiţi o vreme stingheri;
- renunţaţi la funcţii şi la posturi călduţe şi lăsaţi-i pe cei cu adevărat merituoşi, dedicaţi
meseriei, să acceadă la ele;
- nu mai ridicaţi glasul dec€t pentru o scurtă căinţă;
- nu mai folosiţi o vreme cuvintele cinste, integritate, onestitate, demnitate, generozitate,
colegialitate. Nu asasinaţi aceste cuvinte ;
- renunţaţi să vă mai minţiţi pe voi •nşivă şi pe cei din jur afirm€nd cu tupeu că nu vă simţiţi
cu nimic vinovaţi şi că sunteţi o binecuv€ntare pentru sistem;
- nu mai confundaţi instituţia •n care lucraţi cu moşia personală;
- nu mai umpleţi portbagajele şi nu mai căraţi genţile şefilor voştri, aştept€nd de la ei să vă
facă favoruri, ca nişte slugi ordinare . †ncercaţi să fiţi demni măcar pe ultima sută de metri.
Ce lecţie le daţi copiilor voştri?
- nu mai consideraţi că cei care nu fac sau nu g€ndesc ca voi trebuie să fie puşi la zid ;
- nu mai consideraţi că voi şi familiile voastre sunteţi mai importanţi dec€t colegii voştri şi
familiile lor;
- nu mai acceptaţi şi nu mai •ncurajaţi turnătoriile şi intrigile dintre oameni doar ca să puteţi
voi conduce din umbră;
- renunţaţi la ideea că ştiţi totul c€nd de fapt nu ştiţi nimic;
- daţi-vă jos uniforma şi gradele de pe umăr şi •ncercaţi să vedeţi ce-a rămas de capul vostru;
- respectaţi-i pe cei din jur dacă vreţi să fiţi respectaţi;
- comportaţi-vă demn sau plecaţi acasă. Mai este timp să vă salvaţi sufletele şi să ne salvăm
şi noi, cei care răm€nem.
- mergeţi şi fericiţi-vă neamurile şi prietenii cu preţiozitatea voastră, noi ne-am săturat de
voi. E clar că nu vă puteţi schimba. Sunteţi un rău mult prea mare pentru această instituţie.
- faceţi ceva demn şi LĂSAŢI-NE!
Iar dacă veţi da curs acestei chemări şi veţi •nceta să fiţi lichele, veţi primi ceva din partea
noastră. Ce veţi primi? UITAREA!"
Veşti din penitenciarele patriei
I. Penitenciarul Bƒrcea Mare

