CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.

com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă

PENITENCIAR
Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a
Penitenciarelor (ANP)

31 AUGUST 2008 Subscribe in a reader

Consideratii despre prezenta magistratului in sistemul

penitenciar
Traducere
Urmăresc cu interes reacția cititorilor privitoare la prezența magistraților ‚n sistemul Selectaţi limba
penitenciar. E adevărat, pentru acest blog magistratul a devenit o marcă a caracterului
Gadget-uri alimentate de Google
discreționar al administrării sistemului penitenciar. De aici și impresia că am atribui exclusiv
vina pentru situația actuală c„torva procurori și judecători sau am considera drept trăsătură
naturală a magistratului incompetența managerială.
.
Cum apreciaţi rezultatele
obţinute de Cătălin Predoiu
Sistemul penitenciar: un sistem cu puține șanse de reformare
‚n funcţia de ministru al
.
justiţiei?
Spre deosebire de colegii de blog (cu care m-am contrazis adesea), susțin că sistemul
penitenciar nu are nicio șansă de reformare cu oamenii din interior. Cred că acest sistem Foarte bune 12 (10%)
este una din cele mai retrograde, disfuncționale și corupte instituții din Rom‚nia, Bune 7 (5%)
alături de instituții ale administrației locale și ale sistemului sanitar. Și cum lipsa de Satisfăcătoare 11 (9%)
profesionalism, corupția sau rezistența la schimbare nu sunt fenomene metafizice ci se
Slabe
27 (22%)
manifestă concret prin oameni, nu văd cum indivizi corupți, slugoi, neprofesioniști sau
Foarte slabe 61 (51%)
retrograzi pot pretinde că sunt potențiali vectori de schimbare.
.
Modificare vot
Sunt afirmații extreme, nedrepte față de o minoritate activă, dedicată și integră, și cu un grad
de generalitate care depășește limitele reale ale incompetenței și corupției din sistem. †nsă, Voturi p„nă acum: 118
imaginea plastică a sistemului este o „ncrengătură haotică de interese meschine și Zile rămase pentru vot: 12
mărunte, neprofesionalism și slugărnicie, lipsă de viziune și opacitate, nepotism și
aranjament, ‚n care se ițesc ici și colo puseuri singuratice de indignare și vocație care se
sting adesea ‚n renunțare. †n mod realist, statistic vorbind, chiar și ‚n condiții ideale, este Video
imposibil să extragi și să pui ‚mpreună acei indivizi integri și capabili să schimbe sistemul.
Realitatea TV: Rudele a doi
Schimbarea poate fi făcută doar printr-un șoc extern, sprijinit de o voință politică și
deţinuţi din Penitenciarul de
acompaniat simultan de un aflux masiv de resursă umană exterioară sistemului care nu știe Maximă Siguranţă Brăila
cu ce "se măn„ncă" sistemul penitenciar. acuză cadrele ‚nchisorii de
. maltratare
Magistratul penitenciar: simbol al slăbiciunilor sistemului
ProTV: Scandal la
.
Penitenciarul Brăila
Am să mă opresc aici asupra acestor considerații generale, deși poziția este contestabilă și se
pretează la o discuție lungă și argumentată. Revin la magistrați. Paradoxal și ‚n ciuda celor ProTV: Detinutul evadat joi
afirmate mai sus, cred că aceștia trebuie să dispară urgent din sistem. Și nu pentru că sunt de la Penitenciarului Bacau a
magistrați (puteau să fie la fel de bine ingineri). Ci pentru că apariția lor „n sistem, chiar fost prins
relativ benefică ‚n ceea ce privește transparența, orientarea scopului sistemului către un Antena1: Amor printre gratii
principiu social (reintegrarea) și relaxarea raporturilor rigide ‚ntre angajați (milițienești), nu a ProTV: Sinucidere la
făcut dec‚t să ad‚ncească criza de prestigiu a angajatului și sistemului. Fiind exclusiv Penitenciarul din Aiud
‚n posturi de conducere, magistrații au reprezentat un caz test pentru modul de funcționare al
sistemului penitenciar. Felul ‚n care au ajuns aici și, prin consecință, prestația lor au confirmat
modelul de funcționare al penitenciarelor: neintegru, neprofesional și inechitabil.
.
Niciunul dintre ei nu a venit pentru că ar fi fost lovit subit de o dorință aprigă de a reforma
administrația penitenciarelor. Niciunul nu a venit din vocație. Niciunul nu a venit prin concurs.
Niciunul nu c„știgă egal, la muncă egală și post echivalent, cu ceilalți din sistem. Niciunul nu
Informaţii & forum
a ajuns aici ca urmare a vreunui merit, ci doar ca recompensă politică. Niciunul n-a făcut vreo
mare branză ‚n sistem, ba chiar s-au dovedit la fel de corupți (vezi Iacob sau Șerban) sau la Posturi vacante
fel de incompetenți (vezi Iosif sau Șpaiuc). Revista presei
.
Forum ANP
Nu cer să ‚ndeplinească toate condițiile, că doar nu vorbim de ‚ngeri. Dacă au venit numiți
politic, să dovedească ceva. Dacă au vocație, să vină prin concurs. Dar e uimitor cum c„țiva Forum FSANP
oameni, teoretic deasupra nivelului sistemului, au reprezentant chintesența tuturor tarelor Forum SNLP
sau slăbiciunilor sistemului penitenciar. De aceea, eu vreau să se ‚ntoarcă de unde au venit.
Și dacă vor să lucreze aici: a) să dea concurs ca oricare altul și/sau b) să c„știge ca oricare Recomandări
altul și/sau c) să răspundă profesional ca oricare altul. Măcar una din trei! Gherila Virtuala
.
Antioligarhi.ro
Harta magistraturii penitenciare
. Asociaţia Naţională a
1. STOICA MARIAN (Procuror la Parchetul de pe l„ngă Tribunalul Mehedinţi) - director Informaticienilor din Justiţie
Penitenciarul Turnu Severin; Asociaţia SoJust
2. MUREŞAN IOAN (Procuror la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Avocat ‚n Rom„nia
Organizată şi Terorism- Serviciul Teritorial Alba Iulia) - director la Penitenciarul Aiud;
3. G†LCĂ IONEL (Prim-procuror la Parchetul de pe l„ngă Judecătoria Făurei) - director la Avocatnet
Penitenciarul Brăila; Bloguri juridice
4. FOCICĂ MIHAELA (Procuror la Parchetul de pe l„ngă Tribunalul Argeş) - director la
codexpolitic.us
Penitenciarul Colibaşi;
5. MIHAI CIORCAŞ (Judecător la Tribunalul Satu Mare) - director la Penitenciarul Satu Mare; Cristi Dănileţ
6. GHEORGHE ŞPAIUC (Prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi) – director Federaţia Sindicatelor din
general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Este soţ al sefei de cabinet al ministrului Administraţia Naţională a
Adomnitei, Raluca Şpaiuc; Penitenciarelor
7. ZINICA TRANDAFIRESCU (Judecător la Tribunalul Prahova) – director la Penitenciarul de Freedom House
Femei Targsor;
Grefier ‚n Rom„nica
8. CONSTANTIN CERGĂ (fost procuror şef al Structurii Teritoriale din Craiova a PNA) –
director la Penitenciarul Craiova, recent re‚ntors ‚n magistratură; Jude ‚n Rom„nica
9. ADRIAN DICU (Procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) – Proiect procuror Panait
director la Penitenciarul Giurgiu;
Projust
10. EDUARD STASIE (Procuror la Parchetul de pe l„ngă Tribunalul Prahova) – director la
Penitenciarul Ploiesti; Rom„nia Curată
11. GABRIEL GUNESCU (Judecător) – director la Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova Sindicatul Naţional al
12. DĂNEL CRISTINEL SĂRĂU (Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Măcin) – director Lucrătorilor de Penitenciare
la Penitenciarul de Minori şi Tineri Tichileşti.
UltraJuridic
.
Să nu-i uităm pe cei care ne-au părăsit, inegalabilii MARIUS IOSIF, ALEXANDRU ȘERBAN,
LAURENȚIU VINTILĂ, MARIUS IACOB, SILVIA CERBU sau GHEORGHE CUCU.

Newsletter
Caracterul ilegitim al prezenței magistraților „n sistem
.
1. Art. 125 alin 3 din Constituție spune: "Functia de judecator este incompatibila cu orice alta Introduceţi adresa de email:
functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din ‚nvatam„ntul superior".
2. Art. 132 alin. 2 din Constitutie spune acelasi lucru in cazul procurorilor;
3. Avem deja o jurisprudenta a Curtii Constitutionale care a desfiintat in noiembrie 2007 ‚nscriere
comisia de la Cotroceni pentru acest motiv: prezenta magistratilor in comisie; Delivered by FeedBurner
4. De asemenea, avem un precedent administrativ: Antonie Iorgovan s-a opus numirii
magistratilor in Consiliul National de Integritate, numirea lor acolo, fiind conform acestuia,
neconstitutionala;
5. Contrar Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1218/2006, care prevede o metodologie
concurenţială, a fost reluată de Chiuariu practica detaşării unor magistraţi ‚n poziţii de
directori de penitenciare prin proceduri lipsite de transparenţă, care eludează sistemul
concurenţial obligatoriu pentru aceste posturi, chiar atunci c„nd candidaţii sunt magistraţi. Arhivă blog
(primii 5 magistrati din lista au fost numiti direct, desi exista acest OMJ introdus de Macovei);
▼ 2008 (406)
6. Nivelul veniturilor magistratilor din sistemul penitenciar este imens (intre 130 de milioane
▼ noiembrie (20)
si 220 de milioane de lei vechi net, in functie de vechimea in magistratura si diversele sporuri
specifice ANP, plus prime și alte beneficii). Veniturile sunt c„știgate doar ‚n vitutea statutului Poşta redacţiei - cu
de magistrat și a funcției de conducere ocupate. războaie, judecăţi,
studenţi ...
C‚teva concluzii triste „n legătură cu magistrații Calificativul lui Predoiu
. Realitatea TV: Scandalul
1. Detaşările magistratilor in ANP, făcute ‚ntr-o lipsă de transparenţă totală, fără concurenţă, de la Brăila
fără criterii de competenţă şi cu ‚ncălcarea flagrantă a normelor legale ‚n vigoare (Ordinul MJ
Drumul Damascului
1218/2006 privind condiţiile de participare, organizare şi desfăşurare a interviurilor pentru
ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct de penitenciar şi Legea 293/2004 privind Despre cum a găsit ANP-ul
statutul funcţionarilor publici din ANP) generează o instabilitate permanentă, un mare deficit Penitenciarul Brăila şi ...
de expertiză la nivelul conducerii sistemului penitenciar, şi perpetuează tradiţia de nepotism a Comunicatul cu care ANP
sistemului. Magistraţii numiţi ‚n funcţiile de director de penitenciar c„ştigă de 3-4 ori mai mult intră ‚n campania
dec„t un director funcţionar public, desi nu sunt manageri si nu presteaza un volum de munca electora...
mai mare; Noi ‚ntrebăm, ursul merge
.
Fratele Cel Mare e cu ochii
2. Numărul mare de detaşări ‚n afara sistemului instanţelor şi parchetelor, ‚n condiţiile lipsei pe tine
de personal din sistemul judiciar, pun ‚n pericol chiar ideea de independenţă și eficiență a
 trimis la puşcărie prime
justiţiei. Sunt peste 500 de procurori lipsă la parchete și c„teva sute de judecatori lipsă la
co...
instanțe. Cu toate acestea, ‚n ultimii trei ani Consiliul Superior al Magistraturii a dispus
Rezultate finale ale
detaşarea total nejustificată a unor judecători şi procurori la autorităţi şi instituţii publice ce
concursului pentru
constituie alte puteri ale statului dec„t puterea judecătorească, cum sunt Ministerul de
posturile ...
Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale sau Administraţia
Naţională a Penitenciarelor; Planul de eficientizare -
. 90% ineficient
3. In mod evident, motivatia furiei cu care magistratii se calca in picioare pentru detasari in Linişte, vin alegerile!
functii administrative este venitul urias pe care il obtin prin cumularea salariului de magistrat A căzut măreţia peste
cu sporurile specifice. Nu e de uitat si faptul ca ei au acces la aceste functii fara concurs, fara unii...
evaluare, putandu-se oricand intoarce in instante si parchete. Ei privesc aceste posturi ca o
Felicitări cu dar-uri
sinecura sau ca o modalitate de a iesi la pensie cu venituri uriase.
Cotidianul - Concurs cu
dedicaţie la
Integritate: ...
by famiglia Musat 136 Comentarii
Rezultatele soluţionării
contestaţiilor la proba
30 AUGUST 2008 s...

ANP: 18 posturi de director de penitenciar scoase la concurs Predoiu, complicitatile si

non-actiunea
Penitenciarul Gherla ‚n
Ministerul Justiţiei şi ANP au anunţat ieri scoaterea la campanie electorală
Cine dă mai mult?
Ministrul justiţiei aparente

► octombrie (75)

► septembrie (68)
concurs a 18 posturi de director de penitenciar. Problema magistratului multilateral dezvoltat ► august (46)
se menţine ‚n graba de a ocupa aceste posturi ‚nainte de alegerile din noiembrie 2008.
► iulie (42)
.
Mai mult, nici unul dintre posturile de conducere ocupate temporar de către magistraţi nu ► iunie (38)
sunt scoase la concurs. ► mai (42)
.
► aprilie (38)
Singura excepţie este Penitenciarul T„rgşor - mulţumesc pentru observaţie - unde dna.
judecător Zinica Trandafirescu a cerut ‚ncetarea detaşării din motive personale. Se ‚ntoarce ‚n ► martie (33)
magistratură sau, la fel de posibil, va ocupa o altă funcţie la ANP. ► februarie (4)
.
Link-util:

 Anunt privind scoaterea la concurs a 18 posturi vacante de director de unitate Autori

penitenciara din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor - 29.08.2008 admin
Colectionarul de amintiri

by Huginn 43 Comentarii Patrick

prisonworker
famiglia Musat
O faţă nouă de la 1 septembrie?
Stig
Sword
Ce se va „nt‚mpla de la această dată? Cine pleacă şi cine răm‚ne? Schimbările de la
v‚rf vor aduce „mbunătăţiri „n sistem? Ar trebui să ne temem de schimbări? Huginn
Vladimir
Palmasul

Contact
blogpenifest@yahoo.com
Se ştie de ceva vreme că la ‚nt„i septembrie expiră ‚mputernicirile multor şefi de direcţii din
ANP, moment de primenire şi speculaţii pe holurile instituţiei şi nu numai. Se poate auzi pe la
toate colţurile: „Ai auzit că nu l-a mai ‚mputernicit pe X?”, „Nu-l mai vrea nimeni pe Y!”, „O să Counter
vină Z, vai de capul nostru!” Este firesc să existe un tremur ‚n r„ndul celor mai mici cu at„t
mai mult cu c„t, ‚n ultima vreme, schimbările nu au fost tocmai inspirate.
.
†n anul 2006, s-a realizat un sondaj de opinie la nivelul personalului din unităţile sistemului
penitenciar care a relevat printre altele o serie de aspecte negative cum ar fi reflexe de Trafic
teamă, lipsă de ‚ncredere ‚n intenţiile conducerii şi indiferenţă şi dezinteres faţă de locul de
muncă a angajaţilor, ‚n marea lor parte.
.
Suntem ‚n anul 2008 şi acum, ‚nainte de noi schimbări, se poate pune ‚ntrebarea dacă
rezultatul sondajului mai e valabil. Page Rank

Se mai teme cineva de conducere, de controale, de măsurile inspectorilor?

S-ar părea că da ‚ntruc„t mai sunt episoade ‚n care:

 directorii de unităţi taie şi sp„nzură după bunul lor plac, ‚nconjuraţi fiind
de un grupuleţ de presiune sau influenţaţi de o jună blondă;
 inspectorii fac verificări ‚n teritoriu (av„nd un orgoliu nemăsurat şi o

mină de atotştiutori) şi sugerează ca directorul adjunct economico-administrativ, sau

chiar directorul unităţii, să fie schimbat pentru motive din categoria lipsei preocupării
pentru calitatea şerveţelelor la masă;
 şefii de servicii transmit directorilor informaţii distorsionate sau mincinoase despre
subalternii lor mai inteligenţi sau harnici dec„t ei de teama de a nu fi ‚nlocuiţi de aceştia
‚ntr-o bună zi.

Pe de altă parte, mulţi se tem de prostia şefilor care, asociată şi cu răutatea, poate duce la
pierdere de timp, ineficienţă sau iritare. Să amintim de:

 un medic care se ‚nvoieşte pentru a pleca ‚nainte de terminarea programului şi nu lasă

tratament pentru pacienţi, iar asistentul medical este nevoit să se descurce singur cu o
cameră ‚ntreagă de inapţi isterizaţi;
 un şef care dictează unui subordonat o adresă iar c„nd acesta o aduce la semnat, o
corectează o dată, de două ori, de trei ori, pentru a ajunge tot la forma iniţială, irosind
‚n acest fel timpul agentului sau ofiţerului nevinovat;
 un şef care ‚şi permite să-şi convoace oamenii la şedinţă ‚ntr-o zi de vineri, cu 15
minute ‚nainte de terminarea programului, pentru a le prelucra ordine şi decizii p„nă la
ora 18.00;
 un alt şef care sancţionează agentul pentru că a ‚nt„rziat 20 de minute la servici uit„nd
că, numai cu o zi ‚n urmă, a rămas două ore peste program fără a cere recuperare.

Nu au „ncredere subordonaţii „n şefii lor?

Sunt şefii mai lipsiţi de experienţă dec„t subalternii lor sau mai tineri şi naivi? Greşesc şefii ‚n
mod constant şi efectele se repercutează asupra celor pe care ‚i coordonează? Au intenţii
bune şefii c„nd cer subordonaţilor să pună ‚n aplicare o decizie puţin pe l„ngă lege? Sunt
apăraţi cei mici de cei mari dacă greşesc?

†n toate penitenciarele şi sectoarele de activitate sunt angajaţi care nu au ‚ncredere ‚n şefii lor
şi nici ‚n cei de la ANP pentru că au fost cazuri ‚n care:

 s-au emis decizii ‚n contradicţii cu legea;

 s-a impus luarea unor măsuri nelegale şi fără acoperire;
 s-au comis abuzuri pe spatele celor care ‚ntocmeau lucrări pentru ca, ulterior, autorul
moral (şeful de fiecare dată) să nu-şi recunoască implicaţia; ‚n faţa deţinuţilor
recalcitranţi unii şefi de secţie se dau la o parte, agenţii fiind nevoiţi să se descurce
singuri.

Ce intenţii are şeful c„nd cheamă subalternul la ceas de mare taină şi ‚l denigrează pe şeful
cel mai mare? Ce integritate are şeful c„nd măsoară cu unităţi diferite două situaţii absolute
identice, să zicem acordarea concediului de studii?

Sunt angajaţii dezinteresaţi de locul lor de muncă?

Oare atitudinea asta se manifestă de la angajare sau după ce vede lehamitea şefului care ‚şi
pune vrafuri ‚ntregi de documente pe birou pentru a da impresia că e foarte ocupat dar ‚n
realitate nici nu se atinge de ele? Oare indisciplina se datorează numai subordonaţilor sau şi
indiferenţei şefilor faţă de ceea ce se ‚nt„mplă ‚n apropierea lor?

Tocmai se vorbea zilele acestea despre starea proastă a unui mare penitenciar şi se pune
accentul pe neimplicarea cadrelor ‚n menţinerea curăţeniei pe secţiile de deţinere, ‚n curţile de
plimbare etc. Ne ‚ntrebăm, firesc, dacă numai agenţii şi educatorii au obligaţia să pretindă
deţinuţilor să facă şi să păstreze curăţenia sau şefii de secţii şi servicii ar trebui să ofere un
exemplu pozitiv?!

La un moment dat, mama unui copil a adresat rugămintea liderului spiritual Mahatma
Ghandi de a-i cere copilului său să ‚nceteze a mai consuma zahăr ‚ntruc„t se va ‚ngrăşa
peste măsură. Ghandi ‚i spune femeii să revină peste 3 luni şi la ‚ntoarcerea acesteia, cu
copilul de m„nă, el ‚i spune copilului ceea ce mama a vrut să audă de la ‚nceput. †ntrebat fiind
de ce nu a cerut copilului ‚n urmă cu 3 luni să renunţe la zahăr, Ghandi spune că nu putea să
facă acest lucru ‚n timp ce el consuma cu plăcere zahăr. †nsă, a renunţat la acest obicei ‚n
urmă cu 3 luni şi acum a simţit că o poate face, d„ndu-se ca exemplu de urmat.

†ntr-adevăr, oamenii „ncă se mai tem de şefii lor, de toanele acestora, de relaţiile pe care
le au şi le flutură pe sub nasul tuturor, de gaşca pe care o aduc la instalare, de maniera
proprie (şi de multe ori fără legătură cu realitatea) ‚n care interpretează faptele, de
schimbările pe care le fac şi pretenţiile pe care le au. Subalternii consideră de multe ori că
şeful nu ‚mparte echitabil sarcinile, nu are relaţii principiale cu toţi angajaţii şi este slab
pregătit din punct de vedere profesional (dar mai bine cotat la prime şi salarii de merit). Rar,
şefii ‚şi consultă subalternii c„nd iau decizii şi tot la fel de rar acestea le sunt explicate celor
care lucrează pe baza lor.

Ce să mai spunem de faptul că lucrătorii de penitenciare au o mare ne‚ncredere ‚n capacitatea

şi abilitatea celor de la centru de a lua decizii conforme cu realităţile din teritoriu şi de a
comunica pe ‚nţelesul tuturor ceea ce intenţionează să schimbe pe viitor?!

Care din şefii de direcţii vor trece prin sită şi care vor fi trimişi acasă? Cine ‚i va ‚nlocui pe cei
plecaţi? Ce vor face nou veniţii mai ‚nt„i? †şi vor face o echipă nouă, vor schimba deciziile
date de cei vechi, vor ridica alte probleme?

Vor conduce cu onoare destinele sistemului penitenciar rom‚nesc? Ar trebui să mai

sperăm că vor fi schimbări ‚n bine sau să procedăm ca mulţi alţi colegi care atunci c„nd sunt
‚ntrebaţi unde muncesc, preferă să răspundă că ‚n Ministerul Justiţiei, fiindu-le ruşine să
afirme că lucrează ‚ntr-un penitenciar?!

by Vladimir 17 Comentarii

29 AUGUST 2008

News Alert: Directoriada ANP - prima rectificare... din cƒte?

Site-ul Ministerului Justiţiei publică o rectificare la anunţul din 27.08.2008. Directorul de la

Direcţia Medicală din Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu mai trebuie să fie specializat
‚n medicină generală ci doar ‚n domeniul medicină umană.
.
Site-ul ANP nu a anunţat ‚ncă (ora 10.00) rectificarea făcută de Ministerul Justiţiei, care, deloc
‚nt„mplător are ditamai Direcţia Medicală ‚n schema de personal. Direcţie Medicală, care l-a
hărăzit deja şefiei pe Florin Stanciu, şoferul-jurist-director, şi care musteşte de piloşi şi de
ambiţioşi. Rectificarea e desigur justificată din raţiuni tehnice, pe care ANP le va afla ‚n cur„nd.
.
Se aude că nici sintagma "vechimea €n specialitatea studiilor absolvite, necesare
exercitării funcţiei publice de conducere..." nu va scăpa nelămurită şi ne-redimensionată.
HG 635/2008 privind structurile instituţiilor de ‚nvăţăm„nt superior şi
specializările/programele de studii universitare de licenţă (...) nu a ajuns, ca multe altele
dealtfel, la urechile doamnei director Cristina Adina Hoblea Licherdopol Bura (sper că nu am
greşit ordinea).
.

Drept urmare condiţiile de studii sunt at„t de vărzuite şi de urechiste pe c„t s-a priceput
şefa ‚mputernicită a resurselor umane din ANP (domnu' pensionar Stan nu v-a pierit stirpea -
"că sunt mulţi şi nu au nici o boală", vorba c„ntecului).
.
Sper că doamna director n-o să candideze la concursul pentru funcţia pe care a ‚mputernicit-o
acelaşi Marius Iosif. Nu de alta, dar e şi organizatoare, deci ‚n conflict de interese. Mai e
şi 'uşor nepotrivită' pentru domeniul resurselor umane, dar asta e altă discuţie.
.
Culmea e că magistraţii sunt eligibili pentru orice funcţie, conform anunţului ANP. Foarte
posibil, o să avem ‚n viitor magistraţi-medici şefi, magistraţi-economişti şefi, magistraţi IT-işti
şefi şi, de ce nu, magistraţi educatori şefi. Şi asta pentru că legea 293/2004 privind statutul
funcţionarilor din ANP, aşa cum a fost modificată prin OUG 4/2008 de către Marius Iosif et.
co, permite măgăria.
.
Link-uri utile:

 Ministerul Justiţiei: Rectificare anunţ 27.08.2008

 'Directoriada' ANP ‚ncepe
 Sistemul penitenciar sabotat de propria conducere

PS Multumesc domnului BvR pentru ajutor. :-)

Update 29.08.2008 ora 13.30

ANP nu a publicat ‚ncă pe site-ul propriu rectificarea la anunţul din 27.08.2008. Se pare că
vor apărea mai multe modificări, av„nd ‚n vedere problemele constate. Modificarea postată
deja pe site-ul MJ nu a fost comunicată oficial ANP.

Update 29.08.2008 ora 14.00

†n sf„rşit a publicat şi ANP rectificarea. Cam greu.

by Huginn 20 Comentarii

Picatura chinezeasca

Iarasi trist, iarasi adevarat. Gheorghe Şpaiuc in 9 cuvinte, pentru descrierea

decorului, si restul, pentru o poveste scurta. Un magistrat, recompense politice,
picatura chinezeasca, un birou sindical.
.
O noua zi de munca. Magistratul, recompensat politic cu o functie beton, si un salariu
asisjderea, aranjeaza linistit castanute si frunzulite in birou. Cateva flori ofilite asteapta o
picatura de ploaie pe pervazul linistitului sau birou.

Pic, pic, pic. Se pune ploaia? Magistratul se bucura. Pic, pic pic, totul continua la nesfarsit. O
zi, a doua zi, a treia zi. Stresant. Nu mai poti vorbi la telefon, nu-i mai poti da explicatii
sotiei, nu mai poti rezolva transferuri, nu mai poti “plati” din datorii. Stresant.
.
Se ratoieste la administrator. Cine e impertinentul care-i tulbura linistea patriarhala?
Ameninta suparat cu repercursiuni. Intr-un tarziu, activat, serviciul secret al ANP, trista
relicva a SIPA, actualmente DPCMP, afla cine sunt impertinentii (speculez desigur, nimeni nu
stie ce face Tibi Ungureanu). Sindicalistii au lasat aparatul de aer conditionat deschis. Se dau
dispozitii: “intrati in forta, nu ma pot concentra”. Incearca sa-l tempereze cu totii, dar in
zadar. Ar fi ilegal, dar magistratul e greu de convins, a lipsit la lectia in cauza.

O noua zi. Revenit la birou, presedintele FSANP este 'fugarit' prin ANP de doi insi in salopete
albastre cu o surubelnita in mana. Vor sa salveze magistratul de la 'spalarea creierului'.
Sindicalistul refuza sa le permita accesul in birou. Şpaiuc gaseste insa solutia salvatoare.
Pleaca in concediu. Astfel o noua etapa in lupta pentru salariu este castigata de magistratul
din Iasi.

De luni, a revenit. Fresh si pregatit să cheltuie sutele de milioane de lei pe care, generos,
ANP i le face cadou ‚n fiecare lună cu titlu de salariu.

by Palmasul 7 Comentarii

28 AUGUST 2008

News Alert: Ordonanta chiriilor in curs de avizare

ANP cu sprijinul Ministerului Justiţiei ‚ncearcă să promoveze o ordonanţă de urgenţă care să

rezolve problema compensării chiriilor pentru angajaţii din sistemul penitenciar. Posibilitatea
acestei compensări fusese introdusă prin OUG 47/2006 şi a fost practic eliminată prin OUG
4/2008.
.
S-a spus la acea vreme că sistemul instituit „n 2006 prin completarea legii 293/2004
privind statutul funcţionarilor publici din ANP este abuzat de către unii angajaţi, deşi astfel de
cazuri nu au fost vreodată documentate. Au existat, e adevărat, informaţii privind contracte
de ‚nchiriere fictive ‚n baza cărora s-ar fi solicitat decontarea cheltuielilor aferente, dar nu s-a
luat nici o măsură ‚n acest sens.
.
†n 2008, la numai c„teva săptăm„ni de la apariţia OUG 4, s-a ‚ncercat modificarea-modificării.
S-a ‚ncercat, cu acelaşi prilej, şi suprimarea sindicatelor, fapt care a dus la blocarea
proiectului.
.
Totuşi legea 293/2004 continuă să aibă numeroase probleme, unele introduse prin chiar OUG
4/2008, iar problema chiriilor nu este singura. Sindicatele din penitenciare (SNLP şi FSANP)
‚ncearcă să promoveze şi alte modificări, motiv pentru care astăzi au solicitat o ‚ntrevedere la
Ministerul Justiţiei. Vor fi propuse modificări ale statutului „n ceea ce priveşte:

 numirea ‚n funcţii;
 avansarea ‚n categorie;
 locuinţele de serviciu şi compensarea chiriei;
 regimul incompatibilităţilor;
 răspunderea disciplinară şi procedura aferentă;
 modificarea raporturilor de serviciu;
 personalul civil cu atribuţii similare funcţionarilor publici.

