Arhiva Aprilie 2008 Penifest

CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.
com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă
PENITENCIAR
Un site dedicat sistemului penitenciar si prezentarii ultimelor evenimente din Administratia Nationala a
Penitenciarelor (ANP)
30 APRILIE 2008 Subscribe in a reader
Ministerul Justitiei recidiveaza
Deşi ilegal, Ministerul Justiţiei angajează ofiţeri şi agenţi de penitenciare in aparatul Traducere
propriu Selectaţi limba
Pe site-ul ministerului se anunţa ieri, 29.04.2008, că Ministerul Justiţiei organizează concurs Gadget-uri alimentate de Google
pentru ocuparea unui număr de 12 posturi de funcţionar public cu statut special,

vacante din aparatul propriu de lucru. Ascuns de ochii publicului apare sfios ‚n anunţ şi
statutul aplicabil proaspeţilor viitori angajaţi. Adică acela de ofiţeri şi agenţi de Cum apreciaţi rezultatele
penitenciare nu de funcţionari ministeriali. obţinute de Cătălin Predoiu
. ‚n funcţia de ministru al
Ministerul Justiţiei urmează cărările bătătorite de către deja justiţiei?
Foarte bune 12 (10%)
Bune 7 (5%)
Satisfăcătoare 11 (9%)
Slabe
27 (22%)
Foarte slabe 61 (51%)
celebrul, din păcate, Chiuariu care ‚ntre două comisii ‚n care proprii consilieri se angajau pe Modificare vot
r„nd mai angaja o serie de ofiţeri şi agenţi de penitenciare (la Ministerul Justiţiei - sic!!!).
Voturi p„nă acum: 118
Prin 2007 a fost scos din pălărie un ordin al ministrului justiţiei referitor la Zile rămase pentru vot: 12
ƒncadrarea de personal ANP ƒn MJ, deşi legea 293/2004 nu prevede, şi este de
ƒnţeles de ce, această posibilitate.
. Video
Nu e mare scofala veti spune. Asta se ‚ntimplă de ani de zile chiar dacă ofiţerii şi agenţii
angajaţi primesc salarii de ANP (cu spor de pericol, indemnizaţie de dispozitv, normă de Realitatea TV: Rudele a doi
hrană) şi ‚nv„rt h„rtii prin Ministerul Justiţiei. deţinuţi din Penitenciarul de
Maximă Siguranţă Brăila
.
acuză cadrele ‚nchisorii de
V-am prezentat deja cazul lui Florin Stanciu, actualul şef al Direcţiei Inspecţie din ANP.
maltratare
Angajat la MJ ca subofiţer - şofer (la resurse umane!) devine ofiţer - jurist (la Direcţia
Medicală!). După ce s-a plictisit ani de zile la MJ a fost uns, fără concurs, director de ProTV: Scandal la
penitenciar la Mărgineni (deşi picase concursul cu nota 3 cu c„teva luni ‚nainte). După Penitenciarul Brăila
numai 2 luni devine şef al Direcţiei Inspecţie. ProTV: Detinutul evadat joi
. de la Penitenciarului Bacau a
Nicăieri ‚n Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a fost prins
Penitenciarelor (ANP) nu scrie că Ministerul Justiţiei poate angaja această categorie de Antena1: Amor printre gratii
personal. Şi totuşi se ƒnt…mplă.
ProTV: Sinucidere la
Ministerul Justiţiei organizează concurs pentru ocuparea unui număr de 12 posturi de Penitenciarul din Aiud
funcţionar public cu statut special, vacante din aparatul propriu de lucru, dintre care 3
posturi de conducere şi 9 de execuţie, la următoarele compartimente: Direcţia
generală economică, Direcţia cetăţenie, Departamentul comunicare, Serviciul de
asistenţă medicală şi Serviciul pentru relaţii cu publicul.
Concursul va avea loc la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti, strada Apolodor, nr.
17, sector 5, ƒncep„nd cu data de 02.06.2008.
sursa: site Ministerul Justiţiei
http://www.just.ro/Portals/0/PosturiVacante/concurs%20fps_29042008/ANUNT% Informaţii & forum
20CONCURS%20FPS%2012%20POSTURI%2029.04.2008%20+reg.doc
Posturi vacante
ANP mai are 'delegaţi' peste 50 de angajaţi la Ministerul Justiţiei. Şoferi, economişti, Revista presei
informaticieni, secretare, bufetiere primesc salarii şi sporuri egale celor primite de cei Forum ANP
care-şi desfăşoară activitatea ‚n penitenciare cu toate că nu au nici o legătură cu
Forum FSANP
activitatea acestora.
. Forum SNLP
Sunt ‚nsă primii la salarii de merit, sporuri de 50% şi stimulente pentru că au contacte pe
care ceilalţi nu le au. O statistică simplă ar arăta că fiecare dintre aceştia primeşte un Recomandări
stimulent permanent (adică salariu de merit, spor de 50% pentru "lucrări de excepţie" sau Gherila Virtuala
ambele).
Antioligarhi.ro
.
Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a promis că nu va mai repeta greşelile predecesorului său Asociaţia Naţională a
liberal ‚nsă se pare că promisiunile domnului ministru ƒncă aşteptă să fie respectate. Informaticienilor din Justiţie
Aceleaşi metode şi practici de gestiune abuzivă a resurselor umane continuă să fie la ordinea Asociaţia SoJust
zilei.
Avocat ‚n Rom„nia
.
…n schimb, ANP care are peste 3.000 de posturi vacante, nu a organizat nici un Avocatnet
concurs de ƒncadrare din martie 2007. Excepţie face, desigur, 'concursul' pentru blonda Bloguri juridice
lui Chiuariu - Toma Aurora Emanuela, care a luat examenul din două ƒncercări. Prima
codexpolitic.us
‚ncercare a fost măsluită prost de Petre Stan şi anulată ‚n urma unor dezvăluiri de presă ‚nsă
cea de-a doua măsluită mai bine tot de către Petre Stan a fost cu noroc. Omul cu capul roşu a Cristi Dănileţ
fost premiat ulterior isprăvii cu funcţia de director general adjunct al ANP. Federaţia Sindicatelor din
. Administraţia Naţională a
Linkuri utile: Penitenciarelor
http://www.just.ro/Sections/Posturivacante/FPS_29042008/tabid/679/Default.aspx Freedom House
http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html
Grefier ‚n Rom„nica
http://penifest.blogspot.com/2008/04/iulia-scntei-i-face-bagajele.html
http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html Jude ‚n Rom„nica
Proiect procuror Panait
Projust
by Huginn 7 Comentarii
Rom„nia Curată
Sindicatul Naţional al
28 APRILIE 2008
Lucrătorilor de Penitenciare
Purtătorul de vorbe-n vƒnt UltraJuridic
La 24.03.2006 Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) ne anunţa că are un nou

purtător de cuv„nt ‚n persoana doamnei Maria Georgescu, la fel de prospăta şefă a
Newsletter
Serviciului Cabinet. Fără ‚ndoială, doamna Georgescu are toate calităţile unui bun purtător de
cuv„nt, deşi n-are niciun contact ƒn mass media. Este t„nără, frumoasă, educată şi, nu ‚n
ultimul r„nd, plăcută firii nestatornice a lui Marius Iosif, temnicerul şef cel degrabă vărsătoriu Introduceţi adresa de email:
de s„nge nevinovat.
.
Magnifica linişte a relaţiei ANP cu mass-media a fost tulburată de către noua purtătoare de ‚nscriere
cuv„nt ‚n 3 (trei) ocazii. 33% minciună şi 66% pioşenie. Ar fi fost mai multe, dar acestea Delivered by FeedBurner
au fost dispoziţiile transmise printre fumuri de pipă de către liderul maxim al penitenciarelor.
…n contul primelor 33 de procente doamna Georgescu a anunţat controlul simulat ‚n 11 unităţi

‚ntr-o singură zi, deşi ştirea autentică era teleportarea grupei de inspecţie ‚n 11 unităţi ‚n circa
8 ore? A anunţat. Decentă, totuşi, presa, dar şi ministrul Justiţiei, ‚ncă aşteptă ştirea. (Adică
rezultatele controlului, domnu' director.)
. Arhivă blog
După care, pentru că echipa fantastică, cu chelie, căstănuţe, pipă şi cap roşu, a ƒnceput să-
▼ 2008 (406)
şi caute sprijin divin pentru a rămane ƒn funcţie, doamna Georgescu a mai produs două
▼ noiembrie (20)
comunicate prin intermediul cărora am aflat că:
1. Marius Iosif şi Petre Stan au participat la inaugurarea unei troiţe la Penitenciarul Jilava – o Poşta redacţiei - cu
altă ştire de 0 (zero) interes, deşi pioasă şi dătătoare de speranţă; războaie, judecăţi,
2. Paştele este serbat ƒn cea mai cr…ncenă limbă de lemn (cu armătură din motive de studenţi ...
siguranţă). Calificativul lui Predoiu
. Realitatea TV: Scandalul
Mai jos redăm temători următorul fragment din comunicatul ANP din 25.04.2008: de la Brăila
Drumul Damascului
Intenţionăm ca prin aceste activităţi menite să contribuie la resocializarea persoanelor
aflate ‚n custodia noastră, să se creeze ƒn r…ndul acestora o stare de spirit potrivită Despre cum a găsit ANP-ul
ƒnt…mpinării celei mai importante sărbători a creştinătăţii. (...) Penitenciarul Brăila şi ...
…n toate unităţile penitenciare vor fi organizate activităţi cu tematică, precum Comunicatul cu care ANP
expoziţii unde vor fi prezentate obiecte realizate de către persoanele private de intră ‚n campania
libertate ‚n cadrul atelierelor de creaţie sau ocupaţionale: ornamente, felicitări, icoane, electora...
tablouri şi obiecte decorative, sculpturi, desene, caricaturi etc., spectacole de teatru la Noi ‚ntrebăm, ursul merge
care vor participa actori ai trupelor de teatru din comunitate, concursuri de ƒncondeiat
ouă şi alte manifestări specifice. (...) Fratele Cel Mare e cu ochii
pe tine
Persoanele private de libertate vor beneficia, ‚n data de 27 aprilie 2008, de un meniu
trimis la puşcărie prime
ƒmbunătăţit, alcătuit din produse tradiţionale. (...) (Sursa: www.anp-just.ro)
co...
Rezultate finale ale
Extenuaţi de prezentarea obiectelor, manifestărilor specifice, spectacolelor de teatru şi
concursului pentru
concursurilor, şi aduşi ‚n starea de spirit necesară, deţinuţii ortodocşi, ca de altfel şi cei
posturile ...
catolici la vremea lor, s-au ‚ndopat cu tradiţionalele ouă roşii, friptură de miel, pască, cozonac
şi drob. Cum punctul de rezistenţă al fiecărui comunicat al ANP cu ocazia sfintelor ocazii de Planul de eficientizare -
90% ineficient
haleală (sărbători de Paşti, Crăciun, Sfinţii Petru şi Pavel, 1 Mai, Anul Nou etc) miroase mai
degrabă a gogoşi preparate la sediul ANP, propunem organizarea unei olimpiade de Linişte, vin alegerile!
comunicare ‚n unităţi pentru identificarea unui deţinut tamplar care să mai ‚ndulcească A căzut măreţia peste
comunicatele lemnoase scrise de doamna Georgescu. unii...
.
Felicitări cu dar-uri
Totul culminează cu urarea adresată, greşit sper, angajaţilor conducerii ANP. Pot să
Cotidianul - Concurs cu
‚nţeleg că şefi de temniţe din colecţia de coleoptere importată de junele Chiuariu (v-am
dedicaţie la
explicat deja domnu’ Stan cum e cu licuricii) se cred patroni, dar ‚ncă nu e aşa.
Integritate: ...
Cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale, conducerea Administraţiei Naţionale a Rezultatele soluţionării
Penitenciarelor adresează tuturor angajaţilor săi cele mai sincere urări de sănătate şi contestaţiilor la proba
bunăstare. Paşte fericit! (Sursa: www.anp-just.ro) s...
Predoiu, complicitatile si
Nu am garanţia că puteţi afla ceva fără aprobare "de sus", dar ‚n caz că vreţi să vă spovediţi
non-actiunea
sau să apelaţi la nou găsita credinţă de şefi de penitenciare, vă punem la dispoziţie datele de
contact oficiale ale purtătorului de cuv„nt ANP: Penitenciarul Gherla ‚n
Maria Georgescu campanie electorală
tel.:242.05.93 / fax.: 242.60.78 Cine dă mai mult?
e-mail: ageorgescu@dgp.ro / geo_ali2005@yahoo.com Ministrul justiţiei aparente
mobil de serviciu 0752.134.288
► octombrie (75)
► septembrie (68)
► august (46)
► iulie (42)
Retrospectivă PENITENCIAR! - Controale şi ‚ntrebări ► iunie (38)
► mai (42)
Martie (26 - 31)
► aprilie (38)
.
Controlul inopinat la minte ► martie (33)
http://penifest.blogspot.com/2008/03/controlul-inopinat-la-minte.html ► februarie (4)
.
Ca un adevărat Stăp„n al Inelelor (şi Cătuşelor, ƒn cazul nostru) Marus the Saruman Iosif (ăla
cu ochiu’ din filmu’ cu piticu’ cu inelu’ ăla mişto, domnu’ Stan), şi-a trimis orcii şi trolii să
verifice virginala stare de siguranţă a penitenciarelor din ţinutul Mordorului (puşcăriile mai Autori
apropiate de Bucureşti, domnu’ Stan). Vladimir
O m„nă de gardieni - elfi (ăia cu urechile lungi care trage cu arcu’, domnu’ Stan) i-au aşteptat
Huginn
să le ţină piept. Crezuseră că e pe bune, dar c„nd şi-au dat seama că e doar joc de glezne
pentru presă s-au liniştit. famiglia Musat
. prisonworker
Semne de ƒntrebare – Florin Stanciu, şeful inspecţiei ANP
admin
http://penifest.blogspot.com/2008/03/semne-de-nntrebare-florin-stanciu-eful.html
. Colectionarul de amintiri
†n 2006 se prezintă ƒncrezător la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar Stig
vacante ƒn jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). †nsă soarta ƒi e potrivnică şi obţine
Patrick
doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temeperează absolut deloc ambiţiile.
După jenantul eşec, ƒn mandatul ministrului Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ Palmasul
CONCURS (sau, dacă doriţi, ƒn pofida celui pe care tocmai ƒl picase) director al Penitenciarului Sword
Mărgineni pentru o lună şi un pic. Pentru cine a uitat, ƒn acea perioadă numirile pe sub m„nă
erau o practică avizată ministerial av„nd ƒn vedere că ai ministrului consilieri se angajau unul
pe altul schimb„ndu-şi poziţiile de candidat cu cele ƒn comisia de concurs.
Pentru că nu a făcut faţă, la sf„rşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era Contact
obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) unde
blogpenifest@yahoo.com
p„nă ƒn prezent s-a remarcat semn„nd un tabel şi particip„nd la fenta de control a 11
penitenciare ƒntr-o singură zi.
.
Counter
ODĂ
http://penifest.blogspot.com/2008/03/oda-lirica-lui-marius-iosif-de-la-anp_31.html
.
Am uitat sa va intreb, dom'le Iosif, cu ce va ferecati, dupa inaugurare, sala tronului. Banuiesc
ca ati luat in calcul acest aspect si ati comandat din timp o scula performanta care sa va Trafic
protejeze de nenorocitii care va ascultau, pina nu demult, cu borcanul pe la usi sau care va
pindeau prin gaura cheii, ca e putini dar periculosi dom'le Iosif si dusmanul vegheaza!
Nu stiu ce m-a apucat, dar astazi simt ca ma despart cu greu de dumneavoastra, dom'le Iosif,
si uneori, cind devin sentimental ca acum, ma incearca un fel de tristete stiind ca asta a fost
dintotdeauna soarta eroilor...niste neintelesi dom'le Iosif. Si de durere, de ciuda mai ales, mi- Page Rank
as dori sa am asa o putere incit sa va fac chiar mai mic decit sunteti (desi asta e greu de
imaginat!) si sa va protejez, dom'le Iosif, cu pretul vietii.
Mare noroc cu garda de corp care, am credinta, va va aduce prinos de recunostinta si
sacrificiul suprem cu spada in mina pe treptele de la iesirea ANP-ului. Il vad pe Stan agonizind
sfielnic si pe Marin rotind palosul cu vitejie, si le vad si pe femei muscind feroce din gamba
dusmanului!
27 APRILIE 2008
Retrospectivă PENITENCIAR! - Legi pe ascuns şi pensii mari
Martie (20 - 25)

.
Ministerul Justitiei legifereaza aranjamentul
http://penifest.blogspot.com/2008/03/daca-doare-prostia-de-ce-nu-plangeti.html
.
La prima vedere ai crede ca e o eroare, avand in vedere ca legea cu pricina abia a fost
modificata in februarie. Dar nu este asa. Este chiar modificarea-modificarii legii privind
statutul temnicerilor. Dupa ce directorii ANP au comis-o pe sub masa, trecand prin Guvern in
regim de urgenta un act care nu era deloc urgent, acum vor sa recidiveze.
Si ce credeti ca modifica? Tocmai ce modificasera inainte! In plus, pun si botnita sindcatelor,
care nu mai pot declansa conflicte de munca daca maestrii de ceremonii incalca legea.De data
asta speram ca reactiile sa fie pe masura, si din partea Ministerului Justitiei, si din partea
sindicatelor din sistem. Avem in fata cea mai buna dovada a amatorismului directorilor ANP,
care puteau sa fie trei, ca sa mai economiseasca bani, sau nici unul, ca sa mearga treaba.
Pe nesimtite, au introdus si interdictia, pentru salariati, de a declara sau participa la actvitati
specifice conflictelor de munca. In traducere: conducerea ANP face dupa cum i se nazare, iar
sindicatele nu mai pot declansa conflicte de munca. (pct. 10 al proiectului privind modificarea
modificarii).
Dar, au dreptate, magistratii nu mai trebuie sa-si dovedeasca competenta si sa dea concurs
pentru functiile de sefi. Ei trebuie doar sa-si aleaga postul care le convine si sa ridice lunar
remuneratia de peste 200 de milioane de lei vechi (tot conform proiectului de modificare a
modificarii).
.
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (I)
http://penifest.blogspot.com/2008/03/managementul-resurselor-umane-din.html
.
Un domeniu caracterizat de amatorism şi improvizaţie, datorită lipsei cronice a specialiştilor ƒn
domeniu şi a legislaţiei rigide. Instabilitatea la nivel managerial şi abuzurile sunt deja de
notorietate.
Implicarea organizaţiilor sindicale ƒn gestiunea resurselor umane se limitează la simpla
consultare, de cele mai multe ori formală, ƒn ceea ce priveşte legislaţia de resurse umane.
Finanţarea ‘politicii de resurse umane’ este dificilă ƒn condiţiile unor costuri de personal care
cresc ƒntr-un ritm constant şi care ameninţă ƒn permanenţă să sufoce bugetul general al
instituţiei.
Metodele şi procedurile de resurse umane sunt ƒnvechite şi propagă o mentalitate de
dependenţă ƒntre angajat şi angajator dincolo de limitele profesionale normale şi ale
dezvoltării unui corp profesional disciplinat şi eficient.
Structurile locale de resurse umane au un impact redus ƒn gestiunea resurselor umane
această activitate fiind excesiv centralizată ƒn ceea ce priveşte selecţia de personal şi
inexistentă pe celelalte componente de management al resurselor umane.
Reorganizarea compartimentelor funcţionale este frecventă şi promovată ca o probă a
interesului ƒn buna funcţionare a serviciului penitenciar ƒnsă pentru aceasta nu există o viziune
unitară şi nu sunt efectuate analize de oportunitate sau de impact.
.
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (II)
http://penifest.blogspot.com/2008/03/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html
.
Al doilea indiciu: Sistemul penitenciar a eşuat ƒn misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor
I. C„teva particularităţi ale stării de fapt.....
1. ƒn sistemul penitenciar există, ƒn medie, un psiholog la 300 de deţinuţi;
2. aproximativ 55% dintre deţinuţi sunt recidivişti, iar alţi circa 20%, care sunt la prima
intrare ƒn penitenciar, au antecedente penale;
3. 84% din angajaţii penitenciarelor nu cred ƒn şansele de reintegrare socială a deţinuţilor;
4. 43% dintre angajaţi consideră că deţinuţii au prea multe drepturi;
5. aproape 60% dintre deţinuţi ies o dată pe săptăm„nă, sau mai rar, din camerele de
detenţie pentru a participa la programe de reintegrare;
6. 21,4% dintre deţinuţi nu pot nominaliza vreo activitate a compartimentelor de intervenţie
psihosocială;
7. 33% dintre deţinuţi consideră că programele acestor compartimente nu-i ajută deloc; (...)
.
PENITENCIAR! Invitatie la dialog
http://penifest.blogspot.com/2008/03/cind-am-avut-ideea-blogului-nu-am.html
.
Fiecare individ este convins in sinea lui ca are o perspectiva corecta asupra lucrurilor, de cele
mai multe ori insa cineva sau ceva il impiedica sa indrepte lucrurile in directia potrivita.
Asadar in cea mai mare masura motivul pentru care nu se poate exprima pina la capat este
mai degraba independent de voita lui.
In realitate insa dialogul se construieste cu sacrificii.
Cu oboseala multa.
Cu rabdare.
Si mai ales cu credinta ca este singura cale de a ne intelege si de a ne accepta unii pe ceilalti.
Blogul este insa la indemina tuturor, inclusiv la indemina celor care au tinut sa-si exprime cu
sinceritate parerea excelenta despre prestatia magistratilor din sistem.Si daca tot am adus
vorba despre magistratii din sistem am deosebita placere de a anunta public ca salut
excelenta initiativa a dl-ului magistrat Iosif Marius de a-si schimba soferul, secretara,
purtatorul de vorbe, tapetul, parchetul, mobilierul si mai ales covorul inlocuit dupa o matura
chibzuinta cu mocheta noua nouta, personalizata cu sigla ANP!Este de presupus ca aceste
ultime schimbari vor aduce in sfirsit in viata dlui. Director General lumina, confortul si
intelepciunea de care sistemul penitenciar avea atita nevoie.
.
NEWS ALERT - Ordonanţa secretă blocată la MJ
http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert.html
.
Ministerul Justiţiei am„nă promovarea proiectul secret de OUG al Administraţiei Penitenciarelor
O ƒnt„nire ƒntre ministrul justiţei, dl. Cătălin Predoiu, şi lideri sindicali din ANP a avut drept
rezultat promisiunea că proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea-modificării legii
privind statutul personalului din penitenciare nu va fi promovată ƒn şedinţa de guvern de
miercuri 26.03.2008, aşa cum fusese planul inţial.
Răm„ne de văzut dacă această deschidere la dialog va fi concretizată ƒntr-un act normativ de
calitate pentru că promisiuni ministeriale au mai existat şi nu toate au fost onorate.
.
125 de milioane pensie - Vrem şi noi un astfel de bunic
http://penifest.blogspot.com/2008/03/125-miloane-pensia-de-magistrat.html
.
125 de milioane lei vechi este pensia unui magistrat care, ƒn condiţii obscure, fără concurs şi
fără a-i fi atestată competenţa ƒn materie, a fost directorul unui penitenciar din ţara noastră
(altfel nu foarte darnică cu restul celor 4,5 milioane de pensionari). Dovada o prezentăm
alături (click pe imagine cu ƒncredere).
Dacă luăm ƒn calcul că pensia medie ƒn Rom„nia este de 4 milioane lei vechi, vom observa că
magistratul nostru are o pensie de 30 (treizeci) de ori mai mare dec„t cea a muritorilor de
rand.
Retrospectivă PENITENCIAR! - Strategie, rezultate, statut
Martie (15- 20)