.
La Penitenciarul B•rcea Mare un agent se chinuie de c€teva luni bune să traducă legea pe
•nţelesul şefilor săi.
.
Dl. Gaşpar Francisc a avut pe la •nceputul lunii februarie nefericita idee de a-şi exersa simţul
civic şi de a dona s€nge •n calitate de donator voluntar. Drept urmare, a solicitat cele 2
(două) zile libere cuvenite pentru această faptă bună de la şefii ierarhici. Din motive medicale
aceste zile libere sunt obligatorii pentru fiecare donator.
.
Dl. Gaşpar Francisc a mai avut •n aceeaşi zi şi nefericita inspiraţie de a accepta promisiunea
şefilor ierarhici că va primi zilele libere ulterior, dat fiind că •n acea zi erau foarte multe
activităţi. Altruist de două ori, •n aceeaşi zi domnul Gaşpar a cauzat involuntar supărare şefilor
săi care nu prea au •nţeles ei cum stă treaba cu legea şi cu donatorii.
.
Mara Marcel, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar (•mputernicit
deşi ce a luat nota 2,54 la examenul pe funcţie), •i striga retoric, prin curtea penitenciarului,
domnului Gaşpar „Ce bă ai dat s€nge pentru mine, te-am trimis eu să dai s€nge de vii la mine
să-ţi dau liber?”. Ulterior, cu un „Hai, dă-te mai •ncolo că te-ai bagat in sufletul meu si mi-ai
luat aerul”, l-a poftit afară din ilustrul dumisale birou pe domnul Gaşpar, doritor de explicaţii.
.
După acest eveniment, Domnul Gaşpar a simţit •n permanenţă m€nia şefului. A fost trimis •n
tot soiul de misiuni fără ordin de serviciu, care să-i certifice calitatea şi scopul deplasării
precum şi drepturile salariale. A fost schimbat fără motiv din funcţie şi a fost desemnat să
exercite atribuţii care nu corespund specialităţii profesionale a acestuia.
.
Domnul Gaşpar a tot •ncercat să se apere de abuzurile şefului apel€nd la diverse autorităţi. Nu
a avut •nsă succes, deşi a cerut ajutor chiar şefului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Din probele prezentate (inclusiv ƒnregistrări audio) rezultă fără echivoc că acesta
avea motive să se simtă nedreptăţit.
.
Drept urmare a fost ‘ajutat’. A fost trimis •n comisia de disciplină prezidată de acelaşi Mara,
pentru că a •nt€rziat 5 (cinci) minute la Registratura instanţei unde escorta deţinuţi pentru a
primi documentele.
Dacă ANP şi MJ nu cred că v-am spus doar o poveste dintr-un colţ de ţară, •n care se află un
penitenciar numit B•rcea Mare, •i rugăm să facă verificările necesare şi să ia măsurile ce se
cuvin.
II. Penitenciarul Bucureşti Jilava

.
La Penitenciarul Bucureşti – Jilava, Valentin Sorescu primeşte ajutorul adjunctului

dumisale (că doar de-aia •i e secund), dl. comisar şef Căminişteanu Gheorghe, •n lupta
epică cu sindicatul de acolo.
.
La 08.05.2008, imediat după povestea lui Dinu Penitenciar Păturică, biroul sindicatului este
desantat de Căminişteanu care se g€ndeşte să-i pună la punct pe cei care tocmai •l dădeau •n
vileag că este şeful soţiei sale. Conducerea ANP a constatat incompatibilitatea, dar familia
Căminişteanu nu a păţit nimic. Totuşi, ruşinea adusă obrazului de şef trebuia spălată cumva.
.
Controlul cetăţeanului director l-a descoperit pe cetăţenul sindicalist Florin Rădan, lucr€nd la
computerul sindical, •n pauza de masă. Drept urmare, Căminişteanu l-a dat afară pe nefericit
şi l-a chemat •n comisia de disciplină pentru că a ascultat neautorizat reacţia primului ministru
la auzul salariului fostului director al penitenciarelor, Marius Iosif.
.
Evident că hiperactiva comisie de disciplină a Penitenciarului Jilava a fost urgent sesizată cu
fapta cetăţeanului agent care se crede sindicalist. Realitatea a fost puţin cosmetizată, •n
sensul că ajutorul lui Sorescu, domnul Căminişteanu, a uitat să povestească cum a aruncat
h€rtiile sindicatului pe jos şi l-a dat afară pe Rădan din propriul birou.
.
O altă •nt€mplare de la Jilava care ar trebui să pună pe g€nduri şefii ANP şi MJ •n legătură cu
şefii pe care-i desemnează din v€rful pixului. O verificare sumară ar putea aduce lumină
şi ƒn acest caz.
.
Link-uri utile:
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-salariul-lui-iosif-l-nucete.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/delictul-de-opinie-sindical.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/bucureti-041375.html
iulie 2008 Pagina de pornire mai 2008

Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Arhiva Iunie 2008 Penifest

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhiva Iunie 2008 Penifest

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.

com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă

30 IUNIE 2008 Subscribe in a reader

NEWS ALERT: Lui Şpaiuc i se termină concediul!