Se pare ‚nsă că intenţia Ministerului Justiţiei este de a propune o formulă de ordonanţă cu un

singur articol care să reglementeze doar asigurarea locuinţelor de serviciu şi procedura de
compensare a chiriei.

Link-uri utile:

 Statutul funcţionarilor ANP

 Ministerul Justitiei legifereaza aranjamentul
 Legea proasta pazeste postul pe veci vacant

by Huginn 11 Comentarii
Hartia igienica si austeritatea justitiei

Ministerul Justitiei – templu al legalitatii, cinstei si corectitudinii (cum puteam sa incep

altfel?). La intrare, un jandarm. La fel de impunator ca si cladirea, te intreaba sobru unde te
duci. Simplu muritor sau la fel de “public” ca ministrul, picioarele incep sa-ti tremure urcand
treptele de marmura (doar daca esti muritor, ministrul s-a obisnuit cu accesul la locul de
munca).

Daca intri in minister pana pe la ora 09.30, linistea iti aduce aminte de locurile de veci. Apoi,
unul cate unul angajatii ministerului, consilieri personali si impersonali ai ministrului, secretari
de stat si nu numai, incep sa urce treptele impunatoare. La intrarea din spate, pasnici
cetateni, asteapta cuminti audiente sau pur si simplu sa inregistreze o simpla petitie.

Stiu o poveste cu un oarecare din Administratia Nationala a Penitenciarelor care s-a dus cu
treburi pe la Ministerul Justitiei. Intra in minister si apoi se opreste la usa unui secretar
general, bun teoretician, slabut practician. Din pacate, e cel care gestioneaza in prezent
finantele ministerului. Incep discutiile, unul cere, altul ridica din umeri. De ce? Nu e usor ca
din afacerist sa fii secretar general si mai ales sa gestionezi sistemul penitenciar.

Isi da seama maretul finantist ca a gresit putin, dar esential, invoca austeritatea bugetara,
invoca cheltuielile cu Summit-ul, invoca alegerile locale, invoca cresterea economica, PIB-ul.
Nu tine. Ramane un gust amar si senzatia de pacaleala.

Asa se termina? Nu. Ar fi fost prea banal. Ca orice om, acel oarecare, vizitator de MJ, are
necesitati fiziologice. Poate nu ar trebui spus aici dar e relevant. Intra in grupul sanitar, chiar
de pe palierul ministrului si se intoarce socat. Secretarul general avea dreptate, este
austeritate bugetara. Hartia igienica sta sub cheie! Un lacat mic previne sustragerile de
hartie igienica din Ministerul Justitiei.

Trist, dar adevarat. Relevant pentru priceperea celor care gestioneaza destinele salariatilor
din sistemul penitenciar. Ministerul Justitiei e un ANP mai mic. Tot cu lacate lucreaza, doar ca
apara mai mult hartia igienica decat justitia, sau doamne fereste, cetatenii.

by Palmasul 7 Comentarii

27 AUGUST 2008

'Directoriada' ANP ‚ncepe

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a anunţat ‚n această seară scoaterea la concurs

a 2 funcţii de director general adjunct şi a 8 funcţii de director ‚n cadrul aparatului central.
.
'Directoriada' ‚ncepe aşadar cu scoaterea la concurs a celor mai ‚nalte funcţii din ANP. Deja
sunt semnalate 'greşeli' privind tipul şi durata studiilor de specialitate. Funcţia ocupată de
Şpaiuc, tot temporar, nu este scoasă la concurs.
.
Posturile vacante de directori de penitenciare şi celelalte posturi de conducere din ANP
urmează a fi scoase la concurs ulterior.
.
Link util:

 Anunţ privind scoaterea la concurs a posturilor vacante de director general adjunct şi

director de direcţie ‚n cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - 27.08.2008

by Huginn 48 Comentarii

Concursurile pentru funcţiile de conducere: primele semne

ale eşecului

Competiţia - condiţie a bunei funcţionări a unei instituţii

.
Competiţia este o rivalitate ‚ntre indivizi sau grupuri de indivizi. Atat ‚n spaţiul ideologic al
democraţiei de tip liberal, cat şi ‚n spaţiul economic al capitalismului, se prezumă că această
rivalitate produce evoluţie şi bunăstare la nivel general şi autodezvoltare
profesională (sau chiar morală) la nivel individual. Scăpată de sub controlul normelor
(legale sau tacite) agreate de grupul social, competiţia poate avea efecte distructive.
.
Am urlat cat ne-au ţinut rărunchii „n timpul tristului mandat Iosif cu privire la
metodele discreţionare impuse de acesta (şi de protectorul Chiuariu) ‚n ceea ce priveşte
criteriile de selecţie, avansare şi retrogradare ‚n funcţiile de conducere. Am fost martorii
relaţiei de cauzalitate dintre umorile domnului Iosif şi traseul profesional al unora dintre
colegii noştri: eliminaţi sau detaşaţi, avansaţi sau ‚mputerniciţi ‚ntr-un raport inversat cu
profesionalismul şi onestitatea sau incompenţa şi lichelismul angajaţilor. Ca atare, am militat
permanent pentru promovarea unui sistem concurenţial care să elimine cat mai mult
suspiciunile privind corectitudinea mobilităţii ‚n ordinea ierarhică şi care să asigure
profesionalismul persoanelor din funcţii de conducere.
.
Directorul general al ANP - alergătorul singuratic
.
Ne-am bucurat la anunţul că va fi desfăşurat un concurs pentru funcţia de director general
ANP. Am avut, de altfel, satisfacţia că domnul Băla a caştigat acest concurs. De curand, am
aflat că vor fi scoase la concurs şi posturile de director general adjunct, şef de
direcţie şi director de penitenciar. Nu avem iluzia că toate aceste concursuri vor fi corecte
sau eficiente ‚n selectarea candidaţilor potriviţi. †nsă ele ar putea, teoretic, maximiza şansele
să nu mai fim martorii abuzului şi incompetenţei agresive.
.
Din păcate, premisele pe care vor fi organizate aceste concursuri sunt extrem de
„ngrijorătoare, unele chiar vecine cu abuzul. Iar primul semnal de alarmă a fost tras de
numărul minuscul de candidaţi la funcţia de director general, ceea ce a ‚nsemnat o arie de
selecţie extrem de redusă (am avut de ales, se pare, ‚ntre un caraghios care dorea şi el să fie
şef şi directorul Penitenciarului Timişoara) şi suspiciunea că a fost ales cel mai bun dintre cel
bun. Domnul Băla a alergat de unul singur, a centrat, a dat cu capul, a apărat şi apoi
a caştigat. Ceva nu e ‚n regulă. Şi pare să fie modelul şi pentru concursurile ce vor veni
peste noi.
.
Semnele eşecului - „ncălcarea premiselor concurenţiale
.
Sistemul concurenţial autentic trebuie să conducă la inovaţie şi eficienţă. †nsă, pentru a-şi
atinge obiectivele, acesta trebuie să pornească de la cateva premise absolut intuitive:

1. Egalitate de şanse;
2. Reguli ale competiţiei valabile pentru toţi;
3. Candidaţi valoroşi profesional;
4. Stimulente pentru competitori (materiale - bani şi morale - prestigiu al funcţiei);
5. †ncredere ‚n corectitudinea competiţiei.
Din păcate, din punctul meu de vedere, abia dacă putem fi satisfăcuţi formal de o
ipotetică respectare a celei de a doua premise. Prin natura ei birocratică, o instituţie
publică produce reguli scrise ale competiţiei, obligatoriu a fi respectate prin lege. Nu trebuie
uitat, ‚nsă, că nu demult am fost martorii unui hocus pocus al criteriilor de acceptare a
dosarului pentru concurs ‚n cazul pupilei lui Chiuariu (domnişoara Toma Aurora de la SCIP,
dacă ţin bine minte). Chiar dacă e probabil acum, ‚n condiţii mult mai normale, că regulile vor
fi reguli pentru toţi, din păcate toate celelalte premise pentru desfăşurarea unei competiţii
autentice şi corecte sunt ‚ncălcate. Şi, după cum am spus, aceasta s-a ‚ntamplat şi ‚n cazul
concursului pentru funcţia de director general ANP.
.
Egalitatea de şanse e doar o vorbă'n vant. Sau mai exact, doar o vorbă „n Constituţia
Romaniei: Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, ‚n condiţiile legii,
de persoanele care au cetăţenia rom„nă şi domiciliul ‚n ţară. Statul rom„n garantează
egalitatea de şanse ‚ntre femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi (Art. 16,
alin 3), iar dreptul la muncă nu poate fi ‚ngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a
ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă (Art. 41, alin 1).
Egalitatea de şanse a fost o frecţie la piciorul de lemn şi pentru domnii Iosif şi Mocuţa, care,
terorizaţi de obsesia comploturilor, au schimbat legea ‚n sensul restricţionării accesului la
funcţii de conducere.
.
Legea 293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor a fost modificată de aceştia astfel ‚ncat numai ofiţerii de
penitenciare, personalul contractual din sistemul administraţiei penitenciare si
magistraţii pot candida pentru funcţiile de conducere din sistemul penitenciar. Din
păcate, domnul Predoiu, ‚n ciuda avertismentelor, nu s-a dovedit mai breaz ‚n acest caz.
Ordinul MJ 2003/2008 ‚ntăreşte această opţiune de a restrange dreptul de candida pentru o
funcţie de conducere.
.
Din punctul meu de vedere, prevederea este neconstituţională şi aberantă prin
efectele ei. Neconstituţionalitatea se poate intui din citatele de mai sus. Şi oricum, chiar
dacă am putea fi de acord cu restrangerea dreptului de ‚nscriere la concurs doar la un corp
profesional (al angajaţilor sistemului), este inexplicabil de ce tagma magistraţilor este
exceptată de la restricţie. De ce nu şi alte categorii profesionale la fel de ‚ndreptăţite:
psihologii, de exemplu? Sau economiştii? Sau poliţiştii?
.
†n ceea ce privşte caracterul aberant al efectelor, discuţia nu este foarte populară printre noi.
Ne supărăm adesea că vin "veneticii" peste noi, considerăm că cei din afară nu ar trebui să ne
dea lecţii şi că sunt prea puţin ‚ndreptăţiţi să ne conducă. Dacă ar fi, ‚nsă, să privim lucrurile
cu realism şi cu onestitate, ne-am da seama că avem nevoie disperată de oameni competenţi,
şcoliţi, nealteraţi moral şi profesional de cloaca ‚n care adeseam muncim şi ne complacem, şi,
cel mai important, inovativi şi ‚nsufleţiţi. Arareori schimbările de substanţă se produc cu
oameni din sistem, oricare ar fi acela.
.
Candidaţii valoroşi profesional sunt cel mai adesea o iluzie. †n sistemul penitenciar,
funcţiile de conducere au fost foarte adesea ocupate de lichele. Asistăm, de asemenea, la o
deprofesionalizare accentuată, mai ales ‚n randul celor din serviciile de intervenţie
psihosocială care se ocupă mai degrabă de completatul şi plimbatul hartiilor, decat de
reintegrarea socială a deţinuţilor (‚nţeleasă ca activitate coerentă, susţinută, profesionistă şi
eficientă). Heirupismul sau programul lung şi istovitor nu se confundă cu profesionalismul. De
asemenea, mai suntem ‚n faţa unei probleme organice. Condiţiile pentru ocuparea unei funcţii
de conducere vor fi, fără doar şi poate, restrictive ‚n ceea ce priveşte experienţa. Or asta
‚nseamnă oameni vechi ‚n sistem, care, cu tot respectul, foarte rar şi-au păstrat vitalitatea,
dorinţa de a ‚nvăţa şi schimba lucruri.
.
Ne„ncrederea „n sistemul concurenţial este generalizată. Asta explică uneori şi numărul
redus de candidaţi pentru anumite posturi. Cand ştiu sau am ‚ncrederea de nezdruncinat că
aranjamentele oculte primează ‚n avansarea profesională, nu sunt nebun să ma mai prezint la
concurs. Deşi o astfel de atitudine denotă renunţare şi un fel de revoltă pasivă, care ‚nsă nu
produce efecte de schimbare, ea este pe deplin de ‚nţeles. Realitatea ne-a demonstrat de
mult prea multe ori că nepotismul, prietenia şi şmenul sunt criteriile de caştigare a unui
concurs.
.
Stimulentele sunt un motor al competiţiei. Şi ca atare, cu cat avem speranţa unui caştig mai
mare, cu atat mai tentaţi suntem să intrăm ‚n competiţie. ˆn cazul nostru stimulentele pot
fi salariul şi/sau prestigiul funcţiei ocupate. Din păcate, aceste stimulente sunt cam
firave. †ntr-un sistem care suferă cronic de apreciere publică negativă, de o imagine
dezastruoasă şi de un dispreţ penibil faţă de societatea civilă (fie ea presă sau ONG-uri), ne
limităm „n a ne simţi bine, ca statut social, „ntre zidurile „nchisorii. Şi, adesea, nici
acolo. Salarial, poate, stăm ceva mai bine. Diferenţele de salarizare pe verticală nu sunt, ‚nsă,
foarte mari. Oricum, sistemul de premiere păstrează ‚ncă trăsături autentic comuniste: la cat
mai mulţi, cat mai puţin. De ce m-aş chinui, deci, să muncesc ‚n plus, să progresez
profesional şi să lupt să-mi depăşesc condiţia? Mai mult, vedem nedreptatea statuată ‚n lege.
Pentru că are 3 ochi, 3 maini şi 3 picioare, magistratul vine pe funcţie de conducere prin
detaşare. Tradus pentru profani: cu un salariu de 4 ori mai mare decat o alta persoană care
‚ndeplineşte aceeaşi funcţie, are aceleaşi atribuţii şi care, poate, munceşte mai bine şi mai cu
spor.

Aşadar, tragem un semnal de alarmă! †n condiţiile expuse mai sus facem previziunea că
funcţiile de director de penitenciar vor fi, cel mai probabil, ocupate de indivizi la fel de
incompetenţi sau lipsiţi de integritate. Aria de selecţie va fi minusculă şi vor fi favorizaţi cei ‚n
funcţie sau care reuşesc să se gudure mai bine pe langă actuala conducere. Avem ceva
speranţe ‚n cazul şefilor de direcţii unde aria de selecţie este mult mai mare, ‚nsă preconizăm
că va fi un dezastru cu noii directori adjuncţi (putem spera cel mult la unul mai de sămanţă).
Pe Băla l-am căutat cu lupa ‚n sistem. Alţii nu prea mai sunt. †n privinţa calităţilor de
reformator ale lui Cel Mare sunt sceptic. Am uitat de Şpaiuc, da' ăla nu se pune.
.
Sper să mă „nşel.
*
UPDATE: Un cititor ne semnalează că azi a fost făcut public anunţul privind
scoaterea la concurs a funcţiilor de director general adjunct (2) şi director de
direcţie ANP (8): http://www.anp-just.ro/PosturiVacante/2008-08-
DirectorGeneralAdjunct/anunt-directori-adjuncti.pdf

by famiglia Musat 28 Comentarii

26 AUGUST 2008

Ministerul Justiţiei se ‚ntoarce ‚n timp, ANP pregăteşte

concursuri pentru directori

†n fiecare dimineaţă verific site-urile, Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor. Astăzi, pe la 07.00, am constatat cu uimire că site-ul Ministerului Justiţiei
se „ntoarce „n trecut, şi anunţă un eveniment care va avea loc tocmai pe 27 februarie 2008
(!!!) ‚ncep„nd cu ora 10.00.

Ministrul interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, va participa miercuri, 27 februarie a.c.,

‚ncep„nd cu ora 14.00, la o conferinţă de presă organizată ‚n Sala „Nicolae Bălcescu” din
Palatul Parlamentului Rom„niei, cu prilejul finalizării campaniei naţionale anticorupţie „Fără
şpagă!”. (vezi imagine alăturată).

Au greşit informaticienii? E o comandă cifrată ca cele din timpul celui de-al doilea război
mondial? Răm„ne de văzut.

Sincer, am verificat şi site-ul ANP. Dacă aş fi văzut şi acolo anunţul cu Marius Iosif va
prezenta Bilanţul ANP... Dar, totul e ‚n ordine. Nu s-a ‚ntors nici Meleşcanu la MJ, nici Iosif
la ANP.
***
ANP urmează să anunţe scoaterea la concurs a funcţiilor de director general adjunct,
directori ‚n ANP şi directori de penitenciare vacante sau ocupate temporar.
by Huginn 1 Comentarii

Meseria "bratara" de aur

"Dupa unsprezece ani de puscarie, eu n-am mai rezistat!". Asta imi marturisea un coleg, zilele
trecute. Marturisea cu tristete, ca si cum s-ar fi scuzat ca n-a putut mai mult. A vazut la stiri
cum l-au arestat pe ucigasul unui copil si la gandul ca va trebui sa se intalneasca cu el, la
gandul ca un nou ucigas avea sa ceara iar plicuri, avea sa se planga de dureri de ureche ori
de colegul de camera, avea sa se ceara la activitati si la serbarea de Mos Craciun, ceva s-a
rupt si, dupa 11 ani de lucrat cu detinutii, colegul meu a cedat pur si simplu.

Meseriile oamenilor sunt dintre cele mai diverse si chiar daca ceea ce conteaza oficial, este
numai calitatea muncii depuse, in realitate oamenii obisnuiesc sa imparta meseriile in urate si
frumoase, in grele sau usoare. De la caz la caz, meseriile lumii mai pot fi plictisitoare, stupide,
interesante, sumbre, copilaresti, tineresti, feminine, masculine, neobisnuite, vechi, moderne
etc.

Intreb si eu ca prostu' care sa fie cea mai urata meserie? Primul cuvant care-mi rasare in
minte este gunoier. Ce poate sa fie mai umilitor decat sa golesti tomberoanele si sa
traiesti toata viata cu narile infundate de mizeria lumii?! Dupa ce-mi trece gandul asta
prin cap, ma gandesc totusi si la meseria de stomatolog, ma gandesc ca n-are cum sa fie cel
mai placut lucru din lume sa te lasi toata viata dupa un picior pe altul, in timp ce drenezi
dintele plin de puroi al pacientului. Dar meseria de veterinar? Dar ginecologul? Dar pompele
funebre? Dar sofer in Bucuresti? Dar pompier, mai ales pompier la descarcerare? Dar miner?
Dar macelar? Dar medic legist? Etc., etc., etc...

Eu nu cred ca meseria de lucrator de penitenciare este o meserie urata, sau o meserie pentru
care ar trebui sa cerem spor de rusine ca francezii. Cred ca este o meserie la fel de grea ca si
altele, o meserie utila care solicita insa, care te poate stoarce de energie. Cred ca este o
meserie speciala in care, colegul meu ar fi avut mare nevoie de asistenta psihologica. Nu
dupa 11 ani de "puscarie", nu cand nu s-a mai putut, ci periodic sau ori de cate ori este
nevoie.

Mai cred de asemenea ca nu este nevoie sa iesim in strada pentru a cere populatiei sa
respecte dupa cum se cuvine meseria de lucrator de penitenciare. Cred ca trebuie sa incepem
prin a invata sa ne respectam unii pe ceilalti, prin a respecta locul, pe noi insine.

P.S. Mi-a facut mare placere sa citesc "Sapca comunista", postata de Realdo. Printre
atata "paza", "sefi", "puscarie"," reeducare", "ppl-
ei", "imputerniciti", "nepoti", "nostrii", "celula", "sectie", "adevar", "minciuna" etc., etc., etc.,
sapca asta m-a dus in alta lume.

by admin 12 Comentarii

25 AUGUST 2008

Calitatea ideilor vs calitatea replicilor

Am scris despre Pruteanu, acum c„teva zile, fără a avea intenţia de a desemna un erou oficial
al blogului sau al ANP. Am apreciat un om care este ‚ndeajuns de insistent ‚ntr-o chestiune pe
care o consideră importantă. Am apreciat mai ales faptul că e dispus să-şi recunoască
greşelile şi să admită că nu face parte dintre oamenii fără dileme.
.
Dar nu persoana Pruteanu, oricine s-ar ascunde sub acest pseudonim, aş fi vrut să fie scoasă
‚n evidenţă. Ideea că cineva trebuie să joace rolul de critic sistematic mi s-a părut demnă
de a fi discutată. La rubrica cu pricina s-au postat destule comentarii, ‚nsă o opinie, dintre
multele exprimate, mi se pare foarte importantă.
.
Autoritatea critică se pare că se c„ştigă greu şi nu lipsesc cei care sunt dispuşi s-o conteste.
Pruteanu al nostru s-a chinuit puţin, a asudat la tastatură, dar nu a cedat. Şi uite aşa am
descoperit că avem pe cineva care poate mai mult dec„t să vadă greşeli de ortografie. Poate
să argumenteze, poate să greşească, dar ‚şi vede de 'treaba' lui.
.
Problema de limbă rom„nă este ‚nsă exacerbată ‚n comentarii. Neatenţii, printre care mă
număr şi eu de multe ori, se supără de regulă, chiar dacă nu reacţionează. E de ‚nţeles ‚ntr-o
oarecare măsură. Totuşi apar şi replici care sunt excesiv de dure la adresa celui care face o
sugestie sau o observaţie. Asta cred că n-ar trebui să se ‚nt„mple pentru că, ‚n cele din urmă,
trebuie să primeze calitatea ideilor, nu a replicii.
.
†n acest sens, de c„nd scriu pe blog pot să spun că am văzut două tipuri de reacţii, aş zice
eu, negative:

 prima se poate reduce la sintagma: "avem probleme mai importante". Aşa este cu
siguranţă. Despre fiecare problemă se poate spune că este mai puţin importantă dec„t
despre alta. Reacţia cu pricina propune ‚nsă ‚nlăturarea sistematică a problemelor
pentru că oricum există una şi mai mare ‚n orice moment. Şi uite aşa, av„nd
‚nţelepciunea ‚ntregului şi a absolutului, ar trebui să fim ignoranţi şi liniştiţi;
 a doua s-ar putea exprima prin: "da tu cine eşti mă, ca să-mi dai mie/nouă
lecţii!?". Am văzut comentarii care explicau savant că majoritatea cititorilor sunt
agenţi, deci oameni fără carte, deci nevolnici ‚n a-şi exprima o opinie decentă. Am
văzut comentarii care desfiinţează, am văzut comentarii care propun scenarii sau acuză
de rele intenţii.

Din pacate replicile care fac parte din categoriile mai sus discutate sunt destul de familiare.
Nu-i aşa? Parcă mai vedem asta undeva, şi cred că este destul de neplăcut. Ni se ‚nt„mplă
deseori să beneficiem de acest tratament atunci c„nd avem o opinie sau o observaţie pe care
ţinem să o aducem la cunoştinţa şefilor din penitenciare.

by Huginn 21 Comentarii

…n prima linie

'Tătucii' se retrag la monitoare și vorbesc prin speaker. „Probleme, Gogule?”.

Pac, apasă eject şi Gogu pică la carceră. (...)Nu prea mai ai la cine apela cˆnd ți-
e greu. Šți €năbuși spaimele și treci mai departe. Speri să fie totul bine. Pe ici pe
colo, cˆte un șef de secție sau șef de tură, €ți mai insuflă puțin curaj. Ai mare
nevoie.

Sf‚rșitul erei glaciare

†n ultimii 4 ani au avut loc mai multe seisme ‚n sistemul ANP, instituţia fiind scuturată
puternic. Era nevoie de energie tinerească pentru a ‚nvinge inerția puternică a unui sistem
proaspăt demilitarizat. Drept urmare mulți dintre conducătorii consacrați au fost dezrădăcinați
din pozițiile intangibile c„ndva. Faptul că, la patru ani de la ‚nceputul erei seismice, deja, este
luată ‚n calcul, o rechemare sub arme și constituirea unui sfat al bătr„nilor, cred că ne poate
face să tragem niște concluzii.

Dispariția 'bătr‚nilor' s-a propagat, ca proces, p„nă la nivelurile cele mai mici, dar a trecut
neobservat, cu excepțiile constituite de numele sonore.

Cele mai unite echipe se formau ‚n sectorul operativ ‚n jurul unui lider cu vechime și
experiență (ofițerul de serviciu, care de cele mai multe ori era subofițer, sau un alt membru
marcant al plutonului). Acela devenea un fel de 'tătuc' de care tinerii ascultau fără cr„cnire.
Este adevărat că obediența militară favorizează această polarizare, dar nu cred că este vorba
doar de armată.
C„nd lucrezi ‚n stres permanent, singur, ‚narmat doar cu un baston de cauciuc (pe care de
multe ori nici nu mai are rost să-l mai iei din birou, dacă ai un birou) printre sute de deținuți
care nu sunt un fel de mobilă pe care o muți de colo-colo (g„ndesc, plănuiesc și acționează),
atunci este foarte important să știi că ăl-mai-mare peste pluton veghează la tot ceea ce se
‚nt„mplă și dacă Doamne-ferește ești la ananghie, apare și te scoate din necaz. Nu numai
plutonul ‚l respecta pe 'tătuc', ci și deținuții. Era suficient să apară, și spiritele se calmau. Toți
aveau nevoie de o persoană investită cu respect de anii petrecuți ‚n penitenciar.

Euro-'tătucul'

Epoca 'tătucilor' a apus... Peste ani, poate, se vor forma alții. Greu de crezut. Sistemul
devine din ce ‚n ce mai tehnic, iar modelul european accentuează securizarea ‚n detrimentul
relațiilor directe cu deținuții. 'Tătucii' se retrag la monitoare și vorbesc prin
speaker. „Probleme, Gogule?”. Pac, apasă eject şi Gogu pică la carceră.

Este și bine dar și rău. †ncepi să nu mai ști ce pun deținuții la cale. †ntre tine și ei se
interpun fel de fel de sisteme. Printre experții din domeniu se discută deja despre
dezavantajele penitenciarelor de tip SUPERMAX, axate pe eliminarea oricăror riscuri, care,
‚nsă, pun mare presiune pe deținuți și nu garantează recuperarea. Mai avem multă cale p„nă
la astfel de dileme.

Euro-legislaţia şi penitenciarul rom‚nesc

Cum ar fi putut să reziste ‚n vremuri ‚n care deținuții pleacă să-și dea examenele la facultate
și sunt remunerați gros pentru studii, c„știg„nd și zile pentru asta. Copiii noștri primesc doar
un cornuleț cu lapte. Nici munca nu mai este o obligație pentru deținuți. Săracii 'tătuci', ce să
mai ‚nțeleagă. Nici noi nu prea pricepem. Mai avem mult p„nă la niveluri atinse de anumite
sisteme europene, dar din anumite puncte de vedere le-am luat-o ‚nainte.

E normal ca deținuții să facă zilnic plimbări, sport, alte activități educative. Știm ce se
‚nt„mpla ‚n acele camere aglomerate după ce se tr„nteau ușile. Nu așa pot fi recuperați de
societate. Un recidivist putea să-și vadă familia o dată la două luni, iar la pedepse nu aveau
posibilitatea contestației. Putem fi de acord că ușile deschise, la anumite regimuri de
executare a pedepselor, contribuie la un psihic mai sănătos. †n niciun caz al personalului.

Pe l„ngă 'tătuci', sistemul a pierdut și 10.000 de deţinuţi. S-a mai schimbat legislaţia, au mai
imigrat ai noștri, o fi scăzut recidiva (cine să verifice?).

Mostră de informare privind capacitatea legală de deținere ‚n urmă cu niște ani, la

Jilava:
-C„ți? -Cinci.- Ce cinci? -Cinci la două paturi. –Aa, păi aveți 2000 de paturi și doar 4000
de deținuți. –Da, dar șmecherii cu pedepse mari, de la patul 1, dorm singuri.

Siguranţa personalului - o glumă!

Šn lipsa 'tătucilor', cei tineri au rămas pe cont propriu.

Nu prea mai ai la cine apela c„nd ți-e greu. †ți ‚năbuși spaimele și treci mai departe. Speri să
fie totul bine. Pe ici pe colo c„te un șef de secție sau șef de tură ‚ți mai insuflă puțin curaj. Ai
mare nevoie.

