CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.

com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă

PENITENCIAR
Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a
Penitenciarelor (ANP)

31 IULIE 2008 Subscribe in a reader

ANP: Lustraţie şi figuraţie

Vrem lustraţie? Cam mult nu-i aşa. Sistemul trebuie să funcţioneze. De ce să nu Traducere
salvăm şi cƒţiva lustrabili? Doar avem experienţă „n asta. Am iertat comuniştii, am Selectaţi limba
iertat securiştii de ce să nu iertăm şi chiuariştii, doar ei au fost nişte băieţi de zahăr
prin comparaţie. Gadget-uri alimentate de Google

Ceva e putred la ANP

Cum apreciaţi rezultatele
obţinute de Cătălin Predoiu
ƒn funcţia de ministru al
justiţiei?

Foarte bune
Bune
Satisfăcătoare
Slabe
Foarte slabe

Vote Afişare rezultate

Şi totuşi ceva nu e ‚n ordine, deşi după mulţi ani conducerea penitenciarelor s-a ƒntors
Voturi p„nă acum: 118
acasă. Comandanţi de penitenciare cu zeci de ani de experienţă au, după mai bine de 12 ani, Zile rămase pentru vot: 12
şansa să arate ce pot. Lucrurile nu se vor schimba de pe azi pe m„ine, dar avem măcar
motive să fim optimişti.
Video
Minunea s-a ‚ntămplat acum aproape o lună. Ioan Băla, directorul penitenciarului
Timişoara şi Ionel cel Mare, directorul Penitenciarului Focşani au venit la conducerea Realitatea TV: Rudele a doi
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Decizia ministrului justiţiei a fost primită cu bucurie deţinuţi din Penitenciarul de
Maximă Siguranţă Brăila
de toată lumea. Şi totuşi ceva nu e ‚n ordine.
acuză cadrele ƒnchisorii de
.
maltratare
Chiuarişti, supravieţuitori şi fripturişti
. ProTV: Scandal la
Supravieţuitorii de profesie şi fripturiştii au rămas ‚ncoţopeniţi la ANP. Asta nu e ƒn Penitenciarul Brăila
ordine. Sunt cei care au primit sporuri, prime, stimulente şi funcţii pe vremea lui Marius Iosif. ProTV: Detinutul evadat joi
Marius Iosif, a fost debarcat discret şi nu cred că va plăti vreodată pentru ce a făcut, ƒnsă ei de la Penitenciarului Bacau a
au rămas veseli, optimişti şi deloc mustraţi de conştiinţă. fost prins
. Antena1: Amor printre gratii
Petre Stan, măsluitorul cu cap roşu şi Marin Dumitru, doctorul ƒn management care a
ProTV: Sinucidere la
dăr„mat sistemul penitenciar au fost recompensaţi pentru 'rezultate deosebite' la c„rma
Penitenciarul din Aiud
penitenciarelor cu c„te o mega-pensie plus zecile de solde - ajutor regulamentar de
pensionare. Nasol, dar cel puţin nu trebuie să ƒi mai suportăm zi de zi.
.
La vremuri noi nimic nou
.
Au rămas toţi cei care s-au urcat cu picioarele pe cariera unor colegi ca să ajungă
şefi, premiaţi, stimulaţi, băgaţi ƒn seamă. …i vedeţi pe holuri ƒn fiecare zi. Le revine treptat
culoarea şi tupeul mai ales că mustrări de conştiinţă n-au avut vreodată. Printre exemple Informaţii & forum
apar nume deja ştiute: Posturi vacante
Revista presei
 Florin Stanciu, s-a ocupat de controale ƒn penitenciare. Unele le-a făcut foarte prost
după capul lui, pe celelalte le-a făcut prost la ordin. At„t poate personajul. E un Forum ANP
incompetent cu pile politice şi at„t; Forum FSANP
 Gheorghe Şpaiuc, procurorul de la Iaşi care-şi ocupă ziua cu feng shui-uri pe banii
Forum SNLP
statului, s-a dat la fund şi speră să o ducă aşa c„t mai mult. 20.000 de RON salariu
 lunar pentru c„te 3 - 4 h„rtii semnate ƒntr-o zi de muncă este singurul motiv care-l ţine Recomandări
la ANP; Gherila Virtuala
 Bogdan Costaş z„mbeşte ƒn continuare t„mp din biroul lui de director economic şi
Antioligarhi.ro
administrativ. Habar n-are pe ce lume trăieşte dar e şi el de-al nostru. Adică galben şi
cu săgeţele albastre. Bogdan Găurean, mariusiosifu' de la Registrul Comerţului ƒl Asociaţia Naţională a
protejează ƒncă; Informaticienilor din Justiţie
 Tiberiu Ungureanu, spionul şef are acum stăp„ni noi. E doar ƒmputernicit şi se bate Asociaţia SoJust
pentru veşnicia ƒn funcţie. Scenarii, sfătoşenii, spionite se mai v„nd ƒncă... o vreme.
Avocat ƒn Rom„nia
Interesant.
 Maria Georgescu ‚şi spune Alina. E şefă de cabinet, e t„nără şi e ambiţioasă. A lăsat Avocatnet
programele şi cooperarea pentru provocarea de a fi secretara şefă. E o lume care i se Bloguri juridice
potriveşte se pare. I s-a potrivit pe vremea lui Iosif, i se potriveşte şi acum.
codexpolitic.us

'Dizidenţii' cei noi şi victimele cele vechi Cristi Dănileţ

Federaţia Sindicatelor din
Administraţia Naţională a
Penitenciarelor
Freedom House
Grefier ƒn Rom„nica
Jude ƒn Rom„nica
Proiect procuror Panait
Projust

Mai sunt şi alţii. Toţi se dau acum dizidenţi cu normă ‚ntreagă. Toţi spun că au fost fermi Rom„nia Curată
şi neƒnduplecaţi ƒn lupta cu Iosif cel hain. Aşa o fi fost? Noi ştim altceva. Şi mai vedem şi că Sindicatul Naţional al
sunt ƒn stare de orice ca să supravieţuiască. Lucrătorilor de Penitenciare
UltraJuridic
Poate ar trebui să-i lăsăm ‚n plata Domnului. …n definitiv e creştineşte să ierţi. Aşa e cu
siguranţă. Ar fi ƒnsă o prostie să credem că cei care susţin un sistem corupt şi abuziv, din pur
interes personal, se vor schimba şi vor deveni ƒngeraşi peste noapte.

Newsletter
Pl…ngem de mila agresorilor. Cine apără victimele?

Poate că e un efort care merită făcut. Ce facem cu victimele ƒnsă? Au dreptul la o Introduceţi adresa de email:
reparaţie morală? Au dreptul ca măcar să ştim că au fost victime? Eu cred că da. Cred că
trebuie să facem curăţenie.
‚nscriere
Trebuie doar puţin curaj şi disponibilitatea de a ne asuma păcatele trecutului, indiferent Delivered by FeedBurner
că suntem ministrul justiţiei, director sau simplu angajat al penitenciarelor. Ar fi un bun
‚nceput.

Link-uri utile:

 ANP: Gheorghe Spaiuc si fuga de raspundere

 Paraşutaţii Q-ari de la penitenciare intră ƒn panică Arhivă blog
 Remanierea conducerii ANP incepe: Petre Stan schimbat din functie
▼ 2008 (406)
 Patalamaua face toti banii
 Politica ƒn justitie ▼ noiembrie (20)
 Spioni de penitenciare si justitie Poşta redacţiei - cu
 Purtătorul de vorbe-n v„nt războaie, judecăţi,
 Penitenciare la inspecţie. 0,6(3) probleme/penitenciar studenţi ...
 ANP a rămas fără bani Calificativul lui Predoiu
Realitatea TV: Scandalul
de la Brăila
by Huginn 71 Comentarii
Drumul Damascului
Despre cum a găsit ANP-ul
30 IULIE 2008 Penitenciarul Brăila şi ...

Procurori prinsi cu declaratia de avere in vine. E randul ANI Comunicatul cu care ANP
intră ƒn campania
si CSM sa faca ceva! electora...
Noi ƒntrebăm, ursul merge
In atentia Agenției Naționale de Integritate Fratele Cel Mare e cu ochii
pe tine
In atenția Consiliului Superior al Magistraturii
Cotidianul: Chiuariu a
 trimis la puşcărie prime
co...
‡n atenția Parchetului de pe l…ngă ‡nalta Curte de Casație și Justiție
Rezultate finale ale
concursului pentru
posturile ...
Averea la control domnule procuror Marian Stoica!
(Valabil pentru toți procurorii din Mehedinți) Planul de eficientizare -
. 90% ineficient
1. Explicaţie Linişte, vin alegerile!
Am primit c„teva informaţii despre averea suspect de mare a procurorului Stoica Marian A căzut măreţia peste
(procuror la Parchetul de pe l„ngă Tribunalul Mehedinţi), actualmente director al unii...
Penitenciarului Drobeta Turnu Severin, numit ƒn funcţie ƒn iulie 2007. Cum ştiam deja că a fost
Felicitări cu dar-uri
numit ƒn ministeriatul Chiuariu cu ƒncălcarea normelor legale ƒn vigoare, ne-am dus la
bibliotecă şi ne-am apucat de studiu. Am pus m„na pe Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996 Cotidianul - Concurs cu
dedicaţie la
pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de
Integritate: ...
conducere si de control si a functionarilor publici, pe Legea 303 din 28 iunie 2004 privind
statutul judecătorilor si procurorilor şi pe Legea nr. 144 din 21 mai 2007 privind infiintarea, Rezultatele soluţionării
organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. Am verificat, de asemenea, site- contestaţiilor la proba
urile Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a s...
Penitenciarelor. Am dat și c„teva telefoane. Predoiu, complicitatile si
. non-actiunea
Rezultatele studiului intens au fost următoarele: Penitenciarul Gherla ƒn
. campanie electorală
I. Prima şi ultima oară c„nd domnul procuror Marian Stoica şi-a depus declaraţia de avere a
Cine dă mai mult?
fost anul 2005 (ƒntre timp, de la o casă și un apartament, averea s-a multiplicat la 3
apartamente, 3 case și un teren); Ministrul justiţiei aparente
.
► octombrie (75)
II. Conform legii 303/2004, art. 99, nedepunerea declaraţiei de avere constituie abatere
disciplinară şi, ca atare, domnul Stoica ar trebui sancţionat fără discuții de CSM; ► septembrie (68)
. ► august (46)
III. Conform legii 144/2007, art. 42 (1), nedepunerea declaraţiei de avere constituie
► iulie (42)
contravenţie şi se sancţioneaza cu amendă de la 100 lei la 500 lei şi declanşarea din oficiu a
procedurii de control. Prim urmare, domnul Stoica ar trebui să ia automat o amendă, iar ANI ► iunie (38)
să declanșeze controlul averii domnului Stoica și a soției acestuia; ► mai (42)
.
► aprilie (38)
IV. Toţi procurorii de la Parchetul de pe l„ngă Tribunalul Mehedinţi trebuie supuşi aceleiaşi
proceduri, deorece niciunul nu şi-a actualizat declaraţia de avere ƒncep„nd cu 2005. ► martie (33)
. ► februarie (4)
Am să ƒncep cu finalul, enumer„ndu-vă procurorii care fac mișto de lege, iar apoi am să vă
povestesc mai multe despre modul ƒn care a fost numit ƒn funcție domnul Stoica și despre
averea colosală a acestuia.
. Autori
2. Procurorii mehedințeni ne iau la mișto și consideră că legea e opțională Stig
Invidios și frustrat cum sunt că magistrații din sistemul penitenciar se ƒnv„rt pe la cifre ƒntre
Patrick
100 și 200 de milioane de lei net pe lună, am căutat febril declarația de avere a procurorului
Stoica Marian. Așa că m-am năpustit asupra site-ului CSM, cam pe la adresa asta: famiglia Musat
http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=080203 (cautați pe la parchetul Curții de Apel Huginn
Craiova, Tribunalul Mehedinți!). Supriză. Se pare că domnul Stoica are ceva de ascuns. Prima
Palmasul
și singura declarație de avere a fost depusă ƒn 2005. Și cum lipsa de transparență și de
răspundere a magistraților pare a fi contagioasă, observai și că ceilalți procurori sunt ƒn prisonworker
aceeași situație. admin
.
Sword
Cam aceștia ar fi doamnele și domnii care ne iau la mișto, dau dovadă de secretomanie și
reprezintă imaginea fidelă a justiției rom„ne, deși băgăm o grămada de bani ƒn fundul lor: Vladimir
Bleaonca Ionel, Capota Verona, Cercel Fanica, Dinca Marin Teodor, Dovlete Petre, Colectionarul de amintiri
Herciu Carmen Constanta, Margineanu Oprica Mihaela, Milanovici Gheorghe,
Schinteie Cornelia, Sisman Lavinia, Sopalca Constantin, Stanoiu Steluta, Stoica
Marian.
Se pare că Sopalca şi Stanoiu nu mai sunt pe acolo, ƒnsă au fost ƒnlocuiţi de Minea Costinel Contact
Claudiu şi Popescu Corneliu Bogdan. Aceştia din urmă nu au depus nici măcar o declaraţie
blogpenifest@yahoo.com
de avere.
.
Acum, stimate domnule Macovei, președinte ANI, și stimată doamnă Bărbulescu, președinte
Counter
CSM, ca umil contribuabil și bun cetățean al Rom„niei, consider că este de datoria mea să vă
atrag atenția asupra acestei minore ƒncălcări a legii, care pe mine, ca cetățean nervos, mă
irită peste măsură. E adevărat, fiind anonim (că-mi ț„ț„ie curu' de frică) nu-mi puteți lua ƒn
considerare sesizarea, ƒnsă vă amintesc că vă și puteți autosesiza. Și că nu nu fie confuzii, vă
amintesc și textele din lege care vă obligă la măsuri imediate. Astfel: Trafic
.
a. conform legii 144/2007, art 42, alin. 1, "nedepunerea declaratiei de avere si a declaratiei
de interese in termenele prevazute de lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu
amenda de la 100 lei la 500 lei si declansarea din oficiu a procedurii de control.";
b. conform legii 115/1996, art. 10, " daca persoana a carei avere este supusa controlului este Page Rank
casatorita, controlul se extinde si asupra averii si veniturilor dobindite de celalalt sot. Sint
supuse controlului si bunurile de valoare ce fac obiectul declararii, realizate prin persoane
interpuse sau transmise cu titlu oneros catre ascendenti, descendenti, frati, surori si afinii de
acelasi grad, precum si cele transmise cu titlu gratuit catre orice persoana.";
c. conform legii 303/2004, art. 99, alin. a), constituie abatere disciplinară "ƒncălcarea
prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi
si interdicţii privind judecătorii si procurorii".
.
Ca urmare, domnul Macovei (prin autosesizare că legea ƒi permite și acum știe despre ce e
vorba), trebuie să declanșeze controlul asupra averii doamnelor și domnilor procurori de la
Mehedinți, averii familiilor acestora, și să adopte măsurile necesare sancțiunii
contravenționale ƒmpotriva acestora. …n plus, doamna Bărbulescu, prin secția de procurori a
CSM, trebuie să sancționeze disciplinar toți acești magistrați care plesnesc de transparență și
respect față de contribuabil și lege.
.
3. Procurorul Stoica Marian, directorul Penitenciarului DT Severin, numit ‚n funcție
cu ‚ncălcare legii
Revenind la penitenciarele noastre, vă amintesc că domnul procuror Stoica Marian face parte
dintr-un lot de 5 magistrați numiți ƒn funcția de director de penitenciar cu ƒncălcarea normelor
legale ƒn vigoare.
.
Inițial, fostul ministru Macovei introdusese pentru prima oară ƒn istoria sistemului penitenciar
obligativitatea concursului pentru această funcție. De altfel, ƒn timpul acestui mandat 10
directori de penitenciar au fost selectați, mai bine sau mai rău, ca urmare a unui concurs.
Odată, ƒnsă, cu eliminarea acesteia din Guvern, a urmat cavalcada nepotismelor chiuare
care au culminat cu deja celebrul incompetent, judecătorul Mariu Iosif. Astfel, contrar
Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1218/2006, care prevedea o metodologie concurenţială, ƒn
vara lui 2007 a fost reluată practica detaşării unor magistraţi ƒn poziţii de directori de
penitenciare prin proceduri lipsite de transparenţă, care eludează sistemul concurenţial
obligatoriu pentru aceste posturi (chiar și atunci c„nd candidaţii sunt magistraţi, slavă lor).
Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, la propunerea directorului general ANP, a numit 5 directori,
fără concurs, ƒn funcţia de director de penitenciar, printre care și Stoica Marian. Acesta mai
fusese pentru o scurtă perioadă director al Penitenciarului Rahova, dat afară ƒnaintea expirării
mandatului datorita, se pare, relaţiilor ƒn care a intrat cu deţinuţii VIP.
.
4. Avere fabuloasă din salariu de bugetar (3 case, 3 apartamente și un teren)
Conform declarației de avere din 2005, domnul Stoica avea deja o casă (cu valoare
impozabilă de 688 de milioane), un apartament (cu valoare impozabilă de 735 de milioane) și
o mașină Peugeot. Veniturile constau din salariul de magistrat (348 de milioane pe an),
salariul soției (161 de milioane pe an) și chirie pe apartament (72 de milioane pe an). Avea de
asemenea o datorie de 15 mii de euro la BCR, scadentă ƒn 2006.
.
Cum declarațiile ulterioare nu există, domnul Stoica și-a văzut liniștit de sporirea averii fără
teama de a fi controlat sau, măcar, observat de vreun indiscret vizitator de site-uri cu
declarații de avere. Cum, ƒnsă, cititorii noștri sunt mai vigilenți dec„t noi, am intrat ƒn posesia
unor informații despre aceasta avere cu dezvoltare de Făt Frumos:
.
i) o casă pe strada Decebal, unde locuieşte ƒmpreuna cu soţia;
ii) un apartament cu mansardă ƒn centrul municipiului Turnu Severin, pe care ƒl are ƒnchiriat;
iii) două apartamente ƒn Bucureşti, cƒte unul pentru fiecare din fiicele sale (studente la
vremea respectivă), ƒn cartierul Tineretului;
iv) o casă de vacanţă la etaj pe clisura Dunării, ƒn comuna Ieşelniţa, după Orşova;
v) o casă pe care ƒn prezent o are ƒn construcţie ƒn Turnu Severin;
vi) un teren de 2.000 mp ƒn comuna Brezniţa, l„ngă Turnu Severin.
.
Nu știm dacă sunt trecute pe numele domniei sale sau al fetelor, dar sunt cu siguranță
cumpărate de domnul Stoica. Și cu siguranță nu poate justifica valoarea acestora chiar și la
salariul fabulos al domniei sale, de magistrat director de penitenciar, și al soției, profesoară de
liceu.
.
5. Cine este domnul procuror Stoica (realități și b…rfe)
a. Procuror și director al Penitenciarului DT Severin, ƒncep„nd cu iulie 2007. …n lunile
septembrie-octombrie 2007 a fost plecat ƒn concediu de odihnă timp de 45 de zile. Pentru cƒt
a lucrat a fost recompensat cu salariu de excepţional pe anul 2008, cu 50 % mai mare, adică
lunar ƒn jur de 180 milioane lei vechi. Programul de lucru zilnic al acestuia este, se pare,
destul de scurt: cam 4-5 ore pe zi.
.

b. Gurile rele zic că are legături cu interlopii Severinului și Mehedințiului, prin care și-ar fi
făcut gratis o vilă pe care, ulterior, a v„ndut-o;
.
c. Mare iubitor de colege de penitenciar, pe care le promovează nu tocmai legal (să ne fie
rușine că ne băgăm ƒn chiloții omului, așa că ne oprim aici, deși știm mai multe).
.
Cam astea ar fi despre domnul Stoica și colegii procurori. Acum nu putem dec„t să batem
obrazul ministrului, directorului general ANP și procurorului general că tolerează astfel de
oameni printre ei. Și putem, cu bună credință, să sperăm că CSM și ANI ƒși vor ƒndeplini
atribuțiile legale.

by famiglia Musat 26 Comentarii

29 IULIE 2008

ANP: Ce hartii mai facem astazi?

Sunt hƒrtiile inutile? Ne justifică ele salariul? Este persoana privată de libertate mai
reeducată dacă are tot „setul” de hƒrtii complet? Ar fi educatorii eficienţi fără ele?

Dosare, fişe, registre, agende, caiete de pregătire profesională, orare, mape, adeverinţe,
cereri, referate…

Dacă Dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială e cea mai recentă cerinţă birocratică,
Mapa programului educaţional e cea mai veche şi ambele ƒngreunează enorm munca
lucrătorului de la educativ.
.
…l transformă şi pe cel mai entuziast, dinamic, creativ „educator” ƒn legumă, şoarece de birou,
conţopist, orice vreţi dar nu modelator de suflete sau caractere, ceea ce ar trebui să fie, ceea
ce ar putea să fie, ceea ce ar vrea să fie, ceea ce ƒl plăteşte societatea să fie.

Trusoul noului depus

Abia ajunsă la puşcărie, persoana privată de libertate este dotată cu un Dosar de educaţie şi
asistenţă psihosocială pentru care va munci o armată de funcţionari: educatori, asistenţi
sociali, psihologi, preoţi, agenţi tehnici care ƒntocmesc procese-verbale ƒmpotriva electrocutării
(!!!), etc.

Dacă fişele celorlalţi mai sunt cum sunt, partea psihologului este cireaşa de pe tort ƒntruc„t,
dacă nu este acreditat, nu poate consemna nimic ƒn acest dosar (sunt mulţi tineri psihologi
care nu au obţinut ƒncă acreditare), iar dacă este acreditat, nu are teste de aplicat (aici este o
altă poveste interesantă). Deci, ƒn cele mai multe cazuri, psihologul vede deţinutul, ƒl ascultă
şi face c„teva observaţii. Nu că nu ar vrea mai mult, dar posibilităţile ƒi sunt limitate.

Credeţi că există soluţii pentru a evita blocarea ‚n h…rţoage?

…n dosarul cu pricina există Planul individualizat pe care specialiştii trebuie să ƒl completeze

după ce au stat de vorbă cu cei din custodie şi i-au ƒntrebat pentru ce optează din oferta
educaţională pusă la dispoziţie (Doamne fereşte să dorească fiecare c„te ceva!). La final se
menţionează atent programele şi activităţile recomandate.

Nu contează că programele nu pot fi derulate deoarece sunt unităţi care nu au:

- mai mult de un club sau teren de sport;
- asistenţi sociali;
- resurse pentru achiziţionat rechizite;
- cabinete şi birouri (ƒncă sunt penitenciare unde educatorii şi toţi ceilalţi consiliază deţinuţii
pe holuri sau ƒn birourile supraveghetorilor);
- dec„t un singur psiholog, başca mai e şi şef serviciu şi purtător de cuv„nt…

De ce a ajuns rutina pe primul plan?

Nu uitaţi eforturile celor care gestionează dosarele, le dau tot felul de numere de ƒnregistrare,
fac adrese peste adrese de genul „trimiteţi-ne dosarul…” toate operaţiunile finaliz„ndu-se cu
depozitarea dosarului ƒntr-un dulap ƒn care nu va mai fi căutat pentru că nimeni nu ƒntreabă
de el. Ce credeţi că veţi găsi ƒn acel dulap, peste un timp? Poate satisfacţia profesională?

Să nu sărim nici peste obligativitatea tuturor de a reactualiza trimestrial fişele din toate
dosarele şi a şefului serviciului sau directorului adjunct de a aviza ceea ce au consemnat
subordonaţii lui. S-a făcut sau nu s-a făcut treabă cu deţinutul, cerinţele sunt clare: din 3 ƒn 3
luni, de la preot la director adjunct, se fac consemnări ƒn dosar, chiar şi pentru a scrie „de la
ultima evaluare, nu s-au produs schimbări”.

Dacă se face un calcul rapid al numărului de specialişti dintr-un penitenciar, raportat la

numărul de deţinuţi care pot fi implicaţi ƒn activităţi (proporţia poate fi şi de un psiholog la
1000 deţinuţi), concluzionăm lejer că se deschid dosarele mai mult pentru a se consemna că
nu e nimic de zis, dec„t pentru a se nota observaţii utile, scopul volatiliz„ndu-se ƒn rutină şi
derizoriu.

Mapa programului educaţional mai este necesară?

Alt set de h„rtii peste care nu se uită dec„t cei care vin ƒn control. Dacă se ƒntocmesc conform
ordinului (din 1998 !), rezultatele controlului vor fi pozitive, oricum nu mai verifică nimeni
dacă bate ce e scris cu realitatea iar, dacă verifică, nu se va ƒnţelege de ce sunt mai puţini
deţinuţi ƒn club dec„t pe tabel sau de ce nu a fost respectată ƒntocmai tematica propusă.

…n noul Plan de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar a fost stabilit, ca

termen de realizare a noului ghid de programe, iunie 2009?! E mai mult dec„t sperau cei
responsabili să elaboreze ghidul, este mult mai mult dec„t era necesar.

…n ciuda faptului că birocraţia ucide iniţiativa, practicienii ştiu foarte bine cum ar trebui să
arate programele lor. Ei au elaborat şi derulează programe proprii, particularizate, de ani
ƒntregi.

Unde este speranţa?

Poate veţi elabora voi, cei din unităţi şi ghidul de programe, metodologiile, poate stabiliţi
procedurile şi regulile, poate faceţi un regulament al activităţii. C„ndva, poate nu prea t„rziu,
deţinuţii vor avea programe făcute cu pasiune, de specialişti adevăraţi, de oameni cu
experienţă, entuziaşti. Cluburile pot fi pline, terenurile de sport de asemenea, rezultatele vor
deveni cuantificabile, iar recidiva va regresa…

Educatori, asistenţi sociali, psihologi, practicieni „n general, puteţi lua poziţie

transmiţƒndu-le celor care decid, opinii, dorinţe, vise, soluţii !