.
Intrebare de week-end
http://penifest.blogspot.com/2008/03/intrebare-de-week-end.html
.
Adevărul, pe care ne chinuim să-l evităm, e că cei cu probleme de ochi, urechi, vorbire susţin
un sistem corupt, injust, agresiv oricare ar fi motivul lor. Se tot ƒnt„mplă la diverse nivele şi ƒn
diverse epoci...
dar majoritatea ƒnvinge minoritatea şi 'problematicii' de care am făcut vorbire devin regula,
laşitatea se raţionalizează şi devine sintagma „nu mă bag... nu e treaba mea”, şi dorm liniştiţi
şi visează frumos... ca cele 3 maimuţe ƒnţelepte: Mizaru, Kikazaru, Iwazaru...'"see no evil,
hear no evil, speak no evil".
.
Marius Iosif et co. – mult zgomot, puţine rezultate
http://penifest.blogspot.com/2008/03/marius-iosif-et-co-mult-zgomot-puine.html
.
Ai fi crezut că t„nărul domn Marius Iosif, şcolit prin părţile Germaniei va lua taurul temniţelor
de coarne. C„teva priorităţi atent alese, multă muncă, ƒncă pe-at„ta entuziasm ar fi schimbat
faţa instituţiei.
†nsă t„nărul, care nu a condus niciodată pe nimeni, ƒncepe conform listei primite de la amicul
său Chiuariu care l-a uns căpetnie peste temniţe. †ntr-o manevră iscusită, de chirurg care
operează cu sat„rul, toţi şefii de direcţii şi mulţi dintre şefii de servicii au fost executaţi fără
drept de apel. Rezultatul a fost că alţi oameni, de ƒncredere de data asta, s-au apucat vijelios
de treabă... numai că nu prea se pricep pentru că fiind ridicaţi prin pile nu prea au ƒnvăţat
meserie.Se teme să ia decizii pentru că nu ştie despre ce e vorba, c„nd greşeşte e vina altora
(şefii de cabinet şi de resurse umane schimbaţi lunar din funcţie ştiu despre ce e vorba).
Aruncă cu h„rtii după oameni ƒn crize puerile şi inutile de furie. Face şedinţe nocturne pentru
că celelalte obligaţii ƒl aduc doar după pr„nz la muncă. Şi at„t...
.
Tu ce spui?
http://penifest.blogspot.com/2008/03/tu-ce-spui.html
.
Atunci cind li se ofera ocazia colegii mei, lucratorii de penitenciare, obisnuiesc sa judece
sistemul cu cea mai mare asprime. In viziunea celor mai multi lucratori sistemul penitenciar
este un sistem corupt, un sistem incompetent, intr-un cuvint irecuperabil.Sentinta asta
seamana cu cealalta, emisa de romani la adresa romanilor care sunt mai degraba o natie
inferioara cel putin prin comparatie cu altii.Cind colegul meu lucratorul, sau conationalul meu
romanul emite o asemenea sentinta se exclude intotdeaua cu sinceritate si convingere din
combinatia asta dupa care ridica din umeri si pleaca pe drumul lui pentru ca evident nu este
absolutnimic de facut.
Haideti sa ne imaginam ca Dlui. Iosif Marius, judecator - Director General ANP, care tocmai a
declarat ca imensa-i recompensa lunara este direct proportional cu eforturile si dificultatea
functiei, chiar i s-ar cere sa-si dovedeasca profesionalismul.Este evident greu de imaginat ca
Dl. Iosif Marius ar putea sa inteleaga, oricit i s-ar explica sau oricit ar fi atentionat, ca
sistemul penitenciar nu este un cadou de Craciun sau o mostenire de familie. Ca urmare este
dificil sa gestionezi cu pricepere un domeniu foarte complex iar sa haituiesti subalternii, sa-i
tratezi ca pe niste slujitori este primitiv de-a dreptul.
.
Şi atunci... au condamnat-o toţi la moarte
http://penifest.blogspot.com/2008/03/i-atunci-am-condamnat-o-la-moarte.html
.
A fost ucisă la m„nie de către echipa fantastică de la conducerea ANP care nu mai suporta sa
vadă aşa copil frumos care nu vorbeşte pe limba lor şi care-i trage de m„necă şi le spune ce
părinţi denaturaţi sunt.
Numiţii Marius Iosif, judecător - director general, Gheorghe Şpaiuc, procuror - director
general adjunct, Marin Dumitru, comisar şef - director general adjunct al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor şi Petre Stan, comisar şef - director general adjunct aveau o mare
apăsare pe suflet... mai aveau puţin şi trebuiau să arate pentru ce anume au fost plătiţi at„t
de generos de la un buget sărac.
Cum n-au mai suportat să-şi privească ƒn ochi eşecul au luat decizia de a elimina dintre cele
publice copilul cu pagini multe care n-a apucat să atingă maturitatea şi să arate că n-a trecut
degeaba prin lume.
N-au mai suportat să fie acuzaţi. N-au mai suportat reproşul care se ƒntorcea din link-ul sus
amintit şi care ƒi b„ntuia zi şi noapte obsesiv cu ƒntrebarea: tu pentru ce eşti plătit şefu’?... tu
pentru ce eşti plătit şefu’?... tu pentru ce eşti plătit şefu’?
.
Legea proasta pazeste postul pe veci vacant
http://penifest.blogspot.com/2008/03/legea-buna-pazeste-postul-pe-veci.html
.
La 07.02.2008 un comunicat de presa al Administratiei Nationale a Penitenciarelor anunta
triumfal ca in "data de 06 februarie 2008 Guvernul Rom„niei a aprobat o ordonanţă de
urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor
publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. "
- sindicatele au fost pacalite si siluite in a-si da acordul pe diverse variante fara sa vada
saracele ce a fost transmis la aprobat. Pretextul folosit a fost o inchipuita dorinta de a ocupa
posturile vacante din sistemul penitenciar, ori nu poti sa te opui unui asa demers nobil. Numai
ca pretextul ramase pretext si concursurile cele marete ramasera un vis. E drept ca la banii
pe care-i are acum, ANP-ul nu apuca luna iunie darminte sa mai ocupe posturi vacante;
- limitarile introduse in dezvoltarea carierei din ambitia unor 'batrani' fac imposibila ocuparea
posturilor vacante. ANP-ul incearca acum sa spuna ca pct. 21 din OUG ar fi aparut din stele si
i-ar fi impiedicat sa scoata la concurs functiile vacante. Gresit tovarasi! Dumneavoastra
tocmai ati inventat cincinalul de 1 an pana la scoaterea la concurs a unui post. D-aia nici n-
am vazut minunea cu posturile scoase la concurs.
- drepturi deja castigate sunt anulate sau este ingradita exercitarea acestora (ex. locuinta de
serviciu);
- intregul concept al actului normativ este retrograd in formulari si complica un cadru
normativ care ar trebui sa fie flexibil si sa permita dezvoltarea unui corp profesional de elita;
- agentii si ofiterii nostrii sunt discriminati la accesul pe anumite functii;
- insa poti sa ramai in functie daca comiti infractiuni din culpa si daca esti condamnat cu
suspendare ca sa fii mai apropiat de colegii tai care n-au avut noroc si sunt condamnati cu
executare uneori pentru aceleasi fapte. O prevdere ciudata si unicat in functia publica care imi
aduce aminte ca ieri discutam de spre domnul Florin S., seful inspectiei ANP, despre care se
tot spune pe la colturi ca are probleme de dosar.
26 APRILIE 2008
Retrospectivă PENITENCIAR! - Penitenciare, tribunale şi

Marius Iosif
Martie (1-14)
.
Din vina cui ?
http://penifest.blogspot.com/2008/03/cind-un-copil-face-o-greseala-cineva-de.html
Spargea o cana, mintea sau lua note proaste la scoala, Domnul Iosif tatal aplica binemeritata
corectie peste dosul lipsit de aparare al copilului, nu se spala pe picioare sau uita sa
multumeasca pentru masa, Doamna Iosif mama corecta la rindul ei cu brutalitate greseala.
Daca adaugam la acest tablou toate umilintele inevitabile ale adolescentului nesigur, plin de
cosuri si ros de ambitie de mai tirziu nu este de mirare ca singurul lucru care l-a animat cu
adevarat pe tot parcursul vietii lui pe tinarul domn Iosif Marius a fost dorinta de marire si
razbunare.
Si iata ca intimplator momentul acesta a venit. Am toata intelegerea si simpatia pentru viata
trista, plina de frustrari si umilinte pe care trebuie s-a fi trait domnul Iosif Marius pina la
nesperata numire in postul de director al institutiei penitenciare dar intr-o tara civilizata
problemele afective ale adultilor se rezolva pe canapeaua psihologului.
.
O dezbatere ratată de plătitorii de impozite
http://penifest.blogspot.com/2008/03/o-dezbatere-ratat-de-pltitorii-de.html
Noul ministru, Marian - Cătălin Predoiu a uitat şi el ƒn mesajul de deschidere să amintească de
penitenciare atunci c„nd s-a adresat "către toţi profesioniştii care lucrează ƒn sistem şi
contribuie la bunul mers al Justiţiei – judecători, procurori şi, deopotrivă, avocaţi, notari,
executori judecătoreşti, grefieri, mediatori". O eroare scuzabilă, desigur, dar care
demonstrează că penitenciarul este partea anonimă a justiţiei.
175 RON / lună c„t costă un deţinut ar trebui să conteze pentru oricine, indiferent dacă este
om politic, judecător, birocrat, sau simplu cetăţean plătitor de impozite. Costurile sunt deja
destul de mari (binişor peste salariul mediu pe economie şi de 4 ori salariul minim), important
e că aceste cheltuieli nu sunt dublate de rezultate pe măsură.
70% dintre cei care au fost ƒn penitenciar se reƒntorc (55% recidivă, restul antecedente
penale) ƒn condiţiile ƒn care criminalitatea generală a migrat odată cu intrarea ƒn Uniunea
Europeană. Acesta nu este, cu siguranţă, un rezultat cu care cineva s-ar putea m„ndri.
22 de luni este pedeapsa medie executată ƒntr-un penitenciar din Rom„nia (maximul ƒn
Europa – media este undeva la 9,6 luni). †n condiţiile ƒn care fiecare lună costă destul de mult
şi multiplicat cu numărul total al deţinuţilor diferenţa de eficienţă a sistemului execuţional
penal creşte.
7 ani de ƒnchisoare cu executare este pedeapsa medie dată de judecători rom„ni deţinuţilor
aflaţi ƒn penitenciare (scade destul de mult ƒn căile de atac, dar ƒn Olanda cam 50% dintre
deţinuţi au pedepse sub 4 luni). Poate că e o problemă de politică penală... poate că e o
problemă de sistem judiciar care este aspru cu găinarii şi bl„nd cu marii infractori.
.
Tribunalele poporului penitenciar
http://penifest.blogspot.com/2008/03/tribunalele-poporului-penitenciar.html
Dar lumea s-a schimbat... a venit democraţia şi justiţia rom„nească s-a rafinat.
Acum nu mai avem tribunale ale poporului, avem magistraţi care pot să răspundă singuri unei
comenzi politice, fără să aibă nevoie de şedinţe c„mpeneşti ƒn miros de f„n proaspăt cosit sau
transpiraţie de gloată. Totul se face ƒn linişte şi ƒn spatele unor uşi antifonate cu aerul
condiţionat merg„nd la maxim ca să acopere emanaţiile ur„t mirositoare ale unor conştiinţe
putrede.
Politica este la degetul mic al noilor magistraţi de partid fără să citescă măcar tezele din
aprilie sau cartea roşie cu al nu’ş c„telea congres, iar recompensele nu se lasă aşteptate. N-
au nici o jenă să sară dacă e nevoie să execute un adversar al ocrotitorului politic, pentru că
acestea sunt regulile jocului.
Autocritica este doar o glumă de spus ƒn pauzele şedinţelor de colegiu de conducere, cum se
numeşte şandramaua mai nou. Şefu vorbeşte, subalternii z„mbesc şi spun da, sindicatul se
lasă greu dar p„nă la urmă se ƒmpiedică. Poporu’ penitenciar se supără dar rabdă că deh... s-
a obişnuit cu greul.
Despre abilităţile celor ƒn cauză, un exemplu la http://www.tvr.ro/articol.php?
id=31535&c=384 ... seringi pentru deţinuţii care se droghează, plictis, stupoare şi dat cu
părerea.
.
Vorbiti penitenciareza?
http://penifest.blogspot.com/2008/03/vorbiti-penitenciareza.html
Şi o idee duce la alta... de ce nu un spot isteţ despre PENITENCIAREZĂ?
Sigur că n-ar mai fi isteţ pentru că ideea nu mai este nouă iar avantajul ineditului dispare.
Dar c„te se pot spune ƒn penitenciareză... nici măcar o vagă acuzaţie de snobism n-ar naşte.
Rom„nii verzi ar accepta fără rezerve limbajul celor care folosesc maimuţa (o banală oglindă)
pentru a vedea ce face garda (angajaţi ai penitenciarului) şi ƒşi văd de combinaţii (mici
afaceri) fără să deranjeze pe nimeni.
Dintre multele expresii ƒn penitenciareză unele ies ƒn faţă să lupte cu americanismenle
biznisoide şi cred că nu se fac de r„s.
37 cu 1 (tupeu, ƒndrăzneală, curaj) ƒţi poate creşte cu siguranţă market share-ul ƒn baracă
(camera de deţinere);
capitalul (ţigări, cafea, bunuri de uz personal) este utilizat ƒn acelaşi fel: consum, producţie,
comerţ. Ecologiştii (vagabonzi) intră fără capital iar cărturarii (jucător de cărţi) riscă să-l
piardă pe tot;
primarii (deţinuţi care ajung pentru prima dată ƒn penitenciar) sunt victime sigure la şmen
(obiect falsificat), ascultă orice mangleală (vorbe goale, de convingere) şi ƒn consecinţă ies pe
minus la material (bani) astfel ƒnc„t problemele de cash –flow nu ƒnt„rz„ie să apară;
ƒn schimb, dacă ai bulan (noroc) şi eşti prieten cu cine trebuie ajungi CEO (un soi de şef cu
maşină, secretară şi salariu obscen de mare).
.
Domnul Iosif produce enervare la Ministerul Justitiei
http://penifest.blogspot.com/2008/03/domnul-iosif-produce-enervare-la.html
In aceste conditii (si am enumerat doar foarte putine probleme ale sistemului), si avand in
vedere ca:
salariul unui magistrat acopera salariile a circa 7 ofiteri psihologi sau 15 agenti;
in sistemul penitenciar sunt 13 magistrati cu salarii la fel de impresionante, toti numiti fara
concurs, interviu sau orice alta procedura care sa prevada o minima metodologie
concurentiala;
la bilantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie toti cei prezenti au fost de
acord ca parchetele si instantele sufera de lipsa de personal;
Curtea Constitutionala a aratat, prin decizia referitoare la „comisia de la Cotroceni”, ca exista
o incompatibilitate intre statutul de magistrat si o functie administrativa,
Va propun domnule ministru, doamna procuror general si doamna presedinte al CSM, sa-i
rechemati „acasa” pe cei care, voluntar sau nu, produc atata rau unui sistem de care depinde
direct viata a 50 000 de oameni, dar si securitatea sociala sau fizica a noastra, a tuturor.
Va propun, de asemenea, domnule ministru, demiterea intregii conduceri a Administratiei
Nationale a Penitenciarelor pentru motivele enumerate, si nu numai.
Retrospectivă PENITENCIAR! - Minţi ‚ntunecate
Februarie
.
Q-arizarea la ANP contestata?
http://penifest.blogspot.com/2008/02/ne-am-q-arizat-de-tot.html
Legea fundamentala a Romaniei sustine in articolul 125 ca „functia de judecator este
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din
invatamintul superior“...
.
Victorie! Senzaţional! Administraţia Penitenciarelor ƒşi plăteşte angajaţii... şi de data
asta
http://penifest.blogspot.com/2008/02/victorie-senzaional-administraia.html
Este evident că dificultăţile financiare pe care Administraţia Naţională a Penitenciarelor pare
să le ƒnt„mpine după venirea echipei Chiuariu la conducere ƒncep să devină cronice. Sigur că
nici cel care i-a adus n-a excelat la vreun capitol şi a eşuat lamentabil... dar asta e o altă
discuţie.
Aştept cu interes apariţia, ƒn zilele următoare, a comunicatului privind aprobarea şi
deschiderea creditelor bugetare pentru plata cheltuielilor curente (o speranţă, se pare,
nematerializată ƒn ultimele două luni ƒn penitenciarele din subordine) pentru că... revenirea la
situaţia din perioada 2000 - 2004 c„nd Administraţia era ƒn imposibilitate de plată nu este o
opţiune.
.
Noaptea albă, sfetnicul cel bun pentru minţile ƒntunecate
http://penifest.blogspot.com/2008/02/noaptea-alb-sfetnicul-cel-bun-pentru.html
Toată lumea s-a bucurat de la vlădică (comandant) p„nă la opincă(agent). Un suflu nou se
simţea ƒn sf„rşit... se mai simţise şi la pichetarea MJ din 2007 c„nd Q-ariu n-a avut nici o
greaţă să mintă răspunz„nd afirmativ la toate cererile sindicatului cu pricina. Evident că la 6
luni după eveniment nu este nici contract colectiv de muncă semnat şi că s-au pierdut
drepturi deja c„ştigate cum ar fi cel referitor la compensarea chiriei... dar asupra acestor
subiecte voi mai reveni.
.
Despre un idiot...
http://penifest.blogspot.com/2008/02/despre-un-idiot.html
Deşi greu de acceptat idioţii veritabili, umani şi de bun simţ au epigonii lor. Specia de idioţi
ƒnchipuiţi se autodefineşte astfel ƒntr-o ƒncercare de a sublinia sacrificiul suprem pe care-l fac
pentru... să spunem Administraţia Penitenciarelor, renunţ„nd la o imaginară poziţie
superioară pentru a coborƒ printre muritori pentru un amăr„t de salariu de 20.000 de RON pe
lună.
25 APRILIE 2008
PASTE FERICIT!
Echipa PENITENCIAR! urează tuturor, şi celor ce cred şi celor ce nu cred, PAŞTE FERICIT!
by admin 2 Comentarii
24 APRILIE 2008
NEWS ALERT: Salariul lui Iosif ‚l năuceşte pe Tăriceanu
ˆn rest aceeaşi lipsă de perspectivă ƒn ceea ce priveşte penitenciarele rom…neşti...

.
Astazi la ora 13, la bilanţul Ministerului Justiţiei după două luni de activitate a domnului
Predoiu, jurnaliştii au deschis discuţia privind salariul domnului director general
ANP, st…rnind enervarea primului ministru, care n-a mai putut decat sa ƒngaime,
sarcastic, "FRUMOS!". Altfel, at„t ministrul, c„t şi premierul au declarat că salariile
magistraţilor, dincolo de importanţa socială a activităţii lor, sunt nesimţit de mari.
Reamintim că venitul lunar al domnului Iosif, director general ANP, este de 218
milioane de lei vechi.
…n rest, pentru prima oară domnul Predoiu a vorbit de Administraţia Naţională a
Penitenciarelor. Obiective generoase (‚n special ‚n legătură cu managementul instituţiei şi
reinserţia socială a deţinuţilor) şi timp puţin. Deciziile, ƒnsă, ƒn legătură cu ANP-ul se lasă
aşteptate. …ncă mai sperăm şi ‚l credităm cu bună credinţă.
Vă ţinem la curent pe măsură ce mai aflăm detalii...

***
UPDATE 1: Ministrul Justiţiei a declarat că este familiarizat cu situaţia din ANP, primind
informaţii pe foarte multe canale (felicitări echipei Penifest! -:) ), şi că situaţia pare extrem de
serioasă. …n legătură cu controalele dispuse, răspunsurile au fost ‚n doi peri: ar fi vorba de
mai multe controale şi de un audit. Sperăm să nu se ‚mpotmolească ‚n comisii şi comitete!
***
UPDATE 2: Am intrat ‚n posesia unei ‚nregistrări video a declaraţiei ministrului Justiţiei şi a
exclamaţiei Primului Ministru ‚n legătură cu situaţia de la ANP (un ministru un pic cam
st„ngaci, un răspuns cam ‚n dodii, ‚nsă pare conştient de seriozitatea problemelor). Mai jos
aveţi ƒnregistrarea:
***
UPDATE 3: Călin Popescu Tăriceanu despre salariile magistraţilor: "Dup‰ p‰rerea mea, ‚n
sistemul de justiţie au ap‰rut ‚n momentul de faţ‰, prin aceast‰ manier‰ de legiferare ‚n
interes propriu a judec‰torilor, nişte salarii care au ajuns la nivele pe care le consider absolut
aberante şi nejustificate, au dep‰şit orice limit‰, inclusiv cea a bunului simţ. Nu este posibil ca
‚n Rom„nia un domeniu, fie el şi justiţia, s‰-şi legifereze ‚n nume propriu şi beneficiu propriu".
(Sursă: Mediafax)
Referinţe: http://penifest.blogspot.com/2008/03/domnul-iosif-produce-enervare-la.html
by famiglia Musat 11 Comentarii
23 APRILIE 2008
Mincinoşii
Acum o lună Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin compartimentul de presă anunţa

că „ƒn data de 24.03.2008 ... au fost efectuate controale inopinate ƒn 11 unităţi ale sistemului
penitenciar rom„nesc”.
Echipa de meseriaşi cu chelie, pipă, căstănuţe pe birou şi roşie la cap ne promitea atunci
solemn că „rezultatele acestor controale şi măsurile dispuse vor fi făcute publice pe site-ul
A.N.P”.
Am discutat şi noi despre magnificul control – joc de glezne pentru presă de la acea
dată ‚n articolul cu titlul Controlul inopinat la minte (http://penifest.blogspot.com/,
26.03.2008).
…ncă de atunci bănuiam că mega controlul anunţat este o ƒncercare penibilă a domnului
Iosif Marius, directorul penitenciarelor, de a arăta că ţine lucrurile sub control şi are iniţiativă.
Şi n-am greşit după c„te se pare.
Tocmai se făcuse de răs la bilanţ cu problema drogurilor ‚n penitenciar şi era acuzat de

incompetenţă crasă. Tocmai promovase pe ascuns modificarea statutului personalului din
penitenciare şi fusese prins. Tocmai ‚i fusese făcut public salariul de judecător politic. Aşa că
dumnealui şi-a suflecat m…necile şi... a dat un comunicat de presă.
Evident că minciuna, c„t salariul de judecător şef de temniţe susamintit, ‚ncepe să se vadă de
sub birou-i proaspăt cumpărat. Rezultatele controlului anunţat nu au fost postate pe
site, aşa cum se promitea pentru că acestea nu există.
.
Dar... cine ştie!? Poate totuşi...
Legături utile:
http://penifest.blogspot.com/2008/03/controlul-inopinat-la-minte.html
http://penifest.blogspot.com/2008/04/anp-probleme-financiare.html
22 APRILIE 2008
Unde sunt solutiile? (II)
Articolul meu despre solutii a extras dintre miile de vizitatori anonimi doua nume : Adrian
Lorentz si Ion Andrei.
Primul a ales calea asta pentru a-si exprima public dezacordul.