La r„nd la percheziție vine Fane Spoitoru. Are aproape doi metri și o privire care te ‚ngheață.
Trebuie să-i ordoni ferm să se dezbrace. Se ‚ncruntă la tine, apoi te ignoră. Eziți. Te uiți după
tătuc. Vezi doar un șef de secție de 22 de ani care-și face de lucru. Treci la următorul deținut.
Opinia publică te-ar condamna. Să-i facă ea percheziție!...

Ați urmărit vreodată o zi normală de muncă a unui biet agent care lucrează pe o secție cu
regim semideschis? Gradul de risc este considerat minor și de aceea face serviciul singur.
Uşile sunt deschise pe tot parcursul zilei! Sute de deținuți liberi, mulți dependenți de
droguri, alții cu conturi de reglat. Speră să fie ‚nlocuit 20 de minute pentru a servi masa. †n
interiorul locului de deținere nu are voie nici cu un sandwich.

***

†n scurt timp ‚ncep concursurile pentru ocuparea funcțiilor vacante. Dacă sistemul nostru este
considerat at„t de atractiv, vă invităm la concurs! Avem nevoie de noi camarazi, ‚n special „n
prima linie!

by Patrick 55 Comentarii

24 AUGUST 2008

Leader sau manager?

Sunt un bun manager? Aş putea fi leader-ul echipei mele?

Leader-ul este o persoană simpatică, puternică, are o carismă deosebită astfel că adună ‚n
jurul lui o mulţime de prieteni şi colaboratori pe care ‚i convinge destul de uşor de ideile sale.
Se plictiseşte repede de ceea ce face şi caută mereu noi şi noi provocări, experimentează şi
preia iniţiativa de cele mai multe ori.

Managerul bun este echilibrat, inteligent, analizează bine toate variantele şi se ‚nconjoară
‚ntotdeauna de specialişti ‚ntruc„t consideră că cei buni la toate nu sunt buni la nimic. Este
stimat, nu neapărat iubit, pentru siguranţa cu care acţionează, argumentaţia pe care o are,
succesele pe care le ‚nregistrează.

Se poate şi leader şi manager bun?

Se poate! Dacă leader-ul ar c„ntări mai bine ‚nainte de a lua o decizie, dacă managerul ar
avea mai multă ‚ncredere ‚n propriile forţe… Managerul care are abilităţi de leader este genul
de persoană care e interesată at„t de cantitate c„t şi de calitate, dă importanţă succesului
personal ‚nsă nu doreşte să facă vreun rău cuiva prin asta, preţuieşte prieteniile, este flexibilă
c„nd e nevoie şi are tăria să recunoască dacă o idee e bună, chiar dacă nu ‚i aparţine.
.
Trebuie să admitem că astfel de oameni sunt o raritate iar la nivelul cel mai ‚nalt al sistemului
nostru ‚i putem număra pe degete. Poate ‚n penitenciare aţi ‚nt„lnit cazuri de şefi de tură sau
de escorte care ştiu să adune ‚n jurul lor toţi agenţii, să-i coordoneze mai bine dec„t un şef
Serviciu Siguranţa Deţinerii de exemplu, să ia iniţiativa ‚ntr-o situaţie de criză, să
‚ndeplinească misiunile cu succes şi pe urmă să-i ia pe toţi la o bere, finaliz„nd ‚n acest fel cu
plăcere o zi grea de muncă.
.
Poate aţi ‚nt„lnit un contabil care ştie mai multe dec„t contabilul şef, se face perfect ‚nţeles de
şoferi, magazineri, gestionari, fără să apeleze la intervenţia vreunui ofiţer.
.
Să nu trecem cu vederea peste agentul supraveghetor, şef pe tura lui, care ştie carte
suficient c„t să lămurească deţinuţii, aplanează conflictele mai bine dec„t un psiholog, impune
respect ‚n faţa celorlalţi supraveghetori care au ‚ncredere oarbă ‚n cuv„ntul lui şi poarte nu de
puţine ori l-au văzut mai capabil dec„t şeful secţiei de deţinere.
.
Ce să mai spunem de un asistent medical care are o mai bună practică dec„t medicul şef,
salvează vieţi av„nd curajul să ‚şi asume o manevră riscantă, ‚i planifică imparţial pe colegii
săi ‚n ture, ‚i sfătuieşte şi ‚nvaţă să vadă cu ochi deschişi realitatea.

Şase paşi

†n materialele de specialitate se arată că sunt suficienţi 6 paşi pentru a deveni un

manager mai bun:

1. †n fiecare zi trebuie alocate 20 minute pentru o discuţie cu un

membru al echipei (C„nd aţi fost ultima oară ascultat de şef sau vi s-a cerut părerea
pentru a se ‚mbunătăţi lucrurile sau a ieşi din impas?)
2. Managerul trebuie să arate clar cum vrea să comunice cu subordonaţii şi să răspundă la
mesajele acestora (C„nd vi s-a explicat clar cum trebuie să arate o adresă sau o
adnotare ‚ntr-un dosar şi c„nd vi s-a dat un feed-back ‚n urma acţiunilor voastre?)
3. Oamenii nu citesc g„ndurile şefului, astfel că acesta trebuie să comunice clar ce doreşte
de la subaltern (De c„te ori nu aţi auzit b„lb„ielile şefului care nu numai că nu ştia cum
să arate un rezultat dar nu mai ştia nici a cerut?)
4. Să nu se ridice tonul vocii (Asta e cam greu ‚n mediul nostru dar cine nu a ‚nt„lnit şefi
care doar ţipă şi tr„ntesc ascunz„ndu-şi astfel neputinţa?)
5. Şeful să fie flexibil şi să comunice celorlalţi ce probleme şi termene are, ce anume ‚l
presează, oamenii ‚l vor ‚nţelege (C„ţi şefi ‚i informează pe cei din echipa lor despre
problemele pe care le au şi limitele pe care nu le pot depăşi de unii singuri?)
6. Să existe c„teva persoane de ‚ncredere care să aducă fără teamă la cunoştinţa şefului
neregulile şi erorile inerente activităţii (aici am putea spune că stăm mai bine dar
apropiaţii şefului ‚l informează ‚n special despre greşelile personale ale unora, „cine cu
cine” etc).

Am văzut că eficienţa se dob„ndeşte dar pentru asta trebuie să facem eforturi, unii uriaşe. Să
ne recunoaştem defectele, lipsurile; să acceptăm critica şi să schimbăm optica, dacă este
cazul.

Se poate lupta pentru coeziunea grupului şi recunoaşterea meritelor; să existe pretenţii ‚n

ceea ce priveşte calitatea muncii fiecăruia; să se adopte un stil democratic de conducere; să
se ia decizii corecte şi la timp; membrii echipei să fie sprijiniţi; grupul să fie dinamizat şi să se
creeze cadrul necesar pentru o activitate eficientă. Să se formeze echipa ‚n adevăratul sens.

Domnilor şefi, la locul dvs. de muncă, sunteţi o echipă „mpreună cu ceilalţi?

Cunoaşteţi problemele care „l macină pe subalternul dvs.? ˆi daţi o m‚nă de ajutor
pentru a-l scoate din „ncurcătură? Sunteţi iubit?

by Vladimir 35 Comentarii

23 AUGUST 2008

Obiectivitate şi adevăr

"Tot ce auzim este o opinie, nu un fapt. Tot ce vedem este o perspectivă nu

adevărul." - Marcus Aurelius

Obiectivitatea, steagul de culoare gri

.
Mass media clamează zilnic obiectivitatea. E deontologic, e normal şi... se vinde bine apelul la
principii. Aşa se ‚nt„mplă că obiectivitatea ne e zilnic fluturată pe sub nas, ‚n modul cel mai
făţarnic posibil. †nsă, mass media nu e deloc obiectivă, iar politica editorială e doar un
eufemism pentru filtrul care cerne realitatea 'v„ndută' publicului.
.
O fi realitatea asta una singură, dar presa ne-o prezintă ‚n fel şi chip. Una şi aceeaşi
‚nt„mplare poate fi ‚nchipuită neutru, pozitiv sau negativ. Şi atunci unde mai e adevărul ‚n
toată povestea asta? Nu cumva tocmai pretenţia asta de obiectivitate ‚l ascunde?
.
†mi pare că obiectivitatea se transformă, ‚n limbajul comun, dintr-un principiu moral, care te
obligă să informezi corect ‚ntr-o problemă tehnică, care te ajută să faci rating. Aşa se face că,
de exemplu, turul diplomatic al preşedintelui Băsescu ‚i demonstrează abilităţile de
negociator, e util politicii externe, sau e doar o ‚ncercare disperată de a aduna popularitate, ‚n
funcţie de cine prezintă ştirea.
.
Obiectiv sau subiectiv? Asta e „ntrebarea.
.
Majoritatea informaţiei transmise este, tehnic vorbind, obiectivă. Diferenţele ‚n ceea ce
priveşte adevărul conţinut sunt ‚nsă majore. Cum aşa? Doar adevărul e unul; şi totuşi greu
stabilit ‚ntre at„te voci care ‚şi strigă obiectivitatea. N-ar fi mai bine dacă agenda mass media
ar fi transparentă şi asumat subiectivă? Cu certitudine ar fi mai cinstit dacă publicul n-ar fi
tratat ca o masă de manevră sub masca unei obiectivităţi mincinoase şi inutile.
.
Obiectivitatea, să-i spunem 'tehnică', ‚nseamnă de fapt lipsă de responsabilitate. Aşa se
manipulează cel mai bine, iar riscul e minim. De c„te ori n-aţi văzut o ştire care alocă 95%
din efort unei poziţii şi 5% celeilalte, dar are pretenţia că este obiectiv construită. Este
obiectivă, dar nu adevărată.
.
†n schimb, subiectivismul asumat e riscant. Eşti ţintă sigură, iar bunele intenţii şi curajul ‚ţi
sunt ‚n permanenţă puse sub semnul ‚ntrebării de către obiectivii de paradă. Adică cum să
militezi pentru ceva? †nseamnă că eşti musai un primitiv care nu poate jongla cu realitatea şi
nu poate să găsească sensurile care-i folosesc.
.
Adevărul e unul... relativ
.
Dar, dacă deschidem ochii vedem că opiniile nu sunt egale, nu toate sunt credibile şi nu toate
contează, iar obiectiv nu ‚nseamnă neutru. Adevărul e subiectiv, iar publicul are at„ta minte
‚nc„t să-l ‚nţeleagă, at„ta vreme c„t agenda celui care informează este transparentă.
.
Ăsta e motivul pentru care n-am afirmat nicio secundă că prezint faptele altfel dec„t aşa cum
le percep, adică subiectiv şi personal. Răm„ne ca dumneavoastră să ‚nţelegeţi singuri care
este ADEVĂRUL.

Everything we hear is an opinion, not a fact. Everything we see is a perspective, not the
truth. Marcus Aurelius
.
The truth is incontrovertible, malice may attack it, ignorance may deride it, but in the
end; there it is. Winston Churchill

by Huginn 84 Comentarii

22 AUGUST 2008

Pruteanu de penitenciare

De ceva timp un domn/doamnă sancţionează greşelile de limbă romˆnă făcute de

cei care postează articole sau comentarii pe blog. Šşi spune Pruteanu şi
funcţionează aproape ca o maşină de limba romˆnă. Taxează chiar şi greşelile care
nu sunt, €n mod cert, rodul prostiei sau inculturii.
.
Unii dintre noi ne-am supărat, alţii dimpotrivă, i-am apreciat intervenţiile. Ieri, parcă, s-a
‚nt„mplat, ‚nsă, un fapt remarcabil: ‚nsuşi Pruteanu a greşit ‚ntr-un comentariu, altfel foarte
util. Reacţia a fost cea aşteptată. A primit observaţia de rigoare şi problema s-a lămurit. Se
mai ‚nt„mplă.
.
Acum aproape o lună am fost şi eu ‚n situaţia de a fi pus la colţ, pe motiv de limbă rom„nă.
Nu o dată, ci de două ori. Şi, culmea, a doua oară tocmai ‚mi ceream scuze pentru greşeala
nevinovată pentru care abia fusesem criticat. Dar, vai, criticul meu a făcut greşeala fatală,
d„ndu-mi o nouă replică. A violat involuntar limba rom„nă, şi mi-a dat prilejul să-mi spăl
onoarea de utilizator imperfect al limbii rom„ne. N-am ezitat.
.
Uneori reacţia ‚n faţa unui critic este aceasta. Te simţi lezat, eşti sigur că n-ai greşit
intenţionat, şi speri să ţi se treacă cu vederea neatenţia. Ai vrea să stabileşti tu condiţiile
criticii şi ai găsi, cu certitudine, un mod bl„nd de livrare. Numai că nu merge aşa.
.
Asta nu ‚nţelege, istoric vorbind, nici sistemul penitenciar. E clar că nu toate reproşurile sunt
meritate sau adevărate, e ‚nsă la fel de adevărat că probleme sunt cu duiumul, iar dacă
‚nchidem ochii nu avem de c„ştigat dec„t alţi ani de regres.
.
Faptul că preferaţii mei din ultima vreme, spionii lui Tiberiu Ungureanu, verifică ‚nainte de
publicare revista presei şi emit opinii, care mai de care mai deştepte, asupra impactului unui
articol sau reportaj nu face problema să dispară. Prima opinie din categoria DPCMP analizează
a fost ca revista presei să dispară de pe site. Comod şi simplu. De ce să-şi mai bată capul? Nu
că s-ar rezolva ceva cu asta, dar ignoranţa e o 'binecuv„ntare' pentru cineva care nu-şi face
treaba. Nu şi pentru ceilalţi.
.
De ce nu e bine să ascundem realitatea, chiar dacă nu ne place? Dintr-un motiv simplu, aş
spune. E prima etapă a schimbării. Altfel nu se poate. Aşa că... mulţumesc domnule/doamnă
Pruteanu, oricine ai fi şi ce pseudonim ai folosi, pentru interes şi tenacitate.

by Huginn 62 Comentarii

Efectul experimentelor asupra sistemului penitenciar

Anonimul de la ora 18.21 facea ieri urmatorul anunt : Avem director general! Felicitari!

Primul gand care imi vine in minte este ca experimentul, cu magistratii - sefi ai
penitenciarelor, este pe cale de a se incheia. Cel care a avut initiativa asta, pe numele sau
Valeriu Stoica, presupun ca a plecat de la premiza ca e bine sa altoiasca trunchiul viguros, dar
cam rudimentar al sistemului penitenciar, cu sangele albastru al magistraturii.

Teoretic cel putin, din uniunea asta ar fi trebuit sa rasara sistemul de calitate superioara.
Dupa mai bine de 10 ani de "experimentare", sunt inclinat sa cred ca povestea asta a facut
mai mult rau decat bine sitemului penitenciar. Eftimescu, Criste, Stanisor, Iacob, Serban,
Spaiuc, Iosif ... Ultimul magistrat, ultimul si la propriu si la figurat, a produs asa un dezastru
incat asta tinde sa anuleze si lucrurile bune pe care au apucat sa le faca ceilalti, atatea cate
sunt. Nu intentionez insa sa analizez acum prestatia fiecarui magistrat in parte, vreau mai
degraba sa ma lamuresc de ce experimentul asta s-a incheiat lamentabil, presupunand ca a
avut la baza lui cele mai bune intentii.

Primul motiv ar fi ca intre meseria de judecator sau procuror si meseria de a conduce un

penitenciar, sau cu atat mai mult un sistem penitenciar, nu exista nicio legatura. Ca urmare,
ar fi fost de bun simt ca ministrul, oricare ar fi fost acela, sa numeasca la sefia
penitenciarelor, o persoana experimentata, un bun administrator mai ales.

Ca la toate functiile politice insa, admitem ca magistratul nostru nu trebuia sa fie neaparat un
specialist, cat timp ar fi fost in stare sa se inconjoare de profesionisti adevarati, cat timp ar fi
compensat lipsa cunostintelor cu o mare putere de convingere, cu implicarea reala, in special
cu talentul de a apasa acele parghii politice, menite sa reactioneze dupa cum se cuvine la
nevoile reale ale sitemului penitenciar.

In marea lor majoritate magistratii nostri n-au fost nici buni administratori, nici buni politicieni
si daca adaugam convingerea lor, mai mult sau mai putin impartasita, explicita in orice caz,
ca sunt niste fiinte cu totul superioare, avem tabloul complet! Nu, nu ne-au iubit, in mare
masura nici nu ne-au inteles, au iubit mai degraba pozitia, privilegiile, s-au folosit de sistemul
penitenciar, implicit de angajatii acestuia, pentru a parveni, pentru a se imbogati, pentru a
dispretui nu de putine ori.

Cum spuneam si cu alte ocazii, nu-mi plac generalizarile, ca urmare nu plec de la premiza ca
toti magistratii din Romania sunt lenesi, gomosi si profitori, dar dupa aproape zece ani
de "ghinion", incepi sa te intrebi, pe buna dreptate, daca nu cumva ghinionul asta are totusi si
alte explicatii?!

Vom mai avea vreme sa analizam care sunt efectele magistratilor asupra sistemului
penitenciar romanesc, vom fi cu siguranta nevoiti si sa "tratam" urmarile acestora,
deocamdata insa salutam inca odata decizia ministrului Predoiu de a organiza, pentru intaia
oara in istoria sistemul penitenciar romanesc, un concurs pentru ocuparea postului de director
general.

Felicitam evident castigatorul si, dincolo de toate urarile firesti, constatam ca Dl Ioan Bala
este primit cu aproape toate bratele deschise. Rar mi-a fost dat sa inregistrez un asemenea
val de simpatie. Daca n-ar fi dublat de un imens val de asteptare, aproape ca n-as avea
niciun fel de emotii!
***
PS. Dincolo de pacatele lui, mai mult sau mai putin imputabile, blogul poate fi pentru noul
director general un excelent mijloc de informare. Cu conditia sa-l citeasca si sa nu se supere
daca opiniile sunt contrarii, ori sunt critice.

by admin 34 Comentarii

21 AUGUST 2008

Penitenciar USA

National Geographic Channel despre penitenciarele din America.

Penitenciar USA
.
Apreciata serie de documentare revine cu şase noi episoade incitante. Pătrunz„nd dincolo
de gratii, seria Penitenciar dezvăluie viaţa infernală din puşcărie, ‚nfăţiş„nd toate
extremele dintre crimă şi pedeapsă: gangsterii fără remuşcări, infractori ce refuză să-şi
recunoască faptele, condamnaţi ce nu vor dec„t să-şi ispăşească pedepsele… şi ofiţerii
‚nsărcinaţi să ţină sub control acest grup de violenţi inadaptaţi social.

Află despre „oraşul corturilor” ‚n Ultimii prizonieri ‚n lanţuri, unde supraaglomerarea a

impus luarea unor măsuri drastice: deţinuţii au fost cazaţi ‚n corturi, fiind nevoiţi să
supravieţuiască condiţiilor vitrege din deşert. Aici există chiar şi o echipă specială de
ofiţeri care să ţină sub control acest oraş al infractorilor. Costurile sunt reduse pentru că
prizonierii sunt puşi să muncească pentru a se ‚ntreţine.
.
Cunoaşte noii angajaţi ai Penitenciarului din Wyoming, care trebuie să se pună rapid la
 curent cu mersul lucrurilor dacă vor să se impună ‚n faţa criminalilor, violatorilor şi
pedofililor, faţă de care se află ‚n minoritate.
.
De la tinerii infractori care ‚ncearcă să revină pe calea cea bună ‚n T„năr şi rău p„nă la
membrii de bande care-şi continuă acţiunile violente chiar şi de dincolo de gratii ‚n
Loialitate fatală, această serie realistă spune lucrurilor pe nume. ‹n Şcoala de corecţie,
puşcăriaşii ‚şi riscă vieţile pentru a ‚ncerca să studieze, cu speranţa la o viaţă mai bună.
Pot răm„ne departe de probleme ‚n mijlocul conflictelor violente din interiorul ‚nchisorii?
.
‹n cele din urmă, Stare de urgenţă analizează situaţia din Centrul de Detenţie
Multnomah, unde supraaglomerarea a dus la eliberarea unora dintre prizonieri pentru a
face loc celor acuzaţi de infracţiuni mai grave, care apar ‚n fiecare zi. (sursa: link)

Link-uri utile:

 Penitenciar USA
 Prison Nation

by Huginn 6 Comentarii

Nu toate obiectele interzise zboara

Sunt obiectele interzise aduse de cadre deţinuţilor? Este posibil ca un cadru să

aducă telefoane mobile, iar plata să se facă direct €n contul acestuia de către
familia deţinutului? Fraternizează unele cadre cu deţinuţii?

Poate că da...

Periodic, aproape lunar, se transmit ‚n penitenciare adrese care cuprind descrierea unor
evenimente negative (găsirea de obiecte interzise asupra cadrelor care intră sau ies din
serviciu, părăsiri ale locului de muncă sau evadări ale deţinuţilor etc.) de care se fac vinovaţi
agenţi supraveghetori, asistenţi medicali, şefi de tură sau alţi ofiţeri.

Sunt unii care introduc ‚n locul de deţinere telefoane mobile, alţii intermediază legătura celor
din interior cu familiile lor, alţii ‚nchid ochii la abaterile deţinuţilor. †n toate penitenciarele din
lumea asta persoanele private de libertate ‚ncearcă să-şi facă viaţa mai uşoară, unii spun
chiar că „au datoria să ‚ncerce”, dar şi personalul are datoria să le dejoace planurile sau să fie
autoritar ‚n faţa ilegalităţilor, infracţiunilor, abaterilor disciplinare.

Totuşi, mai sunt cazuri…

 la Penitenciarul T‚rgu Mureş, un asistent medical a făcut pe cărăuşul aduc„nd ‚n

penitenciar mezeluri (‚n care era ascuns un telefon mobil) pentru un deţinut. Faptul că
s-a dispus controlul asupra frigiderului ‚n care erau alimentele, ‚nseamnă că existau
informaţii ceea ce ne conduce la ideea că agentul nu era la prima abatere;
 la Mărgineni, un agent avea ascunse ‚n buzunarul de la piept al cămăşii două telefoane
mobile. Altul a recunoscut că şi-a ‚nsuşit un telefon mobil cu ocazia efectuării unei
percheziţii;
 la Penitenciarul Slobozia, un agent conducător auto avea ‚n vestiar 3 sticle de whisky
ce urmau a fi date unor deţinuţi ce executau pedeapsa ‚n regim deschis. Din verificări a
reieşit că şoferul nu era la prima abatere, aducea ‚n autovehiculul unităţii băuturi
alcoolice pe care, cu complicitatea unor deţinuţi, le introducea ‚n locul de deţinere;
 la Rahova, o agentă a recunoscut că a introdus ‚n mai multe r„nduri telefoane mobile
‚n unitate, iar un achizitor a ‚ncercat să aducă ‚n unitate 6 telefoane mobile (care,
incredibil, erau inscripţionate cu numele şi porecla deţinuţilor destinatari), două
‚ncărcătoare, un hands free, creatină şi 17 fiole de „Steanon”;
 la Gherla, două agente supraveghetor (mamă şi fiică) au intermediat legătura ‚ntre o
deţinută şi alte persoane private de libertate, ‚i aduceau diverse obiecte din partea
familiei ‚n schimbul unor sume de bani, bijuterii, produse cosmetice, articole de
‚mbrăcăminte, de ‚ncălţăminte şi diverse produse alimentarel;
 la Penitenciarul Spital Rahova, un ofiţer (medic), a ‚ncercat să introducă 3 telefoane
mobile;
 la Penitenciarul Botoşani, s-a descoperit că un agent a primit de la un deţinut un
ceas de m„nă, ‚n schimbul unui telefon mobil;
  la Brăila, un agent supraveghetor, nu doar aducea telefoane mobile deţinuţilor, dar
avea şi intermediar printre aceştia (un individ de la curăţenie) care ‚i cunoştea numărul
de cont bancar şi ‚l aducea la cunoştinţa 'cumpărătorului' pentru 'plată'.
 la Jilava, ‚nainte de anul 2005, un agent care răspundea de activitatea deţinuţilor care
munceau ‚n sistem „Fără Pază” pretindea şi obţinea anumite sume de bani (nu erau
mici deloc) de la aceştia, fie pentru a fi selecţionaţi ‚n sistemul care aducea mari
avantaje şi o libertate de mişcare de invidiat, fie pentru a fi repartizaţi ‚n anumite
posturi sau numai ‚n ture de zi. Ce să mai zicem despre ofiţerul care aducea droguri
deţinuţilor şi care ‚şi ispăşeşte pedeapsa ‚ntr-un penitenciar unde supraveghetorii i-au
fost colegi!

Ca să fac referire la articolul din 01 august „Senzaţional! Obiecte zburătoare interzise. ˆn

exclusivitate! Numai la penitenciare.”, se pare că nu toate obiectele interzise sunt
catapultate peste gardul unităţilor, ci unele sunt aduse cu grijă de persoane mai tinere sau
mai puţin tinere, bărbaţi sau femei, agenţi sau ofiţeri, cu experienţă sau proaspăt angajaţi.

Dar sunt şi altfel de cazuri…

†n informările de care vorbeam mai sus nu se fac referiri la faptele bune ale cadrelor, la
intuiţia, vigilenţa şi inteligenţa celor care:

 controlează pachetele primite de la familiile deţinuţilor şi găsesc droguri, bani sau

cuţite;
 surprind un deţinut care se ‚ntoarce de la punctul de lucru şi miroase a alcool;
 au flerul de a-l percheziţiona, ceva mai atent, pe un condamnat şi găsesc droguri
asupra lui;
 ştiu să aplaneze un conflict ‚ntre deţinuţi violenţi şi periculoşi.

Au o mai mică importanţă aspectele pozitive ‚n comparaţie cu cele negative? Curajul,

profesionalismul, implicarea, simţul datoriei, spiritul civic pălesc ‚n faţa ‚nşelăciunii, slăbiciunii,
necinstei, dezonoarei, lipsei de integritate?

Cu siguranţă, nu. Doar că cei care ‚şi fac datoria nu ‚şi tr„mbiţează meritele, succesele şi,
chiar dacă consideră că nu sunt suficient de bine plătiţi pentru ceea ce fac sau pentru c„t
riscă, nu caută să ‚şi suplinească bugetul, compromiţ„ndu-se iremediabil (pentru că asta se
‚nt„mplă, cel puţin ‚n ochii deţinuţilor, dacă au noroc şi scapă de judecata colegilor).

Aşa cum nu există pădure fără uscături, nici noi nu suntem fără de pată şi avem răii noştri
(vezi şi cazul de la BAGR). Ce se poate face cu ei? Pot ceilalţi să suplinească lipsa de
integritate a acestora? Sau trebuie ei eliminaţi din r„ndurile celor care ‚şi fac datoria cu
adevărat? Sau mai pot fi aduşi pe calea cea dreaptă?

Unii dintre voi cu siguranţă v-aţi aflat ‚n faţa unei alegeri nesuferite de a da ‚n vileag fapta
necinstită a unui coleg sau de a te face că nu vezi, acoperindu-l şi, implicit fiind părtaş la
acţiunea lui reprobabilă.

Vă invit să comentaţi acest aspect, cu atˆt mai mult cu cˆt se spune că există un
adevăr al celor care luptă cu infractorii sau infracţionalitatea: „Nu vom cˆştiga
niciodată!”

by Vladimir 30 Comentarii

20 AUGUST 2008

Cel mai iubit dintre pămƒnteni - Brăţara de aur

Cel mai iubit dintre păm‚nteni (1993)

.
"Permiteţi să raportez:...
.
Vedeţi dumneavoastră... noi educatorii, pedagogii suntem ca nişte doctori, care stă... stă la
căpăt„iul bolnavului şi aşteaptă... aşteaptă p„nă se face bine... adică să ridică pă picioarele
lui... că de nu o merleşte-n cristoşii mă-sii..."
"Aşa a apărut cosorul, zis al lui Moceanu... pentru că aşa-l chema pe inventatorul lui. Asta e.
Moceanu... El are două părţi: partea lemn-oasă şi partea fer-oasă..."
.
Alte timpuri, alte personaje, alţi actori. Criticii (acum am citit pe net, nu c-aş fi specialist)
spun că filmul "e o vulgarizare a cărţii lui Marin Preda." Mie mi-a plăcut. Mi s-a părut la fel de
real pe c„t mi s-au părut de poveste o parte dintre colegii mei care prin 1995 ‚şi aşteptau
pensia pentru limită de v„rstă.
.
Link util:

 Cel mai iubit dintre pamanteni (SECVENTE, "Bratara de aur!")

by Huginn 45 Comentarii

ANP despre situaţia juridică a lui Nuţu Cămătaru

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a dat ieri după masă un comunicat de presă

referitor la situaţia juridică a deţinutului Ion Balint zis Nuţu Cămătaru.
.
Executarea pedepselor privative de libertate

 deţinutul a fost arestat la data de 23.07.2004 pentru săv„rşirea unor infracţiuni de

crimă organizată;
 Direcţia Cercetări Penale a comunicat instanţei de executare, respectiv Judecătoriei
Sector 2, faptul că pedeapsa a ‚nceput la data de 16.08.2004 - data primirii mandatului
de executare - urm„nd să expire la data de 15.08.2010;
 deţinutul a fost depus de organele de poliţie ‚n Penitenciarul Mărgineni la data de
08.02.2005;
 după ce Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia prin care deţinutul a fost
condamnat la 2 ani, 7 luni şi 17 zile ‚nchisoare, constat„ndu-se pedeapsa cu ‚nchisoarea
executată, s-a dispus punerea de €ndată €n libertate;
 deţinutul nu a fost pus €nsă €n libertate ‚ntruc„t se afla deja ‚n executarea pedepsei
privative de libertate de 6 ani pentru săv„rşirea infracţiunii de t„lhărie.