Eu le recomand să-şi aşeze birourile „n cluburi sau pe terenul de sport, renunţƒnd la

birocraţie, să-şi iubească munca şi să-şi practice profesia „n mod responsabil, iar
doamnele şi domnii de la centru să nu mai blocheze iniţiativa „n activitate ci să
„nveţe din aceasta pƒnă vor deveni cu adevărat experţi!

by Vladimir 65 Comentarii

28 IULIE 2008

Cum poți tu lupta ƒmpotriva abuzului și corupției

Această postare nu se referă strict la problemele sistemului penitenciar, deși, evident, se

adresează celor care lucrează ƒn penitenciare sau ƒn structura centrală. Și răspunde la
ƒntrebarea: "Eu ce pot face?" sau "Cum mă pot implica?". Sau, daca vreți, e un
contraargument la eterna afirmație "Eu nu pot face nimic".
.
Nu e nimic filosofic ƒn ce scriu. Ci doar vă arăt o opțiune și un răspuns la o ƒntrebare pe care a
pus-o la comentarii, ƒn urmă cu vreo două săptăm„ni, cititorul care se semnează mihai v
galați: cum? După ce a prezentat o situație ƒn care a considerat că a fost victima unui abuz
profesional, și la ƒndemnul meu să o facă publică, a ƒntrebat firesc care ar fi modalitatea. Deși
intenția imediată a fost să-l rog să ne scrie nouă, am preferat să mă abțin. Blogul este o
soluție, c„teodată eficientă, ƒnsă nu singura. Sindicatul poate fi, de asemenea, o soluție. Sau
o posibilă asociație profesională. Ce ne facem, ƒnsă, ƒntr-un sistem ƒn care nu credem ƒncă ƒn
forța de grup, ƒn care ƒncă ne temem uneori și de propria umbră, ƒn care mulți sunt indiferenți
și ƒn care avem experiența corupției sau abuzurilor profesionale zilnice? Sau ƒn care nu
credem nici c„t negru sub unghie ƒn profesionalismul sau integritatea celor care administrează
sistemul? Care este opțiune individuală? Suntem protejați de lege?
.
DA. Răspunsul este categoric da, deși prea de puține ori am auzit oameni care să se
folosească de lege pentru a-și apăra convingerile. Și mă refer la așa numita Lege a
avertizorului de integritate, sau, așa cum este apare ea ƒn Monitorul Oficial, Legea nr.
571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice si din alte
unități care semnalează …ncălcări ale legii.
.
Aceasta e una din cele mai bune legi pe care le are Rom„nia. Din păcate, și una din cele mai
neaplicate. Este o lege pentru cel care nu vrea să fie părtaș la corupție sau decizii nelegale, la
abuz sau lipsă de integritate publică. Este, ƒnsă, o lege care se adresează doar celui care nu
vrea să tacă, care vrea să se opună nedreptății și care alege să nu fie complice la furt sau
incompetență. Probabil de asta nici nu prea am auzit de oameni care să se prevaleze de ea.
Pentru că reprezintă o opțiune și o manifestare a libertății. Legea nu-ți rezolvă problemele, nu-
ți schimbă șefii incompetenți, nu bagă corupții după gratii și nici nu-ți garantează
recunoașterea. Ea te ajută, ƒnsă, să ƒncerci să faci TU ceva ƒn sensul ăsta.
.
Ce este această avertizare?
Conform definiției, "avertizare …n interes public reprezintă sesizarea făcută cu bună-credintă
cu privire la orice faptă care presupune o …ncălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a
principiilor bunei administrări, eficientei, eficacitătii, economicitătii si transparentei, de către o
persoană …ncadrată …ntr-o institutie publică sau care functionează din fonduri publice ori
administrează bunuri sau resurse publice." Definitia este extrem de largă, așa ƒnc„t cam orice
faptă contrară bunului simț, moralei sau standardelor profesionale poate fi ƒncadrată aici. Sunt
faptele despre care vorbim noi toți ƒn postări sau comentarii de deja o bucată bună de timp.
.
Cine poate fi avertizor de integritate?
Avertizorul de integritate este persoana sesizează cu bună credință ƒncălcări ale legii, si care
poate fi:
♦ funcționar public;
♦ personal contractual conform Codului Muncii;
♦ personal care ƒsi desfăsoară activitatea ƒn baza unor statute speciale.
.
Faptele care pot constitui subiectul unei avertizări de integritate
Sunt multe fapte prevăzute prin lege, ƒnsă am să le prezint doar pe cele care ne privesc direct:

1. infractiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni ƒn legătură

directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals si infracțiunile de serviciu sau ƒn
legătură cu serviciul;
2. ƒncălcarea prevederilor privind incompatibilitățile si conflictele de interese;
3. folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;
4. incompetență sau neglijență ƒn serviciu;
5. evaluări neobiective ale personalului ƒn procesul de recrutare, selectare, promovare,
retrogradare si eliberare din funcție;
6. emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau
clientelare.
.
Cui te poți adresa
Aproape ƒntotdeauna credem că ne putem adresa numai șefilor. Și cum cel mai adesea avem
ceva de spus despre șefi, fie ƒn legătură cu integritatea lor, fie ƒn legătură cu profesionalismul
acestora, abandonăm rapid orice speranță că putem face ceva și ne limităm la a-i b„rfi pe la
colțuri sau a-i ƒnjura la bere. C„teodată, disperați sau ƒntr-un act de curaj maxim scriem
c„teva r„nduri către ANP, de unde oricum nu primim ƒn general răspunsurile pe care ni le
dorim. Și asta nu pentru că nu ni se dă dreptate, ci pentru că avem senzația că nu
interesează pe nimeni problemele reale, sau uneori ƒnchipuite, cu care ne confruntăm.
.
Conform acestei legi, ƒnsă, ne putem adresa:

• organelor judiciare;
• organelor ƒnsărcinate cu constatarea si cercetarea conflictelor de interese si a
incompatibilităților;
• comisiilor parlamentare;
• mass-media;
• organizațiilor profesionale, sindicale sau patronale;
• organizațiilor neguvernamentale;
• sefului ierarhic al persoanei care a ƒncălcat prevederile legale;
• conducătorului entității publice din care face parte persoana care a ƒncălcat prevederile
legale, sau ƒn care se semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact
făptuitorul;
• comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul entității publice din care face
parte persoana care a ƒncălcat legea.
.
Iar aici cea mai importantă mențiune este că poți face sesizarea la oricare dintre
acestea, fie la mai multe, fie doar la una, fără obligația de a o face conform unei
succesiuni. Mai concret, te poți duce direct la presă să semnalezi neregula, abuzul
sau actul de corupție, fără ca nimeni să poată să ‚ți blocheze sau afecteze ‚n vreun
fel cariera ta profesională. Poți fi amenințat, poți fi hărțuit, te pot t„rƒ abuziv ƒntr-o comisie
de disciplină, dar dacă ai curajul să-ți asumi disconfortul psihic, ei nu-ți pot face ƒn realitate
nimic pentru că legea te protejează.
***
Pentru mai multe detalii, vizitează
http://www.transparency.org.ro/files/File/Ghid_avertizori.pdf
***
P.S. M„ine, ƒn urma unui mail primit de blogul nostru, vom scrie despre o posibila problemă
de integritate a unui procuror director de penitenciar.
by famiglia Musat 53 Comentarii

27 IULIE 2008

"Ţara lui Oblio" sau "cine n-are moţ, să-şi pună"

O analiză sumară a comentariilor postate scoate •n evidenţă existenţa unei anumite stări de
tensiune •ntre diferite categorii de salariaţi.

Existenţa acestei stări uşor conflictuale nu poate fi trecută cu vederea. Un simplu cuv†nt, postat uneori fără
rea intenţie, este suficient pentru a scoate la suprafaţă tensiuni latente care au o vechime egală cu cea a
sistemului penitenciar.

Pasiunea discuţiilor ne face să uităm că, ‡n realitate, toţi suntem de aceeaşi parte a baricadei. Fiecare
are mai multă dreptate, adevărul fiecăruia este peste adevărul celorlalţi, argumentele sunt fără valoare ‡n
faţa interpretărilor proprii.

O situaţie asemănătoare
.
Genul acesta de discuţii mă duce cu g†ndul la subiectul unui celebru film de animaţie cunoscut mai ales
celor care au copilărit ‡n Epoca de aur. Este vorba de Oblio.

Oblio este personajul principal din "The point". ‚n traducere liberă, ar putea să ‡nsemne "V†rful" sau, mai
bine, "Moţul". Oblio s-a născut cu capul rotund ‡ntr-o lume de capete ascuţite. Soluţia găsită a fost să-şi
mascheze defectul cu o căciulă ţuguiată. C†nd a ajuns la v†rsta ‡ntrebărilor, a plecat ‡n lumea largă ‡n
căutarea răspunsurilor. şi uite aşa, ‡n călătoria iniţiatică a reuşit să se rătăcească prin Pădurea-fără-rost.

Ce legătură este •ntre lumea lui Oblio şi ANP? Lumea ANP e un fel de ţară a lui Oblio (nu mă ‡ntrebaţi
cine este Omul-indicator, cel care se ‡ncăpăţ†na să o ia ‡n cinci direcţii deodată). Unii au venit pe această
lume cu moţ ori s-au ţuguiat din mers, alţii şi-au cumpărat căciuli. Vai de ciudaţii cu cap rotund sau al căror
moţ ‡ncepe să-şi piardă din fermitate!

Indiferent de categorie, fiecare se va strădui să demonstreze că moţul lui e mai ascuţit.

Educatori şi pazişti, contractuali şi funcţionari cu statut special, şefi şi executanţi, teoreticieni şi practicieni,
cei din ANP şi cei din Pădurea-fără-rost, sindicalişti şi nesindicalişti, funcţionari cu statut special şi
magistraţi (eh, aici am exagerat), fiecare are ceva de reproşat celuilalt. Ori activitatea unuia este mai
dificilă, ori celălalt munceşte mai puţin, ori dacă face ceva bun atunci are cu siguranţă un interes.

…n vremuri militare nu de mult apuse, trei saurieni controlau

fiecare unitate şi alţi trei sistemul. Nu era loc de c„rcoteli. Obosea unul, ƒi lua locul urmaşul
pregătit din timp.

Diferenţele dintre categorii erau ignorabile, precum şi cele dintre drepturi, at†tea c†te erau. Toţi eram
militari. Nu sunt vremuri de regretat.
.
Lumea ANP se vrea sistem adică un tot organizat, dar e guvernată de principiul conform
căruia necesitatea respectării legii este direct proporţională cu numărul de
centrimetri pe care ‚i numără spatele directorului.

.
Avem 45 de directori, deci, 45 de sisteme. Cei care coordonează sistemul nu mai apucă
senectutea sauriană ƒn funcţii. Poate nu e rău. Dar instabilitatea excesivă a unor echipe
manageriale, suprapusă pe lipsa unei strategii cu aplicabilitate continuă, imună la schimbări,
generează degringoladă.

Cui folosesc aceste "frecuşuri"?

Divergenţele dintre sectoare sau categorii sunt constructive c†t timp se manifestă rezonabil şi argumentat
deoarece scot ‡n evidenţă puncte de vedere şi dau o şansă medierii. ‚nsă, dacă nu ne dăm seama la timp
de pericol, riscăm exacerbarea contradicţiilor şi vom ‡ncepe să uităm că avem un obiectiv comun de
‡ndeplinit ‡n cadrul unui sistem bugetar susţinut din bani publici.

Nimeni nu ar trebui să fie mai special ca celălalt, toţi ar trebui să formăm o echipă, chiar dacă atribuţiile ne
diferenţiază. Discuţiile dintre noi sunt accesibile ‡ntregii societăţi şi nu proiectează imaginea unui sistem.

Nu sunteţi de părere că trebuie să lucrăm la asta şi să nu mai punem moţul pe primul plan?

Nu sunteţi de părere că blog-ul poate fi acea metodă de comunicare care ne lipseşte şi care poate
genera coeziune?

by Patrick 30 Comentarii

26 IULIE 2008

ANP: Formarea profesionala in penitenciare - sublima dar

absenta

Lipsa fondurilor, managementul prostesc şi legislaţia defectă au anulat practic orice posibilitate de
organizare a formării profesionale.
.
Formarea profesională bastionul incompetenţei?
.

„ntr-o lume profesională ideală fiecare angajat beneficiază de formare profesională iniţială şi continuă.
.
Sistemul penitenciar este •nsă o lume c…t se poate de reală. Şcolile care ar trebui să facă formarea
profesională iniţială sunt bastionul incompetenţei şi al lipsei de experienţă.
.
Formarea profesională continuă este extraordinar de prost organizată. Aceleaşi teme prăfuite sunt scrise
de ani de zile ‡n caiete ‡nregistrate cu s†rg la secretariatele unităţilor. Uzul de armă şi efectuarea
percheziţiei sunt vedetele unui plan de formare profesională venit parcă din alte timpuri.
.
Avem ofiţeri cu pregătirea profesională care ar trebui măcar să ştie cum se organizează această
activitate. Nu le cere nimeni să aibă şi talent. Pentru cei mai mulţi ar fi deja prea mult şi nu au nici o vină că
au primit o funcţie pentru care nu au fost niciodată pregătiţi.
.
Fiecare cum 'se pricepe', adică după ureche
.

Nevoile de formare profesională nu contează •n această ecuaţie după cum nu contează specialitatea
celui care ar trebui să deprindă abilităţi şi cunoştinţe noi. Fiecare face ce se pricepe. Cei plătiţi să facă
formare profesională pentru personalul penitenciarelor mai nimic.
.
Un plan de carieră cu un plan de formare profesională ataşat nu va exista prea cur…nd la dosarul
personal păstrat cu sfinţenie de cei de la resurse umane.
.
Un motiv este acela că legislaţia de resurse umane nu prea mai permite o carieră (nu-i aşa domnu’
pensionar Stan). Celălalt motiv este că nimeni nu s-a g†ndit că ar conta, deşi la nivel de discurs toţi şefii
sforăie vivace pe tema motivării.
.
Teme copiate, oferte de formare profesională uitate
..

Cei din teritoriu, cum spuneam, copiază cu s…rguinciozitate temele perene pe care le vor citi la sală,
fără ca nimeni să audă, ‡nainte de intrarea ‡n serviciu a schimburilor şi escortelor.
.
Cei din ANP, transmit, spre ştiinţă şi arhivare, ofertele, interesante dealtfel, de pregătire profesională.
.
Centralizează doleanţele iluzorii de pregătire profesională ale lucrătorilor de penitenciare. Şi, cam at…t.
Desigur, ‡ntocmesc tot felul de situaţii sterile şi ‡ncearcă să pună ceva pe h†rtie cu ocazia bilanţurilor.
.
Şi totuşi, de unde (re)•ncepem?
.
Frustrant cu adevărat pentru puţinii profesionişti care mai activează ‡ncă ‡n domeniul formării
profesionale. Din ce ‡n ce mai puţini. Cei care au fost, dar deranjau prin dorinţa de a face ceva cu adevărat,
au fost ‡ndepărtaţi demult sau de cur†nd. Depinde de sistemul de referinţă.
.
Desigur, chiar şi ‡n pofida legislaţiei absurde sau a lipsei acute de fonduri s-ar putea face ceva. Dar pentru
asta trebuie voinţă, profesionalism, motivare.
.
Cursuri pentru piloşi Q-ari se găsesc
.
Evident, •ntotdeauna au existat privilegiaţi care au fost mai egali dec…t alţii. Dacă pentru marea masă
legea era lege şi nu se putea face nici o excepţie, pentru anumiţi funcţionari publici, cu grijă selectaţi, s-a
găsit ‡ntotdeauna o "portiţă" de scăpare din chingile legalităţii.
.
Un exemplu la ‡ndem†nă este tocmai blonda lui Q-ariu. ‚n vreme ce alţii ar fi fost gata să plătească cu bani
din buzunar un curs de specializare, oric†t de redus ar fi fost ca durată, cu condiţia să nu piardă la salariu
pentru că au făcut acel efort financiar, domnişoara Toma Aurora a beneficiat de cursuri la care nu cred că
a visat vreodată.
.
Limbi străine la nivel ‡nalt, pregătire juridică ‡n limbi de circulaţie europeană. Un adevărat stres. Stres pentru
care a fost, dealtfel, recompensată cu prime zdravene, calificative de excepţie şi salarii de merit cărora nici
măcar d†nsa nu cred că le poate găsi justificare. Dar despre asta •ntr-un articol viitor.
.
Link-uri utile:

 De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (I)

 2 ofiţeri ƒn cadrul ANP, pe un singur post scos la concurs
  Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I)

by Colectionarul de amintiri 17 Comentarii

25 IULIE 2008

Ce stim despre educatie?

Colegii de la „cultural”, aşa cum „i ştiu cei mai mulţi, se ocupă direct de realizarea
scopului detenţiei. Sunt cei de la care se aşteaptă rezultate concrete „n
reeducarea 'clienţilor' penitenciarelor romƒneşti.

Educaţie şi intervenţie psihosocială - birocraţie şi lipsă de coordonare

Culturalul, reeducarea, reinserţia, intervenţia, sau cum vreţi să-i spunem ar trebui să ajute
deţinutul să se reintegreze ƒn societate după liberare. Eficienţa acestei activităţi nu poate
fi ‚nsă evaluată ‚n mod clar. Cert e că deţinutul răm„ne de foarte multe ori ne-reintegrat şi
se ƒntoarce rapid ƒn detenţie.

De aceea, ƒn spiritul zicalei „dacă tot nu „nvăţăm din greşeli, ce rost mai are să le
facem?”, vă propun să discutăm cele c„teva, zic eu, posibile cauze ale acestei situaţii:

 o mare parte a activităţii din acest sector (privitor la programe şi consilieri individuale)
se bazează pe ordine vechi din 1998;
 deciziile noi (după 2006) au transformat educatori, solciologi, asistenţi sociali şi
psihologi ‚n birocraţi care completează cu r„vnă dosare privind persoanele private de
libertate. Dosare de care nu ƒntreabă nimeni, dar absolut nimeni;
 nu sunt metodologii, deşi ƒncă de anul trecut oamenii din teritoriu au muncit la ele,
propunerile au fost trimise dar proiectele s-au blocat la ANP;
 nu există ‚ndrumare şi coordonare profesionistă, iar controalele care se fac ƒn acest
sector sunt infantile. Cum ar putea fi altfel c„nd majoritatea inspectorilor nu au muncit
o zi ƒn puşcărie, după introducerea noii legi de executare?! Cineva povestea despre un
control al unei inspectoare la Poarta Albă. Comedie cu accente horror despre care o să
vă povestesc altădată;
 asistenţii sociali sunt at„t de slab reprezentaţi la nivel central ƒnc„t nu se regăsesc
aproape nicăieri ƒn activitatea cu deţinuţii (nu participă la comisiile ƒn care se iau decizii
privind individualizarea, recompensarea, liberarea condiţionată; nu au programe
specifice);
 instrucţiunile celor din aparatul central sunt de cele mai multe ori inutile.
Psihologi penitenciari celebri ƒn teorie, sau mai degrabă ƒn traducerea teoriilor altora,
sunt citaţi extensiv. C„teodată şefii din ANP, ƒn mod surprinzător, mai emit şi păreri
proprii. Păreri, nu opinii de specialitate.

Vă invit să adăugaţi la listă propriile dumneavoastră experienţe ƒn materie. Sunt multe de

spus şi puţin curaj ‚n recunoaşterea ‚n mod deschis a unor probleme nu strică.

Proiecte educative blocate. Finanţări externe pierdute?

S-au c„ştigat licitaţii de proiecte cu finanţare nerambursabilă (ƒn domeniul educaţiei). La

implementare proiectele s-au blocat. Banii nu pot fi cheltuiţi pentru că sistemul
penitenciar se pare că nu-i poate cheltui din motive procedurale.

Banii vor fi cel mai probabil pierduţi. P„nă acum ne pl„ngeam că nu-i avem, acum ƒi avem dar
nu-i putem cheltui. Nu e vorba de sume extraordinar de mari dar, pentru că ne blocăm
metodic ƒn faza de bune intenţii, aceste finanţări pot fi pierdute.

Metodologii ‚ncremenite ‚n faza de proiect

Un regulament al activităţilor de educaţie şi asistenţă psihosocială şi-a dat ultima

suflare prin sertarul unui teoretician cu toate că(sau tocmai pentru că...) la elaborarea
proiectului şi-au adus contribuţia şi practicienii din unităţi.

Elaborarea unui ghid de programe educaţionale este un alt proiect nefinalizat. S-au
adunat materiale din toată ţara pentru măreaţa ƒntreprindere dar, previzibil, proiectul nu a
fost dus la bun sf„rşit.

Sigur că nu am spus totul acum şi, poate, nici măcar tot ce era esenţial. Am „ncercat
o invitaţie la dialog pentru cei care profesează „n sistemul penitenciar şi nimic mai
mult. Aşa că... aştept comentariile dumneavoastră.

by Vladimir 146 Comentarii

24 IULIE 2008

Raportul Comisiei Europene despre esecul justitiei romanesti

Ieri a fost dat publicităţii raportul pe justiţie al Comisiei Europene. Romƒnia a primit
notă de trecere dar rămƒne „ntre codaşii Europei la acest capitol. Au fost şi bile albe,
dar au fost preponderente bilele negre.
.
Cauzele politice ale corupţiei evidenţiate ‚n raportul Comisiei Europene
.

Lipsa voinţei politice ƒn lupta ƒmpotriva corupţiei a fost principala constatare negativă.
Mecanismul de luptă ƒmpotriva corupţiei există ƒnsă clasa politică se opune din toate puterile
bloc„nd anchete judiciare şi promov„nd acte normative care să submineze o justiţie
funcţională.
.
Politicienii sunt corupţi, nu e tocmai o noutate, dar dosarele blocate de către chiar
Parlamentul Rom„niei sunt o probă clară ƒn acest sens.
.
Liderii politici şi-au dat toţi cu părerea. Puterea a văzut mai mult bilele albe, care, fie
vorba ƒntre noi, nu-i aparţin ƒn totalitate. Opoziţia a văzut doar bilele negre, la care, fie vorba
ƒntre noi au fost pe alocuri părtaşi.

Raportul pe justitie al Comisiei Europene cere un consens fara echivoc din partea tuturor
partidelor din Romania in eradicarea coruptiei si continuarea anchetarii fostilor demnitari,
pentru a exista si sentinte in cazuri concrete. Lipsa unor astfel de sentinte
produce "ingrijorare" la Bruxelles.

In plus, cere Guvernului finalizarea Codului de Procedura Penala si Codului Penal si

renuntarea la amendamentele aduse la cele doua documente. Lupta impotriva coruptiei
trebuie depolitizata in Romania, iar CSM sa asume o pozitie lipsita de echivoc in
combaterea coruptiei la nive inalt in contextul dezbaterii din Parlament. (sursa: HotNews)

Ministerul Justiţiei are restanţe la elaborarea actelor normative

.

Ministrul justiţiei, dl. Catalin Predoiu, a avut o declaraţie publică sobră not„nd totuşi
bucuros că a putut să mai repare greşelile junelui Chiuariu şi că s-a ales cu o notă de trecere.
Ministerul Justiţiei răm„ne ƒnsă dator la capitolul acte normative. Codul penal şi codul de
procedură penală vor trebui promovate ƒn cel mai scurt termen.
.
Şochează atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii care parcă trăieşte ƒn norii
minţii Lidiei Bărbulescu. Totul merge bine după mintea reprezentantei CSM. Constatările
justiţiabililor şi ale experţilor Comisiei Europene o contrazic ƒnsă. Magistraţii răspund la
comandă politică tocmai ‚n cazurile de mare corupţie, spune raportul dat ieri publicităţii.
.
Recompense politice pentru magistraţi obedienţi
.
De ce există magistraţi care răspund comenzilor politice? Unii pentru bani, alţii pentru
putere, ca orice alţi corupţi ai Rom„niei. Recompense politice pentru magistraţi au fost
introduse de ani buni sub pretextul deschiderii şi transparenţei.
.
Sute de magistraţi cu prietenii politice au fost numiţi ‚n funcţii administrative pe salarii de
mii de euro. C„t de buni au fost nici nu a contat. Important e că fiecare şi-a primit plata
pentru 'serviciile' aduse.
.
Ministerul Justiţiei 'cimitirul' magistraţilor politici?
.
La acest moment ƒncă există sute de magistraţi care ocupă funcţii administrative deşi sistemul
judiciar este ƒntr-o mare criză de personal. Supravieţuirea unor personaje precum Katalin
Kibedi, Gheorghe Mocuţa, Marius Iosif sau Gheorghe Şpaiuc, toţi magistraţi, nu miră.
.
Comanda politică reclamă menţinerea acestora ‚n poziţii bine plătite, deşi şi-au
demonstrat incompetenţa, reaua voinţă şi lipsa de calităţi umane.
.
Raportul pe justiţie notează politizarea justiţiei şi acuză Parlamentul de acest lucru.
Magistraţii politici scapă acestei judecăţi, iar vina cade exclusiv pe Consiliul Superior al
Magistraturii. De ce ar trebui protejaţi aceşti 'magistraţi'? Există alt motiv dec…t
recompensa politică?
.
PS. De cur„nd vă informam că un alt magistrat cu trecut şi viitor politic a fost numit
secretar de stat ƒn Ministerul Justiţiei. Sorin Stănescu, procuror la Parchetul de pe l„ngă
…nalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este un novice politic. Stănescu este procuror de partid
de aproape 10 ani şi nu ƒnt„mplător a fost numit secretar de stat.
.
Link-uri utile:

 Raportul CE iulie 2008

 Comisia Europeana: Este nevoie de sentinte in cazuri concrete de coruptie, iar
anchetarea fostilor ministri trebuie sa continue
 BBCRomanian.com Ştiri Raportul CE privind reforma justiţiei rom„ne
 ANP - incompetentul agresiv ƒnlocuit de incompetentul pasiv
 Zvon - Kibedi şi Mocuţa pe făraş
 NEWS ALERT: Nu mai e zvon - Mocuţa şi Kibedi sunt pe făraş!!!
 Raportul CE privind reforma justiţiei din Rom„nia şi Bulgaria, la ...
 Noaptea albă, sfetnicul cel bun pentru minţile ƒntunecate
 Lidia Bărbulescu ƒn delirium tremens: MI6, CIA, Gherila Virtuală şi conspiraţia
antijustiţie
 A fost desfiinţată Asociaţia lu' Procuroru'
 O vedeta oarba da un mare spectacol miercuri la Bruxelles: justitia romana Culisele
unui raport mult asteptat: Raportul Comisiei Europene pe justitie
 Mesajul ministrului Justitiei privind Raportul Comisiei Europene, 23 iulie 2008
mai multe informaţii...

by Huginn 9 Comentarii

23 IULIE 2008

Maşinuţele lui Chiuariu, Kibedi şi Tuleaşcă - populistă

aducere aminte

Targul de maşini MJ - S.R.L.: 3 milioane de euro pe autoturisme de lux

"In luna decembrie a anului trecut, intr-un secret desavarsit, MJ a achizitionat 224 de
masini de lux, prin doua contracte semnate cu distribuitorii autorizati SC "Porsche Romania"
SRL si SC "Midocar" SRL.