Nimic imputabil in decizia asta daca si-ar fi exprimat-o simplu, intr-o singura propozitie de
genul "nu ma intereseaza blogul vostru" sau "nu doresc sa particip la dezbaterea voastra".
Dar nu, Dl Adrian Lorentz a decis sa impuste doi iepuri dintr-o singura lovitura. Pe de o parte,
s-a folosit totusi de prilej pentru a-si expune pe indelete ideile, iar pe de alta parte, rostindu-
si cu atata emfaza numele, si-o fi imaginat ca va culege mult ravnita bataie pe umar, dublata
eventual de vreo avansare, vreo prima, orice!
La polul opus, Dl Ion Andrei isi declara identitatea fara sa ceara nimic in schimb, constient
ca in aceste circumstante a-ti rosti numele poate atrage consecinte dintre cele mai neplacute.
Spre deosebire de Dl Lorentz, care spera sa castige (si de ce n-ar face-o de vreme ce are in
jur atatea exemple?!) avantaje fara niciun efort, Dl Ion Andrei crede ca "drepturile se castiga,
nu cad din cer".
Asadar, cum sa asezi la aceeasi caruta doua atitudini diametral opuse, mai ales ca prima
categorie este mult mai bine reprezentata si mai bine echipata decat cea de a doua, cum sa
tragi nadejde ca perechea asta va alerga la un semn in aceeasi directie cu la fel de multa
responsabilitate si convingere?!
Pe buna dreptate Dl Lorentz se felicita pentru alegere, pe buna dreptate este cand uimit cand
aproape amuzat de prostia (chiar daca domnia sa o denumeste politicos naivitate) de a te
pune impotriva curentului, cand in fond tot ceea ce ti se cere este sa te balacesti linistit in
balta asta puturoasa dar suficient de calduta.
Daca eu mi-as propune, cu puterile mele limitate de om, sa schimb mentalitatea in sistemul
penitenciar romanesc, este evident ca n-as reusi oricat de mare ar fi dorinta sau efortul
depus. Daca, impreuna cu alti trei sau zece sau 50 de oameni, as incerca sa schimb
mentalitatea in sistemul penitenciar, este de presupus ca as avea ceva mai mult succes, dar
si asa, oricat de mare ar fi dorinta sau efortul, probabilitatea de a reusi in totalitate ramane
mai degraba o iluzie.
"Sistemul penitenciar este unul ierarhic!" tine sa-mi reaminteasca didactic DL Lorentz , care
nu ca n-ar avea in adancul sufletului propriile nemultumiri sau n-ar simti nevoia sa fie luat in
calcul, dar a invatat intre timp ca este mult mai comod sa i se supuna "sefului", indiferent
de circumstante.
Ceea ce face seful, in primul rand, este sa imprime un anume cadru relational. Daca este un
om deschis si inteligent, subalternii se relaxeaza si ca la un semn calitatile lor ies la iveala.
Daca, dimpotriva, isi foloseste puterea pentru a-si haitui subalternii, aceiasi oameni se
transforma aproape instantaneu, si din frica si lasitate tot ce e rau si urat in ei iese la
suprafata.
Da, sistemul penitenciar este un sistem ierarhic, dar si Germania nazista a fost un sistem
ierarhic. Si Romania comunista a fost un sistem ierarhic si niciodata sefii n-au dus deciziile
lor aberante pana la capat cu propriile maini. Intotdeauna subalternii au fost cei care au
materializat, fie chiar si cu parere e rau!, cele mai nedrepte sau cele mai anormale decizii. Ca
urmare, fiecare angajat are contributia lui, si oricat de mari ar fi ochelarii de cal cu care
obisnuim sa ne amortim constiinta, dincolo de marginea lor protectoare exista o realitate la
care contribuim intotdeauna!
Frica are un rol esential in relatiile ierarhice, frica vine din necunoastere, vine din educatie,
din lipsa de incredere in propriile forte. Evident, am incercat de-a lungul existentei mele
senzatia asta si de fiecare data cand am simtit-o venind, am intampinat-o cu aducerea aminte
a faptului ca in realitate "seful" nu este stapanul meu, nu este mai ales un soi de semizeu
pogorat prin cine stie ce minune pe pamant.
Cand "seful" asta infricosator se imbatoseaza caraghios, cand se lasa el falos pe spate sau
cand bate apocaliptic cu pumnul in masa, ma gandesc mai degraba cu mila, la stanjenitoarele
lui dureri de burta, la batatura care-i pulseaza in pantof, la conflictele lui casnice, la restul de
friptura dintre dinti. Si brusc semizeul se prabuseste penibil, iar din gramada de moloz se
aude vag chitaitul unui mic animal preistoric.
Nu, noi nu ne putem schimba mentalitatea la comanda, n-o putem schimba dintr-o data nici
daca, presupunand prin absurd, ne-am dori cu totii schimbarea asta. Pentru ca primul si cel
mai greu pas se face intotdeauna de unul singur, se face la sfarsitul fiecarei zile, cand te
hotarasti sa-ti pui intrebarea si incepi, in sfarsit, sa nu mai ocolesti raspunsul.
Acest blog, oricat ar parea de putin probabil, poate avea un rol important!
Am mai spus ca atunci cand scriu un articol nu ma anima razbunarea - chiar daca mi-l pot
imagina cu usurinta pe "sef" rontaind isteric din colturile biroului lui de mucava! - ceea ce ma
anima este dorinta de a ne putea exprima, de a ne auzi in sfarsit unul pe celalalt, cu toate
bunele si cu toate relele noastre.
Trebuie sa subliniez faptul ca nu din lasitate am decis, noi autorii acestui blog, sa nu ne
declaram identitatea, dincolo de faptul ca, cel putin la un anumit nivel, identitatea noastra
este foarte bine cunoscuta. Am gandit aceasta constructie ca pe un exercitiu de comunicare,
ca pe un antrenament. La prima vedere poate parea o copilarie; in realitate, acest blog poate
indeplini rolul de oglinda, o oglinda limpede in care ne putem vedea si aprecia la justa noastra
valoare.
La varf, cu toata incrancenarea si masinatiunile tenebroase de care se agata actuala echipa

(as denumi-o mai degraba banda decat echipa) schimbarea se va produce poate mai repede
decat ne imaginam. Cum este greu de crezut ca viitoarea echipa, oricat s-ar stradui, ar putea
fi la fel de incapabila, este de asteptat sa avem parte de un cadru ceva mai normal de lucru.
Dar de ce sa asteptam la nesfarsit, rugandu-ne eventual la cel de sus (ministru in cazul

nostru, pentru ca Cel de Sus ma indoiesc ca-si pierde vremea cu atata prostie!) sa-si pogoare
ochii si aspra umilului nostru asezamant si sa ne faca totusi favoarea de a evalua corect
prestatia lamentabila a unor personaje care, dincolo de faptul ca incalca cu dezinvoltura
legea, nu au niciun fel de abilitati de conducator?!
De ce sa visam sau sa mizam pe virtuale calitati de conducator cand, indiferent de priceperea
(sau nepriceperea!) acestuia, in realitate am avut, avem si vom avea intotdeauna
drepturi egale, avem mai ales dreptul de a ne implica si de a decide ?!
Dreptul asta nu ni se acorda prin mila sau prin bunavointa cuiva, dreptul asta este dat prin
legea statului si prin legea bunului simt.
Citeam intr-o zi in ziar despre singurul caz de coruptie inregistrat in ultimii zece ani intr-o tara
nordica. Un functionar ministerial, dupa ce participase la o licitatie incheiata altfel fara repros,
avusese slabiciunea de a accepta o invitatie turistica alaturi de reprezentanti ai companiei
castigatoare.
Desi excursia a fost platita integral de catre functionarul cu pricina, desi el nu a avut nici cel
mai mic avantaj material din toata povestea asta, "cazul" a ajuns pana la Curtea Suprema,
unde impricinatul a fost condamnat la plata unei amenzi penale.
Decizia judecatorilor a fost motivata de convingerea ca slabiciunea unui functionar de a
accepta genul acesta de prietesug poate stirbi increderea populatiei in integritatea autoritatii.
Va imaginati ca la poporul asta, cinstea si corectitudinea s-au transmis genetic?

Va imaginati ca respectul pentru bunul public, pentru drepturile cetatenilor a cazut, vorba Dlui
Ion Andrei. "din cer"?!
Va imaginati ca n-au inceput si ei intr-o zi de undeva, cu greutate multa, cu neincredere, cu
esecuri dar cu ambitia si convingerea ca trebuie sa inceapa?!
21 APRILIE 2008
A vorbi sau a nu vorbi
Publicarea listei cu angajatii din ANP, care au suportat, intr-un fel sau altul, consecintele
politicii duse de catre Iosif Marius in cele sapte luni si jumatate de mandat, pare sa fi starnit o
adevarata furtuna, macar daca luam in calcul numarul vizitatorilor si pasiunea comentariilor.
Este adevarat ca toti directorii generali s-au simtit indreptatiti sa faca schimbari, initial la varf,
ulterior in teritoriu, si valul seismic, de mai mica sau de mai mare anvergura, a afectat de
fiecare data sistemul penitenciar. Asadar, decizia lui Iosif de a face schimbari la varf, cel putin
pana la un punct, nu este una surprinzatoare.
Marius Iacob a luat la randul lui, dupa instalare, decizii "radicale", eliminandu-i pe aproape
toti directorii si sefii de servicii din ANP, si nu numai.
Cum nu era un luminat, in realitate comanda a fost data de catre Monica Macovei, care,
marcata de experienta APADOR-CH-ului, era ferm convinsa ca sistemul penitenciar este atat
de corupt si atat de lipsit de performanta incat numai improspatarea cu oameni tineri ar mai
putea aduce mult dorita schimbare de mentalitate.
Cum nerabdarea era mare, criteriul de "selectie" a fost mai degraba cel al varstei. Ca urmare,
tot ce era trecut de 40 de ani si se putea pensiona, s-a pensionat, si este cat se poate de
adevarat ca "pensionabililor", "detasabililor" sau "transferabililor" nu li s-a dat la acea vreme
in nici un fel de ales.
Paradoxal, tocmai "intinerirea" asta a sistemului i-a fost pana la urma fatala lui Iacob, care,
excitat probabil si de valul schimbarilor, a ales repede trei tinere secretare, intr-o saptamana
le-a facut ofiter, in urmatoarea le-a numit sefi de serviciu si n-a inteles probabil nici pana in
ziua de azi unde a gresit si de ce a fost obligat sa-si dea demisia "din motive de sanatate".
Dar si-a dat-o, chiar daca oficial s-a declarat adanc ranit de "mafia penitenciarelor"!
De regula, schimbarea directorilor antreneaza pe dedesubt sau la vedere tot felul de "miscari"
de culise care au, marturist sau nu, acelasi scop. Miscarea seamana foarte bine cu aia din
bancul de pe vremea comunistilor cand coada de sute de oameni este anuntata ca "s-a bagat"
carne, dar ca se va vinde prin spate. Ca urmare, cei din frunte alearga sa-si pastreze locul
fruntas, cei din urma nadusesc sa prinda locurile din fata. Cand prin dosul pravaliei ajung sa
se calce in picioare unii pe altii, nu mai surprinde pe nimeni!
Concluziile sunt dureroase dar previzibile, directorii vin si pleaca si in urma lor se platesc
politele, invinsii de astazi sunt victoriosii de maine si tot asa.
Ce diferentiaza totusi actuala echipa de fostele echipe, atatea cate stiu?

Exista, dincolo de opacitatea si neputinta "actualilor" de a intelege lucruri dintre cele mai
elementare, o suspiciune nelimitata in virtutea careia cele mai banale reactii, cele mai
normale actiuni sunt interpretate intr-o maniera atat de paranoica, incat paralizeaza practic
orice initiativa, explicatie sau justificare.
Ca urmare cum saluti, cu cine vorbesti, cum privesti poate constitui un pacat capital, pedepsit
pe masura.
De altfel, acesta este si principalul motiv pentru care, spre deosebire de echipele anterioare,
care dupa "marea schimbare" indreptau totusi lucrurile intr-o directie sau alta,
aici "schimbarea" este baza activitatii. In tulburarea asta, in obsesia asta de urmariti si
urmaritori, la un moment dat nu se mai stie cine vaneaza pe cine, ca urmare, ce mai
conteaza cine are dreptate si mai ales pentru ce ne mai luptam!
Asta daca nu punem la socoteala conturile grase ale directorilor cu pricina care se umfla si se
tot umfla pe seama noastra, a tuturor! Cu alte cuvinte, daca e sa ma intorc la bancul cu coada
de pe vremea comunistilor, noi ne luptam ca prostii pentru trei pene in timp ce ei isi impart
carnea pe sub tejghea cu vanzatoarele. Sau cu vanzatorul!
Unde sunt nevoile reale ale sistemului penitenciar romanesc in tot acest timp?!
Intrebarea asta retorica devine intr-un asemenea context mai degraba o gluma proasta sau
una suficient de cinica incat sa nu-mi vina s-o mai rostesc.
A vorbi despre ceea ce te afecteaza in cea mai mare masura nu ajunge, dar restul, vorba
poetului, restul e tacere! ("")
20 APRILIE 2008
Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea a II-a -

aplicarea teoriei)
Dedicată domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, a cărui indecizie face ca

abuzurile echipei Chiuariu să continue.
.
Referat pentru cursul „Sclavii de pe plantaţia domnului Iosif” Facultatea Penitenciară a
Universităţii de Artă şi Abuzuri 21800
Titular de curs: magistrat Marius Iosif, prof. dr.
.
Bibliografie obligatorie:
Marius Iosif – Decizii ale Directorului general al ANP, opere complete
.
Bibliografie opţională:
Aristotel - Etica nicomahică, pag. 2-3
Max Weber - Etica protestantă şi spiritul capitalismului, pag. 4-5
Martin Luther – Sclavia voinţei, pag. 6-7
***
Ieri am scris prima parte a referatului "Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul". Am
deconstruit baza conceptuală e teoriilor iosifiene, am arătat premisele concepţiilor domnului
Iosif şi am reconstruit argumentaţia filosofică a deciziilor acestuia. A venit timpul să arătăm
efectele filosofiei iosifiene, implementată cu succes ‚n Ţara ANePeului. Aceasta este lista
promisă ieri, lista cu cei şantajaţi, detaşaţi, transferaţi, daţi afară şi transformaţi ƒn
sclavi prin voinţa şi graţia divină a conducerii ANP:
1. Adrian Blidaru, fost şef al Biroului de formare profesională, a fost transferat la

Penitenciarul Rahova ca urmare a faptului că nu a executat orbeşte ordinele domnului Stan.
…n urma “reeditării” statelor de organizare, biroul pe care ‚l conducea s-a transformat ‚n
serviciu;
2. Adriana Lupu, consilier angajat cu contract de prestări servicii, a fost forţată să se
pensioneze. A lucrat, la MJ, ‚mpreună cu soţul (şef Direcţia Medicală din MJ). Cei doi
reprezentau un pericol pentru Stanciu (actual şef Direcţie Inspecţie Penitenciară) adus din MJ;
3. Aurelian Oprea, actualmente şef serviciu ‚n Directia Economico – Administrativă, este
presat să-şi dea demisia (nu face asta! Probabil te vor demite, dar măcar nu pleca capul!);
4. Carmen Galu, fostă şefă a Direcţiei Economico - Administrativă, detaşată la Penitenciarul
Jilava. Considerată apropiată a fostului director general adjunct, Dumitraşcu, a căzut repede
‚n dizgraţie. A fost practic prima decizie importantă luată de domnul Iosif, la foarte scurt timp
de la instalare. Galu a fost revocată din funcţie fără nicio explicaţie şi detaşată la Penitenciarul
Jilava pentru că a avut tupeul să-şi susţină opiniile profesionale şi l-a ‚nfruntat pe PreaMăritul;
5. Cornel Vizitiu, fost şef al Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, a fost forţat să
se pensioneze pentru dezacorduri cu domnul Iosif şi pentru a face loc lui Stancovici Marian la
conducerea DSDRP, care, la randul lui, propusese ‚mputernicirea doamnei Stan ca şef serviciu
la Jilava...serviciu contra serviciu... (chiar aşa domnul Stancovici, aveaţi o distilerie prin
subsolul unei case...cum mai merge? aveţi autorizaţie?);
6. Cristi Lărgeanu, manager public, a fost dat afară printr-o hotărare de guvern care
desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de
criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul
director general adjunct, Dumitraşcu;
7. Cristina Prip, ofiţer specialist ‚n cadrul Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, detaşată la
Penitenciarul Jilava. A revenit ‚n urma intervenţiilor personale la nivel ‚nalt;
8. Cristina Ungureanu, fost şef al Serviciului Cabinet. Se pare că nu corespundea
pretenţiilor domnului Iosif ‚n privinţa aspectului fizic. De altfel, şefia Serviciului Cabinet a
devenit o mare bătaie de joc. …n numai cateva luni a fost schimbată de patru ori şefa
Serviciului Cabinet, care, ‚n opinia domnului Iosif, ar trebui să fie un fel de secretară şefă cu
măsuri 90-60-90. Pe r„nd, Mariana Morar, Cristina Ungureanu, Daniela Marcoşan şi Maria
Georgescu au avut onoarea proximităţii PreMăritului. Recunoştem, ultima alegere e cea
inspirată. Dar cine ştie?;
9. Dan Bidilică, şofer al directorului general, a fost schimbat ‚n momentul ‚n care a anunţat
că va candida la un post de psiholog ‚ntr-un penitenciar (omul terminase facultatea ‚ntre
timp) fără a fi obţinut, ‚n prealabil, acordul informal al domnului Iosif;
10. Dana Cenuşă, ofiţer de presă ‚n cadrul Serviciului Cabinet, a fost detaşată pentru că, din
perspectiva domnului Iosif, avea gura prea mare, prea multă personalitate, opinii şi zero
slugărnicie. A avut ideea unui festival de teatru pentru deţinuţi, programat să se desfăşoare la
Teatrul Nottara. Freedom House Romania făcuse rost de o finanţare de 5 mii de euro pentru
desfăşurarea festivalului. Asocierea cu FH a fost letală atat pentru Dana Cenuşă, cat şi pentru
existenţa festivalului;
11. Dana Desculţu, funcţionar civil ‚n Direcţia Economico-Administrativă, a fost forţată să se
pensioneze. I s-a transmis de către domnul Iosif, prin interpuşi, să se care din ANP. Femeia s-
a conformat şi acum se uită la televizor;
12. Daniela Marcoşan, fostă şefă a Serviciului Cabinet, pusă ‚n funcţie pentru farmecul
personal, ca să fim eleganţi, şi retrogradată ulterior, după apariţie unei dive mai mişto şi ‚n
urma unui bilanţ dezastruos (datorită prostiilor debitate de domnul Iosif), pentru care a
tras ponoasele;
13. Denisa Necula, ofiţer la Serviciul Cabinet, trimisă ‚napoi la Penitenciarul Colibaşi cu o
lună ‚nainte de termen. Aceasta venise la Bucureşti, pe termen limitat şi la rugămintea
consilierului MJ, Poliţeanu, pentru implementarea Strategiei de comunicare şi imagine a ANP
2006, coordonarea activităţii purtătorilor de cuvant din sistem şi elaborarea unei noi strategii
de comunicare pentru perioada 2007 – 2009. Elaborarea strategiei a fost stopată, iar, pentru
o bataie de joc completă, Denisei Necula i-a fost ‚ntreruptă detaşarea;
14. Doina Darmon, curier la Serviciul Arhivă şi Registratură Generală, a fost delegată la
Direcţia Cetăţenie din Ministerul Justitiei, acuzată fiind că a furmizat informaţii duşmanilor
domnului Iosif, deşi lucrarile nu tocmai curate sunt duse personal la MJ de catre domnul Stan.
La finalul celor două luni de delegare, doamna Darmon a cerut de bunavoie o nouă delegare,
dată fiind atmosfera de teroare şi presiunile la care sunt supuşi angajaţii ‚n ANP;
15. Diana Sava, manager public, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa
posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi
intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director
general adjunct, Dumitraşcu;
16. Doru Dobocan, fost şef al Direcţiei pentru Prevenirea Criminalităţii ‚n Mediul Penitenciar,
a fost dat afară din ANP ‚n mod umilitor. Chemat de Iosif ‚n biroul personal, i s-a cerut să
scoată tot din buzunare şi apoi să se care din clădirea ANP-ului. Debarcarea intempestivă a
acestuia a avut legătură cu obsesiile lui Chiuariu privind arhiva SIPA şi comanda eşuată de a
se face plangere penală ‚mpotriva fostului ministru Macovei şi ‚mpotriva a doi foşti consilieri ai
lui Macovei, Dănileţ şi Dumitriu, pentru o inventată sustragere de documente din această
arhivă;
17. Emilian Pielmuş, fost şef al Direcţiei Management Resurse Umane, forţat să renunţe la
funcţia de conducere, a cerut să fie transferat din cadrul Direcţiei Management Resurse
Umane. Actualmente este la Biroul de Elaborare Acte Normative;
18. Eugen Fƒntƒnă, ofiţer specialist la Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii IT, a fost
detaşat la Spitalul Penitenciar Jilava. A incomodat prin simpla prezenţă şi atitudinea
independentă;
19. Florin Şerpe, fost şef al Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, a fost trimis la Centrul de
Reeducare Buziaş. Deşi mai avea doar o lună pană la ‚ncheierea celor şase luni de detaşare, a
fost trimis ‚napoi cu o grabă suspectă, fiindcă ‚n locul lui trebuia să fie instalat omul de
‚ncredere al domnilor Iosif şi Stan, Iulia Giurgea. Pe deasupra, ‚ncepuse să devină incomod
datorită faptului că era martor la numirile, detaşările aberante din domeniul intervenţiei
psihosociale, inclusiv cea prin care era imputernicită ca şef serviciu Educaţie la Jilava, soţia
domnului Stan;
20. Gabriel Sevastre, Direcţia Economico - Administrativă, a fost detaşat la Baza de
Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii Jilava (BAGR) pentru că a avut tupeul să-l ‚nfrunte pe
directorul general adjunct Dumitru Marin;
21. Ion Pƒrjol, fost şef al Direcţiei Inspecţie Penitenciară, a fost forţat să se pensioneze, fiind
‚nlăturat pentru a face loc domnului Stanciu şi pentru a nu mai fi de faţă la decizii care distrug
progresele din ultimii doi ani;
22. Ion Voicu, fost şef serviciu ‚n cadrul Direcţiei Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar, a
fost forţat să se pensioneze;
23. Ionuţ Lesovici, manager public, a fost dat afară printr-o hotărare de guvern care
desfiinţa posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de
criză, şi intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul
director general adjunct, Dumitraşcu
24. Maria Cristina Voicu, Direcţia Medicală, a fost detaşată la Penitenciarul Rahova;
25. Mariana Morar, fost şef al Serviciului Cabinet, a fost forţată să se pensioneze;
26. Mihaela Puşcaş, şef serviciu ‚n cadrul Direcţiei de Intervenţie Psihosocială, a fost
detaşată la Penitenciarul Jilava. A revenit la ANP ‚ntre timp. …n schimb, este izolată de orice
proiect sau acţiune importantă, fiind redusă la statutul de element decorativ;
27. Mircea Drăghici, delegat la Direcţia Intervenţie Psihosocială de la CR Buzias - i s-a
sugerat să ceara transferul la Rahova, şi nu ‚n ANP unde dovedise competenţă, pentru a
face loc prietenilor de familie ai domnului Gheorghe Mocuţa, secretar de stat ƒn MJ -
Cristina Ştefan şi Laiu Laurenţiu;
28. Nicu Tănase, fost şef al Direcţiei de Tehnologie a Informaţiei, a fost schimbat din funcţie
după dezastrul de la bilanţ. Ca şi Daniela Marcoşan, a fost ţap ispăşitor pentru prostiile
debitate de domnul Iosif şi scandalul mediatic ‚n jurul celebrelor seringi pentru injectarea de
droguri. De asemenea, se pare că Tănase nu a fost suficient de dornic să puna ‚n operă
indicaţiile de supraveghere şi răscolire a computerelor angajaţilor ANP;
29. Relu Manolache, fost şef serviciu ‚n cadrul Direcţiei Economico - Administrativă, a fost
detaşat la Penitenciarul Craiova. Deşi are acte care dovedesc că e bolnav de hepatită şi
trebuie să aibă un anumit regim de viaţă, a fost trimis la PMT Craiova pentru că a ‚ntrebat
despre baza legală a unor decizii luate de catre directorul economico-administrativ Costaş
Bogdan;
30. Sergiu Pochibreanu, şofer, trimis ‚napoi la BAGR, ulterior plecat la MJ, fiindcă a refuzat
să semneze o hartie prin care ar fi trebuit să-şi acuze colegii de ‚ntamplări ireale. Intre timp,
Direcţia Interventie Psihosocială, la solicitarea doamnei Giurgea, se află la al treilea şofer;
31. Silvia Voicu, manager public, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa
posturile managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi
intermediată de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director
general adjunct, Dumitraşcu;
32. Simona Cioranu, a fost dată afară printr-o hotărare de guvern care desfiinţa posturile
managerilor publici din ANP şi o parte din cele de la MJ. Soluţia a fost de criză, şi intermediată
de fostul ministru Chiuariu, pentru a-l putea da afară din ANP pe fostul director general
adjunct, Dumitraşcu;
33. Sorin Dumitraşcu, manager public, fost director general adjunct al ANP, a fost dat afară
şi el, fiind ţinta principală a HG-ului. Presupusa lui asociere cu Iniţiativa pentru o Justiţie
Curată şi consilierii fostului ministru Macovei au fost un motiv ‚ndeajuns de puternic pentru
Chiuariu, Iulia Scantei şi Marius Iosif să se uşureze pe necesităţile de personal al ANP, pe
legislaţia specifică managerilor publici şi zecile de mii de euro folosiţi pentru şcolirea acestora;
34. Sorin Ionescu, fost director Direcţia Medicala, avea nevoie de numai două luni de
activitate pentru a putea ieşi la pensie ca militar. Fostul ministru Chiuariu a refuzat
prelungirea detaşării;
35. Valentin Ignuţă, Biroul de Informaţii Clasificate, a fost detaşat la Agenţia Naţională de
Integritate ‚n urma unor conflicte cu şefa de la BIC;
36. Valentin Muntean, fost purtător de cuvant al ANP, Serviciul Cabinet, a fost detaşat la
Spitalul Penitenciar Dej. Considerat apropiat al lui Dumitraşcu şi al fostului consilier MJ,
Poliţeanu, Valentin Muntean a fost detaşat la Dej după ce Iosif a ordonat celor de acolo să
trimită o cerere oficială către ANP pentru detaşarea unui ofiţer la secretariat. Cei de la Dej s-
au executat. După ce Vali Muntean a avut tupeul să iasă la bere cu colegii de la penitenciarul
din proximitate, Gherla, acestora li s-a cerut din partea directorului Pop Vasile să ‚ntocmească
un raport de informare cu privire la discuţiile din bodegă. …n urma refuzului, directorul
Penitenciarului Gherla trimite o informare la Bucureşti ‚n care ‚l anunţă pe Marius Iosif că
fostul purtător de cuvant continuă politica duşmănoasă ....!!! (initial am scris numele
directorului de la Dej. Am facut corectura necesara);
37. Valentin Popescu, fost şef serviciu ‚n cadrul Direcţiei Management Resurse Umane, a
fost şantajat şi obligat să-şi dea demisia pentru a nu fi trimis ‚ntr-o unitate la mare depărtare
de Bucureşti. Drept răsplată, a putut ramane la Direcţia Siguranţa Deţinerii ca ofiţer. …n
timpul pregătirii concursurilor, dandu-şi seama ca nu se pot descurca fără el, Iosif l-a chemat
şi i-a propus ca prin DZU să se re‚ntoarca la Resurse Umane cu spor de 50% la salariu ca
recompensă pentru bataia de joc la care a fost supus;
38. Veronica Pătraşcu, fost şef serviciu gestiune resurse umane ‚n cadrul Direcţiei
Management Resurse Umane. A fost schimbată din funcţie pentru a face loc acoliţilor.
Note explicative:
1. Nu toţi din cei de mai sus sunt eroi sau victime inocente. Unii au avut curajul să
spună ce gandesc, să ia poziţie, alţii au fost victime colaterale sau ale unor răfuieli vizand
conflicte mai vechi. Caţiva au adoptat statutul de slugă, ‚nsă nu a fost ‚ndeajuns pentru a
scăpa de delirul conducerii ANP;
2. Am luat ƒn discuţie numai situaţia din ANP (aparatul central). Nu băgăm mana ‚n foc
că i-am identificat pe toţi care sunt ‚n această situaţie. Bănuim că situaţia ‚n teritoriu este la
fel de dezastruoasă. Dacă aveţi informaţii, vă rugăm să ne scrieţi;
3. Dincolo de meritele sau vina celor de mai sus, o concluzie devine imperioasă: păstraţi-vă
demnitatea! Dacă un coleg este ‚n această situaţie, luaţi atitudine. Oricand puteţi fi ‚n locul
lui, şi, pentru că aţi fost laşi, nimeni nu vă va sări ‚n ajutor. Absolut nimeni ‚n afară de noi nu
va schimba sistemul, şi, ca atare, suntem toţi responsabili pentru situaţia acestor
oameni;
4. La debut, echipa blogului penifest a luat hotărarea să nu folosească cuvinte jignitoare ‚n
articolele postate. Uitandu-ne, ‚nsă, la această listă, gandindu-ne că ‚n joc e viaţa unor
oameni umiliţi de un comportament gratuit discreţionar şi răzbunător (‚ntr-un sistem care
oricum suferă organic de nepotism, corupţie, abuz şi incompetenţă), că ƒn numai cateva
luni 40 de oameni din circa 220 de angajaţi ai ANP au fost şantajaţi, detaşaţi,
transferaţi, pensionaţi ƒn mod absolut abuziv, că cei aduşi ƒn locul acestora ocupă
funcţiile fără concurs, fără a trece de o minimă evaluare pe criterii de competenţă, vom
face o excepţie de la regulă şi nu vom spune decat un singur lucru: Domnule Iosif, sunteţi
un psihopat şi un ticălos de ultimă speţă!;
5. Niciunuia din cei de pe lista nu i s-a reproşat ceva profesional, făcandu-se doar
presiuni asupra lor pentru a pleca de bunavoie şi a nu fi trimişi ‚n penitenciare la sute de
kilometri distanţă de familii.
***
P.S. Mulţumesc tuturor celor care au contribuit cu informaţii la editarea acestei liste.
***
UPDATE: Informaţiile din acest articol au fost preluate de Interesul public:
http://www.interesulpublic.ro/20-04-2008/Armaghedonul-penitenciarelor.html
19 APRILIE 2008
Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea I -