Cereri de liberare condiţionată - 1

 fracţia obligatorie pentru analiza ‚n vederea propunerii pentru liberare condiţionată a

fost ‚mplinită la 21.06.2007;
 Comisia de liberare condiţionată a propus instanţei de judecată amˆnarea
liberării condiţionate cu 10 luni;
 prin hotăr„rea Judecătoriei Sector 4 propunerea Comisiei de liberare condiţionată a fost
‚nsuşită, ‚n pofida contestaţiei depusă de Ion Balint;
 fapta fiind săv„rşită la 10.08.1994 s-au aplicat prevederile art. 59 Cod penal alin. 1
 valabil ‚nainte de intrarea ‚n vigoare a Legii nr. 140/05.11.1996, ‚n ceea ce priveşte
liberarea condiţionată.

Cereri de liberare condiţionată - 2

 următoarea discutare ‚n Comisiei de liberare condiţionată a avut loc la termenul stabilit

de instanţă, respectiv 24.04.2008.
 propunerea Comisiei de liberare condiţionată a Penitenciarului Bucureşti - Jilava a fost
de am„narea pentru a doua oară a deţinutului cu 8 luni;
 Judecătoria Sector 4 a admis ‚nsă contestaţia deţinutului şi a dispus prin sentinţa din
09.06.2008 punerea ‚n libertate;
 Tribunalului Bucureşti a admis recursul procurorilor astfel că prin decizia din data de
24.07.2008 a stabilit un nou termen pentru discutare €n comisia de diciplină la
18.12.2008.

Informarea organelor judiciare şi punerea „n libertate

 penitenciarele au informat permanent organele judiciare competente cu privire la

situaţia juridică a deţinutului şi au pus €n aplicare €ntocmai hotărˆrile
judecătoreşti aşa cum au fost acestea pronunţate;
 instanţa poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate, aceasta
fiind singura instituţie abilitată de lege a dispune asupra punerii ‚n libertate condiţionată.

Comunicatul explică, după cum se vede, foarte clar situaţia juridică a deţinutului Ion Balint.
Care este ‚nsă scopul precizărilor din finalul comunicatului? Recunoaşte ANP că au fost
probleme „n colaborarea cu instanţele judecătoreşti?

Link-uri utile:

 Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor face următoarele precizări...

 Nuţu Cămătaru răm„ne ‚n arest
 Nuţu Cămătaru răm„ne după gratii!
 Nuţu Cămătaru răm„ne ‚n arest - Cotidianul
 Nuţu Cămătaru răm„ne ‚n arest - Mediafax

by Huginn 2 Comentarii

19 AUGUST 2008

Penitenciar Jilava: Acte false pentru liberarea lui Nuţu

Cămătaru? ANP dispune verificarea acuzaţiilor.

Cotidianul Romˆnia liberă publică astăzi sub titlul Acte false pentru eliberarea
lui Nutu Camataru un nou articol referitor la detenţia şi punerea €n libertate
a "clanului Cămătarilor".

Temutul interlop Ion Balint, zis Nutu Camataru, a reusit sa scape de alti doi ani de
puscarie cu ajutorul conducerii Penitenciarului Jilava, a Administratiei Nationale a
Penitenciarelor (ANP), precum si gratie presedintelui de instanta de judecata Ionut Matei.
Ion Balint, zis Nutu Camataru, a beneficiat, pe ascuns, prin mistificarea documentelor, de
o alta reducere de circa 2 ani de inchisoare dintr-o pedeapsa de 6 ani, pedeapsa data
pentru fapte grave de crima organizata.
 .
La reusita acestei "inginerii" juridice au colaborat mai multe institutii care se ocupa de
administrarea pedepselor cu inchisoarea, respectiv instante de judecata, penitenciarele
prin care s-a plimbat Nutu Camataru, precum si Administratia Nationala a
Penitenciarelor. Aceste institutii au emis adrese contradictorii pentru a se crea confuzii cu
privire la momentul in care Nutu Camataru a inceput executarea pedepsei de 6 ani de
inchisoare. (sursa: Rom„nia liberă, 19.08.2008)

Pedeapsă redusă ilegal

.
Pedeapsa lui Ion Balint a fost redusă cu „ncălcarea normelor de procedură scăz‚ndu-
se perioade de arest preventiv din alte dosare. Astfel, pentru fapte săv„rşite ‚n perioada
2001 - 2003, judecătorul scade o perioadă de arestare precventivă dintr-un dosar penal din
1994, unde exista deja o alta condamnare şi din care se scazuse arestul preventiv! Deşteaptă
mişcare, dar ‚n conflict extrem cu legea pe care numitul judecător ar trebui s-o aplice.
.
Dacă documentarea este corectă şi acuzaţia se confirmă, judecătorul care a decis reducerea
pedepsei aplicate, făc„nd aceste artificii, va trebui să răspundă. Puţine speranţe. Consiliul
Superior al Magistraturii nu este cunoscut ca fiind foarte aspru cu magistraţii care rătăcesc
căile justiţiei, dar răm„ne de văzut care vor fi rezultatele inspecţiei judiciare (dacă se va face
una). Ăsta e şi motivul pentru care avem o justiţie str„mbă, dar cu magistraţi perfecţi (după
părerea CSM).
.
Cerere de liberare condiţionată fără „ndeplinirea condiţiilor legale?
.
Ion Balint a intrat „n comisia de liberare condiţionată av‚nd doar 1 an şi 5 luni
executat dintr-o pedeapsă de 6 ani. Acuzaţia este destul de amplu argumentată, ‚nsă nu
trebuie exclusă ‚n totalitate posibilitatea unei erori umane, dată fiind situaţia juridică foarte
complexă a celui ‚n cauză. Sigur că eroarea asta poate fi intenţionată, la fel de intenţionată ca
şi brambureala din dosarul Cămătarilor, dar asta urmează a fi dovedit.

Articolul scapă „nsă din vedere şi varianta, mult mai probabilă, ‚n care greşeala aparţine
instanţei care a emis mandatele şi care, cu acest prilej, a ‚ncurcat borcanele. Aceste erori,
intenţionate sau nu, au permis, conform autorului articolului, discutarea ‚nainte de termen a
liberării condiţionate, deşi Nuţu Cămătaru nu ‚ndeplinea condiţiile legale pentru aceasta. ANP
a dispus, se pare, verificarea modului ‚n care a fost ţinută evidenţa executării pedepsei cu
‚nchisoarea ‚n ceea ce-l priveşte pe Ion Balint.

Semne de „ntrebare şi 'coincidenţe'

Cum se face că tocmai „n cazul cămătarilor instanţele de judecată şi

penitenciarele 'se „ncurcă' ‚n sentinţe, mandate de executare şi contopiri? Personal nu cred
‚n prea multe coincidenţe care se ‚nt„mplă doar deţinuţilor cu dare de m„nă.

Cum se face că mass media devine brusc promotoarea cuminţeniei unei familii de deţinuţi?
†ndrăznesc să cred că ştirile călduţe despre deţinuţii din clanul Cămătarilor, (la o simplă
căutare cu Google veţi găsi cel puţin 20) care sunt chipurile pe calea cea bună, au fost plătite
‚ntr-un fel sau altul.

Link-uri utile:

 Acte false pentru eliberarea lui Nutu Camataru

 Camatarii au cerut eliberarea la noua instante diferite
 Avocatul Camatarilor, condamnat la 13 ani de inchisoare
 Penitenciarul Jilava + Nuţu Cămătaru = Love
 Nuţu Cămătaru nu a fost reeducat ‚n ‚nchisoare p„nă acum, susţine ...
 Tribunalul Bucuresti: "Nutu Cămătaru nu a fost reeducat in ...
 Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor face următoarele precizări...

by Huginn 15 Comentarii

18 AUGUST 2008

B.A.G.R. (Baza de Agrement, Geriatrie şi Refacere) - unitatea

‚mprumuturilor şi a creditelor impuse
 Scriu acest articol spre informarea celor care oferă cu prea multă uşurinţă
€mprumuturi unor colegi şi spre ştiinţa intrumentelor pe care ANP le foloseşte
pentru inspecţia şi controlul unităţilor

BAGR - misterioasa bază de agrement a penitenciarelor

.
Despre Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații nu se povestesc prea multe. Asta
nu ‚nseamnă că nu ascunde secrete. Dimpotrivă, misterele sunt la ele acasă. Nefiind o
unitate propriu-zisă, ea are un obiect de activitate distinct, așa cum reiese și din denumire.

Fiecare zi de lucru ‚ncepe cu cafeaua de dimineaţă, savurată ‚ntr-un spațiu

din dreptul ferestrei directorului de către domni şi doamne specializaţi ‚n cules folclor şi
turnat apoi ‚n urechea avidă de b„rfe a marelui șef. După o oră de socializare, fiecare
dintre participanţi intră pe r„nd la director ‚mpreună cu care trasează coordonatele unei
noi zile de muncă.

Viaţa a fost ‚ntotdeauna foarte dulce la baza de agrement. Se plimbă c„te o h„rtie pe ici
pe colo, funcționarii se văicăresc despre c„te au mai rezolvat ‚n cursul zilei, ‚nt„lnim
mereu aceeaşi pepinieră sau depou (după caz) de pile și relații, doar nu credeți că oricine
capătă cu uşurință un bilet de odihnă. De aici provin şoferii şi secretarele din A.N.P. şi
M.J., aici vine să-şi desfăşoare activitatea cam toată lumea fără chef de muncă din
complexul Jilava, pentru că cei care nu mai fac faţă ‚ntr-un penitenciar și au puţină
orientare, se retrag ‚ncetişor spre baza de tratament. Aici sigur găsesc un cunoscut care o
cunoaște pe şefa resurselor umane, care la r„ndul ei va realiza conexiunea cu stăp„nul
sanatoriului şi ‚n funcţie de recomandarea resurselor, noul venit va avea o viaţă liniştită
sau una tumultoasă.
.
Cămătărie şi „nşpelăciune la conducerea BAGR
.
Nu voi intra acum ‚n aspecte care au legătură cu activitatea bazei, ori cu anumite leasing-
uri avantajoase, nici măcar cu veşnic nesoluţionatul caz al echipamentului specific,
contractat ‚n urmă cu c„tiva ani de BAGR, de o calitate deja notorie. Acesta continuă să se
distribuie de vreo trei ani fără a se putea afirma că s-a realizat prima echipare, obligatorie
după demilitarizare și nici că s-a achitat personalului contravaloarea echipamentului
nedistribuit.
.
Mă voi referi la un fenomen ciudat care se derulează de ceva timp la adăpostul zidurilor
care au mai ascuns și alte afaceri interesante. Lucrurile care se ‚nt„mplă la BAGR par să
urmeze tipicul specializării unor chiriaşi importanţi ai unității vecine, Penitenciarul Jilava,
respectiv camăta.

Cum altfel se pot explica situaţii ca cele pe care vi le voi

expune?

La nivelul de v„rf al BAGR s-a sudat o echipă de specialişti ‚n

obținerea de ‚mprumuturi sau chiar donaţii. Mai mult bandă dec„t echipă şi mai degrabă
foloase sau avantaje dec„t credite.
.
Şefa resurselor umane - doamna tot timpul fără bani
.
Șefa resurselor umane, care și-a depășit condiţia de lucrător la spălătorie, evolu„nd

apoi, cu ajutorul tertipului trecere ‚n rezervă - reactivare, de la contabilitate la preluarea

de responsabilități pe linie de personal, este cunoscută ca o persoană-cu-buzunarele-
mereu - goale care ar cere bani ‚mprumut și de la Hagi Tudose, dacă acesta s-ar rătăci
prin curtea bazei. Nevoia disperată și continuată de bani, pe parcursul unei perioade mari
de timp, ne miră nespus și această situaţie nu ar fi ajuns la urechile noastre dacă nu ar fi
dob„ndit o amploare scandaloasă.
.
Complet„ndu-şi profesionalismul discutabil prin livrarea promptă a importantelor tipizate
(dar şi a altor comenzi) editate la tipografia unităţii către zonele ‚nalte din A.N.P. doamna-
tot-timpul-fără-bani gestionează rotirea ameţitoare a personalului din B.A.G.R. pe
posturile din ANP, MJ, complex Jilava, etc. ajut„ndu-se de diferiţi lubrifianţi scoţieni
‚nvechiţi ‚n butoaie de stejar, aşa cum asigură ceasornicarii elvețieni o mişcare precisă, cu
ajutorul rubinelor. Din c„te ştim, directorul nu are habar chiar de tot ceea ce pretinde
doamna ‚n numele său.

BAGR este o unitate care asigură necesarul de personal administrativ ‚n aparatul central
dar şi ‚n alte unități, mulți dintre salariaţi fiind detaşați sau delegați la ANP, MJ, INM, etc
pe posturi de şoferi, secretare, ‚ngrijitori, bucătari, etc. Detaşările sunt, deci, la ordinea
zilei și este foarte simplu pentru doamna-cu-punga-veşnic-goală să ‚ncurajeze o rotire a
personalului, atent g„ndită, astfel ‚nc„t situaţia să nu devină explozivă prin aglomerarea
‚ntr-un singur loc a unui număr prea mare de creditori. Unde mai puneţi că amplificarea
protestelor unor păcăliţi ar face dificilă continuarea afacerii. Noroc că dl. director este
foarte atent să domolească orice ieşire din r„nd.
.
Contabila şefă - doamna care ascunde popririle
.
Contabila şefă catapultată și menţinută ‚n poziţie cu ajutorul căutătorului oficial al
Elodiei, este caracterizată printr-o activitate neprofesională de notorietate, constatată
dealtfel şi de ultimele controale. Manifestă o vigilenţă şi energie exemplară, ‚n a dosi
popririle pe salarii primite de la diferite bănci şi ‚n a semna adeverinţe de salariu care nu
au legătură cu situaţia reală a ratelor domniei sale dar și a prietenei de la resurse.

Gaşca e completată și cu alte persoane, doamnele fiind susţinute şi de c„ţiva subalterni

fideli, unii chiar profesionişti de felul lor, beneficiind ‚n final de aripa protectoare a
directorului uşor influențţabil, cu atitudine chivasregală.
.
Dintre faptele de arme ale bandei cu „buzunarele-goale”
.
Mereu se găsesc c„ţiva, fie timoraţi de poziţia de forţă pe care o manifestă, fie ‚nduioşați
de probleme inventate. Restituirea banilor este, ‚nsă, o altă poveste. C„nd se apropie
scadenţa, doamnele se ascund și nu răspund la telefon, ‚nt„rziind at„t c„t să procure o
altă serie de ‚mprumuturi și c„t să nu să piardă controlul asupra disperării oamenilor.
După mici scandaluri acceptă să dea din bani ‚napoi. Alt grup de păcăliţi ‚şi aşteaptă
r„ndul. Cei care nu au curaj să facă scandal nu au nicio şansă (există numeroase cazuri).
Alţii sunt luaţi la sentiment: „şi eu te-am ajutat” sau „te pot ajuta şi eu” (aranjaţi cum
vreţi cuvintele), fiind convinşi că e de datoria lor să mai pluseze.

Solicitări adresate colegilor, de contractare a unor credite sau C.A.R.-uri pe care ele se
angajează să le plătească dar care se finalizează cu popriri pe salariile amăr„ţilor, popriri
de care tot doamnele se ‚ngrijesc, asunz„ndu-le prin sertare p„nă c„nd reprezentanții
băncilor vin ‚n unitate și fac scandal ameninţ„nd cu proces. După un astfel de scandal a
fost relevat faptul că şefa resurselor ascundea prin sertare popriri chiar pe salariul propriu.

Un alt caz este „n plină derulare, victime fiind doi salariaţi (soţ şi soţie) pe care ‚i
v„nează C.A.R. – ul de 3 luni pentru că au vrut să ajute o colegă la ananghie, iar
doamnele din bandă ascund adresele de poprire primite de la casa de ajutor, trăg„nd de
timp, ‚n speranța că vor mai scutura ceva de prin buzunarele speriaţilor de colegi. Cazul
este cunoscut de tot personalul dar se va pierde ‚n derizoriul alimentat de teama
oamenilor.

Toate solicitările sunt presărate, acolo unde ţine, de presiuni și amenințări, cele mai dese
fiind cu detaşarea, acesta fiind trendul. †nainte de a-și stabili noile ținte, gașca nu uită să
studieze cu atenție și declarațiile de avere, observă cine mai are depozite și pornește
atacul.
.
ˆntrebări
..
Cum se pot justifica datoriile lunare ale celor două doamne şi mai ales ale contabilei şefe,
totalul ratelor depăşind cu 1000 de lei venitul? De precizat că singura modalitate de
evitare a Centralei Riscurilor Bancare (actualizată şi imposibil de păcălit pe căi normale)
este falsificarea adeverinţelor salariale.

A fost contabila şefă nevoită să-şi v„ndă casa unor cămătari? De ce a ajuns ‚n această
situaţie? C„rdăşie? Are acest lucru legătură cu o reconversie profesională a d„nsei după
ce și-a descoperit abilități noi, situația expusă mai sus fiind un efect natural al noii
ocupații?

Recomandări

†i recomand d-lui director să respecte ierarhia predării conducerii unităţii ‚n lipsa

sa şi să verifice adeverinţele de salariu care le privesc pe cele două doamne, apoi să se
‚ntrebe de ce şefa resurselor semnează fără bară (‚n general, de ce semnează?) la
director (atunci c„nd acesta părăseşte pentru c„teva ore unitatea), cu o semnătură izbitor
de asemănătoare cu a acestuia! Sau poate dl. director ‚și asumă semnăturile?

†i mai recomand secretarei d-lui director să fie mai atentă cu ştampila unităţii
atunci c„nd este ‚nsărcinată cu ceva urgent de către una dintre doamne sau i se arată
brusc ceva pe fereastră!

†i recomand şefei de la resurse să citească cu atenţie legislaţia şi o asigurăm că va

descoperi acolo, probabil cu stupoare, că definitivările pe post sunt gratuite.
.
†n loc de concluzii, ce rost are să ne ‚ntrebăm de ce apar neconcordanţe ‚n procesele
verbale de recepţie ale autovehicolelor cumpărate ‚n leasing ori de ce s-au făcut plăţi
către societăţile de leasing deşi maşinile nu existau ‚ncă sau de ce actele adiţionale s-au
‚ntocmit retroactiv, iar dilemele pot continua, ele nefiind desluşite, ‚ncă, de vreun control?
.
Poate stabilizarea echipei manageriale a A.N.P. să st„rnescă un v„nt de curăţire şi spre
celebra bază de odihnă din sudul Bucureştiului. Garantăm că amploarea fenomenului este
mult mai mare dec„t a putut fi descrisă ‚n spaţiul restr„ns pe care ‚l avem la dispoziţie.

by Stig 22 Comentarii

17 AUGUST 2008

Limba romƒnă ‚n detenţie

Un deţinut asasinează limba rom‚nă... pe YouTube. Merită văzut.

 "... vreau să vă răspund... pentru... datorită faptului că este... spaţiul este limitat ‚n
imita capacităţii... pi cari iesti destinat„... iesti insuportabil..."
  "... pentru faptul că nu s‚nt spaţii mai cu aier... care să dea un spaţiu mai ielocvent...
pentru ca să fie un spaţiu adecvat"

Gheorghe Bozorog se numeşte deţinutul, iar reportajul pare a fi realizat de TeleM Botoşani, la
penitenciarul din localitate.

Link-uri utile:

 HotNwes - Clipul zilei: Inchis pentru asasinarea limbii romane?

 Un detinut explica cat de cald e dupa gratii

by Huginn 40 Comentarii

Intre un nu rece si moale si un da aproape serafic

Am citit cu mare atenţie toate comentariile postate pe marginea articolului de

ieri, articolul prin care eram anunţaţi că probabilitatea de a-l avea la
conducerea penitenciarelor pe domnul Ioan Băla este cea mai mare.
Comentariile sunt, ca de obicei, pe toate gusturile.

Unii salută cu entuziasm vestea asta, alţii sunt sceptici ori neutri, c„ţiva au ‚nsă mari ‚ndoieli.
Am sa mă opresc deocamdată asupra ultimilor, nu pentru ca mi-as fi propus să-i conving de
contrariul ci pentru că argumentele aduse ‚n favoarea opiniei lor sunt ‚ntr-un fel
reprezentative pentru felul ‚n care g„ndesc şi reacţionează unii dintre colegii noştri.

Primul comentator are mari ‚ndoieli pentru că "a auzit" că noul director obişnuieşte să se
oprească ‚n loc şi să asculte ce au de spus deţinuţii. Din punctul meu de vedere este
obligatoriu ca un director de penitenciar să-şi facă timp să asculte doleanţele deţinuţilor, dar
presupun„nd ca greşesc şi ‚n realitate un director bun nu pierde niciodată timpul st„nd de
vorbă cu deţinuţii unde sunt argumentele care sprijină o asemenea teorie?

Al doilea comentariu pretinde ca Ioan Băla a avut pile la examen. Pe ce se bazează

convingerea asta?! Chiar nu poate un om cu 20 de ani de experienţă şi cu rezultate bune să
obţină o notă mai mare dec„t un magistrat care ‚ncerca marea cu degetul? Ce e suspect ‚n
asta? Ar fi fost bine să fie 100 de candidaţi, e drept, dar asta e o altă problemă.

Ştiu din proprie experienţă ca Penitenciarul Timişoara nu este un penitenciar uşor de condus.
Am convingerea dealtfel că, ‚n realitate, niciun penitenciar nu este "uşor". Trebuie să recunosc
că nu ‚nţeleg ce anume l-ar putea determina pe vizitatorul nostru să creadă că Penitenciarul
Timişoara este unul uşor.

Nu s-a luptat cu Iosif si clica. Ce e drept nu am ştiinţa ca directorii din sistemul penitenciar
rom„nesc să se fi ‚mpotrivit deciziilor aberante şi abuzurilor ‚nfăptuite de către Iosif et comp
şi asta este fără ‚ndoiala o notă proastă. Aflu ‚nsa cu stupoare ca Băla a stat pe margine ‚n
timp ce restul sistemului se bătea cu balaurii. Unde s-a ţinut bătălia asta de care eu personal
n-am auzit niciodată şi unde sunt miile de luptători?! Vreau sa spun alţii dec„t "vitejii" care se
arată ‚ntotdeauna după război?!

Şcoala de miliţie era, după ştiinţa mea, singura şcoală de profil la vremea aceea. Acolo era
cazată şi arma penitenciare. După 20 de ani situaţia este la fel, doar că Şcoala de Ofiţeri de
Miliţie se numeşte Academia de Poliţie. Mă ‚ntreb ‚nsă unde l-aş putea ‚ncadra pe Iosif, care n-
a fost nici comunist şi nici miliţian, dar a acţionat şi a reacţionat ‚n anul de gratie 2008, ca
fanii lui Stalin din anii '50?

Am avut şi un cititor care ne propune să separăm "comentariile care transmit idei, soluţii, de
secţiunea cancanuri." Mă tem că nu pot să fiu de acord nici cu o astfel de poziţie. Nu cred că
putem avea pretenţia ca aceste comentarii să fie absolut obiective sau absolut corecte.
Fiecare ‚nţelege situaţia diferit şi fiecare are propriile interese. Poate că unele comentarii sunt
rău intenţionate sau nu sunt argumentate, dar nu cred că e normal să le eliminăm. Cred că e
util dialogului să fie prezentate toate comentariile. Altfel vom face monologul constructivilor,
sau dialogul restr„ns ‚n cel mai bun caz, şi vom pierde cu graţie contactul cu realitatea.
by admin 18 Comentarii

16 AUGUST 2008

E sigur: Băla va fi director general ANP pentru urmatorii 4 ani

Habemus praesul!

Zilele acestea se desfășoară concursul pentru ocuparea funcției de director general al

Administrației Naționale a Penitenciarelor. La concurs s-au „nscris, din păcate, doar două
persoane: Ioan Băla și Sorin Curpăn. (Despre motivele acestui eșec ‚n a atrage oameni
interesați de această funcție ‚ntr-o postare viitoare)
.
†n urma desfășurării a 3 etape din cele 4 ale concursului a mai rămas ‚n competiție doar
domnul Băla. Ca atare, echipa Penifest poate declara că Administrația Națională a
Penitenciarelor are un nou director general: Ioan Băla, fost director al
Penitenciarului Timișoara. Așadar, felicitări! Cu atenționarea, evident, că, deși ‚l credităm,
vom urmări cu atenția evoluția domniei sale la conducerea ANP.
*
Desfășurarea concursului
Anunțul privind concursul a fost făcut public „n data de 4 iulie 2008. Conform
acestuia, concursul constă „n următoarele probe:.
a) testarea psihologică;
b) selectarea dosarelor de ‚nscriere, sub aspectul ‚ndeplinirii de către candidaţi a condiţiilor de
participare la concurs;
c) interviul pentru susţinerea proiectului de management şi testarea aptitudinilor manageriale;
d) examinarea cunoştinţelor teoretice (proba scrisă).

08.08.2008: At„t Ioan Băla, c„t și Vasile Curpăn sunt declarați admiși după testarea
psihologică din 6.08.2008;

11.08.2008: Sunt anunțate rezultatele selecției dosarelor de ‚nscriere la concursul de

ocupare a funcției de director general. Ambii candidați trec proba dosarului;

14.08.2008: Are loc proba interviului pentru susținerea proiectului de management și

testarea aptitudinilor manageriale. Ioan Băla primește nota 8,88. Vasile Curpăn ia nota 5,16
și iese din concurs, nota minimă obligatorie fiind 7;

Urmează proba scrisă, unde nu se mai poate „nt‚mpla nimic.

*
Cine sunt cei doi candidați?
Vasile Sorin Curpăn - magistrat ‚n cadrul Judecătoriei Bacău. Conform declarației de avere
din 2005 nu avea dec„t un autoturism Ford, proprietate personală, producție 1993. Nu ‚și
depunde declarațiile de avere ‚n 2006 și 2007. †n 2008 revine cu o declarație de avere care
arată un om fără niciun fel de bunuri sau active financiare, ci doar datorii la 4 bănci ‚n valoare
totală de 11 000 de euro și 76 000 de RON. Avand ‚n vedere că nu și-a cumpărat nimic de
banii ăștia, bănuim că sunt banii de concediu. †n fine, nu putem spune prea multe despre
domnul Cupăr, deoarece nici domnul Google nu ne spune prea multe. Știm doar că omul a
mai ‚ncercat pe la concursul pentru o funcție de conducere la Judecătoria Bacău. Fiind unic
candidat a reușit să fie respins pentru că nu ‚ndeplinea condițiile, primind doar calificativul
bine.
Ioan Băla - director interimar al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Conform
declarației de avere din 2008, are două terenuri intravilane, ‚n Recaș și Timișoara, o casă ‚n
Timișoara, două autoturisme, Solenza și Skoda Octavia, și o datorie de 7500 de euro la o
firmă de leasing auto. Nu și-a completat declarația de avere ‚n 2007. †ntre 1997 și 2008 a
fost director al Penitenciarului Timișoara. Foarte apreciat ‚n sistem, Penitenciarul Timișoara
devenind un fel de legendă a modului ‚n care trebuie condusă o unitate penitenciară. Retras și
atent cu propria imagine, nu s-a remarcat prin poziții ferme față de soarta sistemului
penitenciar, mărginindu-se să-și facă bine treaba la nivel local.

by famiglia Musat 50 Comentarii

15 AUGUST 2008

Jilava - penitenciar cu manele şi ProTV

ProTV a descoperit Penitenciarul Jilava. Revelaţia s-a €ntˆmplat miercuri la

ştirile de la ora 19.00. Un deţinut ne-a declarat foarte serios că Jilava e singurul
penitenciar unde nu se asigură "un trai mai decent", dar că s-a rezolvat
problema cu şobolanii şi cu gˆndacii. (vezi ştirea)

G‚ndaci, şobolani, manele şi... reconstrucţie

.