Desi procedura de achizitie publica a fost demarata si finalizata in ultimele

saptamani ale mandatul fostului ministru liberal al Justitiei, Tudor Chiuariu,
semnatarul celor doua contracte de lux a fost ex-secretarul de stat Katalin Kibedi,
care detinea atributiile de ordonator principal de credite si care a mai ramas cateva luni dupa
plecarea lui Chiuariu la carma institutiei.

Cele 224 de limuzine achizitionate la preturi extrem de piperate sunt urmatoarele: 40 de

autoturisme Volkswagen Passat 2.0 TDI (turbo-diesel) de 140 cai putere; 2 microbuze
Volkswagen Transporter 2.5 TDI de 130 cai putere; 136 de autoturisme Skoda Octavia Tour
1.6 MPI, cu motoare Volkswagen de 102 cai putere; 46 de autoturisme Skoda Octavia 1.9 TDI
(turbo-diesel), cu motoare Volkswagen de 105 cai putere." - apărut ƒn ZIUA pe 21.07.2008

Populiste aduceri aminte despre cum sunt folosiţi banii proştilor pe la MJ

1. Aproape 3 milioane RON este valoarea stimulentelor acordate de către ministrul

Chiuariu ƒn perioada mandatului (mai puţin de un an) la Ministerul Justiţiei. Premiile din
fondul lunar sunt ƒncă ţinute la secret, ƒnsă nu sunt de neglijat. Iulia Sc„ntei şi ceilalţi
consilieri ai ministrului Chiuariu s-au străduit să nu fie ‘angajaţi medii’, astfel că, ƒmpreună, au
umflat aproape 500.000 RON, acordaţi cu dărnicie din banii fraierilor plătitori de dijme la stat.

2. Regia Autonomă Multiproduct este ‚n stare de faliment. …n prezent pierderile

ƒnregistrate sunt ƒn jur de 3 miloane Euro (ƒn aprilie 2007 erau deja 2,5 milioane), iar forţa de
muncă nu mai poate fi plătită.

3. Ministerul Justiţiei nu are fonduri pentru achitarea drepturilor restante fata de

magistrati, personal auxiliar sau angajati ai penitenciarelor. Conform OUG 75/11.06.2008,
publicată ƒn Monitorul Oficial pe 20 iunie, plăţile rezultate din titlurile executorii emise p„nă la
intrarea ƒn vigoare a ordonanţei de urgenţă se eşalonează pe o perioadă de 18 luni.

Cu alte cuvinte, deşi sunt sentinţe executorii, Ministerul Justiţiei se joacă de-a ordonanţele
neconstituţionale ƒncălc„nd hotăr„rile judecătoreşti, substituindu-se instanţelor şi bloc„nd
executările silite. Plata drepturilor restante se va face la paştele cailor, eventual de către
următoarea guvernare.

4. Majoritatea angajaţilor Direcţiei de Audit Public Intern a MJ beneficiază 12 luni pe

an, ‚n mod absolut nejustificat, de sporuri care se acordă personalului din sistemul
penitenciar, ƒn condiţiile ƒn care cei mai mulţi auditori nu pun piciorul ƒntr-un penitenciar nici
din ƒnt„mplare.

Cum vine treaba şi cu titiurile astea de lux

1. MJ vrea să cumpere berline şi microbuze invocand uzura morală şi fizică a parcului auto;

2. Are posibilitatea, cu cei 3 milioane de euro, să acopere cat de cat necesarul de autoturisme
al instantelor si Ministerului Justitiei;

3. Pe drum se uită motivele iniţiale pentru achiziţionarea de maşini şi cresc pretenţiile:

culoarea sa fie obligatoriu bleumarin, scaunul dreapta pasager sa fie cu reglaj pe inaltime,
radio CD cu minimum patru incinte acustice, motorul sa aiba cel putin 100 de cai-putere, iar
suta de kilometri pe ora sa fie atinsa in maximum 12 secunde.

4. După ce se stabileşte partea vizand confortul, ministeriabilii se hotărăsc să ia berline, 3

loturi de berline mai exact. Caietul de sarcini pentru unul din aceste loturi prevedea, printre
altele, ca lungimea masinii sa fie de minimum 4.500 de milimetri, latimea de minimum 1.700
de milimetri, deşi, ne spun jurnaliştii de la Cotidianul, "potrivit segmentarii categoriilor auto
din publicatiile APIA, cit si din publicatiile altor organisme internationale, segmentul compact
(clasa C) pentru varianta caroseriilor berline are dimensiuni intre 4.400 si 4.550 mm."

In mod ciudat doar Skoda Octavia Tour 1,6 corespundea cerinţelor din caietul de sarcini, Ford
Focus fiind descalificată pentru lipsa a 12 milimetri. Deh, mărimea contează.

5. Ca urmare, Ministerul Justiţiei achiziţionează maşini cu valoarea intre 13 000 şi 30 000 de

euro bucata, cheltuind un total de 3 milioane de euro, deşi licitaţia ridica suspiciuni prin modul
de stabilire a criteriilor din caietul de sarcini, deşi se puteau lua maşini ieftine pentru a acoperi
necesarul de la nivelul instanţelor, deşi ministerul e ƒnglodat ƒn datorii, deşi nu sunt bani
pentru plata restanţelor salariale, deşi s-au aruncat bani cu nemiluita spre prietenii domnului
Chiuariu, deşi...

6. "Cerintele Ministerului Justitiei au fost alese in asa fel incit sa ofere conditii de siguranta,
fiabilitate, utilitate si, de asemenea, sa ofere o imagine unitara a unei institutii publice
(identitate vizuala)", zicea ministerul prin decembrie anul trecut.

Personajele care s-au ocupat de treabă

1. Tudor Chiuariu - un penibil pe vremea căruia s-a ƒnceput licitaţia şi care a plecat cu coada
ƒntre picioare din minister, după ce a reuşit, ƒmpreuna cu prietenii, să facă praf cam tot ce se
putea: rapoartele de ţară, sistemul penitenciar, anchetele penale la nivel ƒnalt, avizarea la
nivelul MJ, politica de resurse umane in MJ şi ANP, bugetul MJ etc;

2. Katalin Kibedi - s-a remarcat printr-un scandal amoros, versatilitatea cu care a trecut din
barca lui Macovei ƒn cea a lui Chiuariu, plansetele şi rugăminţile de a rămane ƒn minister după
ce a fost debarcată din funcţia de secretar de stat;

3. Adrian Tuleaşcă - adus de Chiuariu de la Iaşi, s-a ocupat nemijlocit de această licitaţie
extrem de dubioasă. Nu e singura de altfel. Cele c„teva zeci de milioane de euro, pe care
Ministerul Justiţiei ƒi cheltuie ƒn programul de informatizare a sistemului judiciar, l-au atras pe
domnul Tuleaşcă care s-a g„ndit să fie şi cerere şi ofertă ƒn acelaşi timp.

Banii primiţi de la Banca Mondială se intenţionau duşi la prieteni de-ai lui Tuleaşcă cu
binecuv„ntarea unui Caiet de Sarcini prietenos ofertantului potrivit. Banca Mondială,
finanţatoarea proiectului, a mirosit tuleaşca şi nu a acceptat documentaţia transmisă de
liberalul amator de profit.

by famiglia Musat 13 Comentarii

22 IULIE 2008

Spor de Romania

Aflu si eu, ca si dumneavoastra de altfel, cam care este recompensa lunara a unui
functionar al statului, angajat sa ne lumineze la minte.
.
Teoria şi practica auditului
.
"Una din doamnele auditate a fost rugata de un coleg sa scrie despre insuficienta specialistilor
in sistem, ca factor cauzal al "ineficientei" activitatii descoperite. Tot respectul pentru dna
doctor, care a dat dovada de sinceritate circa 5 secunde, cand a zis: "Nu pot/am voie sa scriu
asta..." si a zambit. Atunci am inteles. Misiunea de audit avea deja raportul intocmit la
Bucuresti, doar cifrele mai trebuiau completate. Multumim pt profesionalism si obiectivitate." -
ne lamureste un vizitator, despre cum se face la fata locului auditul, munca grea, pentru care
supraspecialistul incaseaza lunar inclusiv sporuri de periculozitate.
.
"Sper totusi ca eforturile celor de la popota care v-au servit zilnic cu ciorba de burta, melci,
pastrav sau gordon-bleu sa nu fi fost in zadar ... in timp ce noi mancam aceeasi ciorba fara
gust ..." intra in amanunte vizitatorul nostru si avem dintr-o data tabloul complet, tabloul
terifiant al incercarilor prin care este nevoit sa treaca inaltul functionar, in lupta lui neabatuta
cu cosmarul economiei romanesti.
.
Multă inspiraţie, deloc transpiraţie
.
Teoretic, de vreme ce nu avem o dovada palpabila, o fotografie sau un videoclip ceva, in care
sa-l identificam fara urma de indoiala pe inaltul razboinic, vanturand hartiile si ciugulind din
bucate, putem pune la indoiala povestea asta. Poate ca este numai o rautate, o dovada de
invidie si ingratitudine.
.
Poate ca in realitate, Presura Doamna si-a chinuit mintea infierbantata in cautarea celor mai
bune solutii, poate ca spre dimineata a adormit epuizata cu capul pe documente. Poate ca
secatuita de munca n-a mai avut putere nici cat sa se tarasca spre popota si sporul de
periculozitate i se acorda pe buna dreptate, pentru ulcerul iminent care-i roade fara mila
stomacul.
.
Şmecheria la rang de virtute
.
Practic insa traim cu totii in Tara Romaneasca, tara in care a te "descurca" este conditia de
baza a societatii, tara in care a te face ca muncesti devine specialitate, tara in care
replica "ce, tu n-ai fi facut la fel in locul lui/ei?!" ridica smecheria la rang de virtute, tara
in care in ultima instanta numai prostii sunt cinstiti.
.
O solutie ar fi "sporul de Romania" acordat celor ce continua sa munceasca cinstit,
continua sa creada ca rasplata este direct proportionala cu calitatea efortului depus.

by admin 3 Comentarii

21 IULIE 2008

Sporuri, stimulente si deconturi ilegale la Ministerul Justitiei

Alexandra Presură, campioana salariilor la categoria funcţionari publici din

Ministerul Justiţiei, este o persoană mult mai interesantă decƒt ar recomanda-o
fizionomia şi funcţia deţinută. Coana mare a auditului justiţiei „şi trage sporuri,
stimulente şi deconturi măsluind documentele justificative.
.
Auditul justiţiei - sporuri, stimulente şi deconturi ilegale
.

S„mbătă vă povesteam despre adunarea de sporuri şi stimulente care-i asigură şefei de la

audit din Mininsterul Justiţiei un salariu lunar de peste 14.000 RON.
.
Sporuri din sitemul penitenciar şi sporuri care se acordă ƒn mod normal personalului care
lucrează cu fonduri PHARE sunt cumulate de 'distinsa' doamnă Presură şi de alte
persoane din Direcţia de Audit Public Intern (DAPI) din Ministerul Justiţiei.
.
Majoriatea angajaţilor DAPI beneficază 12 luni pe an, ƒn mod absolut nejustificat, de
sporuri care se acordă personalului din sistemul penitenciar, ƒn condiţiile ƒn care cei mai mulţi
auditori nu pun piciorul ƒntr-un penitenciar nici din ƒnt„mplare.
.
La sporul de 75% pentru auditarea proiectelor PHARE nu se dedulceşte doar
doamna Presură ƒn calitatea-i de director. Invitaţi la furt sunt şi alţi colegi din DAPI la fel de
tăcuţi ƒn limba proiectelor pe care le auditează (adică nu ştie engleză, ca matale domnu'
pensionar Stan).
.
Inginerii financiare practicate de ani de zile
.
Cea mai mare inginerie financiară cu auditori abia urmează. Cei mai mulţi dintre
auditori justiţiei nu au fost numiţi ƒn funcţie prin concurs aşa cum v-aţi fi aşteptat. …n plus s-
au asigurat toţi că o inginerie financiară le permite să obţină un salriu foarte mare.
.
Ingineria e cam aşa. Deşi auditorii au fost transferaţi de la curţi de apel ƒn ordinul de
numire aceştia figurează ca lucr„nd la instituţia de unde chipurile s-au transferat. Ciudată
mişcare nu-i aşa. Nu şi gratuită.
.
Auditorii au fost transferaţi 'la mişto' ca să beneficieze de decontarea cheltuielilor
de transport şi de cazare care desigur sunt fictive. Ordine de deplasare şi cereri de
decont stau mărturie şi o simplă verificare ar duce la descoperirea ingineriilor auditorilor care,
altfel, se dau arhanghelii eficienţei şi eficacităţii.
.
Alexandra Presură ‚n conflict de interese
.
Sursa noastră ne mai lămureşte şi motivul pentru care madam Presură se bătea aprig pentru
onoarea şi promovarea lui Dumitru Nădrag, fostul director de la Penitenciarul Spital Poarta
Albă. Şefa de la auditul justiţiei s-a găsit să-şi facă master tocmai la soţia numitului Nădrag la
Universitatea Ovidius din Constanţa.
.
Păi cum e cu ditamai conflictu' de interese coană Presură? C„nd ƒl auditezi matale pe
Nădrag, c„nd te auditează nevastă-sa la examenele de la Constanţa. Chiar aşa, să se fi
terminat facultăţile din Republica Rom„nia şi să nu-ţi mai găseşti alt master dec„t la
Constanţa?
.
Ce spuneţi domnule ministru? Merită un control? Q-ariu şi Iulia Scƒntei au trecut ƒn
istorie ƒmpreună cu secretul maşinaţiunilor de la DAPI. De ce nu au făcut nimic? De ce nu
spune nimic DAPI despre tărăşeniile găştii Q-ariu- Tuleaşcă - Scƒntei? Aşteptăm un răspuns.
.
Link-uri utile

 Rebuturi Q-are la Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor

 Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu
 Zvon: Iulia Scƒntei ƒşi face bagajele
 Auditorii justitiei - campioni la sporuri

PS. Şefa cu auditu' scuze pentru ilustraţia care conţine text ƒn limba engleză. Vă rog să nu
treceţi la decont o eventuală traducere. Mesajul imaginilor se referă la lăcomie ƒn general,
textul se referă la DAPI şi la lăcomie ƒn particular.

by Huginn 19 Comentarii

20 IULIE 2008

1935 - intoarcere in viitorul penitenciarelor?

"Bugetul Directiunei Generale a penitenciarelor a fost intotdeauna sub nevoile

reale ale institutiei. In ultimul deceniu, reducerile, au luat astfel de proportii incat la un
moment dat ne-am fi putut intreba daca nu cumva bugetul nostru este menit sa dispara.
Si intrebarea aceasta nu este nici macar exagerata cand ne gandim ca in 4 ani bugetul
Directiunei Generale a fost redus cu peste 72%. Aceste reduceri insa nu pot merge la
infinit.
.
Daca sunt unele capitole cari - sa zicem- ar putea suferi o amputare, sunt altele, cari nu
numai ca nu pot fi reduse, ci ele trebuesc neaparat ridicate la nevoile institutiei, mai ales
cand sumele necesare nu sunt mari. Am ajuns ca functionarul nostru, din leafa de
mizerie pe care o are, sa-si cumpere singur creioane, sugative, penite si chiar
cerneala...
.
In ce priveste fondul alocat bugetului Directiunei Generale, imi voi permite sa observ ca
el nu este distribuit in mod echitabil. Sunt inchisori de acelasi grad cari nu primesc
aceiasi alocatie si ceva mai mult, sunt penitenciare judetene cari primesc o alocatie mai
mare chiar decat penitenciarele principale. Bugetele pe ultimii zece ani sunt marturia
afirmatiunilor noastre.."

Asa graia, la 1935, in numarul 2 al revistei "Penitenciarul", revista de stiinta

penitenciara aplicata, Dl Mihail Ceuca directorul Penitenciarului Oradea. Dupa 73 de
ani, "chestiunea" ramane din pacate valabila si daca am inlocui Directiunea Generala cu
Administratia Nationala am vedea ca pe fond, situatia nu s-a schimbat.
.
Bunicii si strabunicii directorilor de astazi aveau insa dupa cum se vede, obiceiul de a vorbi cu
sinceritate si fermitate despre problemele cu care se confruntau penitenciarele romanesti.
.
Niste batrani desueti care nu-si cunosteau prea bine interesul, ar concluziona fara
indoiala mare parte dintre directorii nostri de astazi. Mult mai sensibili si mai atenti la
nevoile personale decat la nevoile sistemului penitenciar, aliniat intre timp la standardele
europene contemporane.

"Am afirmat intotdeauna, ca bunul mers al penitenciarelor depinde de felul, cum

vom sti sa recrutam si sa pregatim corpul gardienilor. Daca la infiintarea acestui
corp s'a tinut cont cu stricteta de prevederile regulamentului , in privinta conditiilor de
numiri; in ultimul timp insa, din cauza interventiilor politice, recrutarea a lasat atat de
mult de dorit, in cat numirile se fac de multe ori dintre elemente care nu numai ca nu
sunt la inaltimea chemarei lor, dar sunt lipsiti cu desavarsire de calitatile morale ce se cer
pentru postul de gardian - unii dintre ei avand chiar fise de cazier.
.
Nu ori-ce nechemat poate fi numit in postul de gardian. Trebuie sa se puna odata
capat interventiilor politice pentru acei recomandati, care nu-si mai gasesc locul in alta
parte, fie ca sunt inapti, bolnaviciosi, viciosi sau chiar condamnati, dupa cum am avut
mai multe cazuri recente".

Declara Dl Simion E. Niculescu, Subdirector General Al Penitenciarelor, tot in anul de

gratie 1935, tot in revista cu pricina. Adica un fel de director general adjunct A.N.P. Incerc sa
mi-l imaginez in aceasta postura pe Dl Gheorghe Spaiuc, batand adica cu pumnul in pupitru
(la bilant de exemplu ) si cerand imperios ministrului sa inceteze numirile politice din sistemul
penitenciar. Si pe cuvantul meu de onoare ca nu pot!
.
Inchei acest arc peste timp, citand din apelul la functionari, apelul pentru inscrierea in
Asociatia Generala a Functionarilor Publici:

"In vremurile prin care trecem insa lupta nu este atat de usoara si daca castigarea ei in
mare parte depinde de conducatori, nu-i mai putin adevarat ca acestia trebuie sa se
sprijine pe masa functionarilor. Unirea da puterea. Fara de ea succesul nu este asigurat."

Tot 1935, tot nr.2 din "Penitenciarul"!

Se pare ca in anul de gratie 1935 oamenilor nu le inlemnise limba si aveau surprinzatorul
obicei de a folosi graiul viu, graiul omenesc.
.
P.S. Fac inca odata precizarea ca apelul mai sus citat este din 1935! - ma adresez celor ce
raspandesc zvonul ca autorii blogului fac parte dint-o organizatie periculoasa, terorista
eventual, antrenata sa destabilizeze sistemul penitenciar romanesc.
.
Nu le urez inca "raspandacilor" sa aiba atatea fonduri, 'armament' si... legaturile noastre
periculoase dar, ii conjur (unde e Dl Stan sa-i mai explic ca n-am injurat!) sa nu transmita
informatia "strict secreta" catre forurile superioare. Repet, asa vorbeau oamenii in 1935 si
daca n-ar fi venit comunistii, astazi ar fi vorbit si mai bine!

by admin 16 Comentarii

19 IULIE 2008

Auditorii justitiei - campioni la sporuri

Alexandra Presură, şefa Direcţiei Audit Public Intern din Ministerul Justiţiei a intrat
deja „n gaşca celor care dacă n-ar fi descoperiţi ar trăi fericiţi pƒnă la pensie. Este
campioana sporurilor cumulate şi ridică lunar aproape 14.000 RON de la casierie
drept salariu.
.
Şefa de la Audit conduce ‚n topul salariilor din Ministerul Justiţei
.
Informaţia am primit-o de la un colaborator care ne-a scris pe mailul de blog. Trebuie să
recunosc că, ƒn secret, sunt m„ndru de faptul că doamna Presură se bate de la egal la egal
cu magistraţii detaşaţi pe te miri unde şi 'nu se face de ruşine'. Sursa noastră ne spune că
doamna director conduce discret topul salariilor ‚n Ministerul Justiţiei - Aparat
Central.
.
Poate vă ‚ntrebaţi cum a reuşit. Prin muncă asiduă şi prin mici şantaje vine răspunsul.
Doamna Presură a ƒnceput de jos. A venit ƒn Ministerul Justiţiei acum c„ţiva ani la proaspăt
ƒnfiinţatul Serviciu de audit după ce a părăsit ƒn grabă Banca Agricolă, fost angajator, şi NUP-
ul pregătit de un procuror care n-a reuşit să probeze frauda.
.
Sporuri rezervate cu anii pentru muncă de c…teva zile
.

A adunat spor cu spor ca o furnicuţă. Primeşte sporurile acordate personalului din

penitenciare 12 luni pe an deşi se v„ntură prin zonă cam 5 - 10 zile pe an, prilej cu care
debitează 5 pagini de prostii. 30% spor de pericol ANP se adaugă la salariul de auditor
asezonat cu spor de audit de 25%. Pentru că este director mai primeşte şi un binemeritat
50% drept indemnizaţie de conducere.
.
La mega-prime este prima. Iulia Scƒntei şi Ani Dumitrache o ajutau să-şi rotunjească
veniturile cu tot felul de stimulente, prime şi alte m„năreturi. Din cele 3 milioane acordate cu
dărnicie de Q-ariu s-a servit şi dumneai cu o felie. Acum a crescut mare şi se ajută
singură.
.
Spor de 75% pentru auditul pe nevăzute al proiectelor PHARE
.

Cireaşa de pe tortul din fluturaşul de salariu al doamnei Presură este sporul de 75%
acordat pentru auditul programelor finanţate din fonduri PHARE. Fără jenă, şi ƒn acest caz,
primeşte un spor 12 luni pe an şi lucrează efectiv c„teva zile.
.
Partea ciudată aici apare. Doamna Presură nu s-a ƒngrijit de propria-i educaţie şi nu poate
citi - vorbi - scrie ‚n limba documentelor şi procedurilor pe care chipurile le
auditează. Cum face audit nu pot să ƒnţeleg. Poate cei care i-au acordat şi sporul ăsta au o
explicaţie.
.
Poate că are un translator, cine ştie?! Care translator primeşte şi el spor pentru că... lucrează
pentru cineva care 'lucrează' cu finanţări externe. Lăcomia distinsei auditor şef va fi
satisfăcută la un moment dat. Cine plăteşte totuşi pentru habarnismul coanei Presură
atunci c„nd se vor descoperi erori ƒn aceste proiecte?
.
Cine controlează auditorii?
.

Nu e prima dată c„nd auditorii din MJ sunt acuzaţi de practici de acest gen. Sunt cunoscute
deja detaşările fictive la instanţe din ţară pentru indemnizaţii destul de reale şi de
barosane dar nemeritate. Nici hotelierii care-i cazează nu au a se pl„nge. Regulile sunt, se
pare, destul de flexibile ‚n ceea ce-i priveşte, aşa că de ce să nu ‚ncerce.
.
Aştept protestele magistraţilor - detaşaţi ƒnfieraţi meritat dar pe nedrept exclusiv. Gheorghe
Şpaiuc, Marius Iosif et co se vor simţi nedreptăţiţi de intromisiunea acestei mărunte
auditoare, e drept şef de direcţie, ƒn clubul select al celor cu salarii mari şi sporuri multe.
.
Sugerăm Corpului de inspecţie al ministrului justiţiei să verifice modalitatea de acordare a
acestor sporuri. Poate că şi un raporţel de activitate ar fi util. Numărul zilelor de misiune şi
procentul de implementare a măsurilor dispuse ar trebui să arate c„t de meritate sunt aceste
sporuri.
***
PS. Vremuri grele pentru Florin Stanciu, şeful inspecţiei penitenciare. Şi-a pierdut trufia
odată cu proptelele politice. Joacă rolul inspectorului prietenos şi popular şi ƒncearcă disperat
să supravieţuiască ƒn funcţie. Pentru cei impresionaţi de acest comportament recomand puţină
răbdare. Rezultatele controlului vor fi la fel de inutile ca şi p„nă acum.
.
Link-uri utile:

 Ministerul Justiţiei la Gala premiilor Chiuariu

 Penitenciarul Giurgiu si primele lui Muscalu
 Paraşutaţii Q-ari de la penitenciare intră ƒn panică
 Penitenciare la inspecţie. 0,6(3) probleme/penitenciar
 ANP - gazda primitoare pentru amatorii tarii
 Domnul Iosif produce enervare la Ministerul Justitiei

by Huginn 24 Comentarii

18 IULIE 2008

Sindicat. Sindicalism. Motive şi motivaţii.

Despre sindicate şi sindicalism s-ar putea spune multe. Dacă iniţial a fost mai mult o
mişcare de descătuşare plină de frămƒntări interne, „n ultimul timp se observă o
maturizare a mişcării sindicale.

Sindicatele au aderat la alianţa "Intiativa pentru o Justiţie Curată". Primul pas spre
‚nregimentarea politică a sindicatelor din sistem?