teoretizarea)
Referat pentru cursul „Sclavii de pe plantaţia

domnului Iosif”
Facultatea Penitenciară a Universităţii de Artă şi Abuzuri 21800*

Titular de curs: magistrat Marius Iosif, prof. dr.
Bibliografie obligatorie:
Marius Iosif – Decizii ale Directorului general al ANP, opere complete
Bibliografie opţională:
Aristotel - Etica nicomahică, pag. 2-3
Max Weber - Etica protestantă şi spiritul capitalismului, pag. 4-5
Martin Luther – Sclavia voinţei, pag. 6-7
Sclavagismul este un un sistem socio-economic in care anumitor persoane, cunoscute sub

numele de sclavi, le este refuzat dreptul la libertate, fiind forţate să muncească.
Sclavii sunt ţinuţi ‚mpotriva voinţei lor, ‚ncepand cu momentul capturării, cumpărării sau
naşterii, şi li se refuză posibilitatea de a pleca, de a refuza munca sau de a primi compensaţii
pentru munca lor. Ca atare, sclavagismul este o formă de muncă neliberă. (sursă:
http://en.wikipedia.org/wiki/Slavery)
La mijlocul secolului 19, creştinătatea a fost divizată de disputa privind moralitatea sclavilor,
şi, prin urmare, asupra posibilităţii lor de a se mantui. La ‚nceput de secol 21, un arhangel al
dreptăţii găseşte rezolvarea dilemei ‚mbinand cele mai subtile consideraţii ale lui Weber
privind spiritul capitalismului şi etica protestantă, cele mai profunde idei lutherane asupra
mantuirii prin muncă şi vajaitul pulanului penitenciar pe la urechile păcătoşilor. Opera
măreţului ganditor, care constă ‚n zeci de tomuri, numite sărăcios (‚n raport cu profunzimea
conţinutului) Decizii ale Directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
poate fi consultată la Biblioteca din Ghiculeasa.
…n anul de graţie 2007, după o lungă perioadă tenebroasă a istoriei puşcăriilor, dominată de
forţele răului, eliberarea vine de la Răsărit, din ţara Ieşilor a …mpăratului Chiuariu. Aidoma lui
Alexandru Macedon, acesta aduce cu sine ‚nteleptul curţii, Marius Iosif, pe care ‚l trimite, ca
vestitor al Mantuirii Ce Va Sa Vina, ‚n ţara păcătoşilor şi a nevolnicilor, Ţara ANePeului.
.
Primirea acestuia pe poarta ANePeului, sub ramurile de măslin ale preasupuşilor, a fost
repede umbrită de forţele reacţionare ramase ‚n dregătoria ‚mpărătească a Ţării ANePeului.
Contrareforma era puternică. Sesizand pericolul, domnul Iosif a ƒnţeles care era filosofia
caştigătoare: sclavia. Iar arma: detaşarea. Oamenii vanduţi diavolului, infiltraţi prin
direcţiile şi serviciile dregătoriei, şi chiar şi ‚n maşina de serviciu a Prea…nţeleptului, aleseseră
Calea Păcatului. Mantuitorul trebuia să intervină. Munca le era salvarea, dar libertatea le
era pavăză ƒn faţa mantuirii. Atunci decise Iosif să acţioneze: i-a detaşat (sau pensionat,
după caz).
.
Dintr-o singură ƒntorsătură de pix, discreţionară şi abuzivă, PreaMăritul le răpi
libertatea şi ƒi transformă ƒn sclavi. …nsă le oferi mantuirea. Aceştia sunt cei care astăzi,
candva rătăciţi, ‚şi aduc prinosul de recunoştinţă domnului Iosif de acolo de unde au fost
trimişi de acesta (Jilava, Craiova, Rahova, Dej....): ... va urma
.
* salariul ‚n lei noi al domnului cu ochelari căruia ‚i spui matale şefu', domnu' Stan!
.
P.S. Nu te impacienta, domnu' Stan, şefu' matale nu e ‚ntre puşcăriaşi ‚n poza aia. Ăla ciufulit
din stanga şefului e unu' Aristotel, iar bărbosu' chelios de'a dreapta PreaMăritului e unu'
Platon. Poza e făcută de unu' Rafael, fotograf al Şcolii din Ghiculeasa, domnu' Stan!
Zvon: Iulia Sc‚ntei ‚şi face bagajele
Ce se ƒnt…mplă cu celelalte coleoptere* aduse de Chiuariu?
Surse din Ministerul Justiţiei afirmă că Iulia Sc‚ntei, m…na dreaptă a fostului ministru al
justiţiei, Tudor Chiuariu urmează să părăsescă ƒn cur…nd Ministerul Justiţiei (MJ).
Doamna Sc‚ntei a urmat neabătut linia Chiuariu ca un bun profitor, aşa că nu avem motiv să-i
pl„ngem de milă.
A trucat ce concursuri puteau fi trucate, a ‚ncurcat, at„t c„t putea, finanţele ministerului, de
care chipurile ar fi fost responsabilă, şi a cerut favoruri pentru proprii protejaţi. A fost, de
altfel, prinsă asupra faptului pe vremea cand consilierii deja celebrului pentru lipsa calităţilor
ministeriale Chiuariu se evaluau pe rand, schimband poziţia de candidat cu cea de membru al
comisiei de concurs.
Favorita fostului ministru al Justitiei, Laura-Iuliana Scantei, a reusit sa ajunga si notar

public, asta dupa ce, cu doar citeva saptamini inainte, reusise sa cistige si examenul
de consilieri juridici asimilati magistratilor, subiect tratat pe larg de Cotidianul
in ziarul de ieri. In urma cu doar un an si citeva luni, Laura-Iuliana Scantei era un
simplu consilier juridic la o firma de asigurari.
Dupa ce Chiuariu a fost numit ministru al Justitiei, el a adus-o pe Scantei la minister, pe
post de consilier personal. Dupa citeva luni, ea a fost numita secretar general cu
delegatie, iar apoi a cistigat un concurs controversat prin care a ocupat in
minister un post de consilier juridic asimilat magistratilor.
La sfirsitul saptaminii trecute, Scantei l-a cistigat si pe cel de notar public in Bucuresti,
obtinind nota generala 9,50. Din comisia de corectare a lucrarilor la examenul de notar
public a facut parte si Bogdan Gaurean, ca reprezentant al Ministerului de Justitie, numit
direct de catre Tudor Chiuariu. Bogdan Gaurean este in prezent director general adjunct
la Registrul Comertului, dar el a fost coleg cu Laura-Iuliana Scantei la Ministerul
de Justitie, fiind amindoi consilieri ai lui Tudor Chiuariu. Gaurean a facut parte si
din comisia de solutionare a contestatiilor la concursul privind ocuparea posturilor de
consilieri juridici asimilati magistratilor, cistigat de Laura-Iuliana Scantei in luna august.
sursa: Cotidianul, 22.10.2007
Iulia Scƒntei, este cunoscută ca protectoare a lui Marius Iosif, şeful Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor (ANP) şi parteneră ‚n promovarea unor acte normative cu
dedicaţie. Amintim ultima traznaie cand s-a incercat promovarea unei ordonante de urgenta
care prevedea eliminarea concursurilor pentru functiile de conducere in sistemul penitenciar in
cazul magistratilor, eliminarea dreptului la greva al sindicatelor si interdictia pusa persoanelor
din afara sistemului de a participa la concursuri pentru functiile de conducere din sistem.
Dacă e chiar asa, si pleacă de la MJ, o rugăm să lase prosoapele la baie, să nu plece cu
umeraşele şi să nu uite să-şi ia la revedere de la cei care n-o vor regreta. La revedere Ana
Pauker!
* coleopterele sunt un fel de licurici domnu' Stan, dar nu vă forţaţi să ţineţi minte.
17 APRILIE 2008
Sindromul trecătorului grăbit

Uneori nu ne pasă, alteori ne e teamă...
Sindromul trecătorului grăbit (cunoscut şi ca sindromul Genovese, sau sindromul

responsabilităţii difuze) este o manifestare psihologică care presupune că o persoană este
mai puţin probabil să intervină ƒntr-o situaţie de criză c…nd sunt prezente şi alte
persoane care ar putea ajuta dec…t dec…t dacă ar fi singură. Pare ciudată o astfel de
reacţie dar dacă ne g„ndim mai bine la situaţii care ar putea descrie fenomenul vedem că aşa
e cu siguranţă.
Un exemplu elocvent pentru acest fenomen este cazul Kitty Genovese. Kitty Genovese a fost
ucisă ƒn 1964 de către un criminal ƒn serie ƒn prezenţa unui număr mare de martori
(38 de trecători, vecini şi cunoscuţi!?) deşi fiecare dintre aceştia ar fi putut interveni.
Infracţiunea a avut loc ‚ntr-o perioadă de 30 de minute, dar nimeni nu a mişcat un deget deşi
victima a cerut ajutor.
Explicaţia pentru acest fenomen este aceea că toţi cei prezenţi la astfel de incidente presupun
sau speră că celălalt sau ceilalţi vor interveni şi astfel se simt mai puţin responsabili. O altă
explicaţie e că aceştia nu intervin pentru că se tem că se vor face de r„s ‚n faţa celor
prezenţi.
Toţi cei prezenţi, conştient sau nu, monitorizează reacţia celorlalţi şi cum constată că toţi au
aceiaşi lipsă de reacţie ajung la concluzia că nu e bine să intervină. Puţini indivizi sunt ‚n stare
să ‚nvingă această inerţie a grupului.
Deseori m-am ‚ntrebat de ce nu intervine nimeni, nici măcar cei mai buni prieteni,
atunci c…nd un coleg este tratat incorect (şi asta poate să ‚nsemne o remarcă deplasată,
o sancţiune nedreaptă, o detaşare ‘disciplinară’ sau chiar pierderea serviciului).
…ncă nu am alt răspuns dec„t sindromul cu pricina dar, cred că această lipsă de reacţie profită
din plin celor care confundă penitenciarul sau Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP)
cu propria moşie.
Linkuri utile:
http://penifest.blogspot.com/2008/03/tu-ce-spui.html
http://penifest.blogspot.com/2008/03/intrebare-de-week-end.html
http://penifest.blogspot.com/2008/03/tribunalele-poporului-penitenciar.html
http://penifest.blogspot.com/2008/04/reputaia.html
***
PS.
HotNews aduce pe prima pagină un subiect prezentat de www.penifest.blogspot.com ‚n 10
aprilie 2008 la http://penifest.blogspot.com/2008/04/flutura-nu-mai-ai-aripioare.html.
HotNews consemnează ‚n articolul publicat azi că:
"Directorul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, judecatorul Marius Iosif, a dispus recent
ca angajatii sistemului penitenciar sa isi primeasca fluturasul de salariu in plic inchis si sigilat.
Dispozitia sefului ANP, vine dupa ce in urma cu o luna, salariul sau de 21 000 de lei, adica
aprox. 5800 de euro, a fost publicat pe Internet.
Sursa: Hotnews, De ce angajatii din puscarii primesc salarii in plicuri sigilate, 17.04.2008.
NEWS ALERT - ANP accesează fonduri structurale
La 16.04.2008 Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a semnat contractul de

finanţare pentru un proiect finanţat din fonduri structurale (Fondul Social European - FSE).
Proiectul a primit o finanţare de 18.128.407 lei urm„nd să se desfăşoare pe o perioadă de trei

ani şi are caracter transnaţional.
"Obiectivul general al proiectului este transferul, dezvoltarea comună şi adaptarea practicilor
şi produselor PGISP (proiect de administrare a inovării sistemului penitenciar) ƒn sistemul
penitenciar rom„nesc.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
 implicarea deţinuţilor ƒn dezvoltarea strategiilor de reinserţie activă (ex. ghidul meu

spre libertate);
 conceperea şi implementarea unor noi programe educative;
 implementarea schimbării mentalităţii sistemului penitenciar rom„nesc referitoare la
incluziunea socială a deţinuţilor implic„nd toate grupurile profesionale şi toţi factorii
interesaţi;
 crearea posibilităţii interne, prin pregătirea agenţilor de inovare, de a implementa
managementul calităţii şi abordarea ƒmbunătăţirii continue care va promova
implementarea practicilor de reinserţie socială a deţinuţilor şi a dezvoltării personale;
 standardizarea proceselor interne importante şi a procedurilor precum şi dezvoltarea de
indicatori cheie de performanţă astfel ƒnc„t ƒn activităţile penitenciarului să existe un
echilibru ƒntre măsurile custodiale şi cele de reintegrare socială;
 dezvoltarea resurselor de ƒnvăţare pentru instruirea managerilor, personalului
administrativ şi a celui de pază ƒn vederea sprijinirii proceselor interne de inovare;
implicarea diferiţilor factori interesaţi ƒn găsirea de soluţii inovative pentru reinserţia
socială a deţinuţilor;
 promovarea unei culturi colaborative prin crearea comunităţilor de practică la
diferite niveluri (manageri, personal de pază, personal administrativ). " (sursa:
site ANP)
Felicitări! Sper să meargă bine şi să mai fie şi altele.
16 APRILIE 2008
"Oare cu cine dialogam? Seamana mai mult cu un monolog

comun."
Multumim anonimule pentru mesajul de mai jos (publicat la sectiunea Comentarii a articolului
Unde sunt soluţiile?).
Da, anonimule, suntem in plin monolog comun. Pana in momentul in care vom deveni un cor.
Si vom fi auziti. In acel moment vor fi obligati sa intre in dialog cu noi.
Da, anonimule, informatiile, parerile si comentariile noastra sunt acum simpla divagatie
penitenciara. Pana in momentul in care vor obosi sa ne auda zilnic. Si atunci ele vor deveni
actiuni.
Da, anonimule, decizia este tot a lor. Pana in momentul in care ne vom prinde ca suntem
liberi si ne putem opune. Atunci decizia va fi a noastra.
Da, anonimule, traditia inlocuieste profesionalismul. Pana in momentul in care vom deveni noi
profesionisti. Atunci vom inlocui fatalitatea şi comoditatea a ceea ce este cu libertatea si riscul
a ceea ce trebuie sa fie.
Da, anonimule. Suntem frustrati. Dar frustrarea noastra fata de ce se intampla va produce
schimbarea.
Multumim anonimule pentru cuvintele tale:
DA! Solutia la multe probleme poate fi dialogul dar noi cei care vizitam acest blog sau voi cei
care scrieti oare cu cine dialogam? Seamana mai mult cu un monolog comun. Chiar daca am
veni cu posibile solutii ele raman simpla divagatie penitenciara atata timp cat nimeni nu le
pune in practica. Sunt relativ nou in sistem dar am avut oportunitatea sa cunosc cat de cat
acest sistem si pot spune ca si parere personala: Comunicarea este aproape inexistenta inte
aparatul central si unitatile din teritoriu. De la centru se dau dispozitii, decizii se cer situatii,
explicatii, se cauta vinovati si atunci cand se cer propuneri o fac doar formal decizia este tot a
lor. Am vazut organizare cutumiara in mare parte fiecare tine la "traditia" care a facut
sa "mearga" lucrurile bine. Am vazut oameni care desi pusi sa initize si sa specializeze cadre
de penitenciare sunt in urma cu pregatirea iar mentalitatea a ramas la nivelul anilor 90. Am
vazut legislatie interpretata diferit la nivelul unor unitati diferite si am fost revoltat, mi sa
dovedit ca fiecare are dreptate (atata timp cat nu aduce atingere imaginii anp?!) Sistem
ideal?! utopie curata sa ne acceptam, toleram si cel putin la greu sa fim putin uniti ar fi ceva
pentru inceput.E benefic acest blog pentru ca poti sa-ti spui parerea alta decat cea "clasica"
dar se simte o urma de frustrare in mai toate articolele si comentariile si eu am puterea sa
recunosc sunt un pic frustrat si dezamagit de acest sistem!!!
P.S. Anonimule, blogul acesta este citit de Ministrul Justitiei. No joke. Iar traficul pe
acest blog ne-a lasat si pe noi masca. No joke.
15 APRILIE 2008
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (VI)
Al şaselea indiciu: relaţia distorsionată ‚ntre angajatul