Fondul sonor a fost asigurat de o manea penală cu drumuri care duc, predictibil, la
‚nchisoareeeeeee. Domnul Ovidiu Oanţă de la ProTV a asigurat comentariile şi imaginile,
unul dintre punctele de mare ineres fiind o hazna refulată.
.
Admiţ„nd un fapt de necontestat directorul general al ANP, dl. Ioan Băla, anunţă că
penitenciarul va fi renovat şi că deţinuţii, o parte, vor constitui forţa de muncă necalificată
care va face această operaţiune.
.
Răm„n„nd cu picioarele pe solul penitenciar Cristina Păduraru, adjunctul directorului de la
Jilava, ‚ncearcă să explice reporterului că toată operaţiunea asta de renovare e o treabă
serioasă şi de durată. N-a prea reuşit dacă e să ne luăm după replica de final: "... cei mai
mulţi dintre gardieni vor lua şi ei drumul altor penitenciare".
.
De la intenţii la fapte... reparaţii şi bani din taste
.
Dacă reportajul mai poate fi acceptat, articolaşul de pe site-ul ProTV este... total suprarealist.
Intenţiile viitoare sunt transformate brusc ‚n acţiuni deja ‚n curs de derulare, milioane de euro
fiind scoase din jobenul editorului:

Penitenciarul de Maximă Siguranţă Jilava primeşte, ‚n sf„rşit, milioanele de euro

necesare pentru refacerea din temelii. Sute de deţinuţi sunt transferaţi ‚n aceste zile
la alte ‚nchisori din zonă, iar puţinii care vor răm„ne la Jilava vor fi puşi la muncă. (sursa:
site ProTV)

Pentru cei tentaţi să ia „n serios reportajul cu pricina c‚teva precizări:

 Jilava nu a primit milioanele de euro necesare refacerii din temelii, informaţia a fost
adăugată dintr-un exces creativ de către dl. Ovidiu Oanţă - ProTV;
 la Jilava se fac cel mult reparaţii curente şi, dacă se mişcă bine, şi ceva reparaţii
capitale pe anumite zone;
 dacă reconstrucţia se discută acum va „ncepe efectiv, cel mai devreme, peste 1
an cu condiţia ca misterioasele milioane de euro să apară p„nă la urmă (...din motive
 de licitaţie, proiectare, finanţare);
 şobolanii şi g‚ndacii n-au murit, fac bine şi prosperă.

Link-uri utile:

 Cea mai ‚nfricoşătoare puşcărie din Rom„nia intră ‚n reparaţii capitale, după mai bine
de o jumătate de secol
 Penitenciarul Jilava intră ‚n renovare! Sute de deţinuţi, transferaţi
 Isi zugravesc singuri puscaria
 HotNwes - Clipul zilei: Inchis pentru asasinarea limbii romane?

by Huginn 7 Comentarii

Penitenciarul Brăila 'ciupit' de şpăgari

Ştefan Ciupitu deţine funcţia de director adjunct pentru siguranţa deţinerii şi

regim penitenciar €n cadrul Penitenciarului Brăila. Unii spun că ar fi şpăgar, alţii
că ar fi hoţ de-a binelea, toţi sunt €nsă de acord că de cˆnd lucrează €n sistemul
penitenciar se zbate să abuzeze sistematic de orice funcţie deţine.

Şpăgar dovedit repus „n funcţia de director adjunct

.
†n 2000 Ştefan Ciupitu a fost destituit din funcţia de director adjunct şi trimis disciplinar la
Galaţi ‚n urma controlului Corpului de Inspecţie al ANP. †n 2004 revine la Brăila şi, după puţin
timp, este repus ‚n funcţia din care fusese destituit cu c„ţiva ani ‚nainte. †n ultima perioadă s-
a remarcat prin conflictul cu Marian Răileanu, liderul de sindicat de la Penitenciarul Brăila, ‚nsă
despre asta s-a mai discutat. Alte 'fapte de arme' ale lui Ciupitu avem azi „n discuţie.

Cei mai mulţi dintre dumneavoastră nu l-aţi cunoscut direct şi cred că nici nu veţi avea
prilejul. Se pare că „n cur‚nd „şi va cere pensionarea anticipată şi va intra ‚n gaşca
incompetenţilor care au abuzat de funcţia deţinută şi au fost premiaţi pentru aceasta cu o
pensie consistentă. Marin Dumitru şi Petre Stan, foşti ocupanţi ai fotoliului de director general
adjunct al ANP sunt exemplele cele mai recente de pensionaţi disciplinar.
.
Ştefan Ciupitu recidivează - furtişaguri şi favoruri pentru deţinuţi
.
Ştefan Ciupitu este iarăşi acuzat de abuz „n serviciu şi, ar trebui, ‚n mod normal, să
ajungă la un moment dat să ‚mpartă o celulă cu deţinuţii pe care acum ‚i favorizează contra
cost. Puţine şanse ‚nsă. Unul dintre motive este acela că sistemul penitenciar nu are un
serviciu de "afaceri interne" care să prindă şpăgarii din categoria susnumitului; ‚l are ‚nsă
pe Tiberiu Ungureanu, tătucul doctrinar al reşapării DGPA. Celălalt motiv este că odată prinşi
aceştia nu sunt pedepsiţi cu adevărat. Sunt trecuţi puţin pe linie moartă, după care sunt
reactivaţi.

Dar să vedem care sunt faptele pentru care este acuzat

Ciupitu. Mici furtişaguri şi mari favoruri pentru deţinuţi cu dare de m‚nă „i sunt şi de
această dată reproşate directorului recidivist. La capitolul mici furtişaguri Ciupitu este acuzat
că şi-a ‚nsuşit mai bine de 30 de telefoane mobile şi alte bunuri confiscate de la deţinuţi, pe
care fie le-a v„ndut, fie le-a făcut cadou unor prieteni şi cunoştinţe.
.
ˆnvoiri plătite 'organizate' pe filiera Ciupitu
.
La capitolul favoruri pentru deţinuţii cu dare de m‚nă
apar deja cunoscutele permisii şi ‚nvoiri, care la Brăila pot fi obţinute, spun sursele noastre,
contra unei intervenţii susţinute financiar la directorul Ciupitu. Sunt foarte multe cazuri de
deţinuţi care au beneficiat de permisii şi ‚nvoiri cu ‚ncălcarea dispoziţiilor legale ‚n materie.

Un exemplu este deţinutul Ion Cosma, cetăţean american de origine rom„nă, care numai
‚n luna iulie a beneficiat de 2 ‚nvoiri la două săptăm„ni distanţă. Sursele noastre ne spun că
sunt cel puţin 20 astfel de cazuri iar deţinutul Cosma a beneficiat de nenumărate alte ‚nvoiri.
Controlul pe care ANP ‚l tot promite nu-l va mai prinde ‚nsă pe Ciupitu ‚n funcţie.
Tradiţionala deja cerere de pensionare „l va salva.
.
Directorul unităţii este unul dintre piloşii lui Chiuariu. Fiind interesat doar de mega salariul de
magistrat director, dl. procuror G‚lcă, ‚i dă m„nă liberă lui Ciupitu care, după cum se vede,
face ce ştie mai bine. Prostii şi şpăgării.
.
C‚ţi Ciupitu sau Pintilescu se ascund „n penitenciarele rom‚neşti?
.
Ciupitu de la Brăila nu este „nsă un caz singular. Nici Pintilescu, vedeta noastră de acum
c„teva zile, nu este un caz singular. †n fiecare penitenciar există un Ciupitu sau un Pintilescu
care abuzează de poziţia pe care o are şi de pilele care-l susţin. Indivizi care se remarcă doar
prin avariţie şi lipsa de bun simţ ajung, din păcate, ‚n funcţii de conducere ‚n sistemul
penitenciar, iar rezultatele se văd.

Sunt sigur că aveţi şi dumeavoastră exemple de acest gen. Dacă ştiţi astfel de cazuri ar
fi bine să le faceţi cunoscute. De exemplu poate cineva de la ANP ‚şi aminteşte cine de la
corpul de inspecţie a fost destituit acum c„ţiva ani pentru o faptă similară celei pe care a
făcut-o Pintilescu. Poate mai sunt exemple şi din unităţi precum Rahova, Jilava, Bacău, B‚rcea
Mare, Colibaşi sau Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova despre care se poate discuta.
.
Link-uri utile:

 Vocea Brăilei: Sef nou la puscarie

 Penitenciarul Vaslui de la Pintilescu la feng shui
 Angajat al Penitenciarului Braila in greva foamei
 125 de milioane pensie - Vrem şi noi un astfel de bunic
 Pensie de 12.500 lei pentru fostul director al penitenciarului ...
 125 de milioane pentru o batrinete linistita
 Sistemul penitenciar sabotat de propria conducere
 ANP: 'Meseriasii' lui Chiuariu parasesc corabia
 Veşti bune şi proaste: Un trişor mai puţin. O profesie discreditată.

by Huginn 26 Comentarii

14 AUGUST 2008

Şefii spionilor sapă uşor, sapă cu spor

Dacă vei avea curiozitatea să €ntrebi foşti lucrători DGPA care sunt motivele
pentru care acest serviciu a ajuns €n situaţia de a fi desfiinţat, vei avea surpriza
să primeşti un răspuns unanim: motive politice. Din păcate chiar şi actualii
lucrători DPCMP sunt convinşi de acest lucru.

De fapt, ce anume a dus la desfiinţarea DGPA?

†n realitate, Direcţia Generală pentru Protecţie şi Anticorupţie a fost desfiinţată pentru că:

 desfăşura activităţi care excedau limitele cadrului legal;

 slaba calitate a lucrătorilor şi implicarea acestora ‚n activităţi care depăşeau, de
multe ori, zona "gri" a legii devenise un lucru binecunoscut;
 activitatea desfăşurată era caracterizată de o tendinţă clară de auto-izolare şi
promovare a unei imagini de elitism, nesusţinută ‚n realitate de eficienţa care ar fi
trebuit să justifice această imagine;
 recrutarea personalului se făcea după criterii ştiute numai de ei;
 transparenţa activităţilor derulate nici măcar nu era luată ‚n calcul, deşi legea o
impunea;
 lipsa de eficienţă ‚n ‚ndeplinirea obligaţiilor legale devenise un fapt de notorietate.
De acelaşi statut se bucura şi eficienţa deosebită ‚n desfăşurarea activităţilor ilegale
care aveau drept scop "rotunjirea" buzunarului propriu.

Ce s-a „nt‚mplat după desfiinţare

După cum am arătat, desfiinţarea DGPA a fost motivată nu de inutilitatea existenţei unei
structuri care să se ocupe de prevenirea criminalităţii, ci de modul ‚n care şefii, şi nu numai,
‚nţelegeau să se folosească de statutul pe care ‚l conferea apartenenţa la o astfel de structură.

Astfel, ‚n mod natural, a apărut o structură nouă, cu atribuţii clarificate, oameni noi şi şefi
care ar fi trebuit să vegheze ca prevenirea criminalităţii să slujească interesul legitim al
societăţii şi nicidecum interesul meschin al vreunui vremelnic potențat politic.

Perioada de ‚nceput a fost caracterizată de mult entuziasm, suport acordat de toate

departamentele ANP, ba chiar organizarea unui concurs public pentru ocuparea posturilor nou
‚nfiinţate.

Vremuri noi, şef vechi, obiceiuri vechi

Lucrurile păreau să meargă bine c„nd ... cine credeţi că "a descălecat" ‚n funcţia de şef al noii
structuri? Păi nimeni altul dec„t Doru Dobocan, fostul şef care păstorise destinele DGPA ‚n
perioada premergătoare desfiinţării.

Odată ajuns ‚n postul dorit, vechiul şef "a simţit" o lipsă acută a specialiştilor. Şi pentru că
mulţi din foştii lucrători DGPA fie nu au promovat testarea psihologică, fie nu au reuşit să
convingă comisia de examinare de calităţile lor excepţionale, fie pur şi simplu nu au catadicsit
să "se umilească" ‚nscriindu-se la concurs, a recurs la "şmecheria" care se numeşte detaşare
sau transfer.

Şi astfel, ‚ncet, ‚ncet schema a ‚nceput să fie completată cu profesionişti certificaţi de

apartenenţa la vechea structură.

Şef nou, obiceiuri vechi, practici şi mai vechi

La numai c„teva luni de la "descălecare", procurorul Doru Dobocan a ‚nceput din nou să "sară
peste cal". Şi uite aşa, cel care se lăuda că poate influenţa orice, mai puţin timpul probabil, a
ajuns să fie "debarcat". Probabil din cauza direcţiei v„ntului.

Locul vacant a fost ocupat imediat, evident tot fără concurs, de un alt fost şef mai micuţ din
perioada DGPA: Tiberiu Ungureanu. Părea a fi un t„năr capabil, dornic să-şi pună eventuala
experienţă ‚n slujba ANP. Din nou speranţe, din nou sprijin şi ... din nou dezamăgiri.

Domnul Ungureanu a continuat linia directoare trasată de Doru Dobocan. †n scurt timp, a
devenit evident faptul că Prevenirea Criminalităţii este mai puţin ‚n slujba ANP şi mai mult ‚n
slujba
conducerii ANP. Desigur, e un fel a spune! †n realitatea ‚ncepe să fie, din ce ‚n ce, mai mult ‚n
slujba propriului interes.
†ncet, ‚ncet au ‚nceput să apară şi primele scenarii apocaliptice. †ncet, ‚ncet cvasi-totalitatea
lucrătorilor din sistemul penitenciar, mai puţin şefii evident, ‚ncep să devină duşmanii
sistemului.

†ncet, ‚ncet au ‚nceput să apară şi primele derapaje de la legalitate. †ncet, ‚ncet s-a revenit la
metodologia de lucru specifică unor timpuri mai "bune".

†ncet, ‚ncet lucrătorii care au fost angajaţi ‚n urma concursului au ‚nceput să plece. †ncet,
‚ncet au ‚nceput să apară figuri noi dar totuşi vechi. Mai o detaşare, mai un transfer. Ce
contează că nu există criterii clare pentru transfer? Cui ‚i pasă că instituţia transferului este
reglementată destul de strict? Dacă interesele o cer, te mai ‚mpiedici de o amăr„tă de lege?

†ncet, ‚ncet funcţionarilor publici care sunt ‚ncadraţi la DPCMP a ‚nceput să le fie indusă ideea
de superioritate, de elitism. Ar fi jenant ca domnului de la Prevenire să i se facă, la intrarea ‚n
unitate, acelaşi control la care sunt supuşi ceilalţi funcţionari. Cum adică să verifice cineva
geanta ‚n care ‚şi cară pacheţelul cu m„ncare la muncă? La popotă, casierie sau intrare să se
amestece cumva cu prostimea? Nu se poate. Ar fi sub demnitatea lui!

†ncet, ‚ncet lucrătorilor DPCMP li se insuflă ideea că sunt angajaţi ai DPCMP şi nu ai ANP. Se
ignoră faptul că Prevenirea Criminalităţii nu este stat ‚n stat. Că nimic nu-i ridică deasupra
pazei, logisticii, medicalului, resurselor umane sau oricărei alte direcţii sau serviciu din cadrul
ANP.

Şi uite aşa, ‚ncet, ‚ncet DPCMP ‚ncepe să se "aşeze" ‚n şablonul care a dus la desfiinţarea
DGPA.

Mai nou, DPCMP şi-a ‚nfiinţat un post de ofiţer informatician ‚n cadrul propriei scheme de
organizare. Nu ‚nţeleg, DPCMP se ocupă de Prevenirea Criminalităţii sau de Informatică? Eu
ştiam că exista o direcţie ‚n cadrul ANP care deservea, din punct de vedere informatic, toate
celelalte departamente! Cum a apărut postul acesta? A ‚nceput, ca la nivelul DPCMP, să se
contureze un nucleu de Resurse Umane? Vom asista ‚n cur„nd la apariţia unui post specific
financiarului, logisticii sau... medicalului?

Răm‚ne de văzut. P‚nă una, alta...

Şefii Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii „n Mediul Penitenciar lucrează

Dar ‚mi este teamă că au ‚nceput să sape tocmai morm„ntul Direcţiei recent ‚nfiinţate. Păcat
de oamenii care pun suflet, păcat de speranţele şi ‚ncrederea cu care au fost investiţi. Dar ei
ştiu cel mai bine. †ntotdeauna ei ştiu cel mai bine. †ntotdeauna adevărul le aparţine. Ei nu se
‚nşeală niciodată. Doar deseori... Păcat!

P.S.: Se pare că domnului Romeo Vasiliu i-a fost retrasă susţinerea de care se bucura din
partea conducerii DPCMP. Una din două: ori nu mai au nevoie de serviciile d„nsului, ori s-au
convins de adevărul celor scrise pe blog despre acesta. Sincer, mă mir că, unor at„t de fini
cunoscători ai naturii umane, le-a luat at„t de mult timp.

Oricum, p„nă una, alta, domnul şef al DETI a mai făcut o dată dovada profesionalismului şi
‚naltei pregătiri pe care o posedă: angajaţii ANP au stat şi au privit nedumeriţi mesajul de
eroare "Fonduri insuficiente" pe care bancomatul se ‚ncăpăţ„na să-l afişeze ‚n ziua de salariu.
A fost bancomatul defect? Nici vorbă! Doar că Romeo Vasiliu a fost depăşit de "complexitatea"
operaţiunilor necesare adaptării programului de salarizare la legislaţia curentă.

Şi dacă tot a venit vorba de Romeo Vasiliu, trebuie să vă spun că se pare că nu a lucrat singur
la opera de "scormonire" a calculatoarelor şi corespondenţei angajaţilor ANP. Astfel se ridică şi
ceaţa care ‚nvăluia aparenta incompatibilitate ‚ntre incompetenţă şi cunoştinţele necesare
derulării unor astfel de activităţi. Dar despre asta ‚ntr-un articol viitor.
by Colectionarul de amintiri 21 Comentarii

13 AUGUST 2008

ANP: Balaurul cu şapte capete al planificărilor, statisticilor şi

situaţiilor

Citeşte cineva raportările din teritoriu? Le „ntocmesc toate unităţile? Faptul că

cei care omit să le facă nu sunt admonestaţi nu e o dovadă clară că ceilalţi le fac
degeaba?

†n teorie planificarea ‚nseamnă stabilirea şi fundamentarea obiectivelor

şi a sarcinilor de realizat precum şi a resurselor necesare pentru o perioadă de timp

determinată.
.
La nivelul sistemului penitenciar nu există o g„ndire unitară cu privire la modul ‚n care ar
trebui să ne planificăm obiectivele sau sarcinile, dimpotrivă parcă ar fi un adevărat concurs
‚ntre şefi ‚n ceea ce priveşte pretenţiile faţă de subordonaţi. Unii consideră că planificarea
trebuie să fie lunară, alţii că e suficient trimestrială sau cel mult semestrială. †n privinţa celei
anuale, au căzut toţi de acord.
.
Cum planificăm?

Dacă la Educaţie şi Asistenţă Psihosocială lucrurile sunt oarecum clare (se planifică concursuri,
campionate sportive, ieşiri ‚n comunitate, ‚ncheierea de protocoale cu parteneri externi), ‚n
alte sectoare (medical, operativ sau financiar), planificările sunt stereotipe şi au un caracter
general: „să se respecte dreptul deţinuţilor la asistenţă medicală”, „să se recupereze
creanţele…”, „să se prezinte deţinuţii la instanţele de judecată”…
.
Care este rolul acestor h‚rtii? Pe cine ajută ele? Există un feed-back din partea
şefilor atunci c‚nd li se prezintă planificările spre aprobare?
.
De cele mai multe ori planificările „se fac pentru că trebuie”, nimeni nu le citeşte, nu le
urmăreşte, dovadă fiind faptul că deseori analizele nici nu au ‚n vedere planificările ‚ntocmite.

Cum analizăm?

Tot ‚n teorie, analiza este o evaluare asupra stadiului activităţii noastre care trebuie să
conţină c„t mai multe informaţii, prezentate ‚ntr-un mod sintetic (pentru a uşura prelucrarea
lor), bazate deseori pe obiective şi oferite ‚ntr-un timp real pentru a-şi dovedi utilitatea.
.
Prin analiză ar trebui să urmărim ‚mbunătăţirea activităţii, creşterea eficienţei resurselor pe
care le avem la dispoziţie şi a performanţelor profesionale. Ca şi ‚n cazul planificărilor,
analizele sunt fie prea „subţiri”, fie prea stufoase, de multe ori „nu spun nimic”, nu oferă date
concrete, nu reflectă esenţa activităţii unui sector şi, bine‚nţeles, de la o lună la alta, de la un
trimestru la altul, formularea este aceeaşi, ceea ce se schimbă fiind doar cifrele.
.
Planificarea şi evaluarea se „nvaţă?
.
Se presupune că cele două activităţi sunt realizate de manageri şi nu de executanţi (aşa cum
se ‚nt„mplă deseori c„nd o asistentă medicală sau agent din sectorul operativ primeşte
sarcina de a face repede-repede h„rtiile „că le cere şefu”). Aceştia trebuie să aibă cunoştinţe
minime că de aceea sunt şefi, să ştie ce ‚şi propun pentru intervalul următor de timp şi să fie
capabili să evalueze activitatea sectorului pe care ‚l conduc.

Uneori se spune despre c„te un şefuţ că „nu ştie să ‚şi v„ndă marfa” şi această, afirmaţie este
justificată pentru că, deşi executanţii muncesc, au rezultate, şeful nu le pune activitatea ‚n
valoare fie pentru că nu ştie să o facă, fie pentru că nu consideră important acest lucru. Sigur
că există şi a treia variantă: nu vrea să ‚şi laude subordonaţii pentru că este riscant, poate
cineva va constata că cel lăudat are abilităţi de şef şi un scaun ‚ncepe să se clatine.
Subordonaţii ageri trebuie ţinuţi sub control şi la distanţă de scaun.

Alegeţi un scenariu!

Care din cele două scenarii de mai jos li se potriveşte şefilor voştri?

1. Seful fără criterii de performanţă clar stabilite sau obiective concrete, care nu şi-a
planificat sarcinile şi foloseşte concepte vagi, lasă loc de interpretare, este superficial ‚n
evaluare. Se fereşte să ofere un feed-back, ştie că opiniile sale trebuie argumentate şi pentru
a nu avea parte de experienţe neplăcute realizează o analiză la modul general, fără să
puncteze performanţele subordonaţilor, aceştia simţindu-se demotivaţi, mesajul fiind că
munca lor nu este importantă.
2. Managerul care şi-a planificat obiective realiste, ‚ncadrate ‚n timp, măsurabile şi
stabilite pentru fiecare compartiment sau subordonat ‚n parte. (Ideal ar fi să existe o
STRATEGIE a unităţii iar obiectivele să fie stabilite ‚n funcţie de aceasta). La distribuirea
sarcinilor, executantului i se spune care sunt aşteptările, dacă e necesar să ‚şi schimbe
comportamentul sau programul pentru a ‚ndeplini obiectivele. Ulterior, este ajutat pentru
a ‚ndeplini sarcina. †n acest fel, angajaţii se obişnuiesc să ofere şi să primească feed-back,
dob„ndesc ‚ncredere ‚n planificarea şi analizarea realizată de manager şi se simt motivaţi
să se implice ‚n elaborarea acestora.
Raportăm la ANP? Ei si ce!

Parcă mai mult dec„t directorii de unităţi, cei din ANP suferă de lipsă de informaţii (sau de
conversaţie, pur şi simplu) consider„nd că niciodată nu sunt de ajuns statisticile care se
fac.
C„teva exemple de analize periodice căzute ‚n desuetudine din lipsă de feed-back, pe care
unităţile trebuie să le aducă la cunoştinţa şefilor din ANP, sunt:
  raportările lunare la secretariatul ANP (fiecare sector de activitate trebuie să
facă o analiză a evenimentelor negative, a realizărilor şi să stabilească măsurile
pentru luna următoare);
 raportările trimestriale ale activităţilor desfăşurate cu deţinuţi toxicomani de
comisia multidisciplinară constituită la nivelul fiecărei unităţi;
 informarea Direcţiei Educaţie şi Asistenţă Psihosocială despre evenimentele
negative (evadări, părăsiri ale locului de muncă etc.) deşi acest lucru se face şi către
Direcţia Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar.

Sigur că vă invit să amintiţi şi alte inutilităţi, €n felul acesta poate €i ajutăm pe cei
de la centru să facă un inventar.

by Vladimir 45 Comentarii

12 AUGUST 2008

Penitenciarul Vaslui de la Pintilescu la feng shui

Directorul adjunct al Penitenciarului Vaslui, Romică Pintilescu, este anchetat

pentru abuz €n serviciu de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Pˆnă se
pronunţă organele €n drept sau se pensionează subit, €l considerăm şi noi mai
curˆnd curat decˆt uscat.

Penitenciarul Vaslui la DNA

.

Pintilescu este acuzat că foloseşte deţinuţii şi utilajele penitenciarului ‚n interes personal şi

că, atunci c„nd apare ocazia, mai favorizeză discret şi c„te un deţinut cu dare de m„nă.
.
Credeţi ‚nsă cumva că făptuitorul Pintilescu, cum ‚l alintă procurorii, a fost prins sau măcar
bănuit de băieţii cu ochi albaştri pregătiţi de domnul Tiberiu Ungureanu să prevină
criminalitatea ‚n mediul penitenciar. Nu, nu s-a ‚nt„mplat aşa. Domnul Ungureanu se ocupa ‚n
acea perioadă de spionat sindicate şi de construit scenarii apocaliptice, iar criminalitatea,
biata de ea, creştea nesupravegheată.
.
Şi Florin Stanciu, şeful ‚nchipuit al Inspecţiei Penitenciare din ANP a descins de două ori ‚n
zonă. Dar, surprinzător a fost lovit de o blegire subită a simţurilor. Cum s-a dus aşa a venit. S-
a mai ‚nt„mplat şi la Spitalul Penitenciar Poarta Albă, doar individul face doar controale la
ordin.
.
Toată afacerea 'a descoperit-o' Nati Meir, parlamentarul căpuşă de sistem penitenciar,
c„ndva prin luna februarie 2008. Sesiz„nd oportunitatea de a-şi face publicitate ieftină, deşi
nu avea dec„t declaraţia unor deţinuţi la dispoziţie, a sesizat organele de urmărire penală.
Aşa s-a trezit cu dosar penal şi directorul Costel Poinescu, care e acuzat că ar fi tolerat
abaterile subordonatului.
.
Directorul adjunct Pintilescu 'demisionează' pentru că e... nevinovat
.
Deşi ilegalitatea a ajuns la urechile conducerii ANP ‚ncă din primăvară, nu s-a făcut nimic.
Pintilescu susţine că a demisionat din funcţia de director adjunct deranjat fiind de faptul că
anumiţi colegi ‚i vor răul. S-ar putea să-i vrea şi unii colegi răul dar, faptele sunt fapte.
Totul s-a ‚nt„mplat cu martori şi cu documente care pot proba acuzaţiile, spun sursele noastre.
.
Dar credeţi că au decis mai marii ANP să-i uite nesăbuinţa şi dosarul penal lui Pintilescu, aşa
din senin? Nicidecum. Avem o explicaţie de familie.
.
Şpaiuc Feng Shui in famiglie cu Pintilescu de la Vaslui
.

Pintilescu este cumnatul lui Gheorghe Şpaiuc, directorul general adjunct al ANP. Printre
feng shui-uri nenea procuroru Şpaiuc i-a ţinut spatele cumnatului. S-a asigurat că o să
răm„nă ‚n funcţie şi a avut grijă să-şi ia primele 'cuvenite' deşi probele ‚mpotriva rubedeniei
ar fi trebuit să-l pună pe g„nduri.
.
Şi uite aşa Gheorghe Şpaiuc adună la seria de prostii monumentale pe care le-a produs ‚n
scurtele perioade c„nd a ieşit din letargie şi un mic abuz „n serviciu. Dar ce nu face omul
pentru familie.
.
Link-uri utile:

 DNA la Puşcărie
 Şefii penitenciarului din Vaslui ar putea ajunge după gratii
 Dezvăluiri-şoc din Penitenciarul Vaslui
 ANP: Lustraţie şi figuraţie
 ANP: Gheorghe Spaiuc si fuga de raspundere
 Conducerea penitenciarelor - intre Rahova si Izvorani
 ANP - mesaj la piciorul de lemn al penitenciarelor
 29 iunie - Ziua Şpaiucului?
 ANP - Comisia de disciplină scoasă din uz de către directorul general
 O scrisoare pierduta de Gheorghe Spaiuc, seful penitenciarelor
 ANP - incompetentul agresiv ‚nlocuit de incompetentul pasiv
 Penitenciare - fără apă şi m„ncare ‚n timpul serviciului
 Spioni
 Rebuturi Q-are la Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor
 Trafic de influenta in penitenciare

PS. După cum ştiţi Grupul anti-anticorupţilor are de ieri un nou membru. Ministrul justiţiei,
dl. Cătălin Predoiu o propune pe Monica Şerbănescu la conducerea DNA. Uite că se ‚ntorc şi
vremurile bune pentru băieţii cu dosare.