Nu sunt de acord cu acest punct de vedere. Cred că, mai degrabă, cei care susţin acest
lucru se tem de faptul că această "asociere cu ONG-uri vocale şi cu reputaţie poate, ƒn timp,
creşte forţa de negociere a sindicatelor".

…n ultimul timp este evident că activitatea sindicală ‚ncepe să dea roade. Majoritatea
drepturilor salariale ignorate de administraţie au fost reconfirmate de instanţă. Sindicatele
au ƒnceput să-şi impună punctul de vedere la elaborarea actelor normative. A fost semnat
Acordul privind raporturile de serviciu pentru funcţionarii publici cu statut special, iar
Contractul colectiv de muncă pentru salariaţii civili este pe drum şi el.

Sunt realizări importante care deschid calea către obţinerea, prin negociere, a unor drepturi
suplimentare pentru membrii de sindicat.

Dar toate acestea se ƒnt„mplă după aproape 4 ani de activitate. Faptul că numai prin
vigilenţa sindicatelor s-a reuşit anularea tentativei administraţiei de a reduce la tăcere
mişcarea sindicală demontrează clar că, uneori, aceasta joacă cu cărţi măsluite.

…n aceste condiţii este mai mult dec„t evident faptul că se impune o reconsiderare a
poziţiei sindicatelor, precum şi identificarea unor eventuali susţinători ai ideii de
recunoaştere a drepturilor legal dob…ndite.

Un cititor spune că "prietenii te sfătuiesc dar duşmanii te obligă să faci ceea ce trebuie
să faci". No comment.
"Ce mai e nou cu sindicatul? C…nd ne mai dă ceva?"

O ‚ntrebare care aduce la exasperare liderii sindicali. Mărturisesc că şi eu am fost tentat

să fac socoteli de genul: plătesc x lei cotizaţie, ƒnmulţit cu 12 luni, face xyz RON. …nseamnă că
trebuie să primesc sub formă de cadou cam xyz minus foarte puţin.

…n realitate sindicatul nu este un fel de "CAR ţigănesc". Sunt de acord cu faptul că sindicatul
trebuie să se implice ƒn rezolvarea cazurilor sociale. Dar mult mai important mi se pare, de
exemplu, să analizeze supraaglomerarea din penitenciare prin prisma influenţei pe care o are
asupra sănătăţii şi siguranţei lucrătorilor de penitenciare.

Mie mi se pare că liderul meu sindical "s-a dat cu conducerea"

Posibil, deşi puţin probabil. …n general avem tendinţa să fim foarte critici cu alţii şi mult
mai toleranţi cu noi ƒnşine. Dacă chiar aşa este de ce nu-l schimbaţi? Statutele sindicatelor
sunt redactate pe principii democratice care permit "dictatura majorităţii".

Atenţie. Dacă nu te duci la şedinţa de sindicat pentru că afară e cald şi merge mult mai bine
o bere rece, nu trebuie să acuzi pe nimeni că X-ulescu a fost ales lider de sindicat. Şi nu
uita că şi tu poţi să-ţi depui candidatura la alegeri.

Legat de sentinţele judecătoreşti, dacă umbli puţin prin legislaţie vei afla că este
destul de greu sa execuţi silit o instituţie publică.

‡ntr-adevăr nu este simplu. Dar nici imposibil. Executarea silită a ANP nu este chiar o
noutate. C„ţi dintre dumneavoastră cunosc, de exemplu, faptul că dacă ƒn 2005 ne-am luat
banii pentru echipamentul aferent anilor 2004, 2005 acest lucru s-a datorat punerii ƒn
aplicare a unei sentinţe judecatoreşti cu titlu executoriu? Dacă nu mă credeţi, citiţi
adresa ANP prin care aceasta solicita sindicatului ridicarea sechestrului asiguratoriu.

Poate că liderii nu reuşesc să rezolve ‚ntotdeauna problemele membrilor. Dar, oare,

membrii ‚şi susţin liderii atunci c…nd este nevoie?

O ‚ntrebare bună. Deseori am auzit opinia conform căreia "noi plătim cotizaţie. E treaba lor
să se descurce". Oare aşa este? Pe site-ul SNLP am găsit un articol intitulat "Decalogul
sindicalistului". Merită citit. Dacă fiecare dintre noi am ƒncerca să respectăm ceea ce se scrie
acolo, lucrurile ar fi puţin mai simple.

P.S.: Mulţumesc pe această cale cititorilor care postează comentarii. Sper să nu se

supere nimeni pentru că faptul că le-am folosit, din greu, ca sursă de inspiraţie fără
să mai menţionez acest lucru.

by Colectionarul de amintiri 31 Comentarii

17 IULIE 2008

Societatea civila si sindicatele din penitenciare cu lupa pe

justitie

Sindicatele din penitenciare se mişcă mai cu talent

.
Jos pălăria! Surpriză ieri cu sindicatele noastre pe care adesea le-am crezut mult prea temătoare,
concentrate pe lucruri punctuale care nu rezolvă problemele de ansamblu şi mult prea izolate faţă de restul
societăţii civile: numele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi
Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare apăreau prin presa bună de ieri, şi probabil de
azi. Rand pe rand, Newsin, Rompres, Hotnews, Evenimentul Zilei, Ziua sau Romania liberă aduceau aminte
că există sindicate ale angajaţilor din penitenciare. Şi că ele sunt active! Cu fraza aceasta:

Iniţiativa pentru o Justiţie Curată este un proiect coordonat de Freedom House Rom€nia şi susţinut de
Academia de Advocacy, Alianţa Civică, Asociaţia Societatea pentru Justiţie, Asociaţia 21 Decembrie, Blocul
Naţional al Revoluţionarilor, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor,
Grupul pentru Dialog Social, Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare, Societatea Academică
din Rom€nia şi Societatea Timişoara.

Trei ştiri bune şi una proastă

Să ‡ncep cu ştirea proastă, că oricum toţi ştiam asta şi nu ne mai produce mari paliptaţii: avem o justiţie tare
urată, slăbănoagă şi, adesea, epileptică. Partea bună e că situaţia asta, se pare, a ‡mpins sindicatele
noastre la acţiune: asocierea cu importante nume ale societăţii civile, după cum se vede mai sus.

1. Justiţie de doi bani

Mai concret, ieri, Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, o coaliţie de 11 organizaţii, a dat publicităţii un Raport
privind starea justiţiei şi lupta •mpotriva corupţiei (click link). N-o să insist mult pe concluzii, pentru că
‡ntr-un fel sau altul toţi le ştim sau ne ‡ntăresc convingerile:

a. Reforma sistemului judiciar este marcată de stagnare sau regres, lupta ‡mpotriva corupţiei a fost blocată
ca urmare a atacurilor politice şi legislative la adresa instituţiilor anticorupţie, iar măsurile de reformă nu sunt
implementate conform angajamentelor asumate ‡n relaţia cu Comisia Europeană.
b. Poziţia multor oficiali guvernamentali, politicieni şi chiar instituţii ale sistemului judiciar a intrat ‡n coliziune
directă cu obiectivele anticorupţie şi de reformă a justiţiei. Deopotrivă, politicieni din Parlament, Guvern, dar
şi reprezentanţi din Ministerul Justiţiei (MJ), ‚nalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) sau Consiliul Superior
al Magistraturii (CSM), au blocat sistematic şi conştient eforturile de reformă a justiţiei şi eforturile
anticorupţie.
c. CSM continuă să fie o instituţie care nu răspunde ‡n faţa nimănui, nici măcar a magistraţilor, care ia
decizii esenţiale ‡n mod netransparent şi, de multe ori, nemotivat şi ale cărei standarde nu garantează un
act de decizie imparţial (sunt criticate, de altfel, foarte dur detaşările magitraţilor către instituţii administrative
şi e dat exemplul ANP-ului.
d. ‚n loc să-şi ‡ndeplinească rolul său stabilind o practică judiciară unitară, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie
a devenit ea ‡nsăşi sursa nesiguranţei juridice, micsor†nd astfel increderea publicului ‡n sistemul judiciar.
e. Modificările Codului de Procedură Penală riscă să pună ‡n pericol capacitatea ‡ntregii Uniuni Europene
de a lupta ‡mpotriva criminalităţii organizate şi a terorismului şi să anuleze credibilitatea Rom†niei ‡n acest
domeniu.
f. Agenţia Naţională de Integritate va fi funcţională, ‡n cel mai bun caz, la ‡nceputul lui 2009 şi este supusă
riscurilor de intervenţie politică.
g. Administraţia locală, serviciile deconcentrate, educaţia, dar şi sectorul sanitar răm†n ‡n continuare zone
foarte sensibile la corupţie.

2. Sindicatele din penitenciare ies din izolare

Prima veste bună este, deci, că FSANP şi SNLP au spart cercul stramt al luptei sindicale cu conducerea
ANP sau, eventual, a Ministerului Justiţiei, şi s-au angrenat ‡ntr-un proiect public de mai mare amploare. Din
informaţiile pe care le avem, discuţiile au demarat cu ceva timp ‡n urmă ‡ntre Freedom House Romania şi
lideri sindicali cu privire la implicarea sindicatelor din penitenciare alături de ONG-uri ‡n proiectul IJC.
Săptămana trecută FSANP a aderat la coaliţie, iar săptămana aceasta a fost randul SNLP. Prin această
mutare, cele două pot obţine mai multă vizibilitate, o extindere a intereselor strict sindicale către cele
profesionale şi un standard mai ridicat de tratare a problemelor. Şi, nu ‡n cele din urmă, mai mult curaj
avand conştiinţa că nu sunt singure.

3. Sindicatele din penitenciare obţin legitimitate la nivel public şi ƒşi pot, cu timpul, creşte forţa de
negociere
Caştigul cel mai mare este, probabil, legimitatea publică, mai ales ‡n raport cu Ministerul Justiţiei, pe care o
capătă FSANP şi SNLP. Gestionată cu grijă, această asociere cu ONG-uri vocale şi cu reputaţie poate, ‡n
timp, creşte forţa de negociere a sindicatelor. Rapoartele sau ieşirile publice ale acestor ONG-uri sunt luate
adesea ‡n serios de oficialii guvernamentali, mai ales datorită credibilităţii şi forţei de lobby pe care o au
aceste organizaţii sau reprezentanţii acestor organizaţii la nivel extern (fie că vorbim de presa
internaţională, fie de Comisia Europeană sau reprezentanţi dplomatici).

4. Situaţia din penitenciare devine o problemă de interes pentru societatea civilă

Aşa cum am am anunţat deja ‡ntr-o postare precedentă, sistemul penitenciar a intrat ‡n cătarea societăţii
civile: Iniţiativa pentru o Justiţie Curată pregăteşte o analiză privind starea sistemului penitenciar. ‚n
condiţiile ‡n care şi sindicatele din penitenciare au aderat la IJC, şansele ca acest raport să fie luate ‡n
serios de Ministerul Justiţiei şi conducerea ANP cresc.

Aşadar, felicitări pentru acest prim pas!

***

Presa despre raportul IJC:

 http://www.romanialibera.ro/a129792/raport-ijc-lupta-impotriva-coruptiei-este-blocata-
de-atacurile-politice.html
 http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/812636/Abuzurile-politice-in-justitie-la-raport/
 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-3590602-raportul-initiativei-pentru-justitie-curata-
lupta-impotriva-coruptiei-este-blocata-atacurile-politice.htm
 http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-07-17&id=240340
 http://www.antena3.ro/Raport-pentru-justitie-Atacurile-politice-si-legislative-stagneaza-
lupta-anticoruptie_jst_51867_ext.html
 http://www.bursa.ro/on-line/s=print&sr=articol&id_articol=30301.html
 http://www.curentul.ro/index.php/Actualitate/IJC-Consiliul-Superior-al-Magistraturii-
abuzeaza-de-putere.html
 http://www.realitatea.net/justitia-in-regres_316102.html
 http://www.cronicaromana.ro/index.php?editie=1659&art=86802
 http://www.radioguerrilla.ro/news.php?id=8623

by famiglia Musat 14 Comentarii

16 IULIE 2008

Onoarea mea de lucrator

La emisiunea "Profesionistii" (TVR1) Eugenia Voda a avut de curand un invitat in varsta de 18

ani. Andrei Ungureanu castigase medalia de aur la olimpiada internationala de matematica.
Cum ? Dincolo de talent, prin disciplina, prin munca neintrerupta, 7-8 ore zilnic de
matematica.

Nu, nu se plictisea niciodata si avea oroare sa piarda timpul. Nu neaparat performanta

tanarului din Tr. Severn m-a frapat cat mai ales parerea lui despre munca, despre
performanta. Nu trebuie sa facem ceva pentru a demonstra celorlalti ca suntem buni - afirma
el cu toata convingerea - trebuie sa faci asta pentru tine, pentru ONOAREA ta de OM.

Mi s-a parut cu totul neobisnuit sa aud asemenea vorbe in gura unui adolescent si cel putin
pentru un timp am avut o strangere de inima gandindu-ma la toata armata de lucratori de
penitenciare care suntem. Gandindu-ma adica la onoarea noastra. Am incercat sa mi-l
imaginez pe cel mai bun lucrator de penitenciare invitat la emisiunea asta. Despre ce ar vorbi
el?! Despre felul in care a ajuns sa lucreze in "sistem", despre motivele pentru care a ales o
asemenea meserie, despre efortul depus, despre greutatile si satisfactia de a reeduca detinuti
sau despre aprecierea societatii ?!

Ei bine, n-am reusit! In primul rand pentru ca este greu de presupus ca meseria noastra ar
intra in calculele unui asemenea realizator de emisiuni si am fi invitati sa discutam cot la cot
cu medicii, cu scriitorii, cu inginerii sau cu matematicienii, despre particularitatile ori despre
frumusetea muncii intr-un penitenciar. In al doilea rand pentru ca nu de putine ori suntem
nesiguri, ori suntem intimidati de-a dreptul cand suntem nevoiti sa declaram care este locul
nostru de munca.

Ce o sa te faci cand o sa fii mare? Doctor, sofer , politist, invatator, astronaut, vine de regula
raspunsul copilului. Am auzit si copii care-si propuneau meseria de gunoier cu ochii la
masinile impunatoare si oarecum misterioase care spalau strada sau strangeau gunoiul din
spatele blocului. N-am auzit insa niciodata un copil care sa opteze pentru meseria de gardian
si n-am auzit niciodata parinti care sa-si indemne copii sa invete cu spor pentru a ajunge mai
tarziu niste grozavi lucratori de penitenciare.

"De ce un tanar cu asemenea performante nu a fost niciodata invitat pana acum intr-o
televiziune, de ce oameni fara nicio valoare reala defileaza in permanenta pe ecranele
televizoarelor ?" - a intrebat dna Voda tot in emisiunea despre care faceam vorbire la
inceputul articolului. "Pentru ca oamenii au tendinta sa respinga ceea ce nu inteleg si sa
accepte cu usurinta ceea ce le este la indemana" - a venit raspunsul tanarului nostru
matematician.

Ca urmare avem de luptat pe doua fronturi, o data cu societatea romaneasca care ne

respinge pentru ca nu este interesata in realitate despre ceea ce se intampla intr-un
penitenciar. Si mai avem de luptat cu noi insine, cu propria noastra mentalitate.
Si nu este usor dar nici imposibil!

"Blogul" critica de dragul de a critica, critica pentru ca nu este in stare sa construiasca, ca si

cum "Blogul" ar fi un fel de extraterestru perfid in stare sa dezbine "planeta" penitenciarelor
pentru a fi cucerita mai usor. In realitate blogul este locul - fie el si virtual !- in care pentru
prima data nu se mai tace. A invata sa auzi, a invata sa raspunzi este obligatoriu, este
esential.

by admin 51 Comentarii

15 IULIE 2008

ANP: autism, comunicare si relatii publice

Administraţia Naţională a Penitenciarelor se comportă tot mai mult ca un autist.

Comunicarea este aproape inexistentă.
.
Cine informează publicul?
.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor a organizat s„mbătă la Penitenciarul Gherla o
ƒnt„lnire cu directorii de unităţi din zonă. A participat Ioan Băla, directorul general al ANP şi
Radu Ragea, secretar general adjunct al Ministerului Justiţiei.
.
Probabil că directorii de unităţi şi-au informat deja subordonaţii privitor la temele ƒn discuţie.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor ar fi trebuit să folosească acest prilej pentru a
informa angajaţii sistemului penitenciar şi publicul. Nu a făcut-o ƒnsă. ‡ncă mai aşteptăm.
Cine ştie?
.
Activitatea de informare şi relaţii publice blocată
.
Ordinul ministrului justiţiei care reglementează activitatea de informare şi relaţii publice
ƒncepe deja să-şi arate efectele negative. Consecinţe: centralizare, reacţie …ntarziată şi lipsă
de transparenţă.
.
Asta ‚nseamnă comunicare şi relaţii publice? …n nici un caz. Informaţiile de interes nu
sunt făcute publice ƒn timp util pentru că există astfel de acte normative care blochează
practic activitatea Compartimentelor de presă.
.
Site-ul ANP este un exemplu de anti-informare. Zeci de 'informări publice' care, cu
puţine excepţii, nu servesc interesul informării publicului. Aici problema aparţine exclusiv
conducerii instituţiei şi compartimentului de comunicare/presă.
.
Departamentul de comunicare ‚n căutarea identităţii
.
Asta a fost politica Iosif - Şpaiuc ‚n acest domeniu, iar rezultatele sunt vizibile.
Relaţia cu presa a fost gestionată neprofesionist, iar comunicarea internă a fost inexistentă.
…ncercarea de a folosi acest compartiment ca oficios al conducerii a reuşit pe deplin, dar asta
nu a ajutat cu nimic sistemul penitenciar.
.
Deficitul de imagine al sistemului penitenciar este datorat ƒn bună măsură amatorismului
cu care acest domeniu a fost gestionat.
.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor se comportă tot mai mult ca un autist:
relaţionează şi comunică dificil şi, are probleme de comportament. Tratamentul este unul
singur transparenţă şi deschidere.
***
PS. Pentru că ANP nu ne ajută prea tare să comunicăm vă invit să folosiţi forumurile de
discuţii care au drept subiect sistemul penitenciar. Forumul ANP se găseşte ƒntr-o stare
similară site-ului, dar forumurile gestionate de organizaţiile sindicale sunt destul de
active.

 http://forum.anp-just.ro/
 http://fsanp.ro/forum/
 http://www.snlp.ro/forum

Link-uri utile:

 http://penifest.blogspot.com/2008/07/reforma-arialului-12-mai-ngust-mai.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/purttorul-de-vorbe-n-vnt.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/alte-vorbe-n-vnt.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/05/ana-are-mere-anp-nu-are-comunicat.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/nimic-nu-mi-se-pare-mai-penibil-dect.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/07/informaticianul-ef-al-pucriilor-spionat.html

by Huginn 15 Comentarii

14 IULIE 2008

Ministrul justitiei despre situatia ANP in Conferinta de presa

Ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, a organizat vineri 11 iulie 2008 o conferinţă de
presă pe următoarele teme:

 participarea la reuniunea Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri

Interne);
 vizita efectuate la Comisia Europeană;
 măsurile luate la ANP (Administraţia Naţională a
Penitenciarelor);
 proiectul de Ordonanţă privind salarizarea magistraţilor.

Referitor la Administraţia Naţională a Penitenciarelor ministrul justiţiei a anunţat:

 numirea ƒn funcţia de director general interimar al ANP a dlui. Ioan Băla, comisar şef
de penitenciare;
 organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director general al ANP, şi
 elaborarea Planului măsuri de eficientizare a sistemului penitenciar 2008 - 2009.

"Ceea ce ne dorim este să scoatem sistemul penitenciar din conul de umbră... şi să lansăm şi
…n această zonă o serie de schimbări pe care noi le considerăm nu numai binevenite dar şi
extrem de necesare" a declarat ƒn final ministrul justiţiei.

Conferinţa de presă a durat aproape 30 de minute. …nregistrarea audio a secţiunii despre ANP
este disponibilă la http://www.snlp.ro/Conferinta%20de%20presa%20MJ%2014.07.2008%20-
%20noutati%20ANP.wma.

Link-uri utile:

 http://www.just.ro/Portals/0/Articole%20si%20interviuri/conferinta%20110708.mp3
 http://www.snlp.ro/Conferinta%20de%20presa%20MJ%2014.07.2008%20-%
20noutati%20ANP.wma

by Huginn 10 Comentarii

ANP: Ferpar despre cel mai recent fost

Vinerea trecută Petre Stan, fost director general adjunct al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, şi-a serbat ieşirea norocoasă la pensie. N-am fost acolo pentru că n-am
fost invitaţi dar, unul dintre participanţi ne-a povestit evenimentul.
.
Redăm integral textul primit pe adresa de mail a blogului.

"La dispariţia unei lichele…

Cu ad†ncă durere …n suflet şi profund m†hniti, angajaţii ANP l-au petrecut pe cel din urmă
drum pe unul dintre ultimii monştri vieţuitori …n grădina (…ncă) …ncăpătoare a
incompetenţei, lipsei de moralitate şi de bun simţ a sediului din Maria Ghiculeasa -
rezistentul la efort intelectual domn Petre Stan.
.
Privind la caricatura care se străduia să mimeze despărţirea „n relaţii bune de cei
pe care p†nă mai ieri …i muta de pe un post pe altul (după bunul plac al domniei sale sau
al tătucului Iosif), ii santaja, …i ameninţa, …i dădea afară din secretariat pentru a nu fi
martori la dubioasele afaceri pe care le păstorea… privind la acea caricatură cu capul
roşu, grotescă figură a unor timpuri pe care le credeam imposibil de re…nviat, mă
g†ndeam cum poate …ncăpea …ntr-o singură fiinţă at†ta frustrare, sete de răzbunare,
dorinţă de parvenire, corupţie, neştiinţă şi neputinţă.
.
Mi-a fost milă de el… dar apoi mi-am amintit cum zburda el ca un zmeu …n aerul suflat
de Iosif şi compania.
.
‡ntr-o atmosfera penibilă, p†nă şi foştii aliaţi, nu „ntƒrziau mai mult de cƒteva
minute la căpătƒiul muribundului… făceau prezenţa şi fugeau care …ncotro de l†ngă
cadavrul duhnind pestilential a corupţie, meschinărie şi incompetenţă.
.
Personaj desprins parcă dintr-o piesă de Caragiale, Stan şi-a jucat ultimul rol pe
scena ANP-ului. Şi tot ca …ntr-o piesă, …mi răsună …n urechi comentariile făcute de cei
care, cu paharul …n mana …l felicitaseră şi care acum răsuflau uşuraţi la g†ndul că un strop
de dreptate mai e pe lumea asta dacă un astfel de individ a fost nevoit să plece, lăs†nd in
urma maldăre de h†rtii apărute ca din neant, pe care le tinea ca un cerber adevărat sub
cheie, ferite de ochii oricui ar putea cocheta cu penifestul.
.
M-a incercat o mare tristete la gƒndul că Stan ne-a părăsit ca un invingător: cu
pensie mare, ca un lucrător onest şi muncitor (mă intreb retoric de ce a fost singurul şef
din istoria ANP-ului căruia nu i s-a luat nici măcar un cadou simbolic de adio).
.
Ca toţi cei care au arat moşia ANP-ului după bunul plac, ca şi cum ar fi fost a lor,
Stan a plecat fără să dea seamă pentru greşelile, maşinaţiunile şi ticăloşiile pe care le-
a făcut; care au blocat progresul institutiei pentru multa vreme, aruncand-o parca in anii
stalinismului.
.
Cu conştiinţa datoriei …mplinite, a numeroaselor poliţe plătite …n numele său, al consoartei
şi al camarilei, a plecat să se odihneasă. Sigur se va privi dimineaţa …n oglindă şi va fi
m†ndru de sine. Are şi de ce- minte puţină, şcoală puţină, caracter meschin şi duplicitar
a ajuns departe. Funcţie a avut, bani negri pentru zile tot negre a pus deoparte, predă
ştafeta cƒtorva ucenici rămaşi şi bine plantaţi de dl Mocuţa „n ANP.
.
Nu va putea niciodată să privească „n sine şi să-şi găsească vreo vină. Şi dacă a
greşit nu e vina lui, alţii l-au pus. Şi uite aşa responsabilitatea se diminuează prin
deplasare către ceilalţi. Practicile autoabsolvante funcţionează cu brio …n cazul său:
victimele erau vinovate, ordinele au venit de sus, a fost m†nat de intenţii oneste, chiar s-
a străduit să mai atenueze din lovituri… Conştiinţa lui inexistentă nu va tresări, dovada
faptului că are neruşinarea să ofere şampanie unor oameni care …n loc să-i pl†ngă
plecarea …l ironizau.
.
Pupilele domniei sale rămase să …ntreţină haosul la intervenţie psihosocială, resurse
umane, registratură n-au gasit at†ta putere …nc†t să afişeze o lacrimă in colţul ochiului
asa cum dl Stan, sub umbrela căruia s-au cocotat in funcţii p†na la nivelul maxim al
incompetentei ce le caracterizeaza, ar fi meritat.
.
 A mai plecat o LICHEA creata şi …ntreţinută de mecanismele puternice ale nepotismului,
favoritismelor politice, dorinţei de parvenire şi …mbogăţire rapidă, …nrudirii …ntr-ale răului,
… mecansime care se regenerează uluitor in sistemul penitenciar.
.
Cu toate astea, nu pot sa ma bucur. Destui directori, comandaţi, şefi şi şefişori cu
diverse nume răm†n sub zodia unor stani, marini, iosifi …
.
Sper ca lenta, dar ferma revenire la normalitate să facă imposibilă proliferarea lor şi …ntr-
un viitor pe care sper să-l trăiesc, să le grăbească dispariţia."