penitenciarului şi persoana privată de libertate
Note preliminare:
1. am vrut sa scriu această postare formuland al şaselea indiciu sub semnul relaţiei
conflictuale dintre deţinuţi şi angajaţi. Documentarea ulterioară, din punctul de vedere al
cifrelor, mi-a infirmat prejudecata;
2. ‚n acelaşi timp, experienţa personală, discuţiile cu colegii, revolta deţinuţilor de la sfarşitul
lui 2006, ne‚ncrederea angajaţilor ‚n rolul social al sistemului ne indică o fractură esenţială
‚ntre percepţia rolului nostru ‚n sistem şi locul pe care ‚l ocupă, sau mai degrabă ar trebui să-l
ocupe, deţinuţii ‚n relaţia cu noi;
3. formal, majoritatea dintre noi afirmă că ne ocupăm de reintegrarea deţinuţilor, deşi
aproape toţi nu credem o iotă din ce ni se pare a fi o gargară cu miros de political
correctness, considerand că drepturile deţinuţilor sunt un moft şi o bătaie de cap ‚n plus;
4. deşi normele europene sunt clare, indicand că deţinutul este ţintă socială a muncii noastre,
practica europeană este neunitară. Mai mult, ne uităm cu invidie la documentarele de pe
National Geographic sau Discovery Channel cu privire la penitenciarele federale americane:
vedem proceduri clare de siguranţă şi intervenţie, toleranţă zero faţă de comportamentul
deviant sau periculos al deţinutului şi un ‚ntreg efort de PR concentrat spre crearea unei
imagini eroice a angajatului ‚n raport cu demonizarea deţinutului;
5. mărturisesc sincer că mi-e greu, ‚n condiţiile acestea, să definesc relaţia dintre deţinuţi şi
angajaţii penitenciarelor şi, cu atat mai mult, să indic soluţii de rezolvare a unei situaţii care
‚şi are cauze ‚n toate straturile de acţiune ale sistemului: deprofesionalizarea psihologilor şi
educatorilor, arhitectură improprie şi neunitară a penitenciarelor, slab management,
dezinteres individual, subfinanţare, mentalitate ‚nvechită şi militaristă, comportament
neadecvat al deţinuţilor, carenţe ale procedurilor de securitate etc. Am să ‚ncerc să schiţez,
totuşi, relaţia despre care vorbesc:
Fapte:
1. doar jumătate dintre angajaţii administraţiei centrale consideră că ‚n unităţile subordonate
relaţia cadru-deţinut se desfăşoară corect ‚n mare şi foarte mare măsură. 23,6% apreciază că
relaţia cadru-deţinut se desfăşoară corect ‚n mică şi foarte mică măsură;
2. fiind rugaţi să menţioneze care sunt, ‚n opinia lor, cele mai frecvente cauze ale conflictelor
‚ntre cadre şi persoanele private de libertate, respondenţii au indicat ‚n procent de 8,4% lipsa
de profesionalism a angajaţilor, ‚n procent de 7,8% comunicarea şi relaţionarea defectuoasă
‚ntre cadre şi persoanele private de libertate, 7,7% condiţiile precare de detenţie, 11,2%
stresul şi tensiunea din penitenciare, şi 6,3% condiţiile de muncă şi personalul insuficient;
3. există, ‚nsă, şi o tendinţă destul de importantă de a plasa cauzele conflictelor ‚n atitudinea
şi comportamentul persoanelor private de libertate (14,2%) şi ‚n prevederile legale care
acordă drepturi exagerate persoanelor private de libertate (12,7%);
4. 35,3% dintre respondenţi afirmă explicit că legislaţia prevede drepturi exagerate pentru
persoanele private de libertate;
5. ‚n ceea ce priveşte aprecierea şanselor de reintegrare ‚n societate a persoanelor private de
libertate, funcţionarii administraţiei centrale a penitenciarelor consideră, ‚n proporţie de
aproape 90%, că şanse de reinserţie socială există doar ‚n mică sau foarte mică măsură. Doar
puţin peste 10% dintre angajaţi atribuie ‚n mare măsură şanse de reintegrare persoanelor
private de libertate;
6. cele mai mari nemulţumiri ale angajaţilor din penitenciare privesc gradul de respectare a
regulamentelor de către persoanele private de libertate, 52% dintre respondenţi fiind ‚n mică
sau foarte mică măsură mulţumiţi de modul ‚n care aceste persoane respectă regulile din
unităţile penitenciar;
7. un procent de 52% este ‚n mică sau foarte mică măsură mulţumit de comportamentul
general al persoanelor private de libertate, ‚n timp ce modul de adresare al acestora pare a fi
un aspect mai apreciat de către cadrele din unităţi (52% dintre respondenţi sunt mulţumiţi);
8. 40,7% dintre angajaţii penitenciarelor consideră că divergenţele/conflictele cadre-persoane
private de libertate sunt dese (33%) sau foarte dese (7,6%), deşi 89% dintre angajaţi afirmă
că nu au intrat personal ‚n conflict cu deţinuţii;
9. rugaţi să menţioneze care sunt, ‚n opinia lor, cele mai frecvente cauze care generează
astfel de conflicte, cei mai mulţi dintre cei angajaţi (41,6%, din care 31,9% au menţionat ca
primă cauză, iar 9,7% ca a doua cauză) consideră că vina principală pentru divergenţele
create o poartă persoanele private de libertate (prin atitudine, comportament, nerespectarea
regulilor, etc.). Aproximativ 14,4% din eşantion consideră că vina pentru conflictele cadru-
deţinut aparţine chiar angajaţilor (9,7% o menţionează ca primă cauză, iar 4,7% ca şi cauză
secundară), ‚n timp ce 3,5% consideră că vina aparţine ambelor părţi). Aproape 12% dintre
cei chestionaţi au menţionat o cauză obiectivă (supraaglomerarea, stresul, condiţiile fizice de
detenţie, consecinţele fireşti ale privării de libertate), peste 13% din eşantion dă vina fie pe
legislaţie, fie pe disproporţia drepturi/obligaţii, ‚n timp ce 5% afirmă că lipsa de comunicare
este de vină pentru apariţia acestor conflicte.
10. marea majoritate a persoanelor private de libertate se declară mulţumită de
comportamentul cadrelor (87,5% se declară mulţumiţi ‚n mare sau ‚n foarte mare măsură).
Aceleaşi procente mari se păstrează şi ‚n cazul aprecierii gradului de implicare ‚n soluţionarea
problemelor (81,8% ‚n mare sau ‚n foarte mare măsură) şi a modului de adresare (89,3%).
11. rugate să indice persoana la care apelează cel mai des pentru soluţionarea problemelor,
40,6% dintre persoanele private de libertate au declarat că agentul supraveghetor este cel
care, de regulă, le rezolvă problemele. 32,7% apelează, ‚n general, la comandanţii de secţie
pentru rezolvarea problemelor şi doar 16,2% afirmă că solicită ajutorul angajaţilor serviciului
de intervenţie psihosocială. Este, deci, de remarcat, slaba poziţionare a acestui serviciu,
responsabil cu programe şi activităţi de reinserţie socială, ‚n ceea ce priveşte gradul de
mulţumire faţă de activitatea personalului de asistenţă psiho-socială.
12. majoritatea persoanelor private de libertate (38,4%) consideră că principala cauză a
conflictelor cu angajaţii penitenciarului este chiar comportamentul neadecvat al deţinuţilor (!),
‚n timp ce doar 8,3% dintre aceştia dau vina pentru aceste conflicte pe cadrele din unitate.
Aproape 29% dintre respondenţi au identificat cauze obiective ale conflictelor, fie ele de
natură instituţională (drepturi insuficiente - 21,9%), fie de natură economică (sărăcia
persoanelor private de libertate - 6,8%).
13. 93,9% dintre respondenţi au declarat că nu au fost vreodată victima vreunui abuz.
Totuşi, un procent de 6% din totalul celor chestionaţi au semnalat aspecte cu privire la
posibile abuzuri din partea personalului, care ţin de folosirea excesivă sau disproporţionată a
forţei, modul de aplicare a procedurii disciplinare, modul jignitor de adresare, ‚ncălcarea
drepturilor, modul de rezolvare a problemelor sau mutarea nejustificată a persoanei private
de libertate dintr-o secţie ‚n alta.
Concluzii generale provizorii:

1. Justificarea unor probleme de funcţionare a sistemului penitenciar prin numărul prea mare
de drepturi de care ar beneficia persoanele private de libertate este unul din miturile
organizaţionale ale sistemului penitenciar, ceea ce indică ‚ncă o puternică influenţă a filosofiei
strict custodiale a sistemului;
2. Deşi se poate spune că relaţia cadru - deţinut este domeniul care a cunoscut cele mai
semnificative ‚mbunătăţiri după 1989, fie la nivel legislativ, fie din punctul de vedere al
practicii interne, o serie de probleme persistă. Deşi violenţa fizică din partea personalului
asupra deţinuţilor s-a redus la incidente izolate, violenţa ‚ntre deţinuţi se păstrează ca o
problemă. Deşi s-au modernizat spaţii de deţinere şi o parte dintre acestea corespund
standardelor cea mai mare parte sunt ‚n continuare un abuz asupra drepturilor fundamentale
ale individului prin spaţiul restr„ns destinat detenţiei şi accesul la utilităţi minimale;
3. Deşi legislaţia prevede foarte clar modul ‚n care se execută pedeapsa privativă de libertate
şi cadrul de exercitare a drepturilor şi obligaţiilor deţinuţilor, din raţiuni de natură financiară,
dar şi datorită slabei calităţi a managementului, acestea nu pot fi respectate ‚n totalitate ‚n
general din culpa administraţiei locului de deţinere;
4. Condiţiile de detenţie presupun hrană, cazare, asistenţă medicală, transport
corespunzătoare, iar acest fapt are un impact major ‚n viaţa ‚n detenţie şi este principala
sursă de conflicte care pot deveni foarte uşor violente după cum realitatea demonstrează. Una
din problemele indicate ‚n timpul protestelor care au cuprins sistemul ‚n decembrie 2006 a
fost legată fără dubii de condiţiile proaste de detenţie;
5. Arhitectura clădirilor nu permite asigurarea unei cazări corespunzătoare, supraaglomerarea
fiind o problemă cronică, deşi populaţia penitenciare scade constant, iar mijloacele de
transport nu asigură deseori condiţii minimale de igienă şi confort;
6. Regimul de detenţie este perceput ca fiind exagerat de bl„nd de către public şi personal şi
exagerat de restrictiv de către persoanele private de libertate;
7. Procent extrem de mare al angajaţilor care consideră că divergenţele şi conflictele ‚ntre
personal şi persoanele private de libertate sunt un fenomen foarte răsp„ndit ‚n sistemul
penitenciar.
***
Referinţe De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor:
Indiciu 5: Murim de frică, cerem curaj şi aşteptăm soluţii de la alţii
Indiciu 4: Siguranţa deţinerii - penitenciarele răm„n un loc unde violenţa este o realitate
zilnică
Indiciu 3: Serviciul penitenciar gestionează prost resursele financiare disponibile
Indiciu 2: Sistemul penitenciar a eşuat ‚n misiunea de reintegrare socială a deţinuţilor
Indiciu 1: Managementul defectuos al resurselor umane
***
P.S. Tocmai pentru că mă simt neconfortabil cu acest subiect căruia nu-i simt nici limitele, nici
amploarea, şi cu atat mai puţin văd soluţiile, aştept de la dumneavoastră păreri sau
experienţe ‚n relaţia dumneavoastră cu deţinutul, pe care să le ‚mpărtăşiţi cu noi sau cu
cititorii
***
UPDATE - Clarificări
In urma intrebarilor puse de un cititor, la sectiunea comentarii, aduc urmatoarele clarificări:

Intrebări:
As avea urmatoarele intrebari pentru administratorii blogului:
1. cum va explicati dorinta atat de multor persoane de a lucra in sistem? (in conditiile in care
sistemul este prezentat intr-o ipostaza draconica)
2. de ce incercarea echipei care a efectuat studiile nu s-a materializat in propuneri concrete
de actiune sau, pentru a fi mai drastic, in actiuni?
3. din cate am priceput eu, rezultatele prezentate sunt rodul unui sondaj de opinie, adica
prezinta parerea, sa zicem reprezentativa, asupra lucrurilor din realitatea cotidiana a
sistemului penitenciar. Exista cumva si o altfel de analiza a sistemului?
4. Managementul unei organizatii este in mare parte raspunzator de cum se petrec lucrurile in
organizatie. Insa, daca vorbim despre cultura organizationala, aducand vorba despre
prejudecati, cutume sau chiar valori nu cumva gresim daca ne raportam doar la o anumita
perioada sau echipa de management?
5. Referitor la conflictele intre ppl - sa inteleg ca numai la noi se intampla? Sau concluziile uita
sa mentioneze ca frecventa conflictelor creste direct proportional cu frecventa contactelor
sociale?
Nu pot spune decat ca apreciez "acuratetea" raspunsurilor, indicarea procentelor cu zecimale,
insa imi scapa, poate nu am pregatirea necesara, cauzele şi mai ales relevanta din punct de
vedere institutional a raspunsurilor. Simt ca parca ar mai trebui spus ceva....
Răspunsurile famigliei Musat:
Buna seara. Pot sa spun ca unele din intrebari sunt grele si, asa cum am spus in postare,
solutiile imi scapa in privinta acestei probleme. Altfel spus, imi scapa cauzele, pentru ca daca
le-am cunoaste solutia ar fi relativ usor de formulat. Dar am sa incerc sa va raspund conform
cunostintelor sau parerilor personale:
1. la prima intrebare cred ca raspunsul e relativ simplu si dat chiar de angajati in studiile
despre care tot vorbim. Nu imi amintesc exact ordinea in importanta motivelor pentru care
oamenii continua sa lucreze in sistem sau ar recomanda copiilor sa vina in sistem, insa cele
mai importante motive enuntate sunt: stabilitatea locului de munca si salarizarea
relativ buna (cel putin prin comparatie cu alte categorii de bugetari). In ceea ce priveste
persoanele din afara sistemului, banuiesc, sunt manate de aceleasi motive. Ca un comentariu
aditional la intrebarea dumneavoastra: stabilitatea si salarizarea au avut, si au inca, un
efect pervers. Anume coruptia in sistemul de angajare - incepand cu magistratii si pana
la oricare dintre noi. Sa nu uitam un lucru: aproape jumatate din angajati sunt in relatii de
rudenie. E absurd sa sustinem ca traditia familiala conjugata cu profesionalismul au adus
atatea rude in sistem. Nu vreau sa ma gandesc si la "prietenii" adusi in sistem. Aici cred ca
solutia sta in schimbarea procedurilor de concurs (obligatoriu cu comisii externe),
schimbarea procedurilor de premiere si introducerea concursului pentru orice post
(eliminarea folosirii abuzive a procedurilor de transfer si detasare).
2. studiile au fost finalizate in ianuarie 2007. La vremea respectiva chiar fostul ministru,
Macovei, a fost nemultumit de modul in care au fost tratate studiile. Totusi, se propunea
rezolvarea unor aspecte semnalate de studii in Strategia de dezvoltare a sistemului
penitenciar, recent decedata prin vointa conducerii actuale a ANP.
3. Nu, din cate stiu nu exista altfel de analize ale sistemului. Studiile respective sunt de
perceptie, iar ele trebuiau dublate de cercetari aplicate in special pe eficienta
managementului si a interventiei psihosociale. Se intentiona crearea in 2007 a unui
compartiment de studii si cercetari in cadrul Serviciului Cabinet. Ideea a murit si ea, desi era
deja programata o serie concreta de studii, (de amploare diferita) pana la sfarsitul lui 2009.
Nu mai tin minte exact numarul acestora.
4. Da, si eu consider ca ar fi o greseala sa ne raportam la conducerea actuala daca

vorbim de cutume si traditii nocive in sistem. In mod cert, nu actualii sefi sunt vinovati
de aceasta situatie. Pot fi insa judecati prin prisma intentiilor si masurilor propuse in vederea
modificarii cutumelor si valorilor. E adevarat, chiar daca ar fi propuse si implementate astfel
de masuri, oricum ar avea efecte peste ani de zile. O astfel de schimbare e cea mai
dureroasa si lenta, pentru ca intreg sistemul se opune din inertie.
5. Nu stiu sa va raspund. Este genul de intrebare la care ma gandesc si eu. Nu am

instrumentele necesare unei astfel de analize, pe care mai degraba un sociolog si un
antropolog ar fi in masura sa o faca.
Da, cand am gandit astazi postarea am simtit acelasi lucru. De aceea am spus ca ma
depasesc limitele si amploarea problemei.
14 APRILIE 2008
Unde sunt soluţiile?
Despre motivele care ne-au determinat sa construim acest blog am mai vorbit si cu alta
ocazie, spuneam atunci ca nevoia de comunicare intr-un sistem excesiv de centralizat este
enorma dar, desi poate parea paradoxal, dialogul se construieste cu rabdare si oboseala
multa.
Una dintre aproape nedumeririle unor vizitatori este legata de utilitatea acestei comunicari.
Cu alte cuvinte, discutam si la ce ne foloseste daca nu venim cu solutii?!
Cina sa vina mai exact cu solutiile ?! Unul singur? Mai multi sau cu totii si decidem care este
cea mai buna varianta?
Teoretic – si practic ! – ar trebui sa analizam sitemul penitenciar romanesc si sa tragem

concluziile logice, ce e bine, ce e mai putin bine, ce nu merge de loc.
In mare masura lucrul asta s-a realizat deja– cel putin pe hartie, daca este sa ne referim
macar la strategia de dezvoltare a sistemului, strategie publicata pana nu de mult si pe site-ul
ANP.
Din pacate actuala conducere are alergie la tot ce vine din urma si in acest ritm in viitorul
apropiat sistemul penitenciar are toate sansele sa calculeze salariile cu abacul si sa
insemne detinutii cu fierul rosu.
Exagerez evident, dar nu pot sa nu amendez prostia si micimea unor oameni care prefera sa
demoleze pentru ca nu sunt capabili sa continue sau sa construiasca ceva in loc!
Revenind la solutii si la intrebarea retorica pusa de catre un vizitator referitoare la actuala

noastra disputa.
Din punctul nostru de vedere disputa a inceput in momentul in care am constatat ca prestatia
actualei echipe este mult sub limita bunului simt, ca urmare am cautat solutii.
Una dintre ele a fost realizarea acestui blog si garantez ca nu din vanitatea de a fi cititi si nici
din placerea de a sublinia greselile altora ne straduim sa tinem lumina asta aprinsa.
Cum spuneam dialogul se invata cu greutate si – cel putin in opinia mea lipsa de
comunicare este principalul obstacol in modernizarea sistemului penitenciar
romanesc.
Suntem 13.000 de angajati, evident nimeni nu pleaca de la premiza ca gandim la fel, ca
urmare nu ne-am propus sa uniformizam opiniile sau sa marim viteza de reactie a angajatilor,
ne-am propus o invitatie la dialog care ne-ar putea uni.
Se punea la un momendat intrebarea cum ar arata un sistem ideal si raspund la intrebarea

asta.
Pentru mine ideal ar fi sa fim suficient de uniti, ca urmare suficient de puternici incat sa
protestam intr-un glas atunci cand ni se incalca drepturile, ideal ar fi ca oamenii competenti
sa fie folositi si apreciati la justa lor valoare, ideal ar fi sa inceteze legea bunului plac care
guverneaza sistemul penitenciar, ideal ar fi sa discutam pe blog mai degraba despre
reeducarea detinutilor, ideal ar fi sa fim mandri ca lucram in sistemul penitenciar romanesc.
Si in momentul in care ai certitudinea ca nu esti singur, incepi sa nu-ti mai pui la indoiala
judecata, incepi sa nu te mai temi sa-ti sustii opiniile si mai ales incepi sa ai dimensiunile
propriei valori.
Si mai am ceva de adaugat. Eu si altii ca mine am ales sa ne impotrivim unui grup de oameni
care in acest moment aplica cea mai dezlanata, mai aberanta si mai abuziva politica din
sistemul penitenciar romanesc (cel putin prin comparatie cu tot ceea ce se intampla in sistem
de cand stiu!).
Nu ne-a obligat nimeni, nu ne-a oferit nimeni solutia asta si mai ales n-am luat in calcul
posibilitatea inmanarii unui premiu cu coronita la sfarsit, ca recompensa pentru
atitudine.
De vreme ce sefii nu sunt numiti pe viata puteam alege sa asteptam (mai ales ca discutam
despre luni si nu despre ani!) sau puteam alege sa ne ploconim dupa cum au reactionat
aproape instinctiv altii.
Alegerea noastra este un protest oficial si chiar daca nu opreste prostia ne

delimiteaza de ea. Doreste cineva sa ni se alature?!
Pentru ca daca sunteti convinsi ca aceasta disputa are la baza interesele meschine ale unui
mic si frustrat grup de anp-isti va inselati!
Consecintele actualei politici sunt resimtite de catre tot sistemul penitenciar si ma tem ca raul
produs este atat de adanc incat nu va inceta odata cu sfarsitul acestui mandat!
P.S. Un raspuns pentru vizitatorul care se indoia de utilitatea si mai ales de efectul Odei 1, 2
si 3 . Pamfletul este la randul lui o forma de protest, cand scriu odele cu pricina nu ma
anima satisfactia de a persifla si de a caricaturiza niste obiceiuri proaste, ma anima
posibilitatea de a aseza la locul potrivit niste oameni mici care se privesc in oglinzi
supradimensionate.
13 APRILIE 2008
Sofer de secretar de stat ‚n MJ. Agent de penitenciare şi...

amant!?
Cotidianul Gardianul, specializat ‚n producţia de scandaluri, a găsit unul potrivit şi pentru

doamna Katalin Kibedi, secretar de stat ƒn Ministerul Justiţei ‚ncă de pe vremea
Monicăi Macovei.
Secretarul de stat Katalin Barbara Kibedi este acuzata de o functionara in cadrul