Daniel Morar va fi propus pentru postul de ‚nalt reprezentant al Ministerului Justiţiei la

Bruxelles sau pentru cel de adjunct al DNA.

by Huginn 64 Comentarii

11 AUGUST 2008

Şef nou la DNA?

Parasutism la DNA

Etichete: DNA
Maine expira mandatul lui Morar. Azi, Predoiu a facut publica propunerea sa: Monica
Serbanescu. Sa vedem ce se stie despre ea: E din Buzau si are 47 ani. La 18 ani devine
invatator pentru 2 ani. Tot pe atunci isi ia brevet de...parasutist sportiv. In 1990 este sefa de
promotie, obtine licenta cu media 10 la Iasi si in acelasi an devine procuror la Bucuresti. In
2003 o regasim in prima echipa a PNA-ului lui Amariei, dupa care Botos o ia in Parchetul
General ca si consiliera lui, pentru 3 ani. In aceasta perioada scrie o carte, dar il pune pe
coperta si pe seful ei. In oct. 2005 devine doctor in drept pe crima organizata. Kovesi,
instalata ca Procuror General, renunta la serviciile ei dupa un an. Are specializare in siguranta
nationala si crima organizata. Nici un curs de anticoruptie. Nu a dat niciun interviu, nu are
nicio expunere publica.
.
(...) In concluzie: lui Morar nu i se adreseaza nici macar o multumire, i se da cu flit rapid si
omul afla din presa ce i se intampla; intre timp, un om din echipa lui Amariei si Botos (re)vine
la putere.

Mai multe Jude in Romanica.

.
Link-uri utile:

 Declaraţia de presă a domnului Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, cu privire la

activitatea DNA
 Mediafax: Monica Şerbănescu, propusă pentru şefia DNA
 Ce interese sunt contra lui Daniel Morar? (1)

by Huginn 9 Comentarii

Am voie sa intreb?

Tocmai pentru ca oamenii astia talentati, seriosi si devotati exista, consider ca

sunt indreptatit sa intreb tot felul de lucruri - fara ca simpla mea intrebare, ori
nedumerire, ori nemultumire sa fie etichetata ca o mare neobrazare, ca o critica
desantata, ca odovada de rea credinta si meschin interes personal.

Prima reactie, cand cineva iti critica deciziile, este sa te

superi. Reactie omeneasca, mai ales daca simti sau crezi ca esti criticat pe nedrept. Dupa ce-
ti trece valul de suparare, daca esti un om intelept, daca ai putina minte in cap, te caznesti sa
te aperi, aduci adica in favoarea ta tot felul de argumente. Asa se naste dialogul, asa
comunica oamenii civilizati, asa se diferentiaza ei de animalul care, neputand sa explice
prin cuvinte sau macar prin semne, maraie si musca!

Unii dintre vizitatorii nostri, cei care de altfel nu sunt de acord cu existenta acestui blog, daca
si cand se simt cu musca pe caciula, in loc sa aduca argumente, in loc sa se bata barbateste
pentru opinia aia diferita, pretind ca suntem distructivi, pretind ca platim polite, ca
manipulam, pretind mai ales ca singurul lucru care ne anima, este sa criticam de placere.
Genul acesta - pentru ca este un anume gen, pleaca intotdeauna de la premisa ca, odata
ajuns intr-o anumita postura sau pozitie, nu mai trebuie sa dovedeasca nimic. Sau daca
trebuie totusi, atunci singurul indreptatit sa critice ori sa ceara socoteala, este mai marele lui
in grad.
Cum spuneam si in articolul neterminat de vineri noaptea, blogul s-a nascut pentru ca nu
ne (mai) auzea nimeni, pentru ca ne sufocam de neputinta si indignare, pentru ca trebuia
sa facem ceva. Consider ca toate criticile inregistrate pe adresa lui Iosif si trena lui de mitici
au fost indreptatite si justificate, consider ca este cu totul incorect faptul ca parte din gasca
asta de nevolnici a fost "pedepsita" cu iesirea la pensie "de exceptie" pentru deserviciile
enorme aduse sistemului penitenciar.

Pe urma, nu cred ca este intamplator faptul ca anumite situatii sau anumite persoane devin
constant subiect de discutii. Judecand lucrurile dupa o logica elementara, este imposibil de
crezut ca cineva sau ceva ii poate reduce la tacere pe toti angajatii dintr-un penitenciar in
care situatia este peste masura de proasta. Va reamintesc ca blogul este anonim, ca urmare
frica, principala bariera, cade de la sine. Si atunci de ce numele a patru sau cinci penitenciare
sunt constant pomenite in comentarii, presupunand ca sunteti de acord ca nimeni nu
cenzureaza toate postarile referitoare la celelalte cateva zeci!

Nu mi-a placut niciodata sa generalizez, ca urmare n-am tras niciodata concluzia ca tot ceea
ce se petrece in sistemul penitenciar este gresit deci condamnabil. Am intalnit pe parcursul
anilor oameni deosebiti, oameni surprinzatori, de toate varstele, femei si barbati, repartizati
prin toate penitenciarele, prin toate sectoarele de activitate, prin toate directiile si serviciile,
sefi sau simpli executanti si asta mi-a dat intr-un fel energia sau dorinta de a contribui dupa
puterile mele la imbunatatirea lucrurilor.

Pe de alta parte, tocmai pentru ca oamenii astia talentati, seriosi si devotati exista, consider
ca sunt indreptatit sa intreb tot felul de lucruri - fara ca simpla mea intrebare, ori
nedumerire, ori nemultumire sa fie etichetata ca o mare neobrazare, ca o critica desantata, ca
o dovada de rea credinta si meschin interes personal. Aşa că:

 ma intreb de exemplu care este situatia recidivei,

ma intreb dupa ce criterii sunt repartizati detinutii intr-un sistem de executare a

pedepsei sau altul; ma intreb dupa ce criterii sunt eliberati conditionat sau nu detinutii;
 ma intreb care este situatia judecatorilor delegati si in ce masura isi fac acestia
datoria;
 ma intreb in ce masura sunt respectate drepturile lucratorilor din sistemul penitenciar;
ma intreb care sunt criteriile de selectie in virtutea carora sunt alesi, respectiv
imputerniciti pe anumite functii de conducere, unii angajati din sistemul penitenciar;
 ma intreb care este nivelul de pregatire al celor ce controleaza activitatea desfasurata
in sistemul penitenciar si care este masura obiectivitatii lor; ma intreb de ce magistrul
Marius Iosif, pe vremea cand inventaria docomentele strict secrete de la etajul cu
pricina, intra si iesea cu sigiliul la brau si cheia in buzunarul din dreapta, dintr-un loc in
care era ilegal sa patrunda neinsotit de catre membrii onor comisiei;
 ma intreb cat de protejati se simt lucratorii din sistemul penitenciar in fata
amenintarilor venite din partea detinutilor; ma intreb de cate ori a fost prevenita,
respectiv anihilata, criminalitatea in sistemul penitenciar in ultimii 19 ani;
 ma intreb daca si de ce sunt ascultate telefoanele angajatilor, daca si de ce
delatiunea influenteaza cariera lucratorilor din sistemul penitenciar;
 ma intreb cati psihologi lucreaza intr-un penitenciar si
 in ce masura lucratorii ar avea la randul lor nevoie de asistenta psihologica;
 ma intreb cine face legile si regulamentele dupa care functioneaza sistemul penitenciar;
ma intreb daca ordinele si deciziile se bat cap in cap;
 ma intreb unde sunt resursele finaciare si in ce masura se poate pretinde
performanta in atare conditii...

Restul, presupunand ca mai sunt si alte intrebari, intrebati-va si dumneavoastra. Pe urma

haideti sa raspundem impreuna. Clar, concis, argumentat. Pe urma haideti sa propunem
solutii. Pe urma haideti sa intocmim o petitie, s-o dam asa anonima, s-o expediem pe adresa
ANP-ului, pe adresa ministerului, pe alte adrese. Pe urma sa-i indemnam politicos : Cititi-
o si voi!

by admin 30 Comentarii

10 AUGUST 2008

Arhipelagul SIPA

What do you think spies are: priests, saints and martyrs? They’re a squalid procession of
vain fools, traitors too, yes; pansies, sadists and drunkards, people who play cowboys
and Indians to brighten their rotten lives. (John le CarrŽ - 1963).

Recunosc. Articolul meu despre spioni a fost un act de trădare faţă de patria şefilor din
penitenciare. Nu pot să-mi explic cum de am putut să scriu despre amnezia care i-a apucat
brusc pe spionii şefi ai penitenciarelor. Abia un an a trecut de la desfiinţarea pe motiv de
spionită excesivă şi 'meseriaşii se ‚ntoarce' cu agentu' BG ‚n frunte... sau ‚n dos.
Contrarevoluţionarul Soljeniţ„n Aleksandr s-a găsit să decedeze subversiv cu două zile
‚nainte de articol, iar eu m-am g„ndit că e un moment bun să scriu despre prevenirea
criminalităţii ‚n penitenciare. E tot ce pot spune ‚n apărarea mea.

Văz„nd ştirea ‚n ziare, am descărcat de pe net c„teva cărţi scrise de reacţionarul care a primit
Premiul Nobel pentru literatură ‚n 1970. Am citit despre CEKA (Comisia extraordinară pe
‚ntreaga Rusie pentru combaterea contrarevoluţiei şi sabotajului) şi g„ndul mi-a fugit la
Direcţia pentru Prevenirea Criminalităţii din Mediul Penitenciar (DPCMP). Pe cuv„nt că n-am
vrut, dar aşa s-a ‚nt„mplat.

Arhipelagul Gulag e de vină domnu’ Ungureanu. Am făcut greșeala să citesc şi

introducerea şi uite ‚n ce necaz am ajuns. Băieţii matale pregătiţi să sară la jugulara
bloggerilor indisciplinaţi m-au sancţionat pe bună dreptate. Am pus ‚ntrebări, mi-am
manifestat ne‚ncrederea ‚n linia roşie care călăuzeşte spionajul penitenciar şi uite aşa am
primit ce merit. Un mujic, asta am fost. Parcă nu mai erau alţi 12.000 de angajaţi ‚n ANP
despre care puteam să scriu.

Vulturii şi acvilele prevenirii criminalităţii, nu toţi - doar pretenarii lu' matale, m-au dojenit la
rubrica comentarii. Am ‚nţeles mesajul. Nu o să mai scriu aproape niciodată despre spionii şefi
din penitenciare. Şi chiar dacă mai am ieşiri de acest gen vă ‚ntreb ‚nainte.

Bloggeritul ăsta ar fi ilegal. Aşa spunea şi răposatul (din funcţie) domn Iosif M. spre
liniştea şpaiucilor, miticilor şi petricilor din gaşcă. Nu l-am crezut atunci şi rău am făcut. Uite
‚n ce m-am băgat datorită practicilor subversive. Voi purta acest stigmat toată viaţa. A fost o
clipă de rătăcire pentru că, vai ce sacrilegiu, ştiam că nu poţi să vorbeşti de rău şefii
penitenciarelor. E o cutumă carcerală pe care ar fi trebuit să o am ‚ntipărită ‚n minte şi suflet,
domnu’ Ungureanu, dar, ce să fac, m-am lăsat dus de val.

Doamne, ce am făcut! Am ‚ncălcat prima poruncă a temnicerului. Nu pot să-mi iert asta.
Măcar dacă aş fi primit ceva bani pentru asta de la “agenturili străine”. M-a apucat idealismu’
şi ‚ngrijorarea despre spionii şefi ai penitenciarelor. Ce treabă am eu? Pe mine mă interesează
florile de fapt şi singurul lucru pe care-l citesc este site-ul ANP. Comunicatele de presă şi
rubrica de evenimente mă inspiră.

Am scris, ‚n nemernicia mea - ca un c„ine turbat, că sunt de acord cu un comentariu care

spunea că semănaţi din ce „n ce mai mult cu predecesorii dumneavoastră domnu’
Ungureanu. Ce m-o fi apucat? Nici nu aveţi barba lu’ Doru Dobocan nici nu sunteţi profesor
ca dl. Ureche. Poate pentru că vă plac scenariile şi spionitele de serie B, dar n-are nici o
legătură.

Băieţii matale din echipa tactică anti bloggeri (ETAB) mi-au spus că aş avea interese
politice. Asta recunosc că nu prea am ‚nţeles. Adică cineva ar vota un necunoscut care-şi zice
Huginn din partidul Penifest şi care face băşcălie de şefii din ANP? Poate le mai trimiţi matale
o adresă d’aia cu SSID şi le explici şi cum e chestia cu politica. Doar eşti mai iniţiat.

PS 1. Domnii Iosif M., Marin D. şi Stan P. vă transmit invidioşi salutul lor. Domnii Sanciu F.,
Şpaiuc G. şi Costaş B. vă roagă să nu-i uitaţi ‚n parcare.

PS 2. Sărum„na admin şi famiglia Musat că v-aţi chinuit să scrieţi noaptea despre ticăloşi,
burci şi sipişti.

Link-uri utile:

 Spioni
 Spioni si declaratii de avere: diavolul sta in detalii
 Spioni de penitenciare si justitie
 Primavara spionilor de jucarie
 Răspuns neterminat adresat ticăloșilor

by Huginn 14 Comentarii

09 AUGUST 2008

Răspuns neterminat adresat ticăloșilor

"Buna dimineata tuturor,

.
Au trecut asadar aproape sase luni de la nasterea penifestului si inregistrez cu parere de bine
cifra vizitatorilor, peste 100.000. Ideea blogului mi-a venit pe neasteptate, intr-o seara in
care nu-mi mai ajungea sa discut despre starea sistemului penitenciar cu familia, cu prietenii
sau colegii. Restul este deja istorie, pentru altii devine chiar legenda. Legenda conform careia
eu Admin-ul as fi cel mai tare IT-ist din nord-vestul continentului, legenda conform careia noi
echipa am fi in slujba agenturilor straine, am fi fara nicio urma de indoiala inregimentati
politic, musai de culoare portocalie.
.
Urmeaza sa fac, de buna voie si nesilit de nimeni, cateva marturisiri. Una ar fi ca nu am niciun
fel de simpatii politice. Nu le am nu pentru ca nu mi le-as dori ci pentru ca, vorba batranului
Caragiale, pur si simplu n-am cu cine sa votez. In toti anii din urma m-am agatat din cand in
cand, ca tot romanul, de palide figuri politice. L-am votat pe Constantinescu, am rasuflat
usurat cand s-a intors Iliescu si n-a "iesit" Vadim, am avut oarecare simpatie pentru Mona
Musca sau Cristian Diaconescu, sau pesedistii clujeni, am avut mai mult sau mai putin
indreptatite asteptari dupa inscaunarea ultimei aliante. Dupa aproape 19 ani, in materie de
politica nu mai am nimic! Dupa aproape 19 ani bla-bla-urile politice romanesti nici macar nu
ma mai enerveaza. Partea buna este ca am devenit mai intelept, ca urmare nu ma mai las
pacalit, ca urmare am inteles in sfarsit ca singura mea certitudine vine din ceea ce pot
intreprinde in nume propriu.
.
Nu insist asupra chestiunii agenturilor straine care ma platesc sa mint poporul cu blogul,
teoria asta este atat de caraghioasa incat mi se face si mila gandindu-ma la
neputinta "teoreticianului" de a accepta ca poti sa te angajezi intr-o batalie onesta fara sa ti
se indese euroii sau dupa caz, carnatii si palinca in geanta.
.
Insist insa asupra altei chestiuni, aceea conform careia manipulam cu buna stiinta, construind
din aproape in aproape, cu manualul de conspiratie pe nas, un enorm mecanism menit sa
decapiteze la momentul potrivit, gatul sanatos al sistemului penitenciar romanesc. Ma si vad
la coltul ANP-ului soptind sacadat aici Vulturul, receptie, a poposit obiectivul Cioara,
confirmati.
.
In realitate in sistemul penitenciar nu s-a vorbit niciodata cu sinceritate, nu s-a discutat
niciodata pana la capat, in realitate in sistemul penitenciar s-a facut dintotdeauna naveta
intre doua lumi paralele. Una reala, dureroasa si cealalta inchipuita, mincinoasa. Naveta asta
sfasie, urateste pana la urma oricat te-ai impotrivi. Daca eu, din motive pe care le-am aratat
de-a lungul celor sase luni, in postarile mele pe blog, am hotarat sa nu (ma) mai mint, daca si
altii ca mine au luat hotararea de a fi ei insisi, daca atitudinea asta noua sperie si de frica unii
isi pierd uzul ratiunii pana intr-atat incat sa declare ca dreptul meu la opinie, fie el si anonim,
este ilegal, ei bine, asta ma bucura!
.
Asta este in ultima instanta, confirmarea ca, eu anonimul, cantitatea aia neglijata si
neglijabila pe care binisorul si stanisorul si spaiucul si iosiful cu toti marinii si stanii lor, n-au
dat niciodata nici macar doi bani, conteaza pentru prima data cu adevarat!
.
Ultimele marturisiri sunt urmatoarele:

 In pofida maiestriei mele de complotist, n-am in realitate niciun fel de plan pentru
maine sau pentru poimaine. Pur si simplu ma lafai inca in placerea de a rosti, dupa
atatia ani de pumn in gura, adevarul meu. Obiectiv, subiectiv, trunchiat poate de multe
ori sau de-a dreptul exagerat dar asumat si deschis dialogului.
 Nimeni si nimic nu ma v-a impiedica sa comentez deciziile actualei echipe, mi se pare
insa corect sa astept sa treaca perioada de gratie " (...)

***

Acesta este un articol neterminat, scris pe fugă, azi noapte, de Admin. Un fel de răspuns la
teoriile șefei CSM, ale burcilor și sipa-iștilor din sistem, ale unor angajați ai MJ, fie că e vorba
de Mocuţa sau alte figuri sinistre, conform cărora ‚n spate acestui blog se află o echipă cu
interese obscure, plătită să scrie la comandă, manipulatoare și rău intenționată. P„nă acum o
jumătate de oră toate aceste teorii mi se păreau de un haz nebun.
.
Ce s-a ‚nt„mplat ‚ntre timp? Un lucru banal. Admin nu are momentan conexiune la internet.
Acum e ora 3.19 dimineaţa. Pe la 2.30 mă f„ț„iam cu mașina personală prin oraș ca să iau
articolul de mai sus pe un memory stick, să mă ‚ntorc acasă, să-i dau o formă finală și să-l
postez pe contul lui Admin. Și cum conduceam rupt de somn și oboseală, brusc mi-am
schimbat părerea. O persoană care nu concepe buna credință, care vede peste tot conspirații,
interese meschine, oameni v„nduți, oameni care nu sunt liberi, oameni care nu au conștiință
nu este, de fapt, o persoană haioasă. Ci un om ticălos și prost.
.
Da. Cineva care nu-și poate ‚nchipui că oamenii pot face ceva, bun sau mai puțin bun, absolut
dezinteresat, pentru că au conștiință și o datorie față de respectarea unor valori morale și
profesionale, este un om ticălos și prost. Și de fapt eu nu vreau să scriu, nu vreau să pierd
nopțile, și nu vreau să-mi distrug timpul liber pentru ticăloși și proști. Așa că las articolul de
mai sus neterminat. Și ‚i invit pe aceștia să nu mai viziteze acest blog.
.
Nu lor se adresează. Ci oamenilor care, la r„ndul lor, răspund cu bună credință, fie atunci
c„nd ne contrazic, fie c„nd ne completează, fie c„nd ne aprobă. Pentru cei fraieri,
dezinteresați, care mai cred ‚n ceva bun dau copy/paste la comentariul unui prost ticălos. Un
comentariu care, ‚n miezul nopții, ‚n stare de veghe, nu mai mi se pare haios. Ci doar grețos:

Despre bubuli:
"Avand in vedere "amploarea" articolelor publicate si volumul de munca necesar pastrarii interactivitatii
blog-ului se contureaza, in mod firesc, cateva intrebari legate de blog: care sunt resusele umane si
financiare de care dispun initiatorii si mai ales care sunt interesele?

Trebuie precizat din capul locului ca, aparent, initiatorii sunt si autorii articolelor.
 Se pot emite cateva ipoteze:

I. Resurse umane

1. Huginn - aparent, cel care culege cele mai interesante si controversate informatii cu si despre sistemul
penitenciar;
2. Famiglia MUSAT - aparent, specialistul in comunicare al echipei;
3. admin - aparent, specialistul in tehnologia informatiilor si cert initiatorul blog-ului;
4. colectionarul de amintiri - aparent, arhivarul, memoria echipei;
5. alti autori si comentatori mai mult sau mai putin avizati.

II. Resurse financiare

Aparent, autorii sustin activitatea blog-ului in mod absolut dezinteresat lasand, totodata, impresia ca
aceasta activitate este una neretribuita. Aparent, acestia isi castiga umila existenta in urma activitatii
desfasurate in sistemul penitenciar.

III. Interese

Aparent, acestea sunt sunt strict legate de bunastarea sistemului penitenciar si a angajatilor acesuia.

Analizand cele enuntate mai sus in contextul tuturor postarilor si comentariilor de pana acum se poate
concluziona ca, aparent, acest blog indeplineste functiile unui serviciu de informatii. Aparent.

De ce aparent? Pentru ca, in general, informatiilor prezentate le lipseste calitetea esentiala:

completitudinea si pentru ca acestora li se aplica diverse interpretari personale. Exact ca si acestui
comentariu.

P.S.: O sa revin cu cateva consideratii pe marginea efectului blog-ului asupra imaginii institutiei fata de
diferitele categorii de publicuri."

by famiglia Musat 65 Comentarii

08 AUGUST 2008

Reeducare K1 la Penitenciarul Rahova

Site-ul ANP ne anunţă la rubrica evenimente că un

domn pe nume Cătălin Moroşanu, luptător K1, s-a prezentat la Penitenciarul Rahova cu o
aprigă dorinţă de a sprijini procesul de reeducare a deţinuţilor, ‚n spiritul păcii şi al bunei
armonii.
.
K1, după cum ştiţi, nu e afiliat la Federaţia de Şah şi Sporturi Liniştite. Domnii
prezenţi ‚n ringul K1 nu discută despre literatură, dizidenţi ruşi cu experienţă carcerală sau
joburi pentru prospăt liberaţii din penitenciare. Şi totuşi care e t„lcul vizitei celui cunoscut
drept Moartea din Carpaţi la Penitenciarul Rahova?
.

Sunt două explicaţii posibile. Fie, după ultima cotonogeală ‚ncasată, Cătălin a devenit un
bun creştin şi şi-a descoperit misiunea socială. Fie dl. Moroşanu face ce-i spune PR managerul
şi ‚şi lucrează imaginea şifonată de ultima mega-smardoială ‚ncasată.
.
Cum l-au găsit cei de la Rahova tocmai pe Cătălin Mroşanu pentru misiunea asta
nobilă? Poate că nu se uită la televizor şi n-au văzut cum personajul ‚şi promova imaginea
m„nc„nd păpuşi şi rup„nd mese.

by Huginn 8 Comentarii

Recidiva, criminalitate, privare de libertate

70% dintre deţinuţi se re€ntorc €n penitenciare. Aproximativ 55% sunt recidivişti

restul sunt cu antecedente penale. Se €ntˆmplă €n Romˆnia şi nu numai.
.
Sistemul penal rom‚nesc - costisitor şi ineficient
.

Cred că e destul de clar pentru oricine că protecţia valorilor sociale şi reintegrarea

socială a infractorilor nu se „nt‚mplă dec‚t „n tratatele de drept. Sistemul, pur şi
simplu, nu funcţionează normal.
.
Un raport al Consiliului Europei arăta că ‚n Rom„nia:

 pedeapsa medie executată „ntr-un penitenciar este de 22 de luni (maximul ‚n

Europa – media este undeva la 9,6 luni).
 rata „ncarcerării este de 170 la 100.000 de locuitori (peste media europeană);
 pedeapsa medie cu executare dată de judecători rom‚ni depăşeşte 7 ani de
„nchisoare (‚n Olanda aprox. 50% dintre deţinuţi au pedepse sub 4 luni).

Cifrele de mai sus arată că 'dreptatea' se face după priceperea şi simţul participanţilor la acest
proces. Pedeapsa privativă de libertate este prost aplicată astfel ‚nc„t nu contribuie
semnificativ la reducerea criminalităţii.
.
Rata recidivei şi criminalitatea
.

Studii efectuate „n perioada 1970 - 1995 (USA şi UK) referitoare la influenţa pedepsei cu
‚nchisoarea, a duratei acesteia şi a liberării condiţionate asupra ratei recidivei pun „n discuţie
„nsuşi modelul execuţional - penal considerat acceptabil la acest moment de către
democraţiile occidentale.

Aceleaşi studii mai demonstrează că o creştere ratei ‚ncarcerării cu 1% ‚nseamnă ‚n

termeni reali o reducere a criminalităţii cu 0,16% (sursa: Spelman, 1994, p. 220).

Pedeapsa cu „nchisoarea nu rezolvă aşadar problema criminalităţii. Aşa se face că SUA

şi Rusia au ‚n prezent o rată a ‚ncarcerării de 3 - 4 ori mai mare dec„t media la nivel mondial,
iar nivelul criminalităţii se menţine incredibil de mare. Dar să vedem ce mai spun studiile
la care făceam referire.
Scade pedeapsa cu „nchisoarea rata recidivei?

 infractorii care au primit pedepse alternative pedepsei cu ‚nchisoarea sunt mai puţin
‚nclinaţi să recidiveze (sursa: Bartell and Winfree, Jr. - 1987);
 rata recidivei depinde de numărul pedepselor executate - cu c„t mai mare numărul cu
at„t mai mare posibilitatea comiterii unei noi infracţiuni. Pedepsele alternative sunt mai
puţin eficiente ‚n reducerea posibilităţii recidivei pentru infractorii nerecidivişti, ‚n
schimb sunt mai eficiente ‚n ceea ce priveşte recidiviştii (sursa: Walker, Farrington, and
Tucker - 1981);
 ‚n ceea ce-i priveşte recidiviştii ‚nrăiţi nu mai contează dacă li se aplică o pedeapsă cu
‚nchisoarea sau una alternativă. Şansele să recidiveze se păstrează foarte mari (Cohen,
Eden, and Lazar - 1991).

Durata pedepsei influenţează recidiva?

 pe perioada libertăţii condiţionate recidiviştii care au

executat o pedeapsă mai mare sunt mai predispuşi la a comite o nouă infracţiune dec„t
cei care au au executat o pedeapsă mai mică (Gottfredson et al. - 1973);
 nu există o relaţie cauzală ‚ntre durata pedepsei executate şi rata recidivei (Beck and
Hoffman - 1976);
 per total o pedeapsă mai mare executată creşte posibilitatea recidivei (Gottfredson,
Gottfredson, and Garofalo - 1977);
 pot fi identificate sancţiuni pentru scăderea ratei recidivei ‚n funcţie de tipul
infracţiunillor săv„rşite. Pedeapsa medie privativă de libertate optimă este de 1,2 ani
(Orsagh and Chen -1988).

Liberarea condiţionată scade rata recidivei?

 durata pedepsei cu ‚nchisoarea poate fi redusă condiţionat fără să crească riscul

recidivei (Berecochea and Jaman -1981);
 per ansamblu rata recidivei la 1 an, 2 ani, sau 3 ani după liberarea condiţionată este
similară ratei recidivei deţinuţilor care nu au beneficiat de liberare condiţionată.
Tipologia infracţiunilor noi este deasemenea similară (Sims and O.Connell -1985);
 liberarea condiţionată nu are nici un impact asupra ratei recidivei (Austin - 1986).

Ce poate face sistemul penitenciar?

Am „ncercat să găsesc toate aceste studii pentru că mi se pare că deseori lucrăm cu

premise false. Cerem prea mult de la sistemul penitenciar sau nu ştim ce anume trebuie să
cerem? Poate că e doar o chestiune de perspectivă, mai ales că sistemul penitenciar nu are
resursele necesare ‚ndeplinirii misiunii legale.

by Huginn 13 Comentarii

07 AUGUST 2008

Lipsă de motivare = Lipsă de performanţă

Nu trebuie să fii un observator foarte fin pentru a remarca că, €n sistemul

penitenciar, lipsa de performanţă este omniprezentă. Din păcate, de cele mai multe
ori, lipsa de performanţă este asociată €n mod direct cu remarci de genul "X-lescu
este slab pregătit profesional". Oare aşa stau lucrurile? Personal am mari rezerve...

Definiţii şi teorii din lumea reală

O definiţie seacă a performanţei angajatului ar putea fi aceea potrivit căreia performanţa
reprezintă gradul ‚n care angajaţii ‚şi ‚ndeplinesc cerinţele postului.