Petre Stan trece ƒn rezervă şi ƒn istorie lăs„nd ƒn urmă haos. O legislaţie de resurse umane
retrogradă şi ƒnvechită. Niciun post vacant ‚ncadrat. Maziliri, detaşări şi transferări
abuzive. O structură de resurse umane ‚n degringoladă.
.
Cu puţin efort lucrurile se pot ‚ndrepta. Este ƒnsă corect ca noi toţi să plătim pentru
prostiile făcute de astfel de bezmetici care se nimeresc prin funcţii de conducere prin sistemul
penitenciar?
.
Link-uri utile:

 http://penifest.blogspot.com/2008/03/marius-iosif-et-co-mult-zgomot-puine.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/daca-doare-prostia-de-ce-nu-plangeti.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/apel-ctre-lichele-varianta_01.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-pile-politice-si-reforma-sistemului.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-gazda-primitoare-pentru-amatorii.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/07/anp-meseriasii-lui-chiuariu-parasesc.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/07/parautaii-q-ari-de-la-penitenciare-intr.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/07/remanierea-conducerii-anp-incepe-petre.html

by Huginn 15 Comentarii

13 IULIE 2008

Penitenciarul Giurgiu si primele lui Muscalu

ˆmpărţirea primelor la Penitenciarul Giurgiu e un nou prilej de ne„nţelegere „ntre

conducerea instituţiei şi sindicate. De o parte se află dl. Florentin Muscalu, director
adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, iar de cealălaltă parte se află
dl. Adrian Comoreanu, preşedintele Sindicatului Fraternitatea Giurgiu.
.
Acordarea primelor după cum 'vrea muşchii' şefilor
.
Ostilităţile au debutat ƒn data de 03.07.2008 c„nd liderul de sindicat şi-a exprimat
nemulţumirea faţă de modul ƒn care sunt acordate primele şi discrepanţele ƒntre categoriile
profesionale.
.

Reacţia conducerii unităţii a fost cea aşteptată. Adică solicitarea liderului de sindicat a
fost respinsă pe motive cutumiare. „Aşa s-a procedat la Giurgiu de la …nfiinţarea
penitenciarului" a fost argumentul suprem.
.
O problemă tehnică... dar bunul simţ face diferenţa
.
Pe parcursul discuţiilor conducerea a descoperit că variantele posibile exclud posibilitatea
respectării unui principiu al proporţionalităţii ‚ntre cele două categorii profesionale,
agenţi şi ofiţeri. Nu aritmetica este problema. Pur şi simplu directorul Muscalu are o
problemă de orientare.
.
După părerea dumnealui ofiţerii trebuie să primească mai mulţi bani dec„t agenţii pentru că,
vezi doamne, cotizează mai mult. Unde cotizează mai mult domnu' şef? La
dumneavoastră poate? Orice economist vă va spune că primele nu sunt asigurate din
cotizaţii.
.
Nu mai spuneţi asemenea prostii ‚n gura mare fără să ‚ntrebaţi. Faptul că nivelul
maxim al fondului de premiere este raportat la fondul anual de salarii nu ƒnseamnă că se
constituie din cotizaţii ale salariaţilor.
.
Sindicatul pus la colţ
.
Cireaşa de pe tortul domnului Muscalu este alarma dată ‚n data de 11.07.2008, ‚n jurul
orei 11.00 pentru a se discuta problema liderului de sindicat şi a celui mai recent comunicat
de presă emis de acesta. Conducerea a sperat că m„nia proletară a celor deranjaţi din timpul
liber ƒl va determina pe dl. Comoreanu să dea ƒnapoi.
.
S-a citit cu pixul roşu ƒn m„nă comunicatul de presă cu pricina, s-au arătat cu degetul
elementele contrarevoluţionare şi duşmănoase, dar finalul a fost altul dec„t cel aşteptat
de barosanii de la Giurgiu.
.
Despre motivarea personalului... mai discutăm
.
Problema discriminării a rămas ‚nsă nerezolvată deşi se tot discută de ani buni. …n mod
surprinzător ƒn discuţie nu sunt complexitatea atribuţiilor, condiţiile de muncă sau rezultatele
obţinute. Se găsesc tot felul de explicaţii aiuritoare.
.
Rezultatul este cel pe care ƒl ştiţi fiecare. Primele sunt acordate după orice alte criterii
dec…t cele care ţin de performanţa profesională.
.
Link-uri utile:

 Vanatoare de sindicalisti la Penitenciarul Giurgiu

 Situatie exploziva la Penitenciarul de Maxima Siguranta Giurgiu
 Penitenciarul Giurgiu – drept la replica

by Huginn 35 Comentarii

12 IULIE 2008

Trafic de influenta in penitenciare

Foarte rar se ƒnt„mplă ca penitenciarele patriei să fie vizitate ƒn baza unui mandat de executare a
pedepsei de personaje importante ale lumii interlope, lumii afacerilor sau lumii politice. Nu le
pl„ngeţi de milă. Nu o duc deloc rău.
.
VIP-uri la penitenciar
.
Imediat ce oameni cu putere ajung •ntr-un penitenciar banii şi influenţa acestor persoane •nvăluie
•ntr-o lumină caldă locul de deţinere. Regulile devin subit flexibile tocmai ‡n ceea ce priveşte executarea
pedepsei privative de libertate.
.
Presa ‡ncepe să lăcrimeze de mila unor Sever Mureşan, Gabriel Bivolaru, Miron Cozma, Omar Haysam, Ion
şi Vasile Balint sau altor infractori cu ştaif. Unii sunt personaje interesante iar alţii nu ştiu să lege trei vorbe,
dar totuşi periodic apar ştiri despre cum sunt nişte deţinuţi disciplinaţi şi merituoşi. Comisia de
liberare condiţionată trebuie impresionată cu orice preţ.
.
Regim 'special' de detenţie
.
Un fenomen interesant care va tulbura minţi savante ani de zile de acum ‡nainte? Deloc. E aproape o
regulă. Variabilele sunt puţine, iar ecuaţia e cunoscută. Solicitarea de favorizare vine din te miri ce direcţie
(politic, afaceri, lume interlopă) şi deseori este acceptată.
.
Fiecare penitenciar are "VIP-uri". Au "capital", ‡şi plătesc bine serviciile şi o duc boiereşte. Către liberare se
trag toţi ‡n penitenciarele cu comisie de liberare condiţionată cunoscută ca fiind "de combinaţie". Şi uite aşa
‡şi plătesc datoria faţă de societate.
.
Trafic de influenţă sub pretextul apărării drepturilor omului?
.
Sub umbrela unor nume de organizaţii şi a unui scop 'nobil' apar şi traficanţii de influenţă. M†nuiesc abil
legitimaţii şi nume influente şi, fără prea mari probleme, reuşesc să obţină un profit de pe urma
infractorilor cu ştaif.

1. Alexandrina Gavril - preşedinte, Asociaţia Liga Natională şi Internaţională pentru Apărarea

Drepturilor Omului;
2. Nati Meir - deputat, Parlamentul Rom†niei;
3. Grigore Ioan Prodan - comisar general, Comisariatul pentru Sociatatea Civilă;
4. Florentin Scaleţchi - preşedinte, Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului;
5. Ştefan Rostaş - comisar/ secretar general/ vicepreşedinte, Organizaţia
Europeană pentru Drepturile Omului.

Pentru oricine citeşte lista de mai sus, fără să ştie amănunte, faptul că aceşti oameni se ‡ngrijesc ca
drepturile omului să fie respectate este un lucru mai mult dec†t respectabil şi vrednic de toată lauda.
.
Aceste personaje sunt •nsă acuzate deseori de trafic de influenţă. Presa a povestit isprăvile c†torva
dintre samaritenii VIP-urilor ‡nsă fenomenul are o amploare mult mai mare. Sub masca unor vizite de
informare acest trafic de influenţă ‡nfloreşte.
.
Samariteni cu cazier şi cont gras •n bancă
.
Alexandrina Gavril a fost condamnată pentru delapidare şi a petrecut ceva vreme ‡n penitenciar. Acolo şi-
a descoperit vocaţia şi o sursă de profit. Asociată cu un general ‡n rezervă bate penitenciarele patriei ‡n
căutare de muşterii pentru care să facă tot felul de comisioane bine plătite.
.

Nati Meir ‡n calitate de parlamentar ţinteşte sectorul VIP Premium. Comisioanele cele mai grase atrag
vizite apostolice din partea membrului Comisiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din Camera Deputaţilor.
Directorii primesc ordine c†nd se poate, c†nd nu rugăminţi sau după caz ameninţări ‡n legătură cu
favorizatul.
.
Meir promite graţieiri epocale dar fără suport doar ca să c…ştige voturi şi să facă profit. Deputatul
naturalizat rom†n a fost condamnat pentru infracţiuni săv†rşite ‡n ţara de origine şi este ‡nvinuit ‡n mai multe
dosare penale ‡n Rom†nia.
.
Ion Prodan are o problemă cu denumirile. Nu putea să fie Ion cel care interesat de deţinuţi. E ditamai
comisaru' general cu legitimaţie, insigne şi toate accesoriile. Scopuri nobile declarate pe site-ul propriu.
Acelaşi trafic de influenţă ‡n penitenciare şi la ANP.
.
Florentin Scaleţchi a executat mai multe pedepse privative de libertate pentru găinării de tipul ‡nşelăciunii
şi delapidării. Conduce prospera OADO la care sunt asociaţi o serie de foşti colonei, generali din
poliţie,armată, penitenciare.
.
‚n prezent este judecat •n stare de libertate pentru faptele de luare de mită şi trafic de influenţă. A fost
prins •n flagrant primind 10.000 Euro pentru a interveni la DNA ‡n favoarea unui puşcăriabil. Zice că e
nevinovat, evident.
.
Ştefan Rostaş ‡şi alege funcţia la imaginara OEDO ‡n funcţie de auditoriu. Individul vorbeşte franţuzit şi
fabulează c†t e ziua de lungă. Luat la bani mărunţi se pierde ‡n minciuni despre foruri europene şi oameni
politici rom†ni. Intervine constant pentru deţinuţi VIP şi are un tarif pe măsura 'acreditărilor'.
***
Lista celor care fac trafic de influenţă •n penitenciare este desigur mai mare. Sunt avocaţi, poliţişti,
oameni de afaceri, oameni politici şi, de ce să nu recunoaştem, angajaţi ai sistemului penitenciar. E ilegal
dar e profitabil... pentru unii.

by Huginn 21 Comentarii

11 IULIE 2008

Lidia Bărbulescu ƒn delirium tremens: MI6, CIA, Gherila

Virtuală şi conspiraţia antijustiţie

Doamna Justiţiei rom„neşti, simbolul rom„nesc al duduii care ƒmparte dreptatea cu balanţa, dar
care te fură la c„ntar, varianta neaoşă a eleganţei feminine, mamă iubitoare şi preşedinte al
Consiliului Superior al Magistraturii, confirmă din nou ƒncrederea acordată, ne informează Academia
Caţavencu.

Garant al independenţei justiţiei şi apărător al magistraţilor ‡n ‡nfăptuirea unui act imparţial de justiţie,
preşedintele CSM a demascat, din nou, interesele imperialiste de destabilizare a ţării noastre.
.
După ce a dat c†te un cap ‡n gură Comisiei Europene şi Departamentului de Stat ‡n urma rapoartelor
negative asupra justiţiei, o palmă nesimţiţilor de la Banca Mondială care au avut tupeul să critice stadiul de
implementare a proiectelor finanţate de aceasta ‡n justiţie, Lidia Bărbulescu a dezvăluit de Ziua Justiţiei
mecanismele ilegale de finanţare din surse externe (CIA, MI6, Mossad) a unor elemente duşmănoase
interne.
.
‚n ciuda riscurilor de a fi acuzată de delir sistematic, Apărătoarea Dreptăţii a făcut publice numele
trădătorilor de neam şi ţară care •şi v…nd sufletul şi conştiinţa străinilor şi intereselor imperialiste ale
acestora: AVOCAT IN ROMANIA, GREFIER ‚N ROMŠNICA, JUDE DE SERVICI, JUDE ‚N ROMŠNICA,
JUSTITIAR ROMAN, PENIFEST, PROCUROR PANAIT, ULTRAJURIDIC.

Cică, nemernicii, sunt finanţaţi de americani. Cu banii aceştia ‡şi cumpără publicitate ‡n presa coruptă şi
defăimează justiţia din Rom†nia, stric†nd imaginea ţării şi destabliz†nd performanta justiţie rom†nă.
.
Stimată Apărătoare a Justiţiei,
.
‡n primul r†nd să ştiţi că n-am dat niciodata bani la Caţavencu. Niciodată. Ne jigniţi. Nu ne cumpărăm
publicitate dec†t la Gardianul, Jurnalul Naţional şi, c†teodată, ZIUA! Ca să aflăm primii ce mizerie se mai
scurge de la CSM.

‚n al doilea r†nd, să ştiţi că nu dăm bani doar ‡n presă, da? De obicei mai mituim pe unul şi pe altul pentru
ca vreun prieten comun, dar mai tont, să fie şi el şef pe la vreun parchet.

Şi, ‡n al treilea r†nd, mai sponsorizăm deplasări externe de plăcere pentru informatorii noştri. Din c†te am
auzit, CSM-ul are mari probleme financiare pentru deplasări ‡n interes de serviciu.
.
Stimată doamnă şi iubitoare mamă,
.
Eu şi tovarăşii mei ‡n ale fărădelegilor şi trădărilor de ţară din Gherila Virtuală am format o comisie de
evaluare, ceva ‡n genul Inspecţia Judiciară. Şi am decis: nu sunteţi paranoică!!!

Paranoia este psihoza caracterizata printr-un delir sistematic, fara diminuarea capacitatilor intelectuale.
Paranoia apare de cele mai multe ori la subiectii predispusi: supraestimarea de sine (orgoliu,
megalomanie), rigiditate psihica (neincredere, dogmatism), erori de judecata cauzate de premise subiective,
desi rationamentul este logic.

Or, dumneavoastră doamnă, prezentaţi toate simptomele, mai puţin două: "fără diminuarea capacităţilor
intelectuale" şi "raţionamentul este logic".

Ca atare, primiţi doar un avertisment pentru difuzarea prostiilor spuse la ceas de maximă audienţă!

by famiglia Musat 12 Comentarii

Vocile lui Dumitrache

Nu mi-am dezvăluit identitatea pentru a face notă discordantă faţă de ceilalţi care scriu pe acest blog, ci
pentru că este ceva normal "să ne vedem” şi "să ne asumăm cele spuse", asa ne avertiza barbateste, zilele
trecute, dl comisar şef Marian Dumitrache - directorul Penitenciarului Codlea.
.
Prima intrebare este cu cine se razboieste dl Dumitrache, care nu are nimic sa-si reproseze. Apar sistemul,
precizeaza dumnealui. Mai precis apara ceafa aia "sanatoasa" a sistemului la care sare perfid blogul, de
cateva luni bune incoace.
.
Nu cunosc situatia penitenciarului Codlea in detaliu, dar sunt tentat sa cred ca este o unitate unde lucrurile
merg mai bine decat in alte parti. Punand insa capat la capat comentariile inregistrate la adresa
comandantului, trag fara greutate concluzia ca la Codlea este in primul rand o problema de comunicare.
.
Sa presupunem ca dl Iosif in persoana - pe vremea cand tot "construia" la sistemul penitenciar, suna la
Codlea si-si exprima cu binecunoscuta-i eleganta, nemultumirea. Aveti perfecta dreptate dle director
general, este de presupus ca ar fi raspuns dl Dumitrache, sa traiti am inteles, ar fi continuat coplesit de
neliniste domnia sa chiar daca, imediat dupa asezarea telefonului in teaca, dl Dumitrache s-ar fi racorit in
sinea lui cu bine cunoscutul "uite ba si dobitocul asta ce pretentii absurde are".
.
Vocea asta interioara exprima in REALITATE ceea ce gandeste cu adevarat dl Dumitrache despre seful cu
pricina. Cealalta voce, aia cu care s-a invatat sa se descurce in viata, minte ori de cate ori este nevoie,
minte de atata timp incat la un moment dat nici nu se mai poate alege adevarul de minciuna.
.
Acesta este motivul pentru care s-a nascut acest blog dle Dumitrache si nu dorinta de putere, respectiv de
manipulare. Despre exercitiul acesta discutam noi la infintarea blogului, pentru ca in sistemul penitenciar
romanesc se minte de atata vreme, cu atat de multa sinceritate incat avem cu totii nevoie de anonimatul
asta sub obladuirea caruia sa invatam incet, incet sa rostim adevarul!
.
Chiar aşa de ,,rahat” a devenit sistemul penitenciar? - se lamenteaza sincer indignat dl Dumitrache. Asa
de "rahat" incat orice subaltern sa aiba ocazia sa-si exprime parerea sau nemultumirea?
.
A ce va miroase dle Dumitrache sistemul penitenciar cand se faceau cadou functiile de conducere, cand
prostia si abuzurile si paranoia erau rasplatite cu salarii indecente, cand se masluiau concursuri, cand se
faceau "blaturi' cu detinutii, cand se ascundeau ilegalitatile, cand se risipea sau fura averea sistemului, cand
se sarbatorea esecul, cand ai nostri ii vanau pe ai lor si invers, cand solutiile sau ideile de valoare erau
sanctionate, cand primele si recompensele se acordau dupa cum dorea muschiul unui sef ? A apa de
trandafiri?
.
Au fost nenumarate dati cand am fost nemultumit sau indignat de-a dreptul citind anumite comentarii. S-a
intamplat de asemenea sa nu fiu intotdeauna de acord cu postarile "colegilor" mei de blog (si invers!), dar
daca vroiam sa ma aud numai pe mine, ma retrageam elegant in padure si traiam linistit pana la adanci
batraneti.
.
Poate ca acuzele inregistrate la adresa dumneavoastra, sau macar o parte dintre ele, au fost neadevarate.
Poate ca sub obladuirea anonimatului unii dintre colegii nostri exagereaza, defaimeaza ori contesata din
pura rautate dar SI acestia suntem noi, penitenciarele iar "minerii" nu trebuie sa ramana de caruta dle
Dumitrache!
.
Nu, nu e simplu sa "stai in tribuna si sa comentezi", e un fel de tura a doua sau a treia, sunt orele noastre
suplimentare care se adauga la lupta de zi cu zi, lupta cu sistemul, lupta cu noi insine. Dar dati-ne
dumneavoastra exemplul acela pozitiv de care avem atata nevoie, invatati-ne sa fim dupa cum spuneti
corecti, morali, invatati-ne sa ne analizam atitudinea şi să dam dovadă de discernăm†nt.
.
Si incepeti cu dumneavoastra, acolo la Codlea, unde daca nu le auziti (sau nu vreti sa le auziti)
nemultumirile exista si este greu de crezut ca macar o parte dintre ele nu sunt justificate. Pentru ca, pe
langa privilegiul de a putea vorbi, sefii au si obligatia de a asculta si de a gasi solutii.

by admin 23 Comentarii

10 IULIE 2008

Informaticianul şef al puşcăriilor a spionat pentru conducerea

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Cu cƒteva zile „n urmă vorbeam despre pasiunea "scormonitoare" a directorului DTI,

Romeo Vasiliu. Faptul că „ncercarea s-a finalizat fără nicio "captură" nu scuză
efortul depus. Astăzi vom vedea care sunt implicaţiile penale şi nu numai ale
activităţii de monitorizare şi interceptare autorizată sau neautorizată.

Mai ‚nt…i faptele

.

Conform surselor noastre, şeful Direcţiei Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii IT din ANP, din
proprie iniţiativă şi la ‚ndemnul lui Marius Iosif, director general la acea dată s-a ocupat
ƒn mod absolut ilegal de:

1. monitorizarea şi interceptarea mail-urilor personalului

2. monitorizarea locaţiilor de Internet spre care navigau utilizatorii de Internet din cadrul
sistemului penitenciar
3. "scormonirea" prin calculatoarele personalului ƒn vederea descoperirii eventualelor
fişiere suspecte a conţine informaţii compromiţătoare sau, mai rău, "defăimătoare" la
adresa conducerii ANP.

CEDO: Monitorizarea corespondenţei angajaţilor este ilegală

…n cazul ƒn care domnul Vasiliu a acţionat la ordin, ANP-ul are o mare problemă pentru că
monitorizarea utilizării Internetului angajaţilor de către angajatori este ilegală,
conform CEDO. La fel de ilegală este preocuparea informaticianului şef dacă acesta a
acţionat din proprie iniţiativă.

După dezbateri ƒndelungate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), ale cărei
decizii sunt izvor de drept şi pentru instanţele rom…ne, a decis pe 3 Aprilie 2007 ƒn cazul
Copland vs. Marea Britanie.

…n speţă, Copland este o fostă angajată a unui Colegiu din Ţara Galilor. …ncep„nd cu
Noiembrie 1999, timp de 18 luni, i-au fost urmărite telefoanele, e-mail-ul şi traficul Internet
de la locul de muncă.

CEDO a decis că convorbirile telefonice de la locul de muncă sunt acoperite de noţiunile

de "viaţă privată" şi "corespondenţă" prevăzute de articolul 8 al Convenţiei. "‡n mod logic, şi
e-mail-urile trimise de la locul de muncă vor fi protejate …n mod similar de articolul 8, ca şi
informaţia ce rezultă din monitorizarea utilizării personale a Internet-ului."

Ca atare, CEDO a considerat că ne aflăm ƒn faţa unei violări a art. 8 (dreptul la viaţă privată)
a Convenţiei pentru Drepturile Omului şi a condamnat statul britanic la plata unei sume
uriaşe drept daune morale.

A fost obligat informaticianul şef să aibă astfel de preocupări?

Chiar nu contează care este răspunsul ƒn condiţiile ƒn care Legea nr. 293/2004, la art. 4, alin.
(3) prevede faptul că "Funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare are dreptul să refuze, ƒn scris şi motivat, ƒndeplinirea dispoziţiilor primite de la
superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale."

Poate ca domnul Vasiliu nu cunoştea legea. Posibil, dar asta este problema d„nsului
at„ta timp c„t Constituţia prevede chiar la art. 1, alin. (5) că "…n Rom„nia, respectarea
Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."

Dar ce zice legea rom…nă? Păi Legea rom„nă vorbeşte despre autorizarea interceptării,
infracţiune, amendă penală, ani de puşcărie. Mie mi se pare o treabă serioasă! Voi ce
ziceţi? Credeţi că ANP-ul, MJ-ul vor avea vreun cuv„nt de spus? Interesantă chestie...
Aşteptăm cu nerăbdare urmarea :)

Scurtă bibliografie pentru curioşi

 Constituţia Rom…niei,
 Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si
sanctionarea coruptiei,
 Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarului public cu statut special din cadrul
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
 Codul Penal, Codul de Procedură Penală,
 Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii
private ƒn sectorul comunicaţiilor electronice, OUG 79/2002 privind cadrul general de
 reglementare a comunicaţiilor.

Ofertă publică

Dacă ANP-ul şi MJ-ul nu se descurcă ƒn interpretarea legislaţiei rom„ne sau străine mă ofer
voluntar să vin cu precizări suplimentare.

by Colectionarul de amintiri 38 Comentarii

Resursele umane - daca nu ar fi, sistemul ar fi minunat

Azi continuăm prezentarea Planului de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008 -
2009 cu secţiunea problemelor de resurse umane.
.
Lipsa de personal şi accesul discreţionar la funcţiile de conducere
.

‚nainte, ‡nsă, am un scurt comentariu. Mai degrabă o părere personală, discutabilă cred. Şi noi şi
dumneavoastră am insistat, atunci cand am scris despre resursele umane, pe două probleme:

 lipsa de personal şi
 accesul discriminatoriu la funcţiile de conducere.

Ne-a fost după aceea uşor să explicăm, cauzal, evenimente recente şi starea sistemului penitenciar:

 detaşări, transferuri abuzive

 stimulente financiare acordate discreţionar
 prost management
 slabe rezultate ale serviciilor de intervenţie psihosocială
 supra‡ncărcarea cu sarcini a personalului existent
 etc.

Resursele umane principala problemă a sistemului penitenciar

Am depersonalizat adesea, deci, cauzele ineficienţei sistemului penitenciar definindu-le drept lipsă a ceva
a (nu avem psihologi, nu avem agenţi, nu avem...), sau am personalizat excesiv, definindu-le ca un
preaplin care ne sufoca cu manifestarea zilnică a incompetenţei (prea mult Iosif, prea mult Stan, prea
mult...). Urgenţa momentului şi disperarea ne justificau pe deplin interpretarea.
.
Acum, ‡nsă, cand am ramas noi (şi nişte şpaiuci, e adevărat), aş aborda lucrurile şi din altă perspectivă.
Consider •n continuare că resursele umane sunt principala problemă a sistemului penitenciar. Dar
nu ‡n principal din cauza deficitului numeric. Şi nu exclusiv din cauza unor şefi incompetenţi paraşutaţi ‡n
funcţii de conducere pe aiurea criterii.
.
Cred că principala problemă a resurselor umane •n sistemul penitenciar este chiar resursa umană
existentă. Mai exact, calitatea umană sau profesională a multora dintre noi. Poate a celor mai mulţi.
Inclusiv a autorilor acestui blog. De ce nu?
.
Dar o să mai revenim asupra acestui subiect spinos şi insultător pentru fiecare dintre noi. Pentru că dacă
am dreptate, avem o problemă căreia nu-i văd o rezolvare ‡ntr-un orizont de timp previzibil.
.
Să ne •ntoarcem •nsă la problemele identificate de Ministerul Justiţiei •n legătură cu resursele
umane •n sistemul penitenciar:
.
1. Disfuncţionalităţi evidente •n ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor de conducere cu caracter
temporar / 2. Funcţii de conducere vacante/ocupate cu •mputernicire / 7. Sistem de
delegări/transferuri/avansări interpretabil / 9. Condiţii discriminatorii cu privire la accesul •n funcţiile
de conducere •n sistem/diferenţe tratament personal contractual vs. funcţionari publici cu statut
special
.