Av€nd •n vedere declaraţia domnului Şpaiuc la c€teva zile de Traducere

Gadget-uri alimentate de Google

Cum apreciaţi rezultatele

ANP - C‚t mai durează? Newsletter

by Huginn 39 Comentarii Page Rank

Sistemul penitenciar ƒn cătarea societăţii civile. Noi pe unde

by famiglia Musat 12 Comentarii

Bircea Mare - penitenciarul sefilor mici

Cine face dreptate?

ANP - gazda primitoare pentru amatorii tarii

Buna dimineata, domnule director general Spaiuc!

Dar in fine, sa nu ne pierdem vremea cu amanuntele, pana la urma nu haina face pe om

 "Cand se parea ca Domnul ajunsese in sfarsit la o intelegere cu Feciorul scena s-a

 "Trupele prezentate au fost premiate si felicitate, in apluzele publicului, de catre domnul

Am sentimentul ca nu sunteti de acord cu mine, Domnia Voastra si asta ma intristeaza

ANP - pile politice

Seninătatea cu care şefi din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ƒşi

Nu am vocatie de carcotas si nici nu ma roade vanitatea, ca urmare nu critic de placere si nici

Asumarea responsabilitatii e grea domnule Spaiuc, e treaba de om mare iar explicatiile,

Zvon: Ministerul Justitiei pregateste 'remanierea' conducerii

Conducerea actuală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu reuşeşte să

beneficiat de sprijin politic de la numirea •n funcţie şi p€nă de cur€nd.

Iulia Scintei, fost consilier al lui Chiuariu, prinsa cu minciuna

Cum nu este un om inteligent, cum este inconjurat de mediocritate (asta ca sa ne

29 iunie - Ziua Şpaiucului?

ANP - Comisia de disciplină scoasă din uz de către directorul

Dramă ƒn două acte cu un actor, c‚ţiva spectatori şi multe adrese

Comisia mai e •nvinovăţită că nu a făcut propuneri de •mbunătăţire a propriului cadru

Penitenciarul Codlea pe internet - site sursa

Azi la prima ora un cetăţean cititor văz„nd că nici măcar

Google nu mă ajută să găsesc imaginile din Penitenciarul Codlea aflate pe internet

Va urma un scandal. Asta e sigur (deja au •nceput verificările).

UPDATE 19.06.2008 ora 10.30

Realitatea TV reia subiectul •n această dimineaţă. :-) Reporterul intervievează un deţinut

UPDATE 19.06.2008 ora 11.30

"Considerăm că imaginile postate pe internet nu pun „n pericol siguranţa locului de deţinere „n

"...se „ncearcă stoparea fenomenului de introducere a acestor obiecte interzise „n

Penitenciarul Codlea pe internet

Imagini din Penitenciarul Codlea au fost ieri publicate pe internet de către un

 de ce a avut acest deţinut at€ta libertate de mişcare?

Şeful Penitenciarului Spital Poarta Albă schimbat

Dumitru Nădrag a pierdut funcţia de director - ƒmputernicit al Penitenciarului Spital

Concursul pentru şefia ANP ƒn aşteptare

 făcea consultarea sindicatelor obligatorie

 elimină dreptul la compensarea chiriei

După cum deja ştiţi. Nu a urmat nimic.

Ce vezi pe scenă e limita decenţei

Se toarnă filmul "Ziua Incompetenţei"

Amice, la interviuri ne vorbiti de ambiţii, apariţii

by Huginn 138 Comentarii

O scrisoare pierduta de Gheorghe Spaiuc, seful

Ordonanta secreta revine la Ministerul Justitiei

personalul de justiţie urmează să primească retroactiv anumite sporuri.

O să r€dem bine şi o să ne minunăm ƒn continuare de dimensiunile grădinii şi de cei

Radu Ragea este 'ministrul penitenciarelor'

Administraţia Naţională a Penitenciarelor se dovedeşte a fi o problemă prea mare

PS Astăzi o să discut şi despre proiectul secret al Ministerului Justiţiei. MJ ƒncearcă să

NEWS ALERT! - Acordul colectiv a fost semnat... in

De c„teva luni sindicatele din penitenciare insistă pentru semnarea Contractului