Salariaţii ar trebui evaluaţi periodic pentru a descoperi metodele prin care performanţele lor
pot fi ‚mbunătăţite. Fiind o activitate managerială cu implicaţii individuale şi organizatorice,
evaluarea performanţelor profesionale poate fi benefică pentru instituţie şi
personalul său dacă aceasta este efectuată „ntr-o manieră corectă. De aceea este
foarte important ce anume trebuie evaluat, cine ar trebui să facă evaluarea, ce metodă de
evaluare să fie folosită, cum se comunică rezultatele evaluării.

Activitatea de evaluare este complet lipsită de eficienţă dacă rezultatele acesteia nu sunt
folosite pentru stabilirea unor modalităţi de motivare a personalului ‚n scopul creşterii
performanţelor profesionale a angajaţilor.

Teoria echităţii
Există ‚n management, şi nu numai, conceptul de "teoria echităţii". Potrivit Wikipedia, "An
individual will consider that he is treated fairly if he perceives the ratio of his inputs to his
outcomes to be equivalent to those around him." O reprezentare matematică a acestei teorii
ne ajută să o ‚nţelegem mai uşor.

Mai simplu, ideea ar fi cam aşa: raportul dintre ceea ce oferă un angajat instituţiei şi

recompensă (ceea ce primeşte la r„ndul lui din partea instituţiei), trebuie să fie egal cu
raportul dintre ceea ce oferă şi primesc colegii lui. E ‚n regulă ca unul dintre colegii săi să
primească mai mulţi bani, de exemplu, doar dacă valoarea muncii acelui coleg este mai mare.
Dacă acest lucru se ‚nt„mplă, putem spune că este echitabil pentru ambii angajaţi. Dar dacă
unul dintre ei este pila şefului şi, din acest motiv, este plătit mai mult pentru aceeaşi muncă,
atunci nu mai este echitabil, e nedrept, incorect.

Probabil vi se pare normal. Şi mie. Doar că, ‚n general, teoria echităţii este luată ‚n calcul
numai atunci c„nd se pune problema stabilirii eventualelor bonusuri. †n rest este uitată. Uitată
de manageri, dar mai ales este uitată de angajaţi.

Angajaţii nu sunt egali! Şi nu vor fi niciodată. Afirmaţii de genul "pentru mine toţi valorează
la fel de mult" sau "trebuie să tratezi pe toată lumea egal" sunt nişte poveşti pentru adormit
copiii. Managerii care spun asta vorbesc ca să nu adoarmă, iar salariaţii care cred asta sunt
cel puţin naivi. Nu au cum să fie toţi egali pentru că, „n realitate, nu sunt!

Din clipa ‚n care au păşit pe poarta unităţii, unii se străduiesc mai mult, alţii mai puţin.
Chiar şi cei care lucrează pe acelaşi post, performează diferit. †ntotdeauna sunt unii care pun
mai mult suflet, se implică mai mult, se oferă voluntari de fiecare dată c„nd este nevoie.

Există percepţia că, din punct de vedere moral, nu avem dreptul să preţuim pe unii mai
mult dec‚t pe alţii. Ba mai mult, acest fapt este perceput ca o dovadă de slăbiciune. Astfel,
apare ideea potrivit căreia acest lucru nu ar trebui să se ‚nt„mple şi, drept urmare, ar trebui
controlat cumva acest fenomen.

Eu nu cred asta. Cred că este absolut normal să ne pese mai mult de cei care au făcut

dovada că le pasă mai mult. Cred că, dincolo de teoria echităţii, de manualele de
management şi cărţile de relaţii interpersonale, avem obligaţia morală să tratăm pe toată
lumea corect, dar nu egal!

Teoria „nlăturării motivaţiei

Deşi sună destul de vag, ‚n realitate, teoria nu este deloc complicată. Practic, avem două
tipuri de motivări: intrinsecă şi extrinsecă. Motivarea intrinsecă se referă la ceea ce vine
din interior, din nevoile personale ale fiecărui individ şi ţinteşte direct ultima treaptă a
piramidei lui Maslow: auto-‚mplinirea. Motivarea extrinsecă vine din afara noastră şi este,
de cele mai multe ori, independentă de voinţa noastră.

Teoria zice că motivarea extrinsecă (stimulentele financiare, de exemplu), dacă nu este

asociată cu surse de stimulare a motivării intrinseci poate să ducă la diminuarea sau chiar
anularea motivării intrinseci.

Ciudată teorie. Dar numai la prima vedere. †n realitate, nu trebuie să uităm că un om care
este deja auto-motivat (intrinsec) de faptul că ‚i place foarte mult munca pe care o face este,
‚n general, un om orgolios. Unui astfel de om, dacă ‚i oferi recunoaşterea materială a
meritelor sale, dar omiţi să-i oferi satisfacţia recunoaşterii morale, rişti să-i faci mai mult
rău dec„t bine.

Exemplul de motivare extrinsecă pe care l-am dat (eventuale bonusuri financiare) este unul
pozitiv. Pot exista şi modalităţi de motivare extrinsecă "negative". Un exemplu ar fi
sancţionarea ‚n cazul unei abateri. Şi aceasta este o formă de motivare. Unii oameni se
simt impulsionaţi de o sancţiune şi se străduiesc mai mult să demonstreze ceea ce pot. Dar
nu este un adevăr universal valabil. Există tipologii cărora aplicarea unei sancţiuni duce direct
la diminuarea sau chiar anularea motivării interne. Deci, atenţie la sancţiuni! †n unele
cazuri, există modalităţi mult mai eficiente de pedepsire a unei abateri dec„t aplicarea unei
sancţiuni...

Să revenim cu picioarele pe păm‚nt

†n sistemul penitenciar nu prea se ‚nţelege cum funcţionează motivarea personalului. De
fapt, cred că nu se ‚nţelege nici măcar utilitatea, dar asta e altă problemă...

Una din greşelile frecvente pe care le-am observat este aceea că nu se face diferenţa ‚ntre
variabilele care motivează oamenii şi aşa numiţii factori de igienă.

Factori motivatori sunt: recunoaştere, responsabilitate, posibilitatea de a avansa,

realizări şi chiar munca „n sine! Da! Munca poate fi un factor mobilizator. De fapt, după
părerea mea, unul din cei mai puternici!

Factorii de igienă nu sunt ceea ce par. †n momentul ‚n care lipsesc, satisfacţia scade şi
oamenii se demotivează. Dacă factorii există, motivaţia nu creşte spectaculos. Practic, sunt
nişte factori necesari dar care nu produc neapărat performanţă. Singurele momente ‚n care
afectează performanţa sunt cele ‚n care lipsesc. Din categoria factorilor de igienă fac parte:
relaţiile interpersonale, condiţiile de muncă, siguranţa muncii şi... salariul.

Teoria este interesantă, dar nu voi insista asupra ei. Pentru cei interesaţi, menţionez doar că
‚i aparţine lui Herzberg.

Cum stă sistemul penitenciar la acest capitol?

Realitatea este tristă. Evaluarea performanţei profesionale se face după metode arhaice şi
mai mult formale. Recunoaşterea meritelor este ca şi inexistentă. Performanţa profesională
aproape că nu mai interesează pe nimeni. Toate p„rghiile financiare care ar putea duce la
creşterea performanţei au ajuns să fie considerate drepturi salariale.

Ce se poate face?
ˆn primul r‚nd trebuie făcut primul pas. Lăsaţi profesioniştii să-şi facă treaba! Nu uitaţi că
un simplu cuv„nt de mulţumire face, uneori, mai mult dec„t o primă. Nu mai promovaţi
incompetenţa ‚n detrimentul profesionalismului. Redaţi evaluării performanţelor profesionale
rolul pe care ‚l are.

Sunt un naiv, un visător? Posibil... Dar cred cu tărie că ‚n acest sistem lucrează, ‚ncă,
oameni de valoare. Şi mai cred că sistemul are, ‚ncă, potenţial. Dar acest lucru nu va dura la
nesf„rşit. †ntr-o bună zi, dacă nu se va schimba nimic, oamenii care pun suflet vor pleca. Cu
un gust amar, vor pleca ‚n căutarea unui loc de muncă mai bun. Nu neapărat la un salariu mai
mare...
P.S.: O parte din cele scrise aici au fost culese ‚n timpul escapadelor mele pe Internet. Dar
cred cu tărie ‚n adevărul lor.

by Colectionarul de amintiri 28 Comentarii

06 AUGUST 2008

Spioni si declaratii de avere: diavolul sta in detalii

Bref 1: Ați văzut vreodată știrile la ProTV? Cu siguranță, da.

†nseamnă că ați văzut tone de știri inepte despre violatori, falsificatori, criminali, mici sau
mari infractori, oameni cu vină mai mare sau mai mică pentru varii fapte. Pentru
contextualizare, jurnaliștii ‚nregistrează așa-numitele vox-uri, ‚nregistrări cu aiurea persoane
care au o părere despre evenimentul tratat ‚n știre (vox populi). Sunt sigur că ați văzut
băbuțe, vecini de scară sau de bloc, prieteni sau rude care vorbesc despre caracterul,
comportamentul zilnic sau profesia celui suspectat a fi făcut nu știu ce faptă. Aproape
invariabil ei povestesc despre c„t de politicos era individul, cum dădea binețe ‚n fiecare
dimineață sau seara, ce profesionist desăv„rșit sau prieten de calitate era.

Bref 2: Fără destin - roman autobiografic al scriitorului ungur Imre Kertesz. Narațiunea este
povestea experienței Holocaustului văzută prin ochii necorupți ai unui copil care trece prin
diferite legăre naziste. Spre deosebire de orice altă carte scrisă despre Holocaust, romanul nu
‚ncepe și nu livrează ‚n descrierea experiențelor vreo judecată morală. †nt„mplările, gesturile,
comportamentul colaboratorilor, torționarilor, ‚ntreaga logică a războiului sunt supuse unor
observații sau reflecții prin prisma inocenței și optimismului unui copil de 14 ani. Citind
romanul ești copleșit de un sentiment de tandrețe și ‚nțelegere față de colaboratorul care ‚ți
dă z„mbind un săpun sau te ajută să mergi ‚nainte de a te băga ‚n camera de gazare, față de
medicul nazist care ‚ți dă o pilulă ce ‚ți alină durerea bolii ‚nainte de a te trimite l„ngă cei care
suferă de malarie, față de rudele ‚nspăim„ntate care te trădează sub amenințarea armei etc.
***
.
Nu-l cunosc pe domnul Ungureanu, șef al DPCMP. Nu cunosc modul ‚n care lucrează Direcția
de Prevenire a Criminalității din Mediul Penitenciar - DPCMP (fostul SIPA). Nu cunosc mai
deloc oamenii care lucrează ‚n această direcție. Habar nu am dacă sunt persoane politicoase,
joviale, prieteni de nădejde, buni familiști sau buni profesioniști. Nu ‚l cunosc pe domnul
procuror Stoica de la Drobeta Turnu Severin. Nu ‚i cunosc pe cei care nu și-au completat sau
nu vor să-și completeze declarațiile de avere. Eu ‚nsumi, ‚n urmă cu ceva timp, am neglijat să-
mi completez declarația de avere, depășind termenele legale. Poate toți sunt persoane
impecabile la nivel personal. N-am de unde să știu și de aceea nici nu pot interveni ‚n
discuțiile generate de ultimele două postări. Să fiu sincer, de fapt nici nu mă interesează dacă
‚ți vorbesc frumos, z„mbesc și sunt buni manageri. Și nu mă interesează cum se numesc.
.
Fapte:
1. Februarie 2008: ‚ntrunire a Consiliului Federativ al Federației Sindicatelor din
Administrația Națională a Penitenciarelor. †ncep„nd cu a doua zi de defășurare, sunt invitați
Mihai Polițeanu, reprezentant al Freedom House, și Sorin Dumitrașcu, fost director general
adjunct al ANP. †nt„lnirea e publică, sunt martori c„teva zeci de persoane. Se discută despre
colaborarea dintre ONG-urile importante din Rom„nia și sindicatele din penitenciare și despre
noul statut al FSANP. (Discuție concretizată ‚ntr-un protocol de colaborare, și afilierea la
Inițiativa pentru o Justiție Curată). Telefoanele ‚ncep să zb„rn„ie și se trezesc tot felul de
curioși să ‚ntrebe ‚n st„nga și ‚n dreapta. Cu totul ‚nt„mplător desigur, erau angajați ai
DPCMP. La numai o săptăm„nă, liderii FSANP sunt linșați de conducerea ANP și figura de tristă
amintire, Iulia Sc„ntei, și acuzați de comploturi și alte idioțenii paranoide;
.
2. Februarie 2008: circa 20 de jurnaliști din presa centrală și locală se ‚nscriu, ‚n urma unui
anunț public, la un training profesional privind practica judiciară penală. Participă
reprezentanți ai Freedom House, Asociației SoJust, Societății Academice din Rom„nia, fostul
ministru Macovei , ambasadorul Olandei și c„țiva magistrați care au ținut sesiunea de formare
profesională a jurnaliștilor ‚n calitate de experți. Organizarea ‚nt„lnirii a fost susținută
financiar de ambasada Olandei și a avut loc la Sinaia. Nimic spectaculos, nimic conspirat. Un
paranoic de la Ministerul Justiției are o informație că la ‚nt„lnire a participat și un consilier din
cadrul ministerului. Fals, de altfel. Se intră ‚ntr-o logică paranoică. Ministerul trăiește cu
impresia că este "trădat" de cineva din interior. Telefoanele ‚ncep să zb„rn„ie și apar curioșii.
†nt„mplător, desigur, angajați ai DPCMP. Nu reușesc să confirme informația, ‚nsă cum
paranoia e mai mare dec„t simțul realității, cineva din minister apelează la SRI pentru a afla
cine e "consilierul trădător". SRI refuză să se implice.
.
3. Aprilie 2008: †nainte de summit-ului NATO la București. Cu c„teva săptăm„ni mai
devreme se ‚ncercase promovarea pe ascuns a unei ordonanțe de urgență prin care se dorea
desființarea sindicatelor din penitenciare și alte trăsnăi. Conducerea FSANP se ‚ntrunește și ia
‚n calcul organizarea unui miting. Se ia legătura cu Freedom House, se explică situația de
criză și se cere ajutorul pentru organizarea ‚n mod profesionist a unei conferințe de presă,
alături de reprezentanți ai societății civile și ai sindicatelor din poliție pentru un c„t mai bun
impact mediatic. Nu se pune, insă, problema organizării unui miting in perioada de
desfășurare a summit-ului NATO. Oamenii ‚ncă sunt sănătoși la cap. Nu toți. Mai puțin
angajații DPCMP. Paranoia sare iar din papuci și ministrul Justiției este informat că FSANP
complotează pentru a compromite summit-ul NATO prin organizarea de proteste publice.
Eventual pentru a le trage c„te un șut ‚n gură domnilor Bush și Putin. Demență curată. Acum
mi și-l ‚nchipui pe domnul Predoiu cu informația ‚n CSAT, explic„ndu-le domnilor Băsescu,
Maior și Razvan Ungureanu c„t de profesionistă e DPCMP și c„t de nemernici sunt angajații
din penitenciare.
.

Acum, av„nd ‚n vedere faptele și brefurile de ‚nceput ar trebui să termin apocaliptic, nu? Ei
nu. Răul e nu doar banal, ci și plictisitor și tont. Nu mă ‚ndoiesc că domnul Ungureanu și cei
asemenea sunt băieți buni, joviali, draguți, poate profesioniști, familiști convinși, dedicați
muncii. Nici nu am de ce să mă ‚ndoiesc de asta, pentru simplul fapt că nu-i cunosc. Și ce-i
mai important, ACESTEA SUNT DETALII. Irelevante. Neinteresante. Personale. Pe acolo se
ascunde diavolul. Ce-i important, sunt faptele. Și faptele recomandă demisia și arată calea pe
care a luat-o DPCMP. SIPA, din păcate, nu și-a schimbat dec„t numele și oamenii. At„t.
***

P.S. Dragilor, ‚nțeleg foarte bine ce spuneți ‚n legătură cu declarațiile de avere. †mi dau
seama că nu e confortabil să treci adresa. De altfel, nici nu trebuie să o treceți detaliat. De
asemenea, e adevărat că nu mai sunteți obligați să vă treceți veniturile. Curtea
Constituțională a decis că sunt confidențiale. DAR...vă pierdeți dreptul de a mai cere
transparență din partea politicienilor. Vă pierdeți dreptul de a mai cere să trăiți ‚ntr-o țară
integră, cu oameni integri, care nu au nimic de ascuns. Și, nu ‚n ultimul r„nd, trebuie să
realizăm o dată și o dată că suntem platiți din bani publici, că facem un serviciu public și că
răspundem ‚n fața celui care dă bani din buzunarul propriu pentru ca noi să ne plătim
‚ntreținerea, concediul și berea băută ‚mpreună cu prietenii. Banii ăștia nu sunt dați pe ochi
frumoși, ci pentru a face o muncă. Iar cel care plătește are dreptul să știe cui dă acești bani,
dacă el e cinstit, dacă el fură sau nu. Exact același lucru pe care noi ‚l cerem de la
parlamentari, miniștri, prefecți, primari etc.

by famiglia Musat 93 Comentarii

Spioni

Un comentariu remarca absolut corect, €n opinia mea, că Tiberiu Ungureanu,

actualul şef al Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii €n Mediul Penitenciar €ncepe
să semene din ce €n ce mai mult cu Doru Dobocan, fostul şef al desfiinţatei DGPA şi
cu Marian Ureche, fostul şef al cosmetizatei SIPA.
.
DGPA aproape desfiinţată „n 2006
.

Desfiinţarea DGPA (Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie) a venit cu promisiunea că

„n justiţie nu se va mai face poliţie politică. Anterior, at„t SIPA (Serviciul Independent de
Protecţie şi Anticorupţie) c„t şi predecesorul SIO (Serviciul Independent Operativ) au fost
acuzate că sunt folosite ca instrument de şantaj şi că fac poliţie politică.
.
Controalele dispuse de Ministerul Justiţiei au demonstrat că SIPA - DGPA şi-a depăşit
competenţele şi mai mult a ‚ncercat să distrugă probele activităţilor ilegale. †n noiembrie
2005 şeful SIPA - DGPA recunoştea ‚n faţa Comisiei senatoriale pentru Cercetarea Abuzurilor
că instituţia pe care o coordonează deţine tehnică de ascultare şi supraveghere, deşi nu
are atribuţii legale „n acest domeniu.
.
Presa a scris pe larg despre isprăvile spionilor SIO - SIPA - DGPA, astfel că
desfiinţarea acestui serviciu secret din cadrul Ministerului Justiţiei nu a fost o surpriză. O
parte din personal a ieşit la pensie restul fiind preluat de ANP. Povestea ‚nsă, după cum ştiţi,
nu se termină aici.
.
Ungureanu, Tiberiu Ungureanu
.

La numai c„teva luni de la desfiinţarea DGPA se ‚nfiinţează ‚n cadrul ANP Direcţia pentru
Prevenirea Criminalităţii „n Mediul Penitenciar (DPCMP). †n direcţia cu pricina apare la
un moment dat şi ultimul mohican al spionilor. Tiberiu Ungureanu a fost readus ‚n vara lui
2006 la ANP, iar după debarcarea lui Doru Dobocan a preluat conducerea.
.
Continu„nd pe linia Dobocan DPCMP, sub conducerea lui Ungureanu, ‚ncepe să arate a orice
altceva dec‚t a structură operativă care se ocupă cu prevenirea criminalităţii „n
penitenciare. Ordinul ministrului justiţiei nr. 1540/C/2006 privind ‚nfiinţarea DPCMP nu
spune nimic despre vreo nouă structură informativă ‚n ANP. Şi totuşi se revine la vechile
practici.
.
Pentru că nu ştiu altă cale au revenit la cea veche. Adică cea de culegere de informaţii.
Dobocan, ultimul şef al DGPA şi predecesor al lui Ungureanu la DPCMP a asigurat
continuitatea. Ungureanu „i duce opera mai departe.
.
DPCMP - Istoria se repetă?
.
ˆn 1991 SIO a fost inventat exact cu acelaşi scop, prevenirea criminalităţii dar treptat
s-a transformat ‚ntr-un instrument politic. DPCMP intră, ‚ncet dar sigur, pe acelaşi făgaş. Nu
datorită ofiţerilor şi agenţilor care se ocupă cu prevenirea criminalităţii ‚n penitenciare. Şefii
de la ANP ai direcţiei se visează spioni şi asta cer de la subordonaţi.
.
Fără ‚ndoială că funcţia de prevenire a criminalităţii ‚n penitenciare ar trebui să existe ‚n
penitenciare. De ce ar trebui să ‚mbrace forma unui serviciu de informaţii şi nu a unui serviciu
operativ? Pentru că aşa vor nostalgicii SIPA - DGPA?
.
Sunt „ncălcate competenţele SRI?
.

De ce n-ar putea să opereze SRI ‚n acest domeniu? Servicul Rom„n de Informaţii este ‚n cele
din urmă "instituţia Statului Rom„n cu atribuţii ‚n domeniul culegerii şi valorificării
informaţiilor relevante pentru securitatea naţională a Rom„niei" (sursa: link).
.
Dacă sistemul penitenciar şi justiţia este o problemă pentru securitatea naţională atunci SRI
ar trebui să se ocupe de activitatea de culegere şi valorificare de informaţii. Dacă nu este o
problemă pentru securitatea naţională ci o problemă de ordine publică atunci structura
„nfiinţată la ANP nu poate funcţiona ca un serviciu de informaţii.
.
Raportul de ţară al Comisiei Europene, dat publicităţii la 25.10.2005 făcea referire la
practicile SIO - SIPA - DGPA.

"Date fiind abuzurile care au continuat pana in martie 2005, răm„n numeroase semne de
‚ntrebare privind raţiunea existenţei unui serviciu militarizat de securitate in cadrul
Ministerului de Justiţie"

De ce a fost desfiinţată DGPA? Care este pericolul pentru DPCMP?

.
Concluziile misiunii de audit realizate de MApN la solicitarea Ministerului Justiţiei
demonstrează că acest serviciu de informaţii este un pericol pentru actul de justiţie:

 €n domeniul financiar s-a constatat lipsa unei structuri organizatorice şi a unor

proceduri interne de control a alocării fondurilor; nu existau reguli clare pentru
gestionarea şi diseminarea informaţiilor obţinute ‚n procesul muncii;
 €n domeniul resurselor umane nu s-a respectat ‚ntotdeauna procedura de
admitere ‚n acest sistem, ‚n sensul că unele persoane nu au fost testate
psihologic şi nu au prezentat cazierul;
 ‚n baza unui ordin al fostei conduceri au fost distruse unele documente deşi
potrivit legii acestea aveau termene de păstrare stabilite ‚ntre 5 şi 30 ani
(‚nfuncţie de tipul documentului);
 fosta conducere, depăşind competenţele DGPA stabilite prin lege, a dispus
ca unii ofiţeri din cadrul acestei instituţii să obţină informaţii referitoare la actele
de corupţie săv„rşite de magistraţi sau alte oficialităţi ale statutului;
 nu au fost respectate unele reguli referitoare la organizarea şi administrarea
zonelor‚n care se gestionau documentele clasificate şi nu erau stabilite reguli
specifice referitoare la responsabilităţile personalului care lucra cu astfel
dedocumente; (sursa: Ministerul Justiţiei, Adresa nr. 113595/II/2005)

Şi nu e totul. †n timp ce criminalitatea ‚nfloreşte ‚n penitenciare şi traficul de droguri devine

un fenomen de masă, DPCMP se ocupă cu monitorizarea activităţii sindicatelor. Parcă e o
senzaţie de deja vu? Parcă am mai auzit undeva despre depăşirea competenţelor?
.
Deci domu' Ungureanu aveţi de g„nd să vă ocupaţi de prevenirea criminalităţii sau tot cu
spionajele ‚i daţi ‚nainte?
.
Link-uri utile:

 Serviciu secret sau directie penitenciara

 Fostul SIPA spioneaza ilegal magistratii, cadrele din penitenciare, detinutii
 Spioni de penitenciare si justitie
 Primavara spionilor de jucarie
 Arhiva SIPA, mijloc de santaj
 SIPA - DGPA nu mai exista
 Hotăr„re de Guvern privind desfiinţarea DGPA
 Securitatea lui Chiuariu
 Angajatii SIPA se muta la ANP
 „Cartita“ SIPA este scoasa la lumina
 Marian Ureche a lasat sefia SIPA
 Marian Ureche este oficial securist

by Huginn 28 Comentarii

05 AUGUST 2008

Pact cu statul de drept: cum sa invatam legiuitorul sa

respecte legea

C„nd eram mai pui și mai puțin informat, eram foarte impresionat c„nd

auzeam politicienii sau juriștii pronunț„nd cuv„ntul “legiuitor”. “†n ‚nțelepciunea lui, legiuitorul
a decis...”, auzem eu pe la televizor și mă g„ndeam că tare ‚nțelept trebuie să fie nenea ăsta
care scrie legi și care apără principiul statului de drept: nimeni nu este mai presus de lege.
Apoi, ‚ncet, ‚ncet l-am văzut mișun„nd pe la talk-show-uri. Av„nd diferite nume: Andon,
Bolcaș, Pavelescu, Ponta sau Buda. Pe r„nd, i-au dispărut și barba și pletele albe iar
graiul meșteșugit a devenit insultă a bunului simț. Imaginația mea a luat c„teva palme
peste bot, iar legiuitorul s-a transformat ‚ntr-un ticălos. De fapt, așa era dintotdeauna.
Legiutorul nu ne apăra de arbitrar, așa cum credeam. Ci era chiar simbolul guvernării
arbitrare, iar legea reprezenta modalitatea prin care ‚și apăra prietenii penali. I-am văzut
cu toții de cur„nd ‚n plină formă: predic„nd drepturile omului atunci c„nd schimbau Codul
de Procedură Penală pentru liniștea colegilor penali, atunci c„nd insultau la pachet
instituțiile statului pentru tupeul de a-i lua la ‚ntrebări, atunci c„nd scuipau ‚n direcția
Comisiei Europene pentru că le dădea planurile de asigurare a impunității peste cap,
atunci c„nd lăsau fără buget, ‚n fundul gol, Agenția Națională de Integritate, atunci c„nd
‚și numeau prietenii politici peste tot, inclusiv la ANP, și așa mai departe.

ˆn urmă cu c‚țiva ani nu m-aș fi g‚ndit că vom ajunge să ne rugăm de legiuitor

să respecte statul de drept. Acum nu mă mai miră nimic. Săptăm‚na trecută am
văzut cum a fost invitat să respecte legea. 17 ONG-uri, asociații profesionale și
organizații sindicale au cerut partidelor politice să semneze un Pact cu statul de drept:
“…societatea civilă cere partidelor politice din Rom„nia să se angajeze ‚n vederea
viitoarelor alegeri la semnarea unui Pact pentru statul de drept. Indiferent de ideologia
partidelor, statul de drept este fundamentul natural al ordinii politice europene, iar un
partid care, făţiş sau ascuns, are ca program subminarea statului de drept este un partid
nedemocratic. Societatea civilă asociată ‚n mai multe alianţe anticorupţie, constituite din
ONG-uri, asociaţii profesionale şi sindicale, consideră de datoria sa să lupte contra forţelor
politice care au un asemenea program nedemocratic, pentru a aduce la cunoştinţa
votanţilor care este programul real al clasei politice din Rom„nia, dincolo de promisiunile
electorale.”