Am grupat aceste probleme, aşa cum sunt definite ele ‡n Planul de măsuri, pentru că, ‡n cele din urmă,
sunt unul şi acelaşi drac. Evidenţa de care se face vorbire a fost, ‡nsă, o revelaţie tarzie pentru minister.
.
Realitatea este plină de exemple. ‚ncepand de la modul de numire a magistraţilor ‡n funcţii de conducere,
trecand prin felul ‡n care sunt ocupate funcţiile de conducere ‡n cadrul direcţiilor din ANP unde, după
cunoştinţa mea, niciun şef nu şi-a ocupat postul prin concurs, sau din serviciile din penitenciare, şi ajungand
la realitatea tristă a doar 9 penitenciare conduse legitim de directori care au participat la o competiţie (nu e
o metoda infailibila - vezi Arad -, dar oricum un pas ‡nainte), da, este o evidenţă.
.
Problemele sunt perfect reale, dar greu reversibile. Starea disperată ‡n care se află sistemul nu cred că
va da răgaz pentru schimbarea acestor practici. Momentul presupune măsuri urgente.
.
‚nsă, ‡n acelaşi timp, dacă ar fi să condesăm toate aceste 4 probleme ‡n una singură, aş putea spune că
avem de a face cu o problemă de integritate. La nivel de minister şi de ANP, deopotrivă. Tot ce are caracter
interpretabil sau disfuncţional ‡n legătură cu posturi de conducere sau delegări şi transferuri are legătură
directă şi imediată cu banii. Şi at†t. Nu cu profesionalismul, şi cu at†t mai puţin cu procese concurenţiale.
.
Vestea bună este că, formal, toate aceste probleme pot fi rezolvate la nivel normativ. Rămane, cum
am spus, scepticismul că acest lucru se va ‡ntampla dată fiind amploarea problemei şi efectele deja
produse. Iar prima dovadă este accesul restrictiv la concursul de director general al ANP care ne bate la
uşă.

Dacă, prin absurd, aş putea ‡nţelege necesitatea restricţionării ariei de selectare la oamenii din sistem
invocand cerinta unui profesionist in materie, devine de neinteles ce cauta pe langa acestia si
magistraţii. De ce nu contabilii? Sau psihologii, care ar putea fi mult mai indreptatiti? Din punctul meu de
vedere, restrictionarea accesului la consurs nu este un inceput bun. Şi de altfel intăreşte problema sesizată
la punctul 9, contrazicand flagrant dorinta clamată ‡n Planul de măsuri de a o rezolva.
.
3. Procent ridicat funcţii vacante •n •ntreg sistemul (aprox. 20%)
.
Irlanda: 1 angajat / 0,96 deţinuţi
Olanda: 1 angajat / 1,15 deţinuţi
Cehia: 1 angajat / 1,78 deţinuţi
Franţa: 1 angajat / 2 deţinuţi
Rom†nia: 1 angajat / 2,94 deţinuţi
.
No comment, domnilor Iosif şi Stan! ‚ntr-o perioadă echivalentă mandatului dumneavoastră au fost
ocupate 1600 de posturi. Din aprilie 2007 şi pană astăzi au fost ocupate 0 posturi.
.
4. Prevederi echivoce •n statutul funcţionarilor publici cu statut special
Legea 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, a
‡nsemnat, cel puţin teoretic, demilitarizarea sistemului penitenciar. Acest statut a fost modificat prin OUG
47/ 2006 şi OUG 4/2008. S-a mai ‡ncercat promovarea altei OUG.
.
Din păcate ‡nsă Statutul funcţionarilor din penitenciare a devenit, prin aceste modificări, un act normativ
eterogen, instabil şi ineficient. Prevederi normative din diverse sisteme sunt preluate fără a fi armonizate,
modificările sunt exagerat de frecvente şi nu ‡ntotdeauna obiectiv justificate, iar soluţiile normative alese nu
sunt ‡ntodeauna cele mai bune.
.
5. Neimplementarea acordului colectiv privind sarcinile de serviciu
.
A fost semnat pe 12 iunie. Nu inteleg de ce trebuie introdusă ‡ntr-un Plan de masuri aceasta problemă.
Depinde exclusiv de voinţa oamenilor de a-şi face treaba pentru care sunt plătiţi. Altfel, eu propun un alt
Plan de Actiune in care sa ne propunem sa implementam prezentul Plan de măsuri, astfel ‡ncat să
implementăm acordul colectiv. Absurd, nu?
.
6. Contractul colectiv de muncă la nivelul ANP
.
Nu a fost semnat. Cei c†teva sute de angajaţi pe bază de contract ai sistemului penitenciar ‡ncă aşteaptă
modificarea unor prevederi legale care să permită asigurarea unui nivel de motivare similar funcţionarilor
publici.
.
8. Inexistenţa unei strategii de formare profesională pentru personalul ANP
.
Eh, aici avem o mare problemă. Nu cu propunerea ‡n sine de a face o astfel de strategie. Foarte lăudabil de
altfel. Ci cu neseriozitatea abordării. ‚n Planul de măsuri este prevăzut ca termen limită pentru conceperea
strategiei decembrie 2008.
.
Acum, lu†nd la ‡ntamplare intervenţia psihosocială, am cateva •ntrebări:

1. care sunt obiectivele direcţiei de intervenţie psihosocială

pentru următorii 4 ani?
2.

care sunt ţintele propuse ‡n legătură cu rata recidivei pentru următorii ani?
3. care sunt grupurile cele mai vulnerabile la recidivă (procentual, după sex, varstă, educaţie, profesie
etc)?
4. care sunt programele pilot implementate, unde şi care au avut succes?
5. cum arată piaţa forţei de muncă ‡n regiunile adiacente penitenciarelor, care sunt meseriile cele mai
căutate, care e profilul profesional prin care foştii deţinuţi ‡şi găsesc cel mai uşor de lucru?
6. care este necesarul de personal al serviciilor de intervenţie psihosocială, luand ‡n considerare
răspunsurile la ‡ntrebările de mai sus (aş dori defalcat: număr de psihologi, educatori, traineri ‡n
diferite meserii etc)?
7. care e situaţia colaborării cu ONG-urile şi care sunt resursele umane şi de expertiză pe care ei le
pun la dispoziţie?
8. care e stadiul conceperii şi redactării unui nou manual de programe obligatorii centralizate de
reinserţie socială?
9. există programe dezvoltate la nivel local? C†te şi care au succes?
10. care sunt indicatorii folosiţi ‡n toate cele de mai sus?
11. şi o ultimă •ntrebare: Cat timp vă ia să faceţi o strategie de formare profesională pentru angajaţii
serviciilor de intervenţie psihosocială lu†nd ‡n considerare toate cele de mai sus?

by famiglia Musat 36 Comentarii

09 IULIE 2008

Finantele si logistica penitenciarelor - marea necunoscuta

Continuăm prezentarea Planului de măsuri pentru eficientizarea sistemului

penitenciar 2008 - 2009 cu secţiunea problemelor de natură economico -
administrativă.
.
Probleme efect şi probleme cauză
.
Lista prezentată este o compilaţie a problemelor transmise de către unităţile din subordinea
ANP şi acoperă ‚n bună măsură urgenţele imediate ale sistemului penitenciar.
.
Nu mi se pare ƒnsă că sunt acoperite toate problemele din acest sector de activitate, dar
oricum e mai bine dec„t nimic. P„nă mai ieri totul era pefect. Aşa că puţină smerenie şi mult
realism sunt oricum un c„ştig.
.

1. Insuficienţa şi sincopele existente ‚n ceea ce priveşte asigurarea veniturilor

bugetare pentru:

 plata normei de hrană

 plata primelor de vacanţă şi a drepturilor de echipament restante
 plata sporului de confidenţialitate
 plata sentinţelor civile privind drepturile salariale

Efectul unui an experimental. Administraţia Naţională a Penitenciarelor a beneficiat de

aportul de 'specialitate' a doi zăbăuci şi rezultatele se văd.
.
Situaţia din luna iunie, c„nd nu s-au putut plăti la timp drepturile salriale, era previzibilă.
Datoriile sistemului penitenciar către furnizori au ajuns deja la 8 milioane RON, iar decontările
se fac cu mare dificultate. Nu trebuie uitat că la acest moment nu sunt bani de salarii
‚ncep…nd cu luna octombrie.
.
Toate aceste detalii fac mandatul noii conduceri a ANP foarte dificil ƒn condiţiile ƒn care
bugetul de stat se dovedeşte a fi greu accesibil, iar penitenciarele nu sunt tocmai prioritate
guvernamentală.
.

2. Neaplicarea unitară a sistemului de sporuri, prime, pontaj si plată ore

suplimentare
.
Cadrul normativ este unitar doar pe h„rtie. …n practică fiecare ƒnţelege cum vrea. Primul
vinovat este chiar Direcţia Economico - Administrativă care nu mai are capacitatea de a
oferi sprijin pentru aplicarea unitară a prevederilor normative specifice.
.
Nu trebuie uitată şi incapacitatea Direcţiei Inspecţie de a asigura respectarea
prevederilor legale din domeniul economico - administrativ. Ce ar fi putut face sub comanda
meseriaşului de Florin Stanciu? Ceva maziliri, ceva spălări de cadavre au mai reuşit, dar nimic
serios.
.
3. Dificultăţi ‚n procesul de fundamentare si execuţie a bugetului
.
Dificulăţile nu au venit din cer. Dificultăţile au apărut ca urmare a paraşutării pe criterii
politice a unor incompetenţi. Dacă directorul general adjunct coordonator sau directorul
economic habar n-au care este această procedură de unde rezultate bune?
.
4. Contradicţiile existente cu privire la existenţa obligaţiei de plată a TVA la nivelul
sistemului penitenciar
.
O problemă tehnică care nu cred că-şi va găsi uşor rezolvarea cu toată implicarea
ministerială. Discuţia referitoare la plata TVA de către ANP este deja veche de c„ţiva ani şi nu
s-au obţinut progrese. La prima vedere unităţile din sistemul penitenciar nu ar trebui să
plătească TVA, ƒnsă nu asta este şi părerea finanţiştilor.
.
5. Menţinerea obligaţiei de plată a taxei auto - rovignietă, taxei de primă ƒnmatriculare
pentru autovehiculele aflate ƒn patrimoniul ANP ƒn discrepanţă totală cu toate celelalte
instituţii ce fac parte din sistemul de ordine siguranţa publică - este desigur o 'scăpare' a
cadrului normativ care poate fi remediată.
.

6. Politică investiţională netransparentă, management defectuos al investiţiilor

.
Odată cu Strategia de dezvoltare a decedat şi Planul multianual de investiţii. Unele investiţii
au fost blocate, altele prost finanţate.
.
Investiţiile noi sunt din ce ƒn ce mai puţine datorită crizei financiare auto-induse şi
direcţionării resurselor bugetare către cheltuielile salariale şi achitarea notelor de plată pentru
servicii.
.
7. Gestionare ineficientă a unităţilor proprii de producţie si a centrelor de
pregătire/recuperare aflate ‚n subordinea ANP
.
Aici situaţia este destul de complexă şi uşor eronat percepută de către autorii planului de
eficientizare. Condiţiile de piaţă pentru unii directori sau lipsa de implicare pentru alţii care-şi
păzesc excesiv pielea au limitat sever cuantumul veniturilor proprii ƒn bugetul total al
penitenciarelor.
.
Schimbarea legislaţiei a schimbat şi regulile jocului ƒn ceea ce priveşte folosirea deţinuţilor
la muncă. Directorii de unităţi vor trebui să fie mult mai creativi ƒn obţinerea de venituri
proprii.
.
8. Existenţa unor creanţe restante ne‚ncasate
.
Unul dintre marii debitori este tocmai RA Multiproduct, dar mai sunt şi alţi beneficiari de
forţă de muncă neƒncasaţi. Relaţiile contractuale sunt oricum destul de dificile, iar cazurile ƒn
care creanţele nu sunt ƒncasate nu sunt tocmai rare. Oricum asta e treaba juriştilor din unităţi.
.
9. Dificultăţi procedurale ‚n decontarea chiriilor, transportului, medicamentelor
pentru personalul ANP
.
Dacă n-ar fi fost s-ar fi inventat. Acest punct e cea mai bună exemplificare a modului ƒn
care sistemul penitenciar dacă nu are probleme şi le crează periodic ca să aibă cu ce să-şi
bată capul.
.
10. Managementul defectuos al RA Multiproduct
.
La acest moment nu are legătură cu ANP dar e important că problema este recunoscută.
Angajaţii acestei regii aşteaptă de la Ministerul Justiţiei o soluţie viabilă.
***
Domeniul economico-administrativ are ‚n mod evident mai mult de 10 probleme. Cele
ƒnregistrate de autorii planului de eficientizare 2008 - 2009 sunt probabil cele mai urgente.
.
La o primă vedere o problemă care lipseşte este procedura de repartizare a subvenţiei
bugetare către unităţile din subordine. Mai sunt şi altele?
.
Link-uri utile:

 http://penifest.blogspot.com/2008/02/victorie-senzaional-administraia.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/o-dezbatere-ratat-de-pltitorii-de.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia_24.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-rmas-fr-bani.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-declar-pierdut-i-logistica.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/07/mj-se-sterge-la-popou-cu-hotararile.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/fabricile-din-penitenciare-n-stare-de.html

by Huginn 24 Comentarii

08 IULIE 2008

Fabricile din penitenciare - pierderi de milioane in

asteptarea unei solutii

Fiul rătăcitor al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Regia Autonomă

Multiproduct este „n stare de faliment. Condiţiile de piaţă, managementul defectuos
şi furturile au adus această Regie „n situaţia „n care se află „n prezent.
.
RA Multiproduct ‚nglodată ‚n datorii, pierderi de milioane de RON
.
Pierderi de peste 3 milioane RON şi datorii către penitenciare de ordinul milioanelor pun
Ministerul Justiţiei ƒn situaţia de a lua o măsură urgentă.
.
La acest moment nu mai sunt at…tea opţiuni disponibile, iar situaţia angajaţilor este
disperată.
.

Articolul precedent, Fabricile din penitenciare „n stare de faliment, a declanşat un val de

comentarii referitoare la subiect.
.
Calitatea managementului şi 'practicile neortodoxe' sunt indicate ca principali factori care au
dus la deteriorarea situaţiei economice. Nu lipsesc acuze concrete la adresa unor foşti şi
actuali directori.
.
Nici o şansă de redresare
.
RA Multiproduct nu mai are vreo şansă de a se redresa singură. Are nevoie de ajutor
din partea Ministerului Justiţiei. Ajutorul poate veni sub forma retehnologizării, reorganizării şi
repoziţionării pe piaţă.
.
Marele dezavantaj al acestei soluţii este la acest moment şi ƒn următorii ani constituit de
concurenţa care este foarte puternică.
.
RA Multiproduct nu poate supravieţui pe piaţă ƒn această formă de organizare. Specificul forţei
de muncă şi misiunea legală de furnizor de calificare profesională nu mai permite performanţă
economică.
.
Preluarea de către ANP - singura soluţie?
.
Singura soluţie viabilă pare a fi desfiinţarea şi preluarea de către Administraţia Naţională a
Penitenciarelor. Retehnologizarea şi reorganizarea acesteia pot avea astfel ƒn vedere
necesitatea dezvoltării unor centre puternice şi flexibile de formare profesională
pentru deţinuţi.
.
V„nzarea produselor obţinute ƒn urma formării profesionale a deţinuţilor poate cel mult să
finanţeze această activitate ƒn nici un caz să obţină profit.
.
El Tr…ntor Maximo loveşte din nou
.
Acestă soluţie putea fi pusă ƒn practică ƒncă din aprilie 2007 dacă Şpaiucul de la ANP nu ar fi
blocat proiectul de Hotăr„re de Guvern care ar fi defiinţat RA Multiproduct şi ar fi dispus
preluarea de către ANP. Toate rapoartele de audit, studiile şi evaluările care
recomandau această soluţie au fost astfel ‚nlăturate fără vreo motivare.
.
Gheorghe Şpaiuc a crezut că aşa e mai bine. Şi rezultatul a fost cel previzibil: pierderi de
sute de mii de euro lunar. Credeţi că se simte vinovat? …n nici un caz. Dacă pierderea nu e din
propriul buzunar de ce i-ar păsa?
.
Link-uri utile:

 http://penifest.blogspot.com/2008/06/fabricile-din-penitenciare-n-stare-de.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/fabricile-din-penitenciare-n-stare-de.html?
showComment=1213176660000#c6988316562116190118

by Huginn 20 Comentarii

Noi, sistemul penitenciar

Revine constant in comentariile postate pe blog, opinia ca un anumit sector de

activitate are o mai mare importanta. Eu Paza sau Eu Logistica sau Eu Reeducarea, merit
mai mult decat ceilalti, fara mine penitenciarul s-ar opri pur si simplu in loc. Uneori sunt
aduse argumente, alteori sunt pur si simplu sentinte fara drept de apel. In realitate
penitenciarul n-ar functiona - nici macar la cota de avarie - in lipsa unui singur compartiment,
oricare ar fi acela, dupa cum ceasul n-ar mai arata ora exacta, daca din prostie sau din
vanitate am scoate din tot angrenajul cea mai mica rotita.

Opinia asta este dublata uneori de convingerea ca si in sectorul de activitate

propriu, CEILALTI obisnuiesc sa traga chiulul, deci o dubla nedreptate. Obiceiul de a fi
preocupati de capra vecinului vine ori din lipsa de activitate ori pentru ca a fost incurajat si
intretinut cu buna stiinta. Un anonim pretinde ca magistratii sunt cei care au destabilizat
sistemul penitenciar, din motive obiective n-am o parere buna despre prestatia magistratilor
din sistem, dar mi se pare cu totul exagerat un asemenea transfer de responsabilitate.

Suntem la randul nostru responsabili pentru starea penitenciarelor romanesti si cata

vreme vom continua sa pretindem ca numai altii sunt vinovatii, nici Superman nu ne va
scoate din mizeria cu care este evident ca ne-am obisnuit sa traim. Iosif si gasca lui nu
puteau sa puna in practica cele mai nepotrivite, cele mai schizofrenice decizii daca n-ar fi fost
ajutati, incurajati ori aprobati pana la capat. Usurarea evidenta a angajatilor din sistem, cu
precadere a celor din ANP, la concedierea lui "Iosif si Fii" n-a fost urmata de cuvenita
spovedanie, in fata propriei constinte. Am fost eu corect? Am avut eu demnitate? As fi putut
face mai mult?

"Daca vorbim de fuga de raspundere, gasim si in dreapta si in stanga noastra

un "spaiuc". Daca ne gandim la locul nostru de munca indiferent care este acela, vom vedea
ca "spaiuci" sunt cu nemiluita. Intotdeauna daca este ceva meritoriu se va da o lupta pentru
asumarea meritelor iar daca e o problema se vor cauta repede "tapi ipasitori" spune un
anonim pe blog. Si are dreptate!

Cat timp in sistemul penitenciar modelul general valabil este acela al insului - insei
care se "descurca", care profita fara rusine, care se prelinge pe sub usa sefului insinuand
ori defaimand fara scrupule, care "respecta" numai ceea ce este in avantajul personal, ma
tem ca nu avem dreptul de a ne plange.
Cel putin teoretic menirea unui penitenciar este aceea de a reda societatii un bun cetatean.
Daca detinutul recidiveaza, in mare masura vina apartine si penitenciarului. Sa pazim
detinutul si atat este mai degraba o amanare costisitoare, este un esec neasumat.

by admin 48 Comentarii

07 IULIE 2008

ANP: Gheorghe Spaiuc si fuga de raspundere

Ghorghe Şpaiuc a venit la ANP pentru re„ntregirea familiei şi umflarea buzunarelor

proprii. Cel mai vechi membru al găştii Chiuariu se află „ncă, incompetent şi
dezinteresat, la conducerea sistemului penitenciar.
.
Demisia secretă a lui Şpaiuc deconspirată de comunicatul Ministerului Justiţiei
.
Comunicatul de presă al Ministerului Justiţiei din 04 iulie confirmă faptul că Gheorghe Şpaiuc,
tr„ntorul din echipa de conducere a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, şi-a dat
demisia imediat după numirea ca interimar ‚n funcţia de director general.

Această decizie a fost luată ca urmare a solicitării domnului Gheorghe Şpaiuc de

…ncetare a …mputernicirii sale …n funcţia sus-amintită şi de revenire pe funcţia de director
general adjunct al ANP. (sursa: Comunicat de presă, Ministerul Justiţiei, 04.06.2008)

Iniţial s-a aflat de demisia acestuia la 02.06.2008 ƒnsă Şpaiuc a ƒncercat să ascundă acest
fapt. Ba mai mult s-a şi răţoit la SNLP pentru că ƒndrăznise să facă această informare ƒn
teritoriu. La numai 2 săptăm„ni de la numirea ca director general interimar t„njea după
liniştea feng shui a biroului de adjunct.
.
C…te zile at…tea prostii
.

…n acest timp, ƒn care a fost director general, s-a ƒntrecut ƒn prostii. La categoria exemple
de 'acte manageriale neinspirate' amintim că Şpaiuc:

 a desfiinţat comisia de disciplină care nu răspundea la comenzi;

 a spionat corespondenţa sindicatelor şi a mai şi avut tupeul să solicite deconspirarea
sursei care a informat despre demisie;
 a interzis accesul angajaţilor ƒn locul de deţinere cu m„ncare şi obiecte de strictă
necesitate;
 a justificat penibil situaţia de la Codlea bagateliz„nd gravitatea situaţiei la nivel de
sistem penitenciar;
 s-a prezentat jenant cu ocazia inscăunării directorului interimar de la Penitenciarul
Rahova.

El Trƒntor Maxim a obosit repede

Pentru toate acestea El Trƒntor Maxim a fost criticat destul de aspru de către ministrul
justiţiei aflat ƒn criză de opţiuni pentru funcţia de director general p„nă la organizarea
concursului. Demisia acestuia a forţat găsirea unei noi soluţii interimare. ‡nsă schimbarea
este binevenită de această dată.

‡ntrebarea este de ce acest inutil se mai află la ANP? C„t mai poate fi tolerat acest
personaj care de 1 an şi jumătate toacă de pomană banii plătitorilor de impozite?
.
Ştiaţi că... pe perioada c„t a fost adjunct a avut o medie de 4 lucrări semnate pe zi? La un
c„ştig zilnic de 10 milioane lei vechi, costul pe semnătură e un preţ excesiv de mare. Nu
credeţi?
.
Link-uri utile:

 http://penifest.blogspot.com/2008/07/tupeu-la-anp-spaiuc-incearca-sa-si.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/news-alert-lui-paiuc-i-se-termin.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/gheorghe-paiuc-pregtete-voios-serbarea.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/penitenciare-fr-ap-i-mncare-n-timpul.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/o-scrisoare-pierduta-by-gheorghe-spaiuc.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/gheorghe-paiuc-pregtete-voios-serbarea.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-incompetentul-agresiv-nlocuit-de.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-intre-rahova-si-izvorani.html

PS. Un cititor ne aminteşte că tot Şpaiuc este cel care a blocat HG-ul care ar fi evitat
falimentul RA Multiproduct. După măreaţa izb„ndă pierderile regiei au crescut exponenţial.
Sunt curios cum va explica Şpaiucul prostia.

by Huginn 42 Comentarii

Sistemul penitenciar sabotat de propria conducere

Administraţia Naţională a Penitenciarelor este sabotată de către propria conducere.

Asta constată, deloc surprinzător, Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului
penitenciar 2008 - 2009.
.
Calitatea managementului călc…iul lui Achile al sistemului penitenciar
.
Cele trei categorii de probleme identificate ƒn planul de acţiuni propus de Ministerul
Justiţiei odată cu schimbarea conducerii ANP sunt:

 managementul;
 domeniul economic - administrativ;
 domeniul resurse umane.

Managementul este aşadar problema principală a sistemului penitenciar, cel puţin ƒn

accepţiunea autorilor acestui plan. Este o opinie care sparge vechiul tipar 'nu avem bani, nu
avem oameni' folosit de către generaţii ƒntregi de şefi incompetenţi promovaţi pe criterii
clientelare.

Punctual, problemele constatate sunt următoarele:

1. Lipsa unei strategii aplicabile sistemului si a unui plan de acţiune pe termen

mediu

O strategie există doar că a fost ascunsă de iosifii, şpaiucii, miticii şi petrici paraşutaţi la ANP.
Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar 2007 - 2010 a fost elaborată ƒn perioada
octombrie 2006 -martie 2007, urm„nd a fi pusă ƒn aplicare la nivel de sistem şi la nivel local.

După ƒntronizarea echipei Chiuariu şi mazilirile de rigoare implementarea strategiei a fost

blocată. Ulterior Marius Iosif a dispus eliminarea strategiei ƒn vigoare de pe site-il instituţiei.
Personaje precum Gheorghe Şpaiuc, Petre Stan sau Marin Dumitru au răsuflat uşuraţi sper„nd
că astfel scapă de răspundere.

Ce a urmat ştiţi cu toţii. Nu s-au mai făcut angajări, sindicatele au fost trecute pe tuşă,
legislaţia secundară a rămas ƒn fază de proiect şi sistemul a intrat ƒn colaps financiar. Ulterior,
prea t„rziu, incompetentul agresiv - Marius Iosif a fost ƒnlocuit de incompetentul pasiv -
Gheorghe Şpaiuc.

2. Lipsa unor criterii obiective privind evaluarea performanţelor manageriale pentru

personalul cu funcţie de conducere

Nu sunt sigur că toţi şefii de prin sistemul penitenciar vor accepta la unison această realitate
ca fiind o problemă. Doar au lucrat ƒn acest fel ani de zile şi le-a mers bine. De ce să aibă
obiective clare şi să poată fi evaluaţi ‚n considerarea rezultatelor obţinute?

Foarte mulţi ar fi riscat să fie dovediţi incompetenţi şi schimbaţi din funcţie. Aşa că au
sabotat constant orice ‚ncercare de a fi supuşi unui sistem obiectiv de evaluare a
performanţelor manageriale.

3. Neimplicarea personalului ‚n luarea deciziilor privind sistemul penitenciar şi

implementarea soluţiilor de reformă

Sindicatele din sistemul penitenciar au fost sistematic torpilate. Nu au fost consultate sau
consultarea a fost formală. Drept urmare drepturile salariaţilor au fost limitate prin legislaţia
adoptată pe ascuns şi chiar s-a ƒncercat limitarea drepturilor de natură sindicală printr-un
proiect secret de ordonanţă de urgenţă.