Companiei Nationale Posta Rom„na ca exercita presiuni asupra ei pentru a-i lua custodia
copilului pentru simplul motiv ca are o relatie extraconjugala cu tatal minorului.
Presupusul amant al secretarului de stat ar fi nimeni altul decƒt propriul sofer al
demnitarului, un barbat cu 16 ani mai tƒnar. „Gardianul“ va prezinta, in
exclusivitate, cƒteva fotografii in care apar cei doi presupusi iubiti, surprinsi in
incinta unui hotel. Povestea a ajuns at„t la urechile conducerii Ministerului Justitiei, c„t
si la ale conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor, institutie la care a fost
incadrat presupusul amant al secretarului de stat.
Liliana Camelia Otet, angajata Companiei Nationale Posta Rom„na, a depus mai multe
memorii, at„t la Ministerul Justitiei, c„t si la Administratia Nationala a Penitenciarelor,
acuz„nd faptul ca fostul ei concubin, cu care are un copil, incearca sa-i ia acest minor cu
sprijinul secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Katalin Barbara Kibedi. Potrivit Lilianei
Otet, „din anul 2002, Soucaliuc N. Florian este angajatul Bazei de Aprovizionare
Gospodarire si Reparatii – BAGR – Jilava, in functia de sofer, dar si cu grad de plutonier.
Soucaliuc N. Florian, zis „generalul sabie…, are grad militar, functie, privilegii,
si beneficii (a se citi detasare ca sofer la secretarul de stat cu rang de ministru,
acces la documente, acte, decizii emise de acest secretar).
sursa: Gardianul, 14.04.2008, http://www.gardianul.ro/2008/04/14/dezvaluiri-
c11/doamna_si_soferul_scandal_sexual_la_justitie-s112451.html
Gardianul prezintă şi fotografii ‚n care doamna secretar de stat Katalin Kibedi, apare ‚n
diferite ipostaze ‚mpreună şoferul personal.
***
Şi pentru că cineva mă ‚ntreba dacă pot să spun măcar un lucru bun despre sistemul
penitenciar, o să o fac.
Recunosc deschis că temnicerii noştri atunci c„nd sunt şoferi de secretar de stat ‚şi rezolvă cu
succes problemele de inimă. Sunt disciplinaţi şi merg p…nă la sacrificiul suprem pentru
a-şi face datoria.
Bravo Florine! Baravo Katallin! Să fiţi fericiţi! Acum ‚nţeleg de ce poposeaţi deseori la Sovata.
***
UPDATE 14.04.2008:
Kibedi: Cel mai mare păcat al bărbatului este să refuze femeia care-l doreşte.
Declaraţia doamnei Katalin Kibedi, secretar de stat ‚n MJ, cu prilejul discuţiei infracţiunii de
adulter ‚n Comisia Juridică (http://www.cugetliber.ro/Arhiva/februarie2006/04-
05/investigatii.html)
Comisia juridică a Senatului a hotărat eliminarea din Codul Penal a articolului referitor la
infracţiunea de adulter, cu un singur vot ƒmpotrivă. "Cel mai mare păcat al bărbatului este să
refuze femeia care-l doreşte. Este o problemă hormonală. Te ƒndrăgosteşti şi nu-ţi mai poţi
controla relaţia", a declarat Katalin Kibedi, secretar de stat ƒn Ministerul Justiţiei, participantă
la lucrările comisiei.
Probleme adevărate, soluţii cosmetice
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) nu găseşte de ani buni soluţii pentru cele mai importante
probleme care-i afectează funcţionarea (gestiunea resurselor, legislaţie, organizare, etc). Desigur că este o
instituţie complexă şi evident că aceste soluţii nu sunt deloc simple, dar dacă dificultăţile legate de
implementarea unor soluţii complexe ar fi de ‚nţeles, faptul că acestea nu sunt nici măcar
identificate este greu de explicat.
Un proces simplu care presupune o analiză de ansamblu a situaţiei, cu stabilirea relaţiilor de cauzalitate şi
identificarea unor soluţii care să ducă la rezolvarea problemei, funcţionează pentru orice altă organizaţie.
Nu şi pentru ANP, se pare.
Dacă luăm un exemplu la †ndem‡nă precum „lipsa mijloacelor de imobilizare” vom vedea că problema nu
este definită ca atare. Problema este definită ca "lipsa banilor pentru mijloace de imobilizare", induc‡ndu-se
deja responsabilitatea unui terţ.
‚ncă de la această etapă se caută vinovatul, deşi analiz‡nd situaţia concretă se poate constata, ipotetic
vorbind pentru că discutăm de un exemplu, şi că mijloacele de imobilizare există de fapt pe inventar dar
sunt nefuncţionale, tabela de †nzestrare arăt‡nd că totul este †n ordine. Desigur se poate constata că, pur şi
simplu, nu au fost cumpărate mijloace de imobilizare pentru că nu există bani †n buget, dar şi aici trebuie
discutat depre cauze.
Identificarea relaţiilor cauzale ar permite definirea unor soluţii care să nu risipească resurse ƒn tratarea
cosmetică a unor efecte. Astfel, folosind acelaşi exemplu, cauzele pot fi:
 procedurale, av‡nd †n vedere discrepanţa †ntre scripte şi realitate;

 de planificare şi execuţie bugetară, dacă la acest articol bugetar nu au fost planificaţi bani pentru
achiziţii de ani de zile;
 de achiziţii, dacă mijloacele de intervenţie sunt slabe calitativ;
 de distribuţie sau de gestiune, dacă mijloace de imobilizare ajung †n cantităţi insuficiente şi/sau
sunt gestionate neglijent;
 şamd
După această etapă soluţiile sunt relativ uşor de identificat. Procedurile care au probleme pot fi
modificate, bani pot fi prevătuţi †n buget, achiziţiile pot fi efectuate, materialele pot fi distribuite †n unităţi, etc.
Ideea acestui exemplu e că nu †ntotdeuna soluţiile sunt at‡t de simple pe c‡t lasă impresia cei care au
obiceiul să creadă că vina nereuşitei proprii poate fi pusă pe seama altcuiva. Abia după ce ţi-ai făcut treaba
poţi discuta despre cauze care te-au †mpidicat, dacă este cazul, să ai rezultatele aşteptate.
Acest proces simplu de identificare a soluţiilor nu funcţionează pentru că ANP chiar crede că nu are
probleme proprii. ANP crede doar că se confruntă cu persoane, instituţii sau organizaţii care †i fac
probleme şi/sau care nu-i rezolvă probleme.
Astfel cozmetizarea realităţii duce la soluţii cosmetice. Adică bilanţul anual este gol de conţinut dar plin
de forme, vorbim deştept cu ministrul şi †n spate nu mişcăm nimic, minţim sindicatele, şi alte asemenea.
Realitatea e alta. Probleme sunt dar, sunt rezolvate cosmetic.
Pentru că tot discutăm despre cosmetizarea realităţii, se poate observa că rezultatul celor 10 controale †ntr-
o singură zi nu a fost făcut public, aşa cum se lăuda conducerea ANP †n comunicatul de presă de acum 3
săptăm‡ni.
***
Referitor la posibilitatea ca blogul să se axeze pe propunerea de soluţii pentru ANP (am primit sugestii †n
acest sens de la cititori), trebuie spus că acesta face publice informaţii despre sistemul penitenciar şi,
desigur, discută soluţii concrete pentru problemele ANP, ƒnsă responsabilitatea găsirii şi punerii ƒn
practică a acestora nu aparţine nici autorilor nici cititorilor http://www.penifest.blogspot.com/.
Legături utile:
http://penifest.blogspot.com/2008/04/7-motive-pentru-care-merita-sa-ma.html
http://penifest.blogspot.com/2008/04/de-ce-nu-se-reformeaz-administraia.html
http://penifest.blogspot.com/2008/03/cind-am-avut-ideea-blogului-nu-am.html
12 APRILIE 2008
Proteste, negocieri, promisiuni, protocoale
Personalul din sistemul de ordine publică ƒşi cere drepturile
Conform HotNews 4.000 de politisti din toata tara protesteaza pe strazile Capitalei:
Politistii ies in strada pentru a protesta impotriva actualei forme a Statutului politistului si
a ceea ce ei numesc "atacurile constante impotriva independentei exercitarii profesiei
lor". Ei sunt nemultumiti si de faptul ca nu primesc sprijin si asistenta din partea Politiei
atunci cand sunt chemati in instanta pentru cazurile care privesc sarcinile de serviciu. (...)
Principalele lor revendicari sunt modificarea legislatiei privind sanctionarea faptelor de
ultraj, privind ordinea si linistea publica, aprobarea in regim de urgenta a proiectului de
modificare a Legii privind statutul politistului, incheierea asigurarilor de viata pentru
politisti si altele.
sursa: HotNews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2789274-4-000-politisti-din-toata-
tara-protesteaza-strazile-capitalei.htm
Alte uniforme aceleaşi probleme

Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) a decis, la
25.03.2008, să declanşeze conflictul de muncă. …n scrisoarea adresată cu acest prilej
ministrului justiţiei şi directorului Administraţiei Penitenciarelor se menţionează explicit faptul
că sesizarea „este intocmita conform prevederilor art. 14 din Legea 168/1999 privind
solutionarea conflictelor de munca."
***
Conducerea ANP, obişnită cu perioada Chiuariu, nu pare a avea reacţie la revendicările
personalului. Pe atunci era mai simplu. Iulia Sc„ntei, secretarul general al MJ, intervenea
telefonic ‚n şedinţe pentru intimidarea celor care se pl„ngeau, şi nimeni nu mai comenta.
…n schimb Ministerul Justiţiei (MJ) a reacţionat destul de bine, deşi nici o problemă nu a fost
p„nă ‚n prezent rezolvată. Bunele intenţii ale MJ ‚n calitate de superior al ANP sunt
concretizate ‚n semnarea protocolului din 01 aprilie 2008 cu reprezentanţii sindicatelor şi
discutarea revendicărilor privitoare la cadrul normativ.
…n mod straniu conducerea ANP nu a dorit să participe la aceste negocieri deşi au fost
derulate la iniţiativa ministrului justiţiei. Foarte probabil conflictul de muncă, declanşat de
FSANP care a fost deja amăgită de ministrul Chiuariu printr-o serie de promisiuni neonorate,
va continua ƒnsă.
***
Articole despre acelaşi subiect:
http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-ministerul-justitiei-accepta.html
http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-memorandumul-cu-sindicatele.html
http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert-ministerul-justiiei-propune.html
10 APRILIE 2008
ODĂ III
Buna sa Va fie inima in dimineata asta Luminatia Voastra si evident Onoare Muncii!
Calatorind zilele astea prin sistemul penitenciar romanesc, uite asa imi galgaia sufletul de
bucurie, supusii nu mai pridideau cu multumirile si laudele de recunostinta la adresa
Luminatiei Voastre, penitenciarele straluceau si se tot invarteau, prima data am crezut ca
dupa soare, pe urma m-am limpezit ca se invarteau dupa cum binevoia sa se muta Luminatia
Ta de pe canapea pe fotoliu si de pe fotoliu pe canapea.
Am rugamintea sa mai stati totusi potolit o vreme, pe de o parte unii supusi vomita de la
atata zbucium, pe de alta parte incepeti sa atrageti atentia si zgarciul ala care va intepeneste
gatul nu se trage de la aroganta dupa cum soptesc unii, se trage de la vantul rece care bate
dinspre Olimp!
In plus m-am intors cu trenul plin de ofrande, miere curata de albine sa va indulceasca
sufletul (desi, tinand cont de cat sunteti de dragalas, exista riscul sa dati in diabet Prea
Marite, asa ca luati putin dimineata la sculare, seara nici nu e nevoie ca oricum din pricina
grijilor Maria Ta rar pune geana pe pe geana!), vin rosu sa prindeti putere (mai ales dupa
stresul asta cu redecorarea iatacului regal mi s-a parut si mie ca sunteti nitel cam palid!),
matase din cea mai fina (v-ajunge pentru o duzina de togi si daca va mai ramine totusi dati si
amaratele de purtatoare de roze ca e si ele tinere si doreste sa fie in pas cu moda Prea
Luminate).
Asa, am zis de miere, de vin , de matase, uitasem ambra si nectarul Prea Marite, am adus
doua butoaie dar va sfatuiesc sa nu va atingeti de ele, din stocul asta se vor alimenta si
stranepotii Mariei Voastre care s-ar putea sa nu mai apuce asa pleasca de domnie !
Cum spuneam Prea Marite, supusii sunt bine si va doresc asemenea, desi cu epiderma fina
care va caracterizeaza e greu de crezut ca ati putea trai cu simbria lor sau ati putea trudi in
conditiile lor.
Dar nu, Prea Luminate, nu trebuie sa orbiti gandindu-va la treburile imparatiei, imparatia asta
de-ati primit-o de pomana de la Megiesu', de o fi sa se duca de rapa ce mai conteaza ce se
petrece DUPA (care facem pariu ca nici n-o sa mai fie?!).
Prea Marite, mi-a ciripit o pasarica, aia dupa care alergi Luminatia Ta innebunit prin toate
incaperile palatului (iar daca auziti voci sa stiti ca nu au nicio legatura cu pasarica!) c-ati
ingradit drastic toate libertatile, inclusiv libertatea de miscare si libertatea de
exprimare a supusilor.
Intelepte decizii Prea Luminate, cel mai mult mi-a placut asta cu fluturasii de salariu (ideea va
apartine sau ati gasit-o intr-o revista de specialitate?!) si va recomand sa dati porunca sa se
achizitioneze cu grabire ustensile specializate de prins fluturasii (compuse dintr-un maner
prevazut cu o plasa de tifon la capat, v-as desena dar stiu ca n-aveti umor si mi-e sa nu va
suparati!).
Pentru ca daca totusi Doamne fereste scapa vreunul (fluturasul de salariu vreau sa spun, nu
m-am gandit nicio clipa la alta specie de fluturi!) luati ustensila, luati generalii, luati si
purtatoarele de roze si va puneti pe zburdat entomologic pe tapsan si pana la urma poate il
prindeti.
Pa, Prea Fericitule!
P.S. Tot pasarica aia nesimtita ciripeste ca vreti sa dotati toate incaperile palatului (ati luat in
calcul si w.c-urile!?) cu camere de filmat.
Imi imaginez si lacrimez pur si simplu, un ecran imens pe perete, Vigilenta Voastra la
pupitru (dotat cu microfon din ala subtire de vine de dupa ureche, haideti Luminatia Voastra,
cum au astia cand cinta) supraveghind cu micronul pana in porii supusilor.
Vad trupa de interventie actionand si purtatoarele de roze racorindu-va cu frunza de eucalipt.
P.S.S. Io zic totusi sa-i arestati pe toti Luminatia Voastra, ce sa va mai necajiti cu
camere de filmat si sisteme de securitate.
Fluturaş, nu mai ai aripioare...
... dl. Iosif ţi le-a retezat

…ncep„nd cu 02.04.2008 conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a decis măsuri
stricte pentru secretizarea "fluturaşului de salariu" pentru fiecare funcţionar public din
sistemul administraţiei penitenciare.
***
Potrivit art. 158 alin. (1) din codul muncii "salariul este confidential, angajatorul avand
obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii." Astfel, toţi salariaţii
beneficiază de confidenţialitatea salariului.
Decizia ANP referitoare la distribuirea fluturaşului de salarizare ‚n plicuri sigilate (sic!!!) şi

personal la casierie se referă ‚nsă doar la funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciarelor.
Pentru aplicarea corespunzătoare a legii propunem modificarea aceastei decizii interne astfel
‚nc„t toate categoriile de personal să fie protejate ƒn egală măsură.
…n acest fel s-ar evita incidente regretabile precum cel din 10.03.2008, c„nd "fluturaşul"
domnului Marius Iosif, judecător - director general a ajuns ‚n posesia presei. Am aflat
atunci că domnul Marius Iosif are un salariu de 21.800 RON, cumul„nd cu graţie sporuri
şi prime din două profesii.
- 218 000 000 de lei vechi sunt banii pe care ii ia lunar, net, un magistrat, director
general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor - ANP (salariu net: 12 800 RON;
decontare chirie: ~ 3 700 RON; decontare transport: ~ 800 RON; indemnizatie de
detasare: 4 500 RON)
- 95 000 000 de lei vechi, brut, reprezinta prima pe care a luat-o directorul general al
ANP in luna decembrie, dupa doar 3 luni de activitate;
- 90 000 000 de lei vechi, brut, sunt banii pe care i-a luat fiecare din directorii generali
adjuncti ai ANP ca prime, in luna decembrie (doi directori generali adjuncti dupa doar
doua luni de activitate);
- spor de 50% din salariu, acordat pentru merite exceptionale (conform legii), au luat 3
directori generali ai ANP din prima zi de instalare (cel de-al patrulea, magistrat, a luat
retroactiv acest spor pentru perioada iulie-decembrie 2007, recuperand handicapul).
Mai multe despre subiect:
1. Director cu salariu de 8000 de euro - TVR
2. Sefii penitenciarelor au salarii de nababi - Curentul
3. O mare nesimtire - Ziarul de Iasi
4. 218 milioane de lei, salariul de sef la puscarii - Cancan
5. Seful ANP castiga cat 7 psihologi - Romania Libera
6. Seful de la Penitenciare, cel mai bine platit bugetar - Gandul
sursa: http://penifest.blogspot.com/2008/03/domnul-iosif-produce-enervare-la.html
Doar sigilarea plicului cu "fluturaşul de salariu" (şi nu orice altă metodă pentru profani) va
elimina privirile indiscreţilor şi bagăcioşilor interesaţi de ce sporuri ‚şi dau directorii ANP, cu
aprobarea Ministerului Justiţiei (MJ). De aceea considerăm această decizie ca fiind ƒncă
un demers crucial ƒn direcţia protejării drepturilor salariaţilor (cărora le era modificat
ƒn secret statutul... tot spre binele lor).
Poate că ar fi bine ca, ‚n egală măsură, reglementări interne precum Regulamentul de

pază, supraveghere şi escortare, care trebuia să intre ‚n vigoare de mai bine de 1 an şi
jumătate, să fie aprobate la fel de rapid.
09 APRILIE 2008
NEWS ALERT - Ministerul Justitiei accepta solicitarile

sindicatelor
După două runde de discuţii cu Ministerul Justiţiei sindicatele sistemului penitenciar au căzut
de acord asupra capitolului legislativ al revendicărilor. La sf„rşitul lunii vor fi reluate discuţiile
referitoare la celelalte puncte ‚n divergenţă:
 contractul colectiv de muncă şi acordul colectiv;

 asigurarea resurselor necesare funcţionării sistemului penitenciar;
 calitatea managementului.
Ministerul Justiţiei (MJ) s-a angajat să promoveze modificările solicitate de sindicate la legea
293/2004 privind statutul funcţionarilor publici din ANP ‚n ceea ce priveşte:
 ‚ncadrarea posturilor vacante;

 cariera ‚n sistemul penitenciar, şi
 drepturi şi libertăţi sindicale.
Senatul Rom„niei ‚n calitate de cameră sesizată va discuta ‚n comisiile de specialitate şi ‚n

plen odată cu OUG 4/2008 şi obiecţiile depuse de Ministerul Justiţiei şi sindicatele din
penitenciare. Camera deputaţilor este cameră decizională, şi are astfel ultimul cuv„nt ‚n acest
sens.
Linkuri despre acelaşi subiect:
http://penifest.blogspot.com/2008/04/news-alert-memorandumul-cu-sindicatele.html
http://penifest.blogspot.com/2008/03/news-alert-ministerul-justiiei-propune.html
Bucureşti, 041375
Cel mai mare, cel mai ur„t, cel mai tranzitat, cel mai...
Penitenciarul Bucureşti - Jilava
„Penitenciarul Bucureşti - Jilava a fost ‚nfiinţat ‚n 1907, ‚n fortul nr.13 Jilava, unul din cele 18
forturi care făceau parte dintr-un sistem de apărare circulară construite ‚n perioada 1860-
1870 ‚n jurul oraşului Bucureşti, cu scopul apărării Capitalei de atacurile armatelor turceşti.”
(sursa: http://www.anp-just.ro/)
***
Nu ne impresionează deloc scurta prezentare care poate fi găsită pe site-ul Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Nici nu e nimic de impresionat de altfel. Penitenciarul
nu a avut niciodată o faimă prea bună datorită condiţiilor de detenţie şi a modului ‚n care a
fost folosit şi/sau gestionat.
***
Pentru că prezentul ne interesează mai mult la acest moment nu insistăm cu istoria

tumultoasă a 'aşezăm„ntului'. …n anul de graţie 2008 Penitenciarul Jilava cu cei 350 de
angajaţi şi cei 1650 de deţinuţi ‘se bucură’ de următoarea situaţie (conform Bilanţului
Penitenciarului Jilava 2007, p. 4 - 60):
 Resursele financiare alocate sunt insuficiente. Deşi conducerea ANP se lăuda cu

faptul că bugetul primit prin bunăvoinţa Ministerului Justiţiei acoperă 99% din necesar
toate unităţile penitenciare au criticat subfinanţarea. Penitenciarul Jilava a avut mari
probleme ƒn acest sens deşi conducerea admite temător acest aspect.
 Condiţii de muncă improprii pentru personal. Foişoarele din table reciclate şi blăni
rupte sunt deja celebre. Pe secţii se lucrează ‚n condiţii de sec. XVIII, la birouri e ceva
mai bine, intervenţia se face cu mijloace din anii 1970.
 Spaţiile de cazare pentru persoanele private de libertate sunt †n
neconcordanţă cu normele europene. Şi de aici probleme la fiecare inspecţie
referitoare la respectarea condiţiilor minime de detenţie.
 Infrastructură deosebit de veche, cu grad avansat de uzură din punct de
vedere fizic şi moral. Reparaţii nu prea au fost şi nici nu se prea pot face la acest
complex penitenciar (Penitenciar, Spital, BAGR), datorită degradării avansate a
clădirilor şi instalaţiilor.
 Insuficientă dotare tehnică. Programele de achiziţii majore au fost stopate ‚n cursul
anului 2007. Nu s-a continuat achizitia de autospeciale, echipamente, sisteme de
siguranţă. Mijoacele existente sunt ori vechi ori nefuncţionale.
 Număr redus de personal. Echipa actuală
de conducere nu a reuşit să ocupe nici măcar 1 (unu) post vacant din diverse motive.
Ba n-are bani, ba n-are lege, ba n-are timp, ba e ocupată cu redecorări de interioare.
 Instabilitatea conducerii. Directorii s-au tot perindat pe la conducerea
penitenciarului. Toţi şi-au dorit să plece şi au reuşit la un moment dat.
…n plus, de parcă n-ar fi de ajuns istoria, imaginea penitenciarului este afectată de

evenimente care nu sunt ‚ntotdeauna bine gestionate. Evadări, tentative de evadare,
sinucideri, trafic de droguri, violenţă, mizerie, TBC,... şi o stare de ordine negociată constituie
imaginea publică a Penitenciarului. …n acest timp, ‚n presă, apar tot mai insistent acuzaţii
de nepotism şi ilegalităţi chiar la conducerea acestui penitenciar.
Sigur că mai sunt multe de spus despre cel mai... penitenciar. Echipa fantastică cu
ochelari, pipă, chelie, frunzuliţe şi căstănuţe pe birou şi, roşie la faţă ar trebui să ne arate
că poate să administreze la un moment dat. Pentru asta e plătită şi ridicată ‚n slăvi cum
numai la noi se poate. Poate ƒncepe cu cel mai...
***
Linkuri utile:
http://penifest.blogspot.com/2008/02/noaptea-alb-sfetnicul-cel-bun-pentru.html
07 APRILIE 2008
Statutul funcţionarilor ANP
Experimentul continuă...
Legea 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a

Penitenciarelor, a ‚nsemnat, cel puţin teoretic, demilitarizarea sistemului penitenciar. Acest
statut a fost modificat prin OUG 47/ 2006 şi OUG 4/2008. …n prezent un alt proiect de OUG
este promovat.
Regulile de tehnică legislativă stabilesc ‚n mod expres că:

(i) modificarea sau completarea unui act normativ este admisa numai daca nu se
afecteaza conceptia generala ori caracterul unitar al acelui act sau daca nu priveste
intreaga ori cea mai mare parte a reglementarii in cauza (...), iar
(ii) prevederile modificate sau care completeaza actul normativ trebuie sa se
integreze armonios in actul supus modificarii ori completarii, asigurandu-se
unitatea de stil si de terminologie, precum si succesiunea normala a articolelor.
(Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor
normative)
Din păcate ‚nsă Statutul funcţionarilor din penitenciare a devenit, prin aceste modificări, un
act normativ eterogen, instabil şi ineficient. Prevederi normative din diverse sisteme
sunt preluate fără a fi armonizate, modificările sunt exagerat de frecvente şi nu
ƒntotdeauna obiectiv justificate, iar soluţiile normative alese nu sunt ƒntodeauna
cele mai bune.
Se poate spune ‚nsă că problema principală este că se tot peticeşte un act normativ deja
prost. Cu aceste ocazii se introduc sub masca unor prevederi urgente şi necesare o serie de
prevederi care nu au legătură cu scopul actului normativ. Astfel se limitează drepturi
salariale şi sindicale sau se redefinesc termenii dezvoltării carierei ƒn sistem pe
coordonate excesiv de rigide.
Sindicatele participă at„t c„t sunt lăsate şi c„t ‚şi pot permite să o facă la demersul de
modificare a acestui act normativ, dar consultarea este de cele mai multe ori de formă şi nu
aduce ‚mbunătăţiri actului normativ.
***
Conform protocolului ‚ncheiat la 01 aprilie sindicatele negociază, ƒncep„nd de ieri, cu
Ministerul Justiţiei (MJ) coordonatele modificării statutului. Singurul rezultat este deocamată
am„narea conflictului de muncă.
***
De c„ştigat, din această situaţie confuză, nu c„ştigă dec„t cei foarte puţini care ‚şi văd
propriul interes ‚n actul normativ. Pierde ‚nsă sistemul penitenciar care de ani buni de
zile nu beneficiază de un cadru normativ funcţional şi care să permită implementarea
unei politici de resurse umane coerente.
Linkuri referitoare la acelaşi subiect:

http://penifest.blogspot.com/2008/03/daca-doare-prostia-de-ce-nu-plangeti.html
7 MOTIVE PENTRU CARE MERITA SA MA IMPLIC!
Citind comentariile postate pe blog mi-a atras atentia concluzia unuia dintre vizitatorii
nostri, "nu este batalia noastra " marturisea el(sau ea) aproape cu satisfactie.
Cu alte cuvinte de ce trebuie sa ma intereseze pe mine disputa asta, mai ales daca ea nu ma
afecteaza in mod direct, de ce mai ales trebuie sa ma implic, fie si teoretic intr-o "batalie"
care se desfasoara dincolo de usa biroului meu sau la sute de kilometri departare de unitatea
mea.
In toti anii mei de munca in sistemul penitenciar romanesc am constatat, uneori cu uimire, de
cele mai multe ori cu tristete, felul in care se raporteaza ofiterii la subofiteri, sefii la subalterni
si nu in ultima instanta lucratorii de penitenciar la detinuti.
Oficial, de frica, din comoditate ori din inertie, cel respectat este intotdeauna cel care dintr-un
motiv sau altul detine puterea.
Neoficial insa, toata lumea dispretuieste pe toata lumea, A.N.P-istii pe cei din teritoriu,
colegii din penitenciare pe A.N.P-isti, subofiterii pe ofiteri si tot asa.
Uneori, rareori, relatiile noastre se bazeaza pe admiratie si respect real, dar admiratia
asta se subordoneaza si ea la o adica interesului personal. Cu exceptiile care intaresc regula.
Teoretic nu am la rindul meu un motiv personal care sa ma implice in aceasta "batalie",

venitul meu este acelasi si in plus stiu cu certitudine ca actuala conducere ANP, cu toata
impotrivirea, incrincenarea si trena incredibila de abuzuri si ilegalitati va parasi lamentabil
scena, pe usa din dos.
In acelasi timp, marturisesc ca nu am nici un fel de sentimente si nici un fel de curiozitate fata
de Dl Iosif, Dl.Spaiuc, Dl.Marin, Dl. Stan si grupul mic dar compact de profitori fara
scrupule care ciugulesc pe sub masa resturile la prohodul sistemului penitenciar romanesc. Ca
urmare de ce ma implic totusi?!
1. Pentru ca sunt platiti si din banii mei.