Mare chestie, mi-am zis. Alți c„țiva amețiți care cer evidența și care oricum nu or să
rezolve nimic. Poate nici nu aș fi observat demersul dacă nu mi se atrăgea atenția că
printre semnatari se află și sindicatele din penitenciare, at‚t FSANP, c‚t și SNLP.
Alături de Academia de Advocacy, Alianta Civica, Asociatia Profesionala pentru
Educatie si Cercetare, Asociatia Revolutionarilor fara Privilegii, Asociatia
Societatea pentru Justitie (So-Just), Asociatia 21 Decembrie, Blocul National al
Revolutionarilor, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Euroregional
pentru Democratie, Freedom House Romania, Grupul pentru Dialog Social,
Grupul pentru Reforma Universitara, Fundatia Gheorghe Ursu, Societatea
Academica din Romania și Societatea Timisoara:
“... propunem partidelor politice şi premierului Călin Popescu Tăriceanu să semneze
următorul angajament electoral ‚n patru puncte:
1. Că nu vor propune, ‚ntreprinde, initia ori aproba, ‚nainte sau după alegeri, conform
recomandării raportului CE, nicio schimbare instituţională, de statut juridic sau de
personal la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a Parchetului de pe l‚ngă Inalta
Curte de Casatie si Justiţie. Un asemenea angajament constituie un semnal decisiv pentru
continuarea luptei anticorupţie din Rom„nia. Considerind meritele conducerii actuale a
DNA recunoscute de Comisia Europeană, ‚n primul r‚nd, trebuie menţinută continuitatea
procurorilor care au au avut curajul de a ancheta si trimite in judecată politicieni si oameni
de afaceri de v„rf.
2. Că nu vor ‚ntreprinde sau aproba prin vot, ‚nainte sau după alegeri, nicio schimbare a
personalului de conducere a Agenţiei Naţionale de Integritate, că vor aproba sau cere
premierului să aprobe finalmente bugetul ANI, respins de două ori ‚n ciuda unei
fundamentări clare, pentru a permite acestei agenţii să devină complet operaţională,
conform recomandărilor Comisiei Europene.
3. Că vor adopta noul cod penal si vor redacta si adopta noul cod de procedură penală pe
baza legislaţiei europene eficiente si după dezbateri publice reale, cu scopul ca justiţia
penală sa funcţioneze eficient, rapid şi echitabil, şi că vor renunţa la modificările propuse
de Parlament la codul de procedura penala care au fost criticate de Comisia Europeana si
care ar face imposibile anchetele penale, inclusiv cele in curs. De asemenea, ca vor
adopta amendamentele la codul civil si de procedura civilă, pentru a face din justitia civilă
din Rom„nia una europeană, rapidă si eficientă.
4. Că vor considera justiţia ca fiind de un interes strategic pentru statul rom„n şi vor
prevedea măsuri, inclusiv prin programele de guvernare, pentru finanţarea
corespunzatoare at„t a funcţionării corecte a acesteia, c„t şi a acţiunilor necesare pentru
reformarea şi transformarea ei definitivă.”
Și totuși...dincolo de scepticism, mi-a plăcut inițiativa. Mi-a plăcut și că oamenii din
penitenciare trec dincolo de cercul str„mt al interesului imediat, care nu te duce prea
departe ‚n atingerea scopurilor sindicale, mi-a plăcut și că dincolo de primele 3 puncte,
care ne privesc pe toți, cel de-al patrulea, care privește finanțarea sistemului de justiție,
ne privește ‚n particular pe noi cei din penitenciare. Și m-a făcut să mă g„ndesc că
societatea civilă nu este un cuv„nt abstract, ci suntem fiecare dintre noi. Blogul acesta
este o formă de civism. Primitivă, e adevărat. Dar este o voce publică, care, mai
competent sau mai puțin competent, dar cu bună credință, atrage atenția, țipă, propune,
dă de g„ndit, invită la dialog. Cu at„t mai mult sindicatele pot fi o astfel de voce. Și jos
pălăria, dacă au ‚nceput să ‚nțeleagă acest lucru.
“Acest mesaj a fost trimis la şefii tuturor partidelor politice din Rom„nia, la guvern,
precum şi Comisiei Europene şi presei internaţionale. Societatea civilă va ţine opinia
publică la curent cu progresul semnării de către partidele politice a pactului cu statul de
drept şi va reaminti votanţilor ‚n campania electorală poziţiile partidelor faţă de acest
document.”
Ca atare, vom urmări și noi reacția partidelor politice, alături de sindicate și ONG-uri. Și
vă vom informa cu privire la acestea. Puteți considera că, virtual, blog-ul Penifest este
al 18-lea semnatar al acestui pact. P‚nă atunci, av‚nd „n vedere că „n week-end
Pactul a fost transformat „n petiție publică, vă invit să „l citiți integral și să „l
semnați alături de noi la adresa
http://www.petitieonline.ro/petitie/pact_cu_statul_de_drept-p34541045.html.

by famiglia Musat 39 Comentarii

04 AUGUST 2008

ANP: …ntre real și virtual sau strategia sistărilor de plăți

Šn urmă cu puțin timp, un oficial al Ministerului Justiției răspundea la o €ntrebare

legată de salarizare arătˆnd că, la nivelul Parlamentului, există disponibilitate
pentru planuri și proiecte axate pe €mbunătățirea managementului dar nu și pentru
proiecte care implică influențe bugetare.

Oare c„t efort parlamentar credeți că suscită un proiect care vizează creșterea calității
managementului ‚n sistemul ANP ?

Šn plan virtual evoluția sistemului penitenciar pare bună, iar reforma se ‚ncadrează pe o linie
ascendentă. Se formează echipe de lucru și comisii și se stabilesc termene, se organizează
‚nt„lniri și se vizitează unități, toate rezultatele materializ„ndu-se ‚n planuri de eficientizare și
strategii.

Šn lumea reală planurile răm„n planuri de a căror implementare nu se simte nimeni cu

adevărat responsabil at„t timp c„t obiectivele nu formează o strategie aprobată prin lege, iar
instabilitatea politică generează o fluctuație majoră a echipelor manageriale dar și
ministeriale.

Noii veniți vor aprecia negativ ceea ce s-a făcut și vor schimba planurile. Stop and... new
game!

Secretul relansării: sistarea totală

Direct proporţional cu metrii cubi de planuri elaborate virtual, €n realitate crește

numărul măsurilor care impun restricții financiare.

Se stabilesc termene pentru modificarea pachetului legislativ salarial fără să mai conteze ‚n ce
fel se va realiza modificarea. Nu va surprinde pe nimeni faptul că, ‚n realitate, nu se vor
sesiza ‚mbunătățiri (doar ni s-a spus că nu există disponibilitate parlamentară la creșteri
salariale). Dar... termenul a fost respectat. Šn lumea virtuală totul este perfect.

Peste planul de măsuri ce urmărește eficientizarea - nu mă pot abține: virtuală - a sistemului

penitenciar, se suprapun noi și noi sistări de plăți care ‚i afectează direct pe cei care trăiesc
și muncesc €n lumea reală:

 plata orelor suplimentare a fost mai ‚nt„i limitată prin legea

bugetului (pot fi plătiți pentru timp suplimentar de muncă doar 30% din funcționarii de
execuție) și apoi sistată ‚n majoritatea unităților din lipsă de fonduri; speranța:
rectificarea!
 orele lucrate s‚mbăta, duminica și de sărbători legale ar trebui plătite cu un spor
de 100% conform statutului completat prin Acordul colectiv; se plănuiește modificarea
metodologiei, aceasta fiind, se pare, neclară (?); pentru moment sporul este... sistat;
 compensația chiriei după ce a fost blocată o perioadă mare de timp prin tergiversarea
emiterii ordinului impus de statut, s-a sistat ‚n multe unități, după emiterea ordinului,
pentru că s-au terminat banii;
 plata cheltuielilor de transport este reglementată printr-o Hotăr„re de Guvern
anterioară ultimelor modificări ale statutului; nimeni nu se grăbește să inițieze un
proiect pentru o nouă hotăr„re; o sistare nu strică nici aici;
 dreptul la asistență medicală gratuită, ‚n realitate, se plătește din greu;
contribuțiile grase ale salariaților la fondul de sănătate sunt direcționate, prin casele de
asigurare, spre diferite găuri din bugetul de stat; anumite verificări au relevat că doar
35% din sume se mai ‚ntorc către contribuabili și acest procent vine ‚n bloc at„t pentru
salariați c„t și pentru deținuți și pensionari; Sistare! Contribuțiile, €nsă, nu se
sistează; nu contează că din ce ‚n ce mai mulți colegi ni se ‚mbolnăvesc de boli grave,
iar mulți din pensionari mor la scurt timp după retragerea din activitate;
 nerespectarea unor drepturi legale a dus la procese, iar aceasta a generat sentințe
definitive și executorii; ce credeți: plata acestora s-a sistat prin ordonanță de
urgență!! Guvernul a decis: putem ‚ncălca codul de procedură civilă și legea
contenciosului administrativ deoarece nu avem bani suficienți pentru Ministerul Justiției;
actul se ‚ncadrează la proiecte secrete cu privire la care nu se ține cont de legea
transparenței decizionale (a fost publicat direct, fără postare pe site sau dezbateri);
 au fost elaborate amendamente la OUG 4/2008 prin care s-a modificat statutul;
acestea corectau inclusiv discriminarea dintre ofițeri și agenți ‚n ce privește posibilitatea
de a concura pe funcții de conducere; amendamentele s-au depus la Parlament dar cu
toate că nu aveau influențe bugetare, Parlamentul nu a fost disponibil; ambele camere
au depășit termenul de adoptare tacită a ordonanței, nu au găsit timp pentru
dezbaterea amendamentelor, prin urmare și această acțiune s-a sistat;
 prin OUG 8/2008 s-a urmărit o corelare a salariilor din sistemul de apărare
națională, ordine publică și siguranță națională la inflație și a fost propusă o creștere
cu 21%; Guvernul ne-a sistat elanul și a decis două tranșe de... 2% pentru 2008;
 un alt proiect de modificare a coeficienților de salarizare, ‚n același sistem, a fost
considerat de Ministerul Economiei și Finanțelor prematur; parcursul legislativ al
 proiectului a fost sistat;
 dialogul social a fost și el sistat, iar iluziile furnizate sindicatelor prin
memorandumuri și comisii paritare s-au volatilizat.

Ca o concluzie, aș vrea să comentați dacă sunteți de acord cu o sistare totală a

entuziasmului cu care mai așteptăm minuni din implementarea unor planuri care ocolesc tot
ceea ce este cu adevărat important deoarece nu se acceptă influențele financiare și care nu
seamănă cu altceva dec„t cu un elan mare pentru o săritură... pe loc!

by Patrick 24 Comentarii

03 AUGUST 2008

Ministerul Justitiei - politica strutului in curtea

penitenciarelor

Documentele semnate de sindicatele din penitenciare cu Ministerul Justiţiei sunt

hˆrtii fără valoare. Comisia 'paritară' €nfiinţată acum două luni nu a funcţionat nici
măcar o secundă.
.
Ministerul Justiţiei - surd „n dialogul cu sindicatele din penitenciare
.
Semnarea acordului colectiv a ‚nsemnat sf„rşitul dialogului cu sindicatele din penitenciare
‚nceput neconvingător prin semnarea unui memorandum la 01 aprilie 2008 (sic!).
.

Mai nou, sindicaliştii sunt invitaţi să părăsească ‚nt„lniri de lucru la care ar trebui să fie
prezenţi. Asta „nseamnă dialog social? Nu. Asta ‚nseamnă lipsă de respect pentru miile
de salariaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
.
La data semnării documentelor cu pricina m-am simţit dator să prezint cu rezerve
‚nsemnătatea momentului, av‚nd „n vedere că finalitatea bunelor intenţii exprimate de
Ministerul Justiţiei era incertă.
.
"Comisia 'paritară' proaspăt inventată va trage de timp pentru Ministerul Justiţiei" şi "Acordul
colectiv ‚nseamnă ‚mbunătăţirea condiţiilor de muncă... doar dacă este respectat şi pus ‚n
aplicare" spuneam atunci.
.
Uite că, din păcate, se ‚nt„mplă să se demonstreze că promisiunile ministeriale au rămas
pe h‚rtie.
.
Promisiunile ministeriale „ncă neonorate
.
Promisiunile au rămas pe h„rtie ‚n amintirea ‚ngrijorării şi surprinderii manifestate feciorelnic
de către Radu Buică faţă de "exagerările şi neadevărurile făcute publice...". Care exagerări
tovarăşi? Care neadevăruri? Poate din birou se vede altfel.
.
Acelaşi scriitor de comunicate pe care-l folosea fostul secretar de stat - acum consilier al
ministrului Mocuţa pe post de prespapier ne dădea lecţii despre dialog „n sigura limbă
de lemn pe care o stăp‚neşte.
.
Ministerul, altfel belicos şi triumfal ‚n discursuri, nu a făcut ceva concret pentru starea
penitenciarelor. Trage de timp p„nă la alegeri, semn„nd memorandumuri, protocoale sau
acorduri care nu vor fi niciodată puse ‚n aplicare.
.
Acum e clar. †n martie mai marii justiţiei s-au speriat şi au acţionat ‚n consecinţă. S-au
speriat pentru că fuseseră dezinformaţi cu graţie de măreaţa SIPA de rit nou (DPCMP -
domnu' pensionar Stan) care prevestea, ca un adevărat Oracol din ANP, cataclisme sindicale
pe perioada Summit-ului NATO la Bucureşti.
.
Sindicatele din penitenciare sunt eliminate de la discuţii. Apar comisii de tras de
timp.
.
După ce a trecut 'pericolul' au uitat de promisiunile făcute. Ministerul ‚şi permite să nu
primească la discuţii despre soarta sistemului penitenciar tocmai pe reprezentanţii celor care
vor duce ‚n spate măreţul "proces de reorganizare ‚n care se află sistemul penitenciar
rom„nesc".
.
†n schimb „nfiinţează o comiţie formată din foştii directori generali ai ANP (sursa: site
ANP - Evenimente). Foarte tare. †nchipuiţi-vă cum ar fi o masă lungă cu somităţi care au rupt
deja gura penitenciarelor cu deşteptăciunea din dotare.
.
Planurile sunt bune. C‚nd se pun „n practică?
.
Ce e de făcut? Li s-a făcut mejiştilor de pichetări şi scandaluri de presă? N-aş zice că
ar fi foarte deştept din partea lor acum că se apropie alegerile.
.
Poate că cei de la minister sunt sincer convinşi că-şi fac treaba foarte bine? Habar n-
am ce cred, dar văd că lucrurile nu prea se mişcă. S-au făcut, cum spuneam, planuri, adrese,
comunicate de presă şi at„t. Cam puţin.
.
Link-uri utile:

 NEWS ALERT - Memorandumul cu sindicatele din penitenciare este semnat.

 Fiecare secretar de stat pre limba lui...
 Primavara spionilor de jucarie
 Mnemotehnicile Ministerului Justiţiei: dificultăţi excelente şi lecitină
 Spioni de penitenciare si justitie
 Intr-adevăr, nu putea fi posibil
 NEWS ALERT! - Acordul colectiv a fost semnat... in surprinderea si dezacordul MJ
 News Alert! - Comisia 'paritara' a fost desemnata

by Huginn 34 Comentarii

02 AUGUST 2008

ANP: Siguranţă versus educaţie. Ceea ce ne uneşte este mai

puternic decƒt ceea ce ne dezbină?

Cei de la siguranţa deţinerii şi regim penitenciar €i consideră naivi, neimportanţi şi

sˆcˆitori pe cei de la educaţie. Aceştia la rˆndul lor €i caracterizează pe cei de la
siguranţă şi regim ca fiind rigizi, ne€nţelegători, milităroşi.

E ceva de c‚ştigat din această rivalitate? Sunt bine puse etichetele?

Aceia care consideră că scopul detenţiei este doar o custodie sigură fără evenimente se
axează pe ideea conform căreia infractorii sunt pedepsiţi de societate prin privarea de
libertate şi… asta e totul. Nu contează ce face deţinutul după liberare! Prin urmare se vor
lua toate măsurile pentru siguranţa locului de deţinere şi dacă nu ar fi “‚ncurcă-lume” de
educatori cu activităţile lor, toate ar merge foarte bine şi nici un eveniment nu ar deranja
liniştea coridoarelor cu uşi bine ‚ncuiate.
.
Sectorul operativ este “de bază” şi acolo se ‚nt„mpină cele mai mari dificultăţi ‚n relaţia cu
persoanele private de libertate şi aparţinătorii. Invers, educatorii se consideră epicentrul
activităţilor, fiind de părere că reintegrarea socială este scopul primordial, iar ceilalţi sunt la
dispoziţia lor, ‚n urmărirea obiectivului măreţ.

Să fie diferenţele chiar at‚t de mari?

†n general, cele mai puternice camaraderii se dezvoltă ‚n sectorul operativ. Escortele sunt o
echipă, lucrează ‚ntr-un risc permanent. Supraveghetorii sar unul ‚n sprijinul altuia fugind pe
secţia unde se anunţă probleme. Perimetrul (garda) se ajută, aproape nici un control nu-i
prinde descoperiţi, evadările sunt rare.
.
C„nd un coleg e la nevoie se lasă de-o parte duritatea. La bere se merge tot grupat, iar asta
creşte coeziunea. O eventuală lipsă de vigilenţă ne afectează pe toţi. Šn cazul unui
eveniment, va fi tras la răspundere şi educatorul care ar fi trebuit să cunoască
deţinutul implicat!

Educatorii au obligaţia de a elabora programe, de a consilia deţinuţii, de a le organiza bine

timpul dar, pe de altă parte, de a completa o sumedenie de h„rtii, de a răspunde la termene,
de a participa la comisii lungi şi solicitante, de a hotăr‚ viitorul condamnatului. Oare dacă stau
mai mult prin birouri sau ‚n cluburi şi nu pe holurile secţiilor ‚nseamnă că nu fac nimic ci doar
aşteaptă ziua de salariu?

Pot fi numite neglijente sau inconştiente educatoarele şi asistentele sociale care stau de vorbă
cu un deţinut cu grad sporit de risc (condamnat pentru omor deosebit de grav sau viol cu
moartea victimei, ori cu probleme psihice), ‚nchise ‚ntr-un club fără supraveghere şi fără cea
mai mică posibilitate de a se apăra?

†nseamnă că este dezorganizat educatorul dacă ‚i cere supraveghetorului să ‚i aducă la club

un grup de deţinuţi, la un program oarecare, pentru ca imediat după ce aceştia se aşează ‚n
bănci să plece la o comisie de munci, neplanificată? De multe ori influenţarea pozitivă a unor
deţinuţi a uşurat sarcina siguranţei. Cˆnd misiunea educatorului eşuează va răspunde şi
supraveghetorul €n serviciul căruia deţinutul rezistent la programe a comis abateri.

C‚t de greu poate fi să observăm calităţile celorlalţi „nainte de a le reproşa

defectele?

ˆn ambele sectoare există oameni de calitate (nu mă refer doar la cea conferită de
studiile absolvite), ofiţeri care se poartă corect cu agenţii, tineri care respectă v„rsta şi
experienţa. Aşa cum sunt şi agenţi care devin ofiţeri şi uită de unde au plecat sau şefi cu
nasul pe sus care nu realizează că pot redeveni peste noapte executanţi.

Sunt convins că şi voi cunoaşteţi exemple de:

• psihologi care rezistă la presiuni şi chiar dacă li se cere să „facă buni de muncă” anumiţi
deţinuţi, răm„n la opinia lor de profesionişti;
• agenţi cu atribuţii de şefi de tură, care iau cu curaj şi ‚n mod justificat, apărarea colegilor lor
‚n faţa ‚ntregii conduceri a penitenciarului;
• supraveghetori care ‚şi asumă ‚ntreaga responsabilitate a unui incident, chiar dacă ar putea
să scape mai uşor găsind o vină şi colegului;
• educatori care, deşi au două facultăţi plus un master, ‚şi recunosc ‚n faţa supraveghetorului
vina de a-l fi pus ‚ntr-o situaţie delicată;
• agenţi care pun m„nă de la m„nă pentru a acoperi paguba rezultată din greşeala unui coleg.

Vă propun să identificăm €mpreună exemple pozitive despre cum ar trebui să se

deruleze această relaţie €ntre „pază” şi „cultural”. Ce-ar fi să povestiţi tuturor
despre gesturi ale colegilor voştri de la pază sau educaţie, care v-au impresionat şi
poate €n acest fel, veţi ajunge şi voi, ca şi autorul, la ideea că deosebirile dintre unii
şi alţii sunt nesemnificative €n comparaţie cu asemănările.

†n scurt timp, ‚n sistemul nostru va fi implementat un proiect interesant (c„ştigat recent de

cei de la Cooperare internaţională din A.N.P.) care ‚n Portugalia a avut succes şi pune accent
pe coeziunea dintre salariaţi, pe lucrul ‚n echipă. Sunt noţiuni pe care trebuie să le dezvoltăm
aşa cum trebuie să ne dezvoltăm receptivitatea la problemele celorlalţi ‚n egală măsură cu
inhibarea egoismului şi a autosituării pe poziţii de superioritate. Identificarea de resurse
financiare nu este cheia tuturor problemelor din sistem.

ˆn loc de concluzii

Pentru că sistemul penitenciar are un obiectiv clar ‚ncredinţat de societate, reeducarea

deţinuţilor ‚n penitenciare sigure, nu este deloc relevant care dintre cele două părţi ale
aceleiaşi misiuni are o importanţă mai mare.

Siguranţă şi educaţie, sunt două obligaţii care trebuie „ndeplinite simultan. Nu se

pot separa.

by Vladimir 36 Comentarii

01 AUGUST 2008

Senzational! Obiecte zburatoare interzise. In exclusivitate!

Numai la penitenciare.

Cum o fi frate să fii deştept? Eh, €ntreb şi eu 'retoric'. Păi nu poate să fie decˆt bine.
.
Dude şi deştepţi
.
ˆnţelegi mai uşor fineţurile astea lumeşti. Eşti deţinătorul adevărului şi toată lumea te
iubeşte şi te respectă pentru asta. Bună treabă! Ai putea trăi o viaţă numai hrănindu-te cu
energia din privirile celor care-ţi sorb cu nesaţ cuvintele.
.
Nu prea „nţelegeţi unde bat, nu-i aşa? Păi ia g„ndiţi-vă la fenomenul obiecte interzise ‚n
penitenciare. Ce poţi să faci dacă eşti şef la penitenciare? Recunoşti că ai o problemă şi
te apuci inginereşte de treabă ca să o rezolvi? Naaah. Dimpotrivă. Pentru că eşti musai
deştept, că de aia ai ajuns cel mai mare peste cei mai mici, arunci cu dude peste avizii de
informaţie.
.
Misterul telefoanelor zburătoare revine
.
Mai ţineţi minte cazul telefoane - internet - Codlea? Un deţinut a făcut poze prin
penitenciar şi le-a postat pe un site. Nimic spectaculos ‚n gestul cu pricina. Poate doar
năzuinţa spre libertate virtuală a băiatului cu telefonu'.
.
Noi am folosit prilejul pentru a deschide discuţia despre introducerea de obiecte interzise
„n penitenciare. A fost ceva interes şi implicare din partea cititorilor.
.
ANP-ul a folosit „nsă prilejul pentru a demonstra ce şefi deştepţi are. Am citit cu
stupoare cum au fost găsite ‚n penitenciare mii de telefoane. Toate, culmea, paraşutate ‚n
curţile de plimbare. Adică nu introduse fraudulos pe la sectorul vizite, nu aduse de colegii
noştrii cu 'ambiţii financiare', nu primite la instanţă, spital sau punct de lucru.
.
†n 2007 - 6434, ‚n primul trimestru al anului 2008 - 2232 telefoane mobile au fost
descoperite. Dacă ar fi să speculez aş spune că doar unul din 5 telefoane introduse este
găsit. Asta ar ‚nsemna vreo 30. 000 de telefoane pe an. Toate, sau cele mai multe,
zburătoatoare după părerea şefilor ANP de la momentul comunicatului cu pricina.
.
Domnul Dumitrache, directorul de la Codlea, a fost ‚ntr-at„t de lezat de interesul nostru ‚nc„t
s-a simţit dator să ne dojenească aspru folosind epitete precum mineri, frustraţi şi alte
drăgălăşenii. Ne pare rău că l-am supărat. Realitatea e naşpa dar asta e domnu' şef.
.
Obiectul Zburător Interzis intră „n scenă... şi nu mai vrea să plece
.

Sigur că nimeni nu i-a crezut pe băieţii deştepţi care au făcut comunicatul cu

pricina. Ne-am spus cu toţii că e o aiureală şi că s-au trezit plictisiţii din ANP vorbind. Dar nu
s-a terminat aici. Se naşte o modă, se continuă un trend. Obiectul Zburător Interzis intră
„n scenă şi nu mai vrea să plece.
.
Recent (acum c„teva zile „ntr-un reportaj la ProTV) am auzit aceiaşi explicaţie de
adormit copii. Zboară telefoanele domle'. Ce să facem? Asta e, noi ne luptăm cu dihania
dar, mai mult nu putem face.
.
Nu prea e bine. Iar ne minţim. Iar facem operaţii cosmetice obrazului ridat al
penitenciarelor. Şi noi vorbim ca proştii despre lustraţie şi prinţipuri. Dacă n-am fost şi noi
deştepţi aşa ne trebuie. Găseam explicaţii mişto, reinventam adevăruri, ne făceam designeri
de realitate şi, uite aşa, eram şi noi ‚n r„ndul lumii. Care lume domnilor? Aia a 'deştepţilor'
evident.
.
Link-uri utile:

 Vocile lui Dumitrache

 Penitenciarul Codlea pe internet - site sursa
 Penitenciarul Codlea pe internet
 ProTV - Pachete pentru deţinuţi: droguri ‚n sărmăluţe şi telefoane ‚n conserve!
 Cum se baga droguri si telefoane ‚n ‚nchisori?
 Mii de celulare ajung ‚n ‚nchisorile patriei... ‚n zbor
 Cum intră drogurile ‚n ‚nchisori
 Ce poti face cu un brici si un cutit la puscarie?
 Telefoane mobile si droguri pentru puscariasii romani
 Celula de baza a natiei - puscaria !

by Huginn 21 Comentarii

Curatenie de vara - toamna

 Nu mi-a placut niciodata "vanatoarea de vrajitoare", adica obiceiul absolut primitiv
de a "rezolva" cu barda, ceea ce nu poti indrepta, convinge sau intelege pe deplin.
.
In anii din urma am vazut, aplicate uneori cu o enorma si desantata satisfactie, etichete de
tot felul. Ala e a lui Chis, sau al lui Macovei sau al lui Stanoiu. Ala e liberal, sau pesedist, ala e
prieten cu ala, sau e pazist si la ce te poti astepta, sau sa plece ca e bosorog, ori sa stea in
banca lui ca e un mucos si mai are pana departe .

La intrebarea, ce crezi despre cutare, raspunsuri de genul, am auzit ca e un prost, sau un

betiv, sau se "tine" cu "nustiucine" sunt o obisnuinta. Iar asemenea obisnuinta, strecurata
cand si cui trebuie, ajunge cu usurinta un verdict fara drept la replica.

Sistemul penitenciar este un sistem tribal. Cel mare are drept "de viata si de moarte" asupra
celui mic dar odata asimilati, celor mici le cresc simtitor sansele de supravietuire. Dincolo de
reguli scrise, tribul are si reguli nescrise care atarna insa cel mai greu la cantar.

 Regula numarul unu este sa-ti doresti, prin orice mijloace, sa pui mana pe putere.
 Regula numarul doi este ca, odata cucerita, sa te mentii in pozitia aceea cu orice pret.
 Regula numarul trei este ca seful are intotdeauna dreptate.
 Regula numarul patru este sa te coalizezi, pe caprarii, impotriva celorlanti.
 Regula numarul cinci este ca, odata inscaunat sau din contra proaspat rasturnat din
scaun, sa-ti reconfigurezi cu repeziciune pozitia.

La regula numarul cinci ma opresc putin, pentru ca am vazut ce n-as fi vrut sa vad niciodata.
Am vazut sefi al caror pectoral spargea camasa, milogindu-se pentru un amarat de buna
dimineata, la capatul scarilor. Scari pe care tocmai coborasera de-a berbeleacul, ca urmare a
proaspatului si de multe ori imprevizibilului sut in fund. Am vazut slujbasi umili, slujbasi care
stergeau cu fata peretii culoarelor, transformati peste noapte in fiare dezlantuite. Am vazut
oameni normali, oameni cu ochi de vazut si urechi de auzit, orbind si surzind pur si simplu
peste noapte.

Intr-un sistem tribal, individul luat ca atare, nu are absolut nicio importanta si daca persista
in a nu respecta REGULA, este pana la urma fie strivit, fie scuipat in afara cercului.

Cum spuneam, nu-mi plac vanatorile de vrajitoare. Pe de alta parte, dupa "tratamentul"
aplicat de felcerul Iosif, recunosc ca nu mai am resurse pentru a scuza prostia, lipsa de
scrupule, linguseala si impostura, calitati in virtutea carora se ajunge de cele mai multe ori la
rang de sef in sistemul penitenciar.

Am nevoie de insanatosire grabnica, am nevoie de incredere, de respect, am nevoie sa traiesc

dupa REGULA BUNULUI SIMT, am nevoie sa fiu apreciat dupa cum mi se cuvine. Si am mai
ales nevoie, sa vad primul sef care plateste cu adevarat! Nu pentru ca asta mi-ar da
mie satisfactie, nu pentru ca l-a adus" X" sau "Y", nu pentru ca e barbat sau femeie, nu
pentru ca e batran sau tanar, nu pentru ca nu-mi place mie sau altuia "mutra" lui, sau pentru
ca " prea i-a mers bine pe vremea aia". Vreau sa plateasca pentru daunele produse, pentru
incompetenta, pentru abuz, pentru ilegalitate! Si nu cu iesirea discreta la pensia de mare sef,
nu cu clasicul "stand by" printr-un colt umbros de tara, ci conform legilor si regulilor acestei
tari.

Am convingerea ca fara un asemenea exemplu de "buna purtare" vom continua sa ne furam

chipiul unul altuia la nesfarsit. Si parca nu se mai poate!

by admin 18 Comentarii

septembrie 2008 Pagina de pornire iulie 2008

Abonaţi-vă la: Postări (Atom)