Personalul nu a fost informat ƒn legătură cu problemele sistemului penitenciar; conducerea

prezent„nd ƒn permanenţă o situaţie cosmetizată.

4. Folosirea ineficientă de resurse logistice si financiare

…n prezent sistemul penitenciar are datorii la furnizori de aprox. 8 milioane RON, programele
de achiziţii majore sunt blocate, echiparea personalului este foarte dificilă. Sistemul de
transport deţinuţi este ƒn continuare ineficient, iar lucrările de investiţii sunt lăsate fără
finanţare.

Greşeli de natură tehnică, adică de planificare şi execuţie bugetară, făcute de Marin Dumitru,
directorul adjunct al ANP care se ascunde acum prin spitale şi Bogdan Costaş, ameţitul care
face pe directorul economic, au costat sistemul penitenciar. Asigurarea drepturilor salariale e
dificilă, deconturile se fac cu luni ƒnt„rz„ire, iar unităţile din subordine sunt subfinanţate

5. Ineficienţa Consiliul General de Conducere al ANP

Consiliul de conducere ANP este ineficient pentru că Marius Iosif şi Gheorghe Şpaiuc nu au
fost ƒn stare să ia decizii. Un for consultativ a fost ƒncărcat cu atribuţii executive şi a blocat
şefii de compartimente funcţionale ƒn şedinţe interminabile finalizate indecis.

6. Imagine instituţională defavorabilă si comunicare defectuoasă ‚n/‚n afara

sistemului

Inutil a repeta rolul conducerii instituţiei ƒn acest sens. Nici măcar o conferinţă de presă nu a
fost organizată. Bilanţul ANP pe anul 2007 a fost un dezastru mediatic datorită celor debitate
de Marius Iosif. Relaţia cu mass media a fost gestionată neprofesionist, majoritatea celor
prezentate prin acest intermediu av„nd conotaţii negative la adresa sistemului penitenciar.

7. Inexistenţa unor reglementări unitare privind paza, ordinea si escorta

persoanelor ce executa pedepse privative de libertate

Un proiect există din februarie 2007. Doar că a fost blocat sistematic astfel că nici ƒn prezent
acesta nu a fost promovat deşi a fost transmis spre consultare de mai multe ori.

8. Existenţa unor reglementări caduce ‚n materie

Nu mai sunt at„t de multe. Problema principală este neadoptarea la termen a legislaţiei
secundare prevăzute de legea 275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate.

***

Pe scurt, acestea sunt problemele. Din păcate conducerea Q-ară a ANP nu a avut minimul
bun simţ managerial de a-şi accepta problemele. Pentru acest motiv astăzi discutăm despre
probleme care puteau fi rezolvate la ƒnceputul anului trecut.

Lipsa de responsabilitate a nivelului managerial din sistemul penitenciar este de

fapt problema cheie. Pensionarea sau ƒntoarcerea ƒn magistratură ƒn condiţiile lipsei unor
criterii obiective de evaluare nu sunt menite a shimba situaţia.

Link-uri utile:

 Plan de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008 - 2009 -

http://www.snlp.ro/plan-de-masuri-pentru-eficientizarea-sistemului-penitenciar.pdf
 Strategie pentru dezvoltarea sistemului penitenciar 2007 - 2010 -
http://www.snlp.ro/strategia-2007-2010-administratia-nationala-a-penitenciarelor.pdf

by Huginn 46 Comentarii

06 IULIE 2008

Reforma Arialului 12: mai ƒngust, mai centralizat, mai

defectuos

Sesizare

Echipa blogului Penifest sesizează Corpul de Control al Ministrului Justiţiei cu privire la ‡ncălcarea flagrantă
a dispoziţiilor interne ale Ministerului Justiţiei de către ‡nsuşi ministrul Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu.
Acesta a ‡ncălcat grav şi cu bună ştiinţă pe 1 iulie anul curent dispoziţia secretarului general al MJ nr
10/2.06.2008 prin care se modifică fontul folosit de MJ ‡n corespondenţa internă, externă şi internaţională
din ARIAL NARROW 12 ‡n ARIAL 12. Astfel, ‡n exercitarea funcţiei sale, paratul Cătălin Predoiu a emis şi
semnat ‡n data de 1.07.2008 Ordinul MJ 1827/C scris cu ARIAL NARROW 11, contrar dispoziţiei amintite
mai sus. Ataşat găsiţi ordinul şi dispoziţia menţionate. Solicităm Corpului de Control anchetarea sus-
numitului şi luarea de ‡ndată a măsurilor administrative care se impun ‡n legătură cu acesta.

Revoluţia lu' peşte •n comunicare

OK. Nu vă impacientaţi. E o glumă determinată de o situaţie ilară cu privire la două documente privind
comunicarea la nivelul Ministerului Justiţiei, care, dacă aplicate, vor bloca total comunicarea externă a ANP
cu consecinţe asupra transparenţei ‡ntregului sistem penitenciar.

Lasand la o parte situaţia haioasă a reformei Arialului 12, neimplementată nici măcar de către Cabinetul
Ministrului :-), faptele sunt următoarele:

1. Conform Planului de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008 - 2009, una din
problemele identificate la nivelul ANP este imaginea instituţională defavorabilă si comunicarea defectuoasă
…n sistem/…n afara sistemului (pag. 3) - n.r. absolut corect;

2. ‚n data de 2.06.2008 are loc prima "revoluţie ‡n comunicare": prin Dispoziţia 10/2.06.2008 se modifică
fontul folosit de MJ ‡n corespondenţa internă, externă şi internaţională din ARIAL NARROW 12 ‡n ARIAL 12
(sic!);
3. ‚n data de 01.07.2008, ministrul Justiţiei emite Ordinul 1827/C/2008 care, la articolul II, prevede că

Directorii direcţiilor şi ai departamentelor fac declaraţii publice sau de presă numai după consultarea
prealabilă a Departamentului Comunicare,

iar la articolul III că

Punctele de vedere oficiale şi poziţiile de răspuns sunt aprobate …n prealabil de către ministrul Justiţiei.

Consecinţe: centralizare, reacţie •ntarziată şi lipsă de transparenţă

‚n mod evident, sfera de aplicabilitate a articolelor menţionate, şi nu numai, se restrange doar la nivelul
Ministerului Justiţiei. Din păcate, acestea se vor aplica şi la nivelul Admnistraţiei Naţionale a Penitenciarelor
adancind problema imaginii defectuoase a sistemului penitenciar şi a lipsei de transparenţă a acestuia.
Astfel, ordinul va conduce la:

1. recentralizarea procesului de comunicare •n cadrul sistemului penitenciar. Deşi pe parcusul anului

2006 şi ‡nceputul lui 2007 s-au făcut eforturi pentru crearea unei structuri de comunicare eficiente la nivelul
tuturor unităţilor penitenciare, cu accent pe descentralizare şi, implicit, pe responsabilizare şi creşterea
transparenţei unităţilor, prevederea absurdă privind avizul de la Departamentul de Comunicare al MJ sau
aprobarea de către ministru a oricărei poziţii oficiale va descuraja purtătorii de cuvant din unităţi sau chiar
de la ANP şi va bloca comunicarea externă (cu mass-media, ‡n primul rand);
2. ‡ncărcarea inutilă a sarcinii Departamentului de Comunicare al MJ: imaginaţi-vă 6 purtători de cuvant
sunand zilnic la MJ (unul cu o evadare, altul cu o ieşire ‡n comunitate, altul cu vreo sinucidere etc.);
3. un ministru care răspunde personal la solicitările jurnaliştilor: "să trăiţi domn ministru! Directorul X
de la Penitenciarul Y vă deranjează. Avem o solicitare pentru o poziţie oficială privind achiziţionarea
franzelelor la popota noastra de la jurnalistul Z de la Fiţuica Transilvană.....";
4. inutilitatea purtătorilor de cuvant din sistem. ‚n mod normal, cu astfel de prevederi, singurii
responsabili pentru comunicare devin secretara şi telefonul. Jurnalistul se va orienta, ‡n mod natural, cu
solicitările către Departamentul de Comunicare al MJ, singurul ‡ndreptăţit să ofere un răspuns oficial;
5. va zadărnici orice tentativă de elaborare a unei Strategii de Comunicare şi Imagine a ANP şi, •n
primul rand, a unui Plan de Acţiune •n materie. Cam ce om normal la cap ar ‡nşira căteva zeci de acţiuni
‡ntr-un astfel de plan, ştiind că oricare dintre acestea presupune evident un act de comunicare externă ‡n
prealabil aprobat de MJ?;
6. finalmente, la lipsă de transparenţă şi adancirea imaginii de sistem •nchistat, netransparent şi
prea puţin prietenos cu presa şi societatea civilă ‡n ansamblul ei. Cum aţi reacţiona dumneavoastră ca
jurnalist care cere o poziţie din partea unui penitenciar pe o oarecare problemă, ştiind că trebuie să predaţi
materialul la ora 2-3, iar purtătorul de cuvant va raspunde nonşalant că trebuie să-l ‡ntrebe mai ‡ntai pe
ministru, eventual prin intermediul ANP?

Acestea sunt doar cateva din consecintele posibile ale aplicării ordinului. E adevărat, suntem de acord că
bolovanilor care au tot scris comunicate de presă inepte şi agramate ‡n ultimele luni nu li se poate da
responsabilitatea comunicării şi construirii imaginii sistemului penitenciar. ‚n mod cert, aceştia , ca de altfel
mulţi purtători de cuvant de la nivelul unităţilor care nu au mai fost evaluaţi de la sfarşitul lui 2006 (şi care
oricum nu au mai făcut mare lucru de atunci ‡n lipsa unei strategii şi coordonări eficiente de la ANP), trebuie
schimbaţi din funcţii. Sau făcute eforturi pentru profesionalizarea lor. Nu ‡nţeleg, ‡nsă, cum un fost purtător
de cuvant al Penitenciarului Jilava, schimbat din funcţie şi avertizat pentru activitate dezastruoasă, ajunge la
Seviciul Cabinet ANP, responsabil cu comunicarea!

P.S. Arial nu e detergent domnu' Stan / Micu.

by famiglia Musat 16 Comentarii

05 IULIE 2008

Reformarea serviciului penitenciar, ep. I - Argument

Agenda reformării penitenciarelor - un nou ‚nceput

.
Odată cu numirea noii conduceri a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ministerul
Justiţiei a anunţat şi Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar
2008 - 2009. Cele mai importante probleme sunt identificate şi este propusă o abordare
logică de soluţionare a acestora.
.
Planul se inspiră din Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar 2007 - 2010
prelu„nd o parte dintre obiectivele acesteia.
.
Strategia este un document de politică publică elaborat ƒn perioada 2006 - 2007 ƒnsă
implementarea acesteia a fost blocată după numirea echipei Chiuariu la ANP. S-a
pierdut astfel şansa valorificării unui trend pozitiv ƒnregistrat ƒn perioada 2005 - 2007.
.
Strategia de dezvoltare a serviciului penitenciar - agonie şi extaz
.

Marius Iosif deranjat de ƒntrebările mass-media referitoare la refuzul de a implementa

această strategie a descis anularea acesteia şi ‚nlăturarea de pe site-ul instiuţiei. Efectele
acestui habarnism managerial se văd ƒn situaţia de criză ƒn care se află sistemul penitenciar ƒn
prezent.
.
Ulterior ministrul justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, a dispus consilierilor săi reanalizarea
acesteia şi actualizarea conform noilor realităţi. Aceleaşi probleme dar mai dificil de
rezolvat datorită anului de regres ƒn care echipa Chiuariu a s-a aflat la conducerea
penitenciarelor.
.
Planul de eficientizare - soluţii pe termen scurt
.
Planul de eficientizare propus are un număr de 5 obiective, fiecare realizabil prin măsuri
concrete p„nă la jumătatea anului viitor:

1. Asigurarea unui nivel optim al resurselor financiare pentru funcţionarea serviciului

penitenciar;
2. Adaptarea politicii de resurse umane la nevoi le sistemului peni tenciar;
3. Management eficient al sistemului penitenciar;
4. ‡mbunătăţirea condiţiilor de detenţie, şi
5. Asigurarea mijloacelor logistice necesare funcţionării sistemului penitenciar

O strategie pe termen lung/un plan bun ‚nseamnă rezultate bune

Pentru că, măcar de această dată, se pare că există interes pentru o abordare managerială
coerentă şi constructivă vă propun să ne implicăm ‚n acest efort. …ncep„nd de m„ine vom
analiza ƒmpreună Planul propus şi Strategia existentă.
.
Mai jos vă punem la dispoziţie ambele documente. Sugestiile pe care le vom primi vor fi
transmise Ministerului Justiţiei şi celor interesaţi.
.
Vom privi exerciţiul de planificare dintr-o perspectivă pragmatică. Ne interesează
implementarea acestuia şi obţinerea unor rezultate concrete ƒn termen c„t mai scurt.
.
Primul episod - de ‚ncălzire
.
‡n zilele următoare vom discuta despre:

1. Identificarea problemelor sistemului penitenciar;

2. Stabilirea priorităţilor de dezvoltare;
3. Asigurarea resurselor pentru implementare;
4. Obiective generale şi obiective specifice;
5. Plan de activităţi şi riscuri de implementare;
6. Coordonarea implementării şi transparenţă decizională.

…n funcţie de sugestiile dumneavoastră vom ƒncerca să aducem ƒn discuţie tot ceea ce vă

preocupă ƒn legătură cu abordarea strategică a managementului sistemului penitenciar.

Link-uri utile:

 Plan de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar 2008 - 2009 -

http://www.snlp.ro/plan-de-masuri-pentru-eficientizarea-sistemului-penitenciar.pdf
 Strategie pentru dezvoltarea sistemului penitenciar 2007 - 2010 -
http://www.snlp.ro/strategia-2007-2010-administratia-nationala-a-penitenciarelor.pdf

PS …ntre timp vom reveni cu problema rămăşiţelor găştii lui Chiuariu:

 Ghoerghe Şpaiuc poetul - procuror care continuă să ƒncaseze peste 20.000 de RON
lunar ocup„ndu-se de feng shui-uri va reveni ƒn atenţia noastră;
 Bogdan Costaş ameţitul care este părtaş alături de Marin Dumitru la distrugerea
sistemului financiar şi logistic al sistemului penitenciar va beneficia de o atenţie specială;
 Florin Stanciu habarnistul care face pe inspectorul şef al penitenciarelor rom„neşti va fi
eroul unei noi serii de articole;
 ... poate şi ceva educaţie şi asistenţă psihosocială.

by Huginn 42 Comentarii

Hai, Romania!

Noul director general Ioan Băla are merite incontestabile. Felul in care a condus
Penitenciarul Timisoara o demonstraza din plin.
.
Decizie normală... ‚ntr-o perioadă de criză
.
In pofida rezultatelor de exceptie insa, iata ca niciun ministru nu s-a invrednicit pana
acum sa-l desemneze in locul impostorilor care au defilat prin Maria Ghiculeasa, nr.
47 de-a lungul anilor.
.
Pentru ca asta este tara in care traim, o tara in care - cel putin in cazul intreprinderile de stat,
conducatorii sunt numiti de regula pe criterii politice si rareori in virtutea calitatilor de
conducator.
.
Surprinzatoarea numire a lui Ioan Bala ma pune din nou intr-o postura stranie, aceea de a
multumi ministrului Predoiu, in egala masura cu tritete si recunostinta, pentru normalitate.
.
Orice demers onest este important
.
Cu patru luni in urma, cand a fost infintat acest blog, nu stiam in ce masura vom reusi sa
mentinem treaz interesul cititorilor nostri, nu stiam mai ales in ce masura demersurile nostre
virtuale vor reusi sa atraga atentia si sa-i convinga pe cei ce hotarasc soarta
sistemului penitenciar romanesc.
.
Traversam insa o perioada de criza fara precedent si am considerat ca orice demers - prin
comparatie cu a nu face nimic sau a aduce osanale - poate fi de folos.

Macar daca punem la socoteala numarul vizitatorilor nostri, putem trage concluzia ca aceasta
initiativa a venit in intampinarea unei enorme nevoi de comunicare, proprie tuturor
sistemelor centralizate.
.
Solidaritatea cheia reuşitei
.
Marturisesc ca am avut momente de indoiala, momente cand oboseala sau dezgustul de a fi
nevoiti sa constatam micimea incredibila a unor oameni, isi spuneau cuvantul.
.
N-am renuntat din doua motive, pe de o parte pentru ca am simtit aceasta formidabila
solidaritate din partea voastra - colegii nostri cititorii, pe de alta parte pentru ca am avut la
drum greu un tovaras de exceptie - si anume Huginn!
.
Huginn care m-a invatat ca recompensa actiunii nu sta intr-un premiu ci in a o fi realizat.
.
Mergem mai departe
.
Asadar am castigat o batalie. Razboiul insa, oricat de bine inzestrat ar fi conducatorul, este
pe departe de a se fi incheiat. Pentru ca nu vorbim numai despre lupta cu prostia sau cu
nedreptatea, vorbim despre lupta cea mai grea, lupta cu inertia in care am fost
obisnuiti sa traim.
***
"Dar sa auzim de bine ... sa ne vedem de ale noastre si, daca voi candida, va voi spune, si
daca voi castiga voi face din acest blog oglinda penitenciarelor... care va arata ca nu
numai in Europa sepoate... si in Romania!!!" - ne anunta bucuros de schimbare, un anonim.
.
Ii uram candidatului nostru succes la examenul de director. Ma tem insa ca mai avem mult
de frecat la geamul oglinzii pana ce ne vom putea privi in sfarsit drept in ochi. Pentru
ca iosifii si stanii si spaiucii si marinii capuseaza dintotdeauna sistemul penitenciar romanesc
si intotdeauna acest lucru s-a realizat cu acordul nostru, fie el explicit sau tacit.

by admin 21 Comentarii

04 IULIE 2008

NEWS ALERT: Ioan Băla, noul director general al ANP

Ioan Băla, directorul Penitenciarului Timişoara, unul dintre cei mai apreciaţi ofiţeri din sistem, va fi
noul director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
***

UPDATE 1: Gheorghe Şpaiuc răm†ne director general adjunct. De data asta suntem de acord să se
‡nchidă ‡n birou şi să se ocupe exclusiv de aranjatul castanelor, nucilor şi frunzelor.
.
UPDATE 2: Ionel Cel Mare, directorul Penitenciarului Focşani, va fi director general adjunct pentru
următoarele 90 de zile.
.
Astăzi ‡n jurul orei 12.00 la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ‡n prezenţa lui Radu Ragea, a fost
anunţată noua echipă de conducere. Ioan Băla, directorul Penitenciarului Timişoara, este, ‡ncep†nd de azi,
noul director general al ANP p†nă la ocuparea funcţiei prin concurs.
.
UPDATE 3: Tot astăzi a fost anunţat concursul pentru ocuparea funcţiei de director general. Concursul va
avea loc ‡ncep†nd cu data de 06.08.2008, la Bucureşti şi este deschis ofiţerilor de penitenciare, salariaţilor
civili din sistemul penitenciar şi magistraţilor.
.
Link-uri utile:
  Anunţ concurs director general ANP:
http://www.just.ro/Portals/0/PosturiVacante/ANP/ANUNT%20CONCURS%20director%
20general%20ANP%20%2004.07.2008.doc
 Comunicat de presă Ministerul Justiţiei: http://www.just.ro/LinkClick.aspx?
link=797&tabid=690&mid=445

by famiglia Musat 59 Comentarii

Paraşutaţii Q-ari de la penitenciare intră ƒn panică

Ministerul Justiţiei se chinuie să asigure finanţarea sistemului penitenciar „n timp ce

anunţata 'remaniere' declanşează un conflict de proporţii „ntre şeful ANP şi şeful
inspecţiei penitenciare.
.
Ministerul Justiţiei plăteşte oalele sparte de economiştii şefi ai sistemului penitenciar
.
Radu Ragea, 'ministrul penitenciarelor', a reuşit să găsească bani pentru salarii, prime
şi datorii urgente, limit„nd astfel efectele crizei financiare ƒn care se află ANP. Cel t„rziu
săptăm„na viitoare Ministerul Finanţelor va vira banii către Administraţia Naţională a
Penitenciarelor prin bugetul Ministerului Justiţiei.
.
Dumitru Marin, manageru' bolnav subit de inimă şi Bogdan Costaş, ameţitul care face pe
şeful direcţiei economice a penitenciarelor, au dovedit că nu sunt ƒn stare să gestioneze
finanţele şi logistica penitenciarelor, motiv pentru care sunt toate şansele ca aceştia să
părăsească rapid funcţiile de conducere deţinute.
.
Şeful inspecţiei penitenciare un impostor desăv…rşit prin trădare
.
Echipa paraşutaţilor lui Chiuariu intră ‚n panică. Petre Stan tocmai a fost mazilit. Marin
Dumitru se pregăteşte. Ceilalţi speră să scape şi nu ezită să-şi v„ndă foştii aliaţi sau
protectori.
.
Florin Stanciu, impostorul care face pe şeful inspecţiei penitenciarelor este ƒn conflict deschis
cu Gheorghe Şpaiuc, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Motivul
este simplu. Florin Stanciu ‚l toarnă sistematic pe Şpaiuc la şefii din ministerul
justiţiei sper„nd că va răm„ne ƒn funcţia cu care a fost cadorisit.
.
Pronostic rezervat ‚n ceea ce priveşte c…ştigătorul
.
Şpaiuc a descoperit trădarea şi acum ‚l ameninţă pe Stanciu că ƒl va trimite ƒnapoi la
minister să-şi plimbe inutilitatea pe acolo. Cine va ƒnvinge nu se ştie. Şpaiuc e ƒnt„mplător
director general, dar Stanciu are pilele politice mai la ƒndem„nă.
.
Stanciu are ‚nsă problema de dosar care-l face incompatibil cu statutul de funcţionar
public şi, ƒn plus, nici nu-şi poate justifica numirea ƒn această poziţie. N-are deloc experienţă
şi nu a fost ƒn stare să obţină mai mult de nota 3 (trei) la examenul pentru funcţii de
conducere.
.
Şpaiuc va mai răm…ne o vreme la ANP. …nsă finalizarea raportului Corpului de Inspecţie al
MJ va ƒnsemna ƒnlăturarea acestuia ƒn scurt timp. Stanciu mizează tocmai pe faptul că raportul
care va fi finalizat la 15 iulie ƒl va scăpa de un adversar.
.
…n mod neaşteptat Şpaiuc a demisionat, se pare, din funcţia de prim procuror pentru a putea
răm„ne director general. Solicitarea de ‚ntrerupere a detaşării, adresată CSM de către
Parchetul de pe l„ngă Judecătoria Iaşi, locul de muncă al acestuia, l-a determinat să facă o
mişcare care-l va costa dacă nu răm„ne la penitenciare.
.
Arbitrăm 'bătălii' ‚ntre ştabi?
.
Ur…tă treabă bătălia asta ‚ntre ştabi. Ne cam scoate din joc. Dacă se elimină unii pe alţii
noi despre ce mai scriem? Staţi domnilor! Nu vă certaţi! Vă luăm noi pe r„nd. Aveţi puţintică
răbdare.
.
Link-uri utile:

 http://penifest.blogspot.com/2008/06/radu-ragea-este-ministrul.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/07/anp-meseriasii-lui-chiuariu-parasesc.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/07/remanierea-conducerii-anp-incepe-petre.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/news-alert-lui-paiuc-i-se-termin.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-gazda-primitoare-pentru-amatorii.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/zvon-ministerul-justititiei-pregateste.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-comisia-de-disciplin-scoas-din-uz.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/o-scrisoare-pierduta-by-gheorghe-spaiuc.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html

PS. Salutăm cel mai recent membru al echipei http://www.penifest.blogspot.com/.

Colectionarul de amintiri a postat ieri primul articol.

by Huginn 6 Comentarii

03 IULIE 2008

Informatica. Copil sarman cu asa tatuci...

Interesante zile...
.
Cu ceva timp in urma am promis ca voi scrie pe o tema care, desi nu este legata de profesia
mea, imi este oarecum familiara. E vorba de INFORMATICA.

Sigur, aparent nu este o tema care sa intereseze pe prea multi. Dar numai aparent... Am fost
uimit sa vad cum creste numarul celor care au scris pe adresa propusa atunci:
colectionarul.de.amintiri@gmail.com

Ce se ascunde in spatele problemelor IT-ului?

.
Probleme multe, plangeri multe dar si cuvinte de lauda. Ciudat este ca beneficiarii cuvintelor
de bine sunt oamenii din teritoriu. Nici macar un singur expeditor nu a amintit in termeni
laudativi de activitatea DETI-ANP. Mi s-a parut ciudat pentru ca eu, de aici, din teritoriu,
aveam impresia ca Informatica este singurul lucru care merge bine in ANP. Sigur mai pica
mailul, mai pica Internetul dar cine nu are probleme ma gandeam eu? Nici nu imi inchipuiam
cat de mult ma inselam.

La o analiza mai atenta, cu sprijinul celor care au scris, am inceput sa ma lamuresc cum stau
lucrurile. Potrivit proverbului "pestele de la cap se impute" si aici lucrurile stau cam asa:
Coordonarea si conducerea nemijlocita a DETI este asigurata de doi "lucratori" extrem de
experimentati: STAN Petre si VASILIU Romeo. Veti vedea de ce am pus lucratori intre
ghilimele...

Cine sunt cei doi?

.
Potrivit site-ului administratiei (www.anp-just.ro), Petre STAN coordoneaza inca activitatea
urmatoarelor directii si servicii:
1. Directia Medicala;
2. Directiei Tehnologia Informatiei si Comunicatii IT;
3. Serviciul Arhiva si Registratura Generala;
.
De ce "Directiei Tehnologia Informatiei si Comunicatii IT" si nu "Directia Tehnologia
Informatiei si Comunicatii IT" numai dansul poate sti. Nu am habar cat se pricepe pe
partea medicala, de arhiva sau registratura, dar pe partea IT cunostintele lui se pare ca sunt
limitate la utilizarea monitorului pe post de reazem pentru dosarele in curs de masluire. Sau
in curs de "lucru", cum vreti sa-i ziceti... Despre STAN s-a scris destul. E pe duca si va plati
pentru ce a facut.