2. Pentru ca profita.
3. Pentru ca mint si dezinformeaza cu buna stiinta.
4. Pentru ca nu au constiinta.
5. Pentru ca sunt lamentabili din punct de vedere profesional.
6. Pentru ca sunt brutali.
7. Pentru ca sunt viciosi.
Sunt numai o parte dintre motivele care ma determina sa ma implic in "batalia" asta
la care adaug imposibilitatea de a ma pacali grosolan ca o sa treaca de la sine cum trece gripa
sau vremea rea. Pentru ca nu trece niciodata de buna voie si pe deasupra se ia!
06 APRILIE 2008
ODĂ II
Tot lui Marius Iosif

Onoare muncii, domnule Iosif, si pacea fie cu dumneavoastra, excelenta. Sper sa fi avut o
noapte cu somnul lin care sa va readuca in mijlocul nostru cu binecunoscutul zimbet pe buze.
Sincer avem din ce in ce mai mare nevoie de incurajarea asta, iar dumneavoastra binevoiti sa
zimbiti din ce in ce mai rar si asta pur si simplu a inceput sa va uriteasca.
Dar vai, nu, cosmarul pare sa nu se mai sfirseasca, monstrii va tortureaza existenta si practic
tot ce construiti cu multa truda ziua se naruie noaptea.
Ori invers, in orice caz rezultatul este acelasi. Desi intentia a fost laudabila nu se intrezareste
nimic, nimic, si poporul, ingrat dupa cum cunoasteti, incepe sa se nelinisteasca.
Luat asa individ cu individ poporul nu e periculos, excelenta, se ia cu treaba, cu rata la banca,
la masina. Poporul a fost invatat sa indure, sa asculte comanda, dar daca se nelinisteste, daca
mai ales se aduna, sa stiti ca asta e semn rau si ma rog zeilor sa nu fiti pus niciodata in
situatia de a da socoteala in piata publica!
Ştiu excelenţă. E greu, e foarte greu. Biroul regal n-a fost inaugurat la vreme, v-ati facut de
ocara in fata maritilor invitati, nenorocitii au facut treaba de mintuiala, chiar acolo in spatele
transperantelor personalizate ochiul drept (la stingul aveti un defect) al excelentei voastre a
descoperit o pata, parchetul personalizat scirtiie din toate incheieturile iar (peste asta nici eu
n-as fi trecut!) mocheta personalizata nu contine toate elementele stemei regale.
Stiu, excelenta. E greu. Teoretic si eu sunt de acord ca mocheta ar fi trebuit sa aiba tesut cu
fire de aur in mijlocul medalionului chipul dumneavoastra dar pe unde sa calce supusii cind
sunt chemati sa dea socoteala sau sa li se taie capetele (plus ca singele pateaza)?!
Stiu, excelenta. E greu. E undeva o scurgere de informatii, gurile rele sustin ca informatiile se
strecoara insa pe sub usi ori prin gaura cheii (eu va sfatuiesc sa nu dati drumul la aerul
conditionat sub nicio forma, stiu caz sigur de scurgere de informatii masiva pe calea aerului si
nu m-as baza foarte tare nici pe siguranta peretilor).
In orice caz parerea mea sincera este ca-i chinuiti degeaba pe robii de la financiar si oricit i-
ati arde cu fierul rosu, oricit i-ar trage pe roata trupa de comando (apropo, vedeti ca salopeta
si cagula domnului Stan a cam intrat la apa!) ma tem ca n-o sa stoarceti nimic multumitor de
la ei (plus ca omul de durere sau de frica poate sa spuna tot felul de minciuni).
Pentru ca e greu, excelenta, e foarte greu. Teoretic toti dusmanii va sunt anihilati, practic insa
lista aia neagra, aia initiala cu care era sa-i scoateti din neatentie ochii domnului Stan, se tot
lungeste si se tot lungeste si ati ajuns pina la urma sa traiti asa haituit, sa nu va mai puteti
odihni noaptea, sa nu va mai priasca bucatele, sa nu va mai puteti bucura nici macar de
surisurile inocente ale dragalaselor purtatoare de roze care va asteapta dimineata in capul
scarilor cu cosurile doldora de petale.
Stiu, excelenta. Asta a fost problema tuturor marilor conducatori, dar dupa cum cunoasteti
pina la urma si pe maritul Cezar l-a tradat nenorocitul de Brutus si daca tot veni vorba de
tradare poate ar trebui sa luati in calcul si varianta asta.
Incercati sa rememorati reactiile si grimasele generalilor dumneavoastra, excelenta, treceti in

revista momentele de criza ori dimpotriva momentele de glorie, sunteti dumneavoastra atit de
sigur ca ei, acesti Spaiuci, acesti Stani, acesti Marini basca mercenarii din dotare ai sistemului
penitenciar romanesc v-au sfatuit cu dragoste si intelepciune, ca mai ales v-au fost ei cu
adevarat, dar cu adevarat devotati pina la capat, pina la sacrificiul suprem?!
Aveti dumneavoastra atita incredere incit sa bagati mina in foc ca n-au tradat ei interesele
comune, ca n-au pingarit ei idealurile marete ale excelentei voastre, ca n-au comentat sau
sabotat ei decretele regale?!
Excelenta, ginditi-va, mai ginditi-va, natura omului e atit de perversa, altfel nu s-ar fi nascut
zicerile ancestrale gen: "Fereste-ma Doamne de prieteni ca de dusmani ma feresc singur"
sau "Frate, frate dar brinza e pe bani!" si mai ales celebrul "Fa-te frate cu Dracul pina treci
puntea!"
E greu, e foarte greu, excelenta. In cazuri din astea eu n-as avea incredere nici in mama care
m-a facut, si nu ca va suspectez de naivitate dar in virtutea respectului sincer pe care vi-l
port (sa nu uitam admiratia!) eu m-as uita mai atent si mai de aproape la gasca asta de
laudatori care daca totusi va induce in eroare?!
P.S. Cum se vede treaba ca de la o vreme zeii va sunt cam potrivnici, incercati cu niste
sacrificii mai dureroase, excelenta, poate e timpul sa-i mai decapitati si pe la cei dragi, pe la
cei mai apropiati. Si sa nu va para rau, ginditi-va ca scopul scuza mijloacele (din nefericire
asta e valabil si in sens invers).
Si daca nici asa nu puteti opri toate, dar toate scurgerile de informatii, nu uitati ca aveti la
indemina varianta de avarie, aia in care ii decapitati pe toti si ramineti sa domniti singur,
excelenta; o sa fie mai greu ca nu sunteti obisnuit cu munca dar cel putin veti avea garantia
ca nu va mai transpira niciodata nimic (si sper ca n-aveti obiceiul sa vorbiti noaptea prin
somn!)
P.S.S. Proverbul cu cine sapa groapa altuia il pastrez pentru la sfirsit!
Pa, excelenta!
05 APRILIE 2008
Incompatibilitate nesancţionată. Gabriel Gunescu, director

de penitenciar cu contract de muncă şi judecător
Numirea. …n 2006 dl. Gabriel Gunescu a fost angajat director al Penitenciarului de Minori şi
Tineri din Craiova (PMT Craiova), după ce ‚n acelaşi an a renunţat intempestiv la cariera de
judecător ‚n cadrul Tribunalului Bucureşti.
Istoric. Anterior angajării la PMT Craiova, Gabriel Gunescu, ‚ncercase deja mai multe meserii:
matematician la Oltcit Craiova, p„nă ‚n 1988

1988 - 1995, contabil-şef la Colegiul “Carol I”
1995 - 1997, şef de inovaţii la Daewoo
1998 - 1999 şi 2000 - 2004, avocat la Baroul Dolj
1999 - 2000, director al FPS Dolj
2004 -2006 judecător la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti
sursa: Ediţie Specială, http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=31579
Presă. …n presă, activitatea judecătorului Gunescu, este legată de o serie inginerii financiare
de partid:
Gabi Gunescu, fostul director al FPS Dolj, a „maritat“ aproape pe degeaba unitatile
agricole (sursa: Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/print/2520)
SC COMINTEX SA, care a fost vinduta cu mai putin de 25% din valoarea reala, de fostul
director al FPS Dolj, Gabriel Gunescu, cu concursul sefului sau direct, „onor“ Radu Sirbu.
Ulterior acelei tranzactii, cei care au stat in umbra afacerii au incalcat cu buna stiinta
toate clauzele contractuale. (sursa: Gazeta de Sud, 21.09.2001)
(...) a condus FPS Dolj in guvernarea CDR (96-20000), fiind un apropiat al lui Radu
Sarbu. A fost personajul principal al unor scandaluri din presa locala, legate de suspiciuni
de gestiune defectuoasa si fraude in privatizari. A devenit avocat, dupa noiembrie 2000,
intrand in umbra si lasand timpul sa treaca. (sursa: Ziua, http://www.ziua.ro/display.php?
id=204326&data=2006-07-27)
Răzg…ndirea. Gabriel Gunescu a considerat, după numirea la PMT Craiova, de salariul primit
la penitenciar este prea mic şi a cerut, ‚n instanţă anularea decretului prezidenţial care-i
constata demisia din funcţia de judecător la Tribunalul Bucureşti.
Jocul cu demisia la CSM. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză ƒn 2006

reprimirea ‚n magistratură a lui Gunescu, ‚n pofida solicitării Ministerului Justiţiei. (Nota
Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 7449/DRUO/1548/ST/2006, privind cererea de
renunţare la solicitarea de eliberare din funcţia de judecător, prin demisie, a domnului
Gunescu Gabriel, judecător la Tribunalul Bucureşti.)
Procesul. Gunescu ‚şi dă ƒn judecată propria demisie, iar foştii colegi ƒi dau c…ştig de
cauză. Astfel redevine judecător. Şi dacă tot a redevine judecător se g„ndeşte că nu i-ar
strica să beneficieze şi de mega-salariile magistraţilor din sistemul penitenciar. Aşa că face
mai multe cereri de fi detaşat ca magistrat ‚n funcţia de director al Penitenciarului. ˆn acest
timp starea de incompatibilitate ƒn care se află, este evidentă, acesta fiind şi
personal contractual ANP şi judecător.
CSM se răzg…ndeşte. La 20 martie 2008 sub nr. 9000/1154/2008, soluţion„nd Nota

Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 1/6820/2008, privind solicitarea domnului Gunescu
Gabriel de revocare a Hotăr„rii nr. 355/17.05.2006 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii a hotăr„t admiterea solicitării formulate de domnul Gunescu Gabriel, de revocare
a Hotăr„rii nr. 355/17.05.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Gunescu plusează. La numai c„teva zile Gunescu solicită detaşarea la Ministerul Justiţiei. …n
şedinţa din 27 martie 2008 CSM, care nu mai ƒnţelege nimic din toate aceste solicitări,
am„nă discutarea cererii şi solicită obţinerea unor avize.
ˆn loc de concluzii.
Judecătorul Gunescu, de la Tribunalul Bucureşti, este incompatibil cu directorul
Gunescu de la Penitenciarul de Minori şi Tineri, unde are un contract de muncă (art. 6
din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte fără echivoc
că "Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt
incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din
‚nvăţăm„ntul superior, ‚n condiţiile legii.")
***
Aşteptăm ca Minsiterul Justiţiei (MJ), Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi CSM
să aplice corespunzător legea privind statutul magistraţilor şi să elimine
incompatibilitatea grosolană ƒn care se află judecătorul Gunescu.
***
Linkuri utile:
http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/21_03_2008__14640_ro.htm
http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/28_03_2008__14712_ro.htm
04 APRILIE 2008
ANP - Bilanţ 'bun' pe 2007. Probleme financiare ‚n 2008.
Bilanţul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pe anul 2007 s-a remarcat prin durată,
monotonie şi lipsa de interes a participanţilor. Rezultatele pozitive au fost contabilizate ‚n
comun cu fosta echipă de conducere, pentru ‚ntregul an. Pentru nereuşite a fost indicată fără
echivoc greaua moştenire (sic!!!).
***
Grea moştenire de 99% ƒn 2007...
Cu toate că anexele referitoare la activitatea economică deşi prezente nu detaliază aspectele
prezentate ‚n cuprinsul documentului de bilanţ, ne atrage atenţia afirmaţia potrivit căreia
bugetul de 804.768.000 RON al ANP a acoperit ƒn proporţie de 98,71% necesarul
pentru anul de referinţă. (sursa: Bilanţ ANP 2007)
Această afirmaţie ridică serioase semne de ƒntrebare av„nd ‚n vedere poziţia exprimată
public referitoare la subfinanţarea sistemului penitenciar şi contradicţia cu cifrele
prezentate care arată, ‚n mod evident, că nu au fost probleme ‚n acest sens.
Pentru această inadvertenţă există două posibile explicaţii. Fie 'constatarea' a fost
formulată astfel pentru a mulţumi conducerea Ministerului Justiţiei şi sistemul penitenciar este
subfinanţat, fie buna finanţare este reală şi atunci nu există motive pentru reproşuri.
***
...şi performanţă de 70% ƒn 2008.
Dacă ‚n 2007 a gestionat bugetul planificat de o altă echipă, pentru 2008 actuala
conducere a ANP a avut posibilitatea de a-şi planifica bugetul conform propriilor
priorităţi şi ‚n vederea eliminării viciilor 'constatate' ‚n perioada anterioară.
Cu toate acestea problemele financiare din acest an sunt mai mult dec„t evidente. Unităţile
se pl…ng că nu pot să-şi asigure funcţionarea cu banii primiţi, iar ANP dispune
măsuri de reducere a cheltuielilor ƒn lipsă de alte soluţii (document ataşat).
Realitatea pe care o trăiesc penitenciarele din subordinea ANP este aceea că:
 nu sunt bani pentru bunuri şi servicii iar obligaţiile financiare legale nu pot fi respectate;
 nici măcar banii pentru salarii, p„nă la sf„rşitul anului, nu există ‚n conturile ANP;
 volumul lucrărilor de investiţii scade semnificativ faţă de anii anteriori;
 programele mari de achiziţii (mijloace tehnice, echipamente) sunt inexistente.
Sperăm că dl. comisar şef Marin Dumitru (foto), directorul general adjunct al ANP responsabil
de performanţele economic - administrative va găsi cele mai potrivite măsuri pentru
redresarea financiară a instituţiei, av„nd ‚n vedere experienţa şi pregătirea profesională
de specialitate cu care este creditat.
Altfel ‚n 2009 o altă echipă de conducere va fi nevoită să dea vina pe deja celebra grea
moştenire.
***
UPDATE 05.04.2008
ANP a reacţionat prompt la acest articol chiar ‚n ziua publicării. Deocamdată măsurile luate
au ca obiect blocarea transmiterii oricăror informaţii referitoare la starea economică a
sistemului penitenciar.
03 APRILIE 2008
Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă(II)
Episodul ƒn care Stan ƒşi bagă familia ƒn penitenciar
Ieri am aflat că Petre Stan, comisarul cel roşu la chip, nu a mai primit ƒmputernicire
de la ministrul justiţiei pentru funcţia de director general adjunct al ANP. Marius
Iosif, directorul general i-a dat ‚nsă o ‚mputerniciere cu de la sine putere ‚n aceiaşi zi că să nu-
l vadă supărat.
***
Petre Stan nu este numai un măsluitor de concursuri. Este şi d‚nsul eroul unui concurs din
2006 pentru funcţia de director la oricare s-ar nimeri dintre penitenciarele Giurgiu, Mărgineni,
Codlea, Vaslui. Marea lui „rezistenţă” ‚n faţa efortului intelectual (vezi CV) i-a adus nota 3
(trei) şi ‚n consecinţă a trebuit să se retragă ‚n s„nul familiei pentru a-şi obloji rănile.
Familia lui Petre Stan a descoperit pasiunea pentru calea birourilor din penitenciare imediat
după ce capul cel roşu a devenit ofiţer de reusrse umane la ANP.
Stan Mariana, soţia lucrează la Penitenciarul Jilava, la intervenţie psihosocială deşi e

ingineră. Soţia este ‚mputernicită din noiembrie 2007, de c„nd soţul este mare director, ‚n
funcţia de şef serviciu educaţie. Pentru acelaşi favor familial ‚n decembrie 2005 domnul Stan
a fost ‚nlăturat din funcţia de ofiţer de resurse umane de la ANP. De data asta a fost o zodie
mai bună pentru măsluitori.
Stan Ecaterina, cumnata domnului Stan este angajată la o unitate din marea curte de la
Jilava, dar ‚n prezent este secretara Direcţiei de inspectie din Ministerul Justiţiei. Aşa ne
explicăm de ce anumite anchete se fac prieteneşte ‚n ceea ce-l priveşte pe Stan. Se anulează
concursuri şi acte administrative ‚n schimb Stan nu păţeşte nimic. Pardon... este promovat
din director de resurse umane ‚n director general adjunct.
Stan Marin, fratele este agent la Baza de Aprovizionare Gospodărire şi Reparaţii (BAGR)
Jilava. Nu ştim exact cu ce se ocupă dar ştim că are un fratre ilustru care nu vrea să-l lase să
muncească.
Stan Mihaela, fiica a fost o vreme laborantă la Penitenciarul Spital Jilava, dar acum a
terminat facultatea şi a părăsit sistemul penitenciar, sperăm fără regrete prea mari.
***
O famiglie ƒntreagă la Jilava, ƒn penitenciar. Şi asta numai pentru că Stan cel Roşu a
lucrat la resurse umane ‚n Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Toţi au desigur pe
l„ngă salariu şi salariu de merit şi/sau spor de 50% pentru lucrări de excepţie... pentru că
merită.
***
P.S. Tot ieri am aflat că Stan Petre ƒncearcă să modifice regulamentul pentru
atribuirea locuinţelor de serviciu pentru ca o pilă a Iuliei Sc„ntei, rămăşiţă a
ministeriatului Chiuariu, să-şi rezolve problema locativă.
După cum s-a descurcat roşcovanul cu statul de funcţii şi cu modificarea statutului
personalului din penitenciare ne aşteptăm să vedem ƒn cur…nd o propunere de ordin al
ministrului pe c…t de proastă pe at…t de prietenoasă.
***
Linkuri referitoare la subiect:
http://penifest.blogspot.com/2008/04/stan-petre-msluitorul-de-concursuri.html
http://penifest.blogspot.com/2008/04/petre-stan-de-la-persoan-la-personaj.html
02 APRILIE 2008
Despre reputaţie
Cine mai e interesat de o reputaţie bună?
Cassio. Reputation, reputation, reputation! O! I have lost my reputation. I have lost

the immortal part of myself, and what remains is bestial. My reputation, Iago, my
reputation!
Iago. As I am an honest man, I thought you had received some bodily wound; there is
more offence in that than in reputation. Reputation is an idle and most false
imposition; oft got without merit, and lost without deserving: you have lost no
reputation at all, unless you repute yourself such a loser.
Shakespeare, Othello, Act II. Scena III, 225-226.
Reputaţia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) este din păcate rezultatul unei
istorii pline de abuzuri şi ilegalităţi. Conexiunea imediată pentru penitenciar este aceea de
deţinuţi bătuţi, concursuri măsluite, nepotism sau homosexualitate. Nimeni nu se g…ndeşte
la 13.000 de oamneni care muncesc, ‚n condiţii nu tocmai bune, ca să facă ceva pentru
alţi 30.000 de oameni.
***
Deseori construcţia numită reputaţie nu are alt fundament dec„t cr„mpeie de informaţii sau
b„rfa care circulă nestăvilită ‚n organizaţii care ‘comunică controlat’ ‚n speranţa că astfel se
pot ascunde disfuncţionalităţi interne majore. Nu mai contează că reputaţia s-a format ‚ntr-un
moment politic şi că doar anumite persoane sunt vinovate pentru tot ce constituie reputaţia
proastă a penitenciarelor; după cum nu contează că această reputaţie este nedreaptă
cu cei care ƒşi fac bine treaba.
Reputaţia, ca opinie publică asupra unei persoane sau organizaţii, este ‚nainte de toate un
instrument de control social. Regula ar fi aceea că cei cu reputaţie proastă şi
comportament imoral sunt sancţionaţi. La un moment dat ar trebui să simtă aşa o
presiune din partea celor cu reputaţie bună şi comportament moral ‚nc„t să se ‚ntoarcă pe
calea cea bună.
***
La ANP reputaţia proastă este str…ns legată de o cutumă care nu pare a fi uşor de
schimbat.
Nu avem obiceiul să spunem lucrurilor pe nume, mizeria nu e arătată cu degetul şi
regelui nu i se spune că e gol. Nu i se spune nici că goliciunea lui riscă să devină o plagă care
afectează mersul firesc al instituţiei. Acceptăm să nu spunem că lucrurile merg prost de
teama că vom ieşi astfel din scenariul ‚n care regele trăieşte şi de care suntem lăsaţi să ne
bucurăm, ba avansaţi, ba premiaţi, ba uitaţi ‚ntr-un colţ.
Avem obiceiul să criticăm pe la colţuri ca oric„nd să spunem că am fost puţin dizidenţi,

că am luptat cu răul, că am ‚ncercat să schimbăm lumea ‚n care trăim. Dar vai, n-am putut
pentru că lupta era prea mare şi noi prea slabi şi neajutoraţi. Dar e doar făţărnicie.
***
Avem obiceiul să abuzăm orice regulă dacă interesul personal aşa ne dictează. Un
director de prin nordul ţării promovat din lista supleanţilor dă ordin scris ca membrii de
sindicat să nu mai poarte la vedere insignele sindicatului. Domnul Chioreanu de la Baia Mare
nu ‚nţelege că oamenii caută un reper pe care dumnealui nu poate să-l ofere, şi acţionează
după cum ‚l duce capul.
Dumnealui crede sincer că are dreptul să facă ce pofteşte, fiind comandant suplinitor, pentru
că aşa face şi directorul general, c„nd evită cu dibăcie legea şi ‚i acordă salariu de merit fără
să aibă dreptul pentru că a fost sancţionat, după care ascunde procesul verbal de şedinţă.
Consiliul de conducere validează, fără o minimă opoziţie, acest abuz, dar nimeni nu
se alarmează. Cam aşa se naşte reputaţia...
***
Avem obiceiul să cosmetizăm realitatea. Minţim că suntem profesionişti şi că avem
rezultate bune chiar dacă realitatea ne contrazice. …n schimb ne supărăm c„nd auzim că nu
suntem aşa cum ne minţim că suntem. Ne simţim nedreptăţiţi şi trădaţi pentru că realitatea
nu are nimic ‚n comun cu scenariul fabulos ‚n care visăm că trăim profesional. Aşa că ƒi
ƒnlăturăm rapid pe cei care ne spun că ne minţim şi minţim zilnic.
***
Astfel construim o reputaţie din obiceiuri care nu ne plac, dar cu care ne-am
obişnuit.
De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (V)
Al cincilea indiciu: murim de frică, cerem curaj şi