Dar ce facem cu Romeo VASILIU, un personaj mult mai complex. Complex si... complexat.
Practic nici nu stiu de unde sa incep. Asadar voi posta informatia asa cum am primit-o: in
ordine cronologica.
Si totusi cine este VASILIU? A picat oare din luna?
.
VASILIU este, de multi ani, seful serviciului Administrare si Securitate Tehnica de Calcul
si Comunicatii IT. Cumnat cu unul din fostii directori DETI, nu a avut probleme sa acceada
si sa se mentina in acest post.
.
Si asta nu pentru ca ar fi un profesionist desavarsit sau vreun exceptional manager.
NUUUUU... Vasiliu este un "lucrator" desavarsit! Singura persoana pe care nu "a lucrat-o"
este cumnatul sau dat afara, se pare, dupa ce a fost prins ca mata-n sac in timp ce
incerca "sa ajute" un participant la o licitatie Phare organizata de MJ.

Incep sa ma lamuresc care este cheia succesului

.
Prieten apropiat al celor de la Prevenire, si-a facut ucenicia „sufland” in urechea
conducerii, indiferent daca acestia erau IACOB, CERBU, SERBAN sau... STAN. Din
birou in birou, din barfa in barfa mai iese cate ceva care poate sa-l ajute sa-si consolideze
pozitia de om de incredere.

Initiativa personala se rasplateste

.
Se pare ca el este cel care, din proprie initiativa, a hotarat ca angajatii ANP trebuiesc
monitorizati indeaproape. Doamne fereste, nu va ganditi la ceva rau. Ideea era sa nu
greseasca cumva fata de conducerea cea inteleapta si nepartinitoare!

Numai verificandu-le corespondenta prin email, supraveghind unde si in ce scop

navigau pe Internet putea sa-i tina departe de ispita. Si uite asa a reusit sa-i indeparteze
(pe unii chiar din sistem) pe mai toti cei care ar fi putut sa-i puna in pericol pozitia.

Fara discriminare. Fara prejudecati.

.
In activitatea de supravegherea informatica, atentia marelui specialist a fost distribuita fara
discriminare. Colegi, colege... Nu conteaza... El merge inainte. Crezul lui il impiedica sa se
aplece asupra suferintelor produse. Cine i-a pus? Si daca nu apare nimic asta nu inseamna ca
respectivii ar putea cumva, in viitor, sa calce pe carari gresite? Asadar, preventiv, li se mai
arunca si altora in spinare lucruri pe care nu le-au facut. Ce conteaza daca nu e adevarat?
Oricum ei nu vor afla nimic...

Si totusi e nevoie de o acoperire buna

.
In afara de "activitatea lucrativa" marele spion a fost remarcat si printr-o activitate
profesionala de inalta calificare. Astfel, oricine din ANP poate confirma faptul ca VASILIU este
cunoscut mai ales prin activitatea, desfasurata cu un deosebit entuziasm, de verificare a
etichetelor si numerelor de inventar lipite pe echipamentele IT. Si ce daca asta presupune
sa se tarasca pe sub birouri? Doar nu-i vor cadea galoanele din atata lucru. Mai bine sa fie
vizibil decat sa se intrebe cineva pe ce isi ia el banii in calitate de sef de serviciu sau, mai nou,
de directie?

Vasiliu se implica in reorganizarea activitatii IT

.
In acesta ultima calitate s-a remarcat si prin cele doua adrese pe care le-a trimis celor din
subordine. Una transforma meseria de informatician in cea de gestionar, iar prin cealalta
solicita, plin de grija parinteasca, sa-i fie comunicate "problemele pe linie informatica"cu
precizarea ca "Nu se vor mentiona activitatile de mentenanta, asistenta tehnica,
instalari si testari de produse." Ce a vrut sa spuna cred ca nici el nu stie.

Desigur, vizibilitatea in ANP si-a asigurat-o si prin explicatii savant servite celor nedumeriti de
faptul ca ba nu merge reteaua, ba nu merge mailul, ba informatiile de pe site sunt eronate,
ba nu se poate pentru ca... Astfel, de legenda a ramas explicatia data in momentul in care
reteaua avea din nou probleme: "reteaua nu merge pentru ca sunt niste pachete care
se plimba intre etajul 2 si 6". Evident, explicatia data de seful DETI nu a convins pe nimeni.

Ce e prea mult strica

.
Exemplele ar putea continua. Dar ce rost ar avea? Oricum nimeni nu se mai intreaba care
este nivelul pregatirii lui profesionale. Toata lumea stie: ZERO. Profesionistul care nu a
instalat si a configurat niciodata un server, profesionistul care nu a scris in viata lui un
program cap-coada nu mai poate surprinde pe nimeni. Decat, poate, prin stupiditatea
explicatiilor sale.

Mijlocelul lui tras ca prin inel, multe minti a mai sucit

.
Era sa uit... Mai e un lucru prin care s-a facut remarcat. Pe vremea cand "lucra" la Jilava, a
devenit primul si singurul mascul feroce din sistemul administratiei penitenciare care s-a plans
ca... a fost hartuit sexual de o colega... Cel putin asa spun sursele. Dar dupa surse, talia lui
trasa ca prin inel, privirea de vultur necrutator si IQ-ul care a doborat toate baremurile ar
putea fi o explicatie. Mult mai plauzibila decat cele pe care le serveste el…
.
Probabil raspunsul domnului VASILIU va fi cel de zi cu zi: "EU NU COMENTEZ"

by Colectionarul de amintiri 18 Comentarii

ANP: 'Meseriasii' lui Chiuariu parasesc corabia

Soarta conducerii habarniste a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a ajuns la etapa

pensionărilor de conjunctură.
.
Foşti directori adjuncti cu pile politice pierdute caută pensie anticipată
.

Marin Dumitru, următorul pe lista maziliţilor din conducerea penitenciarelor, se dă bolnav cu corazonu' (un
fel de inimă pe spanioleşte - domnu' Stan) ca să scape cu o pensie babană.
.
A ‡nceput cu 10 zile de internare şi probabil va avea o convalescenţă care-l va apropia de pensia pe motive
medicale.
.
Era previzibil că aşa se va •nt…mpla. Singurul lucru incert era momentul c†nd se va ‡nt†mpla. Şi Marin
Dumitru, manageru' lu' peşte şi Petre Stan, măsluitorul aveau deja pregătite dosarele de pensie. Conform
CV-urilor de pe site-ul ANP nici unul nu are •nsă v…rsta legală de pensionare de 55 de ani.
.
Stan fuge la Ministerul Justiţiei cu ultima măsluire - propria pensionare anticipată
.

Petre Stan are 51 de ani şi se pare că ‡ncearcă să se pensioneze anticipat folosind stratagema
reorganizării instituţiei. Adică Ministrul Justiţiei va 'reorganiza' tocmai postul pe care-l deţine măsluitorul cu
cap roşu.
.
Astfel Stan poate ieşi la pensie şi nu va răspunde niciodată pentru prostiile făcute.
.
„n jurul orei 11.45 Stan a fugit la minister cu această ultimă măsluire. Cel mai probabil ministrul justiţei
va ‡nchide ochii şi-i va semna pensionarea deşi falsul este grosolan.
.
„nsă Stan a fost schimbat din funcţie pentru că e incompetent nu pentru că s-a făcut vreo reorganizare.
Aşa că dacă ministrul ‡i semnează pensionarea vom avea grijă ca Parchetul să fie sesizat despre tărăşenie.
.
Marin Dumitru, se ascunde •n concedii medicale
.
Marin Dumitru fuge lăs…nd ANP •ntr-o situaţie disperată. Drepturile salariale nu pot fi plătite (‡n unităţi se
simte deja), datoriile către furnizori sunt deja de 8 milioane RON (2,3 milioane Euro), lucrările de
modernizare şi investiţii sunt blocate de luni bune.
.
Credeţi că imposibilitatea de plată sau criza de lichidităţi i-au dat fiori p†nă acum? ‚n nici un caz. C†t a avut
sprijin politic n-avea nicio greaţă. ‚şi ridica voios salariul şi se plimba prin ţări străine ‡n timp ce ANP-ul intra
tot mai ad†nc ‡n datorii.
.
Acum 2 săptăm†ni brusc ‡mbolnăvitul se plimba bine mersi prin Cehia, cu inima băt†ndu-i regulat şi
regulamentar. Durearea bruscă de ticăitoare i-a venit la anunţul remanierii.
***
Bogdan Costaş, posesorul z†mbetului t†mp şi al explicaţiilor dezl†nate, e total pierdut. Habar n-are ce are
de făcut ca director economic, iar situaţia se agravează pe zi ce trece. Manageru' Marin care-i era şef l-a
părăsit aşa că este ‡ntr-o situaţie destul de dificilă. Cum pensia e ‡ncă departe cel mai probabil acesta va
fi dat afară sau •şi va da demisia.
.
Link-uri utile:

 http://penifest.blogspot.com/2008/07/remanierea-conducerii-anp-incepe-petre.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html

by Huginn 23 Comentarii

Remanierea conducerii ANP incepe: Petre Stan schimbat din

functie

După c„teva luni de g„ndire ministrul justiţiei ƒşi face curaj să-i alunge pe habarniştii lui Chiuariu de
la conducerea penitenciarelor rom„neşti. Săptăm„na asta este mazilit Petre Stan.
.
Remanierea conducerii ANP la capitolul Petre Stan
.
Cel care părea conceput pe cale artificială, mult prea roşu la cap pentru a avea vreo boală părăseşte cea
mai slalomită echipă de conducere a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Petre Stan este schimbat
din funcţia de director general adjunct.
.
Singurul motiv de bucurie este faptul că media IQ-ului conducerii ANP a crescut puţin prin eliminarea
acestuia. Din păcate •n urma cetăţeanului măsluitor de concursuri, de legi şi de bun simţ răm…ne:

 haosul general din gestiunea resurselor umane ale penitenciarelor;

 blonda lui Chiuariu angajată pe naşpa la ANP - Serviciul Cooperare Internaţională şi Programe.
Toma Aurora a fost angajată ‡n urma unor falsuri grosolane;
 statutul personalului din penitenciare re-croit după şabloane din anii '70. Un regres legislativ şi
instituţional care face imposibile angajările, restr†nge drepturile angajaţilor şi face cariera ‡n sistemul
penitenciar imposibilă.
 tentativa de ordonanţă de urgenţă secretă menită să ‡nchidă gura sindicatelor;
 niciun post vacant •ncadrat;
 maziliri, detaşări şi transferuri ilegale la comanda şefilor politici.

Dar nu vă grăbiţi domnu' Stan, pensia e •ncă departe şi aveţi de răspuns la at…tea •ntrebări. O să vă
lipsească celebra replică "Măi, măi... vorbeşti cu un director general". De-acum veţi exersa mult prea
cunoscutul "subsemnatul... declar...".

Cine urmează?

Ministrul justiţiei nu a anunţat cine va veni •n locul lui Petre Stan şi nici ce se ‡nt†mplă cu subit bolnavul
Marin Dumitru, manageru' lu peşte, care a reuşit contra-performanţa de a face varză finanţele
penitenciarelor.

Mai trebuie văzut ce se ‡nt†mplă cu Bogdan Costaş, blegul care s-a trezit la conducerea Direcţiei
Economico-Administrative şi cu Florin Stanciu, impostorul care face pe directorul inspecţiei penitenciare.

Link-uri utile:

 http://penifest.blogspot.com/2008/06/zvon-ministerul-justititiei-pregateste.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/02/noaptea-alb-sfetnicul-cel-bun-pentru.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-serial-tiinific-despre-roea.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/04/statutul-funcionarilor-anp.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/marius-iosif-et-co-mult-zgomot-puine.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/legea-buna-pazeste-postul-pe-veci.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/daca-doare-prostia-de-ce-nu-plangeti.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/apel-ctre-lichele-varianta_01.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/anp-rmas-fr-bani.html

PS. Astăzi mergem să-l vizităm pe viitorul fost director general adjunct al ANP, Marin Dumitru. Doctorul
‡n management s-a ascuns ‡n spital ca să apuce pensie de ştab.

Tot azi ar trebui să ştim şi dacă Gheroghe Şpaiuc mai răm†ne la ANP sau se ‡ntoarce la Iaşi. Concursul
pentru funcţiile de conducere din sistemul penitenciar este •ncă •n fază de proiect.

by Huginn 24 Comentarii

02 IULIE 2008

A fost desfiinţată Asociaţia lu' Procuroru'

Domnu' ministru, săru'm†na şi vă compatimesc sincer. Aţi scăpat de madam Sc…ntei şi de domnu'
Mocuţa, da' şefu' dumneavoastră v-a aruncat •n puţ. Da' să ştiţi, cu c†t vă bagă pe g†t mai multe nulităţi
care să vă supravegheze, cu at†t ‡mi place mai mult de dumneavoastră.
.
E adevărat, blogu' nostru nu poate nici să ţină Registrul Comerţului la MJ, nici să respingă modificările la
Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, nici să repare jaful de la MJ al amicilor lui Chiuariu.
.
Da' vă suntem alături de data asta (chiar dacă aţi făcut prostii cu OUG 75/11.06.2008), av…nd •n
vedere că domnul Tăriceanu v-a tras o mamă de nou secretar de stat de nu vă vedeţi: Sorin
Stănescu, procuror la Parchetul de pe l…ngă „nalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cine este şi ce face domnu' procuror:

1. fost ministru al Tineretului si Sportului in perioada decembrie 1996-octombrie 1997;

2. procuror la Sectia de urmarire penala si criminalistica a Parchetului General;
3. ‡n perioada 1996-2000 a fost deputat PNL si membru in Comisia Juridica a Parlamentului;
4. şef al Asociaţiei Procurorilor din Rom†nia.

S-a remarcat printr-un comunicat de presă ‡n care ‡şi exprima susţinerea pentru ministrul Chiuariu, ‡n
‡ncercarea acestuia de a elimina procurorii anticorupţie incomozi (Ţuluş & comp).
.
A reuşit să enerveze procurorii de la PIICJ ‡n cadrul unei Adunări Generale la sf†rşitul anului trecut,
susţin†nd făţiş poziţia parlamentarilor care au schimbat Codul de Procedură Penală pentru a bloca lupta
‡mpotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate prin slăbirea mecanismelor de investigare. S-a folosit de o
fantomatică Asociaţie a procurorilor al cărui unic membru activ era chiar el.

Deducem, deci, că domnul Tăriceanu •şi recuperează prietenii liberali expiraţi, consecvent
principiilor tribale de promovare •n justiţie lansate odată cu Tudor Chiuariu şi marea familie ieşeană
a lui Fenechiu.

Succes domnule Predoiu!

by famiglia Musat 9 Comentarii

Ministerul Justiţiei se şterge la popou cu hotăr‡rile
instanţelor şi drepturile salariaţilor

Ministerul Justiţiei promovează pe ascuns o ordonanţă de urgenţă care blochează

punerea „n executare a sentinţelor judecătoreşti care au ca obiect acordarea unor
drepturi salariale restante.
.
Diversiunea ordonanţelor de urgenţă
.
Recunosc. Pe 12 iunie am m„ncat rahat. Citind un comunicat al Ministerului Justiţiei din 9
iunie 2008, spuneam pe acest blog că pozitia Ministerului Justitiei in problema drepturilor de
natura salariala recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile pare a fi un
apel la responsabilitate adresat sistemului judiciar.
.
Cu alte cuvinte, pl„ngeam de mila ministerului g„ndindu-mă la hainii aia de magistraţi, care
ƒşi dădeau, unii altora, sporuri ƒn instanţă.

Pe 13 iunie, Huggin, mai realist din fire, avertiza cu privire la tentativa MJ-ului de a promova
o ordonanţă secretă prin care se am…na la paştele cailor plata drepturilor salariale
restante, obţinute prin sentinţe judecătoreşti.
.
Ministerul Justiţiei nu are fonduri pentru achitarea acestor drepturi restante şi drept urmare
pregăteşte o surpriză viitoarei guvernări, spunea c„rcotaşul meu coleg.

Punerea ‚n executare a hotăr…rilor judecătoreşti am…nată abuziv de guvern

.
Ce nu ştiam nici eu, nici el, e că ƒn data de 11 iunie, ordonanţa fusese promovată: OUG
75/11.06.2008, publicată ‚n Monitorul Oficial pe 20 iunie. Conform acesteia, plăţile
rezultate din titlurile executorii emise p„nă la intrarea ƒn vigoare a ordonanţei de urgenţă se
eşalonează pe o perioadă de 18 luni. Cu alte cuvinte:

1. plata drepturilor restante, c„ştigate ƒn instanţă, se face ƒn rate, ca la bancă, pentru că

aşa vrea Ministerul Justiţiei;
2. deşi sunt sentinţe executorii (şi, la o adică, oricum nu conta stadiul procedural ƒn care
se aflau litigiile), Ministerul Justiţiei se joacă de-a ordonanţele neconstituţionale
ƒncălc„nd hotăr„rile judecătoreşti, substituindu-se instanţelor şi bloc„nd executările
silite;
3. deşi, ƒn mod evident, ministerul ştie că a promovat o ordonanţă neconstituţională,
plata drepturilor restante se va face la paştele cailor, eventual de către următoarea
guvernare;
4. Ministerul Justiţiei a dovedit că nu are nicio greaţă ƒn a promova acte normative ƒntr-o
lipsă totală de transparenţă, fără consultare publică, păcălind, de altfel, sindicatele din
sistemul penitenciar care habar nu aveau de promovarea ordonanţei;
5. paradoxal, lucrătorii din penitenciare, care au c„ştigat ƒn instanţă, prin intermediul
sindicatelor, toate procesele privind drepturile restante din perioada 2004-
2006, nu-şi vor primi banii;
6. fraierii de mai sus vor fi martori doar la plata primelor către angajaţii nesindicalişti (să
fie vreo 10%?).

Şirul aberaţiilor continuă

…ntre timp, fără sursă bugetară, dar cu ordonanţa de urgenţă de mai sus ƒn m„nă, ANP a
dispus unităţilor din subordine plata primelor de vacanţă din 2004 din fondurile unităţilor, dar
numai către angajaţii care nu au o sentinţă executorie !!!

Cu alte cuvinte, ‚n Romania, dacă ‚ţi caştigi un drept ‚n instanţă, fii sigur că nu ţi-l vei
dobandi.

Link-uri utile:

 http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicateiunie2008/09iunie20082/tabid/728
/Default.aspx
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/salariile-din-justiie-o-controvers.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/ordonana-secret-revine.html
by famiglia Musat 10 Comentarii

01 IULIE 2008

Tupeu fara limite: Spaiuc incearca sa-si negociaze mazilirea

Surse din Ministerul Justiţiei ne informează că Gheorghe Şpaiuc, directorul general

al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, „ncearcă să-şi negocieze „ntoarcerea „n
poziţia de director general adjunct.
.
'Demisie' cu c…ntec
.
Astăzi, cu puţin timp ƒnainte de a fi audiat de către inspectorii ministrului justiţiei, Şpaiuc a
solicitat ƒn scris CSM şi MJ să fie schimbat din funcţia de director general al penitenciarelor.
.
Apropierea termenului de finalizare a controlului dispus acum c„teva săptăm„ni de către
ministrul justiţiei la ANP se pare că ƒi dă fiori. …n plus munca e grea, iar serbările l-au extenuat.
.
Av„nd ƒn vedere că cererea de ‚ncetare a detaşării acestuia la MJ - ANP va fi discutată
săptăm„na viitoare de către Consiliul Superior al Magistraturii, Şpaiuc speră să mai prindă
ceva timp ƒn fotoliul care-i permitea p„nă nu demult să-şi vadă liniştit de feng shui-uri.
.
Zbaterea lui Şpaiuc e de ‚nţeles. Dacă se va ƒntoarce la Iaşi va pierde salariul de 20.000 de
RON pe lună, maşină, secretară, şofer, pupincurişti şi tot tac„mul.
.
PS. Domnu' Stan dacă răm„neţi singur pe acolo să ştiţi că aţi fost păcălit şi că n-o să apucaţi
o pensie liniştită. Pe Marin Dumitru l-au apucat subit durerile de inima (şi nu e deloc o
ƒnt„mplare), ar fi ƒnţelept să vă apuce şi pe dumneavoastră durerile de cap. Ştiu că dosarul de
pensie vă e gata şi oricum aveţi capul drept punct sensibil.
.
Link-uri utile:

 http://penifest.blogspot.com/2008/06/news-alert-lui-paiuc-i-se-termin.html
 http://penifest.blogspot.com/2008/06/gheorghe-paiuc-pregtete-voios-serbarea.html

by Huginn 20 Comentarii

Patalamaua face toti banii

In Tailanda, tara aia indepartata unde a dat navala Marius Iosif sa se "perfectioneze", la nicio
luna de la preluarea functiei de director, politistii se duc din cand in cand sa mediteze la cate
o manastire budista. Timp de o saptamana, taie orice contact cu lumea exterioara supunandu-
se de buna voie unui regim foarte sever de viata.
.
Mananca o data pe zi cea mai simpla mancare, mediteaza in rest si sunt indemnati de catre
calugarul budist care monitorizeaza toata "detoxifierea" asta, sa se gandeasca si la moarte, la
perisabilitatea fiintei umane. Smeriti asa, adusi cu alte cuvinte cu picioarele pe pamant,
se pare ca politistii rezista mai bine stresului, coruptiei si nu in ultimul rand se
imunizeaza la boala numita putere.

In timp ce alte natii cauta calea spre armonie si echilibru, neam al nostru, odata descalecat pe
functie se agata cu toate puterile de scaun si ragaind copios se infrupta pana la indigestie din
ciolanul puterii.
.
Practic este imposibil sa-i mai convingi ca exista pe lumea asta si alte satisfactii decat
placerea de a ordona, de a umili, de a te juca in ultima instanta cu destinele celorlalti.
Factorii astia de decizie - exceptiile de la regula sunt ceea ce ne indreptateste sa speram si
sa luptam pentru normalitate! - sunt de regula persoane semiinstruite in pofida CV-
urilor impresionante, ajunse la putere prin santaj, pile si obedienta (slugarnicie
domnu' Stan).
 Sa analizam CV-urile "care ne doare"

Dl Gheorghe Spaiuc - se lauda gospodareste ca a participat la 56 de cursuri si seminarii, ca

este cadru didactic la facultate, ca vorbeste ghinisor franceza basca ceva cunostinte de
calculator (cat sa se lupte pe blog cu dusmanii!). Daca nu sunteti impresionati de
profesionalismul tanarului nostru magistrat, aflati pe aceasta cale ca domnia sa are si...
stagiul militar satisfacut!
.
Cu alte cuvinte barbat in toata puterea, jeaca are, oleaca de bataie cunoaste, Bucuresti-ul ii di
iel!. Si iaca ca a fost! Cum se leaga diplomele si livretul militar cu prestatia lamentabila a
magistratului simtim pe propria piele din plin. Un agent trebuie sa dovedeasca la examen ca
are suficiente cunostinte pentru a promova in functie, directorul general al sistemului
penitenciar nu trece prin niciun fel de filtru, ca urmare este indreptatit sa declara cu candoare
in public ca nu cunoaste legea 293/2004 pentru ca "nu i s-a dat"!

Dl Marin Dumitru este nici mai mult, nici mai putin decat doctor in management. Asa se si
explica de altfel evolutia economica a sistemului penitenciar romanesc din ultima vreme,
palpata si examinata pana la lesin de catre domnul "doctor" care, cu stetoscopul dupa ureche
motaie linistit in hamacul de la etajul unu, prescriind gargara si frectie la piciorul de lemn al
muribundului.
.
Bolnavul a dat "dreptul" dar cum n-are rude sus puse, doctorul nu risca sa fie acuzat vreodata
de malpraxis. Cauze naturale, va scrie degajat domnul "doctor" pe certificatul de deces al
sistemului penitenciar romanesc. Domnul "doctor", harsait in peste 25 de ani de activitate, nu
se mai lasa de mult impresionat de micile esecuri profesionale.

Dl Petre Stan a fost timp de noua ani... PROFESOR de Teoria si Practica Penitenciara la
Scoala Militara de Perfectionare si Pregatire.
.
Sincer din fire, domnia sa tine sa adauge in CV ca are un nivel ridicat de cunoştinte
profesionale pe linie de resurse umane, formare profesională, siguranta detinerii şi regim
penitenciar, capacitate de analiză şi sinteză, rapiditate ƒn g„ndire (aici, cu toata bunavointa,
trebuie sa va previn maestre ca exagerati grosolan) şi luarea deciziilor, capacitate de
coordonare, rezistentă la efort... intelectual, abilităti de comunicare interpersonală, spirit de
echipă, perseverentă, responsabilitate, spirit intuitiv etc, etc, etc.

Si daca dl. Spaiuc se lauda in CV-ul personal ca a facut armata, dl. Stan isi trece falos la
calitati si... carnetul de conducere (facem pariu ca e luat la aia din Pitesti care le elibereaza pe
bani si la analfabeti?!).

Asadar cu teoria stam exceptional, practica in schimb ne omoara. Pe noi, pe ei,

colectionarii de diplome, ii va scoate la pensiile de exceptie sau ii va trimite de unde au venit,
sa imparta adica dreptatea prin tribunalele patriei! Dreptatea aia romaneasca pentru care se
uita europenii la noi cu atata neincredere!

PS. Doctorul Marin Dumitru a intrat pe aceasta cale in concediu... medical. Dupa atatea
genoflexiuni si plecaciuni, cum nu mai este la prima tinerete, au inceput sa-l lase articulatiile.
Ii uram insanatosire grabnica, asta daca concediul medical nu este doar un pretext sau o fuga
de raspundere.
.
Cunoscandu-l insa ca pe un luptator neinfricat, ca pe un om integru, nu punem la indoiala nici
suferinta si nici durerea de a fi nevoit sa se desparta fie si pentru zece zile, de locul de munca.

by admin 11 Comentarii

august 2008 Pagina de pornire iunie 2008

Abonaţi-vă la: Postări (Atom)