aşteptăm soluţii de la alţii
***
Note preliminare:
1. deşi comunicarea are două dimensiuni, una externă şi una internă, n-am să vorbesc astăzi
de relaţia cu presa şi cu societatea ‚n ansamblu. Aceasta presupune, dincolo de un efort
strategic şi un plan operaţional bine pus la punct, o realitate care trebuie comunicată. C„tă
vreme conducerea unei instituţii nu oferă altceva dec„t incompetenţă, scandaluri şi abuzuri,
orice efort de comunicare externă este inutil. Singura variantă pentru o bună imagine a unei
astfel de instituţii este manipularea sau secretomania. Dincolo de a fi variante inacceptabile
pentru o instituţie a statului, sunt oricum ineficiente. Adevărul se află, mai devreme sau mai
t„rziu.
2. actuala conducere ANP a moştenit experienţa unei strategii de comunicare şi imagine pilot,
ale cărei activităţi au fost implementate ‚n proporţie de 65 – 70%. Limitele şi deficienţele
acesteia au constituit baza de plecare pentru elaborarea unei noi strategii, la conceperea
căreia a lucrat, circa două săptăm„ni, un grup de lucru format din 10 persoane (cei mai buni
purtători de cuv„nt, angajaţii Serviciului Cabinet, un reprezentant al Direcţiei de Intervenţie
Psihosocială şi un consilier al ministrului justiţiei). Strategia acoperea, pentru o perioadă de
doi ani, 3 domenii: cercetare/studii privind eficienţa şi buna funcţionare a sistemului,
comunicarea internă şi comunicarea externă. Definitivarea şi implementarea strategiei au fost
stopate de actuala conducere pe motive obscure, care ţin mai degrabă de simpatii politice.
3. cum succesul demersului de comunicare depinde aproape exclusiv de voinţa strategică a

conducerii unei instituţii, de integritatea şi competenţa acesteia, este o certitudine că actualii
şefi ai ANP nu pot fi mai mult dec„t o fr„nă ‚n acest domeniu.
4. succesul acestui blog, dar şi frica oamenilor de a-l accesa ‚n ANP / unităţi sau tentativele
de a bloca accesul la blog, arată o paranoia generalizată, ‚ntreţinută de un comportament
abuziv şi discreţionar al multora dintre şefii ANP.
***
Nu am să fac o analiză extinsă şi concretă a comunicării ƒn sistem, şi de data

aceasta nu o să indic nici posibile soluţii. Am să reamintesc numai un paragraf
concluzie al cercetării finalizate ƒn ianuarie 2007 şi care a vizat unităţile din sistemul
penitenciar, ƒntr-o perioadă ƒn care oricum situaţia era mai relaxată iar oamenii
ƒncepuseră să ƒnţeleagă că opinia ƒn contradictoriu, sau chiar conflictul dezbaterii,
nu reprezintă o infracţiune, ci un semn că suntem liberi şi avem dreptul şi obligaţia
de a ne implica. Realist vorbind, o astfel de discuţie va avea sens doar atunci c…nd
isteria, suspiciunea, abuzul, delaţiunea nu vor mai caracteriza comportamentul celor
din conducerea ANP sau directorilor de penitenciare. Or pentru asta, aceştia trebuie
mai ƒnt…i să plece şi să plătească pentru abuzuri.
Această concluzie a cercetării este cu at„t mai actuală şi, sper, mai bine ‚nţeleasă astăzi,
dec„t a fost atunci, c„nd, poate, noi, angajaţii sistemului, ne-am simţit lezaţi de o critică
directă care privea atitudinea şi integritatea fiecăruia dintre noi:
Ca si ƒn cazul angajatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, un segment important al

personalului din unitatile subordonate ANP a avut reticente cu privire la completarea datelor
de identificare cu relevanta sociologica, desi cercetatorii au accentuat si au garantat
anonimatul raspunsurilor. Aceasta situatie poate sa indice fie teama de a nu fi deconspirat sau
comoditate si blazare, fie o neƒncredere generalizata ƒn onestitatea si eficienta demersurilor
sistemului penitenciar. Reticenta de a raspunde la ƒntrebarile chestionarului a fost, de altfel,
confirmata de multi dintre purtatorii de cuv„nt de la nivelul penitenciarelor, care au fost
responsabili cu diseminarea si str„ngerea chestionarelor autoaplicate.
Un alt aspect remarcat este lipsa raspunsurilor la ƒntrebarile deschise, dovedindu-se un
exercitiu dificil pentru angajati sa ƒsi exprime ƒn mod liber opinii si aprecieri cu privire la
propriul loc de munca, desi foarte multi dintre acestia se pl„ng de lipsa de comunicare ƒn
cadrul sistemului penitenciar si de dezinteresul administratiei centrale pentru problemele si
nemultumirile de la nivelul unitatilor.
De asemenea, ne ƒndoim de sinceritatea unora dintre raspunsurile la ƒntrebarile care privesc
gradul de multumire profesionala si evaluarea relatiilor de serviciu, av„nd ƒn vedere ca
raspunsurile la ƒntrebarile ulterioare contrazic unele din aceste rezultate si indica deficiente
importante ƒn activitatea unitatilor sistemului penitenciar (desi, ƒn mod evident, nivelul de
sinceritate a raspunsurilor cu privire la aceste aspecte este mai ridicat dec„t ƒn cazul
angajatilor din administratia centrala).
Toate acestea arata ca multi dintre angajatii unitatilor sistemului penitenciar manifesta ƒnca
reflexe de teama, lipsa de ƒncredere ƒn intentiile conducerii atunci c„nd aceasta doreste sa afle
parerea sincera a subordonatilor, si, adesea, indiferenta si dezinteres fata de locul de munca
si propria activitate.
01 APRILIE 2008
Petre Stan - de la persoană la personaj
Un prim comentariu, primit pe mail, la articolul cu titlul Petre Stan - serial ştiinţific despre
roşeaţă (I):
De ce nu mi-e milă de domnul Stan…
(...)
In ultima vreme, cineva care citeşte articolele de pe forum se poate ƒntreba pe bună dreptate.
Ce au oamenii ăstia cu domnul Stan? Cum s-a transformat el dintr-o persoană †ntr-
un personaj? Are cineva ceva cu el? Cu siguranţă nu. Doar că el este omul bun la toate al
echipei clădite de domnul Iosif. Că doar asta a anunţat obsesiv de la ƒnscăunare: vreau să-mi
fac propria echipă. Nimic rău, dacă ar fi avut si criterii profesionale ƒn alcătuirea asta. Dar
singurele virtuţi ale membrilor noii echipe sunt ascultarea fără cracnire, lipsa de competenţă
si pasarea responsabilitatilor inspre mostenirea grea a trecutului si lipsa unei strategii.
Ar trebui să-mi fie milă de dl Stan, director adjunct, peste 13.000 de suflete, care se
prezintă pe pagina oficială a ANP-ului ca fiind rezistent la efort intelectual (a se citi cv-ul
postat de el ƒnsusi). Nu e o exprimare greşită, de cadrist ƒmbătranit in rele, ci un fel de
recunoaştere a faptului că ƒi e străin tot ceea ce ƒnseamnă reflexivitate, interogaţie, dilemă. El
are doar certitudini legate de faptul că toţi cei competenţi reprezintă o ameninţare şi trebuie
ƒndepărtaţi… pensionaţi, transferaţi, detaşaţi… oricum numai departe să fie cu ƒntrebările lor
despre legalitate, moralitate, progres… Chiar daca ii cheama Vizitiu, Popescu, Serpe, Blidaru,
Parjol. Nu conteaza cine sunt. Pericolul e mare.
Ar trebui să-mi fie milă de domnul Stan care se declară, ƒn acelaşi CV, cunoscător a
două limbi străine, dar rareori a fost auzit vorbind şi romaneşte. El nu vorbeste, el
execută ordine. S-au gƒndit cei ce au girat numirea lui să-i ceară un certificat de competenţă
lingvistică? Căci celor care doresc să se angajeze ƒn sistem pe posturi de execuţie li se cere un
astfel de document. Dar ei nu sunt directori, nu-i asa?
Ar trebui să-mi fie milă de dl Stan care, ƒl citez iarăşi, are rapiditate ƒn gandire si luarea
deciziilor. O avea, dar la ce ƒi folosesc, dacă tot nu gandeste? El e mercenar: taie ƒn carne vie
si pleaca mai departe. Am vrut să spun la pensie, ca mai rău de atat oricum nu i se poate
intampla nimic. Deciziile lui nu sunt decat maşinaţiuni demne de un manual scris parcă ƒn evul
mediu: ƒndepăratarea specialistilor competenţi dar incomozi, aducerea unor persoane fără
anvergură profesională, care ƒndatorate fiind să lucreze la ordin. Asa cum face el cu Iosif.
Dacă el poate, pot şi alţii. E ca ƒn bancul cu şefu care tipă la subaltern, acesta la nevastă, ea
la copil, copilul la cƒine si tot asa…
(...)
Ar trebui să-mi fie milă de un om care are, tot după spusele sale, o experienţă de 21 de
ani. Puţini oameni stiu cu cƒt efort a trecut prin anii ăştia. Cum a intrat ƒn biroul şefului
Direcţiei resurse Umane din 2005 şi a solicitat imperativ să fie numit şef serviciu ƒn locul
proaspăt pensionatului colonel Răcăşan argumentƒnd: am făcut pentru dumneavoastră şi
actuala conducere o mulţime de lucruri nu tocmai legale, am †nchis ochii la multe,
trebuie să mă numiţi. (...)
Ar trebui să-mi fie milă de un om care a lăsat ƒn urmă atatea privilegii si a luat drumul
surghiunului. A amenintat ca se va ƒntoarce şi se va răzbuna. A reuşit cu varf si indesat pe
vremea fragilului domn Iosif (cine l-a auzit pe cel din urmă urlƒnd la subalterni, ameninţƒnd,
aruncand lucrarile pe jos, mintind asa cum altii respira, poate intui ca fragilitatea nu e doar
una fizica).
Ar trebui să-mi fie milă de un om care copleşit de propria impotentă intelectuală, caută
soluţii zi şi noapte pentru a-şi satisface stăpƒnul si uneori chiar nu reuşeste. (...)
Ar trebui, dar nu pot… La urma urmelor a-ti asuma meseria, (...) presupune abilităti,
cunoştinţe, formare in ani de zile şi mai ales vocaţie…
Petre Stan - serial ştiinţific despre roşeaţă (I)
Episodul ƒn care Stan măsluieşte şi directoreşte
Roşeaţa permanentă a ilustrului cap al domnului Stan Petre, comisar şef şi director
adjunct al ANP, este deja cunoscută. Cauzele acestei manifestări nu sunt destul de clare ‚nsă.
Ceea ce ştim sigur este că, ‚n 2005, a roşit c…nd a trebuit să-şi părăsească funcţia de
ofiţer de resurse umane de la ANP prins c„nd a ‚ncercat să-şi promoveze ilegal propria
soţie, Stan Mariana, ‚n funcţia de şef de serviciu la Penitenciarul Spital Jilava, după ce
produsese ‚n precedentul an de activitate 3 adrese de maximum o pagină.
Un caz care a făcut ceva v„lvă la acea vreme a fost deja celebra angajare a 2 ofiţeri ‚n cadrul
ANP, pe un singur post scos la concurs. Motivul roşeţii permanente, a pe atunci directorului de
resurse umane al ANP, vine şi din următoarea m…nărie, pe care v-o prezint cronologic:
 18.05.2007 - se anunţă (219145/18.05.2007) organizarea a unui concurs pentru

ocuparea unui post vacant de ofiţer ƒn ANP la Serviciul Cooperare Internaţională şi
Programe;
 13.06.2007 - se anunţă rezultatele selectării dosarelor (process verbal nr 223306 din
13.06.2007). Din 4 dosare depuse pentru ƒnscrierea la concurs sunt selectate 3.
 20.06.2007 - prin proces verbal nr. 224116/20.06.2007 se anunţă ca toţi cei 3
candidaţi au trecut de proba de utilizare a computerului;
 25.06.2007 - prin process verbal 224720/25.07.2007 se anunţă că au ramas ƒn
competiţie două persoane din trei, ƒn urma desfăşurarii probei scrise a concursului;
 29.06.2007 – după interviu, prin process verbal 225334/29.06.2007 se afişează
punctajele finale ale concursului, prin care se declară c…ştigatorul concursului,
Soreanu Gabriela, cu un punctaj superior celei de a doua candidate rămase in
concurs, Toma Aurora Emanuela;
 02.07.2007 - prin process verbal 225482/2.07.2007, se anunţă că, de fapt,
postul ocupat la concurs a fost ocupat de două persoane (!), invoc…ndu-se o
decizie a directorului general ANP (550/27.06.2007) privind suplimentarea
posturilor scoase la concurs, care la data de 29.07.2007 ƒncă nu exista. ˆn
realitate, decizia a fost antedatată. (sursa: Comunicat de presă IJC, 12.o7.2007)
Toată lumea face gălăgie şi arată cu degetul şmenul. Ulterior, raportul de control,
dispus cu jumătate de inimă de ministrul Chiuariu (a cărui pupilă era domnişoara
Toma), a concluzionat că suplimentarea posturilor a fost făcută fără respectarea
Regulamentului de concurs. Drept urmare, domnişoara Toma cea piloasă a fost trimisă la
plimbare... pentru o vreme.
…n schimb, măsluitorului Stan Petre nu i s-a ƒnt…mplat nimic. Chiar i s-a mai dat o şansă
s-o angajeze pe t„năra blondă. Această şansă a fost fructificată două luni mai t„rziu, c„nd
preşedinte de comisie a fost doamna procuror Hămăială, adusă de Chiuariu ‚n MJ. Av„nd ‚n
vedere exerienţa procuroresei ‚n angajarea consilierilor ministeriali ‚n funcţii publice prin
concursuri trucate, domnişoarei Toma nu i-a fost greu să devină, ƒn sf…rşit, ofiţer de
penitenciare.
De această dată, nasoii care au dat ‚n vileag prima dată tărăşenia nu au mai avut acces
la 'concurs' şi totul a decurs conform ordinelor ministeriale. E adevărat, fără a avea dosarul de
‚nscriere complet, lucru pe care noi nu l-am uitat şi care va fi o motivaţie posibilă pentru
invalidarea concursului, mai devreme sau mai t„rziu.
***
De atunci, roşcovanul nostru s-a remarcat prin 0 (zero) posturi vacante ‚ncadrate, 1(unu)
statut al personalului din penitenciare făcut varză, 2 (două) sindicate prostite pe faţă, 3 (trei)
revocări din funcţie, 4 (patru) detaşări... şi cam at„t.
Data viitoare vom vorbi despre cei 5 (cinci) membri ai familiei penitenciare Stan, cu
roşeaţă şi fără. Acest demers, ‚n mai multe episoade, ‚şi propune să scotă la iveală toate
motivele pentru care capul domnului Stan este mereu roşu.
***
N.B. Ca să nu se supere dl. Marin Dumitru, alt mare comisar şef de temniţe, promitem să-i
dedicăm şi dumnealui 2 - 3 episoade. Nici pe dl. Florin Stanciu, inspectorul minune nu-l vom
da uitării.
NEWS ALERT - Memorandumul cu sindicatele din penitenciare

este semnat.
MJ ƒşi asigură liniştea ƒn timpul Summit-ului NATO. Cauza conflictului: abuzurile

conducerii ANP.
Ministerul Justiţiei anunţă ‚ntr-un comunicat de presă de astăzi semnarea memorandumului

cu reprezentanţii sindicatelor constituite ‚n cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
(ANP). Potrivit comunicatului emis de MJ:
"Memorandumul este rezultatul ƒnt„lnirilor de lucru desfăşurate ƒn perioada 20-31 martie a.c.
ƒntre reprezentanţii Ministerului Justiţiei (MJ) şi cei ai sindicatelor din cadrul ANP. †n urma
acestor discuţii, s-a convenit asupra următoarelor soluţii:
 pentru soluţionarea tuturor problemelor abordate de către cele două părţi, va fi

constituită o comisie paritară de discuţii, constituită din reprezentanţi ai MJ şi ai
sindicatelor legal constituite ƒn cadrul ANP; din comisie va face parte de asemenea şi un
reprezentant al conducerii ANP;
 au fost inventariate principalele doleanţe ale reprezentanţilor sindicatelor, implicit cele
referitoare la modalitatea de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor
vacante din cadrul ANP;
 MJ a luat act de punctul de vedere al reprezentanţilor sindicali referitor la modalitatea şi
limitările dreptului la grevă ƒn sistemul penitenciar, acesta urm„nd să fie inclus pe
agenda discuţiilor;
 părţile au convenit asupra ƒmbunătăţirii transparenţei cu privire la procesul de elaborare
a actelor normative ce vizează reglementări ale sistemului penitenciar, urm„nd să
crească rolul consultativ al sindicatelor ƒn această privinţă;
 reprezentanţii sindicali urmează să ajungă la un acord asupra principalelor chestiuni
care vor fi puse ƒn discuţia comisiei paritare."
…n ‚ncheierea comunicatului de presă se arată că: "reprezentanţii celor două părţi au

convenit ca, pe durata desfăşurării summit-ului NATO de la Bucureşti, sindicatele
din cadrul ANP să nu †ntreprindă acţiuni care să afecteze funcţionarea integrală a
capacităţii sistemului penitenciar."
Amintim cititorilor noştrii că acest conflict a fost declanşat de promovarea, ƒn secret, a

unei ordonanţe de modificare a recent modificatului statut al personalului din
penitenciare. Conducerea ANP a fost ‚nvinuită de practici abuzive şi de ‚ncercarea de a
promova acte normative care să limiteze sever drepturile personalului.
Felicităm Ministerul Justiţiei pentru promtitudinea de care a dat dovadă, deşi este
evident că motivul principal de ‚ngrijorare este buna desfăşurare a Summit-ului NATO.
Aşteptăm şi punerea ‚n aplicare a acestei ‚nţelegeri deşi uit„ndu-ne ‚n calendar vedem că azi
este 01 aprilie.
…n acest timp conducerea ANP, ‚n frunte cu judecătorul Marius Iosif sfinţeşte troiţe, după cum
ne povesteşte o altă capodoperă de comunicat de presă ANP.
sursa:
http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicatemartie2008/1aprilie2008/tabid/656/Defa
ult.aspx
mai 2008 Pagina de pornire martie 2008

Abonaţi-vă la: Postări (Atom)

Arhiva Aprilie 2008 Penifest

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhiva Aprilie 2008 Penifest

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂUTARE BLOG MARCAŢI BLOGUL Următorul blog•wyrdwell2008@gmail.

com | Postare nouă | Personalizaţi | Deconectaţi-vă

30 APRILIE 2008 Subscribe in a reader

Ministerul Justitiei recidiveaza

pentru ocuparea unui număr de 12 posturi de funcţionar public cu statut special,

Foarte bune 12 (10%)

La 24.03.2006 Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) ne anunţa că are un nou

…n contul primelor 33 de procente doamna Georgescu a anunţat controlul simulat ‚n 11 unităţi

Retrospectivă PENITENCIAR! - Legi pe ascuns şi pensii mari

Martie (20 - 25)

Retrospectivă PENITENCIAR! - Strategie, rezultate, statut

Martie (15- 20)

Retrospectivă PENITENCIAR! - Penitenciare, tribunale şi

Retrospectivă PENITENCIAR! - Minţi ‚ntunecate

NEWS ALERT: Salariul lui Iosif ‚l năuceşte pe Tăriceanu

ˆn rest aceeaşi lipsă de perspectivă ƒn ceea ce priveşte penitenciarele rom…neşti...

Vă ţinem la curent pe măsură ce mai aflăm detalii...

by famiglia Musat 11 Comentarii

Acum o lună Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin compartimentul de presă anunţa

Tocmai se făcuse de răs la bilanţ cu problema drogurilor ‚n penitenciar şi era acuzat de

Unde sunt solutiile? (II)

Primul a ales calea asta pentru a-si exprima public dezacordul.

La varf, cu toata incrancenarea si masinatiunile tenebroase de care se agata actuala echipa

Dar de ce sa asteptam la nesfarsit, rugandu-ne eventual la cel de sus (ministru in cazul

Va imaginati ca la poporul asta, cinstea si corectitudinea s-au transmis genetic?

A vorbi sau a nu vorbi

Ce diferentiaza totusi actuala echipa de fostele echipe, atatea cate stiu?

Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea a II-a -

Dedicată domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei, a cărui indecizie face ca

1. Adrian Blidaru, fost şef al Biroului de formare profesională, a fost transferat la

by famiglia Musat 22 Comentarii

Pulanul, detaşarea şi transcendentalismul (partea I -

Referat pentru cursul „Sclavii de pe plantaţia

Facultatea Penitenciară a Universităţii de Artă şi Abuzuri 21800*

Sclavagismul este un un sistem socio-economic in care anumitor persoane, cunoscute sub

by famiglia Musat 8 Comentarii

Zvon: Iulia Sc‚ntei ‚şi face bagajele

Ce se ƒnt…mplă cu celelalte coleoptere* aduse de Chiuariu?

Favorita fostului ministru al Justitiei, Laura-Iuliana Scantei, a reusit sa ajunga si notar

sursa: Cotidianul, 22.10.2007

Sindromul trecătorului grăbit

Sindromul trecătorului grăbit (cunoscut şi ca sindromul Genovese, sau sindromul

La 16.04.2008 Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a semnat contractul de

Proiectul a primit o finanţare de 18.128.407 lei urm„nd să se desfăşoare pe o perioadă de trei

 implicarea deţinuţilor ƒn dezvoltarea strategiilor de reinserţie activă (ex. ghidul meu

Felicitări! Sper să meargă bine şi să mai fie şi altele.

"Oare cu cine dialogam? Seamana mai mult cu un monolog

Multumim anonimule pentru cuvintele tale:

by famiglia Musat 6 Comentarii

De ce nu se reformează Administraţia Penitenciarelor? (VI)

Al şaselea indiciu: relaţia distorsionată ‚ntre angajatul

Concluzii generale provizorii:

In urma intrebarilor puse de un cititor, la sectiunea comentarii, aduc urmatoarele clarificări:

Răspunsurile famigliei Musat:

4. Da, si eu consider ca ar fi o greseala sa ne raportam la conducerea actuala daca

5. Nu stiu sa va raspund. Este genul de intrebare la care ma gandesc si eu. Nu am

by famiglia Musat 8 Comentarii

Unde sunt soluţiile?

Teoretic – si practic ! – ar trebui sa analizam sitemul penitenciar romanesc si sa tragem

Revenind la solutii si la intrebarea retorica pusa de catre un vizitator referitoare la actuala

Se punea la un momendat intrebarea cum ar arata un sistem ideal si raspund la intrebarea

Alegerea noastra este un protest oficial si chiar daca nu opreste prostia ne

Sofer de secretar de stat ‚n MJ. Agent de penitenciare